Anulu I — Nr. 22; Viena, dominera 29 maiu/10 iuniii 1866; . Ese de t r e i ori in septemana: M e r r u r i - a , V i n e r i - a si l i o n ) I n Pc'a, candu 6 col» intréga, cai'nlu numai diumetate,adeca dupa momentul»

impregiurariioru.

Hretiulu de prennmerfttlant': . . p e n t r u A u s t r i a : -

pe. anu intregu • ' • • • 7 fl. a. v. r? diumetate de an» • • • • l - * „ „'patrariu „ r 2 c r r

. p e n t r u îi. om an i a si S t r a i n et a t e : pe anu intregu -. • . - • • • 15 fl. v. a.

r diuteetate de anu • 8 * r « „ patrariu r r i * « »

Viena 28 maju. 9'juniu. Am amintita despre adres'a ce comi­

siunea émisa de diet'a Ungariei in caus'a lipsei, voiesce a aşterne la desbaterea dietei* si apoi la otarirea prè naltului tronu. Acesta proieptu de adresa, in siedinti'a de astadi a dietei, se v*a luá hvdesbatere. Se afirma tik Deák crede adres'a de pri-aosu, dupa pH* iiáltuln biletu de mana alu Majestatei Sale indreptatu in acésta causa catra cancelariulu de cirrte. —

Desbaterile in conferintiele natiunali a le deputatiloru romani decurge cu intereau si selu nespusu, amesUratu im-portantiei cestiunei de natiunalitate. Seu parte là ele pana la 20 de membri, d. Gozsdu 9e retiene consecinţe, éra d. Mi-hált nu è de fatia. Dara pana acù despre öonferkitia nu trecù nemica prin foi, caus'a e cà inca intr'o siedintia d'in inee-putulu ljmet lui màiu, se aduse unu con-du#ti,prih care deputaţii romanii si-dedera pitrol'a -cà vor tiné tóte in'secretu, pana là stabilirea finala a unui proieptu de ltegè despice limbe si Natiunalitati. —

Politic'a europeana a intratu de nou in labirintulu d'in care conferinti'a de Paris sperá a o scóte. Dupa reservele ce si lé^a facütn cäbinetulu iniperatescu de Yièna, poterile neutrali;si cele interesate aflara cà conferinti'a e de prisosu, càci nu va poté conduce le veri unu resultatu p"aöicu; Deci suntemu eräsi unde am fostu ih ajttniilu resbelului, cu acea desclinire rramai càdiplomati'a care amanà erum­perea resbelului, contribui a face spese de cate-va' milóne, eàci militi'a fu neince tfttn-pre. piciorn de resbelu.

Acù e întrebarea cà undeva sunà prim'a ithpuscătura, de la care se va1 în­cinge in resbelu o parte mare aJ Euro­pei ? - D a c a e sê credemu faimeloru, ce le reprbducemu mai la vale, acésta împuşcătura se intemplá pre malulu Du­nărei, sânge romanu si-avii de viptima.

; Pentru diu'a de poimane (luni) a cónchiamátu Austria representanti'a de Holstein la Itzehoe. Prussia are de cu­getu a impedecá cu fortia întrunirea re-presentantiei, Austria i spuse cà acésta fapta o va considera de „casu de res­belu." Eca dar casulu de resbelu, si elu amenintia a intra poimane, la care Au­stria va respunde, o credemu, la grani-tiele Silesiei.

Desi amânarea erumperei resbelu­lui a causatu spese mari, pentru Austria inse n'a potutu li ren venita, càci tem­pulu acest'a l'a folosiţii pentru a se con-tielege cu Rusia, cu care — ni spune o scire electrica — a legatu conventiune militară. Puntele conventiunei nu sunt inca cunoscute, de catu numai intentiu­nea ei de a sprigini imperiulu austriacu, ma càiar in caşuri anumite a-i întinde a-jutoriu pentru aperarea Veneţiei.

Nu scimu daca Italia si Prusia au fostu pregătite pentru acésta maniera, mai vertosu credemu cà ele vor fi suprinse, desclinitu curagiulu Prusiei are sê sufere reducere mai mare de catu pretiulu har-tieloru la bursa.

IU'iţi m n lu iingurcscu si i: oi. (Só ni chiarifio'uîiu rcforintiele. )

(ab.) De unu lungu témpu in cóce, de repetite ori avurarau necautat'a oca-s i n n c — a intielege prin gur'a mai múl­tom, personalităţi respeptabile, ce veni­seră iu atingere cu bărbaţii oe stau in fruntea regimului ungureseti, cumca a • ceşti bărbaţi s'ar plânge s» ar face aspre imputatúmi ablegatiloru romani de la diet'a Ungariei, pentru cà densii — in locu de a se grupa impregiurulu tronu­lui, de a sprigini si întări partita guver­nului, conformu loialitatei secularie, lo-ialitatei — cum se crede — stereotipe a poporului romanu, --- ei, ablegatii roma­ni, se alăturară mai foti opusetiunei, prin ce opusetiunea, in sine tare, deveni si mai potinte, si prin urmare eu atat'a mai periculósa politicei regimului,

Aflàmu acésta impntatiune atoitu de grea si insemnatóre, in qatu ne sinitimu necesitaţi a o privi si essamiuá ceva-si mai cu de: amenuntulu, maiseriosu; pen­tru çà chiar loialitatea nóstra ni face de detorintia, a stá fatia cu regimulu Maie-statei Sale totu de un'a in curatu. Deci sê ni tragemu socotéïa, sê ni chiarin-càmu referintiele si pusetiunea, pentru ca sê vedemu: cari suntemu cei detori? cari avemu causa, causa întemeiata, de a ne plânge, de a face imputatiuni?

Diu cancelariu aulicu de Mailáth si diu tavernicu regiu barone de Sennyei se urcară la potere, primiră guvernulu tie­rei unguresci intr'unu tempu, pre candu romanii d'in Ungaria si Banatu, dupa multe amare esperiintie si desamagiri perdusera binisioru mai tóta încrederea in sistem'a, séu dreptu dicandu, in intîe-leptiunea si bunavointi'a dlui de Schmer­ling si a sateliţiloru lui. Deci dnii de Mailáth si Sennyei — pre langa tóte ne­plăcutele reminiscintie legate de numele loru, si tóte tristele esperiintie făcute de atate ori d'in partea partitei vech'ie-conservative in care figurau si ei, aflara la romanii d'in Ungaria si Banatu o de-s p u s e t i u n e — precatu se pote dc favorabi la , unu t erenu — destulu de l iberu pentru o politeca sanetósa, a-deca — patr io teca si lo ia le fatia cu tóte elemintele, toti faptorii tierei; — si de locu in cele d'antaie dile a le functiu-nei loru, diuariulu romanu politecu d'in Pesta esprimà in colonele sale — pre catu scimu noi — nu chiar numai de capulu seu — niscari cuvinte de încre­dere fatia cu nuoii consiliari a-i tronului, cari cuvinte — dupa părerea nóstra me­ritau, dar n'am observatu ca sê fie aflatu ceva-si atenţiune si respectare in sferele mai nalte.

Cum si-a conceput/o si format'o, si cum au urma tu a si-o desfasiurá si a si-o pune in lucrare politec'a sn, aceşti gu­vernatori a-i statului — fatia cu betele natiunalitati trase — impinse, si anume cu pururea loialii si patrioţii romani, — a vediut'o, o vede si o scie tóta lumea, éra noi o mai si sentinui pana in fun­dul u inimei. 1

Ni s'a spusu mai tardioru d'in locu inaltu, cumca program'a, calcululu poli-

ticoi sen sistemei noue s'a facutu fora faptorii natiunali, adecă fora respeptarea natiunalitatiloru. In .«ine acésta eombina-tiune minunata ----- o sentintia de morte pentru noi!Dar noi, judecandu d'in date si fapte, am aflatu, cumca acelu minu­naţii calculu a buna séma va ii fostu fa­cutu — nu ÎI tat.'a fora natiunalitati, ci — cu, si pentru cate-va 'natiunalitati — cum se pare chiar contra celor'a-lalte, sciţi buna óra ca faimós'a .-unió trium nationum" d'innainte de 400 si vreo ?»1 de ani in Transilvania. C;V:i noi n'am cutesá a deduce, cumca in monar'cla, in imperiu, o combinatiune politeca e; făcu­ta fora natiunalitati, candu chiaru dupa acea politeca — in GalitVa d. e. se susţine suprematVa lesiloru, in Ungari'a «i Tran­silvania magiarismulu se inaltia in fapta la validitate de dogma, se face eschîsivu, éra in alte parti se protège igemoni'a u-noru alte natiunalitati.

Suntemu de parte de a voi sê insi-ràmu ac\ cu de amenuntnlu in tóta goli-tatea loru mulţimea de vatemari, active si pasive, ce de la inaugurarea nóuei si­steme in cóce, ni s'au facutu si ni se facu causèi si. intereseloru natiunali — ca du-' p'o sistema, totu mereu, dar pre di ce merge in mesura-totu mai mare; pentru cà — des! noi cu interesele nósfre nu suntemu respectaţi si crutiati de felu, to-tifMnoi in fatalile impregiurari in cari se afla adi tronulu si patri'a — ni-am pro­pusu a fi indelungu răbdători si a crutiá — catu numai se pote -— chiaru si pe necrutîatorii noştri. Deci —- numai si nu­mai pentru esaptitatea conttiriloru séu dateloru nóstre vom atinge aci in cursulu firului arguminteloru nóstre, pre scurtu, in generalitate, in termini pre catu se pote de moi — cate-va d'in dorerile nó­stre publice.

E lucru cunoscutu, si nu credemu se se afle sufletu de omu sub sóre, chiaru nici d'in senulu regimului, carele ar poté cu temeiu negá, cumca regimulu de adi alu Ungariei in totu tempulu esistintiei sale de aprópe unu anu —- nu a datu na­tiunalitatiloru nemagiare, si anume ro­maniloru nice celu mai micu semnu de —- favóre séu spr ig in ire . Dicemu forte putinii, candu vorbimude „favóre" si „spriginire," pentru cà ilupa fapte si date am poté dice respicatu de „drep­tate.

IJÎI întreprinsele strămutări perso­nali prin comitate, adecă la schimbarea conducatoriloru acelor'a, comitatele ro­mane in cari se fecera atari schimbări, amblara ca -- „vai dc ele. • — Li se puseră conducători totu magiari séu magiarisati, totu contrari pronunciati a-i natiunalitatei si limbei romane. — Nu­mai Carasiulu nu s'a aflatu inca destulu de coptu, ca sê se dee de locu, definitiv-minte si fora sfiéla, chiar in contra cu-ventului Maîestatei .d'in 1860 — in mani nemagiare; mai antaiu trebuiau aci die-cinati beţii amploiaţi si notari romani, si totu paralelu cu acést'a, trebuia înfrânta cerbicVa popiloru si dascaliloru romani, — se 'ntielege prin o „disciplina sane­tósa.- Marturisimu, cà ne impregiura

Prenumeratiunile se facu la-to<i dd-. corespun-dinti a-i noştri, si d'adrcptulu la* K«dacţiune : Stadr, AValUiacli^asse Nr. 8, Mezzanin, und« flinta se adresa si roiespundintieiej ce priveecu

. í'edaetíuneft, admihistratíunea séu speditur'aţ r â f vor fi nefianeate, nu »c vor primí, éra cele

anonime nu «e vor puhlie/í.

• - : i • Pentru an u n c i e sî alt* comuniiatiuni de inte-

•

resn .privat« •— se ro$|ninde cate 7 c r . d e linie, repetiiilé se facu cii pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului ojiţe 30 cr. pentru up» dat» , BÎ antecipa. Speditur'a: Schullerştrasse Nc. 11

unde se primescu insertiuni,

întristarea candu recugetàmu lá cele ce ni se reporta adese iüfáeé^taprivintíítt-si daca am totu tacutiţpana acum. despre ele, fie publioulu nostrn convinâU,.cà am avutu motive pré cţimperitore. :

Ni' »îa -replicată d'iurupartea unora bărbaţi ai regimului, cumca in comitatele Aradit; si Zarandù, si in distriptulu Ceta­tei de petra.— am fosWprotegiàti, : adeea supremii comiţi de natiunalitate romana a-i aceloru prefepture, s'au susţinuţii in.' posturile loru prin regimulu de fatia. Noi nu credemu, cà dnii de Mailáth si Sennyei, oa bărbaţi de cultura inalta, sê-si formeze fatia cu naţiunea romana anu meritu, pentru cà nu : ii-au facutu áce»tei-a si mai mare, séu tóta posibila stricatíune; ér afara de acést'a «oi credemu a sei, cumea — chiar? si dáoa s'ar. priyí ace» impregiuráre de me'ritu, si ohiarin:oaW intr' adeverii -trece ea in publicu de ceva--si meritu, acestu meritu se cuviaae cu totulu a l tu cui-va. •— In fine mai»eimu si aceea, si o scie tóta tiér'a, cki:cápi mai demni, mai de buna încredere,mai disci­plinaţi si regulaţi de catu aeei romani d'in acele parti' — tiu :maiiesistú eatu-e tiér'a uiigurésca. Si asiè dnii de Mailáth si de Sennyei, cari si ei prè bine sdau acést'a, cuce cuvontu, ce motive poteau ei se pretindă de la Maiektàtea Sa delà-turarea açeloru romani?! Éf fara ihco-viintiarea monarcnlur nu erá cu potintia a-i delaturá; si in acésta privihtiá noi cutesàmu a merge mai de parte, aii afir-màmu, cà d'in cati amploiaţi, notari, in-vetiatori romani se suspinsera séu desti-tuira sub egid'a regimului presinte, daca la persecutarea loru s'ar fi recerutu m-cuviintiarea Domnitofiului, aceea abiè urmá la vre unulu. Acésta cercustantia e bine sê n'o tréca cu vederea dd. de Mai­láth si Sennyei. —

Inse sê mergemu mai departe: La alegerile pentru diet'a Ungariei

organele regimului in tóte comitatele conduse de aleşii regimutu^fíesinte, ş'au portatu fatia cu noi ca cei mai cumpliţi neamici. Acele organe portau pe fatia tendinti'a de a mediloci ca sê nu reésa nici unu barbatu d'intre bărbaţii popu­lari a-i romaniloru. Volniclele,esceseleloru sunt nemaiaudite, sunt colosali! Sufle­tele cele eiirate s'aii scandalitu, candu au vediutu, cum organele regimului si toti faptorii si partîsanii publici si privaţi a-i regimului, in unele cercuri ale nóstre, fatia cu personalităţile nóstre cele mai loiali si mai solide, candidară si susţi­nură cu o temeritate órba,pin medilócele cele mai condemnabili — pe niscari nulităţi, ba chiar si pe unii omeni bla­maţi si petati si in politeca si in viéti'a privata. Si daca acele organe si acei fap-tori a-i regimului nu reesira pretotindene, vin'a de buna séma nu e a loru, ci — precum se sprima contrarii noştri inşii, — caus'a e: fanat i smulu ce lu orbu alu p o p o r u l u i celui „prostul , s i n e d o m o l i t a c e r b i c i a a conducatori­loru lui. Asie adecă carapteriséza com­patrioţii noştri magiari si convertiţi —-m o r a l i t a t e a poporu lu i n o s t r u de "rondu si vertutea c o n d u c a t o r i l o r u

lui. — Destulu cà acea abnorma sí dra-. . . . B ï t L

steca pasire a orgàùfelorù iragimtUltti pana adiniei intr' unu locu n'a aflatu d'in par­tea regimului nici cea mai mica desavu-are séu mustrare, desl d'in mai multe cer­curi se facura in acésta privintia plansori energice. —

La guvernulu d'in Buda, adecă la consiliulu regiu alu tierei, căuşele tfafeáre vitali: căuşele natiunalitatei, culturel, con-fesiunei nóstre, se ref'erescu si decidu — totu numai prin străini, pe cari — dupa esperiinti'a de pana acum — n'avem causa de, a-i tine nici de bine informaţi rrt^acelô cause, nici de amici ai nostri.— Uliu mlH^BU de romani ortodosi nu e reprezentata-in-aceUi dicasteriu alu tie­rei nici macaru prin unu individu d'in Stoolâ'.&eu! —r- La tabl'a regia se aplica catl toti, numai romani nu*, — pentru romani nici candu nu esistu posturi va-«aiatij pre ; candu pentru magiari si magia-risati +4 totu de un'a se afla, si daca chiarú nu se afla, se creéza nóue, precum vediüramu de curendu.

~ r iSi in privinti'a consiliului regiu, si a Cancelariei aulice am avé, cum scimu, «Hrötotalu Mumarcului pentru cate unu refisndndariu de : naţiunalitatea si respep-ţive jeonfesiiinea íoanóstra, — la consiliu anuméi pentru unuki d'in părţile Bana-tuiUriRidais indesiertu! Chiar si posturile ee «remanu vacante dupa vre-unu romanu, séu nu ae: implinesou, séu se'mplinescu ou: neromani. -̂1 ^

Limb'a nóstra numai sub regimulu absolutu alui Bach a fostu in asemene mesura mărginită, séu dreptu dicandu -t- esdnsa prin oficie, ca in presinte.Pré oandu ministrulu de statu, contele Bel-oreiü, pentru ceea lalte parteaMonarciei emise de locu dupa primirea portfoiului seu ' CGátosouttáö xíerGulariu catra capii adnmiirtrativi dè prin provincie, prin ca­re K: respicà si prescrise, cumca cuno-sciinti'*limbei poporului are sê fie privita de caBficatiune si capacitate pentru oficie intre poporu, si cumca deregatorii fatia cu poporulu au a se folosi in oficie de limb'a poporului, •— domnii de Máilath si Sennyei se portára fatia cu acésta ce­stiune vitale — casl cum in Ungaria nici n'ar esiste nemagiari — si inca in maio -̂ritate absoluta ! —• Au romanii, dar si cele lalte naţiuni nemagiare amploiaţi cu miile, cari nici nu li precepu limb'a cum

se cade, dar a scrie cu ea, nu sciu chiar nici tínu cuveutu. —

Cu astfelu de esperiintie si impre-siuBK- amare intrară romanii in

Ungariei, undôf r ^ j p ^ « 8 ^ î ^ D u n < ^ ! ^ ' ^ * : ;

intempinà cuventulu de tronu, in carele caus'a nmtiunalitatiloru ca totulu e trecu­tă cu vederea, casl cum ea ar fi o baga-

èt-Wkf - $deverat'a G e s t i u n e 4 J m i n o r i t é desp^rajgr^in d***,

v i é t i a p e n t r u maior i ta tea locui-t o r i l o r u patriei . — Scimu cà in viéti'a parlamentaria cuventulu de tronu e p r o -gramulu r e g i m u l u i , si asiè cetitorii nostri vor precepe, cata insemnetate a trebuitu — sê aiba acel'a pentru noi. —

Acum dara — ce aveau a face depu­taţii romani? Ce politeca aveau ei a a-doptá şi a urmá in astfelu de impre-giurari?

Nu cumva — mintea sanetósá, cá-racteriulu, stim'a de sine, li recomendá, ca ei — pe intrecute sê iute tote cate suferira, sê mérga pana a uitá in­teresele loru, — cum facura buna óra fraţii ardeleni la diet'a d'in Sibiiu in a-nulu 1863?!.—

Dupa ce constataramu politic'a, con-duit'a, loialitatea regimului ungurescu fatia cu noi, dà sê cercetàmu acuşi poli-tec'a, conduit'a, loialitatea deputatiloru nostri fatia cu regimulu; pentru ca lu­mea, opiniunea publica, sê-si póta face a supr'a portărei si unei si altei parti o ju­decata întemeiata, si sê póta condemná partea ce merita a fi condemnata.

Deputaţii romani, precum suntemu noi informaţi, multu s'au socotitu asupr'a intrebarei: cà — óre in fatalile impregiu-rari sustatatóre -r- ce colóre politica sê îm­brace ei? Cărui programú, cărei partite politice sê se alăture ei?

Aci avemu sê observàmu, cà par­tit'a pronuntiata a regimului n'a ésistatu, si nu esiste nici pana adi in diet'a Un­gariei.

Deci dupa îndelunga si matura pon­derare a tuturoru mominteloru cnmpeni-tóre, deputaţii romani aflara cu cale a se pronunciá, cumca f ie-carui-a d'intre ei, i se lasa in l ibera voia, de a se insoc i ind iv idua lminte la care par­tita séu grupa p o l i t e c a lu va trage inim'a, séu lu va conduce propri'a minte. Va sê dica, ei paresira solidari­tatea in politec'a cea mare. O fatalitate

nespusa acést'a, — dar diptata de ne­cesitate.

Voni insîră motivele principali, pen­tru cari;** d**ţera ei agte; £-

•'iSÈSwr" &*mai intiBái'^aiumer loruiselu neinsemnatu devWB'O dóue de insi, faciâ cu pjceste 300 de m care, numeru mic&$bièApoieá, for|gá'fQ.

patia. i^ar insq* de o parte ^a^ead la indoiéla chiaru prin \iun' xfôrMi

servandu-sê, cà si acestu mîcu numeru e stapenitu de cele mai diferitóre păreri politece, si cà pentru vre-o coalitiune sa-lutaria cu represehtantii celof*a lalte na-tiunalitati nemagiare lipsesce chiar tóta basea si posibilitatea, — nu li iertá de­putatiloru romani nici sê încerce stave-rirea, desvoltarea si urmarea unui pro­gramú propriu de politeca mai nalta.

Mai de parte — considerandu, cà dupa tristele speriintie, ce facura roma­nii si natiunalitatile nemagiare peste totu intrecutu fatia cutote nuantielepoliteceale natiunei magiare, nici un'a d'in acestea nuli poteá insufla ce-va-si incredere mai solida, cu atat'a mai pucinu' o incredere deplina séu neconditiunata; pentru cà desl fie care d'in acele nuantie séu partite poli­tece, dupa părerea unui-a si altui-a' d'in­tre bărbaţii nostri politeci, avea cévà-si parte buna si pentru noi, pentru caus'a séu persónele nóstre, nh'a intr'ö mesura mai mare, alfa mai mica, dar invedera-tele loru tendintie fundamentali fatia cu noi — in ultimele loru consecintie totu­şi se recunoscéau de identice si se sciá, cà acelea in esinti'a loru numai intr' atat'a' diferu de olalta cà pre candu ùnele vreu sê ne inghitia — cum am dice — nudi si crudi, altéle vreu sê ne îmbete mai in-taiu eu apâ si dùlcétià, si asiè totu mereu amagindu-ne si àmetindu-ne — sê ne prefacă. Deci romanii prè usioru aflara si constatară, cumcá nici un'a d'in acele partite politice magiare nu merita, nu e calificata, ca representantii natiunei nó­stre caatari, in numele natiunei sê i sein-sotiésca fora veri ce réserva.

Credemu si ni se pare lucru natu­rale, cà cea mai mare parte a deputati­loru nostri va fi fostu mai multu plecata partitei de stang'a, partitei asiè numite alui Ghiczy; pentru cà trecandu acésta partita de democreteca si aventata libe­rale, se intielege, cà caus'a nóstra natiu­nale, ca o causa a progresului, la demo­craţia avea sê caute cea mai eficace sim-

(du-sô

prm "Unir cürTtei ma­

giari — pre catu adeveratulu spiretu de

mocratla, atat'a si loialitatea acestei

tite, — (nu cercetàmu aice, cà cu

tu, ori fora dreptu;)' — de alta parte

,um observaramu si mai sus, nici ma-

tiunile esite d'in acésta partita in i'a natiunalitatei nóstre neafiandu-

se de felu multiamitóre, in fine spre. a e-vitá cate tote insinuatiuni si agitaţiuni machiavelistece d'in partea conservativi-loru celeru rafinaţi, — romanii chiar in contra unei óresi-care simpatie se reţinu­ră — dóra inca prè multu — de la ace­

sta partita, in catu •— dupa cum scimu

noi — abiè trei — patru deputaţi roma-; ni urmară a cerceta cluburile ei si a vo ­ta cu ea in unele Jntrebari .politece. Pri-yimu acésta xetinere a romaniloru de la acésta partita de unu sacrificiu adusu loialitatei romane. .... . ;,

De altmintre acesta, partita — deşi opusetiunale in discursurile ei paliamen-tarie, in,fapta inse a votatu in Gestiunile politece cele mari — totu cuçentrulu.qa?-se i r adecă cu partifa lui J .̂şak. — .

Despre s t â n g a estrema n'ayemu ce face vorba ; pentru. cà. aceea. e. >cu- totulu neînsemnata; .dar ea, nici çà ^i-a pţţtţţţu-' afl4 pana aqum intre romani' ryte-u^u partisanu. — M . ;: ... - .*-

Cu partit'a dreptei,, alţii Appcfnyi,. adeça^a ponseryatiyilQr# yee;hi, (Ö-ariato-cratiei trecute,, se r ;'ntielege. «à roma-nü d'in capulu- locului n' a,veau^,çs iöeepe^; o data, pentru cà bietulu Romanu -H dupa; principiele acestei partite, —, n'ar ayé ce conserva, de catu dóra miseri.'a-&a seCu*. laria,' croita si .şufiţienuta, cluar -nrjn ^e^Ţ stft partita séu ; çasta, a, tiuţei j-iva, eé} djţca, cu alte cuvinte: penjtjcu <ch; oonseryartiBV mulu acestei partite pentru noi e id«ift-r ticu cu mórtea natiunale; — ér mai.in-; colo, pentru cà.e l u w u publicai cumca/ acésta partita încorda naţiunea magiara ; pentru concesiuni politece mari si eşenr tiali fatia cu Austri'a, cu Imperiulu, apoi ca recompensatiune séu ecivaientu pentru sacrificarea de drepturi politice, apromite a dá pse4a,],magarismului pe ; natiunali-tatile, îtein^fiare. ; &ç\ va fi la I9QU a observa, cà scimu prè bine, si credem, cà

totu asiè de bine o precepu acést'a si

magiarii cei intielepti si adeverati patri­

oţi, cumca aristocratl'a vechia conserva­

nt

WHSIORA. Meűitaíiuiii de domineca. Mwlte-su necazurile drepti lorul Qr i în catro privimu, totu necazuri peste

necasuri si vaietari peste vaietari .vedemu si audimu. Nu sciu ce nepastia ciudata s'a incui-batu intre omeni, càci d'in di in dî se totu la-tiesöe bdl 'á , generala — asiá dicandu — nu ceea a lipsei — d e b a n i , de-dra-ce cu acést'a am avuţii tempu si ocasiune de a ne dedá, ci bdl'a generala si européna — a d o r e r e i de c a p u !

Da, in tdta Europa vedemu cà domnesce acésta bdl'a cerbicdsa. Asià pre I tal ia o ddre capulu d e — Veneţia, pre jupanuluBismark de Schleswig-Holstein si ce sciu mai de ce? — pre .Franc i ' a o dore capulu de nitica s a r d i n i a si pe langa dorerile de capu ce i-a causatu bdl'a americana patimindu de frigurile galbine m e s s i c a n e , totuşi nu se indestulesce cu atate-a ci o mai ddre capulu si de — vinulu infocatu de la Rinu, — apoi biét 'a Spania inca are de­stule spargeri de capu cu căuşele sale interne, totuşi nu s'a saturatu de aceste spargeri de capu ci a mai spartu si ru ina tu cetatea Valpa­raiso, careu inse i-a datu de capu, càci i-a cau­satu atate necazuri, catu acun'a nu mai scie •— unde i sta capulu? Apoi pre muscalu inca

de mul tu Iu ddre capulu sê esecute testamen-tulu lui Pe t ru celu mare pr in infiintiarea: „ u n e i t u r m e si u n u p a s t o r i u " a pansla­vismului, — dar precum scimu muscalulu e si cam — l u n a t e c u , càci demultu-si totu sparge capulu cum sê pdta odată cânta: „veciniaia pomenia" bolnavului europénu — imperiului ottomanu séu s e m i l u n e i . Si asiá in tete păr­ţile vedemu diferitu bólé si doreri de capu. Adi Europa e asiá dicandu unu spitalu grandi-osu, dar inca ce va mai fi — dupa bătaia?! — Sê nu uitàmu inse R o m â n i a , o! pe ea nici

capulu n'o mai dore acum, ea dóra e sengur 'a

jesceptiune, càci acum si-a ajunsu scopulu, i-s'a

implinitu dorinti 'a ca sê aiba si ea — c a p u ,

asiá dar pana acuma inca n'a dorut 'o capulu

càci a fostu f a r a d e c a p u , carea impregiurare

inse a causatu destule spargeri de capu mai

multoru diplomaţi, cari odată cu capulu n'au potutu precepe intemplarea straordinaria cà o biéta tiéra ca România sê se póta guverna trei luni de dile fara de capu, fara de domnitoriu, si d'ace'a totuşi trebile tierei sê curgă atatu de bine, catu toti sunt constrinsi a mărturisi , cumca romanii acei-a, dieu ; totuşi — s u n t o m e n i cu c a p u , si inca cu capu s a n e t o s u !

Si intre atate bdle si nevoi, intre pregă­tirile grozave de bătaia, mai vedemu inca o esceptiune in marele oraculu incoronatu d'in Paris, carele pare cà despre tote aceste doreri nepaciuitóre — n'ar sei nemica (?!), càci pana alţii se sbuciuma si se frementa, densulu siede pe pace, si se ocupa cu actele si monumintele

mucedite de pr in tempuri le antice, si, precum scriu cei bine informaţi, in presinte densulu nu face alta, decatu cà mananca, bea, dórme si odihnesce, apoi candu pe langa aceste o c u p a -t i u n i , mai are t e m p u l i b e r u , se afunda in cabînetulu seu in t re cărţile mucedite si scrie: „Viéti'a lui Iu l iu Cesare." — Tomulu alu doile a aparutu in dilele aceste-a, germanesce inca a esitu totu de odată cu celu originalu francesu, — romanesce inca va aparé — ó r e c a n d u , eu inse nu voiescu sê promitu nime-

nui cà a buna séma vom avé acestu opu insem-

natu, ce trase atenţiunea lumei civilitate, neci voiescu sê asecuru pre cine-va cà lumea civi-

lisata tóta va traduce „ Viéti'a lui Iul iu Ccsare, "

càci dieu usioru se póte intemplà, cà pe langa

tote promisiunile date d'in acestu opu insem-

natu nu lu vom ayé tradusu, si atunci gurele

reutatióse numai ce vor dice ca romanii — nu

se numera si nu voiescu sê se tiena de „lumea

civilisata," apoi dieu aceea nu mi-ar pré placé,

càci atunci i-ar veni cuiva in capu sê dica

cumca romanii sunt atatu de selbateci, cà:

„manca si omeni," — ceea ce ar si aflá eredie-

tori destui, de-óra-ce sunt mulţi binevoitori, cari credu si mai selbatece- lucruri de catu aceste.

Asiá dara înainte protestezu solemnel-minte, cà daca nici nu se va traduce „Iuliu Cesaru" in romanesce, sê nu ne eschida d'in cerculu popdreloru civilisate. Publiculu romanu are destule necasuri pe capu, nu-i mai trebuie lui cârti, càci e invetiatu romanulu catu d'in

fie-care ai poté face „popa" si „fiscalasiu? si a patitu. elu atate, .catu nu-i mai . t rebu ie pre nimene ca sê-i d e s c h i d ă o c h i i , ,fie-care vede ;

prè bine cà: „nimica nu merge spre bine." Apoi Cate si mai cate are sê platésca (daca ar avé cu ce), ce sê mai dee elu bani si pe „Iul iu Cesaru," care bataru de ar fi vre-unu domnu mare de la care ai poté asceptá ce-va ajutoriu, dar' cum sê pletésca pen t ru unulu care . de multu — a moritu. Mai bine sê siéda acolo in lumea ceea lai ta pe pace si se se ' rdgë pent ru pacea, bunăstarea celoru vii si pent ru rodirea câmpului, càci i vom mult iami frumosu — daca ne vom intalni candu-va.

Eca dieu, bine cà mi-a venitu in minte! Domnulu Iu l iu Cesaru ar face bine si

ne-aru deoblegá forte, daca ni-ar poté spune avé-vomu óre bataru s e c e r i s i u bunu , daca ne-a stricatu frigulu tóté pómele si verdefiurile, folositóre (càci sunt mul te verdetiuri de cari n'avemu lipsa) ca sê scimu, càci numai de la grâu mai asceptamu vre-o usiorare, cà dóra dóra vom avé bucate mul te apoi atunci ne-am abona si noi la „gazeturi" séu „novini" ca sê ni scrie domnii redactori cà va fi bătaia — pana vom vinde bucatele cu pretiu, apoi dupa aceea sê scrie ce li place, numai pe noi sê ne lase in pace si sê nu ne totu neodihnésca cu provocări la prenumerat iune. Dieu, si redac­torii acei-a, nu facu bine cà nu combinéza mai bine lucruri le despre cari vréu sê scrîe. E u daca asi fi redactoru (intre noi disu, inse sê me ferésca Ddieu!) apoi înainte asi invetiá

X HUH a

dftaà*. läüpr&Atttfetl igetf^hí'af "VÍBéfiísi* vitatear^agiarismtiiur^^Tîa^Cïïïa'^'a priïï acést'a ar crede a inaintá intr' adeveru fericirea patriei si posperitatea si înflori­rea poporului magiaru; nu, nici de catu; ci — pentru ca prin acea eschisîvitate magiara sê impedece cultur'a si desvol-tarea popóreloru nemagiare, va sê dica: cultur'a si desvoltarea maioritatei tierei; ér apoi prinnecultur !asiktorbi'aacestor'a sê impedece progresiilù poporului ma­giaru, sê infrene tendintiele politece libe­rali ale natiunei magiare si respeptive ale tierei. Una maniera: acést'a pre catu île fina pre atat'a de pericülósa, pre Care inse tóta istori'a trecutului mai próspetu o dà pre fatia.

Pre catu scimu noi, acestei partite s'a afilàtu, séu celu putmú' in caşuri spe­ciali s'a incercatûusê" Fàc^lir^selitï pentru ea unú unicu deputatu romanu, fai­mosul^ faimosiloru, diu . . . ., insëcunu-mele n'avem acl d'a face.

De altmintrelea trebe sê observàmu in interesirlu àdëverului, cà insu-si regi-ipulu ungurèscu — pre catu scimu noi — nici odatà n'a dechiárat'o partit'a drep­tei, séu a contelui Ápponyi, de — par­tit'a sa, a regimului; ' $i*.' — tinemu, cà reservla adéstfa a^átu' jprè intielépta. — Ea insà-si acésta partita^jnai nici odata ri'a renias» mortisia, consecinţe, pe langa •sîre-uny! programú politicu, ci dupa cc si'-à, façtrtù rmenibrii' ei' esercitielé sale rie-. tDrice brilante, m cele d'in urmà ovediu-rtam w l i m x È r î s n ,,Ap]p(nrp*-n?n~tötg"'if5-" taiidu pentrü Deák si deÉâdu'siîmaMle cu acest'a.

cHrï partea ce Jiiiru1uí''d1efeÍ fséu a partitei lui Deák — pi'éCum^ sî'nfài sus obser-varamu —-* pe^si . ^ g i u | | in^privinti'a natiunalitatéMiostrèy %eu jfmtinu ce-vasj, sperantie mai magulitóre, — chiar numai şi numai d'in necesitate séu — a-sié dicendu — oportunitate politica, i se alătura in cele, mai multe* si mai impor­tanti, cestiuni politece — acestei partite. Uniculu diu Vladu — ce e dreptu — luà la desbaterea adresei d'intaia opusetiurie pre catu de originaria, pre atat'a de di-feritóre de tote cele lalte; dar opusetiu-nale regimului n'am poté-o dice nici chiar aceea.

i : , - . In -fi4e »;avemju sê. amintimu, aici si in :privint#a, partitei lui Deak, cumca. re .̂ gimulu lui Mailáth si Sennyei pe .adésí'aí nici candu n/a. de chiar at'o: i » pubEcu de. contrar ia séu opusetiunaţle; d'in con­tra de comunu i vediuramu. chiar pe ó* menii si membrii; regimului eu Bartal in frunte — votanduisi lucraa'durimpreuna^ si acel'a, carele ár cutesá a infera acesta partita de n e l o i a l e , credemu cà ar fi demintitu cu tóta energi'a chiar prin re­giuni.

Eca-vi portàrea politeca a romani­loru la diet'a d'in Pesta, si — căuşele ei.

Acum deci sê vedemu: ce va fi, séu ce pote sê fife -.aecâujtătu&igimulu ungu­rescu de la deputaţii romani, daca elu fatia, cu astfelu de portare, care e inve-derata si;nu pote se nu-i fie; conoscutasi. lui, afla cu cale a li face imputaţi uni si a li trage loialitatea la indoiéla?

Nu ni potémuintipuí, de catu dóua: séu cà regimulu ar fi asteptatu, ca roma­nii ca nepăsători de sine, uitandu-si pla-gele cele afunde si doreróse; ce "li Be in-fipsera, sê se fie apucatu ei de- capülu loru ä forrná regimului, dloru de Síailáth si Sennyei — o partita in dieta; sé« eh)

doniniloru ..acestor'a li vine la goçotéla, precum li-a venitu acesţ'amaimultoru.

iltiátri antecesori- a-idoru, à se apuca 'de nóDsr a n è descrie" catude 1 reu h-^; 3àca nu d'in alta cáúsa, iheái cà sê-si'légitimé portar ea de. pană acum, si —.dóra si eea mai de parte fiatia cu noi si pretensiunile nóstre. : t r - . - ' '• .

' Romanii cei traşi impinsi, romanii cei trecuţi cu vederea, cei asupriţi si negri-gîti chiar de catra ' regimulu ungurescu, — ei sè se faca unelte, órbe ale acestui regimu,— ei şese fie apucatu de cer-va, de. ce fratii magiari cei favoriţi.si linguşiţi, pafta äcum celu putinii cu tóta resölutiu-riea si constänti'a refusara a se apucá??

Se póté o pretensiune mainentême-iata, mai curiósa, casé nu dicemu — mai nedréptaj —- Romanii, copiii ne consider ati, sê se lapede de sine, sê se espuna odiu-lui comunu, sê se sacrifice interesului parintilorù putinn ingrigitori, pre candu copiii proprii ai acestor'a, copiii loru cei desmerdati si duduiţi — nu vor a sei ne­mien de acést'a!: :

Dar •— „romanii sunt loiali," —- ni se dice. Da, asiè e; romanii sunt loiali, forte loiali: au documentat'o acést'a de

' nenuinerate óri, in bele inai eclatante: moduri. Inse noi suntemu convinşi, cà

I chiär dupa informatiutiilW si reporturile domniloru de Mailáth si de Sennyei ca-1a*a Monarcu, connaţiunalii loru, fratii magiari, sunt si mai; loiali, ; sunt cei mai loiali in tóta Monarci'a.

Loialitatea romanului, adeca re-speptulu lui de lege si de tronu, intr'ade-veru e mare, e forte mare; acést'a o scie tóta lumea; dar — sê ni fie iertatu á ob­serva cà ori cata e loialitatea nóstra de mare, totuşi âcei-a tare se însiéla, cari credu séu supunu, cumca ea, fatia cu ori care regimu, e nemărginita si necondi-tiunata, e órba. Ea, loialitatea nóstra, •fatia cu veri care regimu, -— am cutesá a dice — si cu vëri care lege, si-are marginile sale acolo, unde prin politec'a regimului, séu despusetiunea Ïegei, se pretinde de la noi, ça npi insi-ne sê ni incuviintiàmu si sustinemu degradarea,

''ruşinea natiunale; moi insi-ué ;sê ni deri-màmu esistinti'a, si sê ni sapànul grop'a natiunale.

Noi romanii, dupa tristele spèriintie ce le facuramu de secuii, darmaivert'osft de la 1848 in cóce, chiar d'in serntiulu adeverátei nóstre loialităţi,, cáütá sê de-stmgemu agéru si scrupulosu mtr.e tronu , si regimu ; intre intereselesi tendintiele naturali ,si permaninti ale acelui^ si cele prè. adesu precumpenitórie partèculari aie abêstui-a. " 0 '. :

Monarcttlu si dinasti'a l u i - r e lucru naturale, logicu, evidinte, e à a r e per-manintele interesu, de a ferici tóté popó­rele imperiului, si cu preferintia de a conservaşi multiumí popórele cele pu­rurea credíncióse, intre cari se numera si romanii. Dar aceßt'a d'in o suta si un'a ;de c a u s e . n ' a m póté-o dice despre fie­care regimu alu* Maiestatei Sale; — ré­giméié mai sunt influintiate si conduse si de'propriété salé interese de casta, de natiunalitate, de confesiune etc., cari apoi dóra si fora voi'a loru, le facu pro-cupate, si — firesce si nedrepte. — A-junge a provoca In' kcésfá privintia la judecata generale d'in Ungari'a àSupra lui Bach, Schmerling s. a.

Romanulu scie pè bine, "catu deto-resce elu gratiei Maiestatei sale; elu scie; cà daca pana acum i-a surisiţ : adese cate o radia de sperantia natiunale, aceea

totétde tm'a a provenitu de a dreptulu de là monarcu.

D'in aceste cause, pre candu noi de multe ori chiar d'in impulsulu si intere-sulu loialitatei nóstre cauta sê refusàmu solidaritatea órba cu cutare regimu; de alta parte, in catu se tine de misieletatea situatiunei nóstre natiunali presinti, ér in sentiulu loialitatei nóstre o spunemu domniloru de Mailáth si Sennyei cu tóta francheti'a si fora veri ce sfiél'a, cà nici candu nu va succede cui-va a ne oapa-

citá séu a ne face sê credemu, cumëa — Maiestatea Sa ni-a stersu caus'a natiuná--

litatei d'in cuventulu de tronu, d'in piô-gramulu regimului, — MSa a voitú, ca comitatele romane sê fie conduse si re-presentate prin neromani, si cà Carasiulu pana ádi sê nu-si aiba condueatorittlu si reprèséritatele seu natiunale, — MSa - a ordinatu destituirea amploiatiloru si nb-tariloru romani d'in posturi, — MSa nu ni dà referinti romani la Cancelarija au­lica, ' consiliulu regiu si tabla regia, -7-MSa mistifica si nu perniite a se esecutá altissimele ordinatiuni; ér in Garaski decisiuiiea congregatiunei generali d'in 1861 in privinti'a limbei, — MSa ni-a ordinatu necagirea candidatiloru si alega-toriloru prin organele publice, r-r MSa lasa betele scólele nóstre si pe beţii in-vetiatorii noştri préda in manile- - - * -.

'J Nu! Acestea le tiriemu si le vom ti­ne pururea de — faptele séu omisiunile regimului, — si vom susţine totu de un'a, cumca ele sunt atentate in contra loiali­tatei si patriotismului nostru. —

Eca asiè stàmu noi adi cu regimulu ungurescu. ^

Si conţii Forgách si Zichy s'au totu plânsu, cànu tinemu destulu cu' ei. Au a-yutu cuventu. Dar sciţi — ce a fostu caus'a? — Pentru cà ei n'au tinutu, celu putinu n'au tinutu cum- sè cadeá cu noi. — Eca-vi chiei'a pusetiunei nóstre!

Réspingemu ori-ce Învinuiri invinui-toriloru, si apelàmu cu tóta liniscea la judecaţ'a publica.

( f ) Pesta, 7 juniu . E r i dupa médiadi sa adunatu in sal'a dietala toti presiedintii s i r é -ferintii comisiuniloru dietale spre a se consulta in, privinti 'a stabilirei ordului siedintieloru a diferiteloru comisiuni.

Mai nainte de tote conferinti'a a decisu, cà — de-óra-ce c o m i s i u n e a c a u s e l p r v i co­m u n e e ocupata de agendele sale mai in vre-o

pana candu asi fi intieleptu ca Solomonu care porta nor i i , : si asiá asi invetiá de aduncu, cà si fiorii n 'ar mai asculta - de Solomonu, ci.'dé mine, apoi i-asi porta pe ici," pe colé, in ca t r 'o :

asi voi eu, adeca, p e o l d c l e biet i loru ; p lugari , si asi lasá sê rodésoa campilinle cùni nu s'a mai „pameni tu , . sê fie bels iugu" in tie'ra; apoi

a i u u t i ui'gg» upau ^'mtth~'gwăm^Htl£ s jar iá pe j i d o v i cit y* fi feataia,'^frî i po i inda t a i a$ si g r ăb i sê cumpere si noi am avé bani, —? catu de bine ar fi! — Ei, dar daca n 'ar fi b a * tă ia? . . . atunci dieu j idovulu ar fi insielatu,

• t

, Bine cà, yeni vorb'a despre oras iu , , càci mi aducu si eu a minte cà sum in Pesta, si in Pesta. sunt. si romani, si. intre romani s.unt ceta-tieni, diregatori , deputaţi si jur iş t i , asiá dara voi amint i cà tenerimea romana inca voiesce se deie unu maialu in vér'a ace'st'a, care inse acum cu g reu se. va intemplá in m a i u , deci pote cà va fi j u n i a l u séu j u l i a l u ceeaoeinse nu face nimicu, càci lucrulu de căpetenia e ca sê fie -—• j o y i a l u , carea i n c a a b u n a séma va fi daca „ya sta b ine" statulu nostru —• b a n a l u .

Asia: dieu, sê ne petrecemu pana potemu, . c e e a ce n 'ar fi frumosu si numai n e ; càci si-asiá: „multe sunt necasurife dreptiloru."

In dilele trecute ne superà frigulu ne mai auditu, precum se scrie d'in tote părţi le, omenii se. vaită, cà a stricatu frigulu cucuruzulu

aftiu luá pecate pe sufletu . . ei, dar nu face; ntmicu, càci grhrea jidovului ar fi cum sê se res-i

buhe asupra nóstra, si apoi ce insielare e aceea,

candu i remane omului haţqţbarele pl ine de séô pe moldovenesce, nanüsioiulu,, caftpfele bucate . ; ^ á - Í : § ^ Í s^^ÉÎèca àû k i « h | Ü i I % 4 | u n & I ^ M M J » ^ ! ! * » inse plăcinte? Asiá dara am fl — quitt! de nicaire nu audu vaitandu-se cà-s'ar fi facutu

dauna si — in l u da ie , a buna séma acestor'a li umbla bine si mai alesuv*—ci'u turtele 'golfe-totu déuna amu aflaţii cà sunt in abundantia.

' •"* 'V' ' ii* <~ ' ' V

Nätural ishi fiú n i feáplica caus'a: de celudaie le si ciuturele totu de acestu soiu sunt mai favo­rite de natura, deci neci eu nu potu spune ácéstu míster iu o b s c u r u (séu balladicu, dupa opiniunea unu i çriticastru renumitu), atat'a inse* potff spuné", cà' ast'a se intemplá si intre ómeni, de óra-ce adese-ori. vedemu cà multe capete mari ca ludai'a umilindu-se totu ca acést'a pana la pamentu — „se au forte bine" si sun t favoriţi in ori ce tempu, fie frigu séu căldura »e mareseti si se ingrasia; apoi si aceea scimu

Védi aSiá ar t rebui sê !fa*èa': domnii re­dactori, ei inse spunu cà va Ji bătaia candu n 'are omulu bucate sê vinda . . . . . Denjçpje. r e u d'in tote păr ţ i le si d'in toW' ïa tu ruVV

Adeveru, adeveru dice voue, . cà.n'aveti ce sê rideti de acésta naivitate a poporului ro­manu, càci acea ópiniune ' a Sa-é basata pè esperinti 'a adeverului, si daca am luá la analişa^ acele cugetări simple, multe 1 ' ídeVeturí ' potc-róse, ma póté si — doreróse, amu aflá in ele.

Sapienţi sat . . . adeea: S é p a p a n a e sc i l a s a t u , càci daca esci la orasiu apoi poti t ra i domnesce, càci sunt aci alţii destui cari ti sépa gróp'a inainte de ai mori Sapienţi eatt

cà multe capete anumite inca se naltia ca ciu­turele gole — pe spatele altor'a.

Póftímu, -acést'a 'incà : ;e b gaci tùra , 1 pentru a ca re t a deslegare inse n t i p t i n u ' n i c i unu pre­miu, dar nioï.cà promitu publicarea zeloşiloru deslegatori pr in foi, de óra^ce cumca —~ U invi-diézu sortea. •

Dupa frigulu grozavu inse ceriulu s'a impacatu cu omenimea, càci acum'a éra-si süride sórele cu amicétia, numai intre óníeni nu s'a realisatù inca pacea mul tu dorita, cî toţii se înarmez* uau lu contra alţui-a ăi ore pafta «andu totu"asiá? . . !?

Dar sê nu cugetu atâta la timpu, càci

veti cugeta cumca n'am altu objectu de medi-

tatu, pe candii dieu, mai cu dreptu cuventu

potu dice cà n ' a m u t e m p ü ea sê-mi facu medi-

tatiunilc . despre cele multe o b j e c t e , ce se.

ivescu in totu minutulu .

Éca si in presinte intra óre cine si mi

aduce o invitatrune la emulatiunea — cailoru,

la emulat iunea luntrasi loru séu asiá numit 'a

regatta, apoi astadi suminvi ta tu s i la unu oon-

certu privatu in care vor emùla. mai mulţ i artişti — diletanţi, dar' in man 'a .mea e „Con­cordia" in carea inca vedu o emulatiune inte­resanta intre Pascutiu si unu óre cate domnu s. b . —• Ambîr domni emuléza, cumca care e mai competiûte de à recomèrida sí á se reco-mendá de membru in societatea li teraria d'in Bucuresci? d'in carea inse cu greu poti intie­lege ce ar t rebui se se intieléga, c i .mai multu-vedemu cà si unu lu si al tulu — e grozavu! —

Apoi acésta emulatiune paremi-se de-aci -'ncolo va fi inca-mai interesanta, càci diu Pascutiu iprovdca s e r i o ş i i (!) pre diu s. b., ca sê-i puna o întrebare g r a m a t i c a l a (!) si apoi dsa va pune celui-a laltu domnu, pen t ru ca: „sê se cunósca m a i d e a p r ó p e si sê se véda i n c a t u sunt ó m e n i d e l i t e r e ? " — Interesanta ' lupta iva fi dieu aceea, dar atat 'a potu spune cà daoa vom mesura „ o m e n i i d e s p e c i a l i t a t e " si demni de a merge la Bucuresci, apoi atunci ori si care scolaru care a invetiatu g r a m a t i c ' a pote pret inde ca sê fie alesu "in acea e r u d i t a societate si cu totu dreptulu (?), celu put ienu to-ţu, cu ace_lu. dreptu cum cutare si cutare pote (?) a p r e h e n d i penjru ca nu l'a chiamatu si p r e densulu acolo la Bucuresci.

E u daca asiu fi provocatu, apoi nu asiu pune dlui Pascutiu nici o întrebare gramaticala, ci l'asi întreba ceea ce dóra nu scie nime sê deslege,. adeca sê-mi spună cum e mai bine scrisu; P a s c u t i u séu P e s c u t i u ? càci ambele aceste-a le vedemu scrise totu de aceea-si per­sona. — Apoi daca nu mi-ar deslegá, eu asi învinge, altcumu cu dsa precum dice in „Con­cordia" — nu va gatá nime. : • .

Dieu, critice tempuri mai traimu, d'in afara ne amenintia batai'a, d'in l an t ru era lup­tele limbistice. — Adeveru, adeveru v; dieu vóua: multe sunt necasuriie drept i loru!

Sê stàmu str imbu si sê judecamu dreptu , —̂ lumea t rebuie sê se intórca si pe partea

ceea lalta, càei. mai mul te nu potemu suferi! Cassiu.

cate-va dile, si asiá ca n u cum-va membrii a-cestci-a se nu pdta partecipá la consultările ce­loru laite comisiiini — sê nu se tiena alta sie-dintia de comisiimi pana loi 'a venitdre in 14 1. c. Acele comisiuni inse cari si-au defiptu de-giá terminu de coadunare, sê-si ticna siedinti'a anuntiata.

I n privi n ti'a ordului siedintieloru conie-rinti 'a a decisu, ca de aci in colo ord. tienerei siedintielcru comisîunalc se vadefigo prin pre-siedinti — séu in lips'a dre carui-a d'in acesti-a pr in r^eferihti Dominee'a pe fie-care septemana inainte, — si acestu ordu se vacspune in sal'» dietei spre sciinti'a deputati loru.

Precum se vorbesce, comisiunea emisa in privinti 'a daunei suferite de tiéra, si-a gatatu proiectulu respectivu, care desbaţendu-se in di-lele aceste-a si pr in comisiunea intereseloru materiale, se va aşterne numai de catu dietei, p i t e : i n siedinti'a plenaria de Sambeta.

• C o m i s i u n e a i n s t i t u t é l o r u p u b l i c e si-a impart i tu agendele sale in patru subcomi-siuni, cari desclinitu vor face proiecte in pr i vinti 'a institutéloru incredintiate loru.

Si adecă precum urm'éza: I. A c a d e m i ' a (scientifica magiara.) I I . L u d o v i c e u l u . In acésta subcomisiu-

ne d'intre romani suntu dnii Sig. Borlea si Antonu Mocioni, apoi si Pâpp Simon d'in Mar-laatî'a, daca se rijai numera cu romanii.

I I I . T e a t r u l u n a t i u n a l u (magiaru) d'in P e s t a si Clugiu.

I V . M u s e u l u n a t i u n a l u ( to tumagiaru) d'in Pesta (Ce se dicea alta data regnicolaru. Redl) si-Clusin.

: Precum am intielesu romanii cu ocasiu-nca binevenita si-voru esprime păreri le loru in privinti 'a acestoru i n s t i t u t e d e t i é r a si d'in pun tu .de vedere natiunalu.

Subcomisiunea eauselorţi natiunale s'a a-duriatu èri nainte d. m. spre a se consulta in privinti 'a proiectului causcloru natiunale. — Mai nainte s'a desbatutu principiulu funda-măntalu a proiectului: d'in 1861, — conformu carui-a: 1. Toti locuitorii tierei, fie de ori-co limba, forméza o sengura n a ţ i u n e p o l i t i c a conformu conceptului ^storicu a statului ma­giaru. 2. Ca fdte1 natinnalitatile d'in t iéra: ma­giari^ slavii, romanii, nèmtii, serbii, ruteni i si a. flwnt egalit îndreptăţite, cari si-potu efeptui a s e c u r a r e a i n t e r e s e l o r u l o r u n a t i u n a l e intre marginile unitatei tierei pe bas'a l i b e r ­t a t é i i n d i v i d u a l e — f a r a n i c i o i n i p e d e -c a r e . (O! gratia!) Risum tencatis.

I n privinti 'a acestoru principie apoi s'a facutu fi proiecte cari s'au desbatutu eri. 1. Poftesce ca individulu pana la acea margine de dreptu sê se restrega (?), unde se collidéza (?) dreptulu de statu si posibilitatea de guver­nare. Celu 2-le 3-le d'in contra poftesce ca cestiuneanalitatiloru nu numai pe bas'a indi­viduala, ci d'in puntulu de vedere alu natiu­nalitati loru sê se deslege si se nu fie restrinsa natiunalîtatea numai la scdla si biserica, ci sê i-se deschidă terenu legalu in administratiunea si legislatiunea tierei. — Ddra nici ca e de lipsa sc spunu ca majoritatea a primi tu proiec­tulu basatu pe principiulu celui d'in 1861. — Apoi daca odată cu capulu nu voiesce dict'a ca sê deslege cestiunea natiunalitati loru, de co si orbesce lumea cu emiterea comisiunei pentru cestiunea nat iunal i ta t i loru? — libertatea indi­viduala si asiá o prescrisa de (prevediuta in) dreptulu civilu, in privinti 'a carei'a e alésa o alta comisiune?

Fapte le vorbescu, — promisiunile sunt pentru copii, ér nu pentru dmcnil

BUCOVINA 1 jun iu 1966.

Cam asiá t o t u b i n e l e a j u n g e d e l a „ V i e n a " la noi — tardiu, precum si stimat'a „Albina" chiar acum la Busalîi o primiramu pe-aice la tiéra, măcar cà ea aparù inca la — Pasci.Dice cà de la vietăţi fára minte, si numai cu ins-tintu ar poté omulu multe invetiá, daca-i ru­şine a invetiá de la Domnedieu: ca „Albina" nu se grabl la noi, dre nu e ca se precepemu si noi, cà la — reu sê nu te pre tragi? (Nu, die càci „Albina" se născu tocm'a pent ru a sbici nele multe, deci causa sê se tragă la ele, sê se apropia, ca sê le pdta cundsce. Red . ) Cu draga inima salutàmu inticlépt 'a „muscutia" ; asiá, cum cu mul ta dorire si doriamu, ca sê vedemu odată in centrulu monarchiei unu Or­gana alu nostru. Salutàmu dicù, si ne bucu-ràmu de aparerea acestei foi: dara bucura se­va dre si ea de noi? — De mul tu e in lume

p r i i n a v é r a j si a l b i n e l e asisdere de mul te se bucura de consecintiele prîmavecei pe 'n multe locuri umplandu „chiliutiele" faguriloru cu mai multe séu mai putiene dovedi — dulci pentru u r m a ş i si v i i t o r u l , cumca ele um-blandu pc'n lume, primavéra au gasitu Bine-ar fia, daca ia „celula" cu culegatiunea d'in Bu­covina, nu vor afla urmaşii noştri fluidu culesu mai multu de pe — pelinu.

L a noi este materia despre tdte a scrie; uumai deopre niai nemica bunu. Căuşele be-s e r i c e i sunt de tot deploravere; „beseric'a" la noi semăna cà e Episcopulu cu secretariulu seu celu de relege si natiunalitate eterogena, éra eparchiotii cà sunt — cá argaţii loru, séu dacà c mai nünecitu, asii , apoi eparchi'a e unu l u c r u pentru ei, — »res" — o posesiune care de aceea esiste,pentru cà ei sunt d o m n i ; c lerulu? unu. ce-va, intre EpÏ3copu si diece9a, care nu şeii cum sê-lu botezi, cei sê aiba ade-veratulu nume. Pdte cà cu tempu, aflandu „Albina" ce flori sunt aceste-a, aflá-le-va ea sengura si numirea meritata, fara ca sê ne mai batemu noi capulu cu cercetarea ei.

S c d l e l e ? aceste-a asiá se afla, si asiá prosperédia, cura e in regula cà se afla si pros-perédia tdte institutele incepatdre. Imvetiatorii sunt jun i , dara in regula buni, éra poporulu bunu, numai in regula inca neprecepatoriu ce va sê dica s c d l a , ce bine e, ca scdl'a sê-i a-duca. Rcu inse catat'a de-ocamdata si dupa mintea lui cea nedesvoltata (?) incà vede, cà pent ru p a l a t u r i si l e f e grdsc ai grase e tc : etc. au lasatu bunii si părinţi i lui avere, éra pentru seoli, beserici si case parochiale ba; care aceste elu — poporulu —' ori senguru ori intr 'o concurintia impoveratdre cu fondulu relegiiinariu debe sê si le faca. C u m inse ar t rebui sé fie şcolile, ca măcar cândva se uite poporulu aceste greutăţi , cu care elu ici colé cate o scolutia fundédia, si cîne de acést'a se 'ngrigesce; ce amdre aréta aeel 'a „cine" catra ingrigirea acést'a, si ce talentu are intru afla­rea si intrebuiutiarea medildeeloru spre pros-perarea scdleloru? si aeést'a afla-o-va ddra „Albina" in curendu. .

Viétia nóstra civila si sociala, politica si natiunala amesuratu insusitatiloru tierei nós­t re cu steinm'a „Zimbrului" — si aceste tdte vor striga curendu asiá de audiveru, in catu, de si nu pdte toc'ma la „Viena" ; dara p u n a ' n biuroulu redactiunoi „Albinei" cu buna séma se va audi, macaru sô tacu eu si o suta, si o mie cu mine.

ţ P u b l i u p l u g a r i u l u .

R o m â n i a . Bucuresci 7 juniu. Au sositu depesie

ainenintiatórie. Ministrulu de finantie Ionu Brateanu a tienutu cuventare pa­triotica. Camer'a a votatu creditu straor-dinariu de 3 6 de milióne, cu emissiunea de hârtie. Principele Carolu a inspetiu-natu trupele, cari au sê plece catra Du­năre. Cea lalta parte a armatei pleca ma­ne la aceeaşi destinatiune.

Bncnresei 7 juniu (sér'a). Se afirma cà armat'a turcésca ar fi trecuţii astadi Dunărea, si s'ar fi intemplatu atacu. Trupele romane d'in Bucuresci se trimi-r

sera in contr'a Turciloru. Principele Ca­rolu primesce comand'a suprema, si pleca mane la armata. Guvernulu cere de la camera imprumutu de 30 de milióne cu curau fortiatu, pentru acoperirea lipse-loru armatei.

Prusii au si intratu in Holstein, cal-candu ei senguri conventiuhea de Gastein. Gablenz locuţienintele imperatescu, pro-testandu se retrase la Altoita, aici a con-centratu trupele austriace, cari sunt forte mice la numeru facia cu poterea Prusului in acele principate. Gablenz insciin-tiéza poporatiunii d'in Holstein cà ascépta instrucţiunea cabinetului imp. din Viena pentru despusetiunile ce le va luá. K forte probabile cà pre candu majoritatea ceti-toriloru noştri vori ceti aceste sire, tru­pele imperatescî voru fi in resbelu.

C O N F E D E R A T I U N E A N E M T I E S C A .

Gubernatorulu de Schleswig emise o proclamatiune catra locuitorii ducatu­lui, care — dupa cum ni o splica scirea telegrafica — aréta poporului, cà drep­turile de suveranu ale regelui ar fi peri­clitate. Interesele cele mai sânte ale tie-rii sunt la indoléla. Gubernatorulu dice cà are de la rege demandatiune ca şe scu-tésca drepturile aceste periclitate si prin urmare se afla silitu sê transpună trupe in Holstein. Provocandu-se la spiritulu paenieu alu locuitoriloru amintiesce cà Schleswig-ulu remane mai fara de trupe.

V A R I E T Ă Ţ I . = Pregătiri de resboju. D'in puntu

de vedere economieu comisiunea de controla in ministeriulu de resbelu se intielésa cu in-specţorulu generalu alu temnitieloru,ca, de-ora-ce necesitatea e asiá de urginta, arestaţii se li-fere o parte de montura pentru armata. De ne­cesităţile cele mai grabnice se tiene si o can­titate mare de papuci d'intre cari 300,000 pa-rechi sunt numai de catu do lipsa. De 'n causa cà liferarile aceste trebuescu realisatc celu multu pana in finea lui Iuniu, furera tdte comisiuni-le pentru montura provocate pr in telegrafii sê arete catu potu ele liferá pana la timpulu

hotaritu, pentru ca cantitantea restata sê se pdta

procura pe cale privata si cu pret iuri mai in­

alte. Pen t ru o pareche de papuci, ce se va li­

ferá pana in finea lui Iuniu se platesce 4 fl.

90 cr. v. a, éra mai tardiu dc tcrminulu acest'a

se va plaţ i cu 4 fl. 50 cr. — Presto totu se ré­cére çam unu milionu de parechi papuci, éra pretiulu loru este 4 % milidne. Firm'a „Pöschl" a primitu asupra-si sê li fere 400,000 parechi pana in finea lui diecembre. — Nc-am bucura forte, daca si industr ia l i romani ar avé parte de ocasiunea acést'a.

= Matasaria. Audimu cà in Pancota d'in anu in anu se cultiva mai multu niatasa-rî'a, dara se cam vaită intreprindietorii , cà nu au pre mare trecere cu produpteie — ghid-ccle ftuturileru. — Asemene ar póté face Romanii si in alte parti , càci fragarii cre­scu pretotindenc, éra instrucţiuni in asta p r i -vintia guvernulu a impartitu gratis, prin bro-siur'a lui Ghent i , tipărita in Buda.

= Consistoriulu apelatorialu s'au constituitu la Mîtropoli 'a ndstra romana de re­logea gr. resariteana cu observarea tuturoru fof-meloru legali. Presiedintele, precum se intielege de sine, este Escelenti 'a Sea D. Andre iu Baronu de Siagun 'a ; membrii lui suntu : Dni i Eppi , Procopiu Ivacicoviciu alu Aradului , si Ioann Popasu alu Caransebcsiului; d'in partea cleru­lui regulatu, adecă monachalu: Nicolau Popea Protosinghelu archiepiscopescu, si Mîronu Romanu Protosinghelu episcopescu d'in Aradu ; d'in partea clerului parochialu, Părinţ i i Proto­popi : Ioann Marcu alu Lugosiului , si Ioann Tiaranu alu Lipovei, si Parochii : Gcorgiu Va-silieviciu d'in Giul 'a, si Lazaru Tiapu d' inZor-lentiu mare ; in u rm. cá actuariu au functiu-natu Moise Lazaru Diaconu archiepiscopescu.

Audimu, cà Escelenti 'a Sea Par . A.rchie-pîscopu si Mitropolitu au inauguratu consti­tuirea Consistoriuluiapelatorialu la Mîtropoli 'a ndstra pr in o cuventare fdrte momentdsa.

Dupa finirea Consistoriului apelatorialu voru urmá consfătuirile archieresci asupr'a afa-ceriloru mai momentdse, care dupa institutiu-nile Biserîceindstre au a se pertractá în Sinodu anualii de Archierei . ( R T e l . Rom.*)

= Pant ru lipsele S. Păr in te contribui unu Tirolanu 30 fl. cu moto: „Unu fiiu incarcatu de detorli, părintelui seu celui si mai incarcatu."

Cursurile din 8 Juniu n. 1 óra d. m.

Imprumutele 4e «tatu: Cele cu 5°,'„ in val. auatr. • •

r , iontributiunali » n nóuf iu nrjintu

Cela in argintu d. lSfia (in 500 l'ranci). Cele natiunali cu f,«/, ( jan.) . . . . . . . '•..

„ nietalicé cu . ' i » , .

„ n v maiu—nov. - • • •

4 % . »% »

Ef«pt* d« lo t t rU: Sortile da statu din 1864

» t n 18601/jinceleintrejje n » n n ' / 6 separata • « » 4 a /o d"" 1854- •

r „ d in 1830, i / â

» bancei de eredetű n societ. vapor, dunărene eu 4*/o r imprum.princip.Eszterháij à40f l . » » n Salm * „ i , ti cont. Palffy à „ n „ rine. lCary d à „ » » cont. St . Qenou à „ „ „ princ. Windiscligrïte à SO „ ú „ oont. Waldsiein à „ „ „ Keglevich à 10

OMegatiunl deaaaxolnatóre de

Çele din Ungaria ,, Banatulu tem. • „ Bucov ina- • : •. „ Transilvania

Aotinnl : k bancei natiunali . . . . . . . .

„ de eredetű „ „ sconta „ anglo-austriaee

K societatei vapor, dunar • • • n » Lloydului •

A. drumului feratu de nord* • • „ „ statu • •

„ apusu (Elisabeth) „ »udu „ langa Tisa • „Leraberg-CiernoWitz

Bani: Galbenii Imperatesei» • • Napoleond'orl Fxiedricnid'oH Suverenii engl. Imperialii rusesci Argrntulu

bani marf.

4ii • 75 7 1 - 7 5 5 6 - 2 5 6*>- — Ú9- -5 t - 7 y &4-'>0 4 4 ; — Si» • — '

6 6 - 8 0 6 8 - 7 0 74 — 65-

19S — 98

7ă —

6 0 -6 8 . 8 5 L8-^

646 - -121 -20 510 —

62 — 40C- — 110 —

144ă 147-70

99-150-147 — "93-

6 - 4 4 10 -97 n-66 13-5S 11 05

1 3 6 - 6 0

4 7 - - -7 2 - - ' i 8 - 75 6 7 - -f.0 • 25 M — 5-Í-7Ü Í 4 - 5 6 4 0 . 6 0 29 • 50

68 -ao 75 — 66 -

124 • — •99-2» 78-

is-21-2 1 -

16- V

17-l i ­

es -60 61 — 5 8 - 7 Í 59 —

Ö48- --121-40 520 —

6 3 - 6 0 40'8-Í 2 U —

1450 147-90 ) 0 0 -T61- —

94- —

6 - 4 6 11 — 1 Í - 7 6 1 3 - 7 5 11 -10

130 —

B*?SpUn»«l. Dlui N. R. in T«mtaWw,- F i i ' a ti se trimite, dara prenumeratiunca la care provoci nu ni-a sositu.

Institutu de cura ortopedicii a m e d i c u l u i

H. R. de WeiL (mai nainte a mediciloru Lpiinser> si Füratenbérg),

Unter-Döbling (langa Viena) Herren-Gasse Nr. 26.

Pr in presiedintele institutului se ingrî-gesce mai vertosu do vindecarea i n c u r m a -r i l o r u si a desfigurariloru a corpului , 'a des-f o r m a r i i s i a a p r i n d e r i i d e d s e si d e g i u n t u r i , a s c u r t ă r i i si a sgàrcirii d e s t i n -d d n e (vène), a peririi si a paralisarii d e

m u s c i . A l e g e r e a d c m e d i c i c o n s i l i a r i

e s t e l i b e r a n c c o n d i ţ i o n a t a . Asia nu lipsesce invetiaceiloru o cura precauta, cscrÀ citii gimnasticalc, deprinderea in scimtie, limbi si musica. .

Convorbiri mai de aprdpc, consultatiuhi; programe, primirea in instr i tutu »o facu la Dr . de Weil , in Unter-Döbl ing, séu (in dilé de septemana) de la 1 2 — 1 dre incetaté, Michaelerplatz Nr . 4. etagiulu 3 l e -

O famill» 4« neţoti&torlti d'in Viena doreicesêcapetein viptuunu copilu r o m a n u

ou portare buna, pentru conditiuni moderate. Oopilalu

va poté cercetí scőlele renumite d'in Viena tţi se va

poté cultiva dupa placa. Informatiuni ik d'in bsna-

vointia redactiunea Albinei.

I i i s i i l n i u p r í m á i n d e c u r a pentru bolnavi de amendoue sessele, cari patimescu de spiritu hi de nervi, a mediciloru

Leidesdorf si Obersteiner (mai nainte Görgen)

i n O b e i ' d ö b l i n g , H i r s o h e n g a s s e 1 3 3 ,

Inst i tutulu acest'a, cunoscuţii pr in positiunea-i fromdsa si pr in abili tatea lui , sier-besce bolnaviloru de unu asilu acomodatu si placutu. Informatiuni da direcţiunea in tdte limbele.

Edî toru : Vasile Grigorovitia. In tipografi'a Mechîtarihtiloru. Redactoru respundiatoriu: Giorglu Popa (Pop.)