' REDACŢIUNEa Î"™'Aiiinistraţianea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30Scrisori nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscripte nu sere-

/trimit. I N S E R A T E : se pri Ac* Administraţlune Braşov şi >* următoarele BIROURI de ANUNJURI : In Viena la M. Dukes Nachf, Heinrich Scha- lek, Rudolf Mosse — In Bu­dapesta la Ekstein Berndt lnlius Leopold Blockner I. Preţul inserţiunilor: o serie garmond pe o coloană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învo­ială. RECLAME pe pag. 8-a.

A N U L L X XIIITelefon Nr. 226.

ZIARUL APARE IN £122. fiecare ziAljonâinsiiîsîîsiiîni Anstro-Ungaria:Pe un an 24 C. pe 6 luni 12 C. pe trei luni 6 C. Nrii de Dumineca: 4 C pe an.Pentru M m şi străinătate:Pe un ac 40 franci, şase luni 20 fr., pe trei luni 10. Nrii de Duminecă 8 fr 1 an.Se prenumără la toate ofi­ciile poştale din lontru şi dinafară şi la domnii colec­tori. — Abonamente pentru B R A Ş O V : A D M IN IS T R A - Ţ1UNEA în P IA Ţ A -M A R E târgul Inului Nr. 80. etagiul I. pe an 20 C. pe şase luni

— 10 Cor pe trei 1. 5 Cor- —

Nr. 53. Braşov, Loni-Marţi 16 (29) Martie 1910.

De-ale partidelor maghiare.In zilele Paştilor apusene s-a ţi­

nut o mică pauză în campania elec­torală. Corifeii partidelor şi candidaţii de deputaţi şi-au petrecut o zi-două In cercul familiar şi aşa agitaţiile electorale au mai contenit.

Unele din partide însă au ţinut «â clarifice şi să orienteze pe ale­gători tocmai la serbâtorile Paştilor, despre planurile şi străduinţele lor.

Nu mai puţin decât trei partide şi-au publicat, fiecare câte un pro- gram-manifest cătră alegători, iar despre al patrulea partid, cel al lui Iusth au ieşit la iveală, chiar în preajma serbătorilor, unele destăinuiri nu prea favorabile din punct de ve­dere politic.

Aceste sunt evenimentele cam­paniei electorale — din zilele de săr­bători.

Partidul lui kossuth a lansat un manifest electoral, partidul poporal 8-a adresat în o proclamaţie cătră ce­tăţenii alegători, iar agrarienii, sau mai corect zis, feudalii au lansat şi

!ei un program electoral separat, sub­scris de conţii Károlyi Mihály şi Des- sewffy Aurel, de fostul ministru Da­rányi şi de alţii. v

Fiecare din aceste partide îşi urmăreşte câte un, scop ascuns, pe care voiesc să-l acopere prin punc­tele şi enunciaţiuniie bine sunătoare din program, dar cari puţin s-ar va­lora, chiar să ajungă la putere aceste partide.

Aşa d. e. agrarienii feudali pro­mit, că vor lupta ca poporaţiunii rurale să i-se creieze aşezăminte culturale, economice şi de binefacere, vor com­bate uzura de pământ, vor stărui să se voteze sume de ajutor pentru producţia agricolă, să se reformeze

legea comunală etc. Dar pe lângă aceste promisiuni frumoase, vedem

f pretenţia, ca reforma electorală jFOILETONUL »GAZ. TRANS.»

Noi stăm tăcuţi.Hol stăm tăcuţi... Prin umbrele ’nserârii B-apropie de noi sfielnic vântul,Şl parc-aduce-un cântec de departe...Noi stăm tăcuţi şi-i ascultăm cuvântul.' ii .

Şi ca o harfă tainică, pe care Cşoare-aleargă degete măiastre Tresar de vraja sfântă-a fericirii Şi cântă, cântă sufletele noastre.

J. Costa.

Ochiul diavolului.— Schiţă pentru o dramă. —

Sat mai frumos şi mai curat ca acela [il Cetăţuii nu s-a mai pomenit pe toată lulea Mărgelului. De departe casele albe biruite cu grijă, străluceau vesele, parcă jerau lipite cu omăt, printre livezile rpdi- [toare. Oamenii erau şi ei chipeşi şi zvelţi, fişa cum nu se mai văd decât prin unele Iţâtune aruncate în cine ştie ce văgăuni jale munţilor. îmbrăcămintea de târg nu

să se facă cu păstrarea heghemoniei ungureşti şi a dorinţelor' juste ale clasei agrare ungureşti.

Cari sunt aceste dorinţe juste le ştim dela adunarea din Budapesta, contra votului universal, unde chiar conţii iscăliţi în program au jucat rolul principal. „Dorinţele juste“ ale agrarienilor culminează în eludarea votului universal.

Dar mai interesant e cazul celor două partide independiste. Manifestul partidului kossuthist perhoreschează programul guvernului şi declară de începută iarăşi lupta perdru ideale. Ţine la programul ideal, care cu­prinde pretenţiile vechi 48 iste, dar face tot-odatâ şi un program practic în care ţine cont de posibilităţi şi declară principiul valorizării treptate a pretenţiilor din programul ideal. Programul practic e foarte moderat şi în chestiile principale e identic cu punctele de vedere ale lui Andrâssy şi TÎ8Z&. Programul ideal e nisip a- runcat în ochii publicului, iar princi palul e programul practic, caro nu­mai 48-ist nu e şi formează puntea pentru trecerea eventuală la putere, la guvern — visul de aur al frun­taşilor kossuthişti. In acest caz, pro­gramul ideal, de care să însufleţesc alegătorii kossuthişti, ar fi agăţat simplu în un cniu părăsit, ca o haină veche, netrebnică. Iată morala politică a partidului kossuthist!

Dar tot în aceeaşi lumină ne prezintă destăinuirile din zilele aceste pe justhişti.

După şedinţa sângeroasă a ca­merei, Iusth a atacat presa m ghiară pentru comentarele ce le-a făcut la cele întâmplate.

Răspunzând la atac, „P. Lloyd“ respinge expectoraţiunile lui Iusth, apoi continuă :

>Poate eă Iusth a cutezat să atace presa, din cauză că aderenţii lui, cu 8—10 zileînair.te de tristele întâmplări s-au oferit

pătrunsese încă pân-acolo, şi nevestele şi fetele se întreceau care de care în hor­bote şi ţesături, aşa că eşise vorba despre hărnicia lor, că o fată din Cetăţuia era în stare, ca în poveste, să îmbrace cu fusul ei o casă de împărat.

Dar podoaba cea mai de preţ de care erau mândri Cetăţuienii. era mai cu samă biserica, împrejurul căreia căsuţele albe se strângeau ca puii nevinovaţi în jurul unei cloşti. Şi er?u evlavioşi oamenii, şi asta nu atâta de frica lui Dumnezeu, cât de dragostea şi sfiala pe care o aveau de preotul lor Rafailă.

De douăzeci do ani de când îl hiro­tonise mitropolitul şi-l trimisese pe aceste meleaguri ca să păstorească turma lui Dumnezeu, nimeni nul auzise spunând un cuvânt de ocară sau de blăstăm.

Priceput, în atarâ de ale bisericii la toate, fiecare găsea ia ei şfstul de care avea nevoie, fie )a muncile câmpului, f i e la rându ala vitelor ori a stupilor, fie la altoirea şi sădirea pomilor. Pricinaşii lă­saseră drumurile jude* ăţii şi bunaînţelegere domnea între toţi poporenii...

De dimineaţă, părintele după ce în­chidea biserica, cu poalele anterului în vânt, ca o pasere care stă să-şi iee sborul pornea grăbit din livadă în livadă, din casă în casă, din ogor în ogor, ici dădea

> guvernului pentru cooperare şi pentru a- cest serviciu au cerut portofolii ministe­riale. Au cerut dela acelaşi Khuen, pe care după ce le-a denegat cererea, l-au tocat în cap.«

„Magy. Hírlap“ l-a întrebat pe Khuen, pe telefoD, că ce este adevă­rat din cele susţinute de „P. Lloyd“ ?

s Khnen a răspuns, că în adevăr din partea justhiştilor a fost vorba de cooperaţie, în legătură cu ideia de a nu se disolva camera, ceea-ce însă nu corăspundea punctului de ve­dere al guvernului.

Din aceste manopere reiese clar şi duplicitatea justhiştilor. Se vede, că fiind vorba de a pune mâna pe putere, sunt gata a-şi părăsi intransi­genţa, ca care paradează în public, sunt gata a se alia în taină cu aceia,

I pe cari în faţa alegătorilor îi combat 1 cu cea mai mare vehemenţă.

Alt exemplu de morală politică de partid !

Vino odată votule universal, ca | sub regimul tău să se cureţe átmos- | fera politică de la noi!

Congregaţia comitatului Alba-inferioarăe convocată po ziua de 31 1. c.

Iusth în contra ziarelor maghiare.In consfătuirea de Sâmbătă a clubului in- dependist Iusth a criticat cu asprime zia­rele maghiare, cari au esploatat cu atâta patimă şi râvnă de câştig evenimentele din şedinţa de Luni a camerei, prezentând cele întâmplate drept lucruri ne mai po­menite în analele vieţii parlamentare. Zia­rele maghiare nu i-au rămas datoare şi protestând în contra declaraţiunilor sale, îl învinovăţesc că dânsul a contribuit mai mult în timpul de 3 ani, cât a deţinut pos­tul de preşedinte, la sălbătăcirea moravu­rilor parlamentare.

Scrisoarea lui Wekerle, adresată ale­gătorilor din Timişoara, prin care Ie notifică

că se retrage din viaţa publică politică, o viu comentată de ziarele maghiare. >AI- kotmâny« împărtăşeşte părerea lui Wo- kerle, care zice că nu vede încă zorile unei vieţi nouă politice şi că nu poate a- vea încredere Intr-un guvern, care se spri- jineşte pe greşelile regimului trecut şi nu pe principiile proprii. >Az Ujsâg« de altă parte răspunde lui Wekerle, spunând că întreaga ţeară consideră eliberarea de sub regimul coaliţiei de cel mai mare câştig în situaţia dată.

Campania electorală.In cercul Dobrei.

Ni-se scrie din Dobra, că comitetul naţional a candidat de deputat pentru ca­meră îu cercul Dobrei, pe vrednicul ase­sor din Sibiiu, Nicolae Ivan. D-l asesor îşi va desfăşura programul în Dobra, după conferenţa naţională, anume Duminecă în 10 Aprilie c. când va fi însoţit de d-nii Dr. VJad, Dr. Bontescu, părintele Moţa etc.

Românii din cercul Dobrei credem, că-şi vor face datorinţa naţională !

*

In Lugoj.

Românii din Lugoj au candidat de deputat pentru cercul Lugojului pe d-nul Dr. Vaier Branisce, directorul »Drapelu­lui«. Fostul deputat, protopopul Dr. Po- poviciu nu mai reflectează la mandat.

Ştim, că şirurile alegătorilor români din Lugoj şi din cerc sunt bine discipli­nate şi astfel credem, că alegerea candi­datului nostru va isbuti.

*

Din comit. Bistriţa-Năsăud.

Delegaţii pentru conferinţa electorală din Sibiiu ai comit. Bistriţa-Năsăud sunt r

In cercul électoral al Nâsăudului, or­dinari domnii: Ion Dologa, paroch în B.- Tiha, Dr. Victor Onişor, Dr. Octavian Uta- iea, suplent: Dr. Tudor Moisil, advocat. In cercul electoral al Bistriţei: ordinari d-nii : Dr. Demetriu Ciuta, Dr. Gavril Tripon, Dr.

o povaţă, colo punea mâna singur, din­coace lăsa o vorbă de mângâiere şi copii toţi se adunau împrejurul lui ca îrapre- jul iui Christos.

înalt, lat in spate, cu fruntea largă şi brăzdată cu o dungă de energie şi cu ochii scânteietori sub sprâncenele dese, avea toată înfăţişarea unui apostol fanatic din vremea celor dintâi creştini.

înfăţişarea aceasta blândă şi severă’ senină şi imperioasă îi făcea să fie iubit şi temut în acelaş timp. Nimeni nu în~ drăznea să i se pună împotrivă, ca de frica celor ce s-ar putea întâmpla dac& l-ar scoate din cumpătul lui stăpânit; avea ceva în figura lui, care destăinuia o ener­gie sălbatică, dar înfrântă printr*o voinţă de fier.

Şi toate mergeau bine în Cetăţuia.Dar într-o dimineaţă, când părintele

Rafailă era dus la târg, un nour de praf s-a ridicat pe drum în bătaia soarelui şi în nourul acela s-auzi un scârţăit de că­ruţă hodorogită şi treapăd de potcoave.

Sgomoaul căruţei se apropia mereu şi când. s-a oprit in faţa unei case goale, un jidov bărbos ca alt Moisi apăru, dând nourul într-o parte.

Oamenii erau la câmp, şi când s au întors spre seară la fereştiie casei goale

au stat minunaţi văzând tot soiul de sticle înşirate îu care se răsfrângeâ ispi-‘ litor lumina unei lămpi spânzurate înă­untru...

Unul câte unul au intrat să vadă şt dacă au intrat s-au înfruptat, căci un pă­hărel după o zi de munci' uu-i ucru mare. Iar dacă cei mai mulţi au plecat, alţii au zăbovit până noaptea târziu, — şi pentru întâia dată la ceasul acela, când mai în­ainte toţi dormeau buştean, uliţele inop- tate ale Cetăvuei au prins să răsune de chiote.

Lumina dela casa, unde se aciuiase jidovul mai luci câteva clipe în umbră*, verzie ca un ochiu de demon, apoi clipi, se făcu mică, păli ca o scânteie şi se în­tunecă.

A doua zi, când părintele Rafailă se întoarse de la târg, făcu ochii mari la ve­derea acestui musafir vânzător de otră­vuri. Şi dacă auzi cele petrecute peste noapte, îşi luă raniţa şi toiagul, şi încrun­tat, muşcându-şi barba, porni ţintă spre casa cu jidovul.

Cu toiagul bătu în uşă, un ie de-o parte şi de alta Moise îşi şi (intuise cutioarele de tinichea cu cele zece porunci. Uşa se deschise cii multă sfială. Un cap roşcat în care doi ochi fără gene sclipeau speriaţi se închină sărutând aproape pragul, şi

Pagina 2* G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

Vas. Pahone, suplent: Dr. Dión. Longin, advocaţi.

*

In cercul Ighiiului.

In cercul Ighiiului partidul nostru naţional a candidat pe vrednicul deputat Dr. Alexandru Vaida-Voevod. Contracan­didat este Dr. Szász Pál, fiul comitelui su­prem din Aiud, Szász Ioska

In cerc lupta va fi foarte aprigă, dat fiind, că alegătorii maghiari din cerc vo- îesc a trânti cu orice preţ po d-l Vaida.

In chestia aceasta iată ce i-se scrie »Tribunei în o corespondenţă din Aiud :

»Cuvântul de ordin de azi al tutu­ror partidelor maghiare, este: deputaţii români trebue strâmtoraţi; alegerea lor, prin orice mijloace, trebuie să se facă cu neputinţă, ca în noul parlament al ţării poporul românesc să nu aibă nici un ade­vărat reprezentant. Comitetul central ro­mânesc să iea b»no seama, că deşi faţă de toţi candidaţii noştri de deputaţi se vor pune în mişcare toate pietrile, ca să fie trântiţi, totuşi în locul dintâi excluderea vrednicului fost deputat al Ighiiului, a d-rului Alexandru Vaida este decretată de toate partidele maghiare. Ştim pozitiv dela loc competent, că în privinţa excluderii deputatului nostru Dr. Vaida s-a luat o deciziune unanimă. Faţă de d-sa va păşi de candidat în cercul Ighiului advocatul Dr. Szász Pál, fiul comitelui suprem a! A l­bei-inferioare.

»Fiind acesta un fapt incontestabil, comitetului nostru şi peste tot poporului i-se impune ca o datorie de demnitate şi de ambiţie ca Vaida să fie ales cu orice preţ«.

Diverse eandidărk

In Zălau partidul kossutbist a can­didat de deputat pe Lengyel Zoltán.

In Boroşineu candidatul kessuthişti- lor est Possert Fer. proprietar în Buteni al partidului muncii bar. Solymossy Lajos

In Aradul-nou a fost candidat Brett- ner Ernő, kossuthist.

Partidul lui Iusth a candidat în Arad pe Barabas Bela. El îşi ţine discursul de program în 17 Aprilie c.

In Baia-mare iusthiştii candidează pe Földes Béla.

In Pecica kossuthiştii au de candidat pe Vásárhelyi Dezső, guvernamentalii pe scriitorul şvab Herczeg Ferencz.

Din camera română.Astăzi se începe în cameră discuţia

generală a budgetelor, care după informa- ţiunile ziarelor bucureştene, promite a fi foarte interesantă, mai ales din cauza re­velaţiilor ce cuprinde »atât espunerea mi­nistrului de finanţe Costinescu cât şi ra­portul dep. Antonescu în privinţa unor abuzuri ale biurorilor ministerelor.

In raportul asupra budgetului gene-

ral al statului, se expune în mod clar si­tuaţia financiară a statului şi politica bud- getară a ministrului Costinescu.

Raportorul, făcând media cheltuielilor ordinare ale statului în cei din urmă cinci ani până la 1909, constată că {ele sporesc în mod fatal cu câte şase milioane pe an. Dar la acest spor normal se adaogă chel- tuelile extraordinare, cari din an în an sunt mai mari din cauza lipsei de sinceri­tate a budgetelor.

Ori cât d-l Costinescu şi-a dat silin­ţele să facă un budget sincer, biurouriie ministerelor n-au .voit să înţeleagă şi în loc să prevadă in budget toate cheltuelile indispensabile recurg în cursul anului la cheltueli extraordinare, cari trebuesc aco­perite. Acest abuz va fi stârpit ide acum înainte, întrucât cheltuelile extraordinare din trecut se prevăd acum iu budgetul de cheltueli.

Budgetul de cheltueli e sporit în vii­torul budget cu aproape 20 milioane din cauza anuităţilor noului împrumut, anui­tatea rentei pentru cumpărare de păduri delà Cassa Rurală şi anuităţile datorite de 6 judeţe creditului judeţean pentru li­nii ferate în construcţiune, în total 10 Vj milioane.

Budgetul ministerului de războiu de asemeni a fost sporit cu cinci milioane, astfel că în exerciţiul viitor acest budget se prezintă cu peste 61 milioane ia chel­tueli. Şi în această ordine de idei rapor­tul constată, că în cei din urmă trei ani budgetul ministerului de războiu a fost sporit cu peste 12 milioane. In adevăr, în 1907 acest budget era de 48. 75 mili­oane lei.

*

In şedinţa de Sâmbătă a camerei dep N. lorga şi-a desfăşurat interpelarea sa privitor la modul neserios şi păgubitor cum s-au făcut reparaţiuniie monumentelor istorice de cătră d-l Leconte de Nouy.

In răspunsul dat interpelatului mi­nistrul Haret face istoricul restaurărei mo­numentelor istorice, pentru cari Regeie Caroi a dat timp de 8 ani 237,000 lei şi spune că d-sa nu putea schimba o situaţie, care datează de 3Ü ani şi ca atare nu pu­tea da ordin d-iui Lecomte să înceteze lucrării© d-sale.

Carrera a luat la cunoştinţă răspun­sul ministrului.

Adunarea generală a „Albinei“ .Sibiiu, 27 Martie n. 1909.

> Albina*, institut de credit şi econo­m ii in Sibiiu şi-a ţinut Sâmbătă ia 26 Martie a. c. a XXXVII a adunare gene­rală ordinară în prezenţa a 49 acţionari, reprezentând 4988 acţii cu 681 voturi. Adunarea a prezidat-o prezidentul con zi fiului de direcţiune d-l lostf St. Şuluţu, a- zistat In calitate de notar de d l D r Tib. brediceanu, iar ca verificatori ai procesu lui şi totodată scrutinători de alegere au

funcţionat d-nii 1. A. de Preda şi Nicolae Togan.

Adunarea generală a luat spre ştire raportul consiliului de administraţie, con­form căruia în anul 1909 a fost dusă în depiinire urcarea capitaîului social la 3 milioane cor. şi transformată filiala »Ra- coţanei« din Mediaş în o agentură a »A l binei«. Agentura aceasta în urma desvol- tării îmbucurătoare, ce a luat, va fi în cu­rând transformată în filială.

Cele două filiale ale institutului din Braşov şi Lugoş au operat în anul expi­rat în condiţii satisfăcătoarea. La profitul net de 405,160 cor., au participat filiala din Braşov cu 93.183 cor., iar cea din Lu­goş cu 27 195 cor.

Mişcarea cassei a fost în anul 1909 de 133.366,414 cor., reverimentul în con­tul de giro al Băncii Austro-Ungare ».e 29.736,993 cor.; iar al prima-notei de 86.884,105 cor. Fondul de pensiune al funcţionarilor, care a avut erogaţiuni în sumă de 18.288 cor. u crescut cu 38 224 cor. ?a 631.660 cor.

După cetirea şi a raportului comite­tului de supraveghiare adunarea generală a aprobat bilanţul prezentat şi a dat atât direcţiunii, cât şi comitetului de suprave­ghiare absolutor pentru gestiunea lor pe an ui expirat.

Profitul net de 405,160 94 cor. s-a hotărât a se îrapărţ', conform propunerii direcţiunii, precum urmează:

Dividendă şi supradividendă 255.000 cor. 20% tantiemă statutară membrilor direcţiunii, comitetului de supraveghiare şi funcţionarilor institutului 55.53216 cor. Remuneraţia1 .funcţionarilor fără drept la tantiemă şi servitorilor 3.080. Pentru sco­puri culturale şi de binefacere 20.000 cor. Fondului general de rezervă 40.000 cor Fondului de pensiuni al funcţionarilor15.000 cor. Fondului special de rezervă re­stul de 16.648*78 cor.

Dividendă anului 1909 a fost deci fixată cu 20 cor. de acţ'e şi se poate ri­dica imediat după adunarea generală.

Prin dotaţiunile de sus au crescut:Fondul general de rezerva la 540 000

cor. Fondul special de rezervă la 187,981‘51 cpr. Fondul de pensiuui ai funcţionar ior la 664.660 cor., iar sumele donate de »A l ­bina« deia înfiinţarea sa până la 31 Dec. 1909, pentru scopuri culturale şi de bine­facere ia 342.122-52 cor.

Suma de 20.t 00 cor. destinată pen­tru scopuri culturale şi de binefacere s-a împărţit coniorm propunerii direcţiunii în modul următor :

1. Rata VI din suma de 10 000 cor. vota â la fondul pentru întregirea ia 8 ci -e a gimnaziului gr,-or. din Brad2.000 cor.

2. La iondul mesei studenţilor, înte­meiată şi susţinută de institut 6.000 cor.

3. Asociaţi unii pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român: a) la fondul »Muzeului etnografic« 1.000 cor. b) la fondul »G. Bariţiu« 1.000 cor.

4. Şcoalei pentru economia şi indus­tria de casă a Reuniuuii femeilor române din Sibiiu 1.000 cor.

5. Şcoalei elementare de fete a ace- leiaş reuniuni 6u0 cor.

6. Reuniunii române de muzică dir. Sibiiu 200 cor.

7. Reuniuuii române de agricultura din Sibiiu 200 cur.

neştiind cu cine are a face, pofti bun ve­nit în prăvălie

Părintele însă, fără vorbă multă, îl întrebă răstit de hârtii, dar după ce se uită la ele se încruntă, i le aruncă pe tej­ghea şi eşi trăgând uşa după dânsul.

Mare a fost mirarea oamenilor când văzură că popa lor, îşi pune iarăşi caii la brişcă şi porneşte înapoi la târg ca o furtună.

Dar seara oehiul verzui de diavol se aprinse iar, Împrăştiind licăriri ispititoare în şiragul de sticle de după ferestrii şi «chiotele mai multe de data asta, turbu­rară pacea patriarhală din satul aceia tih­nit unde casele albe dormeau sub lună, împrejurul bisericii, ca nişte pui sub ari­pile unei cloşte ocrotitoare.

Părintele Rafailă se întoarse mai în­tunecat de cum plecase, căci de-asurda se dusese la târg şi umblase pe la cei mari ea să ceară izgonirea diavolului vânzător de otrăvuri.

De-atunci o luptă îndârjită începu. Şi când veni sfânta Duminecă clopotele sunară mai imperios ca nici odată, se ve­dea că o mână pornită le trăgea, sunetele umpleau văzduhul, cădeau peste case se împânzeau par-că vroind să cuprindă tot satul ;ntr-o mreajă de unde sonore.

Simţind ca un glas de dojana, pupo renii înţesară biserica, şi după liturghie, suit în amvon, preotul le vorbi aşa cum nu le mai vorbise el nici-odatâ. Le spuse primejdia ca~e-i pândeşte, blâstămul care-i paşte, le zugrăvi în cuvinte de foc osânda care-i aşteaptă. Şi aşa de frumos le vorbi popa Rafailă, că oamenii îşi plecară ruşi­naţi capetele pletoase şi se jurară în ei să nu mai calce piagul jidanului. Iar după ce închise biserica, luă casele la rând şi cu duhul blândeţei vorbi fiecăruia ca un tată ce li-era. Şi toţi făgăduiau cu bună credinţă, că au să se îndrepte şi n-au să mai asculte ispita necuratului.

Dar ochiul diavolului se aprinse din nou şi în seara aceea şi a doua şi în toate serile, lntâiu sfioşi, cotind pe hudicioare, strecurându-se pe sub garduri, oamenii unul câte unul o sbugheau în cârciumă, apoi pierdură ruşinea şi pe zi ce merge, se făceau tot mai beţivi, uitând de făgă- duelile ce le făcură părintelui.

O larmă necontenită turbura liniştea satului aşa de tihnit în altă vreme. Mun­cile se făceau cum da Dumnezeu: bătăi se încingeau şi mulţi durmeau acum prin şanţuri sau pe unde-i biruia fumul ra­chiului.

Aşa a trecut vremea până într-o noapte, când părintele Rafailă, care nu mai

avea somn, nici astâmpăr de câteva zile, stând şi socotindu-se cu el, îşi luă cheile şi deschise biserica.

O candelă, în care lumina ardea cât un sâmbure de mac, clipea în faţa alta­rului.

Slujitorul lui Dumnezeu căzând în genunchi în faţa Maicei Preciste, stătu cât stătu, îşi tăcu o cruce mare şi apoi cu paşi grei şi măsuraţi, ca un om bine ho­tărât, se întoarse în casă, desprinse puşca din cuiu şi, ocolind printre grădini, apăru ca o nălucă drept în faţa casei necura­tului.

Noaptea era târzie şi în crâşma goală şi zăvorâtă vânzătorul de otrăvuri la lu­mina sarbădă a lămpii, îşi socotea pe ta­rabă banii.

Părintele se aplecă lângă geam, privi o clipă, apoi, dându-se un pas îndărăt, ri­dică puşca şi trase.

Detunătura vui prelung, purtată din deal în deal — un gemet surd răspunse, şi ochiul verzui al deavolului se stinse d«n clipa aceea pentru a nu se mai aprinde niciodată.

(„Seara“.) D. Anghel şi St. O. losif.

Nr. 59 IF10

8. Reuniunii pompierilor din Sibiiu 100 cor.

9. Reuniunii pentru îmirumseţarea oraşului Sibiiu 100 cor.

10. Reuniunii bigienice din Sibv'100 cor. 'i

11. Gremiului comercial din Sibiiu 100 cor.

12. Internatului Reuniunii lemeilor rom, din Braşov 400 cor.

13. Asociaţiunii pentru sprijinirea în­văţăceilor şi sodalilor români din Braşov 200 cor.

14. Reuniunii de muzică din Braşov 200 ccr.

15. Reuniunii pentru îmirumseţarea oraşului Braşov 100 cor.

16. La fondul studenţilor morboşi din Braşov 200 cor.

17. La fondul studenţilor morboşi din Blaj 200 cor.

18. La fondul studenţilor morboşGlin Brad 200 cor.

19. Tinerimei univ. din Budapesta (»Petru Maior«) 200 cor.

20. Tinerimei universitare din Cluj 200 cor.

21. Internatului gr.-or. din Beius 200 cor.

22. Reuniunii femeilor române din Deva pentru atelierul industriei de casă 200 cor.

23. La dispoziţia direcţiunii5.300 cor. Preţul mai celor de prezenţă s-a fixat

cu 10 cor. ca şi pentru anul expirat.procedându-se după acestea la punc­

tul ultim dela ordinea de zi, la alegerea a doi membrii în direcţiune, adunarea ge- \ neralâ a reales cu mandat pe 6 ani, pe d-nii George Bima, profesor de muzică în Braşov şi Dr. Nicolae Gomşa, medic în h Silişte.

Cor.

Cronica externă.Criza guvernului italian. Regele fia-

liei a încredinţat cu formarea cabinetului pe Luzzatti, care va forma un cabinet de conciiiaţiune, răzămându-se dela dreapta până ia stânga democratică şi chiar pe j. radicafi. Vor întră în combinaţie d-ni’ . Orlando, Sacchi, di San Giuiano, Salandrjf fj] Facta, Tedesco, Fani, Cr^taro, SpingardiT* şi amirarul di Croccheti. Tittoni adera i fără nici o rezervă la programul lui Luz- I zatti.

*

Situaţia în Grecia. Intr-un interviev acordat uuui ziarist, regele George şi-a exprimat convingerea, că situaţiunea se va limpezi peste câteva zile. Vorbind de adunarea naţiona ă, suveranul a spus, |că aceasta are menirea de a îndeplini rolul senatului din celelalte ţări constituţionale, cu atribuţiuni de control şi ratificare a legi'or votate de camera deputaţilor.

*

Regele Sârblei la Constantinopol.Regele Petru al Serbiei va sosi la Constau- 'j tinopoi în ziua de 3 Aprilie st. n. prin j Chişineu şi Reni. <

* i i

Din Turcia. Guvernul otoman asupuicamerei creditele suplimentare ale buda&- tu lui ordinar al ministerului de războiu, care se urcă ia 2.100.000 de lire. Coinisiu- nea războiului a discutat şi cheltuelile ex­traordinare ale ministerului de războiu, care s au ridicat la 8 milioane.

Ş T I R I .— 15 Martie f. i

Jubileul de 80 ani al M ţj. Sale. DinViena se anunţă, că Maj. Sa Monarchul se va duce, la sfârşitul iui iunie, ia Ischl, unde, în cercul restrâns al familiei sale, îşi va serba a 80-a aniversare a naşterei. Principele moştenitor al României, în nu­mele regelui Caroi, va veni la Viena spre a felicita pe bătrânul rnonarch. Vor veni de asemenea, prinţul-regent al Bavariei şi un prinţ al casei regale italiene. Regele Eduard al Angliei, cu prilejul vilegiatcrei sale la Marienbad, se va duce, în a doua jumătate a lui August, să felicite pe îm­părat la Ischl. Cât despre vizita împăra­tului Wilhelm, nu s’a fixat îucă data.

Din archidieceza gr. cat. loan Bozac paroh in Sâmbotelec a fost numit vice- protopop onorar. Nicolae Tu adu adm. pa­roh. în Sâcădate a fost numit paroh io Basna (tr. Mediaş). Nonic tins adm. paroh, în Cbibulcut a lost numit paroh în Ciuc- mândru (tr Ibaşfalău).

\l

<[<

IIt

Nr. 59.— 1910 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . ins 3.

0 nonă Isprăvi a procuratura! din Z i-I. Ni s© scrie : In 22 a. 1. c. aii fost citaţi totodată deţinuţi la tribunalul din Ză- 14 ţărani români din comuna Someş- rheiu, în frunte cu vrednicii conducă-

ri protopopul Qavril Cherebeţ şi preotul ia comuna Óvári Fopiliu Jămaş. Cei ci­

tiţi au fost condamnaţi la temniţă, unii Is 1 lună, alţii la 21 zile, iar alţii la 8 iile deja de pe timpul faimoaselor alegeri lin Cehul-Silvaniei, pentru agitaţie împo­triva naţi un ei maghiare. Condamnaţii au

la t'mpul său ia curtea de casaţie, eerându-şi achitarea, dar au fost respinşi.

In 22 a 1. c pe oara 729 a. m. au {ost citaţi cei condamnaţi pentru a li se

1 sentinţa. S’au, ^prezentat punctual, iasă la tribunal luând la pertractare alte uze bagatele i-au ţinut în aşteptare ă la oarele 5 p. m. singur numai pen­

tru oştirea scurtă, a unei sentinţe. După piblicarea sentinţei condamnaţii au fost itţinuţi şi şi-au început pedeapsa.

Alegerea noulni primar al Ylensi. Aie- rea succesorului lui Lueger la primărie

«va face la 15(28) Aprilie. Instalarea iui primar va avea loc pe la mijlocul

Promotiunl In 21 1. c. n. a fost pro- ovat în Cernăuţi d. Silviu Dragomir la gul de doctor în sf. teologie.

La universitatea din Budapesta a fost promovat doctor în filozofie absolventul de teologie d-1 Iustin Budo.

»Sirena< este titlul unei noui drameie 3 acte, scrisă de d-1 Zaharie bârsan şi «prezentată zilele aceste pe scena tea­trului raţional din Bucureşti. Ziarele re­levă unele momente fericit combinate şi nai multe scene frumoase din drama d-lui Zabarie Bârsan. Piesa a fost jucată bine |i s’a distins îndeosebi d-na Olimpia Bârsan ie rolul »Sirenei«. Sujetul piesei e trage-

a unei nenorocite, pe care o mamă fără suflet o dă desfrânârei şi făcând-o actriţă, îi speculează frumseţea şi tinere-

pentru ca să trăiască ea bine.

Pentru masa studenţilor români dinOV au mai intrat dela:Dr. I. Cloaje 10 cor., Dr. E. Procopo-

«ici 10 cor., Dr. I. Bodea 10 cor., Dr. M. ndevschi 10 cor., Dr. los. Biaga 10 cor.,

tCassa de păstrare*, din Miercurea 50 >Crişana« instit. de credit în Brad

or., „Steaua“ bancă în Pefcrea rom. 20 dela d-1 Dr. Gh. Dobrin advocat în

;oş 20 cor.Primească generoşii donatori since-

ie noastre mulţam!te. — Direcţiunea $ coa­for medii gr. or. rom . din Braşov.

Kristoffy la Arad- Ziarul »Arad és Vidéke« anunţă, că fostul ministru de in­terne, spaima tuturor duşmanilor dreptu­lui de vot universal, va sosi în curând la Arad. spre a face propagandă pentru su­fragiul universal si a da un răspuns lui Tisza în această chestie.

^ Erupţiunea Etnei continuă. Un curent de lavă larg între 100 de metri şi 1 kilo­metru a ajuns la 3 kilometri depărtare de Borello. Sunt peste 14 guri de erupţiune. Căldura, cu care dogoreşte lava, e aşa de puternică încât nu e cu putinţă să se a- propie cineva la tnai mult de 40 de metri. Prefectul a dispus să se trimită căruţe la Borello pentru a ajuta fuga ţăranilor. Gu­vernul a pus suma de 10 000 lire la dis- poziţiunea prefectului pentru a satisface trebuinţele cele mai urgente ale ţăranilor păgubiţi. Primejdia pentru localităţile lo­cuite nu este iminentă.

La Delpazzo s’a format un nou cu­rent de lavă, care curge cu *> iuţeala de 1 metru jum. pe rainută. Drumurile, cari duc spre culmea vulcanului, sunt acoperite de lavă. Cantitatea de lavă e înspăimân­tătoare. Dacă erupţia continuă cu puterea de acum, lava va ajunge în curând la Del­pazzo. Cardinalul Nava a sosit la Delpazzo şi încurajează populaţia, care se adună în biserici şi se roagă.

Un mare incendiu Un groaznic incen­diu a distrus Vineri o mare casă, cu pa­tru etage, din Chicago, întreaga clădire forma un mare magazin de mobile şi ma­nufactură a firmei Teest şi Comp. Deşi era în Vinerea mare, totuşi în prăvălie erau mulţi vizitatori. Focul a luat naştere în etajul al treilea intinzându-se repede în sus şi în jos. Multe persoane au sărit pe ferestre; 5 dintre acestea au murit, zdrobindu-se în cădere. 10 persoane au murit în flăcări Pagubele sunt raasi.

In cancelaria subsemnatului află ocu- paţiune cu prima Aprilie a. c. un candi­dat advocaţial român pe lângă condiţiuni favorabile. Dr. Dionisie Koman, advocat în Mediaş.

A v iz ! Un pian bine conservat şi alte mobile d»n cauza strâmutarei sunt de vân­zare. A se adresa la administraţie.

Rezolvarea unai caz concret dis sfera dreptului bisericesc.

Reflexiuni asupra articlilor cu acest titlu.

întregire de salar învăţătoresc. Co­ma Brusturi, din protopopiatul Hălma­lului, dieceza Aradului, la stăruinţele pri- »rului Lucaci şi ale învăţătorului Nico- in a hotărât să întregească salarul învă- Îtoresc, conform legii, pentru a salva şcoala mnâiiească.

Suspendarea apariţiei „Revistei Bls-IlţBi“, Aflăm cu părere de rău că »Revista

Bi< se vede nevoită a-şi suspenda, lipi 5 ani de viaţă, activitatea pe moti-

că nu şi a putut asigura existenţa, ca ii poată fi susţinută din venitele proprii. {Regretăm dispariţia »Revistei Bistriţei«,

i/8 a fost o bună strajă şi apărătoare a roşelor Românilor din ţinutul Bistriţei. In ultimul ei număr »Rev. B.« ne

ttl anunţă, că cele două procese de pressă intru »agitaţie« ale ei intentate pentru articol în ceşti a catechizărei şi pentru

iiblicarea manifestului ziarelor române iresat ziarelor franceze — nu fost sistate, lipi ce guvernul şi-a retras acuza.

Cazul concret rezolvat de d-1 Dela- schit in 2 articoii din n-rii 51 şi 52 ai »G. T.«, cred că a atras asupra sa aten­ţiunea mai multor cetitori Eu unui in’ara interesat mult de argumentarea precisă, desfăşurată cu mult aparat ştienţilic şi cu mai multă erudiţiune teologica, dnr idm ales m’am interesat de ultima concluziune a d-lui Delaschit. Şi această interesare do­resc să mi-o exprim în câte-va reflexiuni, cari deşi nu vor fi decizătoare în cauză, totuşi vor servi spre mai marea limpezire a chestiei propuse. Nici laptul, că eu ajung la concluziune contrară, nu © în contra scopului acestor şire, dacă e adevărat a- dagiui că: »Din ciocnirea ideilor se naşte schintea adevărului.«

Circtli Stutzbart şi-a început aialtăeri Bara reprezentaţi un ile, cari atrag un pu­ie numeros. Punctul de atracţie îl for-

ă trupa de acrobaţi şi gimnastici. Cir­ul va da cu totul 10 reprezentaţiuni.

Deficitul operei din Vieua. s& zvoneşte iflpra imperială are un deficit de două ioane şi eă directorul Weingartner va l&misiona din demnitatea ce ocupă.

Balon german eapturat In Franţa. Douălaloane militare germane, gonite de un Uternic vânt de nord-est, au trecut Sâra-

«raniţa pe teritorul francez. Unul din «»state a descins la Pont-â-Mousson. A-

btt de un maior al regimentului de dra- )ni din localitate, şeful poliţiei din Pont- ■Housson a confiscat balonul, iar pe ae- nauţi un căpitan şi 3 negustori i-a adus ipostul de jandarmi, spre a-i ancheta.

ţi unea s’a adunat in număr mare aintea secţiei jandarmeriei şi cu mare «utate a putut fi împedicatâ de a nur ~

Declar dela început, pentru a putea cruţa din timp, că voi întrelâsa repeţirea mai mu'tor împrejurări ©spuse de d-1 Dela- sehit, cari toate pot servi spre ilustrarea cazului, şi presupunând, că cetitorul are la îndemână cei doi numeri mai s s u- mintiţi, trec de-adreptul la examinarea con- cluziunilor trase de d-1 Delaschit din es- punerea istoricului evoluţiunii celibatului In biserica universală.

Cazul e următorul: Un absolvent de teologie însurându-se rămâne văduv cu mai mulţi prunci, iar după aceasta e hi­rotonit de preot: întrebarea e : 1) Celibe e respectivul preot ? 2) îndreptăţit e la un beneficiu, care pretinde celibatul, ca con­diţie sine qua non.

Răspunsul d-lui Delaschit la prima întiebare că: celtbe e respectivul preot? e afirmativ. La couciuziunea aceasta ajunge ©spunând evoiuţiunea disciplinei bisericii aniversai© în chestia celibatului, ce dânsul o urmăreşte prin toate fazele, prin cari a trecut dela veacurile prime pănă în tim­pul prezinte, arătând cum devine celibatul în decursul veacurilor din o observanţă vagă şi neprecizată, o lege bisericească universală: un stat de perfecţiune sanc­ţionat de biserică cu legi stricte, cari o- presc, ca celce a fost înaintat odaiâ la or- durile »mai mari« să se mai poată căsă­tori vr’odatâ, fie că înainte de hirotonire a fost căsătorit, fie că n’a fost.

Aşadară celibatul e un concepi iu ri- dic bisericesc.

E un concept iuridic negativ, carele

însemnează o simplă oprelişte dela căsă­toria după hirotonire.

Prin urmare în acest senz e celib şi preotul, care nici înainte nici după hiroto­nire nu s’a căsătorit, şi preotul cel ce îna­inte de hirotonire s’a căsătorit, dar ori i-a murit soţia, ori s’a despărţit de ea, ba chiar şi acela, care trăieşte cu soţia, dar se abs- ţine dela dânsa conform canoanelor şi nu­mai acela ar călca legea celibatului, eare s’ar căsători, după ce s’a hirotonit.

Prin urmare teologul nostru văduv, hirotonit în văduvia sa e celibe în senzul dreptului bisericesc şi aşa e îndreptăţit, ca toţi celibii, la ori ce beneficiu rezervat lor, aşadară şi la cel «lift fhfcstie.

Asta e suma argumentării d-lui De­laschit, asta © concluţiunea la care ajunge răspunzând afirmativ f i la a doua între­bare c ă : îndreptăţit e teologul nostru la un beneficiu a cărui condiţie sine qua non e celibatul ?

Purcezând pe calea asta, fireşte, că nu se poate ajunge la alt rezultat.

Pentrucă, dacă celibatul e numai un concept ju rid ic şi acela negativ, adecă o oprelişte pentru cei hirotoniţi de a se mai putea căsători, fiind acest concept sanc­ţionat de legile disciplinare ale bisericii universale, e comun pentru toţi preoţii şi trebue să cuprindă în sfera sa pe toţi indivizii şi toate cazurile identice ale celi- bilor, prin urmare şi pe teologul nostru aşa, ca şi dânsul să fie numărat între ce- Iibi şi îndreptăţit la toate dignităţile şi beneficiile rezervate celibilor.

Dar tocmai modul ăsta de purcedere al d-lui Delaschit, după părerea mea e gre­şit şi prin urmare şi concluziunile, la cari a ajuns.

In două greşeli cade d-1 Delaschit după părerea mea în decursul argu­mentării

Una e, ed confundă celibele cu celibe euprinzându-i pe toţi sub acelaş concept îngust.

4 doua e, că confundă disciplina bi­sericii în chestia celibatului, carea se re- fereşte in prima linie şi direct la conferi­rea ordurilor »mai mari« — şi nu la be­neficii, cu legile şi disvoziţiumle, cari ema- nează din însăşi natura beneficiilor, şi după cari se reg şi se conferesc acelea benefi­ciaţilor.

.La aceste două greşeli se îndreptea- ză observările mele.

E greşala anume, a nu distinge celi- beie de celibe, ca şi când în întreaga bi­serică universală numai un singur celibat ar exista: celibatul pur juridic, adecă ce­libatul, carele conzistă numai în opreliştea de a nu se mai putea căsători, cel ce s-a hirotonit odată. — Dar atuncia, ce rost ar avea dubiul din chestie, că oare celib e teologul nostru, dacă toţi celibii sunt pe o formă consideraţi de biserică de ce- libi, pe o formă sunt îndreptăţiţi la toate beneficiile şi privilegiile?

Aşadară, ca să nu zicem, că d-l De­laschit vine în contradicţie cu sine însuşi, trebue să constatăm, că şi dânsul admite tacite şi e convins, că mai există şi ait celibat afară de cei contemplat de dânsul. Şi după părerea mea tocmai acest celibat, despre care tace, dar îl admite d-1 Dela­schit îi lipseşte teologului nostru, şi toc­mai acest celibat e conditio sine qua non a beneficiului din chestie.

Conceptul acestui celibat doresc sâ-i circumscriu şi să-l limpezesc, pentrucă e adagiu vechili şi înţelept: »Si mala est definitio mala erit et conclusio«.

Spre scopul acesta eu mă provoc la senzul comun al tuturor creştinilor, la uzul practic al acestui cuvânt »celibe«.

(V * ar.!•*:.)

■ny

Cometa lai Halley.Cometa lui Halley de prezent sfin­

ţeşte îndată după soare, aşa că e greu de găsit, fiind eclipsată de lumina amurgitului de seară. Distanţa aparentă pe cer între cometă şi soare scade mereu aşa, câ pe la sfârşitul lui Martie soarele şi cometa răsar şi sfinţesc deodată, deci nu se poate vedea. Distanţa reală a cometei dela noi e în acest timp aproape de două oii mai mare decât a soarelui. Come»a trece apoi de a dreapta soarelui, depărtându-se me­reu de el pe cer (la aparenţă). Jumătatea întâi a iui Aprilie încă nu se vede din cauza lurninei soarelui, in acest timp co­meta începe a se apropia de noi în reali­tate şi deci începe a deveni tot mai mare. Ea se va vedea ia răsărit des de dimi­neaţă până a nu se lumina de ziuă.

La începutul lui Maiu se va vedea mai frumos. De aici înainte dimensiunea cometei incă cieşie mereu, dar vizibilita­tea devine tot mai netavorabilă, fiindcă iarăşi începe a se apropia la aparenţă de

soare. Coada ei va cuprinde tot mai mult orizont, dar va fi tot mai puţin luminoasă din cauza luminei solare tot mai apropiate». In 1 Maiu va trece planeta Venus prin coada cometei mai aproape de sâmbure decât noi ia 18 Maiu, deci ne vom putna convinge, că nu e nici o primejdie în această trecere. Dacă însă vom observa că vecina Venus nu se simte bine după această baie de raze cometare vom avna încă timp până la 18 Maiu să fugim — pe Marte, ori barem la 4merica. Ar fi foarte negalant dela Pământul nostru să refuze a lua baia folosită odată de Venus.

Baia noastră va avea loc In noaptea dintre 18 şi 19 Maiu cam pe ia 3 oare. Dacă se va observa ceva fenomen, 11 vom observa spre răsărit. Ne vom uita însă din când în când şi spre miazâ-noapte. Poate că trecerea să dee naştere la lumini po­lare. De aici înainte cometa se departe de noi, trecând totodată de-a stânga soa­relui. Câteva zile nu se va vedea din cauza luminei soarelui, apoi se va vedea mai întâi numai coada pe cerul apusan. Depărtându-se mereu de so?.re, ea va fi tot mai sus pe ce­rul de apus aşa, că asfinţind tot mai târ­ziu se va vedea tot mai frumos, dar tot­odată va deveni tot mai mică, fiindcă în acest timp se departe mereu de noi şi noi de ea, la olaltă cu 60 kilometri pe se­cundă. Perderea în mărime însă se des- daunează câtăva vreme cu strălucirea mai mare din cauza întunerecului tot mâi de­plin al nopţii. Pe urmă se va reduce la un punct, o stea, o vom mai urmări câtă­va vreme cu binoclul, apoi cu luneta şi pe urmă — adio şi la revedere peste 75 ani — cine-i va ajunge.

7. Gorbu.

Budapesta, 28 Martie. Din în­treagă ţară se semnalează mari vân­turi şi ninsoare.

Constantinopol, 28 Martie. Regele Ferdicand al Bulgariei a plecat eri seară spre Sofia.

Varietăţi.Duel între doi moşi de 90 de ani.

Se anunţă din Petersburg că doi mari proprietari din localitatea Nikolsk-Ussu- riisk, ambii nişte respectabili bătrâni, unul de 91 şi celălalt de 93 de ani s-au provo­cat la duel din — gelozie. Moşneagul de 91 de ani, Kneazul Subotow trăia la mo­şia şa retras cu o pretină ce trecuse de 50 de ani. Din când în când el primea ta visită pe un vecin al său, pe aristocratul Warpaniu de Baryn. Dela un timp încoace Subotow băgă de seamă că vizitele veci­nului nu erau atât pentru el, cât pentru pretina sa. Imediat îl apucă pe vecinul ga­lant de guler şi, după ce-i trase o gură strajnică bătrânului berbant (93 de ani), îl provoacă la duel. Nici că se putea alt­mintrelea rezolva diferendul între doi bravi de cin aristocratic.

Duelul trebuia să se tacă cu sabia. Dar repede observară cei doi duelişti că nu mai sunt tineri. Atunci recurseră la pistoale şi se duelară pănă ce se răniră amândoi combatanţii. Tremurând şi plini de sânge bătrânii cocoşi se împăcarâ.

!1; bl io g ra tie . ...B u co lic e le şi G eo rg ic e le lui Ver-

siiiu traduse de cunoscutul si apreciatul sonitor şi profesor pensonar M. S tra ja n u . Bucuresci I. V. Socecu. Se pot procura î rin librăria A. Mureşianu. Preţul cor. 2.60 plus 10 fii. porto.

Traducerea e făcură de un bărbat competent, din cuvînt îu cuvînfc şi e în­soţită de analista tuturor cuvintelor cu­prinse în textul latin. Elevii gimnaziali cari &u fo-U nevoiţi pănă acuma a utiliza traduceri streine, sigur se vor bucura de aee-Hâ carte.

Proprietar : Dr. A u re l Mureşianu. Rám.

Redactor respons : lo a n Spuderca.

S è c a p e t â p r e t u t in d e n i

Cremă de dinţi indispensabilăconservă dinţi curaţi, albi şi sănătoşi

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 59- ! 910

Motoarepuse în mişcare cu benzin-Grasaspi- rant, Ţiţei, Abur, Petrol şi Gaz. —Locomobile benzin Scripete pentru zidiri

PLEWA&C-Fabrica de maşine şi motoare WIEN, XVII., Wattgasse 78—80. Adresa

: telegr. PLEWA, WIEN-HERNALS.j^ : Se caută agenţi cercuali.

j Cuptoare de toate sistemele şi mărimi. Maşine de amestecat Sj

frământat.

Tot feliulIM ® # ' de maşinerii şi utensili pentru

Brutari, armaturi de Cuptoare.

íí Budapest VIII. lózsef Körút 16 în apropiere de TeatralNaţional, situat la loc de frunte central cu 120 odăi şi saloane, !»■ călzit central, lift, conduct de apă caldă şi rece în fiecare odaie iluminaţie electrică. Restaurant de clasa primă. Camere dela 3 cor. însrn

t “ s>s i H■ 9 « H g Ï îde ss s- S "

S s*! 5 ® S

B-A.3LS-A-3XÆ T? X- F A R M AC* ST U t i l i iA. TIERKY

Scutit prin lege­zi

-Singurul veritabil cu călugăriţa ca marcă de scutire.Are efect sigur la toate boalele organelor de respiraţie, tuse, de flegmă, râguşală, catar de gâtlej, boale de plămâni, sgnr- ciuri de stomach şi alte dureri de stomah, aprinderea tuturor organelor iute ne,lipsa de apetit mistuire gre», ngrăşa e etc. Extern la toate durerile de «ură, durere de dinţi rane de ar­sură, junghiuri, bube special influenţa etc 12 sticle mici sau 6 duple sau o sticlă de familie specială, pentru călătorie Coroane ft.

[ i c h p i e n |

Allein echter Balsamiws der Schulze^stApcdtieht

desA.Thierry irtPrejrada

bei Rohitsch Sauerbruon.

alifie de centifolii a farmacistuluiA. T1ERRY singura veritabi l , de efect surprin­

zător sigur chmr la răni vechi, cancer, umflături,, răniri, aprinderi,

picioare slabe, abscese, depărtează toate corpurile străine, face — adeseori de prisos operaţi! durei oase. z dose Cor. 3 6 0 —

Sâ se adreseze la *.

FARMACIA.-IHGERDL PROTECTOR a lui A. TIEERY ia Pregraialâ n g ă R otittseh .

De închiriat2 odăi mobilate în Piaţa-mare, târgul Inului JSr. 30. Informaţii se pot lua la Administraţia ziarului.

din Braşovul-vechiu strada 1 / d S d de mijloc Nr. 69, cu gră­dină mare, conduct de apă, Şopron, grajd este de închiriat, eventual de vânzare.

Pentru informaţii a se adresa Doamnei Charlotte Poiony îa Klos­terneuburg. N. Oest. 947 î_♦>

Haturi de pae din Româniacirca 20 000 bucăţi fără coadă de lemn se poate pune foarte uşor o coadă de lemn şi sunt întocmai ca cele de Segedin. Toată cheltuiala pentru Ungaria ar fi 6 fileri de bu­cată. Merge într’un vagon 7— 90(0 bucăţi. Preţul 24 fileri bucata predate în gara Bucureşti. A se adresa

G. Tecucianu,Str. Măcelari 21.

Bucureşti, — România.

4 5 0 Ü 0 Q C K . « O O O K X X X 3 E

» R o m an a« ?«iste titlul broşurei, care a apărut In editura tipografiei A. Mureşiauu, ou descrierea şi «splicarea dansului uos- tru de salon.

„Romana“ dans de ooi<̂ nâ în 5 figuri. Descrisă şi esplicatâ împreună cu musica ai, după compunerea ei originală. Ou-o îuroducere („în loc de prefaţă“ ,) de Tunarul Un Dumbrău Popa. — Tipografia Aurel Mureşiauu, Braşov 1903,

Broşura este în cuart m»re, hârtie fină wi tipar elegant, ou adau­sul unei cole ie note (musica „ Roma­nei“ ou esp licări) şi cost* numai 2 cor. ăO bani (plus 6 bani porto-pos­tal) pentru România 3 iei.

„Romana“ se pote procura de la tipografia A . Mureşiauu, Braşov,

V ia a a o a a Q a G » 'x x M y c &

Anunţ de licitaţie.în 18 şi 19 April st n 1910 ae

vor vinde cu licitaţie obiectele ce sau amanetat din 18 Ian. 1909 pana in- clusive în 13 Martie 1909 şi anume: sub numărul 748— 1909 pană inclu- sive cu Nr. 3812— 1909, al căror termin au espirat şi nu s’au rescum- părat.

Licitaţia va avea loc m locaiu Casei de zăioage, dela 8 oare păi ă la 11 oare a. m şi in cas de lipsă dela 2 pănă la 4 oare p. m.

Obiectele, cari se vor vinde, sunt: Giuvaericale, Ciasornice de aur şi ar­gint şi alte scufe de aramă, Cioaie, Cositor, flanele, haine bărbăteşti ş* f>- meiesci, Cisiue, Ghete şi altele

Vânzarea se face în bani g^ta Rescumpărarea sau ínonea ama­

netelor se poate face numai cu o zi înainte de licitaţie.

în ziua vânzării cu licitaţie nu ae permite nici într’un chip a pre­lungi amanetarea.

B ra s só 26 Martie 1910.« - a i . Oficial cassei de amanetare aia B n p -

Corsui ia bursa dus v m,,.Din 24 Martie u. 1910.

R e i f * u-ig le * ir Î7# 113 0Rentă de oróue ung. 4% 92 70I »Ci. c5* . ter. ung. în aur 3* ,% 82 50Impi. căii. fer, ung. fu argint 4% 93 77B muri rurale croate-aKvone 94 ? 0impr. ung. ou premii 222 75Losari pentru reg. Tisei şi Segbedm 158 — Renta de hârtie austr. 94.75

1 94 75 1 7%5 î 94 70

x 8 ) 10 117.10 823.50 678. —

1780 — H 10

H7.65 240.67

Renta de argint austr. 42/t*Renta de aur ausrr. 4%Renta de coróne ausrr. 4%Bunuri rurale ungare 3V*% Lo»urí din I860Acţif de-ale Bâucei uug de ore-ht Acţiî de-aie Bánóéi austr. da or-adu A ţii dt-aie Bánóéi autsro- îug Napoioendon . . . .Mărci imperiale germane . Lond.cn vista . .

Cursul Pieţii BraşovLhn 25 Mar tie n 1910

Bancnote rom. dump Argint român „«lire turcesc! *5cns. tooc.Albine o% 100 iunie Rusesc!Napol condori.Galbeni *

.•d&rci ger-«« «ne * .

18 85 Vând. 8.9218 78 , 18 9021 5U * 21.80

100.-- 2 .î 8254*- 256 -

IH.06 n 19 6î l .20 ‘ 401À-,.25 T I 05

r e ş i a n u

UH PK1MATE ARTISTICE"X‘ AUR. A..Î?,Oâfij COLOR*

4 R Ţ l » E s e l i s Ţ A ,U î:*Om T î1Ha şi‘ DîDa i"1 x -

: .Ä .T X 7 'T 'X ..«■r'Mi

£

'M

ÔI PERIODICE.

Oompturi, .4 drese. Circ ala re. Scrisori,

tOM Vcvt& i in U iă m âtivnea

B IL E T E DE V IS U L *>ÎV H:iîJT « FO uv \ T K TAÂffS ÖOMSRŐIAIiS,

IN D U S T R IA L E , de N O T E I.U R ! n R E S TA U R A N TE ,

P 8 E Î IJ P J - C 0 R B Ş Ţ B ă l 8U.ETB BB W«0B.wr**?Jţ

yruuesc t*ţ ,'Ai

?EOGRAMB_ELEGAFTE.BILETE RE LOGODNA Şl DE SiINÎi

VŢA SI ţxi COLOR:

i!omamiele eventuale tipografiei, Braşov T6rgu! inului Nr. 4- gini. înderept în curte. - Preţurile moder Comaadele dus afară rugătn a te adresa la

[ Tipografia A. MURIŞIANU. Braşov.

p

Un comis româncare vorbeşte şi scrie şi limbele Germană şi de branja băcăniei află condiţie la Firma

N. GrecfinarNr. I Strada nea fră Nr, 1

Tersrnl In u lu i r̂«. 1̂̂ 1.\msi stabiliment este provedut eu cele am

£ hune ijloee tehnice şi fiind bine asortat cu tot teiul d i caractere * de Utere din cele mai moderne este pus m posiţiune de a pute esecut*^

^ 0Dinand8 m promptitudine şi acurateţa, pi IIE S IS T B E f HKIPRiWATE s centru tot© speciile de servidurî

Of!-00•'•AIKU !

T i p o g r a f i a A . M u r o ş i a u u , B i tóOV.