Anulu VII. — Mr. 99. Ése de doua ori in septemana : Joi-a si Domlneo'a ; éra candu va pretinde im-l>ortanti'a materieloru, va esi de trei séu

da patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiuno, pentru Austria :

pe anu imtregu 3 fl. v. a. „ diumetate de anu -l fl. v. a. „ patrariu 2 fl. v. a.

pentru Eomania si strainetate -. pe anu intregu 12 n. v. ». „ diumetate de anu 6 fl. v. a.

Pesia, domineca in 17/29 decembre 1872.

ALBINA Prenumeratiuni se facu la toti dd. oorae-puudinti si noştri, ti de a dreptulu la Re­dactiune B t a t l o n s g a s s e Wr. 1, unde sunt a se adresa si corespundintiele, ce pri­vescu Redaotiunea, administratiunea séu speditur'a ; cate vor fi I>Î francate, nu ie vor primi, éra oele anonima au se vor publica.

Pentru a a u n o l e ii alta oomunioatitmi 4« interesu privatu — se respunde câte 7 or. de linia ; repetirile se faou ou pretiu sca-diutu. Pretiulu timbrului câte 80 or. pen­

tru una data ie anteoipa.

P « 8 t a , in 2 8 decembre n. 1872. E rcu le Bismark este obositu de lupte ;

alţii p re t inde cà — e disguatatu de direc­ţ iunea ce iéu fruptele luptei aale ; — ori cum, E rcu le Bismark p r in au tografu alu Imperatului -Rege Vilelmu, este dispen-satu de presidiu in miniater iulu de statu, insaroÏDandu-Be cu aces tu presidiu celu mai betranu min i s t ru de s ta tu , ér pr in­cipelui Bismark htsandu-se referat 'a in afacerile Imper iu lu i si cele e B t e r n e !

O miia de observat iuni si reflessiuni i n c a p u l a acés ta s c i r e : dar — noi ne m & T g v m m u a face a i a o recomendá apre-t iu i re i onora tu lu i publ icu alu nostru — n u m a i u n ' a : învingerile si ckscigurile Prussiei si ale Germaniei prin arme, au impinsu naţiunea germana de o data pre calea demoralisàrei si degenerărei !

Unu poporu , dupa na tu r ' a sa, mun-ci tor iu, crut ia tor iu si frugalu, de o da t a p r in resul ta tu lu armeloru, pr ip indu pre unu vecinu forte avutu si lussuriosu ne-pregat i tu , t rant indu- lu la pamentu si des-poiandu-lu cum nu s'a mai pomenitu, deveni in posesiunea de milliárdé si — porn i p re calea ruinei morale, —. para-sindu ver tu t i le seracimei, stúdiósé si mun-citórie : soliditatea, seriositatea, mode-r a t i u n e a ; — conditíunile na tu ra l i a le essistintiei si progresului seu durabi lu , t r e p t a t u si constante !

Diu Bismark este mu l tu mai ageru la vedere, de câtu ca sè nu fia observa tu acést 'a ; dar d 'al ta par te , elu este mu l tu mai ]mu\tu némtiu, de câ ta cà sè fia pe-t r u n s u din capulu locului cà, déca elu si be t r anu lu Vilhelmu alu seu, in t ru nal t 'a loru intieleptiune si — ,fric'a de Ddieu", s'au po tu tu familiarisa cu ideia de des-poiare tàlharésca a vecinului : mul ţ imea mai pucinu esper ta si sapiente a nat iunei germane, chiar va aberá, p lecandu oblu p r e calea materialismului, o cale ce pre Ómeni nedada t i la ea, in da ta ii rapesce

s i ii duce depa r t e de scopurile umani ta-tei, la îndobitocire, s e u cum i dice l imb'a mai fina, la degenerare!

Cumca este asiá, acést 'a as tadi in Germania, si mai ver tosu in Berlinu, totu ochiulu nepreocupa tu pote sè observe si s e constate din fapte învederate. Fur i ' a speculat iuniloru hasarde, setea t u t u r o r a d'a se inavut i iute, cu ori ce pretiu, în­s t ră inarea de lucru, de munca seriósa si int insa, — poft 'a d'a t ra i usioru, in lucsu, in imbuibàr i si escese : — acést 'a este ce a des tep ta tu ingrigirea si chiar desgus-tulu nemti loru mari, si si a dlui Bismark, fora ca cine-va se fia in s tare a pune sta­vila acestoru aberàr i a na t iunei ge rmane !

Si p re candu astfeliu germani i in-vingetori , p re candu ei se afla p re calea lui Anibale dupa nimicirea Romaniloru la Cannae. adeca pre calea spre —• Capua, atunci francesii devinsi, - cu ajutoriulu lui Ddieu au porni tu pre calea Romani­loru dupa acelu cumpletu desastru, p re calea insanatosiàrei si regenerarei morale, — calea provedintiei ! —

Pre poimane, luni in 18/30 dec. este chia-mata Delegatiunea congresuale romana in afa­cerile de despărţire ierarchica, la adunare atra-ordinaria si urginte in Aradu. Obieptulu prin­cipale alu deliberatiuniloru — dàmu cu aoootél'a cà trebue se fia caus'a comuneloru mestecate, carea in unele parti a datu de grele pedece. Re­dactore le Albinei, oa notariulu si referinţele Delegatiunei, nu pote se lipsésoa de la adunare. — Acést'a aducemu la cunosciinti'a onor. pu-bliou( pentru casulu dó,;a s'ar intemplá ca apa-rerea nru lui mai de aprópe alu foiei se sufere et v* intardiare. —

Despre fas'a politicei nóstre din intru, vrorau sè dioemu, a politicei domniloru stepa-nitori magiari, asiá numiţi deákisti, in momentu ajunge a citá trei cuvinte din fruntea organu­lui propriu ale acestei elice, a lui „P. Napló' de astadi.

„Par' că machin'a constitutiunei ar fi esitu din regula. Par' cà faptorii vieţii politice la noi — ar fi luatu alte proportiuni ; ar stá in altu reportu unii catra alţii!" \'Ş

„Aerulu s» impie de totu feliukţ de vorbe semnificative. Si — aceste semne condamna presintele si — euprindu profeţii pentru vii­toriu !" —

Ce mai vreţi ? ! Am ajunsa, de dd. nu mai potu aaounde,

cumoa au adusu tiér'a la cri sa, la prepaate. Lungii ai amaru „P. Napló" se plânge,

cà — nu mai prioepe aparitiunile din sinulu partiteloru, cà acelea sunt mistice, intunecóse, ambigue, si — oere lumina ; màcar sè coste ce ar costal

In partit'a deákista, a guverniului, s'a veritu vermele rodiatoriu la radeoina, ce amenin-tia ou dissolutiune. Si — ce se va alege apoi din tóta caus'a constitutiunei?! — (Ungurulu prioepe aol sub constitutiune, domni rea absolu­ta a tierei de magiarismu.)

„P. Napló" pune in vederea publicului seu prepastele, intru oari — „ne-aptratu trebue st cada magiarii, déca nu se vor sei imbracá cu tóte vertutile,BÍ nu vor sei depune tóte pecatele ratei t"

Fruinoau, numai cam greu, si — dóra pré tardiu !

Nu potemu sè nu luàmu ounosoiintia, — de óre-ce foile străine au diaoutatu, si din mai multe parti natiunali se dà navala a supr'a nó­stra cu feliu de feliu de critice, — despre duóue aparitiuni — intr'adeveru curióae, in cadrulu aotivitatei unoru barbati romani, cari la mulţi treou de principali in lupt'a natiunale.

EBte vorb'a de dd. Dr. Hodossiu si Aleas. Romanu.

Ceat'a, pre cum imper* , si pr«oum dedu-cemu sl dintr'unu articlu in „M. Polgár," ai-a atitiatu foou a supr'a capului, prin interpelatiu-nea ce fece de curendu in Diet'a ung. in favórea contelui F. Haller, intr'o causa de justiţia pri­vata, in contra si cu denunoiarea unui tribu-nalu regiu, acelui de Sighisióra, presiediutu de unu romanu.

Din acestu inoidinte, din duóue parti, de aici ai de diosu, primiramu oele mai agere ata­curi, ambele retrospective, unde mai vertosu celu de aici, sub titlulu de „patru bani intr'o punga," oa — parodia a supr'a cunoacutiloru ,.duoi bani in trei punga", -~ radioa, oum dice — velulu, si ni aréta unele istorii oari, a nume in estu despre pretinsulu reportu ala fratelui nostru catra contele Andrátsy, treou de parte peste ouprinderea eapatinei nóstre ; de unde atâtu aceste descoperiri, oâtu sl insirarea cu-rióseloru motive la diferite fapte, ou atâtu mai puoinu le potemu aflá calificate de a se pu­blica, ou oâtu noi sl din oapulu looului ni-am faouta de prinoipiu, a censura numai faptele publice ale barbatiloru noştri natiunali. —

Diu Rodotiu d'alta parte, dupa ,P. N." ai dupa „Reform", in adunarea generale a re-presentantiei comitatului Zaranda din 19 dec. intreprindiendu a lauda si glorifioá conduita ai perso n'a, si a-i votá încredere — supremului co­mite Hallor, — o persona si conduita pana aoum numai obieptu de gravamine si oritioe in taber'a nóstra natiunale, — inca a soandalisatu — oum se vede, pro mulţi, si unii deja vina a ni oere desluciri, a ne întreba in tonu iritatu oà — es va te dica acést'a t

Noi — marturisimu, oà nu pentru prim'a óra nu pricep emu pre diu Rodotiu. De la 1865 incóoi, de nenumerate ori, in oelo mai grave oestiuni nu i-am priceputu cuvintele, părerile ai tienut'a, — fora oa totu mereu ai vreamu critica si ataca.

omenii publioi, stau sub ochii si oritio'a publicului oelui mare ; pre oâtu timpu ei sont pricepuţi si snstienuti de aoestu mare publiou, banuelele si ataourile speoiali ale partioulari-loru — nu pré sunt la loou, cela paoinu nu multuu foloseseu.

Motive, pre oari noi nu le pricepamu, nu suntemu oblegati a le crede,

Credemu oà ca atât'a ni am împlinita de-torinti'a in aoésta privintia. —

O corespundintia originale din Bucurttei ,,Reform" osa ungurósoa de aioi, nu-si póté

F O I S I Ó R A . ( f c c a e i a r e k „Serana si Dioranu".*)

Mitologica yechia. Fora de voia sum sil'tu a întinde es-

plicatiunile, ai deosebi pentru usiurarea ace­stora, — oa sè nu se împrăştie materi'a vechia in note, ci se dee o ideia ohiara despre totulu, de a pertrautá mai pe iargu, cele ce se referescu la Luceferi, si Scorbura.

A) L u c e f e r i i . Stéu'a de sera si de diori, la romanii

vechi s'a ohiamatu Lucifer, (purtatoriu do lu­mina, lucire,) si in Italia a fostu forte venerata. S'a numitu sl Vesper, din form'a vechia Vespern, (stéu'a serii,) si Nooturnua (stéu'a nopţii). Credo ego hoc nootu Nocttirnum obdormuisse ebrium. (Plaut. Amphitr. I. 116.)

De oomunu se numiá stéu'a „Venus Ura­nia,* a nume ca lucéferulu de sér'a, care — a eondusu pre Aenea in Latiu (dupa Varro Serv. V. A. II. 801) ; apoi se dicea stéu'a lui Joe si Junone ca Lucéferulu dedemanétia. (Preller R. Myth. 290.)

La greoi, celu de sera se numiá Heaperos, («= Seranu,) celu de demanétia Phosphoros, («*=• Lucifer,). **) Lucéferulu de demanétia ae dice fiulu Aurorei (dioriloru) ou Astreos ; (oeriulß ai stelele ;)dupa unii Chephalos,si atunci Lucéfe-

*) îndreptare: In nrulu precedinte, la Încheia rea povesteidin foisióra, p 'e pagin'a 3 , co lu m n'a 1, pasagiulu eelu mai de a supr'a sè i e intregésca : „pe Seranu l'a facutu lucéferu de sera, ér pe Dio­ranu lucdferu de demanétia."

•*) Acestu Lucifer, dupa mitologi'a creştina a de­venita arunoatu din ceriu la iadu 11

rulu se numeBoe si Phœton (Fetu frumosu) . (Preller Gr. M. 290.)

Lucéferulu e venatoriu. Intre traditiunile ionioe despre Heraclide Theseu (in multe iden-tiou lui Héraclès ==• sórele) ca Antiope (lun'a de nópte) a nascutu pe Hyppolitu, oarele e ldoé-ferulu de di si a fostu venatoriu puterniou si a peritu in mare (Preller Gr. M. II. 300.)

Lucéferulu de diori = • Dioranu e vitézu mare. ,Candu vine Helios (sórele) din mare, stelele in chipu de copii mici de aera, aripaţi, se arunca in mare, si peru ; numai lucéferulu de demanétia are viteji'a ca sè caute in faci'a lui Helios."

Precum stelele se născu din apa, asia peru in apa. Luoóferulu e viteza pentru cà tóte ste­lele peru, dar elu inca se vede. (Preller Gr. M. I. 340. Ovidiu Mith. II. 114.)

B) Scorbura. Pentru de a ounósce insemnetatea „Seor-

burei," séu a „Ciutei baltiate," trebuie de a le căuta in mitologi'a vechia.

Asiá la greci, precum la Romani in Italia, a fostu cultulu unei dine ,,Hécate."

Ea ora puntulu centrala alu maiestrieloru de farmece, a naluctloru si duhuriloru de nópte.

Heoate, sl la greoi sl la romani se a s e m e n i ai avea c e v a legătura ou Dian'a si Proserpina, si adevenitu ioónsplaonta pentru oredinti'a de-siérta panteistiaa, a num* a pârtii de nópte a natúréi, a naUtceloru. (Preller Röm. Myth. 769.)

Hécate e fét'a Asteriei ; (nóptea ou stelele,) sóra Lelei ; (intunereou ;) tatăl ii sdu e titanulu Peraea, si e de origine traoa. Desl e despărţita de Artemis, (Dian'a = lun'a,) e din'a de luna de aópte. Ea are legătura ou Artemis si Persephine, (Diana ai Proserpina,) inse privita oa unitate personala in 3 forme, 3 icône deosebite, ai in­

semnetatea ei ae latiesce peste S terene ale na­tura), peste ceriu, pamentu si mare. (Preller Gr. Myth. I. 246.)

Ei i se consacra deosebi respantiele si dru­murile crucisie, pentru oà se credea, oà acestea sunt puntele de intalnire a ómeniloru ai naluoe-loru. Heoate e lun'a galfeda carea la petrecerile ei de nópte împrăştia lumin'a sa preste drumuri singuratice si preste morminti si produce totu feliulu de figuri saritórie, adunaturi de naluce, si t lătrata de cani. Unu reliefu o ardta ou 2 faolii in mana, si doi oani langa ea.

O impresiune infioratória pentru tóta animi'a a faout'o de din'a naluoeloru, spiriteloru ; de nópte ai aincantatiunii, farmeoaturei magice.

Din puntulu aoest'a, traditiunea veohia privesoe pe Ciroe si Medea de icónele vii ale coltului Hecatei, si Medea in timpulu mai tardiu se privesoe de aervitórea Hecatei (248.)

Antaia ai Empusa sunt la greoi nesoe naluoi, figuri de duhuri, cari s'au tienutu de pre jur ulu Hecatei, ba Hécate s'a disu sl Antaia = năluca. (Preller Gr. M. 149 si Diot. grec. de Rost.)

Heoate e din'a luminii de nópte, a lunei ; pentru acést'a a fostu parte din'a lumii de de-suptu, (=• Proerpina,) parte din'a tuturora nalu celoru de nópte si a farmeoatureloru. (Conv. Lex. Brockhaus).

Ciata (Hirschkuh), adeca cerbóic'a a fostu unu animalu alu Dianei, carea petrece pe Diana, séu se jóca ou ea, séu o duce pre spate. (Pr. I. 260.) Dupa o traditiune din Tegeia, Telephos (luminatoriu din departe) e stéu'a de demanétia a aoelei provincie; cum s'a nascutu, a fostu dusa pre dólulu feoióreloru, consaoratu dinei Artemis si aol o oiuta l'a laptatu. (Pr. II. 241.) Leto (intonereeulu) stramutatu in lupóioa a fugitu la Delos (Preller 196.)

Acestea sunt date si idei oe se refer esentialminte la povesta, si referinti'a mai spe­ciala se va aretá in notele următori», dupa nu­meru povestei.

Hote speciale. ') Imperatésa romana. Cuvontulu „roma­

na" e numai la I. Ooeanu. Dar nu e uniou in povestele nóstre : se afla adeseori 't.:perati ro­mani si imperatese romane. Se vede cà popo­rulu nostru inca nu si-a perdutu tóta cuuosoiin-ti'a de imperatii romani, glori'a stramosiloru no­ştri. Imperatés'a romana represinta aol „diu'a."

*) Nascere din mréna de auru. In poveste su ut multe nasceri miraoulóse, oasl in mitolo­gi'a vechia, pentru oà dieitàtile nu se potu nasoe fora minune, din ómeni. In cele 110 poveste ce am adunatu pana acuma, in mai multe e nas­cere din piperu, (de aol Piperusiu Petru,) din grâu, (de aol Firicelu de grâu,) din meru, din mréna etc. Asia Petrea catielei de la V. Bum-bacu, din pesce. Ovidiu (Moth. V. 331) dice : „Venus sub pisoe latuit." Venus sub pesce a fostu ascunsa, adeca Venus s'a nascutu din ele-mentulu peseelui ; Venus e născuta din mare, din spum'a màrii, si pentru acést'a pesoele e in legătura ou Venus = dina = Lucóferu, — ap'a e elementu oreatoriu, (Andeutungen eines Sys­tems der Myth. F. Nork p. 122). Idei'a e sino­nima cu aoeea spusa de alta data, oà eroii de sóre pléoa din ostrovulu màrii, adeca dieitàtile de lumina se născu din mare, - - s i apoi peru in mare.

3) Tiganc'a acl e Nóptea, partea oea négra a dilei. „Nóptea e nasoatórea dieitatiloru, a fiintieloru (Nork p. 122). Candu sórele apune, nóptea négra, umeda, sânta se redica din Ooeanu, ( m i r e , ) merge pe cai negri si o petrecu tóteste lele ou Hesperos (Lucéferulu de sera) in frunta

ascunde bucurí'a si triumfulu, pentru învinge­rea ministeriului romana in Camera, in caus'a primirei drumului de feru pan' la Piteşti. Ea ni spune cà, nu numai principele Caroru, ci representantii Germaniei si a Austro-Ungariei a felicitatu pe diu Costa-Foru pentru acesta învingere ! Ea mai de parte ni spune, — si acést'a e, cea-ce mai vertosu ne dore, cà „Po litic'a dlui c. Andrássy intr'acolo merge, ca intr' astfeliu de împrejurări, sè spriginésca sta­rea de astadi, suferibile in România !"

Va sè dica : amintit'a corespundintia in numit'a fóia de comunu inspirata, ni spune chiar, cà politica ce se urma de trei ani in România, este croita si sustienutu dinBerlinu si Viena, si cà cu rusultatele ei patronii sunt mul-tiumiti, si oà — pre câtu timpu Carolu merge pre acésta cale, România nu li insufla nici o ingrigire la Dunărea de dioau, si cà — deci guvermulu Austro-magiaru va sustíené din tote poterile „conservatismulu" sl mai departe ic România ! — Vai de biet'a România ! !

Unu picutiu de mângâiere ni dà totu acea corospundintia prin aceea cà ni spune, cumca representantele Franciéi n'a felicitatu pré diu Costa-Foru pentru atins'a învingere. —

Reactiunea in tóta golatatea sa, constatata si in cifre !

Sunt ómeni, (— si dóra este chiar mulţ imea !) cu capulu de petra , fora pri­cepere, fora vedere, si — firesce, fora re -cunóscere de cele ee se petrecu in ju-ru lu loru, p a n a atuncia, pana candu po-sitivitatea, datele reali, nu dau navala a supr 'a capat inei loru si nu pe t rundu pr in dur i t a t ea crer i loru loru si ii săgeta pana la inima ! Numai a tunc i acei ómeni — incapat ina t i , incepu a se deştepta , a se svercoli si vaierá, ca fér'a vulnera ta de mor te in somnu !

Numai p e n t r u acea clasa de ómeni — in diu 'a de astadi mai este t rebuin-tia de dovedi , cumca t iér 'a si poporale din Austro-Ungar ia , pa r t ea din cóci de Laita, de candu ea este da ta in stepani­rea ungurulu i , pre man 'a ar is tocraţ ie i m a g i a r e , merge oblu spre reactiune. React iunea magiara 'si jóca orgiele !

Si — acelei clase de ómeni noi asta data venimu a dá acele dovedi reali, po­sitive, matematice , calificate de a pe t run de si pr in capetinele cele m a i incapet i -na te si a li se infige câ tu mai dorerosu in inima, de cumva mai au vr 'unu picu­tiu de inima !

Fi indu insa cà vorb imu acelei clase de Omeni, a tâ tu de bă tu t e la capu, cau tă

mai antaiu sè premitemu definiţi unea si splicatiunea reactiunei, sè spunemu : ce este ea, ce insémna ea, cum se mani­

festa ea. Dar — ca sè li potemu face price­

pu ta react iunea, caută mai anteiu se li a re tàmu natur 'a progresului , fiindu re­act iunea propr iaminte ingrea iarea si im-pedecarea progresului . —

Destinatiunea si resp. t ient 'a ra-t iunabile a genului omescescu, a popó­raloru, casi a omului, nu, este, nu pote sè fia alt 'a pre pamentu , de câtu — perfecţiunea. nFiti deseversiti, prs cum tatalu vostru din ceriu desversitu estei1* — e parol 'a filosofiei, e vocea scriptu-rei sacre.

Proqresulu este mers ulu spre perfec­ţ iune, si se cuprinde in t ru desvoltarea si na in ta rea mater iale si spir i tuale ; adeca : in t ru luminarea mintei p r in invet ia tura , in t ru nobilitarea inimei pr in moralisare, in libertate civile si prosperitate materiale, prin afirmarea dreptului d'a dispune de sine, si prin càscigarea de avere, in me-sur 'a poteri loru si t rebuint ieloru sale.

Va se dica, sporirea in cul tur 'a mintii si a inimei, si in agonisirea de propie ta te materiale — este progresulu ; càci prin acestea omulu ei poporulu si ómenimea intréga, se redica de la s ta rea dobitocésca, o s tare tora scopu de sine si p e n t r u sine, la t répt 'a defiintie mai nal­t e , cu insusiri dumnedieesci, si astfeliu 'si usiurédia si indulcesce sarcin'a vieţii !

Acestu progresii , acésta desvoltare si perfecţ iunare intelectuale, mora le si mater ia le — este, la care lucra demo­craţia, este la care at ientescu poporale si adevera tu amici ai loru, si pre care in feliu de feliu de modur i lucra a o im­pedecá si nimici — contrar i i poporului , despotii si t i ranii politici.

Adese ori prin impregiuràr i le t im­pului, poporale se spriginescu d e a nain-tá iute i n t ru desvol tarea loru nat iunale seu spir i tuale , séu de o da t a si mater iale si spi r i tuale . Atunci despotii si tiranii popára loru iute facu planur i , s i- impreu-na pnterilfi si prin. felin de feliu de cài si medilóce se opintescu a impedecá pro­gresulu si a impinge poporulu la s tarea intunerecului , a necul turei , ne-averei si sclaviei, a dependintiei de altii, adeca a dobitociei. Acésta e — reactiunea, reac­t iunea politica, de carea ni e vorb 'a . —

Vorbindu in da te seu fapte positive, concrete, vom pricepe si mai bine.

In Ungaria si Transilvania, pana la 1848, mulţ imea poporului nu s'a impar­tasitu de lumina si cul tura, n'a avutu avere si nici d rep tur i politice in s ta tu . Spiri tulu de revolu t iune ce se manifesta mai pretot i rdeni in Europa , a facutu pre domni, pre t i rani i si despotii poporului, a-i acorda poporului de buna voia, pana a nu ajunge elu sè-si ié insusi, d rep tur i politice si de cultura, si ceva si propr ie­ta te de pamentu .

De o da ta atunci, din câte-va pucine mii de propr ie tà t i de pana aci, in t iér 'a in t réga s'au facutu peste duóue millióne, astfeliu incâtu , la anulu 1850, candu s'a in t rodusu catastrulu si cu càrti le funduari . s'au cons ta ta tu propr ie tà t i 2.662,110 ! 0 naintare , unu progresu materiale — int r ' adeveru forte mare.

Dupa căderea revolut iunei magia re , Austr ia germana si centralist ica i-a pr i­mitu eredi ta tea — nu fora inventar iu , si totuşi , de minune ! ea a inceputu a se ingrigi de scólele, de ins t rucţ iunea si perfeptiunea intelectuale a poporului . Cine nu- s i aduce a m i n t e , cum de le 1852 pana pe la 1858 scólele nós t re popora le incepusera a inflori; invetiatorii se in-s t ruau in metodulu nou ; lefele si com­petintiele in na tura l ie li s'au urca tu si se respundeau cu acura te t ia , si — scólele erau pline de şcolari ; cum apoi curendu dupa aceea g imnas ia l ede p r in t re romani devenira to tu mai mul tu impopora te de romani, ch iar si p re la inst i tutele mai nal te de invet iamentu, pre la facultàti , numerulu s tudint i loru romani din anu in anu se sporiá.

De la 1858, in consecint i 'aneferici­tului Concordatu cu Roma, scólele nós t re incepura a fi da te i n manele unui cleru s t ra inu si necul tu ; ér de la 1861 admi­nis t ra t iunea pol i t ica si jus t i t i ' a tierei devenindu in posesiunea ar is tocraţ iei ma­giare , react iunea se inaugura si instala pre locu s is tematecaminte, — éca cu ce succesu.

Instrucţ iunea, scólele poporului , oblu incepura a fi negrigi te si chiar d e a drep­tulu asuprite — pr in regime, organele loru, comitate si chiar prin lege, p a n a ce ajunseră la ticalós'a loru s tare de astadi , de — nime nu mai s t r inge pe păr in ţ i sè-si dee copiii la scóla, nime nu mai s taru-esce pen t ru solvirea invet ia tor i loru si îmbunătă ţ i rea stàrei loru ; scólele sunt gólé, ér invetiatori i per i tor i de fóme ; cul­tur 'a poporului a porni tu mersulu racu­

lui ; — nóptea se es t inde; unu Olteanu si Popasu càsciga mer i te peste mer i t e la cei de susu — p e n t r u respandirea aceleiaşi morale intre poporu, pe care Lónyay a predicat 'o la alegeri , d u p a „El lenőr , " cu siepte millióne de fiorini si pr in despoiarea de dreptu si te ror isarea poporului !

Lumin 'a abiá ma i l icuresce ; drep­ta tea pere din viéti 'a publ ica ; de susu pana diosu — îndobitocirea cresce si sè lat iesce; const i tu t iunea si l ibe r ta tea sunt mint iuni simple, pe cari poporulu nu mai dà nemic 'a ; elu merge la alegeri si face preste to tu alegerile — la porunca , si pre mâncare si beutura , si p e n t r u a l te càsci-gur i pa r t i cu l a r i !

Reac t iunea morale si politica stà la culme. — Dar sè vedemu, cum suntemu cu prosper i ta tea , cu progresu lu materiale, adeca in avere.

P remi temu cà, unu poporu necultu, unu poporu in jugatu despot i loru sei pr in orbia, nici candu nu pote se prospere ma­ter ia lminte ; pent ru cà, ori câtu ar aduna elu, nu este alu seu, ci purur iá préd 'a domniloru s tepani tor i rafinaţi ! —

Ce scimu deci despre s tarea mate­riale a poporulu i ?

Éca ce : pauperismulu, seraci'a, p ro-gresédia cu pasi infricosiati, dàri le publice sun t din anu in anu mai enormi si se in cassédia pa r t e mare pr in essecutiune for-titiva, se ieu adeca cu sil 'a! Si cu tote acestea res tant ie le de dàr i sunt forte mari , si detoriele de s ta tu se u rca pre fie-care anu cu dieci de millióne.

Date positive despre acést 'a publica-r a m u de curendu, si — nime nu pote sè aiba cutesarea d'a t r a g e acést 'a la in-doiéla. Insa —. acést 'a nu este to tu lu ;

1 inca mai t r i s tu de câtu acést 'a e, cà — de candu cu s tepanirea magia ra a tierei, proprietăţile poporului scadu in propor-tiune infioratória ! De candu cu jus t i t i ' a

; magiara , mii si mii de procese de pro­prietate , poporulu facia de domni le-a

j pe rdu tu , in valóre de dieci de millióne. Sarcinele cele grele, essecutiunile cele r iguróse, in compania cu anii cei rei si pucinu producetor i , au adusu p r e sute de mii din poporu la sépa de lemnu si l'a despoia tu de propr ie ta te , carea s'a adu na tu si comassatu in manele j idan i -loru si a l toru străini , favoriţi de po te re !

Éca resu l ta tu lu in cifre :

Dintre cele 2 .562,170 de propr ie tà t i ! de la 1850, deja la incheiarea anului ! 1864, dupa o s tepani re domnésca ma-

(Preller G. M. I. 341). Leto (intunereculu) e mama lui Phóbua (sórele) si a Phöbei (Lun'a) (Nork p. 122).

Precum din diua se face sera, si se nasce Seranu, asia din nópte se facu diori (Aurora) si se nasce Dioranu. Imperatés'a si tigan'a — din'a si nóptea.

*) In unele povesti, din mréna de auru mananca si o épa, carea /éta manzi poternici pen­tru erou. Caii albi sunt simbolulu radieloru, — caii negri alu intunerecului. Sunt mituri in mitologi'a greca in cari Luceferii inoa ambla ca­lări pe cai albi, — dar povest'a nóstra nu i-a aflatu de lipsa pentru nici o împrejurare, de órece a facutu venatori din Seranu si Dioranu, si acést'a e caus'a cà aci oatielele, si cânii jóca róla. Innaintea poporului, venatulu pre josu, pedestru, se vede a fi de comunu. — Dar cânii sunt de lipsa si faoia cu Scorbur'a sunt in legă­tura si ou Hecate, deoi poveste e forte logica !

5) Imperatés'a nasce pe Seranu. — Luci­fer de la strămoşi s'a sustienutu sl la noi in Luoéferu, dar poporulu si-a creatu nume nou, si forte naturalu, Seranu pentru lucéferulu de sera, din cuventulu sera, si formaţiunea e fru­mósa si romana. Dupa povesta e ffiulu dilei, alu pârtii albe a dilei. Iu Spania a fostu unu mini­stru cu numele „Seran," diferinti'a e cala Spa­nioli 0 e in loau de n alu nostru. — Cuventulu acest'a aréta dara, cà trebuia sé fia forte vechiu, mai tardiu din timpulu Daciei pana inca a avutu corelatiuni cu mam'a Italia. Desl s'ar tiené de povest'a urmatória, dar pentru legătura adaugu cà Dioranu la noi se chiama si Diorila, si cà adi pre ministru-presiedinte din Spania 'lu chia­ma Zorila. Mari lucruri sunt inca ascunse pen­tru invetiatii nostri si literatur'a natiunala a nóstra.

8 ) T'gan'a nasoe pe Dioranu. Dioranu la

Daoo-romani e Lucéferulu de demanétia. Se de­duce din dies, die di diola, diora, in pluralu diori. Elu e fiiulu nopţii = ţiganei, se ooncepe in nópte si se nasoe in diori.

Nu fora causa e la Perhaita, Albu si Ne­gru ; e ideia vechia. „Nu a rareori lumin'a si nóptea sunt fraţi, precum Lycus cu Nycteus, Lencopeus (vederosu oautatoriu) cu Melas (ne­gru). (Nork p. 244).

7 ) Seranu si Dioranu supsera o data si plecară la venatu. Eroii din povestele nóstre orescu de locu si pleca,— e referintia la lumina, ce se latiesce curendu. In partea mitologica despre Luceferi am aretatu cà ei sl in vechime au fostu priviţi de venatori.

8) Baba scíitória. Sciitória se numesoe o femeia carea scie farmecă si descânta, si a numa carea e cadiuta, haluita, adeca carea a invetiatu maiestri'a de la dine, hale. La romanii vechi s'au chiamatu astfeliu de muieri „soiae" „sagae" adeca scíitórie, intielepte. „Rogo vos, opportet credatis, sunt mulieres plus sciae, sunt noctur-nae et quod sursum est deorsum faciunt" (Pe-roniu 13. Preller R. M. p. 89). Materia pe acestu terenu am culesu si prelucratu pana la suprindere de atât'a romanismu vechiu.

9 ) Gene mari. Trebue sè se refereze la radiele Lucéferului de sóra, cari trebue se fia mai lungi pentru cà e mai intunerecu. „Der dicht gelockte Hesperos," adeca Seranu ou peru desu cretiu, (Preller G. M. I. p. 348,) si perulu si genele insémna radiele.

1 0 ) Imperatés'a a inferatu pe Seranu. Eu nu am aflatu, oà in lucéferu sè fia umbre cum p. e. se vedu in luna, si sunt délurile din luna. Séu póté cà inferarea acést'a se referéza la ne-grimea ce se arétfa in lucéferu, candu e in dis-cul u sórelui ?

") Carp'a -eu mar.tm'a se rupe mai totu

de una candu in poveste se despartu doi frati, si semnulu totudeun'a e cà se aréta trei picatu­ri de sânge pe marama.

,a) Scorbur'a, in intielesu naturalu e unu arbore uscatu, si fora crengi mari, adeca unu ciungu, si ou butórca, gaura in trupina, si in păduri se afla adeseori. Acestu ciungu, la lu­min'a lunei arunca umbre, si fantasi'a in ace­ste umbre ou ciungu la olalta a aflatu o figura, o năluca, o mosomaina, si acésta năluca e aci personificata in Scorbura. — Aceea ce esista in natura, si se referédia la natura, la unu ade­veru, pe acestu terenu se tiene de mitologia, p. e. Luceferii, Scorbur'a, — aceea ce nu esista, sa numesce credintia desiérta. Pentru acést'a, Scorbur'a e adeveratu fiintia mitologica daco­româna. *)

Scorbur'a e in pădure, e din arbore, din imperiulu planteloru, e dara driada rea ; dar ce o face fiintia, e lumin'a lunei, pentru cà in intunereu totalu nu se vede ; de aci vedemu, cà lun'a o creeza. —

Am disu cà la J. Oceanu, in loculu Scor-burei, e Ciuta baltiata. Ciut'a e cerbóia (Hirsch­kuh) baltiata si insémna petata pistritia.pete fora regula. Ciut'a in natura e cu peru suru, in facia roşia ; dar fantasi'a poporului a creat'o cà sè fia straordinaria si rea, nuca celelalte ciute. Credu cà si aci lun'a si-a aretatu influinti'a sa, — lun'a printre arborii din pădure luminéza ciut'a, si părţile luminate se vedu mai deschise. — Aci dara e o fantasma din imperiulu animaleloru ; éra unu obiectu nevinovatu ca Scorbur'a, dar lun'a cu umbrele ei le-a facutu năluci urite. —

Filologi'a Soorburei nu i-am aflat'o. Pen­tru intielesulu sinonimu a Ciutei baltiate, aducu

*) D. Bolintinianu in Traianida p. 11. „Ér Istrul in tcorburi apare de odată" ; pote cà a ÎDtielasu naluce ?

(dupaNorkp. 21) càKarbura la Indi insémna: die Gefleckte, Gestreifte, — Schvenko deduce din Kereberot, (oanele iadului,) Weiher din ere-bos « = intunerecu. Ciuta Baltiata ar fi identiou cu Gazella carea in sensulu strinsu e baltiata.—

Rentorcendu-ne pe unu momentu la espli-catiunea mitologica sub 3), afiàmu cà ideile din cultulu Hecatei, oarea insémna lun'a ou um­brele ei, sunt sustienute in Scorbura si Ciut'a baltiata, — afiàmu cà lun'a produce figuri sari-tórie si naluoi, si de câte ori s'a auditu astadi la noi povestindu lucruri infioratórie despre mor-minti cari se paru a se vedé numai candu e luna, pentru că lun'a ou lumin'a sa împreuna umbrele obiepteloru de pre pamentu si creèza fantasii, năluci, si omulu iudata 'si forméza icône vii despre acestu jocu alu naturei.

Candu scimu mai departe cà Dian'a «= lun'a e dina de pădure, că Ciut'a a fostu unu animalu sacru alu ei, nu ne miràmu oà si in povest'a de la diu Ooeanu, Ciut'a e in legătura cu lun'a, — candu scimu in fine cà Hecate = lun'a inoa s'a numitu Antaia = năluca, afiàmu cà Scorbur'a si Ciut'a baltiata, ca năluci se iden­tifica cu „Hecate Antaia."

Óre logicu e, ca in povesta, Seranu se fia mancatu de o asia naluea? E de totu natu­ralu, si caus'a urméza mai la vale.

1 8 ) Aci bab'a cu isteţime insiéla pe Se­ranu, si facendu lantiu de feru din peru, incepe cu poterea sa farmecatória, —[pentru cà He­cate cu Medea si cu Ciroe sunt farmacatórie, si pentru cà acestea sunt lun'a farmecatória. Acé­sta /óla se va esplicá deosebi, la invierea lui Seranu.

u ) Scorbur'a a manoatu pe Seranu. — In partea astronomica am aretatu, cà Lucéferulu e Venus, e numai o stea, si nóptea intr'unu timpu nu se mai vede pana oe se aréta in diori

giara de abiá 3 % de anu, abiá s'au mai potutu aflá si consta ta 2 .037,242, adeca cu 524 ,927 de p ropr ie tà t i mai pucine la poporu ; cu a tâ tea a seracitu poporulu !Éra la anulu 1870 , candu s'a facutu conscrie-rea genera le a poporului si a tu tu roru averi loru lui, s'a aflatu in posesiunea lui numai 1 .925,620 de propr ie tà t i , si asiá peste to tu , in t impu de abiá diece ani, vedemu scadiute propr ie tă ţ i l e poporului cu colosal 'a suma de 636,550, adeca cu mai b ine de 25 p r o c e n t e !

Unde a mai ved iu tu candu-va lumea astfeliu de espropriare , astfeliu de reac-t iune in averea, in progresulu mater iale alu poporu lu i ? !

Es te consecintia na tu ra le si regula generale, cà — cu câtu nru lu de p ro ­pr ie tà t i scade la unu poporu, intr 'o t ié ­ra , cu a tâ t ' a acolo proletariatulu, sera-cimea se inmultiesce, ér averea to tu mai multu se aduna in manele unoru pucini despot i si t i rani ai poporului.

Aristocratica si plutocratica sunt cei mai Valerosi faptori p e n t r u espropria-rea si Împilarea poli t ica a poporului ; — éta caus'a, p e n t r u carea la noi, par in tes -sculu guvernu magia ru si cu mameluci i sei, c a t r a ar is tocrat i 'a cea vechia, cu atât 'a s ta ru in t ia mai in t ruduse si viri-lismulu !

Anglia, cu o poporat iune aprópe de 30 de milióne suflete, fiindu t iéra cea mai ar is tocrat ica sub sóre, are numai cam 30,000 de proprietar i de pamentu , d in t re cari 155 s tepanescu diumetate; do unde unu p ro le t a r i a tu casi in Anglia inca nu «e mai afla in lume ; ér seracimea a tâ t ' a e de numerósa , incâtu totu la 18 suflete se vine unu cersitoriu, pe care-lu hranescu si u m b r a c a comunele ! — De aceea dom­nii s tepani tor i ai nostri totu la Anglia se provoca, to tu p r e ea o iéu de modelu in­tru t ó t e inst i tut iuni le loru.

Francia, cu 37 milióne de suflete, are pes te optu milióne de p ropr i e t a r i de pamentu . Es te t iéra democra t i ca , t i é ra binecuventata; poporu lu nu scia ce e se-raci'a si l ips 'a! Dar — de acés ta fericita tiéra, de tier 'a ideeloru sublimi, nu place

'domniloru s tepani tor i ai nostr i , càci ea veste cuibulu revolut iunî loru ! i Cine — dupa tóte acestea, se mai jpóte indoí despre infricosiat'a reactiune ]Ce luc ra pe facia si subsépa fericirea po­póraloru — de candu cu s tepanirea dom­niloru magiar i ! Cine nu va recunósce din acestea, cà reac t iunea sub cei 10 ani ai

absolutismului austriacu, nici pre depar te nu a fostu a tâ tu de mare si periculósa, casi cea de as tadi a dloru magiar i libe­rali si const i tu t iunal i !

Si — reactiunea pururiá duce la ruina — nu numa i pre popóra , in contra cărora ea se essecuta, ci cu ele si t r o n u si pat r ia , i n t ru alu caroru in te resu ea pretes tédia cà s 'ar face. —

De aceea noi, din cea mai b u n a convicţiune si pa t r io t ica si umani tar ia , condamnàmu pre guvern iu lu magiaru si p re to t i cei ce-lu spriginescu si gustienu

Temisióra, in 9 dec. v. Multu stimate Domnule Redactorul Cu-

noscendu pré bine zelulu si devotamentulu cu oare Te lupţi pentru sant'a nóstra causa natiu­nala, subscrisele nutri mu sperantia cà vei avé getileti'a d'apublicá in stimabilulu DTale diariu urmatoriulu articlu si Protocolu. —

In timpulu mai recinte, de candu ces­tiunea „emancipării fameiloru" atâtu de multu se ventilédia in organele europene beletristice, ma si opuri intregi au aparatu in acestu obieptu, unii domni, fora a sei dóra cà — ce va se dica propriaminte „emanciparea fameiloru," si in consciinti'a superioritatei intelectuali in genere a Bossului baibatescu facia de oelu fameesou, credu a-si fi facutu chiamarea barbatésca, ata­când u si batjocorindu in publicitate fameile romane. Cà ce relu de cavaleri potu fi aceia, na-cine pote aci ; nu potu fi nioi de o cultura solida, ci spoiţi numai cu o cultura falsa, si cari se temu cà prin „emanciparea," prin cultur'a femeilcru, imbecili ce sunt — càci imbecili sunt toti cei ce batjocurescu fora causa — vor perde privilegiulu d'a se eapeptorá cà ei au de la na­tura mai multu in Capitoliu decâtu femeile !

Astfelu numai ni potemu splicá păşirea unui dnu „grelusiu" in „Gura Satului," contra dameloru romane din Temisióra. Pentru cà acestea au avutu temeritatea d'a face o între­prindere filantropica natiunala, dlui mangiesce in „G. S." intr'unu limbagiu temerariu si mur­dăria unele calumnii, vrendu — sermanulu am­ploiata de statu — a satiri «a întreprinderea nóstra natiunala, dar prin care s'a blamatu nu­mai pre aine naintea tuturoru celoru ce-i cunoacu stimata person'a sa, ai-lu ounoaeu sub numele lui adeveratu, dar si on. publicu cetitoriu alu „Gurei Satului" — suutemu oonvinse — cà cetindu murdariele mangite, va fi crediutu cà mangitoriulu mai de locu póté fi o alta draga de amiDala decâtu grelusiu . . . Pentru ca insa se nu lungimu vorb'a si sè spunemu cu puoine ouvinte multu intielesu, citàmu proverbiulu francesu — nu duru ca próstele mangiture ale

„dlui greluaiulu" dar forte aplicabilii in casulu acest'a, dicenda dlui amploiatu de statu, odata pentru totu de un'a : „ Vout-vout facht» — donc vous avez tort l* —

Acu sè trecem u la obieptulu scrisorii nó­stre. In nrlu 90 a'a aounoiatu intr'o oorespun­dintia de aici despre una conferintia a dame­loru romane din locu. Pentru ca on. publicu sè nu créda cà acea oorespundintia a fostu nu-mai una oratiune pro domo, cu placera venimu a ni face detorinti'a resp. a ni implini pro­misiunea.

Daca reprivimu preste trecutulu nostru celu mai recinte, a nume preste periodulu de la 1848 si pana astadi, cu bucuria vedemu oà naţiunea romana a auditu si pnoeputu aubli-m'a vóce a poetului si deci s'a desteptattu din aomnulu profundu. Devis'a timpului este : Lu­mina. Càci unde este lumina, este si viétia, viétia spirituala, si unde este acésta viétia, eate el lu­mina. Cu bucuria dara vedemu redicandu se fundatiuni de stipendia, alumnee, si diferite asociatiuni pentru naintarea culturei natiunali ; — aceste institutiuni insa sunt destinate eshi-aivu pentru sessulu barbatescu, pentru celu fame­esou — dorere, pan'acuma nu s'a infiintiatu nici unu institutu mai mare, ba in pàrtile nóstre, de felu nu. Ne bucuràmu vediendu ca junimea ro­mana pre anu ce merge totu se afla numerosu representata pre la institute mai nalte; Dt bu­curàmu, càci ea va fi, trebue sè fia atelpii natiu­nei ; adoràmu si oinecuventàmu pre bărbaţii ce oa Apostoli, cu resolutiune ai cu abnegatiu-ne de sine se lupta contra aviticiloru nostri contrari si duşmani. Dar — nu potemu sè nu ni sprimàmu sl dorerea pentru negrigirea culturei sessului nostru fameescu, prin acést'a potienin-du-se paralelu, am poté dice stagnandu sl cultu­r'a in genere a unui poporu; càci sessulu fameescu — cu superbia dicemu — sessulu fameescu dà natiunei fii crescuţi ; mamele inspira fíiloru sen-tiulu sacru de amóre pentru vertute, morala si pentru totu ce e frumósu, nobilu si natiunalu, pe braciele loru nasesndu-se primulu germe­ne de desvoltare in inimele fragedeloru fiin-tie — presupunendu cà si ele insesi s'au ada-patu din nectarulu culturei. Si — acést'a di­cemu prin consecintia logica si din esperinti'a popóraloru — ori câtu de solidu, valorosu si educatu va fi sessulu barbatescu, daca celu fa­meescu va fi negrigitu,— precum cate acuma, incâtu ni vine a eschiamá : „Dómne càci ne-ai paresitu !" — intrég'a naţiune nu pote prospera, fundamentulu, semburele ei fiindu putredu.

Statulu stramosiloru nostri, n'a fost óre atunci in splendórea, inflórea aa, candu sessulu fameescu posiedea o educatiune solida, candu mam'a invetiá pre fiiulu seu >n fragedele te-

n er otic, a iubi religiunea, patri'a si naţiunea? Pe marii tribuni si nobilii Graohi, cine ii-a nascutu si crescutu glorióaei Republice : Corne--lia, de pre timpulu candu Roma, desi nu de­manda inca urbi tt orbi, dar in intru erá tare ai mare, ori Júlia séu alta desmatiata de pre tim­pulu candu Roma — adeveratu eà, dreptu con­secintia naturale a potericei Republice, stepaniá lumea tóta, dar in laintrulu seu a fost deja pu­treda, incâtu dupa puoinu a oadiutu prada or-de oru barbare ? Si istoria ni apune, a nume

j Momsen, cà un'a dintre cele mai ponderóse cause ale' decadintiei marelui imperiu romanu a fostu decadinti'a sessului fameescu.

Ei bine — vor dice onoraţii cetitori, — fiti dara sl Voi ca Cornelia, dati sl Voi Grachi natiunei romane !

Ajuta-ti-li intru procurarea midilóceloru, ajutati-li a redicá institute de invetiamentu pentru oa sl fiele natiunei sè se luminedie si perfeptiunedie, ai apoi si ele vor dá Grachi, Ca-toni si Scipioni natiunei, — este respunsulu nostru. Càci defeptuóa'a educatiune de pan'acu­ma ce au capetat'o in scolele elementari romane, necorespundiendu nioi pre departe chiamàrii ce li impune spiritulu timpului, ele sunt silite a merge in institute staine, unde nu potu invé­tia limb'a romanésca ; ai de aci vine imputatiu-nea cà damele romane preferu a conversa in limb'a nemtiésoa séu magiara ! Admitemu oà sunt forte multe caşuri, oandu părinţii insisi Bunt vin'a cresoerii nenatiunale, absolut'a ma-ioritate insa este negrigita din oaus'a seraciei.

„Dati-ni dame culte; datini romane, ro­mane adevărate!"lamentédia vócea publica; prin lamentatiuna insa nu se ajunge nimica, trobue deci sè ne apucàmu si sè lucràmu, seriosu si cu energia, fraţi pentru sorori ai aorori pentru fraţi, toti avendu una mama oomuna. Se ne straduimu a ajutora crescerea fieloru romane, daca voimu sè avemu mame oari cu cuvintele mumei ma­relui Stefanu sè infrunte pre fiii poltroni, re­negaţi — nu numai in or'a de resbelu, ci — in midiloculu desaatreloru nóstre natiunali — pe fie-care di, apoatrofandu-i :

„Ce dici tu străine ? fiiu-meu e de depărta ; Braciulu seu din taberi mii de morţi imparte. Eu sum a sa muma, elu e fiulu meu ; Daca tu eirfi fiulu meu, nu ti-su mama eu. Mergi si stringe oşteai pentru tiéra mori I"

Din aceste considérante, pentru a con­curge si ele cu debilele loru poteri intru proa-perarea si fericirea natiunei romane, damele ro­mane din Pabriculu Temisiorii s'au intrunitu intr'o conferintia, alu cărei procesu verbale éta-lu acl :

Protocclulu conferintiei dameloru romane din Timi­

sióra, tienuta in 1. octombre 1872, in scól'a S.

ca lucéferulu de demanétia. Dar firesce, cà Lu­céferulu de sera nu a peritu de pe ceriu, si déoa nu-lu vedemu nóptea intréga, elu prin intórce-rea pamentului in jurulu osiei sale — ca aè ae taoa diu'a si nóptea — s'a dusu numai din ochii nostri, dar elu neincetatu se vede in alte parti.

Candu incepe a disparé din ochii nostri, se îndepărta pe 3 — 4—5 óre, precum nie diu'a de mare, séu mica, adeca la diua mica 'lu ve­demu mai multu timpu, la diua mare mai pucinu.

Unde se îndepărta ? Io intunereculu nop­ţii, si respective pamentulu nostru prin rota-tiunea aa ae îndepărta. Dar in povesta lucéfe­rulu se îndepărta in pădure. Se cugetàmu acu­ma oà romanii locuiescu mai multu pe la dé-luri cu păduri, si aflàmu pré naturalu cà Se­ranu se duce in pădure si acl pere, pentru cà orisonulu ae vede a se fini in pădure. D n aao-ciatiunea acestei idei de pădure, din idei'a cà „fric'a tiene pădurea" adeca aunt lucruri gro-save, aflàmu aci pré logicu, cà poporulu si-a creatu Scorbur'a oa se mance Lucéferulu «= pe Seranu, si in acestu modu sè-ti esplice timpulu de 3 — 4—5 óre, candu Lucéferulu nu se mai yede in orisonulu poporului. — E o ideia de totu gigantica basata pe natura, dar in pove-it'a viitória cu Serila si fraţii sei, on. publicu ra fi suprinsu de o ideia sl mai clasica si fru­mósa, cum e personificatu timpulu candu Lucé­ferulu nóptea pere din oriaonulu romanului. Am mai disu si repetiescu, cà poporulu romanu e poporu clasicu.

Scorbur'a dara si Ciut'a Baltiata repre-linta timpulu candu Lucéferulu nu se vede, si ipunu caus'a mitologica, pentru ce nu se vede, — acestea sunt pe? sonificatiuni mitologice daco­române, de elementu identiou cu Hecate, o ideia tt in compuaetiune întrece ou sublimitatea

sa — in aoestu terenu — si mitologia greca si romana vechia, càci des) aceste dóue mominte ia ameűdóue povestele si deosebi in acést'a se baséza pe mitologi'a vechia, spiritulu poporu­lui romanu din Daoi'a a soiutu materialulu ve-chiu BÍ mai obscuru — a-lu prelucra, amplifica si a creá din elu eleminte nóue si mai frumóse. — Creatiuni asemeni voiu dovedi cu forte multe ocasiuni, si ele sunt dovéda cà poporulu romanu spiritualminte in Dacia Traiana nu e coruptu, spiritulu lui are vivacitate de desvol­tare innalta, de viitoriu, numai i lipsesce inca cultur'a.

I 5 ) Dupa astronomia si natura nu sunt duoi Luceferi, ci numai o stea prin carea se repre-sinta Luceferii, — dar mii de ani a fostu cre-dinti'ala popóra càsunt du óe stele acei duoi luce­feri. Seranu cu Dioranu e numai o persona, déca e numai o stea pentru Luceferi, dar pentru cre-dinti'a atinsa si pentru imparere s'au nascutu duoi, Seranu si Dioranu, — si astfeliu de dupli­cităţi ale unei fiintie mitologice, se afla nu numai in mitologi'a vechia, el si in alte poveste de a le nóstie. Ba aflàmu in unele poveste câte trei fraţi, adeca sl triplicitate, candu dupa adeveru esistá numai unitate. Am mai disu in es-plicatiunile mele, cà cei duoi fraţi mai mari sunt numai persóne de ilustratiune si in celu mai micu trebuia sè c&utàmu pe eroulu poveatei, person'a mitologica, seu fenomenulu naturalu.

, e ) Dioranu se aréta mai intieleptu, casi totu eroulu alu 2. séu alu 3. carii sunt chiamati se implinésca ceva. —

Se dice in povesta : „Cânii începură a latra ai urlá pe Scorbura,"— si sè ni aduoemu aminte de proverbiulu poporalu : „latra ca canele pe luna," si din aeestu adeveru se dicea la stră­moşii nostri cà cânii vedu, amirósa si latra pe nalucele, duhurile de nópte. — Hécate dupa re-

liefulu aflatu e cu duoi cani langa ea, — de acl ae ; vede legătura ei cu a lunei, cu cânii.

1 7) Laculu dineloru inca jóca rola mare in poveste. Dinele se acalda in lacu, — sunt dar aceste dine de apa, de riu, de elementu! u fluidu. Diana cu dinele (nimfele) ei inca ae scalda adeseori.

, 8 ) Imperatés'a dineloru e lun'a = Dia­na = Artemis == Uéna Cosandiana.

1 9 ) Scorbur'a manca pe Seranu, si pe urma cu farmece l'a inviatu. Soorbur'a aci candu a renviatu pe celu mortu, aréta maie-stii'a cea mai mare de farmecatóría ; e dara sl farmeootória, inca al din acestu puntu de vedere se ideutifiea cu Hecate , cu Medea si Circe.

Medea e fét'a regelui (din Kolchis) Aetes si a Hecate<, si sor'a Ciroei. Medea inchiaa de tatalu seu, a fugitu prin farmece, cu Jason amantele ei s'a dusu dupa lan'a de aurii si aci cu farmece adórme balaurele pazitoriu. (Dr. Vollmer. Die Myth. aller Nationen p. 1053 si 1175.)

Ciroe si Medea sunt icónele vii ale Heoatei si ale cultului ei (Preller I. 248). Medea e femeia avuta de medilóce si sfaturi, si de bunaséma e icón'a lunei, preste totu M. e dina greca de luna (Preller II. 318 319).

Medea taia pe fratele seu Apsyrtos de-lu sfarmă. E forte posibilu, cà acestu Apsyrtos, cociasiulu cailoru de sóre a lui Aetes (feciorulu lui Helios = sórele) din inceputu a insemnatu Lucéferulu de demanétia (Pr. Gr. M. II. 335). (Eu credu cà Lucéferulu de sera). Medea pre Jason l'a fertu si acosu inteneritu, pre Aeson, tat'a lui, cu ierburi de farmece, ce le-a fertu in căldarea de auru (lun'a?) l'a facutu juna si voiniou. Ea a mam'a tuturoru farraecatórieloru dm Teaalia. (Pr. II. 339)

Din acestea se vede, cà partea cu farmece, cu inviere a povestei, câtu e de cu insemnetate.

Câtu e de naturalu cà intunereculu face de pere Seranu si intunereoulu (tigan'a) 'lu renasce; acolo unde a peritu prin îndepăr­tare, acolo ae renascê ; Scorbur'a l'a mancatu, scorbur'a 'Iu re'nvia ; acést'a e mediatóri'a intra mórtea si re'nvierea lui. Candu pere intunere­culu si Dioranu se aréta in poterea sa,(spre diua,) atunci disparu sl umbrele de pre pamentu, dim­preună ou Soorbur'a. Natura inca e farme-catória.

2 0 ) Seranu se afadesce si Dioranu vre aè-Iu omóra. Cetiţi mai multa pove«ta, ai veti aflá '••à cei doi fraţi ce forméza ilustratiune langa alu treile, de regula omóra pe alu 3. ai acest'a rauvia prin minuni, farmece etc. Ficţiunea se lupta cu realitatea. Acl in povesta, acesta ten-dintia de a omori pe Seranu inca 'ai afla logic'a sa : a) pentru cà nu e timpulu de stăpânire a lui Seranu ; b) pentru cà in realitate e numai o Btna = Lucéferu, si unulu trebuia se péra ; c) pentru cà unulu e ficţiune, ilustratiune.

Acl credu oà Seranu e ficţiune, pentru cà e mai nepotinciosu si a avutu lij sade ajutoriulu lui Dioranu.

Incheiarea povestei e cà Ddieu i-a arun-catu pre amendoi in ceriu si i-a facutu Lucéferu. Zeus cu multe fiintie a facutu asemene si le-a redicatu 1* ceriu, p. e. pre Diojcuri (doi feti cotofeti).

O parte mare din esplicatiunile acestea vor servi sl pentru povesta utmatória.

Oravitia, 1. noemvre 1872. Dr. Ai. MarienescH.

Georgiu, suburbiulu Fabrioulu Timisiórii. Pré­sente au fostu : Drele : Tereeia Jönescu, Eoate-rina Obresanu, Maria Conttantinu, Marta Savu, Elena Pavloviciu, Eeattrina Andrcescu, Draghina Alessandru, Luisa Siepetianu, Sofia Seculiciu, Rosalia Zaria, Elina Andrescu, Eli­sa Regepv, Amália Lazarescu , Sidonia Pe-trescu, Dn'a Sidonia Chiteseu, Drele : Budinca Zahariciu, Sidonia Birisianu, Teresia Unguri-anu, Ecaterina Barbura, Ecaterina Matisioiu, Anna Jica, Maria Belintianu, Anna Laltscu si Emilia Lungu. —

Emilia Lungu indegetaudu soopulu adu­nării, propune a se constitui in o conferintia ; alegendu o presiedinta si o notarésa.

Se primesce si se aclama de presiedinta Dn'a Sidonia Chitescu, éra de notarésa Emilia Lungu.

2. Presiedinte» ocupandu presidiulu, mul-tiumesce pentru inoredere si declara conferinti'a de deschisa.

3. Emili i Lungu aretandu —• printr'unn discursu mai lungu — ardietóri'a necesitate a unei scóle de fete, propune infiintiarea unei „Reuniuni", alu oarei scopu sè fia 'nfiintiarea unui fondu pentru una scala romana de fête centrala in locu, — dnr' sl puna la infiintiarea acestei scóle, la fiecare essamenu de véra sè Be premiedie cu vestminte dóue fetitie dintre oele mai serace, un'a din scól'a S. Georgiu si un'a din scól'a S. Ilie.

Decisu : Se primesce ou aclamatiune. 4. Emili'a Lungu propune oa reuniunea

sè porte numele „Reuniunea filantropica a da-meloru romane din Tismióra."

Decisu : Dupa o desbatere mai lunga, se primesce.

5. Emilia Lungu propune, ca sè se alega o comisiune pentru elaborarea statuteloru.

Decisu : ae primeace. 6. Preaied. propune de membre in comisi­

une» pentru elaborarea atatuteloru, pre urma­tóriele Dre : Teresia Ungurianu, Budinca Zaha­riciu si Emilia Lungu.

Decisu : Se primeace. 7. Emilia Lungu propune, ca terminulu

adnantiei generale pentru desbaterea ai purifi­carea statuteloru, aè fia in 22 ootombre.

Decisu : se primeace. Ne mai fiindu alte obiecte de pertractatu,

conferinti'a ae incheia la 5 óre. d. m. Sidonia Chitescu mp. Emilia Lungu, mp.

presied. a conf. not. a conf.

Varadia, (cott. Temeaiu,) 23 dec. 1872. Stimate domnule Redaotore I In aensulu

ordinatiunei ministeriale pentru organiaarea oo-muneloru, in cerculu Veraietiului, organiaarea decurge cu bunu succesu. In 19 1. o. ea s'a in­ceputu si terminata in comun'a Marcovetiu, ér in 21 la noi in Varadia. Cu viua plăcere, sciindu câtu de multu Ve interesaţi de binele poporului, vinu, die Redactor u, a Vi aduce 1» cunosciintia cà, a nume la organiaarea comunei Varadia pa-

Din Ciacova ni se scrie in sembure urma­tóriele :

Constituirea comunei biaericesoi romane a avutu locu domineca in 3 dec. in presinti'a si sub conducerea dlui adm. protop. Ales. Popo­viciu, si la acésta ocasiune nu s'a redicatu pro-testu seu esceptiune oontra pactului de impaca­tiune. Merouri insa in 6 deo. la serbatórea Stului Nicolae, comun'a romana bisericesc» convocata de presiedintele provisoriu, Marcu Micu, s'a adunatu in siedintia generala, si in acesta adunare s'a respinsu si nulificatu impa-oatiunea făcuta cu serbii si de aol s'a tramisu protestu catra delegatiune. —

Cele lalte ce ni se comunica, privesoumai multu pre delag&tiunea romana, carea si asia luni se aduna in Aradu si va fi chiamata sè de­cidă obieptivminte. —

Corespundinti'a de langa Ciacova ni face descoperiri chiar intristatórie. Ni spune si na incredintiódia pre parola, nota bene, unu barbatu nóa nururii atimatu, — cumoa manifestaţi unile din Ciacova ar proveni dintr'o intriga a unora pucini ómeni cu scopuri neleiale.

Aceşti ómeni au cerutu prin telegrafu in Caransebesiu pre faimosulu părinte Seimanu de preotu, ai asiá adm. protopopéscu a foatu Însărcinaţii a-lu pro une cu ocasiunea organi­sai unei din 3 dec. dar poporulu, mulţimea, o data ou càpulu nu l'a primitu ; —- ,,tiena si-lu invetiatoriulu Nicolaevioiu carele l'a cerutu, séu parintele eppu, carele ni-lu rocomenda !" — astfeliu strigau membrii sinodului.

Astfeliu diu administratore a fostu necesi-tatu a ordina provisorminte de adminiatrat. pa­rochialu pre preotulu Dimitrieviciu, din Grhiladu.

Prin acést'a cei 3— 4 aderinti ai părintelui Seimanu se oredu vatemati de morte si — striga alarmandu oà ei sunt nedreptăţiţi si inca ou conlucrarea reverendiaimului d. adm. protopo-peacu ; pre candu chiar eei de frunte di ntro ei au subscrisu invoiél'a cu serbii, de sl nu se póté negá cà ea este nedrépta !

Inca un'a: adunarea din diu'a sântului Nicolae sè fia foatu improvisât» ai tienuta mai multu numai de olicasii părintelui Seimanu, si acolo óre cine sè fia disu, cà — Babesiu a pro-vocatu comun'a ss dée protestu, càci asiá voi' dobândi tóte de la şerbi 1 —

Adaugemu, oà din epistole private, de la bărbaţi nepreocupati, ne-am convinsu despre nedreptatea ce s'a facutu Romaniloru, dar — in fine, am apusu nu o data, cà acést'a este o rescumperare delà fraţii şerbi, ai cà — noi am peoatui déca n'am dori ca Romanii sè se res-cumpere cu ori ce pretiu ! Numai un'a : presiune «è nu faca nimenea, si mai vertosu romanii a supr'a romaniloru ! Cà dóra ajunge amarulu necesitaţii create de străini ! 1

Cine insa din aoeate cuvinte ale nóstre pretinde, oà noi am inouragiá nedespartirea, acel'a nu ni pricepe nioi logio'a, nici moral'a.

Urimu intrigele si abuaurile si le deaavu-àmu aolenelu — ori unde a'ar face ele in nu-sirea dlui aub-prefectu alu cercului Versietiu

barone Eugeniu de Duca, pre cum sl a dlui '• mele nostru 1 adjunctu Ioane de Keleti, a fostu atâtu de loia- ' Noi n'avemu scopuri séu interese perso -le, drépta si multiamitória, incâtu a satisfacutu nali si particulari, cari singure potu sé fia mo-pre deplinu pre tóte partitele ; acésta cestiune,1 tivulu intrigeloru si abusuriloru. Acést'a sè ae grea aub ori si ce circumatâri, dar desclinitu ' scia pentru totu du un'a ! grea in t> nóstra comuna, s'a dealegatu peste as !

teptare norocosu, firesce — deplinu in confor­mitate cu prescrisele legiloru; éra pentru ordinea buna, ce s'a paatratu sub decurgerea actului de organisare, merita diu comiaariu de securitate M. Lehoczky tóta recunosointi'a.

Credu, die Redactore, oà aoestu îmbucu­rători u resultatu merita a fi primitu in colo­nele stimatei Albine.*) K. . . .

Din Ciacova si de langa Ciacova ni sosiră duóue rectificatiuni, forte do­

tai ata despre cele intemplate acolo de la actulu de despărţire in cóoi, si cari ambele merita a fi impartasite in estrasuj macaru, fiindu ele pré lunga, ér spaciulu nostru diaponibilu íórte an-gustu; de altmintrelia cestiunea e la ordinea dilei» pre care publiculu celu mare nu póté avé altu intereau, de câtu de a o lamuri, conformu ade-verului si dreptatei.

*) Intr'adeveru, suntemu prë fericiţi, de câte

S. Nicolaulu-mare (Banatu) in dec. 1872. S'a reportatu si s'a latitu sl altfeliu scirea

cà, impacatiunea in caus'a de despărţire ierarchi oa la noi n'a succesu, oi oà a remasu ca sè se decidă luorulu pre ca'ea procesului. Nu s'a re­portatu insa, macaru cà merita a fi conosoutu, cum s'a urmatu mai departe in acésta causa. Éta cum :

Comisiunea delegatiunala mista a asiedi-atu intre romani si şerbi unu comitetu bisericescu soolariu de 80 de membri, 15 romani si 15 şerbi, oarora au lasatu dreptulu, de a se intielege si im paca ei intre sine, de va fi cu potintia, firesce in numele poporului romanu si serbu, pre cale fratiésca, in privinti'a bisericei si a averei comune miacatórie si nemiscatórie. Totu de o data amintit'a comisiune delegatiu­nala a datu dreptulu menţionatului comitetu mistu, romanu si serbu, ca sa statorésca intre romani si şerbi unu „modus-vivendi" in pri­

ori potemu se inseràmu in fói'a nóstra sl vre unu vinti'a afaceriloru biserioesci spre îndestularea bine despre procederea domniloru administratori ai ambeloru parti, pana la total'a despărţire. Amin-tierei - facia cu poporulu. Numai de n'ar veni tit'a comisiune delegatiunala' mista, a mai fa-apoi alte reporturi sè desmintiésca cele bune si fru- n „ t J- ,

j. j . . > . . , i „ . . i o u t u dispusetiune, ca in disu u comitetu ro­mosé, pre cum nu o data ni sa mtemplatu ! Noi in ' r u u l l m u 1 J

diu reportatoriu punemu tóta increderea, fiindu cà raaDU 8 e r b u > 8 6 fia i n t r ' unu anu presiedintele desi nu e intre reportatorii Albinei, totuşi n'am au- j primariu serbu, éra vice-presiedintele romanu, ditu vorbindu-se de câtu bine despre dsa. Rad. ( in celalaltu anu presiedintele primiriu romanu,

4r» vioe presiedintele aerbu, ai «aia aè ae tiena ordinea pana la total'a despărţire. Totuşi serbii cărora li s'a datu ca i n aceătu anu curinte pre­siedintele primari u sè fia alu loru, n'au alesu in intielesulu legei adeca a statutului org. din sinulu oomitetului pro presiedintele primariu, oi cu totulu pre unu strainu, pre unu inginieriu, Hagyits, carele numai de unu scurtu timpu se afla in comun'a nóstra. Acésta alegere romanii refuaandu a o recunósce de buna, cei 15 mem­bri şerbi s'au desbinatu de oatra romani, sus-tienendu alegerea de presiedinte primariu a susu insemnatului. Romanii vedien du aoést'a, au re­masu ca sè Be mai consulte; intr'aceea din par­tea serbiloru li s'a spusu, cà si ci potu sè-si alega acuma unu presiedinte primariu romanu, si potu tiené siedintie separatu ca sl serbii, si cà numai prin scrisori sè comunice unii cu alţii in caus'a de impacatiune ; astfeliu constituindu-ae fie-care parte in comunitate de sine. Asia dara romanii prin alesulu loru inca pre timpulu ooxnisiunei delegatiunale, si de atuncia intaritulu de vioe-presiedinte domnu parochu George Popescu, convocaţi fiindu, s'au adunatu cei 15 membri ai comitetului si in 8 decemvre v. au tienutu antai'a siedintia de sine conatituitória, in oare diu parochu desfasiurandu lips'a de unu presiedinte primariu, casi la şerbi, barbatu de védia si consooiintia a luoruriloru, oarele sè conducă comun'a romana in tóte trebile ei bi­sericesci şcolari, a nume in cele de despărţire atingatórie, la propunerea si arotarea vice-pre aiedintelui, cumoa mai bunu de câtu pre con-cetatiónulu oraaiului nostru diu V. Babesiu nu potemu aflá: comitetulu intregu ou o inima ai o vóce s'a invoitu oa MSa sè fia celu dinteiu presiedinte primariu si conducătorii! alu pârtii roman.) in caus'a bisericésca ai de despărţire ierarohica ; totu do o data adresandu-i-se cu o rogare pentru primire. Romanii Be multiumesou ai sunt fericiţi, cà macaru arare ori sl numai din îndepărtare si in sorisu se li impartasiésca presiedintele primariu svaturile sale, numai se scia cà cele ce se facu, se facu cu consemtiulu seu. Càci impregiurarile sunt grele si ar fi pecatu de Ddieu ca o comuna atâtu de mare ai frumosa aè s utere scădere si se remana lungu timpu inatrainata pentru lips'a de buna conducere, candu ea are fericirea d'a numera intre membrii sei, de dupa posesiune, pre unu Babesiu, aju­toriulu tuturora in timpuri grele.*)

Brosceni, in Carasiu, 8/22 decembre.

Onorabila Redaotiune ! Soiu cà mulţi co­legi, amici si cunoscuţi ai mei, ou curiositate aacépta, se auda de resultatulu investigatiunei a supr'a acuseloru date in contra mea de unii locuitori din Broaceni, o causa desbatuta des­tulu sl in publicitate ; pentru aceea ou permi­siunea on. Redactiuni, si spre scopulu d'a curma disput'a ou contrarii mei, éta vinu a anunoiá, oumca eu, cu sentinti'a von. consistoriu diece­sanu din 19 octombre n. 1872 nr. scol. 352 fusei absolvatu de tóte inoulpatiunile redioate a supra-mi, éra contrarii mei, sunt judecaţi a solvi spesele invcatigatiunei, provocate de ei.

Josifu Mioeu, invetiatoriu gr. or.

V a r i e t ă ţ i . f (Necrologu.) Joane Groza, juristu

de anulu primu ai voluntariu, unu june de bu­na sperantia, dupa unu morbu greu de tifuau de eâte-va dile, a reposatu Joi in 29 decembre a. c. n. la 3 óre d. m. in Oradea-mare. Imormen-tarea se celebra astadi in 28 dec. Ilu deplangu parentii sei doiési Joane Groza, docint • in Ca-besoi, Cottulu Bihoru, mum'a sa, si sor'a sa Zena si numeroşii sei colegi si amici ca pre unu june inzestratu ou faeultàti ai calităţi frn-móse. — Fi a-i tierin'a usiöra.

* (Diu Joane Moldovanu, notariulu opi-danu din Siria in cottulu Aradului,) acel'a pre carele dd. magiari si magiaroni, stepani cu po­terea ai comitatului, l'au luatu la resperu si vor a-lu scote din postu calcandu legea — numai ca sè-si resbune in contra unui romanu de omenia, — dupa-ce, precum publicaramu de

j unadi, fu alesu représentante la comitatu in j Cuvinu, preeum ni se scrie, paralelu mai fù , alesu sl prin alte locuri, a nume la Santichia-, vechia. De unde se vede, cà bravii romani ai comitatului Aradu pricepu necesitatea d'a sus­tiene si distinge pre cei goniţi pentru dreptate. Vai de naţiunea, a oarei poporu 'si uita de aperatorii causei sale si ii paraseace pre aceatia ! —

*) Tóte ar fi cu iu ar fi, numai déca am sei, de uade iè mai rupemu unu picutiu de t impu! — Red.

— (Serbare de aniversare a Metropoliti romane ortodosse,) s'a celebratu ia Sibiiu mar-ti-a trecuta in 12/24 dec. ou tóta pomp'a si so-lenitatea.

Insciintiare redactiunale : Mate-rialulu oeni setramise in timpulumai próapetu spre publicare, este atâtu de voluminosu in câtu n'ajungemu nici a-lu ceti totu, cu atâtu mai pucinu vom fi in stare a-lu publica per extonsum, eum ni ceru cei mai mulţi dd. tra-mitietori.

A nume, de candu publicaramu taimós'a epistola deschisa a dlui Bertolomeu, pre tóta diu'a ni vinu respunsuri cu gramad'a, toti dd. ni ceru publicarea in data si intréga, pre candu noi, pentru lips'a de timpu si de spaţiu, n'ajun­gemu a continua si incheiá nici alu nostru ince­putu respunsu, care — credemu, cà are an­ta ietate I

Rogàmu deci răbdare si sousa in tóta pri­vinti'a. Vom publica tóte, câte ni se vor imparé necesari si folositórie. —

Pentru gimnasiulu rom. din Bradu.

Din Oradea-mare, prin diu advocatu '-ÎU-oolau Zigre, ni s'a tramisu sum'a d« €3 fl. v.a. la care au eontribuitu :

DD. Mirone Romanulu, archimandritu, 10 fl. Nio. Diamandi, comerciante, 20 fl. Nio. Zsiga, proprietariu, 10 fl. Gavr. Neteiu, proto-populu Luncei, Josifu Romanu, advooatu, si Nicol. Zigre adv. câte 5 fl ; Mih. Stupă, pre-ceptore cott. si Mih. Popescu, notariu in M.-Lazuri, câte 2 fl; Vas. Poppu, preotu gr. or. in Lupóia. George Horvatu, inv. si diaconu in Orade, Teod. Ciocanu, notariu oom. si Carolu Chien, not. in Vinteri, oâte 1 fl. —

A v i s ui Se aduce la cunoscinti'a onorabilu­

lui publicu romanu. cumca pentru pro­curarea mai cu înlesnire a Mapeloru tieri-loru apartieninti la coron'a Ungariei, eda-te de subscrisulu in limb'a romana, — pentru comitatele : Aradu, Torontalu, Ti-misiu si Carasiu, si pentru pàrtile foste Militarie din Banatu, *) am regulatu unu depositu generalu diu a II. editiune la Diu / . E. Tieranu, comerciante in Timi­sióra. Este deci avisatu onorab. publicu, a Be adresa numitului Domnu comercian­te la Timisióra càci eu in acele parti nu voiu tramite de a dreptu nimerui opuri­le mele.

Covasna, in decembre 1872. Eugeniu Bordeaux.

•) Ni permitamu a reflecta, cà pàrtiloru Cianadu-lui si Bichisiului inca li este mai in demana Temesióral

Red.

Invitare de prenumeratiune la fói'a beletristici « F a m i l i a . »

Fói'a nóatra va aparé si in anulu viitori» in direcţiunea de pan' acuma, o data pre septe­mana.

In suplementu la anulu nou vom incepe unu romanu originalu in trei tomuri.

Din suplementele de pan' acuma, Be potu capeta : „Cavalerii nopţii," in cinci tomuri mari cu 3 fl., — „Z)e unde nu eete re'ntorcere", unu tomu 60 cr., — „Novele" de Iosifu. Yvd«an.v dóue tomuri 1 fl. 20 cr. Fie-care tomu di» ace­ste opuri se vinde sl separatu cu 60 cr.

Tablouri : „Coriolanu si Veluria," „Mi haiu Eroulu in batali'a de la Calugareni," „Traianu cu oştea sa trece Dunărea," portré-tulu lui Ionu Brateanu, fie-care ou oâte 60 cr.

Pretiulu de prenumeratiune pre '/a d« anu 5 fl., pe unu anu 10 fl.

Pentru România prenumeratiunile se pri­mescu numai pre unu anu intregu cu 2 galbeni.

fi(F* Prenumeratiuni a conto nu se pri­mescu de la nimene.

Pesta 12/24 decembre 1872. Redactiunea Familiei.

Concursu In comunitatea Giula-Varsdnd, cottulu

Aradului, se afla sistem i s a tu unu postu de oh-stetrice (de moşia) comunala, pre langa unu salariu an. de 120 fl. v. a, de la comunitate si de la fiesce-oare nascetória câte 2 fl. diurna.i

Comun'a numerandu 2500 suflete, ca­şurile de nasoere se urca aiiualminte cam la 160.

Doritóriele de a competi pentru asest» postu, vor avé a-si tramite suplicele instruite cu documintele necesarie, pana in 31 ianuariu 1873, cu acea observare, cà cunoscinti'a lim­bei romane se va luá cu preferintia in conside­ratiune la alegere. l _3

Datu in G.-Varsandu, 24 dec. 1872. Simeone P. Dessennu. mp. Petru Rnsu, mp.

notariu. jude.

IN TIPOGBAFIA LUI Ëmericn Bartalitg.