Stiri 12 octombrie 2020, a doua parte

Porumbul de 18 tone la hectar într-un an secetos. Tehnologia din Insula Mare a Brăilei agrointeligenta.ro - 12 octombrie 2020

https://agrointel.ro/161206/porumbul-de-18-tone-la-hectar-intr-un-an-secetos-tehnologia-din-insula-mare-a-brailei/

Semănatul în teren... uscat, un risc neasumat! Marian MUŞAT 12 octombrie 2020

În multe regiuni ale ţării, puternic afectate de seceta pedologică extremă, fermierii au întrerupt pregătirea terenului şi semănatul culturilor de toamnă în aşteptarea ploilor.

Specialiştii susţin că nici 2021 nu va fi Anul Rapiţei în zonele de cultură sudice, estice şi sud-estice. Perioada de semănat s-ar putea prelungi până spre începutul lunii octombrie, dacă ar veni frontul de ploi! Pentru cerealele păioase, luna noiembrie va fi definitorie. Aşa că, până se vor aduna norii, campania agricolă de... stat s-a instalat în orizontul de aşteptare al ploii!

VASLUIÎN AŞTEPTAREA PLOII În judeţul Vaslui, disperarea fermierilor a ajuns la cote ridicate! În lipsa precipitaţiilor, nu se poate prelucra solul, deci s-au oprit din lucru. Unii nici nu s-au încumetat să intre cu utilajele în câmp! „Momentan, în zonă, cam toţi şi-au sistat lucrările de însămânţat; nu cred că este un moment bun. Unii au încercat să pună rapiţă... inutil! E o instabilitate generală, nici nu ştim în ce direcţie s-o luăm!”, ne-a declarat Florin Emil Carson, producător agricol care lucrează 220 hectare în Fălciu.

1

Acesta a recoltat floarea-soarelui şi a obţinut sub o tonă la hectar pe cele mai bune sole! După cum susţine, la porumb a făcut prestări servicii şi din cinci hectare a scos o tonă de boabe! La cantitatea asta, nici motorina nu se justifică!

„NU AM PREGĂTIT ŞI NICI NU AM SEMĂNAT!!”„Nu am semănat nimic şi nici nu am pregătit, că nu se poate. Dacă puneam rapiţă, o ploicică de vreo 10 litri/mp mai mult va amăgi cultura, aceasta se va usca şi va trebui întoarsă! E mare uscăciune în sol! La noi, după cum arată prognozele, nu apar ploile până în octombrie! Voi însămânţa grâul doar dacă va ploua suficient. Cunosc fermieri hotărâţi să nu semene păioasele”, a precizat Florin Emil Carson.

„AM BĂGAT RAPIŢA ÎN PĂMÂNT, SĂ NU STEA ÎN MAGAZIE!”„E nenorocirea de pe lume; nu se poate lucra! Am semănat 100 ha de rapiţă, ca să nu stea sămânţa în magazie! În cei aproape 40 de ani de când lucrez în agricultură, eu nu am prins aşa ceva! Numai la porumb am o gaură de circa 70 mii de lei! Am reuşit să salvez ceva din lotul semincer de grâu, unde am putut să asigur apa din canalele secundare de irigaţii; sfecla de zahăr este bine, că am reuşit să-i dau apă, dar floarea-soarelui este varză”, ne-a declarat inginerul Toader Prodan, tot din Fălciu.

IRIGAŢIILE DAU SPERANŢĂ Fermierul are un proiect pe subMăsura 4.3 Irigaţii şi dacă-l finalizează până la sfârşitul anului, nu va mai depinde chiar în totalitate de... Doamne-Doamne! După cum ne spune, a produs trei soiuri de sămânţă de grâu, dintre care Ciprian, de la Staţiunea Lovrin, care s-a dovedit a fi rezistent (nu tolerant!) la secetă!

Terenul l-a pregătit cu Tigerul, cumpărat pe un proiect european, evitând, astfel, aratul şi discuitul. Vasluianul deţine o semănătoare performantă cu care face treabă. „Vreau să mai însămânţez 250 ha cu grâu şi orz. Faţă de vecinii mei, eu stau mai binişor! Ei au întors aproape 90% din culturile de toamnă şi au cosit aproape tot porumbul”, a explicat Toader Prodan.

2

După cum ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui, campania de însămânţări decurge cu dificultate. Producătorii sunt nevoiţi să facă mai multe treceri cu utilajele, pentru a pregăti terenul... Chiar şi aşa, nu ies lucrări de calitate. În multe localităţi cultivatorii s-au oprit să mai semene până ce nu vor veni ploile!

IAŞI CURAJUL DE A SEMĂNA RAPIŢA ÎN USCAT

„Am avut curajul de am semănat în uscat 140 ha de rapiţă, în 25 august. O ploaie de 10 litri/mp a venit, de au răsărit plantele. Însă, dacă nu vin precipitaţiile până la începutul lui octombrie, toată cultura va fi compromisă”, ne-a declarat Marian Topală, fermier din jud. Iaşi. Acesta se gândeşte să însămânţeze cu grâu 150 ha, undeva la sfârşitul lunii octombrie. „Nu am produs sămânţa pentru că în zona mea grâul nu-i de cea mai bună calitate, care să asigure o producţie bună. Spicul are un bob obosit, pentru că a trebuit să treacă peste secetă şi arşiţă. Vreau să acopăr o suprafaţă cât mai mare cu culturi de toamnă, pentru că la anul nu se ştie cum va fi vremea şi nici dacă vom semăna porumb sau alte culturi de primăvară”, a susţinut cultivatorul ieşean.

BRĂILACAMPANIA AGRICOLĂ DE… STAT!

Cultivatorii din Şuţeşti şi-au luat adio de la rapiţă! Ei se află în orizontul de aşteptare al frontului de ploi. Niciunul dintre cei 17 membri ai Cooperativei Agricole “Unirea” nu a putut înfiinţa cultura; din cauza secetei nu s-a putut pregăti terenul. “Cooperatorii aşteaptă ploile. Este un chin, fie că vorbim de arat, scarificat sau de pregătirea patului germinativ. Când nu-s precipitaţii, se distruge utilajul şi nici nu face o lucrare de calitate”, ne-a declarat Vasile Barac, liderul „Unirii”. Acesta a precizat că în anii buni, rapiţă cultiva pe mai bine de 300 ha. “Nu

3

ne permitem să aprovizionăm cu apă terenurile, că vor fi costurile de producţie prea mari. Am irigat la porumb şi ne-am ales cu o recoltă proastă! Este cel mai greu an din cei 40 de când mă ştiu în agricultură!”, ne-a vorbit cu amărăciune Vasile Barac.

VRANCEAS-A ALES PRAFUL!

 Şi de recoltele vrâncenilor s-a ales praful! Inginerul Costică Bazon se plângea că are aproape 800 ha de porumb pe care va trebui să-l toace. Va trebui să lase combinele la capătul lanurilor şi să intre cu utilajele de mărunţit. “Am mai avut ani secetoşi, dar nu a fost atât de grav. Toți fermierii au avut de suferit de pe urma secetei pedologice extreme. Am avut 500 ha cu grâu şi nu am recoltat niciun bob; şi, iată, avem de plătit furnizori pentru seminţe, îngrăşăminte, pesticide, motorină”, a declarat cu tristeţe fermierul.

Am avut un an extrem de dificil; din nefericire, şi sezonul care a început este la fel de anevoios şi complicat! GIGEL CRUDUŞeful DAJ Vaslui

ÎNGLODAŢI ÎN DATORIIFlorin Emil Carson consideră că firmele de leasing ar trebui să fie mai înţelegătoare. „Am făcut o prostie! Am dat la schimb un tractor aproape achitat şi am achizionat un altul mai performant! Şi acum nu mai găsesc o cale de rezolvare amiabilă a problemei! Până la urmă fac un efort să-l achit anul ăsta! Mă gândesc să fac un credit, dar tare mă tem că mă afund, în condiţiile în care nu ştiu ce va fi anul viitor!”, a precizat fermierul.

4

Cultivatorul din Fălciu este convins că circa 30 la sută dintre fermieri o să clacheze şi vor închide porţile, pentru că sunt mulţi care anul acesta nu o să-şi achite datoriile.

un articol de Marian MUŞAT

ROMÂNII VOR MÂNCA DE CRĂCIUN PORC DE IMPORT! Agroinfo 12 octombrie 2020

CREȘTE IMPORTUL ÎN DECEMBRIE. Lovite crunt de pesta porcină africană (PPA) fermele de creștere a porcilor din România nu ar putea asigura necesarul de carne de porc de pe piață în decembrie când toată lumea cumpără pentru sărbători. Potrivit dr. Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine, importurile de carne de porc vor crește în decembrie 2020 la 70%-80% din necesarul de consum al României.

De la 60% achiziții intracomunitare pe carne de porc pentru necesarul României de consum, vom crește acest necesar la 70-80% (în decembrie n.r.). În plus, prețul este nesatisfăcător. Și la ora actuală fermierii preferă să mai țină porcul în fermă în speranța că vor avea un preț mai bun, a declarat Mary Pană, președinte Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP) din România, pentru Revista Piața.

Chiar dacă Germania a anunțat cazuri de pestă porcină africană, România va importa în continuare purcei din acest stat membru UE.

România este stat membru și există principiul de regionalizare pe care toate statele membre în acceptă. În același timp, sunt foarte multe țări care nu acceptă acest principiu. Adică, zona afectată are o zonă de protecție, de acolo nu se livrează nimic, dar din restul statului membru se livrează. Noi actualmente aducem inclusiv purcei pentru creștere și îngrășare din Germania, dar nu din zonele afectate. Nu din zona Brandenburg, a spus dr. Pană.

Cât privește prețul la carne de porc, cu siguranță va crește, a adăugat președinta ACEBOP. Și va crește din cauza prețului la furaje. Știm foarte bine că prețul la furaje este în continuă mișcare. Pot să dau ca exemplu uleiul de soia, care este un component de bază al furajului, care a crescut în ultimele 2 săptămâni cu peste 40%. Șrotul de soia, un furaj la fel de important, în ultimele 3 săptămâni a crescut la preț cu aproximativ 20%. Deci având furajul mai scump cu siguranță și prețul la carne va fi mare, a precizat aceasta.

5

INDUSTRIE ALIMENTARA

Exportul şi importul de bere merg mână în mână după ce amândouă au scăzut anul trecut cu circa 10%. Berea este una dintre puţinele băuturi unde producţia internă asigură 97% din consumul local Cristina Roşca 10.10.2020,

România a exportat anul trecut 48,6 milioane de litri de bere, cu 10% mai puţin decât în anul anterior, când cantitatea trimisă peste graniţă atinsese un nivel maxim pentru ultimul deceniu, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor de la Asociaţia Berarii României. Importurile au urmat şi ele acelaşi trend, scăzând la 50 de milioane de litri (minus 7,5%), însă au reuşit să se situeze din nou peste valoarea exporturilor. Cele două au ajuns la un echilibru anul trecut, pentru prima dată după nouă ani.

Niciuna dintre cele două cifre – aferente importurilor şi exporturilor – nu cântăreşte greu în economia întregii pieţe locale a berii. Aceasta este una dintre puţinele sectoare unde producţia internă asigură 97% din consum, conform datelor de la Berarii României.

15 minute cu un antreprenor. Grigore Horoi, preşedinte Agricola Bacău: Consumul este în suferinţă, dar şi industria care deserveşte consumul. Oamenii se orientează către preţuri mai mici 09.10.2020, Miruna Diaconu

♦ Grupul Agricola, unul dintre cei mai mari producători de carne de pe plan local, a început în plină pandemie o investiţie care iniţial era estimată la 16 mil. euro în abatorul de păsări de la Bacău, dar care a ajuns la 20 mil. euro ♦ Aceasta aproape a dublat capacitatea abatorului.

6

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/15-minute-cu-un-antreprenor-grigore-horoi-presedinte-agricola-bacau-19627278

Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola Bacău, spune că efectele crizei generate de pandemia de COVID-19 au început să se resimtă în domeniul în care activează, astfel că odată cu pierderea multor locuri de muncă din economie, consumul a scăzut, iar oamenii se orientează către pro-duse mai ieftine, ceea ce afectează industria alimentară.

„Bugetul unei familii pentru alimente era consumat până la capăt înainte, chiar exista o componentă de risipă, dar acum foarte mulţi oameni au rămas fără joburi sau nu au siguranţa privind viitorul la jobul respectiv. Consumul este în suferinţă, dar şi industria care deserveşte consumul. Clienţii se uită la produse cu un gramaj mai mic şi se orientează către produse cu preţuri mai mici“, spune Grigore Horoi, preşedinte Agricola Bacău, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Antreprenorul adaugă că nu a vrut să scadă preţurile pentru că acest lucru ar fi însemnat o mai slabă calitate a produselor, iar momentan este de părere că afacerea pe care o conduce este capabilă să gestioneze o astfel de criză, brand-ul puternic fiind un factor important.

Grigore Horoi a anunţat încă de anul trecut iniţierea unei investiţii, pe care a început-o anul acesta. Deşi investiţia era iniţial estimată la o sumă de 16 milioane euro, în prezent a ajuns la circa 20 milioane euro.

Investiţia începută de Agricola Bacău se referă la modernizarea şi creşterea capacităţii abatorului de păsări din Bacău.

„Nu am mai apucat să anulăm investiţia pentru că erau începute finanţări cu negocieri, contracte. Oricum nu cred că am fi renunţat, dar am fost în situaţia ca o astfel de opţiune să fi picat din start. Unul din proiectele mari la care lucrăm e modernizarea abatorului de păsări care creşte capacitatea nominală de sacrificare de la 8.000 la 13.500 de capete. Se lucrează la turaţie maximă, în noiembrie trebuie să punem în funcţiune echipamentele“, explică Grigore Horoi.

7

Antreprenorul este de părere că cea mai grea de gestionat criză economică a fost cea din 1997-1998, pentru că expunerea companiei era în valută, iar cursul valutar pentru dolar aproape că s-a dublat în doar câteva luni.

„Acum ne confruntăm cu o nouă poveste. Ne surprinde evoluţia din ultima perioadă şi ne face să constatăm cu jenă că nu am estimat corect, nu doar noi, ci în general lumea. Am crezut că o să trecem mai uşor, dar evoluţia din ultimele zile ne dă certitudinea că economia va rămâne o bună perioadă suferindă“, afirmă Grigore Horoi.

Fabricile companiilor care fac parte din grupul Agricola au funcţionat la capacitate maximă în timpul stării de urgenţă.

Grupul Agricola din Bacău este unul dintre cei mai mari producători de carne pui, mezeluri şi produse ready meal din România şi a avut o cifră de afaceri de 161 milioane euro în 2019. Agricola are lanţ integrat doar pe partea de carne de pasăre, pentru că îşi creşte puii în propriile ferme (Puiul Fericit, Puiul Fermierului, Puiul Familist, Puiul Antistres), dar carnea de porc este importată şi fabricile produc mezeluri la Salbac, una dintre companiile din grup. La Europrod, altă companie din grup, fac produse ready meal precum crispy. La Avicola Lumina, în Constanţa, cresc găini pentru ouă şi au inovaţiile Ouă Ochioase cu luteină şi Ouă Inimoase, cu Omega 3.

  Vanbet din Vaslui, producător de carne de pui, cu brandul Puiul haiducesc, se apropie de venituri de 50 mil. euro, după un avans de 5% în 2019. Compania are aproape 700 de angajaţi Florentina Niţu 09.10.2020

Vanbet, producător de carne de pui din Vaslui, controlat de antreprenorul Fănel Bogos, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 219 mil. lei (circa 46 mil. euro), în creştere cu 5% faţă de anul 2018, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria companiei, prezentă pe piaţă de aproape două decenii, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

8

De altfel, numărul salariaţilor a ajuns la cel mai înalt nivel în 2019, de 691 de persoane, mai multe cu 40 decât în anul precedent. Totuşi, profitul a scăzut cu 27%, până la 13,8 mil. lei (2,8 mil. euro), conform aceleaşi surse.

Vanbet deţine 12 ferme pui de carne, 6 ferme găini ouă consum, două ferme găini reproducţie rasă grea, două ferme tineret înlocuire, o fermă tineret înlocuire rasă uşoară, abator, incubaţie, o fermă de capre şi o fabrică specia-lizată pe lapte de capră, în judeţele Vaslui, Galaţi şi Iaşi, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

Un nou jucător - brandul Lăptăria cu Caimac a declanșat operațiunea de listare la bursă cu euroobligațiuni. "Sticlă în România - misiune imposibilă!" Retail Un nou jucător - brandul Lăptăria cu Caimac a declanșat operațiunea de listare la bursă cu euroobligațiuni. "Sticlă în România - misiune imposibilă!" Thomas Dincă scris astăzi,

Producătorul local de lactate Lăptăria cu Caimac, cu una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, a semnat actele pentru începerea procedurii de tranzacționare la bursă a unei emisiuni de obligațiuni în euro, în valoare totală de 2 milioane euro și valoare maximă ce poate ajunge și la 3 milioane de euro, date analizate de Profit.ro indicând că oferta publică va fi adresată unui număr mai mic de 150 de persoane, iar obligațiunile vor acorda dreptul doar la beneficii financiare, nu de tip non-financiar.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Astfel, obligațiunile, care vor fi emise și rambursate la prețul de emisiune egal cu valoarea lor nominală în termen de minimum 4 ani, nu vor fi convertibile în acțiuni ale societății sau obligațiuni cu drept de preempțiune care dau dreptul la subscrierea de acțiuni cu prioritate față de acționari și vor fi emise ca negarantate.

Operațiunea va fi intermediată de BT Capital Partners. Brandul Lăptăria cu Caimac este deținut de compania Agroserv Măriuța. În luna iulie, managerul companiei care deține brandul Lăptăria cu Caimac a anunțat la Profit TV că va lansa la bursă o emisiune de obligațiuni în euro, termenul estimat atunci

9

fiind sfârșitul lunii septembrie - începutul lunii octombrie. El arăta că, până atunci, brandul românesc va fi lansat pe noi piețe străine, precum Italia și Luxemburg. Planul pentru anul viitor prevede listarea și de acțiuni, respectiv 30-40% din companie.

"Sperăm ca emisiunea să fie lansată în ultima săptămână din septembrie sau prima săptămână din octombrie, depinzând foarte mult de piață. În privința dobânzii, acum media pieței este undeva la 4,3 la euro și probabil că vom fi și noi în media pieței. Nu aș ști să spun cât va fi deviația, dacă vom fi un pic peste sau un pic sub. Banii ne sunt necesari pentru o serie de investiții. Am început să exportăm și suntem prezenți în magazine din Spania. Sperăm ca săptămâna viitoare să ajungem pe raft și în Italia și Luxemburg", a anunțat atunci managerul la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.

El puncta faptul că, în relația cu distribuitorii străini, lipsa unui brand solid pentru produse românești este un handicap. "Ne-am întâlnit cu distribuitorii, le-am pus produsele pe masă, le-au gustat. A existat un pic de reticență din cauza faptului că România nu are un brand de țară pozitiv. După ce am depășit acest subiect și au văzut că sunt produse de cea mai bună calitate, au căutat soluții să pună marfa pe raft. Trebuie să lucrăm la partea de comunicare, să luăm de la zero construcția de brand. Lăptăria cu Caimac nu înseamnă nimic în engleză", explică managerul companiei.

Pe plan local, obținerea ambalajului este o altă provocare chiar imposibil de abordat, furnizorii străini fiind singura opțiune viabilă pentru procurarea sticlei. "Din păcate, România a pierdut foarte multe dintre capacitățile sale și suntem obligați să cumpărăm ambalajele din străinătate. În România mai este o singură fabrică ce poate produce sticlă la nivel industrial. Am încercat cât de mult s-a putut să facem achiziții din România, însă în privința sticlelor a fost imposibil. Am importat sticle din Italia, Spania, Portugalia, Grecia, iar mai nou am început să lucrăm cu furnizori din Germania", relatează Cocan, precizând că doar capacele sunt produse local. El arată că o singură linie de producție de sticlă necesită o investiție de 50 milioane euro, utilajele fiind extrem de costisitoare. Managerul arată că România are resurse și materie primă pentru realizarea de sticlă, "dar nu exploatăm absolut nimic".

Produsele Lăptăria cu Caimac sunt vândute prin contracte încheiate cu circa 600 de magazine, dintre care 400 din lanțul Mega Image. Agroserv Măriuța, compania care deține brandul Lăptăria cu Caimac, pe piață din 1994, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 40,2 milioane ei (de la 35,9 milioane lei în anul precedent) și un profit net de puțin peste 3 milioane lei (2,4 milioane lei în

10

2018), cu peste 130 de angajați. Compania deține una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din România, cu aproximativ 2.500 de animale, din care 1.000 de vaci de muls.

Digitalizarea transformă companiile agricole şi din industria alimentară şi permite optimizarea costurilor de producţie, reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă şi posibilitatea extinderii într-un timp mai scurt 12.10.2020, Florentina Niţu

Pentru a reuşi să treacă într-o nouă etapă, oamenii de afaceri din agricultură şi industria alimentară trebuie să transforme în primul rând mediul de lucru, digitalizarea fiind un proces necesar în acest moment, ea putând crea o diferenţă mare între cei care vor reuşi să îşi ducă afacerea la alt nivel, consideră Marius Gavrea, business strategy lead – agri financing products pe divizia Business Banking în cadrul ING Bank România, una dintre cele mai mari bănci locale, care a raportat pentru 2019 active de 9,27 mld. euro.

În rândul companiilor agricole, un avantaj concret a fost foarte vizibil în primăvara lui 2020, adaugă el, când restricţiile de trafic voluntare sau impuse au îngreunat ieşirile în câmp, iar fermele digitalizate au putut lua decizii pe baza informaţiilor din hărţile satelitare, au putut transmite online declaraţiile APIA şi au putut analiza starea de vegetaţie pe baza informaţiilor oferite de software. Totuşi, el crede că o fermă cu adevărat digitală nu se rezumă la tractoare fără şofer, fertilizare variabilă sau hărţi care să îi atenţioneze pe fermieri când apar anumite probleme cu solul.

„Agricultura digitală este pasul următor, adică integrarea tuturor acestor informaţii într-un sistem computerizat care să îi spună fermierului ce trebuie să facă şi care sunt cele mai bune decizii ce pot fi luate. Aceste decizii vor genera beneficii majore precum optimizarea costurilor de producţie, maximizarea randamentelor de producţie la hectar, trasabilitatea produselor şi nu în ultimul rând, relaţia cu banca, prin faptul că se pot transmite informaţii clare şi în timp real despre starea afacerii, ceea ce ajută foarte mult banca în luarea deciziei de creditare”, spune Marius Gavrea.

Pe de altă parte, Delia Murgu, sector head commodities Food & Agri pe divizia Wholesale Banking în cadrul ING Bank, afirmă că poziţia predominantă actuală de exportator de materie primă şi importator de produse finite a României poate fi schimbată.

„Ca principale ingrediente ale unui astfel de business, aş menţiona disponibilitatea capitalului necesar dezvoltării afacerii şi mai ales investiţiile

11

în tehnologie, pentru diferenţierea propriul produs finit de cele existente, ambele componente contribuind la consolidarea unui brand în piaţă”, explică ea.

Reprezentanţii ING Bank estimează că deţin o cotă de piaţă de 20% din companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 milioane euro, deservind practic 1 din 5 jucători din sector. Aceştia mai spun că la nivelul întregului portofoliu agro-alimentar, cele mai accesate servicii sunt, în primul rând, cele de creditare, având o pondere de aproximativ 60% din total.

Teofil Dascălu, CEO şi fondator al Frizon Group, una dintre cele mai digitalizate ferme din România, ce lucrează peste 3.800 de hectare, susţine că rolul agriculturii de precizie este de a facilita ca tehnologia viitorului să întâlnească experienţa specialiştilor din domeniu, în urma căreia se obţin rezultate cât mai ridicate cu costuri cât mai mici, cheltuielile cu forţa de muncă fiind, în primul rând, reduse. În al doilea rând, menţionează el, sunt diminuate pierderile cauzate de risipa de inputuri, urmărindu-se aplicarea acestora cu o precizie cât mai bună.

„Digitalizarea conferă fermei noastre posibilitatea realizării unei programări liniare, prin care se maximizează gradul de predictibilitate şi se diminuează volatilitatea la nivel de profit operaţional. Astfel, prin intermediul agriculturii de precizie, am reuşit să gestionăm aproape 4.000 de hectare cu un număr de 20 de angajaţi, în condiţiile în care, în urmă cu circa zece ani, cu acelaşi număr de angajaţi exploatam o suprafaţă de 700 de hectare”, afirmă Teofil Dascălu.

Compania a investit în ultimii şapte ani peste un milion de euro în agricultura de precizie, iar acum pune în aplicare diferiţi algoritmi, astfel încât să poată asigura în timp real o analiză statistică corespunzătoare a datelor culese şi să ia decizii înţelepte. Informaţiile provin dintr-o multitudine de surse, precum echipamente de măsură şi control, utilaje, staţii meteo, date contabile sau date privind inputurile agricole şi sunt colectate într-un bază de date unică. „Cu ajutorul inteligenţei artificiale, pe baza datelor statistice şi a concluziilor extrase, modulul avansat de interpretare automată va lua şi deciziile de management aferente.”

Novice în digitalizarea proceselor operaţionale, grupul Boromir, cea mai mare afacere cu capital românesc din domeniul morăritului şi panificaţiei, a început din aprilie 2020 să se concentrează şi pe acest lucru pentru extinderea businessului, investind într-un magazin online.

„Pe fondul crizei provocate de pandemie, digitalizarea proceselor operaţionale a devenit o prioritate pentru companii. În cazul nostru, s-a

12

concretizat prin construirea unui sistem de vânzare online cu livrare la domiciliu în toată ţara, prin intermediul platformei de e-commerce boromirmarket.ro”, explică Constantin Boromiz, CEO şi fondator al Boromir.

El adaugă că feedback-ul pe care îl primesc direct de la consumatorul final i-a ajutat să-şi dea seama în ce direcţie se dezvoltă piaţa. „De curând, am lansat mălaiul Boromir fără gluten, care a fost foarte apreciat în rândul clienţilor online şi face parte dintr-o nişă pe care ne dorim să o dezvoltăm.”

Astfel, antreprenorul spune că în lunile noiembrie şi decembrie, se aşteaptă să aibă o creştere de până la zece ori a vânzărilor online comparativ cu perioada Paştelui, când au lansat magazinul online şi urmăresc ca în termen de cinci ani, Boromir Market să ajungă la 3% din cifra de afaceri a grupului, care a fost de 314 milioane de lei în 2019, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

„Sistemul bancar joacă un rol important în sectorul agro-alimentar prin sprijinirea acordării de finanţare, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Grupul Boromir a beneficiat de sprijinul ING Bank încă din anul 2003, fiind alături de noi la toate investiţiile pe care le-am derulat şi pe care le avem în derulare. Parteneriatul Boromir – ING Bank a realizat investiţii majore ce ne-au adus o creştere a exportului cu 40% şi o creştere a cifrei de afaceri cu 6% în acest an faţă de cel precedent”, mai spune Boromiz.

Delia Murgu întăreşte că ING îşi propune să ofere şi servicii personalizate de tip scoring şi limită de credit care să faciliteze un proces decizional de creditare mai bun, mai rapid şi mai uşor în rândul clienţilor săi atunci când aceştia îşi stabilesc apetitul de risc/ limitele comerciale în relaţia cu partenerii lor.

13

„Atenţia sporită acordată experienţei clienţilor noştri, importanţa acordată digitalizării şi expertiza sectorială, care ne permite nu numai acordarea de soluţii adaptate profilului de business al fiecărui client, dar şi o reacţie mai rapidă de răspuns, sunt elementele care ne diferenţiază cu adevărat de competitorii noştri”, susţine Delia Murgu.  

Care este poziţia ING Bank România în sectorul de food & agri? Care sunt cele mai accesate servicii şi cum vă diferenţiaţi pe piaţă în acest sector competitiv?

Delia Murgu, Sector Head Commodities, Food & Agri, divizia Wholesale Banking, ING Bank România: Din perspectiva Wholesale Banking, estimăm că deţinem o cotă de piaţă de 20% din target market-ul nostru (companii cu cifra de afaceri mai mare de 100 milioane euro), deservind practic 1 din 5 jucători din sector. La nivelul întregului portofoliu Food & Agri, cele mai accesate servicii sunt, în primul rând, cele de creditare (linii de capital de lucru, credite de investiţii, finanţări/ refinanţări), având o pondere de ~60% din total. Diferenţa de 40% este egal împărţită între zona de pieţe financiare (în special schimburi valutare, dar şi produse derivate pe cursul valutar, pe rata dobânzii sau pe mărfuri), zona de plăţi şi cash management (aş menţiona aici apetitul accentuat pentru e-commerce) şi factoring (evidenţiindu-se interesul crescut asupra beneficiilor reverse factoring-ului).

Atenţia sporită acordată experienţei clienţilor noştri (desemnarea unui unic consultant dedicat şi urmărirea gradului de satisfacţie a clienţilor prin Net Promoter Score), importanţa acordată digitalizării (începând din anul 2017, deservim 100% online nevoile clienţilor noştri) şi expertiza sectorială, care ne permite nu numai acordarea de soluţii adaptate profilului de business al fiecărui client, dar şi o reacţie mai rapidă de răspuns, sunt elementele care ne diferenţiază cu adevărat de competitorii noştri.

Marius Gavrea, Business Strategy Lead – Agri Financing Products, divizia Business Banking, ING Bank România: În ceea ce priveşte segmentul de agri-business, strategia de dezvoltare în ING este de a finanţa întreg lanţul de furnizare şi de a avea în portofoliu afaceri cu cât mai multe verigi de integrare. Astfel, avem în ING un portofoliu de clienţi variat şi echilibrat, atât în ceea ce priveşte dimensiunea afacerii lor, cât şi apartenenţa la sub-segmentele din agri-business. Fermierii din cultura vegetală reprezintă mai bine de o treime din portofoliu, fiind urmaţi de cei din zootehnie şi segmentele de susţinere a acestora, respectiv distribuitorii de materii prime pentru agricultură, traderii de cereale şi procesatorii.

Prin acest mix echilibrat de clienţi din diviziile de Wholesale Banking şi Business Banking, ING Bank România poate aduce o valoare adăugată

14

importantă în ecosistemul Food & Agri. Clienţii mari (traderi, procesatori din industria alimentară, producători de inputuri - materii prime pentru producţia agricolă) au nevoie să îşi securizeze accesul la fermieri, la produsele lor, iar fermierii au nevoie să fie ajutaţi de bonitatea financiară a acestora pentru a avea acces la finanţare mai uşor. Astfel, ING poate fi facilitatorul acestor necesităţi din ambele părţi: direct, prin crearea unor produse de creditare cu partajare a riscului de credit sau, indirect, acţionând ca o platformă de lucru pentru toţi jucătorii implicaţi. Prin acest concept, ne dorim să aducem cât mai mulţi jucători implicaţi pe aceeaşi platformă pentru a putea avea interacţiuni directe.

Care a fost abordarea băncii faţă de programul IMM Invest în segmentul de agri-business?

Marius Gavrea: Anul 2020 a fost unul foarte dificil pentru fermierii români afectaţi atât de măsurile generate de pandemia Covid-19, dar mai ales de secetă. Ţinând cont de situaţia dificilă din acest an, şi noi la ING ne-am adaptat produsele de creditare. În cadrul programului IMM Invest, am creat un produs special pentru fermieri, cu rate semi-anuale care pot fi plătite la recolta viitoare, adică aceştia vor beneficia în primele 8 luni de o perioadă de graţie.

Prin urmare, încurajăm fermierii să aplice în programul IMM Invest, care este în multe privinţe potrivit nevoilor fermierilor. Una dintre cele mai mari probleme pe care le au fermierii în relaţia cu băncile este de a reuşi să găsească garanţii pentru credite, iar prin acest program, statul, prin FNCGIMM, vine să garanteze cu până la 90% creditele acestora.

A doua problemă pe care o rezolvă acest produs este legată de costuri, dobânda fiind plafonată la ROBOR la 3 luni + 2-2,5% (diferenţele sunt în funcţie de destinaţia creditului: investiţii sau capital de lucru). De asemenea, timp de 8 luni de la semnarea contractului de credit, dobânda este subvenţionată de către stat. Chiar şi după ce se termină acest grant, plaja de dobânzi este foarte atractivă, din punctul meu de vedere şi din ce am văzut că practică finanţatorii în agri-business.

Sustenabilitatea şi inovaţiile digitale – ce rol au în strategia ING şi cum vă implicaţi efectiv?

Delia Murgu: Sustenabilitatea este în centrul strategiei ING, atât la nivel global, cât şi local, reuşind să ne poziţionăm în primul semestru al acestui an, în ţările în care activăm, ca lider de piaţă în sectorul obligaţiunilor verzi, sustenabile şi sociale (cu 20 de emisiuni) şi pe locul trei (cu 77 de tranzacţii) în topul creditelor dedicate proiectelor de sustenabilitate şi sociale.

15

ING încurajează, prin produsele sale, încercările clienţilor de a atinge anumite obiective de sustenabilitate. Printre principalele produse oferite, menţionez împrumuturile, obligaţiunile verzi sau tranzacţiile de hedging (acoperire asupra variaţiei preţului), pentru care ING oferă bonificaţii în cazul în care sunt atinşi anumiţi parametri de sustenabilitate agreaţi.

Asigurăm 100% online suportul operaţional necesar clienţilor pe platformele noastre (platforma de plăţi şi emitere a angajamentelor potenţiale de tip scrisori de garanţie, acreditive, servicii de comerţ online, platforma de schimburi valutare, de finanţare a furnizorilor etc.). Alături de colegii din grupul ING, ne propunem să oferim şi servicii personalizate de tip scoring şi limită de credit care să faciliteze un proces decizional de creditare mai bun, mai rapid şi mai uşor în rândul clienţilor noştri atunci când aceştia îşi stabilesc apetitul de risc/ limitele comerciale în relaţia cu partenerii lor.

Marius Gavrea: Digitalizarea agri-business-ului, şi în special a fermelor vegetale, poate crea o diferenţă mare între cei care vor reuşi să îşi ducă afacerea la alt nivel.

De exemplu, un avantaj concret a fost foarte vizibil în primăvara lui 2020, restricţiile de trafic voluntare sau impuse îngreunând ieşirile în câmp, dar fermele digitalizate au putut lua decizii pe baza informaţiilor din hărţile satelitare, au putut transmite online declaraţiile APIA şi au putut analiza starea de vegetaţie pe baza informaţiilor oferite de software. Dar o fermă cu adevărat digitală nu se rezumă la aceste exemple sau la tractoare fără şofer, fertilizare variabilă sau hărţi care să îi atenţioneze pe fermieri când apar anumite probleme cu solul. Aceste lucruri există deja în anumite ferme româneşti – este vorba despre agricultura de precizie (cum este, de exemplu, cazul clientului nostru, Grup Frizon). Agricultura digitală este, însă, pasul următor, adică integrarea tuturor acestor informaţii într-un sistem computerizat care să îi spună fermierului ce trebuie să facă şi care sunt cele mai bune decizii ce pot fi luate.

Aceste decizii vor genera beneficii majore precum optimizarea costurilor de producţie, maximizarea randamentelor de producţie la hectar, trasabilitatea produselor şi nu în ultimul rând, relaţia cu banca, prin faptul că se pot transmite informaţii clare şi în timp real despre starea afacerii, ceea ce ajută foarte mult banca în luarea deciziei de creditare.

Pe segmentul companiilor mici şi medii, în care se încadrează, în general, toţi fermierii, avem deja fluxuri automatizate. Pe măsură ce fermele vor avea implementate sisteme robuste care să ofere informaţiile necesare analizei de credit complete, clare şi cu surse de încredere, decizia de aprobare va deveni mult mai uşoară.

16

În agricultură, sunt foarte mulţi agronomi şi prea puţini manageri cu studii în domeniul economic, ce pot băncile să ofere pe partea de educaţie financiară?

Marius Gavrea: Agricultura este unul din domeniile în care accesul la creditare a fost destul de dificil, din cauza provocărilor mai mari legate de riscuri şi costuri. De aceea, am pus mare accent pe asumarea rolului de facilitator a unor sesiuni de educaţie financiară pentru fermieri. Astfel, încă din 2018, am început o serie de conferinţe şi seminarii în care explicăm fermierilor toate aceste aspecte legate de riscurile şi costurile pe care le implică un credit. În 2019 am reuşit să organizăm 5 astfel de seminarii, la care au participat peste 170 fermieri şi alţi jucători din domeniu, în care le-am oferit informaţii relevante despre cum trebuie să îşi optimizeze afacerea din punct de vedere financiar şi soluţii concrete pentru a avea acces cât mai uşor la finanţare.

De asemenea, am explicat fermierilor cum ar trebui să îşi gestioneze creditele sau care ar trebui să fie gradul de îndatorare maxim, astfel încât să aibă o relaţie sănătoasă cu banca.

Şi anul acesta am fost în dialog permanent cu clienţii noştri, iar sfaturile oferite în această perioadă au fost de a-şi securiza afacerea, mai ales printr-o bună administrare a lichidităţilor pentru a nu se crea blocaje. Efectul acestor sedinţe de consiliere, credem că s-a văzut în numărul foarte mic de cereri de reeşalonare la plată pe baza Ordonanţei 37/2020 - sub 2,3% din totalul numărului de clienţi existenţi în acest portofoliu, ceea ce este sub media băncii şi sub media din economie în general.

Sectorul agro-alimentar se poate dezvolta, iar materia primă se poate transforma în produs finit, dar care ar fi mijloacele?

Delia Murgu: Categoric că poziţia predominantă actuală de exportator de materie primă şi importator de produse finite poate fi schimbată. În acest sens, există suficiente exemple de business-uri locale de succes, cum este şi cel al clientului nostru Boromir, care a reuşit nu numai realizarea unor produse finite, ci şi crearea unor brand-uri puternice.

Ca principale ingrediente ale unui astfel de business, aş menţiona disponibilitatea capitalului necesar dezvoltării afacerii şi mai ales investiţiile în tehnologie, pentru diferenţierea propriul produs finit de cele existente, ambele componente contribuind la consolidarea unui brand în piaţă.

De ce consideraţi că agricultura de precizie este unul dintre cele mai sigure şi atractive domenii pentru investiţii? Care sunt cele mai importante tendinţe în acest sector?

17

Teofil Dascălu, CEO & fondator Frizon Group: Necesitatea obţinerii unor rezultate cât mai ridicate cu costuri cât mai mici a dus la implementarea agriculturii de precizie, metodă prin care se urmăreşte atât reducerea costurilor cu forţa de muncă (o resursă aflată în puternic declin în ultimii ani), cât şi reducerea pierderilor cauzate de risipa de input-uri, urmărindu-se aplicarea acestora cu o precizie cât mai bună.

Digitalizarea conferă fermei noastre posibilitatea realizării unei programări liniare, prin care se maximizează gradul de predictibilitate şi se diminuează volatilitatea la nivel de profit operaţional. Astfel, prin intermediul agriculturii de precizie, am reuşit să gestionăm circa 4.000 de hectare cu un număr de 20 de angajaţi, în condiţiile în care, în urmă cu circa 10 ani, cu acelaşi număr de angajaţi exploatam o suprafaţă de 700 de hectare.

De asemenea, luând exemplul acestui an, prin intermediul senzorilor care dotează staţiile meteo din parcelele noastre, am constatat la începutul lunii martie o rezervă extraordinar de mică de umiditate în sol, ceea ce ne-a convins, în mod categoric, de necesitatea urgentă a asigurării culturilor pentru riscul de secetă.

Cum vedeţi dezvoltarea sectorului agro-alimentar cu ajutorul băncilor? Cât de important este să aveţi acces mai facil şi în timp scurt la un credit?

Constantin Boromiz, CEO & fondator Boromir: Dezvoltarea agro-alimentară în România este un subiect de actualitate ţinând cont că avem balanţă negativă, adică importăm mai mult decât producem. Sectorul agro-alimentar prezintă un potenţial ridicat de dezvoltare, însă este dependent de intensificarea investiţiilor.

Sistemul bancar joacă un rol important în sectorul agro-alimentar prin sprijinirea acordării de finanţare, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Grupul Boromir a beneficiat de sprijinul ING Bank încă din anul 2003, fiind

18

alături de noi la toate investiţiile pe care le-am derulat şi pe care le avem în derulare. Parteneriatul Boromir – ING Bank a realizat investiţii majore ce ne-au adus o creştere a exportului cu 40% şi o creştere a cifrei de afaceri cu 6% în acest an faţă de cel precedent.

Teofil Dascălu, Frizon: Cred că instituţiile bancare trebuie să vină în întâmpinarea spiritului creativ antreprenorial, prin soluţii de finanţare flexibile şi care să asigure un capital de investiţii pe nivele specifice.

În cazul nostru, ne-am concentrat asupra investiţiilor în trei direcţii: investiţii în irigaţii şi achiziţionare de teren agricol, depozitarea şi condiţionarea producţiei şi dezvoltarea logisticii feroviare, precum şi achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole adaptate agriculturii de precizie şi implementarea digitalizării fluxului de date şi informaţii.

Am accesat programul IMM Invest prin intermediul ING, urmărind ca sumele accesate să asigure, pe de o parte, capitalul de lucru, element crucial pentru continuarea activităţii în contextul acestui an agricol fără precedent în istorie în ceea ce priveşte deficitul de umiditate.

Pe de altă parte, creditul accesat prin IMM Invest va fi destinat continuării investiţiilor în sistemele de irigaţii şi drenaj, achiziţii de terenuri agricole şi de utilaje adaptate agriculturii de precizie, precum şi realizarea soluţiei digitale integrate.

Cât de importantă este digitalizarea în sectorul agro-alimentar?

Teofil Dascălu, Frizon: În ultimii şapte ani am investit peste un milion de euro în agricultura de precizie şi am început acest lucru când domeniul era unul de pionierat în România.

În acest moment, suntem la faza realizării aşa-numitului „data-lake” şi punem în aplicare diferiţi algoritmi, astfel încât să putem asigura în timp real o analiză statistică corespunzătoare a datelor culese şi luarea unor decizii înţelepte. Informaţiile provin dintr-o multitudine de surse (echipamente de măsură şi control, utilaje, staţii meteo, date contabile, date privind inputurile agricole etc.) şi sunt colectate într-un bază de date unică. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, pe baza datelor statistice şi a concluziilor extrase, modulul avansat de interpretare automată va lua şi deciziile de management aferente.

Constantin Boromiz, Boromir: Pe fondul crizei provocate de pandemie, digitalizarea proceselor operaţionale a devenit o prioritate pentru companii. În cazul nostru, s-a concretizat prin construirea unui sistem de vânzare

19

online cu livrare la domiciliu în toată ţara, prin intermediul platformei de e-commerce boromirmarket.ro.

Boromir Market a fost lansat în luna aprilie 2020, perioadă care a coincis cu Paştele Ortodox şi Catolic. Astfel, deşi nu am avut timpul necesar pentru promovarea canalului, interesul cumpărătorilor din offline a fost reflectat în online, ceea ce a generat vânzări pentru produsele specifice sărbătorii pascale în valoare de 50.000 de euro.

Începutul pandemiei a fost marcat de creşterea cu 40% a produselor de bază precum făina, mălaiul şi grişul, însă ieşirea din perioada de izolare a stârnit mai multă curiozitate din partea consumatorilor pentru produse noi şi pentru specialităţi. Putem spune că Boromir Market a devenit rampa de lansare a noilor noastre produse.  

În lunile noiembrie şi decembrie, ne aşteptăm să avem o creştere de până la 10 ori a vânzărilor online comparativ cu perioada Paştelui, când am lansat magazinul online Boromir Market. Urmărim ca în termen de 5 ani, Boromir Market să ajungă la 3% din cifra de afaceri a grupului.

Care sunt cele mai importante tendinţe în comportamentul consumatorilor? Veţi investi în noi tehnologii care să satisfacă noi nevoi?

Constantin Boromiz, Boromir: Feedback-ul pe care îl primim direct de la consumatorul final ne ajută să ne dăm seama în ce direcţie se dezvoltă piaţa. Astfel, de curând, am lansat mălaiul Boromir fără gluten, care a fost foarte apreciat în rândul clienţilor online şi face parte dintr-o nişă pe care ne dorim să o dezvoltăm.

În decursul anilor am investit constant pentru a reuşi să livrăm produse de calitate pentru clienţii noştri. Faţă de anul trecut, am atras cu 12% mai mulţi clienţi, ceea ce ne-a impulsionat să investim în continuare. De exemplu, noua linie de prăjituri automată are o capacitate de 3000 de bucăţi pe oră. Această investiţie ne-a ajutat să ne diversificăm canalele de distribuţie atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă şi bineînţeles, să ne extindem gama de prăjituri cu până la 12 sortimente. Dedicaţia şi dorinţa de a mulţumi consumatorul ne-au provocat să lansăm 25 de produse noi.

Reuşita unui produs Boromir de calitate constă în selecţia şi depozitarea corespunzătoare de materii prime pentru tot lanţul de producţie.  De aceea, anul acesta avem în derulare investiţii în două capacităţi de silozuri de cereale de 12.000 şi respectiv 10.000 de tone.

20

În următorii 5 ani, am bugetat o creştere medie anuală a cifrei de afaceri cu 5-8%, dar şi o accelerare a creşterii profitului operaţional înainte de amortizare cu până la 10-15%, mai pregnant în primii 2 ani, creşterea prognozată fiind până la o medie de 20%.

Julia Leferman, Director General al Asociaţiei Berarii României, a fost aleasă pentru al doilea mandat ca reprezentant regional în Comitetul Executiv al Berarilor Europeni Roxana Rosu 12.10.2020

Julia Leferman, Director General al Asociaţiei Berarii României, a fost realeasă, pentru încă doi ani, reprezentant al regiunii Central şi Est Europene în Comitetul Executiv al Asociaţiei Berarii Europei.

Julia Leferman a fost aleasă prima dată pentru această poziţie în 2018, ca reprezentant regional al acestui Comitet care reuneşte preşedintele, vicepreşedintele Berarilor Europeni şi reprezentanţii celor 5 regiuni la nivel european. Prezentul mandat va expira la sfârşitul acestui an.

„Mă onorează încrederea acordată de Board-ul Berarii Europei şi de colegii din asociaţiile berarilor din regiune şi aştept cu interes să continuăm să lucrăm împreună pentru a susţine eforturile de reprezentare a intereselor industriei berii nu numai la nivel local, ci şi la nivelul Uniunii Europene. 2021 va fi un an plin de provocări pentru sectorul nostru în ceea ce priveşte implementarea măsurilor necesare pentru trecerea la economia circulară, dar şi politicile fiscale şi agricole care vor susţine revenirea economică”, spune Julia Leferman, proaspăt re-aleasă în Comitetul Executiv al Berarilor Europei.

21

22

23

24

Afaceri de la zero. Doi antreprenori au găsit o alternativă pentru pungile din plastic de la cumpărături şi au transformat-o în afacere, 10.10.2020, Alina-Elena Vasiliu

25

„Croim cu drag săculeţi textili pentru cumpărături, ca altenativă la pungile de plastic.” Aşa sună, pe scurt, descrierea Obloj, un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă şi pentru cumpărători. Mihaela şi Adrian Aron sunt cei cu minţile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător şi oamenii care ţin la el.

Obloj a pornit aşadar din dorinţa fondatorilor de a contribui la limitarea consumului de plastic, mai mult decât prin propriile decizii. Cu un background în producţia de articole vestimentare în serie limitată, creatorii businessului au decis să-şi utilizeze cunoştinţele pentru a impulsiona cumpărătorii să renunţe la punga de plastic de unică folosinţă în detrimentul unor săculeţi textili personalizaţi, cu mesaje atrăgătoare.

„Ne adresăm oamenilor pasionaţi de viaţă #zerowaste, care se gândesc constant la metode de a-şi micşora producţia de deşeuri, de a consuma resurse în mod responsabil şi acţionează în această direcţie, asumându-şi rolul în producerea unei schimbări reale”, spun la unison Mihaela şi Adrian Aron.

Experienţa lor în domeniul producţiei vestimentare se completează cu cea din lumea creatorilor de produse handmade. De altfel, târgurile de profil au fost primele spaţii de promovare a săculeţilor Obloj. 

Gândită cu mai multă vreme în urmă, afacerea a luat o pauză în 2019, însă a revenit cu forţe proaspete anul acesta, odată cu instituirea carantinei, când cumpărăturile au devenit mai rare, dar mai consistente.

„Investiţia iniţială, în materiale, imprimare digitală şi realizarea conceptului – adică nume, logo, set de caractere – a fost de aproximativ 3.000 de euro. Finanţarea a provenit din surse proprii”, spun ei.

26

Obloj înseamnă acum o colecţie întreagă de săculeţi textili din bumbac netratat, imprimaţi cu mesaje isteţe, de dimensiuni diverse, pentru diferite utilizări. Astfel, de pildă, un săculeţ numai bun pentru o franzelă costă 18 lei, unul pentru pâine rotundă sau pentru legume şi fructe este 20 de lei, unul pentru verdeţuri – 12 lei, un săculeţ pentru leguminoase – 15 lei. Cel mai scump este săculeţul Obloj pentru orice, adică şi cel mai mare din colecţie, al cărui preţ este de 22 de lei.

„Plănuim să creştem proiectul cu mai multe pieţe de desfacere şi să introducem noi concepte de imprimeuri”, spun cei doi antreprenori.

Momentan, ei produc săculeţii Obloj într-un mic atelier din Bucureşti şi vând online, dar şi în cadrul târgurilor handmade, în măsura în care acestea se desfăşoară în această perioadă.

„Suntem în discuţii cu câteva magazine de produse bio-eco pentru preluarea săculeţilor în oferta proprie.”

Pandemia a însemnat un restart pentru proiect şi a fost, de fapt, momentul în care Mihaela şi Adrian Aron au reluat activităţile de comunicare şi dezvoltare a businessului. În plus, au repornit discuţiile pentru oferta de plantare a unui copac pentru un set complet de săculeţi, efortul fiind susţinut acum de Ocolul Silvic Ciucaş Tărlungeni. Concret, la achiziţia unui set format din zece săculeţi textili Obloj – pentru toate nevoile de la cumpărături – antreprenorii au plantat în septembrie un copac în Ocolul Silvic Ciucaş. Pentru un strop de bine într-o lume tot mai anapoda.

Brânzeturile artizanale “îmbogățite”- o categorie din ce în ce mai prezentă pe piață Adriana Popescu 12 octombrie 2020

Manufactura cu branza

Cu verdețuri, cu nucă, cu trufe, cu trandafiri, cu ciocolată, marinate în ulei de măsline cu ierburi aromatice, maturate în vin ori cu nuci

27

îmbibate în coniac sau chiar cu cărbune vegetal, brânzeturile “îmbogățite”  încep să își facă din ce în ce mai mult loc în ofertele producătorilor locali de brânză, în ideea de a veni cu ceva nou pe piață și de a se diferenția de “coloșii” la scară industrială.

Telemeaua Picurarlu de la Stejaru, atestată ca produs tradițional

Cu primele astfel de sortimente am făcut cunoștință în urmă cu câțiva ani, la Magazinul Țăranuilor Dobrogeni, Constanța, care vinde brânzeturi de la Picurarlu de la Stejaru, afacere de familie din localitatea Stejaru.  Inițial, aici s-a produs telemeaua “Picurarlu de la Stejaru” care, sub îndrumarea asociației Experiențe Dobrogene, avea să fie atestată ca produs tradițional – de altfel, singurul produs lactat atestat tradițional din zona Dobrogei, ne-a spus fiica familiei din Stejaru, Mirabela Burrichter. În timp, pentru a le aduce brânzeturilor “gusturi aparte” Picurarlu “a inventat” brânza marinată cu ulei de măsline și ierburi aromatice (cubulețe, la borcan) – care este și printre cele mai de succes, cea cu ardei gras, chimen, mărar, cașul cu ciocolată, merișoare, petale de trandafir.

Brânzeturile se găsesc la magazine din județul Constanța – Băcănia Câmpenească, Magazinul Țăranuilor Dobrogeni, Curtea Brâncovenească, Băcănia La Didi, precum și în Galați. Deasemenea, Picurarlu face livrari săptămânal, în județul Constanța. Iată și câteva prețurile direct de la producător: brânza marinată – 20 lei/330 g, telemea maturata – 27 lei/kg, brânză cu nuci/ardei/mix de seminte/chimen – 30 lei/kg. 

Picurarlu de la Stejaru este o afacere de familie de aromâni, de origine română, din satul Stejaru, din inima Dobrogei. Creșterea animalelor este ocupația de bază a celor de aici, cu rădăcini în istorie, aceștia producând brânza după rețeta părinților și a bunicilor.

Picurarlu de la Stejaru

. “Creștem 250 de capre din al căror lapte, proaspăt muls rezultă brânza delicioasă. Procedura se realizează manual, în conformitate cu normele în

28

vigoare sanitar veterinare. Nu folosim aditivi alimentari sau conservanți” , a precizat Mirabela Burrichter.

Picurarlu de la Stejaru

Telemea, dar și specialități tartinabile cu mirodenii și picante 

Specialități de brânzeturi are și Petruț Elena, o antreprenoare din Ideciu de Sus (Târgu Mureș) care produce brânzeturi și pastramă de capră sub brandul care îi poartă numele (parte din Asociația Caprirom Constanța). Recent, ea își comercializează brânzeturile și la standul deschis în Piața Românilor din București.

Petruț Elena are în ferma sa între 250-300 de capre. Produce brânzeturi tradiționale, însă a vrut să aibă și ceva “nou, special, pe placul tinerilor”, ne-a declarat într-un interviu recent. Așa că a început să se “joace cu aromele” – după gustul său ori sugerate de apropiați. Așa au apărut telemeaua cu mărăr, ceapă, cimbru, mentă, cea picantă, precum și cremele cu diferite ingrediente. Un kg de caș sau urdă costă 50 lei, iar o caserolă de telemea cu mirodenii, iar o caserola de brânză tartinabilă cu diferite ingrediente de 150 g. 20 de lei.

Manufactura de Brânză: varietate “premium” pentru clientul secolului XXI –  maturate în vin, cu nuci îmbibate în coniac, cu cărbune 

De la Manufactura de Brânză din Cund, Mureș (foto mare, reprezentativă) m-a uimit brânza maturată în vin – o Fetească Neagră din zonă, de la crama Villa Vinea, gustată la un eveniment la Acuarela. Ulterior, aveam să aflu și despre alte brânzeturi – spectaculoase, aș zice, fără să exagerez și iată

29

exemple: cu leurdă, cu nuci îmbibate în coniac, cu cărbune vegetal. Manufactura produce brânza artizanală, maturată, de munte (produs tipic zonei alpine din Elveția, Germania, Austria), iar prin adăugare de mirodenii, vin, nuci, chilli, brânzele se îmbogățesc în gust și aromă. Cum a ajuns să le facă și ce înseamnă Manufactura de Brânză mi-a povestit Istvan Varga, proprietarul ei.

“Laptele pe care-l produceau văcuțele din ferma părințiilor mei, produs cu furaje sănătoase, ba chiar doar cu iarbă pe timpul pășunatului, nu era plătit suficient, respectiv era prea prețios pentru a fi procesat la un loc cu laptele industrial. Am căutat opțiuni spre o valorificare mai corectă și până la urmă, am găsit tipul de brânză maturată prielnic zonei noastre, potrivit pentru mărimea fermei.”

Dar trebuia și varietate pentru clientul secolului XXI  – posibilitatea de a alege din mai multe sortimente, de a pune pe masă diferite arome cu garanția aceluiași produs, de calitatea căruia s-a convins, spune Istvan. Așa a căutat idei și combinații inedite. Despre brânza maturată în Fetească spune că este convins de calitatea vinurilor Villa Vinea, care se reflectă și asupra brânzei. “Este un vin pe care îl consum și eu, iar plusul de gust și cremozitate adus produsului nostru este semnificativ.” Iar despre cea cu cărbune am aflat că a folosit un cărbune special produs în Franța pentru producția de brânzeturi. “Nu pot să vă spun exact cum se face, dar gustul e pe cât de simplu, pe atât de deosebit, remarcându-se culoarea neagră și consistența nisipie a pastei.”

manufacturadebranza.ro

Dar care este targetul? Cine sunt consumatorii interesați de aceste brânzeturi? “Având în vedere că produsele au preț cu circa 20-30% mai mari sau, în unele cazuri, asemănătoare cu produse industriale din aceeași nișă, cea a brânzeturilor maturate semitari, ne adresăm, la prima vedere, unui public cu situație financiară mai bună. Adevărul e, de fapt, că ne adresăm unui public conștient de ce consumă, și care e dispus să plătească mai mult pentru produse de a căror provenință este convins. Totodată, clienții noștri sunt din HORECA, antreprenori care doresc să ofere acel plus care să rămână în mintea clientului. Produsele se vând în mai multe băcănii din țară,

30

în magazine online axate pe produse de nișă și on line pe site-ul producătorului, prețurile pornind de la 60-70 lei/kg.

Afacerea a luat naștere în anii ’90, primele animale ajungând în fermă prin 1994. De atunci efectivul a crescut, a mai scăzut, azi cresc aici circa 45 vaci cu lapte. Le stă la dispoziție o pășune de circa 50 ha, folosită exclusiv timp de 5 luni pe an. De aici și produsele deosebite vară. Producția este în prezent în jur de 25 kg de brânză pe zi,iar acum se așteptă încheierea sezonului de pășunat și revenirea în adăposturile de iarnă.

Manufactura de Brânză dă asigurări că laptele folosit este natural, iar iarba și mirodeniile oferă timp de 6 luni pe an (mai-octombrie) singura sursă de furaje pentru văcuțe. “Ne opunem vehement suprafurajării cu făinuri și premixuri de proteine sau de grăsimi care să “îmbunătățească” laptele sau să ridice producția!”

“Ne mulțumim cu laptele așa cum e el, și îl prelucrăm așa, cât mai natural. Iarna, văcuțele primesc doar fân de pajiște și de lucernă, precum și un pic de suculent în formă de sfeclă furajeră, combinate cu un aport mic de cereale. Silozurile sunt strict interzise pentru brânza maturată”, mai arată cei de aici. Pentru a vedea procesul de producție, atelierul Manufacturii este deschis vizitatorilor.

La Meșendorf 65 (Brașov) am găsit brânză de vacă maturată în vin, dar și în bere brună, cu leurdă, cu trufe negre, cepșoară, negrilică. Timian (sat Ciaracio, Harghita) are brânză de capră cu arpagic, cu ierburi de Provence și chiar de desert în crustă de afine roșii/amestec de ananas și migdale. Iar Brânzeturi Vioffany (Botașani) pe lângă telemeaua, urda, cașul și brânza fărâmițată  – ateste tradițioanale de MADR –  are și niște rulade de cașcaval inedite cu prune și nucă, precum și cu verdeață.

Târg 100 de tradiții românești cu mâncăruri de sezon la Muzeul Țăranului! Adriana Popescu 9 octombrie 2020

Sărmăluţele muntenești la ceaun, fasolea cu ciolan, borșul de pește, păstrăvul la grătar cu mămăliguţă

31

și mujdei, pastrama de oaie, cozonacii moldovenești sunt doar câteva dintre preparatele de sezon pe care le găsiți calde în curtea Muzeului Țăranului Român din București – week-endul acesta (9 – 11 octombrie). Nu va lipsi nici mustul proaspăt stors și nici pălinca.

Alte produse gastronomice “de-a gata” vor fi aduse aduse spre vânzare și degustare – zacusca şi murăturile, prăjiturile și ciocolata de casă pregătite după rețete maramureșene, plăcintele și sarailiile, diferite sortimente de miere, fructe şi legume proaspăt culese. Iar pe lângă acestea, veți putea alege din numeroase de artă populară făcute de olari din Corund, făuritori de mobilier și decorațiuni din lemn crestat din zona Sucevei, meșteri lingurari din Vâlcea, creatoare de ii brodate din Breaza, meșteșugari de chimire din ținutul Moldovei. Vor fi expuse, deasemenea, costume populare, ceramică pictată cu motive tradiţionale, bijuterii din lemn și dantelă, și o serie de antichități ce poartă farmecul vremurilor trecute.

Evenimentul este organizat de Fundaţia Kogaion 115. Intrarea la târg este liberă. Accesul se face prin strada Monetăriei Nr. 3, iar ieșirea prin Bd. Ion Mihalache.

Producția de carne de porc a României a crescut cu 4,4% în luna august 12 Oct 2020 - Știri și Noutăți Producţia de carne porc a României a crescut cu 4,4%, în august 2020, la 29.892 de tone carcasă, de la 28.625 de tone în luna precedentă, dar a scăzut cu aproape 3,2% faţă de august 2019, când a fost consemnată o cantitate de 30.874 de tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În august, au fost sacrificaţi 334.000 de porci, mai mulţi faţă de iulie, anul curent (326.000 de capete), dar mai puţini decât în aceeaşi perioadă din 2019, respectiv 359.000 de exemplare.

Potrivit INS, producţia de carne de bovine a totalizat 7.675 de tone, în august 2020, în scădere atât faţă de iulie, când a fost înregistrată o producţie de 8.131 tone (-5,6%), cât şi faţă de august 2019, când producţia a fost de 8.432 tone (-9%). Numărul bovinelor sacrificate a fost 47.000 de capete, în scădere comparativ cu iulie 2020 (până la 50.000 de capete), cât şi faţă de luna similară a anului trecut 2019 (de 51.000 capete).

În ceea ce priveşte producţia de carne de ovine şi caprine obţinută în luna august a acestui an, statistica oficială arată o creştere faţă de luna iulie, de la 4.721 de tone, la 5.797 de tone, respectiv cu aproape 22%. De asemenea, în comparaţie cu august 2019, s-a înregistrat o creştere uşoară a producţiei, de 0,6%, în acea lună fiind consemnată o producţie de 5.672 de tone carcasă

32

ovine şi caprine. Animalele sacrificate pe aceste specii au ajuns la 393.000 de capete, în creştere faţă de luna precedentă (343.000 capete), dar în scădere faţă de august 2019 (419.000 de capete).

Potrivit datelor INS, producţia de carne de pasăre obţinută în luna august 2020 a depăşit 39.459 de tone, în scădere cu 4,64% faţă de luna precedentă (41.380 tone) şi cu 6,46% mai puţin faţă de august 2019 (44.054 tone). Sacrificările au scăzut la 24,368 milioane de păsări, de la 25,614 milioane capete, în iulie 2020, şi 26,155 milioane păsări sacrificate, în luna august 2019.

Carnea de porc este cea mai consumată din România, înaintea cărnii de pasăre şi de vită, însă din producţia internă este acoperit doar 30% din consum, restul provenind din importuri, în special din schimburile intra-comunitare.

Conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), România a importat carne de porc în valoare de 292,2 milioane de euro, în primele şase luni din acest an, în creştere cu 17% faţă de perioada similară din 2019.

Cantitatea de carne de porc adusă în ţară în primul semestru din acest an - proaspătă, refrigerată sau congelată - a fost cu aproape 5% mai puţină decât cea care a fost importată în primul semestru al anului trecut, respectiv 122.961,12 de tone. 

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Exerciţiu de imaginaţie. Cum arată restaurantul viitorului: Un mix de terasă, magazin, loc de luat masa la interior şi componentă de take-away Cristina Roşca 10.10.2020,

Conceptul noului restaurant are trei componente principale: bucătăria deschisă cu zona de luat masa, magazinul cu zona de take-away şi terasa.

♦ România avea circa 35.000 - 40.000 de restaurante, cafenele şi baruri înainte de pandemie. Deşi nu există cifre oficiale, voci din industrie spun că această criză ar putea semna certificatul de deces pentru o treime.

Pandemia de COVID-19 a ridicat multe probleme pentru industria HoReCa, restaurantele fiind unul dintre cele mai afectate businessuri de restricţiile impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea virusului. Astfel, aceste

33

localuri au fost închise de la jumătatea lunii martie circa trei luni, funcţionând doar cu divizia de livrare.

Apoi, în sezonul estival au fost deschise terasele, dar cu o serie de reguli de distanţare ce au dus la reducerea capacităţii la jumătate. Abia la 1 septembrie sau redeschis şi localurile la interior.

Radiografia comerţului cu dominantă alimentară: În ultimii doi ani magazinele de tip discount au câştigat 5% cotă de piaţă, într-o industrie unde hipermarketurile şi magazinele tradiţionale pierd teren Cristina Roşca 10.10.2020,

► Comerţul tradiţional mai are doar 32% din piaţa cu dominantă alimentară, an de an cedând câteva procente jucătorilor care operează magazine moderne şi care au ajuns la 68% cotă de piaţă.

► În fiecare an se deschid 350-400 de magazine moderne – supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount sau proximitate modernă - şi se închid câteva sute sau chiar mii de magazine tradiţionale.

Magazinele de tip discount au ajuns să „mănânce“ aproape 20% din comerţul cu dominantă alimentară, o piaţă evaluată la 20-22 mld. euro conform celor mai recente date ZF.

Astfel, acest format a depăşit pentru prima dată din punct de vedere al cotei de piaţă segmentul supermarketurilor (17%), dar este în continuare departe de cel al hipermarketurilor (25%), arată datele companiei de cercetare de piaţă GfK.

Totuşi, este interesant de observat şi faptul că cele trei formate au evoluţii diferite în România, mai exact magazinele de tip discount precum Lidl, Penny sau Supeco (brand al Carrefour) se dezvoltă accelerat şi câştigă teren, supermarketurile (Mega Image, Profi sau Carrefour Market) se menţin în ceea ce priveşte cota de piaţă deşi expansiunea e rapidă, iar hipermarketurile pierd teren.

Carrefour se apropie de 30 de magazine de discount în România după ce a deschis o nouă unitate la Timişoara. Formatul Supeco a fost lansat pe piaţa locală în 2014, însă compania pariază pe o expansiune mai alertă de anul trecut Cristina Roşca 09.10.2020,

34

În magazinele Supeco există peste 250 de produse cu preţuri mai mici de 1 leu.

Grupul francez Carrefour a ajuns pe plan local la un total de 28 de magazine Supeco după ce a deschis o nouă unitate la Timişoara. Din datele ZF, aceasta este cea de-a cincea deschidere din 2020 pe formatul de discount.

Expansiunea vine în contextul în care specialiştii şi managerii estimează că formatul de discount va fi câştigător în următorii cinci ani. Aceste afirmaţii erau valabile şi înainte de pandemie, dar cu atât mai mult acum când consu-matorii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. De altfel, formatul de discount a fost principalul câştigător şi în perioada S1 2018 – S1 2020, reuşind să ia 5% cotă de piaţă de la magazinele concurente şi să ajungă la 20% din comerţul alimentar. CEO-ul Carrefour România declara anterior că acest format de discount va fi un pariu pe viitor în ceea ce priveşte expansiunea gigantului francez pe plan local.

Grupului mai are în România mai multe companii şi formate de magazine, respectiv Carrefour România (administrează hipermarketurile, online-ul şi magazinele de proximitate), Artima (supermarketurile Market) şi Columbus Investment (supermarketurile ce au aparţinut reţelei Billa şi care au fost rebranduite).

Călin Ionescu, cel care deţinea şefia interimară a grupului Sphera, operatorul KFC şi Pizza Hut în România, este numit director general pentru aproape trei ani Cristina Bellu 12.10.2020,

35

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a anunţat vineri numirea lui Călin Ionescu în funcţia de director general executiv al companiei, mandatul urmând să fie activ până la data de 1 mai 2023. 

Călin Ionescu a asigurat conducerea interimară a companiei începând cu luna aprilie, când Georgios Argentopoulos a decis, în plină criză, să plece de la conducerea grupului. 

Lidl își extinde rețeaua din România cu un nou magazin în Brașov By RO.aliment October 12, 2020

Lidl continuă investițiile pe piața locală prin inaugurarea unui nou magazin în orașul Brașov, pe data de 15 octombrie. Noua unitate este situată pe Bulevardul Griviței, Nr. 2E și dispune de o stație de încărcare pentru automobilele electrice.

Noul magazin Lidl din Brașov are o suprafață de vânzare de 1.300 m² și dispune de peste 120 de locuri de parcare, precum și de o stație de încarcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta câte două mașini simultan. Odată cu deschiderea magazinului, se vor crea 25 de noi locuri de muncă.

Orarul de funcționare a magazinului va fi de luni până sâmbătă, între 7:30 și 22:00, iar duminica între 8:00 și 20:00.

36

Lidl optimizează constant formatul magazinelor, astfel încât să aibă un impact cât mai redus asupra mediului, dar și să ofere o experiență de cumpărături cât mai bună. Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor şi în conformitate cu normele de protecție a mediului, noul magazin Lidl din Brașov dispune de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică.

Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență, sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de ventilație ori stația de încărcare pentru automobile electrice.

Pe baza recomandărilor oficiale ale autorităților, Lidl face o serie de recomandări pentru clienți, publicate atât online, cât și în incinta magazinelor. Printre cele mai importante recomandări se numără plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor și legumelor pe care doresc să le cumpere și păstrarea distanței recomandate față de alte persoane.

Pentru a-i ajuta pe clienții care stau la coadă să păstreze distanța recomandată față de cei din jurul lor, și în noul magazin din Brașov se găsesc indicatoare pe podea în zona caselor de marcat.

În același timp, pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2, Lidl face apel la solidaritatea clienților pentru a respecta la rândul lor atât recomandările autorităților, cât și măsurile individuale de prevenție în timpul cumpărăturilor.

Inaugurarea magazinului Lidl din Brașov continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor produse de cea mai bună calitate la cel mai bun preț, într-o largă varietate de sortimente.

Lidl reușește să respecte această misiune investind constant în sustenabilitate, la baza acțiunilor companiei stând eficiența și demersurile de dezvoltare durabilă. În plus, Lidl promovează cu consecvență colaborarea cu producătorii locali, multe dintre mărcile de calitate comercializate în rețea fiind produse în România.

DIVERSE

VIDEO O dronă a filmat mai multe persoane care furau materiale cu o căruță de pe șantierul drumului expres Pitești – Craiova • 12 Octombrie 2020 • Mihai Roman •

37

Mai mulți cetățeni au fost surprinși de o dronă în timp ce furau materiale de pe șantierul drumului expres Pitești – Craiova, după cum arată imaginile postate pe contul de youtube MND.

Imaginile au fost surprinse de dronă în apropierea localității Barza. Din clip se vede cum persoanele – femei și bărbați – au luat câteva role de folie protectoare de pe șantierul șoselei de mare viteză.

https://youtu.be/sqvyTt_ziRU

La un moment dat, o fată observă drona și îi atenționează pe ceilalți, iar căruța pleacă în grabă cu încărcătura.

Poliția județeană Dolj a anunțat că va deschide o anchetă, potrivit publicației Ziarul de Craiova.

Fermier retinut pentru SCLAVIE! Tinea muncitorii captivi, inclusiv minori, fara sa-i plateasca 11 octombrie 2020

Caz șocant la o fermă din județul Bihor. Un fermier a fost reținut de procurorii DIICOT, după ce a ținut captivi mai mulți oameni, inclusiv minori, pe care îi punea să muncească cu forța în ferma sa, fără să-i plătească. Totul s-a petrecut în satul Cheriu, comuna Oşorhei, județul Bihor, informează publicația ebihoreanul.ro.

Fermierul în vârstă de 60 de ani le-a confiscat actele de identitate muncitorilor și i-a obligat să muncească în ferma sa neplătiți, fără zi de pauză. Potrivit informațiilor transmise de Poliția Bihor, măsura de reținere a bărbatului pentru 24 de ore a fost dispusă în urma a cinci percheziții efectuate cu o zi mai devreme de polițiștii de combatere a criminalității organizate și procurorii DIICOT din Oradea, într-o anchetă care priveşte acuzaţii de trafic de persoane și trafic de minori, în forma exploatării prin supunere la muncă forțată.

38

Potrivit autorităților, în ultimii doi ani, fermierul ar fi recrutat direct sau prin intermediari cel puțin șase persoane pe care le-a adăpostit într-o fermă de animale. Victimele aveau o situație socială precară, nu aveau domiciliu stabil și nu aveau resurse financiare, bărbatul profitând de situația acestora pentru a-i exploata. 

Acesta le promitea cazare, masă şi diverse sume de bani, în schimbul prestării unor munci de îngrijire a animalelor și le lua actele de identitate, pe care ulterior refuza să le mai înapoieze. După confiscarea actelor, fermierii îi ”caza” pe muncitori în condiții insalubre, într-un adăpost improvizat, și refuza să le ofere atât hrana adecvată, cât și sumele de bani promise.

“Sub imperiul unui climat de teamă impus prin violență fizică și verbală, dar și determinat de deposedarea de actele de identitate și privarea de orice resurse financiare, persoanele vătămate au prestat muncă la fermă, în condiții deosebit de grele, respectiv erau determinate să lucreze peste 12 ore pe zi, fără pauza săptămânală de odihnă și fără întreruperi pentru recuperare”, se arată în comunicatul transmis de anchetatori. Sursa foto: DIICOT – Poliția Română

Aberant! Un fermier a luat bani europeni de 27 de ori intr-un an pe aceeasi masura 12 octombrie 2020

Caz aberant pe măsura 4.3! Într-o întâlnire cu fermierii, organizată de Clubul Fermierilor Români, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, a vorbit despre infrastructura de irigații și de măsura 4.3, prin care fermierii pot accesa bani europeni pentru a iriga. Potrivit șefului MADR, în anii precedenți au fost înregistrate situații aberante, când un fermier a primit de 27 de ori bani pentru aceeași măsură, în același an.

”Legat de măsura 4.3, știu ce s-a întâmplat în anii trecuți. Măsura 4.3 a fost creată pentru a putea utiliza bani europeni. Banii europeni nu pot fi utilizați, așa cum era până acum în PNDR, nu pot fi utilizați de către stat, ci doar de către persoane fizice sau juridice sau de către alte entități, precum organizațiile de udători. Erau foarte mulți fermieri care nu făceau parte din aceste organizații de udători și nu aveau acces la aceste programe de finanțare.

39

Mai mult, nu erau foarte bine calibrate încât, dacă infrastructura secundară respectivă deservea o suprafață mai mare, acel milion nu îți ajungea. Dar noi suntem țara extremelor și s-au întâmplat și alte aberații. Un beneficiar a beneficiat de această măsură de 27 de ori într-un an. Și atunci, lucrurile acestea trebuie corectate.

De aceea, prima măsură cu care am venit la Minister a fost aceea de a spune ”un beneficiar are voie să acceseze o singură dată o măsură”. Poate să acceseze toate măsurile în acel an, sau în ani succesivi să fie beneficiarul mai multor proiecte, dar nu poți să iei de 27 de ori bani pe aceeași măsură, iar alții să nu aibă acces”, a precizat Oros.

Șeful de la Agricultură a vorbit și despre discrepanța dintre cifrele raportate în ceea ce privește suprafețele irigate anul acesta, comparativ cu anii trecuți. Oros a subliniat că, în primăvară, când s-a dat drumul la apă pe canale, suprafața irigată a fost aceeași cu cea din anii precedenți, însă fosta conducere de la MADR a raportat de trei ori aceeași suprafață, pentru că de trei ori s-a introdus apa pe canale.

”De aceea, când am dat drumul la apă pe canale în luna mai, apa a ajuns pe suprafețe foarte reduse decât cele care erau pe hârtie. Nouă ni s-a spus că avem un sistem care ar putea iriga 826.000 hectare. Nu. Când am dat drumul la apă pe canale în primăvară, am irigat ceva mai bine de 200.000 hectare, exact cât au fost irigate și anii trecuți, doar că atunci s-a raportat de trei ori aceeași suprafață, că de trei ori s-a introdus apă pe canale. Noi, în mod real, cu lucrările care s-au finalizat anul acesta, avem undeva la 500.000 de hectare irigabile – prima udare. N-are rost să ne păcălim cu cifre”, a explicat Adrian Oros.

GLOBAL

EXCLUSIV Ce traseu va avea autostrada Gdansk – Constanța anunțată de ambasadorul SUA. Bucățile de autostradă ce trebui construite pe teritoriul României 12 Octombrie 2020 • Mihai Roman Autostrada anunțată de ambasadorul american la București, prin care SUA vor să lege Portul Constanța de Marea Baltică, se numește Via Carpathia și este un proiect dezvoltat în cadrul Inițiativei Trei Țări. Autostrada ar urma să pornească din Lituania și să traverseze Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, după cum arată site-ul Inițiativei celor Trei Mări – o platformă politică la nivel prezidenţial care reuneşte cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică şi Neagră (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) și la care SUA este co-participant.

40

Potrivit fișei proiectului, Autostrada Via Carpathia ar urma să plece din portul lituanian Klaipeda până în portul grec Salonic, tăind România prin partea sa de vest. Porturile Constanța (România) și Gdansk (Polonia) nu se află pe traseul direct al autostrăzii, dar vor fi legate de aceasta prin alte bucăți de autostradă (Autostrada Constanța – București – Pitești – Sibiu – Lugoj în cazul României).

În plus față de segmentul de autostradă Sibiu – Pitești, aflat acum parțial în construcție, pe teritoriul României ar urma să se construiască încă două segmente de drum de mare viteză aflate pe traseul Via Carpathia: segmentul Oradea – Arad, estimat la 350 de milioane de euro, și segmentul Lugoj – Calafat, cu o valoare similară. Proiectul Via Carpathia a fost inițiat de Polonia și Ungaria în 2016 în dorința de a lega nordul și sudul flancului estic al UE. Proiectul a fost adoptat ulterior de Inițiativa celor Trei Mări ca unul strategic pentru regiune și ar putea fi finanțat prin intermediul Fondului de Investiții al Inițiativei. Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunțat sâmbătă că proiectul autostrăzii implică atragerea de fonduri private.

Summit-ul celor Trei Mări organizat de România (17-18 septembrie 2018) a avut drept obiectiv obținerea de progrese privind interconectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și digital. Unul din principalele rezultate ale Summit-ului a fost andosarea unei liste de proiecte prioritare de interconectare la nivel regional. Foto jos: Traseul Via Carpathia (cu verde)

41

Dacă va fi realizat proiectul autostrăzii, va fi prima infrastructură rutieră care va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

UNIUNEA EUROPEANA

42

Draft agenda - Thursday, 15 October 2020 - PE658.910v02-00 - Committee on Agriculture and Rural Development , Committee on Budgetary Control , Committee on the Environment, Public Health and Food Safety 12-10-2020 11:28 AM CEST

Source : © European Union, 2020 - EP

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/CONT-OJ-2020-10-15-2_EN.html

.................

”Carnea este carne și salata este salată!” – Campanie a fermierilor europeni 12 octombrie 2020

Carnea e carne și salata e salată! Mai multe organizații de fermieri europeni au lansat o campanie de susținere a votului amendamentelor 165 și 171 aduse strategiei „Farm to Fork” (De la furcă, la furculiță)!

Inițiativa fermierilor vine după ce o coaliție formată din 13 grupuri internaționale de mediu, bunăstarea animalelor și siguranța alimentelor a trimis o scrisoare comună deputaților europeni, îndemnându-i să respingă interdicția propusă prin Amendamentele 165 (produse vegetale cu etichetare “cârnați vegetali, friptură vegetală, etc”) și 171 (urmărește să interzică „imitarea sau evocarea” produselor lactate pe ambalajele produselor vegetale), la strategia Farm to Fork.

Greenpeace, WWF, Biroul European de Mediu și alții susțin că planurile contrazic direct angajamentul UE de a promova mai multe diete pe bază de plante, ca parte a strategiei de sustenabilitate alimentară Farm to Fork.

ProVeg, o organizație internațională de sensibilizare a consumatorilor pentru alimentele vegane, a lansat, de asemenea, o petiție pentru a opri deputații europeni să voteze amendamentele.

43

O acțiune puternică a fost solicitată de UECBV, COPA-COCEGA, AVEC- pentru a asigura votul amendamentelor 165 și 171.

Nu în ultimul rând, campania „Ceci n’est pas un steak (Carnea este carne și salata este salată)” a prins amploare, consumatorul având dreptul de a alege ce consumă, de a fi informat în mod corect din etichetă și imaginea produsului.

Sursa: Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP).

.................................

Legea europeană a climei: PE dorește să mărească la 60 % obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2030  

Comunicat de presă , ENVI   , 08-10-2020 - 09:06  

 Un buget pentru emisiile de gaze cu efect de seră care să garanteze că Uniunea atinge obiectivele de la Paris 

Înființarea unui organism științific independent care să monitorizeze progresele înregistrate 

Eliminarea treptată, până cel târziu în 2025, a tuturor subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili 

Parlamentul dorește ca fiecare stat membru al Uniunii să aibă un bilanț neutru al emisiilor de carbon până în 2050 ©Adobe Stock  

Toate statele membre trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, declară Parlamentul, cerând obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2040.

Parlamentul European și-a adoptat miercuri mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climei cu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri. Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente.

44

Eurodeputații insistă ca atât Uniunea Europeană, cât și fiecare stat membru să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050. Ei mai susțin că Uniunea va trebui să înregistreze „emisii negative” după acea dată. Ei mai solicită fonduri suficiente în acest scop.

Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.

Eurodeputații mai doresc să creeze un Consiliu European pentru schimbările climatice (ECCC). Acest organism științific consultativ independent privind schimbările climatice ar urma să analizeze dacă politicile sunt coerente și să monitorizeze progresele realizate.

Trebuie să se stabilească un obiectiv mai ambițios pentru 2030

Obiectivul actual al Uniunii pentru 2030 de reducere a emisiilor este de 40% comparativ cu nivelul emisiilor din 1990. În propunerea sa modificată de Lege europeană a climei, Comisia a propus recent ca obiectivul să fie majorat la „cel puțin 55%”. Astăzi, eurodeputații au fost și mai ambițioși și au cerut o reducere de 60% până în 2030, adăugând necesitatea ca obiectivele naționale să fie adaptate într-un mod eficient și corect.

Ei au mai invitat Comisia să propună un obiectiv intermediar pentru 2040. Acesta ar urma să fie stabilit după o evaluare a impactului, pentru a garanta că Uniunea se înscrie în parametrii necesari pentru a-și atinge obiectivul pentru 2050..

În fine, potrivit deputaților, Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie, de asemenea, să elimine treptat, până cel târziu pe 31 decembrie 2025, toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili. Deputații subliniază că trebuie să se continue în paralel eforturile pentru a combate sărăcia energetică.

După vot, raportoarea Parlamentului, Jytte Guteland (S&D, Suedia), a precizat următoarele: „Adoptarea raportului transmite un mesaj clar Comisiei și Consiliului în perspectiva negocierilor ce urmează. Ne așteptăm ca toate statele membre să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până cel târziu în 2050. Pentru ca Uniunea să poată atinge acest deziderat, avem nevoie de obiective interimare ferme în 2030 și 2040. Sunt mulțumită

45

și de faptul că s-a inclus un buget pentru gazele cu efect de seră, care stabilește cantitatea totală de emisii care mai poate fi emisă până în 2050, fără a pune în pericol angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris.”

Etapele următoare

Parlamentul este gata acum să înceapă negocierile cu statele membre, după ce Consiliul cade de acord asupra unei poziții comune.

Context

În urma deciziei Consiliului European (2019) de a sprijini obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, Comisia a propus, în martie 2020, o Lege europeană a climei. Aceasta transformă obiectivul Uniunii de a ajunge să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050 în obligație legală.

Parlamentul a jucat un rol important și a solicitat insistent o legislație mai ambițioasă a Uniunii în domeniul climei, iar, pe 28 noiembrie 2019, a declarat o situație de urgență privind clima.

România a avut importuri cu 11,5 miliarde de euro mai mari decât exporturile, în primele opt luni 12 octombrie 2020, 09:59 de Elena Deacu

România a avut importuri cu 11,5 miliarde de euro mai mari decât exporturile, în primele opt luni România a exportat în primele opt luni bunuri şi servicii de 38,7 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au ridicat la 50,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un deficit comercial de 11,5 miliarde de euro, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada 1 ianuarie - 31 august 2020, exporturile au scăzut cu 15,3%, iar importurile au scăzut cu 11,2%, comparativ cu perioada similară din 2019. Mai precis, exporturile au însumat 38,739 miliarde de euro, iar importurile au însumat 50,255 miliarde de euro.

Aşadar, deficitul balanţei comerciale a fost de 11,516 miliarde de euro, în primele opt luni, mai mare cu 642 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 august 2019. În luna august 2020, exporturile au însumat 4,598 miliarde de euro, iar importurile au însumat 6,112 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,513 miliarde de euro. Faţă de luna august 2019, exporturile din luna august 2020 au scăzut cu 8,0%, iar importurile au scăzut cu 3,9%.

46

În perioada 1 ianuarie – 31 august 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,1% la export şi 36,0% la import) şi alte produse manufacturate1) (30,9% la export şi respectiv 30,2% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.VIII 2020 a fost de 28279,1 milioane euro la expedieri şi de 36779,8 milioane euro la introduceri, reprezentând 73,0% din total exporturi şi 73,2% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.VIII 2020 a fost de 10460,1 milioane euro la exporturi şi de 13475,7 milioane euro la importuri, reprezentând 27,0% din total exporturi şi 26,8% din total importuri.

EU-India: Trade prospects 12- 10-2020

The EU-India Summit held in July 2020 agreed to establish a regular high-level dialogue at ministerial level on bilateral trade and investment relations. In this way, the EU and India expressed a clear political will to work together to overcome issues that have hampered their trade relations in recent years and impeded advances towards a bilateral trade and investment agreement – where negotiations have been stalled since 2013 – and achievement of the potential of economic relations between the world's two biggest democracies.

https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2020/659270/EPRS_ATA(2020)659270_EN.pdf

Comisia Europeană înăspreşte regulile interne împotriva covid-19 A.P. Miscellanea / 12 octombrie

Comisia Europeană înăspreşte regulile interne în scopul prevenirii răspândirii COVID-19, după ce comisarul european pentru inovaţie, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a anunţat că a fost testată pozitiv pentru covid, informează luni politico.eu.

Colegiul comisarilor europeni vor dezbate acest subiect online, a afirmat duminică Eric Mamer, purtător de cuvânt al Comisiei.

47

Reuniunile săptămânale între cabinetele comisarilor europeni se vor desfăşura tradiţional, dar vor fi limitate la şefii de cabinet, alţi funcţionari din Comisia Europeană participând în regim de videoconferinţă.

Reuniunile Colegiului comisarilor se vor desfăşura ca până acum, în persoană, însă numărul participanţilor va fi limitat la comisarii europeni, secretarul general al Comisiei Europene, serviciul juridic şi purtătorii de cuvânt.

Comisarul european Mariya Gabriel a avut contact cu o persoană infectată din echipa sa.

Fosta eurodeputată bulgară se adaugă pe o lungă listă de comisari sau lideri comunitari care au fost nevoiţi să se autoizoleze şi să fie testaţi la COVID-19 după ce au fost contacţi ai unor persoane infectate cu noul coronavirus, dar Mariya Gabriel este primul comisar european confirmat cu COVID-19.

Şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a stat în autoizolare şapte zile după ce a intrat în contact cu o persoană testată pozitiv cu coronavirus, în pofida recomandărilor agenţiei europene de sănătate publică, ce prevăd 14 zile de autoizolare pentru astfel de situaţii. Von der Leyen a invocat regulile aplicate în Belgia, ţară care a redus de la 1 octombrie perioada obligatorie de carantină de la 14 la 7 zile.

Document important privind lucratorii sezonieri, adoptat de Consiliul UE, 11 octombrie 2020

Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale aprobă adoptarea, la 9 octombrie 2020, a Concluziilor Consiliului Uniunii Europene pe tema îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă ale lucrătorilor sezonieri şi ale altor lucrători mobili (în continuare, “Concluziile”). Consensul statelor membre asupra acestor Concluzii reflectă angajamentul comun al acestora în sensul prioritizării problematicii lucrătorilor sezonieri pe agenda europeană, pornind inclusiv de la lecţiile învăţate urmare pandemiei de COVID-19.

48

Concluziile corespund demersurilor constante şi active ale României la nivel european pentru promovarea şi asigurarea protecţiei necesare lucrătorilor sezonieri în statele membre, în special pe fondul dificultăţilor întâmpinate de aceştia în desfăşurarea activităţii, precum şi vulnerabilităţilor evidenţiate în contextul pandemiei de COVID-19.

Aceste demersuri ale României au vizat deopotrivă Comisia Europeană şi Preşedinţia germană a Consiliului UE, care au venit în întâmpinarea semnalărilor autorităţilor române şi au promovat cu promptitudine tematica pe agenda europeană, în scopul creşterii vizibilităţii acestei problematici în ansamblul măsurilor vizând protecţia lucrătorilor, ca pilon esenţial al pieţei interne.

Autorităţile române au colaborat îndeaproape cu Preşedinţia germană a Consiliului UE în procesul de elaborare şi negociere a Concluziilor în vederea reflectării într-o măsură cât mai consistentă a elementelor de preocupare şi interes pentru România, cu accent pe recunoaşterea rolului esenţial al lucrătorilor sezonieri în buna funcţionare a pieţei unice şi a economiilor statelor membre şi, respectiv, pe necesitatea unor acţiuni suplimentare în direcţia protejării acestora.

România aprobă promovarea de către aceste Concluzii a unor obiective ambiţioase precum consolidarea nivelului de protecţie a lucrătorilor sezonieri, inclusiv în context COVID, recunoaşterea rolului esenţial al acestei categorii de lucrători în funcţionarea pieţei unice şi a lanţurilor de aprovizionare, mai ales a celor din sectorul agricol, şi facilitarea coordonării între actorii relevanţi – state membre, instituţii europene şi agenţii europene, organizaţii specifice – în vederea garantării respectării drepturilor de care aceşti lucrători beneficiază.

Astfel, Concluziile reflectă o serie de principii fundamentale şi acţiuni pentru asigurarea protecţiei acestei categorii de lucrători, atât în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi de viaţă, inclusiv sănătatea şi securitatea la locul de muncă, cât şi în privinţa unei mai bune coordonări a sistemelor de securitate socială din statele membre. Printre principiile enunţate în textul Concluziilor se regăsesc aspecte promovate prioritar de România, precum necesitatea informării, de o manieră clară şi transparentă, a lucrătorilor sezonieri asupra drepturilor şi obligaţiilor care le revin, inclusiv asupra măsurilor de siguranţă şi protecţie în contextul pandemiei, respectiv, asigurarea egalităţii de tratament a acestora în raport cu lucrătorii din statele gazdă.

Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor continua să promoveze la nivel european şi bilateral necesitatea respectării

49

drepturilor de care beneficiază lucrătorii sezonieri şi alţi lucrători români care îşi desfăşoară activitatea în afara ţării, atât în contextul pandemiei de COVID-19, cât şi pe termen lung.

Potrivit textului Concluziilor, contextul pandemiei de COVID-19 a agravat şi a făcut mai vizibilă o parte din dificultăţile cu care se confruntă lucrătorii sezonieri: condiţii de muncă şi de trai precare, riscul de răspândire a bolilor infecţioase, inclusiv creşterea riscului de apariţie a unor focare de COVID-19. Astfel, conform Concluziilor, pandemia de COVID-19 a arătat că sunt necesare noi acţiuni pentru o mai bună aplicare şi asigurare a respectării normelor de protecţie a acestei categorii de lucrători şi pentru a consolida rezilienţa UE în perioade de criză.

Prin urmare, Concluziile stipulează faptul că statele membre şi alte părţi interesate relevante trebuie să ia măsuri corespunzătoare de protecţie, să intensifice aplicarea şi asigurarea respectării corecte şi eficace a legislaţiei UE şi naţionale relevante, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii de tratament.

În baza constatărilor vizând dificultăţile cu care se confruntă lucrătorii sezonieri, Concluziile solicită statelor membre să ofere lucrătorilor sezonieri informaţii relevante cu privire la drepturile şi obligaţiile lor, precum şi la măsurile de siguranţă în contextul pandemiei de COVID-19, în propria lor limbă, în special dacă este vorba despre o limbă oficială a UE, sau într-o limbă pe care o înţeleg ori despre care se poate presupune în mod rezonabil că o înţeleg. Aceste informaţii trebuie comunicate celor vizaţi într-un mod clar şi transparent.

Totodată, conform Concluziilor, aceste agenţii ar trebui să ofere lucrătorilor în scris, în limba proprie sau într-o limbă pe care lucrătorii o înţeleg şi într-un mod clar şi transparent, informaţii referitoare la următoarele aspecte: compania utilizatoare, perioada de angajare, principiile de remunerare – inclusiv calculul complet, precum şi posibilele deduceri automate, cum ar fi chiria, costurile de cazare sau echipamentul de protecţie necesar -, condiţiile de lucru, inclusiv drepturile şi obligaţiile părţilor în cazul încetării activităţii, serviciile de consiliere specifice, reglementările şi drepturile în materie de securitate socială, inclusiv asigurarea de sănătate, transportul, cazarea şi serviciile de catering.

................................................................

R MOLDOVA

50

Zilierii care muncesc în agricultură ar putea fi remunerați prin… vouchere. Proiectul înaintat de un deputat 09.10.2020 Anastasia Rusu Munca zilierilor care lucrează în agricultură ar putea fi remunerată prin… vouchere. Un deputat democrat a inițiat un proiect de modificare a Legii privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Documentul a fost avizat de Comisia juridică, numiri și imunități.

Potrivit proiectului, urmează a fi introdusă în legislație noțiunea de voucher, „formular cu regim special, ce confirmă dreptul beneficiarului de lucrări necalificate de a procura forță de muncă necalificată și efectuarea plății pentru numărul de zile notificate în el”.

Beneficiarul de lucrări va putea opta pentru procurarea unui număr de vouchere de la Inspectoratul de Stat al Muncii, egal cu numărul de angajați necesar pentru muncile necalificate și va efectua plata pentru numărul de zile notificate. Angajatorul va putea utiliza munca bazată pe vouchere dacă numărul de zilieri necesari pentru executarea lucrărilor necalificate depășește 50 de oameni pe perioada de angajare.

Autorul proiectului propune ca prețul unui voucher să fie determinat în funcție de domeniul agricol: agricultura ecologică și turism rural – 6 lei/voucher, agricultura de valoare înaltă – 8 lei/voucher, agricultura convențională – 10 lei/voucher. Angajatorii care vor angaja persoane cu dizabilități ar putea beneficia de o reducere de 25% din prețul voucherului.

O altă prevedere a proiectului este majorarea numărului limită de zile pentru care poate fi angajat un zilier, de la 90 de zile la 120 de zile. De asemenea, pentru a face mai atractivă munca bazată pe vouchere, autorul inițiativei legislate propune scutirea zilierilor de impozitul pe venit.

„Voucherul pentru muncile prestate în agricultură (și nu doar) este pe larg utilizat în astfel de țări cu angăjări masive de zilieri, cum ar fi: Polonia, Italia, Belgia, Țările de Jos, Ungaria, Lituania. Aceste țări au început să experimenteze cu munca bazată pe vouchere încă din 2010 și, pe parcurs, au atins rezultate impresionante. Proiectul de lege va îmbunătăți și ajusta politicile în domeniul reglementării muncii prestate de zilieri în agricultură”, se menționează în nota informativă a proiectului.Proiectul de lege urmează a fi discutat de celelalte comisii permanente, iar, ulterior, dezbătut în ședința plenară a Parlamentului.

... citeste si partea a treia ...

51