Stiri 29 iunie 2020, a treia parteBringo, aplicaţia mobilă controlată de Carrefour, este disponibilă în şase noi oraşe şi a ajuns la o reţea de 35 de localităţi. ”Extinderea în comunităţile din oraşele medii şi mici face parte din planul de dezvoltare” Roxana Rosu 29.06.2020,

Bringo, aplicaţia mobilă pentru livrat cumpărături controlată de Carrefour, şi-a extins prezenţa în alte şase oraşe, respectiv Reşiţa, Giurgiu, Olteniţa, Deva, Câmpulung şi Târgu Mureş, ajungând la o reţea de 35 de localităţi.

“Ne dorim să aducem valoare pentru clienţii noştrii de aceea, în viitor Bringo îşi propune să mărească lista de parteneri. Adăugând noi nume, de la magazine cunoscute la nivel naţional, până la shopuri locale îndrăgite de oameni. Extinderea în comunităţile din oraşele medii şi mici face parte din planul de dezvoltare Bringo, plan în care accesibilitatea ocupă primul loc. Într-un context în care modul de cumpărare este redefinit, ne dorim că Bringo să răspundă nevoilor actuale ale tuturor consumatorilor, nu doar ale locuitorilor din oraşele mari”,a  declarat Justyna Torres, administrator Bringo.

Top zece jucători din comerţul alimentar, o piaţă de 22 mld. euro. Kaufland rămâne lider, dar Carrefour se apropie ameninţător de prima poziţie. Lidl şi Profi „vânează“ tot locul 1

♦ Cei mai mari zece jucători din comerţul alimentar au adunat anul trecut afaceri de peste 68 mld. lei (14 mld. euro) l Aceste reţele ce adună peste 3.000 de magazine moderne - hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, discount şi cash&carry - activează pe o piaţă totală de 21-22 mld. euro unde se luptă cu jucătorii tradiţionali ♦ Nouă dintre cei mai mari zece jucători şi-au majorat afacerile anul trecut, reţeaua de hipermarketuri Cora fiind singura excepţie ♦ În cazul celorlalte, rata de creştere a variat între 3% (Selgros) şi peste 20% (Lidl şi Profi).

Cristina Roşca 29.06.2020,

În comerţul modern local rezultatele financiare pe anul trecut nu au adus schimbări majore, doar urcări, respectiv coborâri de o poziţie în a doua parte a top zece. Mai exact, discounterul german Penny Market a devansat Selgros, iar Metro şi Auchan ar putea să fi făcut o rocadă, însă datele celor două companii nu sunt încă publice.

La vârf însă nu există modificări de loc, mai degrabă schimbările sunt mici, deşi de impact. Astfel, Carrefour suflă în ceafa liderului Kaufland. Pe cei doi giganţi îi mai despart doar 90 de milioane de lei după ce francezii şi-au majorat afacerile cu 11,5% anul trecut, iar nemţii „doar“ cu 9%. Totodată, Lidl vine puternic din urmă, oficialii companiei anunţând la începutul anului că au crescut de patru ori mai repede decât piaţa. Iar acum consumul privat anunţat de INS a avansat cu 7%, discounterul are un plus de 25-30% conform estimărilor ZF. Aceste rate puternice de creştere anunţate an de an de către Lidl - companie intrată oficial pe piaţă în 2011 prin preluarea Plus Discount - face ca discounterul german să reducă diferenţa care îl desparte de primii doi clasaţi. De altfel, tocmai galopul pe care l-a avut businessul încă de la intrarea oficială pe piaţă a grupului i-a asigurat companiei locul trei în piaţă extrem de rapid.

Creşterile accelerate ale Lidl şi Profi - numărul trei şi patru din piaţă - fac ca la vârf să se intensifice competiţia. Cele două companii sunt singurele care şi-au majorat vânzările cu peste 20% anul trecut.

Oficialii Profi au aruncat şi ei mănuşa recent şi au spus că e doar o problemă de timp până devin lideri. Ei văd că în 4-5 ani la vârf bătălia pentru fotoliul de lider se va da între Profi şi Lidl. Totodată, ambele reţele au planuri ambiţioase pe plan local, cu sute de deschideri în cazul Profi şi câteva zeci în cazul Lidl an de an.

Pentru că simte intensificarea luptei şi pentru a-şi menţine prima poziţie în piaţă, Marco Hoessl, CEO al grupului Kaufland, a anunţat că în acest an fiscal (ce se încheie pe 28 februarie 2021) compania va deschide 13 magazine.

Prin comparaţie, anul trecut au fost deschise 7 unităţi, iar în 2018 doar patru, deşi de fiecare dată planurile vizau peste 10 hipermarketuri noi. Ţinta este ca până în 2024 compania să ajungă la 164 de unităţi. An de an în România se deschid 350-400 de magazine moderne sub formate precum hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, discount sau cash&carry.

Ce este interesant de remarcat în comerţul modern local este faptul că investiţiile continuă în pofida pandemiei. Reţelele de magazine moderne au anunţat cifre record pentru 2020 în ceea ce priveşte investiţiile pe care vor să le facă în România. Mai exact, bugetul total estimat de ZF este de circa 1 mld. euro.

Cei mai mulţi bani îi vor paria reţelele-soră Kaufland şi Lidl, parte a grupului german Schwarz, care vor scoate din buzunare mai bine de jumătate de miliard de euro împreună. Ca număr de magazine, campioni ai expansiunii vor continua să fie Profi şi Mega Image, retaileri activi pe format mic, cu supermarketuri şi magazine de proximitate.

Comerţul alimentar a fost unul dintre sectoarele care au continuat să pompeze bani în deschideri de magazine şi depozite în fiecare an, cu preponderenţă în ultima perioadă marcată de creşterea economiei şi a consumului, dar nu numai.

Antreprenori locali. Grupul de restaurante SHC, controlat de Radu Dumitrescu, a preluat restaurantul Embassy Park de pe malul lacului Herăstrău şi l-a rebranduit în Stadio

Radu Dumitrescu Cristina Roşca 29.06.2020,

Grupul de restaurante Stadio Hospitality (SHC), controlat de antreprenorul Radu Dumitrescu, a preluat în urmă cu câteva luni restaurantul Embassy Park de pe malul lacului Herăstrău pe care l-a rebranduit în Stadio Park după o serie de lucrări de reamenajare. Similar, a fost rebranduit localul Social 1, amplasat pe Bulevardul Unirii la numărul 1. Acesta deja făcea parte din grup. El poartă numele Stadio Unirii. Cele două restaurante se alătura astfel celui ce a purtat încă de la început acest nume, Stadio Union.

„Ce vom deschide de acum înainte va purta marca Stadio. Dacă vom prelua ceva cunoscut, care are un nume puternic, nu va avea sens să schimbăm, cum a fost şi cazul 18 Lounge, însă în caz contrar pariem pe Stadio“, spune Radu Dumitrescu.

Grupul creionat de antreprenor deţine în prezent cele trei restaurante Stadio, alături de NOR (restaurantul la cea mai mare înălţime din Bucureşti), Cişmigiu Bistro la Etaj şi 18 Lounge amplasat în zona Piaţa Presei Libere. Acelaşi grup operează şi spaţiul Iqos din Piaţa Victoriei, unde există un hub creativ, un spaţiu de evenimente şi un mic bistrou. SHC are circa 350 de salariaţi şi afaceri totale estimate la 7,3 mil. euro anul trecut, cu 35% peste nivelul din 2018.

Se deschide o mare piață pentru producătorii români! Ramona Dascălu 29 iunie 2020

O mare piață își va deschide porțile pentru producătorii agricoli români! Anunțul a fost făcut de primarul sectorului 4 Daniel Băluță, care a declarat, într-un interviu pentru DCNews, că marea deschidere va avea loc în luna iulie. Este vorba despre Piața Sudului, care are acum o nouă față, de nerecunoscut față de vechea piață, care a fost demolată în urmă cu un an și jumătate, când s-a luat decizia să fie construită o piață agroalimentară modernă.

La acest moment, deschiderea pieței ține foarte mult de modul cum evoluează pandemia de coronavirus, însă după ce va fi deschisă va fi una dintre cele mai mari piețe din Capitală, comparabilă cu piața Obor.

“Imediat ce această stare de alertă va fi depăşită, vom şi da în folosinţă piaţa pentru a reduce riscurile potenţiale la o asemenea dimensiune pe care o are Piaţa Sudului, aproximativ 10.000 de metri pătraţi numai în construcția centrală. Ar fi destul de neplăcut să o deschidem acum. După 15 iulie, până în 1 august, Piaţa Sudului va fi deschisă. Sunt convins că va deveni un reper pentru tot Bucureştiul”, a spus primarul sectorului 4, Daniel Băluţă.

Lucrările de modernizare la Piața Sudului au început pe 29 octombrie 2018 și aveau ca dată de finalizare 29 octombrie 2019. Potrivit edilului Sectorului 4, costul lucrărilor s-a ridicat la 35.609.422, 91 de lei, fără TVA. Conform planului, noul Complex Agroalimentar Piața Sudului este format din trei corpuri de clădire destinate închirierii de către Consiliul Local, pentru activități comerciale.

Partea superioară a machetei

DIVERSE

Zeci de perchezitii în şase judeţe şi în Bucureşti într-un dosar referitor la vânzarea de tutun prelucrat, prejudiciul fiind de un milion de euro 29 iunie 2020, 08:52 deNews.ro

Poliţiştii fac luni dimineaţă 41 de percheziţii în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Bacău, Prahova, Satu Mare şi în municipiul Bucureşti la domiciliile mai multor persoane bănuite că ar fi produs şi comercializat în mod ilegal tutun, fiind emise 22 de mandate de aducere.

”La data de 29 iunie a.c., sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, poliţişti din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Giurgiu, Călăraşi, Prahova, Ialomiţa, Bacău, Satu Mare, Bucureşti şi Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu pun in executare 41 de mandate de percheziţie la domiciliile unor persoane bănuite de producerea, depozitarea şi comercializarea de tutun prelucrat de fumat. Activităţile se derulează în cadrul unui dosar penal instrumentat sub coordonarea Parchetului Militar Bucureşti”, anunţă Poliţia Română.

Din datele şi probele administrate în cauză, au rezultat indicii că o parte dintre persoanele bănuite ar fi constituit un grup infracţional specializat în prelucrarea tutunului brut în tutun de fumat, obţinut prin fierbere, adăugare de arome şi mărunţire. La grup ar fi aderat alte persoane care aveau atribuţii de promovare online, primirea comenzilor telefonic şi vânzare. Tutunul ambalat sub diferite mărci cunoscute era comercializat prin reţele de curierat, încasând contravaloarea ramburs.

Pe numele a 22 de persoane au fost emise mandate de aducere, urmând a fi conduse la sediul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice pentru activităţi procedurale. Prejudiciul estimat prin activitatea infracţională este de 1.000.000 de euro, reprezentând accize datorate bugetului consolidat. Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale, iar la activităţi participă luptători ai Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale, Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, precum şi reprezentanţi ai Direcţiei Generale a Vămilor şi E Distribuţie Muntenia şi Dobrogea.

Tone de alimente ce trebuiau împărțite elevilor în școli zac în depozite și se strică! Ramona Dascălu28 iunie 2020

Semnal de alarmă tras de președintele Consiliului Județean Timiș! Cătălin Dobra acuză guvernul Orban că nu a făcut nimic pentru ca autorităţile locale să poată redistribui alimentele care trebuiau împărțite către elevii din școli, în toată această perioadă în care copiii nu au mers la cursuri, către persoane nevoiașe, care ar fi avut mare nevoie de ele. Un act normativ în acest sens a fost “uitat” de Guvern în sertare.

Președintele Consiliului Județean Timiș susține că multe dintre acele alimente uitate în depozite sunt pe cale să se strice sau chiar să expire și asta pentru că autoritățile centrale, în speță Ministerul Agriculturii, nu a binevoit să răspundă adreselor pe care Consiliul Județean le-a înaintat către minister, adrese prin care s-a solicitat clar crearea unui cadru legislativ prin care laptele, cornul și mărul să fie resditribuite în centre de asistență socială sau în spitale.

”Țara arde și baba se piaptănă, spune o vorbă din popor…. popor care se uită acum la Guvernul Orban cum stă cu mâna-n sân, în vreme ce alimentele care trebuiau împărțite copiilor în școli, expiră sau se strică. Consiliul Județean Timiș a făcut mai multe adrese către Ministerul Agriculturii, prin care am solicitat să creeze cadrul legal pentru ca laptele, cornul și mărul destinate elevilor, să fie redistribuite în centre de asistență socială sau în spitale. Pandemia a suspendat cursurile încă din martie, iar acum a început vacanța și e firesc că ele nu mai pot fi distribuite. Au trecut aproape 3 luni de când am făcut prima adresă. Nici până la ora actuală nu avem un răspuns. Stimabilii guvernanți sunt pesemne ocupați cu altele. Pe site-ul Ministerului Agriculturii, există în procedura de transparență decizională un proiect de Ordonanță de Guvern, dar termenul e de mult expirat. Și ei tot nimic. La noi în județ, în Timiș, sunt peste 600.000 de astfel de produse, fie rămase în școli, fie în depozitele firmelor care au prestat aceste servicii. Doamnelor și domnilor din Guvernul Orban, înțeleg că nu vreți să măriți pensiile și nici să majorați alocațiile dar, poate vă înduplecați totuși să luați măsurile necesare astfel încât să nu aruncăm la gunoi toate acele produse”, este mesajul transmis președintele Consiliului Județean Timiș către guvernul Orban.

Partea superioară a machetei

Partea inferioară a machetei

GLOBAL

Pandemia a condus la contracţia fără precedent a comerţului global Călin Rechea Ziarul BURSA #Macroeconomie / 29 iunie Îngheţarea activităţii economice pentru a opri extinderea epidemiei de coronavirus a condus la contracţia fără precedent a comerţului global în luna aprilie 2020, conform datelor din raportul World Trade Monitor, publicat de institutul olandez CPB (www.cpb.nl).

Volumul schimburilor comerciale a scăzut cu o rată lunară de 12,1%, aproape dublă faţă de contracţia maximă anterioară, de 6,2%, înregistrată în decembrie 2008 (vezi graficul de pe ilustraţie).

Declinul anual al comerţului global s-a accelerat până la 16,2%, de la 5,4% în luna anterioară, pe fondul revizuirii contracţiei lunare din martie 2020 până la -2,4%, de la o estimare iniţială de -1,4%.

Această dinamică a fost determinată mai ales de căderea masivă a comerţului la nivelul economiilor dezvoltate, în special zona euro şi Statele Unite.

Indicele volumului schimburilor comerciale din zona euro s-a prăbuşit până la cel mai redus nivel din ultimii 17 ani (vezi graficul 2), în condiţiile în care scăderea anuală s-a accelerat până la 28,5%, de la 11,4% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare de 20,1%.

Volumul exporturilor din zona euro şi-a accelerat declinul anual până la 30,5% în aprilie 2020, de la 10,9% în luna anterioară, pe fondul unei scăderi lunare de 23,1%, iar importurile au scăzut cu o rată anuală de 26,5%, în condiţiile unei scăderi lunare de 17%.

La nivelul Statelor Unite s-a observat o accentuare a contracţiei schimburilor comerciale, până la o rată anuală de 19,1%, de la 5,4% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare de 16,8%. Exporturile au scăzut cu o rată lunară de 22,5%, iar declinul importurilor a fost de 11,3%.

Tendinţa negativă se va menţine în SUA, după cum arată indicele transporturilor de la Cass Information Systems (CIS). Raportul pentru luna mai 2020 arată accelerarea scăderii anuale până la 23,6%, de la 22,7% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare uşoare, de 1,6%, după scăderea de 15,1% din luna anterioară.

"În condiţiile în care aprilie a fost luna cu cele mai stricte măsuri de izolare, scăderea schimburilor comerciale a fost determinată de întreruperile producţiei şi a lanţurilor de distribuţie, dar şi de scăderea cererii pentru importuri la nivel global", a declarat Joanna Konings, economist la ING, pentru Financial Times.

Tot datele de la CPB arată o scădere anuală de 12,1% a producţiei industriale globale în aprilie 2020, după un declin de 4,6% în luna anterioară, pe fondul unei scăderi lunare de 8,1%. Scăderi masive s-au înregistrat în toate economiile dezvoltate, mai ales în zona euro, unde producţia industrială şi-a accelerat declinul anual până la 29,3%, de la 13,9%, în condiţiile unei scăderi lunare de 18,3%.

Volumul schimburilor comerciale la nivelul economiilor emergente şi-a accelerat scăderea anuală până la 8,3%, de la 1% în luna anterioară, pe fondul unei scăderi lunare de 7%.

Conform datelor de la CPB, volumul schimburilor comerciale ale Chinei a revenit în teritoriu negativ după redresarea din martie 2020. Scăderea anuală s-a accelerat până la 1,9%, de la 1,4%, pe fondul unei scăderi lunare de 3%. Volumul importurilor a scăzut cu o rată anuală de 4,8%, iar exporturile au crescut cu o rată anuală de 1,3%, după o scădere de 5,3% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare de 2,1%.

În economiile Europei de Est s-a înregistrat cea mai mare scădere anuală a schimburilor comerciale din ultimii patru ani şi jumătate, de 5,9%, după o creştere de 1,2% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare de 4,5%.

Volumul importurilor a scăzut cu o rată anuală de 4,5%, după o creştere de 3,7%, pe fondul unei scăderi lunare de 5,4%, iar exporturile şi-au accelerat scăderea anuală până la 7,1%, de la 1,2%, în condiţiile unei scăderi lunare de 3,6%.

Tendinţa negativă a schimburilor comerciale s-a accelerat semnificativ şi la nivelul economiilor emergente din Asia, exclusiv China, unde scăderea anuală a ajuns la 10,2%, de la 1,3%, pe fondul unei scăderi lunare de 8%. Exporturile au scăzut cu o rată anuală de 9,1%, în condiţiile unei scăderi lunare de 8,3%, iar importurile şi-au accelerat scăderea anuală până la 11,2%, de la 1,2% în luna anterioară, pe fondul unui declin lunar de 7,7%.

Primele estimări ale indicilor PMI (Purchasing Managers' Index) pentru zona euro şi principalele sale economii în iunie 2020 au fost considerate semnale pentru revenirea optimismului şi a redresării economice.

Richard Barwell, de la BNP Paribas Asset Management, a avertizat însă că "dacă se înţelege modul în care sunt construiţi indicii de la IHS Markit, atunci datele indică o redresare sub forma literei L", după cum scrie Financial Times.

Acesta este contextul în care au apărut şi prognozele negative de la Fondul Monetar Internaţional şi Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO).

Cele mai recente estimări de la FMI arată o contracţie de 11,9% a comerţului global în acest an, de peste două ori mai mare decât declinul Produsului Intern Brut global, estimat la 4,9%.

Conform scenariului pesimist de la WTO, volumul comerţului global ar putea înregistra o contracţie de circa 32% în 2020, în condiţiile în care scenariul este considerat puţin probabil, în timp ce scenariul optimist arată o contracţie de 13%. Prognoza WTO pentru anul viitor arată o creştere a comerţului global între 5% şi 20%.

Aceasta nu reprezintă decât o accelerare puternică a fenomenului de-globalizării, care s-a manifestat semnificativ în anii trecuţi de la criza financiară globală, în condiţiile în care creşterea comerţului global în cinci din ultimii zece ani s-a situat sub creşterea PIB-ului global.

UNIUNEA EUROPEANA

The impact of demographic change in Europe

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/new-push-european-democracy/impact-demographic-change-europe_en

The outbreak of the COVID-19 pandemic changed Europe and the world within the blink of an eye. It will leave a lasting impact on the way we live and work together and it came at a time when Europe had already been going through a period of profound demographic and societal change.

The Commission’s Demography Report presents the main drivers of demographic change and the impact they are having across Europe. It launches a process that will help identify concrete actions and solutions, mindful of lessons learned from COVID-19, to support people, regions and communities that are most affected and to enable them to adapt to changing realities

Pesticides – or plant protection products – are a reality of modern times. These chemicals must be strictly regulated to ensure their use does not harm human and animal health and the environment.

How do we do this?

The European Union has an authorisation procedure involving three partners: EFSA, the European Commission and Member States. Pesticide applications from industry pass along a chain formed of these three parties – with each one carrying out specific tasks. EFSA's role is to carry out risk assessments of pesticides and to provide the European Commission and Member States with scientific support in the decision-making process.

How does this work?

https://www.efsa.europa.eu/en/interactive-pages/pesticides-authorisation/PesticidesAuthorisation

Covid-19 a blocat marile show-uri agricole europene

Gheorghe GHIŞE29 iunie 2020 -

Pandemia cauzată de coronavirus a blocat industria producătoare de maşini agricole timp de trei luni şi a anulat o serie lungă de evenimente locale şi expoziții regionale din sectorul agricol. Dar Covid-19 a avut efecte majore şi asupra celor mai importante evenimente europene şi mondiale din lumea agricolă. Astfel, Potato Europe, care anul acesta trebuia să aibă loc în Franța (2-3 septembrie) a fost anulat iar Agromek (Danemarca), EuroTier (Germania), EIMA (Italia) și SIMA (Franţa), toate planificate iniţial să aibă loc în noiembrie, au fost amânate pentru 2021.

După ce anul trecut SIMA şi-a anunţat mutarea în noiembrie, organizatorii francezii au fost acum forţaţi să revină la calendarul tradițional, iar expoziţia pariziană a fost reprogramată pentru 21-25 februarie 2021. Dar se păstrează încă intenţia de a muta SIMA la sfârșitul toamnei, organizatorii anunţând că ediţia cu numărul 100 a SIMA va avea loc în perioada 30 octombrie - 3 noiembrie 2022.

În Italia, EIMA trebuia să aibă loc în perioada 11-15 noiembrie anul acesta şi a fost reprogramată pentru perioada 3-7 februarie 2021. FederUnacoma, organizatorii evenimentului anunţă însă că, ediţia din 2022, va reveni la calendarul tradițional al târgurilor de la Bologna, în noiembrie 2022.

Expoziția mondială de mașini şi echipamente pentru creşterea animalelor - EuroTier trebuia să aibă loc la Hannover în perioada 17-20 noiembrie 2020. Societatea Germană pentru Agricultură (DLG), organizatorul evenimentului, a anunţat reprogramarea evenimentului pentru perioada 9-12 februarie 2021.

Agromek, evenimentul danez planificat în noiembrie, a fost, de asemenea, mutat în perioada 19-22 ianuarie 2021.

În Statele Unite, cea mai mare expoziţie dedicată vacilor de lapte - World Dairy Expo 2020 a fost anulată, anunţul fiind făcut de organizatori încă de la începutul lunii iunie. Dată fiind situaţia actuală din SUA, următoarea ediţie WDE va avea loc în perioada 28 septembrie - 2 octombrie 2021.

În funcţie de evoluţia următoare a crizei provocate de Covid-19 este posibil să apară noi schimbări ale calendarului expoziţional internaţional.

Oricum, dacă "totul va fi bine", anul 2021 se anunţă ca fiind unul foarte încărcat pentru producătorii de tehnică agricolă. Toate evenimentele majore europene Agritechnica, EIMA, EuroTier și SIMA urmând să se desfăşoare loc într-o perioadă mai scurtă de 10 luni.........................................................

R MOLDOVA

Republica Moldova a înființat Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii Ramona Dascălu - 29 iunie 2020 Republica Moldova a înființat Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii! Guvernul de peste Prut a aprobat într-o ședință ce a avut loc miercuri – 24 iunie, o hotărâre de Guvern pentru constituirea Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii. Scopul acestei instituții publice este de a ajuta fermierii moldoveni să aibă acces la echipament agricol modern, precum și la tehnică modernă.

Conform deciziei guvernului moldovean, autoritatea publică „Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare” se reorganizează, prin transformare, în Instituţia Publică „Agenţia pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Agriculturii”, potrivit tvrmoldova.md.

Scopul Agenţiei este de a facilita accesul fermierilor la tehnică şi echipament agricol modern prin vânzare-cumpărare, inclusiv în rate, pentru asigurarea creşterii producţiei agroalimentare competitive şi dezvoltarea unei oferte de alternative/soluţii pentru modernizarea agriculturii, prin furnizare de consultanţă şi expertize, instruire, asistenţă în planificarea afacerilor în sectorul agroalimentar.

Potrivit presei de peste Prut, funcţia de fondator al Instituţiei Publice „Agenţia pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Agriculturii” se exercită, în numele statului, de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Un apicultor din Glodeni exporta tone de miere in Germania Cultiva ProfitabilDată articol28 iunie 2020

Chiar si in perioada pandemiei, exista cativa apicultori care reusesc sa vanda cantitati mari de miere la export. Daca in anii anteriori, pietele de desfacere se gaseau greu, produsele apicole din estul Europei sunt din nou la cautare de catre tarile vestice, scrie Agrobiznes.md.

Un exemplu in acest sens este apicultorul Andrei Bodean, din satul Racaria (Republica Moldova), care detine sapte prisaci. De la acestea, în funcție de sezon, adună între 15 și 35 de tone de miere.

Mierea, spune el, este exportata în Germania. Prețul angro pentru un kilogram variază între 20 și 27 de lei romanesti, în funcție de tipul mierii.

„În timpul pandemiei a crescut cererea la mierea autohtonă. La mare căutare este mierea de calitate. În afară de aceasta, noi producem și laptișor de matcă. Acesta este un produs lecuitor și foarte benefic pentru organism. Acum este la mare căutare lăptișorul”, a povestit apicultorul Andrei Bodean.

Pretul va avea o tendinta crescatoare

Apicultorul este de parere că, în acest an, din cauza lipsei de precipitații, dar și a pandemiei, prețul la miere va crește cu 10-15 la sută.

Andrei Bodean a mai adăugat că mierea din Republica Moldova e la marea căutare și este un concurent direct produsului similar din China.

„Cred că prețul la miere va crește esențial. Deoarece cel mai mare exportator de miere ieftină a fost China, în legătură cu pandemia, oamenii se tem”, a mai spus apicultorul.

Este asadar un moment in care apicultorii ar trebui sa fie mai uniti pentru a demonstra pe pietele externe ca au cu adevarat un produs de calitate.

BULGARIA

MINISTRUL BULGAR AL AGRICULTURII: NU VA MAI LAUDATI CU CAT FURATI DIN SUBVENTII : Agroromania.ro; 29 Iun. 2020 ;

Ministrul bulgar al Agriculturii, Desislava Taneva, ii sfatuieste pe beneficiari si ordonatorii de credite sa nu se mai laude cu cat fura din subventii pentru ca UE le-ar putea taia.

Oficialul din tara vecina ii sfatuieste pe reprezentantii asociatiilor de profil si pe cei care primesc bani sa taca cu privire la fraudele cu subventiile pentru fructe si legume, intrucat, din cauza procentului ridicat de nereguli, Comisia Europeana poate sista finantarea sectorului. Acest lucru a reiesit dintr-o inregistrare scandaloasa a unui Consiliu Consultativ organizat cu ocazia unor discutii cu privire la viitoare investitii si programe de reabilitare a terenurilor.

Cazul se refera la ultimele plati, de circa 75 de milioane de leva, in conformitate cu schema de sprijin cuplat pentru fructe si legume, care au fost efectuate la jumatatea lunii martie si se refera la recolta din anul 2019. Atunci, verificarile masive ale candidatilor pentru subventii au stabilit ca pe aproape 10% din terenurile declarate nu a existat deloc recolta, ori au fost declarate legume diferite de cele cultivate, pentru a primi o finantare mai mare. Astfel, procentul de abatere este de cateva ori mai mare decat cel standard, care este de 2%.

Din clipul video dat publicitatii de site-ul Bivol se vede clar ca, in timpul videoconferintei, reprezentantul Asociatiei Ardeiul Bulgaresc, Gheorghi Vasilev, informeaza ca membrii asociatiei au primit anul acesta subventii mai mari decat se asteptau. Cu precizarea ca se pot gandi de ce este asa, Vasilev cere ca Ministerul Agriculturii sa trimita o estimare exacta a modului in care s-au calculat banii.

Intrebarea o incurca vizibil pe ministra agriculturii, Desislava Taneva, care spune ca va fi facut calculul, insa “noi ne abtinem de la multe informatii, deoarece toata lumea stie ca procentele cresc din cauza numarului mare de verificari”. Dupa o scurta sinteza a tipurilor de verificari – la fata locului sau prin sateliti – facuta de ministrul adjuct al agriculturii, Virginia Krasteva, Taneva iese cu un apel scandalos la adresa sectorului. “Stimati colegi, daca serviciile europene aprofundeaza aceste aspecte, noi ne compromitem angajamentul (sprijinul- n.r.)”, spune ministra, adaugand ca nivelul ridicat de abateri inseamna ca asemenea plati nu ar trebui sa existe deloc. “Eu va propun sa sustinem ca nu avem asemenea escrocherii si totul este in regula, pentru ca altfel si de asta ne vor opri. In cele din urma, noi am facut ceea ce a dorit sectorul. Dar acum sa ne laudam cu cat suntem de escroci? Maine poate vor spune ca nu trebuie sa primim acest ajutor”, se mai aude in inregistrare.

Ministerul bulgar al Agriculturii a anuntat intr-o pozitie oficiala ca inregistrarea publicata de Bivol este “scoasa din contextul discutiei”. Ministerul sustine ca intensificarea verificarilor, anul trecut, a dus la o subventie mai mare pentru producatorii de buna credinta.

GERMANIA

Tractoarele mici câştigă teren în Germania Paula CIUPAG  27 iunie 2020 -

Anul trecut, agricultorii din Germania au cumpărat mai multe, dar... mai mici. Este vorba despre tractoare. Ce clase de putere au preferat fermierii nemţi?

Chiar dacă unii producători de maşini şi utilaje agricole de pe piaţa germană nu se aşteptau, numărul contractelor de vânzări de tractoare a crescut semnificativ în 2019. Dar cifrele bune nu se aplică tuturor claselor de putere.

În 2019 au fost vândute în Germania 28.979 de tractoare noi, respectiv cu 4,7 la sută sau cu 1.309 unităţi mai mult decât în anul precedent. Cu toate astea, faţă de anul „de boom” 2017, numărul tranzacţiilor a scăzut cu peste 4.700 de unităţi. La acea vreme, noile reglementări şi introducerea unui nou standard de emisii de carbon au jucat un rol major, influenţând statisticile prin aprobările timpurii ale dealerilor de maşini agricole.

Cum au mers vânzările pe clase de performanţă în 2019?

Dacă aruncăm o privire mai atentă asupra aprobărilor acordate pe clase de performanţă, putem observa creşteri cu 14,1 la sută ale segmentului sub 150 CP. De asemenea, tractoarele de la 51 CP la 100 CP, în special, au fost achiziţionate din ce în ce mai mult în 2019. Vânzările din această categorie au crescut cu 18,8 la sută faţă de 2018.În schimb, grupul de tractoare mari de la 150 CP în sus a pierdut semnificativ. Ponderea lor a scăzut cu 9 la sută. Tractoarele cu puterea de 181 CP sau mai mult sunt cel mai slab cotate, vânzările lor în Germania scăzând cu până la 18 la sută.

TRACTOARELE SUB 150 CP SUNT „VÂRFUL DE LANCE”

Cu 18.792 de unităţi contractate, tractoarele sub 150 CP sunt „vârf de lance” în vânzările de tractoare din landurile nemţeşti. Pe locul imediat următor, respectiv cu 3.332 de unităţi, sunt tractoarele care au între 201 şi 250 CP, urmate de 3.303 de unităţi cu motoare de 30 CP. Datele sunt furnizate de statisticile Asociaţiei Germane de Inginerie Mecanică şi Protecţie a Plantelor (VDMA). un articol de PAULA CIUPAG

FRANTAFranţa propune interzicerea hibrizilor de rapiţă Clearfield

Liviu GORDEA Publicat: 29 iunie 2020 -

Franţa a notificat Comisiei Europene intenţia sa de a elimina mutageneza aleatorie in vitro cu agenţi chimici sau fizici pentru a se conforma deciziei Consiliului de stat francez din februarie 2020. Această hotărâre s-a bazat pe decizia Curţii Europene de Justiţie (CEJ) de acum doi ani, privind noile tehnici de ameliorare. Prin urmare, dacă va fi pusă în aplicare, această decizie va interzice utilizarea hibrizilor de rapiţă Clearfield rezistenţi la un anumit erbicid, ceea ce va avea un impact negativ asupra importurilor de sămânţă de rapiţă, în special din SUA, Canada şi America de Sud. Circa 10.000 de hectare au fost alocate sezonul acesta hibrizilor de rapiţă Clearfield.

Interesant este însă faptul că decretul francez nu face nici un fel de referire la hibrizii de floarea-soarelui de tip Clearfield, care au fost dezvoltaţi folosind tehnici similare. Se crede că o treime din suprafaţa de floarea soarelui însămânţată anul acesta în Franţa, respectiv 700.000 de hectare, este ocupată cu hibrizi de floarea-soarelui Clearfield.

Implicaţii pentru piaţa unică a UE

De asemenea, Franţa a notificat Comisia asupra intenţiei de a-şi modifica lista din catalogul oficial al seminţelor. Se ia în calcul eliminarea a şapte hibrizi de rapiţă din sistemul Clearfield, precum şi alte 103 varietăţi înscrise în catalogul oficial al seminţelor europene. Această decizie ar putea submina principiul pieţei unice al UE, întrucât aceste 103 soiuri pot fi comercializate legal în orice stat membru, în conformitate cu normele Uniunii.

Hibrizii Clearfield folosesc o trăsătură nemodificată genetic care permite utilizarea unui anumit erbicid pentru controlul buruienilor, dar nu afectează cu nimic plantele.

Primul îngrăşământ pe bază de insecte Liviu GORDEA 28 iunie 2020 -

Startup-ul francez Ÿnsect a devenit prima companie care a obţinut certificarea şi aprobarea pentru comercializare a unui îngrăşământ natural pe bază de insecte, respectiv ŸnFrass.

Acest îngrăşământ 100% natural este obţinut din deşeurile viermilor de faină, cunoscuţi şi sub denumirea de mealworms, care sunt de fapt larvele provenite din specia de gândaci Tenebrio molitor, ce se hrănesc cu subproduse de cereale pe care Ÿnsect le asigură într-un mediu controlat la unitatea de producţie din Dole, un mic orăşel aflat în regiunea Franche-Comté.

După patru ani de cercetare şi dezvoltare şi colaborări cu mai multe instituţii de renume, produsul înregistrat de compania Ÿnsect poate fi folosit acum în agricultura ecologică, conform reglementărilor nr. 384/2007. Primii clienţi ai ŸnFrass includ Compo Group, un distribuitor important din domeniul nutriţiei plantelor şi Torres, una dintre cele mai apreciate case producatoare de vin şi brandy la nivel global.

"Suntem foarte mândri că suntem prima companie care a obţinut certificarea şi aprobarea de comercializare pentru primul îngrăşământ din lume produs din deşeuri de insecte. Acesta este rezultatul celor mai stricte proceduri de evaluare pentru acest tip de produs şi este o garanţie de cea mai înaltă calitate, oferindu-ne capacitatea de a exporta la nivel global", a declarat Antoine Hubert, directorul general al Ÿnsect.

Încă de la deschiderea Ÿnsite - o fabrică pilot, în urmă cu patru ani, Ÿnsect a urmărit să utilizeze produsele secundare ale producţiei de proteine de la Molitor, în special deşeurile de insecte numite frass, nişte pulberi fini rezultaţi în urma activităţii insectelor. Iar ŸnFrass face parte din strategia "zero deşeuri" pe care compania franceză a dezvoltat-o pentru a-şi contura propria viziune asupra economiei circulare.

"Ÿnsect se angajează să devină un partener valoros pentru fermieri, grădinari profesionişti şi amatori, precum şi vinificatori, oferind îngrăşăminte naturale de înaltă performanţă pentru a finaliza ciclul nutriţional", a precizat Antoine Hubert.

ÎNGRĂŞĂMÂNT MINERAL

ŸnFrass oferă multiple beneficii pe piaţa concurenţială de îngrăşăminte. Este echilibrat în azot, fosfor şi potasiu (NPK = 4-3-2) pentru o nutriţie optimă a plantelor, are un conţinut de materie organică de 85% şi este un produs uscat sub formă de granule (90% materie uscată), inodor şi uşor transportabil. Produsul companiei Ÿnsect are un potenţial mare de a fi utilizat ca substitut parţial sau complet pentru îngrăşăminte minerale.

"Conţinutul ridicat de nutrienţi şi materie organică, precum şi caracteristicile fizico-chimice permit ŸnFrass să fie la fel de eficient ca îngrăşământ mineral în nutriţia plantelor şi producţia de biomasă. Întrucât fosforul (element esenţial pentru dezvoltarea plantelor) prezent în ŸnFrass nu este foarte solubil, riscul de pierdere sau imobilizare în soluri este limitat, ceea ce garantează disponibilitatea nutrienţilor pentru plante pe toată durata creşterii sale", se specifică în descrierea produsului.

Aplicaţiile ŸnFrass sunt răspândite şi pot fi utilizate pe toate tipurile de culturi, inclusiv culturi de legume şi fructe, vinificaţie, pajişti, peluze şi grădini, flori ornamentale, culturi de câmp, în special porumb, rapiţă şi grâu.

BREXITUE şi Marea Britanie încep negocierile asupra relaţiei lor post-Brexit G.U.Internaţional / 29 iunie Marea Britanie şi Uniunea Europeană afişează un optimism prudent în contextul în care încep luni cinci săptămâni de negocieri intense, care au ca scop obţinerea de progrese în legătură cu relaţia post-Brexit şi evitarea unui 'no deal' catastrofal la sfârşitul anului, comentează AFP, conform Agerpres. Negocierile debutează printr-o întâlnire fizică de cinci zile la Bruxelles, prima de după luna martie. Ele vor continua în fiecare săptămână, alternativ la Londra şi la Bruxelles, până la finalul lunii iulie.

Intensificarea discuţiilor, de comun acord între Londra şi Bruxelles, ar urma să le permită să le confere un "nou elan", după patru cicluri de negocieri afectate de coronavirus şi fără progrese majore.

Premierul britanic Boris Johnson vrea să se ajungă din iulie la un posibil compromis. "Cu cât vom ajunge mai repede la un acord, cu atât va fi mai bine. Nu există niciun motiv pentru care liniile mari ale unui acord politic să nu poată fi definitivate în cursul verii", a insistat un oficial britanic.

Această perspectivă a fost totuşi respinsă politicos de statele UE, concentrate pentru moment asupra planului lor de relansare post-coronavirus şi care consideră luna octombrie ca fiind "momentul adevărului" în privinţa Brexit-ului.

"Acela va fi momentul când trebuie să fim pregătiţi să prezentăm un proiect de acord (...) dacă vrem ca el să fie ratificat până la sfârşitul anului", a explicat negociatorul UE, Michel Barnier, în cadrul unei intervenţii săptămâna trecută la European Policy Center (EPC).

Regatul Unit, care a părăsit UE la 31 ianuarie, continuă să aplice regulile europene până la 31 decembrie.

Dacă nu va fi niciun acord negociat până atunci, doar regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), cu taxele lor vamale ridicate şi controalele vamale extinse, se vor aplica relaţiilor comerciale între aceşti parteneri. Asta ar slăbi economii deja lovite puternic de pandemia de coronavirus.

Barnier, care aşteaptă "un semnal" de la Londra în această săptămână, a promis că va fi "constructiv" şi chiar că va da dovadă "de creativitate pentru a crea un teren de înţelegere".

"Vom merge la Bruxelles cu bună-credinţă pentru a ţine cont de preocupările UE", i-a răspuns pe Twitter negociatorul Marii Britanii, David Frost.

"Trebuie să aibă loc o veritabilă negociere, iar unele poziţii nerealiste ale UE vor să trebuie schimbate", a adăugat Frost, care a fost promovat duminică în postul de consilier pe securitate naţională al lui Boris Johnson, dar care îşi va păstra rolul de negociator privind Brexit-ul.

Discuţiile au început luni dimineaţă între cei doi negociatori şi vor continua toată săptămâna prin şedinţe scurte, în comisie restrânsă, pe cele mai sensibile subiecte.

La negocieri "vor participa câteva zeci de persoane, la un nivel mai politic decât până acum, pentru arbitraj şi pentru a se defini astfel zone de aterizare", a subliniat o sursă apropiată de discuţii.

Printre punctele de dezacord majore figurează chestiunea garanţiilor de concurenţă echitabilă cerute de UE în materie fiscală, socială şi ecologică, pentru a se evita apariţia unei economii nereglementate în vecinătatea sa.

"Dacă Marea Britanie nu vrea reglementări comparabile cu cele din Europa în materie de mediu, de piaţa muncii sau de norme sociale, relaţiile noastre vor pierde în intensitate", a avertizat sâmbătă cancelarul german Angela Merkel, într-un interviu pentru cotidienele din reţeaua Europa, printre care şi Le Monde. Şi va trebui ca Londra "să îşi asume consecinţele", a adăugat ea.

De asemenea, negociatorii vor discuta în această săptămână despre locul Curţii de Justiţie a UE în viitorul acord, despre accesul la apele britanice pentru pescarii europeni, precum şi despre forma acordului: ori un text de mare amploare, care să acopere toate domeniile relaţiei, cum vrea UE, ori o simplă înţelegere comercială însoţită de mici acorduri sectoriale, cum cere Marea Britanie.

OLANDA

Exporturile de flori olandeze sunt GRAV afectate de criza COVID-19 In iun. 28, 2020   Pandemia de coronavirus (COVID-19) a afectat și exporturile de flori din Olanda. Potrivit datelor Oficiului de Statistică exporturile olandeze de flori tăiate s-au redus cu 35% în aprilie, faţă de perioada similară din 2019, în timp ce exporturile de bulbi de flori au înregistrat un declin de 18%, scrie Agenția de presă germană (DPA), citată de agerpres.ro.

Oficialii de la Royal FloraHolland, cea mai mare firmă de licitaţii cu flori din lume, au anunţat recent că se aşteaptă la pierderi masive în acest an, ca urmare a pandemiei. În total, 35% din exporturile mondiale de flori şi plante, în valoare de 6,2 miliarde euro pe an, treceau în mod normal prin Olanda, provenind în principal de la cultivatorii olandezi, dar şi de la cei din Africa şi America Latină.

Mai mulţi cultivatori de lalele din Olanda au început să ia măsuri pentru a scăpa de stocurile excedentare, organizând vânzări de tip drive-by la preţuri reduse sau ocupându-se să trimită florile la spitale pentru a-i încuraja pe pacienţi şi lucrătorii din sectorul medical. Însă acestea sunt soluţii locale şi 85% din florile olandeze, în special lalele, sunt exportate.

La polul opus, exporturile olandeze de fructe şi legume, o altă sursă importantă de venituri pentru țara din nordul Europei, s-au menţinut la un nivel ridicat, în pofida efectelor pandemiei. În timp ce exporturile de legume au scăzut cu doar 1%, cele de fructe au crescut cu 2% în aprilie, faţă de perioada similară din 2019.

Cu toate acestea, Organizaţia Angajatorilor din Agricultură şi Horticultură din Olanda (LTO) estima recent că pagubele pentru întregul sector agricol al ţării se vor ridica la cinci miliarde de euro şi i-a sfătuit pe fermieri, inclusiv cultivatorii de flori, să păstreze chitanţele şi să filmeze atunci când recoltele lor ajung la gunoi.

UK

Boris Johnson: Britanicii sunt mai grași decât majoritatea europenilor https://www.profit.ro/perspective/boris-johnson-britanicii-sunt-mai-grasi-decat-majoritatea-europenilor-19405770 ERSPECTIVE Profit.ro scris astăzi, 17:23

Șeful guvernului de la Londra, Boris Johnson, a declarat luni că britanicii suferă într-o măsură semnificativ mai mare de obezitate decât majoritatea europenilor, recunoscând că a mai pierdut din greutate după ce a fost infectat cu noul coronavirus, relatează Reuters.

"Am adoptat o poziție foarte libertariană în privința obezității, dar când privim cifrele, când vedem presiunea asupra NHS (Serviciul Național de Sănătate), și comparăm țara noastră minunată cu celelalte țări europene, mă tem că suntem semnificativ mai grași decât majoritatea dintre ceilalți, în afară de maltezi, dintr-un motiv sau altul. Este o problemă", a declarat Johnson la Times Radio, potrivit Agerpres.

"Toate lumea știe că este o problemă mare, dar cred că trebuie să o rezolvăm cu toții", a adăugat el.

SANATATE si GASTRONOMIETOP 5 alimente pe care le poţi păstra mai mult timp în frigider, fără să se strice

Cristina Popescu

In ultima vreme, facem cumparaturi mai rar, iar atunci cand mergem la supermarket, cumparam mancare pentru intreaga saptamana sau chiar mai mult.

Pentru ca vizitele la magazin in contextul pandemiei sunt mai rare, avem tendinta de a investi in produse care rezista cat mai mult in dulap, in camara sau in frigider. Acest lucru se traduce prin mai putine alimente proaspete, caci acestea sunt, de regula, cele mai usor perisabile.

Totusi, pentru o alimentatie sanatoasa si echilibrata, ai nevoie de fructe, legume si frunze fresh, pe care sa le integrezi in fiecare masa a zilei. Iata ce alimente rezistente si proaspete poti cumpara data viitoare cand mergi la supermarket!

1. Morcovii

Minunatii si coloratii morcovi sunt o sursa excelenta de vitamina A si betacaroten. Acestia pot fi folositi in tot felul de retete gustoase, de la tocanite si preparate la cuptor, pana la supe creme pline de nutrienti.

Daca iti plac morcovii, avem vesti bune: acestia rezista in frigider foarte bine, intr-o punga de plastic. Daca observi ca incep sa devina usor moi, transforma-i rapid intr-o supa delicioasa, recomanda andreearaicu.ro!

2. Citricele

Portocalele, lamaile, grapefruitul si lime-ul fac parte din seria de alimente rezistente. Le poti pastra in compartimentul special pentru fructe sau chiar pe usa frigiderului, la indemana cand ai pofta de un suc fresh sau vrei sa aduci o savoare deosebita unui preparat culinar.

Lamaia este elementul principal pentru orice dressing de salata, condimentul perfect pentru a aduce un plus de aciditate si de prospetime, si trucul secret cand vine vorba de prajituri si creme dulci-acrisoare!

3. Varza

In vreme ce frunzele proaspete de baby spanac, valeriana sau rucola rezista maximum 4-5 zile in frigider, varza se poate pastra in stare perfecta pana la doua saptamani.

Astfel, cand ai pofta de o salata proaspata si gustoasa, nu trebuie decat sa toci cateva frunze, sa adaugi zeama de lamaie, ulei si putin marar proaspat deasupra. Vei obtine o salata crocanta, proaspata si savuroasa!

4. Sfecla

Sfecla este si ea un aliment de baza, pe care il ai oricand pregatit pentru o supa, o salata sau o garnitura colorata. Daca ii tai partea verde si o pastrezi intr-o punga de plastic, sfecla rezista in frigider aproximativ 14 zile.

Cand ai nevoie de ea, va fi perfecta, ferma, cu textura crocanta si proaspata, gata de razuit, de taiat felii sau de pasat in blender. Pune-o pe lista de cumparaturi, caci face parte din acele alimente rezistente si extrem de versatile!

5. Ouale

Omleta, oua ochiuri, oua posate. Clatite, aluaturi, compozitii. Ouale sunt de baza, orice ai dori sa gatesti: mic dejun, pranz sau cina. Ai la dispozitie zeci de retete rapide si delicioase.

Cumpara-le in varianta ecologica, doar de la gaini crescute la sol, in aer liber. Pastreaza-le in frigider si te poti bucura de ele pana la o luna, in functie de data inscriptionata pe ambalaj.

Ce conține și câte calorii are un hamburger de la McDonald’s

Ramona Dascălu28 iunie 2020

https://food-retail.agrointel.ro/hamburger-mcdonalds-ingredinete-calorii/

Ce conține celebrul hamburger de la McDonald’s? Are multe calorii și îngrașă? Sunt două întrebări pe care mulți români și le pun înainte de a comanda poate cel mai faimos produs de fast-food din lume. Informațiile cu privire la ingredientele și aportul de calorii sunt ”la vedere”, astfel că înainte de a comanda un produs, aveți posibilitatea de a consulta în restaurant sau online compoziția și numărul de calorii al fiecărui produs McDonald’s. 

Toată lumea se întrebă din ce este făcut cunoscutul hamburger de la McDonald’s, însă puțini sunt aceia care chiar știu ce conține. Toate ingredintele hamburgerului de la McDonald’s sunt la vedere, putem spune, întrucât sunt prezentate chiar pe site-ul lanțului de fast-food.

Astfel, aflăm că un hamburger de la McDonald’s conține o chiflă regular (produs decongelat) obținută din faină albă de grâu, apă, zahar, ulei vegetal rafinat nehidrogenat de floarea soarelui, drojdie, sare iodată, agent de tratare al făinii (emulsifianti: esteri mono si diacetil-tartrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi, faină albă de grâu, agent antiaglomerant: carbonat de calciu, antioxidant: acid ascorbic, enzime), conservant propionat de calciu și care poate conține semințe de susan.

Referitor la carnea din hamburger, lanțul de fast-food precizează că este carne de vită (tocată si congelată) obținută din carne vită și condimente pentru grill (sare Iodata, piper negru măcinat, extract piper negru).

Pe lângă chiflă și carne, hamburgerul de la McDonald’s mai conține ketchup (pastă de tomate (66%) 184 gr roșii/100 g ketchup, sirop de fructoză-glucoză, oțet, sare, extract de condimente), castraveti murati (castraveți, apa, sare, oțet, agent de intarire (E509), aroma naturala, conservant E202), ceapa hidratată și muștar (apă, oțet, semințe de muștar 13%, sare, condimente, aroma naturală de cuișoare, extract de condimente).

McDonald’s precizează și ce ingrediente din hamburger conțin alergeni: gluten (grâu), muștar și  semințele de susan, care și ele pot conține alergeni.

Un hamburger de la McDonald’s conține 254 de calorii

Lanțul de fast-food dezvăluie și câte calorii conține un hamburger. Potrivit mcdonalds.ro, un hamburger conține 254 de calorii, 8,8 grame de grăsimi și 30 de grame de glucide.

DOSARErbicidarea de toamnă la grâu și rapiță, o lucrare pe care fermierii nu-și mai permit să nu o facă! Răzvan Coțianu - 29 iunie 2020 Atât la rapiță, cât și la cerealele păioase, compania Adama a prezentat la ”Ziua Rapiței și a Grâului” cele mai eficiente soluții care să mențină sănătatea plantelor și să păstreze culturile curate de buruieni. În cadrul evenimentului organizat la finele lunii mai la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Caracal, din județul Olt, tehnologiile și soluțiile aplicate de Adama au fost prezentate de către Andrei Pîrșot, reprezentant de vânzări zona sud-vest a României.Din cauza restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus, compania nu a putut organiza în acest an tradiționalul eveniment de câmp găzduit pe platforma Adama de la SCDA Caracal. Compania de inputuri agricole și-a prezentat însă soluțiile în online, Adama fiind unul dintre partenerii importanți ai Zilei Rapiței și a Grâului, eveniment transmis în direct de Agrointeligența și care a avut o audiență record de aproape 70.000 de vizualizări. https://youtu.be/eAtv2a5SZkU Erbicidare de toamnă la rapiță cu Sultan Top”La cultura de rapiță unde întotdeauna trebuie să avem grijă de la începutul culturii să îi oferim toate condițiile pentru a obține o producție maximă, am venit cu erbicidarea din toamnă, foarte importantă, am folosit produsul Sultan Top. Acesta are în componență metazaclor inhibă biosinteza lipidelor, iar quinmerac induce activitatea enzimatică a ACC-sintetazei în biosinteza etilenei care stimulează planta să producă etilenă şi acid abscisic. Astfel, se declanșează ofilirea buruienilor. Se aplică pre sau post emergent la doza de 2 litri la hectar. Substanțele active amândouă au o remanență foarte lungă la sol, astfel că vedem în toamnă, în iarnă și în primăvară cum efectul erbicidului este prezent și cultura noastră este curată de buruieni”, a explicat Andrei Pîrșot, subliniind că dacă se erbicidează în toamnă cu Sultan Top, în primăvară nu mai este nevoie de altă erbicidare, ”poate doar de un graminicid specific, în cazul nostru, soluția oferită este Agil, cel mai rapid graminicid de pe piață”.Erbicidarea rapiței în primăvară, doar la nevoieAgil 100 EC se aplică în doze de la 0,5 litri la un litru sau 1,5 litri, în funcție de gradul de dezvoltare al buruienilor pe care vrem să le combatem: ”Avantajul major al lui Agil este că translocă foarte rapid în plantă, în numai o oră, ceea ce îl face ușor de aplicat chiar și pe vreme capricioasă”.Regulator de creștere și fungicid într-un singur produsPentru situațiile în care fermierii au nevoie să aplice un regulator de creștere și un fungicid la cultura de rapiță, Adama are o soluție care înglobează ambele efecte: Toprex. Acest produs combate cele mai importante boli, dar se obține și efectul de mărire a rădăcinilor, de scurtare a internodiilor și avem o plantă mai viguroasă, mult mai bine pregătită pentru o iernare mai bună și pentru o eventuală primăvară secetoasă.Dăunătorii rapiței, combătuți din toamnă cu Lamdex XtraPentru problema atacului dăunătorilor la rapiță, toamna s-a aplicat pe lotul Adama Lamdex Xtra: ”Produsul se aplică în doză de 0,3 litri la hectar și combate cu succes dăunătorii care păgubesc fermierii la rapiță”.Celebrul Mavrik, prietenul albinelor și dușmanul dăunătorilor la rapiță”În timpul înfloritului, toată lumea știe că cea mai bună soluție este Mavrik 2 F. Acesta atacă dăunătorii și îi combate eficient, dar păstrează neatinse entomofauna utilă și albinele. Albinele sunt importante pentru polenizare, entomofauna utilă este foarte importantă pentru că ne permite să ne folosim de armele naturii pentru a combate dăunătorii ce sunt prezenți în mod curent. Spre exemplu, gărgărița nu este afectată de Mavrik, ea rămâne pe plantă și combate dăunătorii care în mod curent ne fac probleme”, a mai explicat reprezentantul Adama.Protecția supremă pentru rapiță: Zakeo XtraTot la rapiță, pentru protecția culturii s-a aplicat fungicidul Zakeo Xtra în a doua perioadă de vegetație. ”Are și efectul de stay-green pe care îl observăm în ultima fază de vegetație, prelungind perioada în care plantele stau verzi și avem un plus de producție și de calitate a producției”, a vorbit Andrei Pîrșot despre efectul Zakeo Xtra, care combate sclerotinia, boală comună la rapiță cu floarea-soarelui, dar și Botrytis (putregaiul cenușiu), cât și făinarea sau Phoma ”care știm că poate să producă daune mari la această cultură”.Protecția culturii de grâu a început o erbicidare de toamnăDe mare interes pentru fermieri este și tehnologia de protecție a culturii de cereale păioase, în special grâu. La fel ca și la rapiță, Andrei Pîrșot a prezentat pașii tehnologici începând din toamnă, când s-a făcut o erbicidare menită să elimine buruienile ce ar putea concura plantele la răsărire. ”Grâul vegetează puternic abia primăvară și concurența cu buruienile ar fi foarte dăunătoare dacă noi nu venim să erbicidăm încă de toamna. Soluția noastră este erbicidul Trinity, cu trei substanțe active”, a vorbit reprezentantul Adama despre erbicidul care se aplică când grâul este în faza de 1-3 frunze. Efectul erbicidului este vizibil și în primăvară.Erbicidul Concordia pentru erbicidarea în primăvarăLa SCDA Caracal, Adama a făcut erbicidarea cu un produs nou, Concordia, care conține florasulam și 2,4-D. ”Se aplică 0,4-0,6 litri la hectar și combate cu succes buruienile dicotiledonate din cultura de grâu”, a vorbit Andrei Pîrșot despre erbicidul ce are ca moment optim pentru aplicare faza BBCH 12–32 a culturii de grâu (2 frunze până la apariția celui de-al doilea internod), iar buruienile trebuie să nu depășească 20 cm.Primul tratament la grâu s-a făcut cu KantikPentru combaterea bolilor grâului, în primul tratament la grâu s-a folosit Kantik cu trei substanțe active, produs care se poate aplica și în al doilea tratament. În T2, la SCDA Caracal s-a venit cu Zakeo Xtra pentru combaterea eficientă a bolilor ce apar pe frunze și spic. Zakeo Xtra poate fi folosit atât la grâu, cât și la rapiță, orz sau floarea-soarelui, ceea ce face ca acest produs să fie o prezență în tot mai multe ferme.Ormet, regulator de creștere pentru cerealele păioaseÎn cazul în care cultura de grâu, de orz de toamnă sau de orzoaică de primăvară are nevoie de un regulator de creștere, în portofoliul Adama a intrat produsul Ormet. Acesta se aplică în doză de 0,5 – 1 litru la hectar și are rolul de a elimina riscul căderilor, de a îngroșa paiul și de a ajuta rădăcinile să pătrundă mai adânc în sol.Insecticidele, obligatorii într-un an cu secetăPentru combaterea dăunătorilor la cultura de grâu, la SCDA Caracal, îm loturile Adama s-a utilizat produsul Lamdex Xtra. În acest an, produsul a fost foarte necesar din cauza secetei prelungite care a făcut să existe probleme mari cu gândacul bălos, cu musca suedeză, cu tripsul. ”Aceste probleme pot fi combătute cu succes aplicând Lamdex Xtra”, a explicat Andrei Pîrșot.Următorul insecticid aplicat la grâu a fost Mavrik 2 F în doză de 0,2 litri la hectar, insecticid care combate cu succes dăunătorii menționați.”Cu acest produse, protecția culturii de grâu este asigurată și nu avem decât să ne bucurăm de o recoltă bogată și sănătoasă”, încheiat Adrei Pîrșot. * * *Flori distruse de turişti: „Reamintim troglodiţilor că bujorul de munte e specie protejată. În ciuda legendelor, ceaiul de bujor nu mai scoală nimic“ 29 iunie 2020, 14:31de Denis Grigorescu O femeie a fost surprinsă rupând bujori de munte pe Transfăgărăşan weekendul trecut: Bujorul de munte şi floarea de colţ, două specii protejate prin lege, au ajuns să fie în pericol de dispariţie din cauza a numeroşi turişti vandali care merg la munte şi îi smulg constant. Iar cazurile de persoane amendate sunt extrem de rare. Pe Transfăgărăşan încă e iarnă. Imagini spectaculoase Cel mai recent astfel de caz revoltător a fost surprins în weekendul trecut de un turist, Sorin Lazăr, care a fotografiat o femeie ce a smuls o tufă cu bujori de munte şi a plecat cu ei acasă. Postarea acestuia a fost preluată pe pagina de Facebook a Salvamont Argeş, alături de un text foarte acid: „Reamintim troglodiţilor că bujorul de munte e specie protejată şi se iau amenzi grase la buget. În plus, NU se poate răsădi. Tufele distruse de bipedul din imagine au cel puţin 30 de ani şi se vor usca imediat... În ciuda legendelor, ceaiul de bujor nu mai scoală nimic, în plus, planta fiind hepato-toxică”. Şeful Salvamont Argeş: „Un coleg a fost ameninţat de o persoană care rupea bujori de munte” Am stat de vorbă cu Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş, legat de aceşti turişti inconştienţi şi de pericolul reprezentat pentru bujorul de munte şi floarea de colţ. „Imaginea aceea revoltătoare a fost surprinsă în capătul sudic al tunelului de pe Transfăgărăşan, aproape de Bâlea. Respectiva femeie nu a fost identificată. A plecat bine mersi, dar am zis să îi fie măcar ruşine pentru ce a făcut şi poate reuşim uşor-uşor să îi educăm pe oameni. Bujorul de munte este specie protejată, se găseşte la peste 1.800 de metri şi este în regresie. Ne confruntăm cu foarte multe persoane care smulg bujorii de munte... E o plantă ce creşte doar în condiţii de frig şi umezeală. Cei care le smulg cred că le pot planta acasă şi nici nu mai ajung cu bujorii verzi. Nu am auzit până acum să se dea amenzi. De obicei Jandarmeria nu reuşeşte să îi prindă în flagrant. Un coleg a fost ameninţat că o să i se aranjeze concedierea de către un turist surprins rupând un bujor de munte. Respectivul a fugit după ce l-a ameninţat. Din cauza unor astfel de turişti şi floarea de colţ a ajuns să fie o specie pe cale de dispariţie. Situaţia e chiar dramatică”, ne-a declarat Ion Sânduloiu. * * *

Last updated iun. 29, 2020

Horeca Insight alături de HORA, autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, a organizat în data de 25 iunie 2020 conferința Horeca Re:Start, a treia din seria HORA Power Brunch. Conferința a avut loc pe pajiștea din curtea Hotelului Caro din București într-un format inedit, adaptat cerințelor legale de distanțare pentru evenimente în aer liber și s-a transmis prin live streaming.

Conferința a reunit nume importante din industrie precum Dragoș Petrescu – fondator City Grill Group, Călin Ionescu – C.E.O. Sphera Franchise Group, Daniel Mischie – CEO City Grill Group, Radu Tănase – Managing Partner Calif, dar s-a bucurat și de prezența unor reprezentanți din partea statului:Violeta Alexandru – Ministrul Muncii și Protectiei Sociale și a lui Emil-Răzvan Pîrjol, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Turism.

Programul conferinței a urmărit trei teme imporante: Forța de muncă din Horeca, Fiscalitate, Bune practici, distribuite în 3 paneluri de discuții.

În cadrul primului panel, dedicat forței de muncă, Daniel Mischie a mulțumit oficial autorităților pentru dialogul deschis din ultimele luni, dar a ținut să sublinieze de asemenea importanța redeschiderii tuturor locațiilor Horeca, în special a restaurantelor de la 1 iulie. Doamna Ministru a apreciat pozitiv felul în care s-au derulat discuțiile cu patronatele și reprezentanții Horeca, accentuând faptul că o astfel de desfășurare de forțe poate fi calificată drept fără precedent. S-au reiterat măsurile luate de statul român pentru a sprijini Horeca – șomajul tehnic cu avatantajele sale în asigurarea continuității pentru angajați și angajatori deopotrivă, susținerea a 41,5% din costurile salariale, cu accent pe grupele de vârstă vulnerabile (16 – 29 ani și peste 50 de ani), flexibilizarea programului de lucru în condițiile în care se va asigura suplinirea unui procent din veniturile afectate. Totodată, a ținut să încurajeze antreprenorii din Horeca, menționând importanța crescută a contribuției industriei la economia țării, mai ales în condițiile în care s-a remarcat un nivel crescut de angajament și solidaritate între operatori.

Dragoș Anastasiu a apreciat drept excepțional dialogul cu autoritățile în ultimele trei luni, dar a făcut și un apel către operatorii din ospitalitate să contribuie la acest dialog făcând dovada maturizării industriei. S-a dezbătut tema Kurtzarbeit (reamintim că aceasta definește timpul redus de lucru printr-un sistem reglementat de stat; un acord pentru a evita concedierea, reducând în schimb orele de lucru ale tuturor sau majorității angajaților, iar statul contribuie pentru a suporta o parte din veniturile angajaților) ca model aplicabil în multe state europene în lipsa predictibilității. Dragoș a ținut să precizeze că viitorul va fi determinat de felul în care vor fi aplicate aceste măsuri flexibile, deși există o teamă crescută pentru fraudare, o teamă pe care o consideră normală în condițiile actuale. El a mai afirmat că pentru a menține acest dialog, este necesar ca ambele părți (atât statul, cât și operatorii) să investească în primul rând încredere unul în celălalt.

Alin Ignat – secretar de stat în Ministerul Muncii a adăugat că deocamdată se dezbat aspectele finale legate de Kurtzarbeit și rezultatul acestor discuții va reflecta complexitatea aspectelor care se iau în considerare. Va fi însă un model apicabil tuturor domeniilor de activitate, deocamdată nu se are în vedere un plafon salarial, iar programul de lucru se va putea reduce cu maximum de 50%.

Ce de-al doilea panel a acoperit subiecte din zona fiscalității, încercând să răspundă la întrebarea ce pare să fie pe buzele tuturor în aceste zile – Care este de fapt contribuția Horeca la PIB?!

Iancu Guda a fost cel care a oferit o analiză extinsă asupra contribuției industriei la Produsul Intern Brut din perspectiva sa de analist economic; Iancu este absolvent al facultății FABBV din cadrul ASE și a finalizat programul EMBA Sheffield University. Raportul întocmit de acesta ia în considerare situația financiară a companiilor active în 11 sectoare Horeca. Calculele sunt realizate în baza situațiilor financiare depuse de companiile analizate către Administrația Fiscală în perioada 2014 – 2018. La data prezentării raportului și analizei, nu s-au putut emite opinii reprezentative statistic pentru exercițiul financiar aferent anului 2019.

Pe parcursul anului 2018, cele 26,566 companii active în sectoarele analizate (cod CAEN – 5510, 5520, 5530, 5610, 5621, 5629, 5630, 7911, 7912, 7990, 8230)  au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 25,52 miliarde lei, ceea ce reprezint 1,7% din cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România în același an. Contribuția directă la valoarea adăugată a acestor companii este 3,4%,  calculată astfel:

· Profitul net obținut de firmele active în sectoarele analizate se ridică la 2,74 miliarde lei, ceea ce reprezintă 10,8% din cifra de afaceri înregistrată, dublu comparativ cu media înregistrată la nivel național (5,4%);

· Marja brută (diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție al mărfurilor, materiilor prime și serviciilor de la furnizori), înregistrată de companiile active în sectoarele analizate se ridică la 63% în 2018, de două ori peste media la nivel național (31%). Marja superioară este datorată valorii adăugate în procesul de procesare și serviciile conexe oferite de companiile active în acest sector.

lmpactul social al sectoarelor analizate (aportul salariilor angajaților în consumul gospodăriilor populației) este următorul – cele 26.566 companii active în sectoarele analizate au înregistrat un număr total de 175.449 angajați, ceea ce reprezinta 3,9% din totalul locurilor de muncă înregistrate în sectorul privat pe parcursul anului respectiv. Salariul mediu brut lunar înregistrat de companiile din sectoarele analizate este de 2.840 lei, reprezentând 57,5% din salariul mediu brut înregistrat la nivel național (4.938 lei în decembrie 2018 conform Institutului Național de Statistică). Astfel, baza de salarii generată de companiile care activează în Horeca se ridică la 5,89 miliarde lei, respectiv 2,2% din totalul bazei de salarii la nivel național. Sumele plătite angajaților din sectoarele analizate contribuie cu 0,91% la formarea PIB prin consumul generat pe lanțul economic.

Impactul financiar indirect al sectoarelor analizate – majoritatea companiilor active în cele 11 sectoare din industria Horeca nu produc materia primă sau produsele intermediare utilizate în dinamica procesării acestora în vederea oferirii serviciilor către clienții finali. Considerând impactul comercial (achiziții furnizori) și investițional (alocarea de capital pentru finanțarea investițiilor pe termen lung), companiile active în sectorele analizate au generat un efect pozitiv de întoarcere a capitalului în economie în valoare de 11,09 miliarde lei – deci o contribuție suplimentară la formarea PIB-ului de 0,74%. Astfel, contribuția totală se ridică la aproximativ 5,07% din PIB, fără a lua în considerare bacșișul.

Iancu a mai analizat și creditul furnizor din perspectiva Horeca, cu accent pe schemele de garantare din partea statului, o măsură care cu siguranță va restabili încrederea în operatori.

S-au reluat de asemenea discuții referitoare la legiferarea bacșișului, simplificarea formei de impozitare pentru lucrătorii sezonieri și a procedurilor de efectuarea a medicinii muncii pentru o anumită categorie de lucrători Horeca, dar și susținerea școlarizării de calitate, eventual într-un cadru care să permită angajatorilor să beneficieze de investițiile în instruirea personalului. Răzvan Crișan a atras atenția și asupra faptului că în aceste condiții speciale, ar trebui să se analizeze și rolul instituțiilor de control ale statului, poate pe viitor acestea vor avea un dublu rol – de control și instruire. Dragoș Petrescu a concluzionat necesitatea de a aborda problema legalizării bacșișului pe grupe de lucru, cu termene clare care să urgenteze soluționarea aspectelor care trenează.

Cel de-al treilea panel s-a concentrat pe tema Bune practici la redeschidere alături de Călin Ionescu – C.E.O. Sphera Franchise Group, Daniel Mischie – CEO City Grill Group și Radu Tănase, Managing Partner Calif/

Condimental/ Shoteria. Discuțiile acestui ultimul panel au analizat piața de delivery și felul în care marii operatori s-au adaptat la noua realitate. Dacă înainte de pandemie, piața de delivery era estimată la un 10-15% din totalul comenzilor, proporțiile căpătate acum nu pot fi deocamdată estimate. Este clar pentru operatorii din ospitalitate că viitorul și succesul unui business în Horeca aparțin acelui antreprenor care știe să creeze sentimentul de siguranță oaspeților săi și se adaptează rapid noilor cerințe. Într-adevăr, va exista reticența unor restaurante de renume de a se alinia la acest trend al livrărilor la domiciliu în condițiile în care, pe lângă experiența în sine, se va pierde și din calitate.

Daniel Mischie a anunțat că grupul City Grill se numără și de această dată printre curajoșii operatori care pariază pe viitorul în delivery, urmând ca după 1 iulie să investească sume importante pentru dezvoltarea unei noi divizii. S-au notat de asemenea aspecte precum adâncirea comodității celor care în mod normal comandau mâncare acasă sau la birou. Din păcate, din cauza situației de urgență, pentru mare parte dintre aceștia s-a accentuat și reticența în socializare sau acordarea importanței adecvate ritualului de a lua masa. Un rol important în creșterea pieței de delivery, îl joacă și ofertele (fie că sunt acordate de platforme sau de restaurant), o dovadă că bugetele acordate meselor se vor axa puternic pe value for money.

“Am luat parte la primul eveniment hibrid al industriei, nu neapărat prima dovadă palpabilă că obiceiurile se schimbă, iar noi ca antreprenori suntem nevoiți să ne adaptăm planurile, bugetele și evident felul în care comunicăm. Parte din aceste schimbări se reflectă și în relația cu statul, iar confirmarea a venit de data aceasta din partea unui oficial al guvernului – suntem o industrie care beneficiază de încredere și relansarea ei este prioritară pentru autorități. În loc de concluzie pot doar să adaug că traversăm o perioadă cel puțin interesantă, operatorii sunt poate prima oară uniți de obiective și preocupări comune, cu focus pe supraviețuire și păstrarea locurilor de muncă,” a declarat Daniel Mischie, președinte HORA.

HORA și-a exprimat cu fiecare ocazie dorința de a fi alături de operatorii din ospitalitate prin intervenții și măsuri de facilitate a dialogului cu autoritățile statului., dar și prin conferințe pe teme dedicate. Acest prim eveniment a fost susținut și de Horeca Insight organizator de evenimente de profil, care s-a remarcat pe durata perioadei de urgență ca liant între operatori, furnizori și antreprenori.

* * *Vinul de azi: Daima 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05 Încă din 1999 Crama Trantu produce vinuri de excepție, care descoperă caracterul strugurilor și terroir-ului special al podgoriei Murfatlar. Ion Trantu, proprietarul cramei și oenolog recunoscut, a investit atât în tehnologie, cât și în echipă, iar rezultatele nu au întârziat să apăra. Vinul de astăzi, Daima 2019, este un vin obținut din Shiraz cu note olfactive de fructe roșii, zmeură și mure, în vreme ce gustul se dezvăluie dulceag și catifelat, continuând aromele fructate. Se recomandă degustarea acestui vin la 8-12 grade, alături de brânzeturi ceva mai sofisticate, preparate din rață sau miel, mâncăruri mediteraneene și pește. 

* * *

”Nasul electronic” – ultima trasnaie a cercetatorilor pentru a ajuta producatorii de fructe In iun. 29, 2020   Oamenii de știință brazilieni dezvoltă „nasuri electronice” pentru a determina gradul de maturitate al fructelor. Potrivit cercetătorilor, un astfel de dispozitiv crește eficiența culegerii fructelor cu 98%.

Sergio Luiz Stevan Jr. și colegii săi de la Universitatea Federală de Tehnologie – Paraná și Universitatea de Stat din Ponta Grossa, Brazilia, au dezvoltat noul sistem bazat pe un „nas electronic”, scrie spectrum.ieee.org.

Potrivit lui Stevan, chiar și într-o singură livadă, fructele dintr-un pom se pot coace în perioade diferite decât fructele din alt pom, datorită microclimatelor de ventilare, ploii, solului și altor factori importanți. Din acest motiv, în campania de recoltare ar putea fi culese fructe încă insuficient coapte, iar acest lucru afectează reputația fermierilor. Astfel, nasul electronic se dovedește a fi cât se poate de util. „Știm că compușii organici volatili variază ca cantitate și tip, în funcție de faza de creștere a fructelor. Astfel, nasurile electronice sunt o opțiune, deoarece permit monitorizarea online a COV-urilor generate de cultură”, explică Stevan.

Cercetătorii spun că nasul lor electronic prezintă mai multe avantaje față de alte metode utilizate pentru determinarea gradului de maturare, inclusiv faptul că realizează analize în timp real, într-un mediu deschis și nu necesită manipularea directă a fructelor. Sistemul bazat pe un nas electronic creat de echipa sa are un set de senzori sensibili la anumiți compuși organici volatili. Analizele sunt digitalizate și prelucrate în prealabil într-un microcontroler. În continuare, un algoritm de recunoaștere a tipului de compus este utilizat pentru a clasifica fiecare combinație unică de molecule de COV asociate cu trei stadii de maturare a fructelor de piersic (insuficient de coapte, coapte, supra-coapte). Datele sunt stocate intern pe un card de memorie SD și transmise prin Bluetooth sau USB către un computer pentru analiză.

TRASEUL "VIA TRANSILVANICA"Va promova natura şi istoria a 10 judeţe din ţară A.P. Miscellanea / 29 iunie Consiliul Judeţean (CJ) Mureş va include traseul turistic "Via Transilvanica" în Planul de Dezvoltare a Judeţului, după ce a acceptat solicitarea Asociaţiei Tăşuleasa Social de a fi partener în realizarea proiectului, care va însuma în final circa 1.000 de kilometri, dintre care 150 de kilometri în 15 comune şi oraşe mureşene, scrie Agerpres.

"Asociaţia Tăşuleasa Social a invitat Judeţul Mureş de a fi partener în realizarea proiectului 'Via Transilvanica', proiect care urmăreşte amenajarea unui drum turistic şi pelerinaj, unic în România. 'Via Transilvanica' va promova natura, istoria şi multiculturalitatea zonelor aparţinând celor 10 judeţe pe care le străbate (Mehedinţi, Caraş-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov, Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava), va avea aproximativ 1.000 kilometri şi va lega Transilvania de Dunăre în zona Drobeta Turnu Severin şi cu Bucovina, respectiv Mănăstirea Putna (...) În judeţul Mureş, traseul va parcurge 15 unităţi administrative-teritoriale pe o distanţă de 150,6 kilometri. Consiliul Judeţean Mureş va promova şi va contribui la sustenabilitatea pe termen lung a acestuia prin includerea în Planul de Dezvoltare a Judeţului", a informat CJ Mureş, într-un comunicat de presă.

Până acum au fost realizaţi 400 de kilometri din acest traseu, urmând ca în perioada următoare să mai fie daţi în folosinţă alţi 240 de kilometri în judeţele Mureş şi Harghita.

"Traseul pe care îl vom amenaja are 950 de km, de la Putna până la Drobeta Turnu Severin, iar din experienţa noastră de drumeţi, acesta se poate parcurge în mai multe săptămâni în totalitate sau parţial în câteva zile, după puterea şi dorinţa călătorului. Infrastructura 'Via Transilvanica' va furniza date despre posibilităţi de cazare şi masă, dar şi informaţii istorice şi culturale ale diferitelor zone geografice. Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită buna orientare a călătorului pe parcurs. Vom căuta să prezentăm cele mai corecte informaţii despre gradul de dificultate al traseului", arată Asociaţia Tăşuleasa Social pe site-ul propriu.

* * *

Jumătate dintre români au acces la canalizare. La țară, doar 1 din 10!

De către  Sorin Breazu iun. 28, 2020

Dacă la oraș situația canalizărilor este acceptabil, în mediul rural din România, doar unu din zece cetățeni are acces la o astfel de rețea. Foto: Pixabay

Doar 54,2% din populația României a avut acces la un sistem de canalizare, în 2019. Aproape toți dintre acești 10,5 milioane de români trăiesc la oraș. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, numărul românilor care sunt deserviți de un sistem de canalizare a crescut anul trecut cu peste 221.000. Avansul a fost determinat de racordarea populaţiei la reţelele de canalizare nou construite, respectiv de punerea în funcţiune a unor noi staţii de epurare a apelor uzate.

Chiar și așa, majoritatea covârșitoare a celor care au acces la canalizare trăiesc la oraș: peste 90,9%, aproximativ 9,5 milioane de oameni.

Pe de altă parte, doar un milion de români care își duc traiul în mediul rural au gospodăriile conectate la rețeaua de canalizare. Alte aproape 9 milioane de cetățeni nu au o rețea funcțională de canalizare în apropiere.

Când vine vorba de împărțirea geografică, cea mai ridicată rată de conectare la serviciile de apă și canalizare este în București și în Ilfov, cu 87,2%. Pe locul doi se află centrul țării, unde doi din trei cetățeni sunt deserviți de o canalizare, iar pe trei este Vestul României, cu un procent de 60,7%.

În schimb, în sudul Munteniei, în Nord-Est și în Sud-Vestul Olteniei situația este teribilă, cu mai puțin de jumătate din populație bazându-se pe fose septice sau alte metode de colectare a apelor reziduale.

Ferma care produce zilnic peste 5 mii de lei! Nicoleta Dragomir  28 iunie 2020 - 18:55

În timp ce preţul laptelui de vacă este în cădere liberă, laptele de măgăriţă, cel mai scump din lume, e la mare căutare. 120 de lei litrul garantează rentabilitatea investiţiei.

La peste 400 de capete a ajuns, în doar 4 ani, efectivul fermei de măgăriţe Asinia Farm din Orăştie, judeţul Hunedoara. O investiţie serioasă, dar care acum începe să dea primele semne de eficienţă.

Claudia Bâldea şi Vasile Rusu, cei care au pus bazele fermei, nu au studii de specialitate şi nici experienţă zootehnică. S-au ocupat iniţial cu producerea cerealelor, afacere care nu prea a dat roade, aşa că au decis să schimbe macazul. Deşi există puţină informaţie despre creşterea măgarilor, perspectivele de piaţă i-au convins. Au cumpărat 10 măgăriţe, s-au apucat de construit adăpostul şi de aici a început nebunia! Şi continuă... Vor începe în curând lucrările pentru prelungirea grajdului şi, în consecinţă, va fi mărit efectivul cu încă cel puţin 200 de capete!

Ferma este 100% ecologică

"Aşteptăm zilele acestea inspecţia finală pentru certificarea ecologică. Conversia a durat doi ani pentru păşunea de 300 de hectare şi furaje şi 6 luni pentru animale", ne spune Călin Lozneanu, administratorul Asinia Farm. Este de profesie agronom şi se ocupă de la bun început de ferma de măgăriţe. Certificarea este o garanţie în plus pentru calitatea laptelui obţinut, de data aceasta negru pe alb. Oricum în fermă furajele au fost dintotdeauna bio, atât cele produse din resurse proprii, cât şi cele cumpărate.La sfârşitul lunii mai, laptele obţinut aici a primit şi certificarea de produs montan.

Aliment, dar şi medicament!

Laptele de măgăriţă este cel mai apropiat la gust şi compoziţie cu laptele matern (în procent foarte mare, de aproape 98%!). Un studiu publicat în Journal of Food Science consideră lapte de măgăriţă un aliment - medicament datorită valorii nutriţionale şi proprietăţilor terapeutice.Laptele de măgăriţă este cu adevărat un miracol al naturii, un produs incredibil şi preţios. Nu necesită fierbere, deoarece nu conţine bacterii. Acest lapte are de 60 de ori mai multă vitamină C decât cel de vacă, dar este bogat şi în vitaminele A, B1, B2, B6, D12 şi E, în minerale şi proteine. Este un lapte foarte uşor de digerat. De asemenea, conţine mai puţine grăsimi decât laptele de vacă şi un nivel ridicat de Omega 3 şi Omega 6 şi care ajută la scăderea nivelului de colesterol.

Lista proprietăţilor sale este lungă: întăreşte imunitatea, revitalizează organismul, este un remediu împotriva bronşitei şi astmului infantil şi ideal pentru femeile la menopauză. Conţinutul bogat în calciu îi protejează pe copii de infecţiile gastrointestinale.În recent inaugurata făbricuţă de procesare a fermei din Orăştie, laptele de măgăriţă este uşor pasteurizat pentru a-i creşte perioada de păstrare. Rezistă 10-12 zile la 2-4 grade temperatura de păstrare iar după deschidere trebuie băut în cel mai scurt timp. Se agită bine şi se consumă fără fierbere!

Lapte de măgăriţă la vendomat

Cea mai recentă investiţie a celor de la Asinia Farm a fost cumpărarea a două vendomate, plasate în Orăştie şi în Deva, pentru autoservire. Preţul pe sticlă este de 40 de lei. Nu puteau fi folosite dozatoarele obişnuite, întrucât acestea vin cu menţiunea clară că laptele necesită fierbere, ceea ce nu este valabil şi pentru laptele de măgăriţă.Conducerea societăţii este în discuţii şi cu marile magazine pentru desfacerea laptelui.În făbricuţă se fac în prezent probe pentru obţinerea laptelui praf care va fi distribuit sub formă de capsule. Este o premieră pentru România! "Facem teste în laboratorul nostru pentru a produce cea mai scumpă brânză din lume. Kilogramul de brânză necesită cel puţin 30 de litri de lapte de măgăriţă şi costă peste o mie de euro! Laptele de măgăriţă are doar între 0,5 şi 1% grăsime şi nu conţine cazeină care să-l coaguleze. Rezultă o brânză albă şi moale care poate fi păstrată timp de şase luni. O renumită fermă din Serbia produce această brânză" CĂLIN LOZNEANU, administrator Asinia Farm

NU VĂ FERIŢI DE MĂGĂRUŞ!

Deşi investiţia iniţială este mare, ferma de măgăriţe are cu siguranţă potenţial pentru viitor. Asinia Farm dispune de o echipă de peste 20 de angajaţi, formată din administrator, medic veterinar, tehnician veterinar, inginer chimist şi lucrători în diversele sectoare ale fermei.Animalele care nu sunt în lactaţie vor fi duse la păşunea montană şi rămân acolo până târziu în toamnă. În stabulaţie reţeta furajeră conţine lucernă, fân de calitate, ovăz, orzoaică şi porumb.Află din interviu povestea fermei de măgăriţe Asinia Farm!

CÂT LAPTE PRODUCE O MĂGĂRIŢĂ?

În ferma Asinia producţia medie este de 400-500 de ml/cap/zi, în funcţie de animal şi de furajare. Mulsul se face mecanizat, cu o instalaţie modificată, după o selectare manuală prealabilă. De precizat că măgăruşii sug la mamă până se înţarcă singuri. un articol de NICOLETA DRAGOMIR

* * *Cultivarea ardeiului: cum sa plantezi si sa ingrijesti aceasta legume In iun. 27, 2020  

Ardeiul este o plantă ce ocupă un loc important între culturile legumicole din România. Partea comestibilă este fructul, ce se folosește la prepararea unei game largi de mâncăruri și conserve. Acesta se poate consuma și în stare proaspătă, în salate sau diverse preparate, precum și în stare uscată, sub formă de boia. Cultivarea ardeilor este una dintre afacerile agricole care pot oferi legumicultorilor un profit frumos. Totuși, tehnologia de cultură este una cu multe capcane, iar la final, prețul de vânzare al ardeilor este mult influențat de aspect și de gustul lor. 

https://youtu.be/6IztuqYEHTg

* * *

Sătul de promisiuni, un fermier și-a construit un sistem de irigare în stil propriu In iun. 27, 2020   Jumătate din suprafaţa totală a terenurilor agricole din România are deficit de umiditate în sol, potrivit specialiştilor. După ‘89, infrastructurile de irigaţii au fost supuse unui proces de degradare continuu. Sătul de promisiunile de ajutor ale statului, cunoscutul fermier din Mehedinți, Cornel Stroescu, a decis să își creeze propriul sistem de irigat. Cum a reușit acest lucru? Haideți să urmărim materialul. https://youtu.be/iBE_q2DYORU

* * *Agricultura viitorului! Totul se controleaza de pe telefonul mobil In iun. 28, 2020Pornind de la uneltele de bază și până la echipamente agricole sofisticate, motorizate, absolut toate nivelurile tehnologiilor agricole sunt acoperite de mecanizare. Avantajele pe care inovația le aduce în procesul agricol sunt nenumărate, dar acoperă în mare parte lipsa forței de muncă. La Fundulea, administratorul unei plantații de fructe de pădure consideră că odată ce investești în agricultura inteligentă, munca la fermă devine mult mai rentabilă și eficientă. https://youtu.be/gUBzqakw6p8 * * *

PMB transformă vechile autobuze Mercedes în troleibuze şi autobuze propulsate cu gaz natural comprimat

Un startup care produce ambalaje din reziduuri din lână de oaie, câştigătorul PowerUp! Challenge : Lidia Neagu in Business, Energie 29 June 2020

Startup-ul Woola din Estonia a primit un cec de 50.000 de euro, precum și oportunitatea de a se alătura programului EIT InnoEnergy de accelerare a afacerilor. 

Competiția a înregistrat o participare record în acest an, cu peste 360 de startup-uri din 20 de țări din Europa Centrală și de Est intrate în cursa pentru premiul cel mare și pentru oportunitățile de investiții.

Reprezentantul României la finala internațională a fost startup-ul WATTO, înființat în 2019, care propune o infrastructură regională pentru încărcarea ultra-rapidă a vehiculelor electrice astfel încât tranziția către transportul electric să se facă ușor atât pentru mașinile electrice personale, cât și pentru cele comerciale.

În cadrul celei de-a șasea ediții a competiției, Woola a primit premiul „Startup-ul anului din Europa Centrală și de Est” și un cec de 50.000 €, dar și oportunitatea de a se alătura programului de accelerare al EIT InnoEnergy. Mai mult, partenerul strategic Amazon Web Services a oferit credite pentru programul său AWS Activate și servicii de sprijin pentru afaceri, iar a