Stiri 25 mai 2020, partea a treia

Soluţiile tehnologice propuse de FMC pentru cultura de sfeclă de zahăr23 mai 2020 Cotidianul Agricol  Cultura de sfeclă de zahăr are nevoie de o atenție deosebită din partea fermierilor, începând de la semănat și până la recoltare, precum și de produse eficiente care să o ferească de dăunători, boli sau de buruieni nedorite.

Sfecla de zahăr este foarte sensibilă la îmburuienare în primele stadii de vegetație, cele mai importante buruieni care concurează cultura sfeclei de zahăr fiind : Amaranthus sp. (știrul), Chenopodium album (loboda), Sinapis alba (muștarul alb), Solanum nigrum (zarna), Xantium strumarium (cornuții), Setaria sp. (mohorul) și Avena fatua (odosul).

VENZAR® este un erbicid pe bază de lenacil, care controlează foarte bine răsărirea eșalonată a mai multor specii de buruieni, iar asociat cu erbicidul SAFARI® (Triflusulfuron-metil) în doza de 30 g /ha + 0.1% Trend® 90, se obține o soluție foarte eficientă pentru combaterea buruienilor dicotiledonatelor anuale.Amestecul de VENZAR® + SAFARI® are un spectru larg de combatere, acționând atât la nivelul solului cât și al frunzei, având o perioadă de aplicare nelimitată în orice stadiu de vegetație. erbicidul VENZAR® 500 SC combate buruieni cu frunză lată anuale şi

unele graminee anuale din cultura de sfeclă de zahăr; erbicidul SAFARI®, un erbicid selectiv sistemic post-emergent pentru

combaterea buruienilor cu frunză lată din cultura de sfeclă de zahăr; fungicidul IMPACT® 125 SC ajută la prevenirea şi combaterea bolilor

din cultura de sfeclă de zahăr, având un spectru foarte larg de combatere.

Aflați mai multe despre produsele FMC, accesând site-ul: http://www.fmcagro.ro/.Top 5 piete de desfacere pentru graul romanesc, in ian-feb 2020 Agrostandard | 25 May, 2020 |

2020 este un an greu pentru fermieri, in conditiile in care seceta din acest an va diminua serios productia de cereale paioase. La grau, de

1

exemplu, s-ar putea reduca la jumatate, adica pana la circa 5 milioane de tone, potrivit estimarilor reprezentantilor Ministerului Agriculturii. In aceste conditii, disponibilul la export va fi foarte mic (cel mai probabil in jur de 3 mil. de tone)! Dupa cum bine se stie, Romania este un important furnizor de grau la nivelul UE, la mare concurenta cu Franta.

In primele doua luni din acest an, exporturile de grau si meslin au atins 900.801 tone (175,5 mil.euro), fata de 852.000 tone, in perioada similara din 2019,

Principalele piete de desfacere au fost Sudan – 170 603 tone, Egipt – 160 522 tone, Iordania – 122 730 tone, Israel – 106 841 tone, Filipine – 100 865 tone si Coreea de Sud – 57 077 tone.

Primele 5 destinatii la export in 2019 In 2019, Romania a avut o productie de circa 9,8 milioane de tone de grau, in scadere usoara raportat la 2018. Tara noastra a ocupat locul patru in topul producatorilor de grau din UE, atat la suprafata cultivata, cat si la productia realizata, dupa Franta, Germania si Polonia.

Mai mult de jumatate din recolta a ajuns la export. Este vorba de o cantitate de 6,1 milioane de tone de grau si meslin, in valoare de 1,13 miliarde de euro, comparativ cu 5,88 milioane de tone, in 2018, potrivit datelor INS.

Principalele piete de desfacere in 2019 au fost Egipt (1 388 086 tone, 265 687 mii euro), Iordania (631 883 tone, 115 465 mii euro) Sudan (471 527 tone, 73 136 mii euro), Spania (453 350 tone, 73 136 mii euro), Italia (390 541 tone, 70 163 mii euro) si Israel (358 149 tone, 70 032 mii euro).

3 probleme de sezon apicol Nicoleta Dragomir  25 mai 2020 Culesul de primăvară al albinelor, o importantă activitate în calendarul apicol, este serios afectat de temperaturile scăzute din această perioadă, dar şi de seceta prelungită.

Rapiţa de toamnă furnizează nectar şi polen albinelor într-o perioadă în care flora meliferă este săracă, acoperind golul între culesul de la pomii fructiferi şi cel de la salcâm. În acest an însă perioadele de înflorire au fost decalate iar sursele de nectar şi de polen sunt semnificativ reduse.

2

1.  "Salcâmul a îngheţat în aproape jumătate din suprafaţa disponibilă iar rapiţa a fost cultivată pe suprafeţe mult reduse, din cauza secetei. În Moldova înfloritul la salcâm se suprapune cu perioade reci, apicultorii fiind nevoiţi să ducă sirop în pădure iar în văile din zona Calafat şi Caracal peste 60% din salcâm e negru din cauză că a fost afectat de o pâclă rece", ne spune Ioan Fetea, preşedinte Asociația Crescătorilor de Albine din România. Vremea capricioasă fură 3-4 zile din culesul albinelor şi în vestul ţării.

2. Pandemia de Coronavirus a determinat mai puţine ieşiri la stupi şi în pastoral a multor apicultori de peste 60-65 de ani.

3. Preţul mierii, semnal de alarmă! Sunt producători nevoiţi să vândă cu 4 lei kilogramul pentru a face faţă concurenţei din import. După ce albina a fost scoasă ca specie din Legea Zootehniei, o altă nedreptate pentru mierea produsă în România aşteaptă corecţii legislative: etichetarea cu ţara de origine.

Luna iunie în prisacă

Luna solstiţiului de vară este şi perioada în care albinele ating apogeul dezvoltării lor. O serie de activităţi în stupină sunt impuse de valorificarea unor culesuri specifice (salcâmul II, III, teiul, fâneaţe în zona de deal, floarea-soarelui), concomitent cu minimizarea factorilor care să inducă roirea.

 continuă lucrările de recoltare şi extracţie a fagurilor cu miere;  prevenirea roirii naturale, prin: asigurarea de spaţiu şi de faguri

artificiali sau goi, asigurarea activităţilor de cules, distrugerea botcilor în cazul familiilor care sunt într-un stadiu avansat al frigurilor roitului, formarea de roiuri artificiale;

 înlocuirea fagurilor vechi, închişi la culoare, cu alţii artificiali;  identificarea zonelor de pastoral, pregătirea documentaţiei şi a

mijloacelor de transport.  aprovizionarea şi pregătirea cu echipament apicol, repararea celui

existent pentru a rezista la transport;  pregătirea cu echipamentul necesar extracţiei şi stocării mierii;  formarea de roiuri artificiale după culesul de la salcâm şi tei asigură

creşterea numărului de colonii în stupină; evitaţi utilizarea botcilor de roire;

 efectuarea tratamentelor în caz de necesitate (paraziţi pe albine şi în celulele cu puiet);

 activităţi de stocare şi valorificare a producţiei obţinute.

Iată ce decontări solicită apicultorii!

3

un articol de NICOLETA DRAGOMIR

Agricultura intensivă creşte riscul de epidemii Liviu GORDEA  25 mai 2020 Utilizarea excesivă a antibioticelor, numărul mare de animale şi diversitatea genetică scăzută asociată creşterii intensive sporesc riscul transferului de agenţi patogeni la om, susţin oamenii de ştiinţă britanici.

O echipă internaţională de cercetători condusă de Universităţile din Bath şi Sheffield, a investigat evoluţia Campylobacter jejuni, o bacterie purtată în general de bovine dar şi de unele păsări de curte, care este cauza principală a gastroenteritei în ţările dezvoltate.

Aceasta este transferată de obicei la oameni prin consumul de carne contaminată şi chiar dacă nu este la fel de periculoasă ca febra tifoidă sau E.coli, poate provoaca boli grave la pacienţii cu probleme de sănătate. Mai mult decât atât, potrivit statisticilor, cazurile de Campylobacter la om sunt de trei ori mai răspândită decât E.coli, Salmonella şi listeria laolaltă! Se estimează că Campylobacter este prezent în 20% din materiile fecale bovine din întreaga lume iar bacteria a devenit în timp foarte rezistentă la antibiotice din cauza folosirii lor în agricultură.

Cercetătorii britanici au studiat evoluţia genetică a agentului patogen şi au constatat că tulpinile specifice bacteriilor au apărut în acelaşi timp cu o creştere dramatică a numărului de bovine din secolul trecut. Autorii studiului sugerează că modificările în dieta bovinelor, anatomia şi fiziologia au declanşat transferul de gene între tulpinile generale şi cele specifice bovinelor. Aceasta a ajutat bacteria să treacă de bariera speciilor şi să infecteze oamenii, declanşând o problemă majoră de sănătate publică.

4

"Există aproximativ 1,5 miliarde de vite pe Pământ, fiecare producând în jur de 30 kg de gunoi de grajd în fiecare zi. Dacă luăm în considerare faptul că aproximativ 20% din el poartă Campylobacter, asta reprezintă un risc potenţial imens de sănătate publică", a explicat profesorul Sam Sheppard de la Centrul Milner pentru Evoluţie din cadrul Universităţii din Bath.

Cercetătorii speră că studiul lor poate ajuta oamenii de ştiinţă să prezică potenţialele probleme în viitor, astfel încât să poată fi prevenite înainte de a se transforma într-o altă epidemie. În ultimele decenii, au existat mai multe virusuri şi bacterii patogene care au schimbat speciile de la animale sălbatice la om: HIV a început la maimuţe; H5N1 a provenit de la păsări; acum Covid-19 este suspectat că provine de la lilieci.

INDUSTRIE ALIMENTARA

APIA. Depozitarea privată a cărnii de vită - Cuantumurile corespunzătoare ajutorului  Doina Aronescu Neagoe  24 Mai 2020

 Ajutorul se acordă numai pentru cantităţile de carne proaspătă sau refrigerată de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult care nu au fost încă depozitate.Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în data de  4 mai 2020, au fost publicate, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, o serie de acte normative adoptate de către Comisia Europeană în vederea optimizării gestionării anumitor activități agricole specifice pe perioada în care pandemia de COVID-19 afectează statele membre UE.

Printre aceste reglementări se numără și cele cu rol în intervenția pe piață prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată a anumitor produse agroalimentare, dintre acestea făcând parte şi depozitarea privată a cărnii de bovină, potrivit Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/596 al Comisiei din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea

5

privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni, sau mai mult, și stabilirea în avans a cuantumului ajutorului.

Pentru a beneficia de subvenţia APIA pentru depozitarea privată, carnea trebuie să fie de calitate sănătoasă şi adecvată pentru comercializare şi să provină din Uniune. Depunerea cererilor pentru obţinerea subvenţiei APIA pentru depozitarea privată a cărnii de vită a demarat la data de 7 mai. Fiecare cerere pentru obţinerea subvenţiei APIA pentru depozitarea privată a cărnii de vită se referă la produsele cu codul din nomenclatura vamală (codul NC) ex 0201 20 50, respectiv sferturi posterioare separate: partea posterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterior, cu minimum trei coaste întregi sau tăiate, cu sau fără jaret şi cu sau fără fleică, indicându-se clasa de conformaţie relevantă după cum urmează: S: Superioară; E: Excelentă; U: Foarte bună; R: Bună; O: Destul de bună.

Cantitatea minimă eligibilă pentru fiecare cerere pentru obţinerea subvenţiei APIA pentru depozitarea privată a cărnii de vită este de 10 tone. Cuantumurile corespunzătoare ale ajutorului per perioada de depozitare sunt următoarele: pentru o perioadă de depozitare de 90 de zile - 1.008 euro/tonă; pentru o perioadă de depozitare de 120 de zile - 1.033 euro/tonă; pentru o perioadă de depozitare de 150 de zile - 1.058 euro/tonă. Depozitarea contractuală se încheie în ziua precedentă datei scoaterii din depozitare. La depunerea unei cereri  pentru obţinerea subvenţiei APIA pentru depozitarea privată a cărnii de vită pentru produsele eligibile pentru ajutor, valoarea garanţiei necesare este de 100 euro/tonă.

În cazul produselor a căror depozitare se efectuează după aprobarea cererii de ajutor și care au o garanție constituită aferentă cererii, perioada maximă pentru constatarea conformității produselor și intrarea în depozit la locul de congelare a cantităților din cerere este de maximum 28 zile de la notificarea privind aprobarea.

Dacă în cele 28 de zile a intrat în depozit sub 95% din cantitatea solicitată în cererea de ajutor, garanția aferentă se reține în totalitate iar ajutorul nu se mai acordă. Formularul cererii de ajutor este disponibil pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispoziţia solicitanţilor de către funcţionarii APIA prin mijloace electronice, în urma unei solicitări adresată pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicată mai sus.

Cosmin Moldovan, Carmangeria Moldovan: „Avem nevoie de 15-20 de oameni în producţie şi nu găsim pentru că sunt plecaţi în străinătate, în şomaj tehnic sau asistaţi sociali” Florentina Niţu 24.05.2020,

6

Cosmin Moldovan, director general al brandului Moldovan-Carmangeria Sânnicoară, operat de compania Cosm Fan Carmangerie, spune că în contextul pandemiei de COVID-19 cererea pentru produsele din carne a crescut şi acum ar mai avea nevoie de 15-20 de angajaţi, însă nu găseşte. Compania ce are în prezent 29 de magazine şi un număr de 321 de angajaţi.

„Statul ar trebui să analizeze companiile care au potenţial de creştere şi să le susţină. Să avem o afacere românească mare în fiecare judeţ. Noi suntem de 25 de ani pe piaţă şi am rămas aici, dar firmele străine mari au plecat. Acum avem nevoie de 15-20 de oameni în producţie şi nu găsim pentru că sunt plecaţi în străinătate, în şomaj tehnic sau asistaţi sociali”, spune Cosmin Moldovan, directorul general al Moldovan-Carmangeria Sânnicoară, un business de 20 de milioane de euro.

El a adăugat că producătorul de electronice Bosch, ce are o fabrică în Cluj, a trimis câteva sute de persoane în şomaj tehnic, personal ce ar putea lucra în alte companii ce duc lipsa forţei de muncă în această perioadă. Antreprenorul consideră că statul ar trebui să identifice persoanele care în prezent nu au activitate, dar sunt apte de muncă, şi să le relocheze temporar în companiile în care este nevoie de oameni.

De altfel, Moldovan crede că este un moment bun ca statul să facă investiţii în industria agro-alimentară, pentru că există loc de creştere şi capacitate, iar acest lucru ar putea asigura în viitor independenţa faţă de UE. „Ne luptăm să trimitem comisari europeni din România, dar când vine vreunul să ne întrebe ce probleme avem şi de ce am nevoie?”

 Românii sunt mari consumatori de carne de porc, dar perdanţi când vine vorba de numărul de porci pe care îi creştem. În 2019, România a avut 3,95 de milioane de capete de porci, în scădere cu 75% faţă de anul 2006, şi s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană Florentina Niţu 23.05.2020

Ne place carnea de porc, dar nu ne place să creştem porci, arată datele statistice. România a fost în 2018 campioană la consumul de carne de porc în UE, cu 77 kg per cap de locuitor, însă la densitatea numărului de porcine la 100 hectare s-a situat pe locul 18 în UE anul trecut, fiind urmată de Slovacia, Grecia, Lituania şi Bulgaria, potrivit INS.

7

Carnea de porc este cea mai consumată din România, înaintea cărnii de pasăre şi de vită, dar din producţia internă este satisfăcut numai 30% din consum. În 2019, România a avut 3,95 de milioane de capete de porci, în scădere cu 75% faţă de anul 2006, şi s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană, mai arată statisticile.

Asociatia Produs in Bucovina implementeza solutii digitale pentru vanzari si gestionarea resurselor :   Produse traditionale 24 Mai 2020

Laktotrio gestioneaza in timp real toate canalele de vanzari printr-un sistem integrat, furnizat de Senior Software. Producatorul de lactate din Suceava implementeza solutia SeniorERP pentru gestionarea resurselor si a fluxului de date, integrata cu o noua platforma e-commerce pentru vanzari online. Astfel, Laktotrio va obtine vanzari mai mari la costuri mai mici si un traseu mai scurt spre consumatorul final.Membru al Asociatiei “Produs in Bucovina”, producatorul branzeturilor Laktotrio, comercializate in peste 500 de magazine fizice, a decis sa imbunatateasca strategiile de business si sa optimizeze gestionarea resurselor prin investitii in tehnologie.

In acest sens, Laktotrio a ales din portofoliul Senior Software: solutia SeniorERP – pentru gestionarea resurselor, cu implementare 100% remote si platforma E-commerce – pentru cresterea vanzarilor in zona de online. Astfel, la finalizarea proiectului, toate canalele de vanzari vor fi gestionate in timp real, intr-un sistem integrat.

“Ne asteptam sa reducem din operatiunile manuale repetitive care sunt predispuse erorilor si consumatoare de timp, sa avem o gestionare mai buna a resurselor si sa optimizam procesarea comenzilor. Asadar, la final de proiect, toate comenzile, fie ca vorbim de cererile venite prin agentii de vanzari, fie ca vorbim de cele intrate prin magazinul online, se vor duce direct in soft si prelucrarea acestora se va face imediat. Informatia va circula mult mai usor, acuratetea datelor va fi mult mai buna, iar noi vom putea

8

monitoriza toate activitatile si, astfel, obtinem un control mult mai mare asupra afacerii”, a declarat Gabriel Lemnariu, Director General Laktotrio. Vanzari mai mari la costuri reduse si un lant alimentar mai scurtAlegerea platformei E-commerce a venit si din dorinta echipei Laktotrio de a urma trendul din piata, tot mai multi consumatori indreptandu-se spre cumparaturile online, inclusiv pe segmentul industriei alimentare. Odata dezvoltat si magazinul online, producatorul va reusi sa scurteze lantul alimentar si sa obtina vanzari mai mari la costuri reduse, prin reducerea numarului de intermediari din etapele comercializarii.

“SeniorERP si platforma E-commerce reprezinta solutia de viitor care asigura succesul pentru producatori, acel lant scurt necesar in industria alimentara. Sa ajungi direct la consumatorul final, fara intermediari – este visul oricarui producator.

Platforma E-commerce ne ajuta sa ajungem la clienti mult mai rapid, cu niste costuri mult mai mici si avand o vizibilitate mult mai buna a companiei si a produselor pe piata. Clientii vor putea transmite comenzile electronic, acestea fiind centralizate automat si trimise direct in sistem pentru picking. Avem nevoie de vizibilitate si platforma E-commerce cu posibilitatile multiple de promovare pe care le include, ne poate oferi acest lucru. In online, un producator, fie el si mic, daca isi face treaba corect, se poate lupta cu arme egale cu orisicine. Acolo nu mai vorbim de spatiul din raft, de bani alocati pe vanzari etc.”, a adaugat directorul general Gabriel Lemnariu care este si presedintele Asociatiei “Produs in Bucovina”.

“Recomand tuturor producatorilor din Romania sa se axeze pe oportunitati in aceasta perioada: sa investeasca in utilaje, softuri si oameni”

Conducerea companiei Laktotrio considera ca o perioada de criza poate fi transformata intr-o oportunitate, motiv pentru care a ales sa investeasca in solutiile Senior Software, lansand totodata un apel catre producatorii din Romania.

“Nu imi este frica sa investesc, chiar si in aceste conditii vitrege, si recomand colegilor sa faca la fel. Vrem sa trecem muntii cu Senior Software si sa fim prezenti la nivel national pentru ca este un furnizor capabil sa implementeze un astfel de proiect. Fiecare dintre noi trebuie sa investeasca in tehnologie, dupa posibilitati. Recomand colegilor din Asociatia “Produs in Bucovina” si tuturor producatorilor din Romania sa se axeze pe oportunitati in aceasta perioada: sa investeasca in utilaje, softuri si oameni”, a adaugat presedintele Asociatiei “Produs in Bucovina”.

9

 Despre Laktotrio 2001 ProdCu o cifra de afaceri de 3,5 milioane euro, Laktotrio 2001 Prod este o companie din Horodniceni, judetul Suceava, care de aproape 20 de ani se ocupa cu productia de branzeturi si alte derivate din lapte, realizate dupa retete traditionale. Firma are o distributie regionala, produsele fiind comercializate in circa 500 de magazine fizice, cele mai reprezentative fiind sub marca “Produs in Bucovina”, asociatie din care fac parte 48 de producatori, printre care si Laktotrio. Despre Senior SoftwareSenior Software este singurul furnizor de sisteme software din Romania cu un pachet complet de solutii integrate. Fondata in 2003, compania a realizat pana in prezent peste 400 de implementari de succes, utilizand cele mai noi tehnologii de la Microsoft, Tableau Software sau Logistics Vision Suite de la Mantis Informatics.Senior Software a pornit businessul cu o singura divizie, iar in prezent, dispune de 6 divizii prin care se implementeaza sisteme intuitive de tip ERP, BI, SCM, MES, E-commerce si Hardware. Compania isi desfasoara activitatea in patru locatii din Romania (Bucuresti, Constanta, Cluj, Iasi) cu o echipa formata din aproximativ 150 de angajati.  RomaniaFunctioneaza. Catalin Manoli, Danone: Securizam, securizam, securizam Agrostandard | 24 May, 2020 | Catalin Manoli, Manager fabrica Danone Romania, despre masurile de prevenție implementate în fabrica Danone in aceasta perioada!

https://youtu.be/ib-5FNhqe9A

Producţia de miere din acest an va fi cu circa 30% mai mică faţă de producţia medie anuală 25 mai 2020 Cotidianul Agricol  Recent, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACAR), Ioan Fetea, a declarat că producţia de miere din acest an va fi cu circa 30% mai mică faţă de producţia medie anuală de 22.000-24.000 de tone, din cauza secetei şi a depopulării familiilor de albine. Situaţia nu este deloc optimistă, având în vedere că România se clasează pe locul 4 în topul producătorilor de miere europeni.

10

Ţara noastră deţine, în prezent, 1,47 de milioane de familii de albine şi are în jur de 40.000 de apicultori la nivel naţional, iar peste 60% dintre aceştia sunt membri ai ACAR, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Cum obtii autorizare pentru siguranta alimentelor? Acte necesare In mai 24, 2020 

Autorizaţia pentru siguranţa alimentelor este un document emis de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, care atestă că unităţile producătoare de seminţe germinate îndeplinesc condiţiile de autorizare pentru siguranţa alimentelor stabilite de legislaţia Uniunii Europene şi de cea naţională. Unitate producătoare de seminţe germinate reprezintă unitate cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate pentru recepţia, depozitarea, condiţionarea şi germinarea seminţelor în vederea obţinerii produselor alimentare, precum şi cu spaţii necesare depozitării şi livrării acestora.

Autorizarea pentru siguranţa alimentelor a unităţilor producătoare de seminţe germinate

Se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 24/03.03.2017. Pentru obţinerea „autorizaţiei pentru siguranţa alimentelor” operatorul economic va depune la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe raza căreia se regăseşte unitatea, o documentaţie care va cuprinde:

11

a. cerere de autorizare, cu precizarea denumirii şi adresei unităţii, a sediului social, a punctului de lucru, a activităţilor desfăşurate, a tipurilor şi a cantităţilor de produse obţinute ca urmare a germinării seminţelor, precum şi a numărului de personal lucrător;

b. schiţa unităţii, cu fluxurile tehnologice şi menţionarea echipamentelor şi a utilajelor folosite;

c. memoriul tehnic justificativ, cuprinzând descrierea activităţilor care urmează a se desfăşura şi a obiectivului;

d. copia certificatului unic de înregistrare;e. copia documentului de înregistrare pentru siguranţa alimentelor – în

cazul unităţilor care deţin document de înregistrare emis de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

f. copia certificatului constatator emis de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul operatorul economic;

După recepţionarea, verificarea şi validarea documentaţiei depuse direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de 15 zile de la depunerea documentelor verifică îndeplinirea cerinţelor de autorizare.

În situaţia în care nu sunt îndeplinite toate cerinţele de autorizare sunt dispuse măsuri şi termene de remediere. În situaţia în care sunt îndeplinite cerinţele de autorizare se propune emiterea autorizaţiei pentru siguranţa alimentelor.

Actul legislativ naţional în baza căruia se eliberează autorizaţia pentru siguranţa alimentelor este reprezentat de Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 24/03.03.2017 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor cu privire la procedura de autorizare pentru siguranţa alimentelor a unităţilor producătoare de seminţe germinate.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Industria de 20 mld. lei a HoReCa revine la viaţă începând cu 1 iunie, când se deschid terasele. Până la 1 iulie toate localurile îşi reiau activitatea Cristina Roşca 23.05.2020,

♦ Reprezentanţii restaurantelor şi hotelurilor din România s-au întâlnit cu premierul Ludovic Orban şi au discutat despre redeschiderea localurilor, despre salariile oamenilor din industrie şi despre plata

12

impozitelor aferente acestui an ♦ HoReCa este industria cea mai afectată de pandemia de Covid-19, 35.000-40.000 de restaurante, baruri şi cafenele sunt închise de mai bine de două luni, câteva sute de mii de salariaţi sunt în şomaj sau şomaj tehnic, iar industria evaluată la 20 mld. lei este de aşteptat să se înjumătăţească în 2020.

Industria restaurantelor, barurilor şi cafenelelor îşi redeschide porţile începând cu data de 1 iunie după două luni şi jumătate de inactivitate. Redeschiderea se va face treptat, mai exact îşi vor relua activitatea iniţial terasele, pentru ca după două săptămâni, pe 15 iunie, să se redeschidă parţial restaurantele la interior. În această a doua etapă ar trebui să se permită accesul şi în restaurantele mai mici, care nu sunt în malluri, iar apoi după două săptămâni să se facă o evaluare pentru a trece la o nouă etapă. În final, la 1 iulie, ar trebui să se permită deschiderea tuturor localurilor HoReCa. Acest lucru se va întâmpla doar dacă nu există derapaje majore la numărul de cazuri de îmbolnăviri.

Retailerii accelerează deschiderile de supermarketuri şi hipermarketuri încurajaţi de ridicarea stării de urgenţă. Câteva zeci de magazine inaugurate sau anunţate în mai Cristina Roşca 23.05.2020

13

♦ Nemţii de la Kaufland au inaugurat două hipermarketuri de la începutul lunii, la Dej şi Bucureşti ♦ Lidl şi-a crescut reţeaua la 270 de magazine de tip discount după cinci deschideri în mai ♦ Mega Image a anunţat pentru această lună alte 11 magazine care au fost deja deschise sau urmează să fie inaugurate în perioada următoare, dintre care 8 Mega Image şi 3 Shop&Go ♦ Carrefour a pariat pe un magazin de proximitate Express, iar Profi merge înainte cu ritmul obişnuit de circa 20 de unităţi noi pe lună.

Jucătorii din comerţul alimentar au apăsat pedala de acceleraţie în luna mai în ceea ce priveşte deschiderile de magazine, câteva zeci de unităţi fiind deja inaugurate sau în plan pentru a fi deschise în zilele următoare. Deschiderea treptată a economiei şi ridicarea stării de urgenţă i-au încurajat pe comercianţi să reia deschiderile.

„Mega Image continuă planul de expansiune cu noi magazine deschise în mai multe oraşe din ţară (...). Astfel, în luna mai, alte 11 magazine au fost deja deschise sau urmează să fie inaugurate în perioada următoare, dintre care 8 Mega Image şi 3 Shop&Go“, spun oficialii retailerului. Prin comparaţie, în primele patru luni din an au fost inaugurate 18 magazine, adică o medie de 4-5 unităţi lunar. Astfel, în mai olandezo-belgienii accelerează deschiderile cu al doilea concept store din Timişoara, cu două magazine în Cluj (unde erau deja alte 37), trei în Iaşi, primul din Oradea şi o serie de altele în Bacău, Bucureşti şi împrejurimi.

Cum vor arăta vacanțele post-pandemie. Studiu: 8 din 10 români vor mai degrabă măsuri de siguranţă decât preţuri mici InCont.ro, 25 mai 2020

Opt din zece români consideră că măsurile de siguranţă bine puse la punct şi accesul la natură sunt criterii mai importante decât preţurile mici în alegerea unei destinaţii de vacanţă post-pandemie, în România, arată rezultatele unui

14

studiu întocmit de ISense Solutions, la solicitarea unui resort din Delta Dunării.

Conform datelor centralizate, teama de potenţialele riscuri ale unei călătorii cu avionul, precum şi dorinţa de a rămâne aproape de casă, într-un spaţiu cât mai sigur, îi fac pe pe mulţi români să ia în calcul anul acesta un sejur în România.

În acest sens, doi din trei repondenţi îşi doresc o vacanţă la mare, în acest an, iar majoritatea ar prefera mai degrabă o plajă mai sălbatică şi mai puţin populată (8 din 10 repondenţi) decât una cu amenajări (21%), respectiv o cazare mai izolată (55%) decât un hotel în staţiune.

Măsurile de siguranţă bine puse la punct (igienă impecabilă, condiţii de distanţare) şi accesul la natură sunt priorităţile românilor în alegerea unei destinaţii de vacanţă post-pandemie în România, aproximativ 8 din 10 dintre repondenţi declarând că aceste criterii sunt mai importante decât preţurile mici (4 din 10), decât prezenţa unor facilităţi de sport, distracţie, pentru copii sau a unor experienţe culinare speciale.

Totodată, circa 20% dintre români au afirmat că izolarea reprezintă un criteriu important de selecţie a destinaţiei de vacanţă, anul acesta. Astfel, cei chestionaţi au realizat şi un top al celor mai izolate şi protejate zone turistice din România, cu Delta Dunării pe primul loc (62% dintre răspunsuri), urmată de satele săseşti (60%) şi Cazanele Dunării (43%).

De asemenea, opt din zece respondenţi au spus că ar lua în calcul o vacanţă în Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, acesta fiind considerat un loc cu adevărat izolat.

"Credem că anul acesta, Delta Dunării va fi destinaţia ideală pentru turiştii care îşi doresc o vacanţă pe litoral sau o evadare în natură, lipsită de griji şi plină de experienţe memorabile. Delta Dunării este o zonă cu natură sălbatică şi miraculoasă, dar şi cu ieşire la Marea Neagră, prin cea mai lungă fâşie de plajă din România. Sunt în continuare mulţi români care nu fost niciodată în Deltă, dar care iau acum în calcul această opţiune de vacanţă, pentru că este un loc izolat şi exotic în acelaşi timp, dar mai accesibil decât vacanţele peste hotare şi fără riscuri de călătorie. Noi ne-am pregătit cu toate măsurile de siguranţă recomandate de autorităţi, avem deja rezervări pentru perioada verii şi persoane nerăbdătoare, care ne scriu pe toate canalele posibile în aşteptarea vacanţei", a declarat Dragoş Anastasiu, resortului.

Studiul ISense Solutions a fost realizat în perioada 15 - 20 mai 2020.

15

ANPC nu iarta nimic! Noi amenzi in piete si magazine inchise In mai 24,

2020  

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi în valoare de 14.000 de lei şi au închis definitiv un magazin alimentar, în urma verificărilor realizate în municipiul Constanţa, a anunţat, sâmbătă, ANPC.

Controalele s-au desfăşurat atât la agenţii economici care îşi desfăşurau activitatea în pieţe agroalimentare cât şi la operatorii economici din oraş.

“Au fost controlaţi 18 operatori economici şi 3 producători individuali de produse lactate. Până în acest moment au fost aplicate 6 sancţiuni contravenţionale, din care două amenzi în valoare de 14.000 de lei şi 4 avertismente, urmând ca, în cazul a 15 operatori economici, acţiunea de verificare să continue şi în zilele următoare. De asemenea, ca măsuri complementare, un magazin alimentar a fost închis până la remedierea neregulilor constatate, fiind deschis între timp, în urma corectării abaterilor, fapt verificat de comisarii ANPC, iar un altul a fost închis definitiv”, se arată în comunicatul ANPC.

Abaterile depistate de comisarii ANPC care au dus la sancţionarea operatorilor economici s-au referit la nerespectarea condiţiilor de vânzare şi păstrare a peştelui şi a produselor din peşte, gheaţa necesară lipsind total sau fiind insuficientă, ceea ce a făcut ca produsele respective să fie nesigure şi improprii consumului uman; existenţa la vânzare a unor produse alimentare cu data durabilităţii minimale depăşită;existenţa la vânzare a unor produse alimentare fără a avea etichete cu elemente de identificare, data producţiei, data durabilităţii minimale sau data limită de consum, data capturii pentru peşte, ţara de provenienţă a mărfii sau traduse în limba română.

De asemenea, condiţiile de păstrare sau expunere la vânzare erau improprii în unele zone (spaţii neigienizate, vitrine ruginite sau deteriorate), iar în cazul unităţilor de alimentaţie publică, cu autoservire, s-a constatat lipsa listei meniu, a ingredientelor folosite, a posibilelor substanţe alergene.

16

Controalele au fost realizate de către echipele mixte al Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti şi ale Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, sub coordonarea preşedintelui ANPC, Eduardt Cozminschi, a directorului general, Paul Anghel, şi a secretarului general, Eduard Ştefan Olteniceanu. 

DIVERSE

Focar de coronavirus la una din cele mai mari fabrici de înghețată din România. 24 mai, 2020 | ECONOMICA.net

Sunt infectați 27 de angajați Un focar de coronavirus a fost depistat la o fabrică de înghețată din Alba, unde 27 de angajați au fost diagnosticați cu COVID-19. Până acum au fost testate 64 de persoane, iar alte 200 urmează să facă testele, au anunțat reprezentanții Direcției de Sănătate Publică.

Ei spun că principala cauză a izbucnirii focarului este că angajații nu au purtat echipament de protecție, deși au primit.

Direcția de Sănătate Publică Alba a anunțat că aceste cazuri au fost descoperite la un operator economic din județ, fără a preciza despre ce companie este vorba. Potrivit unor surse citate de ziarulunirea.ro, este vorba despre fabrica de înghețată Alpin 57 Lux din Sebeș. Directorul DSP Alba, Alexandru Sinea, a declarat, la Digi 24, că 27 de angajați au fost confirmați cu coronavirus, fiind contacți ai unui alt caz. El a precizat că până acum au fost testați 64 de angajați, iar alți 200 urmează să facă duminică testele pentru coronavirus. "Sunt angajati ai unui operator economic și provin din mai mute localități (...) Principala cauză este nepurtarea echipamentului de protecție, deși angajatorul le-a pus la dispoziție", a spus directorul DSP Alba. Direcția de Sănătate Publică a anunțat, printr-un comunicat de presă, că a făcut două anchete - una epidemiologică și una a inspectorilor sanitari, asa cum prevede legislația.

Conform sursei citate, angajații cu COVID au fost transportați la spitale, iar activitatea companiei a fost suspendată până la finalizarea anchetelor și a acțiunilor de igienizare generală și dezinfecție în unitate. DSP Alba a mai transmis că fabrica a fost amendată cu 10.000 de lei pentru nerespectarea

17

măsurilor igienico-sanitare. "Totodată, specialiștii epidemiologi au stabilit ca principală cauză a infectărilor nepurtarea echipamentelor de protecție de către angajații unității, deși angajatorul le-a pus la dispoziție și au fost instruiți în acest sens. Rugăm populația să evite panica, specialiștii iau ca de fiecare dată măsuri ferme și imediate având ca scop protejarea sănătății publice", adaugă sursa citată. Alpin57Lux este o fabrică românească, înfiinţată în urmă cu peste două decenii de omul de afaceri Ioan Istrate şi vândută în 2016 către grupul leton Food Union pentru circa 15 milioane de euro. Ioan Istrate a rămas acţionar minoritar (30%) în firmă. Food Union este cea mai mare companie producătoare de lactate din Letonia

GLOBAL

Industria bananelor este răvăşită de boală Catalina Apostoiu 25.05.2020, 00:00 123

La fel cum coronavirusul face ravagii la nivel mondial în absenţa unui vaccin, boala fusarium afectează plantaţiile de banane din întreaga lume, scrie Bloomberg.

În realitate, comerţul cu banane se afla la o răscruce înainte ca boala să ajungă în America Latină, care împreună cu Caraibele reprezintă peste trei sferturi din exporturile mondiale de banane.

Odată cu apariţia COVID-19, industria se află acum cu adevărat într-un punct de turnură, avertizează economiştii.

UNIUNEA EUROPEANA

Comisia Europeana a stabilit modul in care se produce mancare - Europa se pregateste sa-si hraneasca doar elitele  Stiri agricole 24 Mai 2020

Comisia Europeana a lansat miercuri, 20 mai, primele doua strategii din Pactul Ecologic European, care vizeaza sectorul agroalimentar: Strategia „De la ferma la furculita” si Strategia

18

pentru Biodiversitate. Ambele isi propun sa transforme agricultura in asa fel incat, pana in 2050, Europa sa devina primul continent neutru din punct de vedere climatic.

„In opinia mea, incepand de azi, 20 mai, ne lansam intr-o calatorie spre necunoscut. In agricultura provocarile vor fi, fara indoiala mari, cred ca si oportunitatile, la fel. De aceea, va depinde doar de noi cum vom alege sa ne protejam fermierii, interesele nationale si securitatea alimentara”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram, gazda unui webinar privind adaptarea agriculturii romanesti la cele doua strategii europene.

In ceea ce priveste Strategia „De la ferma la furculita”, Comisia Europeana isi propune, printre altele:

reducerea la jumatate a pesticidelor si a riscurilor asociate folosirii pesticidelor, pana in anul 2030;

reducerea fertilizatorilor cu cel putin 20%, pana in 2030; reducerea la jumatate a medicamentelor antimicrobiene pentru

animalele de ferma si acvacultura, pana in 2030; cresterea cu pana la 25% a suprafetelor arabile ocupate de agricultura

organica, pana in anul 2030. De asemenea, si obiectivele Strategiei pentru Biodiversitate sunt ambitioase, Comisia Europeana dorind:

sa introduca 30% din suprafata terestra si cea marina sub protectie, pana in 2023;

sa sporeasca ponderea agrosilviculturii; sa reduca poluarea din aer, apa si sol; sa mareasca suprafetele acoperite de paduri prin plantarea a 3 miliarde

de copaci, pana in 2030.

Cu toate acestea, Comisia Europeana nu a efectuat, nici pana la aceasta ora, un studiu de impact al celor doua strategii asupra sectorului agricol.

„Aceste doua strategii, in conditiile in care avem un buget mai mic pentru agricultura, avem mai putini bani, cu conditii mai multe pentru fermieri, inseamna pentru sistemul alimentar o dez-intensificare a agriculturii. Se schimba modul in care Uniunea Europeana priveste agricultura. Dar, atentie, fara sa existe o analiza de baza a economiei si a efectelor de piata a acestor strategii”, a declarat Florian Ciolacu, directorul Executiv al Clubului

19

Fermierilor Romani.

Prezent la evenimentul online organizat de europarlamentarul Carmen Avram, Florian Ciolacu s-a aratat ingrijorat de o posibila criza alimentara: „Grabirea inutila catre masuri si tinte foarte specifice de productie agricola, inainte sa existe un acord privind strategiile generale pentru alimente, agricultura, utilizarea terenurilor rurale, va conduce la o situatie impredictibila privind siguranta alimentara.”

Mai grav, au apreciat specialistii prezenti la eveniment, anuntul Comisiei Europene vine intr-o perioada in care sectorul agricol romanesc se confrunta deja cu probleme cauzate de criza generata de pandemia COVID-19. Potrivit studiului „Impactul crizei COVID-19 si al secetei asupra fermelor de cultura mare din Romania”, realizat de compania AMAZAG, 42% dintre fermele mari incluse in cercetare au fost afectate de COVID-19 si aproape 60% vor suferi din cauza efectelor pandemiei in viitor.

„Un lucru care e important de notat e faptul ca agricultura e o industrie, industria asta trebuie sa mearga mai departe, trebuie sa fim competitivi si trebuie sa ne asiguram ca ne tragem cenusa la focul nostru, ca fermierii au tot ceea ce le este necesar”, a explicat Laurentiu Asimionesei, reprezentantul companiei AMAZAG.

Ingrijorarile au fost exprimate si de reprezentantii industriei produselor pentru protectia plantelor din Romania, vizati direct de obiectivele strategiei europene „De la ferma la furculita”. Potrivit acestora, pentru gasirea alternativelor la pesticidele sintetice e nevoie de ani de cercetare, asta in conditiile in care acest domeniu este al doilea cel mai restrictionat domeniu la nivel european, dupa cel farmaceutic.

„O companie, pentru a dezvolta un produs sintetic, are nevoie, azi, de 12 ani de cercetare, din momentul in care incepe cercetarea, pana in momentul in care pune in piata o molecula sintetica si de o investitie de peste 280 de milioane de dolari”, a precizat Vasile Iosif, presedintele Asociatiei Industriei de Protectia Plantelor din Romania (AIPROM).

Vasile Iosif a atras, totodata, atentia asupra faptului ca Romania se confrunta cu daunatori care nu exista in alte state membre ale Uniunii Europene si ca este nevoie de o derogare pentru tratamentul la samanta in 2021, altfel tara risca sa piarda productia de porumb si floarea-soarelui aferenta unei suprafete de 1 milion de hectare.

„Romania consuma aproximativ 700 de grame de substanta activa de produs

20

fitosanitar pe hectar, vecinii nostri din Ungaria consuma 1,2 kg de substanta activa pe hectar, iar media UE e peste 2 kg de substanta activa pe hectar. Cred ca deciziile trebuie adoptate numai in urma unei intelegeri a specificului fiecarei tari. AIPROM isi doreste ca UE sa tina cont de progresele stiintifice in domeniu si sa nu solicite industriei de protectia plantelor produsele si tehnologiile care vor fi disponibile abia peste 20-30 de ani. Asa cum oamenii au nevoie de medicamente si plantele au nevoie de «medicamentele» lor, de pesticide”, a concluzionat Vasile Iosif.

De departe, insa, cei mai afectati de prevederile Strategiei pentru Biodiversitate si cele ale Strategiei „De la ferma la furculita” sunt fermierii romani. Pe langa ingrijorarile in ceea ce priveste viitorul afacerii lor, isi pun problema modului in care vor reusi sa asigure o cantitate si mai mare de hrana, pentru o populatie aflata in crestere, la standarde mult mai dure, dar la preturile din prezent.

„Cred ca Europa se pregateste sa-si hraneasca doar elitele si uita de poporul european, care va fi lipsit de o hrana ieftina si de calitate, care exista azi in magazinele din Europa”, este de parere Nicolae Sitaru, fermier si presedintele Asociatiei Producatorilor de Porumb din Romania (APPR).

Riscul ca hrana europeana sa devina din ce in ce mai scumpa, ca urmare a implementarii Strategiei „De la ferma la furculita”, este semnalat si de COPA-COGECA, cea mai mare organizatie europeana de fermieri si cooperative agricole. Specialistii lor avertizeaza ca, aceasta revolutie „verde”, propusa de Pactul Ecologic European, risca sa mareasca procentul celor care traiesc la limita saraciei. In 2017, potrivit datelor oficiale, la nivelul Uniunii Europene peste 110 milioane de oameni, adica 22,4% din cetatenii europeni, traiau in conditii grele.

Exista, totusi, si vesti bune. Acestea vin dinspre micul producator local si lantul scurt de aprovizionare. Criza provocata de pandemia de Coronavirus a demonstrat rezilienta acestui sector, incurajat la nivel european prin Strategia „De la ferma la furculita”. Acest lucru ar putea reprezenta o oportunitate pentru Romania, o dovedesc rezultatele studiului „Achizitia de legume proaspete direct de la producatori locali in perioada crizei COVID-19 in Romania”, realizat de Asociatia Rural Development Research Platform, Iasi (RDRP).

„In ceea ce priveste comportamentul consumatorilor romani, cu achizitii de legume proaspete direct de la producatori locali, daca inainte de 16 martie, 25% apelau la acest tip de achizitie, dupa 16 martie, procentul acestora a crescut la 39%”, e explicat Sebastian Bruma, cercetator stiintific in cadrul

21

Academiei Romane, Filiala Iasi si presedintele Asociatiei Rural Development Research Platform, Iasi (RDRP).

O alta oportunitate este prevazuta de propunerea Comisiei Europene privind Strategia pentru Biodiversitate, potrivit careia, pana in 2030, suprafata cultivata in regim organic trebuie sa atinga 25% din suprafata arabila a uniunii. Expertii considera insa ca, daca Romania doreste sa fie performanta in agricultura organica, e nevoie de o mai buna informare la nivel national asupra prevederilor conversiei, precum si de o simplificare a legislatiei nationale.

„Pentru ca un produs sa fie certificat ecologic sunt necesari intre 2 si 3 ani de conversie, sau, cum spunem noi, de „detoxifiere” a terenului, pana cand acesta ar putea produce produse conform regulamentului european. Problema de la noi e cea a informarii, desi predau de cativa ani legislatie si fac si inspectii pe teren, fermierii nostri au probleme cu accesarea informatiilor. Chiar si pentru cei care aplica si pornesc aceasta certificare, conditiile sunt greoaie. Birocratia de la noi, din pacate, trebuie sa recunosc, e greoaie, de asemenea”, atentioneaza Aurelia Grecu, expert ecolog autorizat in domeniul protectiei mediului si padurilor, lector in cadrul unuia dintre putinele cursuri de conversie spre agricultura organica in Romania.

Totodata, fermierii care realizeaza produse ecologice in Romania nu au o platforma asigurata de Ministerul Agriculturii, unde sa poata fi gasiti de consumatori, a adaugat Aurelia Grecu.

Webinarul, organizat si gazduit de europarlamentarul Carmen Avram, membra in Comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, poate fi urmarit integral aici:

https://youtu.be/cH8wXC6StLU

22

Comisia Europeană coboară ecologia din pod In mai 25, 2020 Cătălin Lența

Mai ”verde”, dar cu ce preț?

După ce a decis că a rezolvat problema sanitară a pandemiei, Comisia Europeană coboară ecologia din pod și ne arată două direcții în care trebuie să meargă femierii europeni și agricultura lor. La o primă vedere și cam de deasupra, amândouă par a pune o mare problemă agriculturii din multe state europene și ridică fermierilor o provocare – mai continuă cu ceea ce știu să facă și mai ales cât timp? Pe scurt, este vorba despre combaterea declinului biodiversității și punerea la punct a unui nou sistem alimentar, sănătos și durabil.

Prima linie directoare este cea privind biodiversitatea, cu scopul declarat de a readuce natura în viața europenilor, chiar dacă până acum nu am trăit înfășurați în folii de plastic. Să vedem și argumentele, în primul rând ceea ce Comisia Europeană numește ”utilizarea nesustenabilă a terenurilor și a mării, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și speciile alogene invazive”.

Probabil că oricine poate spune, fără să greșească prea mult, că orice lucrare agricolă poate fi considerată o intervenție, uneori chiar brutală, asupra pământului, deși acest lucru se întâmplă de mii de ani. Nu poți pur și simplu să arunci cu semințe peste câmp și să te aștepți la recolte impresionante. Cu astfel de considerații și argumente, poate că ar fi mai bine să nu mai deranjăm pământurile de nici un fel și să veghem cu toții de pe margine la refacerea humusului și a populațiilor de insecte și bacterii.

Nu există fermier adevărat care să lucreze pământul cu dușmănie pentru că pur și simplu știe că va avea nevoie de el și la anul, și peste doi ani, și așa mai departe. Da, e adevărat că fermierul folosește și utilaje, și tot felul de chimicale; dar este același fermier căruia i s-a strigat mereu în ureche că are responsabilitatea să hrănească zeci de milioane de oameni, și asta încontinuu. Ba chiat fiecare fermier are grijă să nu secătuiască terenul, iar multe dintre tratamente sunt făcute pentru a completa lipsurile adunate în zeci și zeci de ani de agricultură.

Mă rog, să vedem care sunt propunerile Comisiei, care sigur devin obligatorii în scurt timp. Strategia referitoare la biodiversitate propune stabilirea unor obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor și a râurilor deteriorate; îmbunătățirea sănătății habitatelor și a speciilor protejate din spațiul comunitar; readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole,

23

reducerea poluării, ”înverzirea” orașelor noastre și consolidarea agriculturii ecologice. Acestea, alături de alte idei care pot apărea de acum înainte, ar trebui să transforme aproape o treime din terenurile și mările Europei în zone protejate gestionate eficient. De asemenea, ar urma ca acțiunile să permită, pentru cel puțin 10 % din suprafața agricolă, revenirea la elemente de peisaj bogate în diversitate.

Cu mările, mai vorbim, dar cu terenurile agricole ce nu e în regulă în România? Că majoritatea sunt considerate printre cele mai mănoase din zonă, iar cu biodiversitatea nu stăm prea rău din moment ce iar vedem dropii în România. Și dacă o pasăre considerată dispărută de la noi poate fi zărită în tot mai multe zone din România, nu înseamnă oare că cei care fac agricultură au cam refăcut biodiversitatea, sau măcar o parte a acesteia?

Să vedem însă și partea bună, cea ducătoare de bani. Comisia vrea să cheltuiască câte 20 de miliarde de euro pe an pentru acțiuni care să mărească biodiversitatea. Ok, numai că banii trebuie luați de undeva, iar oficialii europeni nu s-au înțeles deocamdată nici asupra viitorului buget comun. Așa că miliardele de euro vor veni doar în parte de la bugetul Uniunii Europene, nu cunoaștem procentul; restul, din, atenție finanțare națională și privată. Adică din bugetele naționale, deja secătuite de pandemie și secetă, dar și de la fermieri, de ce nu?

Pentru moment, ajunge cu biodiversitatea, să vedem cum este cu mâncarea, adică punerea la punct a unui nou sistem alimentar, sănătos și durabil prin strategia ”De la fermă la consumator”. După ce Uniunea și-a rezolvat, spune ea, problema accesului la alimente pe continent (deși mai sunt mult prea mulți copiii care se culcă flămânzi, chiar și în România), acum urmează un nou viitor luminos, dar de culoare mai verde, măcar în parte. Noul plan are și obiective pe măsură, deși despre o parte dintre ele tot auzim de câțiva ani încoace, ceea ce înseamnă că fie nu sunt destul de convingătoare, fie nu pot fi puse în practică acum.

Așadar, aflăm din nou că strategia ”De la fermă la consumator” va reduce amprenta de mediu și climatică a sistemului alimentar al Uniunii și va consolida reziliența acestuia, protejând sănătatea cetățenilor și asigurând subzistența operatorilor economici. Rămân la părerea că cea mai mare reducere a amprentei de mediu poate fi obținută prin renunțarea la orice fel de activitate economică; ba chiar poate ar trebui nici să nu mai mergem nicăieri și să nu mai respirăm, iar rezultatele ar fi spectaculoase. Una peste alta, Uniunea Europeană își propune să scadă cu 50 % folosirea pesticidelor, plus o reducere cu cel puțin 20 % a utilizării îngrășămintelor, o reducere cu 50 % a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și

24

acvacultură, precum și atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice. Așa că vă sfătuiesc, fără o analiză serioasă, de perspectivă, să ”învățați” să nu mai folosiți astfel de substanțe. Știu, unii o să spună că nu se poate face agricultură în România fără un astfel de aport, că recoltele vor avea de suferit, și calitativ, și cantitativ. Cred că au dreptate, dar dacă Uniunea spune altfel, ce să faci?

Sisteme alimentare mai eficiente si mai durabile - Proiectul FoodSHIFT 2030 sprijina Strategia UE de la ferma la consumator :   Siguranta alimentara 24 Mai 2020

Saptamana trecuta, proiectul FoodSHIFT 2030 din cadrul programului UE ”Actiune pentru inovare” finantat de H2020 in conformitate cu Cadrul de politici alimentare UE 2030 a anuntat ca se va concentra pe solutii post-COVID-19 ca parte din strategia continua a proiectului de transformare a sistemului alimentar. Proiectul a creat un Grup operational dedicat pentru COVID-19 axat pe sustinerea celor 9 Laboratoare de accelerare FoodSHIFT in implementarea de solutii la nivelul cetateanului pentru a aborda impactul pe termen scurt, mediu si lung al pandemiei de COVID-19.

Chiar proiectul a fost lansat in mijlocul crizei – evenimentul de lansare a avut loc in februarie in Copenhaga cu participarea ofiterilor europeni Alessandro Chiodini si Tatiana Tallarico. Proiectul FoodSHIFT  (programul UE Orizont 2020) lanseaza o

ambitioasa initiativa cetateneasca - tranzitia sistemului alimentar european catre un viitor circular, cu emisii reduse de carbon, chiar si in contextul izolarii cauzate de COVID-19.

In cadrul proiectului s-a infiintat un Grup operational COVID-19 care se concentreaza pe a oferi sprijin Laboratoarelor de accelerare FoodSHIFT in implementarea de solutii si initierea de actiuni care sa raspunda impactului pandemiei de COVID-19 pe termen scurt, mediu si lung.

25

Pentru a fi mai bine pregatiti pentru valuri multiple de COVID-19 si in viitor pentru crize similare sau chiar mai severe, trebuie sa incepem transformarea si reconstructia sistemului alimentar prin sporirea durabilitatii, a diversitatii si a rezistentei sale.

Contribuind la dezvoltarea unor sisteme alimentare mai eficiente si mai durabile, a consumului de hrana sanatoasa si a capacitarii cetatenilor, proiectul FoodSHIFT 2030 va sprijini Strategia UE de la ferma la consumator.

 FoodSHIFT 2030 in vremea pandemiei de COVID-19 si a izolariiIn ciuda izolarii pan-europene, nou infiintatele laboratoare de accelerare FoodSHIFT au fost active pe toata durata crizei: Barcelona 3D a imprimat echipament de protectie pentru lucratorii din sectorul alimentar; Laboratorul din Atena a distribuit gratuit alimente pentru grupurile vulnerabile si cel din Avignon a oferit mancare varstnicilor si persoanelor fara adapost in colaborare cu o banca de alimente. La Brasov au aparut noi branduri alimentare care promoveaza produse locale, iar in Copenhaga au inflorit solutiile logistice alternative pentru aprovizionarea locala cu alimente fiindca restaurantele, barurile si cafenelele din mediul urban ofera acum si servicii de livrare.

Coordonatorul proiectului, Christian Bugge Henriksen din cadrul Grupului De Cercetare pentru Clima si Securitate Alimentara de la Catedra de biologie si stiintele mediului a Universitatii din Copenhaga spune ca a fost impresionat de nivelul la care au continuat activitatile si ca este logic ca aceste lectii sa fie integrate in viitorul proiectului FoodSHIFT 2030:

„Ne-am trezit cu totii intr-o realitate noua in care trebuie sa abordam atat impactul indirect, cat si cel direct al pandemiei de COVID-19 asupra sistemului alimentar european. Pe termen lung, trebuie sa ne adaptam si sa raspundem prin reducerea raspandirii virusului si sustinerea sectorului alimentar si a lucratorilor sai. Pe termen mediu, trebuie sa atenuam efectele si sa ne revenim prin asigurarea unui acces continuu la alimente durabile, sanatoase si accesibile, mai ales pentru cetatenii vulnerabili. Ca sa fim mai bine pregatiti pentru viitor, trebuie sa incepem sa transformam si sa reconstruim sistemul alimentar crescandu-i durabilitatea, diversitatea si rezistenta. Proiectul FoodSHIFT 2030 este mai relevant ca niciodata si suntem uniti in eforturile noastre de a transforma sistemul alimentar european pentru a raspunde mai bine nevoilor europenilor si ale planetei!” Despre FoodSHIFT 2030

26

Proiectul FoodSHIFT 2030 este promotorul unei ambitioase tranzitii initiate de cetateni a sistemului alimentar european catre un viitor circular cu emisii reduse de carbon, inclusiv trecerea la diete bazate mai putin pe carne si mai mult pe plante. Abordarea FoodSHIFT2030 se concentreaza pe sprijinirea inovarii pentru o tranzitie rapida a sistemului alimentar european pana in 2030, necesara pentru a raspunde provocarilor presante cu care se confrunta siguranta alimentara, a contribui la angajamentul UE de reducere a emisiilor de GES cu cel putin 40% pana in 2030 si a revitaliza legaturile si parteneriatele urban-rural pentru a asigura indeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD) ale ONU pana in 2030. Prin contributia adusa dezvoltarii unor sisteme alimentare mai eficiente si mai durabile, prin consumul de hrana sanatoasa si capacitarea cetatenilor, proiectul FoodSHIFT 2030 va sprijini Strategia UE „De la ferma la consumator”.

FoodSHIFT2030 este un proiect de actiune pentru inovare in valoare de 7,5 milioane euro finantat de programul UE Orizont 2020 care raspunde apelului CE-SFS-24-2019 la abordari cetatenesti inovatoare in sectorul alimentar din mediul urban. Proiectul reuneste companii inovatoare si ONGuri de top din sectorul alimentar, autoritati locale si institute de cercetare pentru a sprijini puterea transformatoare a cetatenilor implicati in elaborarea de solutii inovatoare si durabile pentru sistemul alimentar. Proiectul se axeaza pe cetateni si va infiinta si operationaliza noua Laboratoare de accelerare FoodSHIFT si 27 laboratoare de facilitare FoodSHIFT in 36 regiuni urbane din toata Europa.

Mai multe informatii despre partenerii Food SHIFT2030:Highclere Consulting SRL ofera servicii de consultanta de inalta calitate, formare si analiza de politici publice pentru organizatii guvernamentale si non-guvernamentale care lucreaza pe probleme de agricultura, dezvoltare

27

rurala si mediu din sud-estul Europei si nu numai. Implementeaza la momentul actual 5 proiecte Horizon 2020 pe plan European si local, despre mici fermieri, sisteme de consultanta agricola, trasabilitate si inovatie alimentara, securitatea hranei. Detalii pe https: //highclere-consulting.com/ Agentia Metropolitana Brasov a fost infiintata la inceputul anului 2006 prin eforturile conjugate ale Municipiului Brasov si ale comunitatilor din arealul sau metropolitan, impreuna cu Consiliul Judetean Brasov. Misiunea agentiei este promovarea si sustinerea cooperarii dintre actori publici, privati si O.N.G.-uri, pentru dezvoltarea durabila, economica, sociala si culturala a Zonei Metropolitane Brasov. Detalii pe http://www.metropolabrasov.ro/Iceberg este o companie de consultanta si tehnologie, focalizata pe sustinerea startup-urilor si a IMM-urilor inovative din Romania si Europa de Est. Opereaza unul din cele 5 Centre de Inovare Digitala din Romania, si un centru de transfer tehnologic focalizat pe industrie 4.0, smart cities si e-health. Din 2019, Iceberg reprezinta in Romania InnoEnergy – cel mai mare accelerator pentru startup-uri si inovatii in domeniul energiei. Detalii pe www.iceberg.ro.

Ce soluții are UE pentru plata datoriilor generate de pandemie. Bloomberg: Nota de plată ar putea forţa guvernele să ia decizii dureroase  InCont.ro, 25 mai 2020

Liderii europeni pot să facă front comun când vine vorba despre nevoia de a arunca cu bani în economie pe perioada crizei coronavirusului, însă nu au fost nevoiţi până acum să se confrunte cu problema rambursării acestor datorii, transmite Bloomberg.

Nota de plată ar putea forţa guvernele din regiune să ia decizii dureroase cu privire la cine va suporta povara datoriilor în condiţiile în care alegătorii sunt deja nemulţumiţi de mediul politic, la un deceniu după ce criza financiară globală din 2008 le-a înmânat precedenta notă de plată care trebuie achitată.

Printre alternative se află tolerarea unui nivel ridicat al datoriei, cum face Japonia, sau încercarea de a stimula inflaţia pentru a mai reduce o parte din aceste datorii. În condiţiile în care costurile cu împrumuturile suverane sunt la un nivel extrem de redus, astfel de abordări par atractive pe măsură ce facturile se acumulează rapid.

"Există câteva modalităţi facile sau atractive politic de a aborda această problemă", spune James Athey, manager la Aberdeen Standard Investments. "Modul ideal de a plăti este să generezi o creştere economică care este mai

28

mare decât costul finanţării. Din păcate, cred că acest lucru va fi foarte dificil", a adăugat Athey, potrivit Agerpres.

Pe măsură ce guvernele europene extind rapid împrumuturile pentru a-şi ajuta economiile, experienţa austerităţii cu care s-a confruntat regiunea influenţează dezbaterea cu privire la modul în care trebuie rezolvată problema datoriilor. Aplicarea unei austerităţii în forţă, aşa cum s-a întâmplat cu Grecia în 2010, a determinat Fondul Monetar Internaţional (FMI) să arate că a provocat mai mult rău decât bine pentru finanţele publice şi creşterea economică.

În Marea Britanie, ţară al cărei deficit a crescut în 2010 până la un nivel comparabil cu cel din Grecia, austeritatea demarată de către fostul premier David Cameron a coincis cu ani de creştere economică neglijabilă. Această austeritate a alimentat nemulţumirile care au contribuit la căderea lui Cameron după e ţara a votat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană (UE).

"Guvernele europene au devenit îngrijorate de creşterile mari ale datoriilor şi au trecut la austeritate fiscală, ceea ce a încetinit în mod excesiv revenirea", susţine economistul şef al FMI, Olivier Blanchard.

Una dintre discuţiile care se poartă în Europa este dacă taxele ar trebui să crească după ce revenirea se instalează. Social-democraţii din Elveţia vor taxe mai mari pe venit, iar în mass media din Marea Britanie au apărut speculaţii cu privire la o potenţială majorare a taxelor.

O altă discuţie este legată de taxele pe avere. Partenerul minoritar în guvernul de coaliţie din Spania analizează o astfel de propunere, în timp ce în Franţa, ţară unde Guvernul a redus recent taxa pe avere, economistul Thomas Piketty susţine că o astfel de măsură este cea mai bună modalitate pentru a reduce nivelul datoriei publice.

Camille Landais, profesor de economie în cadrul London School of Economics, a sugerat chiar adoptarea, pentru o perioadă limitată, a unei taxe pe avere la nivel european.

"Dacă este nevoie de o anumită formă de reechilibrare calmă a finanţelor publice trebuie făcută într-un mod care este corect şi, în mod esenţial, persoanele care sunt cele mai capabile să suporte acest lucru", a spus Landais.

Cancelarul german, Angela Merkel, a fost forţată deja să dezmintă că există planuri referitoare la majorarea taxelor, iar ministrul francez al Finanţelor, Le Maire, a declarat că nu vrea să reintroducă taxa pe avere.

29

În acest context, James Athey, manager la Aberdeen Standard Investments, a subliniat că astfel de reacţii sunt de înţeles. "Ideea că poţi să creşti taxele fără să afectezi creşterea este foarte dificilă", a explicat Athey.

La rândul lor, băncile centrale ar putea să resimtă presiuni din partea guvernelor pentru a păstra politica monetară relaxată pentru o perioadă mai mare de timp, tolerând o inflaţie care erodează valoarea datoriilor guvernamentale, o tactică care a ajutat Marea Britanie să îşi aducă împrumuturile sub control după cel Al Doilea Război Mondial. Însă inflaţia ar eroda şi economiile populaţiei şi ar readuce în minte momente istorice dureroase pentru unele ţări, precum Germania în anii 1930.

Marcel Fratzscher, preşedintele institutului economic german DIW, a afirmat că o astfel de politică de reducere a datoriei este una "păguboasă".

Ce se întâmplă dacă datoria nu va putea fi readusă sub control? William White, economist şef la Banca Reglementelor Internaţionale, spune că aceasta este o posibilitate. "Suntem pe o traiectorie proastă de acumulare a datoriilor. Este nevoie să ne gândim mult mai serios cu privire la restructurarea datoriei într-un mod ordonat", a menţionat White.

 ..........................................................

ROMANIA

Cum sunt păcăliţi românii care pleacă la muncă în străinătate. Parola care le poate salva vieţile 25 mai 2020, Afrodita Cicovschi

Munca în străinătate are multe aspecte ascunse, românii putând fi cu uşurinţă exploataţi, mai ales în situaţiile în care „angajatorii” le reţin documentele de identitate sau îşi încalcă promisiunile făcute înainte de angajare.

Românii ar trebui să urmeze căile oficiale atunci când îşi caută de muncă în străinătate. Orice ofertă de muncă ar trebui verificată pe site-urile de specialitate - ale Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, ale Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, chiar şi pe site-ul Registrului Comerţului se pot face anumite verificări.  

30

„Din păcate, foarte mulţi dau crezare promisiunilor cunoştinţelor, apropiaţilor, au această încredere, fără a merge cu un contract de muncă, de aceea noi insistăm, pe lângă o verificare temeinică a angajatorului şi a agenţiei de recrutare, să încheie un contract de muncă, să meargă în varianta oficială, unde sunt specificate foarte clar clauzele, programul de muncă efectivă etc.   Acolo pot avea surprize, pentru că pot semna un contract şi când ajung în ţara respectivă ar putea constata că nu le ajung banii, au nevoie de cazare, masă, bani de buzunar, au nevoie de asigurări, sunt tot felul de cheltuieli şi dacă angajatorul urmează să tragă toţi aceşti bani, se vor trezi că au datorii”, a declarat pentru Digi24, Ciprian Ghiţuleasa, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).  

Parola secretă   Mulţi traficanţi caută să îndatoreze persoanele pe care le vizează înainte ca acestea să plece în străinătate, iar odată ajunse în ţara de destinaţie se vor trezi cu foarte multe datorii care se vor acumula de la lună la lună şi nu vor mai putea pleca acasă, a arătat oficialul ANITP, duminică, la Digi24.   Este foarte important, de asemenea, ca atunci când pleci, să anunţi cu cine pleci, unde şi, ce este şi mai important, să stabileşti o parolă secretă.

  „Din ce am constatat noi, foarte multe victime sunt ameninţate, sunt în prezenţa traficantului, a exploatatorului, sunt puse să sune acasă sub ameninţare şi să spună că totul este în regulă. Şi atunci toată familia este relaxată şi se gândeşte vai, ce viaţă bună are fiul meu acolo sau fratele!  Or, în momentul în care laşi să se înţeleagă că ceva nu e în regulă, laşi această parolă, le-o transmiţi telefonic, iar persoana de la capătul celălalt îşi dă seama că eşti într-o stare de pericol şi poate sesiza autorităţile”, a explicat Ciprian Ghiţuleasa.  

Oficialul mai spune că e foarte important ca persoanele care ajung în străinătate să încerce să-şi păstreze telefoanele, pentru că traficanţii recurg tocmai la aceste procedee, caută să le ia telefoanele şi actele de identitate, pentru a le vulnerabiliza şi pentru a nu mai putea trimite anumite mesaje.   Nu în ultimul rând, cei care pleacă în străinătate trebui să ştie că angajatorul nu-i poate reţine actele de identitate decât pentru o perioadă foarte scurtă de timp.   Puţine anunţuri de angajare în străinătate conţin detalii despre costurile de cazare sau hrana, dar şi transport.  

7 sfaturi pentru evitarea situaţiilor neplăcute   Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) are câteva sfaturi pentru cei care vor să muncească în străinătate:     Verificaţi temeinic, utilizând mai multe surse de informare (site-uri, Facebook – grupuri destinate locurilor de muncă, Registrul Comerţului etc.) firma la care urmează să vă angajaţi, precum şi agenţia de plasare a foţei de muncă (dacă este cazul). Înainte de părăsirea

31

ţării, semnaţi un contract de muncă în limba română sau într-o limbă pe care o cunoaşteţi foarte bine. Contractul trebuie să conţină clauze clare referitoare la activităţile pe care urmează să le desfăşuraţi, programul de muncă, drepturile salariale, etc. Refuzaţi orice angajament care ar putea duce ulterior la şantajarea dumneavoastră (plata unor servicii, a transportului, oferirea unor bani cu împrumut etc.). Anunţaţi persoanele de încredere când, unde şi cu cine urmează să plecaţi şi stabiliţi o parolă de urgenţă pe care să o folosiţi în caz de pericol. Notaţi coordonatele Ambasadei sau ale misiunii diplomatice a României în ţara de destinaţie sau datele de contact ale unei organizaţii anti-trafic din ţara respectivă. Dacă pe timpul călătoriei aveţi suspiciuni, reţineţi orice detalii privind traseul efectuat şi persoanele care vă însoţesc. În cazul în care ajungeţi din nefericire într-o împrejurare periculoasă, anunţaţi autorităţile (poliţie, ambasadă) şi informaţi orice persoană cu care intraţi în contact despre situaţia în care vă aflaţi.

UCRAINA

Ucraina: Fost ministru al Agriculturii, găsit împușcat în biroul său! Ramona Dascălu - 25 mai 2020

Un fost ministrul al Agriculturii a fost găsit împușcat în propriul birou! Parlamentarul ucrainean Valerii Davydenko, fost ministru al Agriculturii, a fost găsit împușcat în cap. Anunţul a fost făcut de ministrul adjunct de Interne al Ucrainei, Anton Gerashchenko, care spune că deocamdată din anchetă nu este exclusă nicio ipoteză.

Corpul neînsufleeţit al parlamentarului Valerii Davidenko a fost găsit în toaleta biroului. Bărbatul avea o rană la cap provocată de un glonţ. Poliţia şi procuratura au început invstigaţiile și vor verifica înregistrările numeroaselor camere de luat vederi care sunt amplasate în apropiere.

Valerii Davidenko, în vârstă de 47 de ani, a fost în perioada mai 2013 – martie 2014 ministru al Agriculturii.El a candidat ca independent la ultimele alegeri legislative, reprezentând regiunea Cernihiv, din nordul Ucrainei. În prezent, deputatul făcea parte dintr-un grup parlamentar care sprijină partidul președintelui Vladimir Zelenski.

32

AUSTRIA

Preşedintele Austriei şi-a cerut public scuze, după ce a fost prins de poliţie alături de soţia sa, la terasa unui restaurant, după ora de închidere Financial Intelligence   24 mai 2020

Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, şi-a prezentat în mod public scuzele duminică, după ce a fost prins de poliţie alături de soţia sa, Doris Schmidauer, pe terasa unui restaurant din centrul Vienei după ora de închidere, nerespectând restricţiile impuse de autorităţi împotriva răspândirii noului coronavirus, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Van der Bellen a confirmat cele întâmplate pentru cotidianul Kronen Zeitung şi şi-a prezentat scuzele, explicând că purta o conversaţie cu soţia sa şi nu a băgat de seamă când a trecut timpul.

Poliţia a confirmat, de asemenea, că preşedintele Austriei a fost văzut în restaurant. Acesta consuma încă băuturi alcoolice împreună cu soţia sa, la o masă, atunci când poliţia a pătruns în local pentru o verificare de rutină. Restaurantul era oficial închis în momentul controlului poliţiei. În Austria, barurile şi restaurantele pot ţine deschis doar până la ora 23:00. În caz contrar, patronii localurilor riscă amenzi drastice, de până la 30.000 de euro, conform unor legi noi legate de pandemia cu noul coronavirus.

“Îmi pare într-adevăr foarte rău. A fost o greşeală”, a declarat preşedintele Van der Bellen pentru publicaţia Kronen Zeitung.

33

MAREA BRITANIE

Anunţul care-i umileşte pe britanici: o fermă din Anglia le cere englezilor care vor o slujbă să vorbească fluent româna 24 mai 2020, de Corespondenţi „Adevărul”

„Culege pentru Marea Britanie” e un proiect care se adresează englezilor care au rămas fără loc de muncă în urma crizei cauzate de pandemie. b

Anunţ ciudat pe site-ul proiectului „Culege pentru Marea Britanie”, conceput pentru a-i stimula pe britanicii fără loc de muncă în perioada aceasta să se angajeze în fermele locale. Cei interesaţi trebuie să vorbească fluent română sau bulgară, iar limba engleză este necesară doar pentru unele poziţii.

O firmă a postat site-ul proiectului guvernamental „Culege pentru Marea Britanie” („Pick for Britain”) un anunţ în care precizează că cei interesaţi trebuie să vorbească fluent bulgară sau română.  

Producătorul de produse alimentare S&A, din Kent, face publicitate pentru a găsi asistenţi de irigaţii pe site-ul web al Guvernului, care recrutează britanici în şomaj tehnic sau fără locuri de muncă pentru a acoperi golurile din sectorul agricol în această vară, relatează The Sun.  

În ciuda faptului că site-ului web e adresat britanicilor temporar fără muncă din cauza crizei Covid-19, anunţul precizează că este obligatorie cunoaşterea limbii române sau a celei bulgare.  Campania este concepută pentru a ajuta fermierii care sunt puşi în faţa imposibilităţii de a-şi recolta fructele de vară din cauza restricţiilor de călătorie în Marea Britanie a muncitorilor din estul Europei. Engleza, doar pentru unele posturi Cunoaşterea limbii engleze este necesară doar pentru „unele poziţii”, spune anunţul.  

S&A este una dintre companiile care publică locuri de muncă vacante pe site-ul Pick for Britain, care a fost lansat la începutul acestei săptămâni ca parte a ofertei Guvernului de a ajuta fermierii să găsească muncitori pentru sezonul de vară şi de recoltare.  

34

Reclamele postate de firmă se referă la slujbe de „asistenţii la irigare”, care se plătesc cu sume între 8,21 şi 8,98 lire sterline pe oră. „Pentru a solicita o poziţie calificată, va trebui să vorbiţi română şi/sau bulgară fluent. Limba engleză este esenţială pentru anumite poziţii.”   Firma S&A se descrie ca „cultivator, importator, exportator şi ambalator de fructe moi şi sparanghel”. Departamentul care supraveghează campania „Pick for Britain” nu a reacţionat încă. 

Rusia estimează în acest an o recoltă de 120 de milioane de tone de cereale Angelica Lefter - 25 mai 2020 Rusia, cel mai mare exportator de cereale din lume, se așteaptă la o recoltă de cereale în acest an de peste 120 de milioane de tone. Asta a declarat ministrul Agriculturii din această țară, Dmitri Petrușev, în contextul în care în anul 2019 recolta brută a cerealelor în Rusia a fost de 121,2 milioane de tone, potrivit Serviciului Federal de Statistică Rusesc (Rosstat).

Mențiunea lui Petrușev a fost făcută în cadrul unei ședințe cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, dedicate situației din agricultură și industria alimentară. Potrivit lui Patrușev, recolta de culturi oleaginoase este prognozată la nivel de până la 22,5 milioane tone, legume și pepeni – peste 16 milioane de tone, cartofi – peste 22 milioane de tone.

”Toți acești indicatori sunt la nivelul anului trecut”, a menționat ministrul. Acesta a mai remarcat că în prezent sarcina cheie în agricultură este desfășurarea în regim normal a lucrărilor de primăvară.

Ritmurile de însămânțare depășesc nivelul de anul trecut, peste 36 milioane de hectare sunt plantate cu culturi de primăvară. “În legătură cu condițiile meteo nefavorabile în perioada iarna-primăvara, într-un șir de subiecți federali s-a deteriorat starea culturilor de iarnă. În acest fel, admitem o diminuare a recoltei până la 30 la sută în ținuturile Krasnodar și Stavropol, precum și în regiunea Rostov”, a mai spus ministrul Agriculturii din Rusia.

La sfârșitul lunii ianuarie, Ministerul Agriculturii din Rusia a indicat într-o prezentare că se orientează la o recoltă în 2020 de 125,3 milioane de tone.

La rândul său, prim viceministrul Agriculturii, Djambulat Hatuov, a anunțat în aprilie că ministerul își păstrează prognozele legate de recolta de cereale în acest an.

Rosstat arată că recolta brută a cerealelor în Rusia în anul 2019 a constituit 121,2 milioane de tone – e cel de-al doilea indicator din perioada postsovietică după recordul din anul 2017. Anul trecut recolta de grâu a constituit 74,453 milioane de tone.

35

NOUA ZEELANDA

  Oile din Noua Zeelanda, pazite de un caine robot In mai 25, 2020  

Viitorul robotizat al agriculturii și fermelor nu este atât de departe! În Noua Zeelandă, un câine robot conceput pentru misiuni de căutare și salvare a fost pus să păzească o turmă de oi, scrie BBC. Robotul Spot este dezvoltat de compania americană Boston Dynamics care a încheiat un parteneriat cu firma neozeelandeză Rocos pentru a explora modalitățile de utilizare a acestuia în industria agricolă.

„Suntem interesați să vedem cum am putea pe viitor să ne folosim de roboți și ne-am gândit că ar fi interesant să scoatem robotul Spot pe teren, alături de alți câini care îndrumă oile. Nu am avut așteptări că va înlocui câinii adevărați cu succes, dar am fost surprinși să vedem cât de bine s-a descurcat”, a declarat David Inggs, reprezentant al companiei Rocos, citat de Digi24. Acesta afirmă că oile s-au lăsat manevrate de câinele robot.

Filmările sunt realizaate de firma Rocos, care dezvoltă programe pentru controlul roboților la distanță, iar videoclipul este dovada unui caz de utilizare în agricultură.

Robotul câine „Spot navighează medii solide pentru a capta date în timp real. În agricultură, fermierii pot accesa informații precum estimări ale randamentului mai exacte și actualizate. Aceasta oferă acces la o nouă categorie de automatizări și la o afacere mai sigură, mai eficientă”, a scris compania Rocos pe blog.

Cu toate acestea, fermierul de oi James Rebanks susține că, deși pare un instrument uimitor, niciun cioban nu și-ar dori un astfel de robot. Rebanks spune că roboții nu au pur și simplu abilitățile motorii sau inteligența necesară pentru o astfel de muncă solicitantă și că probabil nu vor mai dura mult timp.

36

SANATATE si GASTRONOMIE

Ne pot salva vacile de COVID-19? Liviu GORDEA: 23 mai 2020 - Donatorii de plasmă bovină concepuţi genetic pentru a produce anticorpi umani se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei de coronavirus şi ar putea fi soluţia la criza globală în care am fost aruncaţi.

Cercetătorii de la SAB Biotherapeutics, o companie de biotehnologie din Sioux Falls, Dakota de Sud (SUA), care a testat cu succes utilizarea anticorpilor de la vaci pentru a combate sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), afecţiune respiratorie virală provocată tot de un coronavirus, este angajată acum în dezvoltarea unui tratament pentru COVID-19.

Efortul companiei americane vine în condiţiile în care guvernele din întreaga lume solicită cât mai urgent o soluţie de combatere eficientă a noului coronavirus, avertizând în acelaşi timp că studiile clinice sunt necesare pentru a se asigura că tratamentele sunt cu adevărat sigure. De asemenea, cercetarea SAB se desfăşoară într-un moment în care companiile de biotehnologii şi cele farmaceutice se grăbesc să dezvolte vaccinuri sau terapii pentru COVID-19, care a infectat până acum peste 5 milioane de oameni din întreaga lume, provocând în jur de 340.000 de decese.

Abordarea SAB presupune injectarea vacilor (crescute din embrioni care conţin cromozomi umani) cu o parte neinfecţioasă a virusului, determinându-le să producă anticorpi complet umani "care se vor neutraliza şi se vor lega de virusul viu", afirmă preşedintele şi co-fondatorul SAB Biotherapeutics, Eddie J. Sullivan. Din moment ce vacile se nasc cu anticorpi umani, "le recunosc ca fiind parte din ele", susţine acesta. Apoi, plasma vacilor cu anticorpi este recoltată de trei ori pe lună, purificată şi, în curând, va fi trimisă pentru studii clinice.

Anticorpii monoclonali sunt o clasă de medicamente relativ nouă, iar dezvoltarea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari progrese în imunoterapie, tratamente care utilizează propriul sistem imunitar pentru combaterea bolilor. Anticorpii creaţi de SAB sunt însă diferiţi pentru că sunt

37

policlonali, ceea ce reprezintă răspunsul imun natural la boli, ceea ce îi face mai puţin susceptibili să devină rezistenţi.

SAB analizează dacă anticorpii ar putea fi folosiţi ca "vaccin pasiv", deoarece, spre deosebire de un vaccin clasic aceştia nu induc organismul să producă proprii anticorpi. Până acum, o terapie care a înregistrat anumite succese se bazează pe utilizarea plasmei convalescente, preluată de la pacienţii care s-au recuperat din boală şi care se administrează celor infestaţi ulterior.

DOSAR

Programul de Convergenţă: România va înregistra în T2 o cădere de 14,4% a PIB, urmată de o revenire pe creştere uşoară a economiei în T3. Impactul crizei asupra industriei prelucrătoare va fi o scădere de 18% în martie-mai Roxana Rosu 25.05.2020, România va înregistra în al doilea trimestru al anului (aprilie-iunie) o cădere de 14,4% a PIB, urmată de o revenire pe creştere în T3, de circa 1%, şi de aproape 3% în ultimele patru luni din 2020, arată prognoza prezentată de Ministerul de Finanţe în Programul de Convergenţă.Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele 3 luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% faţă de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto.

”Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al-II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie preponderent în formă de "V", dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni”.

38

În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuţie negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale), se arată în documentul publicat de Ministerul de Finanţe. Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacţii imobiliare, hoteluri şi restaurante, activităţi recreative, transporturi, servicii de întreţinere.

”Condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili.”

Produsul intern brut a înregistrat în primul trimestru din acest an  o creştere de 2,4% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier, faţă de perioada similară din 2019.

În acest context, ministerul se aşteaptă ca economia României să înregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual, în termeni reali, fiind rezultatul unor contribuţii negative atât din partea cererii interne (-1,6 puncte procentuale) cât şi a exportului net, dar într-o măsură mai redusă (- 0,3 puncte procentuale).

Anterior pandemiei de Covid19, Guvernul estima o creştere de 4,1% a PIB în 2020, cu 6 puncte procentuale peste nivelul previonat în urma coronavirusului.

Două conace olteneşti, de peste 100 de ani, de vânzare la Artmark cu 170.000 de euro 24 mai, 2020 | ECONOMICA.net Artmark Historical Estate vinde două conace boiereşti din Oltenia, la preţuri modice pentru valoarea lor, 80.000 şi, respectiv, 90.000 de euro, dar acestea necesită lucrări serioase de reabilitare şi modernizare.

Este vorba de conacul familiei Roşca, ridicat între 1907 şi 1911 şi de conacul Alexandru Poenaru

39

construit, de asemenea, la începutul secolului. Pe drumul de la Craiova spre Calafat, cu vreo 20km înainte de a ajunge la Dunăre, în satul Moțătei-Gară, se află un conac construit în stil Neoromânesc, care a aparținut familiei boierești Roșca și a fost ridicat între 1907 și 1911. Trecută astăzi deja de vârsta de 100 de ani, clădirea va necesita cu siguranță un proiect serios de reabilitare și renovare înainte de a putea fi folosită de viitorul proprietar.

Fațada principală este marcată de turnul masiv și de modelul arcelor trilobate replicate atât la intrarea principală cât și la balconul turnului cu tot cu stâlpii decorativi care îi separă. Aceleași elemente decorative le regăsim replicate simetric și pe fațada din spate, dar și pe culoarul acoperit care lega conacul de o clădire anexă care servea probabil ca bucătărie sau clădire de serviciu pentru personal.

De altfel, există mai multe clădiri anexă, unele aflate însă într-o stare mai avansată de degradare, dar putea fi reabilitate și folosite în funcție de destinația pe care o va primi proprietatea în viitor. Clădirea are o suprafață construită desfășurată de aproape 1.300 mp, pe o structură de subsol, parter și mansardă plus o clădire anexă masivă cu amprenta la sol de 200 mp. Conacul este înconjurat de un teren de aproape 14.000 mp, care pe vremuri era amenajat ca un parc cu alei, copaci și plante ornamentale. Conacul poate fi transformat în reședință de vacanță, reședință permanentă, unitate turistică, sau agro-turistică.

CONACUL ALEXANDRU POENARU Familia Poenaru descinde dintr-o familie de boieri de clasa a treia din Oltenia, coborâtoare din vechii boieri Brădeştişi deţinea moşii de la un capăt în altul al Olteniei și ocupa diverse funcții care si-au pus amprenta asupra vremurilor în care au trăit.

Moșia de la Valea lui Pătru era una vastă, însemnările acelor vremuri numărând aici nu mai puțin de 650 ha de teren în proprietatea lui Alexandru Poenaru. Construită în stil eclectic cu influențe predominant neoclasice, clădirea dezvăluie elemente frumoase de arhitectură care s-au păstrat mai mult sau mai puțin alterate de trecerea timpului: turnul cu forma hexagonala

40

de pe partea din spate, coloanele care marchează intrarea principală cu cele doua rânduri laterale de scări, bosajele de colț, scara interioară de lemn și stâlpii decorați care probabil dădeau o solemnitate aparte zonei deschise de la nivelul parterului.

Conacul are o amprentă la sol de 208 mp, o suprafaţă construit de 624 mp și este structurată pe 3 niveluri: subsol, parter si etaj, podul putând fi de asemenea mansardat și folosit daca se va dori extinderea suprafeței utile. Curtea are aproape 4.000 mp, amenajată la vremea ei în parc și spațiu verde, poate fi astăzi regândită după nevoile și destinația care i se va da acestei proprietăți istorice: reședință de vacanță sau permanentă, centru medical sau de îngrijire, sau o frumoasă pensiune cu personalitate și istorie.

* * *

ANSVSA: MII DE MISTREȚI CU PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ! Agroinfo 25 mai 2020 - OFICIAL! De la prima semnalare a prezenței virusului Pestei Porcine Africane (PPA) în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.550 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor, anunță Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;Județul Bacău – 16 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;Judeţul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânaț;Județul Botoșani – 104 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

41

Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 98 de mistreți vânați;Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 45 de mistreți vânați;Județul Harghita – un mistreț găsiț morț și 2 mistreți vânați;Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;Judeţul Ialomiţa – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;Județul Iași – 53 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;Judeţul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;Județul Maramureș – 42 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;Județul Prahova – 140 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;

Judeţul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;Judeţul Sălaj – 94 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;Județul Sibiu – 14 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;Județul Suceava – un mistreț găsiț mort;Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 73 de mistreți vânați;Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;Județul Vâlcea – 97 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

42

vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social.

* * *

Analiză Rabobank asupra AGRICULTURII DE PRECIZIELiviu GORDEA  24 mai 2020

Analiştii Rabobank susţin că agricultura de precizie poate fi un instrument util în direcţia dezvoltării de noi modele de afaceri pentru fermieri, printre oportunităţile identificate numărându-se "serviciile ecosistemice".

Potrivit reprezentanţilor băncii olandeze, fermierii pot folosi astăzi tehnologii agricole de precizie pentru a-şi optimiza fermele şi pentru a-şi spori veniturile din activităţile existente, cum ar fi creşterea calităţii produselor, o mai bună clasificare şi pierderi minime cu depozitarea. Dar aceste tehnologii inovatoare pot ajuta şi la găsirea de noi surse de venit, cum ar fi spre exemplu taxarea serviciilor ecosistemice furnizate. "Acestea sunt servicii pentru societate, şi urmăresc îmbunătăţirea calităţii solului, sechestrarea carbonului, stocarea apei sau controlul eroziunii", argumentează specialiştii Rabobank.

MONETIZAREA DATELOR

În prezent, fermierilor le este dificil să câştige bani cu acest lucru, deoarece de multe ori nu este clar cât de mult

43

carbon este depozitat în sol sau ce cantitate suplimentară de apă poate păstra un câmp, din cauza schimbării practicilor de cultivare. Captarea mai multor informaţii în fermă pune bazele pentru monetizarea serviciilor ecosistemice şi crearea fluxurilor de venituri suplimentare, consideră RaboResearch, departamentul de cercetare al Rabobank, lider mondial în domeniul finanţării alimentelor, agriculturii şi a serviciilor bancare orientate pe durabilitate.

"Pentru un sistem de preţuri / recompensare care funcţionează bine, trebuie îndeplinite o serie de precondiţii. Prima este legată de forţa pieţelor. În afară de alimente şi CO2, nu există pieţe funcţionale pentru serviciile ecosistemice, unde cererea şi oferta se reunesc pentru a determina un preţ", consideră analiştii olandezi.

NEVOIA DE STANDARDIZARE

Din ce în ce mai multe exploataţii agricole au la dispoziţie tehnologii inteligente precum senzori şi GPS, în combinaţie cu software-ul de asistenţă la decizii. Acesta este primul pas către un model de afaceri de succes, spune Rabobank. Drept urmare, "fermierii individuali se confruntă cu niveluri foarte mari de costuri de tranzacţie pentru modernizarea serviciilor ecosistemice. În al doilea rând, nu există încă un standard universal (european) pentru măsurarea acestor servicii".

Potrivit Rabobank, pentru partajarea simplă a datelor este necesară o standardizare suplimentară a sistemelor de operare şi / sau a platformelor între partenerii lanţului valoric. În plus, este important ca fermierii şi partenerii lanţului valoric să ia acorduri clare despre cine deţine datele.

SECHESTRAREA CARBONULUI ÎN SOL

Deşi una dintre cele mai mari provocări pentru monetizarea serviciilor ecosistemice din ferme este găsirea de cumpărători, există deja o serie de startup-uri, în special în Statele Unite, preocupate să rezolve această problemă.

Aceste companii îşi propun să creeze o piaţă pentru sechestrarea carbonului în sol. Agricultorii oferă înregistrări, iar compania ajută la cuantificarea, monitorizarea, raportarea şi verificarea acestora. Carbonul capturat este transformat apoi în credite de carbon, care sunt vândute către terţi.

* * *

44

CĂDEREA florilor – o problemă majoră în CULTURA de ROȘII. Ce poți face pentru a preveni PIERDERILE de producție?agrointeligenta.ro - 22 mai 2020

Începe sezonul lor, sezonul roșiilor! În această perioadă, legumicultorii nu își mai vad capul de treabă, cei care au muncit încă din iarnă, au deja în solar tomate fie aflate în faza de înflorire, fie în cea de legare a rodului sau chiar au reușit să scoată prima producție de fructe la tarabă. Indiferent de stadiul de dezvoltare al tomatelor, una dintre cele mai frecvent întâlnite probleme în cazul roșiilor cultivate în solar este reprezentată de căderea sau avortarea florilor și a fructelor abia formate.

Cauzele avortării (căderii) florilor la plantele de tomate Cauzele care generează avortarea florilor la tomate sunt multiple și tin fie de temperatură, fie de imposibilitatea de a poleniza corespunzător cultură. Condiții nefavorabile și cauze care duc la căderea florilor și la dispariția fructului sunt:

– temperaturile sub 10°C sau temperaturile mari de 35-40°C, la temperaturi înalte este stopată funcția de fotosinteză, planta ne mai producând carbohidrații necesari pentru hrănirea florilor și a fructelor nou formate, mari consumatoare de energie și în această perioadă se produce avortul fructelor recent legate urmate de căderea florilor;

– umiditatea excesivă. La o umiditate mai are de 90% polenul devine greu, lipicios iar transferul acestuia se face cu greutate;

– în cazul unei umidități mai mici de 40% atmosfera este prea uscată și polenul nu se mai lipește;

– atunci când, pentru o perioadă mai lungă de timp, câteva zile nu apare soarele pe cer și plantele nu au suficientă lumină sau când au prea multă lumină;

45

– un nivel ridicat de azot determină o creștere vegetativă puternică în paralel cu o scădere a capacităților generative ale plantei, inducând o întârziere a înfloririi, flori puține, flori slabe, legare deficitară, uscare rapidă a florii;

– o hrănire deficitară, în special deficiențele de magneziu, bor și calciu în perioada de înflorire care duce la slăbirea generalizată a plantelor automat va conduce la avortul și/sau căderea florilor;

– stropirea foliară cu produse de protecție fitosanitare la care nu s-au respectat dozele poate induce plantei o fitotoxicitate severă ce are ca efect secundar și căderea florilor.

Atunci când una sau mai multe condiții prezentate mai sus au loc, atunci polenizarea se face cu dificultate, iar florile pot cădea cauzând importante pierderi de producție. Atunci când te confrunți cu căderea masivă a florilor la tomate este important de știut faptul că poți lua o serie de măsuri care să te ajute să mai diminuezi din pierderile înregistrate.

Utilizează bondari pentru o polenizare eficientă Principala cauza a căderi florilor la tomate este legată de o polenizare deficitară. Utilizarea bondarilor pentru polenizare are multe avantaje spre deosebire de celelalte metode mecanice folosite mai ales în solar. Bondarul scutură floarea tot timpul pe toată perioada propice polenizării. Sunt ușor de folosit și dau rezultate bune.

Stimularea hormonală Utilizarea hormonilor constă în a stimula floarea sa inducă formarea și dezvoltarea fructelor și se face în condițiile în care polenizarea este împiedicată de condițiile meteo extreme, atunci când e prea frig sau când e prea cald.

Polenizarea și stimularea hormonală sunt două procese distincte cu caracteristice diferite. Astfel că polenizarea este transferul de polen și formarea naturală a fructului în urma polenizării, iar stimularea este procesul prin care se induce formarea fructelor cu ajutorul hormonilor independent de procesul de polenizare, iar fructele stimulate hormonal au o rată de creștere mult intensificată față de fructele legate în urma polenizării. De obicei se folosește stimularea hormonală atunci când datorită condițiilor nefavorabile ale vremii floarea nu are polen 1-3 zile consecutiv sau polenizarea nu se realizează, iar riscul de uscare și pierdere al florilor este foarte ridicat.

46

Utilizarea produselor admise pentru stimulare și în dozele recomandate nu creează probleme de sănătate consumatorilor. Stimularea cu doze prea mari de stimulatori de creștere conduc la efecte secundare vizibile și ușor de recunoscut așa cum este apariția unui vârf ascuțit la fructele ce nu au această caracterstică de soi în mod obișnuit.

Soluție 1% acid boric O altă metodă ce poate fi folosită pentru a împiedica căderea florilor la cultura de tomate este reprezentată de stropirea florilor și a frunzelor de roșii cu 1% soluție de acid boric. Soluția de 1% acid boric se obține prin amestecarea a 10 gr de acid boric la 10 litri de apă călduță. Cu soluția astfel obținută se stropesc florile dar și frunzele de tomate cât de des posibil, o dată la 2-3 zile, de preferat seara, când soarele nu mai este sus pe cer.

Alte măsuri de prevenire a avortării florilor de roșii

Cu excepția asigurării unei polenizări corespunzătoare a plantelor de tomate și folosirea stimulării hormonale atunci când vremea nu permite bondarilor să acționeze se mai pot lua următoarele măsuri care au rolul de a preveni căderea florilor:

– asigură în seră/solar un climat cât mai apropiat de dezvoltarea optimă a plantelor, ai grijă ca temperatură să nu scadă sub 10°C, dar să nu fie nici mai mare de 40°C, iar umiditatea relativă sa fie cuprinsă între 65 – 85 %;

– asigură o aprovizionare constantă cu apă, irigarea prin picurare fiind cea mai bună soluție deoarece se poate iriga chiar zilnic cu cantități de apă coroborate cu condițiile de mediu;

– la fiecare irigare este recomandat să adaugă și îngrășăminte conform cerințelor și fazelor de dezvoltare în care se află planta;

– la tomate începând de la plantare se recomandă aplicare produsului Floramec care se aplicat radicular prin apa de irigare, care are rolul de a induce înflorirea cu flori mai mari, mai numeroase, mai viguroase și cu o durată mai mare de viață;

47

– în perioada înfloririi trebuie intensificată fertilizarea radiculară dar și foliară cu calciu, magneziu, bor, potasiu și fosfor în paralel cu diminuarea dozelor de azot. Pentru aplicarea radiculară de calciu se recomandă Alcaplant, produs ce conține 35% calciu sau Calciamec, produs ce conține și magenziu, iar ca foliar se recomandă aplicarea de Borocal, ce conține calciu, magneziu și bor, dar și Agroxilato-Mg.

* * *

Unde se găsesc cele mai bătrâne păduri din România: Dâmboviţa, cu o medie de 270 de ani, Caraş-Severin - 235 de ani, Arad - 230 de ani. 120.000 de hectare de păduri seculare ies din circuitul economic şi intră sub protecţie 25.05.2020,

Ministrul mediului, Costel Alexe, a anunţat că a cerut Romsilvei ca până în septembrie 2020 pădurile seculare să fie puse sub protecţie pentru a fi conservate. În România au fost identificate peste 8.300 de păduri seculare, cele mai multe de fag şi molid.

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Costel Alexe, a declarat, vineri, în timpul unei vizite pe care a făcut-o în pădurea seculară din zona Poieni – Schitul Duca din judeţul Iaşi, că în România sunt peste 100.000 de hectare de păduri seculare. „Am luat o decizie naţională: pădurile seculare din România ies din circuitul economic şi intră sub protecţie. Codrii seculari pe care îi avem vor fi protejaţi şi păstraţi pentru generaţiile viitoare! Nu vreau să fim ultimii martori ai pădurilor seculare din România! Am identificat la nivel national 8.364 de păduri seculare şi am solicitat RNP Romsilva ca până la

15 septembrie 2020 acestea să fie introduse sub protecţie pentru a fi conservate. În total vorbim despre 100.000 ha, dintre care 38.000 de ha sunt incluse în suprafeţe în care astăzi se produce lemn pentru cherestea, construcţii, celuloză. Restul de peste 60.000 ha sunt protejate doar parţial”, a declarat Costel Alexe.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, în aceste păduri vor mai fi permise doar intervenţii de conservare. Cele mai multe păduri seculare din ţară sunt de fag (5.248), molid (1.305) şi de stejar (1.041) şi se găsesc cu

48

precădere în judeţele: Caraş-Severin (19,4%), Neamţ (17,1%), Argeş (8,6%), Bacău (8,4%), Gorj (7,7%), Vâlcea (5,9%) şi Hunedoara (4,9%).

Cele mai bătrâne păduri seculare se găsesc în judeţul Dâmboviţa, unde media de vârstă este de peste 270 de ani, în Caraş-Severin, unde media este de peste 235 de ani, sau în Arad, cu o medie de peste 230 de ani, au mai transmis reprezenţii Ministerului Mediului.

* * *

Un Margaux vechi de 65 de ani, din meniul legendarului tren Orient Expres, în licitaţie la Bucureşti Media-Advertising / 25 mai

Din cele peste 200 de loturi de vin ale Licitaţiei de Vară din 28 mai, poate cel mai special şi mai neaşteptat este un vin roşu de Margaux ce a făcut parte din meniul trenului transcontinental Orient Expres, unul dintre cele mai celebre trenuri din lume pentru vacanţele de lux pe care le oferea.

Lansat în 1883, de Compania Internaţională de Vagoane de Dormit, trenul Orient Express parcurgea, pe rute variate, distanţa dintre Paris şi Istanbul, în aprox. 83 de ore, trecând şi

49

prin Principatele Române, pe ruta Timişoara-Caransebeş-Craiova-Piteşti-Bucureşti-Giurgiu-Ruse. Creată prin negocieri extraordinare cu toate statele prin care trecea, linia feroviară internaţională a devenit legendară prin călătorii ei celebri, aspect speculat şi de celebrul roman "Crima din Orient Express" al Agathei Christie. Principalii clienţi erau persoanele regale, diplomaţii, nobilii şi oamenii de afaceri, iar linia şi-a căpătat reputaţia pentru confortul şi luxul său, având în garnitură vagoane de dormit şi vagoane-restaurant, cunoscute pentru calitatea bucătăriilor şi meniurilor lor.

Întrerupt în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, serviciul liniei se reia în 1945, şi continuă inclusiv în perioada Războiului Rece, până către 1977, în ciuda deselor conflicte din regiune. Ceea ce face din acest lot de vin Margaux o raritate excepţională, în ciuda preţului derizoriu de pornire, de doar 125 de euro.

Licitaţia de Vinuri de peste câteva zile conţine şi alte loturi de colecţie. Cum ar fi lotul de şampanie Cristal din 1988, un lot de colecţie, care iese la licitaţie la un preţ de pornire de 800 de euro, mult sub cotaţia internaţională. Creată pentru prima dată în anul 1876 pentru Ţarul Alexandru al II-lea, renumiita şampanie Louis Roederer, Cristal Brut, este un clasic al casei, care şi-a câştigat renumele datorită clarităţii şi luminozităţii sale. O altă sticlă a legendarului brut Magnum, de data aceasta din 2009, se găseşte în licitaţie cu un preţ de pornire de doar 550 de euro.

Însă cele mai vechi vinuri din licitaţie datează din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, de la 1943, un lot de 9 sticle vinificate de Paul Dubois, la Chateau Saint-Georges, semn că regiunea Pauillac şi-a continuat producţia celebrului ei vin roşu şi în perioada de ocupaţie şi război. Acest lot istoric pleacă în licitaţie de la un preţ de pornire de doar 200 de euro.

Deşi licitaţia atenţia printr-o selecţie de vinuri roşii şi istorice de colecţie, aceaste este dedicată de fapt, cel puţin tentativ, şampaniilor şi vinurilor uşoare de vară, în cantităţi cât să asigure iubitorilor un stoc de vin pentru sezonul cald, alcătuit din loturi toate provenite din podgorii cu tradiţie ale Franţei, Italiei ori Lumii Noi, la preţuri situate la 30-50% din preţurile de magazin. Pe 28 mai, întregul stoc de vinuri de vară şi şampanii de colecţie   poate fi licitat în regim onlinepe platforma Artmark Live.

* * *

Strategia „De la ferma la consumator” - crearea unui sistem alimentar sanatos si pe deplin durabil  Comisia Europeana 24 Mai 2020 Comisia Europeana a adoptat o noua strategie cuprinzatoare privind biodiversitatea pentru a readuce natura in viata noastra, precum si

50

strategia „De la ferma la consumator” pentru a asigura un sistem alimentar echitabil, sanatos si ecologic. Cele doua strategii se consolideaza reciproc, reunind natura, fermierii, intreprinderile si consumatorii pentru a crea impreuna un viitor durabil si competitiv.

In conformitate cu Pactul verde european, acestea propun actiuni si angajamente ambitioase ale UE pentru a combate declinul biodiversitatii in Europa si in intreaga lume si pentru a transforma sistemele noastre alimentare in standarde mondiale pentru durabilitatea competitiva, protectia sanatatii umane si planetare, precum si pentru mijloacele de subzistenta ale tuturor actorilor din lantul valoric alimentar. Criza provocata de pandemia de COVID-19 a demonstrat cat de vulnerabili ne face accentuarea declinului biodiversitatii si cat de esentiala este pentru societatea noastra buna functionare a sistemului alimentar. Cele doua strategii le acorda cetatenilor o pozitie centrala, angajandu-se sa sporeasca protectia terenurilor si a marii, refacand ecosistemele degradate si conferind UE un rol de lider pe scena internationala, atat in ceea ce priveste protectia biodiversitatii, cat si construirea unui lant alimentar durabil.

Noua strategie privind biodiversitatea abordeaza factorii-cheie ai declinului biodiversitatii, cum ar fi utilizarea nesustenabila a terenurilor si a marii, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea si speciile alogene invazive. Adoptata in plina pandemie de COVID-19, strategia este un element central al planului de redresare al UE, fundamental pentru prevenirea aparitiei unor epidemii viitoare si consolidarea rezilientei la acestea, precum si pentru oferirea unor oportunitati imediate de afaceri si de investitii pentru relansarea economiei UE.

Aceasta urmareste, de asemenea, sa integreze consideratiile legate de biodiversitate in strategia globala de crestere economica a UE. Strategia propune, printre altele, stabilirea unor obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor si a raurilor deteriorate, imbunatatirea sanatatii habitatelor si a speciilor protejate din UE, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluarii, „inverzirea” oraselor noastre, consolidarea agriculturii ecologice si a altor practici agricole favorabile biodiversitatii si imbunatatirea sanatatii padurilor europene. Strategia prezinta masuri concrete pentru a repune biodiversitatea Europei pe calea redresarii pana in 2030, inclusiv transformarea a cel putin 30 % din terenurile si marile

51

Europei in zone protejate gestionate eficient si, pentru cel putin 10 % din suprafata agricola, revenirea la elemente de peisaj bogate in diversitate.

Actiunile prevazute in domeniul protectiei, utilizarii durabile si refacerii naturii vor aduce beneficii economice comunitatilor locale, creand locuri de munca si crestere durabile. Va fi deblocata o finantare in valoare de 20 de miliarde EUR/an pentru biodiversitate prin diverse surse, inclusiv fonduri UE si finantare nationala si privata.

Strategia „De la ferma la consumator” va permite tranzitia catre un sistem alimentar durabil al UE, care protejeaza securitatea alimentara si asigura accesul la o alimentatie sanatoasa, produsa de o planeta sanatoasa. Strategia mentionata va reduce amprenta de mediu si climatica a sistemului alimentar al UE si va consolida rezilienta acestuia, protejand sanatatea cetatenilor si asigurand subzistenta operatorilor economici. Strategia stabileste obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv o reducere cu 50 % a utilizarii si a riscului pesticidelor, o reducere cu cel putin 20 % a utilizarii ingrasamintelor, o reducere cu 50 % a vanzarilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de ferma si acvacultura, precum si atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice. De asemenea, aceasta propune masuri ambitioase pentru a garanta ca optiunea sanatoasa este si cea mai usor accesibila pentru cetatenii UE, inclusiv imbunatatirea etichetarii pentru a raspunde mai bine nevoilor consumatorilor in materie de informare cu privire la alimentele sanatoase si durabile.

Fermierii europeni, pescarii si producatorii din domeniul acvaculturii joaca un rol esential in tranzitia catre un sistem alimentar mai echitabil si mai durabil. Acestia vor beneficia de sprijin din partea politicii agricole comune si a politicii comune in domeniul pescuitului, prin intermediul unor noi fluxuri de finantare si al programelor ecologice in vederea adoptarii unor practici durabile. Durabilitatea ca marca a Europei va deschide noi oportunitati de afaceri si va diversifica sursele de venit pentru fermierii si pescarii europeni.

In calitate de parti fundamentale ale Pactului verde european, cele doua strategii vor sprijini, de asemenea, redresarea economica. In contextul pandemiei de coronavirus, ele urmaresc sa consolideze rezilienta societatilor noastre la viitoarele pandemii si amenintari precum impactul asupra climei, incendiile forestiere, insecuritatea alimentara sau focarele de boala, inclusiv prin sprijinirea unor practici mai durabile pentru agricultura, pescuit si acvacultura si prin abordarea protectiei speciilor salbatice de fauna si flora si a comertului ilegal cu acestea.

52

Strategiile contin, de asemenea, importante elemente internationale. Strategia privind biodiversitatea reafirma hotararea UE de a oferi un exemplu pentru a face fata crizei biodiversitatii la nivel mondial. Comisia incearca sa mobilizeze toate instrumentele de actiune externa si parteneriatele internationale pentru a contribui la elaborarea unui nou cadru ambitios al ONU privind biodiversitatea la nivel mondial in cadrul Conferintei partilor la Conventia privind diversitatea biologica din 2021. Strategia „De la ferma la consumator” vizeaza promovarea unei tranzitii mondiale catre sisteme alimentare durabile, in stransa cooperare cu partenerii sai internationali.

Vicepresedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Criza provocata de coronavirus ne-a aratat cat suntem de vulnerabili si cat de important este sa restabilim echilibrul dintre activitatea umana si natura. Schimbarile climatice si declinul biodiversitatii reprezinta un pericol clar si actual pentru umanitate. Ocupand o pozitie centrala in cadrul Pactului verde, strategia privind biodiversitatea si strategia «De la ferma la consumator» preconizeaza crearea unui nou echilibru mai bun intre natura, sistemele alimentare si biodiversitate, pentru a proteja sanatatea si bunastarea cetatenilor nostri si, in acelasi timp, pentru a spori competitivitatea si rezilienta UE. Aceste strategii reprezinta o componenta fundamentala a amplului proces de tranzitie pe care il lansam.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara, a declarat: „Trebuie sa avansam si sa transformam sistemul alimentar al UE intr-o forta motrice pentru durabilitate. Strategia «De la ferma la consumator» va avea o influenta pozitiva si ampla asupra modului in care producem, cumparam si consumam alimentele, in beneficiul sanatatii cetatenilor, al societatilor si al mediului. Aceasta ne ofera oportunitatea de a reconcilia sistemele noastre alimentare cu sanatatea planetei noastre, de a asigura securitatea alimentara si de a raspunde aspiratiilor europenilor, care doresc alimente sanatoase, echitabile si ecologice.”

Comisarul pentru mediu, oceane si pescuit, Virginijus Sinkevičius , a declarat: „Natura este indispensabila pentru bunastarea noastra fizica si mentala, filtreaza aerul si apa, regleaza clima si asigura polenizarea culturilor noastre. Cu toate acestea, actionam ca si cum natura nu are importanta si pierdem astfel patrimoniul natural intr-un ritm fara precedent. Aceasta noua strategie privind biodiversitatea se bazeaza pe ceea ce a functionat in trecut si adauga noi instrumente care ne vor plasa pe traiectoria catre adevarata durabilitate, in beneficiul tuturor. Obiectivul UE este de a proteja si a reface natura, de a contribui la redresarea economica in urma

53

crizei actuale si de a deschide calea catre un cadru mondial ambitios de protejare a biodiversitatii intregii planete.”

Urmatoarele etape: Comisia invita Parlamentul European si Consiliul sa aprobe aceste doua strategii si angajamentele asumate de aceasta. Toti cetatenii si toate partile interesate sunt invitati sa participe la o ampla dezbatere publica. INTREBARI SI RASPUNSURI: Strategia „De la ferma la consumator” - crearea unui sistem alimentar sanatos si pe deplin durabil

 1. De ce ne este prezentata Strategia „De la ferma la consumator” tocmai acum?Criza provocata de coronavirus a subliniat importanta unui sistem alimentar solid si rezistent, care sa functioneze in toate circumstantele si care sa fie in masura sa asigure accesul la o oferta suficienta de produse alimentare la preturi accesibile pentru cetateni. De asemenea, aceasta criza ne-a sensibilizat extrem de bine cu privire la relatiile dintre sanatate, ecosisteme, lanturi de aprovizionare, modele de consum si limitele planetei. Este evident ca trebuie sa facem mult mai mult pentru a asigura sanatatea noastra si a planetei. Pandemia actuala este doar un exemplu. Aparitia din ce in ce mai frecventa a secetelor, a inundatiilor, a incendiilor forestiere si a noilor organisme daunatoare reprezinta o reamintire constanta a faptului ca sistemul nostru alimentar este amenintat si ca el trebuie sa devina mai durabil si mai rezistent. 2. Cum vor fi atinse obiectivele stabilite in Strategia „De la ferma la consumator”?Strategia stabileste obiective ambitioase:

reducerea cu 50 % a utilizarii pesticidelor chimice si a riscului reprezentat de acestea, precum si a utilizarii de pesticide mai periculoase cu 50 % pana in 2030;

54

reducerea pierderilor de nutrienti cu cel putin 50 %, garantand, in acelasi timp, ca fertilitatea solurilor nu va fi afectata. Aceste masuri vor reduce utilizarea ingrasamintelor cu cel putin 20 % pana in 2030.

reducerea cu 50 % a vanzarilor de substante antimicrobiene destinate animalelor de ferma si acvaculturii pana in 2030

si alocarea pentru agricultura ecologica a unui procent de 25 % din terenurile agricole pana in 2030.

In fine, strategia include, de asemenea, obiectivul ca toate zonele rurale sa aiba acces la banda larga de mare viteza pana in 2025, pentru a permite inovarea digitala.

Pe baza experientei acumulate in punerea in aplicare a Directivei privind utilizarea durabila (SUD), este evident ca se poate face mai mult pentru a reduce riscul global reprezentat de pesticide si de utilizarea acestora, prin promovarea unor practici de gestionare integrata, cu scopul de a se asigura ca, pentru protejarea culturilor, se vor utiliza, de preferinta, metode durabile, biologice, fizice si alte metode nechimice, precum si pesticide cu risc redus. Pentru a deschide calea catre alternative si pentru a mentine veniturile fermierilor, Comisia va lua o serie de masuri, printre care revizuirea Directivei privind utilizarea durabila a pesticidelor, consolidarea dispozitiilor privind gestionarea integrata a organismelor daunatoare (IPM) si promovarea unei mai mari utilizari a metodelor alternative sigure de protectie a culturilor impotriva organismelor daunatoare si a bolilor. De asemenea, Comisia va facilita introducerea pe piata de pesticide care contin substante active biologice si va consolida evaluarea riscului pentru mediu al pesticidelor.

Indicatorii existenti ofera informatii cu privire la vanzarile de pesticide, dar le clasifica, de asemenea, in functie de risc, permitand realizarea de progrese in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor care urmeaza sa fie cuantificate pe baza anuala. Pentru rafinarea abordarii, Comisia va elabora indicatori suplimentari si va propune modificari la Regulamentul din 2009 privind statisticile referitoare la pesticide.

Statele membre vor trebui sa ia masuri ambitioase si de anvergura pentru a pune in aplicare pe deplin legislatia existenta privind poluarea cu nutrienti (N, P), cu scopul de a evita pierderile de nutrienti conexe care polueaza aerul si apa, daunand sanatatii umane si mediului. Comisia va elabora, impreuna cu statele membre, un plan integrat de actiune pentru gestionarea nutrientilor, pentru a reduce si a preveni poluarea suplimentara cauzata de utilizarea excesiva de ingrasaminte si pentru a promova reciclarea nutrientilor proveniti din diverse tipuri de deseuri organice si

55

utilizarea lor ca ingrasaminte. Acest lucru va contribui la realizarea „obiectivului privind poluare zero” din cadrul Pactului verde european.

Pentru a limita si mai mult utilizarea substantelor antimicrobiene si pentru a promova utilizarea lor prudenta si responsabila la animale, noile regulamente privind produsele medicamentoase veterinare si furajele medicamentate, care se vor aplica incepand cu 2022, vor oferi o gama larga de masuri concrete. Impactul in practica al acestor regulamente se va concretiza in reducerea utilizarii substantelor antimicrobiene la animalele de ferma, ale caror vanzari vor fi monitorizate pe baza anuala.

Pentru a atinge obiectivul privind agricultura ecologica in UE, este esential sa se asigure o dezvoltare economica durabila a sectorului si sa se promoveze cererea. Pe langa masurile aferente politicii comune agricole (PAC), cum ar fi programele ecologice, investitiile si serviciile de consiliere, precum si masurile aferente politicii comune in domeniul pescuitului (PCP), Comisia va prezenta un plan de actiune privind agricultura ecologica.Acest plan va ajuta statele membre sa stimuleze atat cererea, cat si oferta de produse ecologice. Se va castiga astfel increderea consumatorilor prin campanii de promovare si prin achizitii publice ecologice. 3. Cum va sprijini aceasta strategie fermierii, pescarii si producatorii din domeniul acvaculturii?Fermierii, pescarii si producatorii din domeniul acvaculturii joaca un rol esential in punerea in aplicare a Pactului verde. Aceasta strategie urmareste sa recompenseze fermierii, pescarii si pe alti operatori din lantul alimentar care au facut deja tranzitia la practici durabile, sa permita tranzitia pentru cei care nu au facut-o inca si sa creeze oportunitati suplimentare pentru intreprinderile lor. Asteptarile cetatenilor evolueaza si determina schimbari semnificative pe piata alimentara. Produsele alimentare europene reprezinta deja standardul la nivel mondial pentru produse alimentare sigure, din abundenta, nutritive si de inalta calitate. Aceasta tranzitie le va permite, de asemenea, sa faca din durabilitate marca lor proprie si sa garanteze viitorul lantului alimentar al UE. Tranzitia catre durabilitate reprezinta o oportunitate de tip „pionierat” pentru toti actorii din cadrul lantului alimentar. Un exemplu de nou model de afaceri ecologic este sechestrarea carbonului de catre fermieri si silvicultori. Practicile agricole care elimina CO2 din atmosfera contribuie la obiectivul privind neutralitatea climatica si ar trebui sa fie recompensate, fie prin politica agricola comuna (PAC), fie prin alte initiative publice sau private (piata carbonului).

PAC va continua sa reprezinte un instrument-cheie in sprijinirea fermierilor

56

in tranzitia catre un sistem alimentar durabil. Propunerea de reforma a PAC din 2018 se concentreaza deja pe durabilitate si face legatura stransa intre sprijinul oferit de PAC si legislatia in materie de mediu, clima si siguranta alimentara.

Acesta include instrumente-cheie pentru indeplinirea obiectivelor prevazute de Pactul verde. Noile „programe ecologice” vor oferi o sursa importanta de finantare pentru a stimula practicile durabile, cum ar fi agricultura de precizie, agroecologia (inclusiv agricultura ecologica), crearea de particularitati topografice, sechestrarea carbonului in solurile agricole si agrosilvicultura. Statele membre si Comisia vor trebui sa se asigure ca programele ecologice dispun de resurse adecvate si ca sunt puse in aplicare in cadrul planurilor strategice. Comisia va sprijini introducerea unui buget minim care sa fie special alocat programelor ecologice. In plus, Comisia va colabora cu colegiuitorii pentru a se asigura ca ambitia Pactului verde este pe deplin reflectata in noua legislatie PAC.

De asemenea, Comisia va face recomandari fiecarui stat membru cu privire la cele noua obiective specifice ale PAC, inainte de a prezenta oficial proiectele de planuri strategice. Comisia va acorda o atentie deosebita abordarii obiectivelor Pactului verde si a celor care decurg din aceasta strategie si din Strategia in domeniul biodiversitatii pentru 2030. Ea va solicita statelor membre sa stabileasca valori nationale explicite pentru obiectivele din cadrul acestor strategii, tinand seama de situatia lor specifica si de recomandarile mentionate mai sus.

In plus fata de sprijinul semnificativ din viitorul Fond european pentru pescuit si afaceri maritime acordat cultivarii durabile de produse pescaresti, Comisia are in vedere adoptarea unor orientari ale UE pentru planurile de dezvoltare durabila a acvaculturii ale statelor membre si promovarea alocarii unor cheltuieli adecvate in temeiul fondului. 4. Cum veti asigura sprijinul financiar necesar pentru sectoarele care vor trebui sa se adapteze?Politica agricola comuna (PAC) si politica comuna in domeniul pescuitului (PCP) vor ramane instrumente esentiale menite sa sprijine tranzitia catre sisteme alimentare durabile, asigurand in acelasi timp un nivel de trai decent pentru agricultori, pescari si familiile acestora.

Cercetarea si inovarea sunt factori-cheie in accelerarea tranzitiei catre sisteme alimentare durabile, sanatoase si incluzive. In cadrul programului Orizont Europa, Comisia propune alocarea a 10 miliarde EUR

57

pentru cercetare si inovare in ceea ce priveste produsele alimentare, bioeconomia, resursele naturale, agricultura, pescuitul, acvacultura si mediul, precum si utilizarea tehnologiilor digitale si a solutiilor bazate pe natura in sectorul agroalimentar.

Fondul InvestEU va promova investitiile in sectorul agroalimentar, prin reducerea riscurilor aferente investitiilor facute de corporatiile europene si prin facilitarea accesului la finantare pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) si pentru intreprinderile cu capitalizare medie.

In 2020, cadrul UE pentru facilitarea investitiilor durabile (taxonomia UE), precum si strategia reinnoita privind finantarea durabila vor mobiliza sectorul financiar sa joace un rol esential in tranzitie si sa investeasca in mod mai durabil, inclusiv in sectorul agricol si in cel al productiei alimentare. De asemenea, PAC trebuie sa faciliteze din ce in ce mai mult sprijinul pentru investitii in vederea imbunatatirii rezilientei si a accelerarii transformarii digitale si ecologice a fermelor agricole. 5.Cum va asigura aceasta strategie securitatea alimentara?

Un sistem alimentar durabil trebuie sa asigure in permanenta o aprovizionare suficienta si variata a populatiei cu alimente sigure, nutritive, accesibile si durabile, nu in ultimul rand in perioade de criza. Schimbarile climatice si declinul biodiversitatii constituie amenintari iminente si de durata la adresa securitatii alimentare si a mijloacelor de subzistenta. Comisia va continua sa monitorizeze indeaproape securitatea alimentara, precum si competitivitatea fermierilor si a operatorilor din sectorul alimentar. Cresterea durabilitatii producatorilor de alimente va spori, in cele din urma, rezistenta acestora.

Comisia isi va intensifica coordonarea unui raspuns european comun la crizele care afecteaza sistemele alimentare, pentru a asigura securitatea si siguranta alimentara, pentru a consolida sanatatea publica si pentru a atenua impactul socio-economic al acestor crize asupra UE. Pe baza lectiilor invatate, Comisia va evalua rezistenta sistemului alimentar si va elabora un plan de urgenta pentru asigurarea aprovizionarii cu alimente si a securitatii alimentare, care sa fie pus in aplicare in perioade de criza. Rezerva pentru situatii de criza in agricultura va fi regandita, astfel incat intregul sau potential sa poata fi folosit in avans in caz de criza pe pietele agricole. Pe langa evaluarea riscurilor si masurile de gestionare care urmeaza sa fie activate in timpul unei crize, planul va institui un mecanism de raspuns la situatiile de criza alimentara, coordonat de Comisie si implicand statele

58

membre. Acesta va fi alcatuit din diverse sectoare (agricultura, pescuit, siguranta alimentara, forta de munca, aspecte legate de sanatate si transport), in functie de natura crizei. 6. Cum va fi abordata amprenta ecologica generata de cresterea animalelor si cum va fi ameliorata bunastarea animalelor?Cresterea animalelor face parte integranta din agricultura europeana si din sistemele alimentare ale UE. Pentru a reduce impactul cresterii animalelor asupra mediului si climei, dezvoltarea unei cresteri durabile a animalelor in UE va fi cruciala.

Politica agricola comuna (PAC) va insoti aceasta transformare prin sprijinirea solutiilor inovatoare si a practicilor durabile de crestere a animalelor. Cererea durabila va fi, de asemenea, promovata prin dezvoltarea unei etichetari durabile a alimentelor la nivelul UE si prin luarea in considerare a etichetarii in materie de bunastare a animalelor, pentru a corela eforturile de durabilitate de la nivelul fermei agricole cu cererea din partea consumatorilor. Comisia va facilita, de asemenea, introducerea pe piata a unor aditivi pentru hrana animalelor durabili si inovatori, care sa contribuie la reducerea amprentei legate de emisiile de gaze cu efect de sera (GES) conexe si a poluarii apei si aerului.

Pentru a incuraja consumatorii sa opteze pentru produse alimentare obtinute in mod durabil, Comisia va efectua o revizuire a programului UE de promovare a produselor agricole, pentru a spori contributia sa la productia si consumul durabile, in conformitate cu regimurile alimentare in continua schimbare. In ceea ce priveste carnea, aceasta revizuire ar trebui sa se axeze asupra modului in care UE poate utiliza programul sau de promovare pentru a sprijini metodele de crestere a animalelor cele mai durabile si eficiente din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

In plus, programul Orizont Europa va promova cercetarea, pentru a spori disponibilitatea si sursa proteinelor alternative, cum ar fi proteinele de origine vegetala, microbiana, marina, precum si insectele si inlocuitorii de carne.

Bunastarea animalelor duce la imbunatatirea sanatatii animalelor si a calitatii produselor alimentare, reduce nevoia de medicatie si poate contribui la conservarea biodiversitatii. Comisia evalueaza dispozitiile existente privind bunastarea animalelor, inclusiv privind transportul si sacrificarea animalelor si va revizui legislatia Uniunii in acest sens. Comisia va lua in considerare, de asemenea, optiunile privind etichetarea in materie de bunastare animala,

59

permitand consumatorilor sa isi exerseze dreptul de a alege oferind totodata stimulente fermierilor pentru imbunatatirea bunastarii animalelor. 7. Cum va contribui Strategia „De la ferma la consumator” la reducerea presiunii asupra stocurilor de peste din marile din jurul Europei?Comisia isi va intensifica eforturile de aducere a stocurilor de peste la niveluri durabile prin intermediul Politicii comune in domeniul pescuitului (PCP), in cadrul careia persista lacune in materie de punere in aplicare (de exemplu, prin reducerea practicii de aruncare inapoi in mare a capturilor), de consolidare a gestionarii pescuitului in Marea Mediterana in cooperare cu toate statele costiere si de reevaluare, pana in 2022, a modului in care PCP abordeaza riscurile generate de schimbarile climatice. Comisia va adopta, de asemenea, o serie de initiative pentru a asigura durabilitatea produselor pescaresti si accesul consumatorilor la o sursa de proteine cu amprenta de carbon redusa. Strategia revizuita privind acvacultura din UE va avea drept scop sa creasca productia si consumul, in UE, a unei game mai diversificate de produse pescaresti, precum si sa promoveze standarde si mai ridicate in ceea ce priveste protectia mediului si bunastarea animalelor. Ea va reduce dependenta de produse pescaresti importate si presiunea exercitata asupra stocurilor de peste. De asemenea, UE va debloca intregul potential al produselor alimentare durabile pe baza de alge si al surselor alternative de hrana pentru care exista o cerere crescanda. 8. Cum ii va incuraja strategia pe prelucratori si pe comerciantii cu amanuntul sa produca alimente mai diversificate si mai durabile?Operatorii din domeniul prelucrarii alimentelor si comerciantii cu amanuntul modeleaza alegerile alimentare. Amploarea si concentrarea acestora le confera o putere considerabila de a plasa productia si consumul de alimente pe o traiectorie durabila. Prin initiative de reglementare, dar si de alta natura, strategia este menita sa orienteze industria alimentara catre practici care sa le permita consumatorilor sa faca cu usurinta o alegere sanatoasa si durabila. Angajamentele voluntare vor fi incurajate printr-un cod de conduita al UE privind practicile comerciale si de marketing responsabile. 9. Ce masuri va lua Comisia pentru a sprijini consumatorii sa faca alegeri alimentare sanatoase si durabile?Consumatorii pot influenta, de asemenea, tipul de alimente produse (si metoda de productie), precum si provenienta lor. Cetatenii doresc o alimentatie sanatoasa provenita de la o planeta sanatoase si merita informatii clare pentru a putea face alegeri in cunostinta de cauza. Pentru a incuraja

60

industria alimentara sa ofere produse alimentare sanatoase si durabile, Comisia va propune etichetarea nutritionala obligatorie pe partea frontala a ambalajului si va lansa initiative de stimulare a reformularii produselor, inclusiv prin stabilirea de profiluri nutritionale, cu scopul de a restrictiona promovarea (prin mentiuni nutritionale sau de sanatate) a alimentelor cu un continut ridicat de grasimi, zaharuri si sare. Comisia va lua in considerare posibilitatea de a propune extinderea indicatiilor obligatorii de origine sau de provenienta la anumite produse, tinand totodata seama pe deplin de impactul asupra pietei unice.

Mai mult, Comisia va examina posibilitatea de a armoniza cererile voluntare privind protectia mediului si de a elabora un cadru durabil de etichetare a produselor alimentare, care sa integreze aspectele nutritionale, climatice, de mediu si sociale. Pentru a imbunatati disponibilitatea si preturile produselor alimentare durabile si pentru a promova regimuri alimentare sanatoase si durabile, inclusiv produse ecologice, in scoli si in alimentatia publica, Comisia va stabili cele mai bune modalitati de stabilire a unor criterii minime obligatorii pentru achizitiile durabile de produse alimentare.

In paralel, UE isi va intensifica lupta impotriva fraudei alimentare, pentru a asigura conditii de concurenta echitabile pentru operatori si pentru a consolida competentele autoritatilor de control si de aplicare a legii. 10. Cum asigura strategia luarea de masuri impotriva risipei de alimente?Comisia va depune eforturi pentru a extinde actiunea la nivelul UE, mobilizand statele membre, intreprinderile din sectorul alimentar si societatea civila, in special prin activitatea Platformei UE privind pierderile alimentare si risipa de alimente si incurajand punerea in aplicare a recomandarilor sale de actiune de catre toate partile implicate. Asumandu-si angajamentul de a atinge obiectivul privind dezvoltarea durabila al ONU de a reduce la jumatate, pana in 2030, risipa de alimente pe cap de locuitor la nivelul comertului cu amanuntul si al consumatorilor, Comisia va propune, pana in 2023, obiective obligatorii din punct de vedere juridic de reducere a risipei de alimente in intreaga UE. Aceste obiective vor fi definite in raport cu un scenariu de referinta stabilit in urma primei monitorizari la nivelul intregii UE a nivelurilor deseurilor alimentare, masurata in conformitate cu o metodologie UE comuna. Comisia va avea in vedere noi posibilitati de a integra pierderile alimentare si prevenirea generarii de deseuri in toate politicile relevante ale UE si va lua masuri pentru a consolida baza de date concrete pentru interventiile de prevenire a risipei de alimente.

61

 11. Cum va promova strategia o tranzitie globala catre sisteme alimentare durabile?UE se angajeaza sa ofere un exemplu in ceea ce priveste tranzitia catre sisteme alimentare durabile, nu numai in interiorul frontierelor sale, ci si in afara acestora. Prin intermediul cooperarii internationale, atat la nivel bilateral, cat si la nivel multilateral, UE va promova practici agricole si de pescuit mai durabile, va reduce defrisarile, va spori biodiversitatea si va imbunatati securitatea alimentara si rezultatele in materie de nutritie. Comisia va include aceste prioritati de tip „De la ferma la consumator” in orientarile privind programarea cooperarii cu tarile terte in perioada 2021-2027. Acordurile comerciale bilaterale ale UE ofera, de asemenea, un mijloc de a promova standardele de mediu ale UE in tarile terte, pe langa standardele de siguranta alimentara. Numeroase acorduri bilaterale includ deja capitole privind comertul si dezvoltarea durabila, precum si comertul si mediul. Unele dintre acestea contin dispozitii in domenii precum bunastarea animalelor in etapa de sacrificare sau utilizarea substantelor antimicrobiene. Comisia va dezvolta aliante ecologice privind sistemele alimentare durabile, pentru a raspunde provocarilor distincte din diferite parti ale lumii si va urmari atingerea unui rezultat ambitios cu ocazia summitului din 2021 al ONU privind sistemele alimentare. In fine, Comisia va propune instituirea unui cadru legislativ pentru sistemele alimentare durabile care, in combinatie cu etichetarea sau cu alte stimulente, va contribui la cresterea treptata a standardelor de durabilitate, astfel incat acestea sa devina norma pentru toate produsele introduse pe piata UE. Comisia Europeana

Vinul de azi: Primitivo di Manduria Grand Maestro 2017 - 98 puncte Luca Maroni Profit.ro scris astăzi, 09:05

Crama Maestro Italiano produce unele dintre cele mai apreciate vinuri încă din 1908.

62

Podgoriile de viță de vie sunt situate în regiunea Puglia din Italia, o zonă cu o lungă tradiție viticolă, vinurile produse aici reflectând caracteristicile zonei. Vinul de astăzi, Primitivo di Manduria, este un vin roșu intens, cu un buchet bogat și complex, care cucerește încă de la primele note de coacăze și gem de prune, urmate apoi de tentele de cacao, vanilie și tabac.

Pe palat, vinul dezvăluie taninuri delicați și dulci, cu arome de fructe de pădure roșii, condimente și cafea. Se recomandă servirea acestui vin la 16-18 grade Celsius, alături de brânzeturi, friptură, vânat și preparate din carne roșie. 

Joburi la Lidl în 30 de orașe. Vânzătorii care iau și 4.000 de lei net / lună  Andreea Dogar mai 24, 2020

Lanțul de hipermarketuri Lidl face angajări în această perioadă în 30 orașe din România, pe poziții foarte diverse, de la vânzători la manageri de magazin.

Joburile sunt disponibile în: – Arad, – Bacău, – Baia Mare, Balotești, județul Ilfov, Bragadiru, județul Ilfov, – București, – Calafat, – Caransebeș, -Câmpina, -Câmpulung Muscel, -Constanța, – Domnești, Ilfov, – Galați, – Ghiroda, – Gura Humorului, – Hunedoara, – Iernut, – Jimbolia, – Onești, – Pantelimon, Ilfov, – Pecica, județul Arad, – Ploiești, – Roman– Târgu Jiu, – Timișoara, – Titu, – Tulcea, – Tunari, Ilfov, – Voluntari, Ilfov, – Zalău

Sunt libere următoarele posturi:

– vânzător– ajutor de vânzător– asistent manager– lucrător în depozit (pregătire marfă)– șef de vânzări zona de vest a țării– stivuitorist intrare marfă – depozit– manager de magazin

Ce se oferă:

– majorări salariale anuale– tichete de masă în valoare de 15 lei tichetul– sporuri salariale– bonusuri și prime ocazionale– tichete cadou cu diferite ocazii

63

– asigurare medicală privată– pachete de asigurare medicală pentru membrii familiei– asigurare de accidente

Mai multe informații despre aceste locuri de muncă puteți afla aici și aici.

Ce salarii sunt la Lidl

Potrivit informațiilor publicate pe siteul undelucram.ro de foști și actuali angajți de la Lidl, unii dintre vânzătorii cu experiență ajung să câștige chiar și salarii de peste 4.000 de lei net pe lună.

De exemplu, un vânzător casier angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 5 ani, câștiga în septembrie 2019 un salariu lunar net de 4.100 de lei.

Un vânzător angajat full time în Drobeta Turnu Severin, cu o experiență în domeniu de mai puțin de un an, câștiga în martie 2019 un salariu lunar net de 3.400 de lei și tichete de masă de 315 lei.

Un responsabil pentru casele de marcat angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 3 ani, câștiga în anul 2018 un salariu lunar net de 3.300 de lei.

Un lucrător comercial angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga în anul 2019 un salariu lunar net de 3.000 de lei.

Un casier angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de un an, câștiga în mai 2020 un salariu lunar net de 2.540 de lei, un bonus de 1.200 de lei pe an, tichete de masă de 300 de lei pe lună și alte bonusuri de 400 de lei pe an.

Un manager adjunct angajat full time în Iași, cu o experiență în domeniu de 3 ani, câștiga în aprilie 2020 un salariu lunar net de 3.500 de lei.

Un manager angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 10 ani, câștiga în aprilie 2020 un salariu lunar net de 9.100 de lei.

Un șef de magazin adjunct angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de un an, câștiga în 2019 un salariu lunar net de 3.500 de lei.

64

Un vânzător angajat full time în Iași, cu o experiență în domeniu de mai puțin de un an, câștiga în martie 2020 un salariu lunar net de 2.250 de lei și tichete de masă de 250 de lei.

Un asistent manager angajat full time în Timișoara, cu o experiență în domeniu de 4 ani, câștiga în martie 2020 un salariu lunar net 3.600 de lei, un bonus pe an de 3.200 de lei și tichete de masă de 300 de lei pe lună.

Un casier și manipulator de marfă angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 12 ani, câștiga în martie 2020 un salariu lunar net de 2.600 de lei.

Un vânzător angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 3 ani, câștiga în martie 2020 un salariu lunar net de 2.600 de lei, tichete de masă de 300 de lei pe lună și alte bonusuri de 2.000 de lei pe an.

Un manager de magazin angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 6 ani, câștiga în ianuarie 2020 un salariu lunar net de 5.000 de lei.

* * *

Cum arata cel mai mare camion frigorific din lume Agrostandard | 25 May, 2020 |

Cel mai mare camion frigorific LHV din lume a fost lansat recent in Spania, fiind in prezent in perioada de testare. Camionul are 32 metri lungime, 70 tone si o capacitate de 66 de paleti EPAL Europa, fiind rezultatul unui proiect al Universitatii din Zaragoza, in colaborare cu producatorul SOR Ibérica, compania MAN, specializata in vehicule industriale, precum si cu sprijinul Directiei Generale a Traficului.Acest camion frigorific a fost proiectat pentru a facilita transportul mai multor marfuri cu mai putine resurse, contribuind astfel la imbunatatirea capacitatii de incarcare si la reducerea consumului de combustibil si emisiile.

65

Compania de transport Disfrimur din Murcia este cea care a efectuat acest prim test. Camionul frigorific MAN are 640 CP, cele doua remorci fiind conectate printr-un carucior. Exemplul Spaniei in ceea ce priveste implementarea conceptelor de transport inteligent ar putea fi urmat cat de curand si de alte tari europene. Sursa articol: FreshPlaza.fr

* * *

Compania Geometry anunță o inovație sustenabilă în domeniul retailului care ajută la combaterea COVID-19 25 mai, 2020 | ECONOMICA.net

Geometry, agenția de End to End Creative Commerce, parte a WPP, anunță inovația Handle on Hygiene, care constă într-un dispozitiv ce aplică instant un strat de lichid dezinfectant pe orice tip de mâner eliminând răspândirea germenilor cu un singur gest, informează compania prin intermediul unui comunicat transmis către Economica.net.

Această invenție este o parte a strategiei pe care Geometry a inițiat-o pentru a oferi soluții de igienă în retail în contextul pandemic actual și pentru ceea ce va fi nouă normalitate post COVID-19. De la apariția COVID-19, igienă publică a căpătat o importanța mult mai mare, iar igienă în spațiile comerciale este de mare interes pentru toată lumea. Organizațiile de sănătate atrag atenția publicului și îndeamnă la măsuri preventive de igienă. Multe dintre acestea se referă la dezinfectarea frecventă a zonelor cu care intră în contact mai multe persoane și care pot reduce riscul infectării. Că rezultat al acestei recomandări, vânzările de geluri dezinfectante și săpunuri antibacteriene a crescut, dar există o serie de lipsuri în privința dezinfectării suprafețelor utilizate de public, mai ales în spațiile comerciale, în zona de retail.

Tehnologia Handle on Hygiene oferă magazinelor comerciale o soluție viabilă Inovație dezvoltată anterior de Geometry, care este introdusă din nou pe piață, Handle on Hygiene, oferă retailerilor oportunitatea de a veni cu o soluție sigură, orientată către consumator ca măsură în lupta împotriva

66

răspândirii COVID-19. Această inovație unică în lume a fost concepută în 2015 de către Geometry Orientul Mijlociu și Nordul Africii și Barrows, producătorul de experiențe digitale și în mediul fizic din retail în parteneriat cu Lifebuoy, brand dezinfectant Unilever. Testată și implementată în mai mult de 500 de supermarketuri în decurs de 2 ani, tehnologia aplică instant un strat subțire de lichid dezinfectant pe orice mâner de cărucior disponibil în supermarket sau în magazinele comerciale, ucigând 99,9% germeni printr-un simplu gest.

Cumpărătorii din magazine sunt protejați pe durata întregii experiențe în magazin. Chiar dacă alimentele sunt atinse, cumpărătorul dezinfectează din nou mâinile și mânerul utilizând dispozitivul Handle on Hygiene. “Grație inovației premiate Handle on Hygiene și Geometry România poate oferi partenerilor din retail, dar și marilor transportatori interesați o soluție pe cât de simplă, pe atât de eficientă care poate rezolva una dintre problemele legate de siguranța clientului în spații publice închise” a declarat Mircea Pascu, General Manager Geometry România. Peste 1 milion de germeni pe mânere Experiențele de cumpărături sunt redefinite, iar o dezinfectare corectă și completă este acum posibilă. O serie de articole și studii universitare, inclusiv un studiu elaborat de Universitatea din Arizona a descoperit că pe mânerele cărucioarelor de cumpărături trăiesc tipuri periculoase de bacterii care devin gazed ideale pentru peste 1 milion de germeni. Situația epidemiologică din lume a adus în centrul discuțiilor obligativitatea unui protocol de igienizare fără precedent. Acest lucru este susținut și de Nielsen, care previzionează nevoia de transparență totală în rândul lanțurilor comerciale și detalii referitoare la măsurile de siguranță și sănătate luate de retailer.

În timp ce marii retaileri din întreaga lume au implementat măsuri pentru a proteja cumpărătorii în magazine, Geometry crede că soluțiile trebuie să fie sustenabile și să aibă un impact pe termen lung. Misiunea firmei acum este să susțină retailerii, brandurile și cumpărătorii în această perioada dificilă și s-a mobilizat rapid să repornească producția de dispozitive Handle on Hygiene și, în același timp, să le producă la niște costuri cât mai reduse, pentru a asigura un număr cât mai mare de unități în întreaga lume. În timp ce mecanismul de funcționare a fost testat și utilizat cu succes în supermarketuri la nivel global, tehnologia este ușor de adaptat pentru a fi aplicată pentru cărucioarele din aerorporturi, mânerelor din mijloacele de transport în comun sau alte tipuri de balustrade sau mânere care sunt frecvent utilizate de public.

* * *

67

Rapool, susține producția de rapiță și pune la dispoziția fermierilor genetică și semințe de o calitate și performanță ridicate! 24 mai 2020 Cotidianul Agricol  Cultura de rapiță deține o serie de avantaje care o transformă într-o cultură ce nu trebuie să lipsească din asolamentul fermierilor.

„La Rapool, susținem producția de rapiță și punem la dispoziția fermierilor genetică și semințe de o calitate și o performanță ridicate. An de an, echipa de amelioratori muncește asiduu pentru a răspunde nevoilor fermierilor, ajutându-ne să aducem pe piață hibrizi toleranți la secetă, cu rezistență ridicată la boli și cu un potențial de producție ridicat.

Considerăm cultura de rapița mai mult decât o simplă cultură sau o simplă producție. Pentru noi, rapița este un TOT unitar, oferindu-ne numeroase beneficii. Rapița – un gigant de creștere – Luând în considerare norma de semănat 2,5 – 3 kg/ha și perioada însămânțării – jumătatea lunii august și începutul lunii septembrie – rapița se dezvoltă rapid, ajungând să dețină o biomasă impresionantă de 20-30 t/ha. În plus, plantele bine dezvoltate pot absorbi mai mult de 100 kg/ha azot, evitând astfel eventuale pierderi de azot.

Rapița – un habitat – Un câmp înflorit de rapiță oferă 36 kg/ha polen și 144 kg/ha nectar pentru albine, care produc 100 kg/ha de miere de rapiță. Această cantitate acoperă consumul a 88 persoane pe durata unui întreg an.

Rapița – o mașinărie de producție – Dintr-o producție medie de 3,500 kg/ha se pot obține 1,600 litri de ulei de rapiță și 2,300 kg hrană pentru animale, rapița fiind așadar o sursă importantă de proteină nemodificată genetic.

68

Rapița – o sursă atractivă de proteină – Producția internă de rapiță sprijină furnizarea de proteină nemodificată genetic în Europa.

Astfel, un hectar de rapiță poate hrăni pe parcursul unui an trei bovine, care produc mai mult de 24,000 litri de lapte, cantitate anuală necesară pentru 461 persoane. Rapița – o premergătoare talentată – Cultură premergătoare, rapița crește potențialul de producție pentru cultura de grâu de toamnă cu 800 kg/ha, respectiv cu 10%. Această creștere echivalează 941 pâini pe hectar, asigurând astfel hrană pentru 10 persoane pe perioada unui an.

Rapița – un specialist în humus – Rapița are grijă de sol și produce pentru următoarea cultură 600 kg humus, asigurând o fertilitate durabilă a solului. În plus, rapița încetinește schimbările climatice datorită capacității mari de fixare a carbonului de 1,700 kg C/ha”, a subliniat Ing. Alina Petrea Marketing Manager & Product Manager

* * *

69