str,rdii

JEAN-CLAUDE LARCHET

VIATA 9I OPERA TEOLOGICA A LUIGRIGORIE AL II-LEA CIPRIOTUL,

PATRIARHUT CONSTANTINOPOLUTUICu traducerea integrali a tratatelor

Traducere din limba francezl.Menwnle BolN

Traducerea tratatelor din limba greacd vecheLauna ENacHr

Edilie ingrijiti de Pn. Dnacoq BasnIn

Carte tipdritX cu binecuvAntareaInaltpreasfinlitului

TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei

DOXOLOGIAIagi, 2016

CUPRINS

PARTEA I

I. VIATA LUI GRIGORIE AL II-LEA CIPRIOTUL ..........................13

L. Anii de tinerele qi de formare (124'1,-1273) ..........'.....'.."........-....13

2. De la sfArqitul studiilor pAni la urcareape scaunul de patriarh (7274'1283\ '.-......1,6

a. Profesor qi om de litere ..."........'........'. 16b.Pe caleaBisericii ....'.......18

3. Epoca patriarhatului (1283-1289) ............... '...'..'.......24a.llrcarca pe scaunul patriarhal ............ ...'.'................24b. Situa{iaBisericii ............27c, Sinodul din aprilie 1283 ....,........ .........-29d.Disculiile ca arsenifii ..........'.......'.'.....30e. Opozi{ialuiloonVekkos ........'..'.......' 31f. Al doilea sinod delaVlaherne A285) ...'...... .............' rrg. Tomosul din1285 ..'........35h. Opozi[iafa[d deTomos .'......'......."""37i, Int e rl en[i a m o n ahului M ar cu

Ei extinderea migcdii de opozi[ie ...........42j.Retragerealui Grigorie 9i cdutareaunei solu{ii onorabile ".....""" 45

4. Demisia qi retragerea lui Grigorie (1289-7290\ ......47a.Demisialui Grigoie .""" 47b,Retragereasa................ ...............'.'.'...49

II. SCRIERILE LUI GHEORGHE/GRIGORTEAL II-LEA CIPRIOTUL .............53COLECTII ...............53

1. Scrieri autobiografice ............ .............53'1,|l,.Istoria aie{ii sale, ca seisd de un altulF Autobiografial ...........53

2. Scrisori ..........5S3. Scrieri literare, oratorice, pedagogice ..................57

3.1. Culegere de proaerbe, prezentate tn ordine atfabeticd .................573.2. Chreia despre Socrate sauDin spusele lui Socrate,spre folosul cititoilor ..........................59S.S.Lauddmdrii ........... ...... 58S.4.Lauddpletelor.........". ........................5g3.5. Poaestealfigeniei ......... 593.6. Plilngerea lui Enea la moartea lui Pindar .............. 593.7. Eabule .......................... 593.8.Exercilii oratoice ........60

3.8.1,.ReplicdIaDeclara{ia aXIII-a aluiLibanios ..................... 603.8.2. Replicd la D e cl ara{ia a )C{XIV - a a lui Lib qnios ................. 60

4. Panegirice .................. ........604.7. Elogiu impdratutui Mihail al Wl-tea paleologul,noul Constantin ............... ....................... 604.2.EtogiuimpdratuluiAndroni.calll-\eapa\eo\ogu|......................6t

5. Scrieri hagiografice .,............... ......".....615J1,. Cuaknt de laudd Marelui Eftimie, episcopul Madytei.BHG 654 ......675.2. Cuadnt la Marele Dionisie Areopagitul. BHG SST ............625,3. Cuadnt la Marele Mucenic Gheorghe, purtdtorul

' debiruin[d. BHG d83s.4. viala gi petrecerea celui intre rn tr |in)irr'; ;;r;

""" 63

Lazdr Galesiotul. BHG 980 ................635.5. Cuadnt la Marea Mucenild Marina,purtdtoarea de biruinld, BHG 1169 ....................... 635.6. Cuadnt la Sfkntut loqn Botezdtorul. BHG g48t .................64

6. Scrieri teologice ...............646.1. Cuadnt antiretic impotriaa dogmelor hulitoareale lui Vekkos ..................64

6.2. Expunerea Tomosului cre din[ei c ontr a lui V ekko s ........... 676.3, Cuvknt de apdrare a Tomosului,ttttpotriaa titicilor sdi ........ 686.4.Mdrturisirea de credin[d ..............686.5. Scrisoare cdtre impdratul Andronic al ll-lea .....................696.6. Scrisoare de demisie din scaunul patiarhal .......................70

III. GANDIREA TEOLOGICA .....................731. Expozeu ........73

a. Obiectiaut

b. Ghndirea teologicd din ,,Cuaknt antiretic impotriuadogmelor hulitoare ale lui Vekkos" .......................75c. in ,,Tomosul de credin{d tmpotriaa lui Vekkos"(Erc?rcry roi r6you r4q nioreug rcqra ro0 Bircrcoul ..".'........ 86d. in ,,Apologie" {AnoAoyia npdq rryu rcararoi r6you ptyrpw ioxupordrq) .................. ........'..91'e.in ,,Mdrturisirea de uedin[d" ('OpoAoyia) ........."...'.............94

2. Situarea pozifiei teologice a lui Grigorie .............'.......'.'..'..." 98

a. in raport cu Biserica latind ....'.'....' 98b. in raport cu conceplia lui Gheorghe Moschampar ....'....'.....99c.in raport cu pozi[ia monahului Marcu .'.'....'... 100d. in raport cu pozilia ,,fotiand" ..... 101e. in raport cu tradilionalismul formalist ............................... 103

3. Antecedentele pozifiei lui Grigorie .................'.105a.Nichita de Maroneea .................. .."........'.....'..... 105b. Andronic Kamateros ."...................107c.Nicolae de Methone .......................1'07d.Nichifor Vlemmydes ...................... 108e. Teodor al ll-Iea Lascaris ..............129f. Gheorghe Akropolites ....................130g.Ieramonahul lerotei ....................... 130h. Alte izaoare ale lui Grigorie ........134

4. Raporturile concepfiei lui Grigorie Cipriotulcu teologia palamitd 737

PARTEA a II-al

I. GRIGORIE CIPRIOTUL. CUVANT ANTIRETIC IMPOTRIVADOGMELOR HULITOARE ALE LUI VEKKOS ............................. 151

rr. EXPUNEREA TOMOSULUT DE CREDTNIA iUnOrRrVALUI VEKKOS DE PREASFINTITUL PATRIARH ECUMENICKYR GRIGORIE AL CIPRULUI, PE CARE L.AU ATACATuNrr $r cAnoRa Lr s-A DAT ACEST RASPUNS ............,..... .......207

III. A ACELUIA$I PREASFINTIT PATRIARH GRIGORIE,APOLOGIE FOARTE RTGUROASA IN,IPOTNIVA CRITICIIFAcurE ToMosuLursAu .....................227

a. Pozi,tia teologicd a lui Vekkos ....223b. Poziliile lui Vekkos au fost respinse in Tomos ...................225c. Critica lui Moschamper ..,,.......... .......................225d, Dialogul cu Moschamper ............. .....................226e. Rdspunsul lui Grigo ri e c dtre M o s ch amp ar .......................... 230f.lnconsecaenfa pozi{iei lui Moschamper ,..............................232g.Inconsecoenfa poziliei lui Vekkos ...................299h. Sensul expresiei ,,prin Fiul" la Sfinlii Pdrin[i ....................233i. Pozi[ia lui Grigorie Cipriotul ......240j, Tdlcuirea pasajului din Sfhntul Grigoie de Nyssa,Ad Ablabium,15 ................ .................243k. Acceptarea cugetdrii Pdrinlitor .......................244L Sensul expresiei ,,manifestare', ................. ........245m. Manifestarea gi strdlucirea Duhuluiprin Fiul sunt oegnice .....249

IV. MARTURISIREA DE CREDINTA n iNsusl PATRIARHULUIGRIGORIE CIPRIOTUL, PE CARE A DEPUS-O CAND A FOSTNAzvnATIRE IMPoTRIVA LUI DTN PARTEA CLERICILoR9I A UNORA DINTRE ARHIEREI PENTRU SCRIEREA CELUIDINTRE EVREI MARCU SAU MAI DEGRABA A LUI IUDA .......257

V. EPISTOLA CATRE IIUPANATUL ANDRONIC AL II-LEA ....,.267

BIBLIOGRAFIE .......... ..............;...... ..............265Indice de referinfe scripturistice ............ ................2g1Indice de nume proprii .....2ggIndice tematic...... .................28g

PARTEA I

]IaN-CTAUDE LencHnr

Via,tagi opera teologici a lui Grigorie al ll-lea Cipriotul,Patriarhul Constantinop olului

VIATA LUI GRIGORIEAL II.LEA CIPRIOTUL

1. Anii de tinerele gi de formare (124L-L2rc\1

Gheorghe (viitorul Grigorie al II-a) Cipriotui s-a niscut inl247ininsula Cipru, stdp6nit6in acea vreme de prinlii de Lusi-gnan, care domneau aici dn11922. Pdrinlii lui erau greci gi,lafel ca strdmogii 1or, avuseserd funclii importante 9i mari avuliimai inainte ca insula sd fie ocupatd de franci, dupd care situa-

lia lor ajunge sd fie una modest5.Dupd studiile primare, strdbdtute cu ugurinld 9i ir:rcheiate

in mod precoce, a fost trimis,la vArsta de noud ani, sd-gi con-tinue instruirea la Nicosia intr-o gcoal5 francd, deschisd de cu-rdnd de arhiepsicopul roman. Predarea se fdcea in limba latinS.Gheorghe a invdgat cu greu aceastd limbd care i se pdrea ,,stranie

1 Pentru aceqti ani ai vielii sale, Autobiografia sa (edilia Lameere, pp.177-787) constituie principala surs5 de informalie. A se vedea qi urmd-toarele sinteze: F. CevnE, ,,Georges de Chypre", DTUC, VI, 1920, col.7237; A. |. Soero, Gregory of Cyprus: A Study of Church and Ctrlture in Intethirteenth Century Byzantium, Londra, 1.979, pp.44-61.; A.Pepapezus, Cri-sis in Byzantium. The Filioque Controaersy in the Patriarchate oJ Gregory llof Cyprus (1283-1289) , Crestwood, \9972, pp. 37 -47; I. PEnEz-MenriN, El pa-triarca Gregorio de Chipre (ca. L240-L290) y la trsnsmisi1n de los textos cld-sicos en Bizancio, Madrid, 1996, pp.7-7.

2 A se vedea M.-L. or Mas LntRIt, Histoire de I'tIe de Chypre sous Ie rignedes princes de Ia Maison de Lusignan, Paris, 1861.

14 Jean_Claude Larchet

gi imprecis5", necesari tns[ mai ales pentru invifarea grama-ticii gi a noliunilor elementare ale logicii aristotelice. ientrucd nu progresa a$a cum qi-ar fi dorit, *ana - dupd cum insuqispune - o fire independentd gi nu foarte amatoare de efort sus-,urut, nevoind nici si meargi pand la capdt in insugirea acesteiculfuri, nici sd renunfe cu tohrl la studii, la varsta de cincispre-zece ari, adicd in 12s6, se intoarce in sanur familiei; aici aiegemai cur6nd activiti{ile pricute, decat studiile, care nu puteau ficontinuate in limba greacd. Dorind sd fie trimis la Nicee4 soco-titi a fi asemenea vechii Atene, unde predau pe afunci o mul-time de mari invi(afi3, se rovegte de impotrivirea pdrinfilor,care doreau sd-l {ind aldturi de ei. Atuncise hotdrdgie sd fugdde acas5, se ascunde intr-o corabie care mergea la ptolemais(saint-Jean d'Acre) gi, dupd mai murte escare-, ajunge la Efes.

Imediat incearcd sd-l intalneascx pe Nichifor Vlemmydes(7197-cdtre 126911272)a, considerat drept cel mai mare invdtat

. u

?not ocuparea Constantinopolului in7204de cdtre latini, Niceea*:"d* :Spitala poliricx gi intelectuali a Imperiurui bizantin. A se vedeac' Foss, Nicaea. A Byzantine Capitar and its praises, Brookline ]MA,7996,pp.64-73.

a A se vedea E. TRapr,,.lI.-V. BeveR, R. Walrurn gi K. Srunrr.r_ScHxre_err, Prosopographisches^Lexikon^.der palaiologenzeit, fasL. tO, iiiru, lgZO_1982 (pe care de aici inainte il vom presc'urta pLp), nr. zssi.'NichirorVlemmydes, la cererea impdratului t6an ri Dukas vatatzes, a predat laN i ceea, aproa pe zece. an i (tzaz / :pss_t z+s1, I u iiit""-i"_,o", i ui i'il_, .""uce poate fi consideratd drept singura g.oui; ,"p"riouiJ'Ii*ilrirr"i i"acea perioadd; i-a avut ca erevi pe Gfieorgh" ha.ny*ur"f iJ'"iitor,rrimpSrat Teodor Il Laskaris 9i p"'ct',uorgtr"' etropoiiies, "iir5-i "-r"-

:ii,i!?:+!Iiffi1:it'#f-:ii,[s":::f;:ruu'**;i*X*:XlfT:li!e9" el inpreajma Efesutui, cdreia ii adaugd " s;.;it;;;rruta "u_ror care se p-regdteau sd devind monahi (L. Bninren, ,, L,enseignementcla.ssique et l'enseignement rerigieux a Byzanc e ", Riaue i;iiiiii'r, ,t a,ylll22ophie retigieusis,2l, 1s4t, ;p 66 6iL; Ciaitiiation iy,riiiiri,'p*ir,t;tZ 01,

.p : 401 ; J . A. Murunz,,, Intioduction; in Nikephoro J n.rrvio rs, allltiyt Account (Spicilegium Sacrum Louu'i"r,r". Etudes et documents48), Leuven , 1g8B-, yg. !O-201. pentru ",i"i"re ,".urrte u ',rl"gii i"i Vf"*_mydes, a se vedea M. Sravnou, ,,Introduction. in wicepnor" giirr"our,G,uares th ologiques, t. L, SC S17.,.pp eS_Si; ,"f"ril". flVi"_*;;;" ,"_vant qi pedagog, a se vedea ibid.-, pp. SS_i\.

Viala lui Grigorie al ll-lea Cipriotul 15

al timpului, dar toli il descurajeaza infiligAndu-l pe acesta cape un personaj inaccesibil, igid, trufag, care nu va catadicsisd-l primeascd. Pdrdsegte Efesul gi petrece gase luni grele, ir:rcer-c6nd sd gdseascX mijloace financiare pentru a-gi continua studiiie.Urmeazd chiar de-a lungul Traciei armata impiratului MihaiiVIII Paleologul (1259-1282), pomitd la recucerirea Constanti-nopolului, dar pentru ci nu obline de la prinlii care o coman-daubanii de care avea nevoie, seintoarce din drum gi pomegtecdtre Niceea, unde ajunge in126A. invdl5mAntul de aici nucorespundea speranlelor sale; se limita la gramaticd gi retoricd,predate gi acestea in mod formal gi superficial. Dezamigit pen-tru ci nu putea sd afle in acest loc un rdspuns la cXutarea ade-vdrului, se gAndegte sd se intoarcd tr locul sdu de bagtini, darnu avea banii necesari. Se duce atunci la Constantinopol, carefusese recucerit de Mihail VIII gi, in1267, se aliturd unui grupde tineri care urmau cursurile predate de marele logotet Gheor-ghe Akropolites (1217-1282)u, pe care impdratul ilinsircinasecu crearea in capitald a unui invdlim6nt superior de calitate6.La gcoala lui invald geometria lui Euclid, aritmetica lui Nico-mah din Gerasa gi filosofia lui Aristotel. La retoricd are rezul-tate slabe, mai ales pentru cd era mai pufin interesat de aceastimaterie pe care o socotea superficialS, decAt de filosofia Sta-giritului, pe careil admira ca pe nimeni altul. Dar atinsin amo-rul propriu de ironiile colegilor, incepe sd studieze cirliie celormaivechi gi ilugtri retori, atras de puritatea stilului lor. incepede-acum sd compunl in stilul lor, trezegte admiralia colegilor,ajungAnd chiar un model pentru ei. La vArsta de treizeci gi treide ani igi intrerupe studiile incepute pe cAnd avea douizeci qigase de ani.

s PLP 518.6 A se vedea C.N. CoNsresrnttoEs, Higher Education in Byzantium in the

Thirteenth and Early Fourteenth Centuries (1204-ca. 1310), Nicosia,1982,pp.37-49.

t6Jean-Claude Larchet

2.De la sfArgitul studiilor pAni la urcareape scaunul de patriarh (1274-1299)

a. Profesor gi om de litereT

Dupi aceste studii, Gheorghe devine profesor, poate ca asis-tent apoi succesor al lui Gheorghe Akropolitess, sau poate in-tr-o gcoali particulard intemeiatd de acesta din urm5e, apoi launiversitatea imperial5, condusd de acestai'. A avut drept elevipe Teodor Muzalon (+7294), care va ajunge mare logotetll, peNichifor Chumnos (cdtre 1260 - 1327), viitorul mesazln12, peManuel al Neocezareei, viitorul protaselcretisl3, Teodor Xantho-poulos (t cdtre 1235)14,Ioan Glykys (t pe la 1319)1s gi poate

t A se vedea F. FucHs, Die hiiheren schulen aon Konstantinopel im Mit-telalter,Leipzig,7928, p.58; J. VEnpnaux, Nicephore Choumnos, homme d,Etatet humaniste byzantin (cn 725011255-1327),paris,1959, pp.29^33;A.J. Sorro,

9ugory of Cyprus: A study of Church and Culture in lite thirteenth CenturyBy zantium, Londra, 7979, pp. 62-65, 129 -ZO3; C.N. Cousra rurrN r oes, Hi ghirEducation in Byzantium in the Thirteenth and Early Fourteenth Centuries(7204-ca. 13 10) Nicosi a, 7982, pp. 37-49 ; idem,,,Georges of Cyprus as a Tea_cher", Ilparctrca roi B' Arc?voOq KunprcA,oyLrcoO Luve\piou, t. II, Nico_sia,1986, pp. 431-439; I. PEnsz-Mnnriru, E/ patriarca Gregorio de Chipre (ca.1240-1290) y Ia transmisi6n de los textos cldsicos en Bizarrcio,}y''adrid,, \996,pp. 7-8; S. Korzee,csst, Die handschriftliche lJberlieferung der rhetorischenund..hagiographischen werke deg Gregor aon zypern, 'irr'llerlaa"ru 799g, p. 2.8 A se vedea A.]. Sor,rco, Gregoiy of Cyprus: A Study of Church ond Cul_ture in late thirteenth Century Byzantium, Londr4 1979, p. os; c.N. corusr,qN-trlnoEs, ,,Georges of Cyprus as a Teacher", p.433.

' A se vedea A. Duc''lren , Byzance et le monde orthodoxe, paris, 79g6,p.400.

i0 A se vedea L. BREHT'R, Les Institutions de l'ernpire byzantin,pais, 19702,p.387; s. MrncrRr-r, L'Enseignement et les lettrls pendait |6poque des prl6o-logu-es (7267-1453), Atena, 7996, p. lg.t' A se vedea PLP l94}g.

12 A se vedea PLP 30961.i3 A se vedea PLP 20094.1a A se vedea PLP 20976.1s Asevedea PLP 4271.

Viala Iui Grigorie al ll-len Cipriotul

pe Maxim Planoudes (+ 1305), viitorul traducdtor al FericituiuiAugustinrn.

in aceastd vreme igi scrie lucrdrile pedagogice gi literare(multe dintre ele fiind insd redactate in ultimii ani de studii).Cele din urmd sunt puline, din pricina sinitdlii sale fragile (deatunci gi pAnd la sfArqitul vielii sale a avut parte de multe boli gide repetate dureri de cap), dar qi pentru c5, iubind cdrtile,dar neavAnd bani ca sd le cumpere, a petrecut mult timp copiin-du-le pe cele dorite17. Recent au fost descoperite aceste copiiale sale, gi astfel s-a putut face o listi destul de lungi cu autoriiqi scrierile reproduse de el, care ne oferd o cunoagtere precisia confinutului bibliotecii sale, a centrelor sale de interes gi a am-plorii culturii sale: Aristotel, Platon, Demostene, Aelius-Aristide,Homer, Teocrit, Sofocle, Aristofan, Euripide, Oppian, EschiruSinesiu de Cyrene, Filon, Plutarh, Xenofon, Procopiu de Ceza-reea, Tucidide, Lucian, Strabo, Grigorie de Nazianz. AceastXmuncd de copist, sivArgitd in mare parte in timpul anilor destudiu, a fost ff,rd indoiald continuatd gi ulteriorls.

Ca profesor, Gheorghe a fost un critic sever al maeqtrilorrecenli din timpul sdu, care au corupt arta oratoriei, gi, in ace-lagi timp, un apdritor infldcirat al elenismului gi aticismuiuile,militAnd neostenit pentru intoarcerea la autorii antici, prezen-tali ca modele elevilor sdi, dedicAndu-se el insugi - ca exemplu

tu A se vedea PLP 23308.17 Referitor la Gheorghe al Ciprului ca bibliofil, a se vedea A. J. Soero,

Gregory of Cyprus: A Study of Chtrch and Culture in Lste thirteenth CenturyByzantium, Londra, 7979, pp. 185-186b.

18 Referitor la copistul Gheorghe Cipriotul gi relafia sa cu autorii antici,a se vedea I. PEnsz-MnnriN, ,,A propos des manuscrits copi6s par Georgesde Chypre (Gr6goire II), Patriarche de Constantinople (7283-7289)", Scrip-toritLm, 46, 7992, pp.73-84; El patrinrcn Gregorio de Chipre (ca. 1240-1290)y la transmisi6n de los. textos cldsicos en Bizancio, Madrid, 7996; S. KorzRaessr,Die handschriftliche Uberlieferung der rhetorischen und hagiographischen Werkedes Gregor oon Zypern; pp. 5-9.

ln A se vedea Autobiografia, ed. Lameere, pp. 186-787.

\7

PARTEA A II.A

Grigorie al Il-lea Cipriotul,Patriarhul Constantinop olului

Tratate te olo gice desprepur ce der e a Duhului Sf frnt

traducere din limba greaci veche de Laura Enache

GRIGORIE CIPRIOTULCUVANT ANTIRETIC IMPOTRIVA

DOGMELOR HULITOARE ALE LUI VEKKOS

CuvAnt antiretic al lui Gheorghe Cipriotul impotrivadogmelor hulitoare ale lui Vekkos, publicat inainte dea urca in scaunul patriarhal prin voia lui Dumnezeul

1. Eu nu md mir, iubite, dacd cineva, om simpiu fiind,este atras spre ceea ce pare adevdrat de cei care mAnuiesccuvAntul. Fiindcd faptul ci nu poate, nici daci ar vrea sd dis-cute asemenea lucruri, prin intorslturi de cuvinte gi ghicituri2,este suficientd scuzd. Dar cAnd cinev4 pare sd fie educat Si pu-ternic in pricepere, incAt poate sd-i desivArEeascd gi pe alliieste in;elat de aparenle, afunci acela rul este cu nimic mai bunin a deosebi adevdrul de minciund decAt cei mai simpli gi aces-ta mi se pare cX nu are scuzd, fiindcd in mod limpede a picd-tuit de voie, osteneaia lui trXdAnd adevdrul din nepdsare. Dareu md indurerez in privinfa celor care sunt lovili, ca nigte tur-me, in urma celor prezentate acum. Afari numai dac5 cinevanu ar face ceva sX ii suporte, punAndu-Ei de voie la incercarepropriile cugete. insd cAnd tu, care eEti intr-atAt mai presus de

1 Traducere dupd textul grec editat de ierom. Th6ophile Ksras in J.-Cl.LARCHET (ed,.), La aie et I'oeuare thiologique de GeorgeslGrigoire II de Cypre(1241.-1290) patriarche de Constantinople, Cerf, P ais, 2072, pp. 765-256.

2 Aluzie la Pilde 1, 6.

t52 Grigorie Cipriotul

multi prin pricepere Ei prin cuvinte gi care spui ce vezi sinceriucrurile in favoarea noastri, ai cdzut cu totul in indoiald, cumdar, dacd nu te voi asalta indeajuns, nu voi da prilej pe bunddreptate si altora si md asalteze? Ceea ce voi qi face, indatddupd acestea. Dar pentru momen! md voi intoarce spre altceva.Adici spre a aduce solufia, atAt cAt imi stf, in putinla la argu-mentele puse inainte de tine prin care mdrfurisegti cd ai deve-nit Eov6ielnic. Mai intAi voi expune primul dintre argumente"

2. Ce sens are, pe de o parte, si nu credem firea fdrd ipos-tas gi ipostasul f5rd fire gi pe de altd parte, sd zicem cd Duhuleste din firea Fiului, fdr6. a vrea sh spunem cd este gi din ipos-tasul Fiului? Or ei3 nu refuzd si creadi pe ambele gi acesteain privinfa Tatdlui, ci, spunAnd cd sunt din firea Lui, adaugdci sunt gi din ipostas. Si un asemenea lucru este pretins lainceput.

3. Solufia la aceasta ar putea desigur sd se impunX gi arfi ugoari, daci cineva ar vrea sd aducd ralionamentul curnvamai de sus. Ceea ce noi cinstim este monarhia, fiindcd Dum-nezeu este cu adevXrat Unul. Dar monarhia nu e cea pe careo circumscrie o singurd persoand. Aceasta este o opinie iudaicdsau chiar sabelian5. Dar trei sunt cele pe care rafiunea qtie a lenumi ipostasuri, incAt ceea ce este inchinat de noi este Unimeain Treime gi Treimea in Unime. Pe de o parte, prin identitateagi egalitatea de cinste a f.r.ii, prin unicitatea firii qi prin iden-titatea de migcare, de putere si energie gi prin acordul qi uni-rea la Unul, este Unirne. Iar pe de alti parte, este mai intAi Unulgi acelaEi Unuf ca un izvor a tot Unul qi numai Unul, iar prinparticularitxfi gi ipostasuri, este Treime. si acestea sunt: Tatit giFiul gi Duhul Sf6nt. Unul este Niscitorul Ei Emifdtorula, in chipnepdtimag qi fdri de timp. Iar dintre cei doi, Unul este ndscuf

3 Ioan Vekkos si sustindtorii sii.o in greaci nqopoAetiq. Cl Ei traducerii pdrintelui D. Stdniloae, ,,Relafiile

Treimice gi viala Bisericii", Ortodoxia,16,7964, nr. 4, p.50g Ei in ,,purcederea

Cuuknt antieretic

iar celSlalt emis, trei desivArqite ipostasuri, atotdesdvArgite(supradesivArgite), care subzistd prin ele insele, nedespirfitqi neimpdrfit impdrfite ?n trei caracteres in identitatea de fire.Cele trei ipostasuri sunt un singur Dumnezeu, fiindcd esteo singurd dumnezeire, o singurd fire, o singurX fiinli gi dom-nie. Pentrlr aceea este necesar sX p5strdm in mdrturisire peUnul dupi fire in fericita fire gi sI mdrturisim pe cele trei ipos-tasuri, nici vXtdmAnd, prin numdrul ipostasurilor, netiiereaqi neimpdrlirea firii, nici, dimpotrivS" confundand prin aceastatreimea ipostasurilor. Cdci nici firea cea preainalti fiind cu ade-virat una gi suprem5, nu s-ar impdrfi prin cele trei caractere,nici ipostasurile, care din pricina unimii primesc o concentrarea firii lor, nu ar putea trece la un num5r mai mic de trei.

4. Qi aga stAnd iucrurile, este cu totul limpede cX DuhulSfant, Care se spune cd este din firea Tatdlui, ar fi bine Ei potri-vit evlaviei sd se spun5 despre El cd este gi din firea Fiului. Cdcieste o singurd fire qi, ca fire, nu este cu putinfd sd primeascdvreodatd impdr[ire. Iar dacd ar primi, s-ar qi inmulqi. $i cumatunci si-ar mai pdstra unimea dupd rafiune Ei dupd mod [xatanctv'.a Aolzov rcai" tq6nov]? Dar pentru ca sd nu se desfiinfezeunimea, nu este nici o imp[rfire dupd fire, nici diferenfd, nicimullime. Dar fiindci este o singurd fire, Duhul mdrturisit cdeste din firea Tatdlui, se mdrturiseEte ci este gi din firea Fiu-lui. Dar aceasta nu inseamnd cd Duhul este qi din ipostasulFiuiui, chiar daci mai cu seami este spus cX este gi din ipos-tasul, qi din firea Tatdlui. Iar cel care nu crede cX lucruriie stauastfel, niciodatb nu pare, daci examinXm bine, sd atingd ade-vdrul. Qi nici un cuvAnt, oricAt de lung si complicat ar fi, nu vaputea ardta aceasta.

Duhului SfAnt de la Tatdl qi rela[ia lui cu Fiul, ca ternei al indumnezeiriigi infierii noastre", Ortodoxiu,3L, nr. 3-4,7979, p. 588.

5 Este vorba de proprietdtile ipostatice.

r53