Stiri 3 decembrie 2020, prima pagina

Cursul de schimb 03.12.2020 1 EUR 4.8736 +0.03 %

1 USD 4.0226

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 03 – 09 Decembrie 2020! Agroinfo 03 decembrie 2020

Caracteristici meteorologice. În acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, pe întreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -5...13°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...8°C, în aproape toată ţara.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între 1...15°C, la nivelul întregii ţări. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -10...10°C în majoritatea zonelor de cultură, valori mai scăzute fiind posibile în nordul şi centrul ţării, producându-se brumă şi îngheţ superficial la sol.

Se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), fiind însoțite de intensificări temporare ale vântului, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol. De asemenea, în zonele joase şi de luncă se va produce ceaţă, asociată cu burniţă şi local cu depunere de chiciură.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare și apropiate de optim, în majoritatea regiunilor agricole. Deficite de apă în sol se vor înregistra în Dobrogea, cea mai mare parte a Olteniei, local estul, nordul, nord-estul, sudul, sud-estul și centrul Munteniei, sud-estul, sudul, estul, izolat centrul Moldovei, sud-vestul Crișanei, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică și extremă.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

1

În aceste condiţii, procesele vegetative ale culturilor de toamnă vor evolua pe ansamblu normal pe aproape întreg teritoriul, exceptând zonele depresionare, unde ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente, acestea fiind chiar stagnate temporar în estul Transilvaniei. La intrarea în iarnă, starea de vegetaţie a cerealierelor de toamnă se va prezenta bună în majoritatea zonelor agricole, respectiv medie şi slabă pe suprafeţele afectate de fenomenul de secetă pedologică moderată.

Culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în perioada optimă vor parcurge fazele de formare a frunzei a treia (60-100%) şi înfrăţire (10-100%). Cerealierele de toamnă semănate în afara epocii optime se vor afla în diferite faze de vegetaţie, respectiv germinare răsărire-frunza a treia (10-100%), plantele fiind insuficient călite şi sensibile la temperaturile scăzute de pe parcursul anotimpului de iarnă. În semănăturile efectuate tardiv (după 1 noiembrie) va fi posibil ca, pe unele suprafeţe, seminţele să rămână negerminate, răsărirea să fie neuniformă, iar plantele firave.

Sub aspect fenologic, rapiţa îşi va definitiva răsărirea (100%), continuându-se totodată dezvoltarea aparatului foliar (9-12 frunze), la nivelul întregii ţări.

Speciile pomi-viticole aflate la îngălbenirea şi căderea frunzelor vor intra treptat în stadiul de repaus vegetativ, în aproape toate plantaţiile.

Condiţiile agrometeorologice vor favoriza efectuarea lucrărilor agricole de sezon (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături în vii şi livezi, etc), în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.

Recomandări de specialitate: • Finalizarea lucrărilor de eliberare a terenurilor de resturile vegetale;• Efectuarea arăturilor adânci pentru semănăturile din primăvară;• Aplicarea îngrăşămintelor pe bază de potasiu şi fosfor la culturile de toamnă înfiinţate în perioada optimă;• Continuarea lucrărilor de arat în vii şi livezi;• Efectuarea tratamentelor fito-sanitare în plantaţiile pomicole.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

2

Agrometeo: scadere a temperaturilor si sanse de precipitatii. Iata recomandarile de specialitate si starea de vegetatie a culturilor, pentru urmatoarea saptamana decembrie 3, 2020

In urmatoarea saptamana, temperatura medie diurna a aerului se va situa intre -5 si -13 grade Celsius, iar valori mai scazute se pot inregistra in centrul si nordul tarii, unde exista si sansa de formare a brumei si a inghetului.

De asemenea, in intervalul de analiza se prognozeaza si precipitatii cu caracter local, sub forma de ploi dar si lapovita si ninsoare, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 03-09 decembrie.

Caracteristici meteorologice

În aceast interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, pe întreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -5…13°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…8°C, în aproape toată ţara. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 1…15°C, la nivelul întregii ţări.

Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -10…10°C în majoritatea zonelor de cultură, valori mai scăzute fiind posibile în nordul şi centrul ţării, producându-se brumă şi îngheţ superficial la sol.

Se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), fiind însoțite de intensificări temporare ale vântului, iar izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.De asemenea, în zonele joase şi de luncă se va produce ceaţă, asociată cu burniţă şi local cu depunere de chiciură.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare și apropiate de optim, în majoritatea regiunilor agricole. Deficite de apă în sol se vor înregistra în Dobrogea, cea mai mare parte a Olteniei, local estul, nordul, nord-estul, sudul, sud-estul și centrul Munteniei, sud-estul, sudul, estul, izolat centrul Moldovei, sud-vestul Crișanei, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică și extremă.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

3

În aceste condiţii, procesele vegetative ale culturilor de toamnă vor evolua pe ansamblu normal pe aproape întreg teritoriul, exceptând zonele depresionare, unde ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente, acestea fiind chiar stagnate temporar în estul Transilvaniei.

La intrarea în iarnă, starea de vegetaţie a cerealierelor de toamnă se va prezenta bună în majoritatea zonelor agricole, respectiv medie şi slabă pe suprafeţele afectate de fenomenul de secetă pedologică moderată. Culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în perioada optimă vor parcurge fazele de formare a frunzei a treia (60-100%) şi înfrăţire (10-100%).

Cerealierele de toamnă semănate în afara epocii optime se vor afla în diferite faze de vegetaţie, respectiv germinarerăsărire-frunza a treia (10-100%), plantele fiind insuficient călite şi sensibile la temperaturile scăzute de pe parcursul anotimpului de iarnă. În semănăturile efectuate tardiv (după 1 noiembrie) va fi posibil ca, pe unele suprafeţe, seminţele să rămână negerminate, răsărirea să fie neuniformă, iar plantele firave.

Sub aspect fenologic, rapiţa îşi va definitiva răsărirea (100%), continuându-se totodată dezvoltarea aparatului foliar (9-12 frunze), la nivelul întregii ţări. Speciile pomi-viticole aflate la îngălbenirea şi căderea frunzelor vor intra treptat în stadiul de repaus vegetativ, în aproape toate plantaţiile. Condiţiile agrometeorologice vor favoriza efectuarea lucrărilor agricole de sezon (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături în vii şi livezi, etc), în majoritatea regiunilor agricole ale ţării.

Recomandari de specialitate

Finalizarea lucrărilor de eliberare a terenurilor de resturile vegetale; Efectuarea arăturilor adânci pentru semănăturile din primăvară; Aplicarea îngrăşămintelor pe bază de potasiu şi fosfor la culturile de

toamnă înfiinţate în perioada optimă; Continuarea lucrărilor de arat în vii şi livezi; Efectuarea tratamentelor fito-sanitare în plantaţiile pomicole.

APIA si SUBVENTII

DECIZIE UE PENTRU PLĂȚILE DIRECTE ALE FERMIERILOR! Agroinfo03 decembrie 2020

RATA DE AJUSTARE A SUBVENȚIILOR APIA! Regulament UE aplicat de la 1 decembrie 2020! Pentru constituirea rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol, plățile directe ale fermierilor, aferente anului 2020, care depășesc suma de 2.000 de euro se reduc cu o

4

rată de de ajustare de 2,906192 %, anunță REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1801 AL COMISIEI din 30 noiembrie 2020 de adaptare a ratei de ajustare a plăților directe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru anul calendaristic 2020.

Propunerea modificată de Regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 nu a fost încă adoptată. Prin urmare, ca măsură de precauție și ținând seama de stadiul deja foarte avansat al procedurii decizionale legate de adoptarea regulamentului menționat, soldul net disponibil pentru cheltuielile din Fondul european de garantare agricolă pentru exercițiul financiar 2021, în cuantum de 40 368,0 milioane EURO (subplafonul stabilit în Concluziile Consiliului European din 21 iulie 2020, ajustat pentru transferurile notificate de statele membre în cadrul alocărilor între Fondul european de garantare agricolă și plățile directe), trebuie folosit la calcularea ratei de ajustare.

Ca regulă generală, fermierilor care depun o cerere de ajutor pentru plăți directe în ceea ce privește un an calendaristic (N) li se plătesc sumele aferente într-o anumită perioadă de plată din exercițiul financiar (N+1). Statele membre au însă posibilitatea de a efectua cu întârziere plățile către fermieri, după respectiva perioadă de plată, în anumite limite. Astfel de plăți efectuate cu întârziere se pot efectua într-un exercițiu financiar ulterior. Atunci când disciplina financiară este aplicată pentru un anumit an calendaristic, rata de ajustare nu trebuie să se aplice plăților pentru care cererile de ajutor au fost depuse în alți ani calendaristici decât cel pentru care se aplică disciplina financiară. Prin urmare, pentru a se garanta tratamentul egal al fermierilor, este adecvat să se prevadă că rata de ajustare trebuie să se aplice numai plăților pentru care s-au depus cereri de ajutor în anul calendaristic pentru care se aplică disciplina financiară, indiferent de momentul în care este efectuată plata către fermieri.

Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) prevede că rata de ajustare aplicată plăților directe stabilită în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 se aplică numai plăților directe care depășesc 2 000 EURO și care urmează să fie acordate fermierilor în anul calendaristic corespunzător.

Rata de ajustare adaptată trebuie luată în considerare la calcularea tuturor plăților care urmează să îi fie acordate unui fermier pentru o cerere de ajutor depusă pentru anul calendaristic 2020.

5

Cuantumurile plăților directe care urmează să le fie acordate fermierilor în cadrul schemelor de sprijin și care depășesc 2 000 EUR pentru o cerere de ajutor depusă pentru anul calendaristic 2020 se reduc cu o rată de ajustare de 2,906192 %.

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 decembrie 2020. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre, precizează Regulamentul UE, publicat pe 30 noiembrie 2020 în Jurnalul Oficial UE.

6

CALENDAR SUBVENȚII APIA ÎN DECEMBRIE 2020! Agroinfo 03 decembrie 2020

PLATA SUBVENȚIILOR APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță termenele pentru plata subvențiilor agricole în luna decembrie 2020. AGROINFO vă pune la dispoziție aceste termene APIA importante pentru încasarea subvențiilor din agricultură.

11 decembrie 2020 - termen limită pentru depunerea cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, sesiunea 5/2020.

15 decembrie 2020 - termen limită pentru depunerea cererilor iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2021, cereri avizate de către Agenția Națională pentru Zootehnie. VEZI AICI ACTELE NECESARE!

7

15 decembrie 2020 - încheierea perioadei de reținere a bovinelor în exploatațiile agricole; stabilirea cuantumului pe cap de bovină pentru sprijinul cuplat zootehnic.

31 decembrie 2020 - termen limită pentru depunerea cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2021. VEZI AICI ACTELE NECESARE!

De asemenea, APIA efctuează în decembrie plata finală a subvențiilor aferente anului de cerere 2020 și plata ajutoarelor Covid-19 pentru crescătorii de animale și pentru cultivatorii de legume, fructe și cartofi.

Plăți subvenții APIA astăzi! 94.402.342 de euro virați în conturile fermierilor! Angelica Lefter - 3 decembrie 2020

Ultimele știri și noutăți despre plata subvențiilor agricole pe 2020 au fost făcute astăzi de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Instituția informează că, începând de ieri, miercuri – 2 decembrie 2020, a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Conform informării, până la acest moment s-au autorizat la plată un număr de 113.390 fermieri cu suma totală de 94.402.342,72 euro, din care:

• 16.707.808,75 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

• 2.265.712,46 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

• 50.889,46 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

De asemenea, APIA mai arată că plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

APIA va continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2020 în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți, a mai informat instituția.

8

9

APIA a demarat autorizarea plații finale pentru anul 2020 , 3 decembrie 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 02 decembrie 2020, a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020.

Astfel, până la acest moment s-au autorizat la plată un număr de 113.390 fermieri cu suma totală de 94.402.342,72 euro, din care: 

    – 16.707.808,75 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

    – 2.265.712,46 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

    – 450.889,46 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

10

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

APIA va continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2020 în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

AFIR si FINANTARI

Primul tânăr fermier care a primit cele 50 de hectare de teren de la ADS 3 decembrie 2020

Agenția Domeniilor Statului (ADS) a semnat deja contractul cu primul beneficiar al măsurii prin care tinerii fermieri pot primi până la 50 de hectare de teren în concesiune. Invitată în premieră în cadrul unei emisiuni de televiziune, directorul general ADS, Camelia Procop, a explicat la ”Agricultura la Raport” toate condițiile și pașii pe care trebuie să îi urmeze tinerii fermieri care vor să primească aceste terenuri. Se pare că reacția din partea agricultorilor nu a încetat să apară, existând deja sute de cereri la nivelul fiecărui județ.

”Noi avem legea 226 din 2016, deci sunt 4 ani de zile de când a fost dată, dar nu a fost pusă în aplicare. Printr-o Hotărâre de Guvern din 24 septembrie anul acesta, am reușit să ne creăm din nou pârghia și procedura pentru a putea da către tinerii fermieri terenuri de până la 50 de hectare. Am preferat să începem cu niște județe cu suprafețe libere de contract și unde sunt suprafețe mai mici, pentru a putea să ne obișnuim și noi cu procedura, atât noi, cât și solicitanții, pentru că diferă un pic de procedura normală de concesiune terenuri.

Avem 6 județe: Satu Mare, Hunedoara, Călărași, Galați, Dâmbovița și Alba, cu o suprafață însumată de 745 hectare. Urmează în cea de-a doua sesiune să găsim și alte județe, deja pregătim următoarele suprafețe pe care o să le acordăm tinerilor fermieri. (…) Pentru celelalte județe avem foarte multe solicitări. Este o reacție neașteptată pentru noi, am fost surprinși. Nu ne așteptam la sute de solicitări pentru fiecare județ în parte. Eu mă bucur că avem atât de multe solicitări și că tinerii sunt interesați de această măsură pe care ADS împreună cu Ministerul Agriculturii au decis să o ia”, a precizat Camelia Procop pentru AGRO TV.

Potrivit directorului general ADS, există deja un prim beneficiar al acestei măsuri, care a semnat deja, vinerea trecută, contractul pentru o suprafață de 49,6 hectare de teren arabil în județul Satu Mare.

11

”Pe Satu Mare deja au fost accesate primele 49,6 hectare, domnul Marcel Pop este primul fermieri care a semnat contractul. A fost norocos, pentru că a fost un contract pe atribuire directă. Au fost mai mulți solicitanți pe aceeași suprafață, au rămas doi eligibili, unul dintre cei doi s-a retras pentru că după ce a fost și a văzut terenul, a considerat că este mult prea departe de ce poate să facă dânsul. Ne-a trimis o cerere prin care ne-a comunicat că se retrage și a rămas doar domnul Marcel Pop solicitant pe această suprafață de 49,6 hectare, teren arabil, compact, comasat. (…) Redevența care i s-a atribuit este de 850 kg grâu/hectar”, ne-a dezvăluit Camelia Procop, director general ADS.

Fonduri europene pentru instalarea tinerilor fermieri. AFIR prezinta conditiile decembrie 3, 2020

AFIR anunta publicarea versiunii finale a Ghidului Solicitantului pentru submasura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020). Aceasta poate fi consultata pe pagina de internet a AFIR.

Beneficiarii submasurii sunt tinerii fermieri care se instaleaza pentru prima oara ca unic sef al exploatatiei agricole. De asemenea, beneficiaza de fondurile submasurii persoanele juridice cu mai multi actionari unde un tanar fermier se instaleaza si exercita un control efectiv pe termen lung in ceea ce priveste deciziile referitoare la gestionare, la beneficii si la riscurile financiare legate de exploatatie.

In cadrul acestei sesiuni de depunere de proiecte, vor beneficia de alocare distincta tinerii cetateni romani din afara granitelor tarii care se instaleaza ca sefi/ manageri ai exploatatiei si care indeplinesc cel putin una dintre conditiile urmatoare:

au absolvit in ultimul an calendaristic dinaintea depunerii cererii de finantare un program de studiu in domeniul agricol: postuniversitar, universitar, preuniversitar atat din tari membre UE cat si din tari terte UE;

au avut un loc de munca atat in tari membre UE cat si din tari terte UE in domeniul agricol, cel putin 3 luni in ultimul an dinaintea depunerii cererii de finantare.

Exploatatia pentru care se solicita finantarea trebuie sa aiba o dimensiune economica cuprinsa intre 12.000 – 50.000 SO, sa fie inregistrata ca microintreprindere/ intreprindere mica si sa fie inregistrata obligatoriu in Registrul Unic de Identificare de la APIA, in Registrul agricol si/sau in Registrul exploatatiilor de la ANSVSA.

12

Sprijinul public nerambursabil este de 50.000 de euro pentru exploatatiile intre 30.000 SO. si 50.000 SO si de 40.000 de euro pentru exploatatiile intre 12.000 SO si 29.999 SO.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub forma de suma forfetara in doua transe. Astfel, 75% din cuantumul sprijinului se acorda la semnarea Contractului de finantare si 25%

din cuantumul sprijinului se va acorda in functie de implementarea corecta a Planului de afaceri, fara a depasi trei ani (cinci ani pentru exploatatiile pomicole), de la semnarea contractului de finantare.

Sprijinul va fi acordat pentru facilitarea inceperii activitatilor agricole pentru instalarea tanarului fermier intr-o exploatatie agricola, pe baza Planului de afaceri. Pot fi eligibile toate cheltuielile propuse in Planul de afaceri indiferent de natura acestora, respectand conditiile prevazute in Ghidul Solicitantului si in Fisa tehnica a submasurii 6.1. Aici se poate include si capitalul de lucru, achizitia de teren sau material biologic, efectuare de studii precum cel pentru sectorul pomicol sau privind potentialul agricol (daca e cazul) precum si activitatile relevante pentru implementarea corecta a Planului de Afaceri aprobat,

Tanarul fermier (care se instaleaza) trebuie sa isi stabileasca domiciliul in UAT-ul in care exploatatia este inregistrata. Totodata, sediul social al beneficiarului trebuie sa fie localizat in aceeasi UAT in care este inregistrata exploatatia.

Pentru intocmirea documentatiei necesare obtinerii finantarii, solicitantii de fonduri nerambursabile au la dispozitie Ghidul solicitantului impreuna cu anexele necesare pe site-ul Agentiei, la sectiunea „Investitii PNDR”, in pagina dedicata submasurii 6.1.

ALTELE

Cum planuieste Ministerul Agriculturii sa stimuleze asocierea fermierilor in cooperative. Masura, inclusa in viitorul Program National Strategic decembrie 3, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca prin viitorul Program National Strategic, fermierii vor fi incurajati sa intre in cooperative, pentru a-si vinde mai usor produsele.

„Asistam cu totii la un fenomen paradoxal. Desi fermierii din Romania stiu sa produca, si cantitativ si calitativ, foarte bine, au probleme mari in a-si

13

vinde produsele. Singura modalitate realista de a rezolva aceasta problema, de a-si creste puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi ii stimulam si, in viitorul program national strategic, stimulam ca multi dintre fermieri, care nu reusesc sa-si vanda produsele, sa intre in aceste cooperative, unde pot sa isi vanda produsele la niste preturi competitive”, a afirmat, intr-o conferinta de presa, ministrul Agriculturii.

Adrian Oros: va fi sustinuta si partea de productie, respectiv cea de depozitare

„Chiar in anii in care precipitatiile au fost corespunzatoare si productiile au fost mari, am inregistrat ca tara un deficit comercial aproape de 1,4 miliarde de euro anul trecut, pentru ca exportam productii primare, adica cereale boabe sau animale si importam mancare procesata cu valoare adaugata. Trebuie sa avem capacitate de depozitare si de procesare, de a adauga valoare la aceste produse”, a spus demnitarul.

Un alt obiectiv important ar fi, potrivit ministrului, consolidarea fermelor de familie. “Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenta sau semisubzistenta. Aceste ferme trebuie sa le consolidam, sa devina niste ferme comerciale, care sa reziste pe piata”, a declarat Oros.

De ce spun tinerii „pas” Agriculturii? Marian MUŞAT 03 decembrie 2020

Agricultura românească îmbătrânită şi anchilozată în politici dezarticulate trebuie să se reseteze şi să primească o infuzie de resursă umană tânără. Aproape jumătate dintre românii care trăiesc din cultivarea pământului sau creşterea animalelor sunt trecuţi de 50 de ani (de patru ori mai mulţi decât cei până în 30 de ani). 

În România, schimbul de generaţii se face destul de greu. De ce? Pentru că aşa cum se prezintă, sectorul agricol nu este atractiv pentru tineri: lipsesc resursele de finanţare şi oportunităţile de dezvoltare. Tinerii au condiţii mai dificile în lansarea unui business agricol, în accesarea de credite, de tehnologie inovativă sau pentru achiziţia de teren agricol şi găsesc cu greu mână de lucru calificată.

Trebuie subliniată această criză a resursei umane. În 2019, ONU anticipa că România ar pierde până în anul 2050 peste 30% din populaţia ţării (raportat

14

la anul 1990). În 2017, circa 220.000 de braţe de muncă, având vârste între 20 şi 40 de ani, au părăsit România. Aşadar, problema forţei de muncă în agricultură este legată de criza demografică, de îmbătrânirea populaţiei, de migrarea resursei umane active, fiind amplificată de plecarea tinerilor din ţară şi de interesul scăzut al acestora pentru munca de fermier sau “viaţa la ţară”. Succesiunea în fermă se face, de asemenea, greoi. Sunt prea puţini tinerii care preiau din mers o afacere de familie şi care au instrucţia necesară de a fi buni manageri. Unii învaţă în dinamică rosturile unei agriculturi moderne.

Alţii, după ani lucraţi în străinătate, au venit acasă şi s-au stabilit la vatra satului ca să-şi investească toată agoneala. Dar condiţiile vitrege şi potrivnice agriculturii din România, de cele mai multe ori, le-au irosit banii şi le-au tăiat avântul. Statul a încercat să întinerească agricultura prin diverse programe. Dar acestea au avut o rată mică de succes! În cazul rentei viagere, de exemplu, tinerii se feresc să se înhame la o muncă grea şi fără perspective, iar bătrânii renunţă greu la pământ! “Instalarea tânărului fermier” a adus destui tineri în agricultură, dar nu li s-au asigurat şi resursele financiare pentru a merge mai departe.

Iar programele destinate eşecului continuă... ADS a iniţiat prima sesiune de concesionare a terenurilor agricole către tineri. Însă din cele peste 50.000 ha libere de contract, doar 10.662 ha sunt arabile, iar 4000 ha reprezintă teren neproductiv! Insuficient! În ceea ce priveşte redevenţa anuală, cele 1.222 kg de grâu/ha pretinse tinerilor faţă de nivelul mediu al redevenţelor ADS de 480 şi 600 kg/ha în cazul altor contracte este o bătaie de joc pe faţă! Observăm că România nu le oferă prea multe şanse tinerilor, nici măcar un salariu de 1000 euro, la pachet cu bonificaţii, sisteme de sănătate şi de pensii performante, o legislaţie a muncii îmbunătăţită sau o protecţie socială sporită.

În acest context, fenomene precum migrarea tinerilor din mediul rural în cel urban şi plecarea lor din ţară par a fi ireversibile.

Nicolae Labiş spunea că "Nu se pierde nimic, câştigând viitorul"! Noi facem tocmai invers, întorcându-i spatele!

MARIAN MUŞATRedactor Ferma Media Grup

15

Consumul în octombrie: plus 4,1% an/an şi creştere de 1,3% faţă de septembrie. În primele zece luni consumul s-a majorat cu 2% Cristina Bellu 03.12.2020,

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a crescut în octombrie atât ca serie brută cât şi  ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,1%, respectiv 5,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Evoluţia a fost determinată de majorarea cu 13,1% a vânzărilor înregistrate la produse nealimentare şi cu 4,8% a vânzărilor de produsele alimentare, băuturi şi tutun. În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, acesta a scăzut cu 12%, arată datele transmise joi de INS.

În luna octombrie, de afacerile din comerţul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută cât şi  ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 1,3%, respectiv 1,8%, comparativ cu luna precedentă. Potrivit datelor INS, avansul de 1,3%  a fost susţinut de creşterea cu 3,8% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun şi  cu 3,3% a vânzărilor de produse nealimentare. La comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate s-a înregistrat o scădere de 6,5%.

(Sursa: INS)

În perioada ianuarie-octombrie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut 2% faţă de perioada similară a anului trecut, datorită

16

creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 5,7% şi a vânzărilor de produse nealimentare cu 4,9%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu  8,8%.

(Sursa: INS)

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordonanţa de urgenţă nr. 205/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1169 din 03.12.2020. A intrat în vigoare la 03.12.2020

Procedura de implementare a măsurii "Granturi pentru investiţii acordate IMM-urilor" din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, din 27.11.2020, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri Publicat în Mof I nr. 1163 din 02.12.2020. A intrat în vigoare la 02.12.2020

Decizia nr. 1791/2020 prin care Franţa este autorizată să aplice un nivel redus al anumitor taxe indirecte care se aplică romului "tradiţional" produs

17

în Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica şi Réunion, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. A intrat în vigoare la 01.12.2020

Regulamentul nr. 1819/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea coloranţilor în înlocuitori de somon (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 406 din 03.12.2020. Va intra în vigoare la 23.12.2020

Ordinul nr. 487/2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-Cov-2, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Protocol 2020 la 03.12.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 205/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1169 din 03.12.2020. A intrat în vigoare la 03.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 1785/2020 privind deschiderea şi modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii la importul anumitor produse pescăreşti în Insulele Canare în perioada 2021-2027, Consiliul Uniunii Europene Va intra în vigoare la 04.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1825/2020 de modificare a articolelor 7 şi 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 în ceea ce priveşte măsurile temporare pentru introducerea sau circulaţia pe teritoriul Uniunii a anumitor plante, produse vegetale sau a altor obiecte, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 406 din 03.12.2020. Va intra în vigoare la 23.12.2020

Decizia nr. 1803/2020 de stabilire a criteriilor de acordare a etichetei ecologice a UE pentru produse de hârtie tipărită, produse de papetărie din hârtie şi sacoşe din hârtie [notificată cu numărul C(2020) 8155] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. A intrat în vigoare la 01.12.2020

Decizia nr. 1804/2020 de stabilire a criteriilor de acordare a etichetei ecologice a UE pentru afişajele electronice [notificată cu numărul C(2020) 8156] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO

18

L nr. 402 din 01.12.2020. A intrat în vigoare la 01.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1812/2020 de stabilire a normelor privind schimbul de date online şi notificarea omologărilor UE de tip în temeiul Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 404 din 02.12.2020. Va intra în vigoare la 22.12.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1825/2020 de modificare a articolelor 7 şi 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 în ceea ce priveşte măsurile temporare pentru introducerea sau circulaţia pe teritoriul Uniunii a anumitor plante, produse vegetale sau a altor obiecte, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 406 din 03.12.2020. Va intra în vigoare la 23.12.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1809/2020 privind anumite măsuri de protecţie vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 8591] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 402 din 01.12.2020. A intrat în vigoare la 01.12.2020

.....................................

Proiecte de acte normative Joi, 03 Decembrie 2020 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

HOTĂRÂRE pentru modificarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agriculturăCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Joi, 03 Decembrie 2020 09:36

Ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării

19

rurale nr. 877/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Sprijin acordat intreprinderilor pentru investitii necesare dezvoltarii, modernizarii sau adaptarii infrastructurii silvice”Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: pndr@madr.ro

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

………………….

INTERNE

STÂNELE ȘI EFECTIVUL DE OVINE DIN MUNȚII ROMÂNIEI S-AU ÎNJUMĂTĂȚIT! Agroinfo 03 decembrie 2020

PĂȘUNILE DIN MUNȚI, PUSTII. Crescătorii de oi nu mai urcă la munte cu turmele. Pajiștile montane nu mai sunt ocupate de animale ca altădată. Paradoxal, crescătorii se plâng că nu au pășuni, dar în munți numărul animalelor și al stânelor s-a înjumătățit. Munții sunt părăsiți pentru că fermierii nu sunt ajutați.

Constatăm cu foarte mult regret că lucrurile nu stau deloc bine. În primul rând, pajiștile montane sunt subîncărcate cu animale. Dacă în urmă cu, să zicem, 30-40 de ani, munții erau plini de animale, la ora aceasta, mai puțin de jumătate decât au fost odată animale. Și asta datorită unor factori economici, sociali, din ultima vreme. Pot să vă spun că pârloagele din arabilul țării a fost în continuare valorificat de către animale, în special de către oieri, și nu a mai fost nevoie să urce cu animalele la munte. Noi am făcut o statistică sau mai bine zis o anchetă a situației din Masivul Bucegi. În Masivul Bucegi, în parcul natural, pe 8.750 de hectare erau 40 de stâni.

Vă pot spune că la această dată, după 12 ani, în 2005 a fost făcută prima constatare, în 2017 mai existau doar 20 de stâni și jumătate efective de animale. Cu toate că, în acest masiv, drumurile de acces, condițiile de procesare și alte condiții din patrimoniul pastoral, erau mult mai avantajoase și mult mai bine reprezentate decât în alți munți.În perioada în care, dealtfel, unele drumuri din Bucegi s-au asfaltat, drumul este foarte accesibil, cu toate acestea, animalele au scăzut ca număr. Dacă acest lucru se petrece în Bucegi, vreau să spun că la nivel de țară, în foarte mulți munți, situația este dramatică. Și plecarea sau nevalorificarea ierbii de către animale este o pierdere irecuperabilă an de an. Ar trebui să găsim mijloacele și metodele de a readuce, a recuceri munții cu animale care să-i valorifice, a declarat

20

dr.ing.Teodor Marușca, director de programe în cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare Pajiști, ICDP, Brașov, la Agraria.

Prețul unui produs făcut în fermele de la munte, lapte, brânză, carne, este egal cu prețul produselor din fermele de câmpie, spune dr. ing. Teodor Marușca, director de programe în cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare Pajiști, ICDP, Brașov.

Prețurile produselor din munte sunt egale cu cele din câmpie. Deci, nu există un stimulent pentru produsul montan care se realizează cu mult mai multe cheltuieli și eforturi. Dacă la câmpie, timpul de lucru efectiv în aer liber l-am considera 100%, la nivelul 1.400 - 1.500 metri altitudine, acest timp de lucru, datorită condițiilor climatice, se reduce cu 25%. De asemenea, perioada de vegetație este mai scurtată, animalele care pășunează realizează producții mai scăzute decât cele din zonele mai joase, de câmpie, dar prețurile la lapte, la carne sunt uniforme. Cu ce-l stimulăm pe cel care produce lapte în zona montană? A adăugat dr. Teodor Marușca.

Potrivit sursei citate, România are 2,1 milioane de hectare de pajiști permanente montane.

Elvețienii de la Clariant fac progrese cu fabrica de bioetanol din Craiova, în pofida pandemiei Companii FOTO Elvețienii de la Clariant fac progrese cu fabrica de bioetanol din Craiova, în pofida pandemiei Florentina Dragu scris astăzi, 07:15

Compania elvețiană din industria chimică Clariant, care a demarat în toamna anului trecut construcția unei fabrici de bioetanol celulozic la Podari, lângă Craiova, investiție în valoare de peste 140 milioane euro, spune că lucrările progresează, în pofida problemelor create de pandemie, și vor fi finalizate la timp. Clariant, care inițial spera să înceapă producția la Podari în acest an, și-a revizuit, recent, estimările privind finalizarea construcției, noua dată avansată fiind luna octombrie 2021.

“În ultimele luni, au fost atinse mai multe repere pe șantier, iar majoritatea echipamentelor-cheie mari au fost instalate. Acest lucru ne pune pe drumul

21

cel bun în vederea încheierii construcției până la finele anului 2021, după care vom începe testele și producția”, potrivit vicepreședintelui Clariant, Christian Librera.

Peste 650 de muncitori lucrează la construcția noii fabrici, al cărei cost este estimat la mai mult de 140 milioane de euro, din care 40 milioane de euro reprezintă finanțare UE.

FOTO Elvețienii de la Clariant fac progrese cu fabrica de bioetanol din Craiova, în pofida pandemiei La capacitate maximă, fabrica va procesa aproximativ 250.000 de tone de paie pentru a produce 50.000 de tone de etanol anual.

Paiele vor fi furnizate de fermieri români, Clariant semnând, în acest sens, contracte de achiziție pe termen lung încă din 2018. Elvețienii au angajat până acum 26 de persoane la noua fabrică, numărul angajaților direcți urmând să crească la peste 100 după finalizarea construcției.

Circa 300 de alte locuri de muncă vor fi create în afaceri conexe, pentru colectarea, stocarea și transportul materiei prime. Alimentarea cu energie va fi realizată cu ajutorul unei centrale pe biomasă construită în apropiere de Getec România. Înființată în 1995, Clariant este unul dintre principalii jucători din industria chimică, cu vânzări anuale de aproximativ 6 miliarde de dolari și aproape 18.000 de angajați în 53 de țări. Potrivit elvețienilor, noua fabrică de la Podari va fi “emblematică” pentru întreg grupul.

Porumbul, mai scump din cauza costurilor de depozitare și finanțare a stocurilor Mihaela Prevenda Miercuri, 02 Decembrie 2020 19:28

22

Piața pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, la data de 2 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile se mențin la aceleași niveluri pentru piața de export ca și pentru cea internă. Obligațiile de plată, scadențele și necesitățile din fermă încep să se coaguleze, făcând loc vânzărilor. „Loturi de 1.000-5.000 tone au fost tranzacționate zilele trecute, cu o pondere mai mare înspre piața de export. Piața internă își echilibrează ofertele în vederea lunii decembrie, o lună de cerere mai mare decât ultimele două luni, în principal pe fondul sărbătorilor de iarnă”, spune Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește recolta 2021, lucrurile încep să capete contur. Recolta nouă, cu livrare iulie 2021, este deja monetizată la un nivel de Euronext mai mic cu 20-17 euro/tonă. „În cifre exacte, discutăm despre 172-175 euro/tonă CPT Constanța, care se traduce în moneda națională printr-un nivel de 840-855 lei/tonă. Avem deja exemple de contractare la aceste niveluri, cu volume de 3.000-5.000 de tone pe contract, însă cu foarte mare prudență, lucru pe care-l recomand în mod special: maximum o tonă la hectar în acest moment”, adaugă analistul.

Bursele grâului fluctuează la nivelul de rezistență 210 euro/tonă.

PORUMB

În România, umiditatea dă bătăi de cap în continuare fermierilor din nord-vestul și din nord-estul tării. 20-22% este nivelul umidității în lan, ceea ce distorsionează imaginea vânzării. „Dacă reperul portului Constanța rămâne la nivel de 930 lei/tonă, zonele despre care discutăm originează la nivel de 740 lei/tonă FCA – 780 lei/tonă DAP baze/silozuri în vestul țării și 700 lei/tonă FCA în zona de nord a Moldovei, cu umiditate 20%”, precizează Cezar Gheorghe, consultantul completând că, în piața internă, lucrurile evoluează cu greu. „Lipsa mărfurilor și prețul lor fac ca ritmul aprovizionării să fie unul foarte lent. Clienții mari din industria zootehnică refuză ofertele din licitațiile organizate de ei din cauza prețurilor. Însă viitorul nu va aduce nimic mai bun. Tendința prețului nu este una descrescătoare, ci, din contră, cu cât mai mult se va scurge timpul, marfa va deveni mai scumpă din cauza costurilor de depozitare și finanțare a stocurilor. Fermierii din sudul României au setat așteptarea la nivel de 900 lei/tonă FCA.”

23

La nivel regional, Ucraina, rezervorul principal de porumb, reduce încă o dată nivelul cu circa trei milioane de tone, conform ministerului de resort, de la 33 milioane la 30 de milioane, însă toată piața lucrează cu cfire de 29-30 de milioane de ceva vreme, iar prețurile în echivalent CPT porturi ucrainene au scăzut cu 100-150 UAH/tonă (hryvna ucraineană), adică 3-4,5 euro/tonă.

La nivel mondial, deși apetitul de cumpărare există la aceleași cote, cumpărătorii sunt deja într-o așteptare, pe fondul prețurilor foarte mari din Ucraina și Brazilia. Se așteaptă informații privind ritmul de recoltare al Statelor Unite ale Americii, unde prețul este mult mai apetisant față de originile enumerate mai sus.

Cotațiile pentru porumb cu livrare septembrie 2021 în porturile ucrainene indică un nivel de 155-160 euro/tonă, însă, întreabă analistul, cine are curaj să își asume, după acest an secetos?!

După ploile apărute în Brazilia, cotațiile porumbului în CBOT se relaxează pe un trend corectiv descrescător.

FLOAREA-SOARELUI

Lichiditatea foarte mică, presiunea Turciei pe achiziții și un dolar american slăbit fac ca nivelul de originare plătit în CPT Constanța să ajungă la 605-610 USD/tonă. Convertit în lei, avem un echivalent de 2.500 lei/tonă. „Cei care au stocuri vor exploata un potențial la care nu s-au gândit nicio clipă”, crede Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Cotațiile Euronext pentru august 2021 calibrează deja așteptări. Procesatorii mari sunt atenți și oferă un nivel de preț pentru marfa premium mult mai scăzut față de anii precedenți: în jur de minus 8 euro/tonă pentru august 2021. „Un calcul simplu ne relevă un preț CPT procesator sau Port Constanța de 383 euro/tonă, respectiv 1.870 lei/tonă. Încă o dată, îndemn la ponderație și o vânzare în aceste zile de maximum 500-700 kg/ha”, spune Cezar Gheorghe, consultant senior și analist pentru Casa de Trading a Fermierilor.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 2 decembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-2-decembrie-2020/

Toți pentru vin, o inițiativă pentru susținerea cramelor din România Mihaela Prevenda , joi, 03 Decembrie 2020

24

Toți pentru vin este platformă dedicată tuturor viticultorilor din România, cei care se concentrează pe calitate, cei noi, dar și experimentați, indiferent de mărimea plantației/cramei. Syngenta pune la dispoziție acestora o nouă platformă de comerț online, www.totipentruvin.ro, dedicată comercializării online de vinuri românești. Acesta este locul unde consumatorii devin susținătorii viticultorilor din România, cu fiecare sticlă cumpărată. Această inițiativă va funcționa ca un serviciu gratuit pentru viticultori, iar Syngenta se va ocupa de partea de promovare a platformei către publicul larg, consumator. Platforma Toți pentru vin devine accesibilă publicului larg de mâine, 4 decembrie 2020.

În primăvară, odată cu debutul pandemiei, Syngenta a comandat un studiu de piață cu privire la oportunitatea dezvoltării unei platforme de e-comerț, exclusiv pentru vinuri românești. La acest studiu au participat peste 120 de viticultori, iar rezultatele au evidențiat un interes și o nevoie clară pentru o astfel de inițiativă (peste 76% grad de interes), confirmând nevoia susținerii ramurii viticole pentru a depăși această perioadă dificilă pe care o traversăm.

Din luna decembrie, platforma Toți pentru vin devine accesibilă publicului larg, consumatorilor de vin, care, atunci când cumpără o sticlă de vin, fac un bine viticultorilor de la care achiziționează. Syngenta dorește să îi ajute pe consumatori să facă acest bine viticultorilor din România, deoarece crede cu tărie în forța unei comunități strânse în jurul unei cauze bune, aceea de a susține și de a recunoaște eforturile producătorilor, cumpărând un vin românesc, susțin reprezentanții companiei.

Cramele din Romania se pot înscrie accesând link-ul www.totipentruvin.ro, urmând niște pași foarte simpli: crearea contului, completarea profilului cramei, activarea plății online cu cardul, contractarea unei firme de curierat, adăugarea sortimentelor pe site, preluarea comenzilor înregistrate și livrarea prin curier.

„Acest proiect este parte din promisiunea Syngenta de a rămâne #aproapedefermieri cu soluții inovatoare pentru provocările din câmp și din piață. Acum este rândul viticultorilor să primească din partea noastră sprijinul de care au nevoie pentru a-și menține afacerea prosperă. Este nevoie să recunoaștem toată munca ce stă în spatele activității unei crame, toată pasiunea și efortul pe care viticultorii le depun pentru a le oferi

25

consumatorilor o sticlă de vin bun. Ei merită să o și vândă cu succes”, precizează Andreea Caimac, Manager Marketing pentru culturi speciale Syngenta.

Care este cea mai mare redevență dată de un fermier pentru un teren de la ADS 3 decembrie 2020

Problema redevențelor prea mici pentru terenurile concesionate de la Agenția Domeniilor Statului (ADS) a fost semnalată în repetate rânduri de către minsitrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros. Chiar într-o emisiune la AGRO TV, acesta a subliniat că media redevențelor este ridicol de mică și că vor fi identificate pârghiile legale prin care să poată fi majorate.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, directorul general ADS, Camelia Procop, ne-a dezvăluit că procesul de majorare a redevențelor a început din luna ianuarie.

”Domnul ministru a spus în repetate rânduri că am găsit în cadrul ADS-ului destul de multe contracte semnate pe o perioadă de 49 de ani, încheiate în perioada 2001-2005, pe niște redevențe ridicole. Fiind un contract între părți, noi trebuie să le luăm ca atare și să găsim soluțiile legale pentru a ajusta aceste contracte. Facem demersuri în acest sens și găsim soluții pentru majorarea acestor redevențe.

Noi, ca să încercăm să aliniem redevențele pentru noile contracte pe care le semnăm, începând din luna ianuarie am majorat redevențele cu 25-30% pentru toate categoriile de folosință pe care le avem, ca să încercăm să ne aliniem la mediul privat și să fie o redevență corectă”, a precizat Camelia Procop.

Potrivit directorului general ADS, cea mai mică redevență este de 300 kg grâu/hectar, în timp ce la extrema cealaltă se află o redevență de 3500 kg grâu/hectar.

”Redevențele încep de la 300 kg grâu/hectar, în funcție de categoriile de folosință pe care le avem. 300, 350, 360 kg/hectar – acestea sun cele mai

26

mici redevențe pe care le avem la momentul de față. De cealaltă parte, cea mai mare redevență pe care o dă un fermier pentru un teren de la ADS este de 3500 kg grâu/hectar, contract încheiat la finalul anului 2018 în zona de sud-est a țării”, a subliniat șefa ADS.

USAMV- microproducție de bere cu ghimbir 2 decembrie 2020

La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV), studenții vor să testează rețeta berii cu ghimbir. Acest lucru se va întâmpla în atelierul propriu de microproducție, după cum explică reprezentanții instituției de învățământ superior ieșean.

Tinerii de la specializările ce aparțin de ingineria produselor alimentare, de la Facultatea de Agricultură, au participat deja la întreg fluxul tehnologic al primei șarje de bere în care a fost adăugat ghimbir natural, întreg demersul având în exclusivitate scop didactic.

”Studenții de la specializările Tehnologia prelucrării produselor agricole, Protecția consumatorului și a mediului, Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industria alimentară au participat, pe faze de lucru, la realizarea primei tranșe de bere cu ghimbir din atelierul nostru de microproducție. Am parcurs toate etapele, inclusiv analiza senzorială, iar reacțiile au fost mult peste așteptările noastre”, a transmis ing. dr. Vasile Dobre, responsabil în cadrul atelierului de microproducție bere al USAMV Iași. 

În cadrul testărilor finale sunt apreciate calitatea spumei, timpul de spargere a acesteia, culoarea, aroma, prezenţa bioxidului de carbon, iar studenții care au participat la testare, inclusiv la degustare în cadrul laboratoarelor de analiză senzorială sunt încântați de produsul obținut.

”În primul rând, aș putea spune că este printre cele mai frumoase și interesante aspecte ale studenției mele, acesta al testării şi al aprecierii produselor noastre. În ceea ce privește berea noastră cu ghimbir, pe care am degustat-o în practică, aș putea spune că mi-a plăcut, însă mai degrabă pot spune că sunt fidelă berii clasice, nu celei cu arome. Este foarte interesant să vezi cum se fabrică berea, să vezi tot fluxul tehnologic până la produsul finit, suntem foarte norocoși că avem parte de astfel de experiențe la facultatea noastră”, a spus Iulia Şincu, studentă în anul II la Facultatea de Agricultură, specializarea Tehnologia prelucrării produselor agricole.

27

Avalanșă de terenuri agricole la vânzare Food Biz La dec. 3, 2020 Avalanşă de terenuri agricole la vânzare – peste 220 de hectare de teren arabil au fost scoase la vânzare în luna august în judeţul Galaţi. Proprietarii spun că seceta a calamitat 100% cultura, arenda este prea mică și au fost nevoiţi să vândă.

Un număr de 305 de parcele de teren arabil, cu suprafeţe cuprinse între câţiva zeci de metri pătraţi şi până în 15 hectare, ce însumează în total o suprafaţă de 222 hectare, au fost scoase la vânzare în cursul lunii august în judeţul Galaţi, potrivit datelor publicate pe site-ul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Galaţi. Spre comparaţie, în judeţul Bihor au fost înregistrate numai 50 de oferte de vânzare de terenuri arabile în luna august, iar în Harghita până în 20 de oferte.

„Seceta este principala problemă în zona Moldovei. La noi a fost calamitată 100% cultura“, spune Dana Diaconu, care a scos la vânzare luna trecută un teren de 1,8 hectare în extravilanul localităţii Frumuşiţa, situată la 25 de kilometri distanţă de oraşul Galaţi, la un preţ de 2.400 de lei (circa 500 euro), conform DAJ Galaţi.

Sursă articol ZF.ro , Editat de Laura Petrescu

România a adoptat noi reglementări pentru protecția animalelor în timpul transportului meatmilk 3 decembrie 2020

ANSVSA informeaza ca prin legea nr.150 din 23 iulie 2020 privind protecția animalelor destinate exportului în țări terțe, România a introdus reglementări suplimentare normelor Uniunii Europene pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor în timpul transportului.

28

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este autoritatea competentă din țara noastră responsabilă pentru asigurarea protecției și bunăstării animalelor pe timpul transportului.

Reprezentanții ANSVSA au facut parte din subgrupul de lucru care și-a desfășurat activitatea la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice de la Camera Deputaților și au a contribuit la finalizarea Legii nr. 150/2020 privind protecția animalelor destinate exportului în țări terțe.

Conform prevederilor acestui act normativ, ANSVSA elaborează, în prezent, normele de aplicare care includ prevederi referitoare la protecția animalelor exportate pe cale rutieră, navală si aeriană.

Îmbunătățirea bunăstării animalelor în timpul transportului este o preocupare permanentă a instituției, concretizată prin mai multe demersuri de modificare a cadrului legislativ în acest domeniu.

La ințiativa ANSVSA a fost elaborat actul normativ comun cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor – Ordinul 128/1669/2020. Conform acestui ordin, navele pentru animale sunt verificate de inspectori veterinari oficiali, reprezentanți ai Autorității Navale Române (ARN) și inspectori maritimi independenți autorizați atât înainte de aprobare, cât și înainte de fiecare operațiune a navelor de animale din porturile românești. Inspecțiile comune sunt efectuate în conformitate cu un protocol de cooperare, care a fost semnat anul acesta de către ANSVSA și ARN.

Acest act normativ include dispoziții naționale suplimentare, mai stricte în comparație cu legislația Uniunii Europene (Reg.1/2005/CE), cum sunt limitarea valabilității certificatului de aprobare la 3 ani și furnizarea de termometre pentru măsurarea temperaturii pe punțile în care sunt transportate animalele.

Tot în acest sens, în prezent, ANSVSA elaborează Procedura de aprobare a transportatorilor maritimi și de evaluare a navelor pentru animale în vederea aprobării acestora pentru călătoriile care depășesc 10 mile marine și pentru operarea lor de pe teritoriul României și actualizează Procedura pentru controlul la frontieră al bunăstării animalelor destinate exportului.

La elaborarea acestor reglementări s-a folosit versiunea 2019 a documentului de rețea pentru navele de transport animale vii – ghid realizat în coordonarea reprezentanților Comisiei Europene, bazat pe experiența tuturor statelor membre care autorizează vapoare destinate transportului pentru animale.

29

Precizam că, în perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2019, Comisia Europeană a desfășurat o misiune de audit în România, pentru evaluarea bunăstării animalelor în timpul transporturilor navale către țări terțe. Raportul misiunii a identificat unele neconformități, iar ANSVSA a elaborat un plan de acțiune, cu un calendar strict,  pentru remedierea acestora.

Ulterior misunii de audit, pe termen scurt și mediu, ANSVSA si-a propus schimbarea cadrului legislativ referitor la transportul naval al animalelor, semnarea protocolului de colaborarea ANSVSA – ANR, finalizarea procedurii de autorizare a vapoarelor destinate transportului pentru animale și organizarea de instruiri cu personalul implicat în autorizarea și controlul vapoarelor destinate transportului pentru animale.

Menționăm că, până în prezent, termenele asumate în planul de acțiune transmis Comisiei Europene au fost respectate.

Bunăstarea animalelor în timpul transportului este o temă de mare interes pentru Uniunea Europeană, iar în acest sens, deputații europeni au decis să înființeze un comitet de anchetă pentru a analiza presupusele încălcări ale aplicării normelor UE privind bunăstarea animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii Europene.

În data de 20 noiembrie a acestui an, s-a reunit Comisia de anchetă a Parlamentului European (PE) pentru audierea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), al cărei mandat prevede emiterea de recomandări pentru prevenirea, limitarea și corectarea efectelor transportului asupra bunăstării animalelor.

Pentru că, în prezent, există dificultăți practice și informații insuficiente în asigurarea bunăstării animalelor, pe baza noilor date științifice furnizate de EFSA, Comisia Europeană va revizui Regulamentul 1/2005 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și va coordona statele membre pentru a implementa noile reguli.

România, care dispune, din luna iulie a acestui an, de o lege destinată protecției animalelor exportate, este apreciată de către deputații europeni ca fiind un exemplu de urmat pentru cerințele suplimentare reglementate, pentru asigurarea protecției și bunăstării animalelor în timpul transportului. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară.

S-a dat startul tratamentelor in perioada repausului vegetativ in pomicultura! Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 03, 2020

Va recomandam aplicarea adjuvantului N-Oil

30

Specialistii ALCEDO recomanda utilizarea adjuvantului N-Oil impreuna cu insecticidul Mospilan 20 SG, pentru tratamente in perioada repausului vegetativ, in pomicultura, pentru combaterea formelor hibernante ale paduchilor testosi, dar si a altor daunatori.

Ce combate si in ce cultura? N-Oil, impreuna cu Mospilan 20 SG, combat paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) – larve hibernante, acarianul rosu al pomilor (Panonychus ulmi) – oua de iarna, afide (Aphis spp.) – oua de iarna, la mar si prun.

Are efect asfixiant pentru ouale de afide si acarieni. Nu produce fitotoxicitate pomilor, indiferent de momentul aplicarii amestecului. Eficacitatea amestecului se mentine peste 30 zile de la aplicare. Nu afecteaza fauna utila.

Cand se aplica si cum? N-Oil se poate aplica printr-un tratament de iarna sau printr-un tratament spre sfarsitul repausului vegetativ, la umflarea mugurilor (inceputul dezmuguritului), cand temperatura ambianta depaseste 4°C, este calm atmosferic (pentru evitarea driftului) si nu exista conditii de precipitatii in timpul sau imediat dupa aplicarea tratamentelor. Aplicarea tratamentelor la inceputul dezmuguritului nu trebuie sa depaseasca faza de „urechiuse de soarece” la mar sau faza de „buton verde” la prun.

Pentru mai multe detalii despre oferta noastra va rugam sa apelati la reprezentantii ALCEDO din zona dumneavoastra. Informatii gasiti si in aplicatia ALCEDO, disponibila in AppStore sau Google Play: https://aplicatia.alcedo.ro/ Echipa ALCEDO

https://youtu.be/cYCl59QPy6Y

31

Preț porumb 2020. Boabele de aur au depășit grâul ca preț în portul Constanța! ro agrointeligenta.ro - 2 decembrie 2020

32

Recoltă de porumb (foto: Voina Ileana/Facebook.com)

Prețul porumbului 2020 – record atins chiar la intrarea în luna decembrie! Cereala vedetă în multe ferme din România a reușit să atingă o cotație neașteptată la tranzacțiile din Portul Constanța, depășind prețul grâului.

În Săptămâna 19-25 noiembrie, la intrarea în prima lună de iarnă, porumbul FOB Constanța a ajuns la 986 lei pe tonă. În același interval, grâul FOB Constanța a atins prețul de 933 de lei pe tonă, conform datelor Bursei Române de Mărfuri.

Regional, porumbul a avut cea mai bună cotație în Est – 836 de lei pe tonă, în timp ce în Vest, boabele s-au dat cu 690 de lei pe tonă. Cererea mare, dar și cantitățile disponibile local sunt cele care urcă sau coboară prețul porumbului la final de an. Mai aproape de port, în Sud, porumbul nu s-a dus așa de mult, ci a rămas undeva până în 700 de lei ca medie, adică, pe calcule la contractele încheiate – 693 lei pe tonă.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Antreprenori locali. Vasile Lucuţ, Unicarm: Am finalizat investiţiile de 12-13 mil. euro, bugetate şi programate la începutul anului, deşi 2020 a fost un an greu Florentina Niţu 03.12.2020,

Vasile Lucuţ

Unicarm, cea mai mare companie antreprenorială din Satu Mare, con-trolată de românul Vasile Lucuţ, şi unul dintre cei mai mari jucători de

33

pe piaţa cărnii, a investit în acest an 12-13 mil. euro în dezvoltarea busi-nessului, în pofida provocărilor aduse de pandemia de COVID-19.

„Anul 2020 a fost foarte greu din cauza pandemiei de Covid-19, dar esti-măm că vom avea aceeaşi cifră de afaceri ca anul trecut, în jur de 150 de mi-lioane de euro, însă profitul va fi mai mic. Am finalizat investiţiile de 12-13 mil. euro, bugetate şi programate la începutul anului, am făcut o fermă mai mare de animale, care are în prezent 2.000 de capete de bovine de carne, am făcut un depozit de cereale, am rebranduit şi remodelat cele 120 de magazine, dintre care 10 magazine sunt noi, deschise în acest an“, a spus pentru ZF Vasile Lucuţ. Profitul companiei s-a situat în 2019 la 12,6 mil. lei (peste 2,5 mil. euro), potrivit datelor publice.

Antreprenorul susţine că cei 3.200 de angajaţi ai Unicarm „au făcut o muncă dublă faţă de alţi ani“ pentru a continua activitatea în contextul actual, res-pectând măsurile de protecţie împotriva noului coronavirus.

Reţeaua Unicarm este una dintre cele mai extinse reţele de acest fel din ţără, conform celor mai recente date, iar antreprenorul Vasile Lucuţ mai deţine şi restaurantul Crenguţa din Satu Mare.

Pandemia a transformat 2020 în anul animalelor de companie. Piaţa de hrană şi produse de îngrijire pentru câini, pisici sau păsări merge spre 3 mld. lei după un plus de 13%: Cristina Roşca 03 decembrie 2020 37 afişări

Piaţa de hrană şi produse de îngrijire pentru câini, pisici, păsări sau alţi prieteni necuvântători va creşte în acest an cu circa 13%, până la un pas de 3 mld. lei, conform datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

Vânzările de produse şi servicii pentru animalele de companie aproape s-au triplat în perioada 2008-2020, iar trendul ascendent se va menţine.

34

Piaţa de hrană şi produse de îngrijire pentru câini, pisici, păsări sau alţi prieteni necuvântători va creşte în acest an cu circa 13%, până la un pas de 3 mld. lei, conform datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. În timp ce multe alte sectoare economice au scăzut considerabil sau în cel mai bun caz au stagnat, aceasta este pe val.

„Tot mai multe familii adoptă animale de companie, mai ales câini“, spunea recent Leszek Wacirz, country manager la Nestle România, companie care este activă pe piaţa de hrană pentru animale cu divizia Purina. El face referire la faptul că în această perioadă în care oamenii a trebuit să stea acasă mai mult, românii, dar nu numai, au decis să aibă un prieten necuvântător alături.

Orientarea mai degrabă către câini vine în contextul în care libertatea de mişcare a fost limitată de către autorităţile care au vrut să împiedice astfel răspândirea virusului. Astfel, motivele pentru care românii şi cetăţenii celor mai multe ţări din lume aveau voie să iasă erau cumpărăturile de strictă necesitate, activităţile sportive şi plimbarea animalelor de companie, adică a câinilor.

În România “moda” animalelor de companie a venit mai târziu, însă odată cu creşterea puterii de cumpărare şi călătoriile către Vest, numărul persoanelor care cumpără sau adoptă un pet a crescut.

Povestea unor tineri care vând biscuiţi de zeci de mii de euro în România. Cum au reuşit ei să îşi pornească un business şi cât i-a costat afacerea mult dorită Alina-Elena Vasiliu 03 decembrie 2020

Cu 20.000 de euro, cu poftă de dulciuri şi chef să le pregătească, Ani şi Răzvan Popa au fondat o „biscuiterie”. Evident, denumirea este o invenţie, dar una la fel de savuroasă precum reţetele pe care tot ei le inventează.

Ani Popa lucrează în domeniul alimentar de peste zece ani şi este, de fapt, „creierul” dulciurilor pe care le vinde LaBiscuiterie. Răzvan este de meserie inginer IT, iar în afacerea de familie se ocupă de tot ce înseamnă marketing şi management.

35

„Am fondat acest business plecând de la dorinţa de a ne pune amprenta în domeniul alimentar, oferind produse artizanale din ingrediente naturale. La bază stau pasiunea, determinarea şi principiile sănătoase. Am reuşit să construim cu un capital mic, reinvestind constant profitul în dezvoltarea afacerii”, spune Răzvan Popa.

Au plecat la drum cu o investiţie iniţială de 20.000 de euro, apoi au mai continuat cu aproximativ 30.000 de euro, totul din surse proprii. Au făcut eforturi să nu se împrumute de la început, gândindu-se că va veni un moment în care vor fi nevoiţi s-o facă, pentru a se dezvolta. Şi-au amenajat un laborator de cofetărie-patiserie în Deva şi vând atât într-un spaţiu fizic adiacent laboratorului, cât şi online.

Ce vând? Tot soiul de biscuiţi, cornuleţe, crackers, ciocolată de casă, sărăţele, turtă dulce şi lista poate continua. Folosesc siropuri şi făinuri integrale, pe care le înnobilează cu infinite arome. Aşa au apărut biscuiţii cu cardamom, cu cafea, turmeric, cu sfeclă roşie, piper roşu, lavandă sau anason.

„Clienţii direcţi sunt, în cea mai mare parte, persoane fizice, către care vindem direct prin intermediul site-ului nostru şi al magazinului fizic aflat în incinta laboratorului de producţie. O altă categorie de clienţi sunt persoanele juridice care revând o mare parte din produsele noastre, iar aceşti clienţi reprezintă afaceri precum magazine naturiste, băcănii sau unităţi din zona HoReCa.”

Preţurile pornesc de la 7 lei pentru o pungă de crackers şi se apropie de 100 de lei pentru cozonaci, după cum se observă pe site-ul LaBiscuiterie. De altfel, comenzile plasate online au „salvat” afacerea de când a început pandemia, în condiţiile în care businessurile din retail sau HoReCa au funcţionat cu întreruperi în ultimele luni, din cauza pandemiei. Anul trecut, LaBiscuiterie a însemnat o cifră de afaceri de 80.000 de euro şi un profit de 13.000 de euro, cu un total de patru oameni în echipă.

„Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

36

Sunt în plan şi dezvoltarea reţelei de parteneri B2B (business to business), dar şi identificarea unei soluţii de finanţare nerambursabilă, pentru a permite creşterea capacităţii de producţie şi crearea unor noi produse speciale pentru persoanele care suferă de diabet, mai ales că Ani şi Răzvan Popa au deja experienţa deserturilor fără zahăr, fără margarină sau fără gluten.

Răzvan Popa, cofondator LaBiscuiterie: „Am reuşit să dezvoltăm capacitatea de producţie în paralel cu vânzările, iar pentru perioada următoare, ne dorim dezvoltarea zonei de vânzare online direct către clienţii finali.”

Anca Stroe, promovată la vârful diviziei de ape minerale în cadrul Danone 03 Dec 2020 | de Alina DragomirAnca Stroe, un manager cu o experienţă de circa 15 ani în cadrul grupului francez Danone, a preluat funcţia de Global Head Natural Mineral Waters, arată datele de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

Divizia de apă a înregistrat vânzări de 4,6 miliarde de dolari în 2019, cele mai importante trei branduri fiind Aqua, Mizone și Évian.

Înainte de această poziție, Anca Stroe a ocupat timp de aproape doi ani funcția de Global Brand Director Activia, acesta fiind cel mai important brand din portofoliul companiei franceze din punctul de vedere al procentului din total vânzări (vânzări de peste 2 miliarde de dolari), fiind urmat de Aptamil și Danone .

Anca s-a alăturat echipei Danone în 2006 și a deținut de-a lungul timpului funcții precum International Marketing Director al Activia, Brand Manager pentru Actimel și Danfruit, Brand Marketing Manager pentru Activia și Actimel, Brand Marketing Manager pentru Nutriday, Casa Bună și Cremosso pentru România, Moldova și Țările Adriatice.

În România, compania a afișat în 2019 o cifră de afaceri de 612 milioane de lei, în creștere cu 10% față de anul precedent, în timp ce la capitolul profit francezii au făcut progrese remarcabile, apropiindu-se de pragul de 29 milioane de lei, cu 81% mai mult decât în 2018, arată ultimele date financiare raportate pe Ministerul Finanțelor.

37

Producător de mezeluri, revoltat că a luat amendă de la ANPC pentru un parizer de curcan fără carne! Ramona Dascălu 3 decembrie 2020

Producător de mezeluri, revoltat că a fost amendat pentru că parizerul de curcan pe care îl producea nu conținea carne! O firmă din Vaslui, care produce și comercializează mezeluri a contestat o amendă primită de la Protecția Consumatorului pentru că a pus în vânzare parizer de curcan cu încălcarea legislației privind comercializarea produselor din carne.

Printr-un proces deschis la Judecatoria Vaslui, firma producătoare de mezeluri a contestat amenda de 3.000 de lei primită de la Protecția Consumatorului. Comisarii de la Protecția Consumatorului au amendat firma pentru încalcarea dreptului consumatorului la o informare corecta, completă și precisă. Mai exact, aceștia au amendat firma pentru că parizerul pe care îl producea nu respecta legislația care prevede că un astfel de produs trebuie să conțină în primul rând carne, iar în acest caz, potrivit listei de ingrediente de pe etichetă, parizerul conținea mai multă piele de pasăre decât carne, scrie ziare.com. 

În proces, firma producătoare de parizer a cerut anularea amenzii, pe motiv că afirmațiile din procesul verbal sunt neconforme, ingredientele folosite pentru parizerul de curcan fiind: piele de pasăre, apă, carne pasăre separată mecanic, carne de lucru curcan (10%).

Producătorul de mezeluri a mai arătat că “în procesul de fabricație a parizerului de curcan, a folosit atât materii prime, cât și alte ingrediente admise de ordinul care reglementează vânzarea de produse din carne, iar menționarea lor pe eticheta s-a făcut în ordinea proporțiilor ingredientelor folosite. Din acest motiv, având proporția cea mai mare, a fost menționată piele de pasăre, ca prim ingredient”, a arătat firma în instanță.

De asemenea, firma s-a mai apărat susținând că “se observă că agentul constatator omite cu intenție să insereze în procesul-verbal că parizerul de curcan conține în compoziția sa și carne lucru curcan, care este tot carne macră, însă tăiată în bucăți mai mici rezultate din procesul de tranșare și separare a cărnii de pe scheletul speciei din care provine”.

38

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului a cerut în instanță menținerea amenzii. În plus, a arătat că firma vasluiană nu este la prima amendă primită pentru producerea parizelui de curcan.

„Ora de bun gust 2020″ și-a desemnat câștigătorii, astăzi 3 decembrie 2020 ro.aliment December 3, 2020

Astazi, 3 decembrie 2020, in cadrul celei de-a 5-a editii a concursului “Ora de bun gust”, au fost decernate premiile Gustul Ales 2020. Produsele castigatoare vor putea aplica bulina galbena pe ambalaj, incepand cu 3 decembrie 2020.

“Ora de bun gust” este un concurs unic in Romania organizat de RO.aliment cu sprijinul asociatiilor de profil, al IBA Bucuresti si al Federatiei Nationale a Degustatorilor Autorizati, ce are ca scop testarea produselor fabricate in Romania de catre un juriu de inalta clasa si pregatire.

Punctajul maxim de 100 este format prin analiza a 5 caracteristici, astfel: analiza senzoriala – maxim 60 de puncte, caracteristici tehnice si nutritionale – maxim 10 puncte, prezentare de marketing pentru consumator – maxim 10 puncte, parerea consumatorului, grad de acceptabilitate – maxim 10 puncte, valoare nutritinala a produsului – maxim 10 puncte.

Gabriela MOHAN – Doctor Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologica IBA

Dana POP – Doctor Inginer industria alimentara, degustator acreditat branzeturi, salamuri si cafea www.doctoralimente.ro

Daniela Paraschiv – Doctor Inginer industria alimentara, degustator acreditat branzeturi si salamuri

Anca Hancu – Nutritionist Daniela Voica –Director Tehnic ROMPAN Marian Timofti – Presedinte FNDA, degustator acreditat branzeturi,

salamuri si cafea Vasile Ghimpu – Vicepresedinte FNDA degustator acreditat salamuri

si cafea

CASTIGATORII EDITIEI 2020

Gustul Ales 2020  – cel mai mare punctaj – 690 din 700 | Salam Trapez cu manta de mucegai nobil – H&E Reinert

39

Gustul Ales Carne fiert-afumate | Crenwursti cu cascaval – Kosarom Gustul Ales Peste crud-afumate | Pastrav Somonat Afumat – Ocean

Fish Gustul Ales Traditional | Jumari – Verdesi – Zimbria Gustul Ales Carne Salamuri | Salam Brates – Kosarom Gustul Ales Branzeturi – Burduf – 662 puncte, la egalitate | Burduf cu

gust strasnic – De la Ferma cu Omenie si Burduf Almera – Big Panda Gustul Ales Lactate Iaurt | Iaurt ecologic cu granola cu capsuni si

zmeura – Napolact Gustul Ales Preparate din Peste | Salata de icre de stiuca de Tulcea

IGP – Deltaica Seafood Gustul Ales Panificatie Fursecuri | Stelute cu gem de zmeura si

glazura – Tual Fast Gustul Ales Consumator | Mici – Aldis Gustul Ales Pentru Copii | Oua Toneli Kids – Toneli Gustul Ales Sanatate | Biscuiti cu cacao, fara zahar – IBA Bucuresti  Gustul Ales Premiul Special al Juriului | Paine Spelta cu prune si nuci

– Pan Artisan Premiul special din partea FNDA | Salam de porc Mangalita –

Zimbria

România, pe locul şase în UE la consumul de bere: un român bea o sticlă de 0,5 litri la două zile, pe când un ceh bea aproape zilnic una. România are 68 de berării active, dintre care aproape 60 sunt microberării, potrivit datelor de la Asociaţia Berarii României Cristina Roşca 02.12.2020,

Un român a consumat în medie anul trecut 86 de litri de bere, ceea ce înseamnă echivalentul a peste 7 li-tri pe lună sau al unei sticle de jumătate de litru la două zile, arată cal-culele făcute de ZF pe baza informaţiilor de la Asociaţia Berarii Ro-mâniei.

Consumul pe plan local a crescut uşor, cu un litru sau 1,1% faţă de 2018, astfel că România şi-a consolidat poziţia în Europa pe locul şase, apro-

40

piindu-se de Lituania şi distanţându-se de Croaţia. Datele privind consumul de bere sunt aferente anului trecut pentru România şi lui 2018 pentru restul ţărilor, acestea fiind cele mai recente cifre.

Angajamentul PepsiCo pentru sustenabilitate continuă cu lansarea ambalajelor rPET pentru Pepsi şi Mirinda Publicitate 03.12.2020

Silviu Popovici, Chief Executive Officer PepsiCo Europa

PepsiCo lansează în Europa, inclusiv în România, rPET, sticla obţinută din PET 100% reciclat, urmând să investească anual 16,4 milioane de RON pentru a face tranziţia către plasticul reciclat, ce are un cost mult mai ridicat, afirmă Silviu Popovici, Chief Executive Officer la PepsiCo Europa. Astfel în cursul anului 2021, întreg portofoliul Pepsi şi Mirinda va fi ambalat doar în rPET, după ce Lipton Ice Tea a făcut schimbarea la începutul acestui an.

“Viziunea noastră este de a construi o lume în care plasticul să nu mai ajungă niciodată deşeu lansarea de astăzi fiind în linie cu eforturile noastre din zona reciclării şi reutilizării ambalajelor.   Soluţia nu stă în eliminarea sticlelor din plastic, ci în crearea unui ecosistem în care acestea sunt colectate şi transformate din nou în sticle”, explică Silviu Popovici.

În România, PepsiCo va lucra cu companii locale precum Green Group, din domeniul reciclării PET. “Am introdus rPET pentru brandul Lipton Ice Tea şi am reuşit să asigurăm suficientă materie primă pentru a transforma şi ambalajele pentru brandurile Pepsi şi Mirinda din România în 2021”.

CEO-ul PepsiCo Europa crede că România are nevoie de o piaţă mai competitivă pentru plasticul reciclat. “Cu cât creşte rata de colectare şi calitatea reciclării deşeurilor cu atât plasticul reciclat devine tot mai disponibil”.

Pentru a asigura aprovizionarea cu material reciclat, PepsiCo susţine schemele de răspundere extinsă a producătorilor care contribuie la finanţarea colectării deşeurilor şi schemele de returnare a garanţiei, care, bine gestionate, pot conduce la o economie circulară a plasticului. “Pe baza exemplelor din alte ţări precum Germania şi Norvegia, introducerea schemelor de rambursare a garanţiei poate duce la o rată de colectare până la 97% din totalul de sticle”.

41

Angajamentul PepsiCo este de a construi o afacere pentru deceniile viitoare. Astfel, pe lângă reducerea cantităţii de plastic din ambalaje pentru combaterea schimbărilor climatice, la începutul acestui an, compania a anunţat intenţia de a trece la energie electrică obţinută 100% din surse regenerabile în toate fabricile până în 2022 şi de a atinge zero emisii poluante până în 2030.

“La nivel mondial, brandurile noastre ajung la peste 1 miliard de consumatori în fiecare zi, care se aşteaptă ca noi să fim responsabili şi sustenabili prin modul nostru de a face business. A face mai mult pentru mediu nu este ceva din categoria şi altele, ci este exact ceea ce consumatorul aşteaptă de la noi. Este suficient doar să urmărim ştirile sau să aruncăm o privire pe reţelele sociale pentru a vedea că interesul pentru sustenabilitate a atins noi cote, în ceea ce priveşte conştientizarea importanţei ei în societate”, explică Silviu Popovici.

De la sticlă la rPET

Astăzi majoritatea băuturilor răcoritoare din România sunt vândute în ambalaje din PET (87%) şi doar cantităţi mici sunt vândute în sticlă ce nu se poate returna şi în doze de aluminiu, dar ambalajele din industria băuturilor răcoritoare au o istorie interesantă, consideră Popovici.

”În copilărie, toate ambalajele erau returnate spre a fi refolosite sau reciclate, inclusiv sticlele de Pepsi. În rarele ocazii când găseam Pepsi, consumam produsul cu nerăbdare bucurându-mă de gustul uimitor şi returnam pe loc sticla în lada din plastic în care se distribuia. De acolo ajungea din nou la fabrică unde era spălată şi reintrodusă în circuit.

În ţară existau puncte de colectare pentru ambalaje în schimbul unei sume primite de consumator. A existat un prim sistem funcţional de economie circulară pentru sticlă, hârtie, metale”, îşi aminteşte Silviu Popovici.

Ambalajele din plastic au apărut în anii '90, iar societatea a trecut la o economie liniară, în care tot mai puţine erau reciclate şi multe erau aruncate sau ajungeau în mediu. “În timp ce ambalajele de unică folosinţă au devenit tot mai convenabile şi au condus la un nivel de trai mai bun, a apărut şi un preţ ce trebuie plătit dacă nu gestionăm corect acest stil de viaţă”.

Acum, în România, doar 40% din sticlele din plastic sunt colectate pentru reciclare. „Este nevoie să îmbunătăţim colectarea PET-urilor pentru a evita transformarea lor în deşeuri. Ambalajele PET au cea mai mică amprentă de carbon, deoarece energia necesară pentru fabricarea PET este mult mai mică decât cea necesară pentru sticlă sau aluminiu. Mă bucur să văd că în

42

România suntem într-un proces avansat de definire a unor astfel de scheme de colectare”.

Impactul pandemiei COVID-19

Când pandemia a lovit Europa, principala preocupare a PepsiCo a fost siguranţa angajaţilor, a clienţilor dar şi a comunităţilor în care operează. “Încă de la început am simţit că trebuie să facem tot ce putem pentru a ajuta. În România am donat peste 2,14 milioane RON, către şase ONG-uri, astfel încât acestea să distribuie mese nutritive personalului medical şi copiilor din zonele defavorizate”, spune CEO-ul pe Europa.

De sprijinul PepsiCo au beneficiat şi clienţii din HoReCa care s-au confruntat cu dificultăţi pe fondul pandemiei. “I-am sprijinit oferind pentru mai bine de 1.000 dintre ei, webinarii de business management care să-i ajute să recupereze întârzierile apărute în timpul stării de urgenţă”.

În opinia lui Silviu Popovici, situaţia globală a creat un precedent unic PepsiCo reuşind trei lucruri: să demonstreze rezistenţă, să se adapteze rapid la noua realitate şi să facă lucrurile diferit. “Lanţurile noastre de producţie şi aprovizionare au funcţionat în continuare, am reuşit să punem în mişcare camioanele noastre peste graniţe şi am dezvoltat parteneriate şi mai strânse cu clienţii şi furnizorii noştri”.

La capitolul schimbări radicale Popovici notează modul în care PepsiCo a folosit tehnologiile digitate inovatoare, cum ar fi ochelarii Google pentru a putea lucra de la distanţă în fabrici. Tot la capitolul schimbări, strategiile şi parteneriatele în materie de marketing au fost adaptate la noile obiceiuri ale consumatorilor care petrec mult timp acasă.

“Niciunul dintre aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără contribuţia uimitoare a colegilor noştri de pe întregul lanţ valoric de la aprovizionare, la echipa de vânzări şi, bineînţeles, la echipa din birouri”.

În ceea ce priveşte munca de acasă, în opinia lui Popovici aceasta vine cu beneficiul de a avea mai puţine maşini în trafic.

CEO-ul pe Europa al PepsiCo crede că toată experienţa acestui an ar trebui folosită şi în rezolvarea crizei pe care o aduce schimbarea climatică.

„Criza COVID-19 ne-a făcut să vedem cât de fragil poate fi sistemul nostru alimentar şi, deşi am ajuns să avem cel puṭin un vaccin pentru COVID-19, din păcate nu există vaccin pentru schimbările climatice. Planeta noastră se

43

confruntă cu o criză ecologică, de la schimbările climatice şi până la deficitul de resurse”.

PepsiCo în România

PepsiCo este prezent pe piaţa din România din 1965 cu brandul emblematic Pepsi şi în timp a dezvoltat un business care valorează 370 de milioane euro, are 1.700 de angajaţi dintre care cei mai mulţi lucrează în producţie şi logistică şi oferă locuri de muncă indirecte pentru alte peste 13.600 de persoane.

“Pepsi este parte din istoria noastră din 1965 şi a fost perceput de consumatorii români ca un motiv de bucurie în acele vremuri dificile. În România în care am crescut, a primi o sticlă de Pepsi era ceva rar, ca un cadou de Crăciun. În ultimii 50 de ani, am creat o legătură puternică cu consumatorii noştri, iar această conexiune poate fi văzută în campania Pepsi Vintage. Această întoarcere în trecut – cu aceeaşi sticlă şi gustul inconfundabil – a fost atât de bine primită de consumatori, încât ne gândim să o includem în oferta noastră permanentă”.

PepsiCo şi-a extins prezenţa în România în 2004 odată cu achiziţionarea afacerii de snacks-uri. “Acest lucru a confirmat angajamentul nostru faţă de dezvoltarea societăţii româneşti, am creat locuri de muncă şi activităţi economice necesare pentru comunitate”.

România a devenit un centru important pentru regiune, cu fabrici care produc şi distribuie pe pieţele din apropiere. PepsiCo operează două fabrici, una în Dragomireşti, Ilfov, pentru portofoliul de băuturi răcoritoare: Pepsi, Mirinda, 7Up, Lipton Ice Tea şi Mountain Dew, şi alta în Popeşti-Leordeni pentru portofoliul de snacks-uri: Lay’s, Star, Doritos şi Krax Star. 

De asemenea, exportă anual un volum în valoare de 40 de milioane de euro în Grecia, Bosnia, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Polonia, Bulgaria, Moldova şi Cipru.   

„Credem că România are personal competent şi produse agricole de înaltă calitate, ceea ce o face un centru ideal pentru producţie şi ne ajută să dezvoltăm o afacere regională solidă”.

Totodată, PepsiCo depune eforturi pentru a controla culturile pe care le foloseşte. “Suntem o afacere care se bazează pe agricultură, multe dintre produse începându-şi existenţa pe un teren agricol. Consumatorii sunt tot mai interesaţi cu privire la originea alimentelor şi vor să ştie unde şi cum sunt cultivate plantele din care provin. Aproape toate cele 50.000 de tone de

44

cartofi pe care le folosim pentru a face snacks-urile din România provin de la fermieri locali, cu care lucrăm deja de mulţi ani”.

Parteneriatele cu fermierii români din comunităţi precum Covasna, Bacău, Braşov, Harghita asigură tot necesarul de cartofi pentru portofoliul din România. Prin programul Agricultură Durabilă, aceştia au acces la cartofi de înaltă calitate pentru însămânţat şi împrumuturi pentru investiţii în echipamente, astfel încât să se dezvolte şi să-şi crească veniturile folosind în acelaşi timp mai puţine resurse naturale.

CEO-ul pe Europa consideră că România este şi o sursă de oameni competenţi. “Îi angajăm pe cei mai buni absolvenţi şi apreciem că sunt bine pregătiţi. În ultimii trei ani, PepsiCo România a fost pe locul 1 ca Angajator de Top, ceea ce ne răsplăteşte eforturile de a dezvolta carierele angajaţilor noştri. Sunt bucuros să văd colegi români ce au fost promovaţi în roluri importante în companie. Bogdan Savin, Commercial  Senior Vice President şi Adrian Lăcătuş, Senior Commercial Director East Balkans, sunt doar două exemple ale exportului de oameni talentaţi în PepsiCo”, spune Silviu

45

Popovici.

46

O altă consecinţă este faptul că proiectele echipei din România devin exemple de bune practici pentru colegii PepsiCo din alte ţări din Europa. Cel mai recent este “Pepsi Summer Program” creat special pentru a reface traficul în restaurante şi cafenele, afectat de restricţiile COVID-19. Această idee a fost dezvoltată de echipa din România şi este adoptată acum în întreaga Europă.

România este o piaţă deosebit de importantă deoarece continuă să fie una dintre pieţele cu cel mai rapid ritm de creştere din Europa. În ultimii zece ani PepsiCo a investit 1,4 miliarde RON în România în creşterea capacităţii de producţie şi construirea unui depozit automatizat de ultimă generaţie.

“Suntem foarte încrezători în România, în stabilitătea ei şi în perspectivele sale de dezvoltare. Vom accelera investiţiile în producţie, unde dorim să lansăm noi linii pentru chipsurile tortilla Doritos şi chipsurile Lay’s Baked cu conţinut redus de grăsimi saturate”.

Pe măsură ce sustenabilitatea devine prioritate, compania creşte investiţiile în agricultură durabilă şi în economie circulară, cu plastic 100% reciclat pentru ambalaje. “Bineînţeles, chiar dacă sustenabilitatea devine o însuşire esenţială a unui produs, consumatorii caută mărcile noastre şi pentru gustul şi aroma cu care s-au obişnuit dar şi pentru a se binedispune”, a spus Silviu Popovici.

Afacerile producătorului de carne de pasăre Safir Vaslui au crescut cu 6%, la peste 170 mil. lei Laurentiu Cotu 02.12.2020,

Producătorul de carne de pasăre Safir, care deţine brandurile Deliciosul de Vaslui, Zdravăn Moldovenesc şi Fomică, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de peste 170 mil. lei (35,9 mil. euro), în creştere cu aproximativ 6% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

47

Compania a avut în 2019 un profit net de aproximativ 671.000 de lei (142.000 de euro), de 7,5 ori mai mic faţă de anul precedent, când producătorul vasluian de carne de pasăre a realizat un câştig net de peste 5 mil. lei (1,1 mil. euro), arată datele publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 425 de angajaţi.

Percepțiile consumatorilor privind ambalarea durabilă meatmilk 3 decembrie 2020

După stabilirea unei înțelegeri comune asupra ambalajelor durabile și a relației lor cu produsul în întregul lanț valoric, strategiile de comunicare sunt obținute în mod ideal în faza de proiectare, cu feedback din studiile descriptive inițiale ale consumatorilor.

Cu toate acestea, prejudecățile și interpretările greșite ale elementelor de ambalare de către consumatori pot împiedica succesul pe piață. Din cauza interpretărilor greșite ale consumatorilor, multe afirmații de pe etichetă nu transmit mesajul de sustenabilitate al mărcilor. Pe de altă parte, studiile asupra LCA-urilor efective și a evaluărilor consumatorilor privind durabilitatea, au arătat discrepanțe datorate noțiunilor preconcepute privind ambalarea durabilă. Unul dintre motivele acestor discrepanțe este trecutul campaniilor neinspirate de mediu. Pentru a depăși aceste obstacole, cercetătorii de la Universitatea din Florida au analiza subiectul în studiul cu titlul ”Consumer Perceptions of Sustainable Packaging”, din care vă prezentăm următoarele constatări.

Interpretări greșite ale consumatorilor

Deși eforturile de ambalare durabile sunt populare multor consumatori, majoritatea acestora au concepții greșite cu privire la durabilitate, în general. Din perspectiva consumatorului, ambalarea durabilă poate fi definită drept ”designul ambalajelor care evocă explicit sau implicit eco-prietenia ambalajului”. Chiar dacă definiția se încadrează în contextul sustenabilității, eco-friendly este un termen larg și nu acoperă aspectele sociale și economice

48

ale ambalajelor durabile. Definițiile ambalajului durabil continuă să evolueze simultan cu principiile dezvoltării durabile. Cu toate acestea, cercetările au demonstrat că ambalajele durabile nu sunt comunicate bine consumatorilor.

De exemplu, sondajele au arătat că mulți consumatori nu au putut identifica ambalajul durabil sau nu au o idee clară despre ce implică ambalarea durabilă. Consumatorii pun mai mult accent pe o noțiune preconcepută, a ceea ce face ca un ambalaj să fie sustenabil (de exemplu, reciclare), fără să țină cont de pilonii rămași ai dezvoltării durabile, adică, impactul social și economic. Aspectele sociale sunt adesea lăsate în afara acestei ecuații. Impactul social al dezvoltării durabile în ambalaje poate implica, atât principiile justiției sociale, cât și cerințele consumatorilor privind prețul, comoditatea și performanța ambalajelor.

O critică esențială pentru cercetarea consumatorilor, privind ambalarea durabilă,  este aceea că există concepții greșite cu privire la semnificația sustenabilității. Prin urmare, atitudinile de cumpărare și post-cumpărare pot fi afectate. De exemplu, conceptul de ”bio” în ambalaje, care acoperă rezultate biodegradabile și bio-bazate în bioplastice, este interpretat greșit de consumatori ca fiind biodegradabil ușor în mediu, în timp ce majoritatea polimerilor biodegradabili disponibili în comerț pot descompune numai în sistemele industriale în condiții controlate, iar unele materiale plastice pe bază de bio nu sunt biodegradabile.

Durabilitatea măsurată

De regulă, consumatorii iau decizii având informații inadecvate despre durabilitate, care sunt de obicei afectate de procesele de deducere. Dezvoltarea durabilă a industriei de ambalaje impune consumatorilor să înțeleagă rezultatele analizei ciclului de viață (Life Cycle Assesment-LCA; durata de viață), a materialelor și proceselor de ambalare. Steenis și colab. (2017), a investigat judecățile subiective ale consumatorilor cu privire la sustenabilitate, versus o sustenabilitate mai completă, măsurată folosind sistemul LCA. Cercetarea a imitat judecățile pe care consumatorii le fac în timp ce fac cumpărăturile.

Pe baza răspunsurilor consumatorilor, s-a constatat că un ambalaj de carton uscat este cel mai puțin durabil și a avut cel mai mic impact LCA (<5%). În mod similar, chiar dacă un borcan de sticlă a avut un impact mai mare în LCA, consumatorii au evaluat sticla drept a doua cea mai durabilă (42%), dintre toate materialele de ambalare. Aceeași contradicție a fost observată și în comparația cutiilor bioplastice, care au un impact asupra mediului LCA relativ ridicat, în timp ce consumatorii le-au apreciat ca fiind foarte durabile.

49

Această contradicție demonstrează că opiniile consumatorilor cu privire la ceea ce este un ambalaj durabil nu se aliniază întotdeauna cu sustenabilitatea reală a unui pachet.

Similar cu rezultatele obținute în studiul menționat, în literatura de specialitate au fost constatate discrepanțe semnificative între rezultatele LCA și clasamentul de trăsături durabile al consumatorilor. De multe ori, aceștia clasează produsul pe baza ambalajelor și, de cele mai multe ori, ambalajele din sticlă și carton sunt clasificate drept cele mai durabile, omițând modul în care produsul a fost obținut sau produs, ceea ce nu cuprinde sarcina totală a mediului. Consumatorii au clasat sticla, ambalajul pe hârtie și mazărea din conserve ca fiind cele mai durabile, în timp ce, datorită originii producției (adică, ambalate cu hârtie) și a materialului de ambalare (adică sticlă), impactul lor asupra mediului a fost cel mai ridicat.

Partea de producție a ambalajului este trecută cu vederea, concentrându-se doar pe modul de utilizare post-consum, pentru a judeca sustenabilitatea ambalajului. Sticla și materialele plastice reutilizabile, împreună cu cartonul, au fost clasate drept cele mai durabile, în timp ce materialele plastice și cartonul neretornabile au fost percepute ca fiind cele mai puțin durabile. Într-un alt studiu, ambalajele din plastic, metal și sticlă au avut un nivel mai ridicat de impact asupra mediului de către consumatori, ambalajele din metal și plastic fiind opțiunile cele mai puțin sustenabile, ceea ce contravine rezultatelor LCA. Acesta este un mesaj consistent în cercetarea consumatorilor și oferă multe direcții.

Greenwashing

Termenul de ”Greenwashing” se referă la o afirmație înșelătoare (cum ar fi eco-friendly), sau un simbol (cum ar fi o frunză verde), sau o culoare (verde), folosită pentru a transmite că ambalajul este mai durabil din punct de vedere al mediului,  decât ambalajele alternative. Acest lucru este predominant. De exemplu, potrivit unui raport al Terrachoice, cantitatea de marketing de ”spălare ecologică” pe etichete a crescut cu 200% din 2009 până în 2010!

Multe concepții greșite sunt rezultatul faptului că majoritatea consumatorilor pot vedea aspectele vizibile ale depozitării efective a ambalajelor, deoarece acesta este un fenomen direct observabil, cu eliminarea adecvată (reciclarea) și eliminarea necorespunzătoare (drumuri și căi navigabile) în ochiul public. De exemplu, pungile de plastic lipite în copaci și cartoanele de tip fast-food din carton de ambalaje reprezintă un procent mic de ambalare.

50

Cu toate acestea, ele sunt mai vizibile decât impactul ridicat asupra mediului asociat cu, de exemplu, crearea, colectarea și reciclarea recipientelor de sticlă. Deoarece materialul de ambalare are un efect direct asupra mediului vizibil, este interesant de menționat că vizibilitatea ambalajului în sine ar putea contribui la percepțiile de sustenabilitate ale consumatorilor.  Aceste cunoștințe pot ghida proiectarea sistemelor avansate de ambalare, pentru a îmbunătăți luarea deciziilor consumatorilor, încurajând consumatorii să facă alegeri mai sustenabile.

Durabilitatea și marketingul

Evoluțiile cercetării consumatorilor din anii 90 au dus la aplicarea studiilor comportamentale care să încorporeze durabilitatea în eforturile de marketing. În timp ce multe mesajele de pe ambalaje mai durabile au căutat să comunice această sustenabilitate consumatorilor, eforturile au dus adesea la afirmații ”verzi”, ambigue sau greșite, pe pachetele de produse.

De exemplu, crearea de cuvinte noi, fără o definiție clară, precum ”TerraCycling”, care nu repreintă adesea o ambalare mai durabilă, este confuză pentru consumatori. Capacitatea de a conecta sustenabilitatea pachetelor la vânzări a dus, de asemenea, la direcționarea greșită a eforturilor de sustenabilitate, în cadrul industriei alimentare ambalate.

A existat o eliminare a cererilor de spălare ecologică din cauza reacțiilor de consum și punerea în discuție a unor cereri înșelătoare și inexacte. Există un risc real sau perceput în promovarea ambalajelor durabile, datorită faptului că acesta este aliniat la afirmațiile false făcute anterior. Pentru a evita acuzațiile de spălare ecologică și potențialul feedback-ului negativ al consumatorilor, multe companii nu își promovează eforturile pentru ambalarea mai durabilă a consumatorilor. Percepțiile de spălare ecologică și neîncrederea din partea consumatorilor au făcut ca mărci legitime să își piardă competitivitatea și, prin urmare, să fie descurajate.

De exemplu, folosirea doar a culorii verde în ambalaje, fără a însoți indicii de mediu, a afectat negativ percepțiile privind eficacitatea produsului. Consumatorii solicită ca revendicările și marcarea ambalajelor de produse să indice angajamentele de sustenabilitate și conexiunea acestora la marcă. Eșecurile de marketing ecologic au fost evidențiate într-un studiu ca prețuri ale produselor obișnuite, ca primă, bazându-se pe aspecte promoționale, fără dezvoltarea de produse, eforturi de marketing axate pe respectare și antreprenoriat ecologic.

Această incapacitate de a comunica în mod clar consumatorilor, a dus la o lipsă de informații esențiale pentru luarea deciziilor și a creat confuzii, cu

51

privire la sustenabilitatea ambalajelor și nu a oferit posibilitatea consumatorilor de a lua decizii bazate pe fapte, în țările în care responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR) este nefolosită. Interesant este că, în UE și în alte țări care au mandate de EPR, consumatorii beneficiază de informații inerente și coerente, cu privire la costurile de eliminare a ambalajelor (reciclare, reutilizare, depozitare, depozitare, degradare) prin intermediul procesului EPR.

Confuzia consumatorilor

Cercetările de marketing și de consum au fost utilizate pentru a conduce comportamentele de vânzare și cumpărare în ultimele câteva decenii. Campaniile eficiente de marketing și publicitate au fost fondate pe baza teoriilor consumatorilor. Din numărul de studii de cercetare, explicarea și prezicerea unei atitudini a consumatorului (de exemplu, cumpărarea), cu concepte comportamentale, a câștigat atenție în ultimul deceniu.

Acesta este un domeniu complex, care include comportamente umane și prejudecăți în timpul cumpărării, dar și la post-consum, iar cercetarea durabilă a ambalajelor a devenit comună, deoarece comportamentele consumatorilor au importanța principală în intențiile de cumpărare. Confuzia consumatorilor față de ambalarea durabilă poate fi abordată luând în considerare rolul ambalajului în lanțul valoric. Deși acest lucru este adevărat, există o deconectare între opiniile consumatorilor, față de acțiunile luate în decizii ecologice și poate fi conflictual.

De exemplu, cercetările sugerează că atunci când consumatorii iau alegeri durabile într-o singură zonă, aceștia vor avea posibilitatea de a alege ambalaje mai durabile. S-a raportat că un decalaj în ceea ce privește valoarea, în comportamentul de reciclare, este legat de sectoare compartimentate și comportamente compensate. În primul, un sector al atitudinilor consumatorilor, precum energia, nu se transferă neapărat la altul, cum ar fi reciclarea. Această înțelegere oferă o direcție pentru care conectarea ambalajelor mai durabile nu este întotdeauna simplă.

Aceasta se aliniază cu rezultatele din Steenis și colab., care a arătat că majoritatea consumatorilor fac o deconectare între ambalajele percepute și cele real durabile. Atunci când a fost evaluat un comportament compensat, un exces într-o zonă, cum ar fi transportul ecologic (de exemplu, mersul pe bicicletă la locul de muncă) a fost adesea compensat de un comportament non-durabil în altul (de exemplu, nu reciclarea unui pachet reciclabil). Ca urmare, sunt abordate cele mai des concepte comportamentale studiate și citate în studiile consumatorilor legate de diferența dintre valorile și

52

acțiunile de ambalare, metamotivarea și teoriile acțiunii motivate și ale comportamentului planificat și ale prejudecății sociale.

Decalajul acțiunii valorice

Unele ambalaje ecologice ar putea, de asemenea, să solicite involuntar clienților să compromită calitatea, performanța și prețul, ceea ce creează o diferență de comportament de atitudine, denumită ”diferență de acțiune în valoare”. Chiar și atunci când consumatorii indică o preferință în timpul sondajelor, este posibil să nu achiziționeze produsul real din magazin, legat de motive economice, socioeconomice și demografice. Astfel, caracteristicile de durabilitate ale ambalajelor s-ar putea să nu se traducă întotdeauna într-o disponibilitate de plată (WTP).

Cu toate acestea, atunci când compromisurile au lipsit, consumatorii au fost mai înclinați să prefere produsele ecologice. Acest lucru poate oferi indicații de ce schimbările la nivelul întregii categorii către ambalaje mai durabile sunt mai eficiente. De exemplu, concentrația recentă de detergenți a fost o inițiativă la nivelul întregii categorii în care toți detergenții au fost concentrați, rezultând sticle de dimensiuni mai mici și mai puțin plastic în ambalaje, precum și energie mai mică în transport.

Îndeplinirea acestei condiții a eliminat compensarea pe care un consumator ar trebui să o facă de obicei între ambalaje de dimensiuni mai mici și mai mari, la același preț, chiar dacă problemele au apărut din cauza obiceiurilor anterioare de consum. Acest lucru sugerează că ambalajele durabile sunt adesea cel mai bine realizate cu inițiative la nivel de categorie. Cu toate acestea, acest lucru contrastează cu categoria de produse alimentare pentru animale de companie, în care Nestle Purina a lansat cu succes un ambalaj mai durabil, pe bază de celule turnate.

Consumatorii au trebuit să facă schimb între atributele produsului, precum și ambalajul mai durabil. Pot exista diferențe de categorie între compensările de gust, sănătate și comoditate, între categoriile de alimente ambalate în mod divers de bomboane, orez, fasole, carne, brânză, iaurt și sifon. De exemplu, pe piața aglomerată de carne la conserve, consumatorii decid brandul de carne, precum și o alternativă mai durabilă, la un inel cu șase pproduse. O alternativă este aceea de a ține cutiile lipite împreună, cu un inel degradabil și mânere PakTech HDPE. Această lipsă a efortului convertit la nivelul întregii categorii are ca rezultat confuzia consumatorilor, deoarece există compromisuri în afară de pachetul mai durabil.

Metamotivarea

53

Motivarea consumatorilor, pentru a adopta un comportament specific și durabil, este dificilă, din cauza percepțiilor și interacțiunilor înșelătoare dintre diverși factori. Aceste percepții greșite duc la luarea unor alegeri nu în mod necesar pe baza unor principii raționale, de durabilitate, ci cu propriile credințe despre produsele durabile. Atitudinile și comportamentele pot fi transferate între zone. De exemplu, patru din cinci consumatori au declarat că își arată opiniile de mediu prin comportamente de cumpărare.

Există mai multe teorii și cercetări disponibile despre relația dintre durabilitate și comportamentul consumatorului, inclusiv atitudini de cumpărare și post-cumpărare. De exemplu, metamotivarea, un termen creat de Maslow, sugerează că, odată îndeplinite nevoile de bază (hrană, adăpost de îmbrăcăminte), oamenii tind să se preocupe mai mult de alte probleme decât cele care au un efect mai imediat asupra lor. Ca urmare, după ce consumatorii și-au îndeplinit nevoile de bază, cauzele sociale și de mediu, cum ar fi ambalarea durabilă a alimentelor, devin mai relevante.

Cercetările consumatorilor asupra mediului cu grupuri de consumatori în care sunt îndeplinite nevoile de bază (de exemplu, preț și gust), reflectă faptul că problemele de mediu legate de sustenabilitatea ambalajelor devin într-adevăr o preocupare. Acest lucru este relevant, în special pentru conectarea ambalajelor durabile la consumatorii cu venituri mici.

Bariere comportamentelor durabile

Obiectivele comportamentelor responsabile pentru mediul înconjurător pot apărea în bariere motivaționale, cognitive și comportamentale. Potrivit lui Valor (2018), barierele motivaționale sunt create prin identificarea personală și etică și se reflectă în preferințele zonei de interes a unei persoane (de exemplu, responsabilitatea asupra mediului sau drepturile omului). Dacă consumatorii consideră că achiziția lor de mediu ar avea un impact pozitiv asupra problemei specifice, acest lucru determină alegerea către o achiziție mai ecologică.

Barierele cognitive sunt guvernate de informațiile disponibile despre produs sau compania care oferă soluții durabile, în timp ce barierele comportamentale apar în timp, costuri, distanțe de călătorie și alte compromisuri. S-a arătat că achiziționarea conștientă de mediu, de către consumatori, este afectată de diverși factori, inclusiv motivația personală și informațiile disponibile.

De asemenea, cercetările arată prezența inhibitorilor sau a inconsistențelor (de exemplu, lipsa anumitor proprietăți funcționale într-un produs / ambalaj), ar putea schimba comportamentele în direcția opusă, iar opțiunile

54

ecologice ar putea deveni mai puțin importante. De exemplu, dacă sunt subliniate caracteristici precum portabilitatea unui pachet alimentar, iar această portabilitate este extrem de relevantă pentru consumatori, sustenabilitatea pachetelor devine mai puțin critică în luarea deciziilor.

Comportamentul de comutare a consumatorilor este complex și este necesară o cercetare a consumatorilor care controlează variabilele produsului. Birgelen și colab. (2019) a studiat comportamentul de schimbare a consumatorilor către ambalajele pentru băuturi ”ecologice”. În acest studiu, în timp ce consumatorii nu erau dispuși să se jertfească după gust și preț, ar schimba marca, sănătatea, disponibilitatea, ușurința transportului și proiectarea pentru ambalaje mai ecologice.

În ceea ce privește nevoile satisfăcute, acest studiu a arătat că ambalajele ecologice ar putea crea comutarea mărcii, în timp ce caracteristicile gustului și prețului trebuie îndeplinite. În același studiu, a fost evaluată relația dintre eliminarea pachetelor post-consumator și comportamentele de cumpărare ale consumatorilor conștienți de mediu. Rezultatele sugerează că, pentru consumatorii pentru care ambalajul ecologic este esențial, eliminarea după consum este relevantă.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Vânzările de alimente, băuturi și tutun, +5,9% la 10 luni 03 Dec 2020 | de Alina Dragomir

Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a înregistrat în primele zece luni ale acestui an o creștere de 5,9% în funcție de sezonalitate și numărul de zile lucrătoare comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, în timp ce vânzările brute s-au majorat cu 5,7%, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică.

În luna octombrie, vânzările brute de alimente și băuturi au raportat o creștere de 4,8% prin comparație cu luna octombrie a anului trecut, în timp ce vânzările raportate în funcție de sezonalitate și numărul de zile lucrătoare au înregistrat un avans de 5,8%, mai arată datele INS.

Față de luna septembrie a acestui an, vânzările au înregistrat în luna octombrie o creștere de 1,8% ca serie brută și un avans de 3,8% în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.

Per ansamblu, comerțul cu amănuntul, cu excepția vânzărilor de autovehicule, s-a majorat în intervalul ianuarie-octombrie 2019 cu 2,0% ca serie brută și cu 1,9% ajustat sezonier.

55

Performanțele Ahold Delhaize în România, influențate de pandemie 03 Dec 2020 | de Fulvia Meirosu

Într-un interviu acordat ziarului olandez Het Parool, citat de IGD, Wouter Kolk, șeful grupului Ahold Delhaize pentru Europa și Indonezia, a detaliat performanțele retailerului în perioada pandemiei de COVID-19.

Managerul a subliniat că efectele pandemiei asupra vânzărilor au fost în general pozitive, pe fondul unei cereri în creștere, dar a arătat că nu toate țările au performat la fel. În timp ce vânzările online în cele două zone s-au majorat cu 60%, afacerile grupului în unele țări au fost influențate negativ.

Veniturile Ahold Delhaize în România au scăzut, în contextul în care magazinele Mega Image sunt prezente doar în marile orașe, iar numărul consumatorilor care lucrează de acasă s-a majorat semnificativ în această perioadă, studenții au urmat cursuri online și persoanele care dețineau proprietăți la țară s-au relocat acolo. Scăderea traficului în interiorul localităților, dar și între orașe a fost vizibilă și în Olanda, unde retailerul este prezent cu brandul Albert Heijn, magazinele din stațiile de tren înregistrând performanțe mai mici decât de obicei. Pe de altă parte, operațiunile din Grecia au fost influențate de scăderea numărului de turiști.

Wouter Kolk a mai precizat că a fost preocupat până acum de succesul individual al fiecărui brand din portofoliul Ahold Delhaize, strategie care a funcționat în trecut. Dar, pentru a concura cu companii ca Lidl și Amazon, pe viitor brandurile din grup trebuie să colaboreze pentru a dezvolta împreună noi produse și servicii.

În România, Ahold Delhaize deține peste 800 de magazine. Retailerul a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 6,65 miliarde de lei și un profit net de 272,6 milioane de lei.

Kaufland România, sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi: Integrarea a 240 de noi angajaţi şi adaptarea spaţiilor de lucru, obiective îndeplinite cu succes 3 decembrie 2020, 11:31 de ADH De Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, Kaufland România, un angajator ce sprijină diversitatea şi egalitatea de şanse, îşi reconfirmă angajamentul de a rămâne un sprijin puternic pentru persoanele cu dizabilităţi. Până în acest moment, 240 de persoane cu dizabilităţi au devenit parte a echipei Kaufland. În acelaşi timp, patru case

56

de marcat, special adaptate pentru angajaţii în scaun rulant, au fost instalate în patru magazine Kaufland din Bucureşti, investiţia totală ajungând la suma de 33.000 de euro. Implicarea în comunitate a fost mereu unul dintre principalii piloni ai activităţii companiei, astfel că, prin programul A.C.C.E.S. (Angajare de Candidaţi cu Cerinţe şi Evoluţii Speciale), Kaufland vine în întâmpinarea persoanelor cu dizabilităţi cu locuri de muncă sigure şi stabile şi totodată cu echipamente adaptate pentru o bună desfăşurare a activităţii lor profesionale. Prin dezvoltarea acestor iniţiative, compania rămâne un partener de încredere al persoanelor cu dizabilităţi.

„Uşile Kaufland sunt deschise pentru oricine îşi doreşte să se bucure de un loc de muncă stabil şi de sprijinul necondiţionat al tuturor colegilor în procesul de adaptare, de învăţare şi de dezvoltare. Ne bucurăm să anunţăm faptul că am parcurs deja paşi importanţi pentru a le oferi sprijinul necesar celor 240 de colegi cu dizabilităţi care ni s-au alăturat până în acest moment. Prin dezvoltarea permanentă a programului A.C.C.E.S., ne dorim să le punem la dispoziţie un mediu de lucru plăcut, prin adaptarea spaţiilor la nevoile lor şi totodată să le oferim şansa de a ocupa un rol esenţial într-o echipă construită ca o familie, în care fiecare abilitate contribuie la succesul companiei.”, a declarat Estera Anghelescu, Recruiting & Employer Branding Director, Kaufland România.

Kaufland este unul dintre cei mai mari angajatori ai României. Peste 15.000 de oameni lucrează în cele 136 de locaţii răspândite pe tot teritoriul ţării. Până în prezent, 240 de persoane cu dizabilităţi, din oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Satu Mare, Oradea s-au alăturat echipei şi se bucură în acest moment de o viaţă socială mai bună, de sprijinul colegilor şi de posibilitatea de a-şi pune abilităţile în practică. În continuare, compania îşi propune să angajeze alte 350 de persoane cu dizabilităţi.

https://youtu.be/plTEdexiW88

„Kaufland este locul care m-a ajutat să îmi câştig încrederea în mine. Colegii m-au primit cu braţele deschise, încă din prima zi. Sprijinul şi răbdarea consilierului angajaţilor şi ale colegilor m-au ajutat să ajung unde sunt acum. Am ajuns să folosesc fără nicio teamă casa de marcat şi am înţeles cum funcţionează sistemul de pontaj. Sunt lucruri pe care nu credeam că o să le pot face fără ajutor. Viaţa mea s-a schimbat în bine de când ei mi-au spus primul .”, completează Ana Lazăr, Lucrător Comercial Case de Marcat/Trezorerie (Persoană cu dizabilitate locomotorie). Cei care sunt în

57

căutarea unui loc de muncă pot suna la numărul de telefon 021 9132 sau pot aplica pe cariere@kaufland.ro.

Un pariu de 1,5-2 mld. lei: cinci din cei zece jucători din comerţul modern dezvoltă mărci private româneşti într-o perioadă în care consumatorii vor să cumpere local Cristina Roşca 02.12.2020,

♦ Mărcile private sunt un pariu mai vechi al jucătorilor din comerţul modern local, un pariu ce datează de circa 12-13 ani şi care a ajuns astăzi să le rotunjească încasările cu peste 15 mld. lei, conform calculelor ZF ♦ În ultimii ani, pe fondul unui apetit crescut al consumatorilor pentru „made in Romania“, au apărut şi mărcile private locale ♦ Aceste produse se remarcă în general prin preţul cu până la 30% mai mic, fapt ce le oferă un avantaj competitiv în faţa brandurilor consacrate care pot pierde atât spaţiu la raft, cât şi vânzări ca urmare a acestei iniţiative de dezvoltare a mărcilor private.

„Gusturi româneşti“, „Vreau din România“, „Cămara Noastră“, „Hanul Boieresc“ şi „Drag de România“ sunt mărcile private autohtone dezvoltate de jucătorii din comerţul alimentar în ultimii ani pentru a capitaliza un trend existent de puţină vreme, acela al orientării consumatorilor către produse „made in RO“.

58

În contextul actual, marcat de pandemia de COVID-19, se remarcă un apetit chiar mai mare pentru astfel de bunuri, aşa că reţelele de magazine anunţă dezvoltarea portofoliului de mărci private româneşti, creşterea prezenţei la raft şi implicit majorarea vânzărilor. În prezent, vânzările celor cinci mărci private autohtone se ridică undeva la 1,5 - 2 mld. lei, conform estimărilor ZF care a luat în calcul contribuţia totală a brandurilor proprii în business şi importanţa celor româneşti în total. Loc de creştere există însă.

  ZF 15 minute cu un antreprenor. Radu Ionescu, cofondator al Kaiamo: Am fost nevoiţi să ne reconfigurăm, astăzi funcţionăm cu o cantină mutată în stradă, deşi noi înainte făceam fine dining 03.12.2020, 00:06 Autor: Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-cu-un-antreprenor-radu-ionescu-cofondator-al-kaiamo-am-19765698

În prezent, echipa Kaiamo mai este formată doar din 12 persoane, aproape la jumătate faţă de momentul de dinaintea izbucnirii pandemiei.

Radu Ionescu, cofondator al restaurantului de fine dining Kaiamo, spune că perioada dificilă marcată de pandemia COVID19 i-a obligat să se adapteze noilor condiţii şi, astfel, bucătăria restaurantului s-a mutat la faţa localului, în stradă, unde nu mai serveşte mâncare sofisticată, ci produse tradiţionale româneşti. Astfel, de la un restaurant de fine dining au trecut la o cantină.

„Am fost nevoiţi să ne reconfigurăm cu totul, astăzi funcţionăm sub metoda unui protest culinar, cum l-am numit noi, bucătăria Kaiamo este mutată în stradă, dar sub o altă formă deoarece restaurantul nostru avea un specific de fine dining, oferea o experienţă completă, ceea ce nu am putut să ducem mai departe cu restaurantul închis. Fine diningul este despre acest scop unitar care nu a putut fi transferat în cutii de carton către oaspeţii noştri acasă, lipsea acel simţ tangibil şi a trebuit să ne reorientăm“, spune Radu Ionescu, cofondator al Kaiamo, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

59

Astfel, restaurantul Kaiamo a ieşit în stradă sub denumirea de Kaiamo Kanteen, unde echipa prepară şi serveşte mâncare de cantină, produse tradiţionale româneşti. Radu Ionescu spune că pentru el şi pentru echipa restaurantului aceasta a fost o adevărată provocare, în contextul în care conceptul restaurantului Kaiamo era total diferit. Kaiamo Kanteen a fost deschis pe 20 noiembrie, iar lucrurile merg bine, astfel că şi numărul clienţilor a fost mare încă de la deschidere.

„Chiar dacă situaţia va reveni la normal, am plănuit împreună cu echipa să păstrăm acest concept, să îl păstrăm lângă Kaiamo, şi să fie sub această formă de manifect, astfel încât toţi oaspeţii care vor veni la Kanteen să vadă prin ce a trebuit să trecem ca să le oferim experienţa completă de fine dining cu care erau obişnuiti“, explică Radu Ionescu.

În prezent, echipa Kaiamo mai este formată doar din 12 persoane, aproape la jumătate faţă de momentul de dinaintea izbucnirii pandemiei. Deşi restaurantul nu a disponibilizat locuri de muncă, oamenii au hotărât să plece.

„Suntem în afara zonei de confort, toate lucrurile pe care le ştiam despre businessul nostru le-am pus într-un sertar şi l-am închis cu o cheie, nu se mai potriveşte nimic cu nimic. Atitudinea oamenilor vis-a-vis de experienţele de restaurant s-au modificat extrem de mult. Toată lumea trebuie să se regrupeze, să se reorganizeze, să înţeleagă că o să fie un new normal de acum încolo, iar noi am hotărât să facem acest pas pentru că ţinem la echipa noastră şi ne dorim foarte mult să supravieţuim până când ne vor permite autorităţile să funcţionăm“, spune Cezara Tănase, cofondator Kaiamo.

Ea este de părere că oamenii trebuie să comande acasă mâncare de la restaurante pentru că doar aşa această industrie va putea supravieţui.

„În momentul în care comandăm mâncare de la un restaurant nu susţinem doar restaurantul, ci susţinem un întreg lanţ de aprovizionare. Noi lucrăm cu ingrediente şi produse de sezon, acum 90% din produsele pe care le avem sunt din România“, precizează Cezara Tănase.

Cofondatoarea Kaiamo spune că de la începutul pandemiei şi până în prezent lucrurile s-au schimbat foarte mult, iar în această perioadă au învăţat multe lucruri despre strategie, branding sau management, ceea ce i-a mai maturizat faţă de acum nouă luni.

„Am trecut într-o altă etapă, etapă în care am hotărât să ieşim în stradă şi să luptăm, nu putem să ştergem cu buretele 3 ani şi jumătate de muncă continuă, chiar dacă nu putem să oferim o experienţă de fine dining, oferim o altă experienţă“, spune Cezara Tănase.

60

Compania Kaiamo Concept a avut anul trecut afaceri de 3,1 mil. lei, acesta fiind primul an pentru care există date financiare.

Lidl va colecta alimente în 80 de magazine din țară pentru comuntățile vulnerabile 3 Decembrie 2020

Lidl organizarea o nouă campanie de colectare de alimente între 7-20 decembrie, în parteneriat cu rețeaua Băncilor pentru Alimente din țară. După ediția pilot din decembrie 2019, Lidl extinde lista de magazine participante la campanie la 80 de unități.

Numărul beneficiarilor campaniei a crescut, anul acesta fiind implicate în această inițiativă atât Băncile pentru Alimente din București, Cluj-Napoca, Roman, Brașov și Oradea, cât și cele din Timișoara și Constanța, recent inaugurate cu sprijinul Lidl și al celorlalți parteneri. Până acum, Lidl a investitpeste 2.400.000 lei în înființarea celor 7 Bănci regionale pentru Alimente.

La fel ca anul trecut, clienții pot dona produse alimentare neperisabile, în cutiile special amenajate la ieșirea din magazine, după casele de marcat. Aceste produse vor fi preluate de către Băncile pentru Alimente și distribuite mai departe beneficiarilor finali, în preajma sărbătorilor de iarnă.

Produsele care pot fi donate de către clienți sunt semnalizate la raft în magazinele Lidl participante. Aceste alimente fac parte din categorii neperisabile, care nu necesită o temperatură specială de păstrare, precum: alimente de bază (ulei, făina, zahăr, orez, ingrediente de copt), conserve de legume, conserve de carne, conserve de fructe, paste făinoase, sosuri, lapte UHT (care se păstrează la temperatura camerei), produse de patiserie ambalate, biscuiți, cafea, ceai, dulceață și gemuri. Lista completă a magazinelor participante poate fi consultată aici.

Anul trecut, Lidl România a organizat ediția pilot a campaniei de colectare de alimente, în parteneriat cu rețeaua Băncilor pentru Alimente din România. Prin intermediul acesteia, clienții din 12 magazine Lidl din țară au

61

putut dona alimente destinate persoanelor defavorizate, beneficiari ai rețelei, în perioada sărbătorilor de iarnă. Au fost strânse astfel 16,7 tone de alimente, care au fost distribuite mai departe prin organizațiile partenere ale rețelei către aproximativ 7.000 de beneficiari finali.

Piețele din Sectorul 4 se vor redeschide mâine 3 Decembrie 2020

Începând de mâine, toate pieţele din sectorul 4 vor fi redeschise, astfel că încă de la primele ore ale dimineţii, producătorii de fructe şi legume de sezon îşi vor vinde marfa la tarabele amenajate în interiorul pieţelor.

Un comunicat emis de Primăria Sectorului 4 menționează că în urma unei dispoziţii a primarului sectorului 4, Daniel Băluţă, angajaţii Direcţiei de Administrare a Pieţelor vor lua măsurile necesare astfel încât toate cele aproximativ 300 de tarabe mutate în urmă cu ceva mai mult de trei săptămâni în vecinătate să fie relocate în interiorul pieţelor.

"Reluăm activitatea normală a pieţelor. Clădirile moderne şi sigure pe care le-am construit vor fi folosite din nou de către noi, toţi cei care muncim, iubim şi trăim în sectorul 4", declară Daniel Băluţă, primarul sectorului 4.

Comunicatul mai menționează că, în urmă cu aproximativ o lună, ca urmare a unor decizii guvernamentale, producătorii care aveau închiriate tarabe în noua piaţă a Sudului, au fost relocaţi în piaţa volantă pe care administraţia locală a amenajat-o la parterul parcării etajate aflată la doar câţiva metri distanţă, acolo unde existau condiţii decente care nu doar că respectau normele legale, ci le şi asigurau adăpost comercianţilor. În aceleaşi condiţii au funcţionat şi vânzătorii de la Piaţa Berceni-Olteniţei, care au fost mutaţi la parterul parcării etajate de pe strada Tulnici, adică în spatele sediului pieţei.

Lovitură pentru evaziunea fiscală: firmele fără case de marcat pot fi închise temporar și amendate cu 10.000 de lei Ionut Sisu 3 Decembrie 2020

Nedotarea firmelor cu noile case de marcat a fost scoasă de sub Legea Prevenirii printr-o Hotărâre de Guvern. În practică, dacă firmele sunt

62

prinse fără casă de marcat acestea vor fi direct amendate iar activitatea va fi suspendată până la rezolvarea situației.

Guvernul a adoptat în ședința din 27 noiembrie 2020, o Hotărâre pentru modificarea pct. 39 și 42 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 33/2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr. 270/2017, precum şi a modelului planului de remediere.

Punctul 42 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 33/2018 privind stabilirea contravenţiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii nr. 270/2017 se modifică și va avea următorul cuprins:

"42. Art. 10 lit. f) – h), j) și u) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;”

Litera cc) care prevede nerespectarea utilizatorilor de a se dota cu noile case de marcat a fost scoasă de sub incidența legii prevenirii. Astfel, dacă organul de control constată absența noului aparat de marcat electronic fiscal (exceptând defectarea acestuia care trebuie anunțată conform contractului de service, firmei de service), utilizatorul va primi direct amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum confiscarea sumelor nejustificate; suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator.

Actul normativ va intra în vigoare la 30 de zile după ce va fi publicat în Monitorul Oficial.

... citeste si partea a doua ...

63