A C A D E M I A R O M Â N Ă

ŞCOALA DE STUDII AVANSATE A ACADEMIEI ROMÂNE DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE ECONOMICE, SOCIALE ŞI JURIDICE

ANUNŢ

În data de Luni 30.09.2019, ora 11.00, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat cu titlul:

„Personalitatea infractorului recidivist”

elaborată de drd. TĂNASE Constantin, în vederea obținerii titlului științific de doctor în drept Locul desfăşurării: Sala Consiliului Științific ICJ ”Acad. Andrei Rădulescu” , Casa Academiei Române, etaj 4. Comisia pentru susţinerea tezei: Preşedinte : Prof.univ.dr. Mircea Duţu - director I.C.J. Conducător de doctorat: Prof.univ.dr.Rodica-Mihaela Stănoiu Referenţi oficiali : Prof.univ.dr. Sofia Popescu, cercetător științific emerit – Institutul de Cercetări Juridice ”Acad.Andreri Rădulescu” al Academiei Române; Prof.univ.dr.Hegheș Nicoleta-Elena – Univesitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” din București; Conf.univ.dr.Emilian Stănișor – Universitatea ”Andrei Șaguna” din Constanța. Teza de doctorat se află depusă spre consultare la secretariatul Institutului de Cercetări Juridice. Pentru consultare este necesară o solicitare în scris, depusă la secretariatul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad.Andrei Rădulescu” din Casa Academiei, etaj 4. Afișat la data de : 10.09.2019

ACADEMIA ROMÂNĂ

Şcoala de Studii Avansate a Academiei Române (SCOSAAR) Departamentul de ştiinţe economice, sociale şi juridice

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

„PERSONALITATEA INFRACTORULUI RECIDIVIST” -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Domeniul de doctorat: ȘTIINȚE JURIDICE Conducător de doctorat: Prof. Univ. Dr. Rodica-Mihaela Stănoiu

Student – doctorand Tănase Constantin

București 2019

2

Teza de doctorat e construită pe sistematizarea clasică în capitole și secțiuni. În capitolul I „Fenomenul recidivei cu specială privire asupra infracțiunilor de furt”, în

secțiunea I-a prezint argumentele care au determinat opțiunea pentru acest subiect. Insist îndeosebi asupra actualității temei dat fiind faptul că în țara noastră sunt foarte puține studii referitoare la factorii criminogeni care favorizează recidiva, la utilitatea unei asemenea teme pentru fundamentarea unor politici de prevenire al acestui fenomen și nu în ultimul rând la dorința mea de a valorifica experiența dobândită în anii în care mi-am desfășurat activitatea la penitenciarul Jilava.

Studiul nostru, în cadrul unei analize generale cu privire la recidivism, se concentrează asupra recidivei speciale de tip a cărei caracteristică este că cei doi termeni sunt identici, mai exact asupra acelor făptuitori care au săvârșit infracțiuni repetate din avutul privat. Primul capitol examinează fenomenul recidivei din perspectiva juridică și criminologică, perioada avută în vedere se situează între 1990-2017, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și 1997-2018 din studiul întreprins conform analizelor proprii pe baza datelor statistice oferite de ANP. Nici această perioadă nu este aleasă întâmplător. Am încercat să observăm fenomenul atât înainte cât și după aderarea României la Uniunea Europeană, pentru a surprinde modificările care au intervenit în dinamica fenomenului. Fără îndoială, ne referim și la perioade anterioare celei mai sus menționate, ori de câte ori analiza cantitativă a fenomenului ne-a impus. Secțiunea II abordează perspectiva juridico-penală a fenomenului de recidivă și debutează cu anumite clarificări de ordin conceptual, necesare datorită faptului că această disciplină utilizează un aparat conceptual ce diferă în multe privințe de cel utilizat în științele penale normative.

Ne ocupăm în prima parte așadar, de conceptul-juridico penal așa cum acesta este definit în doctrină și consacrat în legislație, prezentând la finalul acestei secțiuni o paralelă între reglementarea recidivei în vechiul cod penal din 1969 și actuala reglementare. Secțiunea III-a examinează perspectiva criminologică a recidivei. Insist îndeosebi, în lucrare, pe conceptul criminologic al recidivei deși așa cum arăta profesorul Pierre Landreville - „există aproape tot atâtea definiții ale recidivei, câte sisteme legislative avem și ceea ce este și mai adevărat, că există tot atâtea definiții ale recidivei câte studii despre recidivă există”.

Ne referim în continuare la opinia lui Jan Pinatel care depășește limitele abordării juridico-penale, considerând că ne aflăm în fața unor fenomene multiple ce se cer definite. În acest sens Pinatel propune următoarele concepte:recidiva naturală sau generică, recidiva socială, recidiva legală, recidiva penitenciară, recidivă persistentă. Pentru a marca distanțarea de dreptul penal am reprodus în cadrul lucrării tabloul comparativ alcătuit de Landreville cu privire la criteriile de delimitare a conceptului de recidivă utilizate în criminologie (pag. 22)

Distanța pe plan conceptual pe care criminologia o ia la un moment dat al evoluției sale față de dreptul penal apare și mai evidentă cu privire la noțiunea de recidivist. Astfel, conceptul criminologic este mult mai larg și desemnează acel tip de infractor care persistă diversificat sau specializat în comiterea de infracțiuni. În criminologia anglo-saxonă conceptele cele mai des utilizate sunt de intensive offender în raport cu intermittent offender, precum și acela de re-offender sau re-convicted, preluat și de criminologia europeană, după opinia noastră concepte care sunt mult mai largi decât acelea din dreptul penal.

3

În continuarea acestei secțiuni examinăm starea și dinamica recidivismului în România pe perioada menționată. Semnalez în primul rând dificultățile de ordin metodologic cu privire la accesul și fiabilitatea surselor disponibile. O primă dificultate rezidă în necesitatea cunoașterii antecedentelor penale ale infractorilor în momentul individualizării pedepsei, pentru a se face proba recidivei. În România aceasta se face cu ajutorul cazierului judiciar este emis de Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative, direcția în cauză fiind o sursă importantă, dar care oferă date insuficiente pentru realizarea unor studii de evaluare asupra recidivei. Statistica judiciară reprezintă o altă sursă care, din păcate, are un decalaj foarte mare între timpul real al comiterii infracțiunii, înregistrarea acesteia și momentul în care intervine condamnarea definitivă, deoarece în țara noastră ciclul procesual este foarte lung.

O altă dificultate o reprezintă și lipsa unui sistem integrat menit să coreleze toate datele necesare unei evaluări privind dinamica fenomenului. Căutând informații am ajuns la concluzia că instituțiile implicate în procesul penal dețin date statistice diferite în perioade similare (ANP are alte date referitoare la infractorii recidiviști față de poliție sau față de instanțele de judecată) sau că datele statistice nu sunt actualizate, acestea fiind, în unele situații, în urmă cu 2 ani (INS). În anumite cazuri au intervenit schimbări de ordin legislativ iar datele pe care o anumită instituție le transmitea către INS au revenit în sarcina altor instituții.

Analiza cantitativă a persoanelor condamnate definitiv și a persoanelor recidiviste condamnate definitiv s-a efectuat în baza informațiilor furnizate de INS pe o perioada de 28 de ani, intervalul fiind cuprins între anii 1990-2017 cât și în baza analizelor proprii a datelor furnizate de ANP, cu ocazia raportului de activitate anual.

Conform datelor furnizate de institutul mai sus amintit în intervalul 1990-2017 au fost, în medie pe an, 65.016 de persoane condamnate definitiv de instanțele judecătorești din care, tot în medie pe an, 7.055 erau recidiviști. Anul de vârf a fost 1998 după care a urmat o pantă descendentă a recidivei cu mici fluctuații de la an la an.

În ceea ce privește infracțiunile contra patrimoniului (avutului privat, public) -furtul, datele au fost furnizate tot de INS perioada fiind aceeași,1990-2017. Menționăm că în aceste date se face referire doar la numărul faptelor nu și al făptuitorilor și că până în anul 2004 datele au fost furnizate către INS de Ministerul Justiției iar din anul 2005 acestea le-au fost transmise de Consiliul Superior al Magistraturii. Analizând aceste date am observat că pe parcursul celor 28 de ani media pe an a infracțiunilor contra patrimoniului a fost de 32.143 din care 25.409 infracțiuni au fost de furt, procentul fiind de 79% din total.

Din datele obținute în baza rapoartelor de activitate ale ANP am putut urmări atât totalul persoanelor încarcerate în sistemul penitenciar cât și totalul persoanelor recidiviste aflate în detenție la fiecare sfârșit de an din intervalul 1997-2018. Cu ocazia acestor analize observăm și că procentul recidiviștilor din totalul persoanelor condamnate este situat 34% și 48%. Deși datele sunt diferite față de INS, tendința este aceeași, evoluția numărului de persoane încarcerate și a persoanelor recidiviste încarcerate în penitenciarele din România a avut un trend descendent începând cu anul 1998. Numărul mic de recidiviști aflați în penitenciare la sfârșitul perioadei analizate îl putem pune în seama schimbărilor legislative, mai ales a legii „Recursului compensatoriu” - 169/2017.

4

Capitolul al II-lea examinează etiologia recidivei în cadrul infracțiunilor de furt din perspectivă plurifactorială. În prima parte a acestui capitol am făcut o incursiune în tipologia infractorilor oprindu-mă cu precădere asupra infractorul din obișnuință de tip achizitiv. Secțiunea I-a prezintă clasificarea infractorilor prin folosirea metodei tipologice, în tipologii specifice și tipologii de împrumut, precum și alte clasificări care au drept criteriu de referință personalitatea umană sau fapta comisă. Datorită faptului că în fiecare din etapele istorice ale evoluției științei criminologiei s-au elaborat diferite tipologii, am prezentat o trecere în revistă a acestora, de la întemeietorii criminologiei pozitiviste până la criminologia contemporană, examinând astfel tipologiile propuse mai ales de E. Ferri, Maxwell, E. de Greeff, Pinatel, Sutherland, Clinard și colaboratorii, ajungând la concluzia că în cazul infractorului care săvârșește în mod repetat furturi împotriva proprietății, avem de-a face cu un comportament criminal din obișnuință, care își construiește o carieră criminală, cel mai adesea chiar din timpul minorității, pe un traseu care urmează o anumită curbă ascendentă înaintând către un comportament criminal adult, în care furturile devin mult mai frecvente, mai substanțiale ca avantaje materiale și mai sofisticate ca metode de săvârșire. Aduc în sprijinul acestei concluzii o serie de studii realizate în criminologia mondială.

Tipologia prezentată mi-a oferit fundamentul de a examina în secțiunea II-a a capitolului II, etiologia comportamentului criminal recidivist de tip achizitiv. Examinăm în această secțiune profilul infractorului sau criminalului din obișnuință, mai întâi din perspectiva paradigmelor criminologiei pozitiviste insistând în continuare, mai ales asupra criminologiei dinamice și în final asupra abordărilor contemporane.

În această viziune am pornit de la tipologie la etiologie folosindu-ne de opinia profesorului D. Szabo, care subliniind importanța tipologiei conduitei criminale arată că numai ea ne permite să determinăm rolul diferit pe care îl pot juca factorii socio-culturali în diverse genuri de crime. Nicio explicație - arată Denis Szabo - ce înglobează totalitatea actelor calificate drept delincvente într-o societate politică dată nu poate fi tentantă, pentru rațiuni de determinism socio-cultural, explicația etiologică nu poate să se refere decât la „tipuri de delincvenți, prealabil definiți”.

Urmând aceste indicații am urmărit ca în secțiunea a II-a a lucrării să extragem din varietatea de teorii criminologice elaborate de-a lungul timpului, acele teorii care s-au focalizat pe explicația cauzală a faptelor comise de infractorul din obișnuință care, de regulă, își începe activitatea antisocială ca infractor de ocazie, o parte din aceștia continuă traseul criminologic ca infractori din obișnuință iar în măsura în care „performează în cariera criminală” ajung criminali profesioniști.

Incursiunea noastră în diferitele teorii debutează cu școala pozitivistă, întrucât de abia în secolul al IX-lea legislația admite recidiva ca o circumstanță agravantă. Cu privire la factorii criminogeni pe care școala pozitivistă îi consideră a avea o incidență majoră în cazul fenomenului recidivei, am apelat la criteriile folosite de doamna profesor Rodica Stănoiu. Majoritatea teoriilor din acea perioadă se referă, nu întâmplător, la delincvența juvenilă, dat fiind faptul că punctul de plecare al carierei criminale îl reprezintă prima încălcare a legii care are loc, de regulă, în timpul minorității.

Astfel, din orientarea biologică am reținut mai ales conceptul de funcție morală ca parte integrantă a personalității ce include capacitatea individului de a evalua normele morale

5

precum și rapiditatea cu care răspunde la stimulii morali, actul antisocial fiind astfel atribuit cu preponderență factorilor bio-antropologici așa cum arata Olof Kinberg. Din orientarea psihiatrică-psihologică, cea mai bogata în studii cu privire la recidivă am selectat doua linii principale de gândire, prima influențată de determinismul individual psihologic; cea de-a doua are în vedere contribuție realizată de școala de criminologie belgiană reprezentată de E. de Greeff și discipolii săi.

Din prima linie de gândire m-am oprit asupra opiniilor autoarei Kate Friedlander care explică personalitatea delincventă prin modul în care părinții, în perioada copilăriei, transmit copilului normele și valorile sociale. Ea lansează conceptul de „delincvență latentă”, caracterul antisocial constituindu-se atunci când dezvoltarea eului este frânată și copilul rămâne fixat pe principiul plăcerii.

Pentru a evita formarea delincvenței latente în primii ani de viață, părinții trebuie să dezvolte trei capacități copilului: să îi învețe să își amâne satisfacerea dorințelor; să accepte gratificații substitutive; să transforme dorința în contrarul ei, ex: adoptarea unei atitudini pudice față de o dorință exhibiționistă.

În aceeași direcție de cercetare se înscrie și conceptul de identitate negativă ce aparține criminologului canadian Noel Mailloux. În cartea sa de referință „Tineri fără dialog” el identifică componentele psihologice care favorizează dezvoltarea comportamentului delincvent la tineri. Una din ideile de bază este cea potrivit căreia respingerea minorului de către unul sau ambii părinți reprezintă procesul prin care acesta își construiește o identitate negativă care poate duce la delincvență.

Din ce-a de a doua linie de gândire m-am oprit asupra acelor abordări care pleacă de la o realitate psihologică în care ființa umană se autodetermină și se auto construiește în cursul unui proces de evoluție pe parcursul întregii vieți. Această abordare aparține lui Etienne de Greeff și principalilor săi discipoli Jean Pinatel și Christian Debuyst. Principala noutate pe care Etienne de Greeff o aduce în teoria psiho-morală pe care o elaborează este aceea a rolului pe care îl joacă angajamentul sau dezangajamentul afectiv în cadrul procesului criminogen, lupta între instinctul de apărare și cel de simpatie care se manifestă în actele, gândurile, emoțiile fiecărui individ. Plecând de la această premisă E. de Greeff distinge două categorii de criminali: Cei care nu au cunoscut niciodată un angajament afectiv (foarte puțini la număr); Cei care după o perioadă de angajare urmează o perioadă de dezangajare afectivă pe care autorul o situează în centrul procesului criminogen și care lasă cale deschisă agresivității și reacțiilor necontrolate de apărare. Se instalează treptat un sentiment de injustiție pe care de Greeff o numește o „simptomatologie a urii”, care face astfel posibilă trecerea la act. În prima ediție a celebrei sale lucrări „Introducere în criminologie” , autorul consacră un capitol studiului hoțului recidivist. Și de Greeff ca și Pinatel conferă conceptului de recidivă o accepțiune mai largă decât aceea folosită în dreptul penal. Recidiva este astfel, în sensul cel mai general, situația în care se găsește un individ care a comis două sau mai multe infracțiuni, în momente succesive, mai mult sau mai puțin îndepărtate unele de altele. Autorul belgian dezvoltă o veritabilă teorie privind hoțul recidivist pornind de la mentalitatea acestuia. În „Tabloul mentalității recidiviste”, urmărește un tip de evoluție care cuprinde un ansamblu de atitudini specifice, care devin stilul de viață al individului, mai exact ca o formă de adaptare la viața socială ce implică furtul ca mijloc principal de existență care nu presupune niciun efort deosebit și nicio limitare socială.

6

Discipolii lui Etienne de Greeff, mai cu seamă Debuyst și colaboratorii săi dezvoltă ideile lui de Greeff și insistă asupra incapacității acestor indivizi de a ține cont de principiul realității și de a se supune de o manieră durabilă unei legături oarecare sau de a avea un loc de muncă constant. Așadar mentalitatea recidivistă se caracterizează prin această manieră de a vedea și a interpreta lumea și prin absența oricărei atenții, oricărui interes față de „celălalt” Din orientarea sociologică ne-am oprit, în primul rând, asupra concepției lui Denis Szabo exprimată printr-o schemă pe care am reprodus-o la pagina 59 cu privire la necesitatea ca teoriile etiologice să nu explice criminalitatea „în general” ci să elaboreze teorii specifice pe tipuri de delincvenți prealabil definiți. Numai o atare abordare ar permite clarificarea rolului pe care îl joacă factorii socio-culturali în diverse genuri de infracțiuni. Ne-am oprit din multitudinea de teorii care abordează direct sau indirect problematica infractorului din obișnuință din perspectiva orientării sociologice, asupra acelor autori care au conferit un spațiu extins etiologiei acestui tip de infractor. Evident pe primul loc se situează E. Sutherland cu „Teoria asociațiilor diferențiale”, concentrată în cele 9 puncte pe care le dezvolt la pagina 60 și asupra cărora nu insist pentru că ea este cunoscută și prezentată pe larg și în literatura de specialitate. Teoria lui Sutherland pornește de la propriile tipologii pe care le-am prezentat pe larg în capitolul II, secțiunea I, punctul 1. Am acordat un loc aparte în cadrul acestor tipologii „hoțului profesionist” așa cum este descris în monografia cu același nume adnotată și interpretată de criminologul american. Sutherland a urmărit să răspundă la următoarele întrebări: „cum apare și cum se perpetuează în cultura americană acest tip de criminal?” și „cum intră o persoană particulară în acest grup profesional?”.

În continuarea lucrării ne-am oprit asupra contribuției unuia dintre cei mai reputați reprezentanți ai școlii de criminologie de la Montreal, profesorul Maurice Cusson. În două dintre monografiile sale acesta realizează o analiză critică a celor mai importante teorii etiologice privind cauzele criminalității, din perspectiva eficienței acestora asupra prevenirii fenomenului.

Din această amplă analiză a autorului canadian ne-am oprit mai ales asupra acelor aspecte ce vizează infractorul recidivist care săvârșește infracțiuni împotriva patrimoniului privat. Am reținut în primul rând postulatele lui Cusson: Primul, crima este o activitate mult mai profitabilă decât se consideră în mod obișnuit. În evantaiul de mijloace de care unii indivizi dispun - afirmă autorul - infracțiunea este soluția cea mai accesibilă care li se oferă pentru a avea bani și prestigiu sau pentru a se apăra împotriva unei agresiuni. Motivele pentru a fura sunt multiple. De ce sa nu îți însușești obiecte pe care nu poți să le plătești? De ce să nu te îmbogățești în detrimentul altuia?... văzută din acest unghi, spune Cusson, transgresiunea reprezintă un mijloc, printre altele, de a satisface o dorință presantă, de a rezolva o problemă sau de a atinge anumite scopuri, dacă mijloacele legitime lipsesc și, adăugăm noi, sunt mai dificile sau nu sunt la îndemâna. Al doilea, în general se poate susține că recidiva există pentru aceleași motive ca și delincvența primară „În același timp - arată Cusson - anumite nuanțe se impun deoarece nu există o similitudine perfectă între factorii delincvenței primare și cei ai recidivei”. Se impune o clarificare a motivelor pentru care, deși au suferit o intervenție penală, unii delincvenți nu reușesc să renunțe la o activitate ce se presupune ca le-a adus destule necazuri și reîncep să comită infracțiuni.

7

O trecere în revistă a cercetărilor asupra recidivei îl conduce pe autor la concluzia că recidiva s-ar explica prin patru rațiuni principale denumite de Cusson „cei patru factori gravi ai recidivei” și anume: 1. Obiceiul în care include delictele anterioare, precocitatea, gustul pentru crimă (de notat pe o foaie ce înseamnă); 2. Imaturitatea; 3. Dificultățile, în textul lui Cusson denumite handicapurile individului, care includ familia, mediul educațional, anumite caracteristici personale; 4. Experiența post penală în care un loc principal îl ocupă calitatea vieții familiale și reîntâlnirea cu foștii amici.

Analiza ce precedă ne-a permis să ajungem la următoarea concluzie: recidivistul de tip achizitiv care reprezintă tema noastră de studiu se înscrie în tipologia mai largă a infractorului din obișnuință așa cum îl definește Norval Morris în teza sa de doctorat. Autorul include sub conceptul „umbrela” de criminal din obișnuință, următorii factori: numărul de fapte comise, tipurile de crime comise, gravitatea ultimei fapte, gradul de pericol pe care îl reprezintă infractorul, numărul și tipul de pedepse aplicate, vârsta infractorului, șansele de a fi reformat. Iată definiția lui Norval Morris: „criminalul din obișnuință este acela care posedă calități latente sau inerente în constituția sa mentală (dar care nu este nebun sau deficient mental); care a manifestat o practică constantă în comiterea de crime; şi care prezintă un pericol pentru societatea în care trăiește (fără să fie însă nici prostituat, nici vagabond, alcoolic sau mărunt delincvent din obișnuință). Denis Szabo consideră că această definiție este cea mai acceptabilă din punct de vedere criminologic.

După opinia mea cred că la fel de valoroasă este definiția pe care o propune însuși Szabo potrivit căruia: criminalul din obișnuință este acela care sub influența unor împrejurări repetate a dobândit o obișnuință de a comite în mod repetat infracțiuni.

Acest tur de orizont în cercetările realizate pe plan mondial cu privire la tipologia și etiologia infractorului din obișnuință de tip achizitiv mi-a permis să extrag ipotezele de cercetare pe care le-am supus validării/invalidării prin ancheta criminologică de teren privind acest tip de infractor aflat în executarea pedepsei, în penitenciarele din România, prezentată în capitolul III, secțiunea III-a.

În secțiunea a III-a am efectuat ancheta criminologică de teren privind recidiviştii de tip achizitiv aflaţi în executarea pedepsei în penitenciarele din România pe baza unui protocol de cercetare încheiat cu fiecare penitenciar (Codlea, Craiova, Bucureşti-Jilava, Bucureşti-Rahova).

Obiectivul principal al studiului l-a reprezentat investigarea criminologică a infractorului recidivist, cu focusare pe infracțiunile de furt (art. 209 din vechiul cod penal, art. 228 noul cod penal), relevarea tipologiei acestui tip de infractor, identificarea factorilor de risc criminogen.

Metoda de investigare a studiului nostru a fost ancheta criminologică prin utilizarea tehnicii chestionarului (vezi pag.175 și anexa tezei)

Eșantionul a fost alcătuit din 50 de persoane private de libertate din penitenciarele mai sus amintite.

8

În secțiunea I-a am urmărit să vedem în ce măsură ancheta de teren a validat/invalidat ipotezele de cercetare elaborate pe baza analizei realizare din perspectiva tipologiilor specifice și a diferitelor teorii explicative cu privire la acest fenomen. În acest sens am elaborat șape ipoteze de lucru pe care am încercat să le validăm în ancheta de teren realizată conform protocolului de cercetare (anexa pag. 164) prezentat în capitolul II, secțiunea III-a. Ipoteza 1. Datele statistice oficiale precum și evaluările făcute de o serie de criminologi arată că între 50% și 70% dintre deținuți sunt recidiviști. Aceștia reprezintă nucleul dur al criminalității. De asemenea aceleași surse estimează că un procent ce se situează între 70-80% din infracțiunile săvârșite sunt comise de 10-15% din totalul infractorilor. Aceștia reprezintă categoria supercriminalilor sau multirecidiviștilor. Ipoteza 2. Hoţii recidivişti de tip achizitiv reprezintă un grup aparte care se încadrează într-o tipologie teoretic definită. Ipoteza 3. În procesul de socializare al acestor indivizi se inregistrează disfuncţionalităţi majore. Ipoteza 4. Activitatea delincventă debutează, de regulă, în timpul minorităţii şi se continuă de-a lungul unei cariere criminale. Ipoteza 5. Aceşti infractori se caracterizează printr-o mentalitate recidivistă. Ipoteza 6. Relaţiile interpersonale sunt dominate de frecvenţa, durata, prioritatea şi intensitatea cu indivizi care încalcă legea, în cadrul unui proces de învăţare. Ipoteza 7. Labilitatea, agresivitatea, egocentrismul, indiferenţa afectivă reprezintă trăsături de personalitate cu risc criminogen major dacă sunt întrunite la acelaşi individ (această ipoteză a fost validată/invalidată în cadrul studiului de caz). Dificultăţi de ordin metodologic.

O problemă serioasă o reprezintă dificultatea de a accesa date cu privire la tema de lucrarii, fie ele chiar şi parţial irelevante sau incomplete. Fiind lucrător în cadrul Ministerului de Justiţie am crezut că accesul meu la aceste date nu va ridica probleme deosebite; realitatea a fost alta.

O altă dificultate de ordin metodologic întâmpinată în elaborarea lucrării o reprezintă datele oficiale care nu au putut fi luate în considerare în totalitate, datorită diferenţelor de raportare a acestora cu privire la infractorii recidivişti în materie de furt, de la o unitate la alta. O analiză a carierei criminale bazată pe date oficiale este şi mai mult îngreunată de faptul că informaţiile culese din sistemul de justiţie penală nu pot fi utilizate pentru a se face distincţii statistice între infractorii recidivişti şi restul populaţiei de infractori. Caracteristicile care îi disting pe recidivişti de ceilalţi deţinuţi nu se înregistrează în niciun sistem (sau nu este transparent) fie el al poliţiei, al instanţelor ori al ANP.

O altă dificultate a fost că singura alternativă pentru evaluarea recidivei pusă la dispoziție de ANP a fost calculul incidenței recidivei pe tip de infracţiune la intrarea în penitenciare şi comparația cu ponderea pe același tip de infracţiune la liberare, pe o perioadă standard de o luna, maxim 3 luni de zile în condițiile în care studiul respectiv se întinde pe o perioadă de 29 de ani.

Tot la capitolul dificultăți pot adăuga şi faptul că datorită unei neînțelegeri sau a unei comunicări defectuoase, inițial, am primit un număr semnificativ mai mic de subiecți ce se

9

încadrau în studiul întreprins de mine, față de ce am descoperit mergând în penitenciarele din țară.

Susținerea logistică a celor ce întreprind astfel de studii sau mai bine spus, lipsa acestei susțineri din partea organismelor statului este o altă dificultate întâmpinată.

Capitolul al III-lea este destinat prezentării profilului criminogen al recidivistului. În secțiunea I-a am urmărit să vedem în ce măsură ancheta de teren a validat/invalidat ipotezele de cercetare elaborate pe baza analizei realizare din perspectiva tipologiilor specifice și a diferitelor teorii explicative cu privire la acest fenomen. În acest sens am elaborat șape ipoteze de lucru pe care am încercat să le validăm în ancheta de teren realizată conform protocolului de cercetare prezentat în capitolul II, secțiunea III-a. Iată în rezumat rezultatele: Ipoteza 1.

În penitenciarele din România, în intervalul 1997-2018, din totalul persoanelor încarcerate, ponderea recidiviștilor este reprezentată de intervalul cuprins între 34 - 48%.

În țara noastră se înregistrează un nivel ridicat al recidivei, 40-45% dintre persoanele lipsite de libertate au cel puțin o condamnare anterioară; în cazul infracțiunilor de furt procentul este de 50-55%. Acest procent s-ar putea ridica la valoarea de 65-70% dacă toate infracțiunile de furt ar fi soluționate, o mare parte a acestora rămânând cu autor necunoscut sau nu sunt soluționate datorită lipsei sesizării organelor competente de către cei păgubiți sau a lipsei de probe.

Din totalul infracțiunilor contra patrimoniului comise în perioada 1990-2017, furtul din avutul privat reprezintă un procent ce variază între 61,95% și 84,38%.

Din totalul recidiviștilor încarcerați în perioada 1997-2018, procentajul de recidiviști se situează între 34,4% și 48,3%.

Din păcate, datorită unor necorelări în transmiterea datelor statistice nu am putut obține cifrele exacte cu privire la infracțiunile de furt și nici date cu privire la numărul faptuitorilor.

Analizând însă datele pe parcursul celor 28 de ani, media pe an a infracțiunilor contra patrimoniului a fost de 32.143 din care 25.409 de infracțiuni au fost de furt, procentul fiind de 79% din total.

Așadar, ipoteza se validează și indirect este validată și teza lui Gassin cu privire la supercriminali sau multirecidiviști. Ipoteza 2.

Studiul nostru validează ipoteza potrivit căruia infractorul de tip achizitiv se înscrie în tipologia mai largă a infractorului din obișnuință; subiecții chestionați au comis între 3 și 5 infracțiuni dar multe dintre acestea au rămas nepedepsite din varii motive (lipsa sesizărilor, autor necunoscut, lipsa probelor). Cât privește vârsta, 16% au vârsta între 20-25 de ani, 30% între 26-30 ani și 38% între 31-35 de ani. Toți participanții la studiu aveau cel puțin două condamnări anterioare. Ipoteza 3.

În procesul de socializare al acestor indivizi se înregistrează disfuncționalități majore, validându-se conceptul de identitate negativă a lui Noel Mailloux, precum și delincvența latentă în sensul conferit de Friedlander dar mai ales dezangajarea afectivă în linia de gândire a lui Etienne de Greeff, Pinatel și Debuyst – capitolul III, secțiunea II-a. Ipoteza 4.

Activitatea delincventă debutează în timpul minorității și se continuă de-a lungul unei cariere criminale. Infractorii din obișnuință își încep cariera în timpul minorității în asociere cu

10

adolescenți care au caracteristici demografice similare. Cu această experiență timpurie înaintează rapid către un comportament criminal adult în care furturile sunt mult mai frecvente, substanțiale și sofisticate. În eșantionul nostru 90% dintre cei chestionați au început să facă parte dintr-un grup între 10 și 20 de ani, 46% considerând atracția grupului pe o scară de la 1 la 10, maximă. Ipoteza 5.

Mentalitatea recidivistă așa cum ea a fost expusă în viziunea școlii belgiene de criminologie, ce caracterizează acei recidiviști a căror formă de adaptare, al căror stil de viață implică furtul ca posibilitate de a nu se supune niciunui efort, nici unei limitări sociale, reprezintă ipoteza numărul cinci validată de ancheta criminologică. După cum reiese din analiza datelor obținute, 50 % din cei studiați nu aveau loc de muncă în momentul comiterii primei infracțiuni pedepsite, 66% au precizat că principalele surse de venit erau rudele (familia) și locul de muncă dar își completau veniturile din furt. Mare parte a subiecților trăiau și trăiesc în concubinaj, 49% schimbând foarte des partenerii, 38,8% fiind nefamiliști și doar 12,2% căsătoriți. Ipoteza 6.

Este fundamentată îndeosebi pe teoria asociaților diferențiale a lui Sutherland. Atracția grupului este prezenta la majoritatea tinerilor, viitorul delincvent având tendința să se identifice cu grupul cu care împărtășește aceleași valori, ambiții și interese ca și el. Respinși acasă și la școala, acești tineri își găsesc în sfârșit un loc de apartenență în cadrul bandei de cartier, își caută și copiază modele delincvente „învățând să devină delincvenți”. Solidaritatea de grup se dezvoltă în cursul unei experiențe comune a membrilor încât banda devine atât de importantă pentru membrii ei pană la despărțirea aproape totală de viața socială și instituțională a societății convenționale. Astfel, încă din ciclul gimnazial 58% dintre respondenți au început să facă parte dintr-o „gașcă” (gang, anturaj) în intervalul de vârstă 10-15 ani și 32% în intervalul 16-20 ani. Un calcul simplu arată că 90% din totalul celor chestionați au făcut parte dintr-o bandă în intervalul de vârstă 10-20 de ani. Pe o scală valorică de la 1 la 10, 46% au indicat valoarea maxima (10) când au fost întrebați de puterea de atracție a grupului. Conexiunile cu persoanele din copilărie și adolescență au dăinuit de-a lungul anilor pentru 85,1 %. Ipoteza 7.

Privind trăsăturile de personalitate, așa cum ni le înfățișează J. Pinatel, am încercat să o validăm prin studiu de caz. Putem totuși sublinia că o parte dintre aceste trăsături reies și din ancheta de teren, mai ales în privința acelor subiecți care au comis acte de huliganism și fapte cu violentă.

În secțiunea a II-a a capitolului III prezentăm studiul de caz realizat prin interviul cu doi condamnați definitiv pentru furt calificat, recidiviști, încarcerați la penitenciarul București-Jilava.

Din relatările primului subiect prezența factorilor „grei ai recidivei” (cap. II secț. II-a): handicap major, fiind foarte slab pregătit pentru a intra în viața socială, precocitatea devianței (consum timpuriu de droguri și alcool), rezistență slabă la tentații, antecedente familiale „grele”, educație de tip disfuncțional a părinților ce pendulează între agresivitate și toleranță, absența tatălui.

11

Din relatările sale acesta susține că „sistemul te împinge” să comiți infracțiuni iar în construcția obiceiului și gustului pentru calea infracțională ne dezvăluie motivațiile sale potrivit cărora e mult mai ușor și profitabil să comiți infracțiuni, riscul de a fi pedepsit nu îl descurajează iar condamnările anterioare nu îl fac să renunțe. Traseul său infracțional, ascuns la început, prins, arestat și condamnat ulterior, validează concluziile specialiștilor că, cu cât delincvența este mai precoce cu atât mai mult dobândește „obiceiul de a fura” iar calea delincvenței îi devine o a doua natură, furtul constant devenind o parte intrinsecă din viața lui. Din relatările subiectului, furtul din obișnuință se manifestă mai ales după prima experiență penitenciară, ceea ce demonstrează că închisoarea a avut un efect major în consolidarea mentalității recidiviste. Agresivitatea, ca trăsătură a personalității criminale apare mai ales din percepția pe care o are, ca victimă dar și ca autor al unor manifestări agresive. Cu privire la cel de-al doilea subiect, interesante sunt relatările sale cu privire la traseul infracțional – momentul în care a luat-o razna și momentul în care a căzut prima dată, ritmul trecerii la act demonstrând că pedeapsa nu a avut niciun efect intimidant. Și aici apar factorii grei ai criminalității, mentalitatea recidivistă și dezangajarea afectivă. Face parte din categoria deținuților pe care la eliberare, mai ales după decesul părinților, nu-l mai așteaptă nicio persoană cu care să trăiască o viață normală, mediul criminogen aspirându-l cu rapiditate. Interesante sunt relatările sale cu privire la propria percepție asupra universului carceral care se schimbă de-a lungul timpului, la început se simte ca într-o familie dat fiind că anturajul din cartier este pur și simplu translatat și regăsit în penitenciar; pe măsură ce revine în penitenciar percepția se schimbă, apar îndoielile, sentimentul de demoralizare se schimbă treptat. Aflat foarte aproape de vârsta la care majoritatea hoților recidiviști hotărăsc „să se retragă”, își reevaluează trecutul de o manieră parțial autocritică dar acuză societatea de a nu oferii nicio șansă unui fost deținut care ar dori să se reintegreze.

Capitolul III se încheie cu schița de profil a infractorului recidivist și cu concluziile generale privind această categorie de infractori. Schița de profil înfățișată în secțiunea II, punctul 2.3. arată în felul următor: Subiecții noştrii provin din clasa lower-middle a societăţii, din familii dezorganizate (ambii au un părinte plecat să muncească în afara ţării), trăiesc în cartiere cunoscute cu probleme de criminalitate şi droguri (București, sectorul 4, respect 5) îşi încep activitatea antisocială în cadul unor grupuri de adolescenţi sau a unor bande (gang) de tineri în compania cărora comit infracţiuni.

Viitorul recidivist găsește în mediul penitenciar locul unde învață noi modalități și tehnici de comitere a infracțiunilor, leagă prietenii cu alți infractori, odată eliberați pun la cale noi infracțiuni, făcând din furt o carieră, un stil de viață. Infractorul recidivist poate continua în acest mod până în jurul vârstei de 30-35 de ani, viața acestuia se desfășoară ciclic – fură o perioadă, este prins și încarcerat, aici se specializează, după care fiind eliberat reintră în același cerc vicios. După mai multe condamnări, în jurul vârstei de 35 de ani apare sentimentul eșecului și hotărârea de „a se retrage”. Pe parcursul vieții au dat dovadă de insensibilitate morală, răceală afectivă (niciunul dintre subiecți nereușind să aibă relații stabile sau de durată), indiferență față de persoanele apropiate, manifestând „sensibilitate” doar față de injustițiile suferite. Concluziile sunt prezentate la punctul 2.4. (pag. 112), în opt puncte din care succint vă prezint următoarele: Hoțul recidivist face parte din categoria super criminalilor, scrie Gassin, 10 până la 15% din delincvenți se consideră a fi autorii în jur de 50% din infracțiunile de furt comise.

12

Hoțul recidivist săvârșește fapte ce se încadrează în criminalitatea achizitivă de profit ce deține, de regulă, topul în statisticile globale ale fenomenului, faptele de acest fel fiind considerate mult mai „recidivante”. Hoțul recidivist suferă de o alterare profundă a personalității sale: inadaptat social, incapabil să reziste tentațiilor (hoțul profesionist este tot un inadaptat dar trăsătura esențială este organizarea). Plăcerea riscului se înscrie în profilul hoțului recidivist. Deposedarea de bunuri, deseori prin violență, a unor oameni fără apărare (copii, femei, bătrâni), pătrunderea în spații private, reacțiile imprevizibile ale victimelor arată că hoții își asumă riscuri considerabile. Din copilărie ei se „disting prin îndrăzaneală și spirit de aventură”, au nevoie permanentă de acțiune. Deși evaluează riscurile trece la act deoarece este incapabil să se abțină dar mai ales datorită acelei trăsături de personalitate pe care Cusson o denumește „prezentism” (perspectiva unui câștig imediat) Este capturat de către mediul criminogen mai ales în penitenciar dar și după eliberare din penitenciar. Revenirile repetate în penitenciar îl marchează profund. Studiul de caz validează concluziile reținute de literatura de specialitate cu privire la efectele secundare ale închisorii: demoralizarea (elimină orice rămășiță de moralitate), accentuare dificultăților de reinserție socială (devii mai greu om onest decât hoț), lipsa de sensibilitate (își construiește un sistem de apărare care îl face insensibil și indiferent față de tot din jurul său).

Capitolul al IV-lea l-am consacrat prevenirii fenomenului de recidivă. În secțiunea I-a am examinat dinamica conceptelor, în evoluția urmată în diferitele etape ale științei criminologiei, așa cum ne-au fost prezentate la cursul de masterat, mai exact drumul de la împrumutul conceptual de debut, la construcția unui aparat propriu.

Prevenirea devine astfel o temă prioritară, aspect pe care îl dezvoltăm în secțiunea a II-a, în care expunem diferitele definiții avansate de literatura de specialitate. Ne-am oprit cu precădere asupra definiției profesorului Gassin (pag. 121) pentru audiența mare pe care o înregistrează, dar față de care ne-am îngăduit să exprimăm și o opinie critică, mai cu seamă cu privire la excluderea din definiția prevenirii recidivei a măsurilor de asistență socială. Considerăm astfel, că măsurile ce intervin asupra cauzelor criminalității la nivel macro și micro social, chiar individual, de natură economică, educațională, culturală, menite să amelioreze calitatea vieții în general, a mediilor defavorizate în special, fac parte intrinsecă din activitatea de prevenire, iar în momentul de față dispunem de tehnici apte să evalueze eficiența preventivă a unor astfel de măsuri.

În secțiunea a III-a am încercat să prezentăm premisele necesare pentru construirea unei teorii a prevenirii criminalității, oprindu-ne în prima parte (premisele teoretice pag.122) asupra „bilanțului” pe care Maurice Cusson îl face cu privire la impactul pe care l-a avut asupra recidivismului diferitele modele și strategii de politică penală cu potențial preventiv, elaborate în baza unor cunoscute teorii criminologice. Cusson ne propune în acest sens o grilă de analiză ce se sprijină pe o tipologie proprie a prevenirii, alcătuită din patru tipuri: tratamentul, morala, disuasiunea și justiția. Insistă în special asupra efectului zero, sintagmă prin care rezumă eșecul modelului medical a cărui aplicare nu ar fi avut niciun efect asupra recidivei, considerând că „factorii gravi” au o influență mult mai mare în raport cu oricare dintre metodele terapeutice utilizate până în prezent. Cusson încearcă să repună în drepturi ideea cu privire la eficiența

13

disuasiunii ca element cheie al controlului social, oferind prețioase informații extrase din cercetările de evaluare care utilizează mai ales metoda înainte/după (schema de la pag. 133).

În selectarea premiselor de natură instituțională ne-am oprit asupra necesitații prevenirii, a utilității și eficacității precum și a obiectivelor și limitelor prevenirii, cu trimitere directă la situația din România. În secțiunea a IV-a examinăm diferitele tipuri de prevenire precum și modelele și strategiile de prevenire pe care experții în criminologie le sugerează decidenților de politică penală, cu speranța că acestea vor fi recepționate. Secțiunea a V-a ilustrează modalitățile prin care această speranță se regăsește sau nu în practicile de guvernare ale diferitelor state, conchizând la punctul 5.2.7. cu o analiză critică a situației din România unde prevenirea, așa cum o arată evenimentele cu risc criminogen ridicat, ce se petrec aproape în fiecare zi, parte dintre ele susceptibile de a fi prevenite continuă să se afle într-un „NO MAN’S LAND” așa cum afirmă profesorul Rodica Stănoiu. Mai ales această ultimă constatare m-a determinat să apelez la un final deschis privind posibile alternative ale deciziilor de politică penală menite să asigure prevenirea și controlul în cazul infractorului recidivist de tip achizitiv.

TABLA DE MATERII Personalitatea infractorului recidivist

Capitolul I Fenomenul recidivei cu specială privire asupra infracțiunilor de furt.

Secțiunea I-a: Considerații introductive. 1. Preliminarii. Pag.4 1.1. Actualitatea. Pag.6 1.2. Complexitatea. Pag.7 1.3. Utilitatea. Pag.8 1.4. Argumente de ordin personal. Pag.8

Secțiunea II-a: Perspectiva juridico penală. 2. Conceptul juridico- penal. Pag.9 2.1. Etimologia cuvântului. Pag.10 2.2. Referințe de ordin istoric. Pag.10 2.2.1. Antichitate. Pag.10 2.2.2. Evul mediu. Pag.10 2.2.3. Epoca modernă. Pag.11 2.3. Recidiva în doctrina penală. Pag.12 2.3.1. Recidiva ca formă a pluralității de infracțiuni. Pag.12 2.3.2. Formele pluralității de infracțiuni- Asemănări și deosebiri. Pag.12 2.3.3. Condițiile recidivei. Pag.13 2.3.4. Modalitățile recidivei. Pag.14 2.3.5. Sistemul sancționator. Pag.16 2.3.6. Recidiva legală. Pag.17

Secțiunea III-a: Perspectiva criminologică. 3. Delimitări conceptuale. Pag.21 3.1. Conceptul criminologic al recidivei. Pag.21 3.2. Comparație între criteriile de recidivă utilizate în criminologie (tabel). Pag.23 3.3. Starea și dinamica recidivismului în România- Dificultăți în plan metodologic. Pag.26 3.4. Analiza cantitativă. Pag.27 3.4.1. Persoanele condamnate definitiv și persoanele recidiviste condamnate definitiv

de instanțele judecătorești. Pag.27 3.4.2. Persoanele încarcerate și totalul persoanelor recidiviste. Pag.30 3.4.3. Infracțiuni contra patrimoniului. Pag.32

Capitolul al II-lea Analiza etiologică a recidivei în cazul infracțiunilor de furt.

Secțiunea I-a:Tipologia comportamentului criminal. 1. Tipologia infractorilor. Pag.34 1.1. Precursorii. Pag.34 1.2. Evoluții ulterioare. Pag.36 1.3. Criminologia dinamică – O nouă perspectivă a tipologiei infractorilor. Pag.38 1.4. Curentul clinic. Pag.41 1.5. Contribuția criminologiei nord americane. Pag.43

Secțiunea II-a: Teorii explicative cu privire la infractorul recidivist de tip achizitiv. 2. De la tipologia la etiologia comportamentului criminal. Pag.54 2.1. De la infractorul de ocazie la infractorul din obișnuință. Pag.55 2.1.1. Orientarea bioantropologică. Pag.56

2.1.2. Orientarea psihiatrică- psihologică. Pag.57 2.1.3. Orientarea sociologică. Pag.62 2.1.4. Contribuția Școlii de criminologie de la Montreal. Pag.71 2.1.4.1. Dilemele lui Cusson. Pag.71 2.1.4.2. Postulatele. Pag.72 2.1.4.3. Cei patru factori gravi ai recidivei. Pag.73

Secțiunea III-a: Ancheta criminologică de teren privind recidiviștii de tip achizitiv aflați în executarea pedepsei în penitenciarele din România.

3. Protocolul de cercetare. Pag.77 3.1. Dificultăți de ordin metodologic. Pag.78 3.2. Analiza rezultatelor anchetei criminologice. Pag.79

Capitolul al III-lea Profilul criminogen al recidivistului.

Secțiunea I-a: Validare\Invalidare a ipotezelor 1. Studiu transversal – prezentare. Pag.102 1.1. Ipotezele de cercetare avansate în ancheta criminologică. Pag.102 1.2. Rezultatele. Pag.102

Secțiunea II-a: Hoțul recidivist - studiul de caz 2. Prezentare. Pag.106 2.1. Primul subiect. Pag.107 2.2. Al doilea subiect Pag.109 2.3. Schița de profil a infractorului recidivist. Pag.116 2.4. Concluzii. Pag.117

Capitolul al IV-lea Prevenirea fenomenului de recidivă.

Secțiunea I-a: Paradigma criminologică a prevenirii criminalității 1. Dinamica conceptelor. Pag.119 1.1. Criminologia clasică. Pag.120 1.2. Criminologia pozitivistă. Pag.121 1.3. Criminologia dinamică. Pag.121 1.4. Noua criminologie-ruptura epistemologică. Pag.122

Secțiunea a II-a: Criminologia contemporană-prevenirea temă prioritară 2. În căutarea unei definiții. Pag.124 2.1. Dificultăți în elaborarea unei definiții. Pag.125 2.2. Definiții extinse. Pag.125 2.3. Definiții specifice. Pag.126

Secțiunea a III-a: Construcția unei teorii a prevenirii, cu specială privire asupra recidivei 3. Premisele prevenirii. Pag.127 3.1. Premisele teoretice. Pag.128 3.1.2. Tipologia propusă. Pag.128 3.1.3. Evaluarea controlului social. Pag.129 3.2. Premisele de ordin institutional. Pag.140 3.2.1. Necesitatea. Pag.140 3.2.2. Utilitatea. Pag.141 3.2.3. Eficiența. Pag.141 3.3. Obiectivele prevenirii. Pag.142 3.4. Limitele prevenirii. Pag.143

Secțiunea a IV-a: Tipuri de prevenire. 4. Tipologii. Pag.144 4.1. Clasificare. Pag.144 4.2. Tipologia rațională. Pag.145 4.3. Modele, strategii și tehnici de prevenire. Pag.146 4.3.1. Modelul combinat. Pag.146 4.3.2. Alte modele. Pag.146 4.4. Strategii de prevenire. Pag.147

Secțiunea a V-a: Practici de bună guvernare în materie de politici publice în domeniul prevenirii

5. Precizări. Pag.147 5.1. Pe plan internațional. Pag.148 5.2. La nivel statal. Pag.149 5.2.1. S.U.A. Pag.149 5.2.2. Canada. Pag.151 5.2.2.1. La nivel federal. Pag.152 5.2.2.2. La nivel provincial - Quebec. Pag.153 5.2.3. Suedia. Pag.154 5.2.4. Franța. Pag.154 5.2.5. Marea Britanie. Pag.155 5.2.6. Belgia. Pag.156 5.2.7. România. Pag.158 6. În loc de concluzii. Pag.163

Lucrări consultate. Pag.164 Anexă - Protocol de cercetare și Fișă individuală. Pag.173

LUCRĂRI CONSULTATE: 1. A.Baratta, Criminologie critique et critique du droit penal: introduction a la sociologie juridico-penale, Montreal, 1983, N. Christie, Limits to Pain, Columbia University Press, 1981 2. A.Blumstein, J.Cohen, J.Roth and C.Visher, Criminal careers and “Career Criminals”, Vol.1&2, Washington, DC: National Academy Press, 1986 în Clinard şi colab. 3. A.Peyrefitte, Reponses a la violence, vol. I, Presses Pocket, Paris, 1977. 4. A.Peyrefitte, Preface in M. Cusson, Le controle social du crime. 5. A.Lemaitre, Elements de prevention du crime, Paris, ed.Harmattan, 2014. 6. A.Ungureanu, Drept penal roman, Partea generala, Editura Lumina Lex, București 1995. 7. A.M.Favard, Etude d criminologique de quatre cohorts de naissance de la region bayonnaise, Bayonne, Sauvegarde de l’enface du Pays Basque, Plycopie, 8. A.Normandeau, Police de proximite, police communitaire, police d’assurance pour l’an 2000, in Revue de droit penal et de criminologie, 1994, no. 6. 9. B.di Tullio, Trattato di antropologia - Studio clinico - e medico - legale ad uso dei medici, dei giuristi e degli studenti, Editrice "Criminalia", Roma, MCMXLV. 10. C.Ray Jeffery, Criminology - An Interdisciplinary Approach, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1990. 11. Ch.A.Visher, Transition From Prison to Community: Understanding Individual Pathway, The Urban Institute, Justice Policy Center, District of Columbia, Washington, 2003. 12. Collectif Larousse, Le Petit larousse illustre, Edit. Larousse, 2005 (French Edition). 13. C.Debuyst et J. Joos, L’enfant et l’adolescent voleur, Bruxelles, Dessart, 1971, p.199 14. C.Mitrache, Cristian Mitrche, Drept penal roman. Partea generala, EditiaVIII revizuită și adaugită, Universul Juridic, București, 2010. 15. C.Bulai, Manual de drept penal, partea generala, Editura ALL, București, 1997. 16. C.Bulai în V. Dongoroz şi colab. Explicaţii teoretice ale Codului Penal Român, vol. 1 Partea Generală, Bucureşti, Ed. Academiei, 1969. 17. C.Mitrache, Drept penal roman-parte generala, Casa de editura și presa Şansa S.R.L., București, 2002. 18. C.R.Tittle, Sanctions and Social Deviance: The question of Deterrence, New York, Praeger, 1980. 19. C.A.Murray, L.A. Cox, Beyond probation juvenile correction and the chronic offender, Beverly Hills, Sage Publications, 1979. 20. D.Banciu, S.M.Radulescu, V.Teodorescu. Tendinţe actuale ale crimei şi criminalităţii în România, Bucureşti, Ed. Lumina Lex, 2002. 21. D.Matza and G.M.Sykes, Juvenile Delinquency and Subterranen Values, American Sociological Review 26 (5):712-719, 1961; D. Matza, Delinquency and Drift, New York: John Wiley, 1964 apud de Rodica Mihaela Stănoiu. 22. D.M.Gottfredson et al., Four thousand lifetimes: a study of time served and parole outcomes, Davis, California, N.C.C.D. research center, 1973 23. D.R.Cressey, Criminal Organization, New York: Harper and Row, 1972. 24. D.W.Maurer, Whiz Mob, New Haven, CT: College and University Press. 25. D.Szabo, Le criminal d’habitude: aspects criminologiques, McGill Law Journal, Vol.13, no.4, 1967. 26. D.Szabo, Discours inaugural, le IX Cogres International de Criminologie, in Annales Internnationales de Criminologie. 27. D.Szabo, Les mesures de prevention sociale, in Criminologie en action”, 1968.

28. D.Szabo, D.Gagne, A.Parizeau, L’adolescent et la societe, Bruxelles, Charles Dessart, 1972. 29. D.Glaser, The effectiveness of a prison and parole system, Indianapolis, Bobbs Merril, 1964. 30. D.Glaser, Crime in the City, Ed.Harper & Row, New York,1970. 31. D.Glaser, Crime in our changing society, New York, Holt, Rinehart and Winston, 1978. 32. D.Casoni, L. Brunet, La psychocriminologie. Apports psychanalytiques et applications cliniques, Montréal, Presses de l’Université de Montréal, 2003. 33. D.Aurousseau, M. Laborde, Parole de bandits, Paris, Le Seuil, 1976. 34. D.J.West, D.P.Farington, Who Becomes Delinquent? (Cambridge Study in Criminology) Hardcover – 10 Dec 1973. 35. D.Laberge-Atlmejd, Engagement et inadaptation scolaires prelude a la delinquance, Montreal, Group sur l’inadaptation juvenile, Montreal, 1976. 36. D.Delvaux, Prevention et securite dans les commerces du centre villeliegeois: Les Reseaux d’Information de Quartier Commercants, Universite de Liege, Travail de fin d’etude en criminology 2003-2004. 37. E.Ferri, Les cinq categories de criminels (Extrait de “La sociologie criminelle”). http:/ledroitcriminel.free.fr/la_science_criminelle/hist_soc_crime/sociologies/ferri_catego. 38. E.Kretschmer, Phisique and Character, New York, Harcour, Harper, 1924 39. E.Seeling, Traite de criminologie, Paris, PUF,1956. 40. E.H.Sutherland and D.R, Principles of Criminology, seventh edition, Philadelphia and New York, J. B. Lippincott, 1966. Ediţia consultată reprezintă o reviziure a lucrării originale publicată în 1924 de către Sutherland şi revăzută în 1960 şi în ediţiile ulterioare cu contribuţia lui Donald Cressey. 41. E.H.Sutherland, The Professional Thief annotaded and interpreted, The University of Chicago Press, Chicago & London, First Phoenix Edition, 1937 (ediţia consultată: 1989). 42. E.de Greeff, Introduction a la Criminologie, Louvain, Edition de “L’Ecrou”, Louvain,1937. 43. E.de Greeff, Criminogenese, 11eme rapport au 2eme Congres International de Criminologie, Paris, 1950, Imprmerie Martel. 44. E.M.Lemert, The Behavior of the Systematic Chek Forger, Social Problems, 6. 45. E.Johnson, Handbook on Crime and Delinquency Prevention, New York, Greenwood Press. 46. E.Durkheim, L’education morale, PUF, Paris, 1923, p. 136, apud M.Cusson. 47. F.Gramatica, Ediția consultată, Principes de Defense Sociale, Paris, Editions Cujas, 1964. 48. F.Redl, D.Wineman, L’enfant agressif, T.1, Paris, Fleurus, 1964. 49. G.Antoniu, (coord.), Explicatii preliminare ale noului Cod penal. Vol. I - Articolele 1-52, Editura Universul Juridic, 2010, Bucureşti. 50. G.Antoniu, C.Bulai, G.Chivulescu, Dicţionar Juridic penal, Edit. Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976. 51. G.J.Phillpotts, L.B.Lancucki, Previous convictions, sentence andrecon- viction, Home Office research study No 53, London, H.M.S.O., 1979. 52. G.Tarde, La criminalite comparee, Paris, Felix Alcan, 1886. 53. G.Kellens, L’ elaboration d’une politique criminelle rentable, Revue de droit penal et de criminilogie, no.9, 1971. 54. G.Kellens, Elements de criminologie, Bruylant, Bruxelles, 1998. 55. G.Kaiser, Kriminologie:Ein Lehrbruch, Heidelberg, Verlag, 1988.

56. G.R.Newman, Comparative deviance: perception and law in six cultures, New York, Elsevier, 1976. 57. G.M.Sykes and D.Matza, Techiques of neutralization, American Sociological Review, 22, 1957. 58. G.Trasler, Delinquency, Recidivism, and Desistance, The British Journal of Criminology, October, 1979. 59. G.R.Newman, The punishement repsponse, Philadelphia, J. B. Lipin- Cott, 1978. 60. G.Bonnemaison, La complementarite prevention-repression, in Revue de la police nationale., 1985. 61. H.King, B.Chambliss, Box man. A professional thief’s journey, Harper and Row, New York, 1972. 62. H.S.Becker “Whose side are we on”, in Social Problems 14, nr.31967. 63. H.P.Ellenberger, Developpement historique de la notion de processus psychoterapique, L Union medicale du Canada, t. 105, dec 1976, pp. 1821-1832; D.J. Rothman, Conscience and Convenience,The Asylum and its Alternatives in Progressive America, Boston, Toronto, Little Brown and Co., 1980. 64. H.Michard, Le problem de la prevention, in Reeducation, no. 31-32, 1951, p. 3-16. 65. H.Berkemoes et G.L., „La prevention de la criminalite, in Revue de driot penal et de criminologie” 1986. 66. H.Goldstein, Problem Oriented Policing, New York, McGraw Hill, 1990. 67. I.I.Dolj, T. Pop, I.GR.Periețeanu, M.I.Papadopolu, V.Dongoroz, N.Pavelescu, Codul penal Carol al II-lea, Adnotat, vol.II, Partea Specială, Editura Socec & Co.S.A., Bucureşti, 1937. 68. I.Waller, Men Released from Prison, Toronto, University of Toronto Press, 1974. 69. I.Waller, Tendeces actuelles de la prevention du crime en Europe: repercussions au Canada, Otawa: Ministere de la Justice, 1989. 70. J.Maxwell, Le criminel d’habitude” şi “Le criminal d’occasion”, din « Le crime et la société » Paris 1924, Docteur en médecine Substitut du Procureur général près la Cour d’appel deParis.http://ledroitcriminel.free.fr/la_science_criminelle/hist_soc_crim/criminologues/maell 71. J.B.Roebuck, Professional Criminal: Professional Thief, in Encyclopedia of Crime and Justice, Volume 3, edited by Sanford H. Kadish. New York: Free Press. 72. J.Hall, Theft, Law and Society apud de E.H Sutherland, nota (4). 73. J.Short, Delinquency and Society, Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall, 1990. 74. J.M.Hagedor and Perry Macon, People and Folks: Gangs, Crime and the Underclass in a Rusbelt City, Chicagao: Lake View Press,1988. 75. J.Hagan, Destiny and Drift, Subcultural Preferences, Status Attainments and Risks and Rewards and Youth, American Sociological Review 56(5):567-582, 1991. 76. J.Joos, C.Debuyst, De l’enfant voleur au recidivist, Revue de Droit penal et de Criminologie, fevrier, 1964. 77. J. de Clerck: Essai sur la personalite morale du recidiviste, Louvain, 1943 (nepublicata) 78. J.L.Hagan, Destiny and Drift: Subcultural Preferences, Status Attainments and the Risk and Rewards of Youth, Reprinted in Criminal Justice, Volume 3 Criminological Theory. editor / Marilyn McShane; Frank P. Williams. San Bernardino, CA : California State University Press, 1996. 79. J.Genet, Journal du voleur, Paris, Gallimard, 1949. 80. J.Willwerth, Portrait of a mugger, New York, M.Evans & Co., 1974. 81. J.Leaute, Criminologie et science penitentiaire, Paris, PUF, 1972.

82. J.Breuvart, A.Algan, J.Selosse, Que deviennent-ils?, Vaucresson, Centre de formation et de recherché de L’Education surveillee, 1974, apud M.Cusson. 83. J.Schouten, S.Hirsch, H.Blankestein, Garde ton masque: traitement résidentiel des adolescents, Ed.Fleurus, Paris, 1976. 84. J.Q.Wilson, What works revisited: new findings on criminal rehabilitation, The Public Interest, no. 61, Fall, 1980. 85. J.Adenaes, Punishement and Deterrence, Ann Arbor, The University of Michigam Press, 1974; J.Q.Wilson, Thinking about crime, New York, Basic Books apud de M.Cusson. 86. J.Pertesilia, P.W.Greenwood, M.Lavin, Criminal Careers for Habitual Felons, Washington, National Institute of Law Enforcement and Criminal Justice, LEAA, US Department of Justice, 1978. 87. J.Q.Wilson, G. Kelling, Broken windows, The Atlantic Monthly, March, 1982. 88. J.Adams, The Broken Windson Theory (http://pierian.net/articles/200607broken_windows_theory.pdf) 89. K.Friedlander, La delinquance juvenile, Paris, Presses Universitaire de France, 1951. 90. L.Krantz, L.Bagge, N.Bishop, Recidivism among those conditionally released from prison during 1973, Report No 24, Stockholm, National prison and probation administration, research and development unit, 1977. 91. L.T.Wilkins, Evaluation of penal measures, N.Y.Random House, 1969 apud P. Landreville, La recidive dans l’evaluation des mesures penale, in Deviance et societe, 1982, Vol.6, No.4. 92. L.H.C. Hulsman et B.de Celis, Peines perdues, ed. Centurion, Paris, 1982. 93. L.Sherman, D.P.Farrington, B.C.Welsh and D.L.Mackenzie, Evidence-Based Crime Prevention, London: Routledge, 2002. 94. L.Biron, Les modalities de l’angagement et la delinquance, Group de recherché sur l’inadaptation juvenile, Montreal, PUM, 1977. 95. L.Biron et M.Cusson, La conttrainte sociale et la delinquance. Group de recherché sur l’inadaptation juvenile, Montreal, Universite de Motreal, Polycopie, 1979, p.76, apud Cusson. 96. L.Walgrave et F.de Cauter, Une tentative de clarification de la notion de prevention, Annales de Vaucresson, 1986/1. 97. L.Sims, Neighbourhood Watch: Findings from 2000 British Crime Survey, Researches Findings, Nr. 150, London Office, 2001. 98. L.Welgrave, Rapport general et conclusions, in Coll. Nouvelles strategies. 99. M.Bosse et M.Le Blanc, La delinquence officielle des anciens de Boscoville six ans apres le debut de la recherché, Group de recherché sur l’inadaptation juvenile, Montreal, Universite de Montreal (1980B). 100. M.Clinard, R.Quinney, J.Wildeman, Criminal Behavior - A Typology, Anderson Publishing, 1994, Third Edition (prima editie 1967). 101. M.Clinard and R.Meier, Sociology of Deviant Behavior, New York: Harcour Brace Jovanovich, 1992, 8th Edition. 102. M.Cusson, Le control social du crime, Les Presses Universitaires de France, Paris, 1983. 103. M.Cusson, Delinquants porquoi?, Montréal: Bibliothèque québécoise inc, 1995, nouvelle édition, 1-re édition, Hurtubise HMH, Montréal,1989; in Le controle social du crime, Paris, PUF, 1983. 104. M.Cusson, La prevention de la delinquance, son efficacite et ses rapports a la repression, in Problemes actuels de sciences criminelle, no. 21, 2008.

105. M.Cusson, Prevenir la delinquance: les methods efficacies, Paris, Presses Universitaires de France, 2002. 106. M.Fize, "Formation professionnelle en milieu carcéral et devenir judiciaire des jeunes sortant de prison", Revue de science criminelle et de droit pénal comparé, 1981, XXXVI, 3, p. 653-664. 107. M.Fize., P.Chemithe, "Etude sur la récidive des condamnés libérés après 15 ans de détention", Revue pénitentiaire et de droit pénal, 1980, LIV, 4, p. 487-513. TOURNIER P., Enquête sur la récidive des condamnés à une peine de trois ans et plus, libérés en 1973. Construction de "tables de récidives": méthodes et premiers éléments d'analyse, Paris, Ministère de la Justice, C.N.E.R.P.,1981. 108. M.F.Aebi, B.A.de Cavarlay, G.Barclay, B.Gruszczynska, S.Harrendorf, M.Heiskanen, V.Hysi, V.Jaquer, J.-M. Jehle, M.Killias, O.Shostko, P.Smit, R.Porisdottir, European Sourcebook of Crime and Criminal Justice Statistics – 2010, Fourth edition, Boom Juridische Uitgevers, 2010. 109. M.Killias, Precis de crimiologie, Berne, Staempfli & Cie SA, 1991. 110. M.Ancel, La defense sociale nouvelle, Paris, Cujas, 1954. 111. M.A.Bertrand, Perspectives traditionnelles et perspectives critiques en criminologie, in „Criminologie”, no.1 , 1986. 112. M.Frechette et M. Le Blanc, La delinquance cachee des adolescences montrealais, Montreal, Group de recherche sur la inadaptation juvenile, PUM, 1978. 113. M.Le Blanc, L. Biron, Vers une theorie integrative de la regulation de la conduite delinqunte des garcons, Montreal „Group de recherche sur l-inadaptation juvenile, PUM”, 1980. 114. M.L.Erickson, J.P.Gibbs, Community Tolerance and Measures of Delinquency, Journal of Research in Crime and Delinquency, vol. 16, no. 6, 1979. 115. M.E.Wofgang, R.M.Figlio, T.Sellin, Delinquency in a Birth Cohort, Chicago, The University of Chicago Press, 1972, 116. M.Cameron, The Booster and the Snitch, New York, The Free Press, 1964. 117. M.Tonry, D.P.Farington, Building a Safer Society- Strategic Approches to Crime Prevention, in Crime and Justice, A reviw of Research, vol. 19, The University of Chicago Press, 1995. 118. N.Mailloux, Jeunes sans dialogue, Paris, Fleurus, 1971. 119. N.Mailloux, Le fonctionement du Surmoi chez le delinquent habituel, Contribution a l’etude des sciences de l’homme, 6. 120. N.Morris, The Habitual Criminal, Greenwood Press, Connecticut, 1973 (originalul publicat în 1951, Longmas, Green and Co., New York. 121. O.Jeanneret, Les niveaux de la prevention, in Les cahiers medico-sociaux, Geneve, 1967. 122. P.B.Hoffman, B.Stone-Meierhoefer, "Post release arrest experiences of federal prisoners: a six year follow-up", Journal of criminal justice, 1979, 7. 123. P.Bouzat et J.Pinatel, Traite de droit penal et de criminologie, Paris, Dalloz, 1963, Tome III Criminologie. 124. Platon, Opere 1, Protagoras 3, 24 AB, Ed. Știintifică, București, 1974. 125. P.Landreville, „Evolution theorique en criminologie: L’histoire d’un cheminement”, Criminologie, no.1, 1980. Presses de L’Univers de Montreal. 126. P.Brantinghton, F.Faust, A conceptual model of crime prevention, Crime and Delinquency, 1976, vol. 22. 127. P.Landreville, La recidive dans l’evaluation des mesures penale, in Deviance et societe, 1982, Vol.6, No 4. 128. P.G.Coslin, Risque de deviance, Paris, These de doctorat, 1976.

129. P.Lejins, The field of prevention, in W Amos, C. Wellford (eds) , Delinquency prevention: Theory and practice, Englewood Cliffs, Prentice Hall, 1967. 130. R.Gassin, La preventiom de la criminalite, Marseille, Presses Universitaires d’Aix en Provence, 1992. 131. R.Garraud, Traite Theorique et pratique du Droit Penal Francais, Tome deuxieme, Troisieme edition, Recueil Sirey, Paris, 1914. 132. R.Chilton, Urban Crime Trends and Criminological Theory, in Criminal Justice Research Bulletin 6 (3), Hunstville, TX: Sam Houston State Univesyty Press, 1991. 133. R.M.Stănoiu, Societatea riscului global şi marea criminalitate, în vol. Marea criminalitate în contextul globalizării, Universul Juridic, Bucureşti, 2012. 134. R.M.Stănoiu, Criminologie aprofundată, Prelegeri de Masterat în Ştiinţe penale, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, 2009-2011 (nepublicat). 135. R.M.Stănoiu, Metode şi Tehnici de cercetare în criminologie, Bucureşti, Editura Academiei, 1981. 136. R.M.Stănoiu, Note de curs -masterat în ştiinţe penale- Universitatea Dimitrie Cantemir, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Bucureşti, 2009- 2010, nepublicat. 137. R.M.Stănoiu, Criminologie, editia a 6-a, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2006. 138. R.M.Stănoiu, Introducere în Criminologie, București, Edit. Academiei Romane, București, 1988. 139. R.M.Stănoiu, Confruntari de idei în criminologia occidental contemporana, în SCJ, 1981, Nr. 2. 140. R.M.Stănoiu, Tranziția și criminalitatea, ed. Oscar Print, București, 1994. 141. R.M.Stănoiu, A.Constantinescu, Costul crimei, in Revista de Drept Penal, nr.4-2008, Editura. Asociația Română de Științe Penale, București, 2009 142. R.Martinson, What works? Quesions and answers about prison reform, 1974, https://www.nationalaffairs.com/public_interest/detail/what-works-questions-and-answers-about-prison-reform 143. R.Hood, R.Sparks, La delinquance, Paris, Hachette, 1970. 144. R.V.Clarke, Situational Crime Prevention: Successful Case Studies, New York, Harrow and Heston, 1992. 145. R.Vande Sompel, P.Ponsares, Y.Vandevenne, Les piliers Belges du Community Policing, Bruxelles, SPF Interieur, Direction des Relations avec la Police locale, 2006 146. R.Langlois, Analyse de la récidive sur une période d'épreuve de dix ans, Montréal, Ecole de Criminologie, Université de Montréal, 1972. 147. S.Glueck, E.Glueck, Predicting Delinquency and Crime, Spriengfield, Charles C. Thomas, 1974. 148. S.Glueck, E.Glueck, Unraveling Juvenile Delinquecy and crime, Cambridge, Harvard University Press, 1950. 149. S.Roche, Tolerence zero? Les incivilities et insecurite, Paris Odille Jacob, 2002. 150. T.Thornberry and R.L.Christenson, Unemployment and Criminal Involvement: An Investigation of Reciprocal Causal Structures, American Sociological Review 49(3):398-411, 1984; R.Jessor, J.Donovan and Frances Costa, Beyond Adolescence: Problem Behavior and Young Adult development, New York: Cambridge University Press, 1991 in M.Clinard și colab. 151. T. Sellin, Culture, Conflict and Crime, New York, Social Science Research Council, 1938; T. Sellin and M. E.Wolgang, The Measurement of Delinquency, New York, Wiley, 1965, citaţi de D. Szabo.

152. T.A.Reppetto, Crime and Hosing in a Metropoitan Area: a Study of the Patterns of Rsidencial Crime, Cambridge, Mass. Ballinger, 1974. 153. T.Bennett, Evaluating neighbourhood watch, Aldershot, Gower, 1989. 154. V.Dongoroz, S.Kahane, I.Oancea, I.Fodor, N.Iliescu, C.Bulai, R.Stanoiu: Explicatii teoretice ale Codului Penal Roman, Partea generala vol. I, Editura: Academiei, București, 1969. 155. V.Dongoroz, Drept penal, Editura Tirajul, București, 1939. 156. V.Pasca, Modificarile Codului penal, Legea nr.278/2006, Comentarii și explicatii, Editura Hamangiu, București, 2007. 157. V.V.Stanciu, L’etat actuel de la sociologie criminelle, Conference du 1er Cours international de criminologie, în J. Pinatel, nota (3). 158. W.Sheldon, Varietes of Delinquent, New York, Harper, 1949. 159. W.H.Hammond, Sentence of the court, a handbook for courts on the treatment of offenders, London, H.M.S.O., 1964. 160. W.Buikhuisen and F.P. Dijksterhuis, Delinquency and stigmatisation, British Journal of Criminology, 11, 1971. 161. W.Braton, G.Kelling (December 2014) Why we need Broken Windows policing? ALTE SURSE 1. Administraţia Naţională a Penitenciarelor. (https://89.32.46.17/web/anp-sediu/raport-activitate). 2. Annales Internnationales de Criminologie, vol. 23, 1985. 3. Bureau of Justice Statistics Recidivism of Prisoners Released in 1994. (http://www.bjs.gov/content/pub/pdf/rpr94.pdf). 4. Book Review: Theft, Law and Society, By Jerome Hall, volume 19, Issue 2, February, 1935, apud E.H Sutherland (4). 5. Codul Penal Roman adopatat la 21.06.1968, intrat în viguare la 01.01.1969 cu modificarile și completarile ulterioare. 6. Codul penal Carol al II-lea,vol 1, Partea generală, Editura Socec & Co.S.A. Bucureşti, 1937. 7. Collectif Larousse, Le Petit Larousse illustre, Edit. Larousse, 2005 (French Edition). 8. Commission des maire sur la securite, Rapport approuve lors de la reunion pleniere de la commission des maires, 17 decembre 1982, La Documentation francaise-Paris 1983, ISBN: 2-11-001047-9. 9. Dictionar Enciclopedic, Editura Cartier, București, 2001. 10. Edition de l’Ecrou (premiere edition), Louvain, 1937. 11. European Sourcebook of Crime and Criminal Justice Statistics – 2010 Fourth edition, Marcelo F. Aebi, Bruno Aubusson de Cavarlay, Gordon Barclay, Beata Gruszezynska, Stefan Harrendorf, Markku Heiskanen, Vasilika Hysi, Veronique Jaquer, Jorg-Martin Jehle, Martin Killias, Olena Shostko, Paul Smit, Rannveig Porisdottir, Boom Juridischeuitgevers, 2010. 12. Essai sur la personalite morale du recidiviste, Louvain, 1943 (nepublicată). 13. Federation canadienne des municipalites, Abecedaire de la prevention du crime au niveau municipal, 2000. 14. Home Office, Prison statistics, England and Wales, 1980, London, H.M.S.O., 1981. 15. Hotărârea Guvernului nr. 1918/2006 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 13, din 09 ianuarie 2007.

16. Hotărârea Guvernului nr. 233/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului pentru coordonarea implementării Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007, art.7, Mof I nr. 273/2005. Totodată abroga Hotărârea Guvernului nr. 763/2001. 17. Hotărârea nr. 1082/2004 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 763/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului Național de Prevenire a Criminalității, Mof I nr. 655/2004. 18. Hotărârea Guvernului nr. 763 din 26 iulie 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional de Prevenire a Criminalitatii, publicat în „Monitorul Oficial”nr. 490 din 23 august 2001. 19. Hotărârea nr. 772/2002 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, în „Monitorul Oficial”, nr. 580/6 august 2002. 20. Institutul National de Statistica (https://statistici.insse.ro/shop/). 21. Intervention de M.Claude Guenat, Ministre de l’Interieur, de l’autre-mer, des collectivites territoriales et de l’immigration, 28 juin, 2011. 22. Le Monde, 8 novembre, 2006, apud M. Cusson, La prevention de la delinquance, son efficacite et ses rapports a la repression, in Problemes actuels de sciences criminelle, no. 21, 2008,http://classiques.uqac.ca/contemporains/cusson_maurice/prevention_delinquance/prevention_delinquance.pdf. 23. Legea nr.15 din 21 iunie 1968, publicată în B.Of. nr. 79 - 79 bis/21 iun. 1968, republicată în M. Of. nr. 65/16 apr. 1997. 24. Legea nr.286/2009 în vigoare de la 1 februarie 2014, privind noul Cod Penal (modificată prin următoarele acte normative: Legea nr. 27 din 16 martie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 180 din 20 martie 2012, Lege a nr. 63 din 17 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 258 din 19 aprilie 2012, Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012). 25. Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Mof I nr. 1089/2004. 26. Loi no2014-896 du 15 août 2014 relative à l’individualisation des peines et renforçant l’efficacité des sanctions pénales - https://fr.wikipedia.org/wiki/Loi_relative_%C3%A0_l%27individualisation_des_peines_et_renfor%C3%A7ant_l%27efficacit%C3%A9_des_sanctions_p%C3%A9nales. 27. Mesurer la recidive (Contribution a la conference de consensus de prevention de la recidive), Ministere de la Justice- Secretariat general- SDSE, Paris, Janvier 2013. 28. Ministère de la Justice (Belgique), "Données statistiques en matière de récidive d'ex-détenus", Bulletin de l'Administration pénitentiaire, 1980, p. 69. 29. Ministerul Justiției http://www.just.ro/minister/structura-mj/directia-de-prevenire-a-criminalitatii/#atrib 30. Nouvelles strategies sociales de justice penale, in Actes de la 19-e Conference de recherches criminologiques, Strasbourg, 1990, Editions Conseil de L’Europe, 1994. 31. Nations Unies, Prevention efficacies de la criminalite: comment suivre les rythme des innovations, document de travail prepare par le secretariat pour la dixieme Congres des Nations

Unies pour la prevention du crime et le traitement du delinquants, Viemnne, du 10 au 17 avril 2000, 1999. 32. Poliția română - http://www.politiaromana.ro/directia_cazier.htm. 33. Poliția română https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/institutul-de-cercetare-si-prevenire-a-criminalitatii. 34. Poliția română https://www.politiaromana.ro/ro/prevenire/campanii-proiecte/campania-hotii-sunt-creativi-fii-preventiv. 35. PNA. https://e-juridic.manager.ro/articole/ordonanta-de-urgenta-nr-43-din-4-aprilie-2002-privind-parchetul-national-anticoruptie-3362.html. 36. Projet de loi relatif à la prévention de la récidive et à l’individualisation des peines (http://www.legifrance.gouv.fr/content/download/5254/78897/version/1/file/ei_recidive_individualisation_peines_cm_09.10.2013.pdf). 37. Pour un Quebec plus securitaire: partenaires en prevention, Rapport de la Table ronde sur la prevention de la criminalite, 1993, (https://www.securitepublique.gouv.qc.ca/police/publications-et-statistiques/rapport-de-la-table-ronde-sur-la-prevention-de-la-criminalite/en-ligne.html.) 38. Programul național de prevenire a corupției și Planul național de acțiune împotriva corupției în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 728/ 15 noiembrie 2001. 39. Rapport de la Table ronde sur la prevention de la criminalite, 1993, https://www.securitepublique.gouv.qc.ca/police/publications-et-statistiques/rapport-de-la-table-ronde-sur-la-prevention-de-la-criminalite.html. 40. REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARA AL PARCHETELOR, Anexa la Ordinul 2632/C al Ministerului Justiţie din 30/07/2014, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 623 bis din 26/08/2014. Text în vigoare începând cu data de 23 iulie 2018, ART. 63, Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii: h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului; a dispărut așadar din textul actual al Regulamentului orice referire la activitatea de prevenire. 41. Solliciteur general du Canada, Etude de la récidive chez les libérés conditionnels, portant sur les cinq années qui ont suivi les mises en liberté conditionnelle des détenus de pénitentiaires au cours de 1967, Ottawa, Solliciteur général du Canada, Division de la statistique, 1974. 42. Studiu M.J. https://drept.unibuc.ro/dyn_doc/anunturi/studiul-experiente-directe-fenomenul-coruptiei-ale-persoanelor-condamnate.pdf. 43. Studiul făcut de Rand Corporation (Petersilia şi al. 1977), apud C. Ray Jefferey. 44. Wikipedia (http://ro.wikipedia.org/wiki/Recidiva). 45. https://fr.wikipedia.org/wiki/Observatoire_national_de_la_délinquance_et_des_réponses_pénales.

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume TĂNASE CONSTANTIN Adresă Telefon

E-mail(uri)

Naţionalitate(-tăţi)

Data naşterii

Sex

Experienţa profesională Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Perioada

2016- prezent Subofiţer operativ principal I Redactarea notelor de comandă în baza contractelor întocmite cu traducătorii autorizați, înregistrarea în programul de secretariat a notelor de comandă și transmiterea acestora către traducători, expedierea și primirea prin email a documentelor ce urmează a fi traduse sau traduse, comunicare către consilierii solicitanți a traducerilor primite, evidența sumelor din contract, întocmirea actelor premergătoare de diminuare/majorare a sumelor din contract, în funcție de necesitățile DDICJ, întocmirea proceselor-verbale de recepție a serviciilor prestate în baza contractelor și a actelor adiționale, în vederea emiterii de către traducător a facturii pentru plata documentelor traduse.

Ministerul Justiţiei, D.D.I.C.J. ( Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară ) 2014-2016 Ministerul Justiţiei, O.N.P.C.C.R.C.I (Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni) - Secretariatul tehnic 2010- 2014

Ministerul Justiţiei, A.N.C.(Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie), Secretariatul tehnic al comisiei pentru cetăţenie

Perioada 2007-2010 Funcţia sau postul ocupat Subofiţer operativ principal I

Activităţi şi responsabilităţi principale Supraveghere (persoane private de libertate) Numele şi adresa angajatorului Ministerul Justiţiei, A.N.P. (Administraţia Naţională a Penitenciarelor), Penitenciarul Bucureşti - Jilava

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Cereri P.P.L.(persoane private de libertate)

Perioada 2003-2006 Funcţia sau postul ocupat Subofiţer operativ

Activităţi şi responsabilităţi principale Pază şi supraveghere Numele şi adresa angajatorului Ministerul Justiţiei, A.N.P. (Administraţia Naţională a Penitenciarelor), Penitenciarul Bucureşti - Jilava

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Paza şi supravegherea locului de deţinere

Educaţie şi formare Perioada Perioada Perioada Perioada Perioada

Calificarea / diplome obţinute

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

2010 – prezent Doctorand în criminologie în faza de eleborare a tezei de doctorat cu titlul „Personalitatea infractorului recidivist”, Institutul de Cercetări Juridice „Acad.Andrei Rădulescu” al Academiei Române 2009 – 2010 Universitatea crestină Dimitrie Cantemir, Masterat ştiinţe penale, criminalistică şi criminologie, Criminologie generală, Criminologie clinică, Sociologie juridică 2006 – 2009

Universitatea Spiru Haret- Facultatea de Drept 1999 – 2001

Grupul şcolar de Arhitectură şi Lucrări Publice Ioan N. Socolescu- şcoala postliceală 1995 – 1999 Grupul şcolar de Arhitectură şi Lucrări Publice Ioan N. Socolescu

2009 - Licenţiat în Ştiinţe juridice 2001 - atestat: topograf în construcţii 1999 - atestat: desenator tehnic

Drept Penal, Drept Civil, Procedură Penală, Procedură Civilă, Drepturile Omului Strategii de prevenire a criminalităţii, Competenţe în criminalistică, Criminologie generală, Criminologie clinică, Sociologie juridică.

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) română

Limba(i) străină(e) cunoscută(e) Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Limba Engleza Engleza

Limba Franceza Franceza

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Abilităţi bune de comunicare scrisă şi orală, capacitatea de analiză şi sinteză, stabilirea de relaţii interumane cu uşurinţă, capacitatea de a lucra în echipă dar şi individual, rezistenţă la stres, deschis la nou şi la sugestii.

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Cunostinte operare PC Sisteme operare: Windows XP, VISTA, Windows 7, Windows 8, Windows 10 Microsoft Office (Word, Excel, Power Point, Outlook Express) Internet: Internet Explorer, Mozzila Firefox, Opera, Google Chrome

Alte competenţe şi aptitudini

Permis de conducere

desen tehnic şi topografie Categoria B

ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ

Membru al Societăţii Române de Criminologie şi Criminalistică; A. LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE PUBLICATE: 1. „STAREA ŞI DINAMICA RECIDIVISMULUI ÎN ROMÂNIA”, în revista “Teorie şi practică judiciară”, Secţiunea I: Teorie, Nr. 3+4/2014, Editura Asociaţiei Procurorilor din România, Bucureşti, 2014, pp. 153-162;

2. „PERSPECTIVA CRIMINOLOGICĂ A RECIDIVEI”, în revista „Studii şi Cercetări Juridice” : Nr. 1, Editura Academiei Române. Institutul de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu". Bucureşti, 2015. 2015/1; pp. 109-114.

3. „MENTALITATEA RECIDIVISTĂ ÎN VIZIUNEA LUI ETIENNE DE GREEFF” în revista „CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE STUDII”, Nr. 4/2015, editura „SOCIETATEA ROMÂNĂ DE CRIMINOLOGIE ŞI DE CRIMINALISTICĂ” și „ASOCIAŢIA PROCURORILOR DIN ROMÂNIA”, București, 2015, ISSN 1454 – 5624, ISSN-L 1454 – 5624, pp. 45-50.

4. „RECIDIVA ÎN PROGRESUL REGLEMENTĂRILOR DREPTULUI PENAL” publicată în Sesiunea anuală de comunicări științifice „ROLUL JURISPRUDENŢEI ÎN DEZVOLTAREA NOULUI DREPT ROMÂN”, Bucureşti, 10 mai 2019, Casa Academiei Române, publicat pe CD.

B. PARTICIPĂRI CONFERINŢE: 1. Conferinţa internaţională “LES DIVERSES PRATIQUES CRIMINOLOGIQUES. DIALOGUE ENTRE CHERCHEUR-E-S, ENSEIGNANT-E-S ET PROFESSIONNEL-LE-S DES POLITIQUES DE PREVENTION DE CONTROLE ET DE TRAITEMENT DU CRIME.” Al 12-lea colocviu al Asociaţiei Internaţionale a criminologilor de limbă franceză (AICLF), Fribourg, Elveţia, 12-14 mai 2010; 2. Conferinţa internaţională ”L’INNOVATION CRIMINOLOGIQUE: PERSPECTIVES FRANCOPHONES” Al 13-lea colocviu al Asociaţiei Internaţionale a criminologilor de limbă franceză (AICLF), Montreal, Canada, 13-15 mai 2012;

3. Conferinţa internaţională”CHANGING LENSES TO RESTORATIVE JUSTICE: NEW DIRECTION FOR EUROPE AND BEYOND”, Leuven, Belgia, 24 mai 2013; 4. Conferinţa internaţională „MAREA CRIMINALITATE ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII”, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române şi Societatea Română de Criminalistică şi Criminologie, Bucureşti, 16 martie 2012; 5. Conferinţa internaţională “CRIMINALITATEA ŞI MEDIUL”, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române şi Societatea Română de Criminalistică şi Criminologie, Bucureşti, 11 aprilie 2014; 6. Conferinţa internaţională „CRIMINOLOGIE: TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR”, Societatea Română de Criminologie și Criminalistică și Institutul de Cercetări Juridice, ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Bucureşti, 4 septembrie 2015. C. PARTICIPĂRI LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE 1. Parte a echipei Ministerului de Justiţie în eleborarea proiectului de cercetare “OPINIA PERSOANELOR CONDAMNATE PRIVIND CAUZELE ŞI CONSECINŢELE CORUPŢIEI” ianuarie 2015, proiect de cercetare desfăşurat în parteneriat cu Secretariatul SNA din cadrul Ministerului Justiţiei, Centrul de cercetare în domeniul ştiinţelor penale din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi Şcoala de Criminologie a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii VU Amsterdam, cu sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 2. Comunicare cu titlul “MENTALITATEA RECIDIVISTĂ ÎN VIZIUNEA LUI ETIENNE DE GREEFF (Validare prin studiu longitudinal la penitenciarul Jilava)” în cadrul conferinţei internationale „CRIMINOLOGIE: TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR”, Societatea Română de Criminologie și Criminalistică și Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Bucureşti, 4 septembrie 2015.

Pag 1 / 4 - Curriculum vitae Stănoiu, Rodica-Mihaela

Pentru mai multe informaţii accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu © Comunitatea Europeană, 2003 20060628

Curriculum vitae Europass

Funcție : Cercetător științific emerit

Informaţii personale

Nume / Prenume STANOIU, Mihaela Rodica Adresa Calea 13 Septembrie Nr. 13, Sector 5, Bucureşti Telefon

Fax E-mail Juridic_institut@yahoo.com

Cetăţenia Română

Data si locul nasterii naşterii

Sex Feminin

Experienţa profesională

Perioada

2009 - prezent Funcţia sau postul ocupat Cercetător științific emerit, conducător de doctorat la specializarea Criminologie

1995 – aprilie 2013

Funcţia sau postul ocupat profesor universitar Principalele activităţi şi responsabilităţi cursuri si seminarii Criminologie (Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative,

Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", an II Zi si FR), Criminologie şi penologie (Facultatea de Drept, Universitatea "Spiru Haret", an II Zi, FR si ID până în 2005), Masterat Criminologie, Masterat in Stiinte Penale ( Universitatea Creştina "Dimitrie Cantemir" pana In martie 2013-04-12) - elaborarea programelor analitice pentru disciplinele menţionate; - elaborarea suportului de curs şi a sintezelor aferente disciplinelor precizate; - publicarea cursului " Criminologie", ultima ediţie, a VII-a , revăzută şi adăugită; - coordonarea elaborării mai multor lucrări de diplomă şi disertaţie, în fiecare an; - coordonarea participării studenţilor la sesiuni de comunicări ştiinţifice de profil;

Numele şi adresa angajatorului Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"; Universitatea "Spiru Haret", Facultatea de Drept .

Perioada 1996 – 2013

Funcţia sau postul ocupat Senator, Preşedinte al Comisiei pentru Drepturile Omului din Senatul României

Numele şi adresa angajatorului Parlamentul României

Perioada

2005-2008 Funcţia sau postul ocupat Senator

Pag 2 / 4 - Curriculum vitae Stănoiu, Rodica-Mihaela

Pentru mai multe informaţii accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu © Comunitatea Europeană, 2003 20060628

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Numele şi adresa angajatorului

Perioada Funcţia sau postul ocupat

Principalele activităţi şi responsabilităţi Numele şi adresa angajatorului

Perioada Funcţia sau postul ocupat

Numele şi adresa angajatorului

Perioada Funcţia sau postul ocupat Numele şi adresa angajatorului

Perioada Funcţia sau postul ocupat

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Numele şi adresa angajatorului

Perioada Funcţia sau postul ocupat Principalele activităţi şi responsabilităţi

Numele şi adresa angajatorului

Perioada Funcţia sau postul ocupat

Principalele activităţi şi responsabilităţi Numele şi adresa angajatorului

PerioadaFuncţia sau postul ocupat

Principalele activităţi şi responsabilităţi Numele şi adresa angajatorului

Educaţie şi formare

PerioadaCalificarea / diploma obţinută

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Preşedinte al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupţiei şi Petiţii (2005-2006) Membru în Comisia de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (2006-2008). Parlamentul României Martie 2004 – Decembrie 2004 Consilier Prezidenţial pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională Şeful Departamentului Securităţii Naţionale Administraţia Prezidenţială 2001 – martie 2004 Ministrul Justiţiei Guvernul României 1995 -1996 Secretar de Stat la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale Guvernul României 1961 – prezent Cercetător ştiinţific stagiar (1961 – 197) Cercetător ştiinţific gr.III (1974 – 1978) Cercetător ştiinţific gr.II (1978 – 1990); Şef Departament de Drept Public Cercetător stiintific gr.I ( 1990-2009) Cercetator stiintific gr.1 emerit ( 2009- prezent)

- Conducător de doctorat ; - Participări, intervenţii la dezbateri şi susţineri ale tezelor de doctorat din cadrul Departamentului de Drept Public "Vintilă Dongoroz ; - Activităţi de cercetare ştiinţifică (elaborarea de monografii si studii în domeniul juridic - Drept penal, Criminologie şi Penologie); - Participări la simpozioane şi manifestări ştiinţifice în domeniul juridic; - Implicarea în realizarea unor cercetări la nivel naţional în domeniul juridic; * Rezultatele activităţii de cercetare au fost partial publicate în Edituri recunoscute,in Reviste de specialitate in tara si strainatate (a se vedea Anexa cu Lista lucrărilor publicate)

Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu”; Calea 13 Septembrie nr.13, Bucureşti, sectorul 5

1988 Profesor- invitat Curs de criminologie École de criminologie, Universitatea din Montréal

1985 Profesor- invitat Prelegeri de drept penal international – Extradarea Facultatea Internationala de drept comparat de la Strasbourg- sesiunea de toamna la Facultate de drept a Universitatii Libere din Bruxelles

1993

Profesor- invitat Facultatea internaţională de drept comparat din Strasbourg şi Facultatea de drept a Universităţii Libere din Bruxelles

1993 Stagiu Centrul Federal de Justiţie, Washington, SUA

Pag 3 / 4 - Curriculum vitae Stănoiu, Rodica-Mihaela

Pentru mai multe informaţii accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu © Comunitatea Europeană, 2003 20060628

PerioadaCalificarea / diploma obţinutăDomenii principale studiate

/competenţe dobândite

1993 Bursă Sistemul de justitie si penitenciar al SUA

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Agency for International Development, SUA (USAID)

Perioada Calificarea / diploma obţinută Domenii principale studiate / competenţe dobândite Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Perioada Calificarea / diploma obţinută Domenii principale studiate / competenţe dobândite Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Perioada Calificarea / diploma obţinută Domenii principale studiate Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Perioada Calificarea / diploma obţinută Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

1982 Diploma în drept comparat Drept comparat Facultatea Internaţională de Drept Comparat, Universitatea din Strasbourg

1974 Doctor în drept

Drept Penal Internaţional 1968-1969 Specializare în criminologie Criminologie Universitatea din Montreal, Canada 1957-1961 Licentiat in Drept Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Română

Limba(i) străină(e) cunoscute Autoevaluare Comprehensiune Vorbit Scris

Nivel european (*) Abilităţi de ascultare Abilităţi de citire Interacţiune Exprimare

Franceză C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat

Engleză C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat

(*) Cadrului european de referinţă pentru limbi

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Experienţă în coordonarea Ministerului Justiţei (în calitate de ministru), a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senat (în calitate de Preşedinte, 2005-2006), a Comisiei pentru drepturile omului din Senatul României (în calitate de Preşedinte, 1996 - 2000), a catedrei de Drept public, a Sectorului Public din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, a Masteratului " Criminologie" din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative Dimitrie Cantemir

Pag 4 / 4 - Curriculum vitae Stănoiu, Rodica-Mihaela

Pentru mai multe informaţii accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu © Comunitatea Europeană, 2003 20060628

Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului

Utilizator sistem de operare Windows (Word, Browser Internet, Outlook)

Informaţii suplimentare Grade academice si distincţii: - membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă; - premiul Academiei Române “Simion Bărnuţiu”, 1974; - premiul Academiei Române “Andrei Rădulescu”, 1994; - premiul V.V. Stanciu al Uniunii Juriştilor din România, 1995; - premiul Euro al Fundaţiei “România Generaţia următoare”, 1998; - nominalizata “Femeia anului 1999” pentru Who' s Who; - Ordinul Steaua României în grad de Cavaler – 30 noiembrie 2002; - Diploma de onoare acordată de Asociaţia Internaţională “Europa 2000” – 8 decembrie 2002; - Cetăţean de onoare al orasului Dallas ( Texas - SUA). Februarie 2004

Activitate în cadrul organismelor interne şi internaţionale: - preşedinte al Societăţii Române de Criminologie şi Criminalistică; - vicepreşedinte al Societăţii Române de stiinte penale - membru al Biroului de Direcţie al Societăţii Internaţionale de Criminologie( mandat in curs) - vicepreşedinte al Societăţii Internaţionale de Apărare Socială(1995-2013) - vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criminologilor de Limbă Franceză (al 4-lea

mandat din mai 2012 ) ; - vicepreşedinte al Grupului Naţional Român de pe lângă Asociaţia Internaţională de Drept

Penal; - membru al Asociaţiei Internationale de Drept Penal; - redactor - sef al „ Révue Romaine des Sciences Juridiques”, pana in 2005 ; - redactor asociat la '”Révue Internationale de Criminologie et de Police Technique”; - membru în Consiliul Internaţional al revistei "Criminologie", PUM, Montreal, Canada; - membru în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) 2001 –

2005) - membru fondator LADO si vicepreşedinte în perioada 1990-1995; - membru fondator al Organizaţiei „Salvaţi Copiii”.

Alte activităţi: - Membru în delegaţia permanenta a României la Consiliul Europei (APCE) 1996-2000 si 2004 –

2006 ; - Membru în delegaţia permanenta a României la Adunarea parlamentară a Alianţei Nord Atlantice (

2006 - 2008) - Membru în Comisia Politica a APCE, preşedinte al Subcomisiei pentru Orientul Apropiat 1996-2000; - Membru inl Comisia pentru afaceri juridice şi drepturile omului a APCE

2004-2007; - Membru in Comisia Egalităţii de Şanse dintre femei şi bărbaţi (APCE) 1996-2000 si 2004-2007; - Membru in Comisia pentru regulament şi imunităţi a APCE 2004-2007 - Preşedintele grupului Femei Socialiste din APCE 2005-2007 - Presedintele subcomisiei "Lupta impotriva traficului de fiinte umane" a APCE, 2006-2007; - Raportor al APCE, 1998

Anexe Listă lucrări Participări la manifestări ştiinţifice în domeniul juridic.

Pagina / - Curriculum vitae al Sofia, Popescu

Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu © Uniunea Europeană, 2002-2010 24082010

Curriculum vitae Europass

Funcție: Cercetător științific emerit

Informaţii personale

Nume / Prenume POPESCU, Sofia – Eugenia -Justina Adresă(e) Calea 13 Septembrie Nr. 13, Sector 5, Bucureşti

Telefon(oane) Fax(uri) 021.318.24.53

E-mail(uri) juridic_institut@yahoo.com

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 17.09.1935

Sex Feminin

Experienţa profesională

Perioada 2005-prezent Funcţia sau postul ocupat Cercetător ştiinţific emerit, conducător de doctorat la specializarea Teria generală a dreptului.

Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare științifică fundamentală

Numele şi adresa angajatorului Institutul de Cercetări Juridice „Acad.Andrei Rădulescu” al Academiei Române 2006-2007

Pagina / - Curriculum vitae al Sofia, Popescu

Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu © Uniunea Europeană, 2002-2010 24082010

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Cercetare ştiinţifică fundamentală

2005 Profesor consultant Activitate de predare şi seminarizare la disciplina Teoria Generală a Dreptului Facultatea de ştiinţe juridice „Yolanda Eminescu”a Universităţii Valahia din Târgovişte Invatamant universitar 1996 - prezent Conducător de doctorat Îndrumarea activităţii de doctorat în domeniul teoriei generale a dreptului Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române îndrumare 1995-1996 Profesor titular Activitate de predare şi seminarizare la disciplina Teoria generală a dreptului, Teoria statului de drept şi sociologie juridică; Facultatea de ştiinţe juridice „Yolanda Eminescu”a Universităţii Valahia din Târgovişte Învăţământ universitar 1994-2010 Cercetător ştiinţific principal gr.I Cercetare ştiinţifică fundamentală Institutul de cercetări juridice al Academiei Române Cercetare ştiinţifică fundamentală 1991-1994 Cercetător ştiinţific principal gradul II Cercetare ştiinţifică fundamentală Institutul de cercetări juridice al Academiei Române Cercetare ştiinţifică fundamentală 1990-1995 Profesor asociat Activitate de predare şi seminarizare la disciplinele Introducere în studiul dreptului şi sociologie juridică. Facultatea de Drept a Universităţi „Gheorghe Cristea” din Bucureşti Învăţământ universitar 1978-1981 Lector şi asistent Activitate de predare şi seminarizare la disciplinele istorie şi filozofie Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti Învăţământ universitar

Pagina / - Curriculum vitae al Sofia, Popescu

Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu © Uniunea Europeană, 2002-2010 24082010

Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul activitatate

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul activitatate

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul activitatate

1972-1975 Şef sector Teoria generală a dreptului Îndrumarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul teoriei generale a dreptului Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române Cercetare ştiinţifică fundamentală 1971-1991 Cercetător ştiinţific principal gradul III Cercetare ştiinţifică în domeniul teoriei generale a dreptului Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române Cercetare ştiinţifică fundamentală 1964-1971 Cercetător ştiinţific Cercetare ştiinţifică în domeniul teoriei generale a dreptului Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române Cercetare ştiinţifică fundamentală 1961-1964 Cercetător ştiinţific stagiar Cercetare ştiinţifică în domeniul teoriei generale a dreptului Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române Cercetare ştiinţifică fundamentală

Educaţie şi formare

Perioada 1993 Calificarea / diploma obţinută Certificat, Bursă a Comunităţilor Economie Europene

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

/ furnizorului de formare Institutul Internaţional de Sociologia Dreptului din Onati, Spania

Pagina / - Curriculum vitae al Sofia, Popescu

Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu © Uniunea Europeană, 2002-2010 24082010

Perioada Calificarea / diploma obţinută

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Perioada Calificarea / diploma obţinută

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Perioada Calificarea / diploma obţinută

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Perioada Calificarea / diploma obţinută

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Perioada Calificarea / diploma obţinută

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

1979 Diploma Seminarul de studii americane de la Szalsburg , Sesiunea Drept american şi instituţii juridice americane. 1973 Bursă Organizaţia Naţiunilor Unite 1972 Diploma Facultatea Internaţională pentru studiul Dreptului Comparat Strasbourg promoţia Lord Chorly , Italia, Pescara. 1978 Diploma de doctor Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Drept 1953-1958 Diploma de stat (diploma de merit) Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Drept

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Română

Limba(i) străină(e) cunoscută(e) Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleză B1 Utilizator independent B1 Utilizator

independent B1 Utilizator independent B1 Utilizator

independent B1 Utilizator independent

Franceză

B1 Utilizator independent B1 Utilizator

independent B1 Utilizator independent B1 Utilizator

independent B1 Utilizator independent

Rusă B1 Utilizator independent B1 Utilizator

Independent B1 Utilizator independent B1 Utilizator

independent B1 Utilizator Independent

Italiană A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar

Spaniolă A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Pagina / - Curriculum vitae al Sofia, Popescu

Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu © Uniunea Europeană, 2002-2010 24082010

Informaţii suplimentare - Doctor Honoris Causa al Universității ”Valahia” dinTârgoviște (2007); - Membru corespondent al Academiei Americane de Arte și Științe (ARA) 2007.

Anexe Lista de lucrări

Curriculum Vitae Hegheş Nicoleta-Elena

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 1 / 9

INFORMAŢII PERSONALE BUZATU căs. HEGHEŞ NICOLETA-ELENA

București, România

nicoleta.heghes@ucdc.ro

Sexul F | Naţionalitatea Română

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

2017 – prezent Profesor universitar Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Activitate didactică şi de cercetare

2014 – prezent Profesor asociat

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Facultatea de Drept B-ul Carol I nr. 11, cod 700506, Iaşi, România, www.laws.uaic.ro

Tipul sau sectorul de activitate Activitate didactică şi de cercetare

2018 – prezent Vicepreședinte al Senatului Universității Creștine ”Dimitrie Cantemir” din București

Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Învățământ superior

2015 Decan Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Învățământ superior

2015 2017

Prodecan Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Învățământ superior

2014 – 2015 2016 – prezent

Director adjunct Institutul Internațional pentru Drepturile Omului Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Cercetare (Drepturile omului)

2015 – prezent Membership International Institute of Social and Economic Sciences Westbourne Terrace nr. 25, W2 3UN, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord Kamerunska nr. 607/1, Praga, 160 00, Republica Cehă, www.iises.ro

Curriculum Vitae Hegheş Nicoleta-Elena

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 2 / 9

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Tipul sau sectorul de activitate Cercetare

2014 – prezent Cercetător asociat Academia Română, Institutul de Sociologie, Laboratorul Violenţă şi criminalitate. Prevenire şi mediere Casa Academiei, Calea 13 Septembrie, nr. 13, Sector 5, cod 050711, Bucureşti, România www.violenta.insoc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Cercetare

2013 – 2017 Conferențiar universitar Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Activitate didactică şi de cercetare

2011 – 2013 Lector universitar Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Activitate didactică şi de cercetare

2008 – 2011 Asistent universitar Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Activitate didactică şi de cercetare

2006 – 2008 Preparator universitar Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

Tipul sau sectorul de activitate Activitate didactică şi de cercetare

2017 Curs „Cum se elaborează un proiect european” Academia Oamenilor de Știință din România Splaiul Independenței nr. 54, Sector 5, București, România, www.aosr.ro

2014 Programul de instruire și formare a competențelor în procesul și tehnologia Învățământului cu Frecvență Redusă

Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” din București Departamentul Învățământ la Distanță și Învățământ cu Frecvență Redusă (ID/IFR) Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România, www.ucdc.ro

2014 – 2015 Postdoctorat Beneficiar: Universitatea din Craiova Parteneri: Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu; Universitatea din București; Universitatea de Vest din Timișoara Bursier în proiectul Burse Universitare în România prin Sprijin European pentru Doctoranzi și Post-doctoranzi (BURSE DOC-POSTDOC), Cod Contract: POSDRU/159/1.5/S/133255 Bd. M. Kogălniceanu nr. 36-46, Sector 5, Bucureşti

Curriculum Vitae Hegheş Nicoleta-Elena

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 3 / 9

2014 Sesiunea specifică de formare privind managementul cercetării avansate și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală

Membru al grupului-țintă în cadrul proiectului ”Burse Universitare în România prin Sprijin European pentru Doctoranzi și Post-doctoranzi (BURSE DOC-POSTDOC)”, proiect finanțat prin Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Contract nr. POSDRU/159/1.5/S/133255 Universitatea din București, Facultatea de Drept

Bd. M. Kogălniceanu nr. 36-46, Sector 5, Bucureşti

2014 Sesiunea specifică de formare privind egalitatea de gen, egalitatea de șanse, nediscriminarea și respectarea diversității, dezvoltarea durabilă și protecția mediului

Membru al grupului-țintă în cadrul proiectului ”Burse Universitare în România prin Sprijin European pentru Doctoranzi și Post-doctoranzi (BURSE DOC-POSTDOC)”, proiect finanțat prin Fondul Social European, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Contract nr. POSDRU/159/1.5/S/133255 Universitatea din București, Facultatea de Drept

Bd. M. Kogălniceanu nr. 36-46, Sector 5, Bucureşti

2008 – 2011 Doctor: Diplomă de Doctor în domeniul Drept Universitatea din Bucureşti Facultatea de Drept Şcoala Doctorală Bursier în Proiectul ”Burse doctorale în sprijinul activității de cercetare în domeniul științelor politice”, Cod Contract: POSDRU/6/1.5/S/12, 2008-2011

Bd. M. Kogălniceanu nr. 36-46, Sector 5, Bucureşti

2006-2008 Diplomă de master: Masterat în Criminalistică Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative B-dul Energeticienilor nr. 9 E, Sector 3, București În colaborare cu:

Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române Asociaţia Criminaliştilor din România

2005 – 2007 Diplomă de master: Dreptul afacerilor Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative

Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România

2006 Université Européenne d’été de Bucarest, cu tema „Perspectives de l’entrée de la Roumanie dans l’Union européenne”

Institut Européen des Hautes Études Internationales Nice, Centre International de Formation Européenne în parteneriat cu Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

IE·EI - 10, avenue des Fleurs - 06000 NICE - France Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România

2005 Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Curs de psihopedagogie și metodică

Academia de Studii Economice din Bucureşti Str. Mihail Moxa, nr. 5-7, Sector 1, București

Curriculum Vitae Hegheş Nicoleta-Elena

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 4 / 9

2000 – 2004 Licențiat în Științe Juridice/Diplomă de licență - profil: Ştiinţe Juridice - specializarea: Ştiinţe Juridice şi Administrative

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative

Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România

1996 – 2000 Diplomă de bacalaureat Atestat profesional: Programator-ajutor tehnică de calcul Grup Școlar Industrial „Petru Maior” (în prezent Colegiul Tehnic „Petru Maior”) Bd. Timișoara nr. 6, Sector 6, Bucureşti

2013 Workshop The 3rd workshop on Ro-Rus-Nipponica in Russia: International Law, Russian Law and European Law

The International Center of European and Asian Studies RO-RUS-NIPPONICA

Moscova, Sankt Petersburg, Rusia

2012 Workshop The 2nd workshop on Ro-Rus-Nipponica in Russia: International Law, Russian Law and European Law

The International Center of European and Asian Studies RO-RUS-NIPPONICA Moscova, Sankt Petersburg, Rusia

2011 Cursuri de perfecţionare E-congres Medical Events

San Remo, Italia

2011 Studii și documentare Cursuri de perfecţionare pentru doctoranzi

The International Center of European and Asian Studies RO-RUS-NIPPONICA

Moscova, Rusia

2011 Program de perfecționare Colegiul Medicilor Iaşi

Feldkirch, Austria

2010 The 1st Seminar of Russian Language for Business The International Center of European and Asian Studies RO-RUS-NIPPONICA

Miclăușeni, România

2010 Curs de formare continuă Etica sistemelor de sănătate versus condiţia medicului în România

Colegiul Medicilor Iaşi

Curriculum Vitae Hegheş Nicoleta-Elena

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 5 / 9

COMPETENΤE PERSONALE

Attersse, Austria

2009 – 2010 Program de perfecționare Comunicare în limba engleză – nivel avansat

S.C. Gaudeamus Internațional S.R.L. Splaiul Unirii nr. 176, Sector 4, Bucureşti, România

2009 Manager de proiect acreditat S.C. Versus Project S.R.L.

Str. Traian, nr. 25, Brașov

2009 Curs de formare continuă Consumul de droguri şi toxicomania

Colegiul Medicilor Iaşi Nei Pori, Grecia

2009 Curs de formare continuă „Aspecte medico-legale în practica

medicală” Colegiul Medicilor Iaşi

Nei Pori, Grecia

2007 Cursuri precongres: Tulburarea de spectru autist, ADHD şi comorbidităţi Modele specifice de abordare psihoterapică la copil şi adolescent

Asociaţia Română de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesii Asociate Str. Florin Ciungan, nr. 9, bl. 64, sc. 1, et. 5, ap. 33, sector 3, București

2007 Curs „Toxicologie medico-legală” Societatea Română de Medicină Legală

Sibiu

Limba(i) maternă(e) Limba română

Alte limbi străine cunoscute Limba engleză

Limba franceză Limba rusă

Competenţe de comunicare Activitatea didactică, pe care o desfăşor presupune o comunicare permanentă atât în ceea ce priveşte transmiterea de informaţii către studenţi cât şi colaborarea în cadrul departamentului şi a facultăţii în care îmi desfăşor activitatea. Comunicare cu copii şi adolescenţi cu ADHD, tulburare de spectru autist. Sunt competenţe dobândite în urma participării la cursurile Asociaţiei Române de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesii Asociate, 2007.

Competenţe organizaţionale/manageriale

Prin funcţia de conducere pe care o deţin, mă ocup de planificarea, organizarea, coordonarea, conducerea şi controlul activităţilor personalului avut în subordine.

Curriculum Vitae Hegheş Nicoleta-Elena

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 6 / 9

INFORMAΤII SUPLIMENTARE

Competenţe dobândite la locul de muncă

Organizarea unor activităţi ştiinţifice în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” precum conferințe, sesiuni ştiinţifice ale cadrelor didactice, ale studenţilor, masteranzilor și doctoranzilor, cercuri ştiinţifice, mese rotunde în calitatea mea de cadru didactic.

Competenţe digitale AUTOEVALUARE

Procesarea informaţiei Comunicare Creare de

conţinut Securitate Rezolvarea de probleme

Utilizator experimentat

Utilizator experimentat

Utilizator experimentat

Utilizator experimentat

Utilizator experimentat

Niveluri: Utilizator elementar - Utilizator independent - Utilizator experimentat Competențele digitale - Grilă de auto-evaluare

Atestat profesional: Programator-ajutor tehnică de calcul Abilităţi de utilizare a calculatorului: Turbo Pascal, FoxPro, C++, Browsing the Internet, Photodex

ProShow Producer dobândite în urma absolvirii liceului – profil informatică; Microsoft Office: Excel, Acces, Word, PowerPoint, Internet Explorer, Outlook Express, dobândite în urma absolvirii liceului – profil informatică şi a participării la cursurile ECDL organizate în cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”.

Publicaţii

În perioada 2005 – prezent am elaborat, în calitate de autor şi coautor materiale didactice, articole, comunicări ştiinţifice, studii şi cercetări pe diferite domenii şi teme. (A se vedea Anexa Lista lucrarilor științifice): - cărți și capitole în cărți în ultimii 10 ani: 7; - editor de volume publicate la edituri cu prestigiu internațional sau cu prestigiu recunoscut în domeniul științelor juridice: 4; - lucrări indexate ISI/BDI publicate în ultimii 10 ani, în calitate de autor: 26; - lucrări indexate ISI/BDI publicate în ultimii 10 ani, în calitate de coautor: 5; - lucrări publicate în ultimii 10 ani în reviste şi volume de conferinţe cu referenţi (neindexate), în calitate de autor: 8; - lucrări publicate în ultimii 10 ani în reviste şi volume de conferinţe cu referenţi (neindexate), în calitate de coautor: 2; - lucrări în volume de conferinţe naţionale şi internaţionale, în calitate de autor: 21; - lucrări în volume de conferinţe naţionale şi internaţionale, în calitate de coautor: 8.

Afilieri

- Membru - Societatea Română de Criminologie şi de Criminalistică; - Membru - Asociaţia Criminaliştilor din România; - Membru - Asociaţia Română de Științe Penale; - Membru - Association Internationale de Droit Pénal; - Membru - Asociaţia pentru Sprijinirea Tinerilor, Studenţilor şi Profesorilor - International Student Travel Confederation; - Membru - ASTRA – Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, Despărțământul București; - Membru - PERGAM – Societatea Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice; - Membru - Asociația Științifică de Dreptul Proprietății Intelectuale; - Membru - Asociația Română de Drept și Afaceri Europene (ARDAE); - Membru - Uniunea Juriştilor din România.

Experiență editorială - Membru Consiliul științific și redactor: Revista Română de Criminalistică, evaluată şi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS (2011), indexată INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL; Revista este indexată în bazele de date internaţionale recunoscute de Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU; - Membru al echipei editoriale: Criminal Law Review, indexată BDI în ProQuest și EBSCO HOST, baze de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice (conform Anexei 1 pct. 1 din Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4691/2011);

Curriculum Vitae Hegheş Nicoleta-Elena

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 7 / 9

- Editor executiv și Membru al Colegiului de redacţie: ACTA UNIVERSITATIS GEORGE BACOVIA. JURIDICA indexată BDI în SCIPIO - Scientific Publishing Information Online,C.E.E.O.L.(Central and Eastern European Online Library), ProQuest; EBSCO - baze de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice; - Membru în Consiliul editorial al Revistei COGITO - REVISTĂ DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ PLURIDISCIPLINARĂ, editată de către Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, indexată în următoarele baze de date internaționale: EBSCO, Proquest, CEEOL,INDEX COPERNICUS, HEINONLINE (recunoscute CNCS), baze de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice; - Membru în Consiliul editorial al Revistei ”EUROMENTOR”. STUDII DESPRE EDUCAȚIE,editată de către Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic, indexată în următoarele baze de date internaționale: EBSCO, PROQUEST, CEEOL (recunoscute CNCS) și în CEDEFOP, baze de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice; - Membru în Consiliul ştiinţific redacţional și Redactor-șef adjunct: Revista română de dreptul proprietăţii intelectuale, ISSN 1584-7241, indexată BDI: EBSCO, CEEOL, HEINONLINE – baze de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice (conform Anexei 1 pct. 1 din Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4204/2013); - Membru Colegiul de redacție: Revista Criminologie, Criminalistică și Penologie, editată de Societatea Română de Criminologie și de Criminalistică și Asociația Procurorilor din România, ISSN 1454-5624, ISSN-L 1454-5624; - Membru în Consiliul ştiinţific și Consiliul editorial al Academic Journal of Economic Studies editată de către Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, ISSN 2393-4913, ISSN-L 2393-4913, indexată în următoarele baze de date internaționale: CEEOL, WorldCat (OCLC) USA/Canada și altele, baze de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice; - Membru Consiliul editorial: Revista Univers Strategic (The Strategic Universe Journal), Revistă universitară de studii strategice interdisciplinare și de securitate, editată de Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” București, indexată în baza de date int. EBSCO; - Membru în Consiliul editorial: Journal of Law and Public Administration, editată de către Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Științe Juridice, Economice și Administrative din Craiova, ISSN 2501-2657, ISSN–L 2501-2657 și este indexată în următoarele baze de date internaționale: HeinOnline și CEEOL (recunoscute CNCS), baze de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice; - Membru în Consiliul editorial al RAIS Journal for Social Sciences, editată de Research Association for Interdisciplinary Studies (RAIS), Beltsville, MD, 20705, USA, ISSN 2574-0245 (Print), ISSN 2574-1179 (Online) și este indexată în următoarele baze de date internaționale: CEEOL și WorldCat (recunoscute CNCS), baze de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice; - Membru în Consiliul editorial al Scientia Moralitas - International Journal of Multidisciplinary Research, editată de Research Association for Interdisciplinary Studies (RAIS), Beltsville, MD, 20705, USA, ISSN 2472-5331 (Print), ISSN 2472-5358 (Online) și este indexată în următoarele baze de date internaționale: CEEOL și WorldCat (recunoscute CNCS), baze de date internaţionale recunoscute pentru domeniul ştiinţelor juridice.

Alte activități profesionale - secretar Consiliul Director ASDPI, 2017 – prezent; - secretar Asociația de Cultură ”Dimitrie Cantemir”, 2013 – prezent; - secretar Asociația Universităților Particulare din România-2007, 2007 – prezent;

Proiecte - Membru în Proiectul de cercetare-dezvoltare Promovarea dreptului la nediscriminare și egalitate de șanse la nivelul învățământului preuniversitar din București, ”Egalitate și nediscriminare”, ediția a XI-a. Parteneri în proiect: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, Inspectoratul General al Municipiului București, Centrul European pentru Promovarea Nediscriminării Și Egalității de Șanse – NEDES 2014+. Finanțator: CNCD; Inspectoratul Școlar al Municipiului București; UCDC; Centrul European pentru Promovarea Nediscriminării Și Egalității de Șanse –NEDES 2014+, http://nedes.ucdc.ro//index.html, Manager general de proiect: prof. univ. dr.

Curriculum Vitae Hegheş Nicoleta-Elena

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 8 / 9

Mădălina Tomescu, Protocol nr. 15391/10.04.2018. Perioada de desfășurare: martie 2018-octombrie 2018. - Membru în Proiectul Conferinței Regionale ”Noi perspective în dezvoltarea școlii românești”. Parteneri în proiect: Colegiul Național ”Ion Neculce”, Casa Corpului Didactic București, ISMB, Școala Gimnazială ”Herăstrău”, Liceul Teoretic Bilingv ”Miguel de Cervantes”, Facultatea de Științe Juridice și Administrative, Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, Protocol nr. 353/20.02.2018. - Membru în Proiectul de cercetare-dezvoltare Promovarea Nediscriminării și Egalităţii de Şanse în Societatea Actuală – Conferința Nediscriminării și Egalității de Șanse NEDES 2017, ediția a XI-a. Parteneri în proiect: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir”, Centrul European pentru Promovarea Nediscriminării și Egalității de Șanse – NEDES 2014+ și Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Finanțator: CNCD; Comisia pentru drepturile omului culte și problemele minorităților naționale din Camera Deputaților; UCDC; Centrul European pentru Promovarea Nediscriminării Și Egalității de Șanse – NEDES 2014+, http://nedes.ucdc.ro//index.html. Manager de proiect: prof. univ. dr. Mădălina Tomescu, Protocol nr. 15703/14.03.2017. Perioada de desfășurare: martie 2017-martie 2018. - Manager de proiect din partea Universității Creștine ”Dimitrie Cantemir” – „ProiectulPromovarea dreptului la nediscriminare și egalitate de șanse la nivelul învățământului preuniversitar din Municipiul București – Egalitate și nediscriminare”, Protocol nr. 15702/14.03.2017. - Membru în grantul „Promovarea cercetării ştiinţifice din domeniul criminalisticii în activitatea judiciară”, POSDRU/86/1.2/S/62307, Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” în parteneriat cu Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași. - Membru în Proiectul de cercetare-dezvoltare „Modalități de promovare a principiilor nediscriminării și egalității de șanse în societatea românească actuală”. Parteneri în proiect: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” din București, Facultatea de Științe Juridice și Administrative – Centrul de Cercetare al F.S.J.A. Manager de proiect: conf. univ. dr. Mădălina Tomescu. Perioada de desfășurare: septembrie-decembrie 2011. - Membru în Proiectul de cercetare-dezvoltare „Modalități de promovare a principiilor nediscriminării și egalității de șanse în societatea românească actuală”. Parteneri în proiect: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” din București, Facultatea de Științe Juridice și Administrative – Centrul de Cercetare al F.S.J.A. Manager de proiect: conf. univ. dr. Mădălina Tomescu. Perioada de desfășurare: februarie 2012-ianuarie 2013. - Membru în contractul de cercetare nr. 7/22.05.2012 cu tema „Respectarea drepturilor condamnaților din perspectiva dreptului european”, încheiat cu S.C. PRO UNIVERSALIS S.R.L. (contract direct de cercetare națională). Director proiect: conf. univ. dr. Agatador Mihaela Popescu. Perioada de desfășurare: 01 iulie 2012-31 martie 2014. - Membru în Proiectul de cercetare-dezvoltare „Promovarea dreptului la nediscriminare și egalitate de șanse la nivelul învățământului preuniversitar din București Egalitate și nediscriminare”. Parteneri în proiect: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” din București - Facultatea de Științe Juridice și Administrative (Centrul de Cercetare al F.S.J.A.) și Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Manager de proiect: prof. univ. dr. Mădălina Tomescu. Perioada de desfășurare: mai 2015-ian. 2016. - Membru în Proiectul „Promovarea nediscriminării și egalității de șanse în societatea actuală. Parteneri în proiect: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele cu Minoritățile Naționale din Camera Deputaților; Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” din București, Facultatea de Științe Juridice și Administrative - Centrul de Cercetare al F.S.J.A. și Institutul Internațional pentru Drepturile Omului. Manager de proiect: prof. univ. dr. Mădălina Tomescu. Desfășurat în perioada mai 2015-martie 2016. - Membru în Proiectul „Promovarea nediscriminării și egalității de șanse în societatea actuală”. Parteneri în proiect: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele cu Minoritățile Naționale din Camera Deputaților, Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” București, Facultatea de Științe Juridice și Administrative – Centrul de Cercetare al F.S.J.A, Centrul European pentru Promovarea Nediscriminării și Egalității de Șanse – NEDES 2014+. Manager de proiect: prof. univ. dr. Mădălina Tomescu. Perioada de desfășurare: mai 2016-martie 2017. - Membru în rețeaua din România în proiectul COST ACTION IS-1206 Femicide across Europe. The Action's Management Committee has members from 27 countries: Austria, Bosnia & Hertzegovina, Belgium, Croatia, Cyprus, Denmark, Estonia, Finland, FYR of Macedonia, France, Germany, Greece, Iceland, Israel, Italy, Latvia, Lithuania, Malta,

Curriculum Vitae Hegheş Nicoleta-Elena

© Uniunea Europeană, 2002-2015 | europass.cedefop.europa.eu Pagina 9 / 9

Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Romania, Slovenia, Spain, Sweden & UK, 2014. 2013-2017.