ANTRAXUL

DEF: Antraxul este o boala infecţioasa comuna mai multor specii de animale si omului,produsa de Bacillus anthracis, caracterizata clinic prin evoluţie acuta, febra, tulburăricirculatorii, respiratorii si digestive, urmate de moarte, iar anatomopatologic prin aspectulasfixie al sângelui.SINONIME :Boala mai este denumita (la om) si pustula maligna, buba neagra, edemul malign, boalatăbăcarilor, boala scarmanatorilor de lâna, iar la animale, dalac, talan, insplinare. Deasemenea, se mai intalneste si sub numele de infecţia cărbunoasa, febra cărbunoasasau cărbunele bacterian.ISTORIC : Antraxul este cunoscut din cele mai vechi timpuri fiind menţionat în scrierileegiptene, arabe, ebraice si latine. în secolul al XVIII -lea Chabert corelează apariţia acesteimaladii cu păsunatul pe „câmpii blestemate" denumind-o ANTRAX (termen provenit dinlimba greacă în care anthrakos=cărbune). Antraxul este mai fercvent în ţările cu climattemperat si cald unde sunt condiţii favorabile sporulării germenilor.ETIOLOGIE- Bacilul antraxului Bacillus anthracis are habitatul in sol, iar rezistenta lui estevariabila, după cum este cazul de forma vegetativa sau de spori.- Astfel, forma vegetativa este distrusa la temperatura de 55-60 °C, iar dezinfectanteleobisnuite o inactivează in 15 minute. Sucul gastric este nociv pentru formele bacilare,iar in cadavrele nedeschise, sub acţiunea fenomenelor de putrefacţie, formavegetativa este distrusa in 4 zile, vara mai rapid decât iarna.- Sporii, dimpotrivă, sunt foarte rezistenţi. Uscăciunea, putrefacţia sau sucul gastric nu aunici o acţiune asupra lor.- Dezinfectantele uzuale necesita un contact prelungit pentru distrugerea sporilor, acestianefiind distrusi nici prin procesul de sărare a cărnii sau a pieilor.- Sulfamidele si antibioticele sunt active fata de forma vegetativa, dar sunt fara efect asuprasporilor.La om. antraxul se poate transmite prin manipularea cadavrelor, a produselor provenite dela animale bolnave, prin consumul cărnii contaminate, prin folosirea obiectelor confecţionatedin piele, lâna, par, carne, oase etc, constituind o importanta problema de sănătate publica.SURSELE DE INFECTIE:Sursele primare sunt reprezentate de animalele bolnave (in special de cele cu formesepticemice), de cadavrele animalelor moarte de antrax (surse de infecţie extrem depericuloase, deoarece in cele deschise sau jupuite germenii sporuleaza iar sporii seconserva foarte mult timp), ca si de toate produsele si subprodusele, provenite de laanimalele bolnave si moarte de aceasta boala (pieile, parul, oasele, carnea, lâna, sângeleetc)Sporii persista in ele atât in starea lor bruta, cat si după prelucrare, iar obiecteleconfecţionate din acestea (harnasamentele, incaltamine, curele, perii etc.) pot infectaanimalele si oamenii chiar după zeci de ani.De asemenea, furajele de origine animala si ingrasamintele, precum si deseurile dintabacarie pot conţine spori.Sursele secundare de infecţie sunt reprezentate de obiectele, solul si apa care au venit incontact cu materialele patologice. Pot constitui surse de infecţie si întreprinderile careprelucrează produse animale, precum si instituţiile in care se lucrează cu animale bolnavesau germeni patogeni : tăbăcarii, centre de ecarisaj, laboratoare etc.MANIFESTARI CLINICE LA OM:Antraxul la om se manifesta sub 2 forme: forma cutanata si forma viscerala sau

organica.Cărbunele cutanat este urmarea localizării agentului patogen la nivelulpielii.Leziunea este denumita, după gravitate: pustula maligna sau edem malign.Pustula maligna apare de obicei pe părţile descoperite ale corpului (fata, gat, membre) sidebutează cu o mica zona eritematoasa ce se transforma intr-o vezicula cu o serozitateuneori hemoragica. Vezicula ulcerează iar ulceraţia se acoperă cu o crusta de culoareneagra.In jurul leziunii, se formează o zona mare de edem insotita de o coroana de vezicule. După10-15 zile crusta cade lăsând in urma o cicatrice.Bolnavul prezintă febra, respiraţie frecventa, puls accelerat, nesiguranţa in mers.Când edemul este foarte intens se produce asa numitul edem malign ce evoluează cu staregrava septicemica, drept urmare a pătrunderii germenilor in sânge.•Cărbunele visceral poate avea localizare intestinala sau pulmonara.Localizarea la nivelul intestinului debutează brusc cu febra, frisoane, dureri abdominaleputernice sub forma de colici, scaune frecvente, diareice, sangvinolente cu aspectholeriform. Abdomenul este destins, balonat, splina mărita.•Cărbunele pulmonar ia aspectul bronhopneumoniei cărbunoase cu febra, tuse cu sputasangvinolenta in care se elimina bacilii carbunosi.DIAGNOSTICUL :In toate cazurile in care se constata sau se suspicionează boala, trebuie efectuat examenulbacteriologic, fie in laboratorul propriu al unităţii unde s-a efectuat tăierea (efectuându-sefrotiuri din organele unde bacilii se găsesc in număr mare, in special din splina, sicolorându-se prin metodele Giemsa sau Gram), fie se recoltează probe (ficat, splina,limfonoduri, os lung nedeschis ) si se realizează frotiuri care se trimit la laboratorul DirecţieiVeterinare si pentru Siguranţa Alimentelor judeţean si/sau la Institutul de Diagnostic siSănătate Animala (I.D.S.A.)- Bucuresti.PREVEDERI LEGISLATIVE :• Pentru protejarea împotriva antraxului, se efectuează vaccinări preventive obligatorii laanimalele din specii receptive, conform planurilor tehnice anuale de acţiuni sanitareveterinare elaborate de Direcţia Veterinara si pentru Siguranţa Alimentelor.• Este interzisa deschiderea cadavrelor de la animalele care au avut simptome suspecte deantrax.• In zonele in care exista antecedente de antrax, scoaterea la păsunat a animalelorreceptive este permisa numai după cel puţin 14 zile de la vaccinarea anticărbunoasa.•- Se interzice folosirea sau industrializarea cărnii si subproduselor de la animalele receptivela antrax, tăiate de necesitate, înainte de efectuarea examenului de către un medicveterinar.PREVEDERI LEGISLATIVE :• animalele sănătoase, afebrile, din loturile contaminate se vaccinează de necesitate si seţin sub observaţie timp de 14 zile, iar in cazul apariţiei simptomelor se supun tratamentuluispecific;• cadavrele animalelor moarte de antrax se distrug in întregime prin ardere, îngropareadânca sau la puţul sec;• carnea si subprodusele de la animalele tăiate de necesitate pana la instituirea masurilorde carantina, la care prin examen sanitar veterinar se diagnostichează antraxul, se distrug.PREVEDERI LEGISLATIVE :In locurile puse sub masuri de carantina se interzice:•- introducerea de animale receptive;•- scoaterea de animale receptive si produse de la acestea;•- scoaterea furajelor si cerealelor care au putut fi contaminate de animale bolnave;•- sacrificarea animalelor bolnave sau suspecte de antrax;

•- folosirea laptelui de la animalele bolnave. Acesta se va steriliza prin fierbere timp de o orasi se va distruge;•- accesul persoanelor străine.•- Păsunile si locurile de adăpat care au fost folosite de efective de animale in care auapărut cazuri de antrax vor putea fi utilizate numai pentru animale care au fost vaccinate cucel puţin 14 zile înainte si care se afla in perioada de imunitate activa.•Boala se considera stinsa si masurile sanitare veterinare se ridica după 14 zile de la ultimulcaz de moarte sau vindecare, daca au trecut minimum 14 zile de la vaccinarea animalelorreceptive si s-a efectuat dezinfecţia finala.

TUBERCULOZA

Tuberculoza este o boala infecto-contagioasa, intalnita la om si la numeroase specii demamifere si de pasari domestice si salbatice,produsa de germeni din genulMycobacterium tuberculosis.Tuberculoza este o maladie periculoasa, care, in cazul nedepistarii la timp si tratariiinadecvate,poate duce la pierderea capacitatii de munca,invaliditate si deces.Istoric,raspandire si importantaTuberculoza este una dintre cele mai vechi boli, ea fiind descoperita chiar si in mumiileegiptene.si la scheletele umane din epoca de piatra. In 1810, Laennec efectueaza unstudiu clinic care i-a permis afirmarea unicitatii si specificitatii tuberculozei. Agentuletiologic a fost descoperit in 1882 la data de 24 martie de catre medicul Robert Koch.EtiologieTuberculoza este produsa de bacterii incadrate in genul Mycobacterium. In cadrulacesteia s-au diferentiat in 3 tipuri uman, bovin si aviar , fiecare avand patogenitatemaxima pentru specia de animale la care s-au adaptat si o patogenitate mai redusapentru alte specii.Ca structura antigenica , microbacteriile au fost incadrate in 4 tipuri antigenice distinctive :-un tip al bacililor tuberculozei de tip uman si bovin care au o structura antigenica practicidentica ;-un tip al bacililor tuberculozei aviare ;-un tip al tuberculozei animalelor cu singerece ;-un tip al acidorezistentilor saprofiti.Cel mai important agent al tuberculozei zoonotice este Mycobacterium bovis.Micobacteriile sunt :- germeni imobili, necapsulaţi, nesporulati,- Gram pozitivi si acidorezistenti. Rezistenta bacililor la acţiunea factorilor fizici si chimicieste ridicata, conferita de un învelis exterior cerolipidic ; sunt distrusi in 10-15 ore deacţiunea directa a razelor solare, in 10 minute la 70°C si in 30 de secunde la 100°CLa temperatura de refrigerare, raman viabili pana la 3 ani pe medii uscate.Mycobacterium avium rezista peste 1 an la temperatura camerei; deasemenea, acest germen rezista la temperatura (-192°C) si isi păstreazăintacte viabilitatea si virulenta după 200 de congelări si decongelări succesive.Mycobacterium bovis ramane viabil peste 4 săptămâni in unt, in brânzafermentata 4-5 luni, iar in laptele acidofil 15 zile.Caractere epizootologiceTuberculoza se intalneste la om si la foarte multe specii de mamifere sipasari,carnasiere , cabaline si ovine.Incidenta boli variaza in limite largi de la o specie la alta in stransa legatura cuinterventia factorilor favorizanti.Animalele din rasele perfectionate, exploatateintensiv subalimentate, epuizate, supra-aglomerate sunt mai predispuse lainbolnaviri.

Surse de contaminare• Sursele primare sunt reprezentate in primul rand de animale bolnave ,care eliminagermenii in mediul extern prin jetaj,tuse,stranut,materii fecale,etc,contaminandsolul,apa,furajele,asternutul,ustensilele de ingrijire,etc,care devin surse secundare deinfectie.• Germenii ajung in fecale fie din leziunile intestinale, pancreatice sau pulmonare,fie casunt eliminati• Secretiile vaginale, sperma, urina, pot contine germeni in cazul localizarii procesuluituberculos la nivelul organelor genito-urinare, laptele,in caz de mamita tuberculoasasi in fazele de bacilemie.Carnea este in general mai rar si mai slabvirulenta, continand germeni mai ales in perioadelede bacilemie si la animalele cu tuberculoza miliara.Ouale de la pasarile tuberculoase pot contine bacili.Mod de contaminare si cai de patrudere in organismCaile principale de patrundere a germenilor in organism sunt respiratorie si digestiva.Infectia pe cale respiratorie intervine mai ales la om si taurinele adulte si serealizeaza in special prin inhalarea de aerosoli continand bacili proveniti in urma tusei,saude pulberi rezultate din uscarea si pulverizarea materiilor virulente.Transmiterea infectiei pe cale digestiva,prin ingerarea apei si a furajelorcontaminate,este mai putin severa decat calea respiratorie deoarece o parte din germeniiingerati sunt inglobati in continutul gastrointestinal si nu ajung in contact direct cu mucoasadigestiva ,fiind eliminatiAceasta cale este observata mai ales la:tineret prin consumul de lapte contaminat,porcii hraniti cu reziduuri de la laptarii,sau alte produse contaminate;pasari si carnivore.In afara focarelor,infectia tuberculoasa are o slaba tendinta de extindere.Incubatie este de 4-12 saptamani, dar infectia poate sa persiste luni sau ani inainteaaparitiei bolii. Un bolnav este contagios mai multe saptamani dupa inceperea tratamentului.Cei mai expusi sunt copiii sub 3 ani si varstnicii, persoanele al caror sistem imunSimptomatologieSimptomatologia tuberculozei la animale este extrem de polimorfa , fiind conditionatade:In general , infectia tuberculoasa imbraca o evolutie cronica.- La bovine perioada de incubatie este intotdeauna destul de lunga , atingind si adeseoridepasind 3-4 saptamani.In forma cronica , tuberculoza pulmonara constituie localizarea principala a infectiei lataurinele adulte , reprezentand 90-96% din totalul cazurilor.Simptomatologia la omTuberculoza se manifesta prin stare de slabiciune generala, pierdere in greutate, febra sitranspiratii nocturne.Simptomele tuberculozei pulmonare includ: tusea persistenta, expectoratii sangvinolente, durere de piept.La copii cu varsta mai mica,tuberculoza pulmonara se manifesta uneori doar prinoprirea cresterii sau un retard staturo-ponderal. Celelalte semne si simptome depind delocalizarea bolii.Diagnostic

- Diagnosticul tuberculozei se stabileste pe baza de datelor epizootologice,anatomoclinice, cercetari bacteriologice, serologice si teste alergice.La bovine datele epizoologice vor avea in vedere caracterul de boala de grajd cuextindere insidioasa si relativ radiara in focar.Diagnosticul clinic este foarte greu de stabilit avand in vedere evolutia adeseoriasimptomatica a infectiei cu manifestari necaracteristice.Diagnosticul serologic urmareste punerea in evidenta a anticorpilor specifici in singeleanimalelor purtatoare de infectii tuberculoase. Se utilizeaza in acest scop reactia deaglutinare , R.F.C. si reactia de hemoaglutinare si hemoliza conditionata valoareadiagnostica a acestora este in general inferioara testului alergic.Diagnosticul alergic se face prin tuberculinoreactie sau testul tuberculinic- El se bazeaza pe punerea in evidenta a starii de alergie ce se instaleaza in organismeleinfectate cu bacilii tuberculozei folosind ca substanta revelatoare tuberculina.La noi in tara se practica numai testul intradermic, cu tuberculina purificata de tip mamifersau aviar aplicat dupa doua procedee principale:- testul unic in care se foloseste numai unadin cele doua tuberculine si se obtin 3 categorii de reactii: negative, dubioase si pozitive.-testul simultan in care se folosesc ambele tuberculine inoculate simultan la acelasi animal inpuncte separate.Legislatia sanitar veterinara stabileste pentru tuberculoza urmatoarea conduita:• In cazul in care la taierile obisnuite se intalnesc una sau mai multe leziuni se procedeazaastfel:Se opreste banda transportoare a carcaselor si organelor, se identifica carcasa,capul, organele, masa gastrointestinala in care s-au gasit leziuni aplicand o eticheta cearata restrictii. Se anunta medicul veterinar care va lua deciziile privind destinatia carniisi organelor.• Animalele bolnave de tuberculoza provenite din centre de izolare sau unitati de asanare,precum si animale reagente se vor sacrifica la sala sanitara, sau la sfarsitulprogramului de taieri normale, in partida separata, urmata de curatirea mecanica sidezinfectia salii.• Se confisca in totalitate carnea si subprodusele comestibile la toate speciile deanimale in urmatoarele situatii :-Cand se constata stare de slabiciune avansata,• -Cand se constata ca animalul este febril la examenul antemortem, iar la expertiza deabator se constata leziuni de tuberculoza cu caracter infiltrativ,• -Cand se constata leziuni de tuberculoza generalizata in mai multe organe, masemusculare, articulatii si ganglioni,4. Carnea si subprodusele se dau in consum conditionat dupa sterilizare (fierbere sauautoclavare) si se fac confiscari partiale a organelor sau zonelor cu leziuni in urmatoarelesituatii :- Cand se gasesc leziuni concomitente in doua organe sau in doua grupe de ganglionilimfatici (cap si pulmon ; cap si masa gastointestinala),- Cand se gasesc leziuni specifice in musculatura, articulatii, oase si grupe de ganglioniaferenti,In toate cazurile cand desi nu exista leziuni multiple care sa justifice confiscarea totala,totusi exista modificari organoleptice ale carnii sau ale produselor comestibile,5. Se fac confiscari partiale in urmatoarele situatii :- Cand se constata leziuni numai la ganglionii din zona capului (submaxilari oriretrofaringieni) se confisca doar capul- Cand se gasesc leziuni in ganglionii intestinali (mezenterici) se confisca doar masagastrointestinala,- Cand se constata leziuni in pulmon se confisca pulmonul insotit de trahee, laringe si

ganglionii aferenti,6. Carnea si subprodusele provenite de la animalele care au reactionat pozitiv la testulalergic dar la care nu s-au gasit leziuni specifice la examenul de laborator, se dau inconsum fara restrictie,7. Sangele de la animalele cu leziuni se confisca,8. Pielea , coarnele, unghiile, parul se pot folosi dupa o prealabila dezinfectie