Stiri 18 noiembrie 2020, a doua parte

Initiativa APAR – Primul hackathon dedicat domeniului agroalimentar din Romania Agrostandard | 18 November, 2020

Primul hackathon din Romania dedicat domeniului agroalimentar RO AgriFood Hacking – HAR 2020 a fost organizat la initiativa Asociatiei pentru Promovarea Alimentului Romanesc (APAR), scopul fiind unirea eforturilor mai multor oameni talentati pentru a lupta impotriva celei mai mari provocari ale lumii, pandemia COVID-19, folosind digitalizarea sectorului agroalimentar, declara Stefan Padure, presedinte APAR. Finantarea a fost obtinuta de la CE prin intermediul programului SmartAgriHubs. In perioada de 13-15 noiembrie 2020 entuziasti din diverse domenii, de la studenti, freelancers, ingineri, designeri de software, programatori, pana la specialisti in agricultura, marketing si vanzari au raspuns provocarii APAR de a participa la acest eveniment.Desfasurarea efectiva a hackathonului a fost exclusiv online, la concurs inscriindu-se 14 echipe insumand 44 de persoane. Si pentru ca nu e usor sa rezisti unui concurs maraton desfasurat in mod continuu pe parcursul a 25 de ore, linia de finis a fost trecuta de 10 echipe care au prezentat spre jurizare 12 solutii complete, avand la baza cele 5 teme propuse de APAR.

Procesul de elaborare a solutiilor a fost sustinut cu mult entuziasm si profesionalism de 8 mentori, cu vasta experienta in domeniile specifice temelor propuse. Mentorii au fost alaturi de echipe, traind alaturi de participanti emotiile din etapa de prezentare a proiectelor, precum si in cea de alegere a castigatorilor de catre juriu.

Alegerea celor 9 membri ai juriului a avut la baza criteriul diversitatii domeniilor de activitate: academic, autoritati publice si societatea civila.

Primele 3 echipe castigatoare au fost AngusTerra (ex. AgriTerra) formata din Olimpia Copacenaru, Adrian Stoica, Dan Birtas si Ioan-Teodor Gociman, Transilvania 2020 – Claudiu Franc, Ioan Radu Moldovan, Daniel Ifrim, Chirila Ioan si echipa Agro Control compusa din Cezar Dragos Geambasu si Ciprian Abramov.

1

Marele castigator, AngusTerra a propus o solutie inteligenta de gestionare a pasunilor si a taurinelor crescute in sistem extensiv, bazata pe tehnologii IoT si folosirea imaginilor satelitare. Platforma de smart pasture management vine in ajutorul fermierilor care au nevoie de solutii fezabile pentru eficientizarea si soliditatea afacerilor, avand in vedere dificultatea acestora de a gestiona eficient suprafetele mari de pasuni, mai ales in contextul pandemiei COVID-19.

Ce-a de-a doua solutie castigatoare a fost propusa de echipa Transilvania 2020 si se refera la folosirea Inteligentei Artificiale (IA) pentru reducerea cantitatii de substante pentru combaterea bolilor si daunatorilor, a consumului de combustibili fosili si transparenta utilizarii tratamentelor si ingrasamintelor folosite in ferma. Solutia propusa contribuie la reducerea poluarii, a consumului de apa precum si la cresterea calitatii produselor agroalimentare.

Pe locul 3 in clasament s-a aflat echipa Agro Control care a prezentat 2 solutii: un modul de agricultura inteligenta care va permite fermierului sa automatizeze cu ajutorul senzorilor fluxul de informatii provenite din agricultura (temperatura, umiditatea, conductivitatea electrica, continutul de apa, nivelul de oxigen, volumul de apa din sol).

A doua propunere prezentata de echipa o reprezinta un sistem automat de detectie a daunatorilor care ofera informatii in timp real asupra aparitiei daunatorilor pe diverse culturi. Toate solutiile propuse vor avea au impact pozitiv asupra mediului si durabilitatii in contextul propus de Pactul Verde European (The EU Green Deal) si a strategiei europene de la Ferma la Consumator (Farm to Fork).De asemenea, solutiile sunt un raspuns la efectele pandemiei COVID19, prin limitarea interactiunii umane in procesele de productie agroalimentara. Totodata, propunerile introduc elemente de digitalizare in vederea eficientizarii economice in agricultura, prin optimizarea costurilor de productie, reducerea cheltuielilor si a procedurilor de monitorizare.

Primele 3 echipe vor fi recompensate cu premii in produse in valoare de cate 1000 € fiecare, destinate implementarii solutiilor castigatoare, precum si mentorat pe parcursul urmatoarelor 6 luni pentru dezvoltarea si implementarea celor 3 proiecte castigatoare.Desi nu a fost prezenta pe podium, echipa Click Click Hack a primit un premiu special din partea mentorilor – Mentors Award HAR2020. Maricica Stoica, Liliana Mihalcea, Dimitrie Stoica si Olga Grecu au propus o solutie (HARWa) de valorificare inteligenta a subproduselor si deseurilor de peste

2

rezultate in urma industrializarii pestelui prin care se reduce amprenta de mediu prin eliminarea poluantilor formati la arderea clasica a deseurilor.

Avand in vedere ca aceasta echipa a fost premiata onorific de catre mentori, APAR a hotarat sa ofere 5 tablete, care prin generozitatea echipei Click Click Hack vor ajunge la studentii din Cahul (Rep. Moldova) care studiaza in cadrul Facultatii Transfrontaliere din cadrul Universitatii Dunarea de Jos Galati, cu scopul de a sprijini procesul de invatare.

Dincolo de solutiile create, hackathon-ul a oferit un mediu de lucru pozitiv participantilor, fiind o sursa uriasa de inspiratie pentru stakeholderii din agricultura, speranta si optimism in aceasta perioada atat de dificila. APAR isi propune, dupa ce restrictiile impuse de pandemie vor inceta, organizarea unor evenimente similare care sa aduca de aceasta data fata in fata specialisti, oameni dedicati pentru a colabora si genera solutii inovative pentru sectorul agroalimentar.

Grain Bags Romania estimeaza o cifra de afaceri de peste 1 milion de euro, in 2020 grostandard | 18 November, 2020 s

Grain Bags Romania, furnizor de solutii pentru depozitarea in silobaguri, a generat anul acesta, o cifra de afaceri de peste 1 milion de euro, iar antreprenorul mizeaza pe o crestere de cel putin 50% in 2021.• Cea mai mare cantitate stocata anul acesta, in silobag-uri a fost de 3.500 de tone• Top 3 cereale si furaje depozitate in silobag, in 2020• Vanzarile din acest an s-au mentinut la media ultimilor 2 ani• Silobag-urile marca Grain Bags au ajuns si in Republica Moldova si Bulgaria.

O afacere de familie, inceputa cu 5 ani in urma, avea sa aduca pe piata din Romania primii oameni specializati in sistemul silobag – o solutie inovativa de depozitare a cerealelor si furajelor. „In urma cu cativa ani, lucram intr-o multinationala din sectorul agricol. Fiind in legatura permanenta cu fermierii, am observat ca acestia se confrunta cu o problema: cea a depozitarii. Iar, dupa ce am vazut cat de sigur si ieftin este sistemul silobag-

3

ul, dar si cat de folosit este in alte tari, precum Polonia sau Argentina, mi-am zis: «De ce in alte tari se pot depozita milioane de tone de cereale in silobag si in Romania nu se poate?» Asa am pornit un business si ne-am specializat doar pe sistemul silobag, fara sa mai existe si alte produse in oferta noastra”, a explicat Narcis Ranghiuc, director geneal Grain Bags Romania.

3.500 de tone, cea mai mare cantitate stocata de un procesator de ulei

Sistemul silobag se adreseaza atat fermelor de mici dimensiuni, cat si mari, drept dovada clientii Grain Bags Romania sunt fermieri care lucreaza terenuri de la 100 de ha, la peste 10.000 de ha. De asemenea, multi crescatori de vaci, porci sau pui folosesc deja silobag-urile pentru depozitarea de furaje, dar si multi procesatori din zona de uleiuri sau morarit si panificatie.

„In prima faza, fermierii sunt curiosi sa testeze sistemul. Dupa ce se conving de eficienta acestuia, peste jumatate din ei isi dubleaza cantitatile de an la an. Mai mult de atat, nu mai doresc sa inchirieze utilajul de incarcare, ci sa il cumpere de la noi. Iar, pretul unui astfel de utilaj porneste de la 12.000 de euro. Pot spune ca cea mai mare cantitate stocata in silobag, anul acesta, a fost de 3.500 de tone si a fost realizata de un mare procesator de uleiuri din Romania”, a mentionat antreprenorul.

In privinta celor mai depozitate materii in sacii uriasi, fermierii au optat anul acesta, cel mai mult pentru: rapita, grau si porumb, pe partea de cereale si grau si orz zdrobite, pasta de porumb si borhot de bere, pe partea de furaje.

Vanzarile din 2020, la media ultimilor 2 ani

Cu toate greutatile acestui an, ne referim aici la seceta din agricultura, dar si la pandemia de Covid-19, vanzarile din cadrul Grain Bags Romania au reusit sa se mentina la media ultimilor 2 ani.

4

„Pe de o parte, culturile agricole au fost afectate de seceta, iar pe de alta parte multi fermieri au preferat sa vanda la recoltare pentru ca au primit preturi bune in perioada respectiva. Insa, au existat si fermieri care au avut recolta si au dorit sa o depoziteze, in special cei din zona Olteniei, din Vestul si centrul tarii. Mai mult, am primit cereri si am reusit sa vindem si peste hotare, in Republica Moldova si Bulgaria”, spune Narcis Ranghiuc.

Pentru anul viitor, compania are in plan sa continue partneriatul cu Bayer, prin care fermierii care cumpara seminte sau produse de protectia plantelor de la Bayer, primesc niste vouchere cu care pot achizitiona silobag-uri la preturi mai avantajoase. De asemenea, Grain Bags urmareste sa isi mareasca echipa de vanzari pentru a reusi sa acopere cat mai bine tot teritoriul Romaniei si sa ajunga la toti fermierii.

„Am reusit sa crestem de la an la an, iar acest lucru a fost posibil prin multa munca, pasiune si dedicare. Credem ca sistemul silobag este o solutie buna pentru fermele din Romania si vrem sa ii convingem pe fermieri sa il incerce”, a concluzionat acesta.

Despre Grain Bags Romania

Este o companie romaneasca, infiintata in anul 2015 si care furnizeaza solutii de depozitare in silobag. De asemenea, este singura din tara care are specialisti in acest sistem si care stiu sa ofere consultanta fermierilor. Grain Bags comercializeaza atat silobag-uri, cat utilaje de incarcare in silobag, dar presteaza si servicii cu personal calificat.

Silobag-urile marca Grain Bags sunt importate din Germania si reprezinta cea mai ieftina metoda de depozitare a cerealelor si furajelor, oferind o alternativa pentru o mai buna valorificare a productiei.

Agricultura bio are drum liber18 noiembrie 2020

Suprafaţa agricolă cultivată cu cereale sau legume ecologice a crescut, si tot mai mulţi antreprenori investesc in produsele bio.

5

Cu toate acestea, mai puţin de 1% din suprafaţa agricolă totală de 13 milioane de hectare, din România, este cultivată cu cereale, legume sau viţă-de-vie ecologice. Acest lucru arată că există potențial pentru un interes tot mai mare pentru produsele bio şi în România, deşi această piaţă este încă una de nişă, din cauza prețurilor ceva mai crescute ale produselor.

Reporterul nostru Marius Milea va prezintă situația în materialul video alăturat.

https://agro-tv.ro/agricultura-bio-are-drum-liber/

INDUSTRIE ALIMENTARA

Investiţi în România! Alan Clark, director general, cidrul Clarks: Nu există distribuitori pentru producătorii mici în România. Marii distribuitori din zona alimentară nu prea sunt interesaţi 18.11.2020,: Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-alan-clark-director-general-cidrul-clarks-nu-19749267

Compania produce anual 60.000 de litri de cidru din peste 120 de tone de mere, pe care le procesează în comuna Lereşti, judeţul Argeş, şi pe care le cumpără de la micii fermieri din împrejurimi.

Micii producători români din sectorul alimentar nu sunt luaţi în seamă de multe ori de marii distribuitori cu activitate în piaţa locală, ceea ce adânceşte provocarea cu care se confruntă producătorii autohtoni cu facilităţi de pro-cesare, a explicat Alan Clark, director general şi fondator al com-paniei Clark’s Cider, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

6

„Dacă eşti producător mic este greu să găseşti distribuitori. Există în România mari distribuitori pe zona alimentară, dar nu prea sunt interesaţi de producătorii mici. Nu prea există aici distribuitori pentru noi“, a declarat Alan Clark, scoţianul stabilit în România care a lansat în urmă cu cinci ani unul dintre primele branduri autohtone de cidru.

Producătorul a fost afectat de restricţiile impuse sectorului HoReCa, în contextul în care în 2019 circa 35% din producţie s-au îndreptat către jucătorii din această industrie, care înregistrează astăzi din perspectiva furnizorului de cidru un minus de 20%.

„Acum trei ani am intrat şi în retail şi asta ne-a ajutat, chiar dacă livrările sunt mai mici decât anul trecut şi acolo. Anul trecut 55-60% din producţie ajungeau în retail, iar anul acesta va avea o pondere mai mare, dar vânzările totale sunt mai mici faţă de 2019“.

Cidrul Clarks a ajuns până acum pe rafturile Kaufland, Auchan şi Lidl de câteva ori pe an, însă pe rafturile celorlalţi retaileri nu a reuşit încă să intre.

Invitatul a subliniat că marea majoritate a cidrului care ajunge pe raft în piaţa locală nu este produs în România.

„Retailerii nu dau prea multe explicaţii. Am mai auzit explicaţii precum «nu are profilul de produse pe care îl căutăm acum». Unii sunt mai deschişi când vine vorba despre produse artizanale româneşti, alţii sunt mai puţini deschişi. Cred că este vorba mai degrabă de politica fiecărui retailer. Marea majoritate a cidrului de la raft, circa 80% vine din afara României“.

Compania produce annual 100.000 de sticle, adică 60.000 de litri de cidru, din peste 120 de tone de mere, pe care le procesează în comuna Lereşti, judeţul Argeş, şi pe care le cumpără de la micii fermieri din împrejurimi.

„Luăm în principal mere doar din judeţul Argeş, în general nu ne ducem mai mult de 20-40 km de fabrică. Argeş este o zonă cu mulţi producători de mere şi într-un an normal găsim tot ce ne trebuie aproape de Câmpulung. (…) Sunt mai multe mere decât ce putem noi procesa, mulţi au rămas cu merele anul trecut pentru că nu există atât de multă capacitate de procesare în suc, cidru sau orice altceva“.

Alan Clark s-a stabilit în România în 2001, iar în primul deceniu producea 100 de litri de cidru pe an pentru consumul propriu, întrucât nu se găsea încă pe piaţa din România. În 2013 a pornit căutarea locului de producţie, iar în 2015 a fost lansat cidrul Clarks. Până astăzi, scoţianul a investit peste 700.000 de euro în cidrăria din Argeş.

7

El a spus că principalele provocări la intrarea în producţie a fost lipsa de competenţe tehnice în România în ceea ce priveşte producţia de cidru, o problemă pe care a soluţionat-o cu ajutorul unei firme de consultanţă. În acelaşi timp, echipamentele de producţie au fost achiziţionate din alte ţări europene, precum Austria, Slovacia şi Croaţia.

Compania vrea să îşi majoreze capacitatea de producţie şi să iasă la export spre Marea Britanie, planuri care au fost amânate în contextul actual. „În acest moment este vorba de supravieţuire, nu de investiţii“.

Clark’s Cider a avut anul trecut afaceri de peste 450.000 de lei, iar anul acesta se apropie de circa 60% din rezultatul din 2019. Producătorul lucrează cu 4 angajaţi, dar acest număr creşte în intervalul aprilie-noiembrie, în perioada de îmbuteliere.

 Care sunt principalele probleme identificate de Clark’s Cider în România: 

♦ Lipsa de comenzi

♦ Birocraţia este o problemă şi pentru noi.

Cum merg afacerile lui Valvis: Carpathian Springs, compania care îmbuteliază AQUA Carpatica, a ajuns la afaceri de peste 285 mil. lei în 2019, în creştere cu 24%, şi la un profit de 56 mil. lei Laurentiu Cotu 18.11.2020,

Carpathian Springs, compania care se ocupă de îmbutelierea brandului de apă minerală naturală AQUA Carpatica, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de peste 285,2 mil. lei (60,2 mil. euro), în creştere cu 24,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania a avut anul trecut un profit net de 56,8 mil. lei (12 mil. euro), mai mult cu 6% faţă de anul precedent, conform datelor publice.

Carpathian Springs a ajuns în 2019 la un număr mediu de 270 angajaţi. Carpathian Springs reflectă exclusiv producţia brandului AQUA Carpatica.

8

Ursus Breweries a investit peste 30 mil. euro în 2020 în creşterea producţiei şi într-o microberărie de bere craft la Cluj-Napoca. „Vom continua să investim în România“. Ursus Breweries, liderul pieţei berii, are 1.500 de angajaţi direcţi, dar şi câteva sute de angajaţi indirecţi Florentina Niţu 17.11.2020,

Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries: Putem rămâne pozitivi, pentru că 2020 ne-a provocat să ne îmbunătăţim. 2020 a fost un an cu suişuri şi coborâşuri, iar din punct de vedere al cifrei de afaceri vom fi sub nivelul anului trecut, dar nu cu mult, însă profitabilitatea va fi mult mai mică. Avem aşteptări mari de la 2021.

♦ Brandurile Timisoreana, Ciucaş şi Ursus se apropie de o cotă de piaţă de 40%.

Ursus Breweries, lider pe piaţa berii din România, cu afaceri de aproape 2 mld. lei (circa 420 mil. euro) în 2019 şi trei fabrici pe plan local, a investit peste 30 de milioane de euro în acest an în creşterea capacităţii de producţie şi într-un depozit, în pofida contextului actual. Planurile companiei vizează în continuare investiţii în dezvoltarea businessului.

„An de an creştem capacitatea de producţie şi ne dorim ca angajaţii noştri să aibă condiţii de muncă ca în Vestul Europei. Anul acesta am terminat o investiţie într-o linie nouă ce a prevăzut creşterea capacităţii fabricii din Braşov şi am făcut un depozit modern, investiţiile din 2020 fiind de peste 30 de milioane de euro în condiţiile actuale. Investiţiile noastre anuale sunt ma-jore şi continuăm să investim în România“, a spus într-un interviu acordat ZF Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries.

Piața locală de pește și fructe de mare, în creștere cu 5% după ce consumul scăzuse semnificativ de la debutul pandemiei Angela Alexandru18 Nov 2020 - Știri și Noutăți Piața locală de pește și fructe de mare va înregistra o creștere de aproximativ 5%, conform estimărilor Alfredo Seafood. Anunțul vine

9

după ce, de la debutul crizei COVID-19, consumul general de pește a scăzut cu 20%.

Piața locală de pește și fructe de mare va înregistra o creștere de aproximativ 5%, în intervalul martie – decembrie 2020, conform estimărilor Alfredo Seafood. Acest reviriment este generat de interesul tot mai mare manifestat de români pentru o dietă sănătoasă, precum și a beneficiilor recunoscute pe care carnea de pește le are în creșterea imunității organismului.

De la debutul crizei COVID-19, consumul general de pește a scăzut cu 20%, dar odată cu ieșirea din izolare au apărut și semnele de revenire pe acest segment.

La nivelul portofoliului Alfredo Seafood, în martie și aprilie, rulajul a scăzut cu 75% în sectorul HoReCa. În mai, după ridicarea restricțiilor, vânzările au revenit la un nivel apropiat de aceeași perioadă din 2019, cu o tendință puternică de creștere a segmentului online. 

„În perioada de izolare, am observat o scădere a cererii de produse de calitate superioară, cum sunt somonul, creveții sau tonul. Această tendință a fost firească în contextul respectiv, deoarece oamenii au fost mult mai atenți cu cheltuielile, având temeri legate de stabilitatea imediată a veniturilor. Totuși, consumul general de pește începe să-și revină în România. Anticipez că majorarea vânzărilor va ajunge la 5% până la finele anului, dar aceste estimări pot oricând să se schimbe din cauza climatului neobișnuit în care ne aflăm. Cred că una dintre cele mai bune strategii de creștere a consumului în următoarele luni constă în stimularea vânzărilor online, de aceea vom accelera investițiile în dezvoltarea magazinul virtual al Alfredo Seafood”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, fondator al Alfredo Seafood.

Reprezentantul Alfredo Seafood speră ca piața locală de pește să crească în continuare, în ciuda acestei perioade dificile, pentru a nu se pierde progresele obținute. „Dacă în 2015 se consumau în România 6 kg/an pe cap de locuitor, în 2019 am ajuns la 8 kg/capita/an și ne situăm în coada clasamentului UE, la acest capitol”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu. 

10

Alfredo Seafood este una dintre cele mai importante mărci din România, sub a cărei denumire sunt importate şi distribuite produse din peşte şi fructe de mare. Brandul a fost creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013.Alfredo Seafood are relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, trei linii de procesare și ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din fabrica situată în Bucureşti și un sistem logistic de transport optimizat. Produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite în cele mai importante lanţuri de hypermarketuri şi supermarketuri din ţară. Printre acestea se numără: Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Cora, Profi, Auchan etc. şi în peste 5.000 de magazine din comerţul tradiţional, și rețeaua HoReCa. Produsele sunt transportate, procesate, ambalate și distribuite în condiții adecvate de păstrare a aromei și texturii cărnii, de la recoltarea din fermele piscicole internaționale sau capturare.

Kosarom, investiție de 150.000 de euro într-un magazin premium 13 Nov 2020 | de Alina Dragomir

Kosarom, unul dintre jucătorii cu notorietate din piața locală de carne și preparate din carne, a inaugurat la finalul lunii octombrie Fine Store, un concept de magazin premium. Investiția s-a ridicat la 150.000 de euro și acesta reprezintă a 25-a unitate comercială operată de companie.

”Pentru Moldova și pentru Iași, Kosarom este un brand reprezentantiv, deci unde puteam găsi un loc mai potrivit pentru această locație premium decât în inima orașului Iași, la Palas Mall? Vorbim despre un magazin ce se diferențiază de alte locuri similare, un magazin în care consumatorul poate alege produse premium și unde are recomandările specialiștilor”, a precizat Georgiana Peruc, Director de Marketing al Kosarom.

11

Noul concept vine cu elemente de design modern, totul fiind gândit astfel încât vedeta magazinului să fie vitrina de carne. ”Toate elementele prezente în spațiu, de la design interior până la echipamente, de la modalitatea de prezentare a produselor până la personalul pregătit pentru acest tip de servire, toate au fost corelate pentru a crea un spațiu cât mai primitor în strânsă legătură cu standardele de siguranță alimentară impuse de legislația în vigoare”, a mai punctat Georgiana Peruc.

În ceea ce privește sortimentația, magazinul pune la dispoziția clienților pe lângă produsele ce provin de la Kosarom și AviTop, produse de carne maturată, brânzeturi artizanale și diverse sortimente de vinuri, produse care nu pot fi găsite în magazinele de proximitate sau în restul rețelei de magazine operate de Kosarom.

Cum arată primele rezultate? ”Traversăm o perioadă delicată din punct de vedere al traficului de clienți în centrele comerciale, însă această locație este pe un trend ascendent de la o zi la alta, numărul de clienți fiind în creștere”, mai spune reprezentanta Kosarom.

În ceea ce privește planurile pentru perioada următoare, Kosarom are pe listă noi deschideri de magazine, dar și extinderea gamei de produse, cu o linie de produse dedicate sezonului rece și sărbătorilor de iarnă. ”Anul 2020 a fost plin de provocări pentru Kosarom, însă nu ne-am oprim, ci dimpotrivă am lansat în permanență proiecte noi, fie că vorbim despre lansări de produse ce au venit în întâmpinarea nevoilor consumatorilor noștri, fie despre deschideri de noi magazine, fie de diverse soluții sustenabile pentru întreaga echipă, iar anul viitor nu va face excepție”, concluzionează Georgiana Peruc.

Grupul Kosarom a fost fondat de antreprenorul Neculai Apostol și include firmele Industrializarea Cărnii Kosarom (procesare carne), Suinprod (creștere porci) și Avi-Top (creștere păsări). Per total, grupul a raportat în ultimul an financiar o cifră de afaceri de 330,82 de milioane de lei, în creștere cu 16% față de anul 2018.

12

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

ZF 15 minute cu un antreprenor. Radu Dumitrescu, proprietarul grupului de restaurante SHC: Industria de restaurante va avea în 2020 doar 20-30% din încasările de anul trecut. E o întoarcere în timp la nivelul din 2008. SHC are circa 350 de salariaţi şi afaceri totale de 7,3 mil. euro anul trecut, cu 35% peste nivelul din 2018 18.11.2020, Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-antreprenor-radu-dumitrescu-proprietarul-grupului-19747701

Radu Dumitrescu spune că a pierdut deja 50% dintre angajaţi, circa 170 de salariaţi, care s-au orientat către domenii mai puţin afectate.

Radu Dumitrescu, proprietarul grupului de restaurante SHC, spune că cele şase restaurante pe care le deţine sunt închise, iar serviciile de livrare şi takeaway nu pot acoperi aproape deloc costurile pe care le are grupul din industria ospitalităţii.

„În acest moment, în afară de livrări şi takeaway nu prea ai ce să faci din punctul de vedere al vânzărilor, acestea sunt cam singurele două moduri prin care să vinzi. Vânzările acestea sunt destul de mici şi nu te ajută să îţi acoperi pierderile care cresc de la o zi la alta. Facem livrări, dar nu poţi să acoperi costurile sub nicio formă. Noi reuşim să acoperim doar 5% din vânzările obişnuite acum. Pe lângă faptul că volumul comenzilor este mic, comisioanele pe platformele de livrări sunt foarte mari şi noi nu le putem plăti“, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului de restaurante SHC, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Antreprenorul adaugă că aşteaptă ca autorităţile să se ţină de promisiunile anunţate, astfel că speră la suplimentarea cuantumului pentru granturi, dar şi la sprijinul potrivit căruia companiile din industria ospitalităţii vor primi 20% din scăderea cifrei de afaceri din 2020 raportat la nivelul din 2019.

13

„Ar fi extraordinar dacă s-ar întâmpla lucrurile acestea, dar să nu uităm că restaurantele s-au închis în martie, iar acum suntem în noiembrie şi deocamdată nu am văzut nimic“, adaugă Radu Dumitrescu.

El susţine că a văzut o schimbare în comportamentul clienţilor în sensul în care spre deosebire de luna martie, acum oamenii comandă mai puţin, dar acest lucru poate fi cauzat şi de faptul că există o competiţie tot mai acerbă, multe businessuri din această industrie s-au reorientat către livrări, neavând o altă posibilitate de asigurare a veniturilor. Totodată, clienţii sunt mult mai atenţi la preţuri şi ceea ce fac cu banii lor, fiind mai precauţi în privinţa cheltuielilor.

Radu Dumitrescu este de părere că până în luna martie şansele ca restaurantele să se redeschidă sunt destul de mici în contextul în care numărul îmbolnăvirilor nu va scădea considerabil pentru a permite reluarea activităţii spaţiilor închise deţinute de jucătorii din industria ospitalităţii.

„Cred că în luna martie, când va fi un pic de căldură, vom redeschide cu terasele, dar sunt de părere că prima luna de încasare cât de cât ok pe interioarele restaurantelor va fi octombrie 2021, când va fi iar frig afară. Până atunci nu vor intra oamenii la interior, dacă este cald afară“, este de părere Dumitrescu.

Totodată, antreprenorul consideră că abia în anul 2022 industria ospitalităţii va începe să recupereze din pierderi, iar în cel mai bun scenariu la sfârşitul lui 2022 operatorii din această industrie vor înregistra creşteri de business. Totuşi, abia în 2024 industria ospitalităţii va ajunge la acelaşi nivel înregistrat în 2019.

SHC are circa 350 de salariaţi şi afaceri totale de 7,3 mil. euro anul trecut, cu 35% peste nivelul din 2018. Radu Dumitrescu spune că în această perioadă marcată de pandemie, circa 50% din angajaţii săi au plecat către alte industrii mai puţin afectate, reorientându-se către industria mobilei, livrări de mâncare sau ridesharing: „HoReCa era şi înainte cel mai afectat domeniu din punctul de vedere al personalului disponibil pe piaţă. După pandemie vor şi fi mai puţini, dar în continuare cu oamenii cu care am rămas şi oamenii care se vor întoarce în momentul redeschiderii sperăm să supravieţuim şi să mergem mai departe“.

Anul 2019 a reprezentat unul dintre cei mai buni ani pentru industria restaurantelor, înregistrând o cifră de afaceri totală de 14 miliarde lei, dar proprietarul grupului de restaurante SHC este de părere că anul acesta industria se va situa undeva la 20-30% din încasările de nivelul anului trecut, ceea ce va însemna o întoarcere la nivelul din 2008.

14

Grupul controlat de către Radu Dumitrescu deţine în prezent cele trei restaurante Stadio, alături de NOR (restaurantul la cea mai mare înălţime din Bucureşti), Cişmigiu Bistro la Etaj şi 18 Lounge amplasat în zona Piaţa Presei Libere. Acelaşi grup operează şi spaţiul Iqos din Piaţa Victoriei, unde există un hub creativ, un spaţiu de evenimente şi un mic bistrou. Pentru acest an era bugetat un nou avans al afacerilor, însă pandemia a venit să dea planurile antreprenorului peste cap. Creşterea pentru 2020 urma să fie susţinută şi de cele două preluări făcute – 18 Lounge şi Embassy Park. Ambele localuri au fost cumpărate de la grupul Embassy.

ZF Live. Ramona Duminicioiu, Eco Ruralis: Micii producători sunt disperaţi, ei nu pot vinde către supermarketuri pentru că se află într-o postură de inferioritate Miruna Diaconu 17.11.2020,

 https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-ramona-duminicioiu-eco-ruralis-micii-producatori-sunt-19747384

Ramona Duminicioiu spune că sunt circa 4.000 de pieţe agroalimentare, informaţie aflată pe surse neoficiale şi estimări din piaţă, în contextul în care Ministerul Agriculturii nu deţine astfel de date ♦ Autorităţile trebuie să facă investiţii astfel încât să le asigure micilor producători infrastructura necesară pentru a-şi putea continua activitatea.

Ramona Duminicioiu, membră a Asociaţiei Eco Ruralis, spune că odată cu cel de-al doilea val de restricţii prin care s-a interzis funcţionarea pieţelor închise pentru limitarea răspândirii virusului, micii producători se află într-o situaţie foarte dificilă în contextul în care pieţele reprezentau pentru ei singura sursă de venit.

„Toţi cei care vând în pieţe sunt disperaţi, se află în imposibilitatea de a accesa piaţa pentru că oamenii aceştia nu au altă variantă. Ei nu pot vinde la supermarketuri, doar într-un număr foarte mic, în relaţia cu super-marketul micul producător se află într-o postură de inferioritate. Noi considerăm că cel mai bun lucru pe care ştim să îl facem este să contribuim la economia locală, nu a marilor retaileri“, spune Ramona Duminicioiu, membră a Asociaţiei Eco Ruralis, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

15

Marian Alecu: Este haos cu granturile pentru HORECA. Liviu Iancu scris astăzi, 07:09Dacă vor veni târziu, nu vor mai fi pentru sprijinul firmelor, ci pentru parastasul lor Retail Marian Alecu: Este haos cu granturile pentru HORECA. Dacă vor veni târziu, nu vor mai fi pentru sprijinul firmelor, ci pentru parastasul lor

Unul dintre cei mai influenți investitori din industria restaurantelor, Marian Alecu, cel care deține o treime din lanțul City Grill, afirmă că dacă banii promiși de Guvern pentru sprijinul HORECA vor veni prea târziu, jumătate dintre firmele din domeniu nu vor mai putea fi salvate.

"E un haos de nedescris cu granturile acestea și, în loc să fie bani de sprijin al firmelor, devin bani pentru parastasul firmelor. Când vor veni, nu vor mai găsi pe nimeni în viață. Acum, când încă au promis, când încă mai trăim, avem nevoie de acești bani, acum ar fi momentul", spune Alecu pentru Profit.ro. El crede că majoritatea restaurantelor, pentru că au voie să funcționeze doar cu terasele, vor fi închise în perioada noiembrie-martie. Potrivit lui Alecu, livrările la domiciliu pe care le pot face restaurantele sunt un paleativ și nu vor depăși 5% din cifra de afaceri pe care ar fi înregistrat-o dacă ar fi rămas deschise. Restaurantele, explică omul de afaceri, câștigă mai mult din alcool, din cafea, dar nu-și cumpără nimeni alcool și cafea prin livrări, ci de la supermarket.

"Mi se pare incorect că în loc beneficieze de ajutoare de la stat doar domenii afectate, gen HORECA, ei au dat la toți. Și supermarketurile care au mers foarte bine primesc capital de lucru. N-au pus niciun criteriu. Nu există încă o firmă care să fi primit banii. Suntem la jumătatea lui noiembrie și sunt restanțe mari la banii pe Kurzarbeit", a afirmat Alecu. El crede că fără ajutor de la stat anul acesta, jumătate dintre firmele din HORECA vor dispărea. "Alte țări sprijină enorm HORECA. În Franța, dacă ți-au închis restaurantul, îți dau 10.000 de euro pe lună, bani cu care o firmă trăiește, nu îi ia patronul acasă, pentru că în acest context nu se mai pune problema de bani acasă", a mai spus Marian Alecu.

PENNY: 60% din sortiment să fie produs, procesat și cu ingredientul principal din România în 3 ani. Investiții de 19,5 milioane euro în sustenabilitate Andra Imbrea 18 Nov 2020 - Știri și Noutăți

PENNY, unul dintre cei mai jucători de discount, anunță planurile și investițiile pe piața locală pentru următorii ani. Astfel, PENNY își ia angajamentul ca, în următorii trei ani, 60% din sortiment să fie produs în România, ingredientul principal să fie fabricat în România, iar

16

procesarea intermediară să fie și ea realizată local. În cadrul unei conferințe de presă, retailerul a vorbit despre relansarea mărcii proprii Hanul Boieresc, focusul pe proiecte de sustenabilitate, precum și continuarea rebrandingului magazinelor.

Noua abordare strategică la nivel de sortiment este continuarea firească a rebrandingului anunțat în luna iulie, când discounterul a accentuat importanța provenienței românești pentru produsele din magazine, dar și a mărcilor proprii realizate preponderent în România.

"Așa cum am anunțat în iulie, rebranding-ului PENNY. este un element care consolidează strategia noastră de dezvoltare și o dovadă a angajamentului nostru față de România. An de an, urmărim să creștem procentul produselor fabricate local și, odată cu rebranding-ul, ne luăm un angajament ambițios pentru țara în care am crescut: 60% din sortimentul nostru va fi produs, procesat și va avea ingredientul principal din România. Un prim pas în acest demers este relansarea gamei de produse Hanul Boieresc, care deja conține carne 100% românească. Și nu ne oprim aici când spunem că ne luăm un angajament puternic față de România: vom continua să investim în sustenabilitate și vom aloca 19,5 milioane euro pentru a reduce impactul activităților noastre asupra mediului, pentru a ne sprijini angajații și pentru a ne implica activ în comunități," a declarat Daniel Gross, CEO PENNY România.

În încercarea de a înțelege preferințele românilor, PENNY a demarat un studiu în colaborare cu o importantă instituție de învățământ din România, Academia de Studii Economice București (ASE). Studiul reconfirmă o situație pentru care este important să găsim soluții - România importă mai mult decât exportă și mare parte dintre materiile prime nu sunt procesate în țară. Datele corespunzătoare anului 2019 indică faptul că cea mai mare diferență pozitivă dintre importuri şi exporturi este înregistrată în favoarea produselor carne – diferență de 714 milioane euro, la fructe - diferență de 593 milioane euro, iar la preparate din cereale - diferență de 504 mil. euro.

Ca parte din acest angajament, PENNY a relansat cea mai importantă marcă proprie românească de la PENNY, Hanul Boieresc. Produsele dezvoltate sub această marcă sunt 100% fabricate în România. Relansarea aduce o nouă

17

poziționare a mărcii, un sortiment mult îmbogățit, un design și un model de marketing noi. "Obiectivul nostru este să dezvoltăm această marcă la un calibru similar cu cel al marilor branduri, printr-un ritm susținut al inovației la nivelul sortimentului, dar și să îl susținem prin eforturi considerabile de marketing", au declarat reprezentanții PENNY.

Angajamentul pe termen lung pentru România nu se oprește doar la sortiment. PENNY continuă investițiile în sustenabilitate și anunță că va aloca 19,5 milioane EUR în următorii trei ani pentru a consolida inițiativele din cadrul celor patru piloni: dezvoltarea de produse locale, protejarea mediului, susținerea angajaților și implicarea în comunități. În vederea fixării direcțiilor strategice în acest domeniu, PENNY publică anual un raport sustenabilitate pe baza standardelor internaționale Green Reporting Initiative (GRI).

PENNY este conceptul de succes al grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piața locală în anul 2005. Întreaga rețea este deservită de trei centre logistice situate în localitățile Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. În prezent, rețeaua PENNY în România este alcătuită din 268 de magazine la nivel național și o echipă dedicată formată din peste 4.800 de angajați.

DIVERSE

Lână aruncată masiv pe terenurile agricole! Fermierii întreabă: Unde sunt autoritățile? Angelica Lefter - 18 noiembrie 2020

Din lipsa fabricilor de procesare și a prețului scăzut, lâna de oaie ajunge la gunoi, însă nu oricum, ci aruncată în saci de rafie, pe un canal de irigații. Totul se întâmplă pe un câmp din localitatea Nădab din județul Arad. Cantitatea de lână care a ajuns pe câmp a fost observată de unul dintre fermierii arădeni, Daniel Manea, din Chișineu-Criș.

Tânărul a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj cu o fotografie, preluate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în care cere implicarea autorităților

18

în controlul crescătorilor de ovine, care primesc subvenții pe lâna de oaie și pe cap de animal.

”Unde sunt autoritățile…? Să vadă pentru ce plătesc subvenție la lâna de oaie, pe cap de animal, pășune!! APIA ,Garda de Mediu, unde sunteți? Mai plătiți în continuare bani grei, ca să avem mizerii pe canale. (saci cu lâna de oaie)”, a menționat în textul său, Daniel Manea.

Imediat textul a fost distribuit de mai mulți fermieri utilizatori de internet chiar pe grupul Agrointeligența – Grup OFICIAL, iar comentariile vin să întregească tabloul unor disfuncționalități evidente.

Dacă unii îl consideră vinovat pe crescătorul de ovine care a făcut acest gest necugetat, alții dezaprobă acțiunile autorităților.

Maria Vasile a fost printre primii care a avut reacție. ”Nu se mai plătește subvenție pentru lână, dar asta nu înseamnă că trebuie aruncată oriunde! Nu am fost în stare să avem centre de colectare, nu mai avem unități de prelucrare a lânii. Păcat, ne-am vândut cu tot și toate”, scrie femeia vădit deranjată.

La rândul său, Liviu Ciutina din Chișineu-Criș spune indiganat că ”Subvenția la lâna de oaie….nu există! Rușine celui ce a făcut așa ceva, ar trebui sancționat aspru! Părerea mea”. Tot el adaugă și faptul că ”printre crescătorii de animale sunt și uscături” și vorbește despre unii care ”uită sacul de azot sau bidonul de erbicid pe unde nu trebuie, alții care ”uită” deșeuri de la magazine pe hotar”, concluzionând că ar fi un comportament destul de des întâlnit în mediul rural din România și nu numai.

De asemenea, Nelu Iliuță, chiar din localitatea cu pricina, din Nădab, este de părere că autoritățile poartă vina unor astfel de acte: ”Statul român este jenant, datorită lui se vede așa ceva pe la noi”, spune bărbatul.

Maria Ciaca, membră a Agrointeligența – Grup OFICIAL, este de părere că s-a ajuns la astfel de gesturi din cauză că nimeni nu mai colectează lâna ”Nu e în regulă, dar nimeni nu mai colectează lâna și noi avem oi, dar de 2 ani am depozitat-o la saivan”. Alții vin cu soluții prezentate chiar de jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO, și îi trimit pe crescătorii de ovine către link-urile paginii bio.agrointel.ro la articolul care oferă o soluție mai bună de utilizare a lânii, întrebând ”De ce nu dau lâna aici?”:

19

Foto: Facebook/Radu Ciprian Onaca

După cum arată și alte fotografii postate ca răspuns la poza inițială, cu lâna aruncată pe câmp, gestul nu ar fi unic, ci se poate observa cu ochiul liber că a devenit o practică din ce în ce mai des întâlnită. Mai mult, fermierul Florin Alin Ionică recunoaște că lâna este distrusă pe câmp: ”Noi îi dăm foc pe câmp, după tuns”, scrie tânărul crescător de oi.

Amintim că Guvernul a anunțat anul acesta tăierea subvenției pentru lână.

UNIUNEA EUROPEANA

Eurodeputații români despre bugetul multianual al Uniunii Europene și Planul de   redresare C.M. 17 Nov 2020

Biroul Parlamentului European la București organizează astăzi conferința online “Împreună în UE: Impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei”.

La dezbaterea privind bugetul UE în perioada 2021-2027 participă eurodeputații Marian-Jean Marinescu (PPE), Victor Negrescu, membru al Parlamentului European (S&D), Dragoș Pîslaru (Renew Europe), Nicolae Ștefănuță (Renew Europe), Daniel Buda (PPE), Eugen Tomac (PPE), Dan Nica (S&D) și Ramona Strugariu (Renew Europe).

Sesiunea I: O investiție în generațiile viitoare

Victor Negrescu spune că bugetul și programul Next Generation sunt importante, pentru că reprezintă o sumă record - 1.800 miliarde de euro - cu noi direcții, noi priorități pe zona de digitalizare, pe educație, având măsuri care ar putea relansa economia europeană.

20

În ceea ce privește sumele alocale României, eurodeputatul PSD subliniază că cele 80 de miliarde de euro trebuie folosite adecvat, pentru a avea un impact pozitiv în viața de zi cu zi a cetățenilor. 

Dragoș Pîslaru (Renew Europe) a atras atenția că în Planul de redresare nu exista niciun cuvânt despre tineri și copii, astfel că Parlamentul European a introdus un pilon privind tânăra generație, cerând cel puțin 47 de miliarde de euro pentru sprijinirea copiilor și tinerilor. 

În privința României, Pîslaru a subliniat că banii nu trebuie cheltuiți doar pentru a închide niște găuri bugetare, ci trebuie să fie sursa majoră de investiții în perioada următoare. Bucureștiul trebuie să investească masiv în partea de inovare.

Și Nicu Ștefănuță (Renew Europe) s-a referit la programele destinate tinerilor.

El a apreciat bugetul pe 2021-2027, deoarece duce la mai multă integrare europeană.

În opinia sa, autoritățile române ar trebui, dincolo de atragerea banilor, să acorde atenție tranziției verzi, un element orizontal în acest pachet financiar.

Pactul verde nu înseamnă închideri de fabrici, poate aduce oportunități de a face mai multe lucruri deodată, cum ar fi tranziția spre energii regenerabile, investiții mai mari în energia eoliană, împădurire, infrastructura verde în localități, renovări de locuințe.

Marian-Jean Marinescu (PPE) spune că mai e mult de lucru pentru a se ajunge la un acord, iar Ungaria și Polonia sunt foarte decise să nu voteze cele două pachete, dacă nu se rezolvă legătura cu statul de drept.

România trebuie să profite de ceea ce se întâmplă acum, cred că din 2028 se vor schimba lucrurile. În ultimii ani, am avut absorbție slabă, dar acum avem o oportunitate.

Sesiunea II: O oportunitate pentru consolidarea UE

Daniel Buda (PPE) spune că banii sunt pentru România o oportunitate pentru investiții în agricultură, infrastructură rutieră, sistemul medical.

Uneori nu e suficient să ai bani, trebuie să ai și viziune, pentru a preveni situații precum cea din primăvară, când aveam bani, dar nu aveam acces la

21

niște măști banale sau dezinfectanți, a afirmat Buda, care pledează pentru producerea unor astfel de echipamente în UE.

Ramona Strugariu (Renew Europe) a subliniat faptul că acordul privind bugetul și planul de redresare e unul istoric, arătând că UE poate găsi soluții comune în vremuri grele.

Referitor la condiționalitatea respinsă de Ungaria și Polonia, Strugariu a reamintit de un Eurobarometru recent, potrivit căruia peste 70% dintre europeni doresc o legătură între fondurile europene și respectarea statului de drept.

”UE nu e un bancomat fără niciun fel de reguli”, iar regulamentul confirmă dorința cetățenilor europeni. A fost o bătălie pentru valorile europene și nu trebuie abandonat acest pas important făcut. 

Regulamentul a fost adoptat, avem soluții dacă cele două țări insistă să blocheze bugetul, spune eurodeputata Renew Europe, care crede că Ungaria și Polonia nu vor reuși în demersul lor.

În acest context, Strugariu a pledat pentru o renunțare la regula unanimității privind bugetul.

2020 a început prost pentru UE prin plecarea UK, iar criza sanitară a pus la încercare proiectul european, a punctat Eugen Tomac (PPE), adăugând că există voință politică pentru a răspunde ferm și eficient pentru ca economia europeană să treacă cu bine peste această încercare.

Condiționalitățile impuse de PE sunt binevenite, pentru că avem precedente și e clar că întregul pachet propus e unul curajos, iar rezistența celor două state înseamnă că suntem pe drumul cel bun, crede europarlamentarul PMP.

Dan Nica (S&D) crede că vom avea la dispoziție patru vaccinuri în ianuarie-februarie 2021. Statele membre mari au început deja să pregătească infrastructura pentru transportul și depozitarea lor, și România trebuie să facă același lucru de urgență.

Background

Săptămâna trecută, negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord asupra bugetului UE pentru următorii șapte ani, care prevede fonduri de circa 80 de miliarde de euro pentru România.

22

Ieri, Ungaria și Polonia au blocat prin veto o decizie privind adoptarea bugetului multianual al UE, pentru că nu sunt de acord cu condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de   drept.

Cum se adapteaza agricultura romaneasca la noile politici ale UE? noiembrie 18, 2020

Conferinta internationala privind implementarea abordarii LEADER/CLLD a debutat luni, 5 octombrie 2020, la Eforie Nord, temele de interes fiind dezvoltarea guvernantei la nivel local in contextul noilor politici de dezvoltare rurala.

Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Adrian Oros, a declarat ca, pentru viitoarea perioada de programare – post 2020, Grupurile de Actiune Locala vor fi in continuare sprijinite pentru elaborarea si implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locala, tinand cont de nevoile identificate in teritoriul acoperit de GAL. „Mai mult, am convingerea ca vom avea aceeasi relatie fructuoasa si GAL-urile vor ramane un partener important al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru dezvoltarea zonelor rurale din Romania”, a adaugat ministrul Oros.

Alaturi de ministrul Oros, la eveniment au avut interventii online omologul sau bulgar, dna. Desislava Taneva, oficiali ai Uniunii Europene, iar membri ai Autoritatii de Management pentru PNDR, precum si reprezentanti ai Grupurilor de Actiune Locala si ai diverselor organisme, asociatii si organizatii europene implicate in dezvoltarea rurala au sustinut, de asemenea, prezentari.

Reprezentantii celor doua parti au convenit asupra importantei instrumentului LEADER in dezvoltarea locala, in crearea de locuri de munca, in sprijinirea unei economii verzi si digitale, subliniind totodata necesitatea colaborarii dintre state in incercarea de a proteja interesele fermierilor.

Evenimentul, menit sa intareasca si sa promoveze buna colaborare in domeniul dezvoltarii rurale dintre Romania si Bulgaria, prin facilitarea schimbului de experienta, de idei, informatii si bune practici se va desfasura in doua etape, participantii continuand lucrarile reuniunii la Albena (Bulgaria), in perioada 6-7 octombrie.

In a doua parte a zilei, ministrul Adrian Oros a avut o intalnire bilaterala cu secretarul de stat din Bulgaria, Lozana Vasileva. Cu aceasta ocazie, au fost abordate teme precum prioritatile viitorului Plan National Strategic, necesititatea mentinerii sprijinului cuplat voluntar si a ajutorului national

23

tranzitoriu, aspecte despre Pactul verde european (Green Deal). Cei doi demnitari au cazut de acord ca atat Romania cat si Bulgaria prezinta aceleasi specificitati din punct de vedere agricol si este important sa isi sustina punctele de vedere comune, in beneficiul ambelor parti.

.................................................

R MOLDOVA

Republica Moldova a ajuns să importe grâu și porumb pentru consumul intern Ramona Dascălu - 18 noiembrie 2020

Republica Moldova, nevoită să importe cereale din cauza scetei care a dus la producții mici! Din luna ianuarie şi până în prezent, vecinii noștri au importat aproape 4.500 de tone de grâu şi aproape 25.000 de tone de porumb, cu peste 3.000, respectiv, peste 21.000 de tone mai mult faţă de perioada ianuarie-octombrie 2019. Producțiile mici, cauzate de secetă, dar și creșterea cererii de dezinfectanți, datorată COVID-19, au determinat companiile moldovene să apeleze la

importuri de grâu și porumb.

”În majoritatea cazurilor au fost importate porumb si grâu furajer. Importurile s-au făcut din România, Ucraina şi Serbia. În jur de 1.000 de tone au fost destinate pentru alimentație – porumb şi grâu – 900 de tone”, a declarat şef Direcţie Supravegherea posturilor de inspecție la frontieră (ANSA), Alexandru Donica

Autorităţile de la Chişinău susţin că aproape întreaga cantitate a fost importată de companiile care produc soluţii dezinfectante pe baza alcoolului etilic și asta din cauză că cererea de dezinfectanţi a crescut de la începutul pandemiei de COVID-19, dar și din cauza recoltei extrem de mici de grâu şi porumb, cauzată de secetă.

Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale, Nicanor Buzovoi, susţine că în prezent în Moldova are un deficit de cereale. ”La 80% e mai mică roada decât am vrut noi să căpătăm. Au fost suprafeţe în care nu am luat niciun bob. Evident este deficit de porumb şi o să fie. Anii trecuți în genere nu s-a importat niciun fel de porumb pentru că nu era necesar”, a spus

24

preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale, Nicanor Buzovoi, potrivit publika.md.

Ministrul Agriculturii, Ion Perju, spune că scumpirea produselor şi importurile de cereale nu ar trebui să-i îngrijoreze pe moldoveni. Chiar dacă recolta din acest an e mică, rezerva de stat de grâu şi porumb este suficientă pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării.

”Avem nevoie 300.000 – 350.000 de tone de grâu pentru asigurarea populaţiei cu produse de panificaţie. Noi avem în ţară în jur de 600.000 de tone de grâu. Porumbul, ţara are nevoie de aproximativ 800.000 de tone. Noi practic avem în jur de un milion, un milion 200 de mii de tone, care este îndeajuns pentru asigurarea securităţii alimentare şi furajere”, a declarat ministrul Agriculturii, Ion Perju.

În Republica Moldova, în acest an recolta de grâu a fost de aproape 600.000 de tone, adică de două ori mai puţin decât în 2019. Producţia de porumb a fost de aproape 800 de mii de tone, de aproape trei ori mai mică faţă de anul trecut.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

DANEMARCA

Ministrul Agriculturii din Danemarca a demisionat astăzi, după ce a guvernul a recunoscut că ordinul în baza căruia au fost masacrate 17 milioane de nurci, din cauza Covid-19, a fost ilegal lantulalimentar 2020-11-18

Guvernul danez se confruntă cu cea mai mare criză de la izbucnirea pandemiei Covid-19, după ce a dispus la începutul lunii noiembrie sacrificarea tuturor nurcilor din ferme, în urma depistării unor animale infectate cu noul coronavirus. Autoritățile din domeniul sănătății au susținut că sectorul creșterii nurcilor prezintă un risc pentru sănătatea publică, din cauza focarelor covid-19 care ar fi prezente pe scară largă în ferme. Panica a fost exacerbată de descoperirea unei tulpini de virus care ar putea compromite eficacitatea viitoarelor vaccinuri, transmite Reuters.

În consecință, guvernul danez a luat o decizie drastică: sacrificarea nurcilor din crescătorii. În urmă cu două săptămâni, guvernul a cerut armatei și

25

poliției să intervină pentru a-i ajuta pe cei 1.100 de crescători de nurci din Danemarca să elimine 17 milioane de nurci, care constituiau una dintre cele mai mari populații din lume, animalele fiind crescute pentru blana lor. Fermierii au declarat că această acțiune va pune capăt afacerii lor pentru totdeauna.

În cele din urmă, guvernul a recunoscut că ordinul prin care a fost desfășurată acțiunea nu a avut o bază legală. Ministrul Agriculturii, Mogens Jensen a demisioant, iar opoziția i-a cerut demisia și premierului Mette Frederiksen.“Vreau ca primul ministru să facă același lucru.Vreau ca primul ministru să recunoască faptul că atunci când greșește, este responsabilitatea ei”, a spus liderul opoziției Jakob Elleman-Jensen de la Partidul Liberal, referindu-se la demisia ministrului agriculturii Mogens Jensen, miercuri.

Mogens Jansen, surs bt.dk

În cele din urmă, guvernul a recunoscut că ordinul prin care a fost desfășurată acțiunea nu a avut o bază legală. Ministrul Agriculturii, Mogens Jensen a demisioant, iar opoziția i-a cerut demisia și premierului Mette Frederiksen.“Vreau ca primul ministru să facă același lucru.Vreau ca primul ministru să recunoască faptul că atunci când greșește, este responsabilitatea ei”, a spus liderul opoziției Jakob Elleman-Jensen de la Partidul Liberal, referindu-se la demisia ministrului agriculturii Mogens Jensen, miercuri.

Elleman-Jensen a fost susținut de alte partide de opoziție, inclusiv Partidul Popular Danez, în timp ce alții doreau o investigație independentă asupra acțiunilor guvernului pentru a determina dacă guvernul a încălcat în mod deliberat legea.Înființarea unei anchete independente ar necesita sprijinul unei majorități în parlament, inclusiv a aliaților partidului la guvern.

Încrederea danezilor în guvern a scăzut după emiterea ordinului de masacrare a nurcilor, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Aarhus, puțin peste jumătate spunând la mijlocul lunii noiembrie că mai au încredere în guvern, în scădere față de un maxim din iulie de peste 75%.

26

Autoritățile daneze susțin că alte 25 de crescătorii de nurci sunt încă suspectate că ar fi focare de Covid -19.

CHINA

Importurile chineze de soia ar putea ajunge la 100 de milioane de tone Gheorghe GHIŞE 18 noiembrie 2020

După recordul de 95,54 de milioane de tone de soia importate, stabilit în 2017, China va ajunge anul acesta la aproape 100 de milioane de tone soia importate, potrivit datelor vamale oficiale. Astfel, în ciuda îngrijorărilor legate de reducerea cererii globale, pe fondul pandemiei Covid-19 și a tensiunii dintre SUA şi China, cel mai mare importator global de soia va atinge un nou record.

China a importat deja 83,21 milioane tone de soia în perioada ianuarie-octombrie anul acesta, iar importurile din noiembrie și decembrie se așteaptă să fie de cca. 9 milioane tone/lună, conform datelor comerciale. În perioada menţionată, China a preluat 82% din totalul transporturilor internaţionale de soia.

Pe fondul scăderii cererii globale de mărfuri din cauza pandemiei, creșterea importurilor chineze de soia este urmarea eforturilor producătorilor de carne de porc care încearcă să se refacă după criza cauzată de pesta porcină africană (PPA). Pandemia Covid-19 a avut un impact limitat asupra pieței de porc din China și a cererii de hrană pentru animale, comparativ cu efectele PPA.

După decimarea efectivelor de porci ca urmare a PPA, se aşteaptă ca ponderea fermelor mari să crească în următorii cinci ani şi să reprezinte peste 60% din producția de carne de porc a Chinei, pe măsură ce micii fermieri ies din piață din cauza pierderilor financiare. Această evoluţie a structurii fermelor va avea ca efect creşterea importurilor de soia pentru producerea de furaje pentru acele ferme de mai mari dimensiuni. Ferme mici obișnuiau să hrănească porcii cu resturi alimentare.

27

În octombrie China a cumpărat mai puţină soia din Brazilia

Importurile chineze de soia din Brazilia au ajuns în octombrie la cel mai scăzut nivel din 2015 pentru această lună şi cu 90% mai puţin decât în octombrie 2019. În termeni absoluți, Brazilia a livrat luna trecută puțin peste 2 milioane de tone de soia către China.

De la începutul anului de comercializare (februarie 2020),  aproape 63 de milioane de tone de soia au fost exportate de Brazilia către China, în creștere cu 22% față de 51,5 milioane de tone expediate către Brazilia în aceeași perioadă de nouă luni din 2019.

Din totalul exporturilor braziliene de soia în 2020, ponderea livrărilor către China este de 73,3%, comparativ cu 76,2% în 2019.

China a descoperit urme ale virusului pe ambalaje de carne de vită congelată din Argentina 18 Noiembrie 2020

Autorităţile chineze au anunţat că au găsit din nou urme de coronavirus pe ambalajele produselor din carne de import, de data aceasta din Argentina.

O analiză a ambalajelor de carne de vită congelată din Argentina, realizată în oraşul Xiamen, a avut rezultate pozitive la testele de acid nucleic, notează ziarul, scrie Agerpres.

28

Autorităţile locale au precizat că produsele din carne nu ieşiseră încă pe piaţă şi că transportatorii şi alte contacte apropiate au fost plasaţi în carantină.

S-a anunţat, de asemenea, că au fost găsite urme de virus la produse din peşte precum butterfish din India şi somon din Rusia.

În ultimele săptămâni, China a detectat urme de coronavirus pe ambalajele mai multor produse refrigerate - inclusiv carne din Brazilia şi creveţi din Ecuador - fapt ce a determinat Beijingul să adopte norme de import mai drastice.

Contagierea pe această cale a doi descărcători din portul Qingdao a declanşat un focar restrâns în acest oraş la începutul lunii octombrie.

În luna noiembrie, importurile de produse congelate de peşte indian şi indonezian, carne din Brazilia şi alte produse provenite din Germania, Rusia şi Olanda au fost depistate cu urme de coronavirus la inspecţiile realizate în China. Potrivit Comisiei Naţionale de Sănătate, China continentală are în prezent 324 de cazuri active (dintre care trei în stare gravă) şi 456 de cazuri asimptomatice, care sunt monitorizate.

ARGENTINA

Prima tara din lume care aproba un soi de grau modificat genetic. Hibridul este rezistent la seceta noiembrie 18, 2020

Argentina este prima tara din lume care aproba un soi de grau modificat genetic, HB4, rezistent la seceta, a anuntat guvernul de la Buenos Aires, potrivit Reuters. Firma de biotehnologie Bioceres SA, cea care a dezvoltat soiul de grau, sustine ca va incepe sa promoveze HB4 dupa ce acesta va fi autorizat la import de Brazilia, cea mai mare destinatie pentru graul argentinian.

„Astazi Argentina este lider in domeniul transformarii tehnologie la nivel international”, a declarat directorul general de la Bioceres, Federico Trucco, intr-un comunicat de presa comun cu Ministerul Stiintei si Tehnologiei din Argentina. “Tehnologia HB4 ofera seminte care sunt mai rezistente la seceta, diminuand pierderile de productie si oferind o mai mare predictibilitate cu privire la randamente”, a precizat Ministerul Stiintei si Tehnologiei din Argentina. In timp ce alte culturi precum porumbul sau soia boabe au fost deja modificate genetic pentru a imbunatati randamentele sau a rezista la

29

daunatori, graul modificat genetic nu a fost aprobat pana acum in nicio tara pentru productia comerciala din cauza ingrijorarilor consumatorilor. Graul este utilizat in primul rand pentru consumul uman.

“Am solicitat guvernului sa ne ofere informatii suplimentare pentru ca nicio tara nu permite importul de grau modificat genetic”, a precizat Gustavo Idigoras, presedintele CIARA CEC, camera exportatorilor de cereale din Argentina.

In Europa, parerile sunt impartite in ceea ce priveste cultivarea de organisme modificate genetic. Anul trecut, doar patru OMG-uri au fost autorizate pentru a fi cultivate, insa doar unul, de porumb, mai este cultivat si in prezent.

SANATATE si GASTRONOMIE

A apărut lista neagră! Dăm năvală la rafturi, dar cumpărăm otravă Andrei Arvinte 18 noiembrie 2020,    

Deși sunt foarte gustoase, preparatele căutate în această perioadă pot conține foarte multe substanțe nocive, avertizează nutriționiștii.

Pate-ul vegetal, de Post, împreună cu margarina, care alcătuiesc un sandvici simplu și rapid, poate conține chiar și 30 de E-uri, reiese din studiile efectuate de asociația InfoCons.

Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului la ortodocși ține 40 de zile, începând cu dată de 15 noiembrie 2020 și sfârșind la 25 decembrie 2020.

30

Ce conține, de fapt, pateul de post?!

În România, după cum bine știm toți, avem o problemă cu alimentele. Toți susținem și am observat cum alimentele noastre sunt la fel de scumpe, dar mai proaste din punct calitativ decât cele din Occident.

EvZ.ro a semnalat în ultimele zile mai multe nereguli.

Dacă sunteți interesați, materialele pot fi citite AICI și AICI. 

În pateul de Post   se regăsesc 15 aditivi alimentari, iar în margarină pot fi identificați șase până la opt aditivi, printre care: E100 – curcumina – colorant sintetic, poate duce la scăderea glicemiei; E160b – colorant sintetic obținut din organisme modificate genetic; E202 – sorbat de potasiu, conservant sintetic, poate provoca tulburări de digestive grave; E476 – emulgator sintetic – are un efect toxic moderat și poate provoca alergii.

Și pâinea poate conține multe E-uri

În pâine se pot găși până la 7 aditivi alimentari, printre care E160 – Beta-caroten, E170 – Carbonat de calciu, E200 – Acid sorbic, E223 – Metabisulfit de sodiu, E262 – Acetat de sodiu, E263 – Acetat de calciu, E270 – Acid lactic, E282 – Propionat de calciu, E300 – Acid ascorbic, E304i – Palmitat de ascorbil, E322 – Lecitină, E330 – Acid citric, E471 – Mono și digliceridele acizilor grași, E472 – Esterii acetici ai mono- şi digliceridelor cu acizi grași, E475 – Esterii poliglicerici ai acizilor grași, E481 – Stearoil 2 lactilat de sodiu.

Alimentele care conțin aditivii E160, E170, E200, E223, E262, E270, E300, E472, E475 sau E481 nu pot fi folosite în alimentația copiilor mici sau sugarilor.

31

Pentru a întregi gustarea pot fi adăugate laptele de soia sau o bucată de halva. Un pahar cu lapte de soia poate conține până la 5 E-uri, printre care: Fosfați (E341), caragenan (E407), gumă gellan (E418), gumă carruba (E410) sau dioxid de siliciu (E551).

Într-o bucată de halva   se regăsesc 3 E-uri și anume: E965(i): sirop de maltitol, stabilizatori și îndulcitor care poate avea efect laxativ, E420: sorbitol, îndulcitor hipocaloric care poate produce balonare şi flatulenţă și E330: acid citric.

Astfel, doar la o singură masă se adună 38 de aditivi alimentari, scrie TVR.

DOSAR

Eurostat: România, singurul stat membru UE unde aproape un sfert din populaţie trăieşte în locuinţe fără toaleta în interior de Alexandru Toader 18 noiembrie 2020 • 12:29

Date Eurostat: România se clasează pe ultimul loc în UE privind locuințele cu toaleta în interior. În România, aproape un sfert din populaţie trăieşte în locuinţe fără toaleta în interior.

Potrivit datelor publicate, miercuri, de Eurostat, ponderea locuinţelor din țara noastră care nu au o toaletă în interior este de peste zece ori mai mare decât media din Uniunea Europeană.

În 2019, aproximativ 2,0% dintre oamenii din UE locuiau într-o locuință fără propria toaletă interioară. Aceasta reprezintă o scădere de 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2010 (3,7%).

32

Conform datelor Eurostat, statele membre UE care se situează în coada clasamentului la acest capitol sunt: România (24,2%), Bulgaria (13,7%), Lituania (10%), Letonia (8,7%), Estonia (4,7%) şi Ungaria (3,1%).

* * *

Afaceri de la zero. Familia Bădina face, în judeţul Timiş, produse pe bază de miere de albine, polen şi propolis, într-o unitate de procesare în care a investit 500.000 de euro 18.11.2020, Alina-Elena Vasiliu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-familia-badina-face-in-judetul-timis-produse-pe-19749198

Ca cifră de afaceri, Terra Apis a însemnat în 2019 un total de peste 150.000 de euro, iar estimările sunt ca anul 2020 să se încheie cu o creştere de 50%.

Ovidiu Bădina a moştenit pasiunea pentru apicultură de la bunicul lui, care, din primul său salariu, a cumpărat primii stupi, de care s-a ocupat ulterior o lungă perioadă de timp. Din 2013, Ovidiu Bădina şi soţia lui au adus în piaţă brandul Terra Apis, operat de firma Apiarium, care constă în flacoane cu produse care provin din stupine – de la miere de albine, la polen crud, propolis, păstură sau lăptişor de matcă.

Ovidiu Bădina este, la bază, inginer în sisteme de producţie, iar soţia lui a absolvit o şcoală doctorală în economie. Au folosit aptitudinile pe care fiecare le are în domeniul său pentru a aduce în businessul Terra Apis o organizare inginerească.

„Ne desfăşurăm activitatea la 15 kilometri de Timişoara. Am investit aici într-un spaţiu de procesare o sumă care se apropie de 500.000 de euro“, a povestit Ovidiu Bădina la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Pentru a produce, antreprenorii iau materia primă din stup şi o amestecă printr-un procedeu tehnologic cu seminţe, plante, fructe. Materiile prime sunt generate în principal în stupinele proprii.

33

Ca cifră de afaceri, Terra Apis a însemnat în 2019 un total de peste 150.000 de euro, iar estimările sunt ca anul 2020 să se încheie cu o creştere de 50%. Pentru business lucrează patru angajaţi.

Ultimele luni au adus comenzi nu doar din România, ci şi din străinătate, borcanele Terra Apis ajungând în Marea Britanie, Danemarca, Spania, Elveţia, chiar şi Statele Unite ale Americii şi Canada, spune Ovidiu Bădina.

„Anul 2020 a fost unul complet atipic, uşor de înţeles de ce. Un an în care eşti obligat să nu poţi întâlni clienţii la târguri, un an în care nu am reuşit să interacţionăm fizic cu medicii colaboratori, în care nu am strâns mâna niciunui partener.“

Un borcan de miere cu cătină, de exemplu, costă pe site-ul Terra Apis între 55 şi 75 de lei, unul de miere cu ghimbir sau căpşuni şi mentă – 60 de lei, iar o sticluţă cu extract de propolis – 50 de lei.

ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Un borcan de miere cu cătină, de exemplu, costă pe site-ul Terra Apis între 55 şi 75 de lei, unul de miere cu ghimbir sau căpşuni şi mentă – 60 de lei, iar o sticluţă cu extract de propolis – 50 de lei

* * *

34

Omul din spatele unuia dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume. El s-a inspirat după modelul de business al unui lanţ german 15 noiembrie 2020

Ce putem învăţa din povestea antreprenorului Odd Reitan este că modelele sunt esenţiale în business. Inspirat de modelul de afaceri al retailerului german Aldi, el a pus bazele unuia dintre cei mai mari discounteri alimentari din Norvegia, companie care i-a adus statutul de cel mai bogat norvegian.

Odd Reitan s-a născut pe 11 septembrie 1951  în Trondheim, Norvegia, în familia lui Ole Reitan şi a lui Margit Aarhaug, care deţineau o băcănie. Antreprenorul a intrat în lumea afacerilor în 1972, alături de tatăl său, cu un prim magazin, AS Sjokkpris.

În timpul unei călătorii în Germania în 1977, Reitan a fost atât de impresionat de modelul de business al retailerului Aldi şi de filosofia din spatele acestuia încât şi-a propus să o transpună în propriile afaceri. Astfel, doi ani mai târziu, pe 15 februarie 1979, a pus bazele lanţului de magazine alimentare REMA (o prescutare de la Reitan, numele său, şi Mat – mâncare), care a înregistrat un succes imediat. În primul an de activitate, portofoliul companiei număra în jur de 500 de produse, însă pentru a-şi ţine competitorii la distanţă, fondatorul a decis să dubleze numărul acestora, până la 1.000. De aici şi numele sub care compania este cunoscută astăzi: REMA 1000. Până în 1990, antreprenorul deschisese câte un magazin  în fiecare localitate cu peste 10.000 de locuitori din Norvegia. În anii ’90, businessul s-a extins şi în afara graniţelor ţării de origine, intrând în Danemarca, Suedia, Polonia, Ungaria şi Slovacia.

În 1952 Reitan s-a căsătorit cu Marit Arntsen, cu care are doi fii: Ole Robert Reitan şi Magnus Reitan. S-a recăsătorit în iunie 2018 cu Hilde Undlien, cu care avea o relaţie încă din 2012.

Una dintre marile pasiuni a lui Odd Reitan este muzica. În anii ’60, a făcut chiar parte dintr-o formaţie rock, Four Jets, unde a cântat la clape. De asemenea, antreprenorul a scris şi o carte publicată în 2012, Hvis jeg var president („Dacă aş fi fost preşedinte”).

35

Până la sfârşitul anului 2016, REMA 1000 ajunsese la un portofoliu total de 868 de magazine şi deţinea, în Norvegia, o cotă de piaţă de 24,2%. Anul trecut, Reitangruppen, sub umbrela căruita REMA 1000 îşi desfăşoară operaţiunile, alături de alte patru divizii: Reitan Convenience, Reitan Eiendom, Uno-X Energi şi Reitan Kapital, a înregistrat venituri de 95 de miliarde de NOK (circa 8 miliarde de euro). În prezent, grupul are o echipă de 38.000 de angajaţi la nivel internaţional. Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, averea lui Odd Reitan, care îl plasează în topul miliardarilor norvegieni şi pe poziţia 442 în clasamentul celor mai bogaţi oameni ai lumii, se ridică la 5,3 miliarde de dolari.

* * *România are cea mai redusă rată de recuperare economică din UE. De ce? Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd rezultatele, sau banii nu au ajuns unde trebuia să ajungă pentru susţinerea economiei? În doar 8 luni, datoria publică a crescut cu nu mai puţin de 75 mld. lei Iulian Anghel 18.11.2020,

Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors

După aproape cinci luni de la prezentarea planului de relansare economică anunţat la data de 1 iulie 2020 de către preşedintele Klaus Iohannis, prin care IMM-urile urma să primească granturi pentru capital de lucru în valoare de 2.000 de euro, niciun cent nu a ajuns la firme, acum, la jumătatea lui noiembrie. Companiile occidentale au primit ajutoare de supravieţuire de zeci de miliarde de euro, la o simplă cerere. Cifrele nu aveau cum să nu fie reflectate de statistici.

„Cei 2.000 de euro nu au ajuns încă la oameni, înţelegem că vor intra la finalul acestei săptămâni aceşti bani. Au fost circa 29.000 de microîntreprinderi înscrise, care urmează să primească 2.000 de euro.

36

Programul a fost lansat în vară, dar sperăm să vină şi ne dorim o agilizare a acestor proiecte, mai ales în contextul actual“, spune Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors.

Sute de miliarde de euro au aruncat guvernele Uniunii Europene în arenă pentru a-şi salva economiile. România, în această aventură a salvării, şi-a majorat deficitul bugetar la 10% din PIB, şi-a crescut datoria publică cu 75 mld. lei, în doar opt luni din an, şi este dispusă să împrumute, în 2020, până la 150 de mld. lei, o sumă incredibilă. Şi încă pe atât, în anul ce vine. Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd în rezultate? Sau banii nu au ajuns unde trebuia să ajungă, pentru susţinerea economiei?

Nicio declaraţie oficială nu poate ascunde realitatea că economia României este cel mai slab performantă economie din UE în această criză. Datele Eurostat arată că România a avut una dintre cele mai mari scăderi din UE şi are cea mai înceată revenire, de la izbucnirea crizei medicale încoace.

Privită comparativ, creşterea de 5,6% în T3 la T2 nu înseamnă deloc o revenire puternică, cum susţin preşedintele Klaus Iohannis şi miniştrii săi.

În T2, faţă de T1, Europa a scăzut, pe medie, cu 11,4%. România a scăzut cu 12,2%.

În T3, faţă de T2, media de revenire a Uniunii Europene a însemnat un plus în PIB de 11,6%. Pentru România, plusul este de doar 5,6%. Cu alte cuvinte, UE a recuperate (pe medie), în al treilea trimestru, întreaga cădere din trimestrul al doilea faţă de trimestrul întâi. Dar România a recuperate doar 46% din această scădere.

Şi, totuşi, România s-a împrumutat, în această vreme, de 75 mld. lei şi se va mai împrumuta cu încă 50 de miliarde de lei până la final de an. Pe ce s-au dus banii, dacă ei în economie nu se văd?

* * *

La un an de la preluarea de către fondul de investiţii chinez, grupul Farmavet anunţă creşterea cifrei de afaceri şi un amplu proces de modernizare 17.11.2020, 09:00 2149

37

La un an de la semnarea tranzacţiei cu fondul de investiţii China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II, Grupul Farmavet, unul dintre cei mai mari jucători ai industriei locale de  medicamente şi vaccinuri pentru uz veterinar, mizează pe modernizare, investiţii masive şi eficientizarea tuturor proceselor de business.

Un reper al industriei locale, cu o istorie care începe acum 125 de ani, odată cu infiinţarea Institutului de Seruri şi Vaccinuri Pasteur la Bucureşti, Grupul Farmavet este în prezent cel mai mare integrator de servicii veterinare din România, fiind în plin proces de modernizare şi transformare a modelului de business, dinspre cel antreprenorial, către cel de management participativ. Grupul are o activitate integrată de producţie şi comercializare şi este format din companiile Farmavet SA, Pasteur Filiala Filipeşti SA, FNC Nutriţie Pietroiu SRL, care funcţionează integrat chiar înainte de transferul pachetului majoritar de acţiuni din 2019.

Cele două companii producătoare (Pasteur FF – producător de produse medicamentoase şi biologice veterinare; FNC Pietroiu – producător de nutreţuri combinate) comercializează produsele prin intermediul Farmavet SA, atât prin reţeaua de distribuţie engros, cât şi prin intermediul lanţului de farmacii veterinare, cu prezenţă naţională. Din septembrie 2019, grupul beneficiază de susţinerea fondului de investiţii China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II prezent pe 16 pieţe din regiune cu angajamente de peste 1,2 miliarde USD.

„Achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de către Fondul de investiţii II China CEE reprezintă un moment crucial în dezvoltarea şi organizarea activităţii grupului cu aproape 800 de salariaţi şi colaboratori şi, sperăm noi, începutul unei etape intense de dezvoltare a industriei, de educare a jucătorilor din piaţă şi a consumatorilor în vederea alinierii la standardele europene relevante”, spune Irina Roşu, CEO al Grupului Farmavet.

Trecerea de la antreprenoriat la management participativ, bazat pe obiective calitative şi cantitative, a permis modernizarea imediată a tuturor proceselor din grup, creşterea competenţelor salariaţilor precum şi posibilitatea de investiţii masive în automatizarea facilităţilor de producţie.

38

„Toate aceste aspecte au impact direct în eficientizarea activităţii şi cresc gradul de accesibilitate al produselor şi serviciilor pe care le oferim. Pe scurt, această achiziţie înseamnă: mai bine, mai mult, mai eficient pentru toată lumea (salariaţi, acţionari, consumatori, industrie). Totodată, înseamnă şi începutul unei colaborări transparente şi constructive cu autorităţile pentru a transforma moştenirea antreprenorială într-un vârf de lance al industriei”, adaugă Irina Roşu.

Achiziţia presupune un proces transformaţional complex, ne explică CEO-ul Grupului, şi implică, în primul rând, creşterea de competenţe şi trecerea către o nouă cultură organizaţională: „Ne dorim creionarea unei culturi organizaţionale bazate pe management participativ, lucru în echipă, inovaţie şi meritocraţie. Ne vom concentra, de asemenea, pe asigurarea instrumentelor corecte de lucru şi de luare a deciziilor: de la dezvoltarea sistemelor informaţionale, până la investiţii consistente pentru automatizare în toate segmentele de activitate: fabrici, depozite, logistică, precum şi actualizarea şi modernizarea tuturor proceselor de asigurarea şi controlul calităţii.

„Procesul vizează, de asemenea, şi extinderea activităţii prin dezvoltarea reţelei de farmacii veterinare, dezvoltarea de cabinete şi clinici veterinare care să asigure accesul gospodăriilor la consult medical pentru  animalele deţinute, astfel încât prevenţia şi tratamentele să fie adecvate. Acest proces de tranziţie este unul de maturizare a grupului, susţine Irina Roşu, iar impactul pe termen mediu şi lung are multiple valenţe, atât în cadrul grupului, cât şi în întreaga economie, obiectivul fiind consolidarea grupului drept un producător, distribuitor şi retailer responsabil, care să fie un partener de încredere pentru autorităţi.

„E foarte important, însă, să înţelegem că tranziţia nu poate fi imediată şi avem mare nevoie de un parteneriat cu autorităţile relevante, astfel încât procesul legislativ să permită implementarea planurilor noastre de modernizare. Oricât de multe resurse am avea la dispoziţie, viteza şi modalitatea de atingere a ţintelor legislative trebuie să ţină cont de realităţile locale: lipsa medicilor veterinari, piaţă fragmentată, cu multe gospodării şi ferme mici, unele în zone greu accesibile, lipsa de informaţie şi educare în rândul publicului”, punctează aceasta.

În 2020 au avut loc acţiuni de reorganizare şi eficientizare în toate departamentele Grupului Farmavet, iar rezultatele s-au văzut în termini de performanţă de vânzări, susţin reprezentanţii grupului. Pentru aceasta, a fost bugetat un nivel impresionant de cheltuieli asumate care au facilitate modernizarea rapidă a proceselor de business. Deşi a fost un an cu multe

39

transformări, pe toate palierele businessului, şi provocări aduse de noul context economic şi sanitar, Grupul Farmavet va încheia anul 2020, potrivit estimărilor oficialilor grupului, cu o cifră de afaceri în creştere cu 17% faţă de 2019.

Unele dintre cele mai importante investiţii derulate în 2020 au vizat capitalul uman, cu o creştere a masei salariale faţă de 2019 de aproape 3 milioane de euro, rezultată din actualizarea salariilor personalului existent (prin aducerea acestora la nivelul corect dictat de piaţa muncii), precum şi deschiderea a peste 170 de locuri de muncă noi. Recrutările au vizat specialişti în toate domeniile, precum şi formarea unei echipe de top şi middle management – profesionişti cu experienţă vastă de M&A şi turnaround (directori financiari, operaţiuni, Juridic, HR, Marketing, vânzări engross, vânzări cu amănuntul).

Totodată, au fost înfiinţate şi extinse departamente întregi: medical training, analiză piaţă, controlling, regulatory affairs. Pe lângă aceasta, aproximativ 4 milioane de euro au fost alocaţi pentru modernizare, în toate zonele operaţionale (fabrici, depozite, flota de turisme şi de transport marfă) şi comerciale (reţea existenţa de farmacii) precum şi pentru extinderea reţelei de farmacii veterinare.

Anul viitor, investiţiile vor continua şi vor fi de mare anvergură vizând atât automatizarea cât mai multor procese operaţionale, cât şi construirea de noi facilităţi moderne de producţie.

„Avem în vedere investiţii majore şi în îmbogăţirea ariei de servicii medicale şi de comercializare a produselor medicamentoase veterinare printr-o reţea largă de cabinet şi de clinici veterinare cu acoperire naţională, astfel încât să susţinem accesul consumatorilor de peste tot la consultaţii şi la obţinerea de reţete necesare tratamentelor responsabile a animalelor din gospodării. Şi pentru acest deziderat încercăm să găsim o cale de comunicare constructivă cu autorităţile pentru a crea cadrul legal şi administrativ care să permit această dezvoltare în paralel cu implementarea tuturor rigorilor specific industriei”, a conchis Irina Roşu.

* * *

Vinul de azi: Montedidio San Domino Primitivo Puglia 2019 - 95 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05 Crama Montedidio a fost fondată de către Mario Ercolino, un oenolog celebru, cu o experiență de peste 30 de ani în industria vinului. Crama este situată în sudul Italiei, în Paternopoli, într-o regiune viticolă extrem de ofertantă.

40

De acolo vine și recomandarea noastră de astăzi, Montedidio, “San Domino” Primitivo Puglia. Roșu rubiniu, realizat 100% din struguri Primitivo, vinul aduce în prim plan note olfactive de banane bine coapte, coacăze negre, cireșe, piper negru, fum și piele.

Pe palat, regăsim arome de fructe de pădure, taninuri mătăsoase și bine integrate. Degustați acest vin la o temperatura de 14-16 grade Celsius, în diverse combinații culinare, cum ar fi brânzeturi, supe de legume, paste sau preparate din carne albă sau roșie.

* * *

Erbicidarea la porumb in contextul schimbarilor climatice Porumb 18 Noiembrie 2020

De la un an la altul, asistam la inmultirea fenomenelor extreme, cum ar fi: seceta, inundatii, amplitudini mari de temperatura intre zi si noapte. Nici anul acesta nu a facut exceptie. Dupa o iarna destul de blanda si lipsita de precipitatii, primavara a debutat cu seceta extrema in multe zone ale tarii. Avand in vedere aceste schimbari climatice, ne punem intrebarea: ce fel de erbicidare sa efectuam? Aplicam erbicide preemergente sau asteptam rasarirea culturii si a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegetatie?

In contextul ultimilor ani, cu primaveri secetoase, va prezentam avantajele aplicarii postemergente fata de erbicidarea preemergenta.

41

Erbicidarea in postemergenta nu necesita umiditate dupa aplicare, pe cand erbicidarea preemergenta depinde foarte mult de umiditate in prima parte a perioadei de dupa aplicare. 

De asemenea, erbicidarea in postemergenta nu are nevoie de o pregatire foarte buna a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat in primaverile secetoase, pe cand erbicidarea preemergenta trebuie sa se faca pe un teren foarte bine pregatit, care sa nu aiba bulgari sau resturi vegetale.

Aplicarea erbicidelor in postemergenta se preteaza pentru toate tipurile de lucrari ale solului (sistem minim de lucrari, aratura, etc.), comparativ cu erbicidarea in preemergenta care nu este potrivita pentru sistemul fara lucrari sau lucrari minime.

Un alt mare avantaj al erbicidarii in postemergenta este aplicarea personalizata, "la vedere", in functie de problemele care apar pe fiecare parcela, incepand cu postememergenta timpurie (Arigo®), postemergenta normala 4-6 frunze (Arigo®, Principal® Plus, Principal®) sau postemergenta tarzie 6-8 frunze (Arigo®, Principal®), comparativ cu aplicarea preemergenta, "pe teren negru", care nu poate garanta ca buruienile care urmeaza sa rasara sunt din spectrul de combatere al produsului.

Erbicide precum Arigo®, Principal® Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problema: palamida, volbura, costrei, samulastra de floarea soarelui. Aplicarea in preemergenta intotdeauna necesita corectii in conditii normale, pentru urmatoarele buruieni: palamida, volbura, costrei din rizomi. In conditiile unor primaveri secetoase, aplicarea in preemergenta va avea nevoie de corectii si pentru buruieni precum: cornuti, mohor, iarba barboasa.

Aplicarea in postemergenta cu erbicidele Corteva (Arigo®, Principal®, Principal® Plus) reprezinta solutia completa pentru combaterea buruienilor graminee problema (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor 2 substante active: nicosulfuron si rimsulfuron.

Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva in postemergenta, nu avem probleme pentru culturile care urmeaza dupa cultura de porumb tratata. 

Erbicidele cu aplicare in postemergenta se preteaza foarte bine in contextul agriculturii digitale, prin aplicarea localizata si particularizata a produselor doar acolo unde buruienile sunt prezente.

42

Compania Corteva detine un portofoliu complet in combaterea buruienilor in postemergenta, cand plantele de porumb si buruienile sunt rasarite:

o erbicide care controleaza buruienile moncocotiledonate anuale si perene si dicotiledonate anuale: Principal® (42.9% nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);

o erbicide complete care controleaza buruienile moncocotiledonate anuale si perene si dicotiledonate anuale si perene: Arigo® (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal® Plus (9.2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2.3% rimsulfuron);

o erbicide care controleaza buruienile dicotiledonate anuale si perene: Mustang™ (6.25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE).

De asemenea, erbicidele companiei Corteva, cu aplicare in postemergenta se preteaza foarte bine si in contextul noilor restrictii din punct de vedere regulatori, de exemplu in situatia potentialei reduceri a cantitatii de nicosulfuron/ha, asa cum s-a intamplat in cazul unor tari din Europa de Vest.

Ion Mutafa – Category Marketing Manager Herbicides RO & MD

* * *

Licitație de ilustrații pentru plantarea parcului dendrologic al Școlii de la Bunești : Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE 18 November 2020

În perioada 10-22 noiembrie 2020, The Plot organizează o licitație online pentru Asociația Prietenii Școlii de la Bunești, cu ilustrațiile artistei Diana Letzner. Cu fondurile strânse vor fi cumpați arbori și arbuști pentru plantarea unui Habitat Silvantropic în campusul Școlii de la Bunești.

Foto: Laurențiu Gherfas

Asociația Prietenii Școlii de la Bunești organizează de 12 ani Școli de vară de arhitectură și artă vernaculară, meșteșuguri tradiționale și ateliere de

43

antropologie culturală. Anul acesta, Școala de la Bunești a fost dotată de către fondatori cu un teren agricol care se află în interiorul unei păduri de foioase, care va deveni parc dendrologic, prin care pădurea va fi îmbogățită cu specii cu proprietăți fitoterapice și melifere.

Un parc dendrologic este o zonă în care sunt plantați arbori și arbuști de diferite specii, destinată studiului condițiilor de dezvoltare a acestora. Aceste parcuri sunt rezultatul atât al răspândirii naturale a speciilor de arbori, cât și cultivării de către om pe aceeași suprafață, a unor alte specii autohtone cât și a unora exotice.

Pentru acest scop, The Plot organizează o licitație cu ilustrațiile artistei Diana Letzner, pe pagina de Facebook.

Aceste fonduri vor fi folosite exclusiv pentru cheltuieli de pregătire a terenului, cumpărarea de puieți sau arbori tineri care urmează a fi plantați în această toamnă, și organizarea sesiunilor de plantare. Plantările se vor face prin voluntariat al simpatizanților Asociației Prietenii Școlii de la Bunești și a altor voluntari care se pot înscrie pe secretariat.bunesti@gmail.com

Lucrările expuse în acest album sunt printate după varianta originală și transformate în postere de dimensiuni 50x70cm și înrămate, fiecare având ca preț de pornire 250 lei.

Diana Letzner poate fi descrisă ca artist vizual, deși nu ține neapărat să fie încadrată într-o categorie. Ea spune despre sine că este creativă și dependentă de caterincă și autoironie. Desenele ei au două părți, un mesaj de multe ori funny, evident pentru majoritatea și o parte personală, care ascunde ceva despre Diana, despre o întâmplare din viața ei, despre emoții, o portiță spre mintea ei.

Școala de la Bunești. Foto: Marius Vasile

44

„Acțiunea de plantare a Școlii de la Bunești este o ocazie bună de a pune puțin la loc de unde am luat, fiind o firmă care de 12 ani lucrează cu hârtia și lemnul”, a spus Aida Skripa, manager și membru fondator al The Plot.

The Plot, societatea care activează pe piața de printare, plotare și machetare, a deschis recent The Craft, un makerspace dedicat studentilor Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Aici a luat naștere ideea viziere.ro, un program prin intermediul căruia s-au distribuit gratuit peste 300.000 de vizere personalului medical și conex din întreaga țară. În septembrie 2020, într-o licitație similară, s-au strâns 3.700 ron pentru copiii cu afecțiuni oncologice susținuți de Asociația Magic.

* * *

Nouă premieră din #DealuMare, #pesteasteptari: wine bar & showroom de vin și artă The Great Hill, în Cotroceni, pe Louis Pasteur Nr 6 noiembrie 18, 2020 Cezar Ioan

Octombrie 2020 a marcat o nouă mutare inedită la nivel național a cramelor asociate în proiectul de promovare a regiunii viticole Dealu Mare: deschiderea The Great Hill – wine bar cu rol de showroom și expoziție permanentă de pictură – într-unul dintre cele mai selecte cartiere ale Capitalei, Cotroceni, pe strada Louis Pasteur Nr 6.

Încă înainte de a fi deschis oficial, wine barul The Great Hill a început să fie gazda unor proiecte

45

speciale legate de vin: filmări de video-uri educative, dezbateri, testări de produse șamd. În imagine, autorul acestui articol împreună cu somelierul Laurențiu Achim Avram și cu Marcel Vulpoi, cu ocazia înregistrării unui interviu

Artă și arte la “marele deal al Cotrocenilor”: pictură, muzică, vin și gastronomie locală și internaționalăÎmpărțit la interior în trei încăperi spațioase ale unei frumoase vile vechi, localul va oferi (când se va putea, legal) vinuri la sticlă și la pahar din gamele cele mai reprezentative ale cramelor din Dealu Mare, asortate cu diferite gustări reci din brânzeturi și mezelărie fină românească și din import. Tot aici vor putea fi admirate în regim permanent sau temporar lucrări ale unor pictori români moderni și contemporani de renume internațional și vor avea loc vernisaje și evenimente ale unor artiști tineri promițători. Terasa umbroasă din spatele clădirii este una extrem de liniștită și învăluită în verdeață timp de opt luni pe an, având aspectul familiar al unei curți de locuință. Programul expozițiilor de pictură va fi completat, lunar, și de evenimente din sfera altor arte: invitați speciali vor susține seri de gastronomie, iar acestea vor fi adeseori însoțite de concerte speciale. Lansări de vinuri, concursuri amicale de degustare, filmări, chiar și cursuri de profil și dezbateri oenologice vor fi, de asemenea, găzduite la The Great Hill. Arta vinului se va însoți cu celelalte arte.

După “Evadarea în Dealu Mare” din august 2020, wine bar-ul din București al regiunii, e un nou pas către consumatoriDeschiderea The Great Hill face parte din demersurile de promovare inițiate în 2019 de cele mai vechi și reputate crame din regiunea Dealu Mare.

După acțiunea începută de la finalul lui 2019 și menită să crească în general calitatea vinurilor produse sub Denumirea de Origine Controlată respectivă și să introducă o nouă treaptă de calitate, superioară, bazată pe soiul Fetească Neagră, două alte proiecte comune de succes au mai avut loc între timp:

– programul de binefacere #VinCuSolidaritate derulat în timpul lockdown-ului din primăvară, când cramele din regiune și-au oferit vinurile cele mai prețioase celor care au donat sume de bani pentru Crucea Alb-Galbenă din România și pentru Asociația Zi de Bine (#ScutPentruSpitale);

– “Evadare în Dealu Mare”, un week-end al cramelor deschise (14 obiective) la care au participat cu satisfacție declarată peste 250 de vizitatori, în ciuda climatului de insecuritate provocat de criza Coronavirusului – și de unde o parte din încasări au fost donate către Spitalul din Mizil.

46

Potrivit organizatorilor, acest gen de acțiuni va continua și în viitor, astfel încât vinul din Dealu Mare să devină cât mai apropiat nu doar de buzele consumatorilor, ci și de gustul acestora pentru acțiuni comune de responsabilitate socială.

The Great Hill este barul de vin unde experimentezi fără intimidare și fără să trebuiască să fii specialistMarcel Vulpoi, inițiatorul barului The Great Hill și în același timp partener în crama Gramofon Wine – și unul dintre puținii oameni implicați în domeniu care admite deschis că nu se pricepe la vin – spune că acest local va fi în primul rând un spațiu al experimentelor de cunoaștere. A pregătit pachete de degustare la pahar, astfel încât oaspeții să testeze diverse tematici și să-și formeze propriile impresii, și a gândit concursuri amuzante între consumatori – cu și fără îndrumare acordată de către un somelier. Vulpoi este încredințat că de vin te poți bucura și fără să fii specialist, la fel ca și de artă, și invită pe oricine e interesat să trăiască pe propriile simțuri această teorie generoasă.

* * *

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București a celebrat pe 14 noiembrie 2020, împlinirea a 20 de ani de activitate. By RO.aliment November 17, 2020

Domeniul principal de cercetare al INCDBA – IBA București este reprezentat de domeniul agroalimentar, bioeconomie. November 17, 2020

Obiectivele și direcțiile științifice ale IBA București sunt:

• Siguranță alimentară• Nutriție• (Bio)tehnologii alimentare• Științele consumatorului

Misiunea IBA București este de a răspunde provocărilor societale prin elaborarea, punerea în aplicare şi diseminarea cunoştinţelor prin cercetare, educaţie şi servicii  în domeniul alimentar, de a creşte calitatea vieţii şi bunăstarii oamenilor prin hrană sănătoasă, să ajute la creșterea competitivității industriei alimentare românești și la mărirea numărului de locuri de muncă pe lanţul alimentar românesc, să sprijine politicile naţionale și să crească competenţa cercetării româneşti în domeniul agroalimentar.

47

Viziunea este ca la 25 de ani de existență, IBA București să fie un pol de excelenţă în cercetarea din domeniu alimentar la nivel naţional şi parte a comunităţii ştiinţifice internaţionale, să fie un partener de încredere al industriei alimentare româneşti, să acopere cât mai mult nevoile de CDI ale domeniului alimentar, să participe la crearea unei piețe alimentare cu alimente de înaltă calitate, sănătoase, sigure şi produse în mod durabil, să promoveze o alimentaţie şi un stil de viaţă sănătoase și să fie o voce autorizată, la nivel naţional, în ceea ce priveşte alimentele şi alimentaţia.

În cei 20 de ani de activitate, IBA a fost într-o permanentă preocupare pentru îmbunătățirea cantitativă și calitativă a infrastructurii de C&D pentru a putea îndeplini obiectivele și direcțiile științifice prioritare. A investit în resursa umană, astfel, ponderea personalului de CD în total personal a depășit, în general, 60%, iar ponderea numărului de doctori din numărul de persoane implicate în activitățile de CD a depășit 30%, din care peste 60% au avut stagii de pregătire în organizații europene și americane de prestigiu.

În acest moment, IBA dispune de infrastructură de cea mai bună calitate, care acoperă nevoile pentru o cercetare atât aplicativă, cât și fundamentală. Echipamentele de cercetare sunt incluse în fluxurile a 9 laboratoare (Chimia Alimentului, Biochimie Coloidală, Nutriție Umană, Ambalarea Produselor Alimentare, Rezonanță Magnetică Nucleară, Biologie Moleculară, Microbiologie-Elisa, Analiză senzorială, Cromatografie) și 3 stații experimentări pilot (Procesare legume și fructe, Procesare cereale și făinuri și Procesare carne).

IBA este membru al Infrastructurii de cercetare pan-europeană METROFOOD-RI, precum și membru al unor asociații și rețele europene și naționale de cercetare și inovare. IBA reprezintă MCI în cadrul unor foruri internaționale, inițiative și grupuri științifice precum: comitetele program ale FP6, FP7 și H2020, BioNCP FP7, este membru al Management Board și Governing Board al Healthy Diet for a Healthy Life și Agriculture, Food Security and Climate Change JPI, FAO – grupul experților la nivel înalt, Euroagrifood Chain Umbrella în cadrul Inițiativei Eureka, Programul COST Action “Alimentație și Agricultură” și Platforma Tehnologică Europeană “Food for Life”.

De asemenea, IBA este membru al mai multor asociații profesionale: grupul Foodforce,www.foodforce.org, Asociația Europeană SafeConsortium, www.safeconsortium.org, Iseki Food Ass., www.iseki-food.net, Asociația Internațională pentru Știința și Tehnologia Cerealelor, www.icc.or.at, ROMPAN, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și

48

Produse Făinoase, ASIAR, Asociația Specialiștilor de Industrie Alimentară din România, = ASMP, Asociația Specialiștilor din Morărit și Panificație, ROMALIMENTA, Federația Patronală Română din Industria Alimentară.

IBA București a investit în dialogul cu industria atât în ceea ce privește încheierea de parteneriate de colaborare pentru institut, cât și în ceea ce privește generarea de resurse financiare non-publice pentru institut și își propune, ca principal punct în comunicarea pe termen imediat și mediu (2020 – 2024), consolidarea poziției institutului ca liant în triunghiul integrării cunoștințelor noi în societate, cu rol precis definit în relațiile interdisciplinare cu toți ceilalți actori implicați.

Astăzi, la împlinirea a 20 de ani de activitate, IBA București intenționează să își dezvolte capabilitatea de cercetare în ceea ce privește demonstrarea capacității alimentului, ca element de prevenție împotriva îmbolnăvirilor, un domeniu nedezvoltat în România și chiar în Europa de Est. Acest lucru ar fi de un real folos industriei alimentare românești prin îmbunătățirea calității alimentelor și funcționalității lor în menținerea unui status de sănătate și de stare de bine a populației, dar și pentru a crește încrederea consumatorilor în alimentele românești.

Dezvoltarea domeniului de nutriție presupune: dezvoltarea de metode de analiză fizico chimice, de biologie moleculara și senzoriale necesare pentru a determina și identifica compușii bioactivi din alimente și de a demostra funcționalitatea și biodisponibilitatea acestor compuși în organism dar și de a fi în acord cu cerințele nutriționale personalizate, precum și preferințele și comportamentul alimentar al consumatorilor; demostrarea funcționalității și a beneficiilor unui aliment într-o dietă și cu aplicabilitate în prevenția împotriva îmbolnăvirilor; personalizarea dietelor pe bază de genetică nutrițională dar și cu ajutorul testărilor in vivo și in vitro; proiectarea unor alimente sănătoase cu ajutorul tehnologiilor și biotehnologiilor alimentare.

* * *

Cum se aplică la suplimentele alimentare normele de indicare a țării de origine sau a locului de proveniență a ingredientului primar   |   Tatiana Onisei șef serviciu SNPMAPS IBA București By ro.aliment November 17, 2020

Încă vă mai puteți participa la ESE 2020 – ziua dedicată suplimentelor alimentare din cadrul webinarului informativ care se va desfăura în mare parte sub forma de Q&A sau panel, oferind participanților posibilitatea de a pune întrebări și de a primi răspunsuri în legătura cu:

49

Noua lege a suplimentelor Aditivii admiși în suplimentele alimentare, Etichetarea corectă a suplimentelor alimentare Actiunile de control ale ANSVSA Maxime admise in cazul vitaminelor si mineralelor Etichetarea tării de origine Legislația în cazul suplimentelor nutritive pentru sportivi Recomandările nutriționale, diferenta dintre supliment și medicament Mentiunile de sănătate Cum se schimbă legislația în domeniul suplimentelor: botanice,

naturale, probiotice

CATRE FORMULAR DE INSCRIERE

PROGRAM ZIUA DE 18 NOIEMBRIE – SUPLIMENTE ALIMENTARE13:00-15:00 SESIUNEA 1 – ETICHETARE – “Cu eticheta suplimentelor alimentare la specialist” 13:00-13:15 Clarificarea aspectelor legate de controlul ANPC prin exemple | Valentina Veronica Mitran Piticu – ANPC + Q&A13:30-14:00 Gabriela Garban – INSP Timiș va raspunde întrebărilor trimise de participanți pe email la office@roaliment.ro, sau puse direct în timpul evenimentului

14:00-14:30 Soluții inovatoare pentru igiena și siguranța suplimentelor alimentare | Soluții inovatoare pentru igiena și siguranța suplimentelor alimentare | Elena Baltatu BIOTREND PLUS ROMANIA14:00-15:00 Q&A15:00-17:00 SESIUNEA 2 – LEGISLAȚIE 

15:00-16:00 Cum se aplică la suplimentele alimentare normele de indicare a țării de origine sau a locului de proveniență a ingredientului primar | Tatiana Onisei șef serviciu SNPMAPS IBA București

Cerințele Reg. (UE) 2018/775 Analiza articolului 26 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 prin care

sunt stabilite normele generale Particularizări pe categorii de produse. Studiu de caz: suplimentele

alimentare și definirea “ingredientului primar”

16:00-17:30 PANEL  “Nevoile industriei vs cerintele legiuitorului” – – – Discutii pe tema “conflictelor” legislative care se nasc datorita neconcordantelor existente dintre legea romnesca si cea europeana, vorbim despre botanice, probiotice, termen de “natural”… , cu Tatiana Onisei,

50

Gerald Filip Flintoaca, Cristian Popa, Gabriela Girboan MADR, reprezentanti ANSVSA, DSVSA

Mentionam ca desi nu vor sustine prezentari, in sala virtuala vor fi prezenti reprezentanti ai DSV-urilor teritoriale, ANPC-urilor teritoriale, INSP-urilor teritoriale.

CATRE FORMULAR DE INSCRIERE

ESE 2020 – Etichetare Siguranță Etică

Interactiv chiar și ONLINE!

Participând la webinarul informativ ESE 2020 puteți afla direct de la experții invitați CE AVEȚI NEVOIE SĂ ȘTIȚI, DAR NU VĂ SPUNE NIMENI! 

Tarife de participare

1 zi de seminar = 250 lei, TVA inclus 2 zile de seminar = 400 lei, TVA inclus * pentru participarea mai multor persoane din aceiasi companie, va

rugam sa ne contactati la office@roaliment.ro, sau la mobilele: 0744 162 991 – Claudia Bocean, 0777 677 218 – Teodora Nuță.

* * *

Care sunt companiile înscrise la acestă dată în competiția pentru „Gustul Ales” anul acesta? By RO.aliment November 17, 2020

Toneli, Deltaica Seafood, Napolact, Ocean Fish, H&E Reinert, Zimbria, Doctor Fursec, Aldis, Kosarom, Vanbet, De la Ferma cu Omenie, IBA Bucuresti și Marcel, sunt companiile care și-au înscris produsele în cursa pentru trofeele „Gustul Ales 2020”, până la această dată.

Dacă ai un produs realizat în România, poți să te înscrii și tu, am prelungit termenul cu 2 zile. Participarea îți va aduce un plus de promovare ante și post eveniment, iar câștigarea unui trofeu îți poate oferi o pârghie bună pentru a obține vânzări mai mari.

Prin amplasarea bulinei Gustul Ales pe ambalajul produsului tău poți atrage mai mulți clienți, datorită garanției acestui titlu – înaltă calitate a produselor prime utilizate, un bun raport nutrițional și dovada producției în România a produsului finit.

51

Toate acestea se încadrează pe cerințele consumatorilor, care vor să consume mai multe produse alimentare realizate în România, de cea mai bună calitate, care să le furnizeze nutrienții necesari unei bune funcționări a organismului – sănătate pentru întreaga familie.

Despre trofeele „Gustul Ales”

Premiile „Gustul Ales” sunt oferite în cadrul concursului „Ora de bun gust”, organizat de agenția RO.aliment. Produsele care pot dovedi că sunt fabricate în România vor fi jurizate de un juriu de specialitate luând în calcul mai multe criterii: gust, miros, caracteristica specifică fiecărei grupe (textura, limpiditate, palatabilitate etc), aspect, dar și conținutul fișei tehnice a produsului.

CE PRODUSE SUNT ELIGIBILE

Concursul va avea loc în zilele de 25 și 26 noiembrie 2020 online și va putea fi urmărit live de către participanți, pe platforma ZOOM. Anul acesta, trofeele vor fi decernate pe 3 decembrie, într-o ceremonie online, din cauza restricțiilor impuse de pandemia SARS-COV2.

VREAU SĂ MĂ ÎNSCRIU 

TARIFE DE ÎNSCRIERE PRODUSE ÎN CONCURSUL „Gustul Ales 2020”:

● 1 produs în concursul „Gustul Ales”: 200 euro + TVA● 2 produse în concursul „Gustul Ales”: 360 euro + TVA● 3 produse în concursul „Gustul Ales”: 480 euro + TVA● 4 produse în concursul „Gustul Ales”: 600 euro + TVA

* * *

Hard-Brexit și mobilitatea forței de muncă dintre UE și UK meatmilk 18 noiembrie 2020

52

Accesul facil la piața muncii și dreptul de a circulafără restricții în orice stat membru al Uniunii Europene (UE) reprezintă douădintre cele mai importante avantajeale apartenenței la UE pentru cetățeni.

Britanicii însă riscă să lepiardă începând cu 1 ianuarie 2021, ca urmare a deciziei Marii Britaniide a părăsi UE. Cele două părți încă negociază intens, în această perioadă, un acord post-Brexit care să stabilească noile condiții de relaționare, inclusiv pe piața muncii și în domeniul asigurărilor sociale, după expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020.

Timpul rămas este însă foarte scurt, așadar cei direct implicați ar trebui să se pregătească pentru oricare dintre scenariile posibile.

Primul scenariu, și cel de preferat, este acela în care se ajunge la un acord în timp util, în care să fie prevăzute toate aspectele esențiale. În cazul în care nu se decide un acord la nivelul UE, atunci mai există posibilitatea încheierii de acorduri bilaterale între Marea Britanie și fiecare stat membru.

A treia variantă este cea în care nu se ajunge la niciun fel de acord și atunci Marea Britanie va fi tratată de statele membre ca un stat terț din toate punctele de vedere. Acest ultim scenariu pare totuși mai puțin probabil.

Determinarea legislației aplicabile relațiilor de muncă, marea provocare a anului viitor

Atât companiile românești care trimit angajați în Marea Britanie, cât și cele britanice care trimit angajați în România trebuie să se pregătească pentru trecerea în 2021.

Majoritatea structurilor de mobilitate curente urmează prevederile Directivei Comisiei Europene (CE) pentru detașarea de personal, ce nu va mai fi aplicabilă post-Brexit în relațiile menționate. Astfel, o mare provocare va

53

consta în determinarea corectă a legislației aplicabile unei relații de muncă transfrontaliere în afara reglementărilor europene actuale privind detașarea în cadrul UE.

În cazul României, vor deveni aplicabile exclusiv structurile de mobilitate prevăzute de Codul Muncii: delegare, detașare și/sau clauze de mobilitate. Toate aceste alternative au însă particularități proprii distincte de instituția juridică a detașării în bazadirectivei CE.

Cel mai comun exemplu este cel al obligației de a suspenda contractul individual de muncă, în țara de origine, pe perioada detașării clasice, reglementată deCodul Muncii (spre deosebire de cazul detașării în baza directivei,când contractul de muncă rămâne activ). Astfel, angajatorii vor trebui să își regândească politicile de mobilitate în relația cu Regatul Unit, poate chiar să le alinieze într-o mare măsură celor aplicabile până acum în relația cu state terțe.

Determinarea corectă a legislației aplicabile unei relații de muncă nu este doar încă un punct pe listă care trebuie bifat. Nu este vorba doar de un act birocratic, ci despre drepturile pe care le are fiecare angajat în raporturile sale de muncă cu angajatorul, drepturi care pot ține de nivelul de salarizare, sănătate și securitate în muncă, zile de concediu, ore suplimentare, condiții de repatriere, dar și drepturi de asigurări sociale.

Similar, apartenența la un sistem de  asigurări sociale pentru contractele de muncă valabile în piața comună este reglementată, în prezent, de legislația europeană (Regulamentul CE 883/2004). În cazul în care se ajunge la un acord, fie comun, fie bilateral, cel mai probabil se va menține, ca regulă, plata contribuțiilor într-un singur stat și se vor detalia criteriile în funcție de care se alege statul beneficiar.

Este de așteptat caaceste reguli să fie oarecum similare în ambele situații (acord comun sau bilateral) și să permită obținerea unor certificate de acoperire sociale (similare celor actuale de tipul A1, care să ofere angajatului posibilitatea să rămână asigurat în statul membru de origine și să fie exceptat de plata contribuțiilor obligatorii în statul gazdă).

Dar, dacă la finalul perioadei de tranziție, aceste aspecte nu sunt clar stabilite, se poate ajunge în situația în care, spre exemplu, angajații britanici care activează în România să fie obligați să se înregistreze aici în scop de asigurări sociale și vice-versa.

Acest aspect are mai multe implicații. În primul rând, în lipsa unui acord, dubla impunere a veniturilor în scop de asigurări sociale nu poate fi evitată

54

și acest lucru va aduce cu sine costuri suplimentare pentru angajați și angajatori.

Apoi, activitățile temporare, cum sunt cele de mobilitate, nu îndeplinesc de cele mai multe ori condițiile minime de stagiu de cotizare (mai puțin în cazurile în care sunt urmate de un transfer permanent). Astfel, deși se vor achita contribuții de asigurări sociale în România, în lipsa unui stagiu minim de 15 ani, angajatul nu va primi pensie de la statul român.

Pentru a rămâne asigurat la un cost cât mai mic, angajatul din Marea Britanie trebuie să găsească soluții în legislația locală. Și pentru angajații români care desfășoară activități în Marea Britanie există soluții, însă acestea presupun costuri suplimentare, fie că vorbim despre asigurare obligatorie sau voluntară.

Este telemunca o soluție? Cât de mult se pot complica lucrurile?

Fenomenul care a luat amploare pe fondul pandemiei de COVD-19 rămâne, cu siguranță, aplicabil în continuare și nu doar pentru structurile afectate de Brexit.

Din păcate, însă, majoritatea angajaților și chiar și a angajatorilor încă nu au o privire de ansamblu a tuturor implicațiilor telemuncii, mai ales în condițiile în care aceasta este transfrontalieră. Conceptul de „detașare virtuală” prinde din ce în ce mai mult contur la nivel global, însă, faptic, până nu va fi legiferat, acesta va fi cel mai probabil asimilat unei situații de telemuncă transfrontalieră.

Din multe puncte de vedere, poate părea o structură ușor de implementat: nu mai este nevoie de vize/avize de muncă, nu mai există costuri de relocare și călătorie etc. Apar,însă, varii implicații ale telemuncii în sine: de la securitate IT și securitate în muncă, la costuri fiscale ce pot cuprinde nu doar impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale, ci și impozit pe profit asociat riscului de sediu permanentsau probleme de prețuri de transfer.

În concluzie, în contextul pandemiei actuale, Brexit-ul poate fi un (alt) bun motiv pentru a reanaliza politicile de mobilitate internă și a regândi modul de operare din perspectiva forței de muncă. Lucrurile s-au schimbat peste noapte, oamenii s-au adaptat poate mai rapid decât ar fi crezut că o pot face, iar companiile trebuie să țină pasul cu această nouă realitate a relațiilor de muncă.

55

Material de opinie de Monica Țariuc, Senior Manager, Global Employer Services, Deloitte România, și Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

* * *

SCANDAL ÎN INSTANȚĂ PENTRU AMELIORAREA RASEI BĂLȚATA ROMÂNEASCĂ! Agroinfo 18 noiembrie 2020

ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE VACI „BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ” TIP SIMMENTAL a depus pe 16 noiembrie 2020 o cerere la Curtea de Apel Brașov prin care solicită suspendarea recunoașterii de către Agenția Națională pentru Zootehnie a Asociației Crescătorilor de Taurine din județul Mureș ca societate de ameliorare și suspendarea programului derulat de aceasta, Program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură, înscrise în registrul genealogic.

Pe lângă Asociația Crescătorilor de Taurine Mureș, pe lista pârâților figurează Ministerul Agriculturii și Agenția Națională pentru Zootehnie. ACVBR SIM acuză, în cererea depusă la instanță, Asociația Crescătorilor de Taurine Mureș că racolează fermierii pentru un program de ameliorare care nu ar fi fost legal aprobat.

CERERE DE SUSPENDARE a EXECUTĂRII PÂNĂ LA PRONUNȚAREA INSTANȚEI DE FONDa actului administrativ nr.17/04.11.2020 intitulat ” RECUNOAȘTERE ” emis de AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ZOOTEHNIE Prof.dr.G.K.Constantinescu” prin care ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE TAURINE DIN JUDEȚUL MURES cu sediul în Târgu-Mureș, str.Budiului nr.76, județul Mureș a fost recunoscută ca societate de ameliorare, precum și a oricărui alt act administrativ care a stat la baza emiterii actului intitulat ”RECUNOAȘTERE”;

De asemenea, solicităm să dispuneți și suspendarea actului administrativ în baza căruia a fost aprobat Programul de ameliorare desfășurat de ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE TAURINE DIN JUDEȚUL MURES intitulat în actul administrativ atacat la punctul 1 ”Program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură, înscrise în registrul genealogic condus de aceasta” ( în cazul în care acest program de ameliorare a fost aprobat ) sau a oricărui alt act administrativ subsecvent actului nr.17/04.11.2020 prin care se dispun măsuri în vederea aprobării unui program de amelioarare pentru rasa Bălțată Românească.

56

Motive :Subscrisa ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE VACI „BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ” TIP SIMMENTAL are calitatea de societate de ameliorare recunoscută de Agenția Națională pentru Zootehnie având aprobate Programe de ameliorare pentru rasele Bălțată Românească și Montbeliarde . Atașăm adresa nr. 3076/05.03.2019 ( anexa 1 ) prin care AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ZOOTEHNIE Prof.dr.G.K.Constantinescu” (A.N.Z.) ne-a recunoscut ca societate de ameliorare conform Regulamentului (UE) 1012/2016 și Programele de ameliorare pentru rasele Bălțată Românească Tip Simmental , Montbeliarde, Bălțată Românească tip Simmental pentru carne ( anexele 2 și 3 ).

Prin actul administrativ nr.17/04.11.2020 intitulat ” RECUNOAȘTERE ” emis de AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ZOOTEHNIE Prof.dr.G.K.Constantinescu” ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE TAURINE DIN JUDEȚUL MURES cu sediul în Târgu-Mureș, str.Budiului nr.76, județul Mureș a fost recunoscută ca societate de ameliorare în mod nelegal și cu punerea în pericol a programelor noastre de ameliorare deja aprobate ( anexa 4 ).

Împotriva actul administrativ nr.17/04.11.2020 subscrisa am formulat PLÂNGERE prealabilă, în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în calitate de persoană vătămată într-un drept al său, precum și într-un interes legitim prin actele administrative atacate. Plângerea prealabilă a fost înregistrată cu nr. 5112/10.11.2020 la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) , autoritate ierahic superioară celei emitente actului a cărui revocare o solicităm ( anexa 5 ).

RECUNOAȘTEREA unei asociații de crescători de animale ca societate de ameliorare este reglementată de prevederile art. 4 din Regulamentul (UE) nr.1012/2016, respectiv:

1).- Asociația crescătorilor de animale formulează o cerere prin care solicită autorității competente ( în cazul nostru A.N.Z.) să fie recunoscută ca societate de ameliorare.2).- A.N.Z. va recunoaște asociației de crescători calitatea de societate de ameliorare numai dacă aceasta îndeplinește cerințele menționate expres în art.4 alin.3 lit.a) –d) din regulament, respectiv :a.- asociația de crescători de animale are sediul în România;b.- demonstrează respectarea cerințelor privind recunoașterea societății de ameliorare stabilite în Anexa I, Partea 1 din Regulamamentul (UE)1012/2016 în ceea ce privește programele sale de ameliorare pentru

57

care intenționează să solicite aprobare în conformitate cu art.8 alin.3;c.- cererea asociației de recunoaștere ca societate de ameliorare va trebui să facă referire la unul sau mai multe proiecte de programe de ameliorare care să includă informațiile menționate în Anexa I, Partea 2;d.- când se depune cererea de recunoaștere ca societate de ameliorare, în mod obligatoriu, trebuie transmisă și o cerere de aprobare a cel puțin un program de ameliorare pe care asociația de crescători intenționează să îl desfășoare în conformitate cu art.8 alin.2 din regulament.

În speța dedusă judecății, ca stare de fapt, constatăm următoarele :- Asociația Cresătorilor de Taurine din Județul Mureș a fost recunoscută prin actul nr.17/04.11.2020 drept societate de ameliorare în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animalele de reproducție de rasă pură, înscrise în registrul genealogic condus de aceasta ( Registru genealogic care la acest moment nu există ).- Programul de ameliorare pentru care a solicitat recunoașterea calității de societate de ameliorare vizează rasa Bălțată românească .- Pentru rasa Bălțată Românească subscrisa reclamantă, ACVBR-SIM, are aprobat din data de 05 martie 2019 un program de ameliorare.

Se impune a observa că există prevederi exprese - art. 5 și 10 din regulament , art.24 alin.3 din Legea nr. 32/2019 a zootehniei – potrivit cărora autoritatea competentă poate REFUZA recunoașterea unei societăți de ameliorare și aprobarea unui program de ameliorare dacă programul de ameliorare al societății în cauză riscă să compromită un program de ameliorare desfășurat de o altă societate pentru aceeași rasă, care a fost deja aprobat.

Subscrisa ACVBR-SIM are în prezent un număr de 12.436 membrii înscriși în asociație, participanții la societatea noastră de ameliorare deținând un efectiv de 163.839 capete vaci de lapte.

- Asociația Crescătorilor de Taurine din Județul Mureș are în evidențe un număr de 355 capete de animale.- Asociația Crescătorilor de Taurine din Județul Mureș are încheiat cu subscrisa reclamantă un contract în care are calitatea de organizație de control pentru societatea noastră de ameliorare fiind împuternicită , în baza contractului nr. 21/28.03.2019, să desfășoare pentru noi și în numele nostru o serie de activități , conform prevederilor art.27 din Regulamentul UE 1012/2016

IMPORTANT de subliniat este faptul că Asociației Crescătorilor de Taurine din Județul Mureș i-a fost recunoscută calitatea de societate de ameliorare deși la data de 04.11.2020 nu exista cadrul legal pentru o asemenea

58

recunoaștere și nu a prezentat, la data recunoașterii sale, un program de ameliorare.

Începând cu data de 17 iulie 2020, recunoașterea unei societăți de ameliorare și aprobarea unui program de ameliorare se poate face doar în baza unei proceduri aprobată prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.Până la data de 04.11.2020, data emiterii actului intitulat ”RECUNOAȘTERE” , NU EXISTA o procedură pentru recunoașterea societăților de ameliorare care să fi fost APROBATĂ prin ordin al ministrului agriculturii.

Prin urmare, recunoașterea ca societate de amelioare a Asociației Crescătorilor de Taurine din Județul Mureș în baza actului administrativ nr.17/04.11.2020 emis de a A.N.Z. în lipsa unui ordin al ministrului agriculturii care să aprobe o procedură de recunoaștere este de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității acestui act administrativ.

O altă împrejurare de fapt și de drept care este de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ a cărui revocare o solicităm prin plângerea prealabilă formulată rezultă și din faptul că, potrivit art.4 alin.3 lit.d din Regulamentul (UE) 1012/2016 Asociația Crescătorilor de Animale din Județul Mureș avea obligația de a transmite o cerere de aprobare a unui program de ameliorare, cerință care din informațiile noastre nu a fost îndeplinită.

În temeiul dispozițiilor art. 293 Cod pr.civilă , întrucât nu ne aflăm în posesia acestor înscrisuri, solicităm instanței de judecată să pună în vedere pârâtei Agenția Națională pentru Zootehnie să depună la dosarul cauzei:

Programul de Ameliorare pentru care Asociația Crescătorilor de Taurine din județul Mureș a solicitat aprobarea;- Precum și Punctul de vedere exprimat de Comisia Tehnică de specialitate din cadrul A.N.Z. referitor la îndeplinirea sau nu a cerințelor pentru recunoașterea calitării de societate de ameliorare de către asociația menționată anterior.

Din informațiile pe care le avem, la cererea prin care s-a solicitat autorității competente a statului recunoașterea asociației ca societate de ameliorare s-a transmis un program de ameliorare aparținând Federației Crescătorilor de Bovine din România intitulat ” Programul de ameliorare a rasei Bălțată Românească tulpina Simmental 2020-2030”.

În cazul în care această susținere este adevărată, se impune a se trage concluzia că, la data la care s-a solicitat recunoașterea calității de societate

59

de ameliorare, Asociația Crescătorilor de Taurine din Județul Mureș nu avea un program de ameliorare. Ca atare, se impunea emiterea unui refuz de recunoaștere ca societate ameliorare a acestei asociații pentru lipsa unui program de ameliorare.

În cazul în care programul mai sus menționat , însușit de către Asociația Crescătorilor de Taurine din județul Mureș, a fost respins și în conformitate cu dispozițiile art.6 alin.1 din regulament i s-a dat posibilitatea de a depune o variantă modificată pentru rasa Bălțată Românească în termen de 6 luni de la decizia de refuz se creează o premisă de nelegalitate a unei astfel de decizii având în vedere faptul că există un program de ameliorare deja aprobat pentru rasa respectivă.(...)

Urmare a recunoașterii Asociației Crescătorilor de Taurine din județul Mureș ca societate de ameliorare , DAR CARE NU ARE APROBAT UN PROGRAM DE AMELIORARE, ne-am trezit în situația racolării de către această asociație a crescătorilor de animale înscriși în programul nostru de ameliorare. Concret, crescătorilor de animale înscriși în programul nostru li se transmite de către Asociația din județul Mureș că au dobândit calitatea de societate de ameliorare pentru desfășurarea unui program de ameliorare pentru rasa Bălțată Românească. De asemenea, li se transmit cereri pentru ca aceștia să se înscrie cât mai repede în această nouă societate de ameliorare, scrie în cererea formulată către instanța de judecată, transmisă și redacției AGROINFO.

AGROINFO așteaptă un punct de vedere din partea Asociației Crescătorilor de Taurine Mureș. Vom publica și poziția acestei asociații, răspunsul la acuzațiile care i se aduc în cererea formulată către instanța de judecată.

CITEȘTE ȘI: ASAS:PROGRAMUL DE AMELIORARE AL RASEI BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ DE TIP SIMMENTAL!

* * *

60

* * *

61