Stiri 23 decembrie 2019, partea a doua

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Afaceri de la zero. Radu Verdeşi a investit 100.000 de euro într-o pizzerie la intrarea în centrul vechi din Bucureşti şi are o treime din cumpărători din rândul turiştilor 23.12.2019Alina-Elena Vasiliu De la deschidere şi până acum, antreprenorul a mai investit încă aproximativ 100.000 de euro, atât în designul spaţiului, cât şi în dezvoltarea continuă.

Radu Paul Verdeşi a revenit în România în 2013 după ce a stat mai mulţi ani în Italia şi a „dospit“ ideea unei pizzerii, sub numele Latin Pizza, care i-a adus anul trecut venituri de 2,3 milioane de lei (500.000 de euro).

„Acest business a fost fondat din pasiunea mea de a găti, dar şi din dorinţa de a mă reîntoarce acasă după 12 ani de stat în Italia. Am vrut să vin cu ceva nou pe piaţă. În 2013, când am deschis eu în Bucureşti, nu mai exista nicio pizzerie cu un concept ca al meu“, povesteşte Radu Verdeşi.

Radu Verdeşi, proprietar, Latin Pizza: Avem clienţi de toate vârstele, pizza fiind un produs care, de obicei, place tuturor. Avem clienţii noştri fideli, dar, fiind poziţionaţi în centrul vechi, avem mulţi turişti.

Pizza artizanală pe care o prepară el se vinde la kilogram şi costă 6 lei per suta de grame şi 60 de lei per kilogram. Toate ingredientele necesare sunt importate din Italia, de la făină la mozzarella, sos de roşii, uleiul extravirgin, prosciutto, măsline. Din meniu fac parte tipurile clasice de pizza, dar şi specialităţi precum pizza Napoli, pizza cu cartofi, cu zucchini sau cu brânză feta.

Radu Verdeşi a lucrat în Italia vreme de 12 ani ca bucătar într-un restaurant de lux din Roma, unde a acumulat experienţă şi a „furat“ din secretele gastronomiei italieneşti. La întoarcerea în România, a investit circa 100.000 de euro pentru a deschide pizzeria aflată la intrare în centrul vechi din Bucureşti. Majoritatea banilor au fost folosiţi pentru achiziţia utilajelor. De la deschidere şi până acum, antreprenorul a mai investit încă aproximativ 100.000 de euro, atât în designul spaţiului, cât şi în dezvoltarea continuă.

În 2018, Latin Pizza i-a adus lui Radu Verdeşi venituri de 2,3 milioane de lei, cu un profit de 375.000 de lei. Numărul mediu de angajaţi care au lucrat pentru pizzerie a fost anul trecut de 26. Antreprenorul spune că ideea deschiderii unei a doua pizzerii nu este o prioritate pentru el în acest moment, ţinând cont că cea deja existentă îi ocupă tot timpul.

„Eu sunt foarte exigent cu produsul meu, lucrez aproape în fiecare zi, îmi place să am totul sub control. Nu pot să-mi imaginez cum aş putea fi în două locuri în acelaşi timp. Poate, dacă se mai stabilizează şi problema angajaţilor, o să mă gândesc şi la al doilea punct de lucru.“

Spaţiul Latin Pizza de la intrarea în centrul vechi, la ieşirea din Pasajul Latin, este împărţit în două zone şi are în total 66 de metri pătraţi, distribuiţi între parter şi etaj. Dospirea are loc într-un spaţiu separat, special amenajat pentru producţie.

„Avem clienţi de toate vârstele, pizza fiind un produs care, de obicei, place tuturor. Avem clienţii noştri fideli, dar, fiind poziţionaţi în centrul vechi, avem mulţi turişti. Aş putea spune chiar că 30% din clienţii noştri sunt turişti, mai ales

că localul nostru este deschis şi noaptea, până la ora 2.30, iar vinerea şi sâmbăta până la 5.30“, spune Radu Verdeşi.

 ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

- În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Primele business-uri afectate de reducerea numărului asistaţilor social: barurile. Ce s-a întâmplat într-o comună din Iaşi după ce asistaţii social au scăzut de la 254 la 4 Ilinca Nazarie 23.12.2019,

Într-o comună din Iaşi au fost închise patru din cele cinci baruri, iar în locul lor sunt magazine mixte, după ce primarul nu a mai dat ajutoare sociale. Neavând ce face, oamenii au început să muncească. „Au banul lor şi nu mai dau banii pe băutură, că toţi banii erau la crâşmă”, spune edilul.

În comuna Costuleni, din judeţul Iaşi, din cinci baruri a mai rămas doar unul. Două s-au închis şi două s-au transformat în magazine mixte, după ce, de doi ani, numărul asistaţilor sociali, cei care erau clienţi fideli ai barurilor, a scăzut dramatic.

Din toţi cei care primeau alocaţie de la primărie, doar 2% mai sunt acum pe statul de plată.

Viorel Ursu a avut un magazin deschis timp de 19 ani, în comuna Costuleni, iar pe lângă produsele alimentare şi cele metalo-chimice pe care avea la vânzare, la magazinul lui Viorel Ursu oamenii puteau să se servească şi cu un pahar cu băutură. Acum este închis, pentru că nu mai are cine cumpăra alcool, nici măcar „pe caiet”.

„Magazinul este practic închis de vreun an de zile. Nu prea am mai avut clienţi. Au decedat foarte mulţi pensionari şi nu prea mai aveam vânzare, iar asistaţii sociali veneau şi ei, că oricum treceau prin zonă. Dădeam şi pe caiet, sigur că dădeam pe caiet, că altfel nu aveau bani. Lăsau cam 100 de lei pe lună, din 200 cât primeau ajutor social, de unde să dea mai mult?", a povestit, pentru corespondentul MEDIAFAX, fostul afacerist din Costuleni, Viorel Viorel Ursu.

Pe magazinul său este, acum, lacăt pus pe uşă.

La fel e şi în centrul comunei, unde în curtea unui bar a rămas doar o masă cu câteva scaune şi o umbrelă, iar pe poartă e pus lanţul.

Explicaţia e simplă: din 254 de asistaţi sociali câţi erau în vara lui 2016, acum în Costuleni mai sunt doar patru.

„Când am venit aici şi am văzut cine sunt beneficiari ai acestor ajutoare, tineri la 30-31 de ani, soţ şi soţie, am făcut anchete sociale la sânge, acasă, şi, bineînţeles că în urma acestor anchete ni s-a dat dreptul să le suspendăm primirea de alocaţii, având în vedere că unii aveau ba drujbă, ba cal şi căruţă şi ceva nu mergea", a declarat, pentru MEDIAFAX, Mirică Dodan, primarul comunei Costuleni, judeţul Iaşi.

Cei 254 de asistaţi făceau muncă în folosul comunităţii, iar primarul recunoaşte că după ce le-a tăiat ajutoarele sociale „şi-a tăiat craca de sub picior".

„Mă foloseam de aceşti oameni, ei făceau muncă în folosul comunităţii, puteam să îi duc la curăţat de şanţuri, tăiat de lemne, curăţat poduri şi toate astea. Nu îi mai am. Şi erau şi votanţi siguri, cu ei puteam să câştig iar alegerile, dar mi-am asumat acest risc şi am zis nu, i-am trimis la muncă. <Domn' primar, ce fac, m-aţi dat afară, eu ce fac, unde să muncesc?>, asta veneau şi îmi spuneau. Şi am rezolvat.", spune Mirică Dodan.

Pe mai bine de jumătate din ei a reuşit să îi angajeze la diferite firme din Iaşi, iar restul lucrează cu ziua prin comună şi acum, pentru că au banul lor, muncit, oamenii nu îl mai dau pe băutură în sat.

„Au banul lor. Şi nu mai dau banii pe băutură, că toţi banii erau la crâşmă. Aveau deschis un cont, valoarea - cât avea de luat, 200 - 300 de lei din ajutorul social împreună cu soţia era înregistrată pe caiet la crâşmă. Când îi se termina debitul, gata, se oprea nu le mai dădea băutură. Venea următoarea lună, deschidea iar contul şi iarăşi îi găseai la crâşmă, nu în altă parte" , a explicat primarul.

Veniturile foştilor asistaţi sociali au crescut considerabil după ce s-au dus la muncă, iar efectele deja se văd.

„Banul muncit nu prea îl mai cheltuieşte, nu îl dă pe băutură. Nu mai sunt certuri în familie, nu au timp. Dacă luau şi beau şi se duceau acasă, se băteau cu nevasta. Asta făceau sau se apucau şi făceau alte minuni. Câştigă destul de bine, la una dintre companiile la care lucrează mai mulţi, sub 2.000 de lei nu e niciun salariu, bani în mână. Aşa că dacă lucrează amândoi, soţ şi soţie, au 4.000 de lei, iar la ţară sunt nişte bani. Acuma mă felicită, îmi dau dreptate", mai spune Mirică Dodon.

Acesta susţine că un alt efect al faptului că mulţi dintre foştii asistaţi sociali s-au angajat este acela al scăderii ratei abandonului şcolar al copiilor, pentru că acum oamenii din comună au mai multă grijă de copii şi le acordă mai mult timp.

Comerțul cu brazi a trecut la alt nivel. Facilități neobișnuite pentru clienți

Alecsandru Ion 23 decembrie 2019 Brazii cumpărați on-line sau cu plata prin card reprezintă ultimele tendințe în materie la cumpărarea unui pom de Crăciun. Totuși, pentru a veni în întâmpinarea clienților lor, comercianții au introdus și o facilitate care, la prima vedere, poate părea neobișnuită.

Anul acesta, prețurile la brazi pentru Crăciun variază de la 59 lei bradul tăiat și de la 199 bradul cu rădăcină crescut exclusiv în ghiveci. Pentru a veni însă în întâmpinarea clienților cărora Moșul nu le-a adus și bani suficienți pentru cumpărăturile de Sărbători, un întreprinzător a introdus rate la vânzarea brazilor.În astfel mod, simbolul Crăciunului poate fi și în casele celor care nu și-au putut permite să cumpere unul.Noi standarde„Compania noastră colaborează cu cei mai mari producători de conifere din Europa și deține o bază de date impresionantă cu speciile de brazi pe care le poate comercializa atât en-gros cât și en-detail. Conform principiilor ce guvernează piață Europeană de conifere, Silva Group România s-a aliniat la standardele ce se impuneau și garantează pentru calitatea și originea produselor comercializate”, a declarat întreprinzătorul, citat de dcbusiness.ro.

”Brazii comercializați de către compania noastră pot avea destinații diferite, de la Bradul (tăiat) clasic pentru Crăciun, până la brazii cu rădăcină, favorabili plantațiilor la cheie de dimensiuni mici sau mari. Pentru că prețurile să fie accesibile, tuturor clienților indiferent de categoria de varstă sau de venituri, ne-am gândit la această varianta de RATE, de altfel accesibilă pentru alte categorii de produse”, a adăugat el.

Achiziția cu cardul”În prezent, colaborăm deja cu 2 instituții bancare BT – card Star BT și CREDITE EUROPE – card avantaje, așadar clientul trebuie să dețină doar un CARD BANCAR fără altă formalitate”, precizează comerciantul.”Având în vedere că acest mecanism este deja implementat de 4 ani, până acum au existat cereri, ceea ce ne-a determinat să îl și promovăm și să îl menținem în continuare ( în 2017 a fost extins la BT, inițial fiind implementată cu CARD AVANTAJE). Ambele mecanisme sunt aplicabile și pentru vânzările ONLINE pe www.magazinuldebrazi.ro pe durata întregului an, permanent, dar și la toate punctele de vânzare brazi, în luna decembrie”, a explicat el. 

DIVERSE

Cum îţi dai seama dacă brânza este din lapte sau din uleiuri vegetale. Testul care poate fi făcut acasă 21 decembrie 2019, 04:04de Alina Mitran

Calitatea brânzei şi „falsurile“ puse pe piaţă au fost intens dezbătute la începutul acestei luni după ce reprezentantul Asociaţiei Patronale din Industria Laptelui a tras un semnal de alarmă, arătând că nu întotdeauna cumpărăm ceea ce scrie pe etichetă.

Dacă nu ai un furnizor de lapte şi produse din lapte de încredere, dar preferi să cumperi brânza de la piaţă, nu produsele din supermarket, ar trebui să ştii câteva elemente prin care poţi deosebi brânza „adevărată“ de produsele vândute drept brânză din lapte, dar realizate din grăsimi vegetale.

Ne putem înşela atunci când cumpărăm brânză chiar dacă alegem magazinele FOTO: arhiva Adevărul

După ce preşedintele Asociaţiei Patronatelor Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, a atras atenţia că este nefiresc să găsim pe piaţă, în această perioadă, telemeaăproaspătă de oaie sau de capră, pentru motivul simplu că nu prea mai este lapte pentru producerea acesteia, au apărut şi alţi specialişti care au explicat la ce să fim atenţi. Dacă vreţi să ştiţi exact ce cumpăraţi, iată câteva elemente de care să ţineţi seama, expuse de fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu. Iată cum spune acesta că putem deosebi diversele tipuri de brânză de „falsurile“ din comerţ. E drept, unele dintre metode presupun testarea produsului după ce l-aţi achiziţionat.

- Culoarea – brânza de oaie nu este la fel de alba precum cea produsă din laptele de vacă, consistenţa laptelui fiind alta. Astfel, brânza din lapte de oaie merge spre gălbuie, laptele fiind mai gras;

- Brânza din lapte are orificii în interior;

- Brânza din lapte nu trebuie să se dizolve la fierbere;

- O brânză de calitate, din lapte, frecată între degete se transformă în cremă, brânza din lapte fiind onctuoasă;

- Preţul brânzei din lapte nu poate fi foarte mic, asta pentru că un kilogram de brânză se obţine din 7-10 litri de lapte, care pe piaţă, la ţărani, nu are preţ sub 1,5 lei/kg, prin urmare nici brânza nu poate costa mai puţin de 10-15 lei/kg.

Chiar dacă probabilitatea să cumpăraţi de pe piaţă brânză produsă cu adevărat din lapte, nu din grăsimi vegetale, este mare, la fel de adevărat este că vi se poate vinde „telemea de oaie“ produsă preponderant din lapte de vacă, în acest caz nefiind vorba despre o problemă de siguranţă a alimentului, ci pur şi simplu de faptul că vi se vinde la un preţ mai mare (laptele de oaie este mai scump, prin urmare şi telemeaua produsă are un preţ mai ridicat) un produs care nu coincide cu ceea ce scrie pe etichetă sau în recomandarea producătorului.

Fermier: ”Ciobanul pe care l-am prins cu oile în grâul meu mi-a vandalizat tractorul!” agrointeligenta.ro22 decembrie 2019

Tractor vandalizat! Un fermier reclamă că utilajul său agricol a fost spart pe timpul nopții de către un crescător de ovine. Motivul conflictului îl reprezintă faptul că agricultorul l-a prins pe cioban cu animalele păscând în cultura sa de grâu.

”Aceasta este reacția unui cioban surprins pe holda de grâu. Cine ar trebui să se ia măsuri în acest caz. De 20 de ani ne confruntăm cu acest flagel în comuna Hoghis, județul Brașov”, ne-a scris fermierul Marius Pavel pe adresa redacției.

Cazurile precum cel de la Hoghiz nu sunt puține.

Conflictele sunt tot mai numeroase de la an la an, mai ales în iernile blânde, în care culturile de toamnă nu sunt acoperite de zăpadă și ajung să devină veritabile pășuni pentru animalele altor crescători de animale. În astfel de situații, agricultorul poate sesiza autoritățile, care trebuie să se deplaseze la fața locului și să amendeze încălcarea și distrugerea proprietății. Pentru recuperarea pagubelor, fermierului trebuie să se adreseze instanței.

Începând de anul viitor, când se așteaptă intrarea în vigoare a noii legi a vânătorii.

Actul normativ aflat în prezent la promulgare interzice pășunatul pe perioada iernii: ”păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deține cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deținătorului de teren agricol pe care se păşunează şi care este înregistrat la unitatea administrativ-teritorială”.

În cazul încălcării acestei legi, amenzile prevăzute sunt între 500 și 1.500 de lei.

Piaţa neagră a ţigaretelor a înregistrat în noiembrie prima creştere din 2019 F.F. Miscellanea / 22 decembrie

Piaţa neagră a ţigaretelor a înregistrat în luna noiembrie prima creştere din acest an, de 1,8 puncte procentuale, până la 12,3%, faţă de 10,5% în

septembrie, arată un studiu publicat duminică de Novel Research, potrivit căruia regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de contrabanda cu ţigări, relatează News.ro.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier.

Marian Marcu, director general Novel Research a declarat: "În noiembrie, se înregistrează creşteri ale contrabandei cu ţigarete în majoritatea regiunilor ţării. Doar în regiunea centru comerţul ilicit scade, cu 1,4 p.p. până la 0,3%. Regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de piaţa neagră, aflându-se în creştere cu 1,7 p.p. până la 30,2%.

Niveluri ridicate se înregistrează şi în vest (16,6%) şi în sud-vest (15,4%). Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, ponderea "cheap whites" scade abrupt, cu 19,4 p.p. până la 30%, iar Moldova (17%), Ucraina (13,8%) şi Serbia (1,2%) sunt în uşoară creştere. Studiul Novel este realizat pe un eşantion naţional reprezentativ de peste 2.500 de adulţi fumători, din circa 150 de localităţi din toate regiunile ţării, inclusiv mediul rural".

În ultimele două luni, autorităţile au desfăşurat acţiuni de amploare împotriva traficului ilicit de ţigări şi importante cantităţi de ţigări de contrabandă au fost confiscate atât în România, cât şi în ţările învecinate, spune, la rândul său, Adrian Pirau, director de vânzări şi operaţiuni la Imperial Tobacco Distribution Romania.

Potrivit site-ului Poliţiei Române, recent au fost confiscate 3.370.000 de ţigarete de diferite mărci, în urma a 34 de percheziţii efectuate de poliţiştii de la transporturi din Timişoara, în judeţele Timiş şi Arad.

Ţigaretele sunt cele mai traficate produse la frontierele României, spun reprezentanţii Poliţiei de Frontieră.

Producătorii de ţigarete consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le solicită fără succes de mai mulţi ani.

Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete, ei spun că este necesară intensificarea operaţiunilor la punctele de trecere a frontierei interne a UE, cu Bulgaria şi Ungaria, locurile de acces pentru produsele "cheap whites" şi tutun brut, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nestingherit în zona de competenţă a acestora - pieţe, oboare, staţii de metrou.

UNIUNEA EUROPEANA

The impact of the new CAP on organic farming By Mateusz Kucharczyk | EURACTIV.pl  Dec 20, 2019

"Demand for good food is growing, but we still need a diversified distribution system," said Nina Józefina Bąk from Dobrze Food Cooperative.

This article is part of our special report Climate change prevention measures in the new CAP.

With organic agriculture increasingly gaining recognition in the EU as providing benefits to farmers, consumers and the environment, EURACTIV.pl explores how the new CAP proposal works to support the promotion of this type of production.

Organic farming faces many challenges and an opportunity to change the face of the European agricultural landscape.

However, while industrial agriculture, geared towards mass food production and maximising profits continues to dominate, organic farms are gaining increasing popularity among both farmers and consumers in the EU.

This trend is set to continue as the new European Commissioner for Agriculture, Janusz Wojciechowski, has announced support for organic agriculture during his five-year term of office.

“One of my priorities will be to develop an action plan for organic farming,” said Janusz Wojciechowski in his first speech as EU Commissioner at the AGRI Outlook conference on December 10 in Brussels.

European farmers and entrepreneurs are now gearing up for the next step. That will come on 1 January 2021 with the entry into force of the EU’s new regulation on organic production and labelling of organic products.

In the EU, organic agriculture currently represents 6.7% of the member states’ farmland. That number is growing year on year “despite the many difficulties faced by farmers,” says Dorota Metera, President of the board of Bioekspert, a certification body in organic farming.

However, organic farming still needs financial support and incentivises for farmers, she told EURACTIV.pl. In her view, this support should include payments to farmers switching to organic food production and financial incentives to remain in organic farming.

The EU and individual member states support organic farming through subsidies from the second pillar of the Common Agricultural Policy, which is dedicated to rural development. Within the EU, on average 6.4% of the budget for agricultural and climate action is spent on this type of production, but the exact amounts vary from country to country.

But Metera says support varies widely across the EU, as it is up to each member state to decide how it wants to promote organic farming on its territory. “We have 200,000 organic farms across the EU, but the situation varies from country to country,” she said.

For instance, a country like France decided in 2017 to strive for food sovereignty. And one of its aims is to achieve 50% of local and organic food in the public sector of mass nutrition by 1 January 2022.

Meanwhile, Poland still lacks a similar initiative from the Ministry of Agriculture, she said.

Organic farming – a natural ally of environmental and climate action

Organic farming does not use synthetic chemical pesticides or readily soluble mineral fertilisers as opposed to conventional, mass-marketed products.

This is a clear environmental benefit for biodiversity and soil protection. Industrial agricultural methods, on the other hand, often improve farm productivity at the expense of the environment.

There are more examples of the positive impact of organic farming on the environment. One of these is the promotion of localities and short supply chains. Surveys show that Europeans are increasingly turning to regional food products, and the 2018 Eurobarometer survey shows that as many as three-quarters of Europeans take regional and local products into account when shopping.

Nina Józefina Bąk is a member of the Board of “Dobrze”, a food cooperative promoting high-quality food based on short supply chains in Warsaw. During a July debate on the future of European agriculture, hosted by EURACTIV.pl, she argued about the important role of short chains in modern, organic agriculture.

“Demand for good food is growing, but we still need a diversified distribution system. Small markets are disappearing, small shops are disappearing, even in small towns, and discounts are appearing in their place. We are even colonized by large retail chains,” she said.

She also raised the question of consumer awareness.

“The Polish state has ceased to promote organic food, so it is the norm to consider certified organic food as imported food. However, transporting food that generates CO2 emissions, i.e. food miles, is not ecological if we look at the impact on the environment holistically. We must shorten supply chains. Farmers and consumers must meet”.

Criticism

Meanwhile, most of the CAP money is spent on direct payments to farmers under the first pillar and will remain so after 2020, which has been heavily criticised by the European Coordination Movement Via Campesina (ECVC).

In addition, the second pillar of the CAP, which finances rural development and from which short chains could be supported, will face cuts, in line with the proposals of the European Commission.

The European Commission argues that the new rules will allow member states greater flexibility in the use of the financial resources allocated to them, which will contribute to the development of tailor-made programs, such as the promotion of short supply chains.

“Member states are also to be able to transfer up to 15% of their CAP allocations between payments and rural development and vice versa to ensure that they can finance their priorities and measures,” Metera added.

“Although the new CAP can be seen as positive in the context of organic farming, the changes are not progressing fast enough,” she said.

[Edited by Natasha Foote and Frédéric Simon]

EURACTIV's editorial content is independent from the views of our sponsors.

...............................................................

POLONIA

Guvernul polonez a aprobat un buget fără deficit pentru 2020 VECINI Profit.ro scris astăzi, 19:36 Guvernul polonez a aprobat luni bugetul de stat pentru 2020 care prevede că economia va înregistra o creștere de 3,7% iar inflația se va situa la 2,5%, informează agenția de presă PAP. De asemenea, bugetul prevede că anul viitor veniturile vor fi egale cu cheltuielile la 435,5 miliarde zloți (102 miliarde euro sau 113 miliarde dolari), scrie Agerpres.

Premierul Mateusz Morawiecki a subliniat că bugetul pentru anul viitor este unul orientat spre creștere și care asigură continuarea finanțării pentru programele de asistență socială. "În contextul turbulențelor din jurul nostru, inclusiv Brexit, încetinirea creșterii economice în zona euro și disputele comerciale dintre China și SUA, acest buget stabil și echilibrat ne oferă un sentiment de confort și o plasă de siguranță pentru 2020", a declarat Morawiecki în conferința de presă de după reuniunea Cabinetului. Anterior, premierul

Morawiecki a declarat că bugetul pe 2020 va fi primul buget al Poloniei fără deficit de după căderea comunismului și începutul reformelor de piață în urmă cu trei decenii.

OLANDA

„Fără agricultură nu poate exista mâncare”: Protest cu tractoare împotriva legilor ecologice ale UE In dec. 21, 2019  

Amsterdam a fost sufocat cu coloane de tractoare într-o grevă neavizata, după votul guvernului olandez pentru a adopta o nouă legislație ecologică care va dăuna sectoarelor agricole și construcțiilor.

Ziarul olandez De Telegraaf a raportat că fermierii au dat cafea fierbinte polițiștilor. O coloană de vehicule blindate a fost desfășurată de poliția militară a guvernului olandez pe masura ce tractoarele s-au apropiat de clădirile parlamentului.

Protestul a luat în mod clar poliția prin surprindere, iar planificarea sa a avut loc în secret, organizatorii referindu-se la aceasta ca la un „atac surpriză” asupra Amsterdamului.

„Misiunea secretă” a venit ca răspuns la o lege de urgență adoptata de guvern, privind reducerea emisiilor de azot. Legi similare au mai fost adoptate si în alte tari din Europa, ca răspuns la deciziile recente ale Uniunii Europene privind politicile ecologice. Grupurile de fermieri contestă modul în care se măsoară emisiile și susțin că activitatea lor nu este atat de dăunătoare cum susțin guvernele și ca, asa cum se afirma in protest, fără agricultură nu poate exista mâncare.

Politicianul olandez Geert Wilders, care a sprijinit în mod special fermierii, deși este cunoscut mai ales pentru opoziția sa împotriva islamificării Olandei și Europei, este un populist și se află în fruntea alegătorilor care militeaza

împotriva Uniunii Europene. El a numit miercuri „eroi” fermierii și a spus că îi susține împotriva „freneziei” anti-azot care le va distruge traiul.

Legile au afectat, de asemenea, industria construcțiilor, după deciziile privind sistarea autorizațiilor de construcție ale proiectelor care au încălcat legi ecologice emise de UE. Parlamentul olandez a votat, de asemenea, reducerea limitelor de viteză pe autostrăzile din întreaga țară de la 80 la 60 de mile pe oră, pentru a reduce poluarea.

Într-o mișcare îndrăzneață, care a arătat clar dedicația guvernului olandez pentru politica ecologică asupra producției de alimente, acesta a anunțat miercuri că va oferi sprijin agricultorilor „care vor să se oprească voluntar”. Acest lucru, alături de o schemă voluntară în care guvernul cumpără fermele de porci de la fermieri, ilustrează o națiune care își mituieste proprii producatori de alimente pentru a-si înceta producția.

Vorbind agricultorilor marți seara, domnul Wilders a spus că, mai degrabă decât reducerea la jumătate a numărului de porci din țară – Olanda este un producător semnificativ la nivel mondial de carne de porc – țara ar trebui, în schimb, să reducă la jumătate numărul de membri liberali ai Parlamentului.

Protestul cu tractoare din această săptămână nu este primul din Europa. Peste 8.000 de tractoare au descins in Berlin, în noiembrie, pentru a protesta pentru probleme similare legate de legile verzi. La Haga, cpitala Olandei, a fost lovita și ea de un protest în masă în octombrie, când se estimează că 3.000 de tractoare au oprit guvernul. Într-un moment suprarealist, poliția a încercat să închidă drumurile care duceau în oraș, dar fermierii au folosit capacitățile off-road ale mașinilor lor pentru a conduce pur și simplu în jurul blocajelor rutiere și pentru a continua, potrivit rapoartelor.

FRANTA

Președintele Franței dă un exemplu și renunță la pensia specială  Andreea Dogar dec. 22, 2019Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că renunță la viitoarea sa pensie de președinte, relatează AFP, potrivit publicației „Le Point”.

Astfel, Emmanuel Macron va deveni primul președinte francez care renunță la beneficiile unei legi din 1955. Potrivit acesteia, foștii șefi de stat primesc, la plecarea din funcție, o pensie echivalentă cu salariul unui consilier de stat, adică 6.220 de euro brut pe lună.

Această sumă nu este condiționată de durata mandatului, de vârstă sau de veniturile persoanei în cauză.

Emmanuel Macron FOTO: en-marche.fr/via Facebook

Administrația Prezidențială a anunțat că Emmanuel Macron a ales să nu primească această sumă de bani, indiferent dacă va avea un mandat sau două.

Decizia președintelui francez vine în contextul în care el dorește să impună o reformă a pensiilor (un regim universal de puncte, inclusiv pentru foștii șefi de stat, care să înlocuiască cele 42 de scheme de pensii care există în prezent în Franța în funcție de domeniu, statut etc). Concret, Emmanuel Macron dorește să uniformizeze sistemul aplicând aceleași reguli de calcul pentru toți (atât în domeniul public, cât și în cel privat, inclusiv în domeniile care au reguli speciale). Toate aceste sisteme ar urma să fie înlocuite de un sistem universal pe puncte.

Dacă reforma va fi adoptată, niciun președinte nu va mai putea beneficia de legea din 1955.

Totodată, Emmanuel Macron, care a împlinit sâmbătă 42 de ani, a decis să renunțe și la viitorul loc pe care l-ar fi avut asigurat în Consiliul constituțional, în care toți foștii președinți sunt membri pe viață, beneficiind de o indemnizație lunară de 13.500 de euro.

Reforma dorită de președintele francez a fost însă dur criticată de o parte a societății, iar sindicatele au anunțat proteste și greve.

SPANIA

Spania are peste 2,32 milioane hectare de terenuri agricole abandonateLiviu GORDEA  23 decembrie 2019 -

Până să aflăm care este situaţia reală de la noi, autorităţile spaniole au venit în faţa opiniei publice cu date clare privind suprafaţa terenurilor abandonate şi necultivate în scopuri agricole.

Astfel, conform calculelor efectuate de Agenţia de Plăţi Spaniolă, ar fi vorba de cel puţin 2,32 milioane de hectare care nu sunt lucrate. Suprafaţa agricolă abandonată este considerată acel teren care nu a mai fost utilizat în scop agricol pentru cel puţin cinci ani, potrivit criteriilor stabilite de sistemul de informaţii geografice pentru parcelele agricole, instrumentul UE de control al schemelor de ajutor asociat PAC.

În aceste condiţii, se constată că există puţin peste 94.000 de hectare declarate în cererile de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă, care, din cauza controalelor ulterioare, au fost clasificate ca terenuri abandonate. Din această suprafaţă totală abandonată, 66,7% corespunde terenurilor arabile, în special din regiunile Castilia-La Mancha (15.309 hectare), Murcia (12.879 hectare) şi Aragón (10.740 hectare).

Alte 33,1% corespund culturilor permanente. Cu toate acestea, însă, trebuie menţionat faptul că această suprafaţă reprezintă doar 0,5% din totalul parcelelor agricole declarate, care, în 2017, au depăşit 18,22 milioane de hectare. Astfel, Agenţia de Plăţi Spaniolă estimează că suprafaţa totală necultivată din Spania se ridică la aproximativ 2,32 milioane hectare, reprezentând 7,4% din suprafaţa totală declarată pentru schemele de sprijin.

Aproape 48% din această suprafaţă neutilizată este teren arabil, alte 43,2% sunt culturi permanente, iar restul de 9,1% sunt păşuni permanente.

MARE ABRITANIE

Tesco a suspendat un furnizor chinez în urma unor suspiciuni privind forţa de muncă ilegală A.I.G. Internaţional / 23 decembrie

Retailerul britanic Tesco a suspendat duminică un furnizor chinez de felicitări de Crăciun, în urma unui articol din presă potrivit căruia un client a găsit un mesaj scris într-o felicitare care afirmă că aceasta a fost împachetată de prizonieri străini care sunt victime ale muncii forţate, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Tesco a declarat: "Detestăm folosirea muncii prizonierilor şi nu o vom permite niciodată în lanţul nostru de furnizori. Am fost şocaţi de aceste acuzaţii şi am suspendat imediat fabrica la care sunt produse

aceste felicitări şi am deschis o investigaţie. De asemenea, am retras de la vânzare aceste felicitări, în timpul investigaţiei".

Potrivit publicaţiei The Sunday Times, mesajul este următorul: "Suntem prizonieri în închisoarea Shanghai Qingpu din China. Obligaţi să muncim împotriva voinţei noastre. Vă rugăm să ne ajutaţi şi să anunţaţi organizaţiile de protecţie a drepturilor omului. Folosiţi linkul pentru a-l contacta pe Peter Humphrey."

Peter Humphrey este un fost jurnalist britanic şi investigator al fraudelor corporative. În 2014, Humphrey şi soţia sa, au fost condamnaţi în China pentru că au obţinut în mod ilegal informaţii private despre cetăţeni chinezi. Cuplul a fost deportat din China în iunie 2015, după reducerea pedepselor lor cu închisoarea.

Mesajul din felicitare a fost găsit de o fetiţă în vârstă de 6 ani din Londra. Tatăl ei l-a contactat pe Humphrey.

Humphrey a declarat: "Nu am nicio îndoială că sunt prizonieri din Qingpu care m-au cunoscut înainte de eliberarea mea în iunie 2015 din închisoarea suburbană unde am petrecut 23 de luni".

Tesco a precizat că furnizorul fusese supus unui audit în urmă cu o lună. Tesco donează 300.000 de lire sterline (390.000 dolari) pe an din vânzarea felicitărilor unor organizaţiilor de caritate, potrivit sursei citate.

INDIA

Țara în care prețul cepei a crescut de zece ori în ultimele luni Ramona Dascălu 13 decembrie 2019Preț record la ceapă în India! Foarte utilizată în bucătăria indiană, ceapa s-a scumpit semnificativ pe parcursul acestui an, atingând un maxim de 200 de rupii (2,79 dolari) pe kilogram în unele oraşe din India, adică de 10 ori mai mult decât costa un kilogram de ceapă în urmă cu 10 luni de zile.

De vină pentru creșterea prețului la ceapă sunt ploile neobişnuite care au distrus recoltele.

În acest context, guvernul de la New Delhi a decis nu doar să interzică exporturile de ceapă, dar şi să importe în regim de urgenţă ceapă din ţări precum Turcia şi Egipt. Însă, aceste măsuri nu au dus la scăderea preţurilor la ceapă, care în prezent este mai scumpă decât merele sau rodiile, potrivit Agerpres.

Scumpirea cepei a declanșat proteste la nivel național, interpelări în Parlament, furturi de ceapă și nu în ultimul rând pierderi semnificative pentru proprietarii de restaurante.

“Oamenii vin în restaurantul nostru pentru mâncarea non-vegetariană care necesită foarte multă ceapă. Nu putem să reducem cantitatea de ceapă utilizată pentru că asta ar schimba gustul mâncării”, spune Thoke, care în prezent cheltuie 22.000 de rupii (307 dolari) în fiecare săptămână pe ceapă faţă de 2.500 de rupii, cât cheltuia pe săptămână la începutul anului.

Spre deosebire de Thoke, alţi proprietari de restaurante au început să utilizeze mai puţin ceapă sau să folosească substituenţi precum varza. “Nu ne mai putem permite. În mod clar am redus cantitatea de ceapă pe care o utilizăm”, spune Nagarajan D., proprietarul lanţului de restaurante Sendhoor Cafe.

Chiar şi gospodăriile obişnuite sunt forţate să îşi modifice dieta. “Nu ne putem permite să cheltuim 150 de rupii sau mai mult pentru un kilogram de ceapă. Guvernul ar trebui să facă ceva pentru a coborî preţurile”, spune Parvati Patil, o gospodină din Mumbai.

Creşterea preţurilor a forţat unele autorităţi locale să înceapă să vândă ceapă la preţuri subvenţionate, la fel ca şi în cazul unor cereale precum grâul sau orezul. “Chiar şi cei care încetaseră de mult să mai cumpere alimente din sistemul public de distribuţie au început acum să stea la coadă pentru ceapă”, a dezvăluit un oficial din statul Bengalul de Vest care se confruntă cu problema cozilor lungi de cumpărători interesaţi să cumpere ceapă la preţuri subvenţionate.

SANATATE si GASTRONOMIE

Secretul sarmalelor sănătoase, prezentat de un medic specialist în nutriție: ‘Dacă nici aşa nu vor, Dumnezeu cu ei!’ Cristina Popescu

 Sarmalele pot fi pregătite sănătos şi pot reprezenta o mâncare hrănitoare şi benefică organismului.

„Gătite sănătos înseamnă carne slabă, chiar şi de porc, dar slabă. Românii însă fug de carnea slabă, adoră grăsimea. Folosesc carnea slabă doar la fripturi. Vă spun din experienţa mea de-a lungul anilor. Se pot face sarmale cu carne de curcan sau carne de pasăre, cu orez brun în loc de orez alb şi niciodată cu smântână deasupra”, a explicat prof. univ. dr. Boli de Nutriție și Metabolism, medic primar Nicolae Hâncu, potrivit doctorulzilei.ro.

Secretul roșiilor tăiate

Sarmalele pot fi fierte împreună cu afumătura, dar aceasta nu trebuie consumată. Între straturile de sarmale se pot pune roşii tăiate care împrospătează mult gustul sarmalelor. Este o mică păcăleală! Ai impresia că mănânci afumătură, dar nu faci asta, iar sarmalele preparate astfel sunt excepţionale.

Persoanelor foarte pretenţioase care cred că sarmalele fără smântână nu sunt sarmale, care sunt afectate pe plan psihic de consumul de sarmale, le spun să folosească iaurt. Dacă nici aşa nu vor, le spun Dumnezeu cu ei! Să consume ceea ce vor că asta e. Mai e ceva. Varza tocată la sarmale trebuie să fie foarte bine reprezentată, pentru că varza fiartă reprezintă o bogăţie nutriţională. E bogată în fibre, în antioxidanţi şi vitamina C.

Cine a inventat clementinele? Secretul neștiut al celui mai consumat fruct al sezonului  Ancuța Paraschivoiu  -20 decembrie 2019

Clementinele au ajuns să fie mai consumate decât portocalele în timpul sărbătorilor de iarnă. Sunt preferate de români pentru că sunt mai ușor de desfăcut și sunt puțin mai dulci.Deși le consumăm în cantități industriale, puțini știu de unde vin clementinele și cine le-a inventat. Se spune că clementinele ar fi fost descoperite accidental, prin hibridizare, de către părintele Clément Rodier, în 1902. Rodier era un monah francez agronom de la sfarsitul secolului al XIX-lea, membru al unei comunitati crestine, se ocupa cu gradinaritul si de plantatiile dintr-un orfelinat aflat in Misserghin, orasel algerian din regiunea Oran.

Împreună cu botanistul Louis-Charles Trabut, care era presedintele Societatii de horticultura din Algeria, i-a venit ideea sa incruciseze un mandarin cu un portocal, potrivit Direct Matin.

Inițial, fructul s-a numit „mandarineta”, apoi „clementina”, la initiativa botanistului Louis-Charles Trabut, ca un omagiu adus „fratelui Clement”.

Ce conține o clementină?

48.800 mg de vitamina C, 0.600 mg de niacină și 0.200 g de tocoferol.

Mineralele pe care 100 de grame de clementine le conțin: potasiu (177 mg), calciu (30 mg) și fosfor (21 mg).

Clementinele sunt recomandate în această perioadă. 100 de grame de clementine conțin mai puțin de 60 de calorii, vitamina C, magneziu și fier. care ajută sistemul muscular și nervos, dar și potasiu și calciu.

Sunt formate din 86% apă și fibre. Acestea ajută foarte mult în procesul de digestie și au un aport deosebit la micşorarea colesterolului din sânge. Fibrele şi potasiul ajută în procesul de detoxifiere. Clementinele mai sunt utilizate în tratarea urticariilor și previn formarea cheagurilor de sânge.

Clemnetinele nu conțin sâmburi, așadar, pot fi înmulțite doar prin altoire. Acestea rezistă mai mult decât mandarinele și își păstrează aroma.

Gastronomia românească este încă una tradițională In dec. 21, 2019  

Chef David Contant face o radiografie rapidă a obiceiurilor culinare din România: carne de porc, multă carne de pui și ceva carne de vită.

Românii au o anumită preferință pentru carnea de porc și pui, păstrându-și gastronomia în zona tradițională specifică acestei zone, consideră David Contant, Master profesor la Institut Culinaire Disciples Escoffier România. De asemenea, le place să adauge din când în când carne de vită în meniul lor, chiar dacă consumul de carne de vită în țară este încă sub media în UE.

Într-un interviu scurt pentru EuroMeat News, bucătarul francez explică de ce există mult loc pentru îmbunătățiri și inovații în gastronomia românească, care are avantajul mâncării de fină calitate produsă în țară.

https://youtu.be/hEhM3l0VuIY În acest moment, bucătarul Contant predă studenților români și străini secretele artei culinare într-un Institut din București.

DOSAR

Solutiile pentru produse de calitate la un pret rezonabil, vin chiar de la oieri In dec. 20, 2019   

Pentru minutele urmatoare reporterul nostru Marius Milea a pregatit un interviu cu un oier din Arad si lider de asociatie profesionala. Interesant in acest material, este ca vor fi prezentate cateva solutii, cu adevarat viabile, pentru ca fermierii sa-si vada munca incununata de success, iar consumatorii sa se bucure de produse de calitate, platind rezonabil.

https://youtu.be/BcXHuM2WnMk

Ţăranul din nordul României care ţine o avere în poiată. Cele mai ieftine găini pe care le creşte costă minimum 100 de euro 21 decembrie 2019,

Cosmin Pătraşcu Zamfirache Benone Şuleapă în coteţul găinilor sale FOTO Cosmin Zamfirache

Un botoşănean dintr-un sat de la marginea României reuşeşte să facă performanţă într-un domeniu inedit în România. Benone Şuleapă are 45 de ani şi de câţiva ani s-a dedicat total pasiunii pentru găini de rasă. Creşte păsări de pe toate continentele şi câştigă, pe bandă rulantă, concursuri naţionale, de profil.

Benone Şuleapă are 45 de ani şi locuieşte în satul Talpa, judeţul Botoşani, aproape de graniţa României cu Ucraina. Ca mulţi oameni din partea locului, trăieşte de o viaţă din agricultură şi din creşterea animalelor. Acum aproape şapte ani, viaţa lui Benone Şuleapă a fost schimbată radical de o pasiune inedită în acest colţ de ţară: găinile de rasă.   

„Am fost cu nişte prieteni la un târg agro-zoo în ţară şi am văzut o găină de rasă. A fost dragoste la prima vedere, dacă se poate spune. M-am trezit că puneam întrebări peste întrebări şi mă tot învârteam pe acolo. La noi aici, găinile sunt din astea obişnuite, contează să facă ouă, să aibă lumea ce mânca. Dar eu de atunci numai asta am visat, găini şi cocoşi de rasă“, spune Benone Şuleapă. Din momentul acela, botoşăneanul de la Talpa a cheltuit o avere pe găini de rasă. Le creşte, le înmulţeşte, învaţă în permanenţă despre ele. Mai mult decât atât, între timp, a devenit şi un „găinar campion“.   O artă învăţată în timp    Încă din ziua în care a văzut prima găină de rasă, Benone Şuleapă a făcut şi prima achiziţie. Apoi, pe unde mergea, pe la târgurile agro-zoo din ţară cumpăra găini de rasă. La început, nu cunoştea mare lucru despre aceste păsări. Le cumpăra doar fiindcă erau frumoase şi-i plăceau. „Îmi încântau ochiul. Cumpăram fără să ştiu ce rasă cumpăr. Pur şi simplu, dacă era frumoasă o luam – şi dacă-mi permiteam, evident. Sunt foarte scumpe găinile de rasă. Dar nu cunoşteam prea multe despre ele. Luam şi ouă, ieşeau mai mulţi cocoşi decât puicuţe. Era aşa, alandala, la început“, spune botoşăneanul. Apoi, Benone Şuleapă a început să înveţe din greşeli şi, mai mult, decât atât a început să studieze lucrări de

specialitate.     Cocoş Conchichina FOTO Benone Şuleapă „Îmi doream aşa de mult încât, aşa, după o anumită vârstă, când oamenii se liniştesc, eu m-am apucat de învăţat. Am cerut sfaturi, am citit cărţi, am învăţat rasele, ce hrană au nevoie. Tot ce trebuie. Abia atunci pot spune că am început să cresc găini de rasă. Până atunci, a fost risipă“, spune Benone Şuleapă.

Pentru botoşănean, creşterea găinilor e o artă. „Creşterea lor trebuie făcută cu multă ştiinţă, nu la întâmplare, fiindcă nu se obţin rezultate. Nu mănâncă orice, nu trăiesc oriunde şi, mai ales, au nevoie de multă afecţiune. Când am spus asta, unii m-au luat în râs poate, dar este adevărat.“   Averea din poiată   Din 2013, Benone Şuleapă a investit constant în găini de rasă. Nu s-a uitat la bani. Economiile strânse le-a dat pe găini, cocoşi şi ouă. „După ce am învăţat suficient cât să recunosc rasele şi mai ales modul în care se cresc, abia atunci am început să investesc serios. Am dat foarte mulţi bani. Nu ştiu să spun cât am investit până acum, fiindcă sunt investiţii în multe direcţii când vine vorba de găini de rasă. Păsările costă mult, mai costă hrana, medicamentele şi vitaminele. Este o investiţie complexă“, spune botoşăneanul. Un singur exemplar de găină de rasă poate ajunge la câteva sute de euro. Cele mai ieftine se vând cu 100-150 de euro.

. Găină brahma FOTO Benone Şuleapă   

Găinilor de rasă le trebuie hrană specială, pe care se duc sute de lei. Este vorba despre un nutreţ combinat, care conţine peste 15% proteină, dar şi cu aminoacizi, precum lizină, metionină şi cistină. La toate acestea se adaugă raţii de porumb, orz, ovăz, făină de lucernă, şrot de floarea-soarelui şi soia. În general, pentru o găină de rasă grea, aşa cum creşte Benone Şuleapă, trebuie asigurat zilnic un necesar de 450 de calorii. Ceea ce înseamnă o cheltuială substanţială.    De asemenea, se cheltuie pe tratamente pentru imunizarea găinilor sau combaterea paraziţilor.

Găinile lui Benone Şuleapă trăiesc în cuşti special amenajate, dar există şi o curte interioară mică, închisă pentru a le proteja de frig şi intemperii. În fiecare zi este schimbat talaşul găinilor. „Ele au nevoie de o hrană vitaminizată, administrată la anumite intervale, după anumite principii. Trebuie să aibă curat, apă proaspătă, ca pentru nişte prinţi şi prinţese. Altfel, nu se obţin rezultate, nu cresc să-ţi bucure ochiul cu penajul şi forma trupului adecvată rasei“, spune Benone Şuleapă. Poiata botoşăneanului din Talpa este o adevărată avere: „Numai un singur exemplar poate să ajungă la sute de euro. Depinde de rasă, de exemplar, de premiile obţinute“, spune Benone Şuleapă.   Bijuterii cu pene   În momentul de faţă, după şase ani de studii şi experienţe, Benone Şuleapă a ajuns să aibă 100 de găini de rasă. Majoritatea sunt din rase grele, adică găini de talie mare destinate producţiei de carne. Însă bărbatul nu le va sacrifica niciodată. Toate aceste găini au, de asemenea, un penaj şi o formă aparte. Sunt adevărate bijuterii penate din rase de pe toate cele patru continente. Cele mai numeroase sunt din rasele Cochinchina, Brahma şi Plymouth.   

Un combatant indian FOTO Benone Suleapă   

„Mie îmi plac foarte mult toate. Cele mai spectaculoase sunt din rasele Cochinchina şi Brahma“, spune botoşăneanul. Impresionează cele din rasa Cochinchina frezată, care au un penaj uluitor. Sunt găini de talie mare, ce cântăresc între 3,5 şi 5 kilograme. Cei mai spectaculoşi sunt cocoşii, cu picioare „încălţate“, penaj abundent şi o greutate de peste 5 kilograme. Penele găinilor de rasă parcă sunt pictate cu diferite modele.    Benone Şuleapă are şi o rasă aparte, numită Combatant Indian, o găină gracilă cu un penaj lucios, folosită în

trecut, în zona asiatică, la lupte între cocoşi. Rasele crescute de Benone Şuleapă au origini diverse: chinezeşti, indiene, britanice, mexicane şi franţuzeşti. Sunt crescute cu o precizie matematică. „Sunt atent la toate calităţile, mai ales la penaj şi trup“, spune bărbatul. Găinile sunt cumpărate din România, dar mai ales din centrul Europei.   

„Maternitatea“ lui Benone  

Poate cel mai important, dar şi cel mai costisitor lucru când vine vorba de crescut găini este înmulţirea acestora. Benone Şuleapă a studiat şi în domeniul acesta. A reuşit să pună pe picioare, de câţiva ani, o adevărată „maternitate“. Este vorba de un spaţiu special amenajat unde găinile sale de rasă devin cloşti şi stau până când puii eclozează. Aparent, pare un proces simplu practicat la ţară de când lumea. Specialiştii spun însă că lucrurile sunt mai complicate când vine vorba de găini de rasă. „Ca să iasă un embrion sănătos, cum trebuie, găina trebuie hrănită în mod special. Punem calciu, proteină. Apoi, la cocoşi, facem schimb de sânge. Luăm legătura cu colegi din ţară, sunt site-uri autorizate unde ne cunoaştem şi stabilim aceste lucruri. Este important acest schimb de sânge pentru a evita consangvinitatea. Ar însemna un dezastru genetic“, spune Benone Şuleapă.  

Campioanele înaripate de la Botoşani  

Încă de la început, Benone Şuleapă a vrut să participe cu găinile lui la diferite concursuri de profil – la început zonale, apoi naţionale. A participat mai mult pentru a descoperi noi rase, noi frumuseţi, cum le spune el. „Este mai mult plăcerea de a vedea acea mare de splendoare. Care de care mai frumoasă, mai penată. Este o încântare. Este plăcut să o admiri şi pe a ta, dar faci schimb de experinţă. Cunoştinţele câştigate şi contactele făcute cu alţi crescători sunt esenţiale pentru găini cât mai frumoase“, spune Benone Şuleapă.   

Benone Şuleapă FOTO Cosmin Zamfirache   Găinile şi cocoşii botoşăneanului s-au dovedit a avea stofă de campioni. De cinci ani, nu există concurs naţional de la care Benone Şuleapă să nu vină măcar cu un premiu.

„Am câştigat şi câte două-trei cupe, la concursuri regionale şi naţionale. Am fost la Piatra Neamţ, la Bucureşti, Suceava. Sunt zeci de concursuri“, declară botoşăneanul. Acesta spune că dă atenţie la cele mai mici detalii în concurs, iar găinile sale trebuie să aibă calităţile cerute de juriu: „Trebuie să arate mai bine la penaj, la trup. Să aibă triunghi în aripă, creastă mică, herminantul bine aşezat, călcătură, piept bine dezvoltat“.

* * *

Insecticidul-vedetă pentru culturi bio: Laser 240 SC de la Corteva Agrointeligența 20 decembrie 2019

Insecticid bio de la Corteva! Laser 240 SC este un insecticid biologic cu efect de șoc, cu acțiune prin contact și ingestie, destinat combaterii dăunătorilor din culturile de viță de vie, pomi fructiferi, legume, cartof, având și efect ovicid la unele specii. Conține 240 g/l de spinosad și se găsește ambalat la 0,5 litri.

Laser 240 SC are eficacitatea insecticidului sintetizat chimic, dar este inofensiv față de mediu și om, fiind un produs biologic. Acesta aparține unei familii noi de insecticide biologice – Naturalyte, care cuprinde insecticide derivate din metaboliți ai organismelor vii.Cum acționează insecticidul bio de la Corteva

Insecticidul Laser 240 SC penetrează limbul foliar și are activitate translaminară. Combate dăunători din ordinele: Lepidoptera, Diptera, Hymenoptera, Coleoptera, Thysanoptera, Isoptera.

Spre deosebire de alte insecticide, are un nou mecanism de acțiune, unic în lume, diferit de toate insecticidele chimice sau biologice: acționează la nivelul sistemului nervos al insectelor, provocând paralizia acestora. Ca atare, dăunătorii nu se mai mișcă, nu se mai hrănesc și mor.

De precizat că până și dăunătorii rezistenți la piretroizi sau la alte insecticide pot fi combătuți cu Laser 240 SC.

Poate fi alternat cu toate claselele de insecticide, întrucât nu generează fenomene de rezistență încrucișată la insecticidele existente (piretroizi, organofosforice, abamectin).

La această oră poate fi considerat cel mai sigur produs de acest fel întrucât nu au fost semnalate fenomene de fitotoxicitate la nicio cultură de pe glob.

Cum se aplică insecticidul bio Laser 240 SC

Laser 240 SC se aplică prin stropiri la avertizare, în perioada de vegetație. Volumul de apă utilizat pentru preparea soluției de stropit este corespunzător culturii la care se aplică tratamentul și fazei de vegetație.

Prezintă un efect rezidual de peste 3 săptămâni, în funcție de condițiile climatice. Nu este spălat de ploaie la două ore de la aplicare.

Acesta poate fi aplicat cu succes și în sere și solarii.

Timpul de pauză până la recoltare: 3 zile la legume, cartof, 7 zile la pomi fructiferi și 14 zile la vița de vie.

Fătarea la ovine. Reguli în gestația oilor pentru evitarea avorturilor Ramona Dascălu 3 decembrie 2018

În perioada de fătare a oilor, crescătorii de animale trebuie să știe că există un set de reguli pe care trebuie să le respecte dacă vor să aibă parte de miei sănătoși.

Fătarea oilor.

Evitați aglomerarea animalelor în adăpost Pe toată perioada de gestație oile trebuie supravegheate atent. Este interzisă înghesuirea lor la intrarea şi ieşirea din adăposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea mai bună calitate, nemucegăite, iar apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. Cu două săptămâni înainte de fătare se scot din furajare furajele însilozate (murate), informează cartiagricole.ro.

Fătarea oilor.

Se tunde lâna din jurul ugerului și zona cozii

Câteva săptămâni înainte de fătare oile se “codinesc”” prin tunderea lânii din jurul ugerului, de pe coadă şi din jurul cozii, pentru asigurarea igienei suptului şi mulsului. Operaţiunea de codinit trebuie făcută cu multă atenţie având în vedere gestaţia avansată şi posibilitatea producerii de avorturi prin lovire. Fătarea oilor. Pregătirea adăpostului tip maternitate Se pregătesc adăposturile pentru fătare realizând un compartiment pentru oi gestante, o maternitate şi un compartiment pentru mieii “zburaţi” (de la 0 – 30 zile).

În maternitate se vor amenaja boxe individuale de fătare, cu dimensiunile de 1,20 m/0,6-0,8 m și trebuie asigurată o temperatură de 18-20 de grade Celsius. Totul trebuie să fie dezinfectat, văruit, iar aşternutul să fie schimbat zilnic. Cum îți dai seama că o oaie este gata să fete Cu 1-2 zile înainte de fătare sau parturiție, abdomenul se lasă mult în jos, vulva se tumefiază, iar ugerul se mărește și devine turgescent.

În apropierea momentului fătării, oaia caută un loc retras, devine neliniștită, își privește flancurile (flanc – porțiunea laterală a peretelui abdominal la animale), se culcă și se ridică des. Când se observă aceste simptome, oaie trebuie introdusă în boxa de fătare. 

Expulzarea fetusului durează 30-40 minute, iar în caz de fătare gemelară, al doilea fetus este expulzat la 15-20 minute după primul miel.

Placenta este expulzată în primele 3 ore după fătare, involuția uterului se termină în decurs de circa 30 de zile.

Îngrijirea mieilor după fătare

Dupa expulzare, mielului i se acordă primele îngrijiri: se îndepărtează mucozitățile de pe cap, se degajează regiunea gurii și a nărilor, se sectionează ombilicul la 4-5 cm de abdomen, dacă acesta nu s-a rupt în timpul fătării, și se tamponează cu tinctură de iod. În continuare, mielul este lăsat 20-30 de minute sa fie lins de oaie, ceea ce echivaleaza cu un masaj care activează circulația sângelui.

Dupa trecerea timpului menționat, se trece la pregatirea oii pentru prima alăptare, prin curățarea ugerului și mulgerea primelor jeturi de colostru.

Hrănirea mieilor în primele zile după fătare

După vârsta de 8-10 zile, mieilor li se administrează în locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) şi fân de lucernă de cea mai bună calitate. În cazul mieilor gemeni sau în cazul în care oaia a murit sau nu are lapte, crescătorii vor apleca mieii la doici, fătate aproximativ în acelaşi timp sau la date cât mai apropiate ori vor recurge la alăptartea artificială cu lapte de vacă.

Perioada de miel crud durează de la 0-7 zile, cea de miel mijlociu de la 7-30 zile, iar cea de miel zburat de la 30-65 zile. 

Compartimentul de întreţinere a oilor fătate cu miei “zburaţi” se amenajează în boxe comune, asigurând pentru fiecare oaie cu mielul ei o suprafaţă de 1,6 mp.

Când și cum se face înțărcarea mieilor

Cât despre înțărcarea mieilor, crescătorii trebuie să știe că aceasta se face în funcţie de rasă, vârstă şi greutate corporală, dar și de destinaţia pe care o primesc mieii (pentru prăsilă sau îngrăşare).

Se recomandă ca înţărcarea mieilor să se facă treptat timp de 4-5 zile.

Mieii se vor ţine izolaţi de mame peste noapte, iar dimineaţa oile se mulg. În zilele următoare mieii se lasă cu mamele câteva ore în timpul zilei, dar oile se mulg seara, în felul acesta se diminuează stresul de înţărcare. Când înţărcarea mieilor se face brusc, mieii prezintă o stare de indispoziţie, slăbesc şi uneori se pot îmbolnăvi.

Afacerea cu albine. Sfaturi la cumpărarea familiilor Roxana Dobre11 octombrie 2016

Dacă vreți să începeți o afacere în apicultură trebuie să țineți cont de fiecare detaliu care vă poate ajuta să faceți din asta un business profitabil. Un aspect important este procurarea familiilor de albine unde trebuie să țineți cont de anumite sfaturi pentru a vă asigura că alegeți ce e mai bun pentru stupină!

La cumpărare trebuie avut grijă ca acestea să fie suficient de puternice (7-8 faguri din care 5-6 cu puiet), într-o perfectă stare de sănătate și cât mai adaptată zonei în care vreți să înființați stupina. Și roiurile sunt bune cu condiția să aibă albină multă (1,5 kg) și apoi să fie dotate cu o matcă tânără și prolifică.

Este recomandat ca roiurile de albine să fie instalate în stupi noi, pe rame cu faguri neclădiți, pentru că așa vom putea evita bolile.

Aceste cerințe sunt minime, urmând ca la următoarele achiziții să aveți în vedere și alte aspecte care țin mai mult de experiența avută.

Aprecierea calității unei familii de albine se poate face ușor daca urmărim:

Prolificitatea mătcii – Este unul din factorii principali care determină puterea unei familii. Matca trebuie să depună un număr mare de ouă, aproximativ 150-180.000, în decursul unui sezon.

Prezența masivă a ramelor cu puiet este un indiciu clar. Felul depunerii și repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea mătcii.

O matcă trebuie să fie activă pentru că ea reprezintă viitorul unei familii. Nu degeaba se spune că matca dă tonul.

Exemplu: prin schimbarea unei mătci, într-o anumită perioadă de timp stupul se va transforma, calitățile mătcii fiind transmise la descendenți.

Rezistența la iernare – Sunt familii de albine care pe lângă faptul că sunt îngrijite bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai ușor prin iarnă. De aceasta însușire trebuie să se țină seama, pentru că iernile noastre sunt destul de lungi (120-150 zile).

Parametrii luați în calcul sunt: mortalitatea albinelor, consumul de hrană. Bineînțeles se vor prefera familii cu o mortalitate redusă și un consum mai mic de miere.

Blândețea albinelor – Se stabilește prin urmărirea lor în momentul când se execută o anumită lucrare. Dacă la deschiderea stupului albinele stau liniștite, nefiind nevoie de mult fum, totul este în regulă și o să știm că am dat peste o familie bună.

Rezistența la boli – În această direcție felul de a reacționa al albinelor la boli și dăunători este diferit. Sunt familii cu un instinct mai mare de a păstra curățenia în stup. Acestea trebuie alese! Prin comparație, se întâmplă ca la oameni. O casa mai curată – un spațiu cu mai puțini factori agresivi externi.

Hărnicia la cules – Familiile mai harnice își încep activitatea la primele ore ale dimineții, au un număr mare de zboruri pe zi iar seara își continuă activitatea până mai târziu. De obicei, un urdiniș aglomerat de la primele ore ale dimineții reprezintă o dovadă.

Producția de miere – Este indiciul principal! O familie care la sfârșitul sezonului activ și-a asigurat rezervele de hrană și a dat o mare cantitate de miere marfă, este valoroasă. Bineînțeles că pentru stuparii începători care vor să-și achiziționeze familii de albine, numai unele dintre indiciile asupra calității materialului biologic sunt relevante.

Un sfat : participarea la aceste operațiuni a unui stupar cu experiență este de preferat! Nu încercați să faceți totul singuri. Sigur veți găsi oameni pasionați, care

prin ajutorul pe care vi-l vor da o să facă, ca succesul acțiunii să fie asigurat.

* * *

Pregătirea noului sezon în livadă. Recomandările Bayer pentru gestionarea eficientă a perioadei de repaus în pomicultură agrointeligenta.ro25 februarie 2017

Perioada de repaus vegetativ a pomilor fructiferi ne oferă o oportunitate de a înclina în avantajul nostru balanța luptei cu principalii factori de influență a recoltelor sustenabile. În baza istoricului culturii din anul precedent, Laurențiu Sorin Petrache, Field Marketing Manager culturi horticole în cadrul Bayer CropScience România, spune că putem anticipa rezerva de boli și dăunători rămasă

în plantație, precum și modul în care vor fi gestionate prioritățile în perioada de repaus vegetativ.

Laurențiu Sorin Petrache, Field Marketing Manager culturi horticole în cadrul Bayer CropScience România

Potrivit specialistului Bayer, din punct de vedere fitosanitar (și nu numai), pregătirea livezilor pentru un nou sezon începe încă din toamnă, momentul potrivit pentru evaluarea stării fitosanitare a plantațiilor fiind după recoltare, atunci când se poate observa în bune condiții aspectul general al speciilor (și/ sau soiurilor) ce alcătuiesc livada. După această „primă evaluare” putem alcătui o tehnologie destinată reducerii rezervei de boli și dăunători pentru sezonul care urmează.

Prioritatea la începutul lucrărilor specifice livezilor pomicole o reprezintă eliminarea din plantații a factorilor responsabili de menținerea și/sau răspândirea diferiților agenți patogeni periculoși: exemplare infestate cu focul bacterian (Erwinia amylovora), strângerea fructelor mumificate și indepărtarea părților de ramuri afectate de atacul diferiților agenți patogeni, combaterea rozătoarelor mici (în principal șoareci, responsabili de atacul asupra rădăcinilor), eliminarea impurităților în cazul plantațiilor tinere, urmate de lucrările de completare a golurilor, protejarea tulpinilor împotriva rozătoarelor mari, tăierile de regenerare/formare/sau fructificare realizate după caz și în ordinea recomandată fiecărei specii.

Tehnologia de protecție fitosanitară trebuie să fie concepută și adaptată ținând cont de structura de specii și soiuri a livezii, sensibilitatea la diferite boli și/sau dăunători ale speciilor și soiurilor cultivate, istoricul livezii, gradul de intensivizare etc.

Recomandarea pentru tratamentele fitosanitare destinate perioadei de repaus vegetativ include atât tratamente efectuate înaintea lucrărilor de tăiere (acestea având ca țintă limitarea numărului de dăunători, reducerea rezervei de boli, maturarea lemnului – creșterea rezistentei la ger etc.), cât și după finalizarea acestora, respectiv completarea golurilor, eliminarea (totală sau a parților) exemplarelor puternic infestate sau debilitate (cu scopul cicatrizării rănilor produse de lucrările de întreținere, blocarea „porților” de intrare a agenților patogeni, diminuarea rezervei de agenți fitopatogeni, igienizarea puieților nou plantați).

La aplicarea tratamentelor fitosanitare, se recomandă respectarea următoarelor reguli: – efectuarea stropirilor în zilele cu temperaturi pozitive, fără condiții de precipitații si pe lemn uscat, cu îmbăierea în totalitate a fiecărui pom începând din partea superioară a acestuia; – stropirea să includă și zonele din jurul pomilor (frunzele căzute, ramurile mici ce nu au fost strânse, suprafețele de sol ce pot găzdui forme hibernante de dăunători etc.); – nu se recomandă amestecul uleiurilor horticole cu zeamă bordeleză, sulf, diclofluanid, captan sau TMTD; – recomandarea de aplicare a tratamentelor din această perioadă este ca tratamentele antifungice să fie urmate la cel puțin o săptămână de tratamentul cu ulei horticol.

De asemenea, va trebui să se acorde maximă atenție și prioritate măsurilor de Bune Practici de Utilizare a produselor de protecția plantelor, prin cunoasterea și respectarea acestora de fiecare dată când se utilizează aceste produse. În general, pentru perioadele de repaus, sunt recomandate produse consacrate de-a lungul anilor cu eficacitate ridicată pe o gamă largă de dăunători (uleiul horticol – Confidor Oil) sau boli (produse pe bază de cupru – stropirea albastră), însă, pentru creșterea randamentului protecției fitosanitare, este nevoie de o completare a acestor tratamente cu produse ce reduc posibilitatea apariției formelor de rezistentă la iernare a dăunătorilor și bolilor încă din perioada vegetativă.

Confidor Oil este un produs deja consacrat al companiei Bayer, destinat tratamentului de iarnă. Acțiunea sa dublă (insecticidă și sufocantă) mărește eficacitatea produsului în combaterea dăunătorilor aflați în diferite stadii de hibernare. Atragem atenția asupra necesității respectării indicațiilor privind condițiile meteo de aplicare a produsului: temperatura minimă de 5 °C, ramurile să fie uscate, iar șansele de precipitații pentru următoarele 6 ore sa fie minime (inexistente, dacă este posibil).

Autoaprinderea cerealelor în depozit. Ce trebuie făcut pentru a preveni un incendiu agrointeligenta.ro23 decembrie 2019

Autoaprinderea cerealelor depozitate în spații cu probleme de ventitalație sau spații neadecvate poate conduce la izbucnirea unor incendii puternice. Pentru a preîntâmpina astfel de incidente, pompierii recomandă conducerilor administrative ale societăţilor comerciale şi asociaţiilor agricole, precum şi cultivatorilor individuali care depozitează astfel de produse să ia următoarele măsuri specifice de prevenire a incendiilor:

– Depozitarea produselor agricole se face în spaţii special amenajate, compartimentate şi dimensionate după volumul produselor ce se depozitează;

– În spaţiile de depozitare a produselor agricole şi în apropierea acestora, nu se vor păstra alte materiale, ambalaje, produse chimice, fiind interzisă staţionarea, parcarea maşinilor şi a altor utilaje. Accesul în aceste depozite se face numai în prezenţa gestionarului;

– Depozitele şi magaziile de produse agricole, vor fi inscripţionate vizibil cu indicatoare: „Depozit de cereale”, „Pericol de incendiu”, „Fumatul interzis”, „Interzis a se face focul”, „Interzis a se folosi flacără deschisă pentru iluminat”;

– Înainte de înmagazinare, cerealele vor fi uscate şi curăţate, pentru îndepărtarea prafului şi a altor impurităţi; pentru produsele la care conţinutul de corpuri străine şi umiditatea depăşesc limitele de toleranţă admise, curăţirea şi uscarea, înaintea înmagazinării, sunt obligatorii; – Se vor supraveghea periodic umiditatea şi temperatura cerealelor şi a celorlalte produse, luându-se imediat măsurile necesare pentru uscarea şi aerisirea lor, în vederea răcirii;

– În magazii se vor asigura culoare pentru evacuarea produselor şi asigurarea intervenţiei în caz de incendiu; – Praful, pleava şi celelalte impurităţi ce se depun pe masa cerealelor vrac, pe pereţii, grinzile, pardoseala şi planşeul magaziilor, silozurilor, pătulelor, precum şi pe aparate, tubulaturi şi utilaje, vor fi colectate şi evacuate pe fiecare schimb de lucru;

– În încăperile de depozitare sau însilozare a cerealelor şi celorlalte produse agricole vegetale şi pe teritoriul din jurul magaziilor, se vor respecta următoarele: a) în spaţiile de depozitare, precum şi la 50 m în jur, sunt interzise fumatul, iluminatul cu flacără deschisă şi aprinderea focului deschis; în acest scop, se vor afişa inscripţii vizibile, iar pentru fumat, se vor stabili locuri speciale; b) este interzisă parcarea autovehiculelor la o distanţă mai mică de 50 m faţă de depozite sau magazii; c) vehiculele destinate transportului de cereale şi alte produse vegetale vor fi admise în mod eşalonat la hambare, magazii etc., dar numai pentru operaţiuni de descărcare şi încărcare.

– Intervalele dintre magazii, coşare şi alte construcţii ale depozitelor vor fi păstrate în stare de curăţenie, curăţate de vegetaţie şi fără a fi blocate cu diferite materiale;

– Utilajele din silozuri se vor pune în funcţiune numai împreună cu instalaţiile de desprăfuire, ce vor fi verificate şi menţinute permanent în stare de funcţionare.

De asemenea, se interzice: a) păstrarea în magazii a cerealelor şi celorlalte produse, a căror umiditate depăşeşte limita de toleranţă, prezentând pericol de autoaprindere; b) păstrarea de materiale cu pericol de incendiu la un loc cu cerealele şi celelalte produse.

* * *

Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Economia României era deasupra Poloniei în anii 1980. Situaţia s-a schimbat din 1992, iar în 2018 Polonia avea un PIB/locuitor cu 5.000 dolari mai mare decât România Roxana Rosu 23.12.2019,

Aniversarea a 30 de ani de la schimbarea sistemului economic constituie un moment oportun şi pentru realizarea unei analize comparative a performanţei macro-financiare a ţărilor din Europa Centrală şi de Est (care s-au confruntat cu provocări similare în perioada de după Al Doilea Război Mondial), spune Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania într-o analiză comparativă a celor două ţări.

România s-a situat deasupra Poloniei în anii 1980 din punct de vedere al economiei. Situaţia s-a modificat începând cu 1992, la nivelul anului 2018 existând un diferenţial de aproximativ 5.000 dolari (la preţurile din 2011) între Polonia şi România.

În Polonia indicatorii de dezvoltare au iniţiat o tendinţă ascendentă în 1991, pe fondul implementării rapide a reformelor necesare trecerii de la sistemul de economie de stat la sistemul de economie de piaţă. Între 1991 şi 2018 PIB/locuitor în Polonia a crescut cu un ritm mediu anual de 4,2%, până la 28.400 USD. În acelaşi interval indicatorul respectiv s-a majorat în România cu o dinamică medie anuală mai lentă, de 3,3% la 23.500 USD.

Diferenţialul de nivel de dezvoltare între Polonia şi România din ultimele trei decenii a fost determinat, în primul rând, de decalajul în ceea ce priveşte evoluţia PIB potenţial.

Demararea reformelor structurale în Polonia (imediat după momentul 1989) a determinat ameliorarea semnificativă a dinamicii anuale a PIB potenţial, de la 1,5% an/an în 1989 la peste 4.4% în 1999, după cum se poate nota în al doilea grafic din partea dreaptă.

Totodată, implementarea consecventă a unui mix mai echilibrat de politici economice (axat pe reforme structurale şi pe dezvoltare) a condus la consolidarea dinamicii anuale a PIB potenţial la un nivel superior pragului de 4% până în 2009 (anul resimţirii Marii Recesiuni).

Deşi Polonia a evitat recesiunea în timpul celei mai severe crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii ritmul anual al PIB potenţial a iniţiat o tendinţă de decelerare graduală încă din 2006, dar s-a menţinut la un nivel de aproximativ 3.5% în ultimii şapte ani.

Pe de altă parte, România a demarat cu întârziere reformele structurale după momentul 1989, dinamica anuală a PIB potenţial iniţiind o tendinţă ascendentă abia în 1997. Acest indicator a atins maximele istorice în 2005-2006 (4.5% an/an), pe fondul implementării reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană.

După obţinerea paşaportului european mix-ul de politici economice a devenit pro-ciclic, ceea ce a condus la deteriorarea dinamicii anuale a PIB potenţial până la un nivel de 3% în 2011-2012. Ulterior, indicatorul a iniţiat un proces de ameliorare, pe fondul implementării reformelor structurale, în contextul acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale.

Per ansamblu, în ultimele trei decenii ritmul mediu anual al PIB potenţial din Polonia s-a situat la 3.7%, nivel superior celui înregistrat în România (aproximativ 2.1%), diferenţă explicată nu doar de startul diferit în materie de reforme, dar şi de continuitatea şi calitatea acestora.

Spre exemplu, Polonia a implementat constant reforme pentru dezvoltarea pieţei de capital, cu impact pozitiv pentru finanţarea economiei. După cum se poate observa în al treilea grafic din dreapta ponderea capitalizării bursiere în PIB a înregistrat un nivel mediu de 33% în Polonia în perioada 2003-2018, de trei ori mai ridicat comparativ cu cel din România.

Totodată, Polonia a investit mai mult în cercetare-dezvoltare (în intervalul 2011-2018 un nivel mediu de 1% din PIB, de două ori mai ridicat faţă de România).

Aspectele de mai sus au contribuit la consolidarea populaţiei la aproximativ 38 milioane în Polonia în ultimii ani. Pe de altă parte, populaţia României a înregistrat o tendinţă descendentă din 1990, până la minimul din 1967 în prezent.

Cu toate acestea, pe termen mediu perspectivele de creştere şi dezvoltare sunt mai bune pentru economia României (în prezent dinamica PIB potenţial este superioară celei din Polonia). În acest context, considerăm că principala provocare pentru economia României în deceniul următor este convergenţa spre nivelul de dezvoltare din Polonia, aspect care poate fi concretizat prin investiţii în infrastructură, cercetare, digitalizare şi dezvoltarea pieţei de capital.

* * *

Cele mai bune vinuri spumante din România! A venit vremea să le

cunoașteți și prin notele de degustare de la Julia Scavo decembrie 21, 2019 Cezar Ioan

Subiectul “care sunt cele mai bune vinuri spumante din România” ar trebui să ne preocupe mai mult, doarece această categorie crește de la an la an, așa cum era demult de anticipat. Cea de-a doua ediție a Concursului Național de Vinuri Spumante organizat de pasionatul de vin Tiberiu Onuțu (viesivin.ro) a încercat să dea răspunsuri – dar mai ales sugestii consumatorilor interesați – în urma unei evaluări cât se poate de serioase și profesioniste care a avut loc la Gastrolab Piața Victoriei.

Rezultatele au fost anunțate – cu poc! – de Ziua națională a României. Le regăsiți mai jos, însoțite – misiune foarte grea având în vedere că notele sincere de mai jos sunt făcute chiar în timpul evaluării, credeți-mă pe cuvânt! – de notele de prezentare ale Juliei Scavo. Dincolo de licența în Matematică obținută la Universitatea Claude Bernard din Lyon, Julia este diplomat “with distinction” al celebrului sistem internațional de educație despre vin WSET, prima femeie Master of Port și cel mai vizibil somelier român pe scena europeană. În 2018, Julia a câștigat și titlul de cel mai bun somelier din România. Îi mulțumesc pentru încrederea de a ne încredința spre publicare aceste “fișe de prezentare” – ele aduc plusvaloare listei de mai jos, venind din partea unui profesionist de asemenea anvergură.Din juriul competiției au făcut parte: Dana Pop, Iulia Scavo, Olimpia Pleșa-Brandhuber, Irina Mărășoiu, Ruxandra Păduraru, Horia Hasnaș, Valentin Ceafalău, Zoltan Szabo, Cătălin Păduraru și sussemnatul. Mulțumesc organizatorului pentru încredere.

Cele mai bune spumante românești, selectatate în urma

Concursului național de spumante de la Gastrolab, beneficiază anul acesta de notele de degustare ale Juliei Scavo, cel mai cunoscut somelier român peste hotare (foto credit: Chef&Sommelier)

Care sunt cele mai bune spumante din România – pe categorii

1. Nefiltrate, metodă tradițională (cu fermenția carbonică în sticlă) Câștigător: AVINCIS Crâmpoșie selecționată (70%) & Pinot noir (30%) – Extra Brut, 12% vol alc

Ușor opalescent, culoare lămâie verde. Olfactiv este net, intens, cu note de măr, citrice, ușor afumat, cu nuanțe de toast, migdale prăjite și drojdii. Complexitate medie, cu o ușoară reductțe. Palatinul se exprimă sec / sec-tandru, de aciditte si alcool medii, textura este cremoasă, cu bule mici și fine. Se simte un caracter autolitic marcat, cu nunațe de biscuit, de pâine, de complexitate mediu+, note secundare completează fructul proaspăt și intens. Persistența e medie spre susținută. Bun spre foarte bun. 

Cel mai bun Rosé nefiltrat: Rasova Craft Rose 2018, din Pinot noir 100% – Brut Natur, 12,5% vol alc

De culoare roz pală, ușor tulbure. Olfactiv este net și intens, chiar pronunțat, cu nuanțe florale, trandafir, bujor, fruct roșu – căpșună, zmeură, cireașă, fără autoliză.

Un fin caracter ierbos se degajă la aerare. De complexitate simplă spre medie, dar plăcut. Palatinul este sec / tandru și amplu, cu percepție medie de aciditate suplă, bule mici dar tonice, alcool mediu. Aromele sunt intense, fără autoliză, cu tente de esteri, de bomboană. Zahărul rezidual marchează echilibrul tandru, aciditatea e un pic insuficientă spre a îl contrabalansa. Fenolicii sunt lejeri, aromele ierboase dau o lejeră amăreală pe final, persistența e medie. Un vin plăcut, bun.

1. 2. Filtrate, Metodă tradițională Câștigător: Budureasca Prima Stilla 2015 – Brut, 12,5% vol alc

Culoare galben-lămâie strălucitoare, cu bule fine și spumă persistentă. Olfactivul este intens și autolitic – pâine, brioșă, cu ceva note de unt (diacetil). Fructul vine din planul doi: măr și piersică dar și ceva ierbos fin, fân proaspăt cosit. Sec, de aciditate susținută spre ridicată, de textură densă, ținută de fenolici din autoliză. Cremos, complex, intens, mediu plus spre persistent, foarte bun. 

Cel mai bun Rosé produs prin metoda tradițională: Carastelec Carassia Pinot Noir Rosé, Brut – 12,5% vol alc

Roz mediu, clar, olfactiv net, mediu plus în intensitate, prezentând fruct roșu, lejeră autoliza. Caracter de panificație și unt. Sec, cu o tentă tandră, aciditate medie,  plăcut, cu impact fenolic mediu: componenta fenolică – ușor amăruie – dă relief texturii și ansamblului. Definiție aromatică de Pinot Noir în palatin, aromele prezintă note florale, fruct roșu, tușe sălbatice. Complex, persistent. Foarte bun.

 1. 3. Metoda Charmat (fermentație carbonică în cisterne presurizate)

Câștigător: Domeniile Recaș Rose din Cadarcă (90%) & Cabernet Sauvignon (5%) & Cabernet Franc (5%) – Brut, 11,5% vol alc

Roz pal. Olfactiv net și intens, cu note de căpșună, zmeură, o lejeră nuanță de drojdii. Sec tandru în percepție, dar mătăsos, de aciditate suplă și fenolici lejeri. Tentele aromatice sunt amilice, de esteri aromatici, bomboane, zmeură și căpșune. O tentă de drojdii și lejer ierbos în final, ca un impact al maturității. Un ansamblu acceptabil spre bun. Ce îl diminuează este caracterul vegetal și notele prea amilice. 

Cel mai bun spumant alb produs prin metoda Charmat: Quartz Crama Gîrboiu, din Fetească albă 2017 – Brut, 12% vol alc

Pal, de culoare galben spre lămâie verde. Bule mari și cremoase. Olfactivul este curat, mediu, cu nuanțe de pară, piersică, în spiritul unui Prosecco. Sec tandru, de aciditate diminuată, alcool mediu, arome simple, de fruct, nuanțe de coajă de citrice ușor amărui, dar nu fenolice. Bun, ca un bun Prosecco.

1. 4. Spumante dulci / dozate / metoda Asti   Cel mai bun Rosé: Zarea Muscat Rosé, metoda Asti, dulce, 8% vol alc

Culoare roz pală argintie. Olfactiv aromatic de stil Moscato d’Asti. Piersică, fruct exotic – litchi, trandafir. Palatin dulce, de aciditate suplă, alcool lejer, bule mici și textură cremoasă. Aromatic și intens, ca și în olfactiv. Postgust mediu. Bun. 

Cel mai bun spumant alb din această categorie a fost Bucium Muscat Alb Dulce, 7,5% vol alc 

De culoare argintie cu tușe verzui, pal si stralucitor, cu perlaj mediu. Olfactivul este intens si agreabil, aromatic, primar si cu tente muscate: petala de trandafir, caisa coapta si o nota tropicala. Simplu, placut, juvenil. Pe palatin, vinul este ducle, cu efervescenta cremoasa, aciditate supla, usoara, alcool lejer si digest. Aromele sunt intense si gurmande, din aceeasi sfera ca si in olfactiv. Echilibrul este centrat pe dulceata vinului si pe suplete. Finalul este persistent, cu tente florale.

Un vin bun.

* * *

Din decembrie, Auchan și Vinul.ro vă recomandă vinurile lunii! decembrie 21, 2019 Vinul.ro

Hypermarketurile Auchan (navigați cu încredere, cele recomandate de noi vă vor sări în ochi!) și Vinul.ro – singura revistă de specialitate de la noi din țară – lansează în decembrie 2019 selecțiile lunare de vinuri recomandate pe baza unor evaluări calitative profesioniste și imparțiale. Câte 8-12 vinuri de calitate vor fi propuse consumatorilor în fiecare lună, în cadrul unui raft special semnalizat. Vedeți aici cum au loc evaluările și cine le face.Cramele interesate de o evaluare a vinurilor lor, pentru participarea ulterioară la acest proiect comercial sau la altele, sunt invitate să ne contacteze la: cezar [at] vinul.ro.

De ce un raft special pentru vinurile recomandate?

Pus în fața a sute de opțiuni posibile atunci când vizitează un hypermarket, consumatorul de vin actual se regăsește adeseori – paradoxal – în dificultatea de

a alege o sticlă sau două, dacă vrea să se bucure de altceva decât bea de obicei: pe de-o parte, multe îi fac cu ochiul și se încadrează și în buget; pe de altă parte, de ce și-ar risca bugetul – și mai ales timpul. Pentru că nimeni nu-ți dă înapoi o seară ratată din cauză că nu ai ales vinul bine…

Cum e diferit vinul de la hypermarket de cel de la restaurant?

La restaurant, alegerile sunt mai puține, iar ele au fost de obicei verificate să meargă bine cu mâncarea localului. Pe unele le poți chiar degusta înainte de a le comanda. Există, teoretic, și personal calificat – care te poate îndruma. Și, la urma urmei, dacă nu-ți place un vin, poți să iei altul – fiindcă există în stoc, aproape de tine. Ești oarecum mai asigurat că vei putea face o alegere bună.

Dar la hypermarket? Vezi sute de vinuri, nu le poți degusta, iar dacă nimerești să iei unul care nu-ți e pe plac, vei constata asta abia acasă, când nu mai ai ce face ca să-l înlocuiești. O seară stricată doar pentru că ai avut prea multe opțiuni și n-a fost nimeni să te consilieze.

Ce înseamnă raftul cu vinuri recomandate?

E mai comod și mai sigur. Ideea unui raft cu vinuri recomandate are la bază nevoia consumatorului de a primi sugestii de achiziție care să fie și validate din punct de vedere calitativ. Chiar dacă gusturile fiecăruia dintre noi sunt diferite, o selecție care a trecut anumite praguri calitative ne este de mare ajutor. Ne simplifică alegerea și ne economisește timpul: mai rămâne doar să ne uităm la culoarea vinului (să fie cea pe care o dorim în funcție de mâncare sau eveniment), și la categoria de “dulceață” pe care să o aibă (pe etichete, apar mențiunile “sec”, “demisec”, demidulce” sau dulce”). Firește, dacă știm și ce soi sau regiune ne place, putem identifica și aceste elemente rapid pe etichetă. Și știm deja că sunt de calitate – ceea ce ne dă o încredere suplimentară.

Colecția de recomandări pentru luna decembrie 2019

Pinot Gris “Gorgandin”Ideal pentru pește gras, fructe și brânzeturi Cheddar. Este galben-auriu plin, gustativ foarte viguros, cu arome discrete de floare de viță și fructe exotice (banane, papaya), foarte mineral. De consumat la temperatura de 8-10°CTraminer aromatico “Gorgandin”Galben-pal, cu arome discrete de trandafiri și migdale. Acestea se intensifică gustativ, la contactul cu papilele. Este un vin delicat și poate însoți cu succes mâncărurile orientale condimentate și aromate sau deserturile nu foarte dulci ori brânzeturile maturate. Se servește la temperatura de 8-10°C.

“Safir” AlbReprezentativ pentru vinurile albe din Dealu Mare, Safir Alb se prezintă ca un vin consistent aromatic și gustativ: iarbă cosită, fân, flori albe și fructe exotice se regăsesc de la începutul până la finalul degustării. De consumat cu mâncăruri pe bază de pui (chiar și cu sos de brânză), pește gras, tocănițe, brânzeturi maturate. Ideal la 8-10 grade Celsius.

Sauvignon Blanc “Amadoc”Auriu, cu miros de citrice coapte, are un gust proaspăt și dă dovadă de o vioiciune care îl face ideal pentru majoritatea mâncărurilor ușoare mediteraneene (antreuri grecești sau italienești ori nord-africane, pește, pui). Perfect la 8-10 grade Celsius

“Safir” RoseRăcoritor dar și consistent, este un rose viguros, care nu trece neobservat când este consumat alături de mâncare, ci o completează decisiv: antreuri românești pe bază de brânzeturi tinere și legume, icre, zacuscă, salată de vinete, chiar până la mușchiuleț de porc la cuptor sau la grătar). Trebuie băut răcit ca un vin alb.

Negroamaro Salento “Terra Mare”, Italia   Aromele intense de cireșe sunt aliniate cu nuanța rubinie, de vin mătăsos. Gustativ, arborează un bun echilibru între aceste fructe și notele picante. Este plin și catifelat. De băut la 14-16 grade Celsius, și nu chiar la “temperatura camerei” (care este mai ridicată în vremurile noastre decât acum o sută de ani).Fiano “Terra Mare”, Italia   Verdeca – un soi de struguri care încă din nume transmite consumatorului român principalele sale caracteristici: arome proaspete, de citrice bine coapte, echilibrate de un gust suficient de plin încât să transmită armonie. Are finețe și caracter distinct. De consumat bine răcit (8-10 grade Celsius), alături de fructe de mare pe grătar, carne de pasăre, mâncăruri de legume.

“Safir” RoșuAsamblaj din cele două soiuri internaționale cu cea mai mare răspândire și cea mai bună aclimatizare din Dealu Mare – Cabernet Sauvignon și Merlot – Safir se mândrește cu arome fine de coacăze negre, cireșe și vișine bine coapte. Gustativ este catifelat și la fel de fructat, cu o structură bună, și oferă o senzație de plinătate. Ideal alături de carne roșie, salumerie de calitate, pastramă de berbecuț, brânzeturi sau deserturi nu foarte dulci. De consumat la 14-16 grade Celsius.

* * *

O afacere de familie cu delicatese din carne după rețete vechi In dec. 20,

2019 Pesta porcina Africana, categoric, influenteaza din toate punctele de vedere viata si obiceiurile “palmasilor”. Scumpindu-se “grasunul” acum in prag de  Craciun, romanii au inceput sa se imprieteneasca tot mai mult cu pestele si cu carnea de bovina sau de pasare. In acest context gastronomic, de la Iasi, colega noastra Raluca Daria Diaconiuc, dupa ce ieri facea reclama pastravului din Bucovina, acum sustine, cu argumente, ca preparatele de rață nu trebuie sa

lipseasca din meniul sarbatorilor de iarna. https://youtu.be/AGQBElgpdhY

* * *

In vizita la bivolii de langa Brasov In dec. 21, 2019 

Va plimbam acum prin satul Gris din comuna Pârău, judetul Brasov. Mergem la unul dintre cei mai mari crescatori de bivoli, „atentie sub denumirea de BIVOLI intra si masculii si

femelele din aceasta rasa”, a fost observatia pe care au tinut sa o faca acesti oameni pasionati de cresterea marilor bubaline. In materialul urmator o sa vedeti, printre altele, si o masinarie veche de peste 100 de ani, care inca merge “ca unsa”, echipament folosit la obtinerea unutului si smantanei.

https://youtu.be/uvsgwMGZYB0

* * *

Atmosfera Craciunului de odinoiara, recreata in Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud In dec. 22, 2019

sursa foto: Facebook/Puițău Emilian

Curtea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud a fost transformată, pentru trei zile, într-un târg de Crăciun tradiţional, cu căsuţe vechi din lemn împodobite cu cetini de brad, sănii şi trăsuri acoperite cu ţesături groase din lână, cete de colindători venite din toate colţurile judeţului şi standuri ale producătorilor locali pline de cârnaţi, brânzeturi, dulceţuri, cozonaci şi sticle de vin sau de ţuică de prune, informează AGERPRES.

Complexul Muzeal este gazdă, în perioada 20-22 decembrie, pentru cea de-a şaptea ediţie a târgului „Crăciun în Bistriţa-Năsăud”, organizat de Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Asociaţia „Produs în Bistriţa-Năsăud”.

Târgul a fost deschis, vineri, cu ateliere dedicate copiilor, unde aceştia au învăţat să pregătească şi să decoreze figurine din turtă dulce, şi cu primele spectacole oferite de colindători îmbrăcaţi în costume naţionale.

Sâmbătă, organizatorii vor reconstitui obiceiul tăiatului porcului, vor fi pregătite bucate tradiţionale, iar seara va avea loc un spectacol de colinde susţinut de Ştefan Hruşcă.

Pe parcursul celor trei zile de târg, vor fi organizate mai multe evenimente caritabile, inclusiv o licitaţie de brăduţi de Crăciun împodobiţi şi un concurs culinar cu participarea jurnaliştilor şi a purtătorilor de cuvânt, ocazie cu care vor fi adunate fonduri şi daruri pentru ajutorarea unor familii nevoiaşe, a unor persoane care se confruntă cu probleme grave de sănătate şi pentru copiii internaţi în Preventoriul TBC din Ilişua.

Târgul va rămâne deschis până duminică, timp în care bistriţenii vor putea să îşi facă inclusiv cumpărăturile de sărbători de la producătorii locali, membri ai Asociaţiei „Produs în Bistriţa-Năsăud”, pe lângă produse alimentare fiind expuse la târg decoraţiuni specifice sezonului, obiecte vestimentare şi vase din lut.

* * *

Tradiții de Crăciun în Oltenia. De Ignat, porcul se pârlește la foc de paie, iar cozonacul pufos se face cu trudă 22 decembrie 2019 Mai este foarte puțin până ce Crăciunul sosește, iar în fiecare casă miroase a sărbătoare. Prima tradiție de la care oltenii nu fac rabat este Ignatul, ziua în care gospodarii taie porcul și încep pregătirea bucatelor de sărbători, conform tradiției populare. În satele din Oltenia, oamenii încă mai respectă datinile strămoșești și sacrifică porcul așa cum se făcea odinioară, la foc de paie.

Totul începe dimineața, când porcul este sacrificat la cântatul cocoșului, pentru ca ziua întreagă să rămână preparării bunătăților din carne. Sunt nelipsite ceșcuțele de țuică, care să anime atmosfera. Sunt rețete și secrete din bătrâni, dar care nu

și-au pierdut farmecul la olteni. În gospodăria lui nea Ion Trușcă din Melinești, porcul este sacrificat așa cum făceau și străbunii.

“Ne trezim cu noaptea în cap, să avem timp de toate cele trebuincioase. E multă muncă la tăierea porcului, nu sacrificăm unul, mergem și la vecini și ne ajutăm. Facem așa cum am învățat de la părinții, din moși-strămoși”, a spus acesta. După ce este tăiat, începe pârlirea porcului, numai cu paie de grâu, acesta este secretul pentru ca șoriciul să fie gustos. Există și o tradiție după ce porcul este bine pârlit, și anume, cel care îl sacrifică nu are voie să îl tămâie, în schimb poate face semnul crucii, ca respect pentru tradiție.

Doar femeile sunt cele care pot tămâia porcul, în semn de mulțumire pentru Dumnezeu că au primit roade, că sunt sănătoși și că mai pot crește și la anul porc în gospodărie. Se dă puțină sare pe semnul crucii făcut la ceafa porcului și se pot apuca de treabă.

 

După ce porcul a fost tranșat, gospodinele încep să pregătească pomana porcului, dar și preparatele pentru sărbători. Spre exemplu, la cârnați se folosește toată carnea de pe coaste, și grăsime și carne, când se desface porcul pe burtă, se adună și de acolo și dacă se doresc niște cârnați mai slabi, mai ia și din pulpa porcului.

Rețeta este tradițional oltenească și pe lângă carne, gospodinele adaugă sare, usturoi, piper și boia. Astfel, pe masa de Craciun vor fi caltaboşi, cârnaţi, jumări şi multe alte delicatese preparate din porcii tăiaţi de Ignat.

Tăierea porcului este doar una dintre tradiții. Oltenia abundă de obiceiuri în decembrie, ultima lună din an, iar mare parte dintre acestea sunt legate de atragerea bunăstării în gospodărie. Nu există Crăciun fără cozonaci pufoși și plini de nucă sau rahat. În fiecare an, gospodinele din Giurgița fac cozonac pufos tradițional, după o rețetă moștenită din familie sau preluată. Un aluat de cozonac strașnic se face cu 10 gălbenușuri, mult zahăr și unt din care ies doi cozonaci babani foarte pufoși și gustoși. “Sunt și superstiții legate de frământarea cozonacilor. Multe gospodine se sperie de retețele tradiționale de cozonac care presupun frământare îndelungată și multe secrete ale cozonacului. Se spune că nu trebuie sa vorbești tare lângă cozonac sau să nu tropăi, ca să crească frumos aluatul.

  Un cozonac se face dintr-un aluat dospit îmbogățit cu zahăr, lapte, grăsime și arome. Rețeta de cozonac pufos cu nucă este pe gustul celor care apreciază cozonacul dulce.  Untul și cele 10 gălbenușuri fac aluatul extrem de gustos și de aromat, acesta este secretul!”, ne-a povestit Emilia Angheluț din Giurgița.

Dacă masa este pregătită, să vină colindătorii. În satele din Oltenia, în seara de Ajun, pentru a atrage bunăstarea în gospodărie,  se ung adăposturile animalelor,

iar vitelor li se pun între coarne căței de usturoi.

De asemenea, există convingerea că în dimineața Crăciunului este bine ca membrii familiei să se spele pe față cu apă curgătoare, în care este așezată o monedă de argint, pentru fi feriți de boli tot anul. Câte bordeie, atâtea obiceie, dar tradiția rămâne tradiție! Echipa Ziarului Agricol vă dorește sărbători îmbelșugate și un Crăciun fericit!

Banala varză murată este, de fapt, un miracol: Te scapă de multe probleme Cristina Popescu

  Singurul aliment care conţine vitamina B12, sursă importantă de probiotice, banala varză murată întăreşte sistemul imunitar, reglează tensiunea şi protejează sistemul nervos, prevenind pierderile de memorie.

“Varza murată conţine mai multă vitamina C decât varza în stare crudă, ajutând la întărirea sistemului imunitar. De asemenea, în varza murată se găseşte vitamina B12, fiind singurul aliment vegetal care o conţine, care încetineşte îmbătrânirea şi protejează sistemul nervos, prevenind pierderile de memorie, potrivit adevarul.ro.

Mai mult decât atât, varza murată este excelentă în tratarea ulcerului, deoarece aceasta conţine vitamina U, vitamină antiulceroasă. Atât varza murată, cât şi cea crudă sunt recomandate în diete şi cure de slăbire datorită aportului caloric foarte redus.

Persoanele hipotensive pot consuma zilnic câte un pahar de zeamă de varză murată, de asemenea şi persoanele care suferă de constipaţie”, spune dr. Denisa Zaharia, medic de familie, cu competenţă în apifitioterapie.

Previne infecţiile respiratorii

Zeama de varză murată ajută la detoxifierea organismului şi la prevenirea infecţiilor respiratorii pe timp de iarnă, contribuind la vitaminizarea şi mineralizarea organismului.

De asemenea, varza murată, la fel ca toate alimentele fermentate, este o sursă extraordinară de probiotice. În aproximativ 150 de grame de varză murată se găsesc peste 10 miliarde de bacterii benefice, având un rol foarte important pentru menţinerea sănătăţii intestinelor şi îndepărtarea eficientă a toxinelor din organism.

Crudă, sub formă de salată sau suc, fiartă în abur, murată, călită, varza era considerată încă din Roma antică un remediu universal. Veritabil vraci al naturii, varza conţine substanţe cu proprietăţi antitumorale, antioxidante şi antiinflamatoare excepţionale.

De asemenea, consumul de varză stimulează imunitatea. Varza este bogată în fitonutrienţi şi vitamine (A, C şi K), precum şi antioxidanţi naturali care previn apariţia cancerului, explică medicul, dar au un efect benefic şi asupra frumuseţii.

* * *

Obiceiuri și tradiții de Crăciun. Ce se întâmplă în Transilvania, Moldova și Oltenia Cristi Buș 12 decembrie 2019

Crăciunul este perioada tradițiilor, a superstițiilor și a obiceiurilor transmise în generație în generație. În toate colțurile țării, colindul, scenetele cu motive religioase și mesele în familie sunt nelipsite. Iar la sat obiceiurile s-au păstrat cel mai bine.

În România, Crăciunul se sărbătorește pe 25 decembrie după stilul nou, iar după ritul vechi pe 7 ianuarie. În această perioadă toți oamenii fac pregătiri intense pentru cea mai importantă dintre sărbătorile de iarnă.

Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și 27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului. Sărbătoarea Crăciunului datează încă din secolul al IV-lea, când Biserica Creștină a stabilit această dată nu întâmplător, ci pentru a concura cu nașterea zeului Soare din tradițiile păgâne. Mulți istorici ai religiei sunt însă de părere că Nașterea Domnului ar fi avut loc spre sfârșitul iernii.De altfel, există unele discrepanțe între datele la care se sărbătorește Crăciunul: creştinii ortodocşi de rit vechi îl sărbătoresc pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, care este decalat cu 13 zile față de cel oficial.Obiceiuri de CrăciunColindatul

Cel mai frumos obicei de Crăciun este colindul. Colindele sunt cântecele cu care copiii și tinerii întâmpină venirea lui Iisus Hristos pe Pământ. Pe străzi răsună, în Ajun și în ziua de Crăciun cântece cu stea, vifleemul, plugușorul și sorcova. De asemenea se joacă vasilica, jocuri de măști precum cerbul, breaza sau țurca, dansuri (călușarii) și teatrul popular.

Împodobirea bradului

Cu câteva zile înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde. Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toți copacii din prajmă, mai puțin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun.

Masa din Ajun

O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârșit postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale de Crăciun: tobă, lebar, sarmale, caltabos, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Craciun este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului.

Obiceiuri de Crăciun în Transilvania

În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”, reprezentaţii răspândite în numeroase zone din România.Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului. Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus. În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.

Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului. Ceata de colindători este

organizată după reguli complicate şi fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”. Colindul redă contextul istoric al naşterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus şi descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri – aur, smirnă şi tămâie.

Obiceiuri de Crăciun în Moldova

Pe lângă împodobirea bradului, în unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc, notează unica.ro. Bucatele tradiţionale din carne de porc, tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu sunt preparate de seară.

Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.În Moldova, în special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând: „Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Obiceiuri în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”.Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului şi care semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor. Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

Tot în Oltenia, în ziua de Crăciun, femeile mai respectă încă un obicei vechi de sute de ani – dimineaţa, ele pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele, după care se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Obiceiuri de Crăciun în Banat

Colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare. Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii, spre a feri gospodăria de diavoli şi a-i aduce prosperitate. Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Oamenii cred că dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.

În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei. În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”.

În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului. Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului. Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată, iar în calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie, pentru că se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă, unde aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.Obiceiuri în Dobrogea

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul” – personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie, înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn. Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi pe care „oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa, singura comună din România în care se mai practică obiceiul. Colindătorii poartă măşti pentru a

simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii. Moşoii se costumează într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure, măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.

Peisajele de iarna din acest mesaj: Splendoarea din Parcul Natural Grădiştea Muncelului, Cioclovina si Fundatura Poniorului, Orastie Aici se află „Palma lui Dumnezeu” .

GB

* * *