Ap176 aprilie 2015

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XVII, NR. 176http://apostolul.slineamt.ro

Aprilie2015

Raluca NACLAD(continuare în pag. 2)

Secolul CIOBANUmplinirea a 90 de ani de la naşterea pro-fesorului Gheorghe A. M. Ciobanu dinRoman a prilejuit oamenilor de cultură,precum şi oficialităţilor din localitate nunumai un minunat prilej de a-l omagia pecel mai longeviv contemporan cu ei şi cunoi, ci şi pe OMUL de o vastă cultură, pedascălul, pe scriitorul, pe compozitorul,

pe criticul de artă plastică, pe intelectualul com-plex şi complet care a dominat şi domină cu per-sonalitatea sa viaţa oraşului în care s-a născut şiîn care trăieşte de aproape un secol.

În suita manifestărilor organizate în pe-rioada premergătoare zilei sale de naştere – 25martie – (amintim doar: înmânarea cheii oraşuluide către profesorul Laurenţiu Leoreanu, primaral localităţii, şi acordarea „Crucii Moldovei”,cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldoveişi a Bucovinei, de către Î. P. S. Ioachim, arhie-piscop al Arhiepiscopiei Romanului şi a Bacău-

lui), se înscrie şi „Medalionul Gheorghe A. M.Ciobanu”, organizat, în ziua de 24 martie 2015,la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, moderatde: preotul-poet Cornel Paiu.

Prin intervenţiile lor, prof. Mihaela Tano-vici, directoarea Colegiului, preot dr. Eugen Ră-chiţeanu, preşedinte al Academiei „PetruTocănel”, colonel medic dr. Georgeta Ursu, dinBucureşti, dr. Emanuel Nazaretian, preşedinte alFilialei Roman a Uniunii Armenilor din Româ-nia, Cristina Panaite, directoarea bibliotecii Mu-nicipale „Gheorghe-Radu Melidon”, prof.Cornelia Jora şi scriitorii: Dan-Gabriel Arvă-tescu, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Con-stantin Tomşa, au realizat un portret alomagiatului, pe măsura activităţii pe care acestao desfăşoară de mai bine de şapte decenii înurbea muşatină.

Î

Cu dragostedespre Zburătorul TTn De Ziua Mondială

a Teatrului(27 martie)

De multe ori măîntorc la proză casă înţeleg maibine cum e tea-trul. Zi de zi, măsurprind gândindu-mă la scriitoriicare, acum aproape o sută de ani au

descris în mod profetic, dar fără exagerare,decăderea zeilor europeni, apusul ce a cufun-dat civilizaţia noastră într-o beznă în carenici astăzi nu s-a făcut lumină. Mă gândescla Franz Kafka, la Thomas Mann şi la Mar-cel Proust. Acestor profeţi le-aş adăuga as-tăzi numele lui John Maxwell Coetzee.Sentimentul lor comun al sfârşitului inevita-bil al lumii – nu al planetei, ci al unui modelal relaţiilor interumane – şi al ordinii socialeşi al răsturnărilor acesteia, ne însoţeşte as-tăzi, marcându-ne profund. Pe noi, cei caretrăim după sfârşitul lumii. Noi, care trăim înfaţa unor crime şi conflicte ce izbucnesc înfiecare zi, în mereu alte locuri, mai rapidchiar decât reuşesc să fie relatate de mijloa-cele de comunicare. De altfel, aceste „incen-dii” devin repede plictisitoare şi dispar fărăurmă din relatările de presă. Iar noi ne sim-ţim neputincioşi, îngroziţi şi încolţiţi. Nu maisuntem capabili să înălţăm turnuri, iar zidu-rile pe care le construim cu încăpăţânare nune apără de nimic; dimpotrivă, ele însele aunevoie de protecţie şi grijă, lucru care ne con-sumă o bună parte din energia noastră vitală.

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 2)

În numele Sindicatului Învăţă-mânt şi al Asociaţiei ÎnvăţătorilorNeamţ, dorim tuturor dascălilornoştri linişte sufletească, belşug şi

lumină laSărbătoa-rea ÎnvieriiDomnului.

PaşteFericit!

RevistaApostolul

„

Profesorul Gheorghe A. M. CIOBANU primeşte Cheia oraşului Roman

nternatul Colegiului Naţional „PetruRareş” din Piatra-Neamţ a avut o istorieedificatoare pentru moravurile şi legile ro-mâneşti, mereu în schimbare, mereu peti-cite în favoarea bunului plac, mereu însprijinul celor certaţi cu bunul simţ, acapa-ratori, carierişti şi bădărani.

După ce decenii la rând internatul fuseseadăpostit în diferite clădiri mai mult sau maipuţin locuibile, Liceul a fost înzestrat, printr-ogeneroasă donaţie, cu terenul din faţa parcului„Nicu Albu” şi cu un local care s-a demolat şi înlocul aceluia s-a construit, mai ales cu banii pă-rinţilor, actualul imobil, răşluit liceului şi trans-format în repetate rânduri în tot felul de instituţiişi întreprinderi.

Imediat după reforma din 1948, care a sovie-

tizat şcoala românească, elevii interni ai „Rare-şului”, destul de numeroşi pe atunci, scoşi cuanasâna din localul internatului, au fost adăpostiţila repezeală în casa Isăcescu de pe strada Ştefancel Mare şi în localul liceului, ocupând sala mare,a bibliotecii şi a muzeului Stamatin (actuala can-celarie a profesorilor), şi clasele de la etaj, înaripa dinspre biserica „Trei Ierarhi”.

Nu eram intern, dar mă aflam aproape searăde seară între colegii mei, cazaţi într-o clasă dinaripa menţionată. Adesea mă prindea noaptea sus,la etaj, practicându-se spontan între noi ceea ce s-anumit mai târziu „într-ajutorare”, goana după me-ditatori fiind practic inexistentă pentru săracii şibursierii de acolo. Aşa se face că întârziam mereu

I

Mihai-Emilian MANCAŞ(continuare în pag. 14)

Cărţi pe rug

Dreptul la glorie

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Ziua Mondială a Poeziei

pre finele luniimartie, în Sala„Cupola” a Bi-bliotecii Jude-ţene „G.T.Kirileanu”, aavut loc o ma-nifestare literar-

artistică prilejuită deZiua Mondială a Poe-ziei, sărbătorită în fie-care an pe data de21martie.

Organizatorii au propus o pledoarie pentru poezie susţinută de ceicare o slujesc la Piatra-Neamţ: Vasile Baghiu, Nicolae Boghian, RaduFlorescu, Mihai Merticaru, Emil Nicolae, Dorin Ploscaru, Nicolae Sava

şi Cezar Ţucu, moderator al întâlnirii fiind poetul Adrian Alui Gheorghe. De asemenea, la eveniment au participat şi mai tinerii poeţi Iris Nuţu,

Delia Tărcăoanu şi Ştefan Lujinski, membri ai Cenaclului de Joi, aflatsub coordonarea scriitorului Adrian G. Romila.

Poezia a fost omagiată şi prin lansarea colecţiei „Buzunarul cu poezii”(Editura Conta: „Malec” de Aurel Dumitraşcu, „Pasărea instantaneu” de Di-mitrie Grama şi „Ispita” de Adrian Alui Gheorghe), iar scriitorii Adrian G. Ro-mila, Nicolae Sava şi Emil Nicolae au „zugrăvit” portrete şi autoportrete critice.

Atmosfera artistică a momentului a fost întregită de acoladele muzi-cale susţinute de grupul de jazz-blues „Wanderlust” din cadrul Liceuluide Arte „Victor Brauner”.

Casa Culturii din Târgu Neamţ pledeazăDuminică, 29 martie, la Casa Culturii „Ion Creangă” din Târgu

Neamţ, a avut loc conferinţa „Valoarea vieţii în lumea contemporană”,susţinută de părintele Nicolae Tănase.

Evenimentul a fost organizat de Protopopiatul Târgu Neamţ, Casa Culturii„Ion Creangă” şi Asociaţia Tineretului Ortodox Român filiala Târgu Neamţ.

S

Aprilie 2015

Cu dragostedespre Zburătorul

TT(urmare din pag. 1)

i nu mai avem forţa de a încerca săvedem ceea ce se află în spatele por-ţilor, dincolo de zid. Tocmai dinacest motiv teatrul ar trebui să existeşi, de acolo, din spatele porţilor, să-şi caute forţa. Pentru a pătrunde cuprivirea acolo unde ne este interzis.”

(Krzysztof Warlikowski)Astfel este formulată viziunea despre

lume şi teatru a polonezului KrzysztofWarlikowski, unul dintre cei mai reprezen-tativi regizori europeni din prezent, vi-ziune exprimată în Mesajul Internaţionalcare marchează Ziua Mondială a Teatruluide anul acesta. Nevoia esenţială a omuluide protecţie naşte ziduri: de la zidurile lo-cuinţei, la zidul prejudecăţilor, la zidul fri-cii de necunoscut. Aşa cum spuneaKrzysztof Warlikowski, teatrul este un ve-hicul care poate survola aceste ziduri, adu-cându-ne cunoaşterea lucidă a lucrului decare ne temem, în special pentru că nu îlcunoaştem.

În spiritul acesta, parcă nimic nu poatefi mai potrivit pentru emblema unui teatrudecât un Zburător, siluetă concepută descenograful Mihai Mădescu pentru afişulspectacolului Tinereţe fără bătrâneţe, în1975, care a rămas să simbolizeze tinere-ţea veşnică a Teatrului Tineretului. Încăr-cat de dorul greu şi de fericirea nelămurităa daimonului erotic (strămoşul său din mi-tologia romanescă), cu un picior înrădăci-nat în realitatea imediată, plin de ochiicunoscători pe aripi precum tainicii heru-vimi, Zburătorul TT dăruieşte lumina saacestui oraş, sporindu-i aura de fascinaţie.

De Ziua Mondială a Teatrului, TeatrulTineretului face o reverenţă publicului,mulţumind celor care iubesc teatrul, poateşi pentru că văd în el mijlocul de a des-chide uşi în mintea şi în inima lor.

Ş

n loc aparte, în cadrul me-dalionului, l-a ocupat lan-sarea Revistei„Clepsydra” (8/martie2015), număr dedicat ani-versatului, şi, mai ales,lansarea cărţii „Amintiridin Secolul Ciobanu –

convorbiri cordiale” realizată dedr. Dan-Gabriel Arvătescu,volum la care ne vom referi încontinuare.

De la primele pagini, atenţiacititorului este reţinută de celecâteva pagini semnate de autor(„Profesorul Gherorghe A. M.Ciobanu – socraticul nostru con-temporan”) în care va descoperio parte din trăsăturile esenţialece definesc personalitatea Profe-sorului – „un concetăţean al nos-tru care ne-a dat şansa laneuitare.[...] Un secol de istorie,un secol de viaţă cu Profesorul afost şansa pe care ne-a dat-oDumnezeu să ne cunoaştem şi săne regăsim. A fost şansa de a nune pierde identitatea culturală,într-o lume prea uşor dispusă arenunţa la valori pentru a seamorfiza într-un neant existenţialnumit modern «mondializare».”

Cu riscul de a ştirbi din va-loarea textului original al cărţii,reproducem, în continuare, câ-teva din aprecierile noastre refe-ritoare la această carte pusă subun motto sugestiv semnat Gheor-ghe A. M. Ciobanu: „Singuraticfiind, rămân mereu un tânăr!”.

Mai întâi, apreciem conţinu-tul şi formularea întrebărilor –adevărate comentarii născutedintr-o zestre livrescă aparte –întrebări adresate partenerului,de dialog, de către dr. Dan-Ga-briel Arvătescu, conştient că ştiape cine va avea în faţă. Mai mult,întrebările din această carte audeterminat răspunsuri ce se con-stituie în adevărate microeseuri.Astfel, referindu-se critic la evo-luţia societăţii româneşti în ulti-mii douăzeci şi cinci de ani, senaşte prima întrebare: „Ce vedeţidumneavoastră în viitor?” Şi răs-

punsul prompt dă prilej de re-flecţii: „Cum este expresia popu-lară «am aruncat cămaşa pe focpentru un purice». Şi o aruncămîn continuare…”

La fel de importantă ni separe o întrebare care reţine aten-ţia celor doritori să afle informa-ţii despre vremuri îndepărtate şidatorită răspunsului dat. „Cumera Romanul copilăriei? Cumerau oamenii? Cum era locul?Spiritul? Se deosebea de cel deastăzi?” Şi Profesorul începe:„Se deosebea, oarecum. Iar, cumspune poporul, oamenii erau maideschişi la suflet şi mai buni…”

La fel de interesante suntfragmentele din aceste „convor-biri cordiale” referitoare la situa-

ţia economică (criza din anii ’30ai secolului XX, anii de secetă dedupă război ce au coincis cu pri-mii ani ai instaurării comunismu-lui), precum şi viaţa politică(mişcarea legionară, personalita-tea lui Ion Antonescu) şi, nu înultimul rând, referirile la siste-mul de învăţământ, viaţa şcolii,toate văzute prin ochii adultuluiajuns la vârsta înţelepciunii, pro-vocat să-şi depene amintirile co-pilăriei, ale adolescenţii şitinereţii, înţelepciune şi lucidi-tate ce îl caracterizează şi laaceastă vârstă înaintată.

Aşa este întreaga alcătuire acărţii: din răspunsuri care sur-prind, deopotrivă, pe cel care

pune întrebări şi, nu în ultimulrând, pe cititorul ce va aveaşansa să se întâlnească cu aceastărealizare a dr. Dan-Gabriel Arvă-tescu, cel care dovedeşte, încă odată, că are o pană ce îl poatesitua în galeria selectă a medici-lor-scriitori. De fapt avem în faţăo carte de „convorbiri” cum estesubintitulat volumul şi nu una deinterviuri. Intervenţiile Profeso-rului conţin ideii filosofice pro-prii, amintiri din îndelungataactivitate de dascăl, diferite men-ţiuni autobiografice sau desprepersonalităţi ale vremii, o bogă-ţie informatică referitoare la oepocă de aproape un secol. Înacest sens, deosebit de impor-tantă ni se pare a fi analiza şi ca-racterizarea epocii comuniste dinRomânia şi nu numai, pe care oîmparte în două „formule”: „so-cialismul primar [...] prea pos-tbelic, când încă erau problemesociale care s-au aplicat dureros”[...] un fel de socialism fără na-ţionalitate, internaţional” şi„După ’60 şi ceva, când s-a co-lectivizat agricultura, a începutsă intre socialismul şi la sate…”

Prin răspunsurile sale, Pro-fesorul se autodefineşte. Iată câ-teva fragmente: „Mult dinineditismul meu nu este numaide formulă, de stil, de artă. Esteineditism de teorie asupra Uni-versului.”; „Nu am repetat nicio-dată ceva în viaţă, când lucrez,când scriu.” ş. a.

Cartea „Amintiri din Seco-lul Ciobanu – convorbiri cor-diale” se constituie într-unportret al Profesorului, al OmuluiGheorghe A. M. Ciobanu, dar, înacelaşi timp, este şi un documentdespre aproape un secol din isto-ria noastră.

Încheiem salutând iniţiativabunilor noştri colaboratori dinRoman, Dan Dimitriu şi CornelPaiu, dr. Dan-Gabriel Arvătescuşi pe toţi cei care au adus încă odată în atenţie şi au pus în va-loare personalitatea ProfesoruluiGheorghe A. M. Ciobanu, căruiaîi adresăm şi de această dată sin-cera urare: LA MULŢI ANI!

(urmare din pag. 1)

U

SecolulCIOBANU

Dreptul la memorie

APOSTOLUL Pag. 3


ărintele Nicolae Tănase este cunoscut ca un mare iubitor de copii,fiind tată duhovnicesc pentru aproximativ 400 de suflete salvate dela avort şi abandon.

Imediat după revoluţie, Părintele Tănase a început să se impliceîn problema avorturilor, înfiinţând, în anul 1994, asociaţia PROVITA. În centrul social condus de părintele Nicolae Tănase, la ValeaPlopului şi la Valea Screzii, trăiesc astăzi peste 400 de suflete – copii

abandonaţi, orfani, nou-născuţi, mame în dificultate ori bătrâni necăjiţi. Tot duminică s-a desfăşurat şi premierea lucrărilor înscrise la con -

cursul de fotografie „Bucăţi de viaţă în culori”, manifestare organizată deA.T.O.R. Târgu Neamţ, fotografiile înscrise în competiţie urmând a fi ex-puse la Casa Culturii.

Mihai Eminescu în arta medaliei

Recent, la Muzeul de Istorie şi Arheologie, s-a deschis expoziţia„Mihai Eminescu în arta medaliei”, eveniment organizat de Consiliul Ju-deţean Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Biblioteca JudeţeanăMihai Eminescu Botoşani şi Societatea Numismatică Română, secţia Bo-toşani.

Cu acest prilej, au avut loc şi simpozionul „Mihai Eminescu – 165 deani de la naştere”, precum şi lansarea volumului „Manualul colecţionaruluide medalii”, semnat de Constantin Paţilea.

P

Irina NASTASIU(Continuare în pag. 4)

Aprilie 2015

Remember Calistrat Hogaşn luna apriliese împlinesc168 de ani dela naştereascriitoruluiC a l i s t r a tHogaş, cel

care „a izbutit săstrângă în pagini decarte viaţa însăşi,viaţa cea mare încadrul căreia cerul,omul, gângania,floarea, bolovanultrăiesc la fel, într-o armonie divină.” (Liviu Re-breanu).

Calistrat Hogaş s-a născut la Tecuci, la 19aprilie 1847, în familia preotului Gheorghe Di-mitriu. A fost înscris la şcoala publică, sub pa-tronimicul Hogáş, din iniţiativa învăţătorului,aceasta fiind porecla bunicului dinspre tată. Înperioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăi-leană, iar după absolvirea liceului s-a înscris laFacultatea de filozofie şi litere din Iaşi. Dupăabsolvire, în 1869, este numit profesor pe par-tea umanistă la gimnaziul comunal din Piatra-Neamţ, respectiv actualul Colegiu „PetruRareş”, şi, la foarte scurt timp – director.

În 1871, Hogaş se căsătoreşte cu Elena,fiica preotului Costache Gheorghiu din PiatraNeamţ, căreia scriitorul i se va adresa cu apela-tivul „Elencu”.

În 1878, în urma unui conflict cu autorită-ţile locale care conduceau gimnaziul, Hogaş semută pentru doi ani la gimnaziul din Tecuci şiun an la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi.Revine în 1881 ca director şi profesor la Piatra-Neamţ, devenind un apropiat al lui I. L. Cara-giale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie1882 în judeţul Neamţ, ca revizor şcolar. Un altconflict cu autorităţile locale, de data aceastaavând şi conotaţii de viaţă personală, îl deter-mină să se transfere, ca profesor şi director, lagimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de ase stabili la Bucureşti.

La 31 ianuarie 1882, se naşte Sidonia, ceacare a donat statului casa părintească – actualulmuzeu memorial „Calistrat Hogaş”.

În 1891, Hogaş se stabileşte la Roman,unde se află şi Sidonia, locuind într-o vilă aflată

în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899,întreaga familie, cu excepţia fiului Aetiu, carestudia la Bucureşti, s-a mutat la Iaşi, la „LiceulInternat”.

În 1900, Hogaş este numit subdirector al„Liceului Internat”, iar în 1905 director. În pe-rioada 1907-1912, publică în „Viaţa româ-nească” ciclul „În munţii Neamţului – alte notede călătorie”.

În 1912 apare volumul „Pe drumuri demunte”. Din cauza numeroaselor greşeli detipar, tot tirajul este dat la topit.

„Aşa cum spunea un contemporan de-alsău, Hogaş talent a avut, noroc n-a avut…Opera sa a fost editată postum, deşi au existatdouă încercări pe când Hogaş era în viaţă,prima în 1912, când, din cauza greşelilor de co-rectură, cartea n-a mai apărut pe piaţă, iar adoua, în 1914, când cartea era gata de trimis înlibrării, dar a luat foc tipografia... Se salveazădoar câteva exemplare, din care unul se află înbiblioteca Muzeului „Calistrat Hogaş” din Pia-tra-Neamţ. Abia în 1921, la insistenţele luiLiviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu, îi aparcele două volume, al doilea fiind prefaţat deMihail Sadoveanu”, ne spune scriitorul DavidAlexandru, muzeograf la Casa Memorială „Ca-listrat Hogaş”.

Profesorul Calistrat Hogaş iese la pensie,dar continuă să predea până la 40 de ore pe săp-tămână. În 1914 apare cea de-a doua ediţie a vo-lumului „Pe drumuri demunte”, care este însă mis-tuită de incendiu.

La 28 august 1917, Ca-listrat Hogaş se stinge dinviaţă la Roman, înconjuratde nepoţii din partea fiiceisale, Cleopatra Silberg.După 42 de zile, la 8 octom-brie, potrivit dorinţei expri-mate pe patul de moarte, estereînhumat la Piatra-Neamţ.

În 1921 apare primaediţie pentru public a cărţii„Pe drumuri de munte”, îndouă volume, cel de-al doi-lea, „În Munţii Neamţului”,fiind prefaţat de Mihail Sa-doveanu.

În 1922, lui Calistrat Hogaş i se conferăpostum cel dintâi premiu iniţiat de SocietateaScriitorilor Români, în baza raportului alcătuitde Liviu Rebreanu.

Construită în 1885, casa-muzeu este o partedintr-o gospodărie care mai cuprindea alte douălocuinţe şi o anexă, acestea din urmă consti-tuind zestrea soţiei lui Calistrat Hogaş, comple-tată cu o livadă foarte bine îngrijită. Având unstil arhitectural deosebit, casa, care a fost con-struită în anul 1885, este înscrisă pe lista mo-numentelor de arhitectură din PatrimoniulCultural Naţional. Clădirea muzeului a suferitdouă perioade de restaurări şi consolidări, întreanii 1967-1969 şi 1992-1994 dar, de fiecaredată, s-a păstrat structura iniţială.

Expoziţia permanentă cuprinde documentede familie, manuscrise, mobila originală şiobiecte personale ale scriitorului. După moartealui Hogaş, în această casă au locuit soţia şi fii-cele sale, iar în anul 1939 s-a organizat aici pri-mul muzeu particular într-o singură încăpere.Abia în anul 1969 se deschide instituţia mu-zeală memorială de stat, în tot spaţiul locuibil,folosindu-se obiectele achiziţionate de la fami-lie, iar anul trecut s-au împlinit, la 28 aprilie, 45de ani de la inaugurarea Muzeului „CalistratHogaş” din Piatra-Neamţ.

Irina NASTASIU

Î

Nesfârşita noastră tranziţie

APOSTOLULPag. 4


uzeul de Istorie şi Arheologie valorificăperiodic piese din colecţiile particulare. Înaceastă perioadă, instituţia noastră şi-apropus să valorifice materialul numisma-tic, şi nu numai, din colecţiile CoriolanChiricheşşi MihaiCornaci.

În expoziţie suntetalate medaliiMihai Emi-nescu, emise cudiferite prile-juri. Astfel,atragem atenţiaasupra medalieiemise în 1909,

la Galaţi, cu prilejul comemorării a 20 de ani dela trecerea în eternitate, dar şi asupra mitriceidin 1850 (registrul de născuţi de la biserica Us-penia, Botoşani). De asemenea, în expoziţie suntprezentate şi medalia „75 de ani de la moartealui Mihai Eminescu şi Ion Creangă”, emisă în1964, medaliile emise cu prilejul centenaruluimorţii lui Mihai Eminescu din 1989, plachetarealizată de gravorul C. Dumitrescu – „M. Emi-nescu 120 de ani de la moarte”, precum şi me-dalia artizanală Mihai Eminescu, emisă deIulius Popa din Bălţi, ne-a explicat prof. DanMihăilescu, muzeograf la Muzeul de Istorie şiArheologie Piatra-Neamţ.

Expoziţia cuprinde şi insigne emise de Cer-cul Militar Naţional – „160 de ani de la naşterealui Mihai Eminescu”, insigne emise de LigaCulturală din România şi de Biblioteca Jude-ţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani, precum

şi medalii emise cu prilejul diferitelor con -cursuri Mihai Eminescu. Un loc însemnat în ex-poziţie îl ocupă placheta Festivalului MihaiEminescu de la Dumbrăveni – Suceava.

Nu în ultimul rând, vizitatorii pot admiramedalii Eminescu şi Creangă, Eminescu şi Ve-ronica Micle, Eminescu şi Slavici, Eminescu şiEnescu, Eminescu şi Şandor Petőfi, precum şimedalii reprezentând edificii purtând numeleMihai Eminescu. În afară de medalii, placheteşi insigne, expoziţia mai cuprinde cărţi unicatMihai Eminescu, fotografii, fanioane, discuri cuînregistrări din versurile marelui poet, precumşi drapelul tricolor cu efigia lui Mihai Eminescu.

Concursul Naţional de Pian „Carl Czerny”

În perioada 27-28 martie, s-a desfăşurat, laPiatra-Neamţ, cea de-a XXIV - a ediţie a con-

M

(urmare din pag. 3)

Aprilie 2015

Săptămâna Şcoala altfel 2015 la Şcoala Postliceală Sanitară Piatra‐Neamţăptămâna Şcoala altfel – Să ştii mai multe, să fii mai bun! 6-10aprilie 2015 a fost marcată de către elevii şi cadrele didactice aleŞcolii Postliceale Sanitare Piatra-Neamţ de o serie de activităţi des-făşurate în parteneriat cu alte unităţi de învăţământ şi instituţii dinjudeţ, acţiuni care au avut drept scop informarea cu privire la edu-caţia pentru sănătate, stil de viaţă sănătos, alimentaţie sănătoasă,prevenirea bolilor contagioase, acordarea primului ajutor etc.

Proiectul „Să fii responsabil!”, coordonat de către doamnele profe-soare Antonela Macavei, Nicoleta Lamatic, Corina Burculeţ şi Damian-Ioan Popa, derulat în parteneriat cu Liceul Tehnologic Petricani,Structura Târpeşti a vizat dezvoltarea creativităţii elevilor în vederea for-mării unei viziuni corecte, condiţie definitorie în conştientizarea impor-tanţei protejării propriei sănătăţi şi a sănătăţii celor din jur.

Activitatea Suport vital de bază – manevre din medicina de urgenţă,derulată la Şcoala Gimnazială Nr. 11 Piatra-Neamţ, sub coordonarea d-rei maistru instructor Oana-Simona Topciu şi a d-nei profesor Anca-Mi-haela Floroaia a antrenat elevii participanţi în aplicarea principalelortehnici de prim ajutor, formându-le unele deprinderi privind oprirea epis-taxisului, pansarea unei plăgi, executarea unor manevre de resuscitareetc.

Exemplele ar putea continua cu activităţile desfăşurate de către vii-torii asistenţi medicali în cadrul Şcolii Gimnaziale Nr. 3, Colegiului Na-ţional „Calistrat Hogaş”, Colegiului Naţional „Petru Rareş”, LiceuluiTehnologic „Spiru Haret”, Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu” Pia-tra-Neamţ, sau la sediul unităţii şcolare (concursurile Semne ale bolilor,observabile la inspecţia generală, ilustrate în pictură şi Figura medicu-

lui sau asistentului medical în literatura română şi universală în cadrulFestivalului Naţional al cărţii pentru copii „Bucuria lecturii”, ediţia aXI-a, iniţiat de FICE România, sesiune de referate, Work-shop Grup deautocunoaştere şi dezvoltare personală etc.).

Derularea acestor activităţi au mai urmărit crearea unui cadru pro-pice derulării parteneriatelor, printr-un schimb de idei între instituţiilepartenere, împărtăşirea informaţiilor privitoare la modalităţile de preve-nire a bolilor contagioase, stimularea atitudinii pozitive a elevilor şi preş-colarilor pentru promovarea sănătăţii.

Dr. Mihai FLOROAIA

S

„Emoţiile” generalilorred că ne amintim cu toţi circul întâmplatluna trecută sub denumirea de „concursulpentru ocuparea funcţiilor de inspectorşcolar general din cadrul inspectoratelorşcolare”, după care inspectoratele şcolareau rămas cu şefi numiţi ... tot prin „dele-gaţie”.(!)

Dacă am face o scurtă trecere în re-vistă a evenimentelor, ne-am aminti cum s-adistrat toată lumea în acea perioadă, aflând dinpresă fel de fel de „motivaţii” ale neprezentăriicandidaţilor la execiţ: de la retragerea din pro-bleme de „sănătate”, „oboseală”, „e-moţii” saualte alea cusute cu aţă roşie sau portocalie. Ces-a întâmplat cu adevărat? Chiar au avut toţicandidaţii dureri de şale, de burtică, diaree, mi-grene, indigestii, sau toate aceste motive invo-cate au fost cauzate de virusul neştiinţei şimicrobul incompetenţei? Nici vaccinul Pese-dol, administrat pe bani grei şi intervenţii pu-ternice, nu a reuşit să întărească imunitatea

candidaţilor în ceea ce priveşte lipsurile totaledin domeniul managementului educaţional şi allegislaţiei şcolare.

Toate au acţionat şi funcţionat conformunor scenarii verificate pentru ruperea picioa-relor contracandidaţilor, cu argumente mergândde la culoarea carnetelor de partid, la cea a fi-şelor medicale…

Râsul dracului este că unii generali, „re-traşi” din concurs pe motive de sănătate în ju-deţele lor de baştină, făceau parte din comisiilede examinare – pentru acelaşi concurs – în ju-deţe situate la două-trei aruncături de băţ – Bo-toşani de-o pildă... Să fii mata sănătos,bobocule, şi să-ţi trăiască franţuzoaica – cumzicea o traseistă remunerată cu bani calpi!

Ne mai bântuie însă o oază de speranţă –aceea că, într-un sistem care face educaţie şiformează profesional viitoarele generaţii, maiexistă cât de cât puţină corectitudine, în ciudatuturor presiunilor politice, drept care am fi ten-

taţi să credem că lucrurile se vor aşeza pe făga-şul normalităţii. Vom vedea ce se va întâmplamai departe cu aceste concursuri pentru inspec-torii generali adjuncţi, inspectorii şcolari şi di-rectorii unităţilor de învăţământ.

Revenind la cele întâmplate, nu pot să în-chei fără a cita remarca unui elev de la clasapregătitoare: „dacă matali ăia de sus aveţi aşadi mali emoţii... eu ce să mai zic când văd cemă aşteaptă în şcoală?”.

Aşteptăm şi noi, precum pruncuşorul citat,reacţia autorităţilor competente privind rezul-tatul analizelor şi anchetelor persoanelor impli-cate în organizarea şi desfăşurarea acestuiconcurs, pentru că... până atunci..., oricum petoţi cei din sistem, şi nu numai, îi doare dreptîn taste. (Am vrut să fiu mai exact, dar m-amgândit că se vor prezenta cu o adeverinţă medi-cală, care atestă că, în general, poate să-i doarăunde vrea muşchii lor.)

Căprarul Gheorghiţă

C

Shopârla de aprilie

Dubito, ergo cogito

APOSTOLUL Pag. 5


ursului Naţionalde Pian „CarlCzerny”, mani-festare organi-zată de Liceulde Arte „VictorBrauner” Piatra-Neamţ. Compe-

tiţia a reunit pe uniidintre cei mai talentaţitineri pianişti din Ro-mânia, adresându-sepreşcolarilor şi elevi-lor din clasele I – XII ce studiază pianul în li-ceele şi şcolile de muzică din ţară. Au intrat încompetiţie, în această ediţie, elevi din şcolile despecialitate – şi nu numai – din Bârlad, Galaţi,Botoşani, Iaşi, Oneşti, Roman, Piatra - Neamţ şiChişinău. S-au acordat premii şi menţiuni pentru

fiecare clasă, dar (evident, din lipsă de spaţiu)nu reţinem decât MARELE PREMIU – Mac-sim Jeffery Andy (Liceul de Artă Ştefan Lu-chian Botoşani), PREMIUL I şi PREMIULSPECIAL AL JURIULUI – Horghidan Anas-tasia Ioana (Şcoala Gimnazială Nr. 3, Piatra-Neamţ).

Concursul Naţional de Pian „Carl Czerny”a debutat în anul 1992, fiind cel mai „bătrân”concurs instrumental de talie naţională organi-zat, anual, în Moldova.

„Război şi pace” la Bienala „Victor Brauner”

Concursul Naţional de Creaţie Artisticăpentru Elevi Bienala „Victor Brauner”, Piatra-Neamţ – Roanne, ediţia I este o manifestare or-ganizată de Liceul de Arte „Victor Brauner”, în

parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Neamţ şi subegida Ministerului Educaţiei Naţionale. Co-or-ganizatori ai activităţii sunt Asociaţia „EduartCamena” Piatra-Neamţ, Asociaţia Română aprofesorilor de limba franceză, filiala Neamţ,Asociaţia „Le Roannais” Piatra-Neamţ dinRoanne (Franţa), Asociaţia „Piatra-Neamţ –Roanne” (din Piatra-Neamţ) şi asociaţia ADI-FLOR (Paris, Franţa).

Până la sfârşitul lunii martie candidaţii tre-buiau să realizeze o lucrare de desen sau de pic-tură pe tema „Război şi pace”, folosind oricetehnică, având dimensiunea unică de 29,7 cm x42 cm sau format A3.

Lucrările primite pe adresa Liceului de Arte„Victor Brauner” din Piatra-Neamţ vor fi anali-zate, discutate şi apreciate de un juriu local şi un

c

(continuare în pag. 6)

Aprilie 2015

Curriculum-ul şcolar între etic şi esteticornind de la acest titlu, vă prezint succint, încele ce urmează două manifestări ştiinţificecare au avut loc la şcoli din judeţul nostru,în ultimile două luni.

l Sâmbătă, 21 februarie 2015, LiceulTehnologic Petricani a fost gazda celei de adoua ediţii a Simpozionului internaţional

Etic şi estetic în actul didactic. Având drept scop,promovarea valorilor morale şi estetice din per-spectiva actului didactic modern, ediţia din acestan a simpozionului iniţiat de Liceul Tehnologic Pe-tricani, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Jude-ţean Neamţ, Casa Corpului Didactic Neamţ şiLiceul Teoretic „Vasile Lupu” Orhei (RepublicaMoldova) a răspuns provocărilor de maximă actua-litate privind modul de abordare a educaţiei şi for-mării profesionale a elevilor din şcoalaromânească.

Coordonat de către doamna prof. Gina DanielaCozma, simpozionul a avut două secţiuni: secţiu-nea 1 dedicată cadrelor didactice, mediatorilor şco-lari şi psihopedagogilor şi cea de a doua secţiune,dedicată elevilor, având ca temă Iarna. Concurs decreaţie plastică. Aceasta a evidenţiat dezvoltareaabilităţilor de comunicare şi dobândirea competen-ţelor privind sinteza, argumentarea logică şi pre-zentarea ideilor.

Ca obiective s-au urmărit: promovarea expe-rienţei pedagogice româneşti în aplicarea alterna-tivelor educaţionale, prezentarea unor instrumentede lucru utilizate în predarea la clasă, în vedereacreşterii motivaţiei elevilor pentru învăţare şi a sti-mulării creativităţii în actul educaţional, dezvolta-rea abilităţilor de comunicare ale elevilor,realizarea unui schimb de bune practici între dife-riţi parteneri ai procesului educativ: cadre didac-tice, elevi, părinţi, membri ai comunităţii locale etc.

Valenţele etice şi estetice pot fi potenţate nunumai prin intermediul disciplinelor de profil, ciprin toate disciplinele de studiu şi activităţile in-structiv-educative, fapt care necesită pregătirea tu-turor cadrelor didactice în direcţia educării proprieisensibilităţi, dar şi pentru formarea sensibilităţiielevilor, în vederea receptării corecte a semnifica-ţiilor estetice.

Au participat direct peste 30 de cadre didac-tice din cadrul şcolii organizatoare şi din alte unităţide învăţământ: Liceul Tehnologic „ArhimandritChiriac Nicolau” Vânători Neamţ, Liceul Tehnolo-gic „Vasile Conta” Târgu Neamţ, Şcoala Gimna-zială Urecheni, Şcoala Domnească „Grigore GhicaVodă” şi Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”Târgu Neamţ. Simpozionul s-a bucurat şi de parti-ciparea cu lucrare a unui număr de 271 cadre di-dactice din ţară şi 7 din Republica Moldova.

La secţiunea adresată elevilor au fost înscrişi188 de participanţi dintre care 20 elevi au obţinutpremiul I, 16 elevi locul al II-lea şi 15 elevi loculal III-lea.

La sfârşitul lucrărilor, elevi de la Liceul Teh-nologic „Arhimandrit Chiriac Nicolau”, Vânători,judeţul Neamţ şi de la Liceul Tehnologic Petricani,au susţinut un frumos program artistic.

l Pe data de 26 martie 2015, la Şcoala Gim-nazială Nr. 11 Piatra-Neamţ s-a desfăşurat cea de aa V-a ediţie a Simpozionului Naţional „Noi ten-dinţe şi provocări în educaţie”, cu tema Integrareacurriculară. Având în vedere tema propusă, scopulsimpozionului a vizat îmbunătăţirea calităţii actuluieducaţional prin schimbul de bune practici şi valo-rificarea produselor elevilor.

În calitate de organizator al evenimentului,Şcoala Gimnazială Nr. 11 Piatra-Neamţ a avut par-teneri Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Edu-caţiei din cadrul Universităţii „Alexandrul IoanCuza” Iaşi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ,Casa Corpului Didactic Neamţ şi Şcoala Postli-ceală Sanitară Piatra-Neamţ.

Cele două secţiuni: Managementul curriculu-mului – integrarea curriculară şi Concursul naţio-nal de creaţie pentru elevi (creaţii artistico-plasticeale elevilor preşcolarilor şi elevilor din ciclul primarşi exemple de bune practici – proiecte tematice pen-tru elevii de gimnaziu şi liceu) au abordat aspecteprecum: interdiscilinaritate şi integrare culturală,locul disciplinelor opţionale în curriculum-ul inte-

grat, formarea competenţelor prin integrarea curri-culară, tradiţional versus curriculum integrat, pre-zentarea unor proiecte tematice etc.

Alături de participanţii direcţi, elevi şi cadredidactice, acţiunea a reunit un număr impresionantde referate, lucrări, eseuri ale specialiştilor şi ele-vilor din ţară.

Pe lângă dezvoltarea spiritului de competiţieatât în rândul elevilor cât şi al cadrelor didactice,s-a urmărit familiarizarea participanţilor cu noistrategii şi stiluri manageriale de proiect şi parte-neriat.

Felicităm iniţiatorii, organizatorii şi, nu în ul-timul rând, participanţii la cele două manifestăriştiinţifice, în care au dovedit un real profesionalismşi vocaţie pentru cariera didactică.

Dr. Mihai FLOROAIA

P

„Aspecte moderne în psihopedagogia specială”entrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu Neamţ organizează Simpozionul – Concurs Na-ţional „Aspecte moderne în psihopedagogia specială”, ediţia a III-a. Manifestarea se doreşte a fiun demers pentru implicarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar într-un schimbde bune practici în domeniul psihopedagogiei speciale şi transmiterea experienţelor personale înlucrul cu elevi cu cerinţe educative speciale. Secţiunile şi tematicile propuse acoperă un arealvast din domeniul psihopedagogiei speciale, permiţând selectarea experienţelor în care s-au ob-ţinut cele mai bune rezultate.

Evenimentul este structurat pe 3 secţiunii, după cum urmează: secţiunea I – Simpozion de-dicat educatorilor, profesorilor/specialiştilor care lucrează cu elevi cu cerinţe educative speciale, petema „Educarea copiilor cu c.e.s.” La această secţiune pot participa cu cercetări, referate, articole saualte lucrări educatorii, profesorii şi alţi specialişti implicaţi în educarea elevilor cu cerinţe educativespeciale.

Secţiunea a II-a cuprinde un simpozion dedicat psihologilor, logopezilor, profesorilor şi altor spe-cialişti care lucrează cu elevi cu c.e.s., pe tema „Terapii specifice pentru copiii cu cerinţe educative spe-ciale”La această secţiune pot participa cu cercetări, referate, articole sau alte lucrări psihologii, logopezii,profesorii şi alţi specialişti implicaţi în activităţi terapeutice pentru elevii cu cerinţe educative speciale.

Simpozionul se va finaliza cu editarea şi publicarea lucrărilor în volumul cu ISSN „Aspecte mo-derne în psihopedagogia specială”, realizat în format electronic.

Lucrările simpozionului se vor desfăşura în data de 8 mai, la sediul Centrului Şcolar pentru EducaţieIncluzivă Târgu Neamţ. (I. N.)

C

şa cum am consemnat deja,după un sfert de veac deexistenţă, Staţiunea de cerce-tări Stejarul de la Pângăraţia fost dezmembrată, cercetă-torii continuându-şi activita-tea în cadrul a trei noi

unităţi, mulţi din ei însă, optândprin concurs, pentru învăţământuluniversitar.

Rămaşi fideli crezului profe-sional şi fără a-şi părăsi entuzias-mul anilor de început, toţi, fărăexcepţie, şi-au continuat proiecteleeditoriale, adăugând noi şi auten-tice contribuţii, patrimoniului şti-inţific românesc. Titlurile semnatede foştii membri ai colectivului degeologie-geochimie, în speţă,C.Grasu, C.Catană, N. Apetroaie,Dan Grinea şi Crina Miclăuş suntun răspuns la cele mai dezbătuteprobleme care preocupa comunita-tea geologilor şi care aduc ele-mente noi de cunoaştere pentruspaţiul românesc din Carpaţi şipână în apa Prutului. Dintre aces-tea sunt de consemnat: Flişul car-patic. Petrografie şi consideraţiieconomice, Ed.Tehnică – 1988;Petrografia formaţiunilor din flişulintern-carpatic, Ed.Tehnică-1996;Petrografia mezozoicului din Sin-clinalul Marginal Extern, Ed. Aca-demiei Române – 1997; MolasaCarpaţilor Orientali. Petrografieşi sedimentogeneză, Ed.Tehnică-1999; Sedimentele din lacul debaraj Izvorul Muntelui- Bicaz. Stu-diu geochimic Ed. Acad. Rom. –2003; Sarmaţianul din sistemul ba-zinelor de foreland ale CarpaţilorOrientali, Ed. Tehnică- 2002; Geo-logia Bazinului Comăneşti,Ed.Tehnică-2004; Geologia şi po-tenţialul economic al rocilor bitu-minoase din România, Ed. Univ.Cuza – 2007; volumul din urmăeste unic în literatura de speciali-tate şi reprezintă o sinteză a inves-tigaţiilor din anii în care regimullansase sloganul independenţeienergetice a ţării, cercetări în care

colectivul de la Pângăraţi şi-a adus,în acele vremuri, o contribuţieprincipală.

Aportul cercetărilor din dome-niul geografic este şi el remarcabilnumărând sinteze şi monografii degeomorfologie, climatologie, hi-drologie şi pedologie. Şcoala de laPângăraţi a adus geomorfologiasub diriguirea doctorului IoniţăIchim, foarte aproape de nevoileinginereşti, cu investigaţii pe bazecantitative şi subordonate princi-piului de abordare sistemică. Ace-laşi cercetător a fost, de altfel,iniţiatorul şi organizatorul Simpo-zionului anual cu tema, Prove-nienţa şi efluenţa aluviunilor, cu

participarea largă a specialiştilordin domeniul hidrotehnic. Pe dealtă parte, Gh. Lupaşcu şi C. Rusuau fost la Universitatea Cuza, ani-matorii Simpozionului anual cuparticipare internaţională, cu abor-dări în cadrul temei, Factori şi pro-cese pedogenetice din zonatemperată.

Titlurile din domeniul geogra-fic cuprind: Judeţul Neamţ, Ed.Acad. Rom, I.Bojoi-1974; MunţiiStânişoara. Studiu geomorfologic,Ed. Acad. Rom, I. Ichim – 1979;Efectul barajelor în dinamica re-liefului, Ed. Acad. Rom., I. Ichim,M. Rădoane- 1986; Morfologia şidinamica albiilor de râu, Ed. Teh-nică, I. Ichim, M. Rădoane -1989;Analiza cantitativă în Geografia fi-zică, Ed. Univ. Cuza, M. Rădoane,I. Ichim – 1995; Depresiunea Cra-cău-Bistriţa. Studiu pedogeogra-fic, Ed. Corson, Gh. Lupaşcu –1996; Dinamica sedimentelor.Aplicaţie la râul Putna-Vrancea,Ed. Tehnică, I.Ichim, M.Rădoaneet al.- 1998; Ravenele. Forme, pro-cese şi evoluţie, Ed. Presa Univ.Clujeană, M. Rădoane, N. Ră-doane et al - 1999; Bazinul hidro-

grafic Prut: starea ecologică a re-sursei de apă, Ed. Univ. Suceava,M. Bucureşteanu, M. Rădoane etal – 2008; Geografia terenurilordegradate, Ed. Presa Univ. Clu-jeană, V. Surdeanu – 1998; Studiulclimatic şi microclimatic al văiirâului Bistriţa în sectorul montan,Ed. Ex Ponto, I. F. Mihăilescu –2001; Masivul Rarău. Studiu degeografie fizică, Ed. Acad. Rom.,Constantin Rusu – 2002; Geomor-fologia bazinelor hidrograficemici, Ed. Univ. Suceava, N. Ră-doane – 2002; Dinamica reliefuluiîn zona Lacului Izvorul Muntelui,Ed. Univ. Suceava, M. Rădoane-2004; Hidrologia şi hidrogeologia

Munţilor Hăghimaş, Ed. TerraNostra, Valerian Ciaglic - 2004;Clima Subcarpaţilor Moldovei,Ed. Univ. Suceava, Liviu Apostol-2004; Sistemul aluviunilor din ba-zinul râului Trotuş, Ed. Univ. Su-ceava, Dan Dumitriu - 2006;Pângăraţi. Studiu monografic, Ed.Crigarux, M. Apăvăloaie, C. Arde-leanu et al. - 2011; Tarcău. Studiumonografic, Ed. Crigarux, Con-stantin Grasu, M. Apăvăloaie et al.- 2012; Piatra Neamţ. Studiu mo-nografic, Ed. Cetatea Doamnei, M.Apăvăloaie- 2005; Hazardele na-turale şi riscurile asociate dinŢara Haţegului, Ed. Presa Univ.Clujeană, Dana Goţiu, Virgil Sur-deanu - 2009.

Nu trebuie uitat faptul că mulţidintre cercetători şi-au dedicat ul-tima parte a vieţii, misiunii didac-tice pe care şi-au onorat-o cudăruire şi răspundere profesională,oferind procesului instructiv cursuriuniversitare de înaltă ţinută acade-mică, circumscrise celor mai noiconcepte apărute în domeniul geo-ştiinţelor.

Dintre ele sunt de amintit:Geomorfologie vol. I şi II, Ed.

Univ. Suceava, Maria Rădoane, D.Dumitriu, I.Ichim - 2000 şi 2002:Introducere în sedimentologia sili-ciclastică, Ed.Junimea, Crina Mi-clăuş - 2006; Geomorfologieaplicată, Ed. Univ. Suceava, M.Rădoane, N. Rădoane - 2007; Geo-logie structurală, Ed. Tehnică,Constantin Grasu - 1997; Româ-nia. Geografie fizică, Ed. Univ.Cuza, Ion Bojoi – 2000.

Un eveniment deosebit îl da-torăm unui colectiv de foşti cerce-tători ai Staţiunii, ConstantinGrasu, Constantin Rusu, Crina Mi-clăuş, M. Apăvăloaie, ValerianCiaglic şi Dan Munteanu, care înanul 2010 şi-au pus semnătura peun triptic editorial apărut la EdituraUniversităţii Cuza din Iaşi. Estevorba de trei lucrări: Munţii Hăş-maşului. Monografie geologică şifizico-geografică; Parcul NaţionalCheile Bicazului – Hăşmaş. Ghi-dul siturilor geologice şi fizico-geografice; Parcul NaţionalCheile Bicazului – Hăşmaş,Album.

Lucrările fac o prezentare şti-inţifică a patrimoniului naturalistical acestui Parc Naţional, aparţi-nând celor două judeţe, Neamţ şiHarghita, constituind, în acelaşitimp, o bancă de date care stă ladispoziţia factorilor de deciziepreocupaţi de gestionarea cât maioptimă a acestei importante rezer-vaţii naturale. Un loc aparte în stu-diu este rezervat Lacului Roşu,obiectiv emblematic al Parcului şicare trebuie avut în vedere, întrucâtdupă aproape două veacuri, exis-tenţa lui este pusă în pericol.

Menţionăm că tripticul edito-rial respectiv a participat la Expo-ziţia de carte, EURO INVENT(European exibition of creativityand innovation) de la Iaşi din anul2011, monografia şi albumul pri-mind Gold medal şi Silver award.

Prof. univ. dr.Constantin GRASU

Studii şi sinteze

APOSTOLULPag. 6


aximum de 20 de lucrări vor fi selectate şi trimise juriului fran-cez.

Selecţia finală va fi realizată în Franţa, laureaţii urmând să fied e s e m -naţi deun juriuales demembrii

A s o c i a ţ i e ifranceze „LeR o a n n a i s ” .Festivitatea depremiere a câş-tigătorilor vaavea loc înluna mai 2015,la Piatra-

Neamţ, în prezenţa partenerilor români şi francezi, atât laureaţii cât şi pro-fesorii lor urmând a primi premii constând în albume şi bani, precum şidiplome de merit.

Rezultatele vor fi anunţate în luna mai 2015, pe site-ul liceuluiwww.liceulbrauner.ro, laureaţii urmând să fie anunţaţi personal. Cu ocaziadecernării premiilor, la Piatra-Neamţ va fi realizată şi o expoziţie cu lu-crările participante la concurs.

După finalizarea concursului, cele 20 de lucrări premiate vor rămâneîn proprietatea celor două asociaţii franceze care au finanţat şi dotat con-cursul: „Le Roannais Piatra-Neamţ” şi Asociaţia ADIFLOR din Paris.

Totodată, lucrările participanţilor care nu intră în selecţia finală rămânla Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.

Expoziţie Nichita Stănescu la „G. T. Kirileanu”

Biblioteca Judeţeană ne-a invitat să-l redescoperim pe Nichita Stă-nescu, prin intermediul expoziţiei organizate în holul principal al institu-ţiei, expoziţie ce reuneşte elementele de reper din opera „poetului

m

(urmare din pag. 5)

A

Aprilie 2015

Pionul din munţi al Almei Mater (V)

Viaţa culturală

APOSTOLUL Pag. 7


ecuvintelor”, precum şinumeroase volume referi-toare la receptarea criticăa creaţiei stănesciene. Prinaceastă expoziţie, cu rolevocator, instituţia nem-ţeană îl omagiază pe Ni-chita Stănescu, la 82 de

ani de la naştere. „Nichita Stănescu a îmbo-

găţit şi înfrumuseţat literaturauniversală cu o operă şi cu unmit. Opera sa transformă oricelimbă în care e tradusă într-osărbătoare. Ar fi meritat cu pri-sosinţă Premiul Nobel, dacă vre-murile ar fi fost normale, pentrucă de la Lucian Blaga încoaceniciodată limba română nu a

sunat parcă mai bine. De ziua lui ar trebui să îl citim cu sufletul, aşa cumspunea Nichita despre sărbătorirea lui Eminescu. Profesorii de literaturătrebuie să înceapă azi orice oră de curs citind din Nichita Stănescu”,ne-a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T.Kirileanu”.

Nichita Hristea Stănescu s-a născut la data de 31 martie 1933, la Plo-ieşti şi a murit pe 13 decembrie 1983, în Spitalul Fundeni din Bucureşti.A fost laureat al Premiului Herder, iar în 1980 a fost nominalizat la Pre-miul Nobel pentru Literatură: „O viziune a sentimentelor”, „Necuvintele”,„Epica magna”.

Despre limba română, Nichita Stănescu spunea: …atât de familiară,atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât nu o pot consi-dera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două părţi coincidente; o datăeste patria de pământ şi de piatră şi încă odată este numele patriei depământ şi de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de numenu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine,muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, deaceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se tră-ieşte.

n

Aprilie 2015

Şezătoare la Clubul Copiilor din Târgu Neamţâmbătă, 21 martie, elevii dela Clubul Copiilor din TârguNeamţ au participat la o şeză-toare tradiţională, având dreptscop revigorarea şi perpetua-rea obiceiurilor strămoşeşti.

Activitatea a fost coor-donată de Gabriela Seche-

şanu, bucurându-se de colaborareaMariei Gâtlan, Cristinei Gica Grosu

şi Danei Cristina Sauciuc. Anulacesta, iniţiatorii au vizat, alături depromovarea tradiţiilor, şi laturaeducativă, reflectată printr-o pre-zentare de proverbe – tablete, cu rolmoralizator.

„Practic, nu există un tipar pen-tru desfăşurarea şezătorilor, fiecareorganizând aceste activităţi în stilulsău caracteristic. La şezătorile din

anii trecuţi, spre exemplu, am pre-zentat obiceiurile din zonă (scul-ptură în lemn, cusături, ţesut înstative, încondeierea ouălor etc.).Obiectivul principal al acestor acti-vităţi este aplecarea copiilor spretradiţii, spre meşteşuguri şi îndelet-niciri vechi. Chiar dacă cei mici nupractică aceste îndeletniciri, estebine ca ei să ştie că au existat cân-dva, pentru că aceste tradiţii repre-zintă cartea noastră de vizită, spreneuitare”, ne-a spus prof. GabrielaSecheşanu.

Cei aproape 30 de copii îmbră-caţi în costume populare au cântat,au spus ghicitori, poveşti, snoave,proverbe strămoşeşti, dar au şi lu-crat cu spor. Cei mici au cusut mo-tive tradiţionale pe pânză de in, autors lână, fiind îndrumaţi de SilviaIlieş si Ana Filip, două gospodineale satului românesc.

În tradiţia românească, şeză-toarea este o adunare de mici di-mensiuni specifică mediului rural,

care are loc în serile de iarnă. Deobicei, persoanele care participă laşezătoare lucrează, cântă, povestescşi joacă anumite jocuri sociale.

Dar iată ce povesteşte Creangă,în „Amintirile” sale: Toate ca toa-tele, dar la cusut şi sărăduit su-mane şi mai ales la roată, măîntreceam cu fetele cele mari dintors; şi din astă pricină, răută-cioasa de Măriuca Săvucului, care,drept să vă spun, nu-mi era urâtă,făcea adeseori în ciuda mea şi-mibătea din pumni, poreclindu-măIon Torcălău, cum îi zicea unuiţigan din Vânători. Însă pentru astatot îmi era dragă, şi torceam îm-preună cu dânsa, la umbra nuculuilor, câte-o movilă de drugi de ca-nură, de mă săruta mama, când i learătam seara acasă. Aşa ne du-ceam băieţii şi fetele unii la alţii culucrul, ca să ne luăm de urât, ceeace la ţară se cheamă şezătoare şi seface mai mult noaptea, lucrând fie-care al său. (I. N.)

S

Marş pentru viaţă la Piatra‐Neamţa sfârşitul lunii martie, la Piatra-Neamţ, aproape 300 de nemţeniau participat la „Marşul pentru viaţă”, manifestare desfăşurată si-multan în peste 60 de oraşe din România şi din Republica Mol-dova. Scopul manifestării a fost acela de a sensibiliza populaţia cuprivire la consecinţele devastatoare ale avortului asupra familiei şisocietăţii. Tema din acest an a evenimentului a fost „Fiecare viaţăeste un dar”, marşul desfăşurându-se pe traseul Biserica „Sf. Spi-

ridon” de la Spitalul Judeţean Neamţ – Muzeul de Istorie – rond hotelCentral Plaza – Consiliul Judeţean Neamţ – Biserica „Sf. Ioan Dom-nesc”.

Coloana manifestanţilor a avut în prim plan un sobor de preoţi dinjudeţul Neamţ şi un grup de tineri îmbrăcaţi în costume populare, careau intonat cântece patriotice. Pe platoul de lângă Turnul lui Ştefan, nem-ţenii au ascultat cuvântul rostit de părintele Vasile Păvăleanu, parohulBisericii „Sfântul Ioan Botezătorul“ – Mărăţei şi de părintele protopopValentin Tofan.

„Marşul pentru viaţă” a fost organizat de Protopopiatul Piatra-Neamţ, Protopopiatul Roznov, Asociaţia Tineretul Ortodox RomânNeamţ, Compartimentul Pro Vita Piatra-Neamţ, Asociaţia pentru Cultură,Tradiţii şi Spiritualitate „Leru-i Doamne”, Parohia „Sf. Ioan Domnesc”din Piatra-Neamţ, Asociaţia „Eu cred” din Bicaz Chei şi Asociaţia Creş-tin Ortodoxă Mama Olga.

Organizat an de an, „Marşul pentru viaţă” trage un semnal de alarmăprivind respectul faţă de fiinţa umană, încă din momentul conceperii.

Potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, în perioada 1958 –2008, în România au fost avortaţi peste 22 milioane de copii, avortul de-venind o plagă pentru poporul român care se află astfel într-o scăderedemografică îngrijorătoare.

I. NASTASIU

L

Ultima oră la Roman

APOSTOLULPag. 8Aprilie 2015

„Alexandru Cojocaru” se întoarce…oncursul „Alexandru Cojocaru” rezervat li-ceenilor pasionaţi de Matematică se întoarceîn acest an la Colegiul Naţional „RomanVodă”, însă într-o formulă hibridă, acesta fă-când parte dintr-un program comun care cu-prinde un concurs de Informatică şi TIC, alcărei iniţiator este prof. Nicoleta Danci. „Ini-ţial, am propus conducerii şcolii să organi-

zăm un concurs care să vină în întâmpinarealiceenilor pasionaţi de Informatică pe care l-amgândit într-o formulă atractivă, inedită. Însă cumInformatică fără Matematică nu prea se poate, di-rectorul şcolii a sugerat că ar fi bine să includem încadrul acestei iniţiative şi concursul care poartă nu-mele faimosului profesor romanvodist, întreruptdupă aproape douăzeci de ediţii care l-au făcut cu-noscut atât în zonă, cât şi în ţară. Sperăm să fie oformulă de succes mai ales că, personal, am con-vingerea că, dacă ne-ar fi fost acum alături, mareleprofesor Cojocaru ar fi agreat reunirea celor douădiscipline pe acelaşi afiş”, a spus prof. NicoletaDanci, responsabil cu organizarea primei ediţii aconcursului împreună cu prof. Loredana Leoreanu,care va răspunde de secţiunea care a adus şi consa-crarea în timp a acestei întreceri şcolare.

Conceput în această formulă ca un concurs ju-deţean, însă cu invitaţi din mai multe judeţe aleMoldovei, Concursul de Matematică & Informatică„Alexandru Cojocaru” va debuta pe data de 16 mai,fiind inclus în programul oficial „Zilele municipiu-lui Roman” – Ediţia 2015, întrecerea adresându-seîn cazul ambelor discipline liceenilor din claseleIX-XII, câştigătorii urmând să fie răsplătiţi cu di-plome şi premii. Pentru reuşita acestui proiect îşivor da concursul o serie de sponsori şi parteneri,

alături de şcoala organizatoare cei mai importanţifiind Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, Socie-tatea de Ştiinţe Matematice din România – FilialaRoman, prin persoana Prof. Mihai Gavriluţ, alăturide Primăria Municipiului Roman, partener obişnuitîn astfel de ocazii. „Îmi doresc foarte mult ca acestconcurs memorial de Matematică să re-vină pe agenda anuală a acţiunilor ISJNeamţ, pentru ca, astfel, să avem în zonaRomanului câteva întreceri puternice înmăsură să ducă mai departe faima elevilorşi a profesorilor noştri. În ceea ce mă pri-veşte, ca edil dar şi ca profesor de Mate-matică, voi face tot ceea ce-mi stă înputinţă pentru a sprijini revenirea memo-rialului <<Alexandru Cojocaru>> caresunt sigur că îşi va recăpăta în scurt timpstrălucirea şi faima de altădată”, a declaratprof. Laurenţiu Dan Leoreanu, Primarulmunicipiului Roman, cu ocazia deschide-rii primei ediţii a Concursului „Matema-tica pentru toţi” care a avut loc la Şcoalagimnazială „Mihai Eminescu” din Romanîn cadrul programului „Şcoala altfel” din acest an.

În ceea ce priveşte programul premergătordesfăşurării Concursului de Matematică & Infor-matică „Alexandru Cojocaru” – Ediţia 2015, înprezent se mai fac înscrieri, data limită a depuneriidocumentelor fiind 8 mai. Instrucţiunile necesareînscrierii/participării la concurs se pot accesa de pepagina dedicată acestei întreceri http://concursul-cojocaru.blogspot.ro realizată în acest scop de cătreresponsabilii secţiunii „Informatică”.

Celebru pentru rezultatele pe care le-a obţinutcu elevii săi, Prof. Alexandru Cojocaru (1917-

2001) a fost discipol al celebrului profesor Hollin-ger şi a avut, la rândul său, elevi celebri precum Vi-talie Belousov, unul dintre cei mai mari inventatoriai României, Anca Poplicher, profesor universitarcare predă Matematica în trei universităţi din Sta-tele Unite ale Americii, profesoara Janeta Haret

Stoican, ieşită la pensie tot de la „Roman Vodă”,Şerban Ursu, ambasador al României la UNESCO,sau Prof. Mihai Gavriluţ, actualul preşedinte al So-cietăţii de Ştiinţe Matematice din România – FilialaRoman. Raportându-se la performanţele sale şi laprofilul său de profesor eminent, un alt profesor,Gheorghe A. M. Ciobanu, numit în urbea muşatină„patriarhul” culturii romaşcane”, l-a definit pe pro-fesorul Alexandru Cojocaru ca fiind „modest ca unpunct, cinstit ca o linie dreaptă, prietenos ca uncerc, deschis ca un sistem de coordonate şi înţeleptca o sferă”... Fără cuvinte! (A. OPRIŞ)

C

Colegiul Naţional„Roman‐Vodă”, din nou în top

nstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului şiMemoria Exilului Românesc a selectat lucrările li-ceenilor câştigători ai concursului de creaţie „Locuriale memoriei în localitatea ta” şi, implicit, ai taberei„Şcoala altfel – memorie locală, memorie naţională”.

Între cele cinci echipe câştigătoare se numără şiechipa Colegiului Naţional „Roman – Vodă”, for-mată din profesorul coordonator Mihaela Grapă şi

elevii Andreea Mârţ, Petronela Georgiana Sescu, Alexan-dra-Maria Simon şi Bianca Păuleţ.

Romaşcanilor li se adaugă echipele Colegiului Naţio-nal „Radu Negru”, localitatea Făgăraş, judeţul Braşov, Co-legiului Naţional „Unirea” Braşov, Colegiului TehnicEnergetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, judeţul Hune-doara şi Liceului Teoretic „Petru Maior”, localitatea Gherla,judeţul Cluj.

Concursul reprezintă prima etapă a proiectului „Me-morie Locală – Memorie Naţională”, iniţiat de IICCMER,care îşi propune să ofere metode alternative de înţelegere aistoriei comunismului, la nivel local şi naţional. Cadrul dedesfăşurare este prilejuit de programul „Şcoala altfel: Săştii mai multe, să fii mai bun!”.

Obiectivele concursului sunt identificarea, cercetarea,repertorierea şi reprezentarea locaţiilor considerate „locuriale memoriei”: închisori, sedii ale Securităţii, monumenteridicate în memoria victimelor comunismului, plăci come-morative, busturi, troiţe, locuri cu semnificaţie memorialăetc.

Premiul acordat celor cinci echipe câştigătoare a con-stat în participarea acestora la o tabără organizată la Făgă-raş, în perioada 6 – 9 aprilie, în cadrul programului „Şcoalaaltfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”.

Ziua oraşului Romanala Unirii a Muzeului de Istorie(Palatul Nevruzzi) din Roman agăzduit luni, 30 martie, simpozio-nul intitulat „Ziua oraşului Roman– 30 martie 1392 – 30 martie2015”. Manifestarea a fost dedicatăaniversării a 623 de ani de la primaatestare documentară a Romanului

şi a fost organizată în colaborare cu Pri-măria municipiului Roman şi SocietateaCulturală „Roman Muşat”. La evenimentau participat reprezentanţi ai autorităţilorlocale, istorici, muzeografi, bibliotecari,artişti plastici, preoţi şi profesori. „Roma-nul împlineşte, în acest anotimp al renaş-terii, 623 de ani de la prima atestaredocumentară, un oraş încărcat de istorie,

care a dat naştere multor legende de-alungul timpului”, a spus, în deschidereaevenimentului, muzeograf Adrian Cio-banu, responsabilul Muzeului de Istoriedin Roman. Simpozionul a fost structuratpe două secţiuni, moderate de profesorulPetru Flenchea şi de profesor doctorOvidiu Trifan, în care au fost prezentate30 de comunicări legate de momentulaniversat. Una dintre comunicările carea stârnit interesul a fost „Supraveghe-rea arheologică de la Piaţa Mare (punc-tul Parcarea Etajată)”, fiind susţinutăde arheolog doctor George Dan Hân-ceanu, o lucrare care aduce noi luminiasupra istoriei urbei, încă din secolul alXVI-lea. (Red.)

I

S

Ultima oră la Roman

APOSTOLUL Pag. 9Aprilie 2015

Bucuriile unei campioane... ultiplă campioană naţională,campioană europeană la vâr-sta când fetele încă se maijoacă cu păpuşi şi vicecam-pioană mondială, iată un pal-mares cu care mai greu sepoate „lăuda” un tânăr aflat

încă pe băncile liceului, pentrucare performanţa se traduce în ace-iaşi termeni, fie că este asociată cumateriile pentru „BAC”- ul care oaşteaptă la anul, fie că este vorbadespre sportul ei preferat, QWANQI DO, care de câţiva ani încoacea pus Romanul pe harta ţării, a Eu-ropei şi a lumii… „Practic acestsport minunat de aproximativ 11ani şi cu fiecare zi pe care o petrecla sala de antrenament se-ntâmplămereu să descopăr ceva nou, cevace mă atrage şi mă ţine aici, indi-ferent de greutăţile întâmpinate saude planurile care nu ies întot-deauna chiar aşa cum îmi doresc”,mărturiseşte Maria CristinaLeahu, proaspăta vicecampioanămondială care a reprezentat Româ-nia la Campionatul Mondial deQWAN QI DO din Belgia, unde aocupat locul II, obţinând astfel me-dalia de argint în proba tehnică„Thao Quyen”.

Aşa, mai în glumă, mai în se-rios, campioana noastră spune cătotul i se datorează tatălui ei, cel

care a dus-o pentru prima oară lasală şi care a încuraja-o mereu, ală-turi de profesorul Mihai Cristea,coordonatorul Clubului QwanqidoBao Roman, omul din mâinile că-ruia au ieşit până acum zeci decampioni. „Cel mai importantlucru în ceea ce fac eu la sală estemunca, mai bine spus consecvenţaîn muncă şi seriozitatea. Uneori seadună multe, şi şcoala, şi sportul,însă niciodată nu m-am gândit sărenunţ la artele marţiale unde, în-afara avantajelor pe care le ai caurmare a practicării exerciţiuluifizic, mai este şi un alt aspect, celeducativ, la fel de important deoa-rece aici înveţi să gândeşti nu să te

baţi, cum poate mai cred unii. Credcă am rezistat în toţi aceşti ani nudoar datorită voinţei mele de aatinge noi performanţe, ci şi încu-rajărilor pe care le-am primit dinpartea prietenilor, a familiei şi, înmod deosebit, din partea domnuluiCristea, antrenorul nostru”, maispune Maria Cristina, elevă înclasa a XI-a C la Colegiul Naţional„Roman Vodă”, şcoala muşatinăunde performanţa este, de aseme-nea, cuvântul de ordine...

Ultima performanţă obţinutăîn Belgia unde au evoluat sportivide înaltă clasă din întreaga lume,nu că ar nemulţumi-o, dar nici nuo lasă înafara frământărilor deoa-

rece ştie că se poate acolo, peprima treaptă a podiumului, aşacum a fost la Berlin, în 2009, ladoar 11 ani, că aurul nu este impo-sibil de obţinut chiar şi atunci cândadversarii tăi vin din ţări cu o tra-diţie de excepţie în artele marţiale.Însă până la următoarea ieşire culotul României, eleva profesoruluiMihai Cristea are de trecut testulcampionatului naţional din lunamai, o competiţie unde este dejafavorită graţie rezultatelor de pânăacum care, adunate, înseamnă treimedalii de aur şi una de bronz.

P.S. Din lotul României care aparticipat în luna aprilie la C.M. deQWAN QI DO au mai făcut partealţi trei sportivi pregătiţi de profe-sorul Mihai Cristea la ClubulQwanqido Bao Roman, respectivElena Burcaş, Alexandru Giurgi şiVlăduţ Andrei Agafiţei, toţi trei ob-ţinând clasări pe podium la compe-tiţia desfăşurată în Belgia. Deasemenea şi alţi sportivi romaş-cani, dar legitimaţi la alte cluburi,s-au întors victorioşi de la întrece-rea supremă din acest an, LucianAndrei Rusu şi Mihai Cezar Cris-tea reuşind performanţa de aajunge vicecampioni mondiali.

A. OPRIŞ

M

Şcoala romaşcană – deschidere europeană

Colegiul Tehnic „Miron Costin”,la Palermo

olegiul Tehnic „Miron Costin” (CTMC)a participat la cea de-a IV-a reuniune delucru din cadrul proiectului ComeniusMultilateral „Waterholic – A Drop OfWater, A Drop Of Hope”. Gazda reuniu-nii a fost Istituto Tecnico Statale per il Tu-rismo Marco Polo, din oraşul italian

Palermo. Programul reuniunii a inclus activită-ţile de prezentare a dicţionarului multilingvisticpregătit de cele cinci state participante în pro-iect. „«Multilingual dictionary» – Dicţionarulmultilingvistic – reprezintă finalitatea uneiample activităţi de cercetare întreprinse de pro-fesorii şi elevii din cele cinci unităţi de învăţă-mânt implicate în proiect – Lituania, Grecia,Turcia, Italia şi România, în legătură cu proble-matica apei. Cuvintele-cheie, stabilite de cătreelevii şi profesorii implicaţi în proiect, propuno incursiune în mai multe domenii – geografie,hidrologie, ecohidrologie, fizică, chimie, biolo-gie şi ecologie –, dar şi în culturile şi civiliza-ţiile ţărilor participante, în domenii conexe,precum alimentaţia, sănătatea, securitatea per-sonală, identitatea lingvistică şi istorică”, a pre-cizat profesor Nelia Lorica Havrici, directorulCTMC. Acest dicţionar va fi disponibil pe site-ul proiectului www.waterholic.org.

C

Liceul Tehnologic „Vasile Sav”,la Contigliano

echipă de elevi şi profesori de la Liceul Teh-nologic „Vasile Sav” a participat, în Italia, lacea de-a VI-a întâlnire din cadrul proiectuluiComenius multilateral intitulat „Schimbăriclimatice acolo unde trăiesc, acolo unde lo-cuiesc… Să modelăm pentru a înţelege şi aacţiona! O viaţă nouă se inventează aici!”. Li-

ceul Tehnologic „Vasile Sav” este partener alăturide instituţii de învăţământ din alte nouă ţări. Echipaa fost alcătuită din profesoara Adriana Drăghici, co-ordonatorul naţional al proiectului, profesoara Car-men Lozonschi, asistent lingvistic şi evaluator înproiect, alături de elevii Codrin Toma şi TeodorBorda, de la clasa a XI-a A. Întâlnirea a reunit re-prezentanţi din toate ţările implicate în proiect: Spa-nia, Portugalia, Franţa, Slovacia, Cehia, Bulgaria,Grecia, Italia, Estonia, alături de România. Echiparomână a prezentat două materiale în format powerpoint. „Primul a reprezentat o galerie de fotografiiale unui loc din parcul oraşului, efectuate timp deun an, la fiecare două săptămâni, însoţite de datelemeteo ale zilei. Materialul a urmărit aspectul peisa-jului în funcţie de condiţiile meteo, dar, mai ales,evidenţierea schimbărilor climatice. Al doilea ma-terial a fost o prezentare a excursiei organizate încadrul proiectului pe masivul Ceahlău şi la StaţiaMeteo Toaca”, a spus profesoara Drăghici. (Red.)

Colegiul „Danubiana”,la Montalbano

chipa Colegiului Tehnic „Danu-biana” Roman a participat la cea dea VII-a reuniune a proiectului Come-nius multilateral „Science around usalong history”, care s-a desfăşurat, înperioada 22-27 martie, în localitateaitaliană Montalbano. Din echipă au

făcut parte profesorii Leonard Vacaru, di-rectorul Colegiului Tehnic „Danubiana”,Nadia Cârcu, coordonatorul proiectului,Ionela Morăriţa şi eleva Ana AlexiaAvrinte Şchiopu. La această întâlnire auparticipat echipaje din cele nouă ţări par-tenere în proiect: Spania, Anglia, Franţa,Suedia, Polonia, Austria, Turcia, Italia şiRomânia. „Dacă în cadrul celorlalte reu-niuni au fost dezbătute teme legate de im-plicarea ştiinţei în viaţa de zi cu zi, poluareşi protecţia mediului, tema acestei reuniunia fost prezentarea statistică, realizată în fie-care şcoală parteneră în proiect, cu privirela calitatea aerului, apei şi solului. O altătemă dezbătută a fost stadiul realizării mo-delului de cadran solar pe care fiecareechipă de proiect îl va realiza până la fina-lizarea proiectului”, a spus profesor NadiaCârcu, coordonatorul proiectului.

E O

Pagina Casei Corpului Didactic

APOSTOLULPag. 10Aprilie 2015

entru mine totul a început cu nedumerireaunei prietene, profesoară de filozofie.„Băiatul ăsta nu gândeşte aşa, sunt si-

gură”. Drept pentru care a căutat şi a cău-tat pe net, şi a găsit. Tradusese oconferinţă TED. E drept că în căutarea ei,colega mea a fost ajutată şi de faptul că

există o tendinţă naturală de a traduce mecanicdin engleză. Urmări: băiatul a luat 4 în loc de 2(ca favor pentru că s-a chinuit să traducă), iarnoi am devenit fani TED. TED este o organiza-ţie non-profit care organizează conferinţe adu-când la un loc specialişti din trei domenii:tehnologie, divertisment şi design (Technology,Entertainment, Design). Logo-ul organizaţieieste « Ideas worth spreaded » (Idei care meritărăspândite). Multe din conferinţe au ca subiecteducaţia (oare a fost introdusă la tehnologie saula divertisment?). Aici am întâlnit idei intere-sante despre educaţie, de fapt nu idei, ci fapte.Toţi vorbesc despre ceea ce au făcut nu despreceea ce vor face. Şi, ca o paranteză, TED a creatşi un site cu lecţii. Logo-ul lor este, «Lessonsworth spreaded » (Lecţii care merită răspân-dite). Pe site-ul lor, ed.ted.com, oricine îşi poatecrea un cont şi poate folosi aceste lecţii sau lepoate adapta.

Educaţia este peste tot în lume într-un mo-ment de schimbare care se bazează pe douăidei. Prima este « accesul liber la informaţie »,iar cealaltă « educaţia trebuie schimbată din fur-nizoare de cunoştinţe în dezvoltatoare a creati-vităţii personale ». Acestea par aberaţii care nupot rezista realităţii şi s-ar putea argumenta înmulte feluri că nu se pot aplica. La TED am în-tâlnit oameni care au poveşti uimitoare ale unorsoluţii pentru un învăţământ potrivit secoluluiîn care trăim, iar poveştile acestea nu suntnumai din America, ci sunt şi din India, din ţăriafricane, de oriunde omul sfinţeşte locul. Trăimun timp minunat în care educaţia poate ajungela oricine, trebuie doar să vrem şi să … avem oconexiune la internet.

În 2004 Salmon Khan, un american dintr-ofamilie de emigranţi bangladezi, făcea tutorialede matematică pentru verişoara lui care locuiaîn alt stat. Tutorialele au fost publicate deschispe You Tube şi i-au adus mii de subscripţii,deci foarte mulţi erau interesaţi de micile luilecţii de matematică. Khan a realizat mii de tu-toriale mai ales în domeniul matematicii şi şti-inţelor, dar nu s-a oprit aici, ci a creat în 2006o organizaţie non-profit, Khan Academy, carepublică pe site-ul său video tutoriale pentru ogamă foarte largă de materii. Şi nu numai atât,oferă resurse complete de educare. Adică, pelângă explicarea noţiunilor prin lecţii video,sunt furnizate seturi de exerciţii pentru fixarealor şi instrumente de urmărire şi evaluare a ac-tivităţii elevului care sunt puse atât la dispoziţiaelevului cât şi a profesorului sau a tutoreluidacă aceştia sunt cei care au înscris elevul pesite. Se poate vedea ce a încercat elevul să facă,cât a reuşit, unde greşeşte. Elevul este de ase-menea răsplătit printr-un sistem de insigne vir-tuale care îi ajută să-şi vadă progresul.Filmuleţele explicative durează între 3 şi 10 mi-nute, dificultatea exerciţiilor propuse este gra-duală. Elevul şi profesorul (sau tutorele) potvedea oricând nivelul la care se situează cunoş-tinţele elevului şi ce anume nu a înţeles. Existăşcoli care au implementat sistemul şi raporteazăschimbări semnificative nu numai ale rezulta-

telor la teste, ci şi ale atitudinii elevilor faţă deşcoală şi învăţătură. Academia lui Khan estegratuită şi se înscrie în noul curent al educaţieiinversate. Educaţia inversată propune un noumodel de predare în care elevul învaţă lecţianouă cu ajutorul materialelor video, furnizatede profesor, iar la clasă se lucrează cu adevărat

diferenţiat, adică elevii care au înţeles trec laextindere, cei care se mai luptă, la aprofundare,iar pentru cei care nu au înţeles profesorul vinecu explicaţii suplimentare. Asta pentru că aretimp. Predarea cu ajutorul materialelor videoare calitatea majoră că elevul poate să asculteprofesorul de câte ori vrea, până înţelege. Deasemenea, se poate întoarce cu uşurinţă la o no-ţiune mai veche pe care nu o stăpâneşte foartebine. Obiecţia majoră, pe de altă parte, este căpredarea este dependentă de tehnologie. Acestatotuşi, pe zi ce trece, îşi pierde importanţa pen-

tru că posesia unui calculator sau al unui alt dis-pozitiv care să permită accesul la fişiere videonu mai este o problemă pentru majoritatea fa-miliilor, iar acolo unde sunt probleme poate in-terveni şcoala. O altă problemă a sistemuluieste că necesită o muncă iniţială foarte mare depregătire a materialelor video. Răsplata însăpoate fi consistentă mai ales în crearea uneiima gini noi pentru elevi despre şcoală şi învă-ţare.

În anul 2008 George Siemens şi StephenDownes au susţinut cursul „Connectivism andConnective Knowledge” (Conectivism şi cu-noaştere conectată) pentru 25 de studenţi careplăteau taxă şi pentru 2200 studenţi care nu plă-teau nimic şi urmăreau cursul online. Acesta afost primul MOOC, Massive Online Open Co-urse (Cursuri masive deschise online). Tehnic,acest sistem s-a dezvoltat din resursele OER,Open Educational Resources (Resurse Educa-ţionale Deschise) care sunt la îndemâna tuturor,gratuite pe internet. Dezvoltarea lor a fost spec-taculoasă aşa cum ne-au obişnuit vremurile încare trăim. Majoritatea marilor universităţi audecis să furnizeze cursuri online, diversitateaeste impresionantă şi singura problemă este« pe care să-l aleg ». Cursurile se desfăşoarăîntr-un ritm rezonabil. Nu există niciun fel de

restricţii la înscriere. Dacă te înscrii într-un cursşi descoperi că nu faci faţă ritmului, pur şi sim-plu nu-l continui. Dacă respecţi însă termeneleşi-ţi faci temele, primeşti o diplomă care totuşinu are decât o valoare informativă personală.Unele cursuri au introdus o facilitate numită« Signature track » care permite obţinerea uneidiplome asumată de universitatea respectivăcontra unei taxe foarte mici. Astfel, cu câţivadolari, poţi face un curs la Stanford, Harvard,asta ca să numesc doar două nume mai răsună-toare. Cursurile sunt organizate în platformeeducaţionale. Odată înscris pe o platformă poţiurmări apariţia cursurilor noi, te poţi înscrie înavans la cursuri care te interesează, ai o paginăpe care-ţi poţi urmări activitatea, eşti notificatdespre tot ce se întâmplă la cursurile la care eştiînscris. Iată câteva din aceste platforme:Course ra, Udacity, edX, EMMA. Sunt multe al-tele şi se pot găsi cu o simplă căutare pe inter-net. Platformele sunt în limba engleză. Recent,totuşi Coursera a pus la dispoziţie o facilitateinteresantă. Poţi participa ca voluntar la tradu-cerea cursurilor lor, putând să contribui la faci-litarea răspândirii cursurilor în limba tanaţională. De fapt şi Khan Academy, şi TEDdau posibilitatea să contribui cu traducerea ma-terialelor lor. Pentru aceasta nu trebuie să deţiiun certificat de calificare în traducerea din

limba respectivă, cipur şi simplu cunoş-tinţe şi nişte timp pen-tru voluntariat. Existăun coordonator pentrufiecare limbă şi fie-care traducere este pu-blicată după ce a fostrevăzută şi de o altăpersoană.

Marile companiiau început să se inte-reseze de aceastăformă de dezvoltarepersonală. Ele plătescaceste platforme ca săle găsească angajaţi cuun anumit profil sauîşi încurajează propriii

angajaţi să urmeze cursuri. Deşi există discuţiiprivind certificarea, cred că în curând se vorgăsi soluţii şi această modalitate de studiu vadeveni una din formele importante de furnizarede cunoştinţe având în vedere costurile scăzute.

Experienţa mea cu MOOC- urile a începutîn vara 2013 şi este o experienţă de învăţare şiconectare foarte plăcută. Singura problemă estesă mă abţin să mă înscriu la prea multe cursuri.Tentaţiile sunt foarte mari şi timpul scurt.

Educaţia îţi găseşte noi drumuri şi metodaaceasta este una din cele mai interesante folosiria acestui uimitor instrument, calculatorulconec tat la internet. Este o experienţă minunatăde învăţare, colaborare şi contribuţie.

Webografie- http://elearninginfographics.com/how-corpo-rations-use-moocs-infographic/- http://en.wikipedia.org/wiki/Massive_open_online_course- https://www.mooc-list.com/- https://www.class-central.com/- https://net.educause.edu/ir/library/pdf/eli7081.pdf

Crina Biro – BĂLAN Şcoala Palanca, judeţul Bacău

P

Învăţareadeschisă

m început cu această abordare dihotomicădupă ce am simţit că trebuie să găsescpunţi de legătură între: cum credem „Noi– cei din generaţiile: anilor ʼ60 – visătoridirijaţi, anilor ̓ 70 – căutători printre stele,anilor ʼ80 – cei cu cheia de gât şi privindspre pământ” că trebuie trăită viaţa ce ni

se pare o clipă şi „Ei – Copii stelari: indigo, decristal sau curcubeu” care trăiesc clipa ca petoată viaţa!!??

De la catedră, din mijlocul lor, din citiriledespre „Ei” simt că un tărâm destul de pro-vocator, variabil dimensional, schimbător,se cască între „Noi” şi „Ei” spre a ne separaîn două lumi ce ameninţă convingerea căîmpreună vom construi ceva ce să devinăViitor.

Nu regret că nu am avut ce au ei azi şiîmi pare că nici ei nu regretă că nu au ce am avutnoi… Şi pe vremea tinereţii mele, „Noi” eramconştienţi că suntem o generaţie de tranziţie, căs-au schimbat valorile, că ne raportăm altfel laviaţă, la lume, la cunoştinţe, că ne căutăm înlume şi lumea o căutăm în noi şi că refuzămaproape vehement o robotizare-tipar cu care eiau fost obişnuiţi. Cu toate aceste identificări alediferenţierii noastre de atunci faţă de cei ce re-prezentau „bunii noştri” simt că trebuie să-mi ar-gumentez, să-mi explic atitudinea lor negativăsau sprânceana ridicată atunci când le descriu ceşi cum simţeam noi pe vremuri, deşi simt că pen-tru ei, nu vin de pe poziţia „bunilor” ci a „baba-cilor”.

„Ei” sunt într-o „competiţie” bazată pe câtde „de firmă” sau „cool” sunt: un telefon cutouch screen, pierceng-urile, tatuajele şi ascultăsupradecibelic ritmuri mai mult decât muzică înnoile „temple” – cluburi şi oricât de nefiresc mise pare, oricât aş vrea să păstrez ca generator deemoţie, de românism „dorul” sau „curgerea deal– vale” aşa cum era pe vremea tinereţilor noas-tre, recunosc că rămân doar frumoase amintiri!

Ce e de făcut? Asta e lumea, aici trăiesc şiacum „Ei – Copii stelari” ce au un alt fel de a co-

munica, bazat pe imperiosul „ACUM”! Auun alt fel de a simţi „mă iubeşti sau gata!”.Culmea e că au şi un mod ascuns de trăire,aceşti Copii curcubeu, ca actuală generaţiedupă cei indigo şi de cristal, copii ce vin înlumea noastră cu IUBIRE, pe care au regă-sit-o şi pe care învaţă cum să ne-o trans-

mită, ştiut fiind că felul în care „Ei” comunicăeste puţin diferit de cel în care „Noi” eram obiş-nuiţi. Iată de ce caut punţile de legătură şi de ce,mi-am propus (nu singură ci împreună cu spe-cialişti) să le identific, să le construiesc … nuvreau să ne transformăm în „ăia” care criticăpentru că nu am face decât să perpetuăm o per-cepţie greşită, negativismul, lipsa de încredereîn oamenii noi, în societate, în general. Pornescsau continui drumul şi căutările cu convingereacă mi se vor alătura tot mai mulţi şi ne vom trezică formăm o mare de oameni aflată într-o fericităjoncţiune a fragmentelor compuse din „Noi” şi„Ei”!

Profesor Niculina NIŢĂ

Pagina Casei Corpului Didactic

APOSTOLUL Pag. 11

A

Aprilie 2015

Ziua Internaţionalăa Monumentelor şi Siturilor

n fiecare an, pe data de 18 aprilie, se săr-bătoreşte Ziua Internaţională a Monu-mentelor şi Siturilor, la iniţiativaComitetului Internaţional al Monumen-telor şi Siturilor (ICOMOS). Sărbătorităpentru prima dată pe 18 aprilie 1982,Ziua Internaţională a Monumentelor şiSiturilor a fost ulterior aprobată la Con-

ferinţa Generală UNESCO din 1983.Pe plan local, nu se întreprind activităţi

pentru a marca Ziua Internaţională a Monu-mentelor şi Siturilor. Deşi disponibilitateexistă, lipsa banilor îşi spune din nou cuvân-tul:

„Am fi vrut să marcăm această zi, dar dinpăcate bugetul nu ne permite. Este destul degreu, pentru că nu avem personal, lucrând cucontract de prestări servicii. Aşteptăm rectifi-carea bugetară şi poate lucrurile se vorschimba, măcar în a doua jumătate a anului”,ne-a spus Rocsana Josanu, directorul Direcţieipentru Cultură, Culte şi Patrimoniu CulturalNeamţ.

În judeţul Neamţ se află 524 de monu-mente istorice, de arhitectură, cult şi situri.Dintre acestea, un număr de 20 de monumentese află într-o stare avansată de degradare. Întreacestea se numără: Conacul Catargi de la Tu-pilaţi, Cazinoul şi clădirea fostului Tribunal dela Bălţăteşti, Biserica de la Poiana Teiului, Bi-serica „Buna Vestire” din Rediu şi ConaculKrupenschi din Podoleni. (I. N.)

Valori şi destine din Borca – Neamţşa se intitulează cartea recentapărută la Editura „Nona” aCentrului de Cultură şi Artedin Piatra-Neamţ, carte sem-nată de profesorul GheorgheŢigău, acelaşi care, cu nu preamult timp în urmă, publicase,la aceeaşi editură, albumul

Lecturi pastelate. Opere literare ro-mâneşti ilustrate de şcolari.

Iniţiatorul este inimosul şi inte-ligentul modelator al celor douăcărţi, care a văzut lumina universu-lui într-o zi de purpură a toamnei, 18octombrie 1944, zi ce a constituitamprenta unui început de destin cese împlineşte şi prin dimensiuni dincuprinsul veacului al XXI-lea.

Părinţii lui (Ecaterina şi Victor)s-au ridicat la Ceruri prea devreme,tatăl suportând sentinţa unui Patriarhpeste patriarhi în închisori comu-niste. Ei n-au apucat să-i deslu-şească fiului tainele din rafturilevieţii.

Muscelean din Rucăr, a învăţat,în anii-floare, la şcoli şi licee cu is-torie bogată din Câmpulung-Muscelşi Breaza, apoi a intrat în posesia li-cenţei eliberate de Facultatea de Fi-lologie a Almei Mater bucureştene.Învăţăturile primite de la dascăliiiluştri i-au fost malurile râului har-nic cu care profesorul-filologGheor ghe Ţigău a plecat spre mareacea mare.

A fost diriguit şi de „cuvintelepotrivite” ale lui Tudor Aghezi, demânuitorul dibaci de slove, ZahariaStancu, de cunoscutul Mitropolit alClujului şi Feleacului, BartolomeuAnania, de scriitorul Octavian Paler,asta ca să punctez doar câţiva cata-lizatori care au avut o contribuţie nuoarecare, ci una miraculoasă, pentrua-l ajuta să treacă graniţa înţelepciu-nii.

După aceea, după anii studen-ţiei, a avut multe preocupări la Li-ceul „Mihail Sadoveanu” din Borcaşi în învăţământul nemţean ca pro-fesor, director adjunct, director şi in-spector şcolar judeţean.

Mulţimea amintirilor din copi-lărie, orfelinat şi facultate l-au ajutatca, devenind pofesor, să trăiască înrealitate, arzând veşnic pentru efort,creaţie şi adevăr.

Neastâmpărul cugetului l-afăcut să nu se limiteze doar la oste-nitoarea trudă a profesorului-filolog.Începând cu anii ’70, a publicat stu-dii, articole, manuale auxiliare, an-tologii de folclor literar nemţean şialbume literare.

Cartea Valori şi destine înBorca-Neamţ reuşeşte, prin farme-cul pulsator al autorului ei, săstrângă în chingi urletul vântului şilupilor, clădeşte identităţi, potoleştemagma recesiunilor, luminează zilecenuşii, domoleşte ceasurile grăbite

ale zilei, desfiinţează convenţiile ar-tificiale, transmite cititorilor poveştiadevărate, zugrăveşte fresce ale vie-

ţii dintr-o anume lume fabuloasă,cum este aceea a Borcii, şi compuneportrete morale unor adevăraţi eroisau unor oameni simpli.

Trăind ani îndelungaţi pe plaiu-rile onorate de spirite agere, precumacela al Vitoriei Lipan, a dat, în pa-ginile cărţii sale, curs apelului dintrâmbiţele stânelor de sub coasteleBudacului şi Stânişoarei, strângândla lumina focului deasupra căruia seface, de când lumea, caşul cel de

toate zilele, „astre ale Borcii” lanunta acestora cu perenitate.

Şi cartea aceasta care, cum spu-neam, reuneşte un buchet de valorişi destine (membri ai Academiei, in-ventatori, universitari, cercetători,scriitori, teologi, restauratori, învă-ţători şi profesori de mare dimen-siune, ingineri, medici, rapsozipopulari, experţi în cele mai înalteinstituţii ale statului, toţi neosteniţiîntru creaţie, lumină şi omenie),ilustrează dorinţa autorului de a-şipăstra conturul unui om onest, ferm,consecvent, integru, care trăieşte înarmonie cu ceilalţi, care înţelege ne-cesitatea şi farmecul cărţilor, care nuse iartă pe sine şi nici nu înţelegepână unde va merge globalizarea şistingerea specificului naţional.

Mi-a fost profesor în liceu,vreme de patru ani. I-am admiratspiritul analitic. Viaţa îi este între-gită de atâtea lucruri frumoase fă-cute pentru alţii, dar viaţa i-a fost„asemenea unui râu vijelios în susulcăruia a înotat cu speranţe, izbânzişi eşecuri”.

Conservator în sens emines-cian, continuă să creadă că neamulacesta, limba, obiceiurile şi tradiţiilelui, românii toţi trebuie să rămână„împăraţi şi împărătese la casa lor”.

Prof. univ. dr.Vasile COJOCARU-FILIPIUC

Î

A

Despre imperativul părinţilor

„NOI”şi

„EI”

Dascăli de altădată

APOSTOLULPag. 12

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Aprilie 2015

1/1944, n. – FlorinFlorescu, Cândeşti,Buzău (d. 5. 12.2009, Piatra-Neamţ),profesor, lider sindi-cal, absolvent al Fa-cultăţii de Biologie.El este cel care a mi-

litat pentru înfiinţarea Sindi-catului Liber al Lucrătorilordin Învăţământ (1990) şi,împreună cu profesorii Du-mitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul MirceaZaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a re-vistei „Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezentca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ,editată de Sindicatul din Învăţământ şi CercetareNeamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.

n 2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Fi-lioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău,Neamţ), profesor, ziarist. A urmat clasele primarela Şcoala „Sfântul Andrei” din Bucureşti, apoi pecele ale Şcolii Elementare de Băieţi Nr. 1, cele li-

ceale la Şcoala Medie deBăieţi Nr. 1, ambele dinPiatra-Neamţ, şi Faculta-tea de Istorie din Iaşi(1961). Cariera didactică:Şcoala din Zbereşti, Cos-tişa, Neamţ şi Şcoala Nr. 1,Piatra-Neamţ. Ziarist laziarele: „Flacăra” (1963),„Steagul roşu” din Bacău(1965-1968), „Ceahlăul”

(1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Funcţii: in-spector la Comitetul Judeţean de Cultură, directoral Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). În publicaţiile la care a lucrat, a risipit ne-numărate articole, cronici cinematografice, de artăplastică, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales peprobleme de cultură şi artă. Volumul „Zăpadă şifum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grijasoţiei, Maria Stupcanu.

n 4/1900 – n. Mazyer A. I. Halevy, la Piatra-Neamţ (d. 15. 04. 1972, Paris), teolog iudaicroman. Absolvent al Liceului „Petru Rareş”, aurmat Seminarul Israelit al Franţei, obţine autori-zaţia de rabin (1925), concomitent, la Sorbona(doctoratul), Şcoala Practică de Înalte Studii şi laŞcoala de Arheologie a Muzeului Luvru. A oficiatla sinagogi şi temple (1926-1963): Iasi şi Bucu-reşti. A fondat: Societatea de Studii Iudaice, Insti-tutul de Istorie Evreo-Română, Anuarul „Sinai”(1926-1939), în care a publicat: „Comunităţile

Rememorări nemţene

n

Aprilie 2015

Cine învaţăpe cine?

levii din ziua de azi, olimpicii sau re-petenţii, sunt crescuţi de noi, educaţi denoi. Este? Puştanii care chiulesc, mint,înjură, fumează spice-uri în pauză peCârlomanu sau aruncă ambalajul de lagogoaşă în tufele de pe marginea străziisunt scumpii noştri nepoţi şi copii. Edrept, noi ne-am străduit 6 ani să-i în-

văţăm să fie oameni, dar fără succes. Ei, nuşi nu. Vai de părinţii care nu ascultă de copii!

În fiecare dimineaţă în gara municipiuluiPiatra-Neamţ, tot mai pustie, opresc câtevatrenuri personale. Din vagoane coboară mulţitineri, viitorul ţării, liceenii rock’n’roll. Ma-joritatea copiilor o taie rapid spre unitateaşcolară pe care o frecventează, uitându-se gri-julii la ceas. Şmecheraşii, golănaşii, nu segrăbesc. Judecata lor? Prima oră au religia şin-o servesc. S-ar putea nici preotul să nu vină,că se arată pe sărite: Şi apoi suntem în Săptă-mâna Patimilor, e treabă multă.

În consecinţă, se bagă în primul bar cupăcănele. Se aburcă pe scaunele alea ameri-căneşti, pun berea alături şi ţigara în gură şidă-i bătaie: paca-paca. Vreme de un ceas,după care sună la şcoală, la colegi. Întreabă:„Bă, care-i mişcarea?”. Răspuns bun: „Popan-a dat pe la şcoală, are o înmormântare!”.„Fain, chiulim şi la mate!”. Şi bat berbuncapână termină banii. Că, nea Caisă, tatăl chiu-langiilor, nu ştie nimic despre isprăvile lor,asta e deja altă poveste.

Să clarificăm lucrurile. Olimpicii lăudaţila televizor au ajuns pe podium după muncăasiduă şi efort financiar din partea părinţilor.Statul nostru nici măcar nu i-a răsplătit. Nu i-atrimis nici în taberele de la Bicaz, Ceahlăusau Borca pentru că au fost desfiinţate dupăRevoluţie. Sistemul de educaţie actual, numai oferă şanse copiilor necăjiţi. Merg maideparte doar kinderii ai căror părinţi au contîn bănci. Restul, la prăşit cu ziua. Reacţiacelor lipsiţi de drepturi? Protestează, ca să fiescoasă din şcoli, politica şi religia.

Profesorii să fie plătiţi ca lumea. Să numai fie scoase din manuale chipurile marilorvoievozi. Cine îi ascultă? Nimeni!

Dumitru RUSU

Un eminent umanist, Vultur Orândeanuultur Orândeanu s-a născut în anul 1900,în comuna Muşeniţa, raionul Rădăuţi, ju-deţul Suceava. Licenţiat în litere şi filo-zofie. A fost primar al oraşului PiatraNeamţ şi director al Liceului Comercial.Arestat de comunişti, a fost deţinut la pe-nitenciarul Poarta Albă, între anii 1952-

1954. A funcţionat ca profesor la liceul dinBorca între anii 1962-1965.

Ceea ce scriu eu aici, nu este o biografie,sunt amintiri. Evocarea mea nu poate fi luată camărturie. Sunt amintiri subiective, conservateprecar şi care se întregesc anevoios. Amintiriascunse în meandrele unei memorii pe zi cetrece mai inconsistente. Timpul nu a mai cruţataproape nimic din imaginea profesorului şi eposibil ca numai eu să mai dau adăpost legendeiacestui distins dascăl. E greu de recompus per-sonalitatea lui după decenii de uitare. Ne-aurămas foarte puţine informaţii despre viaţa sa.A făcut parte dintr-o lume care astăzi nu maieste. Numele lui a mai rămas doar în cărţilevechi de telefon ale oraşului Piatra-Neamţ şi peo cruce într-un cimitir, pe care nimeni n-o maiştie. O tăcere inexplicabilă s-a aşternut pestebiografia lui. Trecutul lui era învăluit în tăcereşi discreţie. Noi elevii, nu ştiam nimic despreel când a sosit în şcoalanoastră. A fost trimis în exilpolitic la liceul din Borca.Stilul lui de viaţă continuasă nu placă mai marilorzilei. Nu ni la prezentat ni-meni la prima oră. A venitsingur şi a aşteptat politicosca gloata gălăgioasă să intreîn clasă. Era îmbrăcat îngri-jit într-o ţinută clasică. Un bătrân maiestuos şisenin. Noul nostru profesor cu părul viscolit detimp avea un aer princiar. Am rămas toţi în pi-cioare, ne-a spus cu voce blândă să şedem şi s-aaşezat şi el. S-a recomandat şi ne-a spus ce neva preda. A strigat catalogul. Ne ridicam, ne pri-vea cu luare aminte şi ne spunea: „Ia loc”. Eracalm şi îngăduitor lucru neobişnuit pentruşcoala noastră. La prima oră ne-a spus zâmbindcă şcoala e un car cu fân care se mişcă repedeşi din care, fiecare smulge cât poate. Pe măsurăce trecea timpul, descopeream în profesorulnostru un om foarte agreabil. Făptura lui radiafrumuseţe şi calm. Cu figura lui olimpiană arăta

o indiferenţă regală faţă de tot ce-i agita pe ceidin jur, nu mai asculta decât de vocea lui inte-rioară. Nu se grăbea niciodată, avea întotdeaunatimp. Un om fermecător, niciodată obosit, ni-ciodată posac. Era un magician al cuvântului.Avea un incontestabil talent retoric. Eram cu-prinşi de vraja expunerii şi uitam să mai luămnotiţe. În cuvinte puţine ne prezenta esenţialulunei lecţii, înainte de a intra în amănunte. Ne-atransmis bucuria de a citi şi de a înţelege. Îm-preună cu el încercam să pătrundem în univer-sul lecturii. Până la urmă, şuşotit, a ajuns şi lanoi vestea că profesorul este surghiunit înşcoala noastră. Noi nu aveam cum să bănuimproporţiile suferinţelor lui. Profesorul nostruavea mereu o prestaţie calmă de om care nu da-tora nimic, nimănui. Aveam în faţa noastră, fărăsă ştim, un om care a înfruntat cu mare demni-tate dezastrele istoriei. Un exemplu de înţele-gere superioară a vieţii şi a oamenilor.Evenimentele traumatizante pe care le-a trăit,nu l-au închis în el. A plătit adevărurile în carea crezut, prin suferinţă. Era senin şi împăcat cuel însuşi, neresentimentar, în pofida anilor dedetenţie din închisorile comuniste. Un bătrânblajin şi plin de prestanţă. Patimile nu-l maiatingeau. Ambiţii, invidii, intrigi, nu mai ajun-

geau până la el. Era mereu calm şi reconciliantcu cei din jur. Puţini oameni, ştiu să fie demnicum a fost el. Înţelepciunea este arta renunţări-lor. Profesorul părea resemnat. Totul trebuie ier-tat: „aţi învins domnilor, intelectualul se pleacăîn faţa dumneavoastră” părea să spună bătrânuldascăl. Pe chipul lui nu s-a citit niciodată omândrie jignită, ci seninătate.

Fie ca acest tardiv laudatio, pentru eminen-tul profesor să ajungă măcar la o parte din ceicare l-au cunoscut şi l-au preţuit.

Ing. Mihai NICULIŢĂ

E

V


Dascăli de altădată

APOSTOLUL Pag. 13

vreilor din Iaşi si Bucureşti, vol. I”, „Pie-trele funerare din Iaşi”, „Din arhiva iudais-mului românesc”, „Problema khazarilor”,„Ştefan cel Mare şi evreii” ş. a. A lucrat cacercetător la Academia R. P. R. (1950-1963). A evadat în Franţa (1963), unde afost profesor la Seminarul Israelit al Franţeişi mare rabin la Centrul Evreiesc din Paris.

Alte lucrări: „Catalogul manuscriselor şi incuna-bulelor ale Şcolii Rabinice a Franţei”; „Legendeevreieşti apocrife despre viaţa lui Moise”; „Moiseîn istorie şi în legende”, „Medicina rabinilor tau-maturgi din secolul al XVIII-lea”, „Ştiinţă şi con-ştiintă în istoria medicinii evreieşti din secolul alXV-lea”.

n 4/1885 – n. Aurel Metroniu, la Roman (d.1917, Mărăşeşti), profesor, ziarist. După absolvi-rea şcolii primare, a gimnaziului şi a Liceului„Roman-Vodă”, în localitatea natală, a urmat

cursu rile Facultăţii de Litere şi Filozofie, Secţia is-torie, a Universităţii din Iaşi, unde l-a avut profesorpe Nicolae Iorga. A întreţinut relaţii apropiate cuŞtefan O. Iosif, Dimitrie Anghel şi G. Vâlsan.Scrieri: „D-l Dobrogeanu Gherea şi imperativul

nostru naţional”, „Imperativul naţional”. Colabo-rări: „Sămănătorul”, „România viitoare”, „Drumdrept”, „Neamul românesc”.

n 5/1940 – n. Ioan Gherasim, la Piatra-Neamţ, memorialist, licenţiat al Facultăţilor deTeologie (Bucureşti, 1968) şi de Filologie (Iaşi,1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Pa-rohiei Văleni, Piatra-Neamţ, transferat la ParohiaVânători, Piatra-Neamţ (1. 08. 1981). A colaboratşi a făcut parte din consiliul de redacţie al revistei

„Credinţa neamului”,Neamţ (1990-2008). Coor-donator, director şi profesoral Seminarului Teologic Or-todox din Piatra Neamţ(1996). Cărţi: „Petru Pogo-nat. Meditaţiunile unui că-lugăr surghiunit”, „Profeţiemincinoasă. Lamentaţie laun zid al plângerii în con-strucţie” şi „Biblia pe înţe-

les”. La mulţi ani, precucernice părinte! n 11/1962 – n. Dumitriţa Vasilca (pseud.

Diana), la Piatra-Neamţ, profesoară, poetă, absolventăa Liceului Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1981) şi a Facultăţii de Istorie-Filozofie,


e

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

Aprilie 2015

Profesorul Neculai Teodorescunul din profesorii cu activitate meri-torie în şcolile din Vânători-Neamţ afost Neculai Teodorescu, care, dacăfirul vieţii sale nu s-ar fi rupt atât deneaşteptat, în acest anar fi împlinit 76 deani (n. 12. 06. 1939).

Tatăl său era dascăl la bise-rică, iar mama sa, Ecate-rina, crescută în familiaMacovei din Agapia, eracasnică. A urmat clasele I-IV la Şcoala din Vânători-Neamţ, iar din clasa a V-a laŞcoala Medie Nr. 1 din Pia-tra Neamţ, actualul ColegiuNaţional „Petru Rareş”. Aabsolvit cu bune rezultateliceul în 1956 şi în acelaşian, la 5 septembrie, s-a an-gajat contabil la Cooperativa de Consumdin Vânători-Neamţ. Atras de învăţământ,solicită un post şi este numit suplinitor laŞcoala din Pipirig (din 7. 01. 1957). Ca toţitinerii din vremea sa, între 8 decembrie1958 şi 5 ianuarie 1961 a fost militar, apoisuplineşte o vreme la Şcoala din Sacalu-şeşti. Se pregăteşte şi susţine cu brio exa-menul de admitere la Facultatea de ŞtiinţeNaturale a Institutului Pedagogic de 3 anidin Iaşi. În 1964 a devenit absolvent, cumedia 9,37. De la 1 septembrie 1964, a fostnumit profesor la Şcoala Nr. 2 din Vânători-Neamţ. Continuă studiile la Facultatea deBiologie a Universităţii „Alexandru IoanCuza” din Iaşi, localitate în care s-a căsăto-rit cu studenta Eugenia Afusoaie (22. 11.1966).

Începând cu 12 ianuarie 1967, a fostpromovat inspector la Secţia de Învăţământa Raionului Târgu-Neamţ. La reorganizareaadministrativ-teritorială (1968) a refuzatpostul de inspector al Inspectoratului ŞcolarJudeţean Neamţ şi a fost numit profesor laŞcoala Nr. 2 din Târgu-Neamţ. S-a transfe-rat la Şcoala Nr. 1 din Vânători, în acelaşian, iar la 1 septembrie 1970, a fost numitdirector al Casei Pionierilor din Târgu-

Neamţ de unde va pleca, ca urmare a unuiraport tendenţios întocmit de inspectorulNicolae Calin. Revine la Şcoala din Vână-tori şi primeşte din nou funcţia de director

al Casei Pionierilor repa-rându-se o nedreptate care ise făcuse. Deşi în septem-brie 1980 a fost numit pro-fesor de biologie la Liceul„Ştefan cel Mare” dinTârgu-Neamţ, a renunţat înfavoarea soţiei, scutind-ode navetă, el fiind întot-deauna profesor al ŞcoliiNr. 1 din Vânători-Neamţ,unde mulţi ani a îndeplinitşi funcţia de director, mun-cind cu pasiune pentruobiectul biologie, avândelevi participanţi la olim-

piade, conducând cercuri cu elevii, cercuride agricultură cu sătenii şi a participat activla viaţa social culturală a comunităţii, fiindşi membru al consiliului de conducere a Că-minului Cultural, al corului şi un talentat so-list.

A deţinut gradele didactice: definitiv(1965), al doilea (1972) şi întâi (decembrie1986) ultimul cu lucrarea „Dăunătorii dinculturile de cereale şi duşmanii lor naturalidin Zona Vânători-Neamţ”.

Dar boala de care suferea s-a agravat.În iunie 2000, a fost operat şi aştepta vin-decarea. La 1 septembrie 2000 s-a prezentatla şcoală, dar n-a mai avut puterea să con-tinue. A încetat din viaţă la 7 noiembrie2000. În drum spre cimitirul din Târgu-Neamţ, cortegiul s-a oprit în faţa Liceului„Ştefan cel Mare” din oraşul de sub CetateaNeamţ, unde profesorul Constantin Flo-rescu a adus un ultim omagiu celui care afost un destoinic profesor, Neculai Teodo-rescu.

Pentru întreaga viaţă dedicată şcolii,Consiliul local Vânători-Neamţ i-a acordattitlul de Cetăţean de Onoare post-mortem.

Înv. Neculai FLORIAN

U

V‐aţi pregătit? rem, nu vrem, viaţa se scurge precum firelede nisip în clepsidră. Când s-au terminat,gata! Pa şi pusi. Altul la rând. Toţi ne întoar-cem în pământul moşilor şi strămoşilor.Asta-i firea lucrurilor. Asta-i schema. Nuexistă săptămână de la Dumnezeu să nu nepărăsească o educatoare, un profesor, o în-

văţătoare. Evident, după o „grea şi lungă sufe-rinţă”. Reacţia celor direct ameninţaţi?Resemnarea întâlnită şi în balada Mioriţa. Alţii tragde timp ca fotbaliştii care conduc cu 1- 0. De pildă,câteva profesoare pensionate din preajma Şcolii Xdin Piatra-Neamţ, au fondat o societate secretă celuptă împotriva Doamnei cu coasa. Doamnele des-pre care facem vorbire se întâlnesc lunar şi sărbă-toresc diferite evenimente, sfidând moartea.Bărbaţii nu sunt admişi la pomenitele întâlniri, sin-drofii.

La ora H, când începe întâlnirea amfitrioanărosteşte un speech, cu paharul în mână. „Dragelor,ne-am văzut şi la capătul drumului. Am aici unalbum cu voi, ce frumoase eraţi...”. Aţi observat?Se vorbeşte numai la trecut. După gustări se cioc-neşte un pahar de vin, cu apă. Gazda continuă:„Vă mai amintiţi dentistul ăla frumos care a venitla şcoala noastră? Straşnic bărbat, toate ne-am în-drăgostit de el.” ş.a. La cafea, când toate pensio-narele erau pe valurile amintirilor frumoase,aceeaşi amfitrioană a aruncat „bomba”. „Scum-pele mele, de mult vreau să vă întreb ceva: V-aţipregătit?”. La început interogaţia n-a fost înţe-leasă. Încetul cu încetul s-a înţeles ce şi cum. Pro-fesoara cea mai perspicace a răspuns prima:„Mi-am instruit urmaşii să mă înmormânteze înuniforma de la Şcoala Normală în care, culmea,apar tânără şi frumoasă”. Altă profesoară pensio-nată: „Eu am strâns câteva sute de lei într-una bor-can de smântână. Nu cred că îmi ajung dacătoaletarea cadavrului costă trei sute de lei şi slujba,ţinută de preot, două”. Mândră foc, colega cea maitânără a completat: „Ţin să vă anunţ că mi-am ter-minat cavoul. Are gard forjat, marmură albă şi li-tere cu majuscule. E situat într-o zonă centrală,sub un castan umbros! Lângă Iulia Hălăucescu,doamna acuarelei româneşti”. Mai ziceţi ceva,dacă puteţi.

Dumitru RUSU

V

Moara lui Tudoran

APOSTOLULPag. 14


in Iaşi (1985), Cariera didactică: profesoarăîn Judeţul Harghita (1985-1989), expert me-todist şi director al C. C. D. Neamţ (1991-2000), profesor colaborator la Academia deMuzică „Gheorghe Dima” Cluj, Filiala Pia-tra-Neamţ (1998-2008), profesor, director-adjunct la Colegiului Tehnic (2010-2011),

şi la Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”(2011-2012), la Liceul de Arte „Victor Brauner”,formator, mentor, metodist (din 2007), fondator alEditurii „Alfa” a C. C. D. Neamţ (1996), al Revis-tei „Apostolul” (1999). A debutat cu versuri în„Ateneu” (1991), editorial cu placheta „Aproapeamintiri” (1997), urmată de „Ducatul inocenţei”(2003). Colaborări la: „Ceahlăul” „Antiteze”,„Apostolul”, „Asachi”.

n 14/1860 – n. Zulnia Isăcescu, la Botoşani

(d. 13. 05. 1918, Piatra-Neamţ), institutoare, con-siderată cadru didactic de excepţie şi remarcată deI. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu şiSpiru Haret, în trecerea lor prin Piatra-Neamţ.Membră în comitetul de conducere a Revistei

„Propăşirea”, colaboratoare la publicaţii din Mol-dova şi din Bucureşti, a scris piesa de teatru „Satulşi învăţătorul”, premiată de Ministerul Cultelor şiInstrucţiunii Publice (1904). 2008, La mulţi ani!

n 14/1935 – n. Dumitru Bostan, la Şipote,Bacău, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Chi-mie din Iaşi. A studiat pictura cu Pantelimon Ve-denivschi, fost rector al Academiei de ArteFrumoase din Kiev (1958-1962), apoi cu ŞtefanHotnog şi sculptura cu Pompiliu Clement. Debu-

tează cu deseneumoristice în re-viste studenţeştidin Iaşi (Premiulal II-lea al Revis-tei „Viaţa studen-ţească”, 1961).La suges tia luiMarin Sorescu,

deschide mai multe expoziţii personale de carica-tură la Palatul Culturii din Iaşi (1960-1962).Din1963, este prezent în expoziţii de grup la: Iaşi, Bu-cureşti, Bârlad, Piatra- Neamţ. Personale: NewYork, o colectivă în Germania (2002). Lucrări încolecţii: Franţa, Suedia, Olanda, Cuba, U. S. A.,Israel, Republica Dominicană, Cuba. A publicat„Pictura pentru amatori”, 2008, La mulţi ani!

n 15/1950 – n. Maria Rădăoane, la Români,Neamţ, geomorfolog, profesor universitar. A absolvit


(urmare din pag. 13)

d

Aprilie 2015

Cărţi pe rug(urmare din pag. 1 )

Bacalaureatespre bacalaureatul de demult sepovestesc încă multe şi iscusitesnoave şi drame. Că fusese unexamen atât de sever, încât, dupăce îl biruiau, absolvenţii de liceuerau primiţi în universităţi fără deconcursuri de admitere. Că ve-neau mulţi chemaţi, dar puţini ră-

mâneau aleşi. Că să te fi ferit Dumnezeusă-l ai preşedinte de comisie pe univer-sitarul Cutare, savant şi hirsut. Că…

Poate că aşa o fi fost înainte de aldoilea măcel mondial, cam pe când fra-tele meu, vedetă la „Rareş”, trecea baca-laureatul în comisia interjudeţeană de laBacău, alături de încă vreo şase confraţipietreni, fiindcă ceilalţi…

Bacalaureatul meu, cel dinvara depărtatului an 1951?Eheu, fugaces… Eram douăzecişi opt de candidaţi; jumătatea li-rică, domnişoare de la LiceulTeoretic de Fete, azi ColegiulNaţional „Calistrat Hogaş”; ju-mătatea prozaică, noi, rareşiştii.

Localul Liceului Alb ne-a primit pă-rinteşte, cu răcoarea necesară în zile to-ride, cu vechile pupitre însemnatesubversiv de atâtea generaţii de copi-landri lipsiţi de educaţie englezească şicu tablele largi, pe care s-au scris subiec-tele la română şi matematică.

Stam câte unul în bancă şi scriam ve-gheaţi de două doamne care aveau multetaine de discutat, aşa că se aşezaseră toc-mai în fundul sălii şi ne lăsaseră în bunăpace, să demonstrăm cât de tari eram.Copiuţe, cărţi deschise clandestin pe ge-nunchi, şuşotit? Doamne fereşte! Cui i-arfi trecut prin minte să îndrăznească a seprezenta nepregătit la un astfel de exa-men, despre dificultatea căruia circulauatâtea legende? Linişte de biserică pustieşi minţi înfierbântate la maximum!

Curând, fiindcă eram puţini lanumăr, ne-au sosit rezultatele. Cu toţiitrecusem satisfăcător hopul lucrărilorscrise, eliminatorii.

Urma oralul, la şapte discipline, înfaţa unei comisii numeroase. Fusesemîmpărţiţi în serii de câte şase, fiecareserie fiind examinată la toate obiectele în

aceeaşi zi, iar seara se dădea verdictul:da sau ba!

Eeei, aici începe ori, poate, continuă,basmul. Ni se spune că vom fi examinaţiîn… nu se poate! ba se poate! Vom fiexaminaţi în careul Liceului, la umbră,acolo unde mâna harnică a eternului Cos-tache Negru, odăieşul instituţiei, aşezasedouă mese lungi, acoperite cu o faţă demasă vişinie, pentru profesori, şi treibănci a câte două locuri, pentru candidaţi.

Vară, cald… Domnii profesori, chiarşi Boierul, adică istoricul Aurel Rotundu,primul nostru director la „Rareş”, venitdin puş căriile unde comuniştii îl duseserăla reeducare… aproape toţi, în cămaşă cu

mâneca scurtă şi fără de cravată.Aproape toţi, fiind că matemati-cianul Con stantin Borş nu-şi pă-răsise costumul gri şi restulighemoniconului.

Să rezişti la un tur de forţă,trecând fără pauză prin şapte bi-lete de examen, însoţite de su-

medenie de întrebări suplimentare… nue glumă. Mai cu seamă că, în pofida ţi-nutei lor lejere, examinatorii nu ne lăsaudin mână până ce nu erau pe deplin edi-ficaţi că suntem tobă de carte, biletelefiind, după cum am înţeles curând, doarun pretext.

Şi am reuşit. Cu toţii! Cu cea maimare medie, Beatrice Lazarovici. Adoua, Stejărel Cojoc. A treia, la egalitate,Iorgu Ciobanu şi Mihai-Emilian Mancaş.Toate, peste nouă…

Asemenea întâmplări cruciale nu seuită! Lipseau cu desăvârşire miliţienii,agenţii de securitate, procurorii şi alţispăimoşi apărători ai legii şi dreptăţii,duşmani ai corupţiei din Şcolile patriei,atât de abundenţi, sub alt nume, azi,când, la examene, şcoala pare a fi peni-tenciar.

Nu aveau ce căuta ei acolo! Acoloeram doar noi, cei ai Şcolii: familiaunită, exigentă, fără de furtişaguri şi fărăde ascunzişuri, a dascălilor şi a candida-ţilor la bacalaureat…

Eheu, Postume, Postume…

Mihai-Emilian MANCAŞ

Moaralui

Tudoran

Di in corpore, până ce ori ne invita pedagogul Fâs să ple-căm, ori ne evacua omul la toate, Costache Negru.

Fostul nostru director, Aurel Rotundu, pentru careaveam mai mult decât respect, fusese aruncat într-unlagăr de „reeducare prin muncă fizică”, iar secretarul departid „orienta” peste capul noului director mersul şco-lii.

Între alte noutăţi, amenajându-se un dormitor uriaş în fos-tul muzeu Stamatin, (distrus de vandalii „eliberatori” în 1944),au fost evacuate de acolo şi cărţile bibliotecii şi duse într-o sub-terană aflată sub camerele destinate locuinţelor pentru directorşi secretar, în aripa dinspre catacombele actuale, aferente tu-nelului recent construit lângă temelia liceului, pe locul curţiidomneşti.

Când reuşeam să câştigăm aprobarea pedagogului Fâs(Asta îi era porecla.) sau când scăpam de ochii totuşi îngădui-tori ai lui Costache, nici nu mai părăseam dormitorul colegilor,îndemânându-ne pentru odihnă cu tot soiul de improvizaţii.

Într-o noapte de mai, unul dintre interni s-a îndreptat cătretoaleta din capătul coridorului. Peste câteva momente, a revenitîn fugă şi ne-a şoptit că în careu se ard cărţi. Am ieşit în liniştepe coridor şi ne-am înşiruit în spatele ferestrelor mari dinsprecareu. Limbi de foc jucau pe rugul tomurilor adunate deceniila rând şi interzise de guvernul comunist. Cărţi de mare va-loare, între care ediţii princeps ale vechilor opere de cult, marileenciclopedii europene, o bună parte din literatura română, maitoate volumele în limbi străine, acum deveneau cenuşă.

Împietriţi, îi priveam pe cei doi oameni de serviciu ai li-ceului, transformaţi în fochişti şi vegheaţi de un pretins profe-sor paraşutat de curând la noi. Acela îşi trăsese pe ochi şapcade proletar, la modă atunci, ţinându-şi chipul în umbră.

Profesorul Aurel Rotundu ne vorbise despre crimele me-dievale şi ne învăţase să urâm făcătorii de ruguri. Dar noi, ele-vii, mai trăiam şi dramele din familiile noastre şi ştiam cât derepede ajungi într-o puşcărie dejistă. Aveam colegi aruncaţidupă gratii doar pentru că rupseseră un afiş. Speriaţi şi fricoşi,nu am îndrăznit să coborâm în careu şi să încercăm a salvamăcar o parte din cărţi.

Imaginea rugului din acea noapte de mai mă urmăreşte şiazi, deşi au trecut de atunci peste şase decenii. Nu o pot uita,tot aşa cum nu pot uita cum, după mai mult de douăzeci şi cincide ani de la barbaria amintită mai înainte, un arivist devotattrup şi suflet partidului comunist şi mai ales carierei sale a pussă se ardă, tot în careu, toate panourile de promoţie din istorialiceului, păstrate până atunci cu sfinţenie. Trecuse multă vremede la arderea cărţilor, Stalin şi Dej muriseră, dar emulii lor con-tinuau opera cu aceeaşi odioasă supralicitare, caracteristică slu-gilor ticăloase din toate vremurile. Şi unii şi alţii au voit să ardăpe rug ISTORIA! Şi, într-o mare măsură, le-a reuşit…

ş

Sub semnul artelor


APOSTOLUL Pag. 15

iceul din Buhuşi şi Facultatea de Biologie-Geografie din Iaşi, doctor în geografie(1983). A lucrat la Staţiunea de Cercetări„Stejarul”, Piatra-Neamţ (1973-1997),apoi profesor universitar la Suceava (din1997). A participat la diverse programe decercetare, la reuniuni ştiinţifice din ţară şistrăinătate; membră a mai multor societăţi

ştiinţifice româneşti şi străine. Autoare a trei sub-capitole din „Geografia României” şi peste osută de lucrări ştiinţifice, în reviste de speciali-tate. Deţine Premiul „Grigore Cobălcescu” alAcademiei Române, pentru lucrarea „Efectelebarajelor în dinamica reliefului” (1986). La mulţiani!

n 16/1930 – n. Mario I. Duma, la Piatra-Neamţ (d. 18. 12. 2007), cercetător, inginer, doctor(1973). A absolvit Facultatea de Electrotehnică dela Institutul Politehnic din Kiev. A lucrat la Elec-

tromagnetica (1953-1956), inginer cercetător(1959-1991). A fost membru AGIR, membru titu-lar al A. O. Ş. din România, preşedinte fondator alFundaţiei Premiul Român pentru Calitate „J. M.Juran” (1992-2005). A înfiinţat şi condus Scien-

tconsult SRL (1991), microîntreprindere indepen-dentă de cercetare şi consultanţă în domeniuleconomiei, managementului, cercetării-dezvoltă-rii. Vicepreşedinte al C. C. I a României şi al Mu-nicipiului Bucureşti, preşedinte fondator alSecţiunii Industrie a CCIRB (1992-2002); Peste150 de lucrări cu caracter economico-social, multedin acestea au fost publicat în culegerea „Cerceta-rea, industria, economia României şi conexiunilelor” (2004).

n 17/1955 – n. Mariana Papară, la Brăila,profesoară, artist plastic, studii liceale în oraşulnatal, Universitatea de Arte „Ion Andreescu” Cluj(1978) şi a desfăşurat activitate didactică la Liceulde Artă din Piatra-Neamţ. În prezent, este stabilităîn Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de artă

şi a fondat Asociaţia Artis-tică Internaţională ARIPA.Este membru U. A. P. şi alAsociaţiei InternaţionaleAIAP – UNESCO. Expo-ziţii personale (1978-2006) în ţară(Piatra-Neamţ, Bacău, Bu-cureşti,), în străinătate(1979-2006): Roma, Vene-ţia, Paris, Olanda, Franţa.


L

(continuare în pag. 16)

Aprilie 2015

Lauri olimpici pentru Liceulde Arte „Victor Brauner”

levii şi profesorii Liceului de Arte „VictorBrauner” au obţinut şi în acest an rezultateexcepţionale la etapa naţională a Olimpia-delor şcolare de Muzică, respectiv Arte Vi-zuale.

11 elevi din clasele III – XII au primitpremii şi menţiuni, cel mai important pre-miu fiind obţinut de elevul Nuţu Andrei, din

clasa a XII-a, care a primit premiul al II-lea laOlimpiada Naţională de Arte Vizuale, Arhitecturăşi Istoria artei, desfăşurată în perioada 5 – 8 apri-lie, la Arad.

La Olimpiada Naţională de Interpretare In-strumentală, clasele III – VIII, desfăşurată în pe-rioada 7-9 aprilie, la Suceava, Timofte Nathanael,din clasa a III-a, specializarea Muzică – pian, aobţinut un Premiu special (coordonator prof. PopaCristina).

De asemenea, numeroase premii au fost ad-judecate şi la Olimpiada Naţională de InterpretareVocală, Instrumentală şi Studii Teoretice Muzi-cale, desfăşurată la începutul lunii aprilie, la Iaşi.

Nu în ultimul rând, la Olimpiada Naţionalăde Arte Vizuale, Arhitectură şi Istoria artei desfă-şurată la Arad, s-au remarcat elevii: Axinia Eca-terina, – Menţiune (coordonator prof. StanciuAdriana); Atomei Andreea – Premiul III (coordo-

nator prof.CuciureanuG h e o rg h e -Sandu) şiNuţu Andrei–Premiul II(coordonatorprof. AgacheGrigore). Fe-licităm toţielevii şi pro-

fesorii coordonatori pentru rezultatele deosebiteşi le urăm succes în continuare!

Cărţile poştale îţi arată lumeaompania Naţională Poşta Română a lansatconcursul naţional „Cărţile poştale îţi aratălumea”, eveniment aflat anul acesta la ceade-a treia ediţie. Competiţia se adreseazăelevilor cu vârste cuprinse între 6 şi 18 anişi presupune colecţionarea a cât mai multecărţi poştale, pe toată perioada concursului

(cu data poştei cuprinsă în perioada 1 aprilie – 14septembrie 2015). Premierea va avea loc pe datade 9 octombrie, de Ziua Mondială a Poştei.

Obiectivul concursului este de a stimula tine-rii în utilizarea, ca mijloc de comunicare, a cores-pondenţei clasice şi de a-i ajuta pe aceştia săcunoască lumea prin intermediul imaginilor de pecărţile poştale.

Participanţii se pot înscrie în concurs la unadin următoarele secţiuni: „România” (presupunecolecţionarea de cărţi poştale primite din cele maimulte localităţi din ţara noastră); „Europa” (pre-supune colecţionarea de cărţi poştale primite dincele mai multe ţări din Europa) şi „Din lumea în-treagă” (presupune colecţionarea de cărţi poştaleprimite din cele mai multe ţări din întreaga lume).

Prima ediţie a concursului naţional „Cărţilepoştale îţi arată lumea” a avut loc în anul 2011,fiind câştigată de Boni Zsuzsanna, o elevă de 12ani din Târgu-Mureş, care a reuşit să strângă îndoar trei luni peste 9.000 de vederi din 78 de ţăriale lumii.

Festivalul „Flori pe cununăde spini”, la Tupilaţi

e Sărbătoarea Floriilor, Centrul Cultural Tu-pilaţi a organizat, în colaborare cu ParohiaTupilaţi şi Şcoala Gimnazială din localitate,cea de-a doua ediţie a Festivalului „Flori pecunună de spini”, manifestare cultural-ar-tistică ce are drept scop promovarea tradi-ţiilor popular-creştine legate de ÎnviereaDomnului, precum şi familiarizarea copii-

lor şi tinerilor cu cele mai importante evenimentebiblice din viaţa Mântuitorului.

Cu acest prilej, Muzeul sătesc din Tupilaţi afost gazda simpozionului „Artă şi tradiţie la Tu-pilaţi”, a unei expoziţii de icoane, precum şi a al-teia de ţesături şi cusături specifice locului.

La finalul activităţii, Ansamblul Folcloric„Ciobănaşul „ din Tupilaţi s-a deplasat în căruţeornate cu crenguţe de salcie, la biserica din loca-litate, unde, de la ora 11.00, a avut loc un concertde colinde pascale susţinut de Grupul folcloric„Sânzienele” din Tupilaţi.

Ansamblul folcloric „Ciobănaşul” a câşti-gat, de-a lungul timpului, admiraţia iubitorilor defolclor din întreaga ţară, prin promovarea cânte-cului şi dansului popular. În perioada 1993 –2000, trupa a obţinut numeroase premii la dife-rite festivaluri naţionale şi internaţionale. Toto-dată, ansamblul „Ciobănaşul” colaborează peplan artistic cu ansambluri din Franţa, Serbia,

Danemarca şi Republica Moldova.Festivalul „Flori pe cunună de spini” face

parte din ciclul de manifestări anuale organizatede Centrul Cultural Tupilaţi, având drept scopconservarea şi promovarea obiceiurilor şi tradiţii-lor locale.

Evul Mediu, recompusde elevii nemţeni

n săptămâna „Şcoala Altfel”, elevii ŞcolilorGimnaziale „Elena Cuza” Piatra-Neamţ,„Nicolae Iorga” Pângăraţi şi „Gheorghe Să-vinescu” Crăcăoani au derulat Proiectuleducaţional „Evul mediu recompus”, subegida Asociaţiei Profesorilor de Istorie dinNeamţ.

Menestreli, copişti, dănţuitori şi comedianţiau reconstituit un Ev Mediu fermecător, plin demuzică şi culoare. Iniţiativa a fost menită să încu-rajeze studierea istoriei de către copii şi s-a mate-rializat într-o piesă de teatru şi în popularizareamaterialelor informative despre Evul Mediu.

„Acest proiect este primul care se deruleazăsub egida Asociaţiei Profesorilor de Istorie dinNeamţ şi deschide perspective încurajatoare pen-tru toţi colegii, profesori de istorie, care doresc săorganizeze astfel de activităţi inedite”, spun orga-nizatorii proiectului.

Îndrumaţi de prof. Doina Bârleanu şi de prof.Nicoleta Lămâiţa Hasna, copiii s-au dovedit a fibravi cavaleri şi graţioase domniţe, deprinzând to-todată loialitatea şi spiritul cavaleresc – virtuţi ne-lipsite ale Evului Mediu.

Săptămâna 6 – 10 aprilie a fost dedicată ac-tivităţilor educative extracurriculare şi extraşco-lare, în cadrul programului naţional „Să ştii maimulte, să fii mai bun!”, organizat de MinisterulEducaţiei Naţionale.

Grupaj de Irina NASTASIU

E

C

D

Î

APOSTOLULPag. 16

Lecţia de istorie


xpoziţii colective (1978-2009): România,Canada, Belgia, Spania, Suedia. 2008, Lamulţi ani!

n 20/1900 – n. Aurel Mărculescu(Aron Marcovici), la Piatra – Neamţ (d. 12.12. 1947, Botoşani), gravor, s-a mutat la Bu-cureşti (1914), ucenic de bijutier, admis laŞcoala de Belle Arte, abandonează, se ală-

tură mişcării de stânga (1920). Publică în „Facla”şi „Chemarea”. La Botoşani (1927), lucrează xilo-gravură si linogravură cu tematică antifascistă; pu-blică albumul „Parlamentul în caricatură” (1927);cu Scarlat Calimachi, editează „Clopotul” (1933).O singură expoziţie personală la Detroit (1936). Aîntemeiat, cu alţi artişti, Grupul Grafic (1939) cucare a expus (1940; 1942). Deportat în Transnis-tria. La Muzeul National de Artă al României seaflă lucrările: „Lagărul de internaţi politici de la

Vapniarca”, „Înmormântare în lagărul de la Vap-niarca” si „Tabăra de muncă de la Savrani”. Pre-zent cu lucrări în Expoziţia lagărului, (1945), cu18 dintre cele 20 de gravuri în „Ghetto i lagăr”album de Sasa Pană.

n 22. 04. 1943, Utta-Siegrid Kőnig, la Posen,Germania, poetă. A absolvitLiceul „Ştefan cel Mare”,Suceava, Şcoala Tehnică deArhitectură, (1964) şi s-astabilit la Piatra-Neamţ. Adebutat cu un grupaj de so-nete în Revista „Asachi” dinPiatra-Neamţ (1993). Vo-

lume de poezii (ediţii bibliofile): „…şi Haiku”, „Veş-nica efemeridă”, „Abia zbor… fără urmă”, „Mai gră-bit ca mine… un fluture alb”, poeme într-un vers,„Întruna ramul în război cu clipa”, poeme într-un versşi secvenţe trivers în stil haiga, „Alb – Albastru. Subraza cea dintâi…”, „Roşu – Galben. Sub cea de-adoua rază… Itinerar spaniol şi nu numai…”– secvenţeşi foto-secvenţe în stil tanka, „…doar calendare fărăfile, rondeluri”. La mulţi ani!

n 22/1850 – n. Veronica Micle, la Năsăud cunumele Ana (d. 3. 08. 1889, Mănăstirea Varatic,Neamţ), poetă. A venit cu mama sa şi cu frateleRadu la Târgu-Neamţ, unde va locui până în 1852,când se vor muta la Iaşi. La absolvirea Şcolii Cen-trale de Fete (1863), din comisia de examen făceaparte profesorul universitar (mai târziu, rector alUniversităţii din Iaşi) Ştefan Micle, în vârstă de 43de ani, cu care se va căsători şi vor avea două fete.În 1872, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu la Viena.


(urmare din pag. 15)

E

Aprilie 2015

Cum a dispărut Biblioteca „Chiriac Nicolau” din Vânători‐Neamţupă construirea primuluilocal de şcoală din Vânători-Neamţ, care s-a inaugurat la8 noiembrie 1895, arhiman-dritul Chiriac Nicolau a con-siderat necesar ca, pe lângăşcoală, să înfiinţeze şi o bi-

bliotecă. La 21 aprilie 1897 arhi-mandritul Chiriac Nicolau seadresa Ministerului InstrucţiuniiPublice. După această intervenţiescrisă la minister, la 14 iulie 1897,inspectorul şcolar P. Fântânariu dela Circumscripţia Iaşi înainta unraport ministrului care-i ceruse in-formaţii despre modul în care eraconcepută activitatea bibliotecii. Înraport se preciza între altele că deintegritatea şi conservarea biblio-tecii se interesează donatorul. La13 octombrie 1897, raportul era pemasa ministrului care va scrie ur-mătoarea rezoluţie: Se admit pro-punerile d-lui Fântânariu însă nuse admite a se lua nici o sarcinăpentru stat. Spiru Haret. Nemulţu-mit, dar decis să meargă până lacapăt arhimandritul deschide bi-blioteca în una din sălile de clasă,dând şcolii şi bibliotecii numelesău. Organizată ca bibliotecă şco-lară, aceasta va primi încă de la în-ceput statutul de bibliotecăpublică, primul bibliotecar fiind în-văţătorul Gheorghe D. Popescu.Pentru completarea fondului decarte s-a trimis o scrisoare unorpersonalităţi, bibliotecilor din ţarăşi editurilor: „Într-o vale poetică afalnicilor noştri munţi se află satulVânători unde cuviosul arhiman-drit Chiriac Nicolau din Mânăsti-rea Neamţ pe lângă un local noude şcoală mixtă, model, a pus ba-zele unei biblioteci naţionale spreluminarea şi propăşirea culturalăa generaţiilor neamului româ-

nesc”. Din scrisoare desprindem şidate despre conţinutul bibliotecii:5000 de volume având conţinut li-terar, istoric, ştiinţific, antic, clasicşi modern. Se înţelege că aceastăscrisoare se încheia cu rugăminteade a fi sprijinită biblioteca prin do-naţii de cărţi. Până în preajma Pri-mului Război Mondial bibliotecanu avea precedent. Nici o şcoalăsătească din Moldova nu dispuneade un fond de carte atât de variat şi

de valoros. Informaţii despresoarta pe care a avut-o această im-portantă bibliotecă sătească în aceiani aflăm din „Monografia comu-nei Vânători-Neamţ”, lucrare încurs de tipar, întocmită de profeso-rul Neculai Florian, fiu al acesteicomune: „În anul 1915, învăţăto-rul Gheorghe D. Popescu trece înînvăţământul urban, la Târgu-Neamţ şi va preda biblioteca cu7248 volume în grija ajutorului deprimar, Vasile Iacoboaia, un pasio-nat cititor. Şcoala a fost transfor-mată în anul 1916 în spital rusescşi e posibil ca în acei ani o partedin cărţi să se fi pierdut.

Între 1926 şi 1939, grija bi-bliotecii a avut-o Ion Amihăiesei.În timpul războiului biblioteca ră-mâne în şcoală şi deşi se luasemăsuri de protejare, fondul decarte s-a diminuat considerabil.Învăţătorul Constantin Papuc,care preluase biblioteca, fuseseconcentrat, au urmat anii de refu-giu, şcoala a devenit comanda-ment al trupelor române, apoi

germane, ca, după 23 august 1944,să fie comandament al trupelor so-vietice. Constantin Plăcintă, omulde serviciu care mai dădea pe laşcoală, mi-a povestit că a găsitcărţi puse la picioarele cailor, iarvajnicii ostaşi sovietici aprindeaudimineaţa focul la bucătăria decampanie folosind cărţi din biblio-tecă, gesturi pe care nu şi le-aputut explica fiindcă în zonă se gă-seau şi lemne, şi paie, şi fân, şi sur-

cele. După război, cât a mai rămasdin fondul de carte s-a depozitat îndulapuri bine încuiate, în aceeaşisală spaţioasă, devenită sală declasă, fără a se mai distribui citi-torilor, până în ianuarie 1951,când toate volumele au fost împa-chetate sub supravegherea tovară-şului Ulieru – trimis cu ordin de laBucureşti. În anul celei de a 75-aaniversări, s-a încercat recuperareavechiului fond de carte al bibliote-cii şi au început demersurile pentruaducerea cel puţin a dubletelor. Ini-ţiatorii acestui demers în acest sensau fost ajutaţi de profesorul Con-stantin Tomşa, inspector în aceavreme la Consiliul Judeţean deCultură Neamţ şi Ioana Tăutu, re-dactor la Revista Bibliotecilor. Eaa transmis bibliotecarului Constan-tin Oancea, răspunsul BiblioteciiCentrale de Stat: Răspunsul BCSeste echivoc şi departe de reali-tate : «La adresa dvs. Nr. 152 din25.IV.1972 referitoare la fondurileBibliotecii Vânători-Neamţ vă co-municăm următoarele: întrucât

delegatul trimis în urmă cuaproape 3 ani pentru a prelua fon-durile depistate la B. C. S. ca fă-când parte din colecţia Biblioteciidin comuna Vânători-Neamţ soco-tind că acestea sunt fără impor-tanţă, depăşite, a renunţat la ele,volumele respective au intrat încircuitul de prelucrare al Bibliote-cii Centrale de Stat integrându-seîn aceste fonduri. Dubletele dispo-nibile au fost trimise, la cerere, bi-bliotecilor interesate din ţară».Care delegat al comunei a pututsemna un document de renunţare?Cine i-ar fi dat dreptul s-o facă?Neculai Florian, director al Cămi-nului Cultural în acea vreme de-clară: Nu am trimis pe nimeni săîntreprindă o astfel de acţiune.Dacă există totuşi un astfel de do-cument, el poartă o semnăturăfalsă. În al doilea rând, cine erainteresat şi îndreptăţit totodată săobţină cel puţin dubletele dacă nuBiblioteca din Vânători Neamţ?

Din vechiul fond de carte aufost recuperate şi se mai găsesc înprezent în bibliotecă: Ioan Da-maschinul – descoperirea cuamănuntul a pravoslavnicei cre-dinţe (1806); Istoria scripturii ve-chiului testament (1824):Abecedariul românesc cu întâielecunoştinţe de litere pentru tineri-mea şcolilor începătoare (1836);O mie şi una de nopţi (1838) ş.a.În anul 1948, se organizează pelângă Căminul Cultural o biblio-tecă nouă, prin unirea celor douăcare existau în comună, una laPrimărie şi alta la Cooperativa deConsum Unirea, iar la 13 martie1948, a fost numit bibliotecarConstantin I. Oancea. Dar de aiciîncepe altă istorie...

N. S.

D

„Ostaşii sovietici aprindeau dimineaţa foculla bucătăria de campanie cu cărţile bibliotecii,

unele unicate”

APOSTOLUL Pag. 17

Patrimoniul cultural nemţean


n timpul Războiuluipentru Independenţă, afost soră de caritate. Adebutat cu două schiţe(în „Noul curierromân”, 1972). În1887, se mută la Bu-cureşti, unde încearcă

să-l sprijine moral pe Emi-nescu. Şi tot în 1887, aparevolumul „Poezii”. Publică în:„Columna lui Traian” „Convorbiri Literare”, „CurierulOlteniei”, „Familia”, „Liberalul”, „Literatorul”, „Re-vista nouă”, „Revista literară”, „Universul literar” ş. a.

n 23/1835 – n. George Missail, la Trifeşti,Roman (d. 1906, Bucureşti), avocat, scriitor, publi-cist. A absolvit Facultatea de Drept, în Iaşi. Directorîn Ministerul Justiţiei din Moldova, prim-grefier alÎnaltei Curţi de Justiţie, secretar general în Ministe-

rul Justiţiei şi Domeniilor, membru al AteneuluiRomân; vicepreşedinte al Societăţii pentru Învăţă-tura Poporului Român. Colaborări: „Steaua Dună-rii”, „Zimbrul”, „Vulturul”, „Ateneul Român”,„Traian”, „Trompeta Carpaţilor”, „Binele public”,

„Românul”, „Revista română”. Volume: „Originilelegislaţiei române”, „Locotenentul Constantin Jo-recu”, „Noţiunea de drept privat după Codiceleromân din timpul lui Alexandru Ioan I”, „Epoca luiVasile Lupu şi Matei Basarab. Domnii Moldovei şiŢării Româneşti (1632-1654)”, „Despre românii dinTransilvania, în raporturile lor cu ungurii” ş. a.

n 29/1965 – n. Lucian Tudorache, la Indepen-denţa, Galaţi, sculptor. A absolvit Facultatea de ArtePlastice din Iaşi. Membru U. A. P. Expoziţii perso-

nale (2000-2008): Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ; colective (1990-2008): Bucureşti, Bacău,Iaşi, Piatra-Neamţ; internaţionale (1993-2008): Ita-lia, Belgia. Lucrări monumentale: „Germinaţie” II,Pârâul Rece; „Germinaţie”, Slănic Moldova; „Com-poziţie” Hârlău; „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, PisculGalaţi; „Zburătăciune” I; „Victor Brauner”, „MihaiEminescu”, la Piatra-Neamţ; „Mihail Kogălni-

ceanu”, Târgu-Neamţ;„Duhul apelor”, „Zburătă-ciune” II, Cucuteni Iaşi;„Galaţi; Compoziţie”, Mu-zeul de Artă Vâlcea; „Me-dievală”, Piaţa Morii,Bistriţa. Distins cu premiila Bienalele „Lascăr Vorel”.Bursă de studiu UNESCOla Centrul European din Ve-neţia (2004). La mulţi ani!


Î

Aprilie 2015

Patrimoniul cultural nemţean, cu bune şi rele

Cea mai frumoasăcatapeteasmă

din judeţul NeamţBiserica de lemn din Poloboc

(lângă Roznov) este un monumentde arhitectură ridicat în anul 1728şi aflat astăzi într-o foarte gravăstare de degradare.

Potrivit tradiţiei, satul careadăposteşte biserica a primit nu-mele boierului locului, Alecu Kru-penski, zis şi Alecu Poloboc, careeste şi ctitorul bisericii de lemn.

Potrivit datelor Direcţiei Jude-ţene de Cultură, Culte şi Patrimo-niu, monumentul a fost ridicat înprima jumătate a secolului XVIII,catapeteasma fiind una dintre celemai frumoase şi valoroase catape-tesme întâlnite în bisericile delemn din judeţul Neamţ.

Cazinouldin Bălţăteşti,

în paraginăCazinoul din Bălţă-

teşti, aflat într-o stareavansată de degradare,are o poveste tristă.

Reprezentând singu-rul monument clasat dincomuna Bălţăteşti, clădi-rea a fost construită lamijlocul secolului alXIX-lea, pe două niveleşi acoperiş în patru ape.

Remarcabile suntcerdacul din lemn, decorat cu mo-tive tradiţionale, soclul cu trepte depiatră, căzute în două părţi şi bal-conul din lemn.

Astăzi, cazinoul are o altă des-tinaţie decât cea iniţială, fiind locde depozitat gunoaiele. Actualiiproprietari, cetăţeni israelieni, nuarată niciun interes pentru restau-rarea monumentului:

Am luat legătura cu proprie-tara imobilului, aflată acum în Is-rael, şi am încercat iniţialrezolvarea pe cale amiabilă a si-tuaţiei. I-am pus în vedere faptulcă trebuie să se ocupe de clădirea– monument istoric, care mai areun pic şi se dărâmă. Proprietara aspus că este de acord ca statul

român să facă investiţii, însădânsa nu a luat nicio măsură.Poate după ce va vedea că trebuiesă plătească o amendă, se va con-forma. Din păcate, situaţiile de

acest gen sunt numeroase, multedin clădirile de patrimoniu fiindrevendicate de proprietari şi lăsateîn paragină, ne-a explicat RocsanaJosanu.

Potrivit conducerii Direcţieipentru Cultură Neamţ, proprietariiclădirilor de patrimoniu care nu auposibilitatea să le reabiliteze le potvinde autorităţilor locale sau potsolicita sprijin pentru atragerea defonduri necesare lucrărilor de res-taurare.

Poate că există persoane caredoresc să cumpere aceste clădiri,având posibilitatea de a le res-taura şi pune în valoare, a adăugatRocsana Josanu.

Infiltraţiila Cetatea Neamţşi Beciul Domnesc

O situaţie critică se înregis-trează şi la Cetatea Neamţ şi Be-ciul Domnesc, unde problemainfiltraţiilor nu a fost nici până înmomentul de faţă rezolvată.

Suntem în discuţii cu direcţiu-nea Complexului Muzeal Jude-ţean, în ceea ce priveşte situaţia dela Cetatea Neamţ şi de la BeciulDomnesc. Domnul director ne-acomunicat că are de gând să iamăsuri şi să facă documentaţia învederea corectării neregulilor careau apărut din cauza unor investiţiifăcute prost. Mai exact, firmele auintervenit fără supravegherea unuispecialist, fapt care a condus laproducerea acestor erori, a spusşefa Direcţiei pentru Cultură, Culteşi Patrimoniu Cultural.

În cazul Beciului Domnesc,unitate ce ar fi trebuit deschisă pu-blicului vizitator, lucrurile suntdestul de grave:

Practic, în Beciul Domnesc,care ar fi trebuit deschis ca unitatemuzeală, nu se poate pătrunde!Este grav ce se întâmplă acolo!Pentru că investiţia a fost făcută şiprin implicarea unor persoane dincadrul Primăriei, cred că va trebuisă se sesizeze chiar şi ministerul,să vină să vadă ce s-a întâmplatacolo şi ce măsuri se pot lua pen-tru remedierea situaţiei, a adăugatRocsana Josanu.

Reabilitarea Beciului Dom-nesc s-a făcut în cadrul proiectului„Restaurare şi punere în valoare azonei istorice şi culturale CurteaDomnească”, proiect demarat înprimăvara anului 2010.

I. NASTASIU

eşti bune pentru iubitorii patrimoniului cultural nemţean. Mănăstirile Tazlău şi Tarcău şi Biserica delemn din Poloboc vor fi restaurate.

Demersurile aparţin Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural şi se materializează cusprijinul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

„Am reuşit să demarăm procesul de restaurare a unor monumente istorice. Este vorba despre Mă-năstirea Tazlău, unde au început deja demersurile pentru întocmirea documentaţiei privind resaturarea,şi de Mănăstirea Tarcău unde se fac, de asemenea, lucrări pentru restaurarea monumentului. Totodată,

avem promisiuni din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi pentru restaurarea Bisericii de lemn Polo-boc”, a declarat Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Neamţ.

Intenţiile sunt mai mult decât lăudabile, având în vedere importanţa acestor monumente pentru trecutulistoric şi spiritual al judeţului Neamţ.

V

APOSTOLULPag. 18

Arte şi meserii

Aprilie 2015

Aspazia Sandu – DIN IUREŞUL VREMIIvând în mână o nouă carte semnată deAspazia Sandu, „Din iureşul vremii”(Editura „Cetatea Doamnei”, 2014), îna -inte de a o deschide, ca unul care i-am cu-noscut / citit şi comentat cărţileprecedente, mi-am pus întrebarea: Oarece aduce nou acest volum destul de con-

sistent? După citire, pot da răspunsul. Iată-l:Autoarea îşi propune să ne convingă că de lacele mai mici fiinţe la alcătuirea lumii înconju-rătoare, chiar a „celulei [care] deşi e mică, ducetotul în spinare” şi de la imensitatea Universu-lui la structura atomului, invizibil cu ochiulliber, nimic nu scapă, nimic nu este ignorat deprivirea sa atentă şi ageră. Pledoaria sa este in-sistentă şi are în vedere o normă: credinţa că„fiecare zi este o bucurie”.

Încă din primul text, cititorul va reţine pre-cizarea autoarei referitoare la destinatarul de-mersului său, îndeplinind, astfel, un îndemn almamei sale: „Scrie pentru oameni simpli, dacăpoţi, cu ritm şi rimă, / în limbajul lor de obştefolosit seara la cină. („Îndemn şi obligaţie”)

Şi acum se detaşează, în primul rând, tex-tele în care sunt abordate probleme referitoarela conduita morală a individului pătruns de cre-dinţa creştină („Un exemplu: Ben Carsson”),autoarea fiind convinsă că „binele învinge”.Sunt stigmatizate o serie de categorii sociale:individul care îşi propune să stăpânească prin„dezbinări, haos şi jaf”; cel care este „cumpă-rător de trupuri, suflete şi minţi” şi pe toţi ceice contribuie la realizarea „unui spectacol” cea transformat pământul într-un loc „unde doarvaiuri întâlneşti”. Toate având o singură cauză:„neascultarea de Cel Sfânt”.

De fapt, întregul volum este o colecţie degânduri, de meditaţii, de cugetări, ale unui omcare a trecut prin „iureşul vremii” nu întâmplă-tor şi neatent la ceea ce se află în jurul său.Dimpotrivă, Aspazia Sandu constată anumitestări şi, ceea ce este mai important, îşi pune în-trebări care, de cele mai multe ori, sunt întrebăriale fiecăruia dintre noi. Recunoaşte: „am atâteade-ntrebat”: „ce-i timpul sau de când a înce-put?”, „Stă în loc sau se roteşte, curge înspreundeva?” Reţinem şi formularea „Care esterolul artei?” Şi, desigur, răspunsul: „Arta este

personală, încadrată în curente / ce au trăsăturicomune, dar şi neadiacente”. Ajunge la conclu-zia că aceste întrebări sunt zadarnice şi con-chide într-o notă hilară: „N-am văzut oalesă-ntrebe pe olar de ce-s din lut, / de ce n-au latorţi mărgele sau cu ce scop le-a făcut.”(„Stop!”) Aşadar, ne aflăm în faţa unei cărţipline de adevăruri şi de învăţăminte. Autoareascrie poezie, convinsă că fiecare ins trebuie să„ia aminte”, să ţină seama că „Singura înţelep-ciune este să-L urmăm pe El” (pe Dumnezeu,n. n.).

După o primă parte, „Perseverenţe”, câtevapoeme sunt grupate sub titlul „Spiritual”, dincare reţinem, în mod deosebit semnalul din tex-

tul „În prag de disperare”, semnal adresat Di-vinităţii, ca singură posibilitate de salvare aomenirii: „Metastazele-s la capăt, iar noigemem osteniţi / că imunitatea-i zero şi suntemnepregătiţi. / O fărâmă de suflare mai avem şi-apoi murim…”

În partea a treia, şi cea mai consistentă –„Varietăţi” – constatările autoarei referitoare laevoluţia societăţii contemporane coincide cucea a fiecăruia dintre noi şi, din acest motiv, vaavea ecou în mintea şi sufletului celui care vaciti această carte: „Azi viaţa nu-i cântec, ci obâlbâială” sau „Trăim vremuri tulburi şi asta nedoare”. Dar ea nu disperă. Mai mult, adreseazăîndemnul: „fii numai iubire în ce vei decide!”,în ciuda faptului că viţa „ţine [doar] o clipă”, eaeste „cu bătaie lungă”.

Nici de această dată nu ezită să-i condamnepe cei lipsiţi de modestie („modestia estemoartă” sau „handicapată”), preocupaţi de a-şifăuri statui nu bazându-se pe valoare, ci folo-sindu-se de mijloace care nu au nimic în comuncu etica: „Îşi ridică piedestale din aprecieri plă-tite / sau de troc, ca-ntre prieteni, cu plachetevăruite.” Tot la „varietăţi” sunt prezente apre-cierile asupra cuvântului scris („orice cuvânt e-oarmă de atac sau de respins”) şi chiar închinăacestuia, cuvântului, un adevărat imn („Cuvân-

tul e-o perlă de mare valoare”).Din partea finală a volumului – „Frămân-

tări contemporane” –, reţinem uimirea autoareiîn faţa performanţelor actuale ale ştiinţei („Lapoarta atomului”), atrăgând atenţia că omul, celcare „vrea să înţeleagă mecanismul de formare/ căznindu-se ani de zile în zeci de laboratoare”,nu poate afla „taina” decât cu ajutorul lui Dum-nezeu.

Spre final, întâlnim regretele autoarei, re-gretele semenilor de vârsta a treia: „Ce păcat!Ne pierdem timpul cu nimicuri infantile / şi,ajunşi la bătrâneţe, avem gânduri infantile.”(„Vise şi realităţi”).

Prin problemele puse în discuţie, reţineatenţia şi amplul poem intitulat „Practici”: do-rinţa de afirmare a fiecărui individ („vrei şi tusă ieşi în faţă”), dar şi impostura („cei ce ies ladrumul mare”), „kitsch-urile [care] strigă tareşi găsesc cumpărători”, atrăgând atenţia căDomnul a înzestrat pe fiecare şi tot El este celcare îl va conduce spre succes, dacă el, insul vafi conştient că „Lucrurile mărunţele sunt la felca cele mari”.

În încheiere, câteva observaţii privind res-pectarea normelor limbii române pentru autoareşi cititorii săi: adverbul „oriunde” cu forma luipopulară „orişiunde” se scrie într-un singur cu-vânt; „odată” (cândva), adv.; „o dată” (memo-rabilă), subst. feminin cu art. nehot.; saunumeral cu sensul „o singură dată”; adj.„treaz”, la plural, „treji”,nu „trezi”; numeralul60 („şaizeci”); se scrie „şase zeci” în matema-tică; „a arăta” vb., la conj. pers. a 2-a, corecteste „să arăţi” m „să araţi”; corect „cianiza” şinu „cianoza”. Recomandăm evitarea formăriiunor cuvinte noi de felul „credincioşie” (înlocul consacratui „credinţă”), „dreptăţire”,„părtăşie”, precum şi schimbarea categorieigramaticale forţate ca în cazul transformăriisubstantivului „empatie” în verb, în construcţia„Veţi empata cu autorul”. Şi, nu în ultimul rând,recomandăm mai mare atenţie la folosirea vir-gulei care pusă unde nu trebuie, la fel ca lipsaacesteia, poate schimba sensul comunicării înunul nedorit.

Constantin TOMŞA

A

CCăărrţţile profesorilorile profesorilornonoşştritri


O nemţeancă la Salonul Internaţionalde Carte de la Chişinău

criitoarea Olguţa Creangă-Caia din Târgu-Neamţ va participa laSalonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ce va avealoc în perioada 23 - 26 aprilie, la Centrul „Moldexpo” din Chişi-nău. Nepoata povestitorului Ion Creangă îşi va lansa ultimul săuvolum, „Copilăria Patriarhului Teoctist”, apărut recent la EdituraDoxologia din Iaşi.

Este o onoare pentru mine să particip la acest eveniment, carereuneşte, an de an, scriitori din diferite ţări ale lumii. Sper să fac

cinste judeţului Neamţ, prin cartea despre copilăria Patriarhului Teoc-tist. Mulţumesc corpului profesional al editurii Doxologia, condus dedirectorul Cătălin Jeckel şi sper că acestă carte va fi benefică pentrucopiii noştri, ne-a spus Olguţa Creangă-Caia.

Aflat la cea de-a XIX-a ediţie, salonul va include o expoziţie de carte

editată în ţară şi peste hotare, o expoziţie de ilustraţiide carte în original, lansări şi prezentări de carte, se-siunea de comunicări „Biblioteca – spaţiu de comu-nicare şi educaţie interculturală”, Forumul laureaţilorConcursului „Deapănă firul poveştii”, precum şi oserie de activităţi interactive pentru copii. Conformtradiţiei, copiii care vor vizita Salonul vor primi îndar cartea-surpriză, care în acest an este volumul„Comoara” de Spiridon Vangheli.

Un moment deosebit de important la fiecare edi-ţie a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi

Tineret este ceremonia de înmânare a premiilor. Anul acesta, între per-sonalităţile care compun juriul salonului se numără: Mihai Cimpoi – aca-demician, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Uniunilor de Creaţie dinRepublica Moldova; Valeriu Matei – director al Institutului CulturalRomân „Mihai Eminescu” din Chişinău; Arcadie Suceveanu – preşedinteal Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Menţionăm că această ediţie a Salonului de la Chişinău este dedicatăpoetului Grigore Vieru. (I. N.)

S

APOSTOLUL Pag. 19

Nesfârşita noastră tranziţie

Sumarrina Biro-BĂLAN – Învăţarea deschisă (pag. 10)

Căprarul Gheorghiţă – „Emoţiile” generalilor (pag. 4)Vasile COJOCARU-FILIPIUC – Valori şi destine din Borca

– Neamţ (pag. 11)Teodor DANALACHE – La Paştele cailor... (pag. 19)Neculai FLORIAN – Profesorul Neculai Teodorescu (pag. 13)

Mihai FLOROAIA – Săptămâna Şcoala altfel 2015 la ŞcoalaPostliceală Sanitară Piatra-Neamţ (pag. 4) * Curriculum-ul şcolarîntre etic şi estetic (pag. 5)

Constantin GRASU – Pionul din munţi al Almei Mater (V) (pag. 6)Mihai-Emilian MANCAŞ – Moara lui Tudoran: Cărţi pe rug

(pag. 1-14) * Bacalaureat (pag. 14)Raluca NACLAD – Cu dragoste despre Zburătorul TT (pag. 1-2)

* Teatrul Tineretului: Anatol (pag. 20)Irina NASTASIU – Infocult (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7) * Remember Ca-

listrat Hogaş (pag. 3) * Simpozionul Naţional „Aspecte moderne înpsihopedagogia specială” (pag. 5) * Marş pentru viaţă la Piatra-

Neamţ * Şezătoare la Clubul Copiilor din Târgu Neamţ (pag. 7) *Şcoala nemţeană sub semnul artelor (pag.15) * Patrimoniul culturalnemţean, cu bune şi rele (pag. 17) * O nemţeancă la Salonul Interna-ţional de Carte de la Chişinău (pag. 18)

Mihai NICULIŢĂ – Un eminent umanist, Vultur Orândeanu (pag. 12)Niculina NIŢĂ – „NOI” şi „EI”. Despre imperativul punţilor

(pag. 11) OPRIŞ A. – „Alexandru Cojocaru” se întoarce… (pag. 8) * Bu-

curiile unei campioane... (pag. 9)RED. – Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, din nou în top * Ziua

oraşului Roman (pag.8) * Şcoala romaşcană – deschidere europeană(pag. 9)

Dumitru RUSU – Cine învaţă pe cine? (pag. 12) * V-aţi pregătit?(pag. 13)

Nicolae SAVA – Cum a dispărut Biblioteca „Chiriac Nicolau” dinVânători-Neamţ (pag. 16)

Constantin TOMŞA – Secolul Ciobanu (pag. 1-2) * Rememorărinemţene, aprilie 2015 (pag. 12, 13, 14, 15, 16, 17) * Cărţile profesori-lor noştri: Aspazia Sandu „Din iureşul vremii” (pag. 18)

Mircea ZAHARIA – Aniversări, aprilie 2015 (pag. 19)

C

Aprilie 2015

Aniversări, aprilie 20152. ANDERSEN, HANS CHRI-STIAN (1805–1875) scriitor danez;210 ani de la naştere

02. ZOLA, ÉMILE (1840–1902) scriitor francez; 175 ani de lanaştere

06. KANTOR, TADEUSZ(1915–1990) regizor şi pictor polo-

nez; 100 ani de la naştere) 13. LE CLÉZIO, JEAN–MARIE

scriitor francez, laureat Nobel; 75 ani de lanaştere

15. GARBO, GRETA (1905–1990)actriţă suedeză; 25 ani de la moarte

15. LINCOLN, ABRAHAM (1809–1865) preşedinte al Statelor Unite ale Ame-ricii; 150 ani de la moarte

16. ISTRATI, PANAIT (1884–1935)scriitor; 80 ani de la moarte

17. FRANKLIN, BENJAMIN(1706–1790) inventator, filozof, om politicamerican; 225 ani de la moarte

17. PILLAT, ION (1891–1945) poet,eseist, traducător, academician; 70 ani dela moarte

17. VINEA, ION (1895–1964) scrii-tor; 120 ani de la naştere

18. ARISTIA, COSTACHE (1800–1880) actor, poet, traducător; 135 ani de lamoarte

18. EINSTEIN, ALBERT (1879–1955) fizician, laureat Nobel; 60 ani de lamoarte

20. CELAN, PAUL (1920–1970)poet, traducător; 45 ani de la moarte

21. QUINN, ANTHONY (1915–2001) actor american; 100 ani de la naştere

21. TWAIN, MARK (1835–1910)scriitor american; 105 ani de la moarte

22. MICLE, VERONICA (1850–1889) poetă; 165 ani de la naştere

25. CEAIKOVSKI, PIOTR ILICI(1840–1893) compozitor rus; 175 ani de lanaştere.

La Paştele cailor...radiţia spune astfel: atunci când Maica Dom-nului l-a născut pe Mântuitorul Hristos, în ie-slea grajdului, animalele au luat şi ele parte lamăreţul eveniment. Se zice că pe cât de cu-minţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi eraucaii din grajd. Ca mâhnire a faptului că prun-cul nu avea linişte, din pricina nechezatuluicailor, Maica Domnului se zice că le-ar fi spus

cuvântul ca să nu se sature de mâncare decât o datăîn an, la Înălţarea Domnului, când Fiul ei se va fiînăl ţat la Cer. În ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paş-tele, pentru un ceas, ei se satură de păscut iarba câm-pului.

Aceasta tradiţie mai este cunoscută, încă din ve-chime, şi sub denumirea de Joia Iepelor. Această zimai este numită, în popor, şi Ispas. Legat de aceastăa doua denumire populară a zilei, tradiţia locurilor apăstrat o altă legendă. Se zice că Ispas era un om cea participat, alături de cei trei Apostoli, la ÎnălţareaDomnului. Ţinând seama că Ispas era un om bun şivesel, oamenii caută în această zi să fie bine dispuşişi să nu-şi caute pricini de supărare.

Vorba poporului spune că acel om care moarede Ispas ajunge direct în Rai. Pentru a aminti deaceastă credinţă populară, cum că cel mort în aceastăzi ajunge direct în Rai, oamenii îşi legau de mijlocun şir de frunze de nuc.

Potrivit unora dintre cei ce s-au ocupat cu stu-dierea folclorului şi a tradiţiilor, această sărbătoarepopulară ar fi de provenienţă românească, mai exact,din zona Transilvaniei. Se mai crede, după câte seştiu momentan, că acest obicei nu există în alte spaţiiculturale. Despre cele petrecute, în vechime, în Tran-silvania, citim astfel: „În Evul Mediu, pe când în Ar-deal exista o componentă multietnică şi religioasă,sărbătoarea Învierii Domnului avea loc la date dife-rite. Mai exact, când ungurii îşi serbau Paştele, ro-mânii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul,iar când venea rândul românilor să-şi serbeze Paştele,aceştia îşi împrumutau caii ungurilor. Potrivit calcu-lelor calendarului, se întâmpla ca o dată la 4 sau 7ani sărbătorirea Paştelor să cadă în aceeaşi zi. De aicia venit şi vorba „la Paştele Cailor”, acest an, în caretoţi serbau Paştele la aceeaşi dată, fiind anul în carecaii se odihneau.

Când are loc Ispasul? Ispasul este sărbătorit înziua de Înălţarea la Cer a Mântuitorului, adică în joia

din săptămâna a şasea de după Paşte. Spre deosebirede alte sărbători, Ispasul nu are o dată fixă, aceastafiind influenţată de data serbării Paştelor. Probabil căde aici vine şi vorba „la Paştele Cailor” – o dată ne-ştiută încă, fără o zi exactă în calendar.

Ce fac romanii de Ispas? Tradiţii săvârşite pen-tru cei adormiţi. Pe alocuri se ţin „Moşii de Ispas”,casele şi mormintele cimitirului fiind împodobite cucrengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre pu-nându-se frunze de leuştean. Despre leuştean secrede ca ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos.Acum se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se înmod special pâine caldă, brânză, ceapă verde şi ra-chiu. Aceasta este ultima zi în care se mai pot roşiouă.

În ograda casei, animalele au şi ele rânduialalor. Acum sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Înaceastă zi, caii nu erau puşi la căruţă, primeau fânproaspăt pe săturate, iar în unele sate româneşti sefăceau chiar unele rugăciuni, pentru belşug şi să-nătatea animalelor. Tot în aceasta zi, mânjii cailorde munte erau duşi la păscut în goluri montane,spre a paşte iarba cea tânără şi revigorantă a păşu-nilor.

Târgurile vedeau şi ele, în această zi, un mo-ment special. Ciudata serbare a Cailor devenea prilejpentru organizare de târguri şi pentru încheierea unorafaceri, afaceri care nu în toate cazurile erau reuşite,de aici născându-se şi expresia „la Paştele cailor”.Această zi era văzută ca una „a soroacelor”, când seîncheiau diferite calcule. În această zi se făceau plă-ţile întârziate, neachitate la Sfântul Gheorghe, dupăcum era obiceiul. Se mai zice şi că plantele săditedupă această zi nu vor da rod.

Ce înţelegem astăzi prin „Paştele Cailor”? As-tăzi, prin expresia „la Paştele cailor”, se înţelege deregulă „niciodată”, însă aceasta este o greşeală, pen-tru că vorba se referă mai degrabă la ceva instabil, laceva ce se va petrece cu siguranţă, însă nu se ştie încăîn ce moment. De asemenea, cuvântul mai poate în-semna şi ca făcând referinţă la ceva ce se petrecefoarte rar. Greşeala înţelegerii actuale asociazăaceastă vorbă cu aceea de „la Sfântul Aşteaptă”, carear putea însă avea acelaşi sens.

Teodor Danalache http://www.crestinortodox.ro

T 0

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor şef, Constantin TOMŞA – redactor şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, A. OPRIŞ (subredacţia Roman), Dorian RADU – DTP;

Florin MOLDOVANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

TEATRUL TINERETULUIPIATRA NEAMŢ

Stagiunea 2014‐2015

PROGRAM AGENŢIA TEATRALĂ:Marţi – Vineri: 11-12 şi 16-

19; Sâmbătă – Duminică: 16-19 lSe pot rezerva bilete la adresa de e-mail: [email protected](de luni până vineri) sau la numerelede telefon: 0752.149.735,0233.211.036 l Pentru a fi valabile,biletele aferente rezervărilor trebuieachitate cu două zile îna intea specta-colului.

Anatoldupă Arthur Schnitzler

n distribuţie: Dan Grigoraş,Răzvan Bănuţ, Gina Gulai,Lucreţia Mandric, Nora Co-vali, Ecaterina Hâţu, FlorinHriţcu, Dan Covrig

Regia: Răzvan Mu-raru: scenografia: RomulusBoicu

„Din efervescenta Vienă asfârşitului de secol XIX, purtându-şi crizele identităţii în paşi de valsşi lăsându-se psihanalizată de Sig-mund Freud, vine o veselă apoca-lipsă a veşnicului conflict provocatde săgeata lui Eros. Arthur Schnit-zler se numără printre fondatoriimodernităţii în literatură, preluândîn textele sale achiziţiile psihanali-zei şi ale propriei practici medicale(înainte de a se dedica total litera-turii, a profesat la Spitalul Generaldin Viena, AKH), în chestionareainsistentă a raporturilor dintresexe.

Iubirea ca act ratat e sursa is-teriilor, ar spune Freud. Farsa cutentă sexuală, Anatol, îi serveştelui Răzvan Muraru drept punct deplecare pentru crearea unor poveştide iubire peste care pluteşte parfu-mul exalat de întunecatele flori alenevrozelor. Iubirile lui Anatol şiMax, reorchestrate de tânărul regi-zor, sunt învelite într-un cocon deumor, cinism şi iraţional. Superfi-cialitatea, egoismul, narcisismul,nesiguranţa, tulburarea psihicăcreează emoţii toxice care ucid iu-birea.

Într-o lume în care schimbareafrecventă a partenerilor a devenit otrăsătură definitorie a societăţii,Anatol oferă răspunsuri despre fra-gilitatea cuplului.

(Raluca NACLAD – secretarliterar)

REPERTORIUL stagiunii2014‐2015

l Gărgăriţele se întorc pepământ

de Vasili Sigarev, regia: Ale-xandru Mâzgăreanul Ai grijă ce-ţi doreştiun spectacol de Tudor Tăbă-

carul O ... Ladăcreaţie colectivă după Ion

Creangă; text: Genţiana Ionescu;regie: Alexandru Dabijal Hippolytosdupă Euripide; regie şi sceno-

grafie: Horaţiu Mihaiu; mişcarescenică: András Lórántl Jurnalul unor nebunidupă Anton Pavlovici Cehov

şi Nikolai Gogol; un spectacol deLouise Dănceanul Contra iubiriide Esteve Soler; regia: Bobi

Pricop; scenografia: Adriana Di-nulescul Vicleniile lui Scapinode Molière¸ regia: Alexandru

Mâzgăreanul Un spectacol ratatdupă Daniil Harms; regia şi

scenografia: Horaţiu Mihaiul Black Comedyde Peter Shafferl Fetiţa soldatde Mihaela Michailov; regia:

Adrian Tamaşl Ca nuca-n pereteBasme teatrale după Ion

Creangă; regia: Traian Savinescu

Lucreţia Mandric, Răzvan Bănuţ

Nora Covali, Răzvan Bănuţ

Răzvan Bănuţ, Ecaterina Hâţu

Î

Ap176 aprilie 2015

Education

Transcript of Ap176 aprilie 2015