A N U L X V I , Decemvr ie ld2fl. Nr. 12,

REVISTA TEOLOGICA ORGAN PENTRU ŞTIINŢA Şl VIAŢA BISERICEASCĂ.

— N P A $ H I I O J S I A ^ —

SUB PATRONAOIUL 1. P. S. SALE ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT NICOLAE.

N. Colan: Qheorghe Secaşi Preot 1. Imbroane: Prof. N. Colan: Pr. Qheorghe Motor: V. N.

Pro/. N. Colan:

Neatlăt:

C U P R I N S U L !

Hristos se naşte, măriţi-L! Sadhu Snndar Sragh. Creştinism practic. Clerul şi sănătatea publică. La Naşterea Domnului. • • , Refacerea Mănăstirii Br&ncoveann dela Sămblta

de sus. Mişcarea literară: Betleem — casa panii sufle­

tului. Unterwegs zur Heimat (In drum' spre patria eternă). Sfântul loan Botezătorul dnpl Evangheliile canonice.

Cronică: Statul şi subvenţiile acordate Bisericii. Lupta pentru Învăţământul religios in şcoala secundară. Situaţia profesorilor de religie din Ardeal. O campanie folositoarei Pentru Ca­lendarul Îndreptat

Note şi informaţii. Bibliografi*.

REDACŢIA , » ADMINISTRAŢIA, SIBIIU, STR. MITROPOLIEI Nr. 32.

SI B l III. — 1926. T I P A R U L T I P O G R A F I E I A R H I D I E C E Z A N E .

„ R E V I S T A T E O L O G I C Ă " | A b o o a a i c n t u i p e u n * n : 1 8 0 L e i . I » . -

4 » R E D A C T O R : P R O P . N I C O L A E C O L A N , « • *

Colaboratorii „Revistei Teologice": M m / 4 praf. Academia teologici (Sibüu); Cfo/w» &, protopop (StWiu), Hh Ciukmdm Ott., asesor consistorial (Arndt; Episcop Dr. Comşa Oh. (And); C b s m m 4. , preot (Galaţi); J > . Craciunescu A., profesor Ac*> dMBi&tcoi gäibäo); Ü r . GMsfesas Or., profesor Academia teol. (Sibiiu); tWmttulh, protopop militar (Siblin); ßfi Dragomir S., prof. universitar (ClaJ) Dr. Fäta /., preot (Pectca); Obs K., protopop (Baia de Arles); hmmt t, Afc», preot (Bucureşti); £V. Loxortsm V., profesor Academia «ML §Qaade».aute); iungp/ttra /. At, magistrat (Sibün); ör . Lopa; /., psotopgp proifeas« sniversiiax (£Uj); Maior GA., profesor Şcoala normali (Siblin); Mtttş Şttfan, dir. ariä*etar stntalui (Cluj); Dr. Mihäkac* I. prot facultatea teologică (Bucarefti); Arnim. Moruşea PoUcarp, Stareţul St MtnistiriHodof-Bodrog;Preot.Ntgolţă t.G, prof. sem. (Huşi);Sconbifi» Trn asesor consistorial (Sibiiu); Arkim. Scriban I., (Bucureşti); Dr. TOr-«AM N., prot Academia teol. (Siblin); Preot Trtfaloitf, d i r . «rfel. (Siklln).

/ » . C prtap Munt rugaţi ta Inumnat pt cotorul mandatului, pt lange immmt ştpntopaptuM eania aparţin.

lMaiWt<liUtlrttUllltMIIIII»MI««>UIIMItl»IIIHIIIM<IIIHWUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMmilllllllllllllli<

A p a r e lunar

Anul X V I . Dee rr vrie 1926. Nr. 12.

R E V I S T A T E O L O G I C A — organ pentru ştiinţa şi viaţa b i se r i cească . =

A b o n a m e n t u l : Pe un an 180 Lei. Pe o jumàtate de an 9 0 Lei» .^=zs.~— Un numàr 15 Lei.

Hristos se naşte, măriţi-L. P e n t r u v i a ţ a c r e ş t i n u l u i a d e v ă r a t s ă r b ă t o r i l e

s â n t s t â l p i d e l u m i n ă c e r e a s c ă . I n l a b i r i n t u l v i e ţ i i t e r e s t r e , c u s t r ă l u c i r i l e e i

e f e m e r e , c u m u l t i p l e l e e i i s p i t e , a d e s e o r i p i e r d e m d r u m u l c a r e d u c e „ l a s e m n " . I a r p i e r z â n d a c e s t d r u m , v i a ţ a n o a s t r ă d e v i n e o „ z a d a r n i c ă a l e r g a r e " — o f u g ă d e n ă i m i t .

S ă r b ă t o r i l e n e d e s c h i d l u m i n i ş u r i î n n o a p t e a n c a r e n e c u f u n d ă p a t i m i l e , a tâ t d e l e g a t e d e f i r e a n o a s t r ă p ă m â n t e a s c ă . S f i n ţ i i , c u v i a ţ a l o r , d e c a r e n e - a d u c e m a m i n t e r n ă c a r l a s ă r b ă t o r i , n e i a u d e m â n ă ş i n e c ă l ă u z e s c c ă t r e l u m i n a c e a n e a p r o p i a t ă a î m p ă r ă ţ i e i l u i D u m n e z e u , d e c a r e n s e t o ş e a z ă s u f l e t u l n o s t r u c h i a r ş i a t u n c i , c â n d e l s e z b a t e î n î n t u n e r i c u l „ l u m i i a c e s t e i a " . E i n e a r a t ă „ s e m n u l " s p r e c a r e s u n t e m c h e m a ţ i s ă „ a l e r g ă m " c u s e t e a c u c a r e a l e r g a l u p t ă t o r u l a n t i c p e n t r u c u n u n a c a r e t o t u ş i s e v e s t e j e a .

V i a ţ a s f i n ţ i l o r e o v i a ţ ă t r ă i t ă î n d u h u l l u i H r i s t o s . I a r o a s e m e n e a v i a ţ ă n u p o a t e d u c e d e c â t a c e l a , c a r e a s c u l t ă d e H r i s t o s , c a r e e s t e a l l u i H r i s t o s .

D a r n o i , a i c u i s u n t e m ? N ' a m i n t r a t o a r e , p r i n b o t e z , î n c e a t a l u i H r i s t o s ? N u s u n t e m n o i creştini ?

I

Intr 'adevăr n e numim creştini, cu toţii. E un nume de podoabă. D e c e l e mai multeori.

Un nume uzurpat, când el nu ne aminteş te ş i obligaţiile l ega te de el.

Când c ineva s e înscr ie într'o soc ie ta te sport ivă, pr in a c e a s t a s e obl igă s ă măr tu r i s ea scă şi s ă r e s p e c t e „ l egea" [statutele] aces t e i societăţ i .

Când c ineva s e înscr ie într un partid politic, s e obl igă să-i mă r tu r i s ea scă programul şi s ă tindă s p r e r ea l i za rea lui. Cu un cuvânt, să-şi î ncadreze v ia ţa în disciplina de partid.

N e impunem noi a c e a s t ă atitudine faţă de disci­plina c reş t inească , în ca re , formal sân tem doar în­c a d r a ţ i ? S ă s e i sp i t ească f i eca re pe s ine — şi a ş a s ă răspundă.

In c e cons tă a c e a s t ă „disciplină" ? O şt ie o r i ca re creştin. Chiar d a c ă n a citit-o niciodată din pagini le Scr ip tur i lor sfinte, a nvăţat-o din scr i su l v runu i plagiator, c a r e paraf razând Evanghe l i a c r e d e a c ă a descoper i t , el, a x a lumii.

„ S ă iubeşti pe ap roape le tău, c a p e tine însuţi" — zice Mântuitorul. „Purtaţ i sarc in i le unii a l tora" — z ice apostolul P a v e l . In a c e s t cuvânt z a c e „ l egea ş i profeţii". Intr 'adevăr, nu es te o a r e a c e a s t a însăş i e s e n ţ a solidarismului uman, afişat atât de gălăgios de soc io logia m o d e r n ă ?

L e g e a e foar te veche , totuşi. E a a fost vest i tă înainte cu ap roape 2 0 0 0 de ani, de Mântuitorul nos t ru I sus Hristos. Nu es te modernă câtuş de puţin. P r in u rmare sociologia modernă, c a r e a f i ş ează a c e a s t ă l ege — revendicându-şi p e s e a m a s a ori­ginali tatea descoper i r i i [pe ca l e şt ienţif ică. . . ] — a r pu tea să-şi mai t e m p e r e z e ifosele, pentru a s c ă p a de ridicol.

A c e s t sol idarism de c e a mai autentică e sen ţă creş t ină nu s e v a rea l i za decâ t prin Hristos. D e a c e e a oricine-1 v a propovedui deslipindu-1 de divinul lui descoperi tor , v a zidi pe temeli i de nisip. Numai Hr is tos prin pilda iubirii şi jer tfelniciei S a l e pentru noi v a putea zămisl i în sufletele noas t re dra-

• jgostea d e a p r o a p e l u i , c a r e e s i n g u r a l e g e f o l o s i t o a r e pentru toţi

N u m a i u r m a r e a L u i v a d a v i e ţ i i n o a s t r e stilul u n e i v i e ţ i î n c a d r a t e î n d i s c i p l i n a solidarismului creştin [ nu m o d e r n , c ă d o c t r i n a n u - i m o d e r n ă ! ] c a r e s i n g u r ă n e p o a t e i z b ă v i şi în lumea aceasta, d i n î n t u n e r i c ş i n ă c a z .

D a r p e n t r u a h e z i d i o v i a ţ ă î n stil c r e ş t i n s t ă p â n u l n o s t r u t r e b u e s ă f i e H r i s t o s , c a r e p r i n s p ă l a r e a p i c i o a r e l o r u c e n i c i l o r S ă i ş i p r i n î n t r e a g a S a v i a ţ ă , t r e c â n d p e s t e a ş a d e l u m e a s c a l e g e a . „ m c o m p a t i b i l i t ă ţ i i " , n e - a d a t m i n u n a t a p i l d ă a s l u j i r i i

I a r p e n t r u c a S t ă p â n u l v i e ţ i i n o a s t r e s ă f i e H r i s t o s , E l t r e b u e s ă s e n a s c ă a d o u a o a r ă — n u i n V i f l e e m , c i î n s u f l e t e l e n o a s t r e .

N u î n z a d a r z i c e c â n t a r e a s f â n t ă : „ H r i s t o s se naşte".

„ M ă r i ţ i - L ! " N u î n o s p e ţ e ş i n b e ţ i i , c i î n f r ă ţ e a s c a d r a g o s t e c a r e d u c e b u c u r i a C r ă c i u n u l u i î n f i e c a r e c a s ă , î n f i e c a r e s u f l e t .

N u m a i a ş a v o m f i a i L u i . C ă c i „ d e n a r e c i n e v a d u h u l l u i H r i s t o s , n u e s t e a l L u i " .

N. Colan.

Sadhu Sundar Singh. [Sfârşit].

A p a r i ţ i a l u i H r i s t o s , e p e n t r u S u n d a r S i n g h m o ­m e n t u l h o t ă r â t o r a l v i e ţ i i s a l e . A c e a s t ă a p a r i ţ i e i -a a d u s î m p l i n i r e a n i z u i n ţ e i s a l e f e r b i n ţ i ş i a o s t e n e -l e l o r s a l e n e o b o s i t e , i -a a d u s m i n u n a t a l i n i ş t e „ p a c e a , c a r e î n t r e c e o r i c e r a ţ i u n e , c e r i u l p e p ă m â n t " „ D u p ă c e m ' a m o s t e n i t c ă u t â n d î n r e l i g i a H i n d u i s t ă , a m a f l a t î n s f â r ş i t î n H r i s t o s l i n i ş t e a ş i p a c e a , d u p ă c a r i s e d o r e a s u f l e t u l m e u " .

F a p t u l c o n v e r t i r i i s a l e , e p e n t r u S u n d a r S i n g h o d e s c o p e r i r e d i v i n ă , o m i n u n e î n a d e v ă r a t u l î n ţ e l e s a l c u v â n t u l u i . — C a o r i c e c r e d i n c i o s c o n v e r t i t S i n g h r e s p i n g e h o t ă r â t o r i c e e x p l i c a r e n a t u r a l ă . E l v e d e

1*

î n c o n v e r t i r e a s a u n a c t a l d u m n e z e i r i i t r a n s c e n ­d e n t e , o d e s c o p e r i r e a l u i H r i s t o s c e l v i u . O b i e c t i ­v i t a t e a v e d e n i e i s a l e , o a c e n t u e a z ă a ş a d e m u l t . î n c â t f a c e d e o s e b i r e î n t r e c h r i s t o - f a n i i l e — c e l e - a a v u t m a i t â r z i u . „ N u m a i o d a t ă — z i c e e l — a m v ă z u i p e H r i s t o s : l a c o n v e r t i r e " .

C a r a c t e r u l s u p r a n a t u r a l a l î n t â m p l ă r i l o r d i n v i a ţ a l u i S u n d a r S i n g h e t r a s î n s ă l a î n d o i a l ă d i n p a r t e a r e p r e z e n t a n ţ i l o r ş t i i n ţ e i r e l i g i o a s e m o d e r n e . F a p t u l u i r e a l - r e l i g i o s a l c o n v e r t i r i i l u i S i n g h , ş t i i n ţ a r e l i g i o a s ă m o d e r n ă î i o p u n e u n f a p t n a t u r a l p s i h o l o g i c . C e a r c ă s ă e x p l i c e a r ă t ă r i l e l u i S i n g h c a u n r e s u l t a t a l î n c o r d ă r i l o r s a l e s u f l e t e ş t i a n t e r i o a r e , i a r v i a ţ a ş i c o l o r i t u l e v e n i m e n t u l u i î l a t r i b u i e i n f l u i n ţ e i c e a a v u t i s t o r i a c o n v e r t i r i i p a u l i n e a s u p r a l u i . D e ş i S i n g h a f i r m ă , c ă n u - ş i a m i n t e ş t e s ă f i ce t i t î n a i n t e c o n v e r ­t i r e a S f . A . P a v e L a pu tu t -o î n s ă a u z i — z i c e ş t i i n ţ a — o c a z i o n a l l a ş c o a l a d e m i s i u n i , u n d e s e f a c c e t i r i z i l n i c e d i n N o u l T e s t a m e n t . N e m a i p u n e a p o i ş t i i n ţ a r e l i g i o a s ă î n v e d e r e , c ă S i n g h e o r i e n t a l ş i s p i r i t u l s ă u e p r e d i s p u s d e c i v i s ă r i i , e x t a z u l u i .

I n r e a l i t a t e a f a p t u l u i m i n u n a t a l c o n v e r t i r i i l u i S i n g h n u s e p o a t e î n s ă d u b i t a . — D o v e z i l e p e n t r u a u t e n t i c i t a t e a f a p t u l u i p r i s o s e s c . A f o s t s u p u s î n p r i ­v i n ţ a a c e a s t a u n e i s e r i o a s e p r o b e d e m i s i o n a r u l R e d m a n , c a r e d u p ă n o u ă l u n i d e l a a c e a s t ă î n t â m ­p l a r e 1-a b o t e z a t . S i n g h n u v o r b e ş t e d e î n t â m p l ă r i l e s a l e m i n u n a t e d e c â t î n c ă l ă t o r i i l e l u i m i s i o n a r e , c e e a c e m i l i t e a z ă p e n t r u a u t e n t i c i t a t e a l o r . S e s e r ­v e ş t e d e e l e , c a d e a r g u m e n t e h o t ă r â t o a r e , d e c e e a c e a f ă c u t H r i s t o s p e n t r u e l , ş i c e e a c e e g a t a s ă f a c ă , p e n t r u tot c e l c e c r e d e î n n u m e l e L u i .

P e n t r u u n e l e m i n u n i m a i t â r z i i d i n v i a ţ a l u i a v e m m ă r t u r i i o m e n e ş t i . A s t f e l p r e d i c â n d f ă r ă p e r ­m i s i u n e E v a n g h e l i a l u i H r i s t o s î n R a z a r , l o c a l i t a t e î n T i b e t , a f o s t c o n d a m n a t d e L a m a , p r e o t u l m a r e a l l o c a l i t ă ţ i i , l a m o a r t e ; a f o s t bă tu t , i s ' a f r â n t m â n a d r e a p t ă ş i a r u n c a t a p o i î n t r ' o f â n t â n ă s e a c ă , u n d e - a u . m a i f o s t a r u n c a ţ i ş i a l ţ i m i s i o n a r i ; c a p a c u l d e f i e r a l f â n t â n i i a f o s t î n c u i a t a p o i c u l ă c a t . T r e i z i l e a

p e t r e c u t S u n . d a r S i n g h î n a d â n c . „ D a r — s p u n e e l — î n i a d u l a c e l a d e s u f e r i n ţ e m â n a f r a c t u r a t ă , t r u p u l p l i n d e r a n e , m i r o s u l g r e u , ce-1 d e g a j a u c a d a v r e l e d i n j u r u l l u i — î n a c e l i a d , m ă s i m ţ i a m î n r a i u . S i m -j i a m p r e z e n ţ a l u i D u m n e z e u î n a c e l l o c d e m o a r t e " . C a p a c u l s a d e s c h i s d e o d a t ă , t o c m a i c â n d c r e d e a s ă t r e a c ă l a c e l e e t e r n e , o f u n i e e l ă s a t ă î n a d â n c , e l s e p o m e n e ş t e d e a s u p r a , p e r s o a n a s t r ă i n ă c e i -a d e s ­c h i s , i - a t i nge b r a ţ u l , s e v i n d e c ă ş i p o r n e ş t e i a r î n c o m u n ă , v e s t i n d a t o t p u t e r n i c i a l u i H r i s t o s . O a m e n i i s ' a u m i r a t v ă z â n d u - 1 v i u ; c h i a r p r e o t u l c e l m a r e , d u p ă c e a c o n s t a t a t c ă s i n g u r a c h e i e d e l a c a p a c u l f â n t â n i i , a f o s t l a b r â u l s ă u , v ă z â n d u - i b r a ţ u l v i n ­d e c a t , 1-a r u g a t c u s f i a l ă , s ă t r e a c ă d i n ţ i n u t u r i l e l o r , c a n u c u m v a D u m n e z e u l l u i S i n g h s ă - ş i r e v e r s e m a n i a a s u p r a h o t a r e l o r l o r . P e n t r u a s e m e n e a f a p t e , ş t i i n ţ a r e l i g i o a s ă m o d e r n ă n u m a i p o a t e a f l a e x p l i ­c a r e p s i h o l o g i c ă .

E v e n i m e n t u l c o n v e r t i r i i l u i S i n g h e s t e d e c i d e s ­c o p e r i r e a r e a l i t ă ţ i i d u m n e z e e ş t i ş i a m i n u n e i d u m -n e z e e s c u l u i h a r . >

N u c l e u l c o n v e r t i r i i s a l e s t ă î n e x p e r i e n ţ a c r e ­ş t i n ă , î n t e m e i a t ă p e n i m i c n i c i a f a p t e l o r o m e n e ş t i ş i p e c r e d i n ţ a , c ă m â n t u i r e a n u n e v i n e d s c â t p r i n m o a r t e a v o l u n t a r ă p e c r u c e a M â n t u i t o r u l u i n o s t r u I s u s H r i s t o s , f ă r ă n i c i u n m e r i t a l n o s t r u .

„ D a c ă p e n t r u n o i n u s ' a j e r t f i t H r i s t o s , d a c ă n u , c r e d e m î n p a t i m a s a , p r i n c a r e n i - a v e n i t h a r u l m â n ­tu i t o r , n i m i c n u s u n t e m " — s p u n e S u n d a r S i n g h .

E o î n v ă ţ ă t u r ă p r i n e s c e l e n ţ ă p a u l i n ă . C o n v e r t i r e a l u i d e c i , p r e c u m ş i a u t e n t i c i t a t e a a p o st o i i e i s a l e , l e c o n s i d e r ă m r e a l e .

I a t ă c e m ă r t u r i s e ş t e e l î n s u ş i : „ C e e a c e a m v ă z u t n a f o s t î n c h i p u i r e . M a i n a i n t e u r a m d o a r p e H r i s t o s ş i n u i m ă î n c h i n a m . D a c ă a ş v o r b i d e B u d h a s ' a r p u t e a z i c e , c a f o s t u n r e z u l t a t a l î n c h i p u i r i i m e l e , c ă c i e r a m o b i c i n u i t a m ă r u g a l u i . N ' a f o s t u n v i s . C â n d i e ş i d i n t r o b a i e r e c e , n u p o ţ i v i s a . A f o s t o r e a l i t a t e , H r i s t o s c e l v i u ! j E l - p o a t e n u m a i p r e f a c e p e u n d u ş m a n a l l u i [ H r i s t o s ] î n t r ' u n p r e d i c a t o r a l

e v a n g h e l i e i s a l e . E l m i - a d a t p a c e a s a , n u n u m a i p e c â t e v a o a r e , c i p e n t r u t o t d e a u n a , o p a c e m i n u n a t ă ^ p e c a r e n o p o t d e s c r i e , a l c ă r e i m a r t o r s u n t î n s ă " .

„ C e e a c e a l t e r e l i g i i n a u p u t u t î n f ă p t u i î n d e c u r s u l m a i m u l t o r a n i , a r e a l i z a t H r i s t o s î n c â t e v a m o ­m e n t e . M i - a u m p l u t s u f l e t u l c u p a c e n e m ă r g i n i t ă . N i c i ce t i t u l , n i c i c ă r ţ i l e , H r i s t o s s i n g u r m a t r a n s ­f o r m a t . C â n d m i s a d e s c o p e r i t i - a m v ă z u t s l a v a , ş i a m c u n o s c u t c ă e s t e H r i s t o s c e l v i u " .

î n t e m e i a t p e a c e a s t ă s i g u r a n ţ ă , H r i s t o s c e l v i u t S u n d a r S i n g h a l u a t t o i a g u l p r i b e g i e i î n t r u v e s t i r e a E v a n g h e l i e i P e r s o a n a l u i H r i s t o s 1-a c o p l e ş i t î n a ş a m ă s u r ă , c ă n u - i a j u n g e t i m p u l ş i s l a b e l e l u i p u t e r i p e n t r u a-1 p r o p o v e d u i .

R o b i n d u - s e l u i H r i s t o s , a p l e c a t î n t o a t ă l u m e a să-1 v e s t e a s c ă , î n ţ e l e p ţ i l o r ş i n e î n ţ e l e p ţ i l o r , p ă g â n i l o r p r e c u m ş i „ c r e ş t i n i l o r " . S a f ă c u t ş i e l „ t u t u r o r a t o a t e " . A s u f e r i t m u l t , a f o s t i sp i t i t , bă tu t , b a t j o c o r i t , a l u n g a t c u p i e t r i i ; d a r t o a t e a c e s t e s u p l i c i i l e c o n s i d e r ă d i s -p a r e n t e , p e l â n g ă c e e a c e a f ă c u t H r i s t o s p e n t r u e L — S u n d a r S i n g h c u t o a t e c ă a v e a t e r e n b o g a t d e p r o p o v e d u i t î n I n d i i , l a c o n a ţ i o n a l i i s ă i , a c e r c e t a t î n s ă ş i A p u s u l „ c r e ş t i n " . C a r i s ă f i e o a r e m o t i v e l e c e l - au î n d e m n a t s ă v i n ă î n A p u s ?

U n m o t i v a f o s t a f i r m a ţ i u n i l e u n o r c r e d i n c i o ş i H i n d u s t a n i c ă c r e ş t i n i s m u l a p u s e a n a r f i d a t e ş e c , c ă n u m a i a r e n i c i o i n f l u i n ţ ă a s u p r a v i e ţ i i p o p o a ­r e l o r , c a r i a f i r m a ţ i i î l î m p e d e c a u f o a r t e m u l t p e S i n g k î n a c t i v i t a t e a s a a p o s t o l i c ă . V o i a d e c i s ă s e c o n v i n g ă d e s p r e t e m e i n i c i a a c e l o r a f i r m a ţ i u n i .

M o t i v u l p r o p r i u z i s î n s ă a f o s t o c h e m a r e d u m ­n e z e i a s c ă : „ I n t r ' o n o a p t e p e c â n d m ă r u g a m , a m p r i m i t c h e m a r e a d e - a p r e d i c a î n A n g l i a " , z i c e e L „ I n r u g ă c i u n e m i s a d e s c o p e r i t v o i n ţ a l u i D u m n e z e u c a s ă m e r g ş i s ă c e r c e t e z ţ ă r i l e c r e ş t i n e . S i m ţ i a m n e v o i e d e a m ă r t u r i s i a c o l o p e H r i s t o s " .

I n F e b r u a r i e 1 9 2 0 a s o s i t î n A n g l i a , a z ă b o v i t p u ţ i n ş i a t r e c u t î n A m e r i c a , d e a c o l o î n A u s t r a l i a .ş i i a r î n I n d i i . I n 1922 a m a i v e n i t o d a t ă î n E u r o p a .

t r e c â n d p r i n P a l e s t i n a , î m p l i n i n d u - ş i a s t f e l d o r i n ţ a a r z ă t o a r e d e a v e d e a l o c u r i l e s f i n t e . D e a s t ă d a t ă a p r e d i c a t î n A n g l i a , F r a n ţ a , E l v e ţ i a , G e r m a n i a * S v e d i a ş i N o r v e g i a , l ă s â n d î n m i i d e i n i m i c r e ş t i n e v i i a m i n t i r i . P e n t r u m i i d e o a m e n i p r e d i c a s a a f o s t u n i m b o l d p e n t r u î n v i o r a r e a c r e d i n ţ e i ş i p e n t r u o n o u ă v i a ţ ă î n t r u H r i s t o s .

I m p r e s i u n e a c e - a f ă c u t - o S u n d a r S i n g h î n E u ­r o p a a s u p r a a s c u l t ă t o r i l o r p r e d i c e l o r s a l e , p r e c u m ş i a s u p r a a c e l o r a c a r i a u v e n i t î n a t i n g e r e c u e l , a f o s t p e s t e to t p u t e r n i c ă .

I n b i s e r i c a B r i d e s d i n L o n d r a , î n t i m p u l p r e d i c e i l u i S i n g h , „ t o a t ă l u m e a e r a î n g e n u n c h i r u g â n d u - s e — c e e a c e e r a f o a r t e n e o b i ş n u i t î n a s t f e l d e a d u n ă r i p u b l i c e " . „ T o ţ i s i m ţ i a u c ă v o r b e ş t e u n o m d e p e a l t ă l u m e " , c u m a r e l a t a t z i a r u l „ T h e C h u r c h T i m e s " . B ă r b a ţ i ş i f e m e i d e p r o f e s i u n i l e c e l e m a i d i f e r i t e , d i n d i f e r i t e c l a s e s o c i a l e ş i ţ ă r i , d o v e d e a u c u u n a ­n i m i t a t e c u m i -a z g u d u i t p â n ă î n a d â n c , a tâ t a p a r i ţ i a » c â t ş i c u v â n t u l l u i S i n g h . U n t e o l o g e n g l e z s c r i e : „ N i m i c n u p o t s c r i e , c e e a c e s e r e d e a i m p r e s i u n e a p e c a r e e u o d o r e s c — c e m i - a f ă c u t - o a c e l b ă r b a t i n t e r e s a n t , c a r e î n f r u n t â n d b o g ă ţ i a a c e s t e i h i m i , b i n e -v e s t e ş t e h a r u l m â n t u i t o r a l s t ă p â n u l u i s ă u , v o r b i n d c u c e a m a i m a r e s i m p l i t a t e " . U n t e o l o g o l a n d e z a r e c u n o s c u t î n t r ' o e p i s t o l ă : „ A f o s t o r e v e l a ţ i e p e n t r u m i n e , i a r l u m e a N o u l u i T e s t a m e n t , p a r e c ă s a m a i a p r o p i a t ş i a m î n ţ e l e s - o m a i b i n e p r i n a p a ­r i ţ i a l u i " . O S v e d e z ă s c r i e : „ A p a r i ţ i a l u i S i n g h a f o s t , a ş p u t e a z i c e , u n e v e n i m e n t r e l i g i o s . T r e b u i a s ă te p l e c i î n a i n t e a a c e l u i a p o s t o l , c ă c i nu-1 m a i v e ­d e a i p e e L c i p e D u m n e z e u , p e ca re -1 v e s t e a " .

U n t e o l o g e l v e ţ i a n s c r i e : „ A f ă c u t a s u p r ă - m i c e a m a i m a r e i m p r e s i u n e , c e a m pu tu t -o c e r c a , î n v i a ţ a m e a " . U n s i m p l u ţ ă r a n d i n A l p i , c a r e a u z i s e p e S i n g h v o r b i n d î n L a u s a n n e , a m ă r t u r i s i t : „ A m f o s t l a C a t e d r a l ă , a m t r ă i t c e a m a i î n s e m n a t ă z i a v i e ţ i i m e l e . E r a m f e r i c i t î n m i j l o c u l n e a m u l u i m e u , î m p r e u n ă c u f r a t e l e a c e l a , v e n i t d i n ţ ă r i l e p ă g â n e , c a r e v o r b e a p e a m v o n " . O a m e n i d e ş t i i n ţ ă c h i a r ,

s t r ă i n i d e c r e ş t i n i s m , a u f o s t t r a n s f o r m a ţ i p r i n p u t e r e a c o v â r ş i t o a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i s a l e . A s t f e l e x p l i c a u n p r o f e s o r u n i v e r s i t a r e n g l e z l u i S i n g h , c a r e a f o s t a g n o s t i c , d a r a c u m e c r e d i n c i o s : „ N u p r e d i c a d - t a l e m ' a c o n v e r t i t , c i d o m n i a t a î n s u ţ i . D - t a u n I n d c a r e t e a s a m e n i a ş a d e m u l t c u H r i s t o s ş i l a î n f ă ţ i ş a r e ş i l a s u f l e t ; s u n t e ţ i o m ă r t u r i e v i e a E v a n g h e l i e i ş i a p e r s o a n e i Iu i I s u s H r i s t o s ' V .

I m p r e s i i l e p r i m i t e d e S u n d a r S i n g h d i n E u r o p a c r e ş t i n ă î n s ă i -au p r o d u s c e a m a i a d â n c ă m â h n i r e .

II v o i l ă s a s ă d e a e l e x p r e s i u n e a m ă r ă c i u a e i s a l e : „ E u a m c r e z u t c ă l o c u i t o r i i a c e s t o r ţ ă r i s u n t to ţ i o a m e n i m i n u n a ţ i ; v e d e a m î n i n i m i l e l o r d r a ­g o s t e a l u i D u m n e z e u , i a r c â n d a m v ă z u t r â v n a l o r p e n t r u e v a n g h e l i z a r e a n o a s t r ă , c r e d e a m c ă s u n t H r i s t o ş i v i i . D u p ă c e a m c ă l ă t o r i t î n s ă p r i n a c e s t e ţ ă r i m i - a m s c h i m b a t p ă r e r e a . A m a f l a t c u t o t u l u i to t a l t e r a p o r t u r i . S u n t f ă r ă î n d o i a l ă ş i a i c i a d e v ă r a ţ i s e r v i t o r i a i l u i D u m n e z e u , d a r n u s u n t to ţ i c r e ş t i n i A m f ă c u t c o m p a r a ţ i e î n t r e l o c u i t o r i i ţ ă r i l o r p ă g â n e ş i a i c e l o r c r e ş t i n e . P r i m i i s u n t p ă g â n i , p e n t r u c ă s e î n c h i n ă i d o l i l o r f ă c u ţ i d e m â n i o m e n e ş t i ; î n a ş a z i s e l e ţ ă r i c r e ş t i n e a m î n t â l n i t u n p ă g â n i s m m u l t m a i p e r v e r s ; o a m e n i i s e î n c h i n ă l o r u ş i . M u l ţ i d i n t r e e i s e d u c l a t e a t r u î n l o c d e a s e r u g a , s a u d e - a c i t i c u v â n t u l l u i D u m n e z e u ; i u b e s c b e u t u r a ş i to t f e l u l d e p ă c a t e . A m î n c e p u t a m ă c o n v i n g e , c ă n i c i o ţ a r ă e u r o p e a n ă n u p o a t e f i s o c o t i t ă c r e ş t i n ă ş i că p e s t e to t n u e x i s t ă d e c â t c r e ş t i n i s i n g u r a t i c i " .

„ M a i î n a i n t e c u g e t a m , c e n e n o r o c i t sun t , Că m ' a m n ă s c u t î n t r ' o ţ a r ă p ă g â n ă ; ş i c e f e r i c i ţ i t r e b u i e s ă f i e a c e e a c a r i d i n c o p i l ă r i e a u c u n o s c u t p e H r i s t o s ! D a r a c u m z i c a l t f e l , m u l ţ u m e s c l u i D u m n e z e u că m ' a m n ă s c u t î n t r ' o ţ a r ă p ă g â n ă , u n d e a m f o s t n e m u l ­ţ u m i t ş i - a m c ă u t a t p e D u m n e z e u , p e c â n d l o c u i t o r i i ţ ă r i l o r c r e ş t i n e , s u n t d e c r e d i n ţ a , d e a f i a f l a t t o t u l ş i d e a n u t r e b u i s ă c a u t e n i m i c " .

T o a t e a c e s t e d e c e p ţ i i n a u p u t u t z g u d u i î n s ă p e S u n d a r S i n g h î n c r e d i n ţ a s a . N u c r e ş t i n i s m u l p o a r t ă v i n a n e c r e d i n ţ i i A p u s e n i l o r , c i t ă r i a i n i m i i l o r . I n

p r i v i n ţ a a c e a s t a n e d ă o c o m p a r a ţ i e . „ Ş e d e a m î n t r ' o z i , i a m a r g i n e a u n u i r â u î n H i m a l a i a . A m s c o s o p e a t r ă r o t u n d ă d i n a p ă ş i - a m s p a r t - o . P a r t e a d i n l ă u n t r u n u e r a d e l o c u m e d ă . P e a t r a a c e a s t a a s ta t m u l t ă v r e m e î n a p ă , a p a î n s ă n a p ă t r u n s î n e a . A ş a - i ş i c u o a m e n i i d i n E u r o p a , s e c o l e d e - a r â n d u l a u p e t r e c u t î n c r e ş t i n i s m , s u n t i n u n d a ţ i c h i a r d e b i n e ­f a c e r i l e l u i ; c r e ş t i n i s m u l î n s ă n a p ă t r u n s ş i n u t r ă i e ş t e î n e i . V i n a n o p o a r t ă c r e ş t i n i s m u l , c i i n t e l e c t u a ­l i s m u l ş i m a t e r i a l i s m u l , c a r e Ie-a p e t r i f i c a t i n i m i l e " .

D u p ă c e ş i - a î n d e p l i n i t a s t f e l m i s i u n e a u r m â n d c h e m ă r i i d u m n e z e e ş t i , S u n d a r S i n g h a s c u t u r a t p r a f u l E u r o p e i d e p e p i c i o a r e l e s a l e , î n t o r c â n d u - s e î n p a t r i a s a , c u f e r m a h o t ă r â r e d e a n u m a i c ă u t a A p u s u l , c u t o a t e i n v i t ă r i l e c e i s a u f ă c u t d i n p a r t e a m a i m u l t o r ţ ă r i , î n t r e a l t e l e ş i d i n p a r t e a R o m â n i e i . „ E c e a d i n u r m ă o r ă , c â n d m ă v e d e ţ i a i c i " , s p u n e a e l a d e s e o r i î n c u v â n t ă r i l e s a l e . V a p r o p o v e d u i m a i b i n e î n R ă s ă r i t , c ă c i a c u n o s c u t , c ă o a m e n i i d i n A p u s s u n t s t ă p â n i ţ i î n c e a m a i m a r e p a r t e d e p o f t e s a t a ­n i c e , s u n t î n ă b u ş i ţ i d e d o r u l d e a u z a v i a ţ a , d i s c o n -s i d e r â n d s o l i a l u i H r i s t a s ; p e c â n d O r i e n t a l i i , s u n t d o r n i c i d e d r e p t a t e ş i d e m â n t u i r e , p r i m i n d c u b u ­c u r i e E v a n g h e l i a . A b i n e v e s t i a c e s t o r a v a f i d e - a c u m î n a i n t e s c o p u l v i e ţ i i s a l e .

î n d a t ă c e a s o s i t a c a s ă , a p o r n i t î n T i b e t . Nu-1 a ş t e a p t ă a c o l o n u m a i u n c â m p l a r g d e a c t i v i t a t e , c i ş i m u l t e p e r i c o l e , m a r t i r i u l c h i a r . T o a t e a c e s t e a nu-1 î n f r i c o ş e a z ă . „ I n f i e c a r e a n , z i c e e l , m ă v o i u d u c e î n T i b e t , ş i v e ţ i a u z i o d a t ă c a m s u f e r i t m o a r t e a . S ă n u c u g e t a ţ i a t u n c i : e l a m u r i t , c i z i c e ţ i : a t r e c u t î n c e r i u r i l a v i a ţ ă , e l e l a H r i s t o s , p l e n i t u d i n e a v i e ţ i i " .

C e e a c e a v o i t s ă a r a t e S a d h u S u n d a r S i n g h , c r e ş t i n ă t ă ţ i i a p u s e n e , e m ă r g ă r i t a r u l a s c u n s î n o g o r . E v a n g h e l i a l u i H r i s t o s , î n m ă r i m e a - i r e a l ă ş i î n p u ­t e r e a e i s u p r a n a t u r a l ă . A t â ţ i a d i n c r e ş t i n i i a p u s e n i , n u a f l ă a c e a s t ă c o m o a r ă ; a l ţ i i o v ă d , d a r n e c u n o s -c â n d - o o a r u n c ă . S i n g h a z i s o d a t ă c ă t r e A p u s e n i :

„ S u n t e ţ i a s e m e n e a u n u i o m , c a r e a f l â n d u n d i a ­m a n t , a f o s t s t r ă i n d e v a l o a r e a l u i . A v ă z u t c ă e

o p e a t r ă c a r e a r e c e v a p r e ţ , d a r a v â n d u t - o î n d a t ă c e i s ' a u o f e r i t c â t e v a r u p i i p e e a . M a i t â r z i u a f l a s e c a f o s t u n d i a m a n t , c a r e p r e ţ u i e ş t e s u t e d e m i i d e r u p i i . C e p r o s t i e a c o m i s v â n z â n d d i a m a n t u l , î n , c r e d i n ţ a c ă e o p e a t r ă d e v a l o a r e n u m a i . A î n c e p u t s ă c a u t e p e o m u l , c ă r u i a - i v â n d u s e d i a m a n t u l , d a r a f o s t p r e a t â r z i u " .

A t â ţ i a c r e ş t i n i d i n A p u s ş i - a u p e r d u t î n ţ e l e g e r e a p e n t r u p u t e r e a E v a n g h e l i e i . P r e o c u p ă r i l u m e ş t i , r a ­ţ i o n a l i s m u l , d o g m a t i s m u l ş i s c e p t i c i s m u l l e t u l b u r ă p r i v i r e a . F i e c a S u n d a r S i n g h , î n v ă ţ ă c e l u l l u i H r i s t o s d i n O r i e n t , s ă l e d e s f a c ă c â t d e p u ţ i n o c h i i . C i n e - i u r m ă r e ş t e v i a ţ a ş i c i n e - i a s c u l t ă s o l i a , a c e l a v a c u ­n o a ş t e , c e p o a t e a d u c e E v a n g h e l i a i n i m i i n e l i n i ş t i t e : p a c e a l u i H r i s t o s , „ c e r i u l p e p ă m â n t " .

Gheorghe Secaş , stud. în teol. — Sibiu.

Scrisori din Berlin.

Creştinism practic. D u m i n e c ă , î n 21 N o e m v r i e a m a v u t p a r t e d e

c l i p e d u i o a s e , d a r î n a c e l a ş t i m p ş i î n ă l ţ ă t o a r e . A m a s i s t a t î n a c e a z i î n t r ' o c a p e l ă d i n n o r d u l ' B e r h n u l u i l a s l u j b ă . I n Acker Strasse e s t e a d i c ă u n Asil-atelier î n t e m e i a t ş i s u s ţ i n u t d e c o m u n i t a t e a e v a n ­g h e l i c ă d i n p a r o h i a „ H i m m e l f a h r t " ş i l a a c e l a s i i e s t e a ş a n u m i t a «Schrippen-Kirche».

A s i l u l - a t e l i e r d i n A c k e r S t r a s s e a d ă p o s t e ş t e c a m v r e - o 1 5 0 d e o a m e n i , c a r i n u g ă s e s c l u c r u î n o r a ş . f i n G e r m a n i a s u t e d e m i i d e o a m e n i s t a u f ă r ă l u c r u ! ] P r e o t u l Ungnad d e l a b i s e r i c a H i m m e l f a h r t î m p r e u n ă c u c r e d i n c i o ş i i s ă i s ' a u g â n d i t c ă e s t e d a t o r i a c r e ş t i ­n e a s c ă a v e n i î n a j u t o r u l , m ă c a r a u n e i p ă r ţ i d i n o a m e n i i c a r i n u - ş i p o t c â ş t i g a p â n e a d e t o a t e z i l e l e . A u l a n s a t u n a p e l p r i n c a r e r o a g ă p u b l i c u l s ă p u n ă l a d i s p o z i ţ i a a s i l u l u i - a t e l i e r m o b i l ă ş i h a i n e d e c a r i n u m a i p o t a v e a f o l o s . C e i c a r i a u a s e m e n e a o b i e c t e a n u n ţ ă a s i l u l p r i n t r ' o c a r t ă p o ş t a l ă , d i n c e l e c e s a u

a l ă t u r a t l a p o m e n i t u l a p e l , i a r c o n d u c e r e a a t e l i e r u l u i t r i m i t e o a m e n i s ă a d u c ă o b i e c t e l e d ă r u i t e . C e l m a i b o g a t m a g a z i n d e v e c h i t u r i d i n ţ a r a n o a s t r ă n i m i c n u î n s e a m n ă î n c o m p a r a ţ i e c u h a l a d e v e c h i t u r i p e c a r e a m v ă z u t - o l a a s i l u l d i n A c k e r S t r a s s e . O b i e c t e d i n g o s p o d ă r i a c a s n i c ă , î n t r ' u n h a l f ă r ă d e h a l , s u n t a c i . P r e o t u l U n g n a d v ă z â n d p e s e m n e n e d u m e r i r e a m e a î m i e x p l i c ă r o s t u l a c e s t e i c o l e c t e „ s i r i g e n e r i s " . L u c r ă t o r i i a d ă p o s t i ţ i î n a s i i s e l e c ţ i o n e a z ă o b i e c t e l e , a l e g â n d c e i a c e m a i p o a t e f i î n t r e b u i n ţ a t ; p ă r ţ i l e c â t d e c â t b u n e s u n t t r e c u t e î n a t e l i e r ş i a c o l o s e r e p a r ă a ş a f e l , î n c â t s ă p o a t ă f i d e f o l o s . I n s ă n i c i c e e a c e n o i a m a r u n c a î n g u n o i n u s e d e s p r e ţ u i e ş t e a c i , f i i n d c ă g ă s e s c f a b r i c i c a r i — d e s i g u r p e n t r u u n p r e ţ m i n i m a l — c u m p ă r ă a c e l e r e s t u r i : a r c u r i r u p t e , h â r t i e , b u c ă ţ i d e p i e l e , c u t i i d e c o n s e r v e e tc . A m v ă z u t m a g a z i n u l d e l u c r u r i f ă c u t e d i n m o r m a n u l v e ­c h i t u r i l o r ş i r u p t u r i l o r . E s t e u n f e l d e „ W e r t h e i m " ţ c o l o s a l a p r ă v ă l i e u n d e g ă s e ş t i to t c e d o r e ş t i ] î n m i ­n i a t u r ă ! P o p u l a ţ i a s ă r a c ă d i n c a r t i e r e l e d e m u n c i t o r i a c i v i n e s ă - ş i c u m p e r e l u c r u r i l e n e c e s a r e p e n t r u g o s p o d ă r i e p r e c u m ş i î m b r ă c ă m i n t e . P e a c e a s t ă c a l e t r e i l u c r u r i b u n e s e f a c : 1] o a m e n i c a r i n u g ă s e s c l u c r u î n o r a ş m u n c i n d î n a c e s t a t e l i e r a l a s i l u l u i p e c a l e c i n s t i t ă î ş i c â ş t i g ă b u c a t a d e p â i n e ş i n u s u n t a v i z a ţ i s ă c e r ş e a s c ă ; 2] f a m i l i i l e c a r i n u m a i ş t i u u n d e s ă - ş i a ş e z e v e c h i t u r i l e , d e c a r i n i c i u n f o l o s n u m a i p o t a v e a , s e s c a p ă d e v e c h i t u r i f ă r ă v r e - o c h e l t u i a l ă , b a m a i m u l t , a u p r i l e j u l c ă d a c ă , n u p e a l t ă c a l e , m ă c a r a ş a s ă p o a t ă f a c e un bine s ă r a ­c i l o r ; 3] p o p u l a ţ i a l i p s i t ă a r e p o s i b i l i t a t e a s ă g ă s e a s c ă p e u n p r e ţ f o a r t e m i c l u c r u r i l e d e c a r i a r e n e a p ă ­r a t ă t r e b u i n ţ ă .

I n f i e c a r e D u m i n e c ă d i m i n e a ţ a l a o r a 8 s e f a c e s l u j b ă î n «Schrippen-Kirche» d e l a a s i l u l - a t e l i e r d i n A c k e r S t r a s s e . 5 0 0 — 6 0 0 d e n a u f r a g i a ţ i a i v i e ţ i i a s i s t ă l a a c e a s t ă s l u j b ă . S u n t o a m e n i d e m n i d e t o a t ă m i l a ş i c o m p ă t i m i r e a .

O a m e n i c a r i a u î n s e m n a t c e v a î n v i a ţ ă , o a m e n i c a r i a u a v u t s i t u a ţ i i f r u m o a s e o d a t ă , a c u m s u n t

n i ş t e b i e ţ i r ă t ă c i t o r i . N o a p t e a o p e t r e c î n a ş a n u m i ­t u l «Asyl fur Obdachlose», i a r z i u a r ă t ă c e s c f l ă m â n z i p e c e l e s t r ă z i a l e B e r l i n u l u i . S u n t f o ş t i i a d v o c a ţ i p r o f e s o r i , p r e o ţ i , o f i ţ e r i , s t u d e n ţ i , m e s e r i a ş i , o a m e n i c a r i a u a v u t u n r o s t î n v i a ţ ă , i a r a c u m s u n t u m b r e r ă t ă c i t o a r e ! A c e s t a e s t e p u b l i c u l c r e d i n c i o s , c a r e s e a d u n ă l a s l u j b ă î n f i e c a r e D u m i n e c ă l a „ S c h r i p p e n -K i r c h e " . A c i l i s e s e r v e ş t e o c a f e a c u l a p t e ş i f r a n ­z e l ă — s i n g u r a m â n c a r e s i g u r ă d e c a r e a u p a r t e î n c u r s u l u n e i s ă p t ă m â n i . U n c o r m i x t c â n t ă d i f e r i t e c â n t e c e r e l i g i o a s e , s t u d e n ţ i u n i v e r s i t a r i ş i d o a m n e d i n s o c i e t a t e a b u n ă l e s e r v e s c c a f e a u a , a p o i u n p a s t o r l e v o r b e ş t e . D u m i n e c a t r e c u t ă , c â n d a m f o s t e u , l e - a v o r b i t p r e o t u l U n g n a d . E r a D u m i n e c a m o r ­ţ i l o r l a p r o t e s t a n ţ i . P o r n i n d d e l a î n s e m n ă t a t e a s ă r ­b ă t o r i i m o r ţ i l o r a c ă u t a t s ă t r e z e a s c ă d i n n o u î n a c e l e i n i m i s f ă r â m a t e demnitatea omenească. î n c h i p u i nu - ţ i p o ţ i , c e m i ş c ă t o r e s t e s ă v e z i o a m e n i d e c ă z u ţ i v e n i n d u - ş i ş i p e n t r u u n s i n g u r m o m e n t î n f i r e ! S u b i m p r e s i a c u v â n t u l u i i z v o r â t d i n i n i m a c a l d ă , p r o f u n d c r e ş t i n e a s c ă a p r e o t u l u i U n g n a d , m u l ţ i ş i - a u p r o p t i t c a p u l î n m â n i ş i a u p l â n s e a n i ş t e c o p i i . C u v i n t e l e d e s r e p e t a t e ş i t ă l m ă c i t e l a v i a ţ a l o r : «încă nu este prea târziu sa te întorci de pe calea întunerecului» c h i a r d a c ă n u a u a v u t p u t e r e a m a g i c ă d e a s c h i m b a d i n t e m e l i e v i a ţ a d e t i c ă l o ş i e a a c e s t o r n e n o r o c i ţ i , t o t u ş i d e s i g u r a u t r e z i t m ă c a r p e n t r u o c l i p ă g â n d u r i b u n e ş i r e g r e t e s i n c e r e î n s u f l e t e l e l o r .

V o r f i d e s i g u r m u l ţ i d i n t r e o a m e n i i c a r i î ş i z i c «realişti», c a r i v o r z i c e : i a t ă o m u n c ă , i a t ă o c h e l t u i a l ă d e e n e r g i e z a d a r n i c ă . M a i b i n e s a r î n t r e b u i n ţ a a c e a s t ă e n e r g i e d i m p r e u n ă c u b a n i i c a r i s e a r u n c ă î n v â n t a c o l o , î n a l t ă p a r t e , m a i c u f o l o s . Ş i t o t u ş i e u , c a r e a m a s i s t a t l a a c e a s t ă s l u j b ă u n i c ă î n f e l u l e i , a m p l e c a t î n ă l ţ a t s u f l e t e ş t e ş i a d â n c c o n v i n s , c ă c e e a c e s e f a c e a i c i e s t e c e l m a i a u t e n t i c c r e ş t i n i s m p r a c t i c .

B e r l i n , D e c h e m v r i e , 1926 . Preot. I. Imbroane.

Clerul şi sănătatea publică. D a t e l e s t a t i s t i c e d o v e d e s c c u o s u r p r i n z ă t o a r e

e l o c v e n ţ ă , c ă b o a l e l e c o n t a g i o a s e ş i p a t i m i l e c a r i r u i n e a z ă s ă n ă t a t e a t r u p e a s c ă ş i s u f l e t e a s c ă a p o ­p o r u l u i , a u l u a t l a n o i p r o p o r ţ i i d e - a d r e p t u l î n s p ă i ­m â n t ă t o a r e . T u b e r c u l o z a , s i f i l i s u l ş i a l c o h o l i s m u l r o d c a u n v i e r m e b l ă s t ă m a t l a v i t a l i t a t e a n e a ­m u l u i n o s t r u . A v o r t u l e s t e u n p ă c a t p o p u l a r , i a r „ Z w e i k i n d e r - s i s t e m u l " a a j u n s p r i n u n e l e p ă r ţ i , d i n t r ' o s l ă b i c i u n e o v i r t u t e .

D e b u n ă s e a m ă c ă m i n i s t e r u l s ă n ă t ă ţ i i a l u a t t o a t e m ă s u r i l e c a r i î i s t a u î n p u t i n ţ ă p e n t r u s t ă v i l i r e a p a ­c o s t e i . R ă u l î n s ă e s t e a tâ t d e m a r e , î n c â t l u p t a î m ­p o t r i v a l u i t r e b u e s ă a n g a j e z e s i l i n ţ e l e t u t u r o r i n s t i ­t u ţ i i l o r p o p u l a r e a l e ţ ă r i i . B i s e r i c a î n p r i m u l r â n d e s t e c h e m a t ă s ă d e a u n e f e c t i v a j u t o r s e r v i c i u l u i s a n i t a r î n c o m b a t e r e a b o a l e l o r m e d i c a l e ş i s o c i a l e . D e a c e e a c h e m a r e a p e c a r e d l m i n i s t r u a l s ă n ă t ă ţ i i p u b l i c e , P ă r . D r . L L u p a ş , a a d r e s a t - o p r e o ţ i m i i n o a s t r e s ă - ş i d e a c o n c u r s u l j e r t f e l n i c ş i l a a c e a s t ă s a l u t a r ă a c ţ i u n e , v a r ă m â n e a u n a d i n t r e f e r i c i t e l e i n i ţ i a t i v e a c ă r o r r e a l i z a r e e s t e m e n i t ă s ă î m p i e d i c e s l e i r e a p r o g r e s i v ă ş i r u i n a s i g u r ă a a t â t o r f i i a i n e a m u l u i n o s t r u .

P r e o t u l p r i n n e m i j l o c i t u l ş i z i l n i c u l c o n t a c t ce-1 a r e c u p o p u l a ţ i a [ r u r a l ă m a i a l e s ] a r p u t e a u ş o r î m p l i n i ş i r o l u l u n u i m i n u n a t a g e n t s a n i t a r , r o l u l u n u i m i n u n a t c o l a b o r a t o r a l s e r v i c i u l u i s a n i t a r . A l ă t u r i d e m e d i c — s a u c h i a r s i n g u r — e l e c h e m a t s ă v e g h e z e n u n u m a i l a s ă n ă t a t e a s u f l e t e a s c ă , c i ş i l a c e a t r u p e a s c ă a c r e d i n c i o ş i l o r s ă i .

P r i n î n d e p l i n i r e a a c e s t o r s a r c i n i e l n ' a r i e ş i d e Joc d i n s f e r a a p o s t o l a t u l u i c e i s e i m p u n e . B a m a i m u l t , a b i a p r i n e a ş i - a r f a c e d a t o r i a i n t e g r a l ă a a p o s t o l i e i s a l e . M â n t u i t o r u l a v i n d e c a t o r b i , ş c h i o p i , s u r z i , l e p r o ş i ş i î n d r ă c i ţ i d e o p o t r i v ă . A f o s t d o f t o r a l s u f l e t e l o r ş i a l t r u p u r i l o r , i n d i c â n d p r i n a c e a s t a

î n d o i t a m i s i u n e a p r e o t u l u i ; î n d o m e n i u l s p i r i t u a l ş i c e l t r u p e s c .

I n t r a d e v ă r m a r i i m i s i o n a r i n i c i o d a t ă n u p i e r d d i n v e d e r e a c e s t l u c r u . E i o p e r e a z ă c u d o u ă m i j ­l o a c e : c u B i b l i a ş i c u f a r m a c i a — c u ş c o a l a ş i c u m s t i t u ţ i i l e d e c a r i t a t e . D e a c e e a c u c e r e s c p â n ă ş i i n i m i l e s ă l b a t i c i l o r .

L a n o i s f e r a „ c o m p a t i b i l i t ă ţ i i " , s a î n g u s t a t , p r i n t r ' o l o g i c ă q u a s i - j i d o v e a s c ă , p â n ă l a u n p r e a u n i l a t e r a l p r o f e s i o n a l i s m . Ş i n u e b i n e a ş a : c ă c i p r e o t u l [ m a i m u l t d e c â t a l tu l ] t r e b u e s ă f i e a c o l o , unde-1 c h e a m ă n ă c a z u r i l e c r e d i n c i o ş i l o r s ă i . C u s f a t u l s ă u , c u a j u t o r u l s ă u .

L a s a t e î n d e o s e b i — n i m e nu-1 p o a t e î n l o c u i . E c e l m a i c u l t d i n t r e s ă t e n i ş i c e l m a i a p r o a p e d e s u f l e t e l e c r e d i n c i o ş i l o r . E l t r e b u e s ă f i e , p r i n d e f i ­n i ţ i e , o m u l d e î n c r e d e r e a l * s a t u l u i .

E r â n d u l , c r e d , s ă n e n t r e b ă m , a v e m n o i u n c l e r p r e g ă t i t s ă i a l u p t a o r g a n i z a t ă î m p o t r i v a p l ă ­g i l o r a m i n t i t e ş i s ă n e s c a p e n e a m u l d e p r o g r e s i v a p r ă b u ş i r e t r u p e a s c ă ş i s u f l e t e a s c ă ? U n r ă s p u n s a f i r m a t i v a r f i r i s c a t . D a c ă nu-1 a v e m î n s ă , e l a r p u t e a f i p r e g ă t i t r e l a t i v d e s t u l d e r e p e d e . C ă c i n u e v o r b a d e a d a p r e o ţ i m i i n o a s t r e o l u n g ă p r e g ă ­tire m e d i c a l ă t e o r e t i c ă , c i d e a o i n i ţ i a î n a r s e n a l u l m i j l o a c e l o r p r a c t i c e c u c a r i v a f i c h e m a t s ă o p e r e z e .

I n u n e l e e p a r h i i [ S i b i u , O r a d e ] s a u in i ţ i a t a ş a n u m i t e l e „ c u r s u r i p a s t o r a l e " , î n c a r i p r e o ţ i m e a n o a ­s t r ă s e a d u n ă a n d e a n , p e s e r i i , p e n t r u a - ş i c â ş t i g a o r i e n t ă r i n o u ă î n p ă s t o r i r e a c r e d i n c i o ş i l o r . A r f i , c r e d , o m ă s u r ă d i n t r e c e l e m a i s a l u t a r e , d a c ă î n c a d r u l a c e s t o r c u r s u r i 2 — 3 m e d i c i s p e c i a l i ş t i a r î m p ă r t ă ş i î n c â t e v a l e c ţ i i c u n o ş t i n ţ e l e d e l i p s ă p e n t r u c o m b a ­t e r e a p l ă g i l o r d e c a r e v o r b i m . P e n t r u l e c ţ i i p r a c t i c e c u r s i ş t i i a r p u t e a f i d u ş i [de 2 — 3 o r i ] l a s p i t a l s a u î n t r u n l a b o r a t o r i u .

A c e a s t a a r f i o m ă s u r ă p e n t r u n e v o i l e i m e d i a t e . P e n t r u p r e g ă t i r e a m a i p e ' n d e l e t e a c l e r u l u i a r t r e b u i a p o i s ă s e i n t r o d u c ă î n m o d o b l i g a t o r c u r s u l

d e i g i e n ă s o c i a l ă , l a s e m i n a r i i l e ş i f a c u l t ă ţ i l e t e o l o ­g i c e . L a a c a d e m i i l e t e o l o g i c e d i n A r d e a l e l e x i s t ă d a r s e p r e d ă i n s u f i c i e n t [ n u m a i t e o r e t i c ] . O d a t ă î n ­z e s t r a t c u c u n o ş t i n ţ e l e m e d i c a l e n e c e s a r e , p r e o t u l î ş i v a p u t e a d o c u m e n t a m a i p e l a r g ş i m a i c o n v i n g ă t o r ş i c o n f e r e n ţ e l e ş i p r e d i c i l e s a l e .

M u l t b i n e a r p u t e a a d u c e ş i c i n e m a t o g r a f u l a m ­b u l a n t p u s î n s l u j b a a c e s t e i c a u z e .

N i c i m ă n ă s t i r i l e n u t r e b u e s ă r ă m â n ă s t r ă i n e d e p r e o c u p ă r i l e a c e s t e a . D a c ă s a r p o r n i o a c ţ i u n e d e c u l t u r a l i z a r e a l o r , e l e a r p u t e a d e v e n i î n s c u r t ă v r e m e a d e v ă r a t e p e p i n i e r e d e c ă l u g ă r i a g e n ţ i s a ­n i t a r i . U n e l e m ă n ă s t i r i s a r p u t e a t r a n s f o r m a c h i a r î n s p i t a l e . [ D e c e l e m a i m u l t e o r i e l e s u n t a ş e z a t e î n r e g i u n i p i t o r e ş t i ş i c u a e r cu ra t ] .

A d e v ă r a t c ă n o u a c h e m a r e a r s c o a t e p e u n i i c ă l u g ă r i d i n i z o l a r e a t r a d i ţ i o n a l ă a u n u i c r e ş t i n i s m c o n t e n p l a t i v . I e ş i r e a c ă l u g ă r i l o r „ î n l u m e " n ' a r t r e ­b u i s ă î n s e m n e î n c ă o a b d i c a r e d e l a r i g o r i l e c ă l u g ă r i e i , c i u n c o r e c t i v l a o c o n c e p ţ i e c a r e o r i c â t d e p o p u ­l a r ă a r f i [ la no i ] , i m p l i c ă î n s i n e u n e l e m e n t d e e g o i s m . N u t o t d e a u n a , d a r a d e s e o r i !

M â n t u i t o r u l n u s ' a r e t r a s î n p u s t i e d e c â t „ p e n t r u a \ s e i s p i t i " . R e s t u l d e t r e i a n i d e z i l e a l v i e ţ i i s a l e t e r e s t r e 1-a p e t r e c u t î n m i j l o c u l o a m e n i l o r „ v i n ­d e c â n d t o a t ă b o a l a ş i t o a t ă n e p u t i n ţ a " . I a r m a r e l e S ă u a p o s t o l , P a v e l , n a p e t r e c u t „ î n A r a v i a " d e c â t t r e i a n i . î n c o l o t o a t ă v i a ţ a l u i a f o s t o z d r o a b ă ş i o a l e r g a r e î n s l u j b a d e a p r o a p e l u i . „ T u t u r o r a d e t o a t e f ă c â n d u - s e " .

F ă r ă î n d o i a l ă t r a n s f o r m a r e a u n o r m ă n ă s t i r i î n i ns t i t u t e d e c a r i t a t e [ sp i t a l e , o s p i c i i e t c ] e s t e o p r o ­b l e m ă c a r e r e c l a m ă u n s t u d i u t e m e i n i c . I n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă c r e d c ă n ' a r f i i n u t i l ă t r i m i t e r e a u n u i a s a u a d o i s p e c i a l i ş t i , s ă s t u d i e z e i n s t i t u ţ i i l e s i m i l a r e a l e b i s e r i c i l o r d i n A p u s . F i r e ş t e n u p e n t r u a l e c o p i a , c i p e n t r u a l e a d a p t a p o t r i v i t n e v o i l o r ş i p o s i b i l i t ă ­ţ i l o r d e r e a l i z a r e d e l a n o i .

P r o b l e m a e p u s ă l a t i m p , ş i f e r i c i t . N u v a l i p s i n i c i b u n ă v o i n ţ a c e l o r g r i j n i c i d e s ă n ă t a t e a ş i m â n -

t u i r e a f i i l o r n e a m u l u i n o s t r u . S t a t u l ş i b i s e r i c a e i n t e r e s a t d e o p o t r i v ă . P r i n s o l u ţ i o n a r e a f e r i c i t ă a p r o b l e m e i s t a t u l v a c â ş t i g a , s p o r i n d v i t a l i t a t e a c e t ă ­ţ e n i l o r s ă i , i a r I n s t i t u ţ i a S a c r ă î ş i v a s p o r i p r e s t i ­g i u l c â ş t i g a t î n t r e c u t p r i n s t r ă d a n i a s a p u s ă î n s l u j b a n e a m u l u i . p r 0 f . N. Colan.

La Naşterea Domnului. Iubiţi Creştini şi Fraţi!

A fi creştin nu-mi pare de loc un privilegiu, un drept mai mult faţă de alţii, ci dimpotrivă o răspundere foarte mare şi grea, de care trebue să ne achităm cât mai creştineşte. Ş i dacă azi Vă cer binevoitoarea răb­dare de a mă asculta, o fac, fiindcă mi se pare că nici o sărbătoare creştinească nu ne îmbie ca cea de azi, să căutăm răspuns la întrebarea: care e rostul creşti­nismului şi care este datoria creştinului.

Iubiţi Creştini şi Fraţi/ In peştera din Vifleem Cuvântul trup s'a făcut, şi

la această mare şi preamărită minune iau parte şi îm­preună prâznuiesc cele de sus cu cele de jos . Cerul se pogoară pe pământ, îşi micşorează nemăsuratele-i întinderi, ca să încapă într'o peşteră; o lumină mare cade peste peşteră şi în peşteră; iar sub formă de con­junctură de stele, cum spun astronomii, ori de stea mare, cum spun sf. evanghelişti. îşi trimite razele până la mar­ginile pământului luminând suflete curate şi înţelegă­toare; sub poleiul acestei lumini divine îngerii cu pă­storii şi cu magii încoronaţi simt egala lor chemare în faţa Celui neîncăput, sălăşluit într'o iesle — simbolul smereniei şi al fericitoarei simplităţi, toţi se închină; şi în mijlocul acestei minunate privelişti se cântă cel mai frumos imn ce s'a cântat vre odată pe bătrânul nostru pământ — imnul fericirii lui, în care se cuprinde ca într'un sâmbure însemnătatea momentului, rostul creşti-

1 Predică ţinută în Catedrala din Sibiiu la 26 Decemvrie 1925.

nismului şi datoria creştinului — îngerii, dumnezeeştii Vestitori, cântă pentru toţi câţi vreau să auză şi să în­ţeleagă: S'a născut celce este şi care vrea ca fiecare să fie — mărire pentru cei de sus, lui Dumnezeu, iar pentru pământ pace şi pentru oameni, unul faţă de altul, bunăvoire.

Cerul se coboară deci, ca să înalţe pământul până la sferele vecinicei păci şi buneivoiri; în acelaş măreţ scop îngerii se înfrăţesc cu oamenii; Hristos Dumnezeu şe face om, ca să dea omului putinţa să-şi ridice ochiul şi sufletul din ţărâna nestatornică la Dumnezeu, pe care s a ş i razime viaţa şi rosturile ei, dacă vrea sa aibă trăi­nicie. Iată însemnătatea minunii din peştera dela Vi-fleem şi rostul creştinismului: să ne lege din nou viaţa de eternitate, de divinitate, ca să ni se dea ca centru de gravitaţie sufletului, vieţii, unicul centru-Dumnezeu, care poate armoniza şi unifica toate străduinţele omenimii.

în utilitarismul nostru sarbăd, mulţi au crezut că rostul creştinismului ar fi să ne dea de-a gata un raiu cu toate bogăţiile şi plăcerile închipuite, ori cari se pot închipui. Nu poate exs t a aşteptare mai zadarnică şi mai păgubitoare, decât aceasta, care ţ i fură până şi pro­fundul înţeles al legăturii omului cu Dumnezeu.

în creştinism 'nimic nu se dă de agata; totul se câştigă prin luptă grea, prin luptă, stăruitoare, cu cel mai mare duşman, cu tine însuţi, cu tine prietinul răs-vrătitului duh al vremii. Şi datoria ta de creştin tocmai aceasta e : să.fi erou, cel mai mare erou, erou de fie­care clipă, nu numai odată, ori de câteori în viaţă. Când poţi birui firea ta lăuntrică pornită, când poţi înfrânge trufia din tine, mania şi lăcomia, cari te rod, când poţi întinde mână de pace iubitoare, binevoitoare duşma­nului tău de moarte şi când toate acestea le faci la tot pasul, nu unde e vorba de paradare, ai întrecut pe celce dărâmă cetăţi, eşti erou al eroilor. Şi până nu se vor schimba toţi oamenii în asemenea eroi, pământul se va zbate în dureri şi în sudori de sânge.

îngerii au cântat: mărire întru cei de sus, lui Dum­nezeu, iar pe pământ pace şi între oameni bunăvoire.

Cerul vrea pace şi bunăvoire pământului! Poate îi pace pe pământ, până când oamenii nu vor înfrânge ego­ismul din e i ? Şi va fi bunăvoire până când fiecare dintre oameni nu-şi vor omorî trufia? Toţi vrem pace, toţi vrem bunăvoire, dar dacă ne-ar veni de-agata şi numai cu profit material; numai alţii să îngenuncheze pentru pace, noi nici măcar să nu i ne închinăm; aceasta e starea psihologică a lumii de azi. Dar până când ne cade bine suferinţa altora, pot cânta îngerii în fiecare zi la urechile noaslre — nu vom auzi, nu vom vedea şi nu vom înţelege nimic, şi Cuvântul înzadar s'a făcut trup. De vrea pământul pace şi oamenii bunăvoire, zic încă odată, fiecare să se biruiască pe sine însuşi.

Dar pentruca să putem face aceasta, comoara noa­stră, la care să fie aţântită inima noastră, trebue mu­tată de pe pământ în altă parte; privirea noastră, grija şi strădaniile noastre trebuesc îndreptate spre Acela, dela care vine tot ajutorul: spre Dumnezeu. Din veci-nicie am eşit, în vecinicie ne întoarcem deci, şi clipa vieţii noastre pământeşti s'o legăm de vecinicie, pen­truca şi faptele noastre să poarte pecetea veciniciei.

Iubite creştine şi frate, oricare ai fi, în această sfântă zi a Naşterii Domnului, adu-ţi aminte că cerul s'a pogorât ca să înalţe, să sfinţiască pământul şi pe t ine; cel neîncăput într'o iesle, ca să facă loc mai larg în inima ta, în care doreşte să locuiască pururea, — hotăreşte-te să fi erou în înţelesul cel mai nobil, biru-indu-te pe tine însuţi . în Vifleem cerul şi pământul au slujit împreună făcătorului lor, unul a adus lumina, altul peştera; îngerii cu păstorii şi cu magii încoronaţi şi au cunoscut chemarea: s'au închinat cu toate ale lor lui Dumnezeu; duhul răsvrătit al vremii a îngenuncheat la poalele pacinicei vecinicii: — tu ce vei face? îti-frângându-te pe tine însuţi, slujeşte lumii şi prin această slujire să aduci închinare lui Dumnezeu!

Tu înţelegi, că rostul creştinismului e, nu să ţi dea o sumă de comodităţi de agata, ci să te înveţe sâ cu­geti ales, să simţeşti nobil, să voieşti creştineşte, ca să poţi ajunge şi rămânea îa necontenită legătură cu cerul, să fi în stare să lucrezi de aşa, ca ori de vei mânca,

ori de vei bea, ori de alta vei face, toate spre mărirea lui Dumnezeu să le faci, iar datoria ta de creştin e să te supui acestei învăţături mântuitoare, începând lucrul cel greu de a birui pe omul cel rău din tine cu pu­terea Cuvântului, care azi s'a făcut trup pentru a te ajuta. Dacă creştinismul te învaţă, Hristos lsus Domnul te ajută, când vreai s ă i primeşti ajutorul şi te-ai ho­tărât pentru luptă. A fi creştin nu e un privilegiu, ci o răspundere grea, de care trebue să ne achităm cât mai creştineşte pentru a aduce fericirea pământului.

D e te poţi hotărî pentru aceasta, Naşterea D o m ­nului va deveni pentru tine renaştere, şi vei auzi" în­gerii Domnului cântându-ţi: fi şi tu mărire întru cei de sus lui Dumnezeu, pentru pământ pace şi ai pentru toţi oamenii bunăvoire. Amin. p r e o t oh. Maior.

Refacerea Mănăstirei Brâncoveanu dela Sâmbăta de sus.

Mănăstirile ortodoxe din cuprinsul ţării noastre, prin focul credinţei ce a ars necontenit pe altarul lor, prin cărţile ieşite din tiparniţele lor şi prin şcolile şi aşe-zămintele susţinute de ele au servit ca vatră luminoasă de cultură spirituală şi naţională în mijlocul neamului nostru. In ele licărea lumina cărţii sfinte în limba ro­mânească şi călugări cucernici o treceau peste nedrep­tele graniţe, dela fraţi la fraţi. Evlavia vlădicească, boe-rească şi domnească a presărat încetul cu încetul ţara cu ctitori', cari constituie pentru noi o comoară de monumente, cum nu se poate lăuda că le are alt popor. E le ne vorbesc de faptele mari vitejeşti ale voevozilor şi boierilor români, cari au luptat cu crucea într'o mână şi cu sabia într'alta pentru apărarea credinţei şi a ţării lor.

Fraţii noştri din celelalte părţi ale ţării, cei din

vechiul regat, cei din Basarabia şi din Bucovina au multe mănăstiri vechi şi frumoase ridicate de cucernicii voe/ozi de pe vremuri în amintirea biruinţei lor asupra vrăjmaşilor; asemenea şi vlădici evlavioşi şi boieri bogaţi în frica lui Dumnezeu, ca şi în averi, şi-au veşnicit nu­mele lor de ctitori de mănăstiri în cartea neamului şi în împărăţia cerurilor.

Numai la noi românii dreptcredincioşi din Ardeal nu mai avem astăzi aproape nici o mănăstire, deşi au fos t şi la noi zeci de mănăstiri răsărite din evlavia stră­moşilor noştri aşa am avut mănăstiri la Prislop înte­meiată de călugărul Nicodim pe vremea domnului Ale­xandru cel bun, la Sâmbăta de sus, Geoagiul de sus, Rimeţ şi alte multe.

Vitregia timpurilor şi asuprirea stăpânirilor străine au pornit o aprigă prigonire în contra credinţei şi bi-sericei noastre dreptmăritoare şi în contra aşezămintelor ei păstrătoare de viaţă religioasă ortodoxă şi pe la mij­locul secolului al 18 lea împăratul dela Viena a dat po­runcă ca mănăstirile de lemn să fie arse, iar cele de peatră să fie dărâmate cu tunurile, cum a făcut gene­ralul Buccov în părţile Făgăraşului. Aceşti duşmani ai neamului nostru credeau că pot sili cu forţa pe poporul nostru să se lapede de credinţa lui strămoşească drept­măritoare a Răsăritului, şi să se dea de legea papii dela Roma. Dar credinţa a rămas mai tare decât zidurile dărâmate, în sufletele credincioşilor noştri, aşteptând zilele mai bune de astăzi, când toţi «cei de-un sânge şi de-o lege» au ajuns sub un singur sceptru.

Inaltpreasfintia Sa Mitropolitul nostru Nicolae de mult poartă în sufletul său gândul, ca să ridice în Arhi­episcopia noastră «an loc sfinţit prin rugăciune, un lăcaş de cucernicie şi de închinare a sufletelor cdtră Dumnezeu» şi a decis, ca să zidească o sfântă mănăstire, din care

să nu se mai curme ruga sfântă şi cântarea evlavioasă la care să alerge creştinii noştri în năcazurile lor şi din care să se răspândească lumina lui Hristos pentru întreg poporul românesc.

In scopul acesta a ales, să refacă din ruinele sfintei mănăstiri alui «Brâncoveanu Constantin, boer vechia şi Domn creştin» aşezată la poalele Carpatilor, deasupra satului Sâmbăta de sus, în mijlocul codrului de brad, — «pe-un picior de plaiu», pe-o adevărată gură de raiu.

Mănăstirea Brăncovenească din Sâmbăta de sus, /ud. Făgăraş

Lucrările de reparare ale mănăstirei s'au început în vara trecută — şi cu câjteva sute de mii de Lei s'a desgropat din ruine, s'au refăcut părţile ce lipseau şi s'au pus sub coperiş, cum se vede din fotografia de sus. — Urmează ca în primăvara viitoare să se facă celelalte lucrări, pentru a o isprăvi şi a clădi în jurul ei chilii pentru călugări şi aşezămintele, pe cari doreşte I. P. S. S a să le adăpostească în cuprinsul mănăstirei.

I. P. S. Sa intenţionează a aşeza acolo o tiparniţă

(în refacere).

care să scoată Ia lumină cărţi de zidire sufletească pentru poporul credincios; un loc de adăpost pentru preoţii bătrâni cari vor să-şi petreacă zilele din urmă ale pămân­teştii lor vieţi în rugăciune şi reculegere şi o şcoală de călugări cucernici, cari prin râvna şi propoveduirea lor să ducă cuvântul mântuirii în mijlocul poporului, un fel de şcoală de misionari.

Prin ridicarea acestei mănăstiri voieşte să se eter­nizeze pentru vecie prinosul nostru de recunoştinţă către Tatăl cel ceresc, că ne-a ajutat să ne realizăm idealul de veacuri al strămoşilor noştri, întregirea într'un singur stat naţional a neamului sub sceptrul gloriosului nostru rege Ferdinand I.

Cum însă pentru îndeplinirea acestui plan măreţ se cer multe milioane, I. P. S. S a Mitropolitul a folosit prilejul sfintelor sărbători ale Naşterii Domnului nostru Isus Hristos, ca să trimită o pastorală cu îndemnuri evlavioase, cu un apel la toţi credincioşii din ţara în­treagă, ca să-şi dea obolul lor, ca acest lăcaş de închi­nare sufleteasaă să se ridice din jertfa curată a fiecărui român după îndemnul Apostolului Pavel : «Fiecarele precum se îndură inima, nu dintru părere de rău sau de silă, că pe dătătorul de bună voie îl iubeşte Dum­nezeu» (Pavel II. Cor. 9, 7) . Inaltpreasfinţia Sa s'a înscris în fruntea donatorilor cu considerabila sumă de 100,000 (una sută mii) Lei.

Pentru adunarea darurilor s'au trimis apeluri-liste şi se vor trimite cărămizi la toate oficiile parohiale şi credincioşii noştri din întreaga ţară.

Ceice vor dărui cel puţin 1000 Lei vor fi scrişi în cartea de pomelnice a sfintei mănăstiri şi pentru aceştia se vor face rugăciuni către Tatăl cel ceresc în fiecare an la ziua hramului, iară ceice vor dărui dela 10,000 Lei

în sus vor fi înscrişi între ctitorii sf. mănăstiri şi cari vor fi pomeniţi la fiecare sf. Li turgic

Darurile se vor trimite Consiliului arhiepiscopesc ort. român din Sibiiu.

Nădăjduim că cuvintele bunului nostru păstor va aprinde din nou în sufletele tuturor fiilor bisericii noastre flacăra credinţei şi a dragostei jertfelnice pentru buna podoabă a casei lui Dumnezeu şi vor grăbi cu mic cu • mare a alerga să pună o cărămidă la înfăptuirea acestui măreţ locaş. Recomandăm tuturor cetitorilor noştri să facă o propagandă cât mai întinsă pentruca ceice au putinţa să se înscrie cu obolul lor printre sprijinitorii şi ctitorii sf. mănăstiri. Nădăjduim că statul şi marile tnstituţiuni bancare, precum şi în special urmaşii şi des­cendenţii marelui voivod, membrii familiei Brâncoveanu, vor urma pilda marelui lor înaintaş şi se vor înscrie între cei dintâi ctitori alături de ceice sunt scrişi la al­tarul vechei mănăstiri. v. N.

M I Ş C A R E A L I T E R A R A .

Ec. A. C. Cozma: Betleem — casa panii sufletului. (Bibi. parohiei Bâlca — Putna, Nr. 2) Ed. autorului. Pag. 31 (format mic). Lei 7.

Harnicul preot şi apreciatul nostru colaborator, părintele A. C. Cozma este unul dintre ceice au avut fericirea să vadă — cu prilejul pelerinajului din anul trecut — locurile sfinte pe unde a umblat Mântuitorul şi strădalnicii săi apostoli. P. C. Sa se vede că nu înţelege să îngroape în sufletul său frumseţile şi sugestiile primite la ierusalim, Vifleem, Nazaret şi celelalte locuri cercetate, ci — «pune lumina pe masă, ca să lumineze tuturora». Izvorâte din acest gând curat paginile broşurii de faţă nu vor fi lipsite de rodnicia duhovnicească. Ele cuprind colţuri din cetatea în care s'a năs ut Mântuitorul, descrise nu atât pentru pitorescul lor, cât pentru gândurile creştineşti ce

sunt în stare să i le sugereze oricărui pelerin cucernic. Broşura se termină cu trei poezii religioase, cântate la sărbători în bi­serică de poporul parohiei Bâlca, în care păstoreşte cu devo­tament apostolic părintele A. C. Cozma. Ceice doresc să aibă această broşură să i se adreseze autorului. La dorinţă, o trimite, împreună cu alte cărţi, şi administraţia revistei noastre.

Pr. Prof. Dr. Oh I Ghla: Sfântul Ioan Botezătorul după Evangheliile canonice. Craiova, «Ramuri». 1926, Pag. 224. Lei 30.

Evangheliile noastre canonice nu sunt prea darnice în informaţii cu privire Ia viaţa şi activitatea celui mai mare profet «născut din femee». Deaceea cititorul obicinuit al Scripturilor sfinte cu greu îşi poate face o idee clară şi complectă despre uriaşa personalitate a celuice a pregătit calea Mântuitorului nostru Isus Hristos. Părintele profesor Dr. Oh. I. Ghia şi-a dat seama de această situaţie şi adâncind fragmentele evanghelice cu privire Ia sf. Ioan Botezătorul le-a explicat, Ie-a întregit în chip iscusit, încât din expunerea Sf. Sale se desprinde clar cuceritoarea personalitate a celui mai mare pustnic.

In zilele noastre de tot mai accentuată dezagregare morală, în care «compromisul» e ridicat la demnitatea unui principiu călăuzitor al vieţii, figura măreaţă «dintr'o bucată», a marelui profet devine de o actualitate fără seamăn. Strigătul lui: «Pocăiţi-Văl» e chemarea lui Hristos, care pătrunde Ia urechile noastre din vremi ante-creştine în cari Dumnezeu grăia oame­nilor prin profeţi. Iar viaţa lui aspră, sălbatic de aspră, e o vecinică osândă a libertinagiului in care e învăluită viaţa noastră «civilizată».

In studiul său părintele Ghia descrie pe larg împrejurările politice şi religioase în care a apărut şi a predicat Inaintemer-gătorul, îi adânceşte evanghelia pe care avea s'o desăvâşească Mântuitorul, îi încheagă în felul acesta viaţa şi-i zugrăveşte personalitatea cu iscusinţa celui deprins să citească şi să înţe­leagă şi reticenţele scripturilor sfinte.

Expunerea de o remarcabilă claritate face din cartea părintelui Ghia o preţioasă contribuţie la îmbogăţirea literaturii noastre teologice — destul de săracă, mai ales în domeniul exegetic.

Leo Wolptrt: Unte rwegs zur Heimat (In drum spre pa t r i a e te rna) , meditaţii duminicale. Herder, Freiburg im Br. Pag. VII I+216 . Preţul G. M. 4.40.

Noi am mai avut prilejul să vorbim despre părintele Leo Wolpert, căci domnia sa nu este ia apariţia primului său vo­lum. Tâlcuitorul iscusit al rugăciunilor liturgice (din biserica apuseană) de astă dată dă la lumină un volum de meditaţii religioase pentru toate Duminecile de peste an. Aceste medi­taţii nu sânt literatură sentimentală sau misticism diluat, ci gânduri zămislite din adâncirea cuvintelor şi faptelor Mântu­itorului nostru Isus Hristos şi ale marilor eroi ai creştinătăţii.

Bogată in citate bine alese şi'n pilduiri plastice, cartea părintelui W o l p e t îmbie o frumoasă şi utilă lectură pentru orice creştin, iar preoţilor preţioase sugestii pentru predici. Stilul simplu şi clar înlesneşte citirea cărţii pe care o recomandăm cetitorilor noştri cunoscători ai limbii germane.

Prof. N. Colan.

C R O N I C Ă . Statul şi subvenţi i le acorda te Biser ic i i . «Zilele trecute,

dl Goldiş a ridicat în Parlament, o chest'une de foarte mare importanţă, şi anume chestiunea subvenţiunei pe care Statul român o acordă bisericilor străine, culturilor minoritare.

S'a remarcat, cu această ocaziune, faptul în adevăr sur­prinzător, că aceste culturi minoritare primesc delà Statul român, o cotă proporţională mai mare decât aceea acordată bisericii ortodoxe.

Lucrul în adevăr, este izbitor, şi ar putea chiar fi pus la îndoială, dacă nu s'ar face cu uşurinţă dovada necesară, oricui ar voi să fie edificat.

Ceeace sporeşte ciudăţenia situaţiei este un amănunt tot aşa de uimitor ca şi însuşi faptul la care el se referă: Propu­nerea — foarte la locul ei, şi mai mult decât modestă, — de a se acorda şi bisericii ortodoxe o cotă egală, a fost primită de reprezentanţii culturilor minoritare cu proteste!. . .

D e necrezut, des'gur, — însă e adevărat. Trebue să adăogăm, că Sfatul român acordă cu'turilor mi­

noritare subvenţii din chiar averea noastră, a Statului, spré a

se înţelege deplin via noastră nedumerire, fată de protestele minoritarilor.

Credem că — după cea mai simplă judecată sănătoasă, — cererea de a se uniformiza cota, de a se aplica un trata­ment de egalitate pentru biserica de stat românească şi pentru culturile minoritare, plătite din averea acestui stat, este cel puţin foarte, foarte modestă . . .

O atare apreciere, nu mai are nevoie să fie dovedită. Că s'au găsit oameni cari, — întemeiaţi pe consideraţii'

speciale şi dovedind o mentalitate de neadmis, — au avut tăria să protesteze, aceasta este altă chestiune.

Asemenea oameni, cu consideraţiile şi mentalitatea lor nst pot să împedece, însă, în nici un caz, luarea unei măsuri care răspunde simţului de dreptate şi care e de mirare că se pro­pune atât de târziu».

Aşa scrie «Universul», un ziar a cărui obiectivitate nu e nevoie s'o mai subliniem.

Pentru noi nu ne surprinde de loc atitudinea cultelor mi­noritare — de toate nuanţele şi de toate limbile — faţă de mă­sura ministerului de culte privitoare la subvenţiile de stat acor­date Bisericii. Căci nu odată am avut tristul prilej de a re­marca foarte puţin creştineştile pretenţii ale reprezentanţilor cultelor privilegiate în fostul stat al H «bsburgilor catolici şi ca toi cizanţi de a rămânea nici mai mult, nici mai puţin decâ t . . . cum au fost, adecă privilegiaţi.

Dacă dispoziţia ministerială — care în treacăt fie zis nu Însemnează decât aplicarea unei legi existente — aspră, adevărat, dar aşa cum e, e lege — nu s'ar referi decât la Biserica orto­doxă, care a îndurat şi îndură încă toite apăsările şi privaţiile, suntem siguri că atât domnul Hins Otto Roih, cât şi P. S. luliu dela Gherla — ba şi gălăgioşii noştri confraţi dela «Unirea» ar fi tăcut chitic. Dar fiindcă prin aplicarea recentei dispoziţii ministeriale se încearcă nici mai mult, nici mai puţin decât cur­marea nedreptăţilor din trecut şi deopotrivă ajutorare, din partea statului, a tuturor cultelor — minoritarii de toate nuanţele şt de toate limbile, obicinuiţi să-şi văcuiască în privilegiile moşte­nite dela cârmuirea străină, s'au burzuluit foar te . . .

Noi, ca buni creştini, nu putem zice decât — să Ie fie de bine. Dar nu vom înceta o clipă să cerem cel puţin pentru viitor — dreptate pentru toţi.

Iar ceice sufere de mania persecuţiilor şi protestează pe Ia toate ligile ori de câteori îl dor bătăturile pe vre un canonic, sau pe vre-un superintendent, ii rugăm frăţeşte să se impace cu situaţia, punând cruce pe un trecut care nu va mai re ­veni niciodată.

* Lupta pentru învăţământul religios în şcoala secun­

dară. Anteproiectul de lege cu privire la reforma învăţămân­tului secundar care voia să izgonească religia din cursul su­perior al şcoalelor secundare, iar în cel inferior să-i dea un loc care-ar fi însemnat o curată bătaie de joc de studiul care for­mează însăşi temelia educaţiei, a stârnit, dupăcum şi era de aşteptat, un val de protes'e, aproape fără preceden, din to te unghiurile ţării. Presa bisericească, pedagogică şi politică de o potrivă şi-a ridicat glasul său categoric împotriva unei tentative menite să primejduiască educaţia tineretului nostru şi implicit, tăria sufletească a neamului nostru. Aceleaşi ecouri le-a avut intenţionatul proiect de lege şi în parlamentul ţării.

Revista noastră n'a fost, fireşte, dintre ultimele organe de presă cari au dat cuvenita atenţiune problemei. In numărul nostru din urmă n e a m ocupat pe larg, în câteva articole, cu învăţământul religios în şcoala secundară, arătându-i importanţa iui educativă covârşitoare şi drepturile ce le reclamăm în vir­tutea acestei importanţe.

Dacă informaţiile ce Ie deţinem sunt adevărate — şi deo­camdată n'avem motive să ne îndoim de adevărul lor — putem face fmbucurătoarea constatare, că lupta dusă cu un justificat elan e pe cale de a fi încununată cu succes. Dl ministru al instrucţiunii a revenit asupra numitului proiect de lege care va fi, credem, întocmit după atât de justificata dorinţă a bisericii, care e şi dorinţa întregului neam.

Cei chemaţi să apere drepturile învăţământului religios in şcoală, au formulat minimalul postulatelor în această chestiune.. Orice concesie în această privinţă ar însemna o abdicare — ca să nu-i zicem altfel.

Chiar şi cei nedumeriţi s'au convins de dreptatea cauzei ce am apărat-o şi o apărăm, iar cu puţinii oameni de rea cre­dinţă nu ne batem capul.

Iată pentruce avem dreptul să credem in izbânda i n t e ­grală a învăţământului religios în şcoala secundară.

O campanie fo los i toa re : Pentru Calendarul î nd rep ta t Nu odată s'a subliniat adevărul că introducerea calendarului îndreptat n'a fost pregătită printr'o lungă şi temeinică acţiune de lămurire a poporului. Faptul n'a rămas fără urmări. Poporul nedumerit de re foma care s'a adus cam prin surprindere pentru el, a interpretat schimbarea calendarului în sensul unei «stricări a legii» şi a făcut opoziţie. In vechiul regat şi 'n Ardeal această opoziţie a fost mai slabă şi de mai scurtă durată, fiindcă insti­gatorii poporului au fost putui, iar lămuritorii lui mai mulţi. In Basarabia insă lucrurile s'au petrecut tocmai pe dos. Agenţii ţarismului — alb sau roşu, deopotrivă — au desfăşurat o cam­panie dintre cele mai condamnabile. Dupăce şi poporul era mai puţin înţelegător — nu din vina Iui, fireşte — aceşti agenţi ai desagregării noastre naţionale şi soc a'e au întrebuinţat toate mijloacele ca să fanatizeze norodul pentru greşita interpretare a reformei calendaristice. Dintr'o chestiune ştienţifică ei au făcut o problemă de credinţă. Au impuiat capul — credincio­şilor cu vorbe c a : «ne strică legea» — «ne fură credinţa» — «ne vinde Biserica» — producând o adevărată anarhe în po­porul altfel atât de pacinic şi atât de înţelegător.

îngrijorate de această stare de lucruri autorităţile biseri­ceşti şi politice au început o campanie organizată, de lămurire a poporului în chestia îndreptării calendarului Sf Sinod, Mini­sterul culteior şi al instrucţiunii publice au luat deopotrivă mă­suri ca propaganda pentru noul calendar în Basarabia să se facă pe cea mai întinsă scară. In acelaş timp mini-terul de interne va aplica sancţiuni tuturor acelor inconştienţi cari — cu ochii îndreptaţi spre «raiul» de dincolo de Nistru — instigă poporul şi cu chestia calendarului şi caută să sape teme­liile statului român, care-i tolerează cu atâta ospitalitate pe teritorul României mari.

Ne bucurăm că 'nsfârşit s'a hotărât să se pornească această acţiune de lămurire a situaţiei. Sântem convinşi că poporul odată lămurit va înţelege că toată zdroaba de până acuma a fost rezultatul acţiunii nefaste a unor ag nţi cari nu urmăreau decât tulburarea apei — pentruca ei să poată pescui,

i *

Situaţia profesorilor de religie din Ardeal. Situaţia profesorilor de religie din Ardeal, rămasă neclarificată atâţia

ani, s'apropie de o soluţie neaşteptată. La Bucureşti se pregă­teşte eliminarea lor dintre ceilalţi profesori.

In discuţia ridicată de proiectul de armonizare a salarelor s'a amintit ceva şi de profesorii de religie din Ardeal, ceeace i-a intrigat pe cei dela Sibiu. Aceştia au dat mandat unei dele­gaţii de profesori, care era gata de drum la Bucureşti, să se Intereseze şi de pot să intervină şi pentru profesorii de religie. Delegaţia aceasta a adus următorul răspuns: «La Bucureşti si­tuaţia dvoastră e mai gravă. Acolo domneşte părerea, că orele de religie are să le facă parohul locului, plătit de culte, iar de instru ţie cu un plus bagatele pentru orele ce le face. Comu­nicând unora şi altora că avem mandat să intervenim pela dnii miniştri pe unde intrăm, am fost avertizaţi să n'o facem. Amin­tind acestora — cari sunt oameni bineinformaţi — că în Ardeal nu puteţi fi numiţi în parohii, ci aleşi, ne-au răspuns: vor fi trimişi în alte parohii şi la şcoală locul lor îl vor lua parohii locali».

Rezultă deci că religia va fi menţinută în programa şcoa-lelor secundare, dar catedrele na. In urma acestei situaţii în perspectivă, Ia I. P. S. Sa Pâr. Mitropolit al Ardealului s'a îna­intat un memoriu, cerându-se limpezirea situaţiei, prin inter­venţia înaltă, ş i :

1. Menţinerea nu numai a religiei ci şi a catedrelor de religie în şcolile secundare;

2. Catedrele să rămână separate de parohie, adecă să aibă profesor titular fără parohie;

3. Profesorul de religie să fie egal privit şi retribuit cu ceilalţi profesori titraţi în regulă, având pregătire egală cu a lor : liceu, bacalauriat (maturitate), trei ani de studii superioare şt examene de capacitate profesorală (deci egal cu profesorii de matematici pregătiţi la Bucureşti, cari au după bacalauriat 3 ani de studii speciale şi examen de capacitate!);

4. Astfel fiind pregătiţi să se pretindă şi obţină ştergerea atributului de cursist, dat unor dintre ei, deoarece ei nu şi-au câştigat pregătirea de «specialist» la cursuri de vară sau de durată scurtă.

In Ardeal, la oraşe, n'avem decât una, două şi rar trei parohii cu câte un paroh, fără ajutor şi fără diacon; parohiile de oraşe foarte risipite. Cine va propune la miile de elevi români grămădiţi Ia şcoli? Şi această împrejurare dovedeşte,

că tn Ardeal sunt absolut necesare catedrele de religie cu titu­lari, cari să nu aibă şi obligamente parohiale.

Credem Insă că la Bucureşti se vor găsi şi oameni, cari înţeleg ceva mai mult decât o generalizate a unei situaţii în uz dincolo de Carpaţi, şi vor reveni. Neculce.

NOTE şi INFORMAŢII. E îndeobşte cunoscută criza prin care trece delà răsboiu

' încoace nu numai însuşirea delicată a curtoaziei, ci şi elemen­tara virtute a politeţei, a bunului simţ. Nu e de mirare că în unele părţi se observă o remarcabilă tendinţă de revenire la moravuri mai delicate, decât cele ce-au izvorât din duhul barbar şi necreştinesc al răsboiului. In Cehoslovacia această campanie de reîncetăţenire a vechei bune cuviinţe pare a fi patronată ci h ar de oficialitate. De-aci inscripţia afişată in tramvaiele din Brno :

«Tineri, odată şi voi veţi fi bătrâni. Cedaţi locurile voastre celor mai vârstnicii».

* La Oradea-Mare apare lunar, aproape de-un an de zile,

revista Familia. Redactată de d. M. G. Samarineanu, această revistă imbie cititorului rodurile duhovniceşti ale unui frumos mănunchiu de scriitori dintre cei mai de seamă. Amintim între alţii pe d-nii C. Petrescu, V. Eftimiu, Volbură Poiană, Gh. Bota, ion Dragu, Gh. Tulbure.

Ardealul de după răsboiul intregirii noastre naţionale a fost lipsit de binefacerile unei reviste de familie, cum era pe vremuri «Luceafărul». Doar «Consinzeana» dlui Bornemisa mai suplinea golul ce se căscase adânc, fără de sfârşit. Cu atât mai mult ne bucurăm că tocmai delà graniţa apuseană a ţării mărite ne vine o solie bună, o solie care ne cheamă entuziast spre ţelurile idealismului curat, pe drumul legii strămoşeşti şi al tradiţionalismului naţional. Căci acestea sunt cele două note esenţiale cari le-am desprins din revista Familia delà Oradea-Mare. Nu e o publicaţie provincială, de colorit regionalist, ci e un cămin cultural care e în stare să ducă în orice familie din România mare căldura simţămintelor celor mâi curate întrupate

in literatura frumoasă zămislită de scriitori consacraţi — şi îndemnurile bune ale unor cugetători inspiraţi din paginile scripturilor sfinte.

In excelentele condiţii în care apare revista Familia delà Ora de, ea este un minunat grănicer cultural la hotarul de apus al ţării noastre şi un prietin devotat şi Înţelept al oricărui cămin românesc. In casa preotului ca şi 'n casa oricărui intelectual român, ea va duce lumină şi pace. Iată pentru ce o recomandăm cu toată căldura.

In ziarul «România Nouă> din Chişinău dl Vasile Moisiu a publicat un articol cerând revizuirea actelor cântăreţilor bi­sericeşti şi inlăturarea delà strană a tuturor acelora cari se vor dovedi că nu au acte de studii. E o ideie care-şi găseşte, credem, justficarea în mulţimea cântăreţilor cu şcoală, dar fără slujbă. Totuşi un bun credincios şi unul dintre cei mai iscu­siţi şi înţelepţi ţărani cărturari ai Basarabiei, dl Teodor Jireghie, pune problema altfel: mai just şi mai creştineşte. Domnia sa cere «să se revizuiască actele lor (ale cântăreţilor), dar să se revizuiască mai întâi faptele lor. Căci fapta omului bun e mai folositoare decât actul celui rău». E o vorbă cuminte care ar trebui aplicată pretutindeni, nu numai la cântăreţii bisericeşti...

*

«Universul» din 18 Decemvrie cor. aduce ştirea, că I. P. S. Sa Mitropolitul Nicolae ar fi prezentat ministerului instruc­ţiunii o adresă, prin care solicită 300,000 Lei la aranjarea unui curs catehetic pentru pregătirea profesorilor de religie, cari «s'au ales dintre preoţii mai buni, fără a fi pregătiţi pentru catedră». La curs ar fi să predea profesori specialişti în teologie şi pe­dagogie. Şi ministerul a admis această cerere trimiţându-o co­misiei bugetare.

Ştirea, care apărea deodată (şi poate ca răspuns) cu în­trebarea din parlament a dlui deputat Livezeanu (şed. din 13 Dec.) că de ce nu asimilează pe profesorii de religie cu ceia-lalţi profesori, in adevăr a alarmat pe unii profesori de religie. S'au prezentat deci la referentul chestiunilor de catehizare al mitropoliei pentru a fi clarificaţi despre ce e vorba. Atât refe­rentul, cât şi I. P. S. Sa au spus că In acest an nu s'a trimis nici o adresă de cuprins asemănător. In anul 1925, In contor-

uiitate cu concluzul congresului naţional bisericesc ardelean s'a trimis o adresă, prin care se cerea bani pentru aranjarea de cursuri de perfecţionare, aşa cum sunt cele dela Casa Şcoaielor pentru ceialaiţi profesori, dar nici decum nu e vorba de cursuri» cari ar presupune că profesorii de religie n'ar fi pregătiţi; con­gresul a voit să generalizeze, ceeace făcuse Sibiul pentru profe­sorii de religie din Arhidieceză.

Cineva, prin publicarea acelei ştiri, urmăreşte, se vede., alte scopuri!

BIBLIOGRAFIE.

— N. Ghiulea: Şcoala Poporului (probleme sociale). Bi­blioteca «Semănătorul» Nr. 155. Preţul Lei 5.

— Gh. Maior: Cele douăsprezece fete de împărat şl pa­latul fermecat, feerie în 4 acte. Biblioteca «Semănătorul» Nr. 156. Arad 1926. 5 Lei.

— Prot. I. Dăncilă: « Veghlază /». . . . cuvinte creştineşti către tineret. Sibiiu 1926. Edit. autorului. Pag. 158, Lei 60.

— Stholastik, vierteljahrschrift fur Theologie und Philo sophie. I jahrgang, Heft 4, 1926, Herder. Freiburg im Br.

Samarul „Revistei Teologice" pe anal 1926 Studii si articole.

' Pagtna.

D. D. Achimescu: Hristos în teologia contimporană 123, 170 Prot. D. Antal: Schituri şi mănăstiri în protop. Reghinului 91 l. Beleuţă: Istoricul sinodului ecumenic dela Nicea 3

— Despre unirea bisericilor 209 — Societatea anglo-continentală . 240

Dr. losij Blaga: Pasiunea apostolică _ ... _ _ 289 Prot. Emilian Cioran: Isus şi meseriaşii _ 160 Nicolae Colan: Bucuria noastră 1

— Biserica şi politica 117 — Facultatea din Chişinău şi încă — ceva _ 201 — O adunare muncitorească Nivelarea deose­

birilor sociale 241 — Hristos se naşte, măriţi-L _ 314 — Clerul şi sănătatea publică.,. ... ... __ _ 325

Econom A. C. Cosma: Forme nouă pentru misionarismul nostru _ 251 — Cercurile religioase şi autoritatea bisericească 298

Pr. loan Crăciun: Lauda . 19 — Smerenia 187

Ptof. Dr. Or. Cristescu: Mântuitorul ca medic 10 _ „ „ ofiţer 40 — ,, „ student universitar 99 — „ „„parlamentar 120

— „ „ avocat 157 — ,, ,, director de teatru şi cine­

matograf 205 — „De n'a înviat Hristos — zadarnică este pro-

poveduirea noastră!" 85 — Sfântul Francisc de Assisi . _ 218

Andrei Cuzneţov. Nicolae Nicanorovici Olubocovschi _ ... 52 loan Dăncilă: Tăria armatei . 142

— Crâmpeie din pastorala militară 182 Dr. lonn Felea: Pace tuturor 139 Pr. I. Imbroane: Creştinism practic .„ 322 /. N. Lungulescu: Dogmă, Raţiune, Erezie, Sectă 211 Dr. loan Lupoş: Rugăciunea până la nori va ajuoge 102 Pr. Oheorght Maior: Cum am putea creşte creştini buni din elevii

de şcoală — 57 — Voi sunteţi biserica lui Dumnezeu 177 — Despre raiu şi iad, — viaţa sufletului după

moarte — „- , — — — 225

V. N.:

Pr. A. P.: Dinu Pajură : Redacţia: Qheorghe Secaş: D. Stăniloaie: Prot. E. Stoica: V. Şeulean: Dr. N. Terchilă:

Pr. I. Trifa:

l. Beleuţă:

N. Colan: 68

24—26

Mişcarea literară (Dări de seamă}. Mitropolitul Antonie al Kievului: Cate­hism creştin ortodox Qebetweisheit der Kirche, Tempelreini­gung, Neues Leben, Modernes oderKa-tolisches Kulturideal? Biserica activă, Predica — catiheză Frühlingsreise, Von Kunst und Künstlern, Carnetul unui preot dela sate, Uşile po­căinţei, Evangheliile Duminecilor de peste an şi tâlcuirea lor, 25 de poveşti puse în slujba Domnului, Moşiile Domnilor şi boerilor din Ţările române în Ardeal şi Ungaria, Catehismul creştinului ortodox 72—76 Herlichkeiten der Seele, Religion und Leben, Sinteze etico-sociale, Contribuţia preoţimei române din Ardeal la răsboiul pentru întregirea neamului 107—109 Manual de drept bisericesc ortodox ori­ental, Dreptulj bisericesc de stat în Ro­mânia întregită, Mai aproape de Tine Doamne, Ancore 146—150 Percepţia misterului, Calendarul foii «Lu­mina Satelor» pe anul 1927 255 Pentru înviorarea entuziasmului pastoral, Slujba ta fă-o deplin 301-302 Betleem — casa panii sufletului, Sf. Ioan Botezătorul după Evangheliile canonice, Unterwegs zur Heimat (In drum spre patria eternă) — — 335 —337

Iri legătura cu un pelerinaj la mănăstire _ 248 Dreptul religiei în şcoala secundară— 285 La Naşterea Domnului ._ 328 Refacerea Mănăstirei Brâncoveanu dela Sâm­băta de sus 1 331 Evanghelia şi greva din Anglia _ _ _ _ _ _ 136 Regimul cultelor— - 37 Intre gimnastică şi religie .__ _ __ 273 Sadhu Sundar Singh 277, 315 Munca şi proprietatea în Testamentul nou_ 230 Reînchegarea frontului ortodox 15, 44 Ortodoxia în Maramurăş _ 253 Mentalitatea dela Stockholm 87 Biserica noastră ca factor al pedagogiei so­ciale 134 O. carte de actualitate pastorală 22

Dr. N. P.

N. Colan:

Dr. Or. Cristesca:

Prof. Dr. Or. Cristescu : La Psyhologie de la Conversion chez les peuples non civilisez — Regele Ferdinand al României La luptă dreaptă, Când şi unde începe evanghelizarea ortodoxă, «Lecţiuni de catehizare normative asupra Vechiului Testament», Piatra din Capul unghiului Adevăruri eterne. Daruri pentru cei mici Miresme, Evoluţia şi ştiinţa Importanţa Sinodului I ecumenic şi ma rile lui personalităţi, Cultul şi ereziile Hristos şi vieaţa omenească, Cuvântul lui Dumnezeu şi sufletul omului, Cărţi de muzică, Cântările liturghice pentru copii şi popor Mila şi compătimirea socială în litera­tură. Mensching : Das heilige im Leben Veniţi la Hristos

Cronica bisericească culturală. In jurul proiectului de lege, a cultelor, Şedinţele Sî. Sinod. Sărbătorirea părin­telui Dr. Ioan Lupaş f Părintele C. Nazarie f Dr. Dragomir Demetrescu, Congresul tinerimii germane din România, Sfinţirea schitului delà Izvorul Foltea, Misiona­rismul cultural al «Astrei» f Episcopul Teofil «Astra» la Sălişte Regimul cultelor Cum lucrează bolşevicii contra religiei, Un stat imoral : Ungaria. Congresul naţional-bisericesc, A murit episc. Nagy Kâroly Academia teologică din Paris, Congresul Asociaţiilor creştine de studenţi, Sfinţirea clopotelor nouă ale catedralei din Sibiu, f Mitropolitul Vladimir de Repta Congresul naţional-bisericesc, «Astra» îşi revine, <Astra» creşte, O frumoasă ser­bare bisericească şi culturală în Săcuitne, f Savantul Victor Babeş, f Vasile Bo-grea, «Vampirul» în aureola sfântului Francise de Assisi, A murit cel mai mare călău al lumii Congresul Asociaţiei clerului «Andreiu Şaguna», Sf. Sinod şi învăţământul re­ligios

144-146

192

Cronicar Neculce:

_ 257-259

302—303 109

110-112 112

193—199 259 199 31

7 6 - 7 9

150—156

260 - 2 6 5

303—309

27 71

Neculce: Statul şi subvenţiile acordate Bisericii, Lupta pentru învăţământul religios în şcoala secundară, O campanie folositoare, Pentru Calendarul îndreptat, Situaţia pro­fesorilor de religie din Ardeal _ 335—342

Diverse. Note şi infortnaţiuni ... 33, 79, 113, 266, 309, 342

Dela Asociaţia clerului „Andreiu Şaguna". Comunicat _ _ ... 83 Convocare _ 271 Bibliografie 36, 84, 116, 157, 270, 312, 344