Stiri 1 octombrie 2020 , prima parte

Cursul de schimb 01.10.2020 1 EUR 4.8721

1 USD 4.1498

APIA si SUBVENTII

DOCUMENTUL OBLIGATORIU PENTRU AJUTORUL DE MAXIM 2.500 DE EURO PE FERMA DE OVINE SAU DE CAPRINE! Agroinfo 01 octombrie 2020 AJUTOR MĂSURA 21. Atenție! Fără acest document nu beneficiați de ajutorul de maxim 2.500 de euro/ferma de ovine și/sau caprine. Această adeverință trebuie prezentată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) de către toți crescătorii de oi și/sau capre care depun cererea pentru ajutorul excepțional acordat în cadrul Măsurii 21 Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor afectați în mod deosebit de criza Covid-19.

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, crescătorii de ovine și/sau caprine, trebuie să atașeze la cererea pentru ajutorul excepțional

1

pe care o depun la APIA, extrasul din registrul exploatației / animalelor emis de operatorul Sistemului național de identificare și înregistrare a animalelor (SNIIA) din care rezultă efectivul de ovine și /sau caprine deținut la data de 1 iulie 2020, în exploatația/ile cu cod ANSVSA înscrisă/e în cerere.

Pe înțelesul tuturor, operatorul SNIIA este medicul veterinar, iar extrasul este, practic, o adeverință. Acest document îl puteți solicita deja de la medicul veterinar.

Numărul minim de ovine, respectiv caprine, pentru care APIA plătește acest ajutor este de 50 de capete femele ovine, respectiv femele caprine, cu vârsta de minimum 12 luni la data de referință 1 iulie 2020. VEZI AICI DETALII DATA DE REFERINȚĂ!

Sprijinul pentru sectorul ovine sau caprine / exploatație :

între 50 -100 capete  -  500 Euroîntre 101-200 capete -  800 Euroîntre 201-300 capete - 1300 Euroîntre 301-400 capete - 1700 Euroîntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete     - 2500 Euro

ATENȚIE! CERERILE SE DEPUN LA APIA PÂNĂ LA DATA DE 23 OCTOMBRIE 2020!

CITEȘTE AICI GHIDUL MĂSURII 21!

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

DATA DE REFERINȚĂ AJUTOR APIA MĂSURA 21 PENTRU OVINE, CAPRINE ȘI BOVINE! Agroinfo 01 octombrie 2020 AJUTOR EXCEPȚIONAL PENTRU FERMELE DE ANIMALE. AGROINFO a primit mesaje de la mai mulți crescători de animale. Aceștia ne întreabă ce înseamnă data de referință pentru ajutoarele excepționale din cadrul Măsurii 21, de care beneficiază crescătorii de animale care au avut pierderi cauzate de criza sanitară. Cuantumul maxim al acestui ajutor este de 7.000 de euro/fermă.

2

Beneficiază de ajutorul excepțional acordat pe Măsura 21 SPRIJIN TEMPORAR CU CARACTER EXCEPȚIONAL ACORDAT FERMIERILOR ȘI IMM-URILOR CARE AU FOST AFECTAȚI ÎN MOD DEOSEBIT DE CRIZA COVID-19, crescătorii de bovine, cei de ovine și/sau caprine care au depus anul acesta cererea unică la APIA, prin care au solicitat plăți directe pentru animale, pentru teren, sau care au beneficiat anul trecut de plăți directe APIA. Concret, fermierii activi.

Atenție! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a stabilit în Ghidul solicitantului acestui ajutor o dată de referință pentru animale. Data de referință este 1 iulie 2020. Ce înseamnă acest lucru? Explicăm pentru fiecare sector, bovine, caprine și ovine.

DATA DE REFERINȚĂ BOVINE 1 IULIE 2020:

Crescătorii de bovine care cer la APIA acest ajutor de maxim 7.000 de euro/fermă trebuie să dețină la data de referință 1 iulie 2020 minimum 5 UVM femele adulte, cu vârsta de minimum 24 de luni la data de referință 1 iulie 2020 și maximum 90 UVM femele adulte cu vârsta de minimum 24 luni la aceeași dată de referință, 1 iulie 2020, din specia bovine (taurine+bubaline), în toate exploatațiile cu cod ANSVSA înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor, RNE.

De exemplu, dacă un crescător de bovine deține în total 11 capete de bovine la data de 1 iulie 2020, dar dintre acestea doar 5 femele bovine au vârsta de minimum 24 de luni la data de 1 iulie 2020, va încasa ajutorul pentru cele 5 capete de animale. Adică, suma minimă pe ferma de bovine de 1.000 de euro.

Suma forfetară, fixă, acordată drept ajutor excepțional pentru o fermă de bovine crește în funcție de numărul animalelor eligibile la plată.

Dacă numărul de animale bovine (taurine+bubaline) eligibile pentru această schemă, din toate exploatațiile din cerere, depășește numărul de 90 de capete, cererea de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional în sectorul bovine, este respinsă de la plată.

Fiecare femelă adultă din specia bovine (taurine+bubaline) pentru care se solicită sprijin, trebuie să aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020.

ATENȚIE! Bovinele (taurine+bubaline) înregistrate în RNE ulterior datei de 1 iulie nu vor fi eligibile pentru sprijin. Precizăm că 1 UVM = 1 bovină cu vârsta de minim 24 de luni.

3

Vă reamintim cuantumul sprijinului pentru sectorul bovine/exploatație va fi:

•între 5 UVM - 10 UVM- 1000 Euro•între 11 UVM- 20 UVM- 2500 Euro•între 21 UVM– 30 UVM- 3500 Euro•între 31 UVM– 40 UVM- 4750 Euro•între 41 UVM- 50 UVM- 5000 Euro•între 51 UVM– 60 UVM- 6000 Euro•între 61 UVM- 90 UVM- 7000 Euro

DATA DE REFERINȚĂ OVINE/CAPRINE 1 IULIE 2020:

Pentru a beneficia de sprijin temporar cu caracter excepțional, în fiecare exploatație cu cod ANSVSA trebuie să existe minim 50 capete femele adulte ovine, respectiv caprine, la data de referință 1 iulie 2020. Deci, un crescător de ovine care nu deține la data de referință 1 iulie 2020 minimum 50 capete ovine nu beneficiază de acest ajutor! Același lucru și-n cazul crescătorilor de caprine.

Fiecare femelă adultă din specia ovine, respectiv caprine, pentru care se solicită sprijin temporar cu caracter excepțional, trebuie să aibă vârsta de minimum 12 luni la data de referință 1 iulie 2020.

Vă reamintim cuantumul sprijinului pentru sectorul ovine sau caprine/exploatație:

între 50 -100 capete  -  500 Euroîntre 101-200 capete -  800 Euroîntre 201-300 capete - 1300 Euroîntre 301-400 capete - 1700 Euroîntre 401- 500 capete - 2100 Europeste 500 capete     - 2500 Euro

IMPORTANT DE REȚINUT! Data de referință este 1 iulie 2020 pentru suma forfetară, fixă, plătită pe fermă în cadrul Măsurii 21. Crescătorii de bovine trebuie să dețină minimum 5 femele adulte bovine cu vârsta de minimum 24 de luni la data de referință 1 iulie 2020 ca să benficieze de acest ajutor. Numărul maxim de femele adulte bovine deținute la data de 1 iulie 2020, cu vârsta de minimum 24 de luni la aceeași dată de referință 1 iulie 2020, este de 90 de capete.

Crescătorii de ovine și/sau caprine trebuie să dețină minimum 50 capete femele ovine, respectiv caprine, la data de referință 1 iulie 2020. Vârsta

4

minimă pe care trebuie să o aibă ovinele/caprinele, pentru care se cere ajutorul, la data de referință de 1 iulie 2020 este 12 luni.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

MICII FERMIERI CER MINISTERULUI AGRICULTURII SĂ MODIFICE CONDIȚIILE PENTRU AJUTOARE MĂSURA 21! Agroinfo : 01 octombrie 2020 VOCEA FERMIERILOR! Micii fermieri care cultivă legume în spații protejate sunt nemulțumiți de condițiile de acordare a ajutorului excepțional stabilit prin Măsura 21. Mai mult, ei au observat neconcordanțe între fișa Măsurii 21 și Ghidul solicitantului. Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din Olt, organizație membră în Uniunea Salvăm Țăranul Român, a anunțat că a solicitat Ministerului Agriculturii modificarea condițiilor în așa fel încât de ajutor să beneficieze mai mulți fermieri.

Anunț important pentru cultivatorii de legume în spații protejate în contextul accesării de către aceștia a Măsurii 21! În urma aparației Ghidului Solictantului și softului APIA care generează Cererea de plată, am observat câteva neconcordanțe între Fișa Măsurii și Ghidul Solicitantului  și anume faptul că foarte mulți cultivatori de legume în spații protejate nu erau eligibili la M 21.

În acest sens am avut câteva discuții cu reprezentanții MADR cărora le mulțumesc că m-au ascultat și se pare că au înțeles cele semnalate iar în câteva zile acestea vor fi rezolvate, atât în Ghid, cât și în softul APIA. Deci, dragi fermieri, se pare că începînd de luni, cel târziu marți, conform celor stabilite la discuțiile telefonice, lucrurile se vor rezolva favorabil pentru toți fermierii legumicultori din România.

Dacă lucrurile vor sta așa, vom vedea și personal am încredere în ceea ce am discutat și stabilit cu domna director AM PNDR Dana Rebega o profesionistă desăvîrșită și cu domnul Ministru Secretar de Stat Emil Dumitru, momentan singurul om din conducerea MADR care a fost și este alături de noi, fermierii mici, de Ferma de Familie care va fi viitorul în producerea de hrană sănătoasă și proaspătă pentru consumatori. Așteptăm cu interes modificările. Vă reamintesc că Sindicatul Producătorilor Agricoli

5

Olt, membru al Uniunii Salvăm Țăranul Român, vă stă la dispoziție pentru întocmirea și depunerea cererilor de finanțare pentru M 21, a anunțat Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.  

Potrivit Ghidului solicitantului Măsurii 21, pentru sectorul legume-fructe și cartofi, fermierii beneficiază de următoarele ajutoare:

Sprijin pentru sectorul legume, fructe şi cartofi/exploatație:

a) legume cultivate în câmp, fructe și cartofi

între 0,3 Ha  -  1 Ha  -   700 Euroîntre 1,01 Ha - 3 Ha  -  1200 Euroîntre 3,01 Ha - 5 Ha  -  3000 Euroîntre 5,01 Ha - 10 Ha -  4000  Europeste 10 Ha - 5000 Euro

b) legume, fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii)

între 0,1 Ha  - 0,29 Ha  -   700 Euroîntre 0,3 Ha – 0,5 Ha   -    1200 Euroîntre 0,51 Ha – 1 Ha    -    3000 Euroîntre 1,01 Ha  - 2 Ha    -    4000 Europeste  2 Ha  -  5000 Euro

Fermierii care cer acest ajutor trebuie să aibă cererea unică de plată depusă la APIA pentru campania 2020, pentru una sau mai multe culturi aferente următoarelor coduri de cultură (APIA):

351 (Legume proaspete anuale în câmp)353 (Tomate)354 (Castraveți)251, 253 (Cartofi)359, 360, 361, 362, 363 (Legume în solarii: tomate, castraveți, ardei, varză, vinete)    355, 356, 357, 358 (Legume în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză )

654 (Caiși și zarzari)655 (Piersici)656 (Cireși și vișini)801 (Zmeur)802 (Coacăz)803 (Căpșuni)

6

804 (Alți arbuști fructiferi)971 (Teren sub sere și solarii cultivat)

Solicitantul are o suprafață minimă de 0,1 ha/parcelă legume, fructe cultivate în spații protejate (sere şi/sau solarii);Solicitantul are o suprafața minimă de 0,3 ha/parcelă legume cultivate în câmp, fructe și cartofi.

Subvenția APIA pe care o pot încasa toți fermierii. Cererile și actele se depun până pe 31 octombrie! Ramona Dascălu - 1 octombrie 2020

Pentru subvenția APIA pe care o pot încasa toți fermierii, atât cei din sectorul vegetal, cât și cei din zootehnie, inclusiv din piscicultură, – cererile și actele se depun până pe 31 octombrie! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin buletinul informativ al centrului de la Gorj, anunță că fermierii pot depune cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 aprilie – 30 iunie 2020 (trimestrul III al anului 2020) până la data de 31 octombrie inclusiv.

Cererile se depun la Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al Municipiului București, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul/ reprezentantul legal și este însoțită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Trebuie menționat faptul că cererile pot fi transmise de către fermieri prin mijloace electronice (poștă electronică, fax, etc.) / servicii poștale sau pot fi depuse direct la sediul Centrului județean unde este depusă cererea de acord de finanțare.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

Documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz

7

Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorului de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9

Copie a facturilor / bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților

Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare

Adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care nu au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare

Adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care se solicită acordarea ajutorului de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9 din ordinul MADR nr. 1727/2015 cu modificările și completările ulterioare

Copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente

Copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

Situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorului de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9 din ordinul MADR nr. 1727/2015 cu modificările și completările ulterioare

Copie a facturilor / bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților

8

Situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 din ordinul MADR nr. 1727/2015 cu modificările și completările ulterioare

Copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/ procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații

Situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat

Copie a documentelor de identitate și/ sau a documentelor de înregistare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare

Dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificări ale coordonatelor bancare față de cererea inițială

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură și vor purta sintagma ”conform cu originalul”.

Documentele transmise vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a efectuat la începutul lunii august plata ajutorului de stat pentru motorina aferentă trimestrului 1 ( 1 ianuarie – 31 martie), anul 2020. Astfel, valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare a fost de 103.382.895,00 lei pentru cantitatea de motorină determinată cu acciza redusă de 67.747.593,034 litri (trimestrul I/2020 cu valoare de 103.313.851,00 lei pentru o cantitate de motorină determinată de 67.711.175,864 litri, diferenţa de 69.044,00 lei reprezentând erori administrative an anterior).

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.

TERMEN SUBVENȚII APIA 31 OCTOMBRIE 2020! ACTE OBLIGATORII PENTRU AJUTORUL DE STAT! Agroinfo 01 octombrie 2020 PLĂȚI FERMIERI. Până la data de 31 octombrie 2020 inclusiv, fermierii pot depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de

9

stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 aprilie - 30 iunie 2020 (trim. III al anului 2020), a transmis APIA o informare pentru AGROINFO.

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administrator / reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9;copie a facturilor / bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;adeverință în original de la Direcția pentru Agricultură Județeană, pentru suprafețele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;situația privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar și vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;

10

copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare.

Pentru sectorul îmbunătățiri funciare, cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de următoarele documente:

situația centralizatoare a cantităților de motorină utilizate pentru irigații, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților;situația centralizatoare a cantităților de apă pentru irigații, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.11 din OMADR nr.1727/2015 cu modificările și completările ulterioare;copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigații, întocmit de către orice furnizor de apă de irigații;situația suprafețelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;copie a documentelor de identitate și/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare;dovadă cont trezorerie dacă au intervenit modificari ale coordonatelor bancare față de cererea inițială.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul spriji-nului, însușite prin semnatură și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Cererile pot fi transmise de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc) / servicii poștale / depuse direct la sediul Centrului județean unde este depusă cererea de acord de finanțare.

Documentele transmise vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2020 este de 1,5258 lei/litru.

11

PLATA AVANSULUI APIA 2020! SUMA MAXIMĂ PE HECTAR ESTIMATĂ LA 169 EURO/HA! Agroinfo 01 octombrie 2020

SUBVENȚII APIA 2020! Fermierii români beneficiază și-n acest an de un avans la plățile directe pe suprafață cuvenite pentru anul de cerere 2020. Plata avansului va începe la data de 16 octombrie 2020. AGROINFO a estimat suma pe hectar pe care APIA le-o va plăti în avans fermierilor din cuantumul plăților directe pe suprafață.

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, începînd cu data de 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poate acorda plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1, în condițiile prevăzute la art. 1 și 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei din 16 aprilie 2020 de derogare, pentru anul 2020, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, precum și de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce privește plățile directe, astfel:

a) avansul să se încadreze în procentul de maximum 70%;b) avansul să se plătească după finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, respectiv controalele administrative indicate la art. 28 și 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr.1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea.

Deci, avansul pentru teren va fi de 70% din schemele de plăți care compun subvenția pe suprafață. APIA a anunțat deja cuantumul acestor scheme de plăți.

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) - 98,7381 euro/haPlata redistributivă: primul interval 1-5 ha, inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/haPlata pentru înverzire - 57,8245 euro/haPlata pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha.

Pentru a calcula suma pe care o vor primi fermierii în avans, folosim câteva exemple ținând seama de cel de-al doilea nivel al plății redistributive și de plata pentru tinerii fermieri.

12

Exemplul 1. Un fermier care exploatează până-n 5 hectare și nu beneficiază de plata pentru tinerii fermieri.

SAPS 98,7381/ha + Plata redistributivă primul nivel, 5 euro/ha + Plata pe înverzire 57,8245 euro/ha = 161,5626 euro/ha. Avansul de 70% din această sumă este 113,0938 euro/ha.

Exemplul 2. Un fermier care exploatează peste 5 hectare și nu beneficiază de plata pentru tinerii fermieri. Vom estima avansul pentru suprafața care depășește 5 hectare ca să folosim în calcul cuantumul nivelului 2 al plății redistributive.

SAPS 98,7381/ha + Plata redistributivă al doilea nivel, 48,1053 euro/ha + Plata pe înverzire 57,8245 euro/ha = 204,6679 euro/ha. Avansul de 70% din această sumă este 143,2675 euro/ha.

Exemplul 3. Un tânăr fermier care exploatează până-n 5 hectare și beneficiază de plata pentru tinerii fermieri.

SAPS 98,7381/ha + Plata redistributivă primul nivel, 5 euro/ha + Plata pe înverzire 57,8245 euro/ha + Plata tineri fermieri 36,6119 euro/ha = 198,1745 euro/ha. Avansul de 70% din această sumă este 138,7221 euro/ha.

Exemplul 4. Un tânăr fermier care exploatează peste 5 hectare. Vom estima plata pe hectar pentru suprafața de peste 5 hectare ca să folosim cuantumul pentru nivelul 2 al plății redistributive.

SAPS 98,7381/ha + Plata redistributivă al doilea nivel, 48,1053 euro/ha + Plata pe înverzire 57,8245 euro/ha + Plata tineri fermieri 36,6119 euro/ha = 241,2798 euro/ha. Avansul de 70% din această sumă este 168,8958 euro/ha.

IMPORTANT! Plata redistributivă se acordă fermierilor până la limita de 30 de hectare inclusiv, indiferent de dimensiunea exploatației agricole. Plata pentru tinerii fermieri se acordă acestora până la 60 de hectare inclusiv, indiferent de dimensiunea exploatației agricole.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

13

Aproape 3.000 de fermieri afectaţi de pandemie, aşteptaţi la APIA Buzău Ana Felea Miscellanea / 01 octombrie

Noie scheme de sprijin pentru fermieri care au fost lansate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) săptămâna trecută a avut un impact major în Buzău. Sumele încasate de o singură exploataţie pot urca până la 7.000 de euro şi pot fi accesate atât de beneficiarii din sectorul zootehnic - bovine, sectorul zootehnic - ovine şi/sau caprine, cât şi de cei din sectorul vegetal - legume-fructe şi cartofi, aşa că fermierii au venit să-şi depună cererile imediat de la deschiderea apelului de dosare.

La doar cinci zile de la deschiderea apelului de dosare, la Agenţia de Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură din judeţul Buzău s-au primit deja 138 de cereri.

"Până în acest moment la centrele locale şi la centrul judeţean Buzău s-au primit 138 de cereri din care 88 pentru sectorul legume, 17 pentru ovine şi caprine şi 33 pentru bovine", a spus Claudia Stelea, director APIA Buzău.

Depunerea documentelor continuă până pe 23 octombrie, iar Buzăul are un potenţial eligibil de 2.700 de beneficiari. Deocamdată, cele mai multe solicitări de plată au venit din sectorul legumicol, dar cei mai mulţi potenţiali beneficiari pe care îi are Buzăul vin din sectorul bovinelor.

"În judeţul Buzău, ne aşteptăm la un număr potenţial de cereri maxim de 1.039 din rândul exploataţilor de ovine şi caprine, care deţin peste 50 de capete femele cu vârsta minimă un an , 875 din rândul exploataţiilor de bovine şi un număr de aproape 800 de fermieri care au declarat în cererea unică de plată codurile eligibile pentru legume, fructe şi cartofi", a explicat Claudian Stelea, director APIA Buzău.

Valoarea ajutoarelor diferă în funcţie de mărirea exploataţiei astfel că cea mai mică sumă pe care o poate încasa un beneficiar din sectorul legume este de 500 de euro, cel din sectorul bovine de 1000 de euro, în timp ce un beneficiar din sectorul ovinelor poate obţine, cel mai puţin, 700 de euro. Cea

14

mai mare sumă acordată prin intermediul acestei măsuri lansate de APIA poate ajunge la 7000 de euro pentru o singură exploataţie.

"Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichidităţi care periclitează continuitatea activităţilor agricole, respectiv a producţiei primare în agricultură, în sectoarele antemenţionate, acestea fiind cele mai afectate de impactul COVID-19. Având în vedere pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID- 19, fermierii vor fi sprijiniţi în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei şi menţinerea viabilităţii fermelor", se arată în comunicatul emis de APIA.

Sumele vor fi acordate sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei şi urmează să fie plătit până la data de 30 iunie 2021.

În total, 150 de milioane de euro ar urma să ajungă la fermierii din toată ţara afectaţi de pandemia de coronavirus. Banii sunt alocaţi prin noi forme de sprijin lansate de APIA. Este vorba despre ajutoare acordate prin măsura Măsurii 21 - Sprijin temporar cu caracter excepţional acordat fermierilor şi IMM-urilor care au fost afectaţi în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, respectiv în sectorul zootehnic - bovine, sectorul zootehnic - ovine şi/sau caprine, dar şi în sectorul vegetal - legume-fructe şi cartofi. Termenul limită pentru depunerea documentelor este 23 octombrie 2020.

Crescătorii de albine cer subvenție anuală și redistribuirea bugetului rămas pentru apicultură Ramona Dascălu - 1 octombrie 2020 Apicultorii cer sprijin sistematic, aliniat la sistemul subvențiilor acordate organizat anual! Crescătorii de albine au beneficiat în această toamnă de un ajutor de minimis de 25 de lei per familia de albine, bani proveniți de la bugetul de stat pentru compensarea pierderilor cauzate de secetă. Sprijinul excepțional este binevenit, însă crescătorii de albine vor să se facă pasul următor: să se introducă o subvenție anuală pe care să se poată baza.

Un prim demers ar fi redistribuirea sumelor rămase din bugetul alocat ajutorului de minimis. ”Mii de mulțumiri Ministerului Agriculturii pentru sprijinul din acest an! O sugestie și o

15

rugăminte pentru viitor: având în vedere că bugetul alocat apiculturii a fost de 50 de milioane, că solicitarea înaintată de apicultori a fost pentru o sumă mai mare pe familia de albine, ar fi necesar ca toată suma bugetată pentru minimis să fie acordată celor care au depus solicitări. Astfel apicultorii care au depus cereri ar fi încasat în loc de 25 de lei (buni si aceștia) ceva peste 30 de lei, adică mai mult”, a scris Tinu Maftei pe un grup de Facebook destinat apicultorilor. Mesajul crescătorului de albine a fost foarte bine primit de comunitate care, la fel ca Maftei, dorește să vadă un ajutor constant ca o plată directă pentru sectorul apicol.

Potrivit apicultorului Tinu Maftei, ajutorul de minimis pe care l-au primit acum apicultorii este motivat de condițiile de calamitate, însă se dorește ca de anul viitor și acest sector al agriculturii să primească subvenții organizate, așa cum se întâmplă în alte sectoare. ”De altfel, acest ajutor este motivat de condițiile de calamitate. Este însă necesar ca și albinele să fie aliniate la subvențiilor acordate organizat anual, fiind singura ramură rămasă în afara sprijinului sistematic, cu toate că aduce un profit economiei agrare și mediului mult peste valoarea producției directe”, a arătat acesta.

1155 de crescători de bovine ( peste 91 UVM ), de suine și de păsări au solicitat ajutorul de stat oferit de guvern în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19; care este județul cu cele mai puține cereri By lantulalimentar 2020-10-01

534 de crescători de bovine ( peste 91 UVM ) au solcitat acest ajutor de stat, care constă în 100 de euro/exemplar, dar nu mai mult de 100.000 de euro pentru o exploatație. Cele mai multe cereri au fost depuse în județul Mureș: 48 de cereri. Fermierii din Brașov au depus 38 de cereri, potrivit comunicării APIA, pe pagina de facebook a agenției.

297 de crescători de suine au depus cerere de ajutor de stat. Cuantumul este de 100 euro/UVM, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe). Cei mai numeroși solicitanți se află în județul Hunedoara, 26 de cereri, urmați de fermierii din Argeș, Ilfov și Sălaj, cu 19 cereri în fiecare județ.

315 crescători de păsări au depus la nivel național cereri pentru ajutorul de stat. Cuantumul este de 100 euro/UVM, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozionați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele. Cei mai mulți aplicanți sunt din județul Bihor, 37 cereri, urmați de cei din Brașov, 22 de solicitări.

În județul Gorj au fost înregistrate numai 3 cereri pentru bovine și nicio cerere pentru păsări și suine.

16

În București au fost înregistrate 4 cereri: 2 pentru păsări, 2 pentru suine.

Sesiunea de depunere a cererilor s-a încheiat în data de 29 septembrie.

Sprijinul financiar este acordat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la cursul de schimb valutar de 4.8409 lei/euro. Mai multe detalii găsiți AICI.

NU AM TEREN LA APIA, DAR AM ANIMALE, AM DREPTUL LA AJUTORUL COVID-19? RĂSPUNSUL ÎL DĂ UN ȘEF APIA! Agroinfo 01 octombrie 2020

EXCLUSIV AGROINFO. Nu am teren la APIA, am doar animalele înregistrate, am dreptul la ajutorul Covid-19? Am teren la APIA, cresc animale, dar nu am animalele înregistrate la APIA, am dreptul la ajutorul Covid-19? AGROINFO a primit o avalanșă de astfel de mesaje, cu diferite situații, de la crescătorii de animale. Toate răspunsurile le dă, exclusiv pentru AGROINFO, un șef Serviciu Măsuri Specifice din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Mulți dintre crescătorii de animale nu sunt înregistrați la APIA cu teren arabil sau pășune. Nu au cerut subvenții APIA pentru teren nici anul acesta, nici anul trecut. Au dreptul acești crescători de animale la ajutorul Covid-19 acordat pe Măsura 21?

Mulți dintre crescătorii de animale, mai ales cei de oi și capre, au solicitat la APIA, anul trecut și anul acesta, doar ajutorul național tranzitoriu (ANT), subvenția mică, așa cum îi spun ei, subvenție plătită de la bugetul național, nu au teren și nici nu au cerut sprijin cuplat zootehnic, subvenție europeană. Au dreptul acești crescători la ajutorul Covid-19?

Sunt crescători de animale care au solicitat la APIA, anul trecut și anul acesta, doar subvențiile pentru teren, nu și cele pentru animale. Au dreptul acești crescători la ajutorul Covid-19?

AGROINFO a rugat un șef Serviciu Măsuri Specifice APIA, care are multă experiență în agenția de plăți, să explice pentru crescătorii de animale cine îndeplinește condițiile pentru ajutorul Covid-19 acordat pe Măsura 21 pentru fermele de animale. Pe scurt, cine are dreptul la această plată. Ne explică doamna ing. Mirela Paraschiv, șef Serviciu Măsuri Specifice APIA Hunedoara, pentru fiecare situație în parte.

17

1. Un crescător de animale care a solicitat la APIA doar ajutorul național tranzitoriu din zootehnie (ANT), nu are teren agricol și nu a cerut nici sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) are dreptul la ajutorul Covid-19?

Având în vedere că nu îndeplinește condiția de fermier activ, teoretic, nu ar avea dreptul să primească acest ajutor. Dar noi nu putem să restricționăm depunerea cererii. Adică, omul își depune cererea și vedem mai departe cum o gestionăm. Dar, în principiu, el trebuie să îndeplinească această condiție de fermier activ, atât la 2019, cât și la 2020. Adică, trebuie să aibă cerere unică APIA cu solicitarea formelor de sprijin și pe suprafață și așa mai departe, a explicat ing. Mirela Paraschiv, șef Serviciu Măsuri Specifice APIA Hunedoara, exclusiv pentru AGROINFO.

De ce nu îndeplinește crescătorul respectiv de animale condiția de fermier activ? Pentru că nu a cerut la APIA, nici anul trecut, nici anul acesta una dintre plățile directe. ATENȚIE! Ajutorul național tranzitoriu, ANT, subvenția mică, NU ESTE PLATĂ DIRECTĂ! AGROINFO v-a explicat și ieri AICI care sunt plățile directe.

2. Un crescător de animale care nu a cerut la APIA, nici anul trecut, nici anul acesta, subvenții pentru teren, pășune, dar a cerut la APIA sprijinul cuplat zootehnic (SCZ), anul trecut sau îl solicită anul acesta, îndeplinește condițiile ca să ia ajutorul Covid-19?

Dacă a beneficiat de sprijin cuplat, fără discuție, că da. Sigur că da, a răspuns ing. Mirela Paraschiv, APIA Hunedoara.

Cât se poate de clar! Un crescător de animale care nu are teren înregistrat la APIA, nu a cerut subvenții pe teren anul trecut, nu cere nici anul acesta, dar a solicitat sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pentru animale sau îl solicită în cererea depusă anul acesta la APIA, îndeplinește condițiile pentru a încasa ajutorul Covid-19. De ce? PENTRU CĂ SPRIJINUL CUPLAT ZOOTEHNIC ESTE O PLATĂ DIRECTĂ!

Dacă un crescător de animale, bovine sau ovine, caprine, a depus la APIA cererea unică doar pentru teren și nu a solicitat la plata subvențiilor și animalele, îndeplinește condițiile pentru acordarea ajutorului Covid-19?

Dacă are cerere pentru teren înseamnă că se încadrează la condiția de fermier activ deoarece a cerut plata pe suprafață și nu are niciun impediment faptul că nu a solicitat plăți pe zootehnie. Va veni cu acel extras (adeverință n.r.) de la medicul veterinar din care rezultă numărul de capete de femele bovine cu vârsta de minimum 24 de luni la data de 1 iulie 2020 sau femele ovine/caprine, cu vârsta de minim 12 luni la data de 1 iulie 2020 și se

18

încadrează fără discuție dacă are mai mult de 5 capete, în cazul bovinelor, sau 50 de capete, în cazul ovinelor și caprinelor, a explicat ing. Mirela Paraschiv, exclusiv pentru AGROINFO.

Bugetul total al Măsurii 21 este limitat la 150 de milioane de euro. Din acești bani, trebuie plătite ajutoare atât crescătorilor de animale, cât și cultivatorilor de legume, fructe și cartofi. Astfel, solicitanții trebuie triați cumva, în baza unor condiții clare, stabilite de APIA.

Vă reamintim că ajutorul Covid-19 se acordă sub forma unei sume forfetare, adică o sumă fixă, pe exploatația agricolă. Suma maximă pentru fermele de bovine este de 7.000 de euro/fermă, iar pentru fermele de ovine și caprine este de 2.500 de euro/fermă.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

AFIR si FINANTARI

AFIR: Sesiune prelungita pentru grupurile de producatori din sectorul pomicol (Sm 9.1a)! Agrostandard | 30 September, 2020 |

AFIR anunța ca se prelungește sesiunea de primire a cererilor de finantare pentru grupurile de producatori din sectorul pomicol, pana in data de 13 noiembrie 2020 (Sm 9.1a)! Submasura 9.1a are ca scop sprijinirea infiintarii grupurilor de producatori in sectorul pomicol si, in consecinta, o mai mare coordonare a productiei pentru a face fata unei piete concurentiale. Fructele romanești pot ajunge în marile supermarketuri din țara și din Europa mult mai ușor prin colaborare!

19

Producatorii din sectorul pomicol se pot asocia și astfel pot primi pana la 100.000 Euro pe an ca grup de producatori. Aflați tot ce aveți nevoie sa știți despre condițiile pe care trebuie sa le îndepliniți pentru a beneficia de sprijin, din Ghidul Solicitantului: https://bit.ly/2Gfhzv0.

Pot obtine finantare prin submasura 9.1a grupurile de producatori din sectorul pomicol constituite conform legislatiei specifice in vigoare, care au ca scop principal valorificarea in comun a produselor agricole, deservesc interesele membrilor prin investitiile prevazute in proiect, se incadreaza in definitia IMM-urilor si care au fost recunoscute oficial de catre autoritatea competenta dupa 1 ianuarie 2014.

Sunt, de asemenea eligibile si grupurile de producatori care au obtinut recunoastere pentru produse si/sau grupe de produse sprijinite prin submasura 9.1, dar si prin submasura 9.1a. In acest caz sprijinul se va acorda pe baza Valorii Productiei Comercializate (VPC) aferente produselor/grupelor de produse sprijinite prin submasura 9.1a.

Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din infiintarea si functionarea grupurilor de producatori din sectorul pomicol, prevazute in planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% si nu poate sa depaseasca 10% din valoarea productiei comercializate (VPC) in primii 5 ani de la recunoastere. Suma maxima acordata este de 100.000 euro/an.

Neconcordanțe la Măsura 21! Micii fermieri cer modificarea condițiilor pentru subvenții 1 octombrie 2020 Micii fermieri care cultivă legume în spații protejate sunt nemulțumiți de condițiile pentru acordarea ajutorului de stat prin Măsura 21. Mai mult, potrivit lui Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, există câteva neconcordanțe între fișa măsurii și ghidul solicitantului, greșeli care trebuie corectate urgent. Acesta a semnalat neconcordanțele către Ministerul Agriculturii, iar corecturile se vor face în zilele următoare, astfel încât cât mai mulți fermieri să poată beneficia de această subvenție.

”Anunț important pentru cultivatorii de legume în spații protejate în contextul accesării de către aceștia a Măsurii 21. În urma apariției Ghidului Solicitantului și softului APIA care generează Cererea de plată, am observat câteva neconcordanțe între Fișa Măsurii și Ghidul Solicitantului și anume faptul că foarte mulți cultivatori de legume în spații protejate nu erau eligibili la Măsura 21.

20

În acest sens am avut câteva discuții cu reprezentanții MADR cărora le mulțumesc că m-au ascultat și se pare că au înțeles cele semnalate iar în câteva zile acestea vor fi rezolvate atât în Ghid, cât și în softul APIA. Deci dragi fermieri, se pare că începând de luni, cel târziu marți, conform celor stabilite la discuțiile telefonice, lucrurile se vor rezolva favorabil pentru toți fermierii legumicultori din România.

Dacă lucrurile vor sta așa vom vedea și personal am încredere în ceea ce am discutat și stabilit cu doamna Director AM PNDR Dana Rebega, o profesionistă desăvârșită, și cu domnul Ministru Secretar de Stat Emil Dumitru, momentan singurul om din conducerea MADR care a fost și este alături de noi fermierii mici, de Ferma de Familie care va fi viitorul în producerea de hrană sănătoasă și proaspătă pentru consumatori. Așteptăm cu interes modificările. Vă reamintesc că Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, membru al Uniunii Salvăm Țăranul Român, vă stă la dispoziție pentru întocmirea și depunerea cererilor de finanțare pentru Măsura 21. Doamne ajută!”, a transmis fermierul Ion Păunel.

Potrivit Ghidului solicitantului pentru Măsura 21, fermierii din sectorul legume-fructe și cartofi beneficiază de următoarele ajutoare:

a) legume cultivate în câmp, fructe și cartofi

între 0,3 Ha  –  1 Ha  –   700 Euroîntre 1,01 Ha – 3 Ha  –  1200 Euroîntre 3,01 Ha – 5 Ha  –  3000 Euroîntre 5,01 Ha – 10 Ha –  4000  Europeste 10 Ha – 5000 Euro 

b) legume, fructe cultivate în spații protejate (sere și solarii)

între 0,1 Ha  – 0,29 Ha  –   700 Euroîntre 0,3 Ha – 0,5 Ha   –    1200 Euroîntre 0,51 Ha – 1 Ha    –    3000 Euroîntre 1,01 Ha  – 2 Ha    –    4000 Europeste  2 Ha  –  5000 Euro

Programul “Rabla” pentru tractoare 1 octombrie 2020

Reprezentanții industriei de mașini agricole din România au dezbătut un subiect care a apărut în ultimele zile în agenda publică si care are la bază planul guvernului privind lansarea unui program de tip ”Rabla” și pentru tractoare. Echipa AGRO TV a stat de vorbă cu Mihai Ivașcu, directorul de marketing al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole

21

din România (APIMAR), despre poziția pe care o are asociația privind acest posibil proiect.

https://youtu.be/CJgWtrjdotg

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1361/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 în ceea ce priveşte anumite plante destinate plantării din specia Malus domestica, originare din Serbia, şi în ceea ce priveşte anumite plante destinate plantării din speciile Acer japonicum Thunberg, Acer palmatum Thunberg şi Acer shirasawanum Koidzumi, originare din Noua Zeelandă, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 317 din 01.10.2020. Va intra în vigoare la 04.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1362/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1213 în ceea ce priveşte măsurile fitosanitare pentru introducerea în Uniune a anumitor plante destinate plantării din speciile Acer japonicum Thunberg, Acer palmatum Thunberg şi Acer shirasawanum Koidzumi, originare din Noua Zeelandă, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 317 din 01.10.2020. Va intra în vigoare la 04.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1363/2020 privind autorizarea unui preparat de Bacillus amyloliquefaciens DSM 25840 ca aditiv furajer pentru toate speciile de porcine (titularul autorizaţiei Chr. Hansen A/S) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 317 din 01.10.2020. Va intra în vigoare la 21.10.2020

………………….

22

INTERNE

Romulus Oprea, FNRC: Un producător de cartofi trebuie să obțină 70 tone/hectar ca să fie rentabil anul acesta! Ramona Dascălu - 1 octombrie 2020

Romulus Oprea, președintele președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR), susține că anul acesta producția de cartofi este una satisfăcătoare, dar prețul cartofului la poarta fermei este extrem de mic și asta pentru că s-au obținut producții bune în toată Europa, dar și pentru că nu mai există cerere pe fondul pandemiei de coronavirus care a redus drastic comenzile din partea HoReCa.

”Piața e moartă la momentul acesta. Stau la graniță cu cartofi de toate originile, de toate culorile, toate mizeriile, ceea ce conduce iar spre niște prețuri de dumping. Deci, este cartof în toată Europa, anul acesta, consumul, bineînțeles, că și la ei este scăzut, industria de procesare este în regres, deci toate aceste lucruri se leagă, mâncăm mai puțini cartofi, vindem mai puțini cartofi, restaurantele consumă mai puțini cartofi, toată lumea consumă mai puțin, este aliment de bază”, a declarat Romulus Oprea pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Romulus Oprea mai spune că în acest an, cu prețul care se practică în piață la acest moment, cultura de cartofi poate deveni rentabilă doar dacă se obține o producție de 70 de tone la hectar. ”Producția pe hectar a fost sensibil mai scăzută decât anul trecut, cam cu 15% mai mică, dar nu e foarte, foarte semnificativ. Un fermier ca să iasă rentabil anul acesta cu prețul de acum trebuie să aibă undeva la 70 de tone pe hectar producție, ceea ce nu se întâmplă.

Marea problemă a producătorilor rămâne însă în continuare prețul mare cu care se vinde kilogramul de cartofi în supermarketuri, preț din cauza căruia sunt blamați producătorii, care nu au de fapt nicio vină.

23

”Ceea ce ne deranjează pe noi foarte mult este că în timp ce fermierul vinde la 45-50 de bani pe kilogram, în supermarketuri știți foarte bine cu cât se vinde. În continuare, nu se sesizează nimeni și toată lumea blamează în continuare producătorii”, a arătat Romulus Oprea, președintele președintele Federației Naționale Cartoful din România.

Dan Petrescu a intrat în Consiliul Local la Curtea de Argeș! Liderul APC nu îi lasă pe oieri, se reia dialogul cu MADR!Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 1 octombrie 2020

Oierul Dan Petrescu, consilier în Consiliul Local al primăriei municipiului Curtea de Argeș! Potrivit rezultatelor alegerilor locale, la care oierul argeșean Dan Petrescu a candidat pentru funcția de primar al municipiului Curtea de Argeș, din partea Partidului Mișcarea Populară, acesta s-a situat pe un onorabil loc trei, având în vedere că este pentru prima dată când candidează pentru o funcție publică și până la acest moment nu a mai avut nicio tangență cu lumea politică. Din această experiență, Dan Petrescu s-a ales însă cu un mandat de consilier local pentru următorii patru ani, funcție care îi va permite însă să fie la curent cu toate deciziile care se vor lua la nivel de municipiu, mai ales în ceea ce îi privește pe crescătorii de animale.

”M-am clasat pe locul trei, dar sunt mulțumit, nu am ce să zic, mai ales dacă este să ținem cont că până acum nu am mai candidat niciodată și că nici nu s-au investit mulți bani în campanie la nivel local de către partidul din partea căruia am candidat pentru funcția de primar al municipiului Curtea de Argeș. Acum voi fi consilier local, eu și încă un coleg de la PMP, deci vor fi doi consilieri din partea PMP. Eu zic că este important, pentru că voi avea șansa să fiu la curent și să fiu de acord sau nu cu toate deciziile care se vor lua”, a spus Dan Petrescu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Dan Petrescu susține că actuala conducere din MADR nu a soluționat mai niciuna dintre problemele din oierit

În ceea ce privește Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), al cărui președinte este, Dan Petrescu susține că are în continuare planuri mari și că va lupta ca și până acum pentru interesele fermierilor.

24

”Cu asociația o să avem o ședință la Sibiu, dar nu știm încă exact data, unde o să identificăm din nou toate problemele din oierit pentru că nu au făcut mai nimic cei de la minister, în afară de programul acela cu berbecii, care și ăla a rămas în stand-by în sensul că nu e nimic clar, adică s-a dat doar un ordin, dar nu s-a pus nimic la punct, programul cu lâna, la fel, nu este rezolvat nici acum, iar oamenii nu știu ce bani vor lua, cum vor lua și tot așa. Deci, sunt numai promisiuni. Vreau să mergem să discutăm toate aceste probleme din nou la minister”, a declarat Dan Petrescu.

25

26

27

28

Investiţi în România! Corina Oprişiu, director executiv, Avis 3000: Investim 2 mil. euro pentru modernizarea magazinelor, dar şi pentru extinderea capacităţii a două ferme 01.10.2020, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-corina-oprisiu-director-executiv-avis-3000-19592947

Avis 3000 a explicat că nu poate concura cu pieptul de pui care ajunge în ţară la preţuri de sub 1 euro/kilogram, chiar dacă nu se ridică la acelaşi nivel calitativ. 

Grupul avicol Avis 3000 din Hunedoara va investi circa 2 mil. euro atât pentru modernizarea şi extinderea magazinelor proprii, cât şi pentru extinde-rea a două ferme de producţie în vederea îmbunătăţirii calităţii cărnii de pui, a explicat Corina Oprişiu, director executiv al Avis 3000, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Pentru anul acesta şi anul viitor nu ne-am propus să deschidem magazine noi, ci doar să modernizăm şi să le mărim pe cele existente şi să investim mai mult în marketing, în magazinul online. În ceea ce priveşte producţia suntem în curs de a investi în extinderea a două ferme de producţie de carne

29

de pui, nu pentru creşterea producţiei, ci pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei noastre. Vom asigura un vid sanitar mai mare între seriile de pui. Investim în continuare în bunăstarea puilor, în sisteme de iluminat, de încălzire, lucruri care nu se văd în mod direct, dar reflectă calitatea produsului finit”, a declarat Corina Oprişiu, director executiv al grupului avicol care a înregistrat afaceri de peste 43,5 mil. euro în 2019. 

Grupul Avis 3000 deţine două ferme de găini ouătoare crescute liber, de câte 100.000 de capete, o hală de creştere a găinilor ouătoare şi trei ferme pentru creşterea puilor de carne, ce au o capacitate totală de 1,2 milioane de pui. Compania operează şi o reţea de 34 de magazine proprii, dintre care 8 magazine Avis şi 22 de magazine Pro HD în judeţul Hunedoara, şi încă

4 magazine Pro AB deschise în Alba Iulia. În magazinele Pro, compania listează produse doar de la producătorii locali din Hunedoara şi din Alba, într-o ambiţie începută în urmă cu mai bine de 6 ani. 

„Am reuşit să diversificăm gama de produse oferite consumatorilor în magazinele Pro HD şi Pro AB. Ni se cere diversificarea, dar o facem puţin mai greu pentru că nu apar atât de uşor producători noi în judeţele Hunedoara şi Alba. Noi ţinem mult la acest brand – Produs în Hunedoara, respectiv Alba – şi de aceea în aceste magazine nu avem decât alimente produse în aceste două judeţe”, a spus directorul executiv. 

Acelaşi model din magazinele Pro a fost replicat de Avis 3000 şi în mediul online, unde listează produsele companiilor locale pentru a încuraja cumpărăturile din proximitate. În acelaşi timp, grupul avicol lucrează cu distribuitori, iar ouăle proaspete ale Avis 3000 ajung şi în lanţul de supermarketuri Lidl.  „O parte din producţia de ouă se vinde într-un lanţ de retail. Cu carnea suntem în curs, încercăm, dar este mai greu să intrăm, mai ales acum când vânzările supermarketurilor au înregistrat o scădere considerabilă, supermarketurile parcă s-au oprit din a căuta furnizori noi de produse”, a explicat ea. 

Corina Oprişiu a spus că nu înţelege de ce consumatorii din Deva nu pot cumpăra de pe rafturile retailerilor pui crescuţi în proximitate. 

„Nu înţelegem de ce în Deva consumatorii trebuie să cumpere pui produşi în Bacău sau Severin, cred că ar putea consuma carne produsă aici foarte aproape. Asta nu ne opreşte să vindem în magazinele proprii, iar clienţii fideli cumpără de aici, nu de la supermarket. Supermarketul ne bate de foarte multe ori la preţuri, este adevărat, există ofertele de preţ, există importuri care intră la preţuri mici şi nu ne putem bate pentru că asigurăm o

30

anumită calitate şi nu putem coborî preţurile sub preţul producţiei”, a spus ea. 

După afaceri de peste 43,5 mil. euro în 2019, grupul Avis 3000 are aşteptări similare pentru anul 2020, „poate sensibil mai mici”, conform invitatei. 

Pe parcursul anului 2020 grupul avicol din Hunedoara a rămas la un număr mediu de 540 de angajaţi. 

Care sunt principalele probleme identificate de Avis 3000 în România:

- M-aş lega la piaţa de desfacere de faptul că ea există, dar există concurenţă neloială cu importurile care intră în piaţă la preţuri foarte mici şi de calitate îndoielnică. Consumatorul nostru care nu este atât de bine informat sau educat ca şi consumatorul din ţările vestice se uită foarte mult la preţ şi atunci toată piaţa de desfacere românească este influenţată negativ de importurile care intră la preţuri foarte mici. Ar trebui să ştim cu toţii că în mezelurile produse în România nu se mai cumpără aproape deloc carne din România, dar se importă produse congelate la preţuri de nimic. Intră în ţară piept de pui la sub 1 euro/kilogramul şi nu ne putem bate cu aceste preţuri şi de aceea piaţa de desfacere este negativ influenţată. (...) Şi Austria este în comunitatea europeană şi respectă toate legile europene, este în comunitate şi în ţara lor nu există asemenea produse. De ce nu facem ca ei? Sau ca francezii, nemţii, austriecii, unde nu o să găseşti pui din Polonia la preţuri de nimic, nu găseşti ouă dintr-o ţară cu gripă aviară aşa cum găsim la noi pe rafturi şi producătorul român trebuie să îşi arunce marfa sau să le vândă sub preţul de producţie. Faptul că trebuie să respectăm regulile europene nu este un motiv atâta timp cât în alte ţări europene aceste reguli se respectă. Trebuie doar să aplicăm ce aplică şi alţii. 

- Problema forţei de muncă este o problemă cu care se confruntă toată lumea. Mulţi colegi din alte firme spuneau că pandemia a rezolvat într-un fel această problemă, dar dacă a rezolvat-o a fost doar pe termen scurt.

Noi ne lovim de o problemă de asigurare a forţei de muncă cu calificare medie, vorbim de muncile din ferme, de muncile agricole, din acest punct de vedere problema nu este rezolvată pentru că lumea fuge în continuare de munca directă, de munca în câmp, în fermă cu animalele. Din acest punct de vedere, problemele continuă. 

31

DESPRE EVENIMENT

ZF Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?  Contextul economic şi noua realitate a anului 2020 a forţat companiile agricole să-şi mute produsele din piaţa tradiţională într-o platformă sau un markeplace online, deşi multe dintre ele nu aveau nici măcar site de prezentare până la începutul lunii martie De asemenea, mulţi producători agricoli, în special de fructe şi legume, s-au strâns sub aceeaşi umbrelă şi prin intermediul reţelelor de socializare sau a unui magazin online au început să preia comenzi şi să livreze produsele la uşa clientului. Astfel, schimbarea obiceiurilor de cumpărare a românilor, preponderent din mediul online, a creat o piaţă modernă, ce nu mai presupunea deplasarea directă a consumatorului la tarabă.  Totodată, protejarea angajaţilor şi păstrarea distanţei sociale în rândul acestora, i-a determinat pe antreprenorii din sectorul agroalimentar să-şi regândească planurile de viitor, altfel încât procesul de producţie să fie în mare parte realizat cu roboţi inteligenţi, cu aparatură performantă, iar însămânţarea şi culegerea plantelor să fie realizată cu ajutorul utilajelor de ultimă generaţie, ce necesită un număr restrâns de persoane.  Un studiu al biroului european de statistică, Eurostat, arăta anul trecut că doar 1% dintre întreprinderile agroalimentare româneşti foloseşte roboţi industriali, ceea ce clasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană privind digitalizarea companiilor. În ultimii ani au fost făcuţi paşi timizi spre agricultura de precizie, cea 4.0, companii importante, străine şi româneşti, dezvoltând soluţii digitale pentru măsurarea cantităţii de apă din sol sau depistarea substanţelor cu rol de îngrăşăminte din sol, de exemplu. 

32

Criza coronavirusului a accelerat procesul digitalizării, dar ne putem aştepta la o schimbare majoră? O altă provocare a agriculturii în anul agricol 2019-2020 a fost seceta pedologică, ce a început în toamna anului trecut şi s-a prelungit până în primăvara acestui an. Ea a afectat mare parte din culturile de toamnă, de grâu, orz, rapiţă, secară, iar, spre exemplu, la grâu producţia a scăzut aproape la jumătate, până la 5,4 milioane de tone, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.  Fermierii spun că şi culturile de primăvara, de porumb şi floarea-soarelui, sunt în prezent afectate şi estimează o scadere a producţiei totale agricole cu 30-50%.  Lipsa infrastructurii de irigaţii a adâncit această problemă. De altfel, lipsa asigurătorilor pentru situaţii de calamitate sau a unor despăgubiri din fonduri de la bugetul de stat, gândite anterior, au scos fermieri în stradă. Pe lângă lipsa de susţinere pe care aceştia o simt din partea statului, ei cred că vom asista şi la falimente, pentru ca firmele mici sau medii sunt incapabile să-şi plătească datoriile la termen fără ajutoare la timp de la stat.  În 2019, România a produs 29,5 milioane de tone de cereale şi a exportat peste jumătate din cantitate, potrivit INS. Transformarea materiei prime în produs finit este un obiectiv consacrat al miniştrilor de la Agricultură, însă de realizarea lui, de fiecare dată, au depins mai mulţi factori.  Posibilitatea de a atrage fonduri europene sau de a lua credite cu dobânzi mai avantajoase de la bănci a stimulat reprezentanţii din acest sector să-şi facă fabrici pentru procesarea produsului finit, însă tot durata de implementare a unui proiect, de câţiva ani, ori birocraţia stufoasă, i-a determinat pe alţii să renunţe la planurile de investiţii.

Cu toate acestea, România a atras în agricultură peste 26 de miliarde de euro de la UE de la aderare până în prezent, având o rată medie anuală a absorbţiei fondurilor de peste 96%, după cum susţin oficialii ministerului de resort.  Industria alimentară românească, un sector de 50 mld. lei în 2019, s-ar putea dubla la 100 mld. lei în contextul investiţiilor în procesare, iar balanţa comercială deficitară a României în zona de produse agroalimentare s-ar putea echilibra dacă fermierii ar trimite mare parte din recolte către fabricile din România.

33

Adam Elod, fondator al eWineClub: Nu putem vorbi de România ca destinaţie viticolă, e nevoie de o cooperare a cramelor. Pe piaţa din România sunt circa 250 de crame, iar numărul lor creşte în ultimii ani pe fondul deschiderii unor afaceri mici, active pe segmentul vinurilor premium. Miruna Diaconu , 30.09.2020,

România a produs anul trecut 4,9 milioane de hectolitri de vin, cu 4% mai puţin decât în 2018

Adam Elod, fondator al eWineClub, spune că momentan România nu se poate promova ca destinaţie viticolă, infrastructura şi lipsa locurilor de cazare din jurul cramelor fiind factorii cei mai importanţi pentru atragerea turiştilor în zonele viticole ale României.

„Nu există infrastructură şi nici o cooperare între crame, cu mici excepţii, ei se consideră competitori. În zonele viticole sunt puţine locuri de cazare şi se oferă foarte puţine posibilităţi de petrecere a timpului liber în afara vizitelor la crame.

Poate dacă cramele s-ar implica şi ar organiza evenimente pentru vizitatori, turiştii ar putea să petreacă un weekend sau perioade mai lungi în zonele respective“, spune pentru ZF Adam Elod, international wine expert şi fondator al eWineClub.

El spune că în ultima vreme a observat crame româneşti care încearcă o îmbunătăţire a ofertei turistice, care oferă diferite programe şi evenimente turiştilor, însă ca România să se poată promova ca destinaţie viticolă e nevoie ca toate cramele să aibă o astfel de abordare.

Ca România să îşi dezvolte turismul viticol e nevoie de o viziune comună, un program central apolitic cu o viziune pe cel puţin 10 ani, care să fie o colaborare între autorităţi şi cramele româneşti, spune Adam Elod.

34

Agricultura de precizie, viitorul fermelor autohtone O.D. Ziarul BURSA #Miscellanea / 01 octombrie

Fermierii sunt obligaţi să intre în secolul al XXI-lea, altfel nu au nicio şansă pe o piaţă în care folosirea tehnologiei face evident diferenţa. Practicarea agriculturii de precizie reprezintă, în momentul de faţă, cel mai bun pas către progres pentru fermele din ţara noastră, astfel că noile tehnologii din domeniu îi ajută pe cei care lucrează în sectorul agricol să obţină cele mai bune rezultate într-un mod mai simplu şi eficient, fără să risipească resursele, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Aceasta este una dintre concluziile desprinse de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gheorghe Ştefan, după ce a participat la reuniunea miniştrilor Agriculturii din ţările membre ale Grupului de la Vişegrad, în format extins (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, România şi Slovenia). De asemenea, la reuniune a participat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. Conform Ministerului Agriculturii: "Noile tehnologii din domeniu (de la sistemele GPS automatizate la senzorii pentru sol) îi ajută pe cei care lucrează în sectorul agricol să obţină cele mai bune rezultate într-un mod mai simplu şi eficient, fără să risipească resursele.

Practicând agricultura de precizie, fermierii pot lua cele mai bune decizii în funcţie de condiţiile disponibile şi pot diminua riscul apariţiei unor probleme ale culturilor". Secretarul de stat Gheorghe Ştefan a subliniat, în cadrul reuniunii, necesitatea ca legislaţia privind Politica Agricolă Comună pentru următorul Cadru Financiar să fie adoptată cât mai rapid pentru a putea răspunde eficient şi din timp provocărilor pe care le întâmpină producătorii.

De asemenea, oficialul a declarat că este importantă şi consolidarea capacităţii de cooperare şi asigurare a independenţei de consum în condiţii de criză, bazate pe norme care să elimine practicile incorecte şi disparităţile regionale din economie, prin mecanisme şi politici adecvate, inclusiv concurenţa neloială a produselor importate care nu respectă aceleaşi standarde. Referitor la Strategia "De la Fermă la Consumator", secretarul de

35

stat a transmis că ţara noastră susţine că soluţiile trebuie să fie pe măsura ambiţiilor, atât din perspectiva bugetului, cât şi a cerinţelor pentru transformarea durabilă a modului de producţie agro-alimentară a UE. Pentru ţara noastră este deosebit de important ca noua Politică Agricolă Comună să îşi păstreze structura pe cei doi Piloni, să existe flexibilitate între cei doi piloni, finanţarea să fie păstrată cel puţin la nivelul actual, iar povara administrativă să fie redusă pentru a putea răspunde obiectivelor privind securitatea alimentară.

Propunerile de reducere a utilizării produselor de protecţia plantelor şi a antibioticelor trebuie însoţite de analize de impact, iar cercetarea trebuie să propună soiuri de plante mai rezistente la actualele condiţii de mediu şi climă. Simplificarea propusă de actuala preşedinţie a Consiliului UE este binevenită, în special ţinând cont de obiectivele foarte ambiţioase de îndeplinit până în 2030 potrivit strategiilor de mediu, strategiei pentru biodiversitate şi strategiei de la Fermă la Consumator. În cadrul reuniunii s-a menţionat că trebuie consolidat rolul agriculturii în ceea ce priveşte securitatea alimentară, pe de o parte, şi obiectivele de mediu şi climă, pe de altă parte, şi necesitatea stabilirii unui echilibru corect în acest sens.

INDUSTRIE ALIMENTARA

15 minute cu un antreprenor. Ruslan Cojocaru, fondatorul Tucano: Piaţa de cafenele din România are o dinamică bună. La început eram doar câţiva jucători, acum suntem peste 40 Miruna Diaconu 01.10.2020,

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/15-minute-cu-un-antreprenor-ruslan-cojocaru-fondatorul-tucano-piata-19593971

ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare? Un proiect ZF şi First Bank

♦ Lanţul de cafenele Tucano are o reţea de aproape 20 de unităţi la nivel naţional în oraşe precum Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Cluj ♦ Tucano a

36

fost înfiinţat în urmă cu nouă ani, în 2011, când a fost deschis primul coffee shop sub acest brand în Republica Moldova.

Ruslan Cojocaru, fondatorul lanţului de coffee shop-uri Tucano, spune că piaţa cafelei din România este în creştere, dat fiind că local consumatorii au început să se educe în ceea ce priveşte acest produs. Astfel, dacă la deschiderea primelor unităţi sub brandul Tucano existau doar câţiva jucători în piaţa cafelei de specialitate, în prezent sunt circa 40 de companii active pe segment.

„România îmi pare o piaţă extraordinară, cu o dinamică bună şi cu o cultură a cafelei în creştere. Când am început noi erau doar câteva branduri de segment, acum suntem peste 40 de jucători în piaţă. Pandemia ne-a afectat industria, dar cred că pas cu pas vom trece peste această perioadă“, spune Ruslan Cojocaru, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Lanţul de cafenele Tucano a fost înfiinţat în 2011, când a fost deschisă prima unitate sub acest brand în Republica Moldova, în Chişinău. În prezent însă, Ruslan Cojocaru spune că Tucano se identifică ca un brand românesc care deţine peste 20 de unităţi pe plan local. Cafenelele Tucano sunt prezente însă în mai multe ţări precum Rusia, Germania, Emiratele Arabe, dar şi în Kazahstan şi Kîrgîzstan. Totuşi, Ruslan Cojocaru spune că piaţa de bază a afacerii sale rămâne România, unde deţine atât cafenele proprii, cât şi în sistem de franciză.

„Iniţial, după ce am deschis patru cafenele, am decis să testăm şi formatul dezvoltării prin franciză, care are atât avantaje, cât şi dezavantaje. Principalul avantaj ar fi acela că partenerul fiind local înţelege mai bine piaţa, este proprietar şi antreprenor, dar minusul sistemului de franciză este faptul că e nevoie de un control foarte riguros pentru că partenerii sunt prea creativi. Mergem în sistem de franciză atât local, cât şi internaţional“, ex-plică Ruslan Cojocaru, punctând faptul că localurile din Bucureşti sunt deţinute de el, iar în restul ţării sunt operate în sistem de franciză.

Antreprenorul spune că nu îşi doreşte doar creşterea numărului de cafenele şi a afacerilor, ci şi îmbunătăţirea actualelor unităţi. El este de părere că în anii următori businessul va avea o creştere organică şi speră ca afacerile companiei să se dubleze.

Cafenele sub brandul Tucano se găsesc mai mult stradal şi mai puţin în cadrul unor malluri, aproximativ trei unităţi se află în cadrul unor centre comerciale. „Noi am experimentat şi am deschis cafenele şi în ţări mai înde-

37

părtate, dar atât logistic, cât şi cultural este mult mai complicat pentru a putea reuşi să faci o poveste de succes într-o ţară în care este greu să oferi suport logistic şi unde brandul nu este atât de cunoscut“, spune Ruslan Co-jocaru.

În ţări precum Kazahstan şi Kîrgîzstan este dificil să ai un business în in-dustria cafelei de specialitate, spune antreprenorul, fiind ţări cu o cultură mai dezvoltată în zona ceaiului decât a cafelei. „Nu suntem singurii care promovăm cultura cafelei şi acum suntem focusaţi pe piaţa de specialitate care este mai deosebită decât cea de masă“.

Antreprenorul este de părere că Bucureştiul are o cultură a cafelei destul de dezvoltată, dar încă nu este la nivelul marilor capitale europene precum este Berlinul.

Compania Tucano Coffee a avut afaceri de peste 7 mil. lei anul trecut, plus 64%. Fiecare cafenea operată de francizaţi este administrată separat, astfel că acesta nu este businessul întregii reţele.

Eurostat: România, cele mai mici prețuri la carne din UE De Food Biz La oct. 1, 2020

În anul 2019, România a înregistrat cele mai mici prețuri la carne, cu 37,3% mai mici decât media UE, arată o analiză Eurostat.

În ceea ce privește România, situația din 2019 este identică cu cea înregistrată în anul 2018.

Alte state membre cu prețuri scăzute la carne sunt Polonia (cu 36,7% sub media din UE), Bulgaria (33,8% sub media UE) și Lituania (29,9% sub media din UE).

38

În contrast, cele mai mari prețuri la carne din UE în 2019 se înregistrau în Austria, cu 45% peste prețul mediu din UE, Luxemburg (41%), Franta (31%) si Olanda (27%).

În ceea ce privește România, datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arată că greutatea animalelor și păsărilor destinate sacrificării pentru consum a crescut, în 2019, cu 7,8% la ovine și caprine și cu 7,5% la păsări, dar s-a diminuat cu 7,5% la porcine, respectiv cu 4,8% la bovine. Continuarea articolului pe StiriAgricole.ro

Vinuri de nota 10, sub brandul Lechinţa Gheorghe Ghise 01 octombrie 2020

Cu tenacitate şi muncă multă a fost dezvoltată podgoria Lechinţa, pe 52 ha. Drumul nu a fost uşor, dar Adrian Botiş e mândru că vinurile sale sunt vândute acum direct din cramă.

Situată în nord-estul Podişului Transilvaniei, în regiunea deluroasă a Someşului Mare şi a Mureşului, zona Lechinţa este recunoscută pentru vinurile albe. Atestarea documentară datează din secolele XII-XIII, odată cu stabilirea în regiune a saşilor din părţile Rinului şi Moselei. Vinul din zonă a primit numele de „vinul împăraţilor”, căci se spune că era preferatul Casei Regale Austriece.

În vremurile bune, în comuna Lechinţa erau peste 650 ha cu viţă-de-vie. După Revoluţie, s-au împărţit la particulari, apoi s-au distrus. Deşi a avut un alt domeniu de activitate, localnic fiind, Adrian Botiş a îndrăgit via încă din copilărie, atunci când bunicul său, brigadier la IAS, în Sâniacob (un sat al comunei Lechinţa), îl lua în plantaţia de viţă-de-vie.

Podgorie pe 52 ha

Podgoria Lechinţa s-a dezvoltat pe 52 ha, din care 30 ha în dealul Kofenberg al comunei Lechinţa şi alte două plantaţii de viţă-de-vie în satul Vermeş şi la

39

ieşirea spre Matei. „Lechinţa este un brand, nu s-a născut cu noi, nu moare cu noi - merge mai departe. Când nu o să mai fim noi, va merge altcineva în locul nostru. Din 2010, am început să cumpăr şi să comasez teren, am dus o luptă grea cu întabularea. Apoi au venit programele de reconversie şi am făcut două proiecte”, ne-a spus Adrian Botiş, administratorul societăţii Vie Vin Lechinţa.

 

 Soiuri renumite

 Plantarea s-a făcut în anii 2013-2015, cu soiuri albe, specifice zonei: Neuburger, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel, Fetească Albă şi Riesling de Rin. În ultimii ani, clima s-a mai schimbat, nu mai este atât de friguroasă, aşa că Adrian Botiş a plantat şi două soiuri de struguri roşii Merlot şi Pinot Noir.

Terenurile specifice zonei, argilo-calcaroase, acide, fac ca în toamnele mai reci, atunci când se acumulează mai greu zaharuri, strugurii să îşi păstreze aciditatea, iar vinurile să fie mai dure.

40

 Forţa de muncă, bolile şi dăunătorii - probleme curente

 În plantaţia principală, rândurile dintre vie sunt înierbate pentru ca lucrările de stropit să fie executate cât mai repede după ploaie. Societatea are patru tractoare compacte şi toate utilajele necesare pentru executarea lucrărilor în podgorie şi în cramă. Lucrările curente sunt efectuate cu şase angajaţi şi 10-12 zilieri. Ar fi nevoie de mai mulţi zilieri, dar aceştia se găsesc cu greu.

Via este în anul 4 şi 5 de producţie şi, probabil, în această toamnă se vor obţine circa 8 tone struguri/ha. „N-am vrut să mergem cu o încărcătură mai mare pentru că via este încă tânără şi am considerat că e bine să începem cu o cantitate de struguri mai mică. Problemele pe care le avem noi în plantaţie sunt cele pe care le are aproape orice viticultor: forţa de muncă, bolile, dăunătorii. Te chinui să faci un produs de calitate, un strugure foarte curat, ce trebuie vinificat la cramă ca să ajungă un vin de calitate”, ne-a declarat Adrian Botiş.

 Mana şi făinarea dau bătăi de cap

 Probleme apar tot timpul: „Am avut o primăvară friguroasă, pe urmă la înflorire au fost precipitaţiile foarte abundente. Situaţii pe care noi nu le putem controla. Apoi bolile, mana şi făina... şi aşa mai departe”, a spus Adrian Botiş.

Pentru controlul bolilor se folosesc produsele Syngenta, de mai bine de cinci ani. „Putem spune că circa 90% din produsele pentru protecţia plantelor utilizate sunt cele de la Syngenta, companie cu care avem o colaborare foarte, foarte bună. Folosim Ridomil Gold, Topas, Thiovit Jet, Affirm, Pergado, Dynali, Vertimec şi Switch. Produsul unic, cel mai bun pe care-l are Syngenta la ora actuală, este Switch, împotriva putregaiului cenuşiu şi care poate fi diferenţiat clar de celelalte preparate. Este ca şi cum ai face o comparaţie între Opel şi Mercedes, produsul Switch este Mercedes”, a adăugat Adrian Botiş. 

„Aducem consumatorul la noi în cramă”

 Societatea Vie Vin Lechinţa produce circa 200.000 litri de vin pe an. În cramă se face o vinificare tradiţională sub îndrumarea unui pivnicier de 75 de ani, care se ocupă de vin din 1970 şi a învăţat meseria de la saşi.Vânzarea se face prin magazinele proprii şi, mai ales, direct din cramă: cei care apreciază vinul de Lechinţa preferă să cumpere direct de la sursă. „La noi fiecare butuc de vie primeşte toamna o furcă de gunoi de grajd - un îngrăşământ natural, dorim să folosim cât mai puţine îngrăşăminte foliare.

41

Încercăm să facem vinul aşa cum se făcea odată. De multe ori cumpărătorul apreciază produsele mai scumpe, în defavoarea celor ieftine, chiar dacă acestea din urmă sunt superioare din punct de vedere al calităţii. De aceea noi încercăm să aducem consumatorul la noi în cramă. Organizăm degustări, oferim şi platouri cu jumări, cârnaţi, caşcaval maturat de la fabrica locală şi atunci fiecare, după preferinţe, poate să aleagă ce vin îi place şi spune mai departe la naşu' şi la vecinu'”, a încheiat Adrian Botiş.

Pe piaţă este foarte greu să intri. Piaţa este plină de vin şi foarte mult este din afară, importat. Atâta timp cât la noi în ţară supermarketurile au vinuri de peste tot (Italia, Spania, Republica Moldova etc.) cu 7-8 lei/sticla, cine mai vine să cumpere cu 20-30 de lei sticla?!ADRIAN BOTIŞAdministrator Vie Vin Lechinţa

DULCEAŢA VINULUI DE LECHINŢAVinul specific Lechinţei şi întâlnit numai în podişul Transilvaniei este Neuburger - un vin alb sec, de culoare galben-verzuie şi o aromă uşoară, cu primele tonuri condimentate şi florale, ce se dezvoltă apoi în arome de nucă. Sunt ani în care se acumulează uşor cantităţi importante de zahăr, 220 g până la 240 g. un reportaj de GHEORGHE GHIŞE

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

ORBAN: "Guvernul caută în continuare soluţii pentru a ţine în picioare

domeniul HORECA" J.P. Politică / 01 octombrie Premierul Ludovic Orban a declarat că Guvernul caută în continuare soluţii pentru "a ţine în picioare" sectorul HORECA şi a solicitat, pe de altă parte, reprezentanţilor domeniului să încerce să asigure respectarea

42

regulilor de protecţie sanitară în localurile pe care le deţin, conform Agerpres.

"Văd priviri nu foarte drăgăstoase de la dumneavoastră, dar să ştiţi că nu am inventat eu COVID-ul, s-a născut în alte ţări şi efectele, din păcate, au fost extrem de negative asupra industriei ospitalităţii. Noi am încercat să gândim anumite forme de sprijin, anularea impozitului specific, şomajul tehnic, 41,5% indemnizaţia pentru reluarea activităţii, de la 1 septembrie a intrat în funcţiune programul flexibil de muncă, kurzarbeit, care e prima oară aplicat în România, evident trebuie să urmărim modul în care funcţionează. Am adoptat acte normative care să permită autorităţilor locale să reducă impozitul pe clădire, până la 50%, şi chiar să anuleze taxa pe clădire sau taxa de ocupare a domeniului public ", a declarat Ludovic Orban, joi, la Conferinţa Naţională a Industriei Ospitalităţii.

El a adăugat că, pe de altă parte, este evident că sectorul HORECA este afectat în continuare.

"Există o reticenţă din partea oamenilor de a se duce la restaurant sau de a efectua deplasări în scop turistic. Sunt nişte efecte pe care nu le putem noi controla în niciun fel, ca atare, este clară o reducere a veniturilor. Rămânem în continuare în dialog, căutăm în continuare soluţii pentru a ţine în picioare acest domeniu de activitate important, care are un potenţial de dezvoltare în România. Am gândit programul de granturi pentru sectoarele afectate de COVID, încercăm să găsim soluţii de susţinere, un sistem de vouchere pentru zona turistică. Sunt lucruri la care ne-am gândit şi menţinem în continuare dialogul cu reprezentanţii dumneavoastră", a spus Orban.

Premierul le-a solicitat, pe de altă parte, reprezentanţilor HORECA din hoteluri şi restaurante să impună respectarea regulilor de protecţie sanitară.

"E evident că avem de a face cu o creştere a numărului de cazuri care este determinată de creşterea interacţiunilor sociale ca urmare a unor activităţi care au fost reluate începând cu data de 1 septembrie. Şi asta e solicitarea mea către dumneavoastră - să încercaţi să asiguraţi respectarea regulilor în locaţiile pe care le aveţi în administrare", a afirmat Orban.

La loc comanda. Localurile din Petroșani rămân deschise Autoritățile s-au răzgândit by Mihaela Mihai 29 septembrie 2020 Restaurantele, barurile și cafenelele se redeschid la Petroșani. La puțin timp după ce au fost închise, în cursul zilei de marți, din cauza incidenței crescute a numărului de cazuri de COVID-19.

43

S-au răzgândit

Autoritățile au reanalizat situația, la solicitarea primarului Tiberiu Iacob-Ridzi. Și asta pentru că jumătate dintre cazurile active provin de la un cămin de bătrâni.

“Ca urmare a intervenției mele și a discuțiilor purtate cu prefectul județului Hunedoara în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, situația municipiului Petroșani a fost reanalizată în cadrul CJSU și s-a decis ridicarea măsurii de închidere a barurilor, cafenelelor și restaurantelor. Am decis să mă implic în această situație, dată fiind starea de fapt existentă în realitate și pentru a veni în sprijinul domeniului HORECA, serios afectat în această perioadă pandemică”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Potrivit edilului, din cazurile active la nivelul localității, 31 sunt izolate la căminul de bătrâni. Deci aceștia nu pot transmite comunitar virusul.

Prefectul de Hunedoara, Vasilică Potecă, președintele CJSU, a declarat că decizia este una excepțională și a fost luată de comun acord cu reprezentanții Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Bucureștiul a depășit pragul de 1,5 cazuri Covid la mia de locuitori de la care se pot închide restaurantele / În ce județe rata de infectare este la limită 30 Septembrie 2020 • Ioana Câmpean •

Bucureștiul a depășit pragul de 1,5 cazuri Covid la mia de locuitori în ultimele 14 zile. Odată depășit acest prag, se pot închide restaurantele, cafenelele și sălile de jocuri. De asemenea, în câteva județe rata de infectare se apropie de această limită, potrivit datelor centralizate de Graphs.ro.

Astfel, după recordul de 405 infectări zilnice înregistrat miercuri, Bucureștiul a ajuns la o rată de 1,58 cazuri la mia de locuitori în ultimele 14 zile.

Județul Vâlcea este aproape de pragul de 1,5, cu o rată de 1,46. Urmează Ilfov – 1,32, Brașov – 1,27 și Vaslui – 1,25.

44

De altfel, în județul Vâlcea au fost impuse restricții care intră în vigoare joi.

Amintim că prin hotărârea 43 din 27 august, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis că activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor se poate relua în județele unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori.

CNSU a decis că, atunci când incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, comitetele județe pot decide restricționarea activității restaurantelor și cafenelelor. Această măsură vizează și restaurantele și cafenelele din interiorul hotelurilor și pensiunilor, precum și activitatea sălilor de jocuri de noroc.

Hotărârea 43 poate fi consultată aici.

Din cauza creșterii numărului de cazuri de COVID-19 în ultima perioadă, unele județe au decis deja, imediat după alegerile locale, restricționarea activității restaurantelor și barurilor din localitățile cele mai afectate de epidemie. În municipiul Iași o astfel de măsură ar putea fi impusă începând de luni, 5 octombrie.

Ce ştie Orban despre Covid-19? Premierul a scăpat porumbelul! Sunt informaţii grele Daniel Teodoreanu 1 octombrie 2020

Premierul României, Ludovic Orban, a participat joi la Conferinţa Naţională a Industriei Ospitalităţii, prilej folosit pentru a le transmite celor prezenţi că nu a inventat el Covid-19.

45

    https://evz.ro/ce-stie-orban-despre-covid-19-premierul-a-scapat-porumbelul-sunt-informatii-grele.html

Premierul României, Ludovic Orban, a participat joi la Conferinţa Naţională a Industriei Ospitalităţii, prilej folosit pentru a le transmite celor prezenţi că nu a inventat el Covid-19.

Chiar la începutul intervenţiei sale, liderul Guvernului României a transmis că teribila boală infecţioasă care a lovit planeta „s-a născut în alte ţări”.

Altfel, prim-ministrul României a încercat să-i încurajeze pe cei care au afaceri în domeniul HoReCa, spunându-le că se încearcă găsirea unor soluţii.

Astfel, principalul mesaj al lui Orban a fost că guvernul caută în continuare soluții pentru a sprijini industria ospitalității, printre cele mai afectate de pandemie.

Lista cu măsurile luate de guvernanţi

„Văd priviri nu foarte drăgăstoase de la dumneavoastră, dar să ştiţi că nu am inventat eu Covid-19…

S-a născut în alte ţări şi efectele, din păcate, au fost extrem de negative asupra industriei ospitalităţii.

Noi am încercat să gândim anumite forme de sprijin, anularea impozitului specific, şomajul tehnic, 41,5% indemnizaţia pentru reluarea activităţii…

De la 1 septembrie a intrat în funcţiune programul flexibil de muncă, kurzarbeit, care e prima oară aplicat în România, evident trebuie să urmărim modul în care funcţionează.

Am adoptat acte normative care să permită autorităţilor locale să reducă impozitul pe clădire, până la 50%, şi chiar să anuleze taxa pe clădire sau taxa de ocupare a domeniului public”, a spus Ludovic Orban.

46

Oamenii se tem să meargă la restaurant

Au urmat asigurările despre faptul că guvernul se află în dialog cu reprezentanții industriei pentru a găsi cele mai bune soluții.

Totuşi, aşa cum a precizat premierul, sectorul HoReCa se confruntă în continuare cu pierderi importante.

Principala explicaţie este legată reţinerea populației, care preferă să meargă din ce în ce mai rar la restaurant din cauza temerilor legate de noul coronavirus.

„Există o reticenţă din partea oamenilor de a se duce la restaurant sau de a efectua deplasări în scop turistic.

Sunt nişte efecte pe care nu le putem noi controla în niciun fel, ca atare, este clară o reducere a veniturilor.

Rămânem în continuare în dialog, căutăm în continuare soluţii pentru a ţine în picioare acest domeniu de activitate important, care are un potenţial de dezvoltare în România.

Am gândit programul de granturi pentru sectoarele afectate de COVID, încercăm să găsim soluţii de susţinere, un sistem de vouchere pentru zona turistică. Sunt lucruri la care ne-am gândit şi menţinem în continuare dialogul cu reprezentanţii dumneavoastră”, a completat Orban.

Activitate reluată de la 1 septembrie

De la 1 septembrie, restaurantele, cafenelele, cinematografele și instituțiile care organizează spectacole s-au redeschis ţinând cont de condiţiile sanitare speciale.

La polul opus, s-a decis ca barurile, cluburile şi discotecile să rămână închise.

Printre normele sanitare stabilite de autorități şi menite să prevină răspândirea SARS-CoV-2 printre angajați și clienți se numără următoarele:

– mască și mănuși pentru angajaţi

– dispozitive cu dezinfectant la intrare, pe mese și la grupurile sanitare

– mesele ocupate pe bază de rezervare sau prin înscrierea în registru la intrarea în restaurant

47

– triaj observaţional la intrare; persoanele cu semne de afecţiune respiratorie vor fi respinse

– minimum doi metri distanţa între mese

– o masă ocupată, una liberă

– maximum 6 persoane la masă

– culoare unice pentru circulaţia clienţilor

– meniuri de unică folosință

– meniurile, olivierele şi solniţele se dezinfectează după fiecare client

– nu se va mai mânca şi bea la bar și nici în picioare

– dansul este strict interzis

– clienții trebuie să poarte mască când pleacă de la masă

– plata se face la casa de marcat, care trebuie să aibă panouri de protecție din plexiglas

aerisirea cât mai frecventă a încăperilor este recomandată în majoritatea timpului

Producția de legume și fructe din programul Mega Image „Gusturi românești de la gospodari” s-a dublat anul acesta Andra Imbrea01 Oct 2020 - Știri și Noutăți Cei peste 195 de producători locali de legume și fructe din programul Mega Image „Gusturi românești de la gospodari” au încheiat sezonul de primăvară – vară cu rezultate de producție duble față de anul trecut, de peste 6.500 de tone de legume livrate în supermarketurile retailerului belgian.

Astfel, deși într-un context mult mai dificil, generat de pandemia COVID-19, în care producătorii locali au avut nevoie mai mult decât oricând de sprijin pentru a-și vinde recoltele și pentru a avea

48

stabilitate financiară, în care au avut o forță de muncă redusă pe perioada stării de urgență, au reușit să își continue munca și să obțină culturi productive.

“Suntem alături și i-am susținut permanent pe producătorii locali și ne bucurăm să vedem că programul nostru Gusturi românești de la gospodari crește de la an la an. Rezultatele foarte bune pe care le-au obținut în sezonul de primăvară – vară, care tocmai s-a încheiat, demonstrează încă o dată colaborarea productivă pe care o avem împreună și ne susține investiția în produse locale, sănătoase și de calitate.” afirmă Mircea Moga, CEO Mega Image.

În acest an, producătorii locali din program au cultivat responsabil legume de sezon pe o suprafață protejată în creștere cu peste 40 de hectare față de anul trecut, în zone renumite din întreaga țară, doar în sistem tradițional, direct pe sol, beneficiind de sprijin și implicarea Mega Image.

Programul e unic pe piața de retail din România prin echipa Mega Image coordonată de un inginer agronom, care le oferă producătorilor consultanță pas cu pas, de la analiza solului și a apei, la planificarea culturilor, până la întreținerea culturii pe perioada creșterii și verificarea finală înainte de livrare în magazine.

Doar în sezonul de primăvară – vară, recent încheiat, producția de legume din cadrul programului a fost de peste 6.514 tone, ceea ce reprezintă o creștere de peste 100% față de anul anterior. Legumele care au înregistrat creșteri semnificative de producție au fost: verdețuri de primăvară, castraveți, morcovi, ardei urmate de roșii, salată și vinete.

În acest moment, producătorii au intrat deja în sezonul de toamnă și livrează zilnic în magazine fructe și legume proaspăt culese.

Fondat în 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 817 de magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iași, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte, Timișoara, Bacău, Focșani, Oradea, Sibiu şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Românești. Mega Image îşi propune să ofere consumatorilor, în fiecare zi, servicii de calitate şi o gamă de produse hrănitoare, sănătoase şi sigure, la preţuri accesibile. Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.

49

Auchan, reduceri, promoții și tombolă de 10.000 de euro cu ocazia aniversării a 14 ani pe piața locală Andra Imbrea , 01 Oct 2020 - Știri și Noutăți

Până pe 20 octombrie 2020, Auchan sărbătorește în magazine și pe auchan.ro aniversarea celor 14 ani de activitate a companiei în România.

Prezent pe piața locală cu 33 de hipermarketuri, 5 supermarketuri și o rețea de 26 de magazine de proximitate MyAuchan, Auchan Retail România marchează luna aceasta 14 ani de la deschiderea primului hipermarket, Auchan Titan, în 2006. Momentul este sărbătorit cu mii de prețuri aniversare, oferte speciale și noutăți la raft, precum și printr-o tombolă specială care propune peste 1.000 de premii, inclusiv unul în valoare de 10.000 euro. În această perioadă, clienții Auchan sunt invitați să-și obțină propriul buletin aniversar, respectiv un instrument prin care vor fi anunțați data secretă la care vor avea acces la reduceri suplimentare de -5% la tot, mai puțin țigări și taxa verde, precum și șansa de a câștiga oricare din premiile tombolei aniversare.

Pentru a se înscrie la tombolă, clienți vor trebui să-și creeze un cont pe auchan.ro și să-și genereze propriul buletin aniversar virtual care îi înscrie automat în tombola aniversară în care sunt oferite peste 1.000 de premii astfel:

10.000 de euro net (echivalentul în LEI calculat la cursul valutar BNR valabil în ziua trimiterii premiului către Câștigător) direct în contul marelui câștigător

10 cărucioare de cumpărături în valoare de 1.000 lei fiecare, acordate sub formă de vouchere în valoare de 1000 de lei, valabile în magazinele Auchan și MyAuchan. Voucherele nu pot fi utilizate pentru achiziționarea produselor din tutun 

100 de coșuri de cumpărături în valoare de 100 lei fiecare acordate sub formă de vouchere de cumpărături în valoare de 100 de lei,

50

valabile în magazinele Auchan și MyAuchan. Voucherele nu pot fi utilizate pentru achiziționarea produselor din tutun.

1.000 de coduri de reducere online în valoare de 10% din cumpărături, respectiv 10% din valoarea comenzii realizate la momentul utilizării codului. Pentru comenzi de peste 3000 lei, valoarea discountului este limitată la 300 lei. Reducere valabilă exclusiv online, doar pentru cumpărături efectuate pe www.auchan.ro. Un cod poate fi utilizat doar o dată, pentru o sesiune de cumpărături și nu se cumulează cu alte coduri.

100 de de alimentări carburant PETROM, acordate sub forma de vouchere de alimentare gratuită cu carburant în benzinăriile Petrom, în valoare de 250 lei.

Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri Auchan, 5 supermarketuri Auchan și o rețea de 26 magazine de proximitate MyAuchan. Cu peste 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare, o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de Euro, Auchan propune celor circa 5 milioane de locuitori din orașele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount generalizat, cu toate preţurile mici, permanent. Pe www.auchan.ro, Auchan prezintă clienților peste 25.000 de produse.

Kaufland: Cu România pentru România, meatmilk , 1 octombrie 2020

(Rezultatele primului studiu de impact socio-economic al companiei)

Astăzi, Kaufland are peste 130 de magazine, răspândite pe tot teritoriul României. Lider pe piață în retail, cu o cifră de afaceri de peste 11,88 miliarde lei (2019). Conform studiului de impact socio-economic (2019), activitatea Kaufland a generat o contribuţie directă de peste 461 milioane de euro în economia românească, cu investiţiile directe de 142 milioane de euro.

51

În 2019, Kaufland a susținut 136 de proiecte de CSR, care au avut 2,4 milioane de beneficiari, fiind donaţi 7,7 milioane de euro.

Strategia de CSR Kaufland vizează implicarea în proiecte în 5 direcții esențiale pentru dezvoltarea societății: în cauze sociale, sport & sănătate, educație, cultură și pentru mediul înconjurător;

Datorită implicării complexe în dezvoltarea sustenabilității în România, Kaufland a fost aleasă Cea mai sustenabilă companie din România 2 ani la rând, conform analizei CSR Index 2018 și 2019, ce a inclus peste 600 de companii din țară și unde Kaufland a obținut cel mai mare punctaj (94 din 100).

Pentru Kaufland, tot acest bilanț se traduce în încredere din partea românilor. În ultimele luni, am simțit că această încredere a căpătat valențe noi. Cel mai mult ne-am dorit, în această perioadă, să le insuflăm românilor că se pot baza pe noi. Dar asta nu e deloc diferit față de ceea ce facem zi de zi, de 15 ani încoace. Doar eforturile au fost mai intense și mai diverse.

Contribuția ca angajator

Kaufland creează în România peste 12.500 de locuri de muncă cu normă întreagă în magazinele, depozitele și birourile sale. Pe lângă echipa noastră, susținem peste 41.000 de locuri de muncă la furnizorii și partenerii noștri, iar salariile plătite duc la existența a încă aproape 7000 de locuri de muncă asociate. Pentru fiecare loc de muncă la Kaufland, alte 3,8 sunt create în economia românească, ducând la un total de peste 60.000, sau peste un procent din numărul total de angajați din România.

Suntem unul dintre principalii angajatori din mediul privat iar peste 500 de mii de clienți ne trec pragul în fiecare zi. Tot într-o singură zi, între 300 și 500 camioane pleacă cu marfă către magazine.

Plătitor de taxe și investitor

Valoarea adăugată pe care Kaufland o aduce României nu stă doar în calitatea produselor și a serviciilor sale. În 2019, întreaga activitate a Kaufland a însemnat și o contribuție substanțială la bugetul de stat: peste 196 de milioane de euro.

Tot în anul 2019, investițiile noastre directe s-au ridicat la 142 de milioane de euro. Dacă vorbim despre impactul total, incluzând și contribuția indirectă, prin lanțul de furnizori și parteneri, ajungem la aproape 1,7

52

miliarde de euro, sau aproape de 1% din totalul valorii adăugate de România în 2019.

Practic, pentru fiecare euro cheltuit 66  % merg la furnizori români, 12% bani în importuri, 6% în cheltuieli cu salariile, 5 % în taxe la bugetul de stat și 11 % în profit, depreciere, amortizări și alte ajustări contabile.

Partener al comunității

Succesul Kaufland e construit având ca bază satisfacția și încrederea pe care ne-o oferă clienții care ne trec pragul, echipei noastre, partenerilor și societății care îi definește, până la urmă, viitorul. Suntem recunoscători să-i avem alături pe toți cei implicați în povestea noastră.

Contribuția Kaufland nu se limitează la impactul business-ulului nostru. Ne mândrim cu prezența în România. Suntem recunoscători comunităților care ne găzduiesc. Ne implicăm pentru a face diferența.

Suntem cel puțin la fel de ambițioși când e vorba de responsabilitate socială, cum suntem în dezvoltarea business-ului Kaufland. Asta înseamnă că ne dorim să facem mereu mai mult, mai bine, pentru mai mulți oameni. Credem cu tărie că România poate fi un loc mai bun pentru noi toți, prin implicarea fiecăruia. Din 2018, am reunit toate inițiativele de responsabilitate socială ale Kaufland sub o singură platformă de comunicare: „Implicarea face diferența”.

Cele mai multe dintre proiectele noastre de CSR se derulează în parteneriat cu asociații nonguvernamentale. Împreună, identificăm nevoi din societate și punem în practică soluții ce se adresează unor grupuri mari de beneficiari.

Politica de expansiune a Kaufland se aplică și în zona aceasta: în 2019, ne-am concentrat pe extinderea numărului de beneficiari din toată țara ai programelor noastre.

În total, în 2019, am susținut 136 de proiecte pentru comunitate și mediu, împreună cu 82 de organizații partenere. Am înregistrat o creștere substanțială a numărului de beneficiari – cu peste 1 milion de români mai mult decât în 2018 – și am investit în comunitate peste 1,5 milioane de euro mai mult decât în anul anterior. Am ajuns, astfel, la 2,4 milioane de români, prin proiecte în valoare de 7,7 milioane de euro.

INVESTIM ȘI MAI DEPARTE

53

Kaufland avansează cu investiţiile în România, iar în acest an a dublat bugetul de investiții, la 300 milioane de euro.Bugetul de investiții din acest an vizează achiziția de terenuri, modernizarea magazinelor, tehnologii noi, expansiune și construcție.2020 în planurile Kaufland înseamnă și un ritm accelerat de expansiune, ce vizează deschiderea a cel puţin zece magazine noi, viziune valabilă de asemenea pentru fiecare din următorii ani.

DIVERSE

ANAF, cu ochii pe tranzacțiile cu cereale! Dosar penal pentru o evaziune de 100.000 de lei! agrointeligenta.ro - 1 octombrie 2020

Autoritățile sunt cu ochii pe cei care fac tranzacții cu cereale care apoi sunt evidențiate în mod suspect în actele contabile ale societăților comerciale. Un caz concret a fost semnalat în județul Argeș, unde administratorul unei companii ar putea ajunge în instanţă pentru evaziune fiscală. Prejudiciul creat depășește 100.000 de lei.

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalitatii Economice Argeş au finalizat marţi cercetările într-un dosar penal întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

”Din cercetări s-a stabilit că în perioada 2012-2013, un bărbat de 41 de ani, din Slobozia, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, ar fi evidenţiat în actele contabile cheltuieli care nu ar fi avut la bază operaţiuni reale, constând în achiziţia de cereale, sustrăgându-se, astfel, de la plata obligaţiilor fiscale şi cauzând un prejudiciu în valoare de peste 100.000 de lei”, precizează IPJ Argeş, citat de adevarul.ro.

În vederea recuperării prejudiciului, s-a instituit măsura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile deţinute de cel în cauză. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş cu propunere de trimitere în judecată.

Primar condamnat la închisoare după țepe de 1 MILION de euro din subvențiile APIA 1 octombrie 2020 Un fost primar din județul Mehedinți a fost condamnat la închisoare cu executare, după ce a obținut ilegal subvenții de la APIA pentru terenuri și animale! Rafael Ionel Dunărințu, fost primar al orașului Baia de Armă, din județul Mehedinți, a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă

54

continuată, de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Mehedinți. Suma obținută ilegal de acesta este cutremurătoare: aproape un milion de euro!

Se pare că Dunărințu nu a acționat singur. Potrivit jurnalulolteniei.ro, acesta ar fi fost ajutat chiar de un medic veterinar să obțină ilegal sumele uriașe de bani. Din dosarul penal deschis pe numele său reiese că fostul primar Rafael Ionel Dunărințu a obținut necuvenit de la APIA Mehedinți nu mai puțin de 4.894.847,05 lei, adică aproape 1 milion de euro.

”În baza art. 25 C.p.p., rap. la art. 397 C.p.p., Admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – Bucureşti şi obligă inculpaţii să plătească părţii civile după cum urmează: Obligă inculpatul Dunărinţu Rafael Ionel să plătească suma totală de 4.894.847,05 lei, reprezentând sprijin financiar acordat necuvenit în campaniile agricole 2009-2014, din care, în solidar cu inculpata Bălănescu Domnica pentru suma de 3.985.916,47 lei; în solidar cu inculpaţii Scorobete Ion şi Semen Nicolae Lucian pentru suma de 1.730.296,96 lei şi în solidar cu inculpata SC TRANS EXFOR pentru suma de 2.642.227,54 lei” se precizează în hotărârea instanței.

Fostul primar din orașul Baia de Aramă nu se află la prima abatere. Dunărințu este, în prezent, după gratii, pentru ispășirea unei pedepse de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru infracțiunea de instigarea la furt de arbori din domeniul forestier. Mai mult, acesta a mai fost condamnat la un an de închisoare cu executare și într-un al treilea dosar pentru complicitate la fals intelectual în formă continuată pentru obținerea de fonduri europene de la AFIR Mehedinți, pe măsura 141. În acest dosar însă a primit o condamnare de 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare.

... citeste si partea a doua ....

55