rREDACŢIUNEA,liiilstaţiiea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30Scrisori nefrancate rm se p r i­mesc. — M ano scrip te n u se re ­trimit. IIV S E R A T E : se p r i

fAdministraţiune B raşov şi la următoarele B IR O U R I de ANUNJURI: in V ie n a la M . Dukes N a c h f, H e in r ic h Scha- lek, Rudolf Mosse. — In B u ­dapesta la E k s te in B ern ât. talius Leopold. B lo c k n e r I. Preţul in serţiu n ilo r: o serie garmond pe o coloană 10 b an i pentru o p u b licare . P u b lic ă ri mai dese după ta r ifă şi În v o ­ială. R E C L A M E pe pag . 8 -a .

L IP ^Tjpr Ţ T T

Jv A .l| iTelefon Nr. 226.

ZIARUL APARE INfc-TT'Ş f|eCare 2|#AUfinmsitsBs&tre Anstro-Ungaria:Pe un an 24 C. pe 6 luni 12 C. pe trei luni 6 C. Nril de Dumineca: 4 C pe anPentru lomânia şi sîrăinăîaîe:Pe un an 40 franci, pe şase luni SO fr., pe trei liini 10. Nrii de Duminecă 8 fr 1 an .Se prenumără la toate o fi­ciile poştale din lontru şi dinafară şi la domnii colec­tori. — Abonamente pentru B R A Ş O V : A D M IN IS T R A - Ţ IU N E A în P IA Ţ A -M A R E târgul Inului Nr. 30. etagiul I. pe an 20 C. pe şase luni — 10 Cor pe trei 1. 5 Cor* —

Nr. 78. Braşov, Joi 8 (21) Aprilie. 1910.

De-ale „transfugilor“.

S Transfugi — aşa a numit cineva renegaţii noştri politici. Terminul ocit şi urât, dar se potriveşte cu adinea şi cu întreaga fiinţă a re­alismului politic. Chiar şi alcă- ea lui din două cuvinte, ne arată ecum firea acelora, cari trec în laoăra ungurească, dar de altă parte fie zic a fi Români, lată deci „trans-

lugol“ cu două feţe, cu două feluri de purtări...

Căci să vedeţi dv. „transfugii“ ies la suprafaţă cu deosebire pe timpul alegerilor, cum e şi acum. Sunt transfugi mici şi transfugi mari. Cei mici au datorinţa să voteze pe .candidatul ce li-se pune. Ei sunt mâ­naţi la urnă, ca vitele la vâlâu şi ipoi trataţi cu „paprikaş“ sau chiar cu „şniţăl“ , dacă candidatul e mai darnic. Altfel ia „şniţele“ abia ajung eorteşii. Li-se mai aruncă „transfugilor mici“ şi câte un ciolan de ros, apoi, după ce şi-au împlinit, slugarnica da- torinţă, sunt părăsiţi în întunerecul iitârii. Deputatul ales cu votul lor

m a i interesează de ei, de pă- Erile lor. E şi natural, i-a plătit, le-a fcsplâtit serviciile şi — basta. Aceşti »transfugi sunt în parte mare oameni

lacomi, cari vor să tragă ceva profit momentan dela alegeri, şi nu sunt Întocmai con-cii de pasul ce-1 fac...

Lacomi sunt şi „transfugii" mari, dar aceştia sunt conştii de cele ce fac şi au alte pretenţii, decât cei mici. Ei nu voiesc să fie daţi uitării, vreau să fie totdeauna la suprafaţă. Aceştia sunt „transfugii“ cari se avântă pănă la candidatură. Umilinţa lor e cu atât mai scârboasă, mai degrădătoare a demnităţii omeneşti, cu cât le este mai înaltă poziţia socială, iar înfăţo- ţarea lor de amfibii, de fiinţe cu două feţe iese mai pregnant la iveală.

I Un prototip al acestor „trans­l a i “ este Burdia dela Caransebeş.

Om înălţat fără vrednicie la o treaptă socială însemnată, el nu se ştie sus­ţinea decât prin o atitudine de du­plicitate. S-a văzut aceasta şi acum, când şi-a ţinut discursul de „program“ . In sus, la guvern paradează cu pa­triotismul său de maghiaron, e umi­lit şi lingău, în faţa alegătorilor săi români spune cu emfază, că e fiu de ţăran, din opincă, va să zică Român dela roată.

Mai departe a ţinut două feluri de vorbiri, una românească, pentru alegătorii Români, una în limba ma­ghiară pentru Unguri şi Jidani, in româneşte a spus lucrurile în un fel, în ungureşte le a prezentat în altă coloare. La Români a mărturisit, că e aderentul votului universal, Unguri­lor le-a zis, că doreşte numai lărgi­rea dreptului de vot, în senz demo­cratic. Natural, căci altfel şi-ar atrage mânia stăpânului Tisza.

Şi aşa mai departe pe calea po­liticei cu două feţe.

Dar „transfugii mari sunt peri­culoşi şi pentru exemplul ce-i dau po­porului, prin tradarea cauzei româ­neşti. Astfel e cazul vicarului MaDgra Văzul, despre care vorbind de nou „Viitorul“ din Bucureşti, zice între al­tele următoarele:

...„Ce va zice poporul, căruia i-se cere atâta simţ de jertfă, când va vedea, că aceia, cari nu duc grija zi­lei de mâne, părăsesc lupta şi trec în altă tabără? Cum vor putea lupta conducătorii români, cari nu dispun nici de fonduri de milioane şi chiamă pe popor la luptă în nu­mele dragostei de neam, care nu poate stâmpăra foamea?

Cei m ari au datoria de a da pildă de abnegare şi de sacrificii. Numai astfel se va da lupta cu suc­ces. Iată de ce atitudinea părintelui Mangra inspiră serioase îngrijorări în cercurile româneşti“ .

Faţă de „transfugi“ noi ne râzi

nţfjn pe cinstea românească a majo­rităţii covârşitoare a alegătorilor ro­mâni, iar lor, lăpădaţilor de neam, le hărăzim cu toţii unul şi acelaş lu­cru: dispreţul!...

Adunarea comitatului Arad- Luni s-a ţinut congregaţia comitatului Arad in faţa unui număr mare de membri. Înainte de a se întră în ordinea de zi membrul Dr. Ştefan C. Fop a adresat viceşpanului o in­terpelare în (hestia abuzurilor organelor administrative în, cercul electoral al Uad- nei, arătând Intre altele, că primarii şi no­tarii comunali corieşesc cu bani şi beu- turi pe la casele oamenilor pentru candi­daţii guvernului. Interpelantui denunţă câ­teva cazuri şi Întreabă pe viceşpan, că ce măsuri va lua pentru a pune capăt aces­tor lucruri.

Viceşpanul a răapuns evaziv, asigu­rând pe interpelant, că va lua măsuri, ca agitaţiunile să nu treacă peste marginile legii. Răspunsul a lost luat la cunoştinţă. Celelalte obiecte dela ordinea zilei au fost de mai puţină importanţă.

Kristoffy despre votul universal. Ziarul beriinez >Morgen< publică un inter- viev cu fostul ministru Kristoffy. Acesta a declarat că crede de sosit timpul înfăp­tuire] votului universal, direct şi egal. E drept, că rezolvarea acestei chestiuni nu se poate aştepta dela guvernul actual nici dela partidul naţional ai muncii, dar atât în cabinet cât şi în partidul guvernamen­tal se semnalează un puternic curent pen­tru sufragiul universal. Partizanii votului obştesc vor trebui să apuce pe altă cale decât aceea, ;pe care păşeşte actualmente Tisza şi partizanii săi. In momentul când proiectul de reformă electorală capătă o formă concretă, va trebui să se producă o reînoire desăvârşită în viaţa partidelor politice... E ue aşteptat ca în noua d'etâ să se afle o majoritate remarcabilă pen­tru votul universal aşa, că problema a- ceasta e pe cale să capete în curând so­

luţia ei. Sunt puţiue speranţe, ca după a- legerile din Iunie să între în parlament reprezentanţi ai sociai-democraţilor, daria alegeri, muncitorimea, fără a ţine seamă de culoare politică, va susţine pe toţi a- cei candidaţi, cari se declară făţiş pentru votul universal, egal, direct şi secret.

Comisiunea budgetară a parlamentului austriac a adoptat proiectul de lege, pri­vitor la împrumutul pentru acoperirea cheltuelilor extra-ordinare militare, în le­gătură cu anexiunea Bosniei şi a decis să autorizeze pe guvern să contracteze un împrumut de 220 milioane lei în loc de 182 mii. lei ceruţi de guvern, pentru ca să poată face faţă tuturor exigenţelor buge­tare pe 1910 până la votarea nouilor im­pozite necesare pentru echilibrarea bu­getului.

Campania electorală.In cercul Dobrei.

Duminecă, cum am anunţat, şi-a ros­tit discursul de program în Dobra, d-1 asesor Nicolae lvan, candidatul cercului Dobrei. Adunarea electorală, convocată la Dobra spre acest scop, a succes splendid şi s-a desvoltat în o măreaţă manifestaţie naţională.

Candidatul a plecat dela Ilia, între viile aclamaţii ale publicului, la oara 12 din zi, însoţit de Dr. Aurel Vlad, proto­popul Mureşanu, advocaţii Dr. Rozvan şi Dr. Maior şi de număroşi fruntaşi. S-au mai alăturat la aceştia părintele Moţa din Orăştie, Tritean ref. şcolar şi architeetul Pamfilie din Sibiiu, preoţii M. Oprean,Mo- tora etc.

Trăsura candidatului a fost acoperită la plecare cu o ploaie de flori, iar dom­nişoarele române i-au predat un splendid buchet. Pe drum, în comunele ce erau în cale, convoiul a fost salutat cu multă în­sufleţire de poporul adunat în număr mare. Aşa la Briznic, unde a vorbit în fruntea poporului parochul Barbu. A răs-

FOlLETONUL »GAZ. TR.\NS.<

CântecNepricepute-mi mor pe buze Cuvintele de tânguire Şi’n svârcolirea lor din urmă E-atât de mi ltă jeluire.

Îmi mor îu suflet ne’mplinite Nădejdile de-odinioară Şi toate visurile mele Încep de-acuma, ca să moară.

Pe semne ducu-mi-se toate: Nădejdi, iluzii, fericire Şi mi te duci pe totdeauna Şi tu : întâia mea iubire.

Sebastian Bornemisa.

Impresii.De Constantin Cehan.

In singurătate.S-au dus toate...Cerul, Marea visurilor şi-a pierdut

farmecul; soarele, văpaia de viaţă, ascun- su-şi-a raza în dosul norilor plumburii; vorbirea frumseţei nemărginitei Naturi a încetat — numai singurătatea, sol al toamnei şi-a picurat tristeţa peste.tot şi-n sufletele noastre.

Părerile de rău alunecă în vâltoarea vremii. Croncăniri ascuţite taie aerul. Crengile arborilor tremură ; frunzele moarte acoper pământul; în o cântare duioasă vântul le duce de ici-colo.

Totul moare... Vremea, pasările, oa­menii sunt trişti Lacrimile prind te mân­gâiere. In natură şi*n simţirea omenească acelaş pustiu. — Ploaia ţârăie ca prin sită. După cum ţi-i firea, aşa potop de gânduri îţi vin. Te uiţi pe geam : pretutindeni să­răcie. — In odaie, sicriu al vieţii, frig. Mulţi arîişti au pictat acest tablou din culorile suferinţelor lor. Priveliştea e miş­cătoare. — Cine nu cunoaşte greui vieţii ? Cine nu a gustat din paharul zbuciumului ?... Oftări lungi răspund — cea mai curată notă a inimii.

Cu toate că aşa e "iaţa, ne pare rău j căci toate trec. Şi cum stai în gândurile tale. deodată Intr-un colţ al minţii răsare ideia :

De ce te-ai mai născut artist?

Despărţire.Stăm abătut. Soarele apunea. O clipă

doream să apună în mine durerea. Şi cum era Duminecă, bora sălta, în satul nostru. Flăcăii îşi alinau năcazurile în chiote;

j mie îmi aţâţa dorul de ducă, jalea că mă | despart de sat, de potecile colindate de j mine, de fetele ce le îndrăgisem, de atâtea i frumseţi. Şi într-o zi piecai.

Dar unde? In lume, după un ideal — ce nu-l voi ajunge. Vremea spulberă iluziile, zbuc'umul va troeni totul Fatali­tate să te naşti visător — spitalul te as-

; teaptă.| In fuga trenului mă desmetecii de | cap, îmi adusei aminte: Mama rămăsese | cu plânsul în năframă.I Gândurile puzderii nu-mi dădeau pace | şi-am plâns zbuciumul, ce mă poartă pe i drumul vieţii.

Privelişte.Câteva raze, pulbere de aur, mai re­

varsă soarele pe pământ, şi-apoi se pierde peste codrii, după munţii fumurii.

Un miros dulce, aromatic, de roma- niţă se răspândeşte, aici, la ţară, pe ’n serate.

Flăcăii cu fetele horjănindu-se şi râ­zând se întorc dela munca grea a câm­pului.

Prin gard, se vede la fiecare casă, pălind locul în bătătură. Se pregăteşte cina de seară.

Cumpăna dela fântâni scârţie a lenePe drum, în colb uoros, se joacă copiii.Satul cu pădurile şi cu mândrele zări

s-acopăr din ce în ce supt vălul nopţii.Talangile oiţelor sfarmă din când în

când liniştea.Pe deal, păstorul doineşte din caval.

Tot mai adânc, mai nepătrunsă liniştea se lasă.

Par că luncile sunt pustii şi luna cu­rioasă şi uimită de atâta tăcere, ridică în­cet fruntea-i pală să vadă ce s-a întâm­plat :

- - Pace, linişte şi visare.*

Pagina 2, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 78 —1910

puns candidatul şi Dr. Vlad în cuvinte entuziaste. Asemenea primire s-a tăcut în Lăpuşnic. Aici a vorbit vrednicul preot Şuiaga şi a răspuns candidatul. Pretutin- denea entuziasm înflăcărat. La Oobra s-a făcut o primire însufleţită. Poporul venit la adunare a umplut marea piaţă a Do- brei. Erau de faţă Dobrenii în frunte cu protopopul Morar şi cu conducătorii Dr. Petric, Leşnican, Petroviciu etc. Apoi ale­gători din toate comunele din cerc, în frunte cu preoţii. Erau la 3—4 mii de oa­meni, urmaşii vrednicilor grănicieri de odinioară, cari acum se pregătesc pentru lupta electorală-naţională. Ca reprezentanţi ai autorităţilor erau de faţă doi primi- pretori şi mulţime de gendarmi.

Adunarea s-a ţinut în curtea mare a hotelului şi a fost deschisă de protopres- biterul Morar, dând apoi cuvântul candi­datului.

Acesta e primit cu un ropot de a- plauze şi vii ovaţii, cari se repetă des în decursul vorbirei sale frumoase. Vom da în numărul de mâne în întregime vor­birea, în care se rezumă starea politică dela noi. neajunsurile noastre, nedreptă­ţile ce ni se tac din partea guvernelor şi drepturile şi aspiraţiile noastre.

Azi cităm numai pasagiul următor dela început:

»Credeul meu politic e scurt şi cu­prinzător : — lupta pentru cultura noa­stră naţională, lupta pentru drepturile limbei noastre, lupta pentru uşurarea sar­cinilor cari apasă azi greu asupra ume­rilor cetăţenilor, dar mai ales asupra Ro­mânilor — şi lupta pentru câştigarea vo­tului universal, egal şi .secret, cu votare după comune, fără care noi nu putem exista ca neam, — şi nu putem trimite în sfatul ţârii, aţâţi reprezentanţi, câţi ni-se cuvin după numărul nostru, după jertfele ce le aducem pentru această ţară ai cărei credincioşi fii suntem şi vrem să rămânem până la cea din urmă răsuflare«.

D-l asesor încheie discursul în mij­locul unei însufleţiri uriaşe. Tot cu mare Însufleţire sunt primiţi d-nii Moţa şi Dr. Vlad, cari cuvintează poporului. Părintele Moţa în graiu poporal, asemenea unul apostol, tălmăceşte poporului rostul lup­telor noastre naţ'onale. Dr. Vlad are cu­vinte de îmbărbătare la luptă.

După vorbiri s-a cetit următoarea depeşă, trimisă din redacţia noastră :

>Gazeta T ra n s ilva n ie i« salută a d u ­

na rea . Iră ia s c ă candidatul. T ră ia scă ale­

gă torii.

Depeşa a f“st viu aplaudată, apoi şedinţa s-a încheiat în mijlocul unei mari însufleţiri, pe la oarele 5. Alegătorii s-au resfirat pe la casele lor, fiecare cu nă­dejdea şi dorul isbândei în suflet.

Aci amintim, că Dumineca viitoare se ţine o adunare la l l ia , unde asemenea Îşi va desvolta programul vrednicul can­didat al Dobrei.

*

In Caransebeş.»Drapelul« află, că mai mulţi Români

fruntaşi din cercul Caranseoeş au decis să

Pe urma unui artist.înmormântare de pomană.Câţi-va nevoiaşi, fără lucru, cu cape­

tele în jos, înduioşaţi, în urma mortului, îl petrec la groapă. Obrajii lui reci nu-s stropiţi de lacrămile unei mame, nici un prieten nu-1 regretă, nici o femeie nu-i a- runcă flori în sicriu.

Fără noroc şi trist i-a fost drumul vieţii, aşa şi drumul spre vecie. Iar preo­tul cu vizitiul alături pe capra dricului râd şi sfătuesc.

Şi la patul lui de boală i-s-a găsit şiraguri de dureri scrise într-un carnet. Pe faţa întâia urmele negre de creion lă­saseră cuvântul: D urere.

Şi tot ce-a si nţit, tot ce-a suferit, to t ce-a avut mai curat în gândirea lui, tot idealul ca şi desiluzia, tot dorul ca şi plânsul, cu trudă, migălos, ie-a adunat în vorbe pe hârtie.

Spitalul binevoitor îi dăruise patul suferinţei. Şi-aici a scris, cum scriu acei cari ştiu că mor.

»Sărmanul poet« — căinarea cea de pe urmă, şi-i strângeau eâte-un franc pen- tr) a-i tipări atâta — »Durere«.

ofere candidatura d-lui D r . A u re l V lad .

Candidatura îi va fi oferită de o deputăţie.’ *

In cercul Chişineu.Candidatul cercului Chişineu d-l Oct.

G oga , a vizitat Duminecă câteva comune din cercul său. In calea sa d-l Goga a fost însoţit de mai mulţi advocaţi şi numeroşi fruntaşi şi a fost întâmpinat cu mare căl­dură şi însufleţire pretutindenea. A ţinut discursuri în comunele P i l şi Vân â n d . D-l Goga are cele mai bune sanse de reuşită.

Contracandidatul d-lui Goga, contele Wenkheim şi-a ţinut tot Duminecă dis­cursul de program. El păşeşte ca candi­dat în afară de partide. Alegătorii arată puţin interes faţă de el.

*

Candidaţii guvernului.»Búd. Tud.« e informat, că comitetul

esecutiv al partidului muncii a nominat candidaţi în 342 de cercuri. Dar candidă- rile se mai continuă şi pentru alte cercuri.

*

Barabás în Arad.Barabás Béla şi-a rostit discursul de

program Duminecă în Arad. La adunare au participat mulţi socialişti In numele acestora l-a întrebat tipograful Gruber, că ce părere are despre sufragiul univer­sal? Barabás s-a declarat de aderent ne­clintit al votului universal, egal şi cu vo­tare secretă, după comune.

*

In cercul Bocşei.Unele foi maghiare înregistrează

ştirea, că guvernul are de gând să spriji- nească în cercul Bocşei candidatura prof. univ. Marczaly cu program guvernamen­tal. Se ştie, că în acest cerc partidul na­ţional a candidat pe directorul »Drapelu­lui« Dr. V. Branisce.

*

Apponyi contra ministrului Zichy.Din cercul E g e r, în care este candi­

dat ministrul de culte Zichy, se anunţă, că candidaţii independişti aurepăşit. In schimb va fi candidat de ambele grupări îndepen- diste contele Apponyi cu program înde* pendist. Lupta electorală în acest cerc pro­mite deci a fi foarte interesantă.

*

De-ale Saşilor.Din S ib iiu ni se scrie: Comitetul cer-

cual săsesc al Sibiiului a acceptat în şe­dinţa sa de eri cunoscuta resoluţiune a' comitetului central săsesc. Pentru nomi- narea candidaţilor in cele două cercuri ale oraşului Sibiiu s-a esmis o comisiune.

In Orăştie Saşii şi Maghiarii au în­cheiat un pact pe o durată de 10 ani, cu scop de a se sprijini reciproc în toate a- facerile publice. »Sieb. D. Tageblatt« din Sibiiu publică o corespondenţă mai lungă despre acest pact îndreptat în contra Ro­mânilor. In amintita corespondenţă se spune că în adunarea alegătorilor saşi şi unguri din 14 J. c. s-a proclamat de candidat co­mun un anumit Dr. Farkas în contra can­didatului nostru Dr. Vlad şi s-a hotărât ca şi în afacerile oraşului Saşii şi Ma­ghiarii să meargă mână-n mână pentru a-şi asigura supremaţia.

in faţa acestui pact se impune in- omis solidaritatea tuturor Românilor din Orăştie.

Cronica externă.Deschiderea unei conferenţe inter­

naţionale. Luni s-a deschis la ministerul de externe francez, sub preşedinţia minis­trului Pichon eonferenţa internaţională, care are de scop de a stabili măsurile ne­cesare, pentru reprimarea vânzării albilor prin mijloace legale şi pentru a pune o împedeeare circulatiunii internaţionale a pubiicaţiunilor obscene.

*

Revoluţia din Albania. Ştirile oficiale din Priştina semnalează, că ordinea s-a restabilit. Tribunalele şi-au început activi­tatea. Consiliul de miniştri a decis noui măsuri pentru potolirea agitaţiunei popu- iaţiunii şi pentru reformele de introdus, şi

anume interdicţiunea de a purta arme, deschiderea şcoalelor şi creare de tribu­nale.

*Irlandezii susţin guvernul englez.

Partidul irlandez a decis să dea sprijin guvernului în susţinerea legii bugetare.

*

Serviciul militar în Turcia. Camera Turciei a decis cu 146 de voturi contra 43 să fixeze la 25 de ani durata serviciu­lui în armată, dintre cari trei ani în acti­vitate, iar pentru marină 18 ani.

ŞTIRI .— 7 Aprilie ».

Hirotesire. Duminecă, la începutul sfintei liturgii, părintele Protosincel Dr. Miron E Oristea, episcopul Caransebeşului, a fost înaintat din partea Inaltpreasfinţi- tului Domn Arhiepiscop şi Mitropolit loan Meţianu la rangul de Arhimandrit. Prea- cuvioşia Sa a celebrat apoi sfânta liturgie, asistat de d-nii protopresbiteri loan Droc şi Dr. loan Stroia, şi de diaconul Dr. V&- sile Stan, profesor seminariul.

Dela şcoalele noastre centrale din Bra­şov- Sâmbătă la ameazi pleacă în G recia (via Constanţa-Constantinopol) grupul de excursionişti dela gimnaziul nostru supe­rior sub conducerea a 3 profesori, în frunte cu d-l Dr. losif B laga . Aflăm, că şi d-nul prof. G. Precup d in id a j se ataşează la această interesantă şi instructivă excursiune.

In vacanţele de Paşti va pleca o altă grupă de excursionişti dela şcoala noastră comercială la H a m b u rg , sub conducerea d-lui prof. I. i r.cu .

Examenul de clasă al clasei a VllI-a gimn. s’a fixat pe ziua de 30 Aprilie v. (13 Maiu n.). Iar exam enele scripturistice de m aturitate la gimnaziu se vor ţine în zilele de 3 16—6/19 Maiu.

Maj. Sa Monarcbu) în Bosnia. DmViena se anunţă, că Maj. Sa Monarchul va vizita pe la sfârşitul lunei Iunie provinciile anectate.

Adunarea générais a soc. »Transilva­nia« din Bucureşti. Duminecă a avut loc în sala şcoalei normale din strada Sf. Ecate- rina, adunarea generală anuală a sociofcă- ţei »Transilvania«. Adunarea generală a fost prezidată de d. 1. b ia n u , preşedintele societăţei. D-sa a arătat, că anul acesta adunarea are loc în împrejurări mai deo­sebite ca în anui trecut, deoarece în cursul lunei Februarie, Corpurile legiuitoare au realizat un vechiu ideal al membrilor so­cietăţei, şi anume au votat legea pentru recunoaşterea societăţei »Transilvania« ca persoană morală şi juridică. D. G ă rb o v i - ceanu a propus ca adunarea să exprime recunoştinţa ei cătrâ d. Bianu, care a lup­tat pentru realizarea acestui ideal. Adu­narea aprobă apoi darea de seamă anuală, dă descărcare comitetului de gestiunea sa, aprobând raportul cenzorilor. Se proce­dează apoi la alegerea comitetului. Sunt aleşi : preşedinte, d. I. Bianu ; vicepreşe­dinţi, d-nii P. Gârboviceanu şi G. Anghelo; casier, d. I. Gallea ; secretar, d. Septimiu Albmi ; membri, d-nii D. Raţiu, G. Teclu, I Clinciu, Cornel Roman, G. Bogdan-Duică, Maximilian Popovici ; cenzori, d-nii O. Lu- goşanu, MicUscu, Ion Tzetzu, dr. Emil Pop şi Aurel Pop.

Despărţământul Cluj al »Astral« invităla conftrenţa d-lui profesor de teologie din Blaj, Dr. Vasiliu S uciu , despre »Religie şi filozofie«, pe care o va ţinea în cadrele unei serate, ce o va aranja cu concursul tinerimei universitare române, Joi iu 21 Aprilie n. a. c. în sala cea mare de sus a »Hotelului central« din loc. începutul precis la 5 oare d. am. Taxa de întrareâtrpb plac.

Mulţâmită. Subscrisul primiud dela 1 M. Onor. Domn loan Moldovan, v.-proto- pop onor. în Uifalâu suma de 71 cor.,care a binevoit a o colecta pentru ajutorarea 1 mea la studii, aduc prin aceasta cea mal mare mulfămită atât d-lui colectant, cât şi marinimoşilor domni contribuenţi: loan Moldovan, v.-profc. onor., Dr. loan Popescu, adv., losif Popescu, dir. de bancă, Dr. Aug. Cheţian, Dr. loan Harşia, adv. câte 10 cor. Anton M. Popa, prot.. losif Şipoşiu, măes- tru, câte 5 cor. Dr. Eugen Truţia, adv. Forro Aladár, pract., Sabin Popescu, #*ont! Grig. Simonis, măestru, câte 2 cor. N. N,' Emil Marin of., Alexandru Ternovean, máéi tru. câte 1 cor. Viena, 18/1V. 1910. /oneji H a rş ia , stud. la academia imp. de muzici

Dela soc. „România Jună« din Vie«primim următorul aviz : In vederea expo­ziţiei de vânătoare, care se va deschide cu începutul lunei Mai a. c. în Viena şi io vederea irecvenţei meri, ce se aşteafO »România Jună« în conţelegere cu »Clubul | român« şi-a asigurat unele oferte pentru a înlesni găzduirea oaspeţilor români. Pen­tru acest scop sunt toţi participanţii ro­mâni rugaţi a ne aviza la timp, indicând ziua sosirei, durata petrecerii în Viena şi numărul persoanelor participante.

Anunţăm tut-odată, că din 1 Maiu a c. localul nostru se află în 1X/2 Feudlergasse, 4, unde ni-se vor adresa toate scrisorile din Mai înainte. Pentru comitet: F. h » Han Burlă, preşedinte. Coriolan A. Baixj secretar.

Prinţul Serbiei la Paris. Prinţul moş­tenitor Alexandru a plecat Luni la Paris, pentru a vedea pe unchiul său Arseniel Karagheorghevici, care e grav bolnav. IM Paris prinţul Alexandru va pleca în sudulK Franţei şi apoi la Roma, pentru a vizii« pe regina Italiei. B

Explozie într’o fabrică de chibrit!Eri dimineaţa s’a întâmplat o groaznidl' exploziune în fabrica de chibrite ditv^ godin, situată în apropierea temniţe/ dt stat, care a secerat pănă acuma 13 m ţk in urma exploziunei unui cazan, s’au rdfl ruit zidurile fabricei, îngropând sub dţ mai multe lucrătoare angajate în fabridj De sub ruine s’au scos pănă eri la amiazi 8 cadavre de fete şi 21 fete rănite, dintn cari 3 au încetat din viaţă după câten minute. Cauza exploziunei se crede a Son defect al cazanului, care era găurit. 0 is­méié mută, care venise să-şi caute fali, şi-a recăpătat graiul isbucnind în strigi- tui : Unde e lata mea! Biata fată îşi aflast şi ea moartea sub ruinele zidurilor.

Muiţarnitâ uublicâ. Subscrişii ne îm­plini u. o plăcută datorinţă, când mulţi- mim şi pe calea aceasta băncii săseşti din Reghin pentru ajutorul de cor. 144*20, vo­tat bisericii noastre din profitul curat al anului 1909, şi-i dorim mult spor şi de aci înainte. Reghinul-săsesc, la 19 Aprilie 1910. A rttcn M P o p a , paroch gr. cat. be­ne/ de B a r im , curatei-primar. Ş

Aflăm, că banca Coroana “ din Bis­triţa a cumpărat pe seama Direcţiunei şi a funcţionarilor ei sece exemplare din car­tea : » Procent, Promd, interese şi 'teoria conturilor curente*, publicată do curând de 1. G. Panţu, profesor în Braşov. Ne pare foarte bine, când vedem, că conducătorii institutelor noastre, urmând exemplul băn­cilor din streinătate, se ţin neîntrerupt în curent cu ştiinţa şi sprijmesc tânăra noas­tră literatură de specialitate comercială, contribuind în chipul acesta ia desvoltarea treptată a ei.

Nou advocat român. D-l advocat Dr loan E m ber ne-aduce la cunoştinţă, că şi-a deschis cancelaria advocaţiaiâ în Huedin (Bânffy-Hunyad).

Gomisiunea istorică a Românişi decurând înfiinţată, a şi început lucrări nouă, pe lângă ducerea la capăt a celor înce­pute. Astfel pe lângă documentele de pe vremea lui Ştefan cel Mare se vor publica într’un volum toate documentele mai vechi ale Moldovei. D-l Onciu lucrează la croni­cile vechi ale Ţârei româneşti, iar d. Giu- rescu, la cronicile cele mai vechi moldo­veneşti. Tot odată se va publica un volum, care va da toate documentele publicate după vremuri prin felurite reviste şi ziare. Această lucrare e fără Îndoială de cea mai mare însemnătate.

Pentru m esi studenţilor români iim BraşOV au mai intuit:

Dela institutele de credit şi economii româneşti: »Olteana* (Viştea de jos)ii cc r . ; * b o n n şa u a * (Deşj 25 c o r .; » Gam di p ă s tra re * (Sâlişte) IS O co r .: *Sebeşam (S.-Sebeş) 50 cor. ; »A rdeleana * (Orăştie) 200 c o r . ; dela familia Proca, întru amin­tirea regretatului Glieorghe Proca (Râşnov) 80 c o r .: dela d-l loan Onceseu, nota«’io penz. (S.-Sebeş) 20 cor.

Primească generoşii donatori since- rile noastre mulţămite. — Direcţiunea Icter m edii gr. or. rom . d in Braşov.

Ucigaşul regelui Alexandru al Serbiei,faimosul colonel i. r. Alexandru Masin» încetat din viaţă erJ.

M are nenorocire pe râul Bodrog. DinSâtoralja-Ujhely se vesteşte o mare nenoro­cire. Douăzeci de sătence, voind să meargă la bâlciul din oraş, au voit să treacă râul Bodrog pe un pod umblător. Podul răst turnându-se, 17 dintrânseie s’au înecat. B

In Poiană vor avea loc în zilele d » 23 şi 28 1. c. exerciţii de tragere la tir. ■

In ajunul unei expediţii arctice. La l iIulie st. n. se va îmbarca in portul Bre-1 men, pe vaporul »Mainz« al companiei! Lloyd-u! german, expediţia care voeşto sj

G A Z E T A T R A N SI L V A N I Ë l Pagina B.Nr. 78. 1910

studieze. în lunile Iulie şi August, la Spitz* bergen, posibilitatea unui zbor al balonu­lui Zeppelin, în vara anului 1912 la Polul Nord. Primul director al Lloyd-ului, Hei- necken, a pus la dispoziţie sus numitul

j vapor, deoarece s-a găsit, că vaporul »Po- ' seidon«, care fusese la început destinat a 9 întrebuinţat pentru această expediţie,

insuficient din cauza lipsei de spaţiu. Iau parte ia expediţie: prinţul Henric de Prusia, contele Zeppelin, consilier al mi­nisterului de interne Lewald, profesorii Hergesel! şi Drigalski, Miethe dela şcoala superioară tehnică din Charlottenburg, con­tele Zedlitz, ofiţerii Knesebeck şi Hilmer, un medic şi încă alţi câţiva. In total, îm­preună cu servitorii, numărul persoanelor, ce compun expediţia, va fi de 24 persoane.

0 donaţiune de 4 milioane cor. pentruîngrijirea dinţilor. Un binefăcător necunos­cut a lăsat societăţei dentiştilor englezi patru milioane de coroane, spre a pune la cale o căutare a dinţilor claselor sărace, lai deosebi cere să se ducă luptă în po- trva putrezirei dinţilor. Dar societatea nu vrea să primească banii ca dar, ci se leagă a*i plăti pe încetul în 50 de ani. Apoi nu va căuta fără plată pe cei cu dinţii bol­navi, dar foarte eftin. Se vor întemeia 300 de instituţii pentru căutarea dinţilor în Anglia. O parte din capital se va cheltui în broşură şi conferinţi, cari să dea sfaturi

să ne căutăm dinţii.

Âpollo BiOSCOp. Joi în 21 şi Vineri în 22 Aprilie 1910: Jertfa dragostei (dramă). Cutia de chibrituri (humor). Agentul (hu­mor). Arta arabă (vedere). O esci rsiune ia Niagara (vedere). Pălăriile d-lui Mafia (humor). Milionarul satului în oraş (dramă). Fuga lui Pauli, politicul italian (dramă). Urcarea pe Mont-Blanc (sport). Sâmbătă şi Duminecă program nou. La fiecare repre­zentaţie muzică militară.

Reminiscenţii după canoniculDr. Angustin Bănea-

Pe canonicul Bunea l-am cunoscut, încă când era student în a V-a şi clasă gimn. în Braşov. Eram pe acei timp jude cercual reg. în Braşov si aveam trei fetiţe de şcoală, pe cari le înscnsesem la şcoalele româneşti de lete. Mă rugasem de directorul gimnazial Dr. loan Meşota,

i ca să mi recomande un student sărac de Hpfj/oace materiali, pe care sáliaula mine Sn t uartir şi vipt, ca să fie instructorul fetiţelor tnele Meşota mi-a recomandat pe studentul Augustin Bunea. care apoi

| a fo4 doi a m de s ife la mine ca şi un membru a) familiei 11 iubeam mult, căci era un băiat inteligent, solid şi peste mă­sură diligent şi conştienţios. Copilele mele le instrua atât de bine, cât toate trei de­veniseră eminente în clasa lor. Bunea a- poi s-a dus in gimnaziul din Biaj, de unde a fost prin metropo'itui Vancea trimis în teologie la Roma. Devenind mai târziu, — a- «utn Dr. Bunea— secretarul metropolitului Vancea, ain avut de multe ori ocaziune de a conveni cu el la reşedinţa metropoli­tană, unde eram încuartirat de câte ori mergeam U Blaj ea memoru al senatului şi dire toriuîui fundaţiunei Alexandru Sterca- uluţiu şi unde de comun mi se da 0 odaie vecir.ă cu a secretarului Bunea. Aşa aveam ocaziune de a şi conversa cu el mai des, ba a observa şi activitatea i d, »tát cea oficioasă, cât şi cea ştienţiiieâ, a- jdecă studiile co la laee. Se ocupa eu estu £diul isteriei bisericii noastre. Din conver­suri am aflat, că e şi mare canonişi. Eu pe atunci eram jude ia tabla regească din Târgui-Murăşului.

Iin şedinţele tablei regeşti se iviseră

divergiute de pârei**', asupra intrebărei, că iu procisele comunelor bisericeşti gr.-cato lice, cine are dreptul de a reprezenta bi­serica? Episcopul, preot ul, ori curatoratul? Unii dintru jozi susţineau, eâ atât Ja ro- uuuo-catolici, cât şi ia gr.-cat ol ici, în pro- -cese atât active cât şi pasive, dreptul de a reprezenta biserica, compete in urma dreptului său de inspecţiune supremă sin­gur episcopului, mai vârtos în procesele, a cărora obiect este invalidarea vr-unui drept real, sau de asemenea natură. Eu susţinea r, câ la gr.-catolici, unde comu­nităţile bisericeşti au oareşi care autono­mie şi averea şi-o administrează prin cu muratele bisericeşti, aceste curatorate sunt îndreptăţite de a-şi reprezenta bise­rica in procese, tără plenipotenţa dela e- ptecopul — cu escepţiunea cazurilor dealie-

r narea, ori tr nsversarea averei capitale. Oa se uiă luminez mai bine in lucru, '-am scris secretarului inetnno itan Aug. Bu- iiea şi i-am cerut pârei ea lui.

Răspunsul ce mi l-a dat e un studiu adevărat juridic şi pentiu iurişti şi de în-

* teres ştienţific. Aflându-i între hârtiile şirele, îi trimet, on. redacţiuni, ca o remi­

niscenţă după canonicul Bunea, rugându-mă, ca să-l publicaţi, aşa după cum e scris, cu ortografia usată pe atunci.

lofiif P op u .*

Iată acest răspuns:M agn ifice D o m n u le !

La întrebările, ce-ati binevoitu a mi le pune în pretiósá epistola dela 22. Maia a. c. cu privire la representarea besericei câ actoru si câ inctu in cause procesuale, am onóre a respunde înainte de tóté, câ di­versitatea opiniuniloru validitate in tem- pulu din urma in decisiunile foruriloru ci­vile, ingreunéza in câtu-va deslegarea ace- loru întrebări. Cu tóté acestea me voi ni- sui după pucin’a mea pricepere si espe- rinti’a făcută la oficiulu archidlecesanu, a le deslega cu claritatea posibila.

Spre scopulu acest’a aflu a fi de lipsa, se se lamurésca mai antaiu statul u ces ti unei.

Cându Magnifíeenti’a Vóstra amintiţi representarea besericei gr. cat. in cause procesuale, eu credu, câ intieleereti sub acésta espresiune representarea singurati- celoru comune gr. cat. cu privire la ave­rea loru in bani, naturalie, realităţi şi in diferite drepturi.

Restringer>du-se conceptulu »beserica« la denotarea »comunei besericesci« si res­pective a »averei besericesci« din acésta comuna, eu sustienu, câ după prax’a din Arhídíeces’a nóstra, confirmata si prin sta­tutele (§ 22), cari in tinu esemplariu se alatura aci sub ./., comun’a besericésca trebue se fin. representata in iote afacerile in terne si esierne p r in curatoratu lu bese- ricescu.

Déca inse curatoratulu represinta co­mun’a besericésca in iote a facerile ci in ­terne si esterne, urmézi in modu necesariu, câ tot curatoratulu trebue se o represinte si in afacerile procesuale, ceea-ce numai asia se póte intemplâ, decâ curatoratulu este actoru o r i inctu in aceste afaceri procesuale.

Cumcâ curatoratulu are dieptulu a representă comun’a besericésca in afaceri procesuale câ >>ctoru se vede si din prn- cipiulu adoptatu de canonisti, câ adeca astadi episcopulu nu este administratoru u inmediatu alu averiloru besericesci din singuraticele comune besericesci, ci numai inspectorulu supremu alu acelor’a, si câ administratoruiu bunurilor beneficia i este insusi beneficiatul », ér’ alu bunuriloru be- sericesci curatoratulu. (Dr. Ratiu : Dreptulu canon. 669.)

Precum inse tutorulu, care adminis- tréza averea u d ui minorenu, are dreptulu de actoratu in căuşele procesuale referi- tórie la averea minoreauiui, tocmai asia trebue se aiba dreptulu de act *ratu si cu- ratoratulu, care administréza averea be-e- ricei, căci elu stâ tocmai in asia relatiune cu averea besericei, in care stă tutorulu catra averea minorenului.

Dar adeverulu celoru sustienute de mine cu privire Ja dreptulu de actoratu alu curatoratuiui, apare si din impregiu- rarea, câ la noi de muiiu lempu esista unu leliu de autonomia iocala a singura- ticeioru comune besericesci, in virtutea careia tó re afacerile interne si esterne ale respectivei comun© so representă de cura­toratulu besericescu, alesu de adunarea generala a comunei besericesci, controlatu de acea-si adunare generala cu privire la administrarea averei besericesci, si supra* inspectionat-u de oficiu u protopopescu şi i de \ren. Ordinariatu.

Altcum chiar si Magniíieenti’a Vóstra afirmaţi, câ in afaceri de bani, a ca-prii manipulare cade in competinti’a curatora­tuiui, se primesce si curatoratulu câ ac­toru, fara de plenipotentiâ dela Episcopii. I

Insa dupace curatoratulu ia noi este j competentu a administra şi n anipulâ nu j numai banii, ci si cealalta avere beseri- j césca, care se afla in realii Aii. ori nescari j drepturi, eu nu precepu, pentru ce se nu | se primésca curatoratulu câ actoru si | atunci, cându este vorb’a si de acésta avere in cause procesuale.

Déca inse beserica si respective ave­rea din cutare comuna besericésca gr. cat. póte fi representata prin curatoratu câ actoru, atunci de sine urmeza, câ beseric’a ace’a, póte fi representata pr:n curatoratu si câ rnctu, căci mimai acel’a, care póte fi act*»ru cu privire ia unu obiecţii de pro- cesu, póte fi si inctu cu privire la acei’aşi obiectu.

Câ inctulu in căuşele procesuale re- feritórie la bunurile sau averile besericesci din singuraticele comune, este curatoratulu si nu episcopulu, se vede si din ace’a iiii- pregiurare, câ de 8 ani, de cându ur- marescu raersuiu afacerilor la ofkiulu archidiecesanu din Biasiu, numai dóue ca­şuri s’au datu, câ insusi Escelenti’a Sa Dornnulu Metropoiitu se fia inactimiatu pentru o pretensiune mi Dat a in contra

averei besericesci din o parochia gr. cat. si si acâst’a s’a intemplatu numai in anulu curentu, candu nesce privaţi din Siercai’a represintati prin advocatulu Demianu din Brasiovu au cerutu recunâscerea dreptu­lui de proprietate la nesce parţele, cari dela comassare inedee le-a folositu bese­ric’a gr. cat, din Siercai’a. Caşurile aceste d<5ue s’au parutu tuturor neobicinuite, si pentru ace’a s’a scrisu Vicariului dela Fa- garasiu, de care se tiene parochi’a Sier­cai’a, se impună curatoratuiui de acolo, ca elu se incredintieze aperarea besericei unui advocatu. Curatoratulu a incredin- tiatu aperarea besericei advocatului Micu, carele insa a facutu cunoscutu Escelentîei Sale, câ plenipotenti’a data densului de curatoratu nu este suficienta, ci se recere plenipotentiâ dela Escelenti’a Sa. De aci apoi s’a comisu Vicariului foraneu, câ in numele Escelentiei Sale si a besericei din Siercai’a se dd advocatului M>cu plenipo­tenti’a poftită, si in casu de lipsa se ad- manueze advocatului spre intrebuintiare si script’a, cu care densulu (Vicar iul u) a fbstu msarcinatu cu estradarea acelei ple- nipotentie.

Din celea desfasiurate pana acum, cred, câ este destulu de evidentu, câ cu­ratoratulu are dreptulu preste totu de a reprezenta beseric’a din cutare comuna besericâsa atâtu câ actoru câtu si ca inctu.

Dela acâsta regula generala s’a fa­cutu de comunu esceptiune numai in ca­şuri de comassare si segregare, In caşu­rile acestea interesele besericei si scâleî din cutare comuna, unde s’a intemplatu camassarea sau segregarea, nu le-a repre- sentatu curatoratulu, a cărui membrii câ proprietari in comuna erau interesaţi, ci pe bas’a incunoscientiârei primite din par­tea Ordinariatului dela respectlvulu Tribu- nalu, representarea intereselor besericei si a scâlei s’a incredintiatu unei altei per sâne si de comun portatoriului oficiului protopopescu, in a cărui tractu se afla res­pecţi v’a beserica ori scâia.

Dupace am lainuritu după potintia întrebarea, câ cine represinta beseric’a câ actoru si ca inctu in eause procesuale, credu, câ nu va fi superflu a mai adauge Inea unele observatiuni.

Dreptulu comunu prescrie, câ numai cu concesiunea Episcopului, care este ins­pectorulu averilor besericesci, pot. adminis­tratorii bunurilor besericesci se incâpa pro­cese pentru drepturi referi târie la acele averi. yDr. Raţiu: Dreptulu canonicii, pag. 670), pentru ace’a §. 24 din statutele des­pre administrarea averilor nâstre arhidie- cesane impune curatoratuiui obligaţiunea, câ in cause bagatele se nu incepa proeesu fara de s irea oficiului protopopescu, âr* in cause mai mari fara de scirea si învoi­rea Ordinariatului.

Din aeâsta restrictiune se nasce în­trebarea, câ ore curatoratulu detoriu este a dovedi înaintea forului civiiu învoirea Ordinariatului de a se începe proce«ulu?

La acâsta întrebare respundu, câ dosi curatoratulu nu ar fi detoriu a dovedi acesta învoire înaintea ferului civiiu sau cu plenipotentiâ sau cu rescriptu dela Ven. Ordinariatu, căci prin ace’a restrictiune după pararea mea nu se ie curatoratuiui dreptul de a representă beseric’a câ actoru si câ inctu, adeca dreptulu, ce-iu are in calitatea sa de administratorii si in virtu­tea §-iui 22 din statutele nâstre arhidie- cesane, totuşi fiendu de lipsa pentru buna suprainspectiune si delaturar a unoru daune eventuali, câ Ordinariatulu se aiba notitia previa despre cele ce se intemplâ in averile besericesci, preste totu se iace curatoratulu responzabilu pentru daunele, ce ar’ urma din portarea procesului, ce l’ar face tara de scirea si invoirea Ordi­nari a tulul.

Respunsulu acest’a s’ar pare incatu-v’a a stâ in contradicere cu prax’a, ce aince- putu a se introduce m ai de cu rvn d u ia forurile civile, caii adeseori ceru dela cu­ratoratu, se-si dovedesca »dreptulu« de a începe procesulu (pereihetdsi jog) cu pie nipotontia dela Ordinariatu.

Fiindu-câ prax’a acâst’a ioca ’si are partea sa cea buna, eu nu me voiu nizui a o combate, numai ’mi esprimu dorinti’a, câ se se introducă câtu mai curundu nesce principie stabile in privinti’a arâst’a la to­rurile civile, pertru-câ si no se ne potemu orienta. La totu caşulu după parerea mea, nu ar trebui se se introducă prax’a, câ pentru t-6te certele si neintielegerilo aitor’a cu privire la averea beseriresca din cutare comuna se figureze totu d aun’a numele Episcopului ori ca actorii ori câ inctu.

Alu Magnificertiei VostreM u s iu , in 31/5 1890

totudeaun’a dovotatu

D r. Aug. Bunea , s ecret ar iu in etr op ol i ta n u.

I Convocareij Despărţământul F ă g ă ra ş al reuniunii j învăţătorilor din Arhidieceza gr.-cat. de Alba Iulia şi Făgăraş conform §-lui 21 din statute îşi va ţinea adunarea de primă­vară Duminecă la 8 Maiu st. n. a. c. în comuna Cohalm, la care avem onoare a in­vita P. T. membrii, precum şi pe toţi bine­voitorii învăţământului poporal.

Program: ,1- Participarea la serviciul divin oficiat în biserica gr. cat. la orele 8 dimineaţa. 2. Azistarea la examenul, ce se va ţinea cu elevii şcoalei locale. 3. Des­chiderea şedinţei şi cetirea apelului nomi­nal. 4. Alegerea comisiunilor: a) pentru apreţiarea examenului, b) pentru încassa- reâ taxelor şi înscrierea de membrii. 5. Di- zertaţie economică prelucrată de loan Co- cişiu. 6. Dizertaţie pedagogică cu titlul: »Educaţia morală« cetită de înv. I. Stroia. 7. Chestia înfiinţării orfelinatului pentru copii de învăţător. 8. Cetirea procesului verbal luat în adunarea de toamnă. 9. Ra­portul comisiunilor esmiss sub pct. 4. 10. Eventuale propuneri 11. Defigerea locului pentru adunarea viitoare. 12. Alegerea a- lor doi membrii verificatori şi închiderea şedinţei.

V a d , la 20 Aprilie st. n. 1910.Biroul despărţământului.

Octavian P o p p , lo a n Cocişiu,preşedin te . notar.

Reuniunea învăţătorilor gr.-cat. din desp. R a d n o th -le rn u t aparţinător arch. Alb i-Iulia şi Făgăraş pe baza § 21 din statute îşi va ţinea adunarea de primă­vară în 5 Maiu st n. a. c. în lernut pe lângă programul obicinuit. La care adunare sunt Invitaţia participa toţi membri despărţă­mântului şi toţi aceia, cărora le zace la inimă cauza şcolară.

Somostelke-Futas, la 18 Aprilie 1910D . M u n te a n ,

preşedin te .B a siliu V . P o p a ,

n o ta riu l desp.

Numeri jubilări de-ai >Gazetel<s-au pus din nou în vânzare în librăria Mureşianu, în urma avizului procuraturei din Târgul-iYlureşului, prin care ni-se aduce la cunoştinţă anularea confiscărei acestui număr reînapoindu-ni-se şi numerii con­fiscaţi. Preţui unui exemplar 1 cor. 50 fii. plus porto.

JLTIME ŞTIE!.w

Târgul-Murăşnlni, 20 Aprilie. Adu-narea de eri a comitatului Murăş- Turda a hotărât cu un vot majoritate instalarea oouloi fişpan Erdosdy. Con­tra instalărei s-au dat 108 voturi, iar pentru 109. Contra au votat toţi func­ţionarii comitatului în frunte cu vice- şpanul. Adunarea a fost foarte zgo­motoasă.

Budapesta, 20 Aprilie. Expreşe- dinteie Roosewelt a părăsit azi uoapte Budapesta iuâud drumul spre Paris.

Petersburg, 20 Aprilie. Aici au test arestaţi 12 oiiţeri funcţionari ai Curţei. Arestările sunt îu legătură cu descoperirea unui complot contra vieţei ţarului. Conjuraţii plânuiau crearea unei noui organizaţii revolu­ţionare militare. Neaşteptata desco­perire a produs mare consternare la Curtea ţarului. Faţă de ţarină se păs­trează cel mai strict secret asupra acestei afaceri.

Proprietar : Dr. Aurel MnreşiantL Succesorii.

Redactor respons,: loan Spuderca.

V ili Kocbgasse Nr. 29 — VienaCon s n lta ţ iu n î

,rs celebrităţile medicale, cu specialiştii de fa facultatea de medicină ain Ifiena,

Telefon nr. 17065.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S IL* V A N I E I Nr. 78- 1910

Grand Hotel „SAVOY“Budapest, VIII. l6zsef-Koi*ut 16

în nemijlocită, apropiere de „Nemseti szinhâz“.

Cel mai frumos şi mai modern hotel din capitală. 120 de odăi şi saloane. încălzire centrală cu aburi, lumină electrică. Ascensor. Apă rece şi caldă în toate odăile. Odăi dela 3 cor.

- -.— în sus. Sufragerie de primul rang. . ______ r

Fabricile unite de Parchet soc. pe acţiiBudapest V., Lipot-körut 93.

Furnisează ori-ce cantitate de parchete de stejar şi de fag, aşezate sau neaşezate, în modele dela cele mai simple pănă la cele mai bogate, cu preţurile cele mai ieftine.

Pentru Ardeal a se adresa la representantul nostru

Ingineur A. Hirschfeld, Teutschgasse 2 — 4.Sibiiu — Nagyszeben.

írülUár.î llÜfj;mIMfJî lm

t§irâ;Un

Farmacia şi labora­torul chemic al lui

HEGYESIÁRPÁDH áp o ln ok m on oa to r.Comitatul Solnoc-Doboka.

Farmecul, Nobleţă şi Frumseţea unei Doamne îl dă numai lin obraz frrmos, care se capătă folosind

,Crema Katinka“-Crema pregătită de mine vindecă

cu siguranţă petele de ficat, Coşite, Pistrui de pe suprafaţa pielei, e liberă de orice metal stricărios, "u conţine Kali-carbonat ca cremurile publicate cu multă reclamă şi aşa nu causează dermatită, ci se lipeşte de suprafaţa pielei şi în câteva momente se usucă nutreşte pelen, umple faţa împrumu- tându-i o coloare fiină.

„Săpunul Katinka“.E perfect liber de mate. ii strică-

cioase cu un maximul conţinut de fiere, pregătit cu parfum plăcut de roze, nu iriterză pielea feţei, ci o face de o curăţenie strălucitoare, mulţu­mită compoziţiei norocoasei

„Pudra Katinka“-Fiecare damă e datoare să--i cruţe

şi apere pielea feţei! Ca efectul obţi nut cu „CREM A K A T IN K A “ să poată fi păstrat, înainte de a merge la aer liber, binevo’ţi a Vă pudra faţa cât de bine.

„PU D R A K A T IN K A “ e liberă de orice me'ai nu conţine colorile albi- toare stricăcioase ce să află în fiecare pudră, ci e compusă din materii iuo- cerite, din praf cU urez şi parfumată cu oieiuri de roze.

,Spirtul de păr Katinka“-Cu o mulţime de dectaruţium mul-

ţămitoare şi recunoştinţe pot adaveri, că după folosi "ea abia de o săptămână a „SP IR T U L U I DE PĂ R K A I IN K A “, căderea pârului cauzată de orice morb ce slăbeşte rădăcinile perilor încetează cu desăvârşire.

După folosirea abia de câte-va zile a

a*1«a«a89«*zs

„Crema Katinka pentrn conservarea flneţeimânilor

erosiunile dispar şi pelea mâniior de­vine netedă şi moaie

înainte de întrebuinţare crema, să se spele manile cu „săpunul Ka­tin k a “ şi apoi uscate a se unge cu un strat subţire de cremă

Preţul unui borcan de „Crem a K atinka“1 cor.

„ „ bucăţi de săpun Katinka 8 0 f.„ „ cutii de pudră Katinka I 20 c.„ „ flacon de sp irt de per

Katinka 2 corn n r de crem ă pentru

conservarea fine ţe i m anilor I cor.

Se află în farmacia lui Hegyesy Árpád în Kâpolnok-Monoştor, comi- t tul Solnok-Doboka şi la Or. Egger Leo şi Egger I. Nádor, Budapesta »T. Vác’ kőrút 17.

Vinari de dealvânzare. Vin de masă 32 kr. Vin vechi foarte bun dela 50 kr. litru în sus, la E- nianuel Schifnoszka, învăţător în Versecz Un gări a de Sud 968. 1—10

î i -

t i

3 3 J & .1 LîiiiiniiiiiiiiiiiiiHiiiHiiiiinuiiiiiiiiiiniiiiiiiiiniiiiniiiiniiiiniiiiiiiiiiiimiiii

F A R M A C iS T llL U 1A. TBERBY

Scutit prin lege-

Alleinechterßalsamaus der Schutzengel-Apotheke

tfesA.Thierry inPregrada

bei Rohitsch Sauerbroan,

-Singurul veritabil cu călugăriţa ca marcă de scutire.Are efect sigur la toate boalele organelor ue respiraţie, u»st% de flegmă, râguşală, catar de gâtlej, boale de plămâni, sirâr- ciuri de stomacn şi alte dureri de sfcomah, aprinderea tuturor organelor interne, lipsa de apetit, mistuire gre». mgrăşa e etc. Estern la tosţte dnrerile de gură, durere de dinţi rene de ar­sură, junghiuri, bube special influenţa etc 12 sticle mici sau 6 duple sau o sticlă de familie specială, pentru călătorie Coroane A.

A l i f i e d e c e n t i f o l i i a f a r m a c i s t u lu isingura veritabilă, de efec^ surprin­zător sigur chiar şi la răni vechi, cancer, umflături,, răriiri, aprinderi,

picioare slaba, abscese, depărtează toate corpurile străine, face — adeseori de prisos operaţii dureroase, ii dose C o r * 3 * 6 6 —

Să se adreseze la i

FARMCIA-INGERUL PROTECTOR a Ini A. TIERRY în Pregraial â n g ă R o liit s e ln .

Depozit Central la farmacia 10S. t. TOROK, Budapest.

A. TIERRY

Ü6K

institut de credit si economii6societate pe acţiuni Sibiiu. FILIALA MUREŞ-OŞORHEIU.

Anunţăm începerea activităţii insti­tutului de credit şi economii »Lumina« —r Filiala Murdsosorhein Strada deak Ferencz Nr. 1 care se ocupă cu toţi râmi de ope­raţiuni de bancă.

Priraesce depuneri spre fonctiflcare cu 4% — 4'/2% şi cu 5% după mărimea sumei. —

Acorda înprumuturi bipotecare cu 7% \

asemenea şi împrumuturi pe cambii şi pe cambii cu acoperire hipotecară cu 7% şi 8% •’

Dă înprumuturi de cont curent cu a- coperire de hârtii de valoare notate la j bursă, precum şi înprunuitur« de credite j personale pe lângă obligaţiuni cu cavenţi. j

Sprijineşce ori ce afaceri folositoare, j — economice, comerciale şi industriale. —

909 i—s „Direcţiunea“

Totală nimicire a

şoarecilor şi cloţanilor.Esto ii)t.*riidevăr o binefacere a

scăpa, de şoareci, mai ales.de scâr boşii oloţani care fac pagube. Cine doreşte acvasta să se adreseze cu înciedere la Ş t e fa n D e e r , Bfr- şov, Strada neagră Nr. ÎS.

1 Dosă cu 3 şi 5 coroane. 1 Dosă mică numai pentru Braşov 2 coroane. 977,1-13

== Asigurare! =O bancă de asigurare populara

caută ectlisitori capabili pe lângă si- Iar fics şi provisiune. Pentru începă­tori neversaţi în afacere retribuţie după cualificaţiune. Oferte cu refe­rente şi copii de atestate să *e tri­mită sub cifre „PO PU LA R “ la ad- ministraţbiunea acestei foi. 945,1—6-.

Dr. Friedrich FiltschOperateur diplomat

Specialist de boale de o hi şi dinţi, ordoneâză în fiecare zi dela oarele 10— 1 şi dela 2— 4 Strada vămii 13

-■ eiagiul Í.---- -------------

din B R A Ş O V , se p o t p ro cu ra

toate cărţile literare nou apărute,atât de aici dela noi, cât şi din România, precum şi

\ toate Bibliotecile, cum sunt: Biblioteca Minerva, Biblio­teca enciclopedică Socec şi Biblioteca pentru toţi.

Toate neeite enstă ă 30 b a n i ex eoni p i a ru l.O

Cursul Ja bursa din V îena»Din 20/4 Aprilie n. 1910.

Re ui* ung. de i*u.r 47<u Re ut* ele corone ung. 4% . .L»pi. câJ . ter. ung. ui aur 3' *%. Lnpi. caii. fer. ung. în argint Bonuri rurale oroate-alavone napr. ung. cu premii

113 8092 50 82 3593 6594 50

217 -Logan pentru reg. Tisei şi Seghediîv 158 50Renta de Hârtie ausir. 44 ,,Renta de argint ausir. 4a/5o Renta de aur austr. 4v0 .Renta de cortine austr. 4%Bonuri rurale ungur« ■Losun dm 1860 . ,A-,;ţii de-ale dâncei ung. da credit Aoţd de-aie Bauoet auett. -ie uredic Aoţi dt-aie Bănoei autsro-.'».agISUpoUendori.............. . ,Mărci imperiale germane .London vista . . . .

94.55 94 55

117-75 . 94 60 . 84 95171.25808.25 665 50 1783. —

Ui. 10 ! 17 50

240.67 V

! Toate registrele de şcoală. Diverse hârtii de scrisori| dela cele mai ieftine pănă la cele mai fine.

! Hârtie de cancelarie, c o n c e p t , * - a £ ” * i » ^ . c“ a,e Diverse Converte dela cele mai mici până la cele mai mari.

Albume de poesii şi de Cârti poştale.CĂRŢI de RUGĂCIUNI, frumos legate

MODELE pentru pictat. Diverse NOTIŢEdela cele mai ieftine pănă la cele mai fine.

CĂRŢI DE VISITĂ MODERNE,cari se şi tipăresc înâatâ.

BILETE FR UM O ASE PfOOEKNE pentru Invitări, Logodne, Nunte şi Baluri,

şi alte multe lucruri aparţinătoare unei Librării bine asortate.

Gomandele din afară să esecută prompt şi iute.

Cursul Pieţii Braşov.Om 17 Aprilie n 1910

B *n cij o te rom. 0 u m p. 18 92 Vând.Argint român v 1 80 ,.ire turcesoî „ 21 b<J>cii8. fono.Albiri:-) 5% 100- — ,ivibU; Ruaesoi 254*—Nap olt ondori. U.OoMalheni U .20 ţi ,iâros ■ iiiuxe “ „ 117 30 -

Tipografia A. Mureşiauu, Hr. şov.