IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu antaiu...

4
IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu antaiu, MDCCCLXVÏÏI. Canceïan'a Hedactinnii : jfalulu ini. alu Dunării, Nr. 32 Locuiati'a Redactorului : Ji^lulu inf. alu Dunării, Nr. 19. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decâiu numai de la corespun- dintii regulari ai „Federatiunii" Artiolii ttamisi si nepublicati se TOTU arde. FEDERATIÜNEA Diurnalu politicii, literarii!, comerciala si economicu Va esi Luni-a, Mërcuri-a, Vineri-a ser'a, si Dominec'a deminéti'a. Pretiuln de Prenumeratiune : Pre trei lune . . . 4 fl. v. a. Pra siese lune. . . . 7 fl. 6Q or. Pre anulu intrëgu. . 15 fl. Pentru România : 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre y 2 de anu, — si 1 galb. pre % de anu. Pentru Insertion! : 10 er. de linia, si SO er. taps'a tim- brale pentru fiesce care publicati- une separatu. In Loculu deschisu 20 cr. de linia Unu esemplariu costa 10 cr. Pest'a, ^ 1808. ÏJit'a Ungariei tienù eri la 12 ore siedintia pu- blica, caîea,ca si celelalte in lun'a acést'a, au putienu f ïn'tërésu pentru tiera. Momentulu celu mai insemnatu alu siedintiei de eri fu cuventarea dlui Ranicher, prin k carea motiva triplicoa plansore sasesca (a universităţii I sasesci, a corpului reprts. aluSabiiului si a cetatieni- I loru d'in Sigisior'a), adresata dietei in cestiunea desti- tuirii comitelui sasescu alesu pre vietia si inlocuitu dupa bunu placulu ministeriului mag. cu deiaturarea drepturiloru naţiunii sasesci. D. dep. Ranicher pre- mise istoricuîu drepturiloru si alu privilegieloru sa- sesci, intre cari si dreptulu de a alege liberu pre co- rniţele lcru natiunale. observandu câ in decursulu se- cleloru äasii au usuatu acestu dreptu necontestatu fâra a fi fostu impedecati decâtu numai in tempuri straordenarie , candu potestatea (forti'a) calea câte odată dreptulu , precum s'au intemplatu si asta data , ci naţiunea sasesca au reclamatu totu de- aun'a dreptulu sêu si-lu reclama si asta-di cu atâtu mai vertosu , câ-ci se pretinde câ dom- nesce er'a constitutiunale. Dsa cerii ca plansorea sasiloru sê se dee la comisiuuea însărcinata a face proieptulu pentru deslegarea cesliunii de „unire'- a Transilvaniei cu Ungaria. Deputaţii de naţiune rom. d'in Trni'a, potu sê iee mnre invetiu delà con- deputatulu loru sasu, carele l) acentuâ câ vorbesce a sasu, 2) cerendu a se trece plansorea sasiloru la Bömissiunea de „Uniune" dede a se intielege câ dsa nu recunosce cestiunea „uniunii" a fi deslegata, cu atâtu mai putienu fapta implinita. 3) câ dsa in cali- I täte de consiliariu ministerialu nu s'au indoitu a su- pune interesului natiunale considerările si interesele aale personale. Aceste trei mominte le recumendâmu osebitei atenţiuni a fratiloru noştri condeputati de natiunalitate romana d'in Transilvani'a, cu atâtu mai vertosu, câ-ci precum sê scie, domni'a loru inca au socotitu tandem aliquando a fi sositu tempulu de a se consulta a supr'a tienutei ulteriore a dloru sale in cestiunea cea vitala pentru romani, adecă in cesti- unea uniunii. Au transpiratu, câ ministeriulu mag. ar fi gat 'a 1 ou proieptulu sêu de lege pentru definitiv'a regulare a cestiunii de „uniune" adecă a immormentârii auto- nomiei si nedepen lintiei Transilvaniei, — va sê dîca, in asta cestiune ministeriulu mag. au luatu initiativ'a facandu a deveni de prisosu comissiunea dietala numita in asta privintia, — dar in cestiunea de „na- tiunalitate n'au vrutu, firesce, câ-ci vedea alterna- tiv'a de a-si incarcà odiulu séu d'in partea magiari- loru séu a celoru lalte naţiuni regnicolarie, si de acé- st'a s'au feritu cu intieleptiune. Cetitorii noştri cu- noscu câ deputaţii rom. d'in Ardealu au tienutu vre o doue conferintie. Obieptulu acestoru-a, — dupa câtu am potutu aflà, câ-ci secretulu e mare, ca si önorea séu rusînea publica ce i ascepta pre ddi de- putaţi ard. — au fostu, precum amintiramu mai susu, vlteriorea tienuta si procedeze a deputatiloru rom. ard. fatia cu proieptulu mentiunatu. Dupa ce majoritatea decise, câ nu pote lupta pentru autonomi'a si nede- pendinti'a tierei, pentru cuventulu, câ venindu la diet 'a pestana, au recunoscutu „Uniunea," prin ur- mare acţiunea loru in asta privintia au devenitu im- posibile (! ?!) si domni'a loru n'ar vre fianeconse- cinti (in neconsecintia) ! ! Ce ar fi dara de facutu ? Se invoira ca sê formuleze una petitiune, prin carea sê cera umbra de autonomia !.. Dâmu cu socotela câ ţreb'a merge dupa cum o pregatescu regissorii. Con- ferinti 'a ardeleniloru se face la anutulu celoru ce voru sê ingrope autonomi'a tierei loru, umbr'a auto- nomiei se cere totu dupa instrucţiunile aceloru-a. — Fratiloru condeputati ! Daca magiarii vreu ca sê pas- <4 treze Transilvaniei ore cari-va petece de autonomia, o voru face nesmmtitu si fâra petitiunea vostra, dar vai , sê nu se faca prin concursulu vostru! Bunulu Ddieu sê vi dee atât'a bărbăţia ca celu pu- tienu in or'a a unsprediecea sê fiti resoluti a depune mai bine mandatulu, decâtu a da concursulu vostru la nemicirea autonomiei patriei vostre, a le carei-a destine sunt strinsu legate cu a le mamei vostre na- ţiuni. De candu ati venitu voi la diet'a pestana, ge- niulu celu bunu (padîtoriu) alu naţiunii nostre plân- ge noincetatu. Inca una data, daca vertutea romana au amortîtu in inimele vostre, depuneţi mandatului Beust tramisese representantiioru Austriei in strainetate unu cerculariu privitoria la votulu casei de susu a senatului imperiale in obieptulu legei de căsătoria. Necunoscandu diurnalistic'a cuprinsulu aceluicerculariu, lu comenta in diverse forme. Acum, se afirma câ cerculariulu d'in cestiune nu atinge nice legea de căsătoria, nice pusetiunea ce a luatu guver- nulu austriacu fatia cu Rom'a. Totu scopulu cercu- lariului, dupa cum se dîce, este a dà numai repre- sentantiioru desluciriie trebuintiose, pentru ca in cisu de lipsa sê fie in stare a aretà intempiamintele de la 21 martiu, d'in Vien'a, in iota lumin'a loru. Amintiramu de nesce turburâri ce se iviră mai de eurendu in Franci'a, anume inGrrenoble. Scirile so- site de atunci ni spunu, câ cea d'antâiu demonstratiune s'a facutu joi candu s'a represintatu in teatru pies'a : „Carolu IV." Totupubliculu acompania la cântarea: „resboiu tiraniloru" ce obvine in acea piesa; éra du- pa finea piesei, insotîndu-se si alti omeni, incepura cu glot'a a crucisià stradele cantandu unu cantecu de resboiu. Turburarea erà mare si ea crescu prin oprirea de a se représenta pies'a „Monsieur Lombard.' Domineca ser'a éra se dede in teatru pies'a „Carolu IV' 1 , publiculu éra acompania la cântarea amintita, strigandu intre acte: ,,josu cu censur'a! celu putienu libertatea dramei s'o avemu !" etc., si esîndu d'in tea- tru se intrunl cu multîmea de omeni ce esià d'in tea- trulu d'in piati'a S. Andreu; se adunară inaintea edificiului primăriei, de acolo inaintea palatiului mi- tropoliei, spargêndu ferestre si improvisandu musice de pisica. Prin intrevenirea adjunctului primăriului, turburătorii se leniscira imprasciandu-se pre a casa. In Marseiile, unde inca s'au ivitu asemeni turburâri, s'au afi.su pre pareti urmatori'a prochiamare: „Con- cetatieni ! Daca se si mişca tote in centrele popora- tiunei, detorinti'a nostra este a fi lenisciti. Numai centrele cele mari voru da semnalulu. Noi suntemu tari; inimicii dreptului publicu numai pan' atunci suntu tari, pan' tacemu noi. Dar' ei se insiela! Ei ar trebui sê tremure. Candu va sunà ora, ei voru îngăl- beni caceilasi! Sê finiu tredi ! Poporulu production." Luâ- mu notitia despre aceste lucruri mice la părere, fiin- du câ ele semena ca ou cu ou cu intemplamintele premerse anului 1848. Suntemu acum la 1868, in 20 de ani poporele au inaintatu. De la guvernele, cari tienu ce-va sama si de drepturile poporeloru, se asce- pta sê fia si mai liberali , ér' guvernele despotice nu le mai pote suferi asta-di neci unu poporu. Dieta Ungariei. Siedinti'a casei represintantiloru de la 7 aprile. Presied. S z e n t i v á n y i . Notari: R a d i c h si H o r v át h. D'in partea regimului: Ministrulu pre- siedinte c. A u d r á s s y si miniştrii b. W e n k h e i m, II o r v á t h, Groro v e, L ó n y a i si c. F e s t e t i c s . Siedinti'a se deschise la 12 t / i ore. Presiedintele, dupa autenticarea protocolului, presintâ : unu protocolu relativu la alegerea deputa- tului Ladislau D o m o n k o s , d'in partea unui cercu alu cottului Albei-de-susu ; una petitiune a cottului Bereg, in care se cere regularea relatiuniloru intre guvernu si jurisdictiuni in decursulu sessiunei pre- sinte ; doue petitiuni d'in partea cotteloru Bereg si Torna pentru deciderea causei honvediloru in intie- lesulu representatiuniloru făcute prin cetâti'.e Pest'a si Aradu ; cottulu Torna se roga pentru deslegarea câtu mai grabnica a cestiunei natiunalitâtiloru, éra in o aîta petitiune pentru o subventiune de 18 000 in favorea teatrului poporalu d'in Bud'a; o alta pi-ti- tiuue d'in partea cetâtii Aradului totu pentru sub- vent. teatrului magiaru d'in Kassa ; comunitatea Do- britienu cere mesure in contr'a neglegintiei uuoru deputaţi, cari nu se presenteza la siedintiele dietali; mai multe petitiuni in afaceri private, locuitorii co- munei San-Martinu d'in cottulu Torontalu ceru des- legarea cestiunei natiunalitâtiloru. Dupa presintarea acestoru petitiuni, Iacobu R a- n ich er, deputaţii d'in Transilvani'a, puse pre mes'a casei trei petitiuni, motivandu le cuprinsulu intr'o vorbire mai lunga. Deputaţii sasi — dîce Ranicher au totu tacucu pana acuma, nu pentru nesciinti'a limbei, ci pentru câ au consentîtu cu pertractările juri lico-politice de pana acum, si candu aceste fure resolvite, ei, deputaţii sasi, au sa'utatu cu bucuria in- coronarea, ca o culminatiune a opului. Oratore'.ui i vine greu ca, facia cu aceste sentieminte patriotice, presinte plansori si gravamine. Tote cele trei pe- titiuni se referescu la punerea in' pensiune a comite- lui sasescu si la înlocuirea lui prin denumirea unui altui-a. Oratorele specifica apoi oficiulu, demnitatea, desvoltarea istorica si sancţiunea legale a postului comitelui sasescu. In istori'a de mai mulţi secii a na- tiunei sasesci — dîce R. — numai unu casu este, candu corniţele inca in vietia fù amovatu de la oficiu, dar' si acést'a s'a intemplatu pre unu tempu, candu constitutiuuea fu snspinsa, si legile erau vi- olate un'a dupa alt'a. Elu presinta gravaminile ace- ste-a ca nisce urmâri a le violârii drepturiloru si pri- vilegieloru legali a le natiunei sasesci, si sê roga ca sê se transpună la comissiunea esmisa pentru regularea afaceriloru intre U n- gari'a si Transilvani'a. La propunerea lui B6- n i s petitiunile se îndrumară la comissiunea petitiu- naria. Se cetesce interpelatiunea dep. S i k l ó s y la ministrulu interneloru cu privire la abrogarea dis- pusetiunei acelei-a, care nu ierta cumperarea pravu- lui de puşca decâtu dupa licenţia administratiunei. Ministrulu intern., provocandu-se la acustic'a rea a casei, promite respunsulu pre alta data. Cestoreleintruduse apoi pre tramisulu Casei-de- susu, c. Ant. S z t á r a y , care predede protocolulu casei magnatiloru relativu la projectulu de lega in caus'a deputatiunii croate si a dârei de zacharu si spiritu. Cetindu-se protocolulu, presiedintele d chia- râ, câ decisiunea casei represint. si a casei -de-susu privitoria la acesta afacere se va comunica presiedin- telui dietei croate. A fostu la ordinea dîlei raportulu comissiunei centrali. Chercapoli a raportaţii despre proiectulu de lege pentru promulgarea legiloru, éra Cacico- viciu despre proieptulu de lege referioriu la com- punerea camerei comerciali si industriali. — Rapor- turile se voru impartî intre deputaţi, siproieptele re- spective se punu la ordinea dîlei pre 16 1. c. Co', ( x h i c z y provoca pre membrii comissiunii esmise pentru cercetarea regulamentului casei, ca sê binevoiesca a se coadunà in localitatea dietei la 17 1. c. 4 ore d. m. pentru a se consulta. Ministrulu L o n y a i dîce, câ guvernulu inca nu pote présenta casei bugetulu, inse acum e mai gat'a; pentru aceea se roga, ca pertractarea buge- tului sê se puna la ordinea dîlei pentru 16 aprile. Cas'a inse ie spre sciintia dechiararea ministru- lui, câ in sied, mai de aprope va aduce si va pré- senta bugetulu. Siedinti'a se suspinde pre '/ 4 de ora, candu apoi redeschidien lu-se, ministrulu presiedinte anuncia, câ Maj. sa a sanctiunatu legea referitoria la darea de consumu pentru esportulu saharului si vinarsului precum si legea referitoria la conducerea unei cârti funduarie centrali a canaleloçu si câiloru ferate. — Publicandu-sc ambe legile, siedint'ia se rădica.

Transcript of IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu antaiu...

Page 1: IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu antaiu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17223/1/BCUCLUJ_FP_P1507_1868... · IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu

IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu antaiu, MDCCCLXVÏÏI.

Canceïan'a Hedactinnii : j fa lu lu in i . alu Dunării , Nr. 32

Locuiati'a Redactorului : J i ^ l u l u inf. a lu Dunării, Nr. 19 .

Scr isor i le nefrancate nu se vorn primi decâiu numai de la corespun-dint i i regulari ai „Federatiuni i"

Art io l i i ttamisi si nepublicati se T O T U arde.

F E D E R A T I Ü N E A Diurnalu politicii, literarii!, comerciala si economicu

Va esi Luni-a, Mërcuri-a, Vineri-a ser'a, si Dominec'a deminéti'a.

Pretiuln de Prenumeratiune : Pre trei lune . . . 4 fl. v. a. Pra siese lune. . . . 7 fl. 6Q or. Pre anulu intrëgu. . 15 fl.

Pentru România : 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre y 2

de anu, — si 1 galb. pre % de anu.

Pentru Insertion! : 10 er. de linia, si SO er. taps'a tim­brale pentru fiesce care publicati-une separatu. In Loculu deschisu

20 cr. de linia U n u esemplariu costa 10 cr.

Pest'a, ^ 1808. ÏJit'a Ungariei tienù eri la 12 ore siedintia pu­

blica, caîea,ca si celelalte in lun'a acést'a, au putienu f ïn'tërésu pentru tiera. Momentulu celu mai insemnatu

alu siedintiei de eri fu cuventarea dlui Ranicher, prin k carea motiva triplicoa plansore sasesca (a universităţii I sasesci, a corpului reprts. aluSabiiului si a cetatieni-I loru d'in Sigisior'a), adresata dietei in cestiunea desti­

tuirii comitelui sasescu alesu pre vietia si inlocuitu dupa bunu placulu ministeriului mag. cu deiaturarea drepturiloru naţiunii sasesci. D. dep. Ranicher pre­mise istoricuîu drepturiloru si alu privilegieloru sa­sesci, intre cari si dreptulu de a alege liberu pre co­rniţele lcru natiunale. observandu câ in decursulu se-cleloru äasii au usuatu acestu dreptu necontestatu fâra a fi fostu impedecati decâtu numai in tempuri straordenarie , candu potestatea (forti'a) calea câte odată dreptulu , precum s'au intemplatu si asta data , ci naţiunea sasesca au reclamatu totu de-aun'a dreptulu sêu si-lu reclama si asta-di cu atâtu mai vertosu , câ-ci se pretinde câ dom-nesce er'a constitutiunale. Dsa cerii ca plansorea sasiloru sê se dee la comisiuuea însărcinata a face proieptulu pentru deslegarea cesliunii de „unire'-a Transilvaniei cu Ungaria. Deputaţii de naţiune rom. d'in Trni'a, potu sê iee mnre invetiu delà con-deputatulu loru sasu, carele l ) acentuâ câ vorbesce a sasu, 2) cerendu a se trece plansorea sasiloru la

Bömissiunea de „Uniune" dede a se intielege câ dsa nu recunosce cestiunea „uniunii" a fi deslegata, cu atâtu mai putienu fapta implinita. 3) câ dsa in cali-

I täte de consiliariu ministerialu nu s'au indoitu a su­pune interesului natiunale considerările si interesele aale personale. Aceste trei mominte le recumendâmu osebitei atenţiuni a fratiloru noştri condeputati de natiunalitate romana d'in Transilvani'a, cu atâtu mai vertosu, câ-ci precum sê scie, domni'a loru inca au socotitu tandem aliquando a fi sositu tempulu de a se consulta a supr'a tienutei ulteriore a dloru sale in cestiunea cea vitala pentru romani, adecă in cesti­unea uniunii.

Au transpiratu, câ ministeriulu mag. ar fi gat'a 1 ou proieptulu sêu de lege pentru definitiv'a regulare

a cestiunii de „uniune" adecă a immormentârii auto­nomiei si nedepen lintiei Transilvaniei, — va sê dîca, in asta cestiune ministeriulu mag. au luatu initiativ'a — facandu a deveni de prisosu comissiunea dietala numita in asta privintia, — dar in cestiunea de „na­tiunalitate n'au vrutu, firesce, câ-ci vedea alterna-tiv'a de a-si incarcà odiulu séu d'in partea magiari-loru séu a celoru lalte naţiuni regnicolarie, si de acé­st'a s'au feritu cu intieleptiune. Cetitorii noştri cu-noscu câ deputaţii rom. d'in Ardealu au tienutu vre o doue conferintie. Obieptulu acestoru-a, — dupa câtu am potutu aflà, câ-ci secretulu e mare, ca si önorea séu rusînea publica ce i ascepta pre ddi de­putaţi ard. — au fostu, precum amintiramu mai susu, vlteriorea tienuta si procedeze a deputatiloru rom. ard. fatia cu proieptulu mentiunatu. Dupa ce majoritatea decise, câ nu pote lupta pentru autonomi'a si nede-pendinti'a tierei, pentru cuventulu, câ venindu la diet'a pestana, au recunoscutu „Uniunea," prin ur­mare acţiunea loru in asta privintia au devenitu im­posibile (! ?!) si domni'a loru n'ar vre sê fianeconse-cinti (in neconsecintia) ! ! Ce ar fi dara de facutu ? Se invoira ca sê formuleze una petitiune, prin carea sê cera umbra de autonomia !.. Dâmu cu socotela câ ţreb'a merge dupa cum o pregatescu regissorii. Con-ferinti'a ardeleniloru se face la anutulu celoru ce voru sê ingrope autonomi'a tierei loru, umbr'a auto­nomiei se cere totu dupa instrucţiunile aceloru-a. — Fratiloru condeputati ! Daca magiarii vreu ca sê pas-

<4

treze Transilvaniei ore cari-va petece de autonomia, o voru face nesmmtitu si fâra petitiunea vostra, dar vai , sê nu se faca prin concursulu vostru! Bunulu Ddieu sê vi dee atât'a bărbăţia ca celu pu­tienu in or'a a unsprediecea sê fiti resoluti a depune mai bine mandatulu, decâtu a da concursulu vostru la nemicirea autonomiei patriei vostre, a le carei-a destine sunt strinsu legate cu a le mamei vostre na­ţiuni. De candu ati venitu voi la diet'a pestana, ge-niulu celu bunu (padîtoriu) alu naţiunii nostre plân­ge noincetatu. Inca una data, daca vertutea romana au amortîtu in inimele vostre, depuneţi mandatului

Beust tramisese representantiioru Austriei in strainetate unu cerculariu privitoria la votulu casei de susu a senatului imperiale in obieptulu legei de căsătoria. Necunoscandu diurnalistic'a cuprinsulu aceluicerculariu, lu comenta in diverse forme. Acum, se afirma câ cerculariulu d'in cestiune nu atinge nice legea de căsătoria, nice pusetiunea ce a luatu guver­nulu austriacu fatia cu Rom'a. Totu scopulu cercu-lariului, dupa cum se dîce, este a dà numai repre­sentantiioru desluciriie trebuintiose, pentru ca in c i s u de lipsa sê fie in stare a aretà intempiamintele de la 21 martiu, d'in Vien'a, in iota lumin'a loru.

Amintiramu de nesce turburâri ce se iviră mai de eurendu in Franci'a, anume inGrrenoble. Scirile so­site de atunci ni spunu, câ cea d'antâiu demonstratiune s'a facutu joi candu s'a represintatu in teatru pies'a : „Carolu IV." Totupubliculu acompania la cântarea: „resboiu tiraniloru" ce obvine in acea piesa; éra du­pa finea piesei, insotîndu-se si alti omeni, incepura cu glot'a a crucisià stradele cantandu unu cantecu de resboiu. Turburarea erà mare si ea crescu prin oprirea de a se représenta pies'a „Monsieur Lombard.' Domineca ser'a éra se dede in teatru pies'a „Carolu IV'1, publiculu éra acompania la cântarea amintita, strigandu intre acte: ,,josu cu censur'a! celu putienu libertatea dramei s'o avemu !" etc., si esîndu d'in tea­tru se intrunl cu multîmea de omeni ce esià d'in tea-trulu d'in piati'a S. Andreu; se adunară inaintea edificiului primăriei, de acolo inaintea palatiului mi­tropoliei, spargêndu ferestre si improvisandu musice de pisica. Prin intrevenirea adjunctului primăriului, turburătorii se leniscira imprasciandu-se pre a casa. In Marseiile, unde inca s'au ivitu asemeni turburâri, s'au afi.su pre pareti urmatori'a prochiamare: „Con-cetatieni ! Daca se si mişca tote in centrele popora-tiunei, detorinti'a nostra este a fi lenisciti. Numai centrele cele mari voru da semnalulu. Noi suntemu tari; inimicii dreptului publicu numai pan' atunci suntu tari, pan' tacemu noi. Dar' ei se insiela! Ei ar trebui sê tremure. Candu va sunà ora, ei voru îngăl­beni caceilasi! Sê finiu tredi ! Poporulu production." Luâ-mu notitia despre aceste lucruri mice la părere, fiin­du câ ele semena ca ou cu ou cu intemplamintele premerse anului 1848. Suntemu acum la 1868, in 20 de ani poporele au inaintatu. De la guvernele, cari tienu ce-va sama si de drepturile poporeloru, se asce­pta sê fia si mai liberali , ér' guvernele despotice nu le mai pote suferi asta-di neci unu poporu.

D i e t a U n g a r i e i .

S i e d i n t i ' a c a s e i r e p r e s i n t a n t i l o r u de la 7 a p r i l e .

Presied. S z e n t i v á n y i . Notari: R a d i c h si H o r v át h. D'in partea regimului: Ministrulu pre-siedinte c. A u d r á s s y si miniştrii b. W e n k h e i m, II o r vá t h, Groro v e, L ó n y a i si c. F e s t e t i c s .

Siedinti'a se deschise la 12 t/i ore. Presiedintele, dupa autenticarea protocolului,

presintâ : unu protocolu relativu la alegerea deputa­tului Ladislau D o m o n k o s , d'in partea unui cercu alu cottului Albei-de-susu ; una petitiune a cottului

Bereg, in care se cere regularea relatiuniloru intre guvernu si jurisdictiuni in decursulu sessiunei pre-sinte ; doue petitiuni d'in partea cotteloru Bereg si Torna pentru deciderea causei honvediloru in intie-lesulu representatiuniloru făcute prin cetâti'.e Pest'a si Aradu ; cottulu Torna se roga pentru deslegarea câtu mai grabnica a cestiunei natiunalitâtiloru, éra in o aîta petitiune pentru o subventiune de 18 000 in favorea teatrului poporalu d'in Bud'a; o alta pi-ti-tiuue d'in partea cetâtii Aradului totu pentru sub-vent. teatrului magiaru d'in Kassa ; comunitatea Do-britienu cere mesure in contr'a neglegintiei uuoru deputaţi, cari nu se presenteza la siedintiele dietali; mai multe petitiuni in afaceri private, locuitorii co­munei San-Martinu d'in cottulu Torontalu ceru des­legarea cestiunei natiunalitâtiloru.

Dupa presintarea acestoru petitiuni, Iacobu R a-n i c h er , deputaţii d'in Transilvani'a, puse pre mes'a casei trei petitiuni, motivandu le cuprinsulu intr'o vorbire mai lunga. Deputaţii sasi — dîce Ranicher — au totu tacucu pana acuma, nu pentru nesciinti'a limbei, ci pentru câ au consentîtu cu pertractările juri lico-politice de pana acum, si candu aceste fure resolvite, ei, deputaţii sasi, au sa'utatu cu bucuria in-coronarea, ca o culminatiune a opului. Oratore'.ui i vine greu ca, facia cu aceste sentieminte patriotice, sê presinte plansori si gravamine. Tote cele trei pe­titiuni se referescu la punerea in' pensiune a comite­lui sasescu si la înlocuirea lui prin denumirea unui altui-a. Oratorele specifica apoi oficiulu, demnitatea, desvoltarea istorica si sancţiunea legale a postului comitelui sasescu. In istori'a de mai mulţi secii a na­tiunei sasesci — dîce R. — numai unu casu este, candu corniţele inca in vietia fù amovatu de la oficiu, — dar' si acést'a s'a intemplatu pre unu tempu, candu constitutiuuea fu snspinsa, si legile erau vi­olate un'a dupa alt'a. Elu presinta gravaminile ace-ste-a ca nisce urmâri a le violârii drepturiloru si pri­vilegieloru legali a le natiunei sasesci, si sê roga ca sê se t r a n s p u n ă la c o m i s s i u n e a e s m i s a p e n t r u r e g u l a r e a a f a c e r i l o r u i n t r e U n-gari 'a si T r a n s i l v a n i ' a . La propunerea lui B6-n i s petitiunile se îndrumară la comissiunea petitiu-naria.

Se cetesce interpelatiunea dep. S i k l ó s y la ministrulu interneloru cu privire la abrogarea dis-pusetiunei acelei-a, care nu ierta cumperarea pravu­lui de puşca decâtu dupa licenţia administratiunei.

Ministrulu intern., provocandu-se la acustic'a rea a casei, promite respunsulu pre alta data.

Cestoreleintruduse apoi pre tramisulu Casei-de-susu, c. Ant. S z t á r a y , care predede protocolulu casei magnatiloru relativu la projectulu de lega in caus'a deputatiunii croate si a dârei de zacharu si spiritu. Cetindu-se protocolulu, presiedintele d chia-râ, câ decisiunea casei represint. si a casei-de-susu privitoria la acesta afacere se va comunica presiedin-telui dietei croate.

A fostu la ordinea dîlei raportulu comissiunei centrali.

C h e r c a p o l i a raportaţii despre proiectulu de lege pentru promulgarea legiloru, éra C a c i c o -v i c i u despre proieptulu de lege referioriu la com­punerea camerei comerciali si industriali. — Rapor­turile se voru impartî intre deputaţi, siproieptele re­spective se punu la ordinea dîlei pre 16 1. c.

Co', ( x h i c z y provoca pre membrii comissiunii esmise pentru cercetarea regulamentului casei, ca sê binevoiesca a se coadunà in localitatea dietei la 17 1. c. 4 ore d. m. pentru a se consulta.

Ministrulu L o n y a i dîce, câ guvernulu inca nu pote présenta casei bugetulu, inse acum e mai gat'a; pentru aceea se roga, ca pertractarea buge­tului sê se puna la ordinea dîlei pentru 16 aprile.

Cas'a inse ie spre sciintia dechiararea ministru­lui, câ in sied, mai de aprope va aduce si va pré­senta bugetulu.

Siedinti'a se suspinde pre '/ 4 de ora, candu apoi redeschidien lu-se, ministrulu presiedinte anuncia, câ Maj. sa a sanctiunatu legea referitoria la darea de consumu pentru esportulu saharului si vinarsului precum si legea referitoria la conducerea unei cârti funduarie centrali a canaleloçu si câiloru ferate. — Publicandu-sc ambe legile, siedint'ia se rădica.

Page 2: IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu antaiu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17223/1/BCUCLUJ_FP_P1507_1868... · IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu

190

S i e d i n t i ' a c a s e i m a g n a t i l o r u d'in 7 a p r i l e . Siedinti'a se deschide la 2 ored.m. A. R a d i c h

not. casei deputatiloru aduce cele doue legi acum santiunate si publicate in siedinti'a de adi a casei de­putatiloru.

Dandu-se cetirea indatinata acestoru legi, se decide a se Înregistra intre celelalte legi a le tierei, éra esemplariele subscrise de Maj. Sa a se pune in archivulu tierei.

Dupa autenticarea protocolului siedinti'a se rădica.

Lucruri d'in Bihari'a. Fiindu-câ Dta ai prè multi corespundinti in co­

mitatulu nostru, o patiesci de multe ori asiè, câ de­spre trebi interesante neci unulu nu te insciintieza, cugetandu fie-care câ ti va scrie altulu.

Astu-feliu vedu câ s'a intemplatu si cu mişcă­rile mai prospete ce se petrecura naintea ochiloru noştri, si despre care vorbesce asiè dicundu tota lu­mea, numai noi tacemu, ca-si cumu nu s'aru fi in­templatu nemic'a, macaru-câ noi avemu cause mai multe, daca nu de alta, celu pucinu de a ne mai pune unu ochiu in lantiulu doreriloru nostre seculari.

Sciutu este cumca unulu d'intre conducătorii partitei stânge d'in dieta si d'in tiera este fiulu comi­tatului nostru, séu folosindu-me de spresiunea unei capacităţi Deakiane Nagy József de aici — a tierei Bihorului — Colomanu Tis'a. Acest'a precumu eara-si se scie a conchiamatu pe amicii sei d'in comitatu la o conferintia ce s'a tienutu in 17. martiu pentru organisarea partitei.

Vediendu acést'a partit'a Deakiana, ea inca s'a conchiamatu prin placate pe 15 martiu.

Ambele si-au tienutu deci conferintiele, ambele si-au statoritu programulu, si ambele voindu sê scia cumu stau, au pretinsu subscrierea membriloru de-chiarati ai loru.

Programele suntu cunoscute d'in dieta si d'in diaristica; pre noi numai unu puntu ne intereseza d'in ambele programe, si acest'a e asemene; in am­bele se promite deslegarea cestiunei natiunalitâtiloru spre multiumirea acelor'a, inse numai in termini uni­versali.

Romani suntu si in partit'a Deakiana si in cea Tisaiana, in cea d'anteiu mai pucini decâtu in ceea l'alta, nu numai pentru câ si magiari se tienu mai pu-ciui de aceea, ci si d'in aceea causa naturala, câ ro-manulu ca democratu trebue sê se alipesca de aceea partita care e mai aprope de democraţia, care se areta mai liberala.

Nu voiu sê vorbescu de partit'a Deakiana, câ-ci acést'a e neînsemnata in comitatulu nostru, ea nu-lu domnesce chiaru asiè precumu nu domnesce stang'a in dieta; pre acést'a si de altu-mintrea o scimu ce platesce d'in capulu locului, câ-ci prin guvernulu si majoritatea camerei actuale ni-a datu se pricepemu de ajunsu câta incredere merita de la noi, credu inse câ cu partit'a Tisaiana trebue sê ne ocupâmu mai seriosu, câ-ci ea aici domnesce, si d'in faptele ei de aici potemu cu dreptu cuventu conchide ce amu avè a asceptà de la o dieta in care aru deveni in ma­joritate acést'a partita.

Suntemu deci in conferintia. Mai antâiu si-redica graiulu Tis'a, si rogandu-se de iertare pentru câ si-a luatu voia a conchiamà partit'a, desvoltà căuşele d'in care afla de lipsa constituirea partitei, si ace­stea nu se afla numai in impregui rărea câ si partit'a guvernamentala se organiseza, despre a carei-a sen-tiu patrioticu nu se indoiesce, ci mai alesu trebuie mântuita tier'a de lepr'a stângei estreme, câ-ci acést'a cu cluburile sale democratice demoraliséza tier'a si o duce pe cale periculosa, — provoca deci conforinti'a sê se dechiare de afla de trebuintia organisarea séu ba, si cetindu-se programulu de-lu afla de modificaţii séu ba.

Dupa densulu se scola protopopulu Nie. Palladi, si dechiarandu-se câ deca s'a nascutu romanu voiesce sê si vieze in patri'a sa ca romanu, i-provoca pe magiari ca pe fiii cei mai favoriţi ai acestei patrie sê fia cu incredere câtra romani, se nu caute totu cu ochi suspiciosi si se nu vedia totu Dacoromanisti in romanii cei de omenia, carii nu pretindu alta decâtu dreptatea, ci deca li-au datu sortea poterea 'n mana, sê se folosesca de ea spre multiumirea toturoru na­ţ i u n i 1 o r u tierei, sê deslege cestiunea natiunalitâ­tiloru asiè, ca toti fiii patriei sê se bucure de asemene drepturi. Deca e fericita Elveti'a cu trei naţiuni si trei limbe, pentruce sê nu pota deveni si patri'a nostra o a dou'a Elveţia fericita ?

Dupa densulu se scola primulu vice-comite Mis-kólczy L. si nainte de tote si-tiene de detorintia a reflecta pe Palladi, cumca de si suntu in Svitier'a trei limbe, totuşi oficiosa e numai un'a, — apoi nefiindu caus'a natiunalitâtiloru objetulu desbaterei trece la cestiune.

Se scola alu treile vice-comite I. Gozmanu (roma­nu) care pana aci erà ' cunoscutu de Deakistu si de­chiarandu-se cu trupu cu sufletu de omulu acestei

partite, intorcundu-se câtra d. Palladi, atâtu pre den­sulu , câtu si pre toti corelegiunarii si conatiunalistii sei — adecă pe romani i roga sê-si puna tota încrede­rea in acést'a partita, câ-ci s i n g u r a a c é s t ' a p a r ­t i t a e a c e e a , . . c a r e v a d e s l e g à c e s t i u n e a n a t i u n a l i t â t i l o r u spre deplin'a mnltiamire a to-tarora. Éljen!

Mai vorbiră câţi-va, si apoi se decise ca pe ba-s'a programului cetitu sê se organiseze partit'a; se impartira listele de subscrieri (cari pe la noi se nu-mescu vulgo p a s i u s i u) se suberisera cei de fatia, si desemnându-se locurile unde se voru mai potè sub­scrie si pe viitoriu in centru, pentru provincia se de­numiră membrii, cari voru avè detorinti'a a latî par­tit'a, si a culege subscrieri; intre densii e pentru Bo­rodé si dnulu Palladi, asia-i trebue deca n'a sciutu siedè acasa!

Fiindu-câ vorbele dlui Gozmanu fura primite cu mare insufletîre d'in partea partitei care e la po­tere iri comitatu, fié coborirâmu si noi do pe galeria plini de bucuria, Câ a dou'a dî in adunarea comite­tului comitatensu, unde erà sê se alega 1. protonota-riu, 1. protojude, 1. asesoru la tribunalulu criminalu, 1 jude cercualu, 2 juraţi, si 2 ingineri comitatensi — vomu vedè probe de adeverata frăţietate si dre­ptate.

Amara insielatiune ! Domnulu Gozmanu fu gro zavu desavuatu, datu de mintiuna!

Trebue sê premitu, cumca locurile pentru cari s'au alesu protojude, jude si juraţi suntu tote roma nesci, ear' asesorulu trib. crim. a trebuitu sê se alega in loculu reposatului Stefanu Bodea, care ca uniculu romanu a fostu alesu la acelu tribunalu ; si ce cugeti iubite cetitoriule câţi romani devenira aleşi ! ? — N e c i u n u l u ! n e c i m a c a r u u n u b i e t u j u ­r a ţ i e l u ! Bucura-te die Gozmane! tiene-te cu trupu cu sufletu de acést'a partita ! . . .

Candu se facù candidarea pentru asesorulu se driei criminale, pentru succesorulu lui Bodea, corni tele supremu află de lipsa a recomendà in atenţiunea comitetului, cumca repausatulu Boclea a fostu alesu ca r o m a n u , pentrucâ tribunalulu criminalu are de lucru cu multi romani, si se recere ca sê fie intre asesori si de acei-a carii intielegu limb'a pârtiloru, prin urmare lu-roga pe comitetu ca sê fie cu privire la acésta impregiurare ponderosa, si candida doi ro­mani si pre unu Földi prefacutu d'in Neupauer. Comite­tulu in nemarginitulu sêu sentiu de frăţietate si dre­ptate alese pre Földi, si asiè asta-di la tribunalulu criminalu nu este neci unu romanu, acolo unde se judeca despre vieti'a si mortea, despre onorea si li­bertatea suteloru de romani, pe bas'a fasiuniloru fă­cute verbalminte in faci'a tribunalului, si nu d'in acte.

Ce e dreptu, la loculu acest'a n'a potutu fi altulu alesu decâtu Földi, pentru câ elu a avutu mai multe merite pentru de a capetà postu in comitatulu nostru (macarca e, mi-se pare, d'in Nitr'a), elu a fostu in 1849. membru la tribunalulu de sânge d'in Oradea-mare, si ca atare avendu de lucru mai cu séma cu bieţii r o m a n i , pentru densii si-a cascigatu mari merite, si chiaru pentru ace'a a trebuitu remuneratu cu u n u p o s t u r o m a n e s c u . . . bine este asie. . .

Dupa finirea alegerei eara-si se redica diu P a 1-1 a d i, si cu o fatia suridietore dîce, cumca Dlui e acel'a care si in anulu trecutu a avutu nenorocirea a-si redicà cuventulu in desiertu pentru ca la tribu­nale sê se respecteze mai bine natiunalitatea romana, elu mai probeza si de asta data de-si tardiu, inse nu voiesce alta decâtu se capete respunsu, si acel'a sê se intruduca in protocolu — la întrebarea acést'a : „Cu­mu va potè unu judecatoriu aduce judecata drepta, care sê-i linicesca si cunoscinti'a sufletului sêu, — in urmarea fasiuniloru făcute verbalminte naintea sa in­tr'o limba ce nu o pricepe?" Se audia pe margini si câte unu „igaz", cea mai mare parte a comitetului inse tacù la acést'a întrebare, respunsu capeta numai de la corniţele supremţi camu in terminii următori : „Ai dreptu, inse scii bine câ nu sum de vina, câ nu s'a alesu neci unu romauu la tribunalulu crimi­nalu, câ-ci eu insu-mi amu reflectatu pe alegatori la acést'a impregiurare prè ponderosa, dar' dorere fâra resultatu, — ne vomu nesui inse ca ia pertraptâri se fie si de acei asesori carii intielegu limb'a romana, câ-ci la cele lalte tribunale suntu si romani, in casu de lipsa vomu strapune d'in acesti-a, apoi mai suntu si o n o r a r i , pe acesti-a inca i-vomu aplica."

Multiamu Dtale! Este unu romanu la tribuna­lulu civilu si suntu doi la celu orfanalu, dora pe ace-ti-a voiţi sê-i subtrageti de la oficiele loru, daru la care tribunalu nu este neaperata trebuintia in comi­tatulu nostru de romani ! Aici unde majoritatea lo-

avemu lipsa si noi pentru domuisiorii noştri. Bai m'angaiare ! ast'a e ecitate ! dreptate ! si frăţietăţi Bucura-te inc'odata Gozmane si te desfeteza, cal plat'a ta multa este i n — Ceriuri ! ! ['

A dou'a si'n a trei-a dî eara-si amu vediutiijf scena frumosa in sal'a comitetului. \

Unu domnisioru (cu curechiuin bota) d'in oi milia vestita a cestui comitatu, care inse facial acést'a odrasla a devenitu c r o m p a, candu a abil de postulu de jnratu si-a motivatu abdicerea cu ac; sarea principalului sêu care erà romanu, cumca at l'a a avutu p a n a erà n e n s u r a t u corelaţii amorose cu muier'a unui croitoru, si cumea croit riulu p r e c u m u i n s u - s i s'a l a u d a t u naintea i multor'a l'a deonestatu pre mentionatulu jude, fi ca acel'a sê-si fi luatu satisfacere.

Adunarea d'in Ianuariu esmisese o comisk spre investigarea acestei cause, carea finindu-si chi marea, in relatiunea sa dîce cumca totu lucrulu nu , alta decâtu vorbe gole respandite cu intentiune de;-submina autoritatea judelui de sub cestiune; prin i mare comisiunea celu multu recumenda strapuneii judelui in altu cercu. I

S'au cetitu actele, d'in acelea se vede, cumţ neci unu martore n'a documentatu câ croitoriuluj fie deonestatu pre jude, ci toti numai aceea, cumf croitoriulu sa laudatu câ a deonestatu pre jude; i cetitu dechiaratiunea croitoriului, prin care demi tiesca atâtu prejuratulu denuntiatoriu, câtu si pe cei lalti martori; si ce cugeti, cetitoriule, ce au decisu adi narea t i e r e i B i h o r u l u i ? Aceea, câ judele A. C se di mi te d'in p o s t u l u s ê u p e n t r u t o t u di un'a. Pentruce? Pentrucâ si-a compromitatu autoii tatea sa de deregatoriu! Ceea ce nu e constataţii c nemic'a, inse indesiertu, câ in contra unui r o m an au trebuitu sê dee satisfacere fostului sêu juratu, uni puiu de Szlavy, câ-ci acestui-a-i compete titlulu d Nagyságos. [

Ast'a va sê dîca la noi deregatoria constitutiof nala, care nu aterna de la arbitriulu unui omu! Acf st'a e lucrulu partitei care va mântui tiéra si va ii ricl pe romani ! ! ;

Ei daru baremu de a si cadiutu unu romani fâra vina, éra s'a alesu altulu in acelu postu si loci eschisivu romanescu, vei dice cetitoriule. — Cumţ poti presupune ? — dîcu eu — despre o partita cai, vrè sê ne fericesca cumca ea ni va da ocasiune s ni-se mai compromită vr'unu romanu ! nu e de ajun • su câ in acelu postu a morituunulu moralminte! di-torinti'a părintelui bunu este a nu da cutîtulu in mal n'a fiului iubitu, câ-si pote taià gûtulu cu densulu' Numai si numai d'in acestu puntu de vedere ales comitetulu in loculu lui Cr. pe unu magiaru, can, bietulu trebuia sê capete si elu unu derabu de pani câ-ci ca avocatu nu pote trai d'in lips'a clientilonf apoi la restauratiunea trecuta forte de multe ori | fostu candi datu fâra ca sê fie potutu deveni alesţ Pentru asta ingrigire parintiesca suntemu detori ci multiamita domniloru s t a p a n i t o r i ; multiamesce-l| die Gozmane !

Éta partit'a cea cu gura mare, care si in 1861, s'a superatu câ se disolve diet'a nainte de a se poi deslegà cestiunea natiunalitâtiloru ! Partit'a care camer'a tierei Bihorului e in mai mare preponderanl tia de câtu alui Deak in camer'a Ungariei ! Partit'iţ in care ne ehiama diu Gozmanu sê ni punemu toti increderea ! Cu câtu e mai buna pentru natinalitâ de câtu cea guvernamentala ? (Totu unu dracu. culegf Alege cu care te unesci, eu d'in parte-mi neci pe un'il < nu dau o cépa degerata, mi pare reu numai, câ in col mitatulu nostru nu mai suntu acum'a numai romani u n 1 1 1 si n e u n i t i, ci suntu si romani cu s i u si f â r a p a s i u s u .

p a s i u {

Transilvani'a.

cuitoriloru e romana!! Si mai minunata c cea lalta a parte respunsu­

lui, cumca adecă se voru aplica membrii onorari pentru ca sê se pota aduce judecaţi in cele mai multe cause criminale, va se dica : „tu bietule romane ti porta pruncii la scola, ruinéza-ti putin'a avere cu in-vetiarea loru, pentru câ avemu trebuintia de densii ca se sierbesca g r a t i s u , câ-ci de posturile salarisate

Clusiu, 30. m a r t i u 1868. I n 23. 24 si 25 m a r t i u t i e n u c o m i t e t u l u prermanentuf g"

a lu c o m i t a t u l u i C l u s i u l u i s i ed in t i e l e t r e i l u n a r i e . A c é s t ' a afo-| 0

s tu a t r e i - a se s iune ce a t i e n u t ' o comi t î t u l u n u m i t u l u i corni-1 jj t a t u , d u p a r e s t a u r a r e a c o n s t i t u t i u n a l i s m u l u i m a g i a r u , a fostu*.jj ai un ' a d ' i n t r e s ied in t ie le c e l e i inai i n t e r e s a n t e . D j aici, te! Ä ,

I- 1 r o g u Dlo R e d . , ca se da i locu la une le d a t e , d ' in ses iunea d'inj £ 2 3 — 2 5 , a le aces tu i c o m i t e t u . Corni ţe le s u p r e m u Colomann!-E s z t e r h á z y , a d e s c h i s u in 23 s i ed in t i ' a , cu o v o r b i r e plina dej p a t r i o t i s m u m a g i a r u . u s a a a m i n t i t u m u l t e f rumoso , despre b u n ă t ă ţ i l e c o n s t i t i u n a l e c â ş t i g a t e d e la s e s i u n e a d ' in noembre a comi t e tu lu i , p a u a la s i ed in t i ' a da fat ia , v e d i b e n e totulu d' in p u n c t u d e v e d e r e m a g i a r u .

A u t e n t i c a n d u - s e p r o t o c o l u l u s i ed in t i e i d ' i n urma, s't d a t u ce t i re r e s p u n s u r i l o r u v e n i t e d e la m i n i s t e r i u la adresele c o m i t e t u l u i , t r a m i s e d ' in s i e d i n t i ' a d ' in l u n ' a lu i noemvre 1 8 6 7 .

I n t r e a c e s t e a a d r e s e s'a a f la tu u n ' a , c a r e a a propusu min i s t e r iu lu i u n de i m b u n e t a t î r i ce a r ' fi d e a se face, iu admi­n i s t r a r e a j u s t i ţ i e i , c u p r i v i r e la c o m i t a t e l e d ' in Ardea lu . Aici se ce ruse , i n f i i n t i a r ea g r a b n i c a a t r i b u n a l e l o r u urbar ia l i si in­t r o d u c e r e a u n e i p r o c é d u r e m a i s c u r t e , i n t r u resolv i rea proce-se loru u r b a r i a l e . D. L. V a j d a , m e m b r u comi te tu lu i in coiatie- ;

l e g e r e c u c o m o m b r i i r o m a n i , dedese u n u v o t u sepevatu cu

di

Page 3: IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu antaiu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17223/1/BCUCLUJ_FP_P1507_1868... · IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu

privire la c ă u ş e l e u r b a r i a l e , in c a r e l e a a r e t a t u c u a r g u m e n t e convingat iore l ips ' a i m p e r a t i v a , ca P a t e n t ' a u r b . d ' i n 2 1 j u n i u 1868, de l a locur i le c o m p e t i n t e ; m a i a n t â i u s ê fia c o m e n t a t a , apoi sê u r m e z e inf i int iarea t r i b u n a l e l o r u u r b a r i a l i ; a a r e t a t u ou d a t e prac t ice , c â t e n e d r e p t ă ţ i p o t u sufer i m a i cu Berna asiè n u m i ţ i i dî ler i s é u cu r i a l i s t i , d ' in s c a l c e i a t ' a e sp l i ca re si aplicare a unoru p a r a g r a f i d ' in n u m i t ' a P a t e n t a , — a d o c u ­m e n t a i si a ceea , c â a t â t u i n t e r e s u l u fos t i lo ru s lusbas i , c â t u si a fosti loru d o m n i d e p a m e n t u , c e r e c a p a t e n t ' a sê

fia comenta ta .

: Aces tu v o t u s e p e r a t u , c o m i t e t u l u c o m i t a t u l u i l ' a a s t e r -

nutu cu pro tocole le s a l e m i n i s t e r i u l u i , si a c u m a m i n i s t e r i u l u

in respunsulu sêu la a d r e s e l e aces tu i c o m i t e t u i n c u n o s c i n t i é z a ,

«umca „ v o t u l u m e m b r u l u i L a d i s l a u V a j d a s 'a p r e d a t u m i n i ­

steriului d e j u s t i ţ i a , s p r e po t in t i o sa i n t r e b u i n t i a r e . "

Afa ra de a s t a i n c u n o s c i n t i a r e 1 , i n s i e d i n t i ' a d ' in 2 3 , pentru noi, n ' a o b v e n i t u n e m i c a de ce v a i n t e r e s u spec ia l e .

A. fos tu i n se fo r te i n t e r e s a n t a p e n t r u r o m a n i , s i ed in t i ' a 3'iri 24 m a r t i u , i n d a t a la i n c e p u t u l u ei .

C o m i t a t u l u C l u s i u l u i a r e o p o p o r a t i u n o de 1 5 1 0 0 0 locu-to ri, d ' i n t r e c a r i s u n t u 1 1 8 , 0 0 0 r o m a n i s i 3 3 , 0 0 0 m a g i a r i si alte n a t i u n a l i t â t i . I n c o m i t e t u l u p e r m a n e n t u se afla i n t r e 2 0 0 membri n u m a i v r ' o 4 0 r o m a n i d e n u m i ţ i , d ' i n t r e c a r i u n i i d e la 1861 a u r e p a u s a t u , é r a a l t i i p e n t r u d e p ă r t a r e nici o d a t ă n u ieu parte la s i ed in t i e l e a c e s t u i c o m i t e t u . A s i à d e e s e m p l u in siedinti'a de a c u m u s'a in fac ios ia tu d ' i n t r e m e m b r i i r o n a n i numai op tu ins i . A c e s t ' a m i n o r i t a t e , d e si. e a t â t u d e n e i m s e m -nata, câtu se p e r d e d e t o t u in m a j o r i t a t e a m e m b r i l o r u m a g i a r i asia câtu d a c a n ' a i a u d î c â t e o v o r b i r e r o m a n e s c e , n e c e n ' a i crede,câ d o r a se a f la si v r e - u n u r o m a n u i n c o m i t e t u , a c é s t ' a minoritate d î c u , c a n d u v i n u s u b i n t r e b a r e i n t e r e s e d e a l e Romaniloru, le a p e r a cu t o t a e n e r g i ' a .

I n c a in s i e d i n t i ' a c o m i t e t u l u i d ' in j u l i u 1 8 6 7 , a u c e r u t u membrii r o m a n i , c a p r o t o c o l u l u s i ed in t i e i sê se d u c a si in l im­

b'a romana. Corni ţe le s u p r e m u de a t u n c i a , B r a o n u l u L u d o v i c u Joslca, a r e c u n o s c u t u de j u s t a a s t a p r e t e n s i u n e a R o m a n i l o r u si a dispusu c a p r e t o c o l u l u sê se d u c a si in l i m b ' a m a j o r i t ă ţ i i lo­cuitoriloru a c e s t u i c o m i t a t u . S ê ved i inse ce s 'a i n t e m p l a t u , c â protocolistulu r o m a n u a s i e d i u t u l a m é s ' a v e r d e , d a r ' p ro toco lu romanu ce t indu-sê , n u s'a a u d î t u neci in a c e a s i e d i n t i a nece in siedintie c o m i t e t u l u d ' in n o e m v r e a. t r . M a g i a r i i , r e s p e c t i v e p r e ­siedintele a s c i u t u c u c â t e o t a p t i c a fina, i n c u n g i u r à c e t i r e a p r o ­tocolului r o m a n e s c u . A c é s t ' a a r fi d e v e n i t u u s u , d a c a m e m b r i i romani a i c o m i t e t u l u i a r fi t r e c u t u si m a i d e p a r t e c u v e d e r e a , n e -Cetirea p ro toco lu lu i r o m a n u , si a s i a in s i ed in t i ' a d ' i n 2 4 y 3 , c a n d u s'acetitu p r o t o c o l u l u s iedint ie i d ' in 2 3 , r o m a n i i a u c e r u t u si ce t i ­rea protocolului r o m a n u . Acestea p r e t e n s i u n e d r e p t a a R o m a n i ­loru, a c a s i u n a t u in m e m b r i i m a g i a r i a i c o m i t e t u l u i m a i a n t â i u o confusiune m e ä t e c a t a c u i r i t a t i u n e , d ' in c a r e inse c u r e n d u se reculeseră, si m a i m u l ţ i v o r b i t o r i , a u n e g a t u d r e p -t u l u l i m b e i r o m a n e c a s e figuredie c u d r e p ­tar i e g a l e l a n g a c e a m a g i a r a , v o i n d u a a f i r m a cumcâ p r o t o c o l u i n d o u e l i m b e n u s e p o t e dace, si c u m câ p r o t o c o l u l u r o m a n u e s t e n u m a i d e a s e t r a d u c e d ' i n c e l u m a g i a r u , ca sê se afle

in registratura si i n t e s t u r o m a n u , p e n t r u a c e i ' a c a r i a r vo i se­

id cetesca r o m a n e s c e . S 'a a f la tu si de a c e i ' a , c a r i l a î n t r e b a r e a

romaniloru, câ p ro toco l i s tu lu r o m a n u p e n t r u ce scopu l ' au

pusu la més 'a v e r d e , a u r e s p u n s u : c â p e n t r u aceea , c a s ê d è

d e s l u c i r i la v o r b i r i l e r o m a n e s c i , d a c a o r e

care m e m b r u n u l e - a r ' p r e c e p e , c u a l t e c u v i n t e sê

fia Dolmetsch, sc i ţ i b u n a o r a c u m s u n t u s e r v i t o r i i d e c a n c e ­laria pentru m u l ţ i m e a a m p l o i a t i l o r u m a g i a r i , c e n u sciu nece m u cuventu r o m a n e s c e , si t o tu - s i a u sê d é c i d a p r e s t e l i be r ­tatea, viéti'a si a v e r e a p o p o r a t i u n e i d ' in c e r c u r i c u r a t u r o ­mane.

Dupa c o n c e p t u l u a c e s t o r u d o m n i , l i m b ' a r o m a n a a r fi destulu de r e s p e c t a t a p r i n aceea , c â se i e r t a n o t a r i u l u i r o m a n u , case merga in r e g i s t r a t u r a si sê t r a d u c ă p r o t o c o l u l u m a g i a r u ia limb'a r o m a n a , sê - lu l a s e aco io , c a s ê n u se o s t e n e s c a p â r ­tile a si-lu t r a d u c e a t u n c i c a n d u l e - a r ' t r e b u i c e - v a e s t r a c t e romane d'in ace l ' a - s i .

Cu t o t u o k o s s á g u l u D o m n i a l o r u inse , n u p o t u r a restorna a r g u m i n t e l e a d u s e p r i n m e r n b r u l u r o m a n u L . Vaida, p e n t r u a p e r a r e a d r e p t u r i l o r u l i m b e i , si d u p a » aaesorulu Alecs iu B o k r o s , d e n a ţ i o n a l i t a t e m a g i a r u , tpre mărirea c o n o a t i u n a l i l o r u s e i , a r e d i c a t u d e d o u e tri cuventu p o t e r n i c u p r e l a n g a r o m a n i , si p e n t r u r e s p e c t a r e a fimbei romane, corniţele s u p r e m u a e n u n c i a t u d ' in nou , c u m c a limb'a romana in c o m i t a t u l u C l u s i u l u i este cu c e a m a g i a r a ígalu indreptat î ta , si a f a c u t u d i s p u s e t i u n i c a sê se g a t e s c a si autentice si p ro toco lu lu r o m a n u .

D'in tote a r g u m e n t ă r i l e m a g i a r i l o r u , c u p r i v i r e l a i n ­hibarea limbei a m p o t u t u sê p r e c e p e m u , c u m c a d e n s i i fac ia «drepturile r o m a n i l o r u d ' in d î in d î se f acu mai s u p r e m a t i -•tori ; inse as ta d a t a in c o m i t e t u l u c o m i t a t u l u i C l u s i u l u i i n -işse dreptatea in c o n t r a sumet ie i .

Intre altele objec te s ' au p e r t r a c t a t u si m a i m u l t e s c r i so r i , la deosebitele j u r i s d i c t i u n i v e n i t e la c o m i t a t u l u C l u s i u l u i :e părtinirea une ia séu a l t e i a f ace r i .

Intre acestea a t r a s u a t e n t i u n e a r o m a n i l o r u in deoseb i "sorea comitatului Z e m p l i n u , r e s p e c t i v e d e c i s i u n e a comit , " c u privire l a d e s l e g a r e a ces t iune i n a t i u n a l i t â t i l o r u U n -

iei .Sprerelat iunare s 'au d a t u t o t e r ecu i s i t iun i l e j u r i s d i c t i u -'lora străine unei comis iuni . I n a s t a comis iune s 'a a f l a tu si u membru romanu , c a r e c u v e r t u t e r o m a n a a c o m b a t u t u

tote anghiur i le p ro jôc tu lu Z e m p l i n u l u i si a a r e t a t u c u smente convinga tor ie , c u m c a c e s t i u n e a n a t i u n a l i t â t i l o r u , base nelegale si n e r a t i u n a b i l e c a a Z e m p l n i u l u i n u se

101

ciatur'a vienesa cu ocasiunea acést'a, pentru câ de la d'ins'a nu s'a asceptatu alta, de câtu sê fia cuntraria la tote nesuintiele spre libertate, si sê se nevoie-sca a detienè beserec'a nostra totu in stare de confusiune, câ in modulu acest'a aveà mai multe prospecte de a a ne potè asimila pre deplinu.

Dara ne-amu miratu cu înstrăinare, candu amu vediutu, câ Santi'asa d. E pi s c o p u o r a d a n u spre a sparià si impedecà pre Siulutiu de la tienerea sino­dului intentiunatu s'a rapitupana la tramiterea unui p r o t e s t u f o r m a l e i n n u m e l e s ê u si c l e ­r u l u i s.tu in contr 'a o r i - c a r o r u î n n o i r i , ce ar' f a c e m e t r o p o l i t u l u in d i e ce s'a sa, — câ santi'a sa in reintorcere la disciplina orientale vede r e g r e su, —- câ Santi'a sa voiesce numai de acele sinode, in care sê siedia numai p r e u t i si si acesti-a numai cu unu bietu de vofu c o n s u l ta­ţ i vu, éra votu decişi vu numai episcopulu, — câ S-sa timbreza de i di o t u pre celu, ce sustienè si apera in beserec'a nostra alta disciplina, de cum e a catoli­ciloru.

Unu episcopu orientale, carele ar' fl sê aiba chiamarea de a ne sustienè si aperà disciplin'a, can­du ea-i amenintiata de atacuri neiudreptatîie, nu ar' fl iertatu, sê-si uite nice ^una data de mam'a, ce l'a nutritu la pieptulu sêu.

Adecă reintorcerea la disciplin'a avuta e unu regresu si nu progresu. Intru adeveru asiè se pare, deca omulu considera numai spatiulu tempureloru si alta nimicu. Dara numai se pare, chiaru si dupa mintea argumentatoriloru. Pentru câ deca reluarea disciplinei avuta in ainte cu unu seclu va fi regresu, atunci luarea disciplinei tridentine, carea e cu trei seclii depărtata de noi, ce-va fl ? Eca ce cosecintie minunate suntu in sofiştii noştri.

Inse a te reintorce de la absolutismu la constitutiu-nalismu beserescu intre omeni cu minte nu se pote pro­ba de regresu. Constitutiunalismulu e recerutu de insa fiinti'a beserecei. Constitutiunalismulu chiaru pentru ace'a fii practisatu in beserec'a creştina d'ia tempulu Apostoliloru, elu custa in beserec'a nostra atâtu in ainte, câtu si dupa s. unire, pana cându beserec'a nostra incepu a se ultramontani.

Elu dara nu este regresu, ci conditiunea de vi­etia si esistintia pentru beserec'a nostra, si ne mîrâmu forte, cumu-lu pote numi cine-va regresu. Atunci ro-gâmu-ve, ce va fl progresulu? Dupa acelu modu de cugetare nesmintitu progresulu nu va po;è fl alta de câtu:

a) despoiarea laiciloru de ori-si-ce influintia a supr'a negotieloru beserecesci. Restringerea loru nu­mai la contributiuni pentru popi, besereca si scola parastase, metrete, florini, statisti de parada, candu Santî'a sa se va indura a veni in visitatiune. De aci in colo: basta! câ nu voue v'a dîsu: „Pasceti."

b) aruncarea preutîmei sub arbitriulu episcopi­loru, cari sê aiba dreptulu de a-i locà si desîocà, pune si depune, unde si pre cum le va fi placeniu, — fâra nici una căutare la impregiurâri, fâra cău­tare la dereptu si cuveniintia, chiaru si fâra cresta-rea moralitâtii.

c) progresulu celu mai perfectu va fl cederea neconditiunata si nerestrinsa a toturoru, câte se tienu de beserec'a unita, in man'a episcopiloru, fâra consi­derare de sunt ei aleşi ori denumiţi, si deca sunt denumiţi, de cine? de unu imperatu catolicu ori de sultanulu, de tiarulu rusescu ori de unu ministeriu petrunsu de influintie calvinesci ? Asie ! beserec'a ta intrega, cu totu, ce se tiene de ea, sê fia a episcopu­lui : preutîmea sê fia in manele d'insului unu v i v u m c a da ver*) , era creştinii una m a t e r i a c r u d a , d'in care Sautîele loru sê rădice imperatia, nu lui Ddieu, ci loru-si.

Acestu-a e progresulu, la care tindu a ne duce ultramontanii. De place cui-va d'intre credintioii, seau nu place, ace'a nu intreba nimene; ci-ti citeza, daca se pornescu, una ducena de obscurantisti, de amici a-i despotismului, ca si ei insiî. Cu atât'a apoi te lasa iu pace aretandu-se multiamiti cu argumen­tele produse, iu fapta inse ridiendu intru sine de bu-curia, ce li inspira opiniunea, câ prin sofismele sale te voru f 1 imbetatu.

Dara pnbliculu nostru nu sufere si nu va suferi nice una data a fl sedusu si scosu d'in drepturele sale prin argumentatiuni insielatiose.

Publiculu nostru scie, cum-ca clerulu unitu de la Orale nu a tienutu sinodu, prin urmare ca corpora-tiune nice avii ocasiune de a-si aretà opiniunile sale a supr'a afaceriloru beserecesci, — scie, câ clerulu sh preste totu dieces'a unita oradana dor ere, inca, nu sa. bucura de dereptulu alegerii, câtu sê-si pota iucre-dintià conducerea la bărbaţi de ai increderei sale, — mai multu: publiculu nostru dupa cele template in ultim'a adunare, ce s'a tienutu la Orade sub repaus. Erdélyi, are temeiu de a tienè, câ opiniunile clerului, oradanu in majoritate precumpanitoria sunt cuntra^ rie ultramontanismului, — la tota intemplarea pu-, bliculu nostru are opiniune cu multu mai buna de-

*) A se vede normele Jesuitiloru. Catolicismulu ultra-montanu nu este alta, de câtu jesuitismu mascatu.

p o t e d e s l e g â . F â r a d e a v o r b i m a i p r e l a r g u d e s p r e aceBtu ob jec tu , f a c u sê u r m e z e a i c i i n t r e g ' a o t a r i r e a c o m i t e t u l u i p e r ­m a n e n t u , a d u s a l a a d r e s ' a Z e m p l i n u l u i , c a r e s u n a a s i è : „ C o m i t e t u l u p e r m a n e n t u a l u c o m i t a t u l u i C l u s i u l u i d e c h i a r a , c u m c a n u p o t e n e c i d e ­c â t u p ă r t i n i d e s l e g a r e a c e s t i u n e i n a t i u n a ­l i t â t i l o r u , c a u n e i c e s t i u n i d e f o r t e m a r e î n s e m n ă t a t e , in modulu recomeudatu prin comita­tulu Zeinpliuului, fiindu c â i n a s t a p r i v i n t i a , c h i a r u s i s t a r e a d e f a c i a e s t e c u m u l t u m a i l i b e r a l e . "

D e c i s i u n e a a c e s t a a c o m i t a t u l u i C l u s i u l u i s i r e c u n o s c e -r i l e c u p r i n s e in aceea - s i no i o p r i m i m u d e o c a m d a t ă s p r e c u -n o s c i n t i a .

S c r i i n d u d e s p r e d e c i s i u n e a c o m i t a t u l u i N i t r a a d u s a p r e b a s ' a c e r c u l a r i u l u i c o m i t a t u l u i Z e m p l i n u , n u p o t u s ê r e t a c u , c â la noi a v e n i t u o sc i re , c u m câ d o r a in c o m i t e t u l u p e r m a ­n e n t u a lu d i s d r i c t u l u i N a s a u d u l u i , a r fi a f l a t u a c e s t a a d r e s a p ă r t i n i t o r i . E s t e a d e v e r a t u acés t ' a séu ba , n u sciu ! D a c a e s t e a d e v e r a t u , c e c u g r e u c r e d u , a t u n c i s a ' r p o t è r e c o m e n d à r e s p e -c t i v i l o r u m e m b r i d ' in comi t e tu lu p e r m a n e n t u a lu d i s t r i c t u l u i N a s a u d u l u i , c a s ê i n v e t i e d e la comi t e tu lu m a g i a r u a l u comi ­t a t u l u i C l u s i u l u i b a t a r u a t â t ' a , ca sê n u fia m a i p u t i e n u l ibe­r a l i facia cu n a t i u n a l i t â t i l e d ' in U n g a r i ' a de c u m u es te comi ­t e t u l u c o m i t a t u l u i C lus iu lu i , p r e care le , d u p a ce m a j o r i t a t e a a b s o l u t a a m e m b r i l o r u es te m a g i a r a , s i fiindu c o m p u s u f â r a a s c u l t a r e a si c o n s i d e r a r e a r o m a n i l o r u , p r e d r e p t u l u - p o t i n u m i m a g i a r u . ( V a u r m à . )

Blasiu, 28 m a r t i u . 1 8 6 8 .

Afaceri besericesci. ( V e d i n r . 4 7 d ' in F e d e r a t . )

II. P r e s e n t e 1 e. Nesuintiele asimilatorie ale apusaniloru ajutate de nevoiinti'a episcopiloru noştri de a-si largi poterea in josu, pre câtu ace'a se an-gustà in susu, ne aruncară beserec'a intru una stare de confusiune si desordine completa.

Disciplin'a propria a beserecei nostre s'a eiun-caritu in multe, s'a impestritiatu cu împrumutate d'in cea apusana, in câtu nu o mai cunosci. Dara schimbarea ei nu s'a f a c u t u p r e c a l e l e g a l e , lapedarea asiediamenteloru vechie nu s'a legiuitu in sinode si înlocuirea loru prin altele noue nu este co-santîta prin canone : ci arbitriulu capiloru noştri be-serecesci a facutu, sê înceteze unele prin nedeprin-dere si neascultare de ele, şi au intrudusu altele străine pana aci necunoscute la noi. Prin urmare tote schimbările, ce s'au facutu in beserec'a nostra suntu n e c a n o n i c e s i n e l e g a l i .

Adeveratu, catolicii ultramontani (a se vede cu­ventarea lui Leu Thun, parintele concordatului, tie­nuta in cas'a boieriloru la 21 matiu a. c.) sustienu, câ episcopii suntu domni absoluţi preste besereca; cine vre sê pacteze cu beserec'a are de a sé intielege n u m a i cu episcopii si cu altulu ni­mene. Inse nebunu nu este, cine manca siepte pani. Episcopii ultramontani voiescu d'in tota anim'a si d'in totu suüetulu loru a fl domni absoluţi; ei! dara este intrebare : ore poporulu si clerulu voiesce a f 1 consideratu de t u r m a n e c u v e n t a t o r i a si a se pasiunà intru tote dupa placulu domniloru episcopi.

In orbl'a seclului miediu poteau cresce estu fe-liu de feti ai intunerecului, dara in sorele progresu­lui, ce luce in dîlele nostre, nu voru prospera, fia câtu de mare grigea intorsa spre ei, pentru câ cou-ditiunea principale a custârii loru, intunereculu, charu Domnului, despare d'in ce in ce mai multu.

Absolutismulu episcopale nu se pote sustienè in delungu nice in beserec'a apusana regulata prin con-ciliulu Tridentinu, necumu sê se pota sustienè po- ' lipii si părăsiţii, ce d'intr'ins'a se-au stracoratu intru a I nostra spre a-i rode firulu vietiei.

Noi de j u r e a v e m u b e s e r e c a s i n o d a l e si nu episcopale. La noi de jure episcopulu e tiermu-ritu prin sinode si nu domnu,. pasia netiermuritu. Avemu, sê lucrâmu numai intru ace'a, ca beserec'a nostra si de f a c t o sê fia besereca sinodale, precum erà in ainte de unu seclu.

Clerulu si poporulu unitu totu de-a-una a pre-tinsu de la episcopii sêi reintorcerea la sinode, si re-gularea afaceriloru beseresci prin sinode. Acésta do-rintia a diecesaniloru uniti cu atâta poeere a presiunatu a supra episcopiloru noştri, in câtu si unii episcopi cu­noscuţi de despoti s'au vediutu necesitaţi a face pasi (sinceri, ori amăgitori?) pentru restatorirea sino le-loru. Metropolitulu Siulutiu in tempulu mai de aprope a mersu, pana sê si încerce convocarea unui sinodu. Starea beserecei nostre cerea in modu imperiosu, toti cei buni se bucurau sinceru, câ beserec'a adu­nata constitutiunalmiateva sterpi abusurile virite de-'la si dupa apusani, si se va reintorce la sine ins'a.

Dara bucurl'a celoru buni a fostu prea tempu-ria. Ultramontanismulu s'a involburatu veliendu-se amenintiatu, si cuceririle sale de unu seclu pericli­tate. In data a inceputu a lucra atâtu de a dereptulu, câtu si medilocitu, prin pucinii petecari, ce are cu desclinire in Orade; si incercârile lui Siulutiu au fostu ucise in simbure.

Nu vomu dîce nemicu de cele, ce a facutu. nun-

Page 4: IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu antaiu ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/17223/1/BCUCLUJ_FP_P1507_1868... · IW'*, Mwcwri, 27. Mart. 8. Aprile. Nr. 49. Anulu

spre clerulu acel'a, de câtu sê alunece a crede oft elü ar' f i imDOteritu pre cine-va a dà in numele d'in-sülui dechiaratiuni, proteste cuntrarie progresului.

De ace'a, scrisori'a preatinsa cu avertele sale pa-radosé a produsu mirare nespusa, mai vertosu in câtu ea vorbia si in numele clerului oradanu.

Destulu, câ esperiinti'a ne invetia câ si la noi esistu unii omeni, cari lucra d'in respoteri pentru su-stienereft si latîrea absolutismului, cu nimicirea asie-diamenteloru nostre. Adeveratu, câ scriu si cârti de disciplin'a orientale, séu pre cumu-i dîcu, grecesca, dara in cârtile acele d'in t i t l u i n c o l o mai ne-m i c u n u e g r e c e s c u .

Deci multe derepturi câştigate, aperate si si su-stienute de beserec'a nostra prin miediulu celoru mai neomenose persecutiuni secularie ale poterii de statu, multe derepturi scăpate de barbari'a aloru 7 sceli, pre câtu adecă a domnitu la noi catolicismulu si protestantismulu, ni s'au dusu bine frumosu dupa inchiaiarea pactului de uniune: nu pentru câ dora ele aru f i impinsu in dogma, nu pentru-câ dora aru f i fostu cuntrarie celoru 4 pnnte, ci curatu numai d'in causa, câ la catolici erà alta disciplina, curatu nu­mai pentru innecarea constitutiunalismului nostru beserecescu si înlocuirea lui cu absolutismulu inimicu la ori-ce progresu si desvoltare pre campulu besere­cescu, inse atâtu de comodu pentru unii omeni.

Domni'a absoluta este unu lucru forte atraga-toriu. Istori'a nu ni présenta esemple de omeni, cari d e s i n e sê se fia lapedatu de poterea , ce apucaseră in mana. Ma inse ea ne iasîra mul­ţime de caşuri, in cari unii omeni poterea tiermu-rita, ce li s'á fostu incrédíntiatu, au largitu-o prin miedie neiertate. Ar' fi dara una mare ratecire, candu beserec'a nostra — preste totu séu in parte — ar' asceptà de la arcbiereii ei, cari de facto posiedu in­trega poterea beserecesca si o deprindu curatu dupa arbitriulu loru, sê restitue sinodului si protopopiloru ace'a ce a fostu alu acestoru-a. Nici unu episcopu nu e atâtu de liberale, câtu sê despretiuesca diüceti'a regimului absolutu, — de s'ar' dà, sê avemu si unu­lu de acesti-a, — nu ar' potè, nu ar' fi in stare de a plini acestu opu maretiu. Plumbii de proteste iucur-se de la alţii d'in colegii sei i-aru impedecà sborulu.

Noue ni-se pare forte întemeiata opiniunea ce­loru, ce dîcu : Metropoli'a Albei Julie de ace'a s'a re-statoritu, cele doue episcopate cu capitul ele loru de ace'a s'au intemeiatu, ca ultamontanismulu mai ne-semtîtu si mai cu efeptu sê pota lucra intre uniti.

De ace'a intrebatiunea despre restatorirea discip­linei nostre este un'a d'in cele mai grele si merita, ca totu fiiulu binesemtîtoriu alu beserecei nostre sê o studieze, pre câtu se pote mai aduncu.

Avisandu in modulu acestu-a la ea, sê trecemu sê vedemu: ce progresu a facutu beserec'a nostra?

(Va urmà.)

ROMÂNIA. Adunarea deputatiloru.

S i e d i n t i ' a d'in 5 m a r t i u 1 8 6 8 .

( F i n e a v e d e nr. 45 . )

Legea n'a voitu sê specifice, n ' a v o i t u sê fia o l e g e feu­

dale, 8i se dîca numai p r o p r i e t a t e a f e u d a l e , ci a d î s u p r o p r i e ­

tatea in genere. N u m a i p e n t r u S e n a t u a d a t u o m i c a v e p -

sea de1 f e u d a l i t a t e , d e r a p e n t r u Camera n'a f a c u t u a c e s t a di-

dttnctinne ; legea a lasatu d r e p t u sê se d u c a in co l eg iu lu 1, d a c a

are acehi censu; éra d a c a nu lu are, s'au d a c a avendu - lu nu va

voi atunci pote se v o t e z e in c o l e g i u l u a lu III-le. O u m vede ţ i , p e n ­tru proprietarii mari s'a f a c u t u , n u unu p r i v i l e g i u , d e c â t u una principiu d e d r e p t u , câ c i ne p o t e m a i m u l t u po t e si m a i pucinu; mai cu séma câ de m u l t e o r i 5 a l e g a t o r i d a u unu d e ­putatu ; prin u r m a r e au d r e p t u r i m a i m a r i .

Eta ce dice si art. 30 : „ D o m i c i l i u l u p o l i t i c u a l u f i a - c a r u i a l e g a t o r i u e s t e in o r a -

Biulu, in j u d e c í u l u seu in c o m u n ' a unde - s i p l a t e s c e d a r e a di­r e c t a , tfëu unde - s i a r e p r o p r i e t a t e a , Ori p r i n c i p a l u l u sêu asie-

d i a m e n t u , etc."

V e d e ţ i , d a c a n u e r à u n u co l eg iu a l u o r a s i e l o r u n u a v e a n e v o i a sê d î c a : d o m i c i l i u l u p o l i t i c u a l u fie-carui a l e g a t o r i u e

i n o ra s iuk t , in j u d e c i u l u seu in c o m u n ' a u n d e s i -p la tesce

d a r e a . . .

D a r a sê v e d e m u , d - loru, d a c a in c a t e g o r i ' a a c e s t o r a de

cari ve î ng r i j i ţ i a t â t u de m u l t u i n t r a in a d e v e r u i n t e r e s e l e cele m a r i , e conomice si soc ia le , i n t r a in a d e v e r u i n d e p e n d i n ­ti'a, l u m i n e l e t ie re i , c u m a disu onor . D n . C o g a l n i c i a n u . Sc i ţ i ce f eh l d e l u m i n i se i n t i e l e g u ac i ? Sâ i n t i e l e g e c â eu, de esemplu, p r o p r i e t a r i u de d o u e séu t r e i moş ie la m u n t e , am diece séu c i n e i - s p r e - d i e c e c â r c i u m i ; ei b i n e , ca p r o p r i e t a r i u , me ducu si a d u c u , pe cei c i n c i - s p r e - d i e c e c a r c i u m a r i , a p o i d u o i séu trèi ep i s t a t i d e p e l a mös ie le m e l e , a p o i s c a u n a s i e t c . si cu modulu acest'a s u n t u s i g u r u d e o s u m a de v o t u r i . D a r a t o c m a i a t u n c i i n a d e v e r u n i se p o t e d î c e câ am f a c u t u o lege f e u d a l e , C$MA u h u p r o p r i e t a r i u m a r e , i n d i u ' a d e a l e g e r e va aduna pe toti e a r c i u m a r i i , ep i s t a t i i si s c a u n a s i i sei si t o t i c a ­lări eu maadrac uri si c u atégnri in m a n a v o r u v e n i in f uga mare ca se iè parte la a l e g e r e (ilaritate, aplause).

D a r a vo iu s e d î c u t u t u r o r u a c e l o r u onor . d o m n i c a r i se g â n d e s c u c â p r i n o a s e m e n e a l ege a r p o t è sê f aca ca d - l o r u sê d e v i n a s t e p a n i p e co leg iu lu a l u 3-le, vo iu sê le s p u n u c â se ins ie la , fiindu c â si e u l a r o n d u l u m e u , ca m i n i s t r u d e i n t e r n e si d e financie, a v e n d u si eu o m u l ţ i m e d e p r o p r i e t â t i d ' a le S t a ­t u lu i a m p e to t i e a r c i u m a r i i , ep i s t a t i i si r ezas i i ca r i s u n t u t o t u d ' a u n a g u v e r n a m e n t a l i ai d a c a d -n i p r o p r i e t a r i cei m a r i a r ven i cu 3 0 seu 4 0 p a r t i s a n i a i d- loru , e u t o t u d ' a u n a v o i u v e n i c u 1 0 0 seu 2 0 0 si to tu d ' a u n a vo iu i sbu t l . . . ( D . A . L a-h o v a r i . D e s igu ru . )

D a , d e s i c u r u , si tocmai p e n t r u a c e s t u m o t i v u n u p o t u se m e u n e s c u c u p r o p u n e r e a d - v o s t r a . E i d - lo ru , n u es t e de s ­t u l u n u m a i se v o i m u p e n t r u c â se fimu c o n s e r v a t o r i , c i t r e ­b u e sê s c i m u c u m sê fimu ; n u es t e d e s t u l u n u m a i sê vo imu sê fimu l i b e r a l i , d a r a t r e b u e sê s c i m u c u m t r e b u e se fimu li­b e r a l i ; t r e b u e sê g a s i m u , t r e b u e sê s c i m u sê g a s i m u to tu d ' a u n a m i d i l o c u l u p r i n c a r e se c o n s e r v â m u l i b e r t a t e a . D e a c e a - a , d - l o r u e u a s t a -d i c a m i n i s t r u , c a r u i ' a i d a t i o a r m a p o t e r n i c a i n m a n a , n u voiescu se prof i tu d e d ' insa , ci o a r u n c u fiindu c â s u m i n c r e d i n t i a t u c â or i ce g u v e r n u v a v e n i i n u r m a si v a a v è a c e s t a a r m a in m a n a , d a c a v a vo i s'o i n t r e b u i n t i e z e , a t u n c i de s i g u r u , v a po tè s t r i v i l i b e r t a t e a si i n d e p e n d i n t i ' a a l e g e r i l o r u si d a c a v a vol, va p o t è s t r i v i si t i e r ' a si g u v e r n u l u e i , (a p 1 a u s e s g o m o t o s e.)

— S'a dec i su , c â n u m a i cei ce s i - au domic i l iu lu po l i t i cu in o r a s i u sê f aca p a r t e d ' in co l eg iu lu I I I , câ-c i a l t c u m a c e s t u co leg iu a r fi n e b u s î t u , si s u p u s u p r o p r i e t ă ţ i i , c a r e i ' a l e g e a i-a a s e c u r a t u si co l eg iu lu f. si I I .

Adunarea deputatiloru i n s i e d i n t i 'a d'i n 6 / 1 8 m a r t . s 'a o c u p a t u t o t u cu d i s c u t i u n e a p r o i e c t u l u i d e l ege a s u p r a in­t e r p r e t ă r i i legi i e l ec to ra le .

A r t . 3 a l u p r o i e c t u l u i comis iune i , e s p l i c a t o r u a r t 7 a lu legii e l e c t o r a l e , facu a se n a s c e o l u n g a d i s c u t i u n e .

D . M i n i s t r u d e i n t e r n e , f a c u n d u a p e l u la acei d o m n i d ' in o p u s e t i u n e si c o n j u r a n d u - i a n u p i e r d e t i m p u l u c a m e r i i in a s e m i n e a d i s c u t i u u i i n t e m p e s t i v e si f â r a profi tu p e n t r u n a ţ i u n e , i i n v i t a a n u m a i a r u n c a g u v e r n u l u i a e u s â r i p e c a r e n u l e - a r u p o t è p r o b à , câ -c i a l t m i n t r e l e si d - lu i la r e n d u l u sêu v a s p u n e c â a r e p r o b e de a l t u - c e v a si m a i u r i t u , de c o r u m -p e r e a a l e g a t o r i l o r u p r i n l i r e .

D . D . G h i c a , V e r n e s c u , L a h o v a r i , G r a d i s t e a n u l u a r ă a c e s t e c u v i n t e ca i m p u t ă r i d i r e c t e si d ' ac i d e s b a t e r e a d e v e n i f u r t u n o s a . I n s fa r s i tu a r t . 3 se v o t a as t - fe lu p r e c u m u l a r e ­d a c t a t a c o m i t a t u l u a d e c ă c a de l ega ţ i i co leg . 4 , se p o t a fi aleşi d ' in o r i - c e co l eg iu d a r n u p o t u l u a p a r t e d e c â t u l a u n u sin­g u r u co leg iu , a d e c ă séu ca d e l e g a t u séu ca m e m b r u a lu cole­g i u l u i in c a r e e s t e insc r i su . — A r t . 4 c o r e s p u n d i e t o r i u cu a r t . 1 1 si a r t . 5 , a s e m e n e a c o r e s p u n d i e t o r i u cu a r t . 17 d ' in l ege s 'a p r i m i t u .

Noutàti Străine-CANDI'A. Aali pasi'a rentornendu-se d'in Can­

di'a a facutu aretare Sultanului despre referintiele de acolo si despre resultatulu misiunii sale. Caus'a re-scolei, dîce marele Veziru, e revolutiunea cosmopoli-tica si presiunea, care opiniunea publica sedusa, a eserceatu-o asupr'a cabineteloru europene, in fine straportarea familieloru candiotice in Greci'a si agi­taţiunile rusesci. Misiunea marelui Veziru a trebuitu dara sê se restringa la aceea, a luà in consideratiune cerintiele poporatiunii liberale. Imputările făcute Turciei, câ fatia cu Greci'a s'aru fi aretatu forte sla­ba, le restorna Vezirulu prin observatiunea, câ nu­mai simpati'a, ce a intimpinatu conflictulu in tierele străine, au impedecatu pre Turci'a, d e n'a dechiaratu resboiu Greciei. Aali pasi'a enumera tote concesiu­nile, cari le-a facutu Candiotiloru, si spune, câ paci­ficarea insulei sub Hussein pasi'a va fi asigurata, in-data ce va incetà interventiunea străina si emigrârile midulocite de nâile străine. Diuariulu oficiosu „Tur-quie" arunca respundiabilitatea de-a dreptulu pre agenturelc rusesci de emigratiune. — Spre a repara in câtu-va daunele causate prin resboiu, port'a a or-dinatu, sê se plătesc a insulaniloru 3 milione de pia­ştri, spre scopulu acest'a gubernatoriulu generalu alu Candiei a eserisu o contributiune fortiata, care voru avë se o platescâ Musulmanii insulei.

ANGLI'A. In siedinti'a parlamentului d'in 2. aprilie secretariulu de statu alu Indiei Northcote re-spunsela interpelatiunea lui Mr. Fawcet, câ Sir Ro-bertu Napier a. insciintiatu pre guvernu câ elu spe-reza a ajunge pana in finea lui martiu la castrele re­gelui Teodoru, si in restempu de trei septemane va tramite guvernului informatiuni despre resultatulu espiditiunei d'in Abissini'a. Iu siedinti'a parlamentu­lui d'in 30 martiu desbatendu-se cestiunea Irlandiei, dep. Gladstone a adusu doue date caracteristice in privinti'a cestiunei mentiunate. In tractulu Lismore, unde langa 1143 catolici locuescu numai 4 anglicani, s'a fundatu in anulu 1867 una parochia dota'a cu 331 5 sterlingu; éra alta parochia fundata in anulu acest'a dotata cu 291 S sterlingu, cuprinde asemene 2769 catolici si numai 4 anglicani.

In siedinti'a d'in 3 aprilie s'a luatu la desbatere cestiuuea insulei Cret'a. Lordulu Malmesbury sustie­ne politic'a neintrevenirei.

1

In cas'a de susu nu s'a pertractatu ce-va mai interesante. Ministrulu presiedinte Disraeli propune jş ca feriele pasciloru sê se prolungesca pana la 20 apri- | lie, in 23 aprilie apoi sê se iee la desbatere proie- | ctulu bugetariu, éra in 27 1. c. sê se continue desba- I térea asupr'a cestiunei Irlandiei. j

I

Varietăţi j *** {Invitare de prenumeratiune,) l a o p u l u i n t i t u l a t a „In- \

d r e p t a r i u p e n t r u l u c r â r i l e p r e g a t i t o r i e l a i n t r o d u c e r e a c â r t i l o r u | fundua r i e in T r a n s i l v a n i ' a , s c r i su p e n t r u p r o p r i e t a r i i r o m a n i , f p r i n Iosifu P o p u a s e s o r u si j u d e s i n g u l a r i u i n c o m i t a t u l u ; C l u s i u l u i . " I n a l t u l u m i n i s t e r i u u n g u r e s c u d e j u s t i ţ i a pr in Ï e m i s u l u sêu d t t o 8 n o e m b r e 1 8 6 7 n r o 2 7 8 , p u b l i c a o r d i n a t i u - * n e in p r i v i n t i ' a l u c r â r i l o r u p r e g a t i t o r i e , c e s u n t u necesa r i e > p e n t r u e s t i n d e r e a i n s t i t u t i u n e i c â r t i l o r u f u n d u a r i e si a s u p r a | T r a n s i l v a n i e i . P r i n a c é s t ' a d i s p u s e t i u n e se a c o p e r e in T r a n ­s i l van i ' a o l ipsa, par ia a c u m ' a p r e t a r e s i m t î t a , c â c i n u m a i c â r t i l e f u n d u a r i e a r e t a p r e d e p l i n u g r a d u l u c r e d o t u l u i c e se po t e c o n t r i b u i r e a l i t â t i l o r u , e le r ă d i c a p r e t i u l u p a m e n t u l u i , m a r e s c u si a s e c u r e z a c r e d e t u l u , d e s c h i d u f u n t a n i n o u e pen t ru c e r c u l a r e a c a p i t a l i i l o r u , i a a i n t é z a a g r i c u l t u r a ; c h i a r u si vin-d e r e a , s c h i m b a r e a seu a l t e î n t r e p r i n d e r i c u r e a l i t ă ţ i , aceste» le a s e c u r é z a si u s io r éza . I n spec ie p e n t r u p o p o r u l u romanu t i e r a n u , a c â r u i a v e r e î ndeoseb i s t â itt p a m e n t u , c â r t i l e fuù-d u a r i e s u n t u u n u in s t i t u tu t a r e d o r i t u . P e n t r u insemneta tea ace s to ru c â r t i , la a c a r o r u i n t r o d u c e r e , l u c r â r i l e pregatitorieŞţ (

in A r d e a l u s ' au si i n c e p u t u cu c o m i t a t u l u C l u s i u l u i , suscri-s u l u c u g e t a a fi f a c u t u u n u s e r v i t i u p r o p r i e t a r i l o r u romani, pri t i c u m p u n e r e a i n d r e p t a r i u l u i m e n t i u n a t u . O p u l u v a cu p r i n d e 4 — 5 cole si se afla s u b t i p a r i u . — P r e t i u l u do prenu-m e r a t i u e es te 4 0 cr . v. a. si e d e a se t r a m i t e „ l a l i b r a r i ' a lui I o a n u S t e i n in C l u s i u " f r anco . C o l e c t a n t i i p r i m e s c u d u p a 10 e s e m p l a r i e u n u l u g r a t i s u . A u t o r u l u .

(Invitare la prenumeratiune.) C u finea t r e i l u n i u l u i pre-s in t e n i l u â m u l i b e r t a t e a d e s c h i d e p r e n u m e r a t i u n e noua U foi'a e n c i c l o p e d i c a si be l e t r i s t i c a „ F a m i l i a " , p r e t iu lu pe trei luni 2 fl., p e d i u m e t a t e de a n u 4 fl. v . a. T o t i ace ia , car i i se v o r u p r e n u n i e r à p e d i u m e t a t e d e a n u , v o r u p r i m i c a premia; u n u p o m p o s u t a b l o u n a t i u n a l u , — a v e n d u a a l ă t u r a afaraj d e c o s t u l u d e p r e n u m e r a t i u n e 1 fl. ZO cr. P r e n u m e r a t i u n i ! se p o t u face séu d ' i n 1 a p r i l e séu d ' in 1 i a n u a r i u , câ -c i mai| a v e m u inca e s e m p l a r i e c o m p l e t e d ' in i n c e p u t u l u a n u l u i . Acesta t a b l o u g r a n d i o s u ni in fa t î s i ed ia m o m e n t u l u , in c a r e Domnul] M o l d o v e i A l e s a n d r u I . p r i m i inäemne le d o m n i e i d'in mau so l i lo ru i r a p e r a t u l u i i o a n u P a l e o l o g u . A c i v e d e m u represeoi t a t a s a l ' a d e t r o n u a M o l d o v e i . L a o p a r t e s t â t r o n u l u ii-z e s t r a t u c u i n s e m n u l u R o m â n i e i d e a s t a d i de p e s t e Mifcova^« ^ p e t r o n u s u n t a s i ed i a t e d o u e s c a u n e . B e t r a n u l u D o m n u a ţ in d r e p t ' a t r o n u l u i in v e s t m i n t e d e g a l a ; ßgur'a-i respeptuostf, t a l i ' a - i m a i e s t e t i c a , fa t i 'a- i b a r b a t e s c a si a t r a g a t o r i a , — periw si b a r b ' a - i m a r e , f r u m o s a si a l b a ca n e u ' a , n e i m p i e de o stimj p ia . L a n g a d i n s u l u s i e d e t e n e r ' a lu i socia , o f e m e i a graticra-si i n c a n t a t o r i a , fiintia s u b l i m a , o r o m â n c a d r a g a l a s i a , la t că re i a p r i v i r e ochi i n o ş t r i r e m a n u i n c a n t a t i . I n d a t a hn$ d ' ins ' a , j o s u pe s c a r ' a t r o n u l u i , s t â m i t r o p o l i t u l u t ie re i , \ o r n a t u b e s e r i c e s c u , cu t o i a g u l u a r c h i r e e s c u in m a n a . D e e»J î a l t a l ă t u r e l a n g a D o m n u d i a r i m u u n u a p r o d u t e n e r u s i t í moşi e lu , apo i u r m e z a u n u j a n i t o r i u s i m a i m u l ţ i o s t a ş i mef d o v e u i . F a t i a cu t r o n u l u v i n u solii imperatulu) Pa)eohâ i n c o s t u m e l e lo ru p i t o r e s c i ; u n u l u a d u c e p e o p e r i n a » ' r ó n ' a t ie re i , — é r a c e l a l a l t u i i m m a n u e z a p e r g a m e n ia» d e c a r e se a n i n a u n u s ig i lu m a r e . D ' i n a p o i a a c e s t o r ' a ati-'' f r un t a ş i i t i e r i i , apo i so lda ţ i i si in fine p o p o r u l u . î n t r e g * t ab lou c o n t i e n e v r ' o 3 0 — 3 5 d e p e r s o n e . I n c â t u p r i v e s c e cof p u s e t i u n e a si e s e c u t a r e a , p o t e m u s p u n e c u aigur'vtate, ^ a c e l e v o r u sa t i s face ori co d o r i n t i a . F a c e m u a t e n t u p e ori. ^ b l i cu , câ t a b l o u l u a c e s t ' a n u s e po te c a p e t à nicairi,decâtu n(' m a i la r e d a c t i u n e a aces t e i foie, — si c â a l t o r ' a n u se v a m d e c â t u n u m a i p r e n u m e r a n t i l o r u „ F a m i l i e i . " I

C u o c a s i u n e a a c é s t ' a se p o t u t r a m i t e si abonamin t» p e n t r u „ G u r ' a S a t u l u . " P r e t i u l u p e t r e i l u n i 1 fl. 50 ci pe d i u m e t a t e d e a n u 3 fl.

„ P a n t e o n u l u R o m a n u " e s u b t ipariu v a a p a r e n e s m i n t i t u in l u n ' a lu i m a i u . A c e s t u o p u v a conţii p o r t r e t e l e si b iogra f i e l e b a r b a t i l o r u n o ş t r i m a i d e s t i n ş i . P r e u n u i e s e m p l a r i u 1 fl. 5 0 er . , e d i t i u n e a d e l u c s u 2 fl. 50 P e s t a 1 9 / 3 1 m a r t i u 1 8 6 8 . Iosifu V u l c a n u .

*#* (Curierulu de Iaşi) a t i t l u l u u n u i d i u r n a l u nouţ. a p a r e i u I a ş i , u n a d a t a p r e s e p t e m a n a .

f Protosincelulu Mirone Romanu, profe-soru de teologia in Aradu, cu fraţii, sororile, nepoţii si nepoţele sale, deplânge mortea iu­bitei sale maice, An'a Romana, născuta Solomia; carea dupa unu morbu indelungatu Vineri in 3. Aprile nou a. c. in comun'a Mediesiu, comitatulu Bihariéi, si-a datu sufletulu in ma­n'a creatorului.

Fia-i tierina usiora!

P r o p r i e t a r i u , r e d a c t o r u r e s p u n d i e t o r i u si editori«:

ALESANDRU ROMANU.

S'a tiparitu in Pest'a 1868. prin A l e s a n d r u K o c s i u î n tipografi'a lui(Érkövi, Galgóczi si Kocs i . ) Piati'a Pecsiloru, Nr. 9.