apa minerala.doc

CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1. Caracterizarea generală a apei minerale............................................................. 4

1.1 Clasificarea apelor minerale................................................................................... 5

1.2 Caracteristici de calitate ale apei minerale............................................................. 7

CAPITOLUL 2. Selectarea și descrierea caracteristicilor senzoriale ale apei minerale........... 11

2.1 Alegerea a două mărci de apă minerală și prezentarea unor date reprezentative

despre acestea............................................................................................................. 11

2.2 Selectarea celor mai reprezentative cinci caracteristici senzoriale ale apei minerale

în vederea realizării analizei....................................................................................... 16

2.3 Descrierea pe baza observațiilor personale a fiecărei caracteristici senzoriale

pentru fiecare marcă aleasă......................................................................................... 16

CAPITOLUL 3. Analiza propriu-zisă a calității senzoriale a apei minerale comparactv între

cele două mărci prin metoda punctajului...................................................................................... 18

3.1 Stabilirea schemei de analiză prin punctaj........................................................... 18

3.2 Completarea fișelor individuale de analiză senzorială......................................... 20

3.2 Completarea fișelor centralizatoare de analiză senzorială................................... 24

CONCLUZII.................................................................................................................................... 26

BBLIOGRAFIE............................................................................................................................... 27

INTRODUCERE

Încă din cele mai vechi timpuri, apa minerală a constituit o sursa de energie, cu multiple

funcții benefice atât în a-ți potoli setea, cât și în a-ți reface sau menține sănătatea.

Prin această lucrare am vrut să scoatem în evidență atât importanța apei minerale în viața de

zi cu zi, cât și proprietățile și caracteristicile senzoriale ale acesteia. Analiza realizată de echipa

noastră este constituită din trei părți, și anume: în prima parte vorbim pe larg de istoria apei minerale

și de numeroasele modalități de clasificare a acesteia; a doua parte a proiectului constă în alegerea a

două mărci de apă minerală din România și anume BORSEC și DORNA, urmând să prezentăm

câteva detalii despre activitatea acestora, în identificarea a cinci caracteristici senzoriale ale apei

minerale care urmeaza apoi sa fie detaliate atât în exprimarea opiniilor proprii cu privire la cele două

mărci analizate, cât și în partea a treia a lucrării când vom întocmi schema-punctaj, fișele individuale

și fișele centralizatoare.

În final, vom trage concluzii asupra fiecarui capitol al proiectului și vom evidenția punctele

tari, respectiv cele slabe ale calității senzoriale ale celor două mărci analizate.

2

1. Caracterizarea generală a apei minerale

Apa minerală este considerată una dintre cele mai complexe substanțe create de natură și

reprezintă un produs ecologic cu multiple efecte benefice pentru sănătate.

Apele minerale au fost cunoscute și utilizate de oameni din timpurile preistorice. Există și o

legendă cu privire la virtuțiile apei minerale, care spune că Hercule a fost cel care a descoperit și

folosit primul apele termale sulfuroase de la Termopile, refăcându-și forțele.

Primele mărturii scrise cu privire la proprietățile curative ale apelor minerale datează din

antichitate. Din perioada Greciei antice, înscrierile lui Herodot, Hipocrate, Aristotel apar referiri cu

privire la anumite surse de ape minerale. În România sunt atestate stațiuni balneare de pe vremea

romanilor. De timpuriu, apele minerale au început să fie îmbuteliate (în 1896 funcționau 20 de stații

de îmbuteliere de capacitate mică, iar la începutul secolului XX, numărul acestora se ridicase la 50).

Cercetăriile științifice asupra apelor minerale din România s-au axat în special asupra

aspectelor geologice, hidrochimice și balneofizioterapeutice. 1

Apa minerală este o apă care conține minerale sau alte substanțe dizolvate, care modifică

gustul acesteia sau care îi conferă o valoare terapeutică și care în general, este obținută dintr-o

substanță minerală sau dintr-un izvor mineral natural. Substanțele dizolvate în apă pot include

diferite săruri și compuși sulfuroși.

În mod tradițional, apele minerale au fost folosite sau au fost consumate direct de la sursa

lor, adesea denumite „cure cu ape” sau „cure videcătoare”, în locuri precum stațiunile de tratament,

stațiunile de spa, băi sau izvoare. Termenul de spa a fost folosit pentru a determina locul în care apa

a fost consumată ca băutură și folosită pentru scăldat; termenul de îmbăiere înseamnă locul unde

această apă specială a fost folosită în primul rând pentru scăldat, pentru terapie sau pentru

activitățile de recreere; iar termenul de izvor a fost folosit pentru locurile în care această apă putea fi

consumată.

În timpurile moderne, se obișnuiește ca apa minerală să fie îmbuteliată direct de la sursă și să

fie distribuită pentru consum. A călători la locul care deține o sursă de apă mineral pentru a avea

acces direct la această sursă este în present mai puțin frecvent, iar în multe cazuri chiar nu este

posibil (din cauza drepturilor exclusive de proprietate comercială asupra acestor izvoare). Există mai

mult de 3000 de mărci de apă minerală la nivel mondial disponibile în lumea întreagă. Cu cât apa

1 Dima, D., Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului, Editura Economică, Bucureşti, 2006, p. 252-2533

potabilă conține mai multe minerale, cu atât este mai puternică proprietatea sa curativă; apele cu

puține minerale sunt descrise a fi ape minerale ușoare.2

1.1 Clasificarea apelor minerale

Apele minerale se pot clasifica în funcţie de : temperatură, concentraţie osmotică şi conţinut

în substanţe chimice.

După temperatură, apele minerale se împart în :

ape minerale reci, a căror temperatură este sub 20°C ;

ape minerale termale, a căror temperatură este peste 20°C. Limita de 20°C, acceptată în

balneologie, se referă la climatul temperat al altitudinilor medii. Acesta nu se poate referi la

climatul tropical, unde însăşi media anuală a temperaturii atmosferice este în jur de 20°C,

dar nici la climatul polar.

In raport cu temperatura normală a corpului, apele minerale se subîmpart astfel :

ape hipoterme cu temperatura între 20 şi 34°C ;

ape izoterme cu temperatura între 34 şi 37°C ;

ape hiperterme cu temperatura peste 38°C.

După concentraţia osmotică

Pe baza concentraţiei osmotice, punctul crioscopic al apelor minerale se raportează la

punctul crioscopic al serului sanguin (— 0,56°). După punctul crioscopic, care este dat de

concentraţia în săruri şi ioni, apele minerale se împaţt în :

ape oligominerale sau acratice, cu o minerali zare totală sub 1 g la litru ;

ape hipotone, cu un conţinut de săruri între 1 şi 8 g la litru ;

ape izotone, cu o concentraţie de săruri într 8 şi 10 g la litru şi avand punctul crioscopic

apropiat de acela al serului sanguin ;

ape hipertone, cu o mineralizare de peste 10 la litru.

Clasificarea apelor minerale pe baza concentraţiei osmotice are importanţă practică, pentru

că explică anumite acţiuni şi dă indicaţii asupra modului de utilizare terapeutică. În general, cele cu

2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Apă_minerală4

o concentraţie în săruri pînă la 15 g la litru se pot folosi în cura internă (cură de băut, clisme, spălări

intestinale); daca depăşesc 15 g la litru, ele nu se pot folosi în cură internă, deoarece irită mucoasele

tubului digestiv. Fac excepţie apele sulfatate, care se administrează în cura internă şi la o

concentraţie de peste 15 g la litru (pentru acţiunea lor purgativă), dar pe o scurtă durată.

După conţinutul chimic, în ţara noastră se găsesc 11 categorii de ape minerale:

ape oligominerale (acratice), care conţin puţin de 1 g substanţe solide la 1 litru;

ape carbogazoase, care conţin cel puţin 1 g d bioxid de carbon la 1 litru;

ape alcaline, care conţin peste 1 g substanţe la litru, piedominand bicarbonatul de sodiu sau

de potasiu;

ape alcalino-teroase şi feroase, care conţin peste 1 g substanţe solide dizolvate,

predominand calciul, rnagneziul şi bicarbonatul;

ape feruginoase, care conţin cel puţin 10 mg fier la litru;

ape arsenicale, care conţin cel puţin 1 mg HAsO2 sau 1,3 mg HAsO4 sau 0,7 mg arsen la

litru;

ape cloruro-sodice, care conţin peste .1 g substanţe 0/00, din care predomină sodiul şi

clorul;

ape iodurate, care conţin cel puţin 1 mg iod (după propunerile mai recente cel puţin 5 mg) la

litru;

ape sulfuroase, care conţin cel puţin 1 mg sulf litrabil la litru;

ape sulfatate, care conţin peste 1 g substanţe solide la litru, din care predomină anionul

sulfat (SO4) şi cationii sodiu şi magneziu (ape purgative), calciu (gipsoase) sau fier

(vitriolice);

ape radonice, care conţin radon în diferite concentraţii, de la cateva unităţi pană la cateva

mii de unităţi Mache.3

3 http://articole.famouswhy.ro/clasificarea_apelor_minerale/5

1.2. Caracteristici de calitate ale apei minerale

Calitatea apelor minerale este configurată, în general de totalitatea substanțelor minerale

sau organice, gazele dizolvate, particule în suspensie și organisme vii prezente. Calitatea apei

minerale se poate defini ca un ansamblu convențional de caracteristici fizice, chimice, biologice

și bacteriologice, exprimate valoric, care permit încadrarea probei într-o anumită categorie, aceasta

căpătând astfel însușirea de a servi unui anumit scop.

A. Caracteristici organoleptice ale apelor minerale sunt, în majoritatea cazurilor, mult diferite

de cele ale apelor obișnuite, și apar ca efect al prezenței în apă a diferitelor substanțe

chimice. Caracteristicile organoleptice ale apelor minerale sunt:

Tabel 1. Caracteristici organoleptice ale apei minerale

Caracteristici

organoleptice

Descriere

Culoare Se datorează substanțelor dizolvate în apă și se determină în comparație cu

etaloane preparate în laborator.

Miros Poate fi clasificat în mai multe categorii, în funcție de intensitate: inodor; cu

miros neperceptibil; cu miros perceptibil unui specialist; cu miros perceptibil

unui consumator; cu miros puternic și cu miros foarte puternic.

Gust Se clasifică utilizându-se diferite denumiri convenționale (de exemplu: Mb –

ape cu gust mineral bicarbonato-sodic; Mg – ape cu gust mineral magnezic;

Mm – ape cu gust mineral metalic; Ms – ape cu gust mineral sărat; Oh – ape

cu gust organic hidrocarbonat; Om – ape cu gust organic medical

farmaceutic; Op – ape cu gust organic pământos).

Sursa: Dima, D. (coord.), Mărfuri alimentare și securitatea consumatorului, Editura Economică, București, 2006, p. 253

6

B. Caracteristici fizice pot fi foarte diferite de cele ale apelor obișnuite, diferențierile care apar

conduc la schimbarea comportamentului apelor minerale. Principalele caracteristici fizice

sunt:

Tabel 2. Caracteristici fizice ale apei minerale

Caracteristici

fizice

Descriere

Turbiditatea Se apreciază pe baza particulelor solide sub formă de suspensii sau în stare

coloidală. Suspensiile totale reprezintă ansamblul componentelor solide

insolubile prezente într-o cantitate determinată de apă și se pot separa prin

metode de laborator (filtrare, centrifugare, sedimentare). Acestea de exprimă

gravimetric în mg/l sau volumetric în ml/l. Valoarea suspensiilor totale este

deosebit de importantă pentru caracterizarea apelor naturale. În funcție de

dimensiuni și greutate specifică, particulele se separă sub formă de depuneri

(sedimentabile) sau plutesc pe suprafața apei (plutitoare).

Temperatura Se exprimă in grade Celsius si acoperă o scară foarte largă de valori,variind

in functie de provenientă și de anotimp.Apele minerale subterane au

temperatură constantă.Aparitia unor variații de temperatură indică influenta

directă a unor ape de suprafată,deci condiții de exploatare

necorespunzatoare,care trebuie corectate.

Radioactivitatea Este proprietatea apei de a emite radiații permanente alfa,beta sau gama.

Conductibilitatea

electrică

Constituie unul dintre indicatorii cei mai utilizați in aprecierea gradului de

mineralizare a apelor.Conductibilitatea este direct proportională cu gradul de

mineralizare a apei.

Concentrația

ionilor de

hidrogen (PH-ul)

PH-ul apelor minerale este cuprins intre 6,5-8,abaterea de la aceste valori

dand indicații asupra poluării cu compuși anorganici.Concentrația ionilor de

hidrogen în apă reprezintă un factor important care determină capacitatea de

reactivare a apei,agresivitatea acesteia,capacitatea apei de a constitui medii

pentru dezvoltarea diferitelor organisme etc.

Sursa: Dima, D. (coord.), Mărfuri alimentare și securitatea consumatorului, Editura Economică, București, 2006, p. 254

7

C. Caracteristici chimice sunt produse de substanțe chimice dizolvate și au o mare importanță,

deoarece determină tipul apei minerale, conferindu-i principalele proprietăți. Principalele

caracteristici chimice ale apelor minerale sunt:

Tabel 3. Caracteristici chimice ale apei minerale

Caracteristici

chimice

Descriere

Reziduul fix Reprezintă totalitatea substanțelor dizolvate în apă, stabile după evaporare la

105°C, marea majoritate a acestora fiind de natură anorganică. Valoarea

reziduului fix se exprimă în mg/l, în diferite ape naturale variză în funcție de

caracteristicile rocilor cu care apele vin în contact (ape de suprafață 100-250

mg/l; ape din pânză freatică 200-350 mg/l; ape de pânză mare adâncime 100-

300 mg/l; ape de mare 20.000-22.000 mg/l; ape minerale potabile 1.000-3.000

mg/l)

Duritatea apei Este produsă de compușii de calciu și de magneziu aflați în soluție în apă.

Mineralizarea

totală

Reprezintă suma substanțelor minerale, inclusiv gazele dizolvate, exprimată în

mg/l. Gradul de mineralizare a apelor minerale este strâns legat de factorii

meteorologici și climatologici. Apele subterane, și mai ales cele din pânze

freatice de mare adâncime, se caracterizează printr-o mineralizare mai ridicată

și în același timp mai puțin variabilă, datorită contactului cu straturile minerale

în care staționează.

Sărurile

dizolvate

În apele minerale se află, în mod obișnuit, cationi (Ca, Mg, Na, K, Fe, Ba, Al)

și anioni (hidroxid, bicarbonat, clorură, hidrosulfit, nitrat, nitrit, sulfat) de care

depind cele mai importante caracteristici de calitate a apei.

Sursa: Dima, D. (coord.), Mărfuri alimentare și securitatea consumatorului, Editura Economică, București, 2006, p. 254-255

D. Caracteristici biologice și bacteriologice sunt determinate de prezența în apă minerală a

unor microorganisme vii, poli-sau monocelulare, care în anumite condiții indică o

impurificare cu ape infiltrate direct de la suprafață.

În apele minerale se mai pot găsi diferite tipuri de impurități, care, din punct de vedere al stării

lor, pot fi solide, lichide sau gazoase:

Plumbul sau cuprul se pot întâlni în urma proceselor de tratare a apelor sau din cauza

sistemului de transport, precum și din apele meteorice;8

Unele ape naturale conțin seleniu sau arsen într-o cantitate suficientă care să le afecteze

calitate;

Marea majoritate a apelor naturale conțin substanțe radioactive, în principal radium, dar

numai în unele cazuri concentrația acestora atinge valori periculos de mari;

Unele surse naturale conțin crom, cianuri, cloruri, acizi, alcalii, diferite metale sau poluanți

organici, toate aduse în receptori de apele uzate provenite din industrie sau aglomerații

urbane.4

2. Selectarea și descrierea caracteristicilor senzoriale ale apei minerale

4 Ibidem, p. 253-2569

2.1. Alegerea a două mărci de apă minerală și prezentarea

unor date reprezentative despre acestea

Cele două mărci de apă minarală alese de echipa noastră sunt Borsec și Dorna.

A. BORSEC

A.1. Prezentare generală

Acum 2000 de ani. Cunoașterea izvoarelor Borsecului datează încă de pe vremea romanilor,

care le-au descoperit după cucerirea Daciei. Cu prilejul unor săpături arheologice realizate în anul

1857, în trecătoarea Tulgheș, au fost găsite monede romane datând din anii 337-361 precum și

sarcofage romane.

Acum 400 de ani. Apele minerale de la

Borsec, au fost îmbuteliate în ulcioare de lut ars

și puse în desagi pe spinarea cailor de munte

pentru a fi transportate în Transilvania,

Moldova, Țara Româneascăși Ungaria. Există

atestări documentare potrivit cărora apa

minerală de la Borsec a fost transportată cu

căruțele, în 1594, în butoaie de stejar, la curtea

domnească de la Alba Iulia, unde au fost folosite pentru tratament de către Sigismund Bathory.

Perioada anilor 1800 - 1900. Într-o epocă în care aristocrația era o virtute fundamentală,

Borsec intrăîn grațiile Împăratului Franz Josef, care, în 1873, îi acordă Medalia de Aur și o

încoronează cu titlul de Regina a Apelor Minerale.

Perioada anilor 1900 - 2000. Îmbutelierea apei minerale Borsec a fost efectuată de-a lungul

timpului de mai mulți întreprinzători, iar din 1945 activitatea de îmbuteliere a fost continuată de

diverși contractori până la naționalizarea sa, în 1948. În anul 1998, fosta întreprindere de stat Regina

Apelor Minerale Borsec s-a transformat în compania privată ROMAQUA GROUP S.A. Borsec.

În ultimii ani de zile, ca urmare a participării la diverse expoziții interne și internaționale,

Borsec a fost recompensat cu peste 25 de medalii. În februarie 2004, Borsec este desemnată drept

Cea Mai Bună Apă Minerală din Lumeîn cadrul Berkely Springs International Water Tasting

Awards in West Virginia, S.U.A. În anul 2005, apa carbogazoasă Borsec a fost premiată cu Medalia

10

de Aur Specială, iar apei plate Borsec i s-a decernat Medalia de Aur la Selecția Mondială a Calitații

organizată de Institutul Internațional pentru Selecția Calității de la Bruxelles, Belgia. Recunoașterea

internațională a acestui veritabil brand românesc a venit și în 2006, când Borsec a primit două titluri

remarcabile, cel de Trusted Brand și cel de Superbrand.5

A.2. Prezentarea activității BORSEC pe piața românească

Apa minerală Borsec sărbătorește 205 ani de tradiție pe piața românească. De la prima

îmbuteliere, în 1806 și până în 2011 la Borsec s-au produs 34 de miliarde de litri de apă.

Produsul se află în portofoliul Romaqua Group Borsec, companie cu capital integral

autohton privat, fondatăîn 1999. Romaqua Group Borsec are în

portofoliu 11 mărci.

Activitatea Romaqua Group pe piața apei minerale a

generat în 2010 aproximativ 52% din cifra de afaceri a

companiei, a cărei valoare a fost de 142,5 milioane de euro. Din

producția totală de apă minerală, aproximativ 40% reprezintă

producția de apă minerală plată, restul fiind apă minerală

carbogazoasă.

Borsec a deținut în 2010 o cotă de piață în volumul

vânzărilor de apă minerală de 36%. Având ca reper categoria

apei îmbuteliate, cota de piață a mărcii Borsec a fost de 26%.

În urma scăderii consumului de apă minerală resimțită la nivelul pieței, compania a

înregistrat în această categorie un declin de 4% a volumului de vânzări în 2010 față de 2009. În

2010, un român a băut în medie 54 litri de apă minerală, ceea ce reprezintă o treime din consumul

mediu per capita la nivel european.

În prezent, Romaqua Group exportă apă minerală Borsec în 17 țări, cel mai mare volum fiind

trimis către Ungaria. Exporturile reprezintă la momentul actual circa 2% din volumul total de

producție.

Pentru anul 2011 reprezentanții Romaqua Group au anunțat un buget estimativ de investiții

de 20 milioane de euro. Cea mai mare parte a sumei va fi direcționată către dublarea capacităților de

producție la fabrica de bere și creșterea spațiilor de depozitare cu peste 20.000 mp.6

5 http://borsec.romaqua-group.ro/11

B. DORNA

B.1. Prezentare generală

Odată cu achiziţionarea de către Coca-Cola HBC, în 2002, a apelor minerale Dorna, de la

principalul producător de ape minerale, Dorna Apemin, s-a cunoscut, practic, o relansare a activităţii

de producţie şi comercializare a apelor minerale.

La momentul achiziţiei, Dorna Apemin avea vînzări anuale de circa 90 milioane de litri apă

minerală. Practic, s-au preluat toate produsele şi mărcile de apă

minerală ale liderului de atunci: Izvorul Alb, Poiana Negri şi Dorna.

Cele două fabrici de îmbuteliere Dorna, situate una la Dorna Candreni,

cealaltă la Poiana Negrii sunt alături de izvoarele de apă minerală

carbonată, Dorna şi Poiana Negri, şi de apă plată – Izvorul Alb. "Odată

cu achiziţionarea fabricii de îmbuteliere de către Coca-Cola ne-am

orientat atenţia spre relansarea comunei, mai ales din punct de vedere turistic, singura noastră

neşansă fiind drumurile, care sînt greu de practic şi îngreunează accesul turiştilor" (Mihai Carp,

primarul comunei Dorna Candreni)

În 2004, la fabrica de îmbuteliere Dorna s-au investit 10 milioane de euro într-o nouă linie de

producţie. Ca urmare a investiţiei în tehnologie, fabrica Dorna are 120 de angajaţi, un laborator de

microbiologie, unde este verificată calitatea apei, iar procesarea este de 7.000 de sticle pe oră. La

Poina Negrii, unde izvorul este carbogazos, există şi o staţie de carbonare a apei minerale, iar

unitatea numără aproximativ 100 de angajaţi. Odată cu programul de investiţii masive, care a dus la

transformarea radicală a operaţiilor din zonă, a început construirea imaginii brandului. "Ca brand,

Dorna se adresează tuturor consumatorilor. Acest proiect ambiţios a fost iniţiat în condiţiile în care,

la Dorna, apele minerale au o istorie îndelungată" (Geta Zimmerman, reprezentant al Coca-Cola

HBC)7

B.2. Prezentarea activității DORNA pe piața românească

Îmbuteliatorul local al Coca-Cola a plătit aproape 40 milioane de euro în anul 2002 pe trei

mărci de ape minerale Dorna, Izvorul Alb şi Poiana Negri în cea mai mare tranzacţie din industria

alimentară la acea vreme, în care vânzătorul a fost omul de afaceri Jean Valvis.

6http://www.magazinulprogresiv.ro/stire/2055/Romaqua_Group_a_imbuteliat_335_milioane_de_litri_de_apa_minerala_Borsec_in_2010.html

7 http://www.evenimentul.ro/articole/apele-minerale-dorna.html12

Ulterior noul proprietar a pompat milioane de euro în promovare, prima campanie Dorna

fiind lansată în 2003. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Coca-Cola HBC România a avut în

2009 o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei (440 milioane de euro) şi un profit de 172 milioane de

lei (40,7 milioane de euro).

Potrivit datelor din raportul anual aferent anului 2010, Coca-Cola a vândut în România 167,8

milioane de unităţi (unit cases - o unitate este egală cu echivalentul a 5,678 litri), în scădere cu 4%

comparativ cu 2009. Astfel, anul trecut vânzările Coca-Cola HBC au depăşit 950 de milioane de

litri.

Coca-Cola HBC, cel mai mare jucător de pe piaţa locală a băuturilor nealcoolice, mai are un

singur brand de ape minerale în top cinci cele mai vândute mărci pe acest segment în funcţie de

volume, respectiv Izvorul Alb, brandul Dorna aflându-se în afara acestui clasament, după cum arată

un studiu realizat de compania de cercetare a pieţei Nielsen.

13

Mărcile private ale reţelelor de magazine, mărcile mai ieftine, dar şi orientarea

consumatorului către apa plată în detrimentul apei minerale au lăsat Dorna în afara topului celor mai

vândute ape în funcţie de volume (în perioada decembrie

2009-noiembrie 2010), arată studiul companiei de

cercetare Nielsen. Faptul că preţul contează în alegerea

consumatorilor reiese şi din situarea Dorna în top 5

mărci, dar doar în funcţie de valoarea vânzărilor, nu şi în

funcţie de volumele vândute.

Apele plate au câştigat teren în ultima perioadă,

fapt demonstrat şi de prezenţa brandului de apă plată al

Coca-Cola - Izvorul Alb - în topul celor mai vândute

cinci mărci în funcţie de volume. Mai mult, Borsec,

liderul pieţei care a ales să "joace" cu aceeaşi marcă şi pe

piaţa de ape minerale şi pe cea de apă plată a făcut o

mutare câştigătoare, care menţine brandul aflat în portofoliul Romaqua pe prima poziţie pe o piaţă

estimată la 300 milioane de euro anual.

"Pe piaţă apar foarte multe studii, iar majoritatea conţin date care nu coincid. Din acest

motiv, noi nu comentăm aceste studii. De asemenea, nu comentăm datele de vânzări din motive ce

ţin de concurenţă", a fost răspunsul trimis de Coca-Cola la întrebările legate de cota de piaţă şi

valoarea vânzărilor înregistrate de brandul Dorna.

De altfel, îmbuteliatorul Dorna nu a mai comunicat în ultimii ani date legate de valoarea

vânzărilor de ape minerale.

Potrivit estimărilor ZF, vânzările Coca-Cola pe piaţa apelor minerale se situează în jurul a 60

milioane de euro pentru toate cele trei mărci (Izvorul Alb, Dorna şi Poiana Negri), luând în calcul o

cotă de piaţă estimată la cel mult 20%.

Informaţiile nu au fost însă confirmate de companie. Estimările au fost realizate pornind de

la cota de piaţă anunţată de Borsec, liderul pieţei, respectiv 26% în 2010, Coca-Cola situându-se pe

locul doi în topul companiilor de pe piaţa apelor minerale, potrivit datelor Nielsen (perioada

decembrie 2009-noiembrie 2010), companie care însă nu furnizează către presă date legate de cota

de piaţă a fiecărui jucător în parte.

"Dorna Apemin, prin cele două branduri de apă minerala carbogazoasă Dorna şi Poiana

Negri, se află pe locul doi după Borsec. Nu avem date despre sursa Izvorul Alb care nu este în

14

administrarea SNAM" (Adrian Feru, director de cercetare dezvoltare la Societatea Naţională a

Apelor Minerale)8

2.2. Selectarea celor mai reprezentative cinci caracteristici senzoriale ale apei minerale în

vederea realizării analizei

Caracteristicile senzoriale reprezentative alese în vederea realizării analizei apei minerale

sunt: gust, miros, culoare, conținut în dioxid de carbon și durabilitatea acidului (la 15 minute de la

turnarea a 250ml apă minerală într-un pahar).

2.3. Descrierea pe baza observațiilor personale a fiecărei caracteristici senzoriale pentru

fiecare marcă aleasă

Numele produsului examinat: Apa minerală BORSEC

Numele și prenumele examinatorului: student1

Caracteristici senzoriale DescriereGust Apa minerală BORSEC este lipsită de un gust anume, este

proaspătă, răcoritoare și îmi potolește seteaMiros Este lipsită de orice fel de miros nespecific apei mineraleCuloare Pură, limpede, lipsită de impuritați sau sedimenteConținut in dioxid de carbon

Apa minerală BORSEC are un conținut ridicat de bioxid de carbon, este foarte acidulată și foarte bună de băut

Durabilitate acid (la 10minute de la turnarea a 250ml de apă minerală)

BORSEC a trecut cu brio testul; după trecerea a 10 minute de la turnarea a apei în pahar, apa a pierdut foarte puțin bioxid de carbon

Numele produsului examinat: Apa minerală DORNA


Caracteristici senzoriale DescriereGust Gust mai puțin specific apei minerale, apărut în urma îmbuterierii

8 http://www.zf.ro/companii/dorna-a-pierdut-teren-in-fata-brandurilor-mai-ieftine-si-a-marcilor-private-813272315

Miros Specific apei mineraleCuloare Pură, limpede, lipsită de impuritați sau sedimenteConținut in dioxid de carbon

Are un conținut mai scăzut în dioxid de carbon în comparație cu cealaltă apă minerală analizată, însă este destul de bună de băut

Durabilitatea acidului (la 10minute de la turnarea a 250ml de apă minerală)

DORNA s-a descurcat binișor în acest experiment, pierzând mai puțin de jumătate a conținutului de bioxid de carbon

Numele produsului examinat: Apa minerală BORSEC


Caracteristici senzoriale DescriereGust Apa minerală BORSEC este lipsită de un gust anume Miros Nu prezintă miros, este inodorăCuloare Pură, limpede, lipsită de impuritați sau sedimenteConținut in dioxid de carbon

Are un conținut foarte mare de dioxid de carbon


BORSEC a fost câștigătoarea acestui experiment, pierzând o cantitate foarte mică de bioxid de carbon

Numele produsului examinat: Apa minerală DORNA


Caracteristici senzoriale DescriereGust Apa minerală DORNA nu prezintă un gust specific, fie el și rezultat

în urma îmbutelieriiMiros Aceasta este lipsită de miros, deci este inodorăCuloare Pură, limpede, lipsită de impuritați sau sedimenteConținut in dioxid de carbon

Are un conținut mai scăzut în dioxid de carbon în comparație cu cealaltă apă minerală analizată, însă poate fi consumată


DORNA a pierdut mai puțin de jumătate a conținutului de bioxid de carbon după scurgerea a celor 10 minute, însă ea încă mai putea fi consumată

3. Analiza propriu-zisă a calității senzoriale a apei minerale comparativ între

cele două mărci prin metoda punctajului

16

3.1. Stabilirea schemei de analiză prin punctaj

Tabel 4. Schemă-punctaj pentru evaluarea calității senzoriale a apei minerale

Caracteristica

senzorială

Scară de

punctaj

Descrierea caracteristicilor produsului examinat Punctaj acordat

GUST 0...5 Gust specific apei minerale, corespunzător

filtrată, lipsită de impurități

5

Gust mai puțin specific apei minerale, ușor

neplăcut rezultat în urma îmbutelierii

3

Gust puternic rezultat în urma îmbutelierii,

foarte neplăcut, imposibil de băut

0

MIROS 0...4 Nu prezintă miros, perfect inodoră 4

Miros slab, obținut în urma îmbutelierii, miros

de plastic sau de sticlă necorespunzător

întreținută

2

Miros puternic, obținut în urma îmbutelierii,

miros de plastic sau de sticlă necorespunzător

întreținută

0

CULOARE 0...3 Pură, cristalină, perfect limpede 3

Culoare specifică apei minerale, cu o puritate

mai scăzută și urme fine de sedimente

2

Culoare nespecifică apei minerale, tulbure,

impură, prezintă sedimente

0

CONȚINUT ÎN

CO2

0...4 Conținut mare de CO2, apă minerală

corespunzător acidulată

4

Conținut mediu de CO2, apa minerală mai poate

fi consumată

2

Conținut slab de CO2, nespecific și

necorespunzător apei minerale

0

DURABILITATE 0...4 Apa și-a păstrat conținutul în CO2 pe durata 4

17

ACID (la 10 minute

de la turnarea a

250ml de apă minerală

într-un pahar)

celor 10 minute cu foarte mici pierderi ale

acestuia

Apa minerală și-a pierdut aproximativ jumătate

din conținutul inițial de CO2 dar mai poate fi

consumată

2

Apa minerală și-a pierdut acidul aproape în

totalitate și nu mai poate fi consumată

0

3.2. Completarea fișelor individuale de analiză senzorială

18

Fișă individuală de analiză senzorială prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat: Apa minerală BORSEC

Numele și prenumele degustătorului: student1

Data: 12.12.2011

Caracteristici senzoriale Punctaj acordat (P) Observații

GUST 5 Gust specific apei minerale,

corespunzător filtrată, lipsită de

impurități

MIROS 4 Nu prezintă miros, perfect

inodoră

CULOARE 3 Pură, cristalină, perfect limpede

CONȚINUT ÎN DIOXID DE

CARBON

4 Conținut mare de CO2, apă

minerală foarte acidulată

DURABILITATE ACID

(la 7 minute de la turnarea a

250ml apă minerală într-un pahar)

4 Apa și-a păstrat conținutul în

CO2 pe durata celor 10 minute

cu foarte mici pierderi ale

acestuia

Semnătura degustătorului:


Denumirea produsului analizat: Apa minerală DORNA


19

Data: 12.12.2011


GUST 3 Gust mai puțin specific apei

minerale

MIROS 2 Miros slab, obținut în urma

îmbutelierii

CULOARE 3 Culoare specifică apei

minerale, cu o puritate mai

scăzută


CARBON

2 Conținut mediu de CO2

DURABILITATE ACID



2 Apa minerală și-a pierdut

aproximativ jumătate din

conținutul inițial de CO2 dar

mai poate fi consumată





Data: 12.12.2011

20




impurități


inodoră



CARBON

4 Conținut mare de CO2, apă

minerală foarte acidulată

DURABILITATE ACID



4 Apa și-a păstrat conținutul în

CO2 pe durata celor 10 minute

cu foarte mici pierderi ale

acestuia





Data: 12.12.2011

21




impurități


inodoră



CARBON

2 Conținut mediu de CO2

DURABILITATE ACID



2 Apa minerală și-a pierdut

aproximativ jumătate din

conținutul inițial de CO2 dar

mai poate fi consumată


3.3. Completarea fișelor centralizatoare de analiză senzorială

Fișă centralizatoare de analiză senzorială


22

Data de fabricație / limita optimă de consum: 06.12.2012

Producătorul: ROMAQUA GROUP

Caracteristica senzorială Punctaj individual acordat de fiecare

examinator

Punctajul mediu

al caracteristicii

E1 E2

GUST 5 5 5

MIROS 4 4 4

CULOARE 3 3 3

CONȚINUT ÎN DIOXID

DE CARBON

4 4 4

DURABILITATE ACID

(la 7 minute de la turnarea în

pahar a 250ml de apă

minerală într-un pahar)

4 4 4

Punctajul produsului: 20

Numele și prenumele examinatorilor:

E1. student1

E2. student2

Fișă centralizatoare de analiză senzorială

23


Data de fabricație / limita optimă de consum: 09.11.2012

Producătorul: Coca Cola HBC

Caracteristica senzorială Punctaj individual acordat de fiecare

examinator

Punctajul mediu

al caracteristicii

E1 E2

GUST 3 5 4

MIROS 2 4 3

CULOARE 3 3 3

CONȚINUT ÎN DIOXID

DE CARBON

2 2 2

DURABILITATE ACID

(la 7 minute de la turnarea în

pahar a 250ml de apă

minerală într-un pahar)

2 2 2

Punctajul produsului: 14

Numele și prenumele examinatorilor:

E1. student1

E2. student2

CONCLUZII

24

În urma analizei senzoriale efectuate de echipa noastră pentru apa minerală, respectiv cele două

mărci BORSEC și DORNA, am ajuns la următoarele concluzii:

1. Apa minerală se remarcă prin proprietățile sale terapeutice, fiecare dintre caracteristicile și

categoriile sale fiind folosite încă din cele mai vechi timpuri în diverse activități.

2. Analizând activitatea celor două mărci de apă minerală pe piața românească am constatat că

BORSEC, Regina Apelor Minerale este în continuare lider, în ciuda eforturilor companiei

producătoare a apei minerale DORNA de a o depăși.

3. În urma analizei senzoriale a celor două mărci de apă minerală, s-au obținut 20 de puncte

pentru BORSEC și 14 puncte pentru DORNA. Această diferență de puncte între cele două se

cauzează conținutului mai mic de bioxid de carbon al apei minerale DORNA și pierderea

acestuia în cantități destul de mari după turnarea apei într-un pahar, ceea ce pentru un

consumator de apă minerală, este considerat un dezavantaj.

BIBLIOGRAFIE

25

1. Dima, D., Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului, Editura Economică, Bucureşti,

2006

2. www.evenimentul.ro

3. www.famouswhy.ro

4. www.magazinulprogresiv.ro

5. www.romaqua-group.ro

6. www.wikipedia.org

7. www.zf.ro

26

apa minerala.doc

Documents

Transcript of apa minerala.doc