ANULU ALU UNU-SPRE-DE CELE ADKIN1STRATTUNRA, PASAGICrLu somata No. 1. RSDA0tIONRA STRADA AOADRM1111 22.

VOIESOE SI VE1 PUTE

Cap. Dist.Pe au( lei 128 152Pe §6,F,, lunl » 64 76Pe trei luni . 32 38Pe tti lurid 11

Und esemplard 24 par.Pentru Paris pe trimestru fr. 20Pentru Austria der. 10 V. a.

essinese

A NilArticlele trAmise i nepublicate se volt arde. Redactor(' respundetoril Eugenia Carada.

PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI.

SanabAth, 16 Decenabre, alegeto-ri)1 colegiului pentru Adunare,arotéza, In localulta Academiel, co-lórea RoO, pentru alegerea unlitdeputatt la CamerA.

Prinaar 6, C. Panaiot.

COMITATE ELECTORLE MN MCBEE¡C ANDID A TU PENTRU ILFOVU.

LA COLEG1ULU I.

Colonel Haralainbiefoe(' locotenint,!. domnescii

Candidatii pentru colegiurile Sena-tului se von:" pinnate mai tfireliO.

DEPUTATI COLEGIULUI DI.

Baciii. I. NegurA C. Dimonisie.BArladil. P. Kenciu , Iancu Codreseu , AncireI

V. Ionescu.Botogiani. Adam Haretu, Panaitil Gheorghiadi,

Dimitrie Cristea.BiAila. Triand. Giuvara. Campiniu.BolgradA. B. PetriceicuBuzeit DáscIeseu.CahulA. V. §eicariu ofesore].CAW*. Lind Vasiliu.

Alesaudru C. Golescu.Caracalii. Gr. BerincleI.Craiova. An. Stolojanu, Chitu, Pera Oprau.Dorobotil. Teodoi LatigiA.FAlticeni.

Coloneln Durnitru MiclescuFocganI. Voinov. Vidrascu. TanuGalati P. Popasu, I. Strejescu, P. Sgrumala.Giurgiii Nita Gogfigii-r.Hug& M. CogAlnicianu.Iagi. Dimitrie Gusti , Alecu Holban , Alecu

Gheorghiu, C. Corjeseu.IsmaiRomanA. Mibail Jora, Leon Eraclide.Para. Dinaitrie Gbeorghiu §órea.PitescI. Gbiti Enescu, Durnitru Micescu, pro-

fesore.PloeseT, A. Anion, Grigorescu. Matei Nicolau.Rimnicu-VAlciI, Searlatii CAlineseu.

Const. Niculescu.Severin. Miculeseu CArjet.Slatina. Ion N. Titulescu.Tecuciii. Ant, Med.TArgu-Jiuld. Paritate intro G. Macbiaru g (4.

SAftoiu.Tergovistea. AlegereTurnu. Gheorghie Vernescu.

DEPUTATII LA COLEGIULU IL

Argeatü. Gheorghie &atone.Botoliane Colon. Adriane.Bolgradfi. Ap. Menescu

Alesandru Giani.Buztifi. Caloian Pleatoenu.

Campu-lunga. Turnavitu.Caracalti.

Doct. Fatu.

Doljifi. Grigore Arghiropolu.Denibovita. Ienache Vacerescu.Dorohoiä. Colonele Adrian.Faleits.Gorjiti.

Mantu Ruff('Ialomita.Ilfovfi. Stefan Golescu cu 149 voturl

coutra 36.Ismail.Mc hedint1.Oltii. Gheorgie Valerie.Prahahova. Cornele Laptei.Piano. Apostoleuti.Roman. Leon Heraclidi.Rimnicu-Seratti. I. Robesau.Suceva.Teleormbn. P. Orbescu.

n'a fostfi alegere, del nu s'a'ntrunite alegétoril.

Tecuciti.Vasluia.Velcea. Gr. Lahovari.Vlaaca. Al. Lezerescu.Romanall. V. Obedenu.Severin. D. Ghenescu.Tirgu-Jiu. Tech," Moscu.

AIROPV

PARIS, 26 Dee. piariulii Francia" Vice eitMenabrea este opritû in formarea nould Cabinetilprin greutiltile e6 a 'ntimpinatil d'a gAsi und mi-nistru din intru. DacI Camera, adaogA aisuld

ar mite din noii unA votd defavorabile vafi disoiratA

piariuld Pressa," lice eit s'ar fi ri spAuditùscomotulil c ,uveinulti pontificale ar fi fAcutii

opositiune id Rothschild, pentru plata euponuluijentel Italiane, ce guvernulA Italiel refusA d'a

pinA la retravrea oscirii francese din Roma.

privatil aid Monitoriuld").

CONSTANTINOPOLE, 25 Dec. Levant-herald" anunciA promulgarea firmanului prin carese deeretA fondatiunea scóleI normale militarA subautoritalea imediatA a marelui vizirii, adAogAndilcA acdstA fondatiune a fostil fAcutA dupA consi-Buhl ambasadorelui Franclei, ceen ce ar fi oca-sionatfi disentimentii In eabinetii, si demisionarealui Mehemet Rugdy.

PARIS, 25 Decem, Camera legislativA reco.manda guvernuld amendamentulii lui Billancourtin care Be Vice ca ómenil valii, fig de ori cetang, voril trebui se facA serviciulii

SERVITIU TELEGRAFICUALIT 1IOMA1T1ULUX.

PETRESBURG, 26 Deem. Invaliduld rusii"lice eA, Russia a pima cestiunea Oriinteld atitdde neted4 in chtd uA solutiune grabnicA este imi-ninte

Bucuresci 1-4 Indrea.

Senatulfi fiindfi la noi tua institutiu-ne nouè j contrarie deprinderilorfi na-tionale, toll se ocupti numal cu alege-rea deputatilortie ai toti nevalesch a fialeal deputall.

Nu ne place Senatulfi, icü eelmat multi.

Si nol le respundemil. Se pate senu vä place, dare ela este, ai pecate timpt] este, sunteme dateri seUnemù socotéle de densulti, ai, anal Mr-te mare.

Ce ne wise de Senate, Oa altii;Camera se fie buns.

net le respundeme. Trebue sene peso, cad ue camera nu póte faceunfi singer pase ferfi Saeatti, precumilSenatulfi nu p6te face unti past' OrdCamera. Amändou6 aceste Camere sentunfi singure trupú, qi prin urmare, denu vom Ingriji se faeemil se MIAsingurd sufletti, Senatulii va nimioi lu-crfirile Cameral sde Basta Wale Sena-tului.

Facemii dale" apelfi lu toli elegtitorilse se 'ngrijiasce pentru alegerea Sena-tolilora intoemal precumti Wee logrijitfipentru alegerea deputetilora si s'alegeWhatt cari se aibi acelea-afi princi-pie, acelea-si credinte, acela-li sufletece afi st deputatil aleal.luerarile Cameral 'trod] rerrilnea nepu-se in luerare; ai chiarü dace guvernulfiar apela la naliune In contra Senates:,lui, totil perderea ar fi mare, act t6-te Iecrfirile s'arh Intaripa &ice pentrutrel

Din acesta punctfi de vedere amadori f6rte ca d. doctorate In drepttiConst. Bosianu se'ai iè loculfi ce i secuvine In Senatii. In camera afi návìl-lith cel mai multi i Senatulti este a-menintatti d'a nvè In senulti sü maipocine capacitatl. Rugame dare pe d.Bosianu a nu merge ai dumnélul pe;Artie celorfi-l-alti; a nu-0 int6ree spa-tele spre Sonata, del ar face eta! WIInsemnatii, lipsindu-lfi de luminele dom-niel-sele. Alegätoril top', si din orlcarcolegie pentru &math, suntemú si-curl ell vorii da voturile tort' cu feri-cire pentru d. Bosianu; Profesoril ase-mene Ile reelame cu mendria, precumbnu ne Indoulmü cil Senatoril v eraacerda presedintia Senatului. And 116data dart' rugamfi pe d. Bosianu a nupriva Senatulti de luminele stale,refuse d'a urca cu cerdulú &flute Mitre--polio!.

Viariula Terra publIcii, In no. set] deell la colegiulti elf' II-lea, din Dam-

bovila s'a alesü deputatii d. lenache

Vächrescu. De ai d. Vecarescu n'a bate Omit' anti la Tergovisce, a inutú, deconditatula propusu de comitatulfi nos nu ne'nsielemte votarea doue 4ile;tru, linsa aceste invingere nu ne facese suferiena. Teti scifi cAth iubimä fa-milia Vacarescilorte ai tott sciti ee mi-nisteriultí actuate a ofei d-lui le-nache Vactireseu Prefecture de la Brailaai d-lul a refusatii. Cestiunea Inse, fa-and apstractiune de persbne, este a seacticum s'a putut cunósce resultatult" a-legeril colegiului alU II-lea, estil-41candii dupti lege numal diserfi la 4 ore,trebue se se deschip urna,

Art. 63 din legea electorate 4ice:Votarea durdza doue ylile, daca tre-

but* va cere. Biuroulti este In per-maninta."

AmU discutata acestii artklu si cuocasiunea alegerilorfi trecute i eitito-ril Romdnului c'atunciS CB § /1011111

amfi sustinutfi cd In cele mal multe to-curi alegere trebue se däinuiasca doue4ile.

In adevärii ce inseinnäzil acelti dacetrebuinta va cere ?" Esplicarea ne paresimple. Trebuinta cere se se dea timptialegätorilorti se via clü pucinfi malmultfi de jumetate. Spre esemplu: daceInteuna colegiú sunta 300 de alegato-tole; daca In 4iva d'anteiti at' votattiHemel 100; cumii 6re cel 100, ati dreptia priva pa col 200 d'a-si esercita drep-tulii lore ? Darfi, se va 4ice, de cevenitú In In 4iva d'antdie. Si se va res-punde; pentru ca n'afi pututfi, si pentrueä sciati oh legea le di doue 4ile, sicredemfi ea cererea trebuintei," estedestulfi de 'nvederata tn cliva d'anteie,cdadil co! *sari n'efi votatifi suntil multi";mal numeroel de WS eel care all vo -

tan. ,,Cererea trebeintei" este destulitde "nvederata and') scimil efi legea n'avoitfi a da alegerea I i mane celui carese sc6la mal de dimineta ci a celui careare in acele timpfi mat matte Ineredereaalegetorilora. In anulii trecutti minis-trult" n'a voitti a face unfi regulamentilpentru aplicarea legil, i d'acea-a eas'a aplicatti In sensuri diverse. Came-ra a dechiaratii c recureSsee alegerile,fare Ins& a prejudice In nimica, asuprareglementarii ce-i va face, i cameran'a 'yucca' a face acea-a reglemen-tare. Ministeriulfi actuate, spre a evitaneajunsurile, ai putemt ylice ruainea eatie lege se s'aplice In diferitesi. pinfi ce Camera se se pronunte, a

eonsiderat art. 63 al legil electorate aplicabile la töte casurile &end In qiva äntêian'ati veleta toti alegatoril tii a regulattiea colegiula se stes deschisfi doue fide,Acesta regulare are avantagiulti d'a nueduce uä vatamare nici until prin.cipifi, niel unul interest] a'a face ca pro-cedarea se fia uniforma In tate Jude-ciele ai se 'nlesnlasca alegetorilorfi e-sercitarea dreptutui tort].

Pentru ce darfi ea colegiulú alti 3-leaai la colegiulä ale 2-lea, s'a deschisaurna In ybua d'anteifi ? Pentru ce Maltagrebe ? Votat-aii cell' putinti, In 4ivad'enteiti cea mal mare parte din ale-gkori ? Nu.

La colegiulti alii III-lea din 308 In-scrisi ea votatti In 'pea d'anteiü alumni183, din earl! 145, ail votatii pentruD. Isaia Lerescu. Mai lipsesch dar d-luiLerescii 163 de voter!. Aci 6re nucerea trebuinta," prescrisa de lege as'ascepta Ora a doua 4i ? Se p6te cacel-l-alti se nu fi venitfi niel a douaqi, s'atunci alegerea era legale. Se !Atese ft venitti toll, sea parte dinteenailei se fi votatfi teat' pentru D. Lerescu.Se Ole aria ea cel-l-alli se fi venitfiai se fi votatii In contra. In ori-ce cast',cändù legea prescrie amanarea flO a

acum ministrul a reglementat, conforinfilegli electorate ea votarea se tie douepe ce drepta ai pentru care interest's'a deschisii urna In Okla d'auttlie ? Pentru ce acea graba, l'acea [rice de maio-ritatea alegatorilorti cari tipsier' ? Semai adeogamti ca ni se spune cfi urnas'ar fi deschisa In 4iva d'antdie i chiartinainte de ora patru. Se mat adaogameeä eel 163 de alegätori cari n'ati vo-tatti afi protestate, si prin urmare dupanot ai numni din cause lipsel until nu-inerti de alegätori mal mare de calla a-acelu-a care a votatii, alegerea este,trebue se fia null.

D-lut Redactore alit drariuluì RomANuLt.

Domnule,

Fericiti suntO aceia ce se ferescOde a subscri articlii lorO, precumil este,de esemplu, acela d-na I. din dieriutOTérra, pe care d. general(' Iónü Ghicade sicurO ca cunósce, i carele,ascunsO cu barbatia sub misteriósa'linitiala, lovesce in drépta Ili in stangaómenii ai inetitutiunile, fail a se temede a ved6 apol numele sea figurandOin polemica.

si mai fericiti suntO aceia cari re-manO curati i neatinai, desi injur pefita, subscriindO apoi cu unO felO demandril, precurnü o face, buna-óra,d. Pantazi Ghica de la Independinta Ro-mina, rude d-lut generate Mai Ghica.

Forioirea acebturG barbaat nt se parea fi cu atatO mat mare, cu catg o com-paramO ou propria nóstri nefericire.

AvandO curagiulO couvictiunii i sciindbine a nu ne vomO contradice nict

datá pe calea oe ne-arna tras'o, noisubscrimü tot(i-d'a-una articolii nostri,in cari însä simtulO demnitatii per-sonate nu ne permite nici o data dea ne pogori catu-si-de puginO pini laespresiunl vulgare sé0 insultatóre.

Et bine, acéstä estrema rnoderatiunetotO and n'a fog(' in stare se ne a-re re contra suveranel indignatiuni dinpartea d-lui general(' Ionnü Ghica, desipe domnia sea nu'IO turburi de locOtermenii atalO de puginO parlamentaridin scrierile d-lui I. de la Térra oi aled-lut Pantazi Ghica de la lndependtnfaRolndna.

in articlulú nostru, publicatO in nu-mêrulO de joi alO Romanula, vorbindOdespre atitudinea reactiunii, noi amOspusO intro altele:

SciindO cO armata boerilorO nu-mera in sinulO seO unO numer0 pro-digiosa de general fórte celebri, pre-cumil d. general(' IónO Ghica, d. ge-neralO Tell, d. generala Nico Mavro-cordatO, d. generalú Grigorie Sturdza,d. general(' Florescu, etc. ete.

Prccum0 vedett, 'HA n'amO fäcutOalta, dealt(' numai ceea ce facuse Omerin cantulO alO II-le din Iliada, enume-rand(' pe top stratigii GracilorO, séeceea ce facu Milton in Paradisulii Perdutii, (land(' lista generaliloni Satanel.

Inchipuii-v dará mirarea si5O, malbine icèndO , stupefactiunea nóstra,primindO in aceiaai di urmatórea epis-tolá auiograf i olografa:

31 Domnule,

Am cititil in Romanulil din 14 De-cembre unO articlu subscrisO de dom-nia-vóstra, I quure numele mea figuraintr'una chipa glumeta. FiindO-ca nuv'amO datO nici o dati motivO pen-tru alO intrebuinta in polemica ce

doua 4i, oandu lipseacti mulit alegötorl, Ewell ou feliurite diarie, v Invittl,.derost ai vre unui partitO

SAMBATA 16 DECEMBRE 1837.

LUIMINEZA-TE 81 VE1 71--4c4Abonamentele in BucuresciPasagiuld

Roming No. I. In distrii- la cores-pondinlii aiariului i prin poy-la. La Pa-ris la D. Daras-Hallegrain, rue de l'an-cienne Commedie, No. 5. A se adresapentru administratiune la d.T.Paleologu

ANIIN C III RI LLinia de 30 litere 1 led.Insertiuni i reclame, linia 5 -

domnule, pe de o parte de a nu vemat, servi de dénsulti, ér pe de altade a rectifica intr'una moda satisfaci-torii in liorndnulii de rndni accolarea,,numelui meü pe

AtiteptO unO respunsl de la domniav6str5. Pink atunci bine-voitt a primi/Isalutarile mele.

GI. I. Gluca.MereurT, 14 Dee. 11/2 ore."

PrimindO acéstä epistola, acestO car-telO, acésta provocatiune, ciici nu scimO4e0 ce felt" de nume ar trebui se (WOsclisoril d-lui generate Nana Ghica,noi ne-amO pusO din data a reciti ouOW Noma a-minte artieolul0 nostru,pentru a yea, dad s'ar fi cuprin-dêndü in elO in realitate vre- o sin-gull freak care se póta justifica o in-vitafiune atatO de imperatzva, ce sémenäfórte multO cu (Ina ordin de di pe ware

Mai 'nainte de tóte, unde óre a ga-sit(' d. generalO Ión0 Ghica, ea nu-mele domniei sóle ar fi figurandilarticolulO nostru Intr'unfi moda glurnefie

Nu e de credutü, ea clumnélui sefi hiatO dreptO gluma epitetulO de ce-lebri, pe care not i l'amO datO caaicelorti-l'alti general' din opositiune.

A numi pe cine-va celebru, este ocestiune de apreciare; i cat(' ne pri-vesce pe noi, nemine nu ne va putèopri de all acorda unni barbatii, care,deal june and, totusi numal prin me-ritele séle reusise deja a fi in mal multerênduri ministru, si de a purta peumeri epolette de generalO, pe cariunü Bugeaud, wail Wellington, unOHenedeek, le ilubaudlra d'abia la be-

Si ca istoricO, i ca publicistO, noiavurarnü totü-d'a-una o adevârata pa-siune i simtiamO chiamarea cea maineastêmpOrata de a celebra pe totiómenilremarcabili ai patriel; unO sentimentOfórte naturalO, pe' care marele poetOgermana Tiedge l'a descrisO in urtni-tórele versuri:

Und begeistert wie ich war,Ereuf ieh mich der grossen Maenner,Die mein Vaterland gebar!"

A§a dark respingemO acusatiunealcurled numele d-lui generalO IónnOGhica ay fi figuratO in artielula nostruintr'una moda glumela, oi declaramO cusolemnitate, ci nici o ilata nu l'amOintrebuintatO i nu'la vomú intrebuiatanici de acumü inainte decatO puma'cu seriositatea cea mal perfecta.

losa dumnélui pretinde, ca noi senu'IO mentionimO de locO in scrierilenóstre.

Acésti cerere este imposibila I chiarOinjusta din partea d-lui generalO.

6menit, cari aü adjunsO la o mareinsemnetate in Ora lorO, cari aO ocu-patO cele mai inalte posturt in StatO,si cart, nenaultimindu-se niel chiarOcu atata gloria, s'aul mat aruncatû anddin candil in canal(' in cariera publi-cismului, devenindii redactor' si cola-boratort de 4iare, ea d. generalO lónOGhica; asemeni ómeni nu ail dreptulOde a impune cui-va teoria botanica denu-m6-atinge."

Noi nu vomO intra nici uidati inviéta privati a nimäruia ; darü viétapublici a 6menilure publici este pro-prietatea tuturora, i dect, ort MO dedecisive lira fi invitatiunile epistolarece ni s'arO face, noi tote Arica" nuputemO prornite d-lui generaria IónGhica de a nu vorbi si de a nu sori,in diarie si de pe tribuna, dupii cum')ne va veni mai bine la socotiala, des-pre toti capii, oratorii, diaristii i tum-bril mat multil séti mei pucinO pon-

10.46RONIANIULU 15 DECEMBRE.

Singura conditiune, ce ni s'arú puta ' lista imprimata asupra c5reia Intre alte

impune in Basta privinta, este urba- nume a:50e onorebile figureza ai numele

nilatea; deal nol ¡Elaine ne-ama irn i me a pontru formarea biuroului definitive

pus'o tota déuna, Mega ori ce re- 1 supte presedinta d-lui Simeon Marcovicl.

comendatiuni strAine aril fl de prisosti.

De aci d. generariú Ión Ghica :mat

core cu staruinai, ca noi se rectifi-

carna accolarea nurnetut domniei séle

pe lêngi cele-l-alte."Cu alte cuvinte, dumnialui nu do-

resce a figura aliturea cu dd. Tell,

Nico Mavrocordatil, etc.Dart' nu vede óre d. generaria, ca

aci este ua cestiune de partite 2'Post ómenit, call se vada grupati

imprejurula unui-a ei aceluia-ai stin-darda, stint(' necesarmente accola( unuki

pe Olga alluki; §i negreaita ca nu

manta ea autorula acestel fatale acco-lari, ce se pare a nu mai placta as-Oat d-lui generatiti Ión Ghica.

Arú fi, in adevera, una mare p-etite, ca opositiunea se pértilä Itocmai

acuma, ctinda are atäta trebuinta deconsolatiunt amicale, pe unulta dintrepueini1 barbell eminintl, ce o mai ilus-tréz5 and.

Noi o 4icernü acésta cu sinceritate,del partitula democraticti n'a fostOnici u5data invidiosa si lacom6 de bi-nele altora; ere astaali, mat cu séma,dupti sucesele séle in cele trei cole-gie electorale, elti are mal multe ra-tiuni de a se teme de ua pri, mareabundinta, decAtû de lipsa partisa ni-

lorii, a nu mai uri pe cela ajunsa la

putere flincla totú déuna in nature lu-crurilorti, dupá vechia observatiune alui Shakspeare :

.... The hated, grown to strength,Are newly grown to love ....

in fine, drepte conclusiune, noi nupntemú .a nu esprime aci profundanóstril nedomerire ca., din atätea de-cimt de articli, serial in diferite Om-puri, dincóce ai dincolo de Alcove,in privinta d-lui generaria Ión Ghica,ai a drora list5 analitica noi emit pu-

publica cu u5 alta ocasiune,numai 0 numai articlula nostro, celü

mal politicosú dintre toil, avu onori-flea nenorocire de a misea suscepti-bilitatea domniei séle.

Primitl, domnule Redaetore, etc.B. P. HAIDEt.

.....e....101111111111e

1867, Decembre 15.

ale Redacterii aki Vtariului ROMANnia.

VOrandil apelule celti face onorabalute d-ntit Prefecte ale Politief, pulili-catü In Monitora" att.+) preaedinlitcolegiului III din Capitalk din care co-munioate se intelega cii, cliariul Terratime politia de ingerinta in alegeri,supte semnatulti, avande on6re a pre-ledea cologiule centrala, co era in Ito-calulü Municipalitätill declare in con.sciintli, ce in curse de doue 4fle, Oar)a tinuta alegerea, nu numal ce nu s'aveautil, dare nici nu s'a simtitii ceamat mica ingerinld Met din partea gn-vernulut niel din partea politiel; beMice am foste satisfäcutti pe depliiiúse vedil [data legalitato ai fraternitateIntre eetntianI,, In atii a pututii ori ceomit cu bunii simte se se convinge despirituin legalitátii, co caracteris4z6 pe a-costar poporti, care dupe atiitea suferinte,evea de Iipsfi numal se fia condusii deunit Principe Mete de nobile ca Ca-role I, ai de line guvernii ataitii deleale, ca eel(' de asta-ai. Acosta esteaft ctulit institutiunilore liberali.

Primesce, d le Redactore, incredin-tarea stimet co ve conserve si vè row)dap publicitätil acesta declaratiune.

N. Andeeseu.

1)-luì Redactore alü çlíariului Romeinulg.

Mirarea mea a fostú induoitii de me .re pal ntru ca am foste pusü pe tistaBret se scia, i frara vrelä prealabilaintelegere, In compania uuoril pers6ne,do i fórte onorabile si detains de stama, dare ale ctirora credintele politico,

suntii diametralmente opuse cu ale mele.

A se servi cu numele unei persóne

fare consimtimanturri si autorisatiuneasa, este celü puaine u Hasa de deli-catete

Nu cunoscir pc, autorula propunerelde a se forma biuroula in module susecitata, do aceia dare vial a'iii soma prinpresä se bine votasce a'rol face cuno-scute numele see pentru a sci cut semultitmesce de acésta onére i total ue

data asicura ce am ward() ai voitivote pentru biurourile difinitive ,si can-didatil cavil aü simpatiile partitulul a-deveratil liberale ai nationale.

Bine-voiti, ve roe, domuulc %Azle-tore a da loce acestorii puaine randuriIn colonele giariulul dotaniei vostre aia primi tote Lie data incredintarea prososebitol mole consideraliuni.

M. Mililineu.1867, Deoembre 14.

DOMNULU P. DONICIqi

MINISTERIUL LUCRARILOR PUBLICE.

Venirea d-lut Ingineril Daniel la mi-nisterulfi agricultural ai lucrarilora pu-bike, este cea mat frumósä augurii calaceste ministerial va pate deveni ferulede undo trebue apleca lumina . pastetote co contribue la idler:roe agricul-ture!, comerciulul ai industrial, elemen-tale cele mal putorice cari face boga-

gloria ai teria unet natiuni.Speremal si suntente convinsi cat a-

cesta mmnisteriü, dirigiatil de 'nil oweasia do capabile, asia de energicii sido active va redica acestä parte a

puterei esecutive la gradulii ce ea oe.cupäin terile cele inaintate, dare, carela noel plea' aste-41 a adroit aaia dopucine servicie In catil 00 lumen cudrepte cuvantii se intrebá dace tre-buia se mat esiste tine asemenea mi-

Energicile qi patrioticile cuvinte pro-nuntiatet de d. ministru Donici, au o-casiunea desehiderit aedintelora consi-liurilore le comercie,industrie ai agri-culture; proiectele de loge date in elaborarea acestui consilia spre a a su-puse corpurilorti legiuttóric ai In urniasanctiunit Domnesci no ail aretatil undose Ad este-cli actiunea ministeriuluicomerciulii agriculturel i industriei, aiuncle ar trebui se fiti dace ar ajungela Inaltimea misiunei séle, si spunti c eleva egiunge la acea inältime dace a-cestil berbata va retrainee mai multûin capulii afacerilore, si corpurile le-giuitóre it vor da concursula lore. Idei,capacitate, onestitate ai energice nulipsesch acestal omit, ai notdin parte-ne beat curagiú i perse-verinta spro a puti) realise In faptefrum6sele lui ideie, care a va fi re-compense cu multumire si recunos-cint5 din partea tutulore Romhnilorecarii Bra distinctiutre yore educe ser-vicie.

&omit in neastemperfi dace d. Do-Wei ca omit speciale, veninde la putero,so va gandi a lua verl ufi initiativä vipentru instrucliunea junima cu prolesiunilibere. Sperantiele néstre nu no 00 In-sielatú nu numal cil s'a gendite la a-coa junime din rändulii caria a eaini,dare a voitii ai mai multi), a voitii cauti loge votate de corptirile logiuitarie,

sanctionate du capulit statului se a-sicare atätú viéla instituttunilore pro-

Domnule, fesionale cate ai s6rta a octet junimi,Presintandu-ma aste-at la cologiule ardinle ai inteliginte ce voiesce

ale 1I- lea Ma districtulut Move pentru form t unit viitore utila iei i teril in-a esercita dreptula meal do olegtorù. tregi.cu mirare am vilaute circulande uti Earl a voitú ea aceste institutiunt se

fill puse suplì scutuin tine! leg!, spre

fi apèrate contra unore potentt f5r5

POPPIPERMaille1131,1a.m.BSINERED11141Mer,Aa.._

Infiinteza domnule Donici scale profesionale, fia logo pentru insole, ai f5 ca

consciinth, Ar remuseare, care prin lele se devie sanctuarulii luminelorú alea

sangurnla loril capricia, cu singura lortiseiscaliturh, se le fad!' se dispara saii

le transform+) In casarne, dupe cumil

s'a mai intimplatii aruncanda pe ser-

mana junirne plin5 de edit ce le fre-

cuenta pe strade, recluse in urme se

deplungä timpulii perdutii ai desperate

pinä se inergä a cersi la inlia unula V al-

tuia unil poste de copiste Intr'u5 ad-

ministratiune óre care, esemplu, devil

testa, sc6le de arte din Bucuresci. Multi

d. ministru Doniel a presintate spre e-

laborarea cons liurilorü uat asem !nett lege

a foste patrunse de imensele servicie

co asemenea institutiuni ail data lumei

eivilisato, al o scie tu atütti mal

cu catii a varautil importanta ce so da

do guvernele laminate acestore insti-

tutiuni; importante mare., c5ci in Francia,

Anglia, Germania, Belgia, Elvetia etc,

acesto scóle sae respanditia si prin

sate. Domnuló ministru Donici scie cli

enormele sacrifice fäcute do aceste state

pentru instructiunea profesionala date

junimel, aú devenite nula pa langa a-vantagiele ce elo tee trasil de la (Ian-

sole, i tocmal pentru ca d. ministru

Donici, este patrunse de aoestü mare

isvorü de prosperitate, toemai pentru

acea-a alit voiesce a Iniadecina si la

noi aceste plante bine-fficatórie.Nimice nu'l lipsesce astä i domnului

minietru Donici spre realisarea dorin-tel sale ai a leril intregi, alit are pen- Dornnilorii Membri.

tra (Meseta' capacitatea, aro puterea in Unü doliù recinte in familie Impie-

mane, are colegt cart sunte animati ca dioandu-me a lua parte la banchotula

ai dInsule de lnaintarea poporului, are pentru serbarea aniversarel a 12-a a

lament specialr: care nu'i yore refuse scóloi de madicinti, vine a ve esprima

niel era] momente, coneursule canoe- prin acesta profundelo mole rogrete de

cintelora lore, are corporate leginitore a i u putea urine invitatiunel cu care

care suuteme convinal yore face t6te eati onorate.

sacrifieiele, ai mat d'asupra de tote are Ve rogii dare se fitt interpretula moat

une suverana oe vine dinteune State la neat:4th serbare inveselitére pentru u-

undo instructiunea profesionala, este raffle cele mat sincere ce educe a

principala ocupatiune a tutuloril. Fa cestei bine-fiicatóre institutiunl intru

dare donmule Donici ea ai junimea Ro- progresule i prosperitatea ei viitarell

mänä pane de viete si de intcliginte Bine-voitl, Domnilora membri, a pri-

se nu mal fiti condemnato a rosi Wain- mi asicurarea prop distinsei mole con-

tea streinulul ea incopabilt de a con- sideratiuni

tribui la prosperitatea poporului din care

face parte. Tara va vedea mai tlirdiùdace sacrificiele co a Witte pentru a-semenea institutiuni este unii capitule

mortar, sae dada nu este depuse err u5

dobande care introce capitululú, i utt

probe palbabile spre a judeca do rasa! -

tatulai co va avoa, se arunce uä privire

dincolo do fruntariele nostro ai se vaconvinge de viilorule lore.

A sta-ai chiarú acele avantage suntil

incalculabile act cele mai frumése in-teliginte ale junimei nastre nu so yore

mat perde timpindu-se ea condeiulii in

rathe tuteua cancelariä 6re care, OAcantle ai d'aci aruncate lnteua cji po

strade, unde necunoscandri niel unit mial-

lode allele, spre a'si casciga onestiihrana vietil, sunlit silite a alerga la

tote feluiii do meschineril degradatarea devoni in termer coal mat teribilii

flagelu de coruptiune pentru societate.Statula vn seep de acea multime de

aspirantl la poster] cari inun(Ie set-trite

autoritätiloria a; (insole color do la pu-tore spre a solicita anti local. Statulii

va sctipa dace budgetule sea de mili6-nole ce se imulleace In tote anulfi cu

pensionaril.Cfici numerule la not

esto de aese san §6pte ori mal mare,dupe cumts rendula de ministero este deaese saü 6pto cari se succedil ai car!fie care neat mini sae mal patine, leail (Samna lore cu care vine la putere.Cu iustructiunea profesionalli tern c5scigä totule, i cu (Item fi5 care Inparte, cad societetea se impart() In 6-meni cu mestoqugurt qi Omen! do adim-aistratiane, i fin care atunci nuy schiw-bli positia aaea de lesno pentru acelui

fi5 din egoismü, fie ch nu estecompetinte, ai aste-felu fie care la -cranda la lucrule lui, lucrdza la prosperitatea generate a terel.

binelui junimei al ale lerei intregi; fe-resco-te lasä de a nu face din aceetesanctuare tine miCloce de esploatareIn profitulti catorti-va , cumii o scial

fórte bine ch s'a petrecute pine asta-riaDumniata osci elevulii unei scale ape-ciale din strainatate; al avutil (MON-net] a vedea ai a studia adeverata loreorganisare, atentiunea de aprape ce sedit de guvernia acestore scale, legilecart reguléza merle lore, ai poti faceca ai ale nastre, pentru care ve data

tótä osteniala a le infiinta, se naérga

ast fele.Terminandel nu gäsimil cuvante prin

care se facema apelii la guvernulti ac-tuate, la corpurilo legiuit6re la suve-renal() Ora clitoral, do a da tote eon-cursnlä domnulul ministru Donici pen -tru al facilita reusita in respindireascaleloril profesionale in Remania carene suntil noue jenimel, Ora intregi totealit) de necesaril ca 'Aiwa de t6te

ele.Lupulesou.

D. Doctorö Teodori a tramisü cuocasiunea banchetului date pentru adoué-sprealecea serbare a fondaril scat.lei de medicia, urmatórea scrisórespre a i se da citire in banchetú chiarg:

Bueuresei, 4 Deeembre 1867.

Doctoró /. M. Theodori.Profesore de Clenice medicate.

INSTRUCTIUNEA SECUND ARIA SIPEDAGOGIA. 1)

Ali 4isù, cá sciintelelormali aipenhacumil aii fostil insocite de composi-taint ai la solemnitätile scolarie se Weelecture unorii asemine compositiunl. Eprat adevaratill dare din care punte devedere critice, volesci se ne uitämil laacoste compositiuni, pentru ca sell pro-beze, ca ele nu petit obline nicl criticacoa mal superficiale. Am vagutù ai ehasemine compositiunl, si 16-amii ascul-tate, de s'ati date citirel, cu cea malmare atentiune, dare in trite acoste com-positiuni ieft n'am pututti veclè, de Ott]tie capacitate escolinte a elevului, lip -site do tótä manudaceeea cu rationaemente ai no ajutate de nict eh re-gual. Am observate,ca unil ce mat im-presionatorifi, eti elevulfi n'a avute In

vedere do a da forme precisa compo -sitiunel sale; dupe acesta, candle amintrate in coprinsule iel, m'aii impre-sionatil Mee transiliunile reperli de

la raaionamentule pacienta la pasiunileai imaginatiunile aprinse ai prin ermar-trecerea fera gradatiuni dintr'unii stiluto altule, ba co e mal multii, conclu-siunt i generalisatiunl precipitate. A-costae, e pre adeväratii, 'mi. aü pAatedo multe orl genie, dare tote tie-data

facute so regretil lipsa do ua Elli-nuducere inteliginte ai podagogica a

unui asetnine spiritui. Pe lingaarceste,cande am mat intorsti ntentiunea asu-pra persamel autorelui ocelot compo-sitiunt, ai urrnatritri prin catalógeleprofosorilor, am observate, cli acele!eve era emininte la trite obiectele destudiii; si cu aceste ocasiune au'ani re-petate in sine'ini: Co n'ar fi dovenita,

1) A vedé No. de eri.

eetattelamatenste aftwameaceste elevù ai ce desvoitare fi

capetate spiritulti lui, dace ar te fostemanudus5 inteligintia lui de nisce re-gule .prudinte peclagogice, basate peprincipiuló naturalitatei I . . . Vedeti,pedagogia cu didactica ¡el p6te facedin scolarii prose! mediocri, din cei me-diocri buni, din eel bunt eminenti, éra dinacestia emininti In tótä intinderen vorbeiai nu relativa la cel-1.alti scolari; ta-

inde cá i acesta este misiuneu scald,caudal mai alose scime, ea multi copilne fundó lipsiti de talente, se des-volte precut:nil fisioamente aaia ai mo-ralminte f6rte Waal.

P

pliunile legei organice a in-strurcelisucnrei a regulamentelore discipli-narie ai a programelore In vigore, re-lative la esercitiunile inserisii a ele-

era - ai nu sunta satisfecatórie pen-tra scopul liceilorú ai nu tinde la altil ceva,dee5tü h a pune pe Artie' acea, ce elevuliiera obligate de a reproduce prin graiii,ca lectiune. Asa ea a face jesereitiuriIn scrisii, dupe interpretatiunile d loreprofesori din mat multe liceo, decal nuai din tote, in3étrina a pun+) pe eleveIn positiune, ea se respite* la douecestiuni, trase la sorti, i cart cestiunisunte total din manualele lui de studie.Nisce asemene eserciliuri, ort de ateort yore fi de repetite in timpule se-mestrulut, nu yore aduce altii resultatii,decatii yore desvolta memoria ca ac-tole et constitutive; nu vorii atineinsäimaginatiunea elevului, capacitatea leido a generalise, a rationamenta, si tótecele-I alte capacitati spirituale, cari nuse pima In jocü in momentele, andiispiritulti isi propune numal de a re-produce nisco cugetärt ai imagini ale ma-nuelulut. Acosta capacitall, neatinse deactulfi reproductiunel materialului date,se [mull In esercitie atunet, cândú elevilsuntri obligati ai pust in positiune, doa se esercita sucesivii In pärtile reto-ricei numite inventiune, eloculiune i par-

titiune. AlcI, i in niece esercitiurl, relative la inventinnea oratorica see chiarüsi c(qi poetice, se pune In joce ea pre-ferinte capacitatea imaginatiunel ai Inajutorulii ei vine /Ili rationamentule eafasole sale. Nu credeti, ca memoria,la desvoltarea ciria tinu f6rte multeune numeral' race-care de profesoraratuse atinge cu aceste fete de esercitiuri;aide elevulta pest' fiinde in posilinne dea lucre mal multe au imaginatiunea,face apelli pentru formulurea ideielorriimaginarie, la suvenirile memorial sale,etipetate din manualele profesorilorii sidin lecture sea rroprie; avantagiule insacapartatii de la asemene esercitiurt constäin a punt) in jocii pe hanga memorieimaginatiunea. Esercitiile, relative laelocutiune, face pe elevl de a pune injeer, pe linga imaginatiune, rationaementuld ai nobilelo lore simptimente,privitore pre frutnosii. Aid et intorcetie distincta atentiune asupra modulo deesprimare, qi caute, ca ideiele i cage-tarile lore so aib5 ali forma procisäse fiä HAI-14011i inairate, Mate forma sefie tutu adeveratii vestimenta a ideielinventate. Vine .in fine esercitiarile,co ail In vedere partitiunea oratoria.Aici profesorele, prin temele date, cautäca ¡to lange capacitatile mal susa Cietate, se desvolte in elevl ai capacitateaprin care Ispiritule impurtesce mate-rialulti data In elementele lut constitu-tive, sett , aflande proprietätile ideiel,

ocupa, le elaseze conformal sco-pulul, ce'al propane. Rea module eel('

mat nemerite de a desvolta de lie data

Ina! mutt() faculteti a spiritulta elevilore

ai at esercita in cata elevulu

In resultala se pricép5 i singura, ch

eciintele formale aduce une profitri farte

mare pentru vietä. Dare pine alei nus'au iSui totulai; si pedagogia, fipsän-

du'ai scopulii si aflanda, ca pentru des-

voltarea tuturorii, capecitatilore spiri -

Wall ale elevilorii, esercitiele smite mi4-

locuhi cote mal eficacie, fat propune do

a regale i ordinea acestorii esercitil,pe core not pIna aici n'ame atins'o, qiacésta o face pedagogia pentru cuvin-

gitOMVINNIMaNNINWEIMININSININEMaglONESONIN 411111111W

cä ea este, dug' cuma amarta instructiunoi.

absinta de ordinee pedagogica Inesercitiele in scrisü a elevilorii pate seeduce aceleasi resultate nefavorabile pentru scopula scelei, de a produce tinericu cunoscinte euciclopedice i desvol-tati cu t6te capacitetile spirituali. Ins-trUctienee omului, e de observate, se

efectue dupe treptalitatea cea mal perfecte; si dace not nu venue tine comptiisi In esercitiele iu serisii a elevilorii deregulile treptalitetel, atunci se p6te In-temple cu elevil liceelorü nóstre acmeco ea singer(' am observatii in semi-n trill"! de Halchi a patriarchielsecume-nice de Constantinopole. Acolo, dupäce esereitiilf in scrise ale elevilorii nuIntruniaü niIuä conditiune peclegogiciisi nu se tine -comptit de troptalitateaneceseria III nisce asemene ocupatiuni,se observe, cà elevii, ce acme terwinaso cursutti nu aveati consciinte de

forma scrierel_loril, si [Die! Isi puteaticonduce péna la une scopa precise. A-cme, dace voimii, ca liceilc n6stre deambele categoril se harder' pe aceliidin Constantinopolc, si dace mai voima

ROMANOLU 16 DECEMBRE

ee au in vedere de a pune In jocil nu moni. luate din limbo poporului. Alei semai unele din caoacitiitile spirituall, hieelevilorii, si nu perch' din vedere trap-talitatea cerui do pedagogie si impusede desvoltarea mintale a elevilore. A-ceste esercitiuri pentru 'lasts' in tóteclose a cincea nu pota se conste inaltii ce-va si se aibi" ufi mal mare In-tindere, de OW recitarea celorti pro -puse si reproducerea cu vorbele elevi-lorti a colorii recitate. Acesto iiindii e-sereitiurele elevilore in clasa a cincea,ele Intrunesch si conditiunea de trop-talitate In desvoltarea loril si nu punt'in pea de uì-dat inni multe capaci-tell; pentru ca prin acésta se se puieelevil In positiune de a nu pule Invin-ge dificultätile. Dar pentru mat multäesplicatiune se insistemfi !nee asupraacestora doue specie de esercitiuri.

1. Am Oisti, cä prin propunerea di-foritelorii obiecte, co compuna instruc-tiunea socundariä, nu se desvolth altecapacitatt, da yeti" pricoperea si me-moria, Recitarea si In speciale insi-rarer' pe chartie a celora recitate esteuna mqloce, prin care elevii repotescemodule de instruire din claselo prece-

ca in asemine materie elevit sc6lelora dento si Incept' impropria pre caten6strc secundare se nu rätecesce prinlmoduri de eugeteri, torn pee Metetre formele retorice si literarie si totii formule, privit6rie pro diferitele ele-ue-datä se fiä In positiune de, a scrieacea, ce voiescii si a scrie asa, dupacumii voiesca se so introdueä de ca.-tre profesorit respectivi in esercitiilelore ue treptalitate si acéstti couditiunepedagice li va face se so esercite tnacea, ce e mai simplu si mai usorii,numai cu timpula si cu deprinderea seajunge la acea ce e complese si maigrail de espusii.

E pre adeveratuí cli istoria peda-gogiel ne presint na seria Intrége desistome, cari aii de scopii a arota mo-duli" celii mai oficaciii In esercitarea e-levilora la scrisii; dar noi, trecêndepreste cele-! alto sisteme, cart pentrunot aa tie importante numal relative laistoria sciintei, no oprimit la sistema,co are de principifi naturalitatea in-structiunel. Acéste sisteme dupe ce im-pune fie.ceruia rania ciò instructiuneinaturalitatea desvoltärel omelet, cerode la nol, ca i esercitiurele in scrisüale elevilorii se so face dupre acelasiiprincipiü, si In desvoltarea capacitäti-lore spirituali ale elevilorii se se aibe Invedere punerea in Oa treptate a ea-pacitetilorü, ce constitue spiritula u-nwire i pentru acesta eonsiderantasisterca do pedagogia, basata pre prin-cipiulii naturalitel imptirtesce esercitiu-nele elevilora instructiunei secundarieIn trel clase distincte. Close antêia deesercitiuni impune elevilorti, de a re-produce si a prosinta cu vorbele pro-prie u materiel., a aria atiitii forma,cat() i coprinderea lo este date, Clasaa doua contine corupositiunt, prin carise cere de la elevi, ca Inteue formedate, so aplice uli coprindere inventata,a unet coprinderl so'l de tie formh strei-nii do acea, ce are. Clasa a treia Infine contine acea specie de composi-tiuni, undo atätti forma, cetn si coprin-derea smite produsulii ocupatiunei e-levilore. Acesto flinde in termini ge-nerall, clasele esercitiunelorii eleviloriiinstructiunel secundarie, not ne propu-nemfi a probe, ce in adovern Intro a-ceste clase do compositiuni esisti natreptalitate, ce Uncle la a punt) In jocafacultfithe spirituali ale elevilora in-tr'una modii do eucesiune; si pentru casucesiunea cerutä so fie si mal bine (3-secutatii, not vomit espune tote Widen'aicl si regulate, dupre care pedagogiacere a se ofectua aceste esereitiuri.

mente ale elocutinnel oratorice, In a-ceste esercitiurl, care constan propriiiIn recitarea diferitelora versuri si bu-cell prosaice, elevil capete Meta nu-mal mal multe, ca intro dansiiprin ase-mine recitatiuni se desvolte, pro !angelralionamentii, si änim i el incept)prin imitatiune a simti frumosulii. Nutrebue a dispretui cu totulfi recitireabucatilorii din autorii clesici 11)=0 sistreini; ci trebue a fi numai cu aten-tine, ca elevit so pricepe cele reci-Late. A nutri Inca tn elevi privireleestreme a sistemei pedagogico, co ancondemnate si lovita fare distictiunerecitarea, este n cause acelasit reii lii

instructiune, co si cenda amü pune preelevi se rociteze cele nopercepute. Re-citarea, dar Oct', recitarea prin pri-cepere, este recunoscute de necesa-riä prin regulele pedagogiel de astii-41,si ea procurä elevilorii pre chi(' idol,iota pre ante formule da esprimere.Si de acea nut(' din modurile eserei-tard elevilore to scrish trebue se sesocótà si reproducerea prin scrisii acetera recitate.

2, Una posh mal nainte in osercitiurolo in scrisii a elevilorii chisel a

cincea so póte secoti reproducerea euvorbele lore a materielorfi recitate. Nuintelegn prin east(' e face pre elevl,ea se reproduce cu vorbele bru regu-tole retoricel si a cursului do litera-ture, co studiese. Actiste e prea de-stulii, cendii el oralmente reproduce et'vorbele lorii lectiunele de clasti si armai tnsomna tot(' ue-date a aproba si-sterna eiciósa de asti"--4i din se6lelemistre, rolativü t i esercitiurele In scrisiiale elevilorn. Acea ce voescii a ylico

In respectulii acestorü esercitiurt, esteca profesorele so caute lu esercitiu-role ce at" de scopù a face pre elevlse reproduce cu vorbele lorü formolesi modurilo de esprimare clesicii a u'lore idel. Profosorele respeetiva esteobligate de pedagogia a chute, co innisce asemine esercitiuri se face preelevi, a pone in jocii, pre langh me-morie si partea sentimntale a spiritu-lui lore, i capacitatea rationamentaleIn tóte faselo el, precumu si memoriacu t6te legile el de asociatiunea

Aceste esercitiuri cum(' ve-denial suntü eh mai departe desvoltare a

spiritulul elovilorú i ele contribue, caelevii, neflinda Ind' pull In positiunede a se gendi asupra ideiei, co trebuea espune pe chuírtiù, i a's1 imagineforma, In care et trebue se'si espuneideia sea, so marginesch numal in aesprima idena buciitei date spree reproducaro si miintinanda forma, el cautenumai do a represinta twee forme InWenuí modú mal restrinsa, ea IBM pe-eifrasatü ou nisce espresiunl si tornure

core pre (ate aptivitate din partea pro-fesorelul, Iota ore attita si aptitudine; ceqi Intruninde aceste doué conditiunil

va pute manuduce cu succesfi preelevil sol, in aft esprosiuni si tor-nure pentru fie- ciao figure si apol seva eonvinge ce limba rema-nd. este cea mal estetich, continêndelie multime de formulo In respectele ti-gurelorú oratorico.

Pedagogia In agiutoralii seccesului a-

cestorii esoreitiuri vino cu numeriide regulo, prin care facilitésti moduleesecutiunel lorti. Ea cere Intro altele,ca pentru asemino seep(' profesorelose OCupe pre eievi mai entéiti cu re-produeerea In scrisa si cu espunereacoprinderel si a formel povestelorül abasmelora, a baladelorii si a materie-lore, ce afi de obiectii luptele eroice.Aceste esercitiurl bine esecutendu-seprofesorele póte se ajute pre elevi inreproducerea materielore divicilo pre-cumú si In espunerea lore dupe ea sciu-la forma, prin nisce sciute crnechisa-Vent ; adice Intreberl ce ar face preelevi a reproduce 160 coprinderea materiti date si a o espune duph formacerute. Tóto catechisatiunele, relativela idea fondamentalä si cele colaterale,co compunii coprinderea materiel dete,precumii catechesatiunelo, ielative lamodule espunerel ideilore, se punn lacea anteia incereare*de compositiune aelevilorfi, prin carore ele-vela ve4andua defectele compositiu-net Belo, le corige conferma catechi-satiunel. Asa co elevii la incepula yoreface compositiunele lorii duple; si numal eu timpulu si cu esercitiule se vaputt) obtine resultatula, c'ä elevii bunt'vora fi dispensati de a reface compositiunele lore; si acesta pentru cuvén-tulti, a el in compositiunele lore yorerealise conditiunele centre de natureunorii asemine compoeitiuni si ferii deagiutoriulil catechesatiunelorii. Tre-bee notate si acea ce, aceste eserci-tiarl a elevilore datorescii a fi scriseintr'unfi caoti", si nu pro fol volante;si In aceste caeta se so aerie nu numaiesercitiurele mal perfecto ale eleviloralfacute prin agiutoriule catechisatiune-lore profesorelul, ci si primele lorii in-corehri de a reproduce coprindereaforma materielore date. Aceste eser-citiuri de ambele categoril bine con-servate chiara eu defectele tort', stint')datele cele mat sicure, dupe care pro-fesorele póte constata progresulii ele-vilorit sot si a lua pedagogicespre agiutarea celorn mal mediocril.

Dupä cede vorbite, judece fla -cinedespre inaportanta pedagogiel in eser-citiurele elevilorn Invetemintulut se

precumn si despro mi4'16cele curintil pine In pregiun coucursului.Primare, C. Panajot.eficacie, co ea propene pentru asemineNo 12,927, Decembrescope. Darn, flinch"' ea prin acoste e-

sercitiuri nu se agiunge plenitudineadeseolterei mintale a elevilora Invete Din cause de motive legallmêntului secundarial noi treenail la a du se tine licitatiunea co aespune si une alte modii do esercitiurlcare tinde la ue mal departe desvoltare nuntata prin insciintarea primeriai eua spirituali ale elevilora. No. 5,230, relative la darea in intre-

prindere a cnriitirei latrinotord de pela localele dependinto de autoritatencomunale, sub-scrisuk pe !di parteame licsatit eh altil 4i la- 13 din viii(-rea tuna Ianuaria, ere po do alta pu-bliee east(' spre sciinta tutuloredoritorl d'a se Insercina ca 4isa introprinder9 dupit conditiunilo respective,se vie la primaria in arituta 41 po laorele unu dupe améql spro a se facelicitatiunea prin indeplinirealorii forme.

P. primarti, P. Buescu.No. 12,890, Decembre 13.

1077,7447.7"7

are a se face tarifa de preciuri (set' cu d-ra M. Popescu, din aceavedea de d-lorii in orl suburbe.!ecru In cancelaria pri- D. Petro Ionite, din suburbia sf. I6n

merit, Mosi, tia (On d-lorit Ionite StoicaMesa, cu d -na Him Michel, din aceasuburbe, flicii a d-lorii Michel Con-stantin si Theodora.

Idem la a V de la 3-10 Decembre 1867 .

ofol ta) se potüsi ore desectiunea

I.

Presupunêndii, ca pine In close a cin-Coe a liceilorii nóstre, clash undo e-!evil incept' retorica, el scriii corectödupre regulele gramaticall si chiarti disPuna do facilitatea a scrio bine dupredictandu, In clasa a cincea el Incept'esercitiunele In scrisii, care esercitiuritin so Intinde mul departe dot liutitele

administrativii.P. primara, V. Hernia.No. 42,9141 Decembre.

La 22 diu curouta lane Docembre, s'adecisü a so tine licitatiune In jocalultiprimeriel, pentru inchirierea unel pre--Obi cu odaia iel din facia stradel Ser-ban-Vode, proprietatea biserici St. Io-nice ((angii pórta sea) pe torment-) detrel ant si cal inceputù de la 23 Apri-lie anula viitore 1868, dupe condi-tiunile date do d-nii curatori respee-tivi.

Se publice acéste spre sciintia tutulorú ca doritoril ce vocal voi a luacu chirie aceste prevelie, se so pre-sinte Io primerie in aretata 4i la ; mia41spre concurinte.

Conditiunile se potu vedea In prima-rio sectiunea ndministrativii in ori re0i Ili ore do lucrare.

Primara, C. Panaiot,No. 12,782. 1867 Decembre 8.

In bisorica St. Nicola(' din Solari,urmenda a se face diu nuoii jeturiletrobuincióse in intinderea locului Incare trebue a so aka .4a duoe usi cuglamuri i accesoriele lore si done garderobe In altariü pentru phstrarea yes-timentelorfi preotesci, primeria a otä-fit."' a tine licitatiune In 0iun de 20Decembre curinte.

Doritoril d'a se insereina eu fa ceronsi asetiarea acestorii obiecte, suntii ru -gap a se presinta lo primäric in are-tate 4i la 12 ore, avendit cu d -loreparantil in val6rea pleti acestora o-biecto, spro a se face licitatiunea siadjndecatiunea, osupra cheetah' ce valiisa precia mal josh.

Jeturile so yore face dupä modeluliice se anti depuse in prevelia d-luiChristeche Stoianovic,i din strade Lip-

Usile si garderobele se) yore feet'dupe planurile ce se potu vedea lacancelaria primeriel, sectiunea admin:biuroulii II lè.

Primariii, C. Panaiot,No. 19,771. 4867 Decembre 7.

La 30 ale eurentel luni Dece.mbre seva tine h primärie concursn pentrudarea unui posta do copiste, remasiivacantii tn cancelaria primeriel.

Conditiunile de admisibilitate in a-cestii poste smite :

I. Scrierea frum6se cu ortografie sipuntuatiune.

II. Fiinda cä corf co ve fi admisiica copista aro se inainteze In posturimat superiére, ehi trobue se eibe cuenoseinte de redactiune.

Doritoril d'a concern pentru acestiiposte, mantra invitati a se presinta laprimária spre n fi Inscrist Intro con--

14.

neputênfoste a-

facultetilornI. Gn. Endcianu.

(Va urma).

PARTEA COMUNALE.

PRIMARULU COMONEI BUCURESCI.

l'entru tiperirea onunciurilorii de li-phi! pe strade, listele electorall si aaltorii chartil ale acestil autoritell co-munall in cursula (mule! viitord 1868,se va tine licitatiune la primaria prinoferte sigilate in Otte de 23 Decem-bre curentii la 12 ore la amt341.

Sub-semnatulii dare ilivita printea-césta pe toti Typografi din ca-pitala si alti doritorl,' se bine voiasch

veni primnrin 4itia aretate maisusa, spre a depune ofortelesail a le tramite prin ca In error'deschiOndu-so ofortele in presinta tte-tuiorti, se se face licitatiunea si djudocatiunea regula.

Conditiunile It formatuln duph care

D. Constantin 16o, ortodocsii, din su-burbia Ceausii -Rode, strada Traianì, cud-ra , Tinca lón, ortodocsii, din sub.sf, NicöIae Viädiea, colórea Albastre.

D. Haim Marcu , israelitte, comer-ciante, din suburbia s-ta Vinere, strada

,eu d-raikVeta Aron(' lancul is-

raelite, june, subAirbia aceiasi.D. Petre ortodocsii, june,

din sub. Ceasü-Radu, strada Dudesci,cu d-ra Costantina Costantin , orto-docsa, june, din sub. Foisioru. colOreaAi bas tra.

D. Custantin Vilcifi Mareu, ortodocsilldogarii, june, din suburbia PoprnNanalCu d-ra Debra Stoiane Staicu, june,din 4isa suburbe.Idem la circonscriptiunea a III de la 3-10 De-

cembre 1867.

D. Nae Costache, june, cismarli, dinsuburbia Debrotésa, cal d-na CatrinaMichell!, divortate, din ['Mast suburbo.

D. Ghitä Petro, zugrafü, din subur-bee Staicului, ca den' Anica George,din aceiest suburbe.

D. lordanii IOn, legétore de carp,din suburbia Slobozia, eu d-ra Elise-bothe Euthimin Diamandesce, din sub.Gorgani,

D. T inase Petro, ctirciumarn, din su-burbia Vledica eu d-ra Zmaranda Pe-tro Michaiii, din suberbia 1c6na,

D. Alec"' 'Poposci, veduvn, cercia -morel, din suburbia Vledica, cu d-naAnica Andreiasea, veduve, din sub.Dobrotésa.Idem la circomscriptiunea a IV de la 3-- 10 De-

cembre 1867.

D. Michelaehe Consteetia, veduvii,simigin, din suburbia Spirea-Noue, cud ra Iléna I6n Policandru, din aceias1suburbe.

IL Petro Ionesco, sub-locoteninte Inarmate, din seburbia s-tu Eleutheriu,en d-ra Anioa lorgulescu, din suburbiaMäntulésa.

, D. IOn Dregulenescu, cepitanü In ar-math,' die suburbia , s7tu Stefanti, et'd-ra Elisabotha I. Cernaiescu, din a-coiaSi suburbe.

D. Dumitru Dragotuireseu, veduvüduigherü , din suburbia s-ta Vinerl-Noue, cu d-ra Zmaranda Petro Stancu,din aceiast suburbe.

D. Mathaiii Berbulescu, cisniare, dinsuburbia Popa-Tatu , et' d-ra FlöreaPetro, din areiasi subarbe.Idem la a w de la 27 Noembre ping la 4 De-

cembre 1867.

legiuite

Declaratiunile de asittorie filcute inaintea oficirt-rultii de etare civile din circonecriptia I, de la

3-10 Decembre 1867.

D. Adolf Buhner, functionarii, cu d-raIosefina Marcie din strode lipscani No 5.

Idem la a II, de la 3 10 Decembre 1867.

D. Tache Ionache, ortodocs6, cis-mare, din suburbia Precupetii-veehl,

d-lore Ienache si Ziuca, pa--

D. Nicolae lanache, zidarii, din subSpiren roee cut d-ra Stoiana Lazertilrote din acea suburbe.

D. Dimitsie N. Pripich, dulghere, dinsuburbia Spiroa Nouä, co d-ra TinesAwn Dina, totii din acea suburbe.

D. Anghelú Baden, functionarii, dinsuburbia s tu Stefanii, eu d-el LeancaMarinie, tota din aeon suburbo.

D. Dnnitrie Neagul cerciumarii, dinsuburbia Berbatescu \white, cu d-raStance Neaclu, tote din acea suburbe.

D. Petre Stefann, plugerii, din sub.s ta Vineri uouä cu d-ei Dobrita Po-tre Stoiciu, tot(' din acea seburbe.

UNU de la Teatreler-MAESTRU DE DANS din Paris si Be

lie ; acume angajate, in aceia-si cali-tate, de d. Franchetti directorele Ope-ret, pentru a monta balabilalii din o-pera FAUST, ce esto a se representacurindii, In acesta Teatru, aro onóre aincunosciinta pe d-nil amatori do dansii

directoril Pensionatelorú, ca cu a-edste ocasiune doresce a do lectivalparticolare attar" de densii pontru Tea-tru cetai si de &Iona.

Numer6sa clientele care a avutii in

i

4isele cApitala, e9pora va lipsinic In acesta.

Domnil amatori caro voesce a'lii o-nova cu clientele d-lore, smith rugatia su adres 3 la casierula Teatrulut Ita-Han,: In -t6te Vole do 1;1 orele 10 dedirninéta panä la ore 2 dupe atnia4i sido le ore 4 One larsefeiriiotulil sese.ecta-c1elui

Profesora de Dana.

1078

DUMINICA eéra la 17 Deeern-bre D nu Cnnst. S. Marcovici

va tine eedintg in Sala Atheneuluivorbindd despre monctg qi creditd.

A EI.T DE SUB T1PARU. A-nimani ele Antedillnviane cu 35

de figuri litografiate deGRIGORIU STEFANESCU

ven4are la Livrgrield Soceeqi G. Ioanide qi la Autord, cu pretude 4 lei qi 20 de parale.

AllHUITRES D'OSTENDE.MANDARINES de MALTE.MARRONS glacós de PARIS.FAISANS de BOHEME.CHOCOLATS, BONBONS carton-nages de luxe pour etrennes, likeset baptêmes.NOUGATS aux pistaches, Vanille etrose.HUILES vierges de PROVENCEet de Toscane.

NB. Cheque article porte la marquede la maison et le prix en chiffresconnus.

No. 661. 6-24.

ROMANf"." t3 16 DECEMBRE

Nicolae ArdHeanuCoiffeur Parfumeur, podu Mogq6i 25.

Se grgbesce a insciinta pe InaltaNobilime, qi Onor. sa clientele' cda sosiitii decurandd and mare asor-timentd de Parfumerie, i alte o-biecte de toaleta, din cele mal re-numite fabric! din Parisd qi Lon-dra, i anume : Guertam Lubin Pi-ver, Pinaud, Rimmels, Atkinson, Vi-olet, Houbigant, Chardin, asemea re-comanda deja cunoseutuld sea Ma-gasin, pentru ce privesce arta fri-zeriel, atâtü pentru barbati cat(' qipentru dame, aseminea lucrarea pg-rului se efectudsa intr'und modd a-

. devgratd. artisticii qi multumitor pen-! tru ori ce visitatorii, sperd ea vafi onoratil cu presents onor. publi-maul qi care a stiutd totii-dé-unase fiie mandru qi recunosedtor, deincrederea dobanditg, tóite cele malsued notate se va efectua inteundmodd esactil i cu preciurile celemai moderate. N. ARDELEANU.

No, 666.

A VIS PENTRU LECTIUNI DEE1LDANSU. Sub-semnatuld are o-nóre a avisa prin acésta, prea o-

noratutui Publied, eg va da aicealectiuni in tóte cele mal

Noue Dausuri de SalonÀVATE KOR

SI ROMANA QUADRILLELectiunile se vord da, qi in case

private. M. K. SCHAMAGYY,Maestru de dens(' din Viena, locu-inta sa se af15 in Oteluld Garni,No. 31. Nó. 646. 3-34.

A NUNCIU, Und nuo5;faconstructiea cea rasa bunk depalisandru este de vin4are.

Doritoril se se adrese0 la In-spectoru Pasagiului Roman&

No. 655 2 -34.

DE ARENDATU. Moqia Gre-banu cu tête trupurile ei din

Districtuld Rimni u-Seratú departedoue poste de Blued, doue de Foe-

patru de Braila in pólele o-raqului Rimnicu-Seratd, in intindereaprópe 10,000 pog6ne arabile, fi-néta qi islazd, afará de perimetrile

afara de Circa 1800pogóne islazii ce se p6te da in pa-dure, din cele din did deja suntaarate qi semdnate aprópe 400 po-One pe same proprietatii. Acdsta

movie se dg eu arendg de la Sf.Gheorghie viitord 1868 pe 3-5845 6 ani.

Tad pe acéstg movie se afigo pAdure de 1,600 pogóne aprópe,din care 200 pogóne de cheresteastejar de etate peste '100 ani, érdrestu de tot(' feluld de lemne inetate de 20-30 ani ce se dg intgere. Atîtú pentru movie cad qipentru pgdure se va tinea licitatieDuminica la 14 Ghenarie 18681aorele 12 de diminétg.

Doritorii se vord sciresa la casesub-semnatului strada Coltil No.29, la orele qi 4iva aratata undese pot(' vedea conditiile moeiei qiplduri conditiile le p6te vedea intote 4ilele de la orele 12-1.

No. 651. 6-6,4. G

nE ARENDATU. MoqiaRaciu, i eele-alte tru-

purl cu 4 róte de Mórg pe apaDimvitei qi una r6ta de piug cu lo-curl destule de argturi, livezi depruni qi islasuri de pleura in ju-detiuld Dimbovita proprietatea casirepos. Joan Vicarescu se arenddlgpentru 5 aril'. Doritoril se vord a-dresa la Dómn. Catinca Vgegrdsca

1

strada Poetului No. 7, de la ora10 pin la 3 dupe amélg.

Catinca Vac:11.63es Mihalache Va.-gareseu. No. 645. 3-24.

DOMNIT GIOVANNI F. CONFI-SEUR, anuncig onorabilului pu-

blic(' ca s'a =tat(' vis-a-vis de pa-let(' inteug prgvglia arangiatg cu to-tut(' din nod; totd d'ug data amm-MA eg i-a sositil mid mare trans-port(' de bonbonerii, fructe confiteqi qocolate de Paris, Bonboniere dincele mai frumóse qi de bun gust.

DEPOS1TUL de temne de Ceruin suburbia Olteni calea Du-

deqei, No 12. Doritorl se vor a-dresa la D-nu Angel Frunçlianescudela orele 9 -11 inainte de-ameasliqi dela 3-4 dupg ameali in su-burbia Sf. Nicolae din strada Ga-broveni No. 27.

NCALTAMINTEA barbatésed deaDomnu Hallegrain din Paris sevinde la Magasia Domnului Ioji infate paltulul, ea und pretd mal sea-Outd. Aseminea qi din fosta pro-prietate a D-lui C. Corneseu, sevindc totd de Domnuld loji, douelocurl, unuld la coltii de qépte atm-

jeni, ling5 Domnu T. Letuérd de qépte stinjeni.

AGASIN DE MODE. Suptd,-"Lsemnata qi-a permutatd map-sinuld de mode in strada Mogoq6eiNo. 23, in localuld uncle qedeaMadame lulie, lîng Hoteluld Ote-telefianu. Aducil totd-d'ufi-datg lacunoscinta onorabiblord Dómne cami-a sositd din Paris und nod a-s ortimentd de cele mal eleganti o-biecte, precumfi: Palgril de saisonde totd feluld qi albe de visitg,coifure, flori, in fine totd ce e mainod pentrn tualetg.

Preturi f6rte moderate L. S.

PADUREA dupe Moqia D-lui IOnGhiea, STANWI din Judetuld

Dgmbovita 42 de chilometri de Bu-curesci aprópe de qosea, se vindein tgere. Doritoril se potd adresala proprietard, Strada Luterang.

No. 667. 3-2q.

SEDI IN TAERE pe trel ani

ca incepere de la 1 Ianuariedurea dupe Moqia Mgracini Green-lui din districtul Rimnicu-Sgrat in in-tinderea 410 pog6ne avmndil lemnede foci', pari i nuele. Doritori sevord adresa la D-nu Nicolae Sig-

niednu strada tirbeid-Vodg vie- a-vis de Pasagi.

Locotenent-Colonel, Slanicénu.No. 664. 2- 24.

QLTB-SEMNATULU are on6re d'ah'-anuncia eg SCOLA DE SCRIMAqi GIMNASTICA séd mutatd pen`ruti apuld de érna in casele D-neiMarghiolita Manu, pe poduld Mop--q6ei vis-à-vis de Episcopie. Orele deexereitil sent: Diminéta de la 8-séra de la 6-9 in tote ilele. r cn-tru fete de 3 ori pe septilmin la-nes, mercurea qi vinerea sepgratd.Prituld 1 galb. pe lung. G.profesore de gimnastieg in Lie 15

Mateid-Basarabd.

GALBENI, bani do-°I 'tali ai inter4isei D-neSultana Chrysoscholeu, Butt(' de datdcu dobinda prin Onor. Tribunald deIlfovfi i eu ipoteed unù immobildde ug valórea induoita. Doritorilde a se imprumuta cu acesti banivord bin-voi a se adresa la sub-semnatuld fid qi curatore ald inter-

Coast. Chrysoscholeu.Ulita Grgdina en cai, No. 26.No. 662. 64.

CKDIVIMIMMI 331JCVLTIR.=SCII

LUMINAREA CU GAZ FLUIDU A ORASULUI BUCURESCICaetuld de InsArcinArt fiindt terminatt abea in sedinta de la 26 Noembre curentd,

se prelungesce licitaia pAnA la 2 Marit viitoriti 1868 (14 Martiù st. not) pentrn ad-judicarea acestet intreprindert.

Concessionarult va construi eu a sea cheltnélA pe unti loet ce-i se va da de Or*usinele i tóte accesoriele necesarie pentru producerea gasulut. Eld va faee tott cu asea cheltuélA lucrArile de canalisare, punerea eonductelord i tuturord accesorilord, peu A lungime de 100,000 metri.

Tóte lucrArile vort trebui terminate preoumt urmezA :65,000 metri de canalisare, usinele i t6te trebuinciósele, vorti fi puse in stare de a

furetiona colt mat tAr4it 18 lunt dupe inehiAiarea contractulut, celo-alte 35,000 metrevort fi gata celt mat tAr4it chief ant dupe data conventiunit.

Intrepriu4etorult va fi datort in acesta timpt a executa indatA ort ce luerArt de ca-nalisare pentru strade séti edificie publice, eel se vort cere de Orasit peste perimetrultiinsemnatt pAnA la WI suma fixatA in sumisiune, inse cheltuelele vorti privi pe Orasit.

Orasult se obligA pentru 4000, becurt de gast, insA 2,000 celt. pucint se voril a-seza pe percursult celorti dintAiú 65,000 metri de eanalisare, si 2,000 atatt pepele

alte 35,000 metri de eanalisare, la care mat este obligatù intreprinqetorulú, cAtt i pen-ru cele ce se vorti mat stabili in acestl einct ant cu cheltuéla Orasulut pentru strateséú edificilpublice desemnate de Comuna.

Laternele cu consolele lort i t6te aparatele pentru aceste 4,000 becurl vorn fi datede Intreprin4etort,

Luminarea se va impArti In tret categorit: becurt aNAnd-d 200 litre pe orA, becurt de140 si becurtftde 100 litre.

NumArult fi:A-cArora va fi fixatt de ComunA. Cele-lalte conditiunt ze pott vedea incaetult de inskeinArl la casa Comunalà.

ConeurentilPse vorù presinta in 4iva fixatA eu oferte sigilate i garantiA 50,000 trawlin numerarit 'isét tu hypotecA in valóre indoitA.

Ofertele trebue se arate preturile pentru metrult cubt de gasti, suma de metri decanalisare, ce oferesce concesionarult a mat construi mn ceï cinet ant cu cheltuga Co-munel peste perimetrult fixatt, intinderea terAmulut necesariü usinet i conditiunea eucare la expirarea termenulut vort deveni proprietate a Comunet lucrArile fAcute.

No. Primard, C. PANAIOT.

CommtZC00.°41ZrasZa:".4

Cm=r#r--1,14z

Nne==

°*44

Oemtmmrmet

isoswa=1

CO°M=le=Cm=erniet

611141

001

==mium=s4

C==

INie=!

c:=1

r=t=1;

rs°1M

CsO°11.Z

DECRIMAULTSIROPULU DE QUINQUINA FERUGINOSI71

GRIMAIILTPharmacist! A. S. I. Prinsulut Napoleon in Paris.

Acesth (sirope) medicamenth non care se presinthIn trua forma limpeda, placuta d'und gustti deli-

reunind assotiatiunea a doh substante cellemal estimate din materia medicala, a sera quin-quina unit medicamenth escellenth tonicti, i ferulteunti elementh principaltt allti sangeluT nostru.

Siropulti de quinquina feruginosh se aplich encellti maT bunt succesti, in t6te casurile unde estetrebuintti a reconstitul sangele, oi a reda corpuluTprincipiile seale alterate, sau perdute. Palideleculorlf la tinerele damicelle anemice oi delicate,dispartt gene lesne i rapidtt supth influenta acestetescellente preriaratiunt care usuréda desvoltareapubertatti la alle mat Inalte trepte. Suppressiuneasau iregularitatea menstruatiuneT, relele stomac-kuluT, perderea apetentet, digestiunile Incete saupenibile, lymphatismula, séracimea de sange scro-phulile, convalescenta frigunilord grave sau per-nicióse, sunt numal de cant taméduite, sau modi-ficate prin siropulte de quinquina feruginosh careeste prescrish de chtre elitatea de medic! din lumerintrégh.

VedT analysele ftieute de ceT mal dintil chimiendin Viena oi Paris.

Depoulti generaltt in Buccureoct la D. AdolfPlecker, peste drum de Passagiultt Roman, inpharmaciea la Cerbulti de aur; in Iassy, von Konya.

E cautá and guvernord care se eunóseg limb-ele francesg i germang, pentru unü pensionat

de bgeti din oraqul Craiova, conditiuni favoritóre.A se adre la strada Calvini, No. 1, aid capitali.

PILULE

DE JODURt DE FERri SI MANGANESIII

DE BURIN DU BUISSON.Aprobate prin Academia de Medecinh din Paris.

Gratia ajutorulut a manganesiulut, acestepilule sunt considerate de catre totT medicica superibre a pilulilorti de protojodur defeet semple, elle sunt completti inalterabileacoperite d'ua tectura balsamo-resin6s4 forteuourich, profitandti de propietatile specialeale jodh-fer i manganesiulut.

Este pentru diversele titre que elle consti-lue unit medicamentti escellent in afTectiunilelirnfatice, scrofulóse i numite tubercultese,caneerêse i sifilitice.

Palidele culort, séracimea de shnge, irre-gularitatile menstruatiunet amenorhea, dis-parh rapidh la a lorti intrebuintare, si DD.medicT sunt sigurT a gasi in trinsele uamedicatiune energica a fortifia temperamen-tele slobe si a combate ftisia.

Depoult generallt la Buccuresci, in phar-macica la Gerbulte de aur adI Adolf PUCKER,piste drum de Passagintur Roman; la lassy.de KONYA; la Crajova, la D. Pont.; la Galatz,la TATUCHESKI.

-41111111.

srrattmmrtmil tIM

MEDICAMENTE FRANCESE RENUMITtPreparate de GRIMAULT $ i Co, Pharmaciani A. S. L principele li3po1e00

V, rue de fa Neutillade, is Paris.DP01:71.4 GENERAL PENTRU A-AMBLE -PreeracrE.A..-r3s TN RUCIJELESCI LA

D. A. PLEORER vls-a-vis de PasAage,-Pilale la d. F. RISDORVEN B( d Z BINDER.In Ia§I 1 d. Chonya Galati la d. Cahicheski Craie.va 12 a Pohl. BrAila la d. i5erinelh

PHOSPHATU DE FERO¡ DM LERAS

Pharmaceutii, doctorn in seiinte.

Nu ecsistA nid matt medicamenth ferruginosh malInsemnatet de eith Phosphatuld de felt licuidfi alltt luTLeras, doctortl In sciinte. Asttl-felti In catti tbte celebri-tAtile medicate din lume, rah adoptath c'o rIvntt cumnu a'a mal vArjuth essempla In annalele sciineT. Fetelepalide, durerile de stomach, digestiunile ane-voióse, anemia, convaleseintile grele, elatescritici, perderile albe, neregularitatea soro-cute la dame, frignrile primejdibse, singelestrieath, lymphatismulti sunt tAmAduite séti modi-ficate en mare Meta prin Intrebuintarea acesteT compo-sitiunt reeunnoseutA conaervatorult1 prin meting antisAnAtAtiT, preservativult1 cellh malt sigurti In contra epide-millor i declarath superiorti tuturor ferruginóselor cun-noscute I tn spitaluff ai de accademil. Numal ellfisingureconvine stomaeurilor delicate al nu provácil constipatillEDO i numal ellfi singurn nu 'negreate gura i dintiT.

ELICSIRU DIGESTIVU

Aaarsaa... .0 4114 Ai

PEAlli UNTULO .tr, MATO DE PESCE

SHIOPC DE HREANÛ MAIM

GRIMAULT SI CE, PHARMACIANt LA PARIS

Celltt mal puternich curAtitorti vegetaltt cunnos-cunt, cell11 mal demnft urmaCil anti untuluT de ficattlde pesce si celifi mat Insemnath modificAtortt alit;umeeielilor este, duph pArerea tururor FacultAtilor, Si ro-pulte de lireanfi Io,clatti allti D. D. Grimault i C*,pharmacianit A. S. I. principele Napoleon. CeretT prespec-tulh acestut escelinte medicamenth! vetI vedealntr'énsultiapprobatiunile cele maT onorabile alle celor mat mar!TedicT. din Paris. Intrebuintati-lti si veil fl sigurt d'atAmAdui, séti cellfi pucind d'a modifIca, celle mat gravevAtAmAri de pep* d'a distruge In copii D veastrA, filcm de tined oi de delicap , eermenulti vatAmarilorlymphatice ì scroful6se, umflAtura ghindurilor vadispArea, pAliciunea, moliciunea cArnurilor i slabiciuneaconstitutiunit se vorti sehimbh In sanatate, vigóre oipoftl de mancare. Perstennele marl cart ate, untt viciao acrime In singe, o WA de pele, buboae, mancarimtprovenite sett din mootenirc, sétt din tristele consecint!alle bölelor secrete, vortt obtine o uourare immediatA,did nu e PeRea, Salsaparill, or! alth curatitor care stise appropie de efficseitatea Siropului de lireanalodath.

INJECTIUDIE SI CAPSULE

GRIMAULT SI 0, PHARMACIANI LA PARIS

Pepsina este o descoperire setintificA noull Ea possediopnetatea d'a Inlesni digestiunea alimentelor, ?Ara a

ohossi stomacultt l matele. Subt influentl sa r ges-tiunile anevoi6se, gretele, balele, rtglelile, in -Ilammatiunea stomaculul o'a matelor Inceted5ca printeurett termed. Gastritelle si gastralgiilecele mat indArAtnice sunt modiflcate repede. A meteli lesi durerile de caph, ce provinft din digestiunt rele,dispart Indatl. Damele vora fi fericite al afle cA, eui el trebuintarea acestellicort delicitese, dispartt vflniteeilela care sunt dénsele suppuse la Inceputultt fil-cAritinsArcinfirt. BAtrinil i convalescintil.vorti gAssi Intr'énsaolementulti repArAtortt Ida stomacula lor, si plistraresvieiT §'a sAnAtAtil lor.

[t1flhiLUIl iit E, ;J via 'v.t ii ii iiPAMS

Curl noul eiclusivfi vegetalA, preparatA cu frun dede Matico, untl arbore din Peril, pelitru tAmA-duirea repede fag exceptiune a sculamentulul Cascursorilor de off ce natudi, fra teama de restrIngerlde canalh séu de Inflamatiunea meteor. Cea mat Mareparte a medicilor din Paris att renunciatti la tbte cellelalte medicamente IndatA ce a appArutö acesttl leach.I nj ectiu n ea se 'ntrebuintécla la Inceputultt scurst,ret,oi nu pricinueote !lie! durerLnic! usturiml; Capsulele,Yn tOte casurile undo se preferA medicamentele interneoi mat cu seami In cele cronice oi Invechite aöresistant preparatitmilor de copat6, cubebtl, s'altorinjectiunt metalice, care Ole sunt primejdibse. Intro-buintarera tottl Inteacela§iti timph a acpstor doutl pre-clude, constituti o doctori5 fórte activa.

BOALELE DE PIEPTU I SIROP DE HYPOPHOSPHIT DE VAR

GRIPIIMILT SI C, PHARMACIAIII LA PARIS:De mat multe secie, doctorit i sapienta s'aft silith a gaindoctorie care sA póta vindeca toate boalele de piepth,

toate certcetArile Insa afi fostil vane. Cu toate acesteanisce lucrArT noue comunicate de curénd Academielde Me-dicial din Paris oi IncercArTle cele maT serioase flieute laspitklul Brompton din Londra, spitalfi consacratti esprespentru tratarea ofticosilor, ansprobat el acesta teribillboard a gAsit un ce putinte In siropul Hypophosphitului

var, cand ea na ajunge in rea dupé urma periodi

PULBERE

l'E RO-MANGANICties BURIN DU BUISSON.

Apr iba eprin Academia de Medicina din Paris.

E tte de ajunsil Litt mlck quantilate dint'ra tee h pulbere inrrun pachartl ctt spa, aopt nei numal de citti ua apà mineral& fe-rug nb à., gasbsti Thrte placua, cane se bea

eat A semplk, sau cu vinh amesticati.Act Da este d'u& efficacitate constant& contrapali cla mlbre, sufferintele stomachuluL per-der le albe, menstruatiunile difidile, strkci-met . (I( shnge, I convine cu s'em& per-sbn :tat care nu pottlmistul preparatele or-din ire de feel. Acésta are piste tbte cellealte iniensulfi avantagid a nu provoca cons-tipi thin! ei a contine manganesiu pecoreleeel na savanti medic! din Franta &MI con-sidtr& ca indispensabild la trotameatnID prinferugicbse.

Depoulti generaltl la Buccuresci, in phar-maeica la Cerbulti de aur adt Adolf PLECKER,piste drum de Passagintur Romin; la lassy,de Kom ; la Crajova, la D. POHL; la Galatz,la TATUCHESKI.

DOCTORUF ABR1C1US

locu see in Casele lutStrada Decebalii, No. 9, in do-arilO BarAtiet, o tine consul-tatiunt, tle la orele 2 pánä la4 ore.

No. 622,

Xotimif Ali=DRAGEURI

DE l.111 TATU DE FER6 i DE MANGANESIU

DE BURIN DU BUISSON.Apre Im le prin Academia de Medecinadin Pa re S.

Man lanesiultt se gaseote Yn sAnge In tottid'auni d'impre unh cu ferultt, medici ceT matinaijY plasall regardéä drageurile de lattattide rer I i manganesiu cu multh maT activeca pe rageuriie semple de lactatti de fertimange nesiu eu multti mat active ca pe dra-geuril semple de lacteal de felt. ACestea latote m tladiile doiu6se a sèrhcimel sange tut

pesI e totti a fortifla temperamentulti stabillimlaticti. Palidele culorY, perderile albe,

irregularitatea menstruatiund, amenorheasau suppressiunea reguld incetedtt t6te Renerapidt1 la intrebuintarea keel, farh deose-bire i chear amid aceste diverse maladilstint complicate cu sufferinte de stomachca digestiunt lungi an6voi6se i durerease.

Depoulte generaltt la Buccuresci, in phar-macica la Cerbult de aur adt Adolf PUCKER,piste drum de Passagintur Roman ; la Jassy,de KONYA ; la Crajova, la D. POHL; la Galatz,la TATOCHESICI.

Guturaiula, Gatarulit, Gripa, tusea, In-cetedet India ea Intrebuintarea acestur sirop fi , §1 ceicari suferil de astral gasesca un elementtl sigurtt deviudecare.

Se recornanda asemenea bolnavilor Intrebu1nte4epastilele luT Grimault 51 Ce.

Acestti escelenth bonbonll se compune de done subs-tat* fOrte potolitere cu totuld nesupiratere, ne con-tend opium.

244.

C.=lemosoiel

==INEMrali

ifforlowad

r."1;g1411

=.1.2

CO.°?

010.111111.11111

aillOOMM4

CmmirlJ

t-x-JIsmolsisa

=:0C.i1=oemesl

C==lassseeeni

ra

HORA PE SALON, pentru Piano Forte de A. FLECBTENMAHER.Pretluul impi Exemplar 3 lei si lIS parale.-De vindare e stlA la LibrAria SOCEC et Comp.

----117iTna-AiMose47L-A-caelnieir No, ,.