Stiri, 28 mai 2020, a doua parte

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Dragoş Petrescu, CityGrill: La începutul crizei am traversat câteva zile de cumpănă în care a trebuit să ne reinventăm, plecând de la o filozofie de start-up Videoconferinţa Branduri româneşti pentru revenirea economiei Cristina Bellu 28.05.2020,

Dragoş Petrescu, fondatorul grupului City Grill, unul dintre cei mai puternici jucători din industria restaurantelor, consideră că puterea brandului contează foarte mult în economia unui business, iar în momentul unei crize poate face diferenţa între învingători şi învinşi.

"Atunci când economia este pe creştere brandurile sunt foarte importante, dar lasă loc şi la branduri noi. În momentul unei crize profunde puterea brandului contează şi mai mult. În brandul puternic clientul are incredere si il acceseaza mult mai serios. La începutul crizei au fost 2-3 zile de cumpănă, in care a trebuit să ne reinventăm, plecând de la o filozofie de start-up", a spus Dragoş Petrescu, acţionar majoritar CityGrill, în cadrul videoconferinţei Branduri româneşti pentru revenirea economiei organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Alte declaraţii:

♦ Ca industrie suntem pe shut down - este una dintre cea mai lovită industrie- suntem în prima linie ca impact.

♦ Practic, 10 ani de evolutie s-au concentrat în trei luni. Zona de delivery avea 3-4% din cifra de afaceri în România, iar acum a crescut la 100%. După ce vom ieşi din criză, estimez ca zona de delivery va ajunge la 20-25% din cifra de afaceri, asa cum ar fi ajuns în urmatorii 10 ani.

1

♦ Am regîndit businessul în trei sectoare: delivery, care va ocupa 20-25% din total, zona key account 10-15% şi zona de offline, care se va redeschide, şi care va avea o pondere de 60-65% în business.

♦ Au fost schimbari majore pe care le-am facut in acesta perioada prin retehnologizarea completă a bucătăriei centrale. Am recreat un meniu special de livrare extins pe doua zone- zona de family şi zona de livrare tradiţională, o vom lansa la 1 iulie.

♦ În total, zona de livrare va reprezenta 20-25% din total cifră de afaceri.

 Mărturia lui Izvoranu: Șeful Casei de Comerț Unirea s-a decis să vorbească!Marian Păvălașc - 27 mai 2020

Adrian Izvoranu, cel care a condus Casa de Comerț Unirea încă de la înființare, a decis să vorbească cu reporterii Agrointeligența-AGROINTEL.RO. El a derulat întreaga poveste a acestui proiect controversat, așa cum a trăit-o zi de zi

Izvoranu este supărat pe liberali care odată ajunși la conducerea ministerului, prin ministrul Adrian Oros, au blocat acest proiect, care teoretic dorea să preia produsele alimentare din gospodăriile mici țărănești și să le vândă în marile orașe

Fostul șef al Casei Unirea a recunoscut că Daea dorea să ia un teren de la academia de științe agricole pentru a construi printre alte și un centru expozițional, deși până acum fostul ministru a negat mereu acest lucru

Nicio presupusă neregulâ nu a scăpat din întrebările noastre. Am considerat că cititorii noștri trebuie să afle versiunea lui Adrian Izvoranu. Și, în egală măsură, oficialii MADR trebuie să ia o decizie și să o comunice de urgență: păstrează sau desființează Casa de Comerț Unirea. Bălmăjeala din prezent nu ajută pe nimeni. Poate doar niște interese de partid, personale și meschine

Adrian Izvoranu este un personaj pitoresc, relativ ușor de suportat într-o discuție de câteva ore, pentru că poate să susțină un discurs de câteva ore fără să fie iscodit prea des. Pare o copie a lui Petre Daea, fostul ministru al

2

Agriculturii, în fostul guvern. Poate și de aceasta, o structură asemănătoare umană, a fost ales Izvoranu tocmai de Petre Daea să conducă cel mai ambițios proiect al lui Dragnea și al guvernării PSD. Fostul șef al Camerei Deputaților și al PSD dorea înființarea unei case de comerț care să vândă produse românești. În afară de ideea frumoasă, foarte populistă, nu erau alte idei despre cum se face asta, lucru pe care îl recunoaște chiar Adrian Izvoranu.

Numit pentru că Daea l-a văzut la televizor

Adrian Izvoranu are în CV o activate îndelungată în mediul asociativ al patronatelor. Înainte de asta? Cum spune chiar el, încă din anii 80, în perioada ceaușistă, s-a implicat în construirea unor fabrici dedicate fostei Casei de Comerț Exterior ”Dunărea”, așa cum era denumită societatea prin care Ceaușescu exporta bunuri autohtone.

Însă nu această experiență l-a făcut pe Izvoranu să ajungă în fruntea casei de comerț gândită acum în capitalism de Dragnea și Daea, ci – așa cum se întâmplă în administrația noastră – o apariție la televizor a lui Izvoranu care i-a făcut plăcere fostul ministru. ”Eram la televizor și criticam tocmai lipsa de legătură între micul producător și piață. Am sugerat totdeauna soluții pragmatice”, începe discuția Izvoranu.

”Am fost invitat la minister. Domnul Daea mi-a prezentat o situație foarte bine făcută și foarte convingătoare și mi-a pus niște probleme în fața care și acum sunt aceleași. Era septembrie 2018. Balanța comercială deficitară și lipsa de implicare economică a celor 2 milioane de gospodării, cărora acum mai nou li se spune ferme de familii, la noi pe românește li spune gospodării. Acestea nu au un mecanism funcțional pentru a ajunge magazinele în magazine românești”, începe să povestească Adrian Izvoranu.

”Asta este o treabă pe care trebuie s-o facă oricine este la guvernare, noi consumăm acum 80% din mânare marfă din importa, nu ar fi doar o problemă socială și economică, dar avem o mare problemă de dezinformare a publicului, pentru că oamenii nu știu ce consumă”, mai adaugă acesta.

CV-ul Casei de Comerț Unirea

A avut buget de 20 de milioane de euro în august 2019. Inițial, în programul de guvernare PSD bugetul era de un miliard de euro. În 2018, Daea anunța că va avea un buget de o sută de milioane de euro. În final, a avut un buget de 93 milioane de lei, aproape 20 de milioane de euro.

3

În scurta activitate, casa de comerț a deschis două magazine – București și Sibiu -, a cumpărat 11 magazine tip containere pentru comerțul stradal, a cumpărat un depozit cu o livadă aferentă în Focșani și a organizat două evenimente, din care unul exagerat de mult dedicat PSD-ului.

Peste 40 de angajați avea ”Unirea” la sfârșitul anului trecut, trebuia să aibă 109.

Din cele 20 de milioane de euro, Adrian Izvoranu spune că a cheltuit doar 7%, adică undeva la 3 milioane de euro.

Izvoranu intră în scenă

Discuția purtată cu Adrian Izvoranu este redată întocmai, cu cuvintele lui, pe care și le asumă, doar că discuția a fost grupată de marile teme legate de activitatea Casei de Comerț Agroalimentar ”Unirea”. Reamintim că acest proiect este acum blocat de actualul guvern după ce un control a depistat că banii au fost cheltuiți la limita legii.

”În programul de guvernare era prevăzută o casă de comerț, nu ”Unirea”, nu pe agricultură. Ideea era generală, dar casă de comerț ar trebui să fie fost asemănătoare entități de comerț exterior din perioada comunistă, unitate care era un gigant. Aia era o instituție care centraliza tot ce produce românia și avea date cu tot cu ce se cerea afară. Atunci se produce ce se cerea afară, pentru că atunci era nevoie de valută”.

”Trebuia o verigă alternativă la cei care produc și cei care consumă, eu nu vreau să lovesc marii retaileri. Voiam să fiu pe o nișă a celor care simt nevoia să mănânce mâncare, nu altceva. Accept că din punct de vedere mondial este nevoie de proiecte industrial, înțeleg asta. Dar, sunt unii care vor să mănânce jambon, poate tu mi-l poți să facă să arate ca un jambon, să miroase a usturoi etc.

Soluția ”Unirea”

”Etichetarea, faptul că vin din Turcia, din Spania, nu mă rezolvă ca informați, spune-mi ce conțin. Și amicul care era în Spania cele care costau 6 euro, mi-a arătat eticheta și pe ea scria că sunt crescute în pământ. E normal să fie o diferență de preț, patru că unele cresc în pământ, în timp ce celelalte într-un amețesc de substanțe care conțin ce are nevoie o plată și sunt udate”.

4

”O casa de comerț specializată din marea poveste utopică, ca să refaci acum ca să asimilezi marfă de la toate IMM-uri este ceva frumos, dare e ceva utopic, nu cred că statul poate să facă așa ceva.

Unirea a apărut din cauza/datorită unor roșii uitate pe masă

”Acum ceva timp, a fost o situație în care am plecat în grabă de acasă și am cumpărat niște roșii de la un supermarket și am revenit acasă după șase săptămâni și roșiile de pe masă erau la fel, parcă erau neatinse. Am făcut o cercetare de caz, o roșie nu poate să stea șase săptămâni neatinsă”.

”Și am dat de firul afacerii. Întâmplător, în frigider mai aveam niște roșii relativ normală. Le-am pozat pe amândouă”.

”Am spus să merg pe firul afacerii. Importul era din Spania, am un amic care făcea import din Spania. L-am rugat să-mi spună să-mi identifici de unde sunt luate roșiile de pe masa mea. Am cumpărat astfel de roșii cu 16,80 lei din supermarket, asta înseamnă peste 3 euro. El mi-a spus că pot lua aceste roșii din piață din Spania cu 0,75 eurocenți sau en-gros cu 0,40 eurocenți”.

”Și atunci am făcut un calcul care ne explică de ce în magazinele de la noi sunt astfel de produse”.

Adversarul importurilor

”Dacă noi doi cumpărăm un TIR cu roșii din Spania mai adăugăm 0,20 eurocenți la kilogram la transport. Le dăm unui supermarket și le spunem că le dăm cu un euro în plus, doi euro. Mai pune și supermarketul un euro și TVA. Eu am câștigat aproape 20.000 de euro cu un transport. Acest calcul este valabil la cartofi, la castraveți”.

”Eu dacă vând 100 de TIR-uri îmi intră în buzunar 2 milioane de euro din câteva telefoane, nici nu trebuie să văd produsele”.

„Cei mai mari producători autohtoni, vreo 20 la număr care pot vinde masiv, vindeau atunci când m-am interesat  cu 13,50 lei/kg en-gros și en detail cu 16,20 lei/kg. Astă era și prețul din magazine, acolo unde se găseau roșii românești. Asta era atunci, poate acum se găsesc mai ieftine”.

”Dacă eu spun acum unui retailer, că îi aduc roșii cu 13,50 lei/kg și mai pun 0,50 de bani, 14 lei/kg mi le ia sau nu? Nu e profitul la fel de mare ca la importuri. Roșia românească nu rezistă 6 săptămâni nici dacă o congelezi”.

5

”Înseamnă că nu suntem competitivi cum spune domnul ministru (n.r – Adrian Oros)”.

Roșii fără viață

”M-am dus la Costel Vânătoru la Buzău, Omul mi-a făcut demonstrația. A ars roșia de importat și a făcut analiza cu cenușă. Nu avea legătură cu viața, nu avea urmă de caroten, de enzimă”.

”Îl sun iar pe amicul din Spania, pe amicul din Spania care mi-a trimis altă poza, o roșie care arată ca cele ale lui Vânătoru. Și cât cost? 6 euro/kg îmi răspunde. Deci au și ei roșii bune, pe cele ieftine le dau la import, iar pe cele bune este specificat că scrie că e o legumă crescută în pământ”.

Memoriile lui Izvoranu

 ”Nu aveam sediu. Nu puteam să înființez firma – casa de comerț –  fără sediu și capital”.

”Capitalul inițial era de 100 de milioane de euro, e un bun început. Nu e cine știe, dar este un bun început. De ce 100 de milioane? Pentru că exista într-un cont al ministerului care să născuse în 2005 în baza unei legi care înainte de aderare la UE. S-a făcut printr-o lege specială, un fond de garantare, și ca să ne jucăm noi de-a Europa, am făcut fondul de garantare.

”S-a făcut fondul, s-au băgat 100 de milioane de euro, pe care nu i-a atins nimeni 14 ani”.

”Banii au stat și au băltit din 2005 și până în 2019. Nu aveai cum să-i iei, pentru că legea erau că banii sunt pentru fodul de garantare, dar între timp acel fond nu mai era necesar”.

”Nimeni nu a vurt să semneze chestia asta. Să luăm banii la casa de comerț”.

”Pe la sfârșit de an (n.r. – 2018), s-a găsit și un buget pentru Casa Unirea, s-a găsit, 10.000 de lei. Am luat o camera de pe al ASAS (n.r. – Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”), în care nu am intrat în viața mea”.

”Așa am înființat firma prin decembrie-ianuarie 2019. Avem firmă, acum aveam nevoie de capital real, nu de cei 10.000 de lei, aceștia îmi ajungea doar pentru chirie”.

6

”Eram în martie (n.r. – 2019), nu se întâmpla nimic. Nu puteam să luăm banii aia, cele o sută de milioane de euro. Nu știu ce au făcut cei de la minister, dar mi-au spus că îmi pot da doar 20 de milioane de euro. Că nu mai 93 de milioane de lei, de ce nu 95 sau 92,900. Ca să mă prind după aia, este o ipoteză proprie, cred că asta a fost dobânda strânsă de-a lungul anilor la cele 100 de milioane de euro din fondul de garantare”.

Startul, în august 2019

”Eu făcusem un desen, un plan, pe o sumăm, acum am început să facă alt desen pe o sumă mai mică”.

”Dacă nu era Daea și era orice alt ministru, nu se făcea. El ne întreba ce avem nevoie, ce lege trebuie schimbată etc”.

”Banii au ajuns în cont la începutul lui august”.

”Eu până atunci am făcut 20.000 de km prin țară, căutăm tot felul de povești despre institute și nu numai. Majoritatea nu era funcționale sau nu putea fi exploatate”.

”Am vizionat o listă cu locuri unde pot face diverse”.

Bursa de pește

”Am vizitat și Bursa de Pește din Tulcea. Am văzut o clădire mare, frumoasă. Așa ca și clădire arată frumos”.

”Hai să intrăm în detalii, mă gândeam că o transferăm la casa de comerț. Mi s-a spus apoi că e proiect european și nu se poate, trebuie să găsim forma juridică”.

”ANPA (n.r.- Agenția Naționale pentru Pescuit și Acvacultură) nu putea face comerț, o bursă face comerț, ANPA nu putea factura”.

”În proiectul european se scria să proiectul este încheiat dacă până la data de x să fie o tranzacție de pește. Nu scria cât de mare, dacă mai sunt apoi alte tranzacții, etc”.

Fără dotări

”Acolo nu era nimic care să fie compatibil cu ideea de bursa. Apoi bursa nu o creezi tu că așa vrei, ci bursa ordonează o piața care deja există. Nu mai întâi faci bursa și apoi piața de comerț, mai întâi trebuie să existe o piață”.

7

”Trebuie să existe unii care să cumpere de pe bursa. Noi avem Bursa de Mărfuri care este bine făcută, voi vă uitați cam ce tranzacții sunt acolo? Sunt mici. Noi nu avem cultura bursei. Noi avem cu strigatul în piață, vinde porci, vindem varză”.

„Conceptual acest proiect a plecat cu stâng, pentru că nu există mecanismul”.

”Nu avem nimic! Avem o clădire mare, avem o curte de mașini, mașini care nu sunt bune de nimic”.

”Am făcut socoteli, evaluări, am vorbit cu supermarketuri, am pus pe hârtie. Acum, ca să depășim momentul proiectului european, am făcut tranzacția, am luat de la 2-3 cherhanale. Așa scrie în proiect, că trebuia să fac o tranzacția. Era o formulate”

”Nu putem s-o continui a doua zi, pentru că nu aveam nici bani, aveam 10.000 de lei, și eram doi salariați”.

”Și dacă piața mergea perfect, eu nu aveam bani”.

”Am scris un draft cu ce investiții ar trebui, am fost să văd vapoarele din proiect. Poate pluteau când le-am făcut, Am întrebat dacă ele plutesc, stăteau de vreo 3 ani pe mal, nimeni nu a garantat”.

Ați făcut sesizare?, la această întrebare Izvoranu răspunde indirect că nu, așteptând probabil ca alții să facă treaba murdară a sesizării.

”Am constat, știa toată lumea. În principiu, nu vreau să-mi bag nasul unde nu-mi fierbe oala. Ele au fost recepționate”.

„Din bugetul care mi-a fost alocat, am prevăzut până în 2 milioane de euro, bani cu care se cumpărau instalații de depozitare și prelucrare a peștelui în clădirea de la Tulcea. Îl puteam îngheța. Numai din faptul că scoteam file afumat, puteam scoate mulți bani”.

Lâna oilor lui Daea

”A doua provocare pe care mi-a dat-o Daea a fost lâna. 20.000 de tone de lână. Mi-a spus că dau drumul la programul destinat lânii. Am fost la Gorj, Argeș, Timișoara, etc”.

8

”Numai deja se anunțase că se primesc subvenții și turcii treceau și nu mai plăteau lână pentru că turcul spunea că oamenii primesc banii de la stat, ba se ajungea să se ceară bani ca să le ia oamenilor lâna din depozite”.

”Lana ca atare este un produs pentru care nu s-a făcut o ameliorare, nu s-a făcut studiu, ciobanii cresc mai multe rase. Ciobanii trebui să se hotărască, să crească, oaia de carne, oaia de lapte, oaia de lână, sunt mai multe soiuri”.

”Acum am văzut și eu că dintr-o tonă de lână colectată, care 500 de kg sunt scaieți, câcăreze”.

”Eu nu știam că lâna plouata nu e utila, că ploaia strică lână. Lâna pe care o plouat toată vara nu mai e lână bună”.

„Păi, noi trebuie să facem o treabă deșteaptă, să facem o treabă de valorificare a lânii. Am găsit la Sibiu o zonă cu rase competitive. Aveam o uniformitate de rase, de lână”.

”Uzina” de lână de la Sadu

”Ne-am gândit să facem o instalație de spălare a lânii acolo, la Sadu, pentru că acolo aveau stație de epurare. În stația de epurare nu poți arunca orice apă, trebuie să fie măcar apa de ploaie. Așa că  trebuia să facem și noi o curățare a apei, să reținem substanțele. Nu era mare filosofie, se putea face ușor”.

”Facem la prime o primă spălare și apoi aruncam apa în stația de epurare. Dar mi s-a spus apoi că arunc ce e mai bun, că arunc lanolina. Nu știam că lanolina se face din spălarea lânii. Dar acum trebui s-o scot din apă, trebuia făcut o barbotare”.

”Am făcut un proiect, ce fac cu ea, pot s-o vând ca atare, pot s-o rafinez cu o un aparat de 10.000 de euro și este un produs de baza în cosmetică, în industria farmaceutică”.

”Am dat peste alți cercetători care m-au întrebat ce fac cu lână. Mă gândeam că o sortez pe culori. Ca să poți s-o exploatezi textil, lâna trebui să aibă caracteristic, grosime, lungime, constanța firului etc”

”Atunci, ce fac cu lâna? Am aflat că lâna este un conglomerat de aminoacizi. Din care pot scoate 21 de aminoacizi, iar 4 sunt esențiali. Este o mare afacere lâna dacă scoți lanolina și aminoacizi”.

9

”Am pus toate astea pe hârtie. Am fost la Sadu, am identificat locul, am vorbit cu o firmă specializată. Erau nevoie de doar doi angajați, totul era robotizat.Cu 7000.000 de euro aveam hala de producție. Cu până în 2 milioane de euro aveam stația de spălare, cu tot mașini”.

”Nu am făcut nimic. A venit noua guvernare și s-a oprit totul”.

Depozitele pentru marii producători

”Domnul ministru (n.r. – Adrian Oros) nu a spus că rezolvăm problema agriculturii cu două magazine”.

”Pentru bazinele mari, pentru marii producători, am spus să facem depozite care să standardizăm produsele”.

”Asta era linia pentru care am alergat și am identificat trei depozite posibile, utile. Unul a fost depozitul de la Focșani, nou-nou perfect funcțional, cei care l-au contesta nu l-au văzut, nici nu au fost acolo”.

”Acesta a fost unul, perfect funcțional, curat aranjat, funcțional cu 12 celule de frig, atmosferă controlată. Puteam face gaz combinat, putem face mute acolo, stație de sortare, sortare la culoare, mașină foarte deșteptă, stație de ambalare. Nu trebuia făcut nimic, puteam să-i dăm drumul imediat, pentru orice, de la roșii până la vișini”.

Fabrica de conserve de la Vidra

”Al doilea, era fabrica de conserve de la Vidra, un proiect SAPARD făcut prin 2005, fostul patron de la Sardes, era un mare depozit. Era făcut bine, să dea un flux. Era făcut la Vidra, în mijlocul unui bazin legumicultor”.

”Nu am văzut o altă fabrică mai mișto făcută ca aceasta, era foarte bine făcută. Deși era din 2005, instalațiile erau țiplate, ambalate, camerele curate, tavan tehnic, stație de epurare a apei și la intrare și la ieșire”.

”A rămas ca în tren. Ca preț, plecasam de la 1,2 milioane de euro, dar o putem lua cred cu 700.000. Era un preț foarte bun. Puteam să folosim fabrica asta și pentru pește. Valorificam tot pește din Deltă și de pe cursul Dunării”.

Ruda lui Măgureanu

10

”Și mai găsim și al treilea obiect de investiții, dar nu am mai discutat prea mult pentru că îmi era frică să mai spun, pentru că era deținut de o rudă cu Măgureanu, la Șimleu Silvaniei (n.r. – ) o fabrică foarte bine făcută cu tot ce era nevoie. Era specializată pe fructe de pădure. Nu am discutat despre preț”.

”Aceste trei investiții erau pentru marii producători”.

Proiectul legumelor micilor fermieri

”Asta în schimb, fiind foarte necesară, pentru că am două milioane de curți, de gospodării, care au am făcut calcul poate să fie lapte, miere, brânză. Orice gospodărie care face ceva, care produce o sută de kilograme de ceva. Care produce un euro de ceva, am ieșit bugetul Apărării, ca să fii ministru și să a resursa asta și nu s-o folosește”.

”Sunt niște oameni pe care nimeni nu le ia marfa. Mai ales să vândă cei care in gospodări, el nu știe să vândă, nici măcar să semneze nu prea știu, dar știu să facă ceva țuică, brânză, lapte, știu să facă produse”.

”La o întâlnire, am spus: domnule ministru, avem bazine unde se produce foarte mult, Arad, Galați, Vidra (Ilfov) și multe altele, unde se produc legume, fructe, struguri, vin, cartofi etc.

„Aceste bazine nu au colectare, nu au desfacere. Colectarea nu o poți face de-a valma. La Matca (n.r. – județul Galați), avem roșii pe 1.000 și ceva de hectare de solarii”.

”Pentru cele două milioane de gospodării, cum facem cu aștia mici? Am folosit un model irlandez. A venit o firma de consultanță care îmi cerea 100.000 de euro, și le-am spus că nu am bani aceștia”.

Model irlandez

”Mi s-a transmis că la noi ar merge cel mai bine modelul din Irlanda. Noi suntem un popor mai leneș ca voi, mi s-a spus. Noi, dacă avem trei irlandezi, ei nu se înțeleg, sunt patru păreri, iar unul dacă are succes, ceilalți vor să-l omoare”.

”Atunci am spus că că asta e ideea, că poporul român nu se asociază decât forțat”.

11

”În Irlanda e un program general în care fermierii nu au treabă unii cu alții. Lucrau toți cu un om, un fel de asociere dar cu un străin care făcea partea de comerț, le spunea ce să cultive”

”Tipul ăsta de abordare am vrut să-l fac la noi pentru gospodării”.

Brânzăria din Sibiu

În scurta dar mediatizata activitate, Casa Unirea a deschis două magazine. Unul în București cu legume, fructe, brânză și produse din carne și preparate din carne și unul în Sibiu, specializat în brânzeturi.

”Am făcut magazinul de la Sibiu, Brânzărie. De ce vindem noi brînza ca produs de mâna a doua? În Franța este o cultură a brânzei, nu mânânci brânza doar cu roșii ca la noi, acolo se mănâncă doar un vin anume, sau cu o tărie dacă brânza e mai grasă, cu o pară, cu nucă etc.”

”Brânza mea, nu neapărat din Sibiu, din Botoșani, din Argeș este foarte bune, bate foarte multe produse franțuzești industriale”.

”Așa am zis să fie un mecanism care să facă din brânza romanească o cultură. Acolo, în Sibiu, vedeți și vânzători care nu vin doar să taie brânza și gata. Așa a apărut ideea. Daea a spus să se numească Brânzărie”.

Scandalul terenului din Băneasa

Cât de adevărat a fost povestea cu terenul de la ASAS, din Băneasa pe casa de comerț, îl întrebăm pe Rădulescu. AgroInteligența a fost printre primele publicații care a relatat despre acest proiect. Petre Daea nu a recunoscut atunci și chiar a acuzat presa că minte când vorbește se asemenea subiect.

Adrian Izvoranu recunoaște acum că nu am inventat nimic și am avut dreptate doar că spune că scopul era unul bun.

”Foarte adevărat a fost cu acest proiect. Era perioada în care căutam un sediu.

Ideea, de la Adrian Rădulescu

”Atunci Adrian Rădulescu era pe acolo la o întâlnire cu Daea. El a spus că ne duce la un sediu foarte bun”.

12

”Am chemat vreo 80 de oameni, o turmă din minister, institutele de cercetare, ASAS. Ne-au alergat Daea pe acolo de ne-a sărit capacele, ne-a descuiat toate ușile. Atunci am văzut că era casa lui Nae Ionescu. Am descoperit că e proiectat de un francez care a vrut să copieze Luvru la scara mică”.

”Daea a spus că în jumătate din clădire să o luăm să ne dezvoltăm noi, jumătate să revină la cercetare. Atunci ei (n.r. – ASAS) ocupau jumătate din clădire, câteva camere. Am văzut și terenul, am aflat atunci că nu se poate construi peste o anumită înălțime pentru că e aeroport în zonă”.

”Am zis să facem barăci și facem piața tradițională, când vin străinii în țară să tragă pe dreapta și își luau o dulceață sau ce voiau”.

”Tot acolo, pe un alt teren unde se putea construi mai înalt ,s-a decís să se facă o expoziție permanentă a agriculturii românești, să nu se mai facă expozițiile la Romexpo”.

”Și să se mai facă un turn, unde să fie mutate toate agențiile din subordinea ministerului sau instituțiile care au legătură cu agricultura”.

Congresul lui Daea

Unul dintre cele mai dubioase momente din activitatea fostului ministru este Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti, eveniment din toamna anului trecut. La acel moment, Daea risca să fie înlocuit de premeirul Dăncilă. Pentru a demonstra că este util, a organizat un miting electoral destinat prim-ministrului la Romexpo. Evenimentul electoral a fost ascuns în evenimentul denumit Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti.

Pentru acest eveniment, la care au fost aduși mii de angajați în sectorul agricol din întreaga țară, a fost folosită Casa Unirea. Adrian Izvoranu susține că evenimentu a fost bun, pentru că așa Casa Unirea și-a făcut reclamă.

”Când faci o afirmație și spui că fost un eveniment politic, asta înseamnă că orice face un prim-ministru este propagandă”.

”Și așa este. Este și normal, scrie pe fruntea lor politician, tot ce fac ține de politică. Problema este dacă politica lui și folosește cu ceva”.

Îi reamintim că la acest eveniment s-au folosit bani publici.

13

”Acest evenimente nu a fost inventat de Daea. Rolul meu este de executiv, care face ce I se dune de consiliul de administrație. Nici un leu nu a fost mișcat fără să am ordin”.

”Era un evenimente reglementat de lege, într-o ședință de dimineața am fost anunțat de secretarul general al ministerului că trebuie să facem două evenimente: acesta și Indagra”.

”Daea a apus că acum este momentul ca și casa de comerț să să folosească de acest eveniment ca să-și promoveze imaginea. OK, el avea trăsătura ca dacă face ceva să facă totul cu tămbălău”.

”Noi, dacă făceam publicitate, ca să distribuim pliante, să ne întâlnim cu 10.000 de agricultori, ne-ar fi costat ai mult și ne lua 10  ani ca să vorbim cu toți. Dacă am ocazia să vorbesc cu toți, de ce să nu mă folosesc de acest prilej”. 

Vom reveni cu alte declarații ale lui Izvoranu, pe subiecte extrem de controversate din activitatea Casei de Comerț Unirea, în zilele următoare.

Patron de berărie despre efectele crizei coronavirus: „Lumea va fi la fel, așa cum apa este udă ” 28 mai, 2020 Virgil Burlă

Înainte de starea de urgenţă, berăria din Iaşi era arhiplină.

Pandemia provocată de COVID-19 a pus la grea încercare micile afaceri din România din domeniul barurilor şi restaurantelor.

Vestea că acestea vor fi închise i-a surprins pe antreprenori cu marfă perisabilă pe stoc, cu investiţii în desfăşurare sau cu datorii la furnizori. Cu toate acestea, în cazul lui Iulian Bănilă, patron al unui bar din Iaşi care vinde

14

bere artizanală, solidaritatea de breaslă a funcţionat. Proprietarul spaţiului, furnizorii, angajaţii, cu toţii au înţeles situaţia şi au speranţa că peste un an afacerea va reveni la nivelul lunii martie 2020.

Europa Liberă: Cum v-ați ocupat timpul de când afacerea s-a închis?

Singurul ajutor pe care majoritatea firmelor l-au primit din partea statului a fost posibilitatea de a amâna plata ratelor la bănci

Iulian Bănilă: „La început, când ne-am trezit că suntem în stare de urgentă, mi s-a părut că trăiesc vremuri ireale. Îmi doream ca în pauzele publicitare de la TV să apară o voce care să spună: Covid-19 nu există, dar el poate să apară dacă nu folosiți dezinfectanții noștri. Apreciați campania de teasing dând like paginii noastre de facebook...

Când am realizat că vocea nu se va auzi, deși o astfel de campanie publicitară ar fi fost memorabilă, am început să devorez articole şi analize care descriau cum au evoluat lucrurile în ţările în care virusul bântuia deja de câteva luni. Inițial, mai toate veștile erau sumbre, pe ideea că „lumea nu va mai fi la fel”. Lumea va fi la fel, așa cum apa este udă și curge mereu la vale”.

Berăria din Iaşi în urmă cu patru luni

Europa Liberă: Care sunt certitudinile dvs. în acest moment privind viitorul afacerii?

Iulian Bănilă: „În ultimul timp încerc să descifrez ce are de gând să facă Guvernul, dar e o activitate care, recunosc, mă depășește. Peste tot se

15

vehiculează ideea că de la 1 iunie se deschid terasele. Mai sunt câteva zile până pe 1 iunie și Guvernul nu a spus clar: deschidem sau nu deschidem. Comercializez câteva sute de sortimente de bere craft. Multe dintre ele au termenul de valabilitate foarte scurt. Numai la draught funcționăm cu câteva zeci de sortimente diferite. Se recomandă ca un butoi să stea înțepat maximum o săptămână.

După aceea, berea își pierde din proprietăți sau se strică. Lucrez cu multă marfă perisabilă. Pentru a mă aproviziona, am nevoie timp. Este necesară logistica de transport, aduc berea din mai multe localități, chiar și din străinătate, sunt multe lucruri de pus cap la cap. Restaurantele lucrează cu marfă perisabilă, multe dintre ele neavând posibilitatea de a oferi servicii de tip catering. Cum procedăm? Comandăm marfă pentru a putea deschide pe 1 iunie și pe 31 mai aflăm că nu se deschid terasele și ne vom trezi cu stocuri în pericol de expirare? Pentru cei care își câștigă traiul din această activitate nu e o joacă deschisul de azi pe mâine”.

Europa Liberă: Câţi angajaţi aveți în berărie?

Iulian Bănilă: „Noi funcționăm cu opt angajați full time și unul cu jumătate de normă. Cred că vor rămâne toți pe metereze, îmi place să cred că avem un colectiv bine sudat”.

Clienţii aşteaptă redeschiderea teraselor

Europa Liberă: Cand ați deschis afacerea şi cum a fost la început? Înainte erați ziarist. Cât a durat până să vă placă şi să-i învăţați tainele ?

A fost cineva (un furnizor -n.r.) care m-a sunat cu ton precipitat că am depășit termenul scadent. I-am spus că îi plătesc pe loc factura, dar că refuz să mai colaborez cu el.

16

Iulian Bănilă: „Prima bere vândută la Beer Zone a fost în anul 2013. Spațiul era sub jumătate din cât este acum. Startul a fost foarte dificil. După 4 luni de activitate am realizat că eu personal lucrasem fără nicio zi liberă. Spălam sute de halbe în fiecare seară. Eram extenuați, și eu, și soția. Până s-au adunat bani pentru o mașină de spălat pahare. Apoi s-au adunat cât să-mi permit mărirea numărului de angajați. Apoi am reușit să închiriem spațiu pentru a mări capacitatea berăriei. Mereu am reinvestit profitul și, în fiecare an, am reușit să ne surprindem clienții cu ceva nou. Am norocul de a fi asociat cu fostul meu coleg de bancă de la grădiniță și școala primară. Ne înțelegem foarte bine. Eu sunt cel care nu are curaj să implementeze ideile, el este cel care le ascultă și presează să se pună în practică.

La început nu știam mare lucru despre bere, am învățat cot la cot cu cei pe care îi serveam. În lumea berii craft se nasc pasiuni nebănuite. Cunosc oameni care pot vorbi despre bere, fără să se repete, până a doua zi, sau cupluri care au ajuns să se certe pentru că el face bere acasă și tot apartamentul, inclusiv hainele, au impregnat un miros caracteristic activității. Domeniul e vast, mereu apare ceva care să te surprindă”.

Europa Liberă: Cum a ajutat statul în pandemie? A fost birocraţie, ați primit vreun sprijin, angajaţii au beneficiat de măsuri de protecţie?

Iulian Bănilă: „Singurul ajutor pe care majoritatea firmelor l-au primit din partea statului a fost posibilitatea de a amâna plata ratelor la bănci. IMM Invest este un program pentru firme numărabile pe degetele de la mâini și picioare. Cât despre plata șomajului tehnic, acesta nu este un ajutor pentru firme, ci pentru angajați. De fapt, pentru ei nu este un ajutor, ci un drept, pentru care au plătit cu vârf și îndesat. Pentru a lua 1.000 de lei net, angajatului i se rețin aproape încă 800 de lei, care reprezintă contribuțiile față de stat. Șomajul tehnic este de 75% din salariul de bază net, fără sporuri, deși și acestea sunt impozitate la fel ca baza”.

Europa Liberă: În cat timp estimați că afacerea va reveni la stadiul de dinainte de epidemie?

Iulian Bănilă: „Cred că la anul pe vremea asta vom reveni la nivelul de dinainte de pandemie. Până atunci, nici nu îmi pun problema de profit. Chiar dacă activitatea oamenilor va fi neîngrădită, mă aștept ca unii dintre ei să fie reticenți în a mai frecventa localurile”.

17

Înainte de pandemia COVID-19, berăria plătea taxe de 70.000 de euro pe an

Europa Liberă: Care era nivelul taxelor plătite statului înainte de instalarea stării de urgenţă?

Iulian Bănilă: „Nu eu sunt cu partea contabilă, dar știu sigur că în ultimii doi – trei ani, lună de lună, ceea ce plătim la stat se învârte în jurul sumei de 30.000 de lei. Adică vreo 70.000 de euro anual”.

Europa Liberă: Cu ce s-a ocupat echipa dvs. în cele trei luni de inactivitate?

Iulian Bănilă: „Unii dintre ei s-au dus acasă, la părinți, alții spun că au stat mai mult prin casă. Au venit cu idei, ce strategie să adoptăm pentru a face pasul spre online. Încă nu am făcut acest pas, urmează”.

Europa Liberă: A fost de ajutor cu ceva această pauză impusă de COVID-19? Ce ați învăţat din această experienţă?

Iulian Bănilă: „Pauza a făcut mai mult rău decât să ajute. Dar am învățat trei reguli: prima este cea de a nu mai investi în pereți închiriați, ci direct în bunuri ale firmei care să producă la rândul lor bani. A doua regulă este cea de a lucra cu stocuri mici și dese de marfă, nu cu stocuri mari și rare. A trei regulă e vechiul proverb: ”strânge bani albi pentru zile negre”.

Europa Liberă: Ați plătit chiria spatiului în această perioadă? Proprietarul a fost dispus la o negociere?

18

Chiria a fost suspendată pe perioada pandemiei

Iulian Bănilă: „Din fericire, în contractul de închiriere am avut inserată clauza de forță majoră, pe care am invocat-o. Chiar dacă s-a pus problema plății chiriei, suntem acoperiți contractual. Nu aș fi avut de unde să o plătesc”.

Europa Liberă: Dacă ar fi să revină starea de urgentă care sunt greşelile pe care nu le vei repeta?

Iulian Bănilă: „Obișnuiam să fac comenzi mari pentru că aveam rulaj și, concentrând un volum mai mare de marfă, mă costa mai puțin transportul. Ce am câștigat pe mere am pierdut pe pere. Mi-au expirat multe produse în perioada de inactivitate. De acum, voi încerca să comand marfă mai des, dar mai puțină. Prudența va fi cuvântul de ordine”.

Europa Liberă: Aveți datorii la furnizori după aceste 3 luni de inactivitate?

Iulian Bănilă: „Am câteva datorii la furnizori, dar nu au o valoare mare. Intuind că am rămas cu marfă care expiră în curând, unii dintre ei m-au sunat din proprie inițiativă să-mi propună să suportăm din pierdere împreună. A fost cineva care m-a sunat cu ton precipitat că am depășit termenul scadent. I-am spus că îi plătesc pe loc factura, dar că refuz să mai colaborez cu el. Mi se pare deplasat să îmi ceri banii când știi că nu am avut voie să îți vând marfa. Pe de altă parte, e dreptul furnizorului să își vadă banii, e munca lui. Cum este și al meu să nu mai colaborez cu el după ce l-am plătit, e munca mea. Dintr-o afacere trebuie să câștige ambele părți, nu doar una singură”.

19

Franciza DAbo lansează DAbo Grill, un lanț nou de restaurante.Last updated mai 28, 2020

DAbo lansează DAbo Grill1, un lanț nou de restaurante cu specific barbeque. Franciza a deschis deja primul local DAbo Grill în Sibiu, lângă muzeul Brukenthal, și mai are în plan să deschidă încă 7 restaurante până la finalul anului 2020. Produsele DAbo Grill sunt disponibile, în acest moment, exclusiv prin delivery și takeaway.

După o perioadă în care principalul obiectiv a fost reorganizarea afacerii, astfel încât aceasta să poată rezista în fața crizei pandemice, franciza DAbo lucrează acum la extinderea business-ului, lansând un nou lanț de restaurante – DAbo Grill.

“În aceste aproape 3 luni am căutat în mod constant soluții pentru a ne adapta business-ul la noua normalitate, astfel încât să ne continuăm activitatea în condiții de maximă siguranță atât pentru clienții, cât și pentru angajații noștri. Considerăm că acum este momentul să ne adunăm, să revenim cu forțe proaspete și să ne îndreptăm atenția spre dezvoltarea afacerii și crearea de noi opțiuni de mâncare sănătoasă pentru consumatorii care ne vor putea trece în curând pragul. Iar DAbo Grill exact asta face: oferă produse DAbo într-o variantă și mai sănătoasă decât până acum, toate preparatele fiind pregătite pe grătar, din ingrediente de calitate. DAbo Grill este varianta premium a DAbo Doner și un concept 100% românesc. Tocmai de aceea, meniul are la bază produsele cele mai consumate de români la grătar: carne de pui, carne de porc, mici sau cârnați, toate realizate la grătar

1 https://dabogrill.ro/

20

și servite în chifla DAbo”, explică Dan Paștiu, fondatorul DAbo International.

DAbo Grill va funcționa în sistem de franciză, la fel ca și DAbo Doner. Până la finalul anului 2020, planurile pentru DAbo Grill includ deschiderea a 8 unități la nivel național.

“Abia am lansat restaurantul din Sibiu și deja avem 5 cereri de franciză pentru DAbo Grill. Chiar și într-o perioadă grea, antreprenorii sunt în continuare la fel de interesați de franciza DAbo și purtăm discuții constante pentru deschiderea de noi restaurante, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure”, adaugă Dan Paștiu.

Taxa de franciză pentru DAbo Grill va costa 10.000 de euro, la care se vor adăuga redevența de exploatare lunară, în valoare de 2.5% + T.V.A din totalul încasărilor și redevența de publicitate în cuantum de 2%.

Investiția totală necesară pentru deschiderea unui restaurant DAbo Grill se va situa în jurul sumei de 100.000 euro, aceeași sumă necesară și pentru deschiderea unui restaurant DAbo Doner. Singura diferență dintre cele două se va observa la nivelul echipamentului utilizat, în cazul DAbo Grill aparatele pentru rotisat fiind înlocuite cu grill-uri.

DAbo se va împărți în două direcții distincte și independente una de cealaltă: DAbo Grill – care va pune la dispoziția clienților preparate cu specific barbeque, ce au la bază produsele cele mai consumate de români la grătar și DAbo Doner – care va cuprinde preparatele clasice, pe care clienții DAbo le cunosc deja și le consumă de mai bine de 7 ani. Franciza merge mai departe și cu expansiunea DAbo Doner conform planurilor de la începutul anului 2020, mai exact 20 de noi unități – 15 în România și cinci peste graniță.

21

“E drept că nimeni nu se aștepta la această criză, am fost nevoiți să ne resetam planurile de business, însă ne dorim să susținem în continuare și deschiderea celor 20 de restaurant DAbo Doner, atât prin eforturi proprii, cât și bazându-ne pe partenerii noștri, care vor să investească în povestea DAbo”, a încheiat Dan Paștiu.Franciza DAbo, fondată de sibianul Dan Paștiu în 2013, numără în prezent 50 de unități deschise, care au în spate 30 de parteneri francizați. DAbo s-a extins rapid la nivel naţional, astfel că, în 2018, cifra de afaceri a întregului lanţ de restaurante a atins la 17 milioane de euro, iar în 2019 a ajuns la 22 milioane de euro.

Principiul care stă la baza activității DAbo este prepararea produselor la fața locului, venind cu o alternativă sănătoasă, nutritivă și, în același timp, gustoasă, la clasica “shaorma cu de toate” sau chiar la kebap. Cu un concept diferit de clasicul fast-food, DAbo a început să capete popularitate şi să câștige încrederea clienţilor săi, extinzându-şi activitatea într-un interval foarte scurt în multe oraşe importante din ţară.

Sphera Franchise Group, care deține francizele KFC, Taco Bell şi Pizza Hut, suspendă planurile de dezvoltare şi estimează vânzări cu 44% mai mici 28 mai, 2020 | News.ro

Sphera Franchise Group, care în România controlează francizele KFC, Taco Bell şi Pizza Hut, estimează pentru acest an vânzări în restaurante mai mici cu 44%, la 537 milioane lei, comparativ cu veniturile din restaurante realizate în 2019, care s-au ridicat la 954,7 milioane lei, potrivit bugetului pentru 2020 aprobat de acţionari şi publicat pe site-ul companiei, care arată că societatea suspendă totodată planurile de dezvoltare din acest an, potrivit News.ro.

De asemenea, profitul de exploarare în restaurante este estimat să se prăbuşească cu 77,6%, până la 34,3 milioane lei în acest an, comparativ cu 152,9 milioane lei în 2019. "În cadrul estimării vânzărilor, a fost considerată o perioadă de 15 săptămâni criza Covid-19 (până la 1 iulie 2020). Pentru restaurantele de tip In line (canalul delivery) şi Drive Thru, pe perioada crizei menţionate mai sus au fost asumate vânzări de până la 55% din media veniturilor anterioare crizei.

22

După această perioadă, estimăm o revenire treptată a vânzărilor, având drept rezultat o scădere cu aproximativ 44% faţă de veniturile anului 2019", arată raportul companiei. Sphera operează în prezent 82 de restaurante (dintr-un total de 154), din care 46 restaurante KFC în România, 10 restaurante KFC în Italia, 1 restaurant KFC în Republica Moldova, 20 restaurante Pizza Hut şi 5 restaurante Taco Bell. Propunerea de buget include efectele generate de Covid-19. Reprezentanţii companiei estimează că moneda naţională îşi va continua tendinţa de depreciere uşoară faţă de euro pe fondul continuării deteriorării deficitului de cont curent.

"Costul mărfii (ca procent din venituri) este uşor peste nivelul anului 2019, în principal datorită perioadei de criză. Costul cu salariile este recalibrat în linie cu veniturile, pe parcursul întregului an 2020", arată compania. Compania suspendă totodată planurile de dezvoltre. "Pe parcursul anului 2020 a fost suspendat planul de dezvoltare, în contextul discuţiilor care se derulează în prezent cu francizorul Yum!", se precizează în document. Compania estimează totodată că la sfârşitul anului soldul disponibilităţilor băneşti va fi în jur de 25-30 milioane lei, iar soldul datoriilor pe termen lung va fi în jur de 188-192 milioane lei. Datoria netă va fi în jur de 157 -168 milioane lei.

"Toate asumpţiile menţionate mai sus au în vedere doar evoluţia curentă a crizei Covid-19, pe baza informaţiilor existente în acest moment. Nu putem anticipa cu acurateţe evoluţia viitoare a crizei, cu toate acestea vom lua toate măsurile necesare ca săr ăspundem prompt oricărei evoluţii şi să actualizăm planurile strategice în consecinţă", spun reprezentanţii companiei.

Compania a avut în primul trimestru al anului pierderile nete de 9,6 milioane lei, de la un profit net de 5,1 milioane lei în primele trei luni din 2019. Sphera Franchise Group raportează vânzări consolidate de 198,3 milioane lei (28,64 milioane euro) în primul trimestru al anului, reprezentând o scădere de 7,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea a fost determinată în principal de închiderea sau limitarea activităţii restaurantelor impuse de autorităţile guvernamentale din ţările în care operăm.

Compania a reuşit să atenueze impactul măsurilor extinse de izolare impuse în România, Italia şi Republica Moldova, concentrându-şiatenţiape canalele Delivery şi Drive-Thru, care continuă să servească mâncare prin KFC Delivery, KFC Drive Thruşi Pizza Hut Delivery. Sphera Franchise Group şi-a restrâns operaţiunile restaurantelor din România în data de 18 martie, ca urmare a ordinului emis de Ministerul Afacerilor Interne, care a interzis servirea preparatelor în spaţii închise.

23

https://www.economica.net/sphera-franchise-group-care-de-ine-francizele-kfc-taco-bell-si-pizza-hut-suspenda-planurile-de-dezvoltare-si-estimeaza-vanzari-cu-44prc-mai-mici_185085.html

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii doar în limita a 500 de caractere, cu două link-uri active către sursă, din care unul în lead. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

UNIUNEA EUROPEANA

Green Deal: Comisia Europeană este pe o cale greșită! 28 mai 2020 Cotidianul Agricol  În cadrul ședinței sale de consiliu director de marți, 26 mai, Confederația Europeană a Cultivatorilor de Porumb (CEPM) a analizat proiectul Green Deal al Comisiei Europene, care se concentrează pe cele două strategii „De la fermă la consumator” și „Biodiversitate 2030”, ce vor ghida reforma PAC.

Într-un moment în care schimbările climatice, hrana, sănătatea și energia se află în fața unor provocări imense și când concetățenii noștri așteaptă răspunsuri care să ducă la mai multă independență economică și la protejarea valorilor lor, Comisia Europeană îndreaptă agricultura din UE pe calea descreșterii economice, fără a ține cont de lecțiile pandemiei de coronavirus.Producătorii de porumb doresc să servească cetățenii europeni…

Profund europeni, cultivatorii de porumb reuniți în CEPM investesc an de an pentru a-și îmbunătăți practicile, a asimila progresul tehnologic și a satisface exigențele concetățenilor lor. Angajați deplin în rezolvarea provocărilor legate de hrană și de asigurarea independenței energetice, ei doresc să continue acest efort în mod responsabil, participând activ la acoperirea cererii mondiale de produse agricole și, în același timp, contribuind la lupta

24

împotriva schimbărilor climatice. Dincolo de extraordinarul său potențial de producție, inclusiv prin capacitatea de a stoca în sol carbon și de a furniza energie curată (biocombustibili, biogaz), porumbul oferă soluții pe care UE nu le poate ignora.

… dar nu în direcția descreșterii

Cu toate acestea, strategiile „De la fermă la consumator” și „Biodiversitate 2030”, părți integrante ale Pactului Verde European, își propun să se renunțe la această cultură valoroasă prin impunerea unor obiective numerice fără sens: 10% din terenurile agricole să fie scoase din circuitul de producție, cantitatea de produse fitosanitare utilizate să fie redusă cu 50%, 20% din consumul de îngrășăminte să fie eliminat, agricultura organică să ajungă la 25% din total, indiferent dacă există sau nu cerere pentru aceasta! Să fi măsurat Comisia Europeană impactul acestor cifre? Vor provoca pierderi enorme de producție în toată Europa și importuri masive de produse obținute chiar cu metode și tehnologii interzise de blocul comunitar!

Cursul mai poate fi întors

Agricultorii europeni denunță acest cadru care nu le permite să-și îndeplinească menirea de a  produce, în condițiile actualelor și viitoarelor restricții. Fiind departe de a respinge ideea modificării practicilor agricole, ei solicită în primul rând ca agricultura europenă să fie protejată. Acest sector este an de an din ce în ce mai slăbit de distorsionarea concurenței, ajunsă la un nivel de nesuportat. De asemenea, fermierii doresc să se angajeze în a găsi soluții la provocările globale prin dezvoltarea de produse valoroase pentru toate piețele, prin acces la toate inovațiile, în special la cele din domeniul biotehnologiei. În acest moment, în care UE are în vedere revizuirea reglementărilor din domeniul biotehnologiei, CEPM și APPR reamintesc necesitatea de a asigura accesul producătorilor și consumatorilor europeni la produse derivate din aceste tehnologii.

Pentru Daniel Peyraube, președintele CEPM: „Acest Pact Verde seamănă, pentru noi, mai degrabă cu un Pact Negru, ignorând lecțiile învățate din criza COVID, care ne-au arătat nevoia de a ne asigura pe plan local hrană abundentă și de calitate,  încurajând agricultura să răspundă acestor urgențe. Spunem DA adaptării și evoluției continue a practicilor noastre, dar numai dacă servesc cu adevărat concetățenilor. Refuzăm să sacrificăm propria noastră producție pentru a fi înlocuită cu importuri obținute în condiții care nu sunt permise în regiunea noastră. UE ar trebui să nu se încăpățâneze în a urma calea descreșterii economice, ci trebuie să ofere agriculturii europene capacitatea de a-și exploata potențialul. Producătorii europeni de porumb sunt pregătiți pentru acest lucru.”

25

La rândul său, Nicolae Sitaru, președintele APPR, a comentat: “Într-un an atât de dificil ca cel pe care-l traversăm, în care, dincolo de criza economică și sanitară, avem de-a face și cu o secetă fără precedent, este un act nesăbuit să închidem ușa tehnologiilor moderne sigure, acceptate peste tot în lume, capabile să ofere culturilor noastre toleranță la stres și să le protejeze de atacul bolilor și dăunătorilor. Răspunsul la marile provocări pe care le avem în față vor veni tot de la știință. Sunt încredințat că consumatorii europeni vor accepta soluțiile științifice dacă aceste le vor fi explicate și dacă politicienii nu vor recurge la măsura simplă și populistă: interzicerea! Acceptăm tehnologia în fiecare colț al vieții noastre, deci e firesc să o acceptăm și în agricultură, mai ales că așa vom putea cu adevărat să producem durabil, economisind resursele Planetei, așa cum ne propune Pactul Verde European.”Discutii despre politica agricola: este nevoie de o mai mare transparenta decizionala si de noi masuri de sprijin pentru fermieri Mai 28, 2020

Mai multi reprezentanti ai Parlamentului European au discutat despre viitoarea politica agricola si despre strategia CE „De la ferma la consumator”. In viziunea acestora, este nevoie de o mai mare transparenta decizionala si de masuri pentru fermieri, nu impotriva acestora.Marti, 26 mai, a avut loc reuniunea comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (AGRI) din Parlamentul European. In cadrul comisiei AGRI a fost invitat dl. Wolfgang BURTSCHER, directorul general al DG AGRI. In interventia sa, dl. director general a mentionat:

„Obiectivele propuse ridica ingrijorari. Ati observat ca in strategia DE LA FERMA LA CONSUMATOR am pus accentul pe o abordare diferentiata, nuantata in functie de situatia din statele membre. Ati remarcat care sunt aceste obiective propuse in ceea ce priveste reducerea pesticidelor, a ingrasamintelor, a antibioticelor, obiectivele privind agricultura ecologica si restituirea terenurilor agricole naturii. Daca va uitati la agricultura verde,

26

exista foarte multe locuri unde putem aborda aceste obiective. Conditionalitatea sporita ne permite sa abordam chestiunea pesticidelor, a ingrasamintelor, apoi a eco-schemelor. In propunerea PAC (Politica Agricola Comuna) pe care am facut-o, avem foarte multe elemente care ne permit noua, Comisiei Europene, atunci cand adoptam Planurile Nationale Strategice, sa abordam atingerea acestor obiecte si sa vedem daca un stat membru ajuta la atingerea acestor obiective in strategia pe care o propune. […] Pentru a pune in aplicare aceste strategii, trebuie sa tinem cont si de securitatea si siguranta alimentara, dar si de competitivitate si de veniturile fermierilor”, sustine Wolfgang Burtscher, directorul general al DG AGRI.

„Fermierii sunt in centrul celor doua strategii. Exista foarte multe provocari pentru ei. ACEASTA STRATEGIE _DE LA FERMA LA CONSUMATOR_ AR TREBUIE SA ACOPERE TOT LANTUL DE APROVIZIONARE. Comisia a facut aceasta propunere, sunt comunicari facute si sunt propunerile facute de catre Comisia Europeana, iar acum Parlamentul European si Comisia AGRI ar trebui sa le studieze si sa emita pareri cu privire la acestea. Atunci cand sunt analizate, este nevoie de evaluari de impact. Felul in care am facut aceste propuneri ne permit o abordare aprofundata a lor. VA EXISTA O EVALUARE DE IMPACT. TOATE ACESTE OBIECTIVE VOR FI DEFALCATE LA NIVEL DE STATE MEMBRE. NU SE POATE CA STATELE MEMBRE CARE PRACTICA AGRICULTURA ECOLOGICA LA NIVEL LARG SA FIE NEVOITE SA RESPECTE ACELEASI OBIECTIVE PRECUM ACELE STATE MEMBRE UNDE AGRICULTURA ECOLOGICA SE PRACTICA LA SCARA MAI MICA. LA FEL SI IN CEEA CE PRIVESTE FOLOSIREA PESTICIDELOR SI A INGRASAMINTELOR. Situatia difera foarte mult de la un stat membru la altul”, este de parere directorul general.

PAOLO DE CASTRO, EUROPARLAMENTAR ITALIAN: Care va fi rolul DG AGRI in implementarea celor doua strategii? Mi se pare ca nu va fi atat de implicata in multe din aceste acte legislative. Nu considerati ca temeiul juridic cumva trebuie sa reflecte intreaga filiera agro-alimentara. Daca nu, riscam sa facem o reforma nu pentru si impreuna cu agricultorii, ci impotriva acestora. Este un lucru pe care nu putem sa ni-l permitem.

DANIEL BUDA, EUROPARLAMENTAR ROMAN: Suntem preocupati de ceea ce inseamna durabilitatea fermierilor, siguranta alimentara si, in acelasi timp, accesul la alimente de calitate si la preturi accesibile. Apoi putem sa discutam si despre ceea ce inseamna ecologizare. Este foarte complicat sa discuti despre practici ecologice intr-o ferma care este falimentara. De aceea trebuie sa fim preocupati in primul rand de durabilitatea fermierilor. Prin

27

aceasta strategie, Comisia Europeana a venit cu o serie de conditionalitati si de constrangeri pentru fermieri. Are in vedere CE sa vina si cu resurse financiare suplimentare care sa fie puse la dispozitia fermierilor? Altfel, mi se pare profund imoral. Trebuie sa venim cu resurse financiare pentru fermieri.

Europarlamentarii i-au solicitat directorului general al DG AGRI transparenta in ceea ce priveste negocierea viitorului PAC. De asemenea, au intrebat si cum se va asigura Comisia Europeana ca toate obiectivele incluse in cele doua strategii vor fi respectate de statele membre. Ingrijorarile europarlamentarilor au fost legate de transparenta decizionala, daca obiectivele deja stabilite vor fi revizuite in urma discutiilor din perioada urmatoare si daca fondurile necesare pentru aplicarea acestor obiective vor fi mai generoase fata de propunerea initiala a Comisiei Europene. S-au adresat multe intrebari si cu privire la absenta comisarului european pentru Agricultura de la conferinta de prezentare a strategiilor DE LA FERMA LA CONSUMATOR si BIODIVERSITATE 2030.

EUROPARLAMENTARII DIN MAJORITATEA STATELOR MEMBRE SUSTIN FAPTUL CA FERMIERII AU FOST UITATI ATUNCI CAND S-AU STABILIT OBIECTIVELE INCLUSE IN CELE DOUA STRATEGII, IN CIUDA FAPTULUI CA ACESTIA REPREZINTA ELEMENTUL CENTRAL PENTRU ASIGURAREA UNUI SISTEM ALIMENTAR DURABIL.

Parlamentul European verifica situatia sezonierilor din agricultura Mai 28, 2020

Dupa ultimele informatii aparute in spatiul public despre conditiile de munca pe care muncitorii sezonieri trebuie sa le accepte in tarile din vestul Europei, Comisia pentru Munca si Afaceri Sociale din Parlamentul European a demarat mai multe verificari, pentru a se asigura ca acestora nu le sunt incalcate drepturile.

28

„Ca urmare a posibilelor informatii ingrijoratoare despre situatia precara cu care se confrunta sute de mii de angajati transfrontalieri si sezonieri in UE, eurodeputatii vor dezbate cu Josip Aladrović, ministrul croat al Muncii si Pensiilor, cu Nicolas Schmit, comisar UE pentru Locuri de munca si Drepturi sociale, si cu Jordi Curell Gotor, director executiv interimar al Autoritatii Europene a Muncii, despre modalitati de protejare a drepturilor la munca, a sanatatii si sigurantei acestor angajati esentiali in timpul pandemiei”, anunta Parlamentul European.

„Angajati din Romania si din alte state est-europene membre UE furnizeaza forta de munca esentiala in ferme din Germania, Franta si alte state membre si asigura securitatea alimentara in Europa. Alti muncitori, spre exemplu din Slovacia, ofera servicii sociale si de ingrijire pe termen lung pentru batrani, in Austria si in alte state membre. Comisia Europeana a emis norme pentru a asigura ca angajatii mobili din cadrul UE care se califica pentru a fi personal esential in combaterea Covid-19 pot ajunge la locurile de munca. Sectorul agricol-alimentar este un domeniu-cheie inclus in aceste norme, mai ales la capitolul angajati sezonieri”, explica Parlamentul UE.

„Eurodeputatii vor analiza situatia lor pentru a verifica daca, asa cum s-a relatat, sunt aplicate doar putine sau nicio masura de prevenire a infectarii cu noul coronavirus in aceste locuri si daca le sunt incalcate drepturile in privinta timpului de lucru, orelor suplimentare si platii salariilor prin incalcarea legislatiei UE”, subliniaza PE.

Muncitorii sezonieri din Romania, subiect de dezbatere in Parlamentul European In mai 28, 2020  

În sesiunea plenară din 17-19 iunie, Parlamentul European va dezbate și va supune votului o rezoluție propusă de Dacian Cioloș, președinte PLUS și liderul grupului Renew Europe din PE, despre situația muncitorilor sezonieri din agricultură, dar și despre situația serviciilor sociale sau de turism. „Este nevoie de norme clare la nivel european

29

privind contractele muncitorilor sezonieri, drepturile lor sociale și condițiile în care își desfășoară munca atât în domeniul agriculturii, cât și al construcțiilor, al turismului și al serviciilor sociale”, a declarat Dacian Cioloș, citat de mediafax.ro. 

Potrivit europarlamentarului, rezoluția va trebui să conțină problemele de mobilitate ale muncitorilor, o mai bună coordonare între statele membre, drepturi sociale egale, o implementare mai riguroasă a legislației în vigoare, coordonarea cu partenerii sociali din țările gazdă și necesitatea unor campanii de informare asupra drepturilor pe care acești oameni le au.

Pornind de la cazul lucrătorilor români în agricultură din Germania, în comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) a Parlamentului, Dragoș Pîslaru, europarlamentar PLUS, a inițiat discuții cu privire la muncitorii sezonieri. El a cerut audierea comisarului pentru Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, și a responsabililor Autorității Europene pentru Muncă.

Subiectul muncitorilor sezonieri care au plecat din România în plină pandemie este unul care a generat controverse puternice, mai ales după episodul de la Cluj când circa 2.000 de persoane s-au înghesuit în parcarea aeroportului fără nicio măsură de prevenție. Oamenii plecau pentru munci agricole în Germania, precum culesul de sparanghel și de aici și numele comisiei de anchetă, scrie romania.europalibera.org.

Potrivit sursei citate, protestele sezonierilor români aruncați în stradă a schimbat legea în Germania. În urma informațiilor din presă, statul român s-a sesizat, a informat autoritățile din landuri și pe cele federale și a determinat schimbarea legii germane pentru a elimina inechitățile față de muncitorii străini aflați la lucru în Germania. Principalul obiectiv din modificarea legii: scurtcircuitarea lanțului de subcontractori.

30

31

EU future at stake: MEPs broadly welcome Commission’s recovery package proposals Yesterday 

      MEPs met for an extraordinary plenary with Ursula von der Leyen and Council to discuss the new recovery plan and long-term budget. ©EP/DLL 

Focussing on future generations, Commission President von der Leyen discussed the €750 billion recovery instrument within a revamped long-term EU budget in plenary.

32

Following the presentation by Commission President Ursula von der Leyen and the pledge by the Croatian Council representative Nikolina Brnjac to work with member states to swiftly conclude negotiations with Parliament on the new package, political group leaders took the floor to outline their initial reactions. Click on names to view the individual statements.“European solidarity is back and we are opening a new chapter for the EU”, Manfred Weber (EPP, DE) said. The new money needs to be spent on fresh ideas and not on Europe’s old problems. “Solidarity goes hand in hand with responsibility”, therefore it must be clear how the money will be paid back, he said, calling for new own resources and for digital giants to pay their part.Iratxe García Perez (S&D, ES) thanked von der Leyen for an ambitious proposal and for giving the EP “the role it deserves” in the design of the recovery package. Warning that the survival of the European project is at stake, she urged the Council to adopt the new MFF by qualified majority to avoid keeping the EU “hostage by four member states that prefer a national response to a European one”.“It is a game changer, unprecedented in the history of Europe”, said Dacian Ciolos (Renew, RO). “The MFF and the recovery plan must focus on the future”, with the Green deal and digital agenda as building blocks, he said. “We may differ on some details, but I really welcome the approach”, he said, reminding member states that “the EU is not a cash machine. Solidarity comes with values”.Jörg Meuthen (ID, DE) rejected the package proposal as “completely wrong and nonsense”, without a proper legal basis and lacking responsibility or economic sense. The Commission wants to spend money “as if there was no tomorrow”. It is a huge price for European taxpayers, he concluded.

Ska Keller (Greens/EFA, DE) urged: “We must not repeat the big mistakes of the past and force countries into austerity and blind market ideologies. Instead, we need to make sure that the money is well invested into projects that will help in the long term, create jobs and save the one planet that we have.”Johan van Overtveldt (ECR, BE) said: “If we are going to allow loans and grants, there must be clear conditions. The money needs to go to where it is most needed, and there must be safety mechanisms in place for our businesses. People working and saving should not have to “fork out” for these programmes”.“Instead of making a clean break with past dogmas”, the Recovery Plan stops “midstream” said Manon Aubry (GUE/NGL, FR). Welcoming the new proposals on Own Resources, she called for the crisis debt to be cancelled,

33

for direct perpetual loans to member states, and for public support to be conditional on social considerations.The Commission has also unveiled its adjusted Work Programme for 2020, which will prioritise the actions needed to propel Europe's recovery and resilience.Next stepsParliament and Council will discuss the new proposals and decide on their final shape in upcoming negotiations.

Carmen Avram critică UE, deşi Comisia Europeană oferă o sumă imensă României: O să luăm ce rămâne 28 mai 2020, 10:12de Dan Anghel

Carmen Avram Carmen Avram, europarlamentar PSD, a comentat miercuri planul de redresare economică, în valoare de 750 de miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană, o măsură extrem de ambiţioasă, care va sprijini statale membre afectate de coronavirus. Deşi Romnia va primi 33 miliarde de euro,  fiind al şaptelea beneficiar şi al cincilea în valoare netă din UE, Carmen Avram tot nu e mulţumită: „O să luăm ce rămâne…” ”2.4 trilioane euro, în total, pentru Europa, din care 750 miliarde pentru redresarea economică! Aceasta e propunerea Comisiei Europene. Posibil să vedem apariţia de noi taxe pe mediu pentru statele membre şi altele impuse, în sfârşit, giganţilor din digital. România, potrivit unor informaţii, ar urma să primească peste 30 miliarde euro, parţial nerambursabili, parţial sub formă de împrumuturi în condiţii preferenţiale. Dar! Tot ce ni se va da va trebui folosit prin respectarea cerinţelor impuse de Pactul Ecologic. Bătălia e abia la început, totuşi. Urmează negocierile la nivel de şefi de stat. Noi, ştiţi deja, nu trebuie să ne facem iluzii că ar avea cineva planuri măreţe de viitor sau curaj să ceară mai mult. O să luăm ce rămâne...”, a scris Carmen Avram pe Facebook despre fondurile pe care ar putea să le primească România în urma planului Comisiei Europene. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan susţine că România va primi 33 de miliarde de euro  din Planul de redresare de 750 de miliarde de euro propus astăzi de Comisia

34

Europeană pentru combaterea pandemiei de COVID-19. ”România e al şaptelea beneficiar şi al cincilea în valoare netă. E un pas istoric pentru UE şi o oportunitate uriaşă pentru România, pe care trebuie să fim capabili să o valorificăm”, a reacţionat şi Alin Mituţa, consilierul liderului PLUS Dacian Cioloş.  Preşedinta Comiei Europene (CE) Ursula von der Leyena a prezentat miercuri un fond de relansare economică - în valoare de 750 de miliarde de euro -, un plan excepţional de ajutorare, foarte aşteptat de către state membre UE afectate de pandemia covid-19, relatează AFP.

Committee on Agriculture and Rural Development, AGRI(2020)0602_1, DRAFT AGENDA , Extraordinary meeting, Tuesday 2 June 2020, 9.00 – 11.00, Brussels, Room: József Antall (4Q1)2 June 2020, 9.00 – 10.30

With remote participation of AGRI Members, the Council and Commission

1. Adoption of agenda

2. Chair’s announcements

3. Exchange of views with Commissioner Johannes Hahn, responsible for Budget and Administration, on the new MFF proposal and the recovery plan after the outbreak of COVID-19 with special focus on the future CAP and agricultural matters

2 June 2020, 10.30 – 11.00

4. Chair’s announcements Opening of the remote voting procedure

Voting will be opened at 11.00 and will be closed at 12.00

*** Remote voting procedure***

All Members taking part in the vote - either present in committee meeting room or via remote participation - will vote by e-mail using printed ballot paper-voting lists

35

5. Commission Delegated Regulation derogating in respect of the year 2020 from Commission Delegated Regulation (EU) 2017/891 as regards the fruit and vegetables sector and from Commission Delegated Regulation (EU) 2016/1149 as regards the wine sector in connection with the COVID-19 pandemic

 AGRI/9/02894  2020/2636(DEA) C(2020)02908

Responsible:  AGRI

Adoption of motion for a resolution Non-objection pursuant to Rule 111(6): vote on the recommendation for a

decision to raise no objection to a delegated act

6. Commission Delegated Regulation on temporary exceptional measures derogating from certain provisions of Regulation (EU) No 1308/2013 of the European Parliament and of the Council to address the market disturbance in the fruit and vegetables and wine sectors caused by the COVID-19 pandemic and measures linked to it

 AGRI/9/02883  2020/2633(DEA) C(2020)02886

Responsible:  AGRI

Adoption of motion for a resolution Objection pursuant to Rule 111(3): vote on the motion for a resolution

objecting to a delegated act

*** End of remote voting procedure ***

7. Any other business

8. Next meetings 11 June 2020, 9.00 – 11.00 and 17.30 – 18.00 (Brussels)

............................................................

SPANIA, GERMANIA

Oamenii nu mai cheltuie: Spania şi Germania se confruntă cu scăderi masive ale vânzărilor de retail în luna aprilie, un declin dublu faţă de cel din martie Alex Ciutacu 28.05.2020,

Vânzările de retail au scăzut într-un ritm record în Spania şi Germania, în timp ce inflaţia a încetinit, întrucât pandemia a forţat majoritatea

36

magazinelor să se închidă, distrugând cererea din piaţă, potrivit datelor FT.

În aprilie, volumul vânzărilor de retail a scăzut în Spania cu 31,6%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor oficiale. Declinul îl depăşeşte cu uşurinţă pe cel de 14% înregistrat în luna martie.

În Germania, o serie de statistici preliminare arată că valoarea vânzărilor a scăzut cu 13,8% în comparaţie cu luna anterioară, conform biroului naţional de statistică Destatis. Declinul vine după o cădere de 7,5% în luna martie şi aruncă vânzările la nivelul din 2016.

Datele din Germania sunt bazate pe un nou indice experimental determinat în baza veniturilor colectate din taxe şi impozite – oferind rezultate preliminare înaintea datelor oficiale.

În ciuda faptului că ambele ţări au început relaxarea restricţiilor, nivelul cererii şi activitatea economică rămân în modul de criză.

Date separate din economia spaniolă relevă că preţurile de consum – un indicator al cererii într-un sens mai larg – s-au contractat cu 1% în luna mai, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, situându-se la minimul ultimilor patru ani.

TURCIA, CHINA

54 de companii din Turcia vor exporta lactate în China  meatmilk ,  28 mai 2020

DairyReporter informează că Ministrul turc al Agriculturii și Pădurilor, Bekir Pakdemirli și ministrul Comerțului, Ruhsar Pekcan,

37

au anunțat că barierele pentru produsele lactate care urmează să fie exportate în China au fost eliminate.

Pakdermirli a declarat că un certificat de sănătate veterinar a fost convenit convenit de comun acord.

Ministrul Pakdemirli a declarat că au fost admise peste 50 de companii să exporte produse lactate din Turcia în China. „Ne continuăm eforturile pentru a avea loc pe piața mondială”, a spus el.

Ministrul Ruhsar Pekcan a declarat că declarația GDCC înseamnă că 54 de companii pot exporta produse lactate în China, iar Turcia va investiga acum modalitățile de creștere a cotei de piață a produselor lactate din China.

Ambasada Chinei la Ankara a declarat că decizia de a permite importurile din Turcia va consolida „colaborarea profundă cu companiile chineze”.

CEHIA SI POLONIA

Secetă record: Traversăm cea mai secetoasă perioadă din ultimii 100 de ani! eBihoreanul   \ 27 Mai 2020, 12:50Europa de Est traversează cea mai secetoasă perioadă din istoria ultimilor 100 de ani. O mare parte din recoltele agricole este compromisă, iar specialiştii spun că eşecul din agricultură va declanşa o gravă recesiune economică în această parte a continentului.În România şi Polonia, n-a mai fost aşa secetă în ultimul secol, dar în Cehia înregistrările arată că situaţia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani!"Va fi cea mai importantă problemă a ţării noastre. Coronavirusul a arătat că suntem dependenţi de China, în privinţa ajutoarelor medicale, însă asta este chiar mai grav. Poţi să începi să îţi produci singuri echipamentele medicale, dar nimeni nu poate produce instantaneu alimente", a spus Martin Pycha, preşedintele Asociaţiei Agricole din Cehia.În Polonia, ţară cu peste 2 milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an.În România, autorităţile iau în calcul să interzică exportul de cereale, în condiţiile în care se aşteaptă ca randamentul culturilor să fie mult redus faţă de alţi ani.

FRANTA

Cum văd francezii „lumea de după” criza coronavirusului: reîntoarcerea la agricultura ecologică și relocarea în Europa a producțiilor strategice, considerate prioritare în urma unei dezbateri publice cu peste 165.000 de participanți 28 MAI 2020 • IOANA

38

CÂMPEAN  

Mai mult ca oricând, cetățenii sunt implicați în construirea „lumii viitoare”, a „lumii de după” criza actuală generată de pandemia de coronavirus. Consultarea „Cum putem inventa împreună lumea viitoare?”, lansată pe 10 aprilie de mai multe organizații din Franța, inclusiv WWF și Crucea Roșie, a adunat nu mai puțin de 165.000 de participanți, care au dezvoltat 20.000 de propuneri și au dat 1,7 milioane de voturi. Rezultatele, publicate joi, arată dorința pentru un viitor mai ecologic, care să se concentreze mai mult pe producția locală, scrie Le Monde.

Printre cele paisprezece idei considerate prioritare, cetățenii care au răspuns la consultare s-au declarat în primul rând în favoarea consumului local prin dezvoltarea de lanțuri scurte și a scăderii importurilor, în special prin impozite pe kilometri parcurși. De asemenea, aceștia doresc să se îndrepte spre o agricultură locală, mai puțin intensivă, bazată în special pe procedee ecologice sau pe permacultură și care să folosească mai puține produse fitosanitare.

Participanții mai pledează pentru limitarea deșeurilor, mai ales a ambalajelor și a produselor de unică folosință din plastic și pentru favorizarea reciclării. Totodată, aceștia doresc relocarea în Franța și în general în Europa a tuturor producțiilor considerate strategice – sănătate, alimentație, textile. De asemenea, participanții s-au pronunțat în favoarea transportului mai ecologic, inclusiv prin reducerea transportul rutier și aerian de mărfuri în beneficiul căilor ferate.

În sfârșit, ei doresc să înverzească spațiul urban, să protejeze mai bine biodiversitatea, să acorde mai multă recunoaștere, inclusiv printr-o remunerare mai bună, meseriilor considerate esențiale (profesori, agricultori, casieri, transportatori, personal medical…), să ofere mai multe resurse spitalelor, să dezvolte o democrație mai participativă sau chiar să schimbă în profunzime modelul economic.

39

În schimb, anumite propuneri nu au fost reținute, deoarece au fost considerate prea controversate, cum ar fi stabilirea unui venit universal, interdicția de a dezvolta tehnologia 5G, reducerea timpului de lucru săptămânal sau renunțarea la energia nucleară.

Prețul la export pentru grâul rusesc a crescutGheorghe GHIŞE  28 mai 2020

Pe fondul prognozelor scăzute (din cauza secetei), prețurile la export pentru viitoare recoltă de grâu rusesc au crescut. Potrivit agenţiei IKAR, prețurile pentru producţia viitoare de grâu, în Novorossiisk, cu livrare în iulie au crescut săptămâna trecută cu 4 dolari/tonă, ajungând până la 199 dolari/tonă (FOB). De asemenea, SovEcon a înregistrat o creștere săptâmânală cu aproape 3% pe tonă pentru grâul de panificaţie, preţul cu livrare FOB, în iulie, fiind de 202 USD/tonă.

Agenția IKAR și Ministerul rus al agriculturii au anunţat săptămâna trecută o prognoză scăzută privind producţia viitoare de grâu din Rusia, în special din cauza secetei instalate în sudul țării. Specialiştii SovEcon sunt încă rezervaţi în ceea ce priveşte realizarea prognozei oficiale de 81,2 milioane tone grâu şi un total de 126,3 milioane tone cereale, deşi în luna mai au fost o serie de precipitaţii şi situaţia culturilor rămâne bună în Rusia Centrală și în regiunea Volga.  

Exporturi în scădere în luna maiDe la începutul sezonului actual de comercializare (1 iulie 2019) şi până la 21 mai 2020, Rusia a exportat 35,3 milioane tone cereale, cu 13% mai puțin decât anul trecut.

Exporturile de grâu au ajuns la 30,2 milioane tone (cu 10% mai puțin faţă de perioada similară din sezonul trecut), orz - 2,73 milioane tone (40% mai puțin), porumb - 2,37 milioane tone (cu 7% mai puțin), relatează SovEcon, citând statistici vamale oficiale.

Volumul exporturilor a scăzut brusc la 35 mii tone grâu săptămâna trecută (săpt. 21), după ce în săptămâna anterioară au fost exportate cca. 170 mii tone și 700 mii tone grâu în ultima săptămână a lunii aprilie. SovEcon se așteaptă ca exporturile din luna mai să ajungă la 2,0 milioane tone cereale, dintre care 1,5 milioane tone grâu.

Piaţa internă continuă să scadăPiața internă a grâului a continuat să scadă în condițiile unei activități scăzute a cumpărătorilor și exportatorilor autohtoni. Grâul din clasa a treia a scăzut cu 150 ruble/tonă, până la 13.950 ruble/tonă (196,3 USD/tonă) şi

40

grâul clasa a patra cu 205 ruble/tonă, până la 13.825 ruble/tonă (194,54USD/tonă), preţ fără transport, în partea europeană a Rusiei.

Prețurile la floarea-soarelui au crescut cu 225 ruble/tonă până la 24.400 ruble/tonă (343,36USD/tonă). Prețurile la export pentru uleiul de floarea soarelui au sărit cu 35USD, până la 735USD/tonă FOB, din cauza revenirii cererii de ulei vegetal din partea Chinei.

SANATATE si GASTRONOMIE

Fructele medicament: Scad tensiunea și colesterolul Cristina Popescu

Scad tensiunea. Perele sunt fructe delicioase ce conțin apa în proporție de 80%, fibre, fier, vitamina C, vitamina A, vitamina E, vitamine din complexul B, acid folic, enzime, antioxidanți și minerale precum zinc, sodiu, clor, calciu, magneziu, potasiu, cupru și mangan.

Au un indice glicemic redus (30), motiv pentru care sunt digerate și absorbite mult mai lent față de alimentele care au un indice glicemic mediu sau mare.

Pentru a beneficia de proprietățile acestor fructe delicioase se recomandă consumul cu tot cu coajă.

Atât para în sine cât și sucul de pară sunt adevărate medicamente naturiste pentru organism.Pentru un sistem imunitar crescut se recomandă consumul de pere regulat datorită antioxidanților ce se regăsesc în compoziția acestor fructe.

Cunoscute ca fructe hipoalergenice, perele nu sunt de natură să cauzeze reacții alergice. De aceea se recomandă consumul de pere chiar și la copiii de vârste foarte mici.

Totodată, ele pot fi utile în tratarea inflamației mucoaselor, în tulburările cronice, artrită și gută, potrivit doctorulzilei.ro.

41

Perele sunt recomandate în prevenirea obezității, diabetului și a bolilor coronariene. Dintre toate fructele, perele au cel mai scăzut indice glicemic, fapt pentru care sunt indicate persoanelor care suferă de diabet.

Aceste fructe constituie și desertul ideal pentru persoanele supraponderale, fiind recomandate celor care doresc să slăbească și sunt la dietă. Pe lângă morcovi, și perele ajută la menținerea sănătății ochilor. Potrivit unui studiu publicat în Arhivele de Oftalmologie, 3 porții de fructe consumate în fiecare zi reduc cu 36% riscul de apariție a degenerescenței maculare, cauza principală în pierderea vederii la persoanele în vârstă.

Scad tensiunea și colesterolul

În cazurile de infecții sau răceli repetate este indicat să consumăm, timp de o săptămână sau două, câte un litru de suc sau de nectar de pere. În filosofia terapiei orientale, perele acționează benefic asupra plămânilor care produc energia necesară pentru a lupta cu agenții patogeni.

Cu un conținut bogat de fibre, perele reduc nivelul colesterolului “rău”, micșorând astfel riscul apariției bolilor cardiovasculare.

Prin conținutul bogat de potasiu, perele scad tensiunea arterială. Mai mult, fiind o sursă de pectine și bioflavonoide, au un puternic efect antioxidant. Cercetătorii australieni au ajuns la concluzia că aceste fructe ne protejează și împotriva astmului.

Consumul acestor fructe stimulează formarea globulelor roșii și combate anemia.

Perele conțin acid hidroxicinamic care s-a dovedit că ajută la prevenirea cancerului de stomac. O porție de mere și pere pe zi este asociată cu un risc mai scăzut de cancer pulmonar la femei. Un alt nutrient care se regăsește în compoziția perelor, cuprul, ajută la prevenirea cancerului de colon. Un studiu efectuat pe un număr de femei aflate la post-menopauză arată că riscului apariției cancerului mamar este foarte mult diminuat, cu până la 35% la femeile care au consumat fructe bogate în fibre, mere, pere, prune și smochine.

Perele conțin mult mai multe fibre față de alte fructe

Fapt pentru care ajută la digestie, însă joacă și un rol important în menținerea glicemiei în limite normale prin încetinirea absorției carbohidratilor din intestin în sistemul circulator sangvin. De asemenea, perele sunt recomandate copiilor care suferă de reflux gastro-esofagian

42

deoarece ele nu afectează mucoasa stomacului. Au rolul și de a atenua constipația datorită pectinei care este diuretică și poate avea un efec laxativ ușor. Se recomandă sucul de pere pentru reglarea tranzitului intestinal.

În cazurile de litiază urinară, nutriționiștii recomandă consumul zilnic timp de două sau trei săptămâni a câte un litru sau doi de suc de pere pe zi. Acest remediu poate dizolva sau mărunți pietrele, favorizând eliminarea lor prin mărirea diurezei.

Printre numeroasele beneficii ale consumului de pere se numără și efectul sedativ și calmant asupra sistemului nevos, la fel ca un medicament de combatere a efectului stresului. Zahărul natural din aceste fructe ne aduce fericirea, fără să dăuneze asupra sănătății.

Totodată, și sucul natural de pere creează o stare de calm și de relaxare asupra persoanelor care beau zilnic un litru. În perioadele de suprasolicitare intelectuală sau în cazul asteniei, perele reprezintă o bună soluție pentru reenergizare și menținerea tonusului cerebral.

DOSAR

Imagini-spectacol din cartierul bogaților! Gigi Becali și-a scos oile la păscut! Angelica Lefter - 27 mai 2020

Unul dintre cei mai bogați români, pasionat de ovine și de activitatea de fermier, a fost surprins, zilele trecute, în timp ce-și pășuna turma, pe un câmp de lângă vila sa din Pipera.

Gigi Becali, a cărui avere se ridică la aproximativ 450.000.000 de euro, se află în topul celor 11 cei mai bogați români, este renumit pentru donațiile pe

43

care le face pentru persoane aflate în nevoie și pentru Biserică, dar și pentru faptul că îi place oieritul.

Finanțatorul FCSB a fost surprins în teren, însoțit de oile sale și de ciobanul pe care îl are angajat, potrivit click.ro.

Amintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a mai scris despre activitatea din ferma lui Gigi Becali și despre ovinele pe care le crește.

Rasa de oi pe care o crește Gigi Becali, Lacaune, este una deosebită, exemplarele cu genetică aleasă fiind aduse tocmai din Spania.

Animalele ce se remarcă printr-o producție mare de lapte sunt crescute de latifundiar la o stână din Pipera, pe o suprafață de teren evaluată la milioane de euro.

Latifundiarul a afirmat de foarte multe ori că este fericit alături de oile sale. Este, de asemenea, bine cunoscută pasiunea omului de afaceri pentru ovine, pe care le consideră bunul său cel mai de preț.Finanțatorul FCSB a fost surprins ieșind din curtea casei, zilele trecute, într-un Mercedes GLE în valoare de cel puțin 100.000 de euro. Gigi Becali a mers pe câmpul din apropiere, unde îl așteptau oile. Chiar dacă purta haine și pantofi sport de firmă, omul de afaceri a intrat în țarcul animalelor unde și-a luat în serios rolul de oier.

După o sumară inspecție a turmei, Gigi Becali a dus animalele în afara țarcului și a plecat cu ele la păscut pe câmpurile din Pipera. Vreme de o jumătate de oră, Gigi Becali a stat în natură cu oițele sale, însoțit de băiatul care lucrează ca cioban.

În această perioadă de restricții, omul de afaceri și-a inspectat ovinele aproape săptămânal. Și în luna martie a fost surprins de camere în timp ce-și mâna oile pe bulevard, printre mașini.

* * *

44

A murit Willy Schuster! agrointeligenta.ro - 27 mai 2020

Apărătorul tăranului român a trecut în neființă! În această dimineață a decedat Willy Schuster, cunoscut activist pentru mediu, fermier în Moșna, județul Sibiu. Acesta s-a stins după ce în ultima perioadă a dus o luptă cu o boală necruțătoare.

,,Dragilor! Tati, azi, 27.05.2020, la ora 10:30 a mers acasă! La doar 53 de ani, însă a câștigat lupta cea bună a credinței! A murit așa cum a trăit: Iubit și iubind! Înconjurat de familia lui! În ultimele zile ne spunea cu orice ocazie cât de mult ne iubește. Toată noaptea mi-a spus de câteva ori: „Te iubesc așa de mult!” „Astăzi e sărbătoare în cer” au fost ultimele lui cuvinte! Bine ai ajuns Acasă Tati! Ne vedem în câțiva ani!” este mesajul postat de fiul său Josh Schuster pe rețeaua de socializare Facebook.

Willy Schuster a fost diagnosticat cu cancer la colon în urmă cu câteva luni și a fost internat la Spitalul Județean Târgu Mureș, acolo unde a fost și operat în 24 aprilie. Medicii au descoperit atunci că situația sa este mai gravă decât au crezut inițial și după numai o lună a decedat.

La sfârșitul lunii aprilie, familia lui a lansat un apel pe internet pentru o campanie de donare de sânge în vederea operației pe care Willy Schuster urma să o suporte. Comunitatea nu a întârziat să răspundă, însă, din păcate, în cele din urmă fermierul s-a stins.

Josh Schuster, fiul acestuia, a povestit pe pagina personală de Facebook care au fost încercările prin care a trecut Willy Schuster în lupta cu boala nemiloasă care i-a adus și sfârșitul. ”Tati a fost operat vineri, 24.04, de cancer la colon în Tg Mureș. După ce am apelat la voi, s-au mobiliziat sute de persoane poate chiar mii, ca mesajul nostru să fie cât mai mult răspândit. Cred că peste 50 de persoane au donat, foarte probabil chiar mai multe, însă avem o listă cu 35 de persoane de la care am primit poza cu confirmarea

45

donarii de sânge. Wow! Vă mulțumim, încă odată, din tot sufletul! Vă binecuvântăm cu sănătăte! Înainte de operație, după ce aveam făcute testele necesare, știam aproximativ ca stadiul tumorii este incipient spre mediu. După operație, chirurgul, a sunat-o pe Mami și i-a spus că situația este mult mai gravă și stadiul cancerului este mult mai avansat. Cancerul s-a extins și a început să infesteze mai multe organe, în special a atacat ficatul, aceasta fiind cauza din care Tati era/este foarte palid. Chirurgul a făcut ce a putut, îndepărtând o mică parte a tumorilor extinse de-acum nu doar la colon. Pe noi ne-a surpins aceasta știre, deoarece atât biopsia, cât nici CT-ul nu arătau asta. Precizez că, Tati, pe țoață durata internării a fost singur în spital și nu a putut fi vizitat de nimeni, nici chiar de Mami, spitalul fiind în carntină, făcând timpul internării dinainte și după operație foarte dificil pentru Tati”, povestea fiul acestuia în luna aprilie.

Willy Schuster a înființat după Revoluție o fermă bio în comuna Moșna, el întorcându-se atunci, acasă, din Germania. A fost un cunoscut activist de mediu, implicându-se inclusiv în protestele împotriva exploatării gazelor de șist și împotriva exploatărilor miniere de la Roșia Montană.

Josh Schuster a anunțat în mediul on-line că înmormântarea va avea loc astăzi, joi – 28 mai la ora 13.00. ”Înmormântarea lui Tati o să fie astăzi la ora 13:00 la cimitirul săsesc din Moșna. O să fie o transmisiune live. Vă pun aici linkul canalului de Youtube unde va fi live-ul. Pe cei care vor să vină la cimitir, vă rugăm să păstrați dinstanța necesară prevăzută. Nu uitați măștile. Vă mulțumim mult!”, a transmis fiul lui Willy Schuster .

* * *

CREŞTE CEREREA DE ROBOŢI AGRICOLILiviu GORDEA 28 mai 2020

Cererea de roboţi agricoli va înregistra o creştere de 24,1% până în 2024, potrivit unui studiu realizat de Transparency Market Research (TMR) cu privire la segmentul afacerilor şi comerţului din domeniul agriculturii.

În timp ce populaţia la nivel mondial este în continuă creştere, disponibilitatea terenurilor arabile este limitată, deoarece economiile emergente sunt concentrate pe urbanizare, susţin analiştii TMR. Potrivit acestora, ambiţia de a obţine randamente maxime a dat naştere pieţei roboţilor pentru agricultură, folosiţi la semănat, controlul buruienilor, analiza solului şi monitorizarea mediului.

46

Analiştii spun că, pe măsură ce conştientizarea cu privire la beneficiile oferite de roboţii agricoli se extinde şi tehnologia devine mai accesibilă, în special pentru acele regiuni ale lumii unde există rentabilitate. TMR a evaluat că oportunităţile de pe piaţa roboţilor din agricultură, la nivel mondial, erau de 1,01 miliarde de dolari americani în 2016 iar peste patru ani ar urma să ajungă la 5,7 miliarde de dolari!

FACTORI CHEIE

În afara presiunii asupra ofertei alimentare globale ca urmare a creşterii populaţiei, alţi factori cheie care influenţează cererea de pe piaţa globală a roboţilor pentru agricultură ar fi perspectivele realizării unor economii substanţiale de costuri pe termen lung din partea producătorilor de alimente şi sprijinul guvernamental pentru adoptarea tehnicilor moderne în agricultură.

Pe lângă asta, instrumente relativ noi, cum ar fi vehicule aeriene fără pilot (UAV) sau drone, care au ca destinaţie exploataţiile agricole, sunt de asemenea de aşteptat să influenţeze în mod pozitiv evoluţia acestei pieţe în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, investiţiile substanţiale de capital necesare înainte ca etapa de producţie să fie atinsă, dar şi absenţa unor reglementări de siguranţă standardizate pentru utilizarea acestor dispozitive obstrucţionează piaţa în a-şi atinge adevăratul potenţial.

În plus, comercializarea roboţilor agricoli este un proces care consumă timp şi jucătorii care operează pe această piaţă vor trebui să-l depăşească pentru a obţine profituri maxime, se arată în raportul Transparency Market Research.

* * *

47

Primii zimbri aduşi şi puşi în libertate în Munţii Făgăraş după mai bine de două secole 28 mai 2020, 10:55 de Denis Grigorescu

Cei opt zimbri au fost eliberaţi la sfârşitul lunii mai FOTO: Conservation Carpathia La sfârşitul lunii mai, Fundaţia Conservation Carpathia a pus în libertate primii opt zimbri din programul de reintroducere a zimbrilor în Munţii Făgăraş, în zona lacului Pecineagu. Zimbrii au fost aduşi din Germania şi Polonia şi au fost iniţial într-o zonă de carantină, după care au fost eliberaţi într-o zonă mai mare de aclimatizare.

În cadrul proiectului LIFECarpathia, finanţat de Comisia Europeană prin programul LIFE şi de Endangered Landscapes Programme, în toamna anului trecut au poposit în Munţii Făgăraş primii zimbri după mai bine de 200 de ani de la dispariţia lor din pădurile României. Zimbri au venit dintr-o rezervaţia din Germania şi din Munţii Carpaţi din Polonia. În primele luni aceştia au fost găzduiţi într-o zonă de carantină, fiind supravegheaţi în permanenţă; au fost realizate analizele şi tratamentele relevante acolo unde a fost cazul, conform cerinţelor legislaţiei în vigoare. Ulterior, în iarna trecută zimbrii au fost eliberaţi într-o zonă mai mare de aclimatizare, astfel având ocazia să se adapteze mai uşor mediului înconjurător (temperatură, relief, vegetaţie, prădători etc.).

Odată cu eliberarea zimbrilor din această lună, este completată o verigă lipsă în lanţul trofic al zonei. Fundaţia Conservation Carpathia va realiza acţiuni de monitorizare a zimbrilor pentru a putea verifica gradul de adaptabilitate, dar şi pentru a preveni eventuale întâlniri neaşteptate cu oamenii din comunităţile învecinate, ca urmare a procesului de reintroducere. Două zone în plus de reintroducere a zimbrilor în Munţii Făgăraş Succesul unui proces de reintroducere a unei specii vulnerabile cum este zimbrul, este dat de momentul în care zimbri pot supravietui şi se pot înmulţi în condiţii naturale; conform studiului de fezabilitate realizat, este nevoie de 100 de exemplare.

Astfel, pentru a asigura toate condiţiile necesare, procesul de reintroducere se realizează în trei zone (minim 30 de indivizi în fiecare zonă) între care

48

zimbri se pot deplasa şi migra, facilitând în timp întâlnirea indivizilor din cele trei grupuri. În fiecare zonă se introduce un grup iniţial de minim 10 exemplare şi ulterior, anual să se suplimenteze cu mici grupuri de 5 exemplare, până când se va ajunge ca în fiecare locaţie să avem grupuri de minim 30 exemplare. În ultimele luni au început demersurile pentru a pregăti aducerea primilor zimbri şi în a doua zonă, la Lereşti, în judeţul Argeş. Urmează ca în perioada următoare să fie stabilită şi o a treia zonă din Munţii Făgăraş, conform strategiei de reintroducere. În toamna acestui an, fundaţia plănuieşte să aducă zimbri şi în aceste două noi zone.

* * *

„Căpriţa fericită“, afacerea de succes a fermierului Fănel Căpraru. Cum a ajuns fostul tâmplar să facă această investiţie 28 mai 2020, 04:10de Corina Slămnoiu

Un bărbat în vârstă de 51 de ani, care a lucrat timp de 18 ani, în Franţa, a înfiinţat o fermă de capre din rasa Alpină Franceză în localitatea natală.

„Căpriţa Fericită” a însemnat o investiţie de 150.000 euro. Iosif Fănel Căpraru, din comuna Ocniţa, judeţul Dâmboviţa, are capre de reproducţie, rasa Alpină Franceză, cu o genetică de vârf.   

Crescătorul a început cu un efectiv de 20 de capre gestante şi 10 negestante, iar în prezent a ajuns la un efectiv de aproape 160 de capete. În primul an a avut o medie a cheltuielilor de 3.000 euro/lună şi cam 700 de euro încasări. Acum lucrurile s-au echilibrat.   Iosif Căpraru, în vârstă de 51 de ani, a lucrat 18 ani ani ca tâmplar, în Franţa. În 2015 a decis să se întoarcă acasă şi a pus bazele unei ferme de capre din rasa Alpină Franceză în localitatea Ocniţa.    

49

blob:https://www.facebook.com/8238e248-f9c3-49ad-9f3e-9760b8a68598

„Trebuia să fac ceva să ajung la mine în ţară, la mine în comună şi la mine acasă. M-am gândit la mai multe chestii. Prima a fost să cresc vaci de rasă, pentru carne, dar am văzut că mă depăşeşte treaba asta şi ca putere financiară, şi ca putere fizică şi atunci m-am mutat la o afacere din acelaşi sector, al zootehniei, dar la o afacere cu capre. Vorbim de rasa alpină franceză. Creşterea nu putem să spunem că e dificilă. E un animal până la urmă, căruia dacă îi dai atenţie răspunde foarte uşorla cerinţele pe care tu le ai de la el” spune Iosif Căpraru.     

Beneficiul cel mai important al acestei rase este cantitatea de lapte pe care o produce. La un ciclu de lactaţie. o carpatină românească oferă 300-350 de de litri, pe când alpina, dacă este îngrijită şi hrănită cu ce are nevoie, producţia de lapte poate ajunge la 1.100 de litri pe un ciclu de lactaţie.   

Caşcaval de capră   Iosif Căpraru spune că nu are încă desfacere într-un magazin sau supermarket, iar laptele îl vinde online, la prieteni sau cunoscuţi şi pe

50

reţelele de socializare. Preţul unui litru de lapte este de 6 lei, iar clienţii trebuie să se deplaseze direct la fermă.    

„M-am axat pe reproducţie şi vindem ţapi. Acum vindem la o mare fermă 12 bucăţi de anul acesta. Reproducţia materialului genetic a fost baza până acum. Ca genetică, încercăm să fim bine plasaţi. Următorul pas ar fi să facem o cameră pentru brânză, după toate cerinţele actuale, să putem să vindem. Vreau să fiu producător de caşcaval de capră”, spune el.   Pentru asta ar trebui să investească încă 25.000 de euro în spaţii special amenajate pentru păstrarea caşcavalului.   Un ţap se vinde cu 250 de euro sau 1.200 de lei şi iezii de trei luni, la fel.        

* * *

Fine dining la domiciliu: Această perioadă de izolare i-a determinat pe actorii bucătăriei fine să îşi pună, încă o dată, creativitatea la muncă şi să găsească o nouă modalitate prin care să îşi „jertfească“ preparatele pe altarul papilelor gustative alese. Ce a ieşit? 28 mai 2020  Cristina Roşca

Abia când piaţa locală începuse să prindă gustul mâncărurilor alese şi al restaurantelor de tip fine dining, pandemia de Covid-19 a venit să pună pofta-n cui pentru gurmanzi şi să taie elanul chef-ilor şi al antreprenorilor care aveau planuri mari să poziţioneze România pe harta gastronomică a lumii.

În realitate, această perioadă de izolare la domiciliu pentru cei mai mulţi şi de stare de urgenţă pentru economie i-a determinat pe actorii bucătăriei fine să îşi pună, încă o dată, creativitatea la muncă şi să găsească o nouă modalitate prin care să îşi „jertfească“ preparatele pe altarul papilelor gustative alese. Ce a ieşit?

51

Au ieşit aceleaşi mâncăruri fine - sau altele la fel de migălos pregătite - menite a fi savurate - temporar - la domiciliu. Sau oriunde altundeva. Mai puţin la restaurant, din păcate. „Am văzut (în această pandemie - n. red.) oportunitatea de a ne dezvolta o altă latură a abilităţilor dobândite de-a lungul timpului, mai ales în perioada de dinainte de deschiderea restaurantului theARTIST, fondat în 2012“, spune Mihaela Oppenkamp. Ea deţine împreună cu soţul său Paul Oppenkamp restaurantul theARTIST de pe Calea Victoriei din Capitală, restaurant deschis după un pelerinaj în jurul lumii la bordul The World Residences at Sea, cel mai mare iaht privat rezidenţial din lume, populat numai de oameni de afaceri şi antreprenori. Paul lucra ca bucătar pe vas, iar Mihaela se ocupa de aspectele legate de contabilitate şi resurse umane.

52

Această perioadă le-a fost utilă în a-şi regândi acum businessul, într-o perioadă cu totul neobişnuită, care a venit să ia lumea întreagă pe sus.

„A fost esenţial să regândim poziţia noastră pe perioada de carantină şi să continuăm sau mai exact să extindem serviciile spre livrare la domiciliu. Aşa s-a născut theARTIST Acasă - serviciul de livrare a preparatelor din meniul de confort creat de restaurantul theARTIST.“

Cum a fost primită schimbarea de către clienţii obişnuiţi să treacă pragul localului şi să se bucure de întreaga experienţă a ceea ce înseamnă fine dining?

„A fost o reacţie pozitivă din partea clienţilor care au devenit uşor şi repede susţinători, noi având şi o reputaţie cunoscută de opt ani.“ Singurul disconfort este că serviciul nu poate fi operat pe o distanţă mai mare de 3,5 km de local, dat fiind că partenerii de livrare au limite de distanţă preselectate.

Există şi aspecte pozitive ale acestei perioade? Oana Coantă fondatorul şi şeful din bucătăria restaurantului Bistro de l’Arte din Braşov, crede că da.

„Ne-am mutat, ca mulţi alţii, doar pe livrări şi take-away. Nu a fost foarte greu, noi aveam exerciţiul cateringului, a trebuit doar să ne reamintim nişte gesturi.“ Nu crede că a fost vreun client surprins, era clar că aceasta era soluţia, spune Oana, numită femeia bucătar a anului de către Gault & Millau în 2019.

„Ba mai mult, unii au fost chiar bucuroşi, ani de zile noi am refuzat să facem livrări şi uite că acum facem. Eu sunt chiar recunoscătoare pentru asta. Mi se pare că oamenii au devenit mai uşor de mulţumit, chiar şi atunci când mai greşim, nu reacţionează ca înainte. E un fel de pace, aşa.“

Pentru zona de livrare, Oana a luat meniul obişnuit de la Bistro de l’Arte, a făcut o selecţie şi apoi a adaptat acolo unde era nevoie.

„Am păstrat calitatea, materia primă bună, tehnicile, decorurile. Merge să faci mâncare frumoasă şi la pachet“, spune ea. Continuă să respecte sezoanele, să cumpere de la producători locali, deci nu s-au schimbat prea multe. „Oamenii ştiau cum gătim noi, aşa că se aşteaptă la acelaşi nivel.“

53

Un plan similar au avut şi fondatorii restaurantului Red Angus Steakhouse din Bucureşti, unul dintre cele mai bine cotate pentru gustul cărnii de vită servite. Mai exact, au pornit de la meniul de restaurant, iar apoi au remarcat că o serie de preparate au fost mai populare. Printre ele se numără fripturile de vită de Australia şi Uruguay, burgerii făcuţi integral în casă, coastele, platourile de aripioare, tocăniţa de vită şi supa franţuzească de ceapă.

„Clienţii optează acum pentru produse casual, care fie au un timp de preparare mai mare, fie sunt specifice restaurantului. Un burger Red Angus Steakhouse, de exemplu, depinde foarte mult de iscusinţa bucătarului şi de ingredientele folosite, pentru că fiecare ingredient, de la chiflă, la sos şi la chifteaua de carne, este realizat în casă“, spune Ionuţ Ivan, coproprietar Red Angus Steakhouse. Totuşi, pentru livrare restaurantul a pregătit şi o serie de preparate noi precum şniţelul de vită sau torturile proprii. „Iar de Paşte, ne-am răsfăţat oaspeţii chiar şi cu un desert tipic românesc - cozonacul Red Angus Steakhouse.“

54

Ionuţ Ivan spune că primul pas după declararea pandemiei a fost în mod natural făcut spre zona de livrări. Astfel, restaurantul a fost listat pe toate aplicaţiile folosite deja de publicul său. În paralel, a lucrat la serviciul propriu de comenzi online şi livrări, disponibil începând cu luna mai.

„Nu ne-am grăbit şi nu ne-am aruncat cu capul înainte pentru că nu îl vedem ca pe o soluţie de criză, ci ca pe o linie de business separată. De aceea, a fost foarte important pentru noi să dezvoltăm un sistem logistic fezabil, să identificăm ambalajele corespunzătoare şi să pornim.“

În plus, Red Angus Steakhouse a dezvoltat un tip de abonament pentru clienţii corporate, abonament care permite livrarea zilnică a mâncării pentru companiile ce îşi desfăşoară în continuare activitatea.

„Ulterior, pe măsură ce lucrurile s-au agravat, iar în România a fost declarată Starea de Urgenţă şi în spitale a început deja să se simtă lipsa de personal şi de resurse, ne-am dat seama că trebuie să ne implicăm activ. Am făcut-o cum ştim noi mai bine, am donat mănuşi, măşti şi dezinfectant, şi am lansat programul „Împreună, împotriva COVID-19“, prin care livrăm zilnic masa de prânz cadrelor medicale din spitalele care diagnostichează şi tratează coronavirusul.“

Au început cu Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş“ şi Spitalul Clinic „Victor Babeş“, iar ulterior, au adăugat pe listă şi Spitalul Clinic Colentina. Primele 600 de meniuri au fost puse la dispoziţie de companie, din fonduri proprii, dar acestea au acoperit necesarul pentru doar două zile, aşa că reprezentanţii Red Angus Steakhouse au început să caute parteneri, la început în rândul companiilor, dar, ulterior, şi în rândul persoanelor fizice. „Recent, prin intermediul parteneriatului cu Expressoft - companie de soluţii software -, am listat #pranzulpentrumedici, în valoare de 17 Lei, şi pe site-ul Lokofood, astfel încât oricine doreşte să ajute să poată achita direct, în siguranţă, online.“ În prezent, există peste 8.440 de meniuri contractate.

Similar, restaurantul Kane din Bucureşti, redeschis recent într-o casă cu istorie de pe Strada Dianei din Capitală, şi-a transformat bucătăria, începând cu 12 martie, într-una comunitară în care se pregăteşte mâncare pentru personalul medical şi pentru cei vulnerabili, ce au fost imediat afectaţi de criza sanitară.

„Modelul l-am gândit în jurul sprijinului pe care l-am primit de la partenerii noştri corporate - Mastercard, BCR, Kaufland, Genesis Property, Autonom,

55

Secom, Biodeck - care au fost esenţiali în a ne ajuta să ajungem la peste 7.500 porţii de mâncare oferite. Pentru a face livrări a trebuit să reinventăm restaurantul din perspectiva fluxurilor şi asta a durat ceva timp“, spune Răzvan Crişan, co-fondatorului localului, precum şi al altora din Capitală precum cafeneaua M60 şi restaurantul Mamizza.

Livrarea la domiciliu, spune el, e foarte dificil de făcut pentru un restaurant de fine dining. Pentru că, dincolo de mâncare, e vorba de experienţa pe care ţi-o oferă atenţia la detalii şi nivelul de interacţiune.

„E un anume tip de experienţă pe care oaspeţii o doresc şi şi-o vor dori în continuare. Micile plăceri şi răsfăţul pe care experienţa de fine dinning ţi-o oferă e ceva foarte greu de replicat acasă, e momentul acela când îţi iei hainele frumoase şi mergi undeva că să fi super răsfăţat. Asta nu va putea face delivery-ul prea curând.“

Astfel, spune Răzvan Crişan, strategia la Kane este ca oamenii să se reîntoarcă la ceea ce făceau înainte. „Nu cred că această criză înseamnă sfârşitului fine dinning-ului. Cred că este o pauză impusă dar nu e finalul!“

56

El adaugă că în această perioadă, în această nişă a bucătăriei fine, singura soluţie care ar putea avea sens ar fi un serviciu de private chef, însă piaţa e încă foarte mică şi la început în România.

„E clar că nu ne putem exprima gastronomic în felul în care o făceam înainte. A la carte-ul nu are aproape nimic de-a face cu livrările. În plus, nu ai interacţiune cu clienţii, mâncarea arată altfel în caserole, lipseşte prestanţa unei farfurii, platingul, temperatura“, spune şi Oana Coantă. Ce a reuşit ea să facă însă, după cum recunoaşte, e ca mâncarea să arate bine totuşi, chiar şi la pachet. Aproape ca în farfurie.

Avantajul acestui sistem de livrări, pentru că ea mereu vede şi partea plină a paharului, este că lucrezi mai pe linişte. Dar asta poate ar fi contat dacă nu ar avea chirii şi alte costuri fixe mari.

„Şi să nu uităm că într-un restaurant nu ai doar bucătăria, ai barmani, ospătari, oameni la curăţenie. E mai greu să implici toată echipa când faci doar livrări.“

Într-o asemenea situaţie, faptul că Red Angus Steakhouse poate face livrări este un avantaj în sine, pentru că această linie de business permite restaurantului să funcţioneze, chiar dacă la parametri minimi, spune Ionuţ Ivan.

„Astfel, reuşim să rămânem în contact cu oaspeţii noştri şi cu piaţa. Zona de delivery s-a dezvoltat foarte mult în cei mai recenţi ani, iar pentru noi, această criză aduce o accelerare a procesului de transformare.“ Pentru oaspeţii restaurantului, faptul că pot comanda le oferă un simţ al normalităţii. Opţiunea de a te bucura în continuare de preparatele tale preferate reprezintă o ancoră, într-un peisaj plin de variabile şi necunoscute, spune el.

„Dezavantajele sunt multiple, bineînţeles. Experienţa în restaurant era o transpunere într-un alt mediu, diferit de cel de acasă şi de cel profesional, ceea ce venea cu o schimbare de dispoziţie, cu o relaxare aparte.“

Acum, graniţele s-au şters, iar în acest context e dificil, dacă nu îţi impui, să tratezi masa ca pe mai mult decât ceva utilitar, ca pe o experienţă în sine.

Şi totuşi, livrarea la domiciliu rămâne singură soluţie viabilă pentru limitarea impactului financiar negativ asupra afacerii, a economiei dar şi o modalitate

57

excelentă de a rămâne în contact cu clienţii restaurantului, de a oferi o experinţă de natură pozitivă în această perioadă, crede Mihaela Oppenkamp.

„Nu se pot livra preprate fine dining acasă, cu câteva excepţii din categoria desert. Se poate observa acest lucru la nivel mondial. Restaurantele simplifică preparatele şi construiesc un meniu viabil pentru livrare la domiciliu.“

Fine dining-ul presupune servirea unor preparate cu grad mare de perisabilitate, ele sunt concepute pentru a fi aşezate direct pe farfurie având şi un design specific. Mai mult, sunt servite imediat la masa amplasată din proximitatea bucătăriei. Aceste opere de artă comestibile nu sunt concepute pentru a fi aşezate în ambalaje şi de acolo aşezate din nou în vesela de acasă, aşa cum este recomandat în această perioadă.

„Ce facem noi la theARTIST e să oferim confort în mediul de acasă pentru delicii culinare «aduse» din zone turistice îndepărtate. Bucătarul-şef şi

58

proprietarul, Paul Oppenkamp, a fost timp de 12 ani un călător în jurul lumii, a experimentat multe reţete autentice în ţările vizitate şi are o viziune clară despre cum putem „călători“ acum prin prisma a ceea ce oferim/ mâncăm.“ O astfel de călătorie gastronomică e cu atât mai binevenită cu cât în perioada următoare vacanţele sunt mai degrabă un deziderat decât o realitate imediată.Ce sfat ar da Mihaela Oppenkamp cuiva care vrea să se bucure de o experienţă gastronomică fină în această perioadă? Singurul sfat posibil, spune ea, este să aşeze preparatele comandate în vesela de acasă, să se spele pe mâini şi apoi să servească preparatele comandate.

Ionuţ Ivan, coproprietar Red Angus Steakhouse, completează spunând că e important ca o persoană să aloce timp pentru a se bucura de această experienţă.

„Avem oaspeţi care simulează, cel puţin o dată pe săptămână, o ieşire la restaurant. Se îmbracă adecvat, se aranjează, îşi pregătesc masa şi comandă de la noi atât meniul, cât şi vinurile.“ E un ritual care le oferă o boare de normalitate şi astfel ei îşi imprimă ideea că totul va fi bine.

„Consider că este foarte important în această perioadă să ne păstrăm obiceiurile frumoase şi să ne bucurăm în continuare de micile noastre plăceri, cum ar fi vinul preferat, o friptură fragedă şi suculentă.“

Iar pentru aceia care s-au lăsat inspiraţi de chefii locali şi vor să îşi încerce propriile lor iscusinţe în lumea fine diningului, Ionuţ le sugerează să pornească de la ingrediente de calitate şi să opteze pentru reţete cât mai simple, care să scoată în evidenţă texturile şi aromele materiilor prime.

„Dacă ai o carne bună, certificată, marmorată - bogată în fire subţiri de grăsime, care se topesc pe foc -, o friptură de vită gătită medium sau medium-rare are multe şanse să se transforme într-un succes.“ Îi poţi pune alături o salată proaspătă, cartofi la cuptor sau nişte sparanghel la grill şi ai parte de o experienţă gastronomică, pe care o poţi completa cu un pahar de vin roşu, baricat. Mihaela Oppenkamp vine cu o altă propunere. Ea recomandă reţete clasice din zonele unde noul maestru bucătar doreşte să călătorească în viitor. „Astfel se poate realiza o conexiune - de la distanţă - între persoanele dornice să călătorească şi zona unde îşi doresc să meargă.“

Indiferent ce destinaţie va alege, masa trebuie să devină o experienţă. Ca orice incursiune în lumea fine diningului.

59

Vinul de azi: Chateau de l’Escarelle Palm 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Cu 1.000 de hectare de natură protejată, Chateau de l’Escarelle a dedicat 100 hectare doar viței de vie, această zonă fiind situată la o altitudine de 500 metri, pe dealurile l’Escarelle și Mount Loubet. Viile sunt în curs de convertire la viticultură Bio, iar proprietarul Yann Pineau susține intens mișcarea ecologică. Recomandarea noastră de astăzi, Palm 2019, este un vin realizat din soiurile de struguri Caladoc, Grenache și Merlot.

De o culoare roz-somon strălucitor, vinul dezvăluie note olfactive fine, de coacăze, căpșuni, pepene roșu, continuate cu ceva tente florale. Pe palat, vinul este elegant, proaspăt și răcoritor, cu arome de roșii proaspete. Finalul este și el catifelat și savuros. Vă recomandăm degustarea acestui vin la 10-12 grade Celsius, alături de aperitive, tapas, pizza sau mezeluri. 

* * *

HORECA

Reputația în industria ospitalității De George Butunoiu La mai 28, 2020

Cum ați defini reputația în industria ospitalității?

George Butunoiu: Reputația e un concept atât de vast și de complex, încât sunt foarte puțini cei care îl înțeleg și care reușesc să-i cunoască cuprinderea, iar de stăpânit și de lucrat cu el la nivel operațional, încă și mai puțini. Ca grad de complexitate, este cam la nivelul conceptului de mentalitate din psihologia sociala, care se defineste mai degraba prin enumerarea componentelor lui, decat ca un construct de sine statator.

60

In mod similar, reputatia nu este o entitate cuantificabila (masurabila), insa la nivel empiric-intuitiv poate sa fie exprimata (definita) ca o colectie de alte entitati mai simple (atitudini, imagini, comportamente etc.) care pot fi masurate si apoi insumate ca sa dea un indicator ce poate sa fie urmarit in timp sau comparat cu altceva, macar. Ca si alte entitati de acelasi tip si nivel de complexitate, valorile asociate pot fi folosite doar la comparatii, dar nu si la atlceva.

Dificultatea operationalizarii unui astfel de concept vine si din numarul mare al posibilelor componente de insumat si supus comparatiei. Am vazut liste cu peste 100 de indicatori care pot fi analizati, masutari si apoi agregati in ceva ce poate fi numit “reputatie”, foarte credibil si justificat. Dar, de obicei, nu se iau in calcul mai mult de 10-20 pentru un anumit ciclu de evaluare (evoultie in timp sau comparatie punctuala cu alte restaurante). Sigur, centrele de interes sunt diferite de la un moment la altul sau de la un proiect la altul: clientii, furnizorii, competitia, investitorii, presa etc. – fiecare cu setul lui de indicatori.

Si mai interesant este ca se pot face astfel de analize si masuratori oricat de mult in sus fata de cel micro, adica al restaurantului in sine. Si acestea sunt de interes, inevitabile, pentru ca influenteaza perceptiile asupra fiecarui membru al comunitatii respective: reputatia “grupului” restaurantelor de fine

61

dining, al categoriei fast food, al intregii piete a restaurantelor sau chiar a industriei ospitalitatii dintr-o regiune sau o tara.

Nu am vazut astfel de studii sistematice in industria restaurantelor, insa la nivel de observator global al pietei, cum este Restocracy, am remarcat o imbunatatire semnificativa a reputatiei industriei restaurantelor. Luata atat pe ansamblu, cat si pe fiecare categorie si subcategorie in parte. Si asta mai ales in ultimii 5 ani. Un alt salt spectaculos a fost in reputatia statutului socio-profesional de bucatar, in general, si al bucatarilor sefi (chefs), in special, acestia trecand in doar cativa ani de la un statut social sub-mediocru la unul peste medie. Reputatia asociata statutului socio-profesional de chelner a ramas mult in urma celorlalte, insa si aici se observa o evolutie, in acest moment apropiindu-de de mijlocul scalei, cu sanse sa ajunga acolo in cativa ani.

(interviu George Butunoiu pentru Boro PR & Communication, Romanian PR Award, Events Category) Continuarea articolului pe Restocracy.ro

* * *

Conducerea și palisarea ardeiului gras 28 mai 2020 Cotidianul Agricol

Printre cele mai importante verigi teh-nologice la cultura de ardei gras în spații protejate este conducerea şi palisarea plantelor. Conducerea se referă la păstrarea unui număr variabil de braţe (2, 3 sau 4) ce pornesc din tulpina principală. Florile sau mugurii florali şi lăstarii de la primele internoduri se îndepărtează. În funcţie de hibrid, numărul de braţe care porneşte din tulpina principală poate fi de 2, 3 sau mai multe. La următorul internod (porţiunea unde fiecare braţ lăsat se bifurcă din nou) se înlătură toate braţele noi, lăsându-se doar câte un braţ. Această operaţiune de înlăturare a noilor braţe se face până la internodurile 2-4, în funcţie de hibridul utilizat. Cele mai bune rezultate s-au obţinut la ardeiul gras clasic, atunci când numărul de braţe lăsate au fost 2-4. La ardeiul gras roşu s-a observat că lăsarea tuturor braţelor conduce la cea mai mare producție. Pentru cultura de ardei gras galben, în paralel cu înlăturarea braţelor noi, la primele internoduri se înlătură şi florile sau mugurii florali. Palisarea ardeilor se poate face în mai multe feluri. Cel mai utilizat model este cel în care fiecare tulpină este susţinută de o aţă pe toată înălţimea.

62

Palisarea pe aţă se face pentru fiecare braţ principal al ardeiului prin răsucirea periodică (în funcţie de ritmul de creştere) a braţelor în jurul aţei. Aţa utilizată nu trebuie să fie foarte subţire, deoarece există riscul ca planta să se rănească prin tăiere, sub acţiunea propriei sale greutăţi. Avantajul acestui fel de palisare este obţinerea de fructe de o calitate foarte bună, deoa-rece majoritatea se află pe tulpinile principale. Dezavantajele sunt volumul de muncă mare pentru a fi date după aţă şi copilirea periodică a lăstarilor.

* * *

Tratamentul pentru combaterea dăunătorului- musca cireşelor!28 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Oficiul Fitosanitar Bihor a comunicat tratamentul pentru combaterea dăunătorului- musca cireşelor ( Rhagoletis cerasi ) – la cireş . Se mai combat, totodată şi afidele, defoliatoarele, monilioza şi ciuruirea.

Efectuaţi tratamentul folosind unul din amestecurile:

1. LASER 240 SC – 0,9 l/ha   +    FOLICUR SOLO 250 EW – 0,075 %   sau2. FASTAC 10 EC – 0,015 %   +    TOPSIN  70WDG  – 0,07%   sau 3.  KARATE ZEON –  0,015 %    +    SIGNUM –  0,05%.

 Se mai pot utiliza şi alte produse de protecția plantelor, omologate în România. Perioada optimă pentru efectuarea tratamentului: în pârgă (cireşele au culoarea gălbuie).

Se va respecta timpul de pauză până la recoltare.

La prepararea soluției se vor respecta toate instrucțiunile de folosire, de pe eticheta produsului.

Conform normelor Uniunii Europene privind ecocondiţionalitatea, toate informațiile privind utilizarea produselor de protecție a plantelor de către utilizatorii profesioniști vor fi completate la zi în Registrul de evidență a tratamentelor şi păstrate cel puțin 3 ani.

* * *

63

Yigido, un hibrid de tomate care a înregistrat rezultate excelente, în toate zonele unde a fost cultivat! 28 mai 2020  Cotidianul Agricol 

Doriţi să înființaţi o cultură de tomate pentru ciclul II de cultură? Specialiştii Universal Group Seminis vă recomandă să alegeţi  Yigido  F1 un hibrid care a înregistrat rezultate excelente în toate zonele unde a fost cultivat!

Acest hibrid are toate caracteristicile pe care trebuie să le aibă un hibrid pentru a fi cultivat pe ciclul II:rezistență la TSWV, vigurozitatea plantei, creștere nederminată, culoare și gust bun.

Accesaţi următorul link pentru a afla mai multe informații despre acest hibrid: https://bit.ly/2zZ4x1 e .

* * *

Recorder: În peste 800 de comune din România curge apă nepotabilă Posted by: Oana Racheleanu   in Poluare 28 May 2020

64

Jurnaliștii de la Recorder au analizat calitatea apei care curge la robinetele din unele comune ale României. În 892 dintre acestea s-au înregistrat depășiri la indicatori precum amoniu, nitriți sau bacterii de natură fecală, însă locuitorii nu au fost înștiințați de aceste nereguli.

Prin Legea apei potabile, statul român se obligă să verifice periodic calitatea apei care curge la robinetul fiecărui cetățean conectat la o rețea publică autorizată, reamintesc jurnaliștii de la Recorder. Legea prevede analize periodice ale apei din rețele, realizate atât de operatori (primării sau firme private), cât și de Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) din fiecare județ. Aceeași lege stabilește parametri de potabilitate a căror depășire este interzisă, pentru că pot pune sănătatea oamenilor în pericol.

„Am decis să ne concentrăm pe zonele de aprovizionare mici, de unde beau apă aproximativ 3 milioane de români, deoarece aceștia sunt cei mai vulnerabili. Analizele care stabilesc calitatea apei se fac, în zona rurală, doar de câteva ori pe an, și deseori oamenilor nu le sunt comunicate rezultatele. Prin comparație, din rețeaua care alimentează Bucureștiul se recoltează zilnic probe din zeci de puncte diferite, iar rezultatele sunt publicate imediat pe internet și pot fi consultate de oricine”, scriu aceștia.

Jurnaliștii au solicitat Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) din fiecare județ rezultatele ultimelor seturi de analize efectuate la rețelele de apă din mediul rural. Informațiile centralizate din 1.568 de localități de pe tot cuprinsul țării arată că în 892 de comune s-au înregistrat depășiri la indicatori precum amoniu, nitriți sau bacterii de natură fecală.

65

Datele au fost afișate într-o hartă interactivă colorată cu patru culori, unde roșu reprezintă localitățile în care analizele DSP au înregistrat depășiri la indicatorii de potabilitate stabiliți prin lege, care pot pune în pericol sănătatea consumatorilor.

„Mulțimea punctelor roșii și albe este copleșitoare și ne arată, de fapt, nivelul de civilizație al țării în care trăim: sute de comune neracordate la apă curentă sau racordate la rețele care le livrează apă contaminată pe post de apă potabilă. 55% din comunele în care există rețele de apă, în cea mai mare parte investiții recente, au înregistrat depășiri la ultimele analize efectuate de DSP-urile județene. Unele județe, precum Vaslui, Tulcea sau Călărași sunt aproape în întregime colorate în roșu”, scriu jurnaliștii.

* * *

CALENDAR HORTICOL: Ce ne spun frunzele căpşunilor? (I) Violeta Mâţ 28 mai 2020

Simptomele dezechilibrelor nutriţionale la căpşun apar în primul rând pe frunze, dar pot fi afectate şi aspectul fructelor şi producţia. Iată cum le recunoaşteţi şi cum le corectaţi!

Aceste dezechilibre sunt cauzate de nivelul prea scăzut sau prea ridicat al unor elemente nutritive esenţiale, de condiţiile de mediu vitrege sau de fitotoxicitate, spune Alexandra Orlaie-Ţăranu, inginer horticol, consultant la Pepiniera Moara din jud. Suceava.Analiza solului este obligatorie pentru a determina necesarul pentru majoritatea elementelor nutritive.Când deficienţa implică nutrienţi cu mobilitate scăzută, simptomele apar prima dată pe frunzele tinere.

66

4 carenţe de nutriţie vizibile pe frunze

1.  Deficienţa de fier (foto) cauzează îngălbenirea frunzelor tinere, iar nervurile vor avea culoarea verde luminos. Dacă deficienţa este severă, frunzele tinere devin galben albicioase, iar spaţiile dintre nervuri şi marginile foliolelor se colorează în maroniu.Disponibilul de Fier creşte cu micşorarea pH-ului. Fertilizarea cu azot tinde să reducă pH-ul în zona rădăcinilor, ceea ce determină creşterea conţinutului de fier disponibil. Aplicaţiile foliare sunt deosebit de utile pentru corectarea carenţei de fier.

2. Carenţa de zinc: Frunzele tinere afectate capătă culoarea galbenă, iar nervurile şi marginile frunzelor rămân verzi. Marginile verzi ale frunzelor sunt simptomul de bază în carenţa de zinc. Frunzele afectate continuă să se dezvolte, dar devin anormal de înguste şi roşiatice. Mărimea şi numărul fructelor scad.Conţinutul de zinc se corectează prin aplicarea de sulfat de zinc sau zinc chelat, prin tratament foliar.

3. Deficitul de bor: Primele simptome sunt încreţirea frunzelor tinere şi îngălbenirea sau arderea vârfurilor acestora. Florile sunt mici, petalele pot fi extrem de mici, iar producerea unei cantităţi mici de polen duce la formarea unor fructe mici, cu un număr mic de achene. Carenţa de bor opreşte creşterea rădăcinilor. Acestea vor fi scurte, noduroase şi închise la culoare. O deficienţă medie cauzează îngălbenirea frunzei între nervuri şi deformarea ei. Stropirile foliare cu bor pot avea efect imediat. Atenţie la aplicarea de bor solubil în soluţia pentru fertirigaţie: plantele de căpşun sunt foarte sensibile la acest element şi un exces oricât de mic le poate afecta.

4. Carenţa de calciu: Fără suficient calciu, fructele rămân moi, iar frunzele tinere se colorează în brun, se încreţesc şi nu se dezvoltă complet. În deficienţele severe, zonele dintre nervuri se necrozează şi se usucă. Cel mai adesea, lipsa accesului la calciu este cauzată de amplasarea pe soluri umede şi reci. Tratamentele foliare cu calciu în timpul dezvoltării fructului ajută la obţinerea de fructe ferme şi strălucitoare, rezistente la transport şi la păstrare.

Tratamentele foliare cu calciu în timpul dezvoltării fructului ajută la obţinerea de fructe ferme şi strălucitoare, rezistente la transport şi la păstrare.

* * *

67

Colostrul de la animale, sursă de profit în ferma ta!Ioan Pădeanu 28 mai 2020

Colostrul de la animale este o sursă de sănătate. Pentru crescătorii de animale, el poate fi şi o excelentă sursă de venit.

În zona Transilvaniei, exista bunul obicei ca atunci când fătau vacile, din primele mulsori să se consume colostrul coagulat (zis corastă), care asigura imunitate şi vitalitate consumatorilor. În colostru se găsesc mari cantități de imunoglobuline G (IgG) și mai moderate de IgA și IgM. Imunoglobulina A are un rol esențial în protecția antimicrobiană de la nivelul mucoaselor.

Colostrul de oaie are o culoare galbenă intensă datorită conţinutului ridicat în grăsime şi în vitamina A, gust sălciu, reacţie acidă (pH 6,2-6,5 şi 40-45oT) şi coagulează uşor prin încălzire datorită conţinutului ridicat de lactoalbumină şi lactoglobulină. În comparaţie cu laptele normal de oaie, colostrul conţine de patru ori mai multă proteină (21,57%) de calitate superioară şi o cantitate dublă de grăsimi (14%).

Colostrul de capră, în comparaţie cu cel de oaie, conţine mai puţină substanţă uscată (24-25%) şi proteină (8,5-9%), dar are aceeaşi cantitate de grăsime (9-9,2%).

Prin conținutul bogat în proteine, grăsimi nesaturate, substanțe minerale și vitamine, colostrul înseamnă sănătate. De așa ceva avem nevoie acum și în viitor.

Pot fermierii să obţină colostrul pentru vânzare?Oile adulte specializate pentru lapte produc 2-4 litri, iar caprele 3-6 litri de colostru/zi, din care mieii/iezii sug 0,5-0,8 litri. Deci rămâne o cantitate

68

importantă disponibilă pentru conservare și vânzare. Rasele autohtone Ţurcană și Țigaie, în condiții bune de furajare în timpul gestației, produc circa un litru de colostru/zi.

Un litru de colostru de vacă valora 20-30 lei, iar în perioada actuală, probabil şi mai mult.

Fermierii care vor să facă o afacere și cu acest produs excepțional trebuie să:

să mulgă oile/caprele cu o instalație de muls pentru a obține un produs igienic;

să respecte normele de bunăstare specifice; să mulgă numai femelele performante (după lactația a doua) și cu un

singur produs; să posede instalații de refrigerare, congelare și ambalare; să certifice produsul la un laborator autorizat.

Unele studii precizează că chefirul întăreşte substanţial imunitatea antivirală, cu atât mai mult dacă e produs din colostru de oaie, capră sau vacă.

Pentru fermele cu efective mari şi performante pentru lapte, valorificarea colostrului poate fi o afacere profitabilă, dar și cu efect benefic pentru consumator.

 De cele mai multe ori, consumatorii cumpără punga sau sticla cu lapte direct de la producător, fără a fi interesaţi de la ce animal provine sau dacă a fost pasteurizat. Alţii preferă laptele crud.

* * *

SANCTUARUL DE URSI DE LA ZARNESTI SE REDESCHIDE Agroromania.ro 28 Mai 2020

Vesti bune pentru familii si iubitori de animale! Sanctuarul de ursi de la Zarnesti se redeschide.Sanctuarul de ursi de la Zarnesti se va redeschide marti, 2 iunie, pentru turisti, administratorii rezervatiei pregatind, pentru protectia vizitatorilor, o serie de masuri de distantare, dupa ce, in urma cu o saptamana a fost redeschisa si Rezervatia de zimbri din Vama Buzaului.

 "Ursuletii va asteapta sa ii vizitati, incepand de marti, 2 iunie. Suntem pregatiti pentru primii vizitatori, iar siguranta si sanatatea celor care calca in padurea ursuletilor este o prioritate pentru noi. De aceea, am lucrat intens in aceste zile pentru ca toata lumea sa fie in siguranta", a precizat

69

administratorul Sanctuarului Libearty, Fundatia Milioane de Prieteni, pe pagina de Facebook.

 Conform sursei citate, vor fi doar trei intrari, la orele 9,00, 10,00 si 11,00 dimineata, iar numarul maxim de persoane in fiecare dintre acestea va fi 20, plus ghidul rezervatiei.

 Totodata, in magazinul de suveniruri va intra cate o familie sau un grup venit cu aceeasi masina, iar televizorul pe care ruleaza filmul de prezentare a fost instalat afara, pentru a evita intrarea in spatii inchise a persoanelor care nu fac parte din aceeasi familie/grup de prieteni.

 Vizita se va efectua doar in aer liber, pe trasee bine delimitate cu respectarea distantei de siguranta si cu fluxuri de vizitatori separate, a mai precizat sursa citata.

 Administratorii Sanctuarului de la Zarnesti recomanda turistilor cumpararea de bilete online, pentru a evita formarea de cozi si aglomerari, dar si riscul de a nu mai gasi bilete la fata locului.

 Rezervatia de zimbri din statiunea turistica Vama Buzaului a fost redeschisa din 16 mai, in conditii de siguranta, aici turistii urmand sa aiba posibilitatea de a vedea patru pui nascuti in perioada starii de urgenta.

* * *

70