A n u l XV. D u m i n i c ă 19 I a n u a r i e 1930 N o . 3

ABONAMENTUL ;

Pe un an . . 16(

Pe jumătate de an 8(

Exemplarul ROMANUL O R G A N A L P A R T I D U L U I N A T I O N A L Ţ A R A N E s C A K a D

R E D A C Ţ I A 5«

A D M I N I S T R A Ţ I A A R A D

Strada Horia No. 2. ( C » u b u l P a r t i d u l u i N a ţ i o n a l Ţ ă r ă n e s c )

Veşti de alarmă! Să ştie — din bătrâni — că

în apa tulbure să poate pescui cu folos şi tocmai de aceia şi duşmanii partidului naţional-ţă-rănesc, zi de zi delà venirea noastră la guvern caută să răs­pândească fel de fel de svonuri, unele mai neîntemeiate ca altele, numai şi numai pentru a induce lumea în eroare sperând ei, că doră cumva să vă milui soarta şi vor ajunge ei iar acolo, de unde i-a îndelungat inţelepciu* ea Regenţii şi indignarea opiniei publice.

Aşa, mai zilele trecute o ga­zetă din localitate a lansat svo-nul că, guvernul Maniu a demi­sionat şi că un grup de generali ar fi preluat puterea.

Nu voi examina motivele cari au îndemnat pe Dnii delà acea gazetă să răspândească acea ştire pe cât de neintemeată pe atât de absurdă, fiindcă acest obicei este foarte răspândit în ziaristica noastră. Dar voi spune s u s şi tare şi celor ce vor şi ce­lor ce nu vor să audă că : Dl, Maniu nu a primit puterea nici delà liberali nici delà averes-cani şi nici delà alte partide ori grupuri politice, ci delà cei doi factori cari formează puterea în stat. Aceşti factori sunt Regenţa în numele M. S. Regelui şi vo­inţa naţională.

Dl. Maniu nu a pierdut în­crederea nici a Regenţii şi nici a poporului. Prin urmare de ce

să se retreagă? Pentrucă o vo-iesc liberalii şi averescanii? £ ridicol. Păi, doar ei nu ne-au vrut nici la venirea noastră la putere. Nu au luptat ei împot­riva noastră? Câte voturi au luat ei şi câte am primit noi? Dar delà Alegerile generale din 1928 au mai fost şi alegeri par­ţiale. Unde au luat liberalii sau averescanii un singur loc ? pen­tru a putea spune că populari­tatea noastră a scăzut?

Iar în ce priveşte încrederea Regenţii sunt motive tot aşa de elocvente că ea nu numai că nu s'a micşorat dar este tot aşa de puternică cum a fost în mo­mentul când a încredinţat Dlui Maniu mandatul de a forma gu­vernul pentru a scapă ţara din pragul falimentului şi moral si material unde fusese târâtă de neghiobia politică a Dlui Vin-tilă Brătianu.

Nu, hotărât nu ! Dl. Maniu — ori cât ar dori-o nu ştiu cine — nu se poate retrage delà G u ­vern. '

Dnia Sa a obţinut împrumu­tul pentru stabilizare, după care liberalii alergaseră cu limba scoasă un an întreg, a pus or­dine în finanţele statului, a or­ganizat jandarmeria şi poliţia, şi mai presus de toate a făcut noua lege a „Organizării admi­nistrative" bazate pe o largă au­tonomie locală şi o descentrali­zare cum în puţine state civili­

zate se mai poate afla. Aceasta lege acum este în aplicare şi asta-i ce-i doare pe liberali, că nu vtr mai putea să domine sta­tele prin câţi-va bătăuşi ai lor. O altă preocupare de ordin prim­ordial a guvernului Dlui Maniu este obţinerea unui Credit eftin pentru j_ lugărimea noastră şi în­fiinţarea Creditului Agricol este o chestie în curând terminată Dl. Mihalai he nu cunoaşte o-dihnă în această chestiune şi a-vem toate motivele să sperăm în buna ei reuşită. 1

Cu data de 5 Februarie să încep alegerile pentru Judeţ şi comune Atât satele cât şi ora­şele şi judeţele au prilejul să-şi aleagă oameniilor.

Se va vedea şi de data ace­asta dacă ţara e cu noi sau in contra noastră.

Eu însă foarte mă tem că advers rii noştrii o să iasă opă­riţi rău din alegeri.

Dă-le Doamne minte cel pu­ţin în ceasul a 12-lea,

Nicolae Adam deputat.

Lucrările viitoare ale municipiului Arad S a l a r i z a r e a f u n c ţ i o n a r i l o r . O b o r u l . A b a t o r u l . C i m i t i r e l e .

S t r a n e u i . P a v a r * a s t r ă z i l o r î n s u b u r b i i l e r o m â n e ş t i .

Dl preşedinte al Comisiei Interimare dr. Cornel Luţai fiind întrebat asupra planului şi construcţiilor de viitor a declarat că între mai multe lucrări de mare importanţă, oraşul a plănuit să reguleze o parte din străzile oraşului din suburbiile vechi şi cele acum a-nexate municipiului Bugetul pe acest an nou prevăd acoptriri băaeşti şi pentru îngrădirea cimitirului dinspre păduricea Gala şi ridicarea unei porţi apoi cheltuieli pentru modernizarea abatorului şi îmfăptuirea oboiului. Cât priveşte funcţionarii, acestora li se va egaliza salarul cu cel plătit de stat. O lucrarea de căpetenie plănuită sä fie realizate în acest an ar fi coa-struirea unui strand igienic şi modern pe malul Mureşului. Se intenţionează să se clădească un edificiu încăpetor şi să se construiască două mari bazi-

nuri de ciment în care apa să poată fi încălzită şi în timp mai nefavorabil, cu ajutorul vaporilor introduşi prin ţăvî anume făcute, după planul ce este depus la primărie. In cazul că înfăptuirea aces­tui plan ar intimpina greutăţi financiare, se intenţionează, ca deocamdată sa se sape numai bazinurile de ciment, să se sădeastă arbori şi fiori şj să se constru­iască treptele ce ar cobori în apa Mu­reşului iar edificiul să se zidească mai târziu şi deocamdată să fie înlocuit prjm cabine noui şi aianjate mai comforta-bil. Informându-ne asupra cheltuelilor ce ar necesita aceasta mare lucrare îm­preună cu zidirea edificiului şi cu pro­curarea şi tiansportaiea nisipului de mare şi toate lucrările inerente sunt şa­se milioane lei. Fiind cazul, aprobăm şi noi acest plan dar dorim ca el să fie făcut progresiv şi nu cu pripeală. p.

Vitrina cărţilor bun*.

Scaunul ţârii Moldovei, Măria Sa Grigorie Duca

Vodâ şi Curtea sa* ilaşii «ra şi'n vremea aceja un oraş

«chiu şi cu .faimă. De o sută şi mai bine de ani aflânduxse capitala stator-jucă a Motdovei, mahalalele i-se um HaKsa, ujiţile din mijloc i se îmbulzi-

tera, de case nouă ale negustorilor şi jbokr&or, iar curtea Domnească îşi Aaoiţt turnul, rândurile de sus şi o-4ăile oştimii. Totuşi, cu tot sporul iui şi mai ales cu .toate strălucitele-i Jă caşuri dumnezeeşti, rămăsese o aşeza

"jpin TOJ. I. al romanului ittoric „Zodia Cancerului" «ut .Vremea Uucăt-Vodă" dero-auncienil Jfihatl Sadoyeasu.

re a Orientului. Nu se cunoaştea, în rânduiala sau mai degr.abă în neorân­duiala uliţilor Iui. niciun plan. Fiecare pământean, aşezător în el, fie boier fie prost, punea să i clădească, rareori cu mistria şi mai ales cu topóiul, aca­returile şi casa după fantázia momen­tului, având chiar o deosebită plăcere să întoarcă dosul ori co stacâtră alţii, ghiontindu-i ; aşacă, fiind casele ca de un vânt vesel semănate, în ch pul c< I mai capricios, în grădinile şi ogrăzile lor, trecătorul se rătăcea, ca să găse ască ce-i trebuia, în uliţi, ulicioare şi fundacuri cotite, printre garduri ide nuiele, zăplazuri dărâmate, ziduri risi pite, bălti urît mirositoare mlaştini ide cişmele, urmărit de urlete şi zăpăituri întărîtate. Lângă o curte de cărămida, şi piatra de Oiheiu boiereşte răsfăţată

se tupila o căsuţă strâmbă de bârne acoperită cu paie ori cu stuh. De multe ori căsuţa avea o podoabă de flori înaintea uşii, pe când curtea de alături , pustie, lăsa să-i cadă tencuie-liJe şi olanele şi să-i atârne ca aripi moarte ferestrele. Asemenea mărit şi slăvit târg părea că nu tine să fie cu rat şi spălat, ici să-şi arate faţa dim potrivă. Şi nici voia să amăgească pe străinii iubitori de forme goale. Gu­noaiele şi hoiturile stăteau aruncate pe toate drumurile ş ' n toate medean -.=rle şi cânii dădeau lupte în jurul lor cu porcii. Aceşti câni, delà zăvozi până la cotei, înfăţişau varietăţi şi măşti extraordinare. Luptătorii ceilalţi pă reau nişte mistreţi degeneraţi ; groz v de slabi, însă de o îndârjire nespusă. Războiul lor prezintă întrucâtva, pen

I tiu târg un av ntaj sanitar. i Ondulând ca pe valuri, căruţele şi

cher vanele negustorilor şi prostimii strat ăteau a ek l< çuri primejdioase numite uliţi şi fpeeau popas în me-d< anul cel mare de lângă Beilic. Acolo In zilele de şfântt Duminica şi'n săr­bători, erau deschise crâşme, cântau lăutari, hàuleau cerşetori s hilozi ori orbi, şi nt gustonlori din toate bres lele îşi -veau înşirate tărăbi, aşteptân-du şi cu răbdare muşterii.

Mănăstirile cele mari, Golia, sfântu-Sava, Trisfetitele, precum şi altele mai mici, stăteau închise în zidurile lor; şi binecredincioşii egumenii graşi îşi rânduiau gospodăriile pline ca s tup i , deo-ebind partea cuvenită A*o nului, Rumeliei şi RusalimuJui. Svibt bolţile luminate cântau slăvi eleueşti

La alegerea consiliului judeţean di» 5 Feb**, lista partidului naţional-ţărănesc este

No. 1 ma mmwú roata Q

Pag. 2 „ R O M A N U L " Dumineca 1Q Ianuarie 1930

BULETINUL AGRICOL al Camerei d e Agricultură a Jud . Arad.

Preţul cerealelor pe piaţa din Arad în ultimele zile Grâu Orz Ovăs Porumb

lei 480.-„ 300.-„ 280.-« 240,-

per Í00 kgr.

M 91 •f U

A g r i c u l t o r i ! Experienţa de un jumătate an a dovedit conducerei Camerei

de Agricultură importanţa unui comunicat săptămânal agricol în gazetele locale care dă agriculturilor noştri ocaziunea de a fi ţi­nuţi în curent cu acţiunile de sprijin şi sfătuitoare a acestei in-stituţiuni profesionale agricole.

Bazat pe aceste experienţe s'a adus hotărârea de a angaja în foile săptămânale ale judeţului şi anume: „Românul" şi „Tri­buna Nouă" câte o pagină întreagă pentru astfel de comunicaţiuni.

Prin aceasta hotărâre este dată posibilitatea de a găsi fie­care agricultor din judeţ în foaia lui saptămâaale „Buletinul Ag­ricol" care îl informează despre acţiunile Camerei, i-i dă sfaturi agricole, i-i comunică preţurile de piaţă şi i-i aduce la cunoştinţă ofertele şi cererile din judeţ şi ţară referitor la produsele agricole etc. iar Camera i-şi găseşte socoteala în redactarea Buletinului în aceasta formă neavând lipsă de un birou de presă, administra­ţie, organizare de plasare, expediere, spese de transport etc. ci are în sarcina ei pur şi simplu redactarea articolelor.

Luând în considerare importanţa răspândirei cunoştinţelor re­feritor la conducerea raţională a unei gospădării şi spaţiul anga­jat pentru acest scop rugăm pe aceasta cale pe toţi specialiştii şi fruntaşii din judeţul nostru de a-ne onora cu colaborarea lor preţioasă, rugând totodată de a ţine seamă că buletinul nostru este redactat pentru massa agricolă ţărănească şi avem nevoe nu­mai de articole de specialitate actuale şi scurte şi scrise în lim­bajul folosit de populaţiunea noastră.

Nu critici a trecutului şi eventualităţi a viitorului ci chestiuni con­crete din care are populaţiunea noastră agricolă folos pentru bu­zunarul ei, gol prin criza agricolă mondială şi prin a căror ur­mărire pot imbunătăţi starea ei materială.

Încât prin buletinul nostru va dispare declaraţii din partea agricultorilor ca ,,Domnule ce rău îmi pare că nu am ştiut şi eu de acţiunea cutare şi cutare a Camerei mi-ar fi prins şi mie bine" şi cu cât vom şti da ţăranului nostru sfaturi de folos şi nu vorbe goale cu atât va aduce capitalul Camerei investitit în acest bu­letin venituri mai mari materiale şi morale.

D i r e c f i a n e a C a m e r e i .

A g r i c u l t o r i ! Fiecare dintre D«voastră ştie ce în

seninătate are o semânţă bună pentru majorarea rodului şi valoarea lui.

Pentru a Vă putea sta intru ajutor

la procurarea semânţelor bane şi se­lecţionate, Camera a hotărât ca să di-st 'ibue — ca şi în alţi ani — şi tn anul acesta diferite seminţe alese pen

tru insemânţările de primăvară pe lângă un preţ aproximativ egal cu preţul comercial de pe piaţă a semânţei ofe­rite de producători.

Acei agricultori cari doresc a pre lua delà C a n e ä din seminţele mai jos indicate se vor inso ie la p imăria co muna ă până la data de 8 F> bruarie ac. astfel ia Camera să aibă posibilitatea de a aduna şi constata lipsurile ce se prezin'ă peste întreg judeţul, urmând ca după ace a să se îng< ijească intru cât i-i va fi cu putinţă de acoperirea cantităţilor necesare.

Primăriile su t rugate ca tablourile cu cei înscrişi să le înainteze pe postă cel mai târziu până cu dati de 10 Fe bruari , căci cererile sosite mai tâ<ziu nu se vor lua în considerate.

Pentru comunele mai indenăitate se vor concentra comenzile pentru distn bune la se iiul plasei resuec ivt, iar cel hite mai din apropiere vor rid.ca semâiţeie ca şi în trec a delà maga/ia vânzătorului sau d a a magz ia Came rei Arad.

Prin urmare deci atragem atenţiunea t u iu r 0 r agri uLorii r că Camera este dispusă a ad ice toaie jertfele posibile pentru aprovizionarea agricultorilor cu diferite semânţe, caœ însă la nici un d z .iu se vor da decât numai pe bani gata.

Vom avea pen ru distribuire: Semânţe de grâu de primăvară, de

lucerna şi trifoi decuscutat, de sfeclă furagerl, măzăriche, orz d e p imăvară, ovă», porumb şi cartofi de semânţă.

Toţi Dnii Preoţi şi Invâţăto i sunt rugaţi a face propaga da necesară în aceasta privinţă intre agriculturii ace lei comune.

La fel sunt rugaţi şi D-nii Notari şi Primari comunali, a îngriji de paşii necesari ce sunt a se face tn i teresül celor mai susamin ite.

Direcfianea Camerei.

Cnrsnri le a g r i c o l e d e i a r n ă f i­a n t e d e c ă t r e C a m e r a d e Agr i ­

cu l tura a J a d . A r a d .

Pentruca zilele de iarnă, când oa­menii au mai ouţin de lucru la câmp să fie folosite pentru scopuri mai t ie buincioase a hotărât Camera ca pe lângă cursurile ce se vor ;ţine în g . r -

sfinţi părinţi, legănându-se în strane, visând cele c reş t i într'un veac de a-poi şi cele pământeşti in acea zi şi 'n acel ceas.

Acest amestec de chinovii, de curţi, de căsuţe, de dugheni, gloduri, toloace şi medeanuri ţineau din uliţa de sus delà Sfântul Neculai cel sărac până'n Căcaina şi Bahlui şi până la Cetăţuia Curţii Domneşti. Acolo, în preajma Curţii, era temeiul negustorimii, cu car vasa raua şi hanurile. Iar în râpa Bahluiului se prăvăleau bordeitle ţigă nimii, a breslei calicilor şi lăutarilor până 'a iazul cel mare delà Frumoasa, în luciul căruia se oglindeau, între scai voiniceşti, forcile spânzurătorii răilor. Peste Bahlui se vedeau poduri spre Repedea, Hlincea şi Bârnova,

cătră popasul domnesc delà Santa. Şi pe ţanc, deasupra Frumoasei, mă' ăs-tirea cea nouă cu ziduri albe a Cetă-ţuii. Tot peste Bahlui, la asfinţit, mă năstirea Oaletei, între alte al e ziduri. Iar cătră miază-noapte viile din preajma cişmelei Păcurarului şi dealul şi pădu­rile Corpului.

Aici stăpânea Duca-Vodă cu topuzul său şi cu c< Ie două tuiuri în a trei < a sa domnie. Lângă biserica cea veche delà Ştefan-Voievod-Bătrânul, a sfântul Nicolaie cel bogat, în capătul uliţei mari înălţa poarta cu turn şi paraclis, păzită de slujitori armaţi. Delà tum, zidul mergea în pattu laturi, având Ia colţuri turnuleţe rotunde cu metete-zuri. In cuprinsul acestori ziduri casa cea mare a Domnului, a Spătăriei şi a Divanului era deosebită de casele cele

mici ale Doamei. Spre steri Neculai mai era o poartă jo să, Cu odăi, a drăganilor, şi spre Bahlui alt.», cu' alte odăi, a siimenilor. Mestecate în neo rânduială, se Înşirau cătră ziduri chilii de slugi, grajduri de bârne, acareturi, cămări, lagumuri şi beciuri. Era o for­fotă neîntreruptă în toate, căci delà Întâiul ceas din zi Vodă era sculat, după obiceiul său, şi coborise în diva r,ul cel mic, ca sa cunoască treburile zilei, să ieie socotelile vistieriei şi să Impărţească dreptate norodului. Por ţile cele mari erau desih sc ; dease-meni uşa divanului ; şi o samă de pro-time aştepta în genunchi, cu că-ciu'a alături, cu fruntea plecată, cu pletele în ochi.

cso

nizoana din Arad pentru militiri, şi Ia scoli diferite, în unele comune mai de seamă din judeţ să aranjeze şi să ţină pnn puterile ei proprii recrutate din persoane de specialitate, cursuri agri col«- de iarnă pe o durată de 6 zile şi anume în fiecare zi delà ora 10—12 î-iainte de amiazi şi delà ora 2—4 după amiazi Cu aceasta ocaziune se vor aduce în desbatere înaintea ascul­tătorilor mai multe chestiuni agricole practice de prima n'cesitate în viaţa fiecărui agricultor mai de rând,

Ca obiect se vor preda următoarele; 1. Constituţia Statului român. 2. Dările către St*t, judeţ şi comune. 3. Asociaţiunile agricole (Coopera

tive, Sindicate ţi Bandle [populare.) 4. Contabilitatea agricolă. 5. Lupta contra inamicilor vegetali

şi animali în viaţa noastră agricolă. 6. Viaţa şi alimentarea plantelor. 7. Creşterea animalelor, alimentarea

şi îngrijirea lor. 8. îmbunătăţirea pămuntului. 9. Agricultura generală şi specială. 10 Maşinele agricole şi manipula­

rea lor. 11 Combaterea boalelor contagioase

la animale. 12. Cartea funduară, cadastru şi câ­

teva date din dreptul cambial. 13. Păşuni, fânaţe composesorate,

asociaţiuni. 14. Folosul încercărilor agricole. 15. Higiena, beţia, tuberculoasa şi

morburile venerice. In acest scop Directorul Camerei Dl.

Nicoue Popescu s'a şi deplasat cu data de l i 1. crt, Sâmbătă la Pecica, unde prin autorităţile comunale locale a luat contactul cu populaţia de acolo pe care după explicarea planului Camerei sus-amintit a invitat o să contribue şi ea cu concursul ei cel mai larg posibil relativ la adunarea unui număr cât mai mare de agricultori din aceea comună c m au dorinţa să asculte cursurile a-cestea.

In Pecica s a ob/inut ca local pentru acest scop Casa Culturală unde va fi îndeajuns loc pentru amatorii ce se vor prezenta.

Spesele ce se vor ivi în decursul a-cestor prelegeri, ca diurnele si chel­tuieli de deplasare a conferinţelor, în­călzit etc. le va suporta Camera din fondurile ei bugetare.

Ar fi deci ocaziune foarte avânta pioase pentruca tot omul care se inte­resează de progresul modern pe tere nul agricol să-şi adune câteva cunoş tinţe mai de căpetenie chiar şi pentru intensificarea gospodăriei sale.

Este primul caz când Camera aran­jează astfel de cursuri pentru educaţia mai fundamentală a agricultorilor, cee-ace pâ ă a*, um a fost propagată prin c >nferinţe din caz în caz pentru fie­care obiect aparte.

întrucât uuele sau altele comune ar dori ca Camera să aranjeze şi la ei astfel de cursuri de iarnă, la care se vor înscrie pentru participare cel pu ţin 40 înşi, care se obligă a asculta regulat prelegerile timp de 6 zile, sunt rugate a-ne inainta o 'erere în aceasta privinţă pentru a putea hotăra şi a în-

Votaţi la alegerea consiliului judeţean din 5 Febr. ac. cu lista No. 1 a partidului naţional-

ţârănesc. Semnul roata O!

Dumineci 19 Ianuarie 1930 „ R O M A N U L " Pag 3.

griji de măsurile necesare. Iar dacă ag­ricultorii s'ar interesa eventual şi de alte chestiuni agricole, cari nu sunt cuprinse în programul susamintit sau cari sunt de o specialitate locală, comunele, sunt rugate să facă propu­nere pentruca Camera să poată ţine o conferinţă.

Cumpărarea s e m a n t e ! de l u c e r n a

Văzând Camera situaţia agricultori­lor cari se luptă cu atâtea greutăţi la plasarea seminţelor de trifoi vânăt (lucerna) fiind speculaţi de unii şi alţii intermedieri, a hotărât ca să pornească o acţiune de salvare, trimiţând Comi­sia ei prin judeţ să cumpere delà pro ducatoii tuată simânţa de trifoi vânăt (Lucerna; cu un preţ delà 32—34 Lei per kgr.

In acest scop s'a deplasat Comisia Camerei şi în comuni le din plasa Chi stneu care ia rândul ei a încercat ca în baza instrucţ unilor primite şi cu pre ţu ile fixate să cump re semăn ţa sus-indicată.

Cu durere trebue însă să constatăm că zadarnice ne-au fost toate inteiven-ţiile de salvare, căci agricultorii din acea plasă conduşi poate de cine ştie ce presupuneri — au evitat să se lo-loseasca de ocaziunea ce li s'a oferit de Cameră în privinţa celor aminti e mai sus, — cerând 35.— Lei per kgr. pentru semânţă necurăţită.

Este de altcum de notat faptul eă Camera la fixarea preţurilor susamin- |

tite — celeace de altcum au fost mai mari cu minimum 6 Lei per kgr. peste cele normale - a ţinut cont de toate informaţiunile obţinute în aceasta pri vii ţă atât din ţară cât şi din străină täte.

Pr n aceasta avea deci intenţiunea sa dea o mână de ajutor acelor pro ducători cari aveau de vânzare semânţă de lucerna. • Ar fi foarte bine dacă preţurile pe piaţă s'ar urca la fel cum cred agii cultorii, fapt celace primo-loco pe noi ca instituţiune profesionala — şi nu comercială, — ne ar bucura mai tare.

A V I Z . Către crescă tor i i d e v i t e p o d o -

l i c e (a lbe)

Fiecare crescător de \ i te care are tauri de rasa podoiică de vâ za/e aj.ţi pentru reproducţie, este rugat să a nunţe cât din g abă po.-ib 1 Camei a de Agricultură a jud. Arad S t i .Gh. Popa No. 4 relativ la condiţiunile de vân­zarea animalului, având î vedere că Camera intenţionează să aranjeze un targ de tauri potlili i în „Lunca"' cari va seivi deoüa ă şi oca i une potrivita atât pe. tiu comunele caii îşi vor pu iea procura ixemplaielc de care au lipsă cât şi p . proprietarii crescători cari îşi vor putea plasa mai uşor animalele de re producţie ce au de vânzare. Cu aceasta ocaziune se vor putea face cumpărări şi de alte judeţe.

o—o

ITăuraşi Podolici din Comuna Mişca.

A v i z Se aduce la cunoştinţa celor intere­

saţi că: La Emánuel Puta proprietar Pecica

se află de vânzare un armăsar Nonius

La Moşia Max Hollaender Cermeiu se află de vânzare 30 vieri Mangaliţa

Amatorii se vor adresa direct către crescătorii susamintiţi.

D i r e c ţ i u n e a Camere i .

In atenţiunea producătorilor de vin şi ţuică.

Ing. Ştefan David şi prof. I. Ardelean au reuşit să descopere un preparat care înlesneşte foarte mult şi grăbeşte fermentarea vinurilor şi ţuicei, indife­rent de temperatură. Atât la cald cât şi la rece fermentarea (Ferberea) mus­tului se face în timp foarte scurt şi cantitatea de alcool este simţitor mă­rită.

Avahtagiile acestui preparat care se vinde sub numirea de „BACTERIN" sunt următoarele: 1. Mustul (de vin sau orice fructe) fierbe în mai saurt timp decât jumătate din ordinar. 2. Transformă tot zahărul pe care îl con ţine mustul în alcool ceeace măreşte cantitatea de alcool a vinului sau ra chiului. 3. BACTERIN-ul este foarte eftin, deoarece pentru fermentarea unui litru de must ajunge o cantitate ce costă abia 10—15 cani.

BACTERIN ul se pune în vânzare în Laboratorul Şcolii Comerciale Supe­rioare din Arad, Piaţa Xenopol No. 1. Tot acolo şi îndrumări pentru între­buinţare.

O l a n d e z i i d e s p r e R o ­m á n i a . Făcând bilaţul politic al anului 1929 ziarul „Roterdamsche Co­urent" consacră României un capitol obiectiv şi amănunţit Ziarul arată to s'a realizat de guvernul dlui Iuliu Ma­niu în cursul acestui an- pe tărâmul economi^ şi politic extern şi intern şi subliniază frumoasele perspective de viitor ale ţării.

Ziarul „Handelsblad" pubiică un important articol, întitulat „România nouă" şi semnat de cunoscutul publi­cist d. Gnypelss. Comentând numărul special consacrat de „Mcnchestea Gu­ardian" situaţiei dir România, ziaristul olandez examinează problemele sociale din ţară şi schiţează activitatea demo­cratică a poporului român, subliniind între altele principiile de libertate ce stau la baza alcătuirii noastre politice. In eceiaşi ordine de idei, autorul ci­tează părerile din cercurile minoritare şi vorbeşte despre activitatea publică a femeilor din România, „ţară cu deo­sebite posibilităţi şi frumuseţe.

o—o

Instalarea protopopului Mihai Cosma la Ineu

Duminecă 12 crt. a avut loc Ia Ineu instalarea păr. M hai Cosma în scaunul protopopesc al tractului. Instalarea s'a desfăşurat în cadre cu adevărat săibă-toreşti, La această festivitate pe care a pontificat o Piea Sf. Sa Origorie al Aradului, au participât şi dn i Dr. Şt fan C. Pop, preşedintele Camerei de t ut iţilor, prof. C. Teodorescu, se­nator, şi Dr. G. Crişan, cunoscutul politician, cumnatul păr. Cosma. Oas peţii au fost primiţi în gară cu fanfară şi un pluton de jandaimi şi duşi în cea iul comunei in tia»uri la cari s'au inhamat câte patru cai, escortaţi fiind de o ceata de călăreţi.

Sei viciul divin a fost făcut de prea ăf. Se G gorie ajutat de Consiiieni Consistoriali i-âaţe^nu, Musca şi Geor-ge<>, Prea On. Co me şi o a a t ă dc preoţi ii diaconi. Ra&pun uriU la sf. liturghie au fost date de corul • lu. dr. Voştinaru.

La pneeasnă Prea Sf. Sa ios eşte o predica prin care arată viriuţ ie de care trebuie să fie stăpânit un pieot. Acesiea ar fi cunoaşterea sf. scnptuii, fapte pildu.toare în viaţa dt toate zi lele, cunoţterca ştiinţei timpurilor ce trăim şi blândeţea ce se desprinde din învăţăturile religiunei creştineşti. Arată apoi că cel învrednicit să conducă pro-topresbiteratul Ineului dispune în a-bondenţă de aceste discipline, a fost un păstor care a ştiut să dea exemple edificatoare prin modul cum şi-a edu­cat familia şi prin creşterea de credin cioşi model. Urează viaţă îndelungată noului protopop şi cere lui Dzeu ca strădaniile sf. Sale să fie încoronate de succes.

Sfinţia Sa Mihai Cosma răspunde printr'o cuvântare emoţionată, pătrunsă de profunde consideraţiuni filosofice şi mai presus de toate pătrunsă de o adevărată cultură bisericească. Regre tăm că nu puteam reda în întregime şi în toată splendoarea ei aceestă ad­mirabilă cuvântare, care cuprinde prog ramul de activitate al Sf. Sale. Cuce­rirea sufletului credincioşilor prin ar­mele credinţei, prin învăţăturile bise ricei şi stăpânirea lui prin legile bu­nătăţii, ale blândeţei şi ale dragostei, este întâiul punct din programul Sf. Saie. Muncă asiduă pentru propăşirea neamului şi înflorirea ţării este al doi lea punct al bogatului program. Pace şi bună înţelegere cu toate confesiunile dacă nu propagă idei subversive. Iar în luptă cu ele armele ecclesiei docens, Al treilea punct al programului. Şi cel din urmă punct al admirabilului, prog­ram este plantarea şi menajarea în sufletele credincioşilor a dragostei de credinţă. Preoţii trebuie să aibă în suf­letele lor pe Christos ei trebuie să transplanteze în inimile credincioşilor lor pe Christos. Faptele lor trebue să fie luminate de credinţa ce o poartă în sufletele lor. Aceeaşi bunăinţelegere intre locuitorii comunei.

După serviciul divin s'a servit o masă de cea 150 tacâmuri, în sala mare a restaurantului din localitate. La masă s'au pronunţat mai multe toasturi dintre cari relevăm pe acela al Prea Sf. Sale Grigorie, care spune că nu face numai apostolat bisericesc cutreerând satele dar învaţă pe ere dincioşi să aibă conştiinţa datoriei către mai marii statului şi Rege. Ii în vată s i iubească pe Dzeu şi pe con­

ducătorii lumineşti, Urează viaţă i n delungată M. Sale Regi lui.

D. Dr. Ştefan Ciceo-Pcp arată cum Ineul este un centru care şi-a scris pagini în istoria neamului românesc Exprimă sentimentele de adâncă bucu­rie că în acest centru a dever.it con ducător al bise icci unul dintre cei mai vrednici preoţi îşi exprimă admiraţia sa faţă Prea Sf. Sa care şi a inţeles chemarea de înalt Prelat astfel că mer­gând din sat în sat a dus cuvântul lui Dzeu, căci ; La început a fost cuvân­tul, cuvântul era era la Dzeu şi Dzeu era cu autul. Prea Sf. Sa spune, d. C. Pop, se va duce de a i mulţumit, căci se va vorbi mult despre irumoa-sele cuvmte ale noului protopop t s t e mândiu d einst« a ce i s'a făcut păiiniciui Cosma, prin ndicarea sa la langui de protopresbitvr, caci ci..ste a aj ns pe un om cart o me.itâ,

Mai vorbvşter'rea Un. O oig a con­sul, r epoihiai, töstül proi pop .1 Ineu iui, par.nteld UroUţiu, invaţaiuiui Dar ka, di. Burdau şi di, A. Gio/.da.

D, Dr. G. Ciişan proKreazà imn de er«.óinţă pentru biserica ortodoxă creuiiiţa strămoşeasca şi face confesiune de diagoste către popor. Aduce orna-cii armatei.

Prea On. Părinte M. Cosma, mul­ţumeşte tuturor acelora cari au arătat dragoste către biserică. Toastează pen-tiu i-rea Sf. Sa şi pentru d. Dr. Şt. C. Pop. Mai arată intră altele că va cere preoţilor din tractul său să-şi im­pună în orice luptă pace, adevăr, drep­tate legalitate şi chiar iubirea duşmani­lor. ;>Voi cere preoţilor conştiinţa dem­nităţii lor«.

Masa a fost ridicată de Prea Sf. Sa la orele trei.

După masă d. Dr. St. Ciceo-Pop s'a întreţinut cu ţăranii adunaţi în faţa lo­cuinţei dlui dr. Harduţiu, cari vroiau să i audă cuvântul.

La orele cinci oaspeţii veniţi delà Arad şi alte părţi au plecat, în frunte cu Prea Sf. Sa şi d. Dr. Pop, în­soţiţi de sunetele famfarei şi o escortă de flăcăi călare, la gară unde au luat trenul spre Arad.

OOOOOOOOOOKXaOODOfOOiO

Măsurile pentru prevenirea atea-G. F. R.

In urma atentatelor ce s'au încercat de curând pe căile ferate s'a constatait că liniile nu sunt suficient păzite în timpul nopţii. Direcţiunea generală a C. F. R. a făcut demersurile cuvenită la ministerul de interne spre a lua mă­suri în consecinţă şi. în limita mijloa­celor ce-i stau la îndemână să inten­sifice paza liniilor drumului de fier mai ales noaptea.

D. Vidrighiu, directorul general al c. f. a avut o conferinţă cu d. Stan Emanoil directorul general al siguran­ţei statului: d. comandant al jandar­milor şi d. Ispravnicu inspeştor c.f.r., pentru a stabili o colaborare intre a-genţii forţei publice şi slujbaşii dru­mului de fier însărcinaţi cu paza li­niilor.

oooooooeooeoosooso osc o »

C i t i ţ i ş i r ă s p â n d i ţ i

„ R o m â n u l "

Pag. M 4 „ R O l ' A N U tu Dmnineea W f*nw*fect90D

_ Consili i lor c o m u n a l e d i n j u d e ţ u l

:. . A r a d .

D. prèiëa'& judeţ Dr. Ius­tin M r ş i e j dând ordonanţa de convocare a alegat irit r comu­nelor din judeţ pentru alegerile consiliilor comunale şi fixând prin Ordonanţă data alegcilor, publi am s rial dat alegeri or spre a informa pe cetitorii no­ştri. Alegerile Vor începe la 11 Febr. şi se vor termina pe în­tregul judi ţ la 3 M .rtie ao.

Dăm mai jos numele t O m u -ntlO' în cari alegerile vor v a loc de curâad, deci la 11 şi 12 Februarie ac.

L a 11 F e b r . a c . vor avea loc alegerile comunale încomuntle: A c h i t a , B o d t ş t i , B u c e a v a , C r î s t e ş t i . D u l c e l e , D u m b r a ­v a , Groş i , G u r a v ă i î , H ă i m ă -g e l , H a ţ i ş o r , i o n e ş t i , I a c o ­b i n i , Le a ş a , Oc in , S â r b i , S e -c a ş , T i s a ş i l o s a ş , pentru a alege 8—8 onsilieri, precum şi pe primar, ajutor de primar şi casierul comunal.

Aiegerea se va efectua în lo­calul şcoalei primare de Stat a respectivelor comune.

Apoi în comunele A v r a m l u n c a , r r u s t u r i , H ă i m a g i u , L u n c ş o a r a , T ă l a g i u , V â r f u ­r i l e ş i A l m a s , pentru a alege numărul de 10—10 consilieri, precum şi pe primar, ajutor de primar şi casierul comunal.

Alegerea se va efectua pentru comuna Almas în localul Pri­măriei, iar pentru celelalte co­mune din acest grup în localul şcoalei primare de Stat a res­pectivelor comune.

L a 1 2 F t b r . se vor ţinea a-legerile comunale : B ă n e ş t i , E n ­d e s t ! , B o n ţ e ş t i , I o s â ş e l , L c ş -t i o a r a , L a z u r i , M c r m e ş t i , M ă g u l i c e a , M ă d r i j e ş t i , O c i -ş a r , P o e n a r i , P o i a n a , P l e ş -c u ţ a , R o s t o c i , S a t u r v u , Ţ a r ­m u r e , T â r n o v i ţ a , V a l e a - M a -r e , V i d r a , Ţ o h e ş t i , Cil , F e -n i ş , M u s t e ş t i , P e s c a r i ş i R â d e ş t i pentru a alege numă­rul de 8—8 consilieri, precum şi pe primar, ajutor de primar şt casierul comunal-

; Alegerea se va efeetna pentru coîiuiiele Leştioară, Cil şi Ră-deşti în localul Primăriei res-peitivelor comune din acest grup în localul şcoalei primare de Stat a respectivelor corn,

Culturală.

Dum. 19 Ian. orele 5 p. m. va avea loc în Palatul Cultural, conferinţa dlui Col. av. Aurel Popovici : ,,Cu Zeppelinül în jurul lumei". Conferinţa va însoţită de proecţiuni şi film. Intrarea liberă.

M I L M A I D T Modă de domni, pălării şi albituri de bărbaţi in mare

:: asortiment. :: Preţuri reduse !

A R A D , B u l e v R e g i n a Maria No. 18.

MmuinfMeie tle artă ale Spaniei prof. univ. C. Petranu

in ziua de ,12 cor. Dl C ^ e t r » u pr f. de Mori < artelor la U iversiiatea din Cluj, a ţinut în cadrele Extensiu iei Universitare o conferinţă la Palatul Cultural, asupra monurae telor de artă din Spania. Conferenţiarul a vizit <t vara trecută Spioid .şi.îşi e-primă re greiul că această ţară cu o bogăţie extraordinară în to*te domeniile anei , este aşa de puţin cunoscută la oi. Face un scurt istoric al poporului spa niol în,legătură cu diferitele înfiuinţe ce a,primit din at i ră . începând cuarta preistorică şi până la expresionism ar tele sunt bine reprezentate în toate epocile.

Influinţele cele mai durabile le-au lăsat Romanii apoi Mu ulmanii, Ita­lienii, Fr .n ezii, dar nu lipseşte nici in­fluinţa germana, gotică.

Este interesantă influinţa Musulma nilor, cari au creiat în Spania monu­mente de artă de primul rang cum este de ex : AI azarul din Sevilla. La 1610 au fost alungaţi Maurii din Spa­nia, cu toate aceste influinţa maurică se păstrează pană în sec. XVlll. sub forma de stil numit „mudejar" prin care înţelegem amestecul de stil mau ric cu cel apusean. Număr foarte mare de monumente istorice şi aitistice, ca litatea lor superioară ca dimensiuni şi execuţie dovedesc o deosebită iubire în cultivarea artelor frumoase şi la a ceste se adaogă caracterul acel* local,

istoric prin caotbina ea ori amalgama rea elementelor, musulmane în cadiele artei catolice.

In partea a doua a conferinţei au fost prezentate numeroase şi foarte reuşite proie ţiuni după cele mai capi­tale monumenie.

Seria proiecţiunilor o începe mos cheia din Cordova, care a fost trans­formată în latedrală creştină, urmeazr cea din Alhambra şi Qrenada cari toate reprezintă îiifhtinţa artei masai mine, sunt descrise detailat de către Dl co»fere > ţiar prin ceeace e mai ea racteristic. Din epoca romanică cel mai grandios monument e»te : Santiago da Cootpostetta. Stilul gotic este rep­rezentat prin catedralele din Burgos, Leon, Toledo, şi Sevilla. Stilul renaş­terii cu decoiul numit „plate resc" il vedem în grandioasele ciad ri din Es­cortai. Mănăstirea Escortai împreunată cu un palat şi o biserică de propor-ţiuni uriaşe, datează din sec. al XVI lea. Monumental ca execuţie arhitecte nică este apoi Palatul regal din Madrid, clădit în sec. XVIII.

Dl. conferenţiar termină seria pro­iecţiunilor cu vederi delà expoziţia din vara trecută din Barcelona şi în cheie spunând că un popor care a fost în stare să aranjeze o astfel de expo ziţie este încă în plina lui putere de creaţie i. I.

o—o

A l e g e r i l e j u d e ţ e n e Monitorul Oficial din 2 Ianuarie crt.

publică ordonanţa prin care se fixează şi se reglementează alegerile judeţene ce trebue să aibe loc în 5 Februarie.

Astfel : Alegătorii judeţeni din toată ţara

sunt convocaţi pentru ziua de 5 Fe­bruarie 1930 pentru efectuarea pri­melor alegeri judeţene în conformitate ca noua lege pentru organizarea ad ministraţiunli locale.

Votarea va începe la ora 8 dimi­neaţa şi va continua până ia ora 17, cu o întrerupere de 2 ore în timpul mesei. In caz când nu se va termina în timpul de mai sus, ea se va putea prelungi cel mult până la ora 22. Vo­tarea se va face în localurile secţiilor de votare fixate şi afişate cu 15 zile înainte de data alegerilor.

Au dreptul la vot toţi alegătorii bărbaţi si femei înscrişi în nouile liste electorale, întocmite potrivit noueilegi şi rămase definitive.

Cărţile de alegător se vor elibera de la primăriile comunelor respective până la trei zile înainte de alegeri, iar după acest timp şt în ziua de ale­geri delà localul judecătoriilor cărora aparţin alegătorii.

Nouii consilieri aleşi, împreună cu cei de drept, se vor întruni pentru constituire în ziua de 16 Februarie 1930, dacă alegerea nu a fost contes tată ; în caz de contestaţiune, consti­tuirea se va fixa în urma rezolvării contes taţiunii.

o—-o

I Unde sunt noui le impozi te ?

Cu obişnuinţa de a persevera în cele rele, liberalii continuă să exploateze cu aceeaş rea credinţă pretinsele noui sarcini fiscale votate odată cu bugetul. Bine înţeles că se feresc să arate cari anume sunt acele impozite dupăcum se feresc de a arăta în constă urgia fis cală pe care o pun pe seama nouilor legi votate. Căci dacă ar încerca să facă aceasta, ar trebui să recunoască, faptul cert că nu s'au pus noui impo zite, ci s'au făcut însemnate înlesniri fiscale prin nouile legi.

Reducerea taxelor pe succesiuni : modificarea impozitului pe lux şi cifra de afaceri în sensul cerut de cei cari îl plătesc ; ridicarea minimului de exis­tenţă delà 10.000 la 20.000 lei ; redu­cerea şi raţionalizarea taxării produ­selor petroului; degrevarea depozite­lor străine la băncile din ţară, toate acestea nu pot deveni sporuri de im­pozite decât în mintea celor cari mint cu bună ştiinţă şi dia interese mes­chine de partid.

Cât priveşte măsurile pentru asigu­rarea justiţiei fiscale, ele nu sunt de­cât precizarea şi sistematizarea unor dispoziţiuni din legea contribuţiunilor directe din 1923, a cărei respectarea guvernul naţional ţărănesc înţelege s'o pretindă până la modificarea ei, aşa cum înţelege să asigure respectul tu­turor lefilor.

Că se vor fi găsind mulţi liberali cari nu se împacă cu gândul că o lege care crează obligaţiuni li se poate şi lor aplica, este foarte probabil; însă nu asemenea consideraţiuni puteau opri

pe d. ministru de finanţe defa rnstau rărea justiţiei fiscale, aşa cum o die-tează concepţia morală a partidului naţional-ţărănesc şi cum o pretinde hotărârea de a elimina curând exage rărite legii din 1923. (Dreptatea/

Balul Reuniunii Prin obicinumţa araniarii lui, âatr'un

lung şir de ani, balul a Reuniunii Fe­meilor Române a devenit, pentru inte­lectualii români din Arad şi jur o a-devărată datină naţională.

Ca şi pe vremuri, intelectualul aos -tru şi acum, oricât de ecooooúsitor ax vrea să fie, oricât s'ar plânge de tim­purile grele actuale si oricât s 'ar ră-fui pe principii politice, el tiu lipseşte de la aceasta petrecere românească. Şi trebue să fim mândri pe aceasta particularitate a rassei noastre, fiindcă este o prezicătoare sigură a trăinioiei şi desvoltării noastre naţionale.

In anul aceasta balul a de curs in seaca zilei de Sâmbătă, in sălile Res­taurantului Central împodobite încân­tător, cu flori, iluminaţie tricolori, tab­louri şi covoare, deeătre neobosita prezidentă a reuniunii, Doamna Euge­nia Dr. S t Cieio Pop şi Doamnele Ad­riana Dr. Ispravnic, Văd Livia MJadin, Dşoara Tulia Bogdan, cari prin strădu­inţă asiduă au asigurat, ca şi in anii trecuţi şi acum reuşita balului.

Lumea participantă a petrecut pâ­nă in zori de zi şi s'a simţit aşa de bine, încât se.poate spune, că a fost o zi de adevărată seninătate sufletea­scă, o zi de bucurii, altruism şi pe lângă acestea, o zi de fermă manifes­tare naţională.

Venitul net a fost satisfăcător şi s'a adăugat la fondul reuniunii destinat pentru îmbrăcarea copiilor săraci. Ve­nitul a fost majorat simţitor şi prin a-ranjarea amuzantului joc american, condus efectiv de Dna Eugenia dr. S t C. Pop, la care s'au sortat o sută de obiecte, cari de cari mai frumoase şi valoroase şi pe lângă aceasta, jocul a ridicat mult buna dispoziţie.

Amintim aici cu o deosebită satis­facţie, că cea mai mare parte a da­melor participante s'au prezintat în costume naţionale, una mai frumoase şi mai strălucitoare de cât alta şi la concursul de costume naţionale, pre­miul întâiu a fost atribuit Doamnei A. Birtolonu, ca având cel mai frumos şi mai expresiv costum.

intre participanţi mai remarcăm pe Dnii P. S. S. Dr. Grigorie Comşa, Episcop, Dr. Ştefan Cicio Pop, Preşe­dintele Camerei. Deputaţilor, Generalii Ivaaoviciu şi Viişoreanu, Dr. Botioc, senator Dr. Moga, cvestor, D. A. Lazar subprefect Colonel Manafu, numeroase doamne, şi domnişoare şi alţi reprezentaţi ai vieţii sociale din Arad şi judeţi

Reuniunea Femeilor Române aduce şi pe această cale mulţumiri călduro­ase tuturor participanţilor, cari au făcut suprasolviri, a căror nume insă, din lipsă de spaţiu, regretăm de a nu le putea reda. M. C.

Teatrale.

In seara zilei de 19 Ianuarie va a-vea loc in sala Teatrului Orăşenesc turneul Teatrului „Ventura" din Bu­cureşti, va reprezenta piesa d» mare succes mondial „MELO M de Henry Bernstein. Rolurile principele vor fi jucate de dne Aura Buzescu, dnii Vraca, yalentineanu, etc.

La 5 Februarie ac. Votaţi lista No. 1 semnul O

Duminecă 19 Ianuarie 1930 „ R O M Â N U i " Pag. 5.

nstrucţiuni alegerilor

In vederea apropiatelor alegeri co-lunale dăm mai jos unele cunoştinţe ni să servească celor cari poartă re-un interes în desvoltarea vieţii de dministraţie comunală şi judeţeană. Pentru alegerile judeţene Ia cari iau

arte şi locuitorii oraşelor capitale, cu xcepţia celor delà municipii cari nu otează la judeţ, se vor grupa cornu­tele şi oraşele în secţiuni de votare ână la 3000 alegători şi se va îm-ărţi judeţul în atâtea secţiuni de vo­ire de câte ori cifra de 3000 se va uprinde in numărul total al alegăto-ilor înscrişi:

Pentru municipii şi oraşe deaseme-ea se vor repartiza alegătorii pe sec­

ii de votare de câte 3000 alegători fiecare secţiune de votare: Pentru comunele rurale d într'un gur sat sau sate cu consilii, in caz numărul alegătorilor din cuprinsul

lor va fi mai mare de 3000 se vor părţi alegătorii în secţii de câte 2000 egători. Fixarea secţiilor, ca şi repartizarea

legătorilor la secţiunile de votare, se a face de către preşedintele tribuna

ului lobai, care care este preşedinte­le biroului electoral din juddî.

Propunerile de candidaturi se vor fa.ce potrivit art. 390 până la 395 in­clusiv din legea pentru organizarea ad ministraţiunii locale.

Propunerea candidaţilor pentru toa­te felurile de alegeri se va face cu cel puţin 8 zile libere înainte de ziua fixată pentru alegere şi cel mai târziu până la ora 18-a a acestei zile.

Pentru alegerile din comunele ru­rale, cu unul şi mai multe sate sau sate cu adunări săteşti şi oraţe neca­pitale de judeţ, ca şi comune subur­bane, propunerile de candidaturi se fac la judecătoria ocolului respectiv.

Pentru alegerile delà judeţ, munici­pii şi oraşe capitale de judeţ, propu-

în vederea comunale

nerea de candidatură se face la pri­mul preşedinte sau preşedinte al tri­bunalului, care este preşedintele biro­ului electoral.

In centrele unde funcţionează no­tari publici, candidaturile pentru ale­geri la sate, comune rurale, oraşe re-kedinţă şi oraşe nereşedinţă de judeţ ca şi pentru consilii judeţene, se pot face în faţa notarilo-i cari au compe-tinţa de a legaliza semnăturile şi a lua consimţământul. Propunerea astfel legalizată se va încredinţa printr'un delegat autorizat al candidaţilor jude­cătorului de ocol sau peşedintelui tri­bunalului respectiv.

In capitalele d2 judeţe propuaerea se face la primul preşedinte sau pre­şedintele tribunalului respectiv.

Propunerea se va face in scris, în dublu exemplar, semnată de un nu­măr de alegători, şi anume:

30 alegători pentru consiliile jude­ţene şi municipii.

20 alegători pentru consiliile oraşe­lor.

15 Alegători pentru consiliile comu nale rurale compuse dintr'un singur sat şi cele din mai multe sate.

10 alegători pentru consiliile săteşti. Propunătorii candidaturilor se vor

prezenta în persoană sau prin manda­tar. Magistratul care primeşte propu­nerile est» obligat să se încredinţeze de identitatea propunătorilor şi să constate că figurează în listele electo­rale respective.

Identitatea propunătorilor poate să fie atestată şi de primarii şi secretarii comunelor lor de origină, sau prin a-vocat şi martori cunoscuţi personal de magistrat.

Propunerile de candidaturi pentru alegerile delà sate, cu consilii şi co­munele rurale, se pot face şi verbal dar numai in faţa judecătorului de ocol în care sunt comunele.

„Vitejia" unui învăţător libera! din Bocsig.

In atenţia revlzoratulul şcolar.

Ni se comunică din comuna Bocsig un, fapt, care merită să fie relevat pentru a fi cercetat de autorităţile in drept. Anume, în după masa zilei de 31 Dec. învăţătorul Romul Furdui, din Bocsig a atacat şi maltratat pe soţia Dlui Director şcolar, T. Hălmăgean delà Şcoala Primară de stat d'acolo. Pretexul, a fost că Dna Hălmăgean a dispus şi suprayeghiat curăţirea loca­lului de învăţământ şi nu s'a supus or dinelor numitului învăţător, care nu vrea să se împace cu ideia, că azi nu mai este director la acea şcoală. Dna Hălmăgean, pe baza certificatului medical, despre leziunile suferite a şi făcut acţiune penală contra agresoru­lui la Judecătoria din Ineu. Atragem atenţiunea Dlui Revizor şcolar asupra acestei fapte brutale a numitului în­văţător, pentru a se cerceta cazul,

o—o

Achitaţi abonamentul

la „ROMÂNUL"

Un succes al politicei guvernului.

Urcarea titlurilor împrumutului roman de stabilizare.

Paris, 9 ^Rador). Titlurile împrumu­tului român de stabilizare 1 29 au înregistrat Ia 7 Ianuarie o nouă ur­care la Bursa din Paris, fiind cotate la 2425 franci. In comparaţie cu cursul iniţial Ia care au deputat în Bursă la 7 Decembrie, urcarea e de 135 franci înregistrând astfel mai mult de 6 la sută într'o singură lu ' ă .

Volumul tianzacţiunilor angajate. în ultimul timp în jurul acestor titluri, este important. Pachete considerabile din titlurile româneşti au fost neg >-ciate în acest interval.

Este prin urmare un succes netăgă­duit al guvernului, ce trebue să înre gistrăm cu multă satisfacţie.

R e c t i f i c a r e .

Serata Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române va avea loc în seara zilei de 1 Februarie cor. nu la 2 a lunei cum am anunfat din greşală în numărul nostru trecut.

o—o

Ş t i r i d i f e r i t e

Dl . T r ă i a u D e m ş o r e a n u c u d o m i c i l i u l l a A r a d e s t e i n p u t é m i c i t d i n p a r t e a z i ­a r u l u i n o s t r u s ă f a c ă a c h i ­z i ţ i i d e î n s e r a ţ i u n i ş i a b o -n o m e n t e . In acest scop ziarul a eliberat achizitorului legitima-ţiunea necesară.

Administraţia „Românul1

M i ş c a r e i n m a g i s t r a t u r a . La Ministerul Iustit>i se lucre­ază Ia nouile numiri şi mişcări cari urmează şă se facă în câte­va. După înformaţiunile ce le avem, d. pro uror Să voi delà parchetul Arad este mutat la Târnava mică şi în lo<*ul Dsale este numit Oh. Giurgiuc din Dolj.

S c h i m b ă r i î n c o n d u c ă t o ­r i i fiabricei „ A s l r a " . Primim ştirea că d. directori N. Petrescu delà Fabrica „Astra" va lua conducerea uzinei delà Bnşov. In locul Dsale la fabrica „Astra" din localitate va veni d. I. Gor-goş del l Braşov care va con­duce secţia de vagoane.

C o n c e r t u l F i l h a r m o n i c d i n A r a d . La 14 1. c. Fil har­monisa din Arad a dat un foarte reuşit concert sub condu erea maestrului Jean Bobescu, dirijo­rul Operii Române din Cluj Remarcăm două talentente prin­tre soliştii Filharmoniei. Dşoara Stern Roza violonistă şi tinărul Eduard Kilènyi un real talent de pianist. Lumea arădană tre­buia să dea mai mult concurs moral şi material acestei socie­tăţi, care îşi face o datorie din cultivarea muzi<ei clasice. cracrecœocaocœcaociQoioojo

In conformitate cu art. XI din lege şi art. 33 din Regu'amentul Contabi Iilor Autorizaţi şi Experţi Contabili din România, sunt convocaţi în

A d u n a r e g e n e r a l ă membri Corpului Contabililor Autori zaţi şi Experţi Contabili, Secţia Arad pe ziua de 26 Ianuarie 1930 la orele 10 a. m. în localul Cameră de Comerţ şi Industrie din Arad, iar în caz de neîntrunire a numărului de membri prevăzut de Regulanent, pe ziua de 2 Februarie 1930.

O r d i n e a z i l e i s 1. Darea de seamă şi aprobarea Bi­

lanţului şi contului de venituri şl chel tuieli pe anul 1929 ;

2. Descărcare Comitetului de gesti­unea sa;

3. Aprobarea proectului de buget pe anul 1930 şi

4. Alegerea membrilor Consiliului de Administraţie şt a Comitetului de Cen-sori.

Consiliul 0 0 0 0 3 0 0 6 0 0 8 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0

La„Lăptăria Agricultorilor"

OK>OfOOK> OOO OOOOOOOOOO

g Programul de Duminică §

C E N T R A L

8 .8

§ D E Ş T E P T A R E A § jj cu VILMA BÁNKT és WALTER 0 0 BYRON în rolurile principale, jj

8 8

8 8 8 8

oc ( x x x ) oc o o o o o o o o

8 E L I T E 8

s

j j T o p o g a n u l m o r ţ i i 8 0 cu FEL MALTON, FRED LOUIS § jj LERCH si HENRICH GEORGE g g OiOCXJusOCäO » O ß C O C O ^

8 G R Ă D I Ş T E jj

8 8 C â n t e c u l v i e n e z s 0 cu A D O L P H E M E N J O N şi S g CATHRGN CARVER in rolurile q

8 principale. 0

OOOO :*r OO X ) (X OOOO Q : - : G A I : - :

8 i m ă v r e i , g

A r a d , S t r . A . M u r e ş i a n u 7 - 9 .

să poate căpătaUnt de calitea I. Lei 160. — kgl. Caşcaval Te-leider 60.— Lei. La comercianţi

preţuri favorabile.

8 8

jj o r i n u m ă v r e i 8 g cu CLARA BOW si CHARLES Q fj BOGERS in rolurile principale. 5

BoiOOOOlOO» O O O O O O O O »

R O M Â N I A Comitetul Şcolar Judeţean Arad

Nr. 104/1930.

P u b l i c a ţ i u n e .

Se aduce la cunoştinţă generală, că în ziua de 4 Februarie 1930 o ele 10 a. m. se ya tine o noua 1> ci raţiune pu blică în localul Prefecturei jud. Arad şi la Primăria comunei Sânnurtin, pen­tru darea în Întreprindere a lucrărilor de transformare şi adaptarea, precum şi construirea 2 sale de învăţământ ne cesare la şcoala primară din comuna Sânmărtin, în baza devizul .JI şi plana lui întocmit de Serviciul tehnic jud. al jud. Arad.

Spesele pentru lucrările susmenţio­nate sunt 650 000. Lei.

Licitdţiunea se va ţinea în confor­mitate cu legea contabilităţii publice şi cuo fe t e închise şi sigilare, pe care concurent i le vor Înainta comitetului şcolar judeţeau sau Primăriei Comu­nale din Sânmărtin, în ziua licitaţii, ora "0 adecă la Începerea licitaţiei.

Amatorii odată cu oferta însă sepa­rat (nu în plic) vor prezintă recepisa asupra garantei provizorie depusă la Administraţii Financiară din Arad. Ca garanta provizorie se va depune 6 % a sumei oferite, însă numai în nume­rar sau efecte de stat.

Amatorii vor dovedi cu acte justifi­cative, că îndeplinesc condiţiunile le g le pentru de a putea lua parte la întreprinderi de lucrări publice.

Devizele condiţiunile şi planurile re lative la acestea lucrări se pot vedea în biroul Corni etului şcolar judeţean la prefectu a jud. Arad, cameră Nr. 43 şi la primăria comunei Sânmărtin.

Aradj la 13 Ianuarie 1930. Preşedinte p. Prefect. Secretar (ss) Dr. Lazar (ss) V. Spvtariu Corpul Contabililor Autorizaţi şi Ex­

perţilor Contabili dia România Secţia Arad.

P*g. é «fi O M A N ÍJ J." Duminecă 19 Ianunrie

No. 31/1930. Primăria comunei Pâncota.

P n b i c a ţ i u n e . In ziua de 14 Februarie 1930 se vor

ţinea la primăria cămunei Pâncota ur mătoareje Jicitaţiuni publice.

I. La orele 8 pentru vinderea mo­

bilierului vechiu, m folosibil in birouri, mai departe imprimate şi hârtii selec­ţionate din arhiva primăriei comunale*

II.

La orele 81/« pentru furnizarea mobi­lierului necesar primăriei in anul 1930 şi anume: mese. scane, postavuri pe mese, şterguri, lampe, becuri şi diferi te alte mărunţuşuri necesare gospodă­riei comunale.

III. La oarele 9 pentru repararea trăsurilor, căruţei comunale şi rechizitei pompie rit in anul 1390.

IV. La orele 91/« pentru cumpărarea po­milor, arborilor necesari pentru plan­tat in grădinile străzile şi parcurile co munale.

V. La orele 10 pentru transportarea 238 j steri lemne de foc din pădurea comu­nei Arăneag pe seama primăriei, locu inţelor notariale, funcţionarilor comu­nali şi soră de ocrotire şi 25 cm. lem ne de construcţie.

VI. La orele 10Va pentru compactarea

cărţilor de lege, regulamente, monitoa­rele oficiale, furnizarea hart ei, impri matelor şi rechizitelor de birou nece­sare, primăriei in anul 1930.

VII. La orele 11 pentru furnizarea lemnu Iui, fierului, scândurilor, leturilor, ci­mentului, tuburilor de ciment, năsiplui Varului necesar pentru reparaţiunea fântânefor, podurilor, edificiilor, şan­ţurilor, trăsurilor şi pompelor de in­cendiu comunale în anul 1930.

VIU. La orele 11 Va pentru confecţionarea

uniformelor incâlţămintelor şi echipa­mentului necesar guarzilor şi servito­rilor comunali în anul 1930.

IX. La orele 12 pentru edificarea unui

şopru pentru cântar şi 2 closete pe piaţa comunală conform devizelor pre gătite de experţi.

X. La orele 14 pentru edificarea casei

pădurarilor şi edificiilor laterale în pă­durea comunală din Arăneag conform devizei.

XI. La orele 14Va pentru furnizarea pe

trişului năsipului pentru repararea stră i i lor şi drumuri/or comunale în anul 1930.

XII. La orele 15 pentru vinderea casei

comunală No........ proprietatea comu­nei împreună cu dependinţele aparţi­nătoare.

XIII. La orele 151/» pentru închirierea lo­

cuinţelor din clădirile comunale pe 3 ani consecutivi delà 1 Mai 1930 înce­pând.

XIV. La orele 16 pentru repararea şop

irurilor pompelor de incendiu delà pri­mărie, a şoprurilor de lemne la pri mărie şi locuinţa notarială, repararea gardurilor comunale.

XV. La orele 16V2 pentru cumpărarea

Unui taur şi un ver de reproducţie. XVI,

La orele 17 pentru furnizarea 10 mm. ovăs şi 50 mm. fân fu-aje nece sare pentru alimentarea taurilor şi ar mäsanlor.

XVII. La orele 17V2 pentru asigurarea cu

lăţirei piaţului comunal în anul 1930. XVIII.

La orele 18 pentru asigurarea lue rarilor pământurilor comunale şi pa şune; arătura, sămânatul, grapatul în anul 1930.

XIX. La orele 18*^ pentru furnizarea 6 si

jum. mm. sămânţă de iarbă necesară pen t 'U nsămâi tarea paşunei comuna Ie din duleul „Bodrog.".

Caietnl de sarcini se poate vedea la primărie unde se dau toate infor-maţiunile in legătura cu acestea licita­ţi uni.

Licitaţiunjle se vor ţinea in confor­mitate cu dispoziţiunile legii contabili­tăţii publice, cu oferte închise şi sigilate pecari concurenţii le vor- înainta la primărie in termie.

La oferte se va anexa in plic sepe rat — recipisa de depunere cauţiei de 5 %, a sumei oferite.

Cauţiunile se poate depune şi in numerar la primărie. Efecte ori alte valori n u se primesc

Pâncota la 4 Ianuarie 1930.

Primăria.

Nr . 38/1930

Primăria comunei Pâncota

P u b i c a ţ i u n e . Primăria Comunei Pâncota ţine li

citatiune publică în ziua de 30 lanu arie 1930 orele 10, pentru vânzarea gunoiului adunat pe piaţă comunală.

Licitaţiunea se va ţinea la primărie în conformitate cu rlispoziţiunile cu prinse în legea contabilităţii publice cu oferte înthise şi sigilate.

Caetul de sarcini se poate vedea la primărie.

Pâncota 7 Ian. 1930. PRIMARIA.

R O M A N ' A Prefectura Judeţului Arad

Se'viCiul Financiar si Economic No, 43252/1929

P u b l i c a ţ i u n e Se aduce la cunoştinţa publică, că

in ziua de 30 Ianuarie 1930 orele 11 a. m. se va ţine în sala mică de şe­dinţă delà Prefectura judeţului Arad, licitaţie publică cu oferte închise în co formitate cu art. 88—110 dîn Le­gea asupra Contabilităţii publice, pen­tru vinderea automobilului „Buick'1, propriatatea judeţului, urmâud ca tot în ziua indicată mai sus să se facă şi adjudecarea şi predarea automobilului celui mai avantajos concurent.

Caetul de sarcini se poate vedea în biroul Serviciului Financiar şi Fcono mic în zilele oficioase intre 11—13 din zi.

Amatorii vor depune deodată cu înaintarea ofertei şi o garantă de 5 % din suma oferită.

p . Prefect, Şeful serviciului, Dr. Lazar. Indescifrabil.

Nr. 6#1930

Pub l i ca ţ iune . Prin» ria cpmuriej Peçica publică li-

citdţie pe ziua de 15 Februarie 1Q30 pe< tru vinderea gunoiului şi tuleilor roşi aflători în iurtea primăriei, la 9 a. m.

Licitaţinnea se va ţinea în confor­mitate cu Art. 72-83 din L. C. P.

Pecica, la 11 Ianuarie 1930. Primăria.

Nr 2108/1926. Tribunalul Arad Secţia I.

Publicaţiune. Noi, P. Jonescu judecător Tribuna­

lului Arad, secţia I. aducem la cunoş­tinţă generai , că în procesul recla­manţilor Maria Kabát, Elisaveta Kabát şi Stefan Serege ca tutor al minorilor Ludovic şi Margareta Serege contra pârâţilor văd. lui Stefan Kabát născ. Dorogi şi ca tutora a minorei Maria Kabát, Stefan Kabát, Ludovic Kabát, Ana Stefan Kabát pentru anularea tes­tamentului a figat termen la 28 Ianu­arie 1930 pentru constituirea procesu lui şi • hiemat părţile să se înfăţişeze la < ra 9 camera 81-82 la locul oficial al Tribunalului Arad, iar pentru pâ­râta Ana Stefan Kovács născ, Kabát care domiciliază în loc necunoscut, nu­mit curator pe advocatul Dr. Rt mul Coţoiu domiciliat în Arad comunicân-du-< aceluia acţiunea cu anexele ei. Publicaţiunea aceasta se comunică In 2 exemplare reclamantului cu invitarea ca să, o însereze în Buletinul Jusiiţiei înaii tând acestei instanţe numărul şi exemp a ul ziarului în care s-a făcut în>erarea precum şi în ziarele „Ro­mânul" şi „Tribuna Nouă"

Arad, la 24 Octomvrie 1929. P. Preşedinte Grefier (ss) P Ionescu (ss) Adamovici

Ptntru conformitate: Adamovici grefier

A c h i t a ţ i a b o n a m e n t u l l a „ R O M Â N U L "

R O M Â N I A Comitetul şcolar judeţean Arad.

Nr 110/1930.

Publ i ca ţ iune .

Prin aceasta se aduce la cunoştin generală, că in ziua de 18 Februar 1930, ora 9. se va exarănda pământ şcoalei primare din comuna Mândr loc, prin licitaţiune publică celui ce plăti mai bine.

Licitaţiunea publică asupra pămâi tului şcolar 32 jug, cat. se va ţinj la primăria comunală din Mândrulc

Licitaţiunea se va ţinea in confo mitate cu legea contabilităţii public

Amatorii vor depune la licitaţuu ca garantă 10% a sumei obţinută licitaţie, iar suma restantă se va vâr de amatori în caseria comitetului şc Iar rural (la primăria comunală) d comuna Mândruloc, până cel mai ţa ziu 1 Mai 1930.

Primăria comunală Mândruloc es rugată, ca această publicaţiune să publice atât în comuna Cicir, cât şi comunile vecine, iar in comuna Mâi druloc şi prin baterea tobei cât rn estensiv.

Arad, la 14 Ianuaria 1930.

Preşedinte. Prefect. Secretar (ss) Dr. Lazar (ss) V. Spătar

C S O O K . 0»0 t00»00J00O0!0 (

Abonaţ i i z iarului n o s t r u s i c u s tăru inţă r u g a ţ i a p l ă t i abc n a m e n f u l . C o s t u l a b o n a m e n t s e v a trimite pe adresa nis traţ ie î ziarul Iul.

R e d a c t o r r e s p o n s a b i l : I. ARDELEAN

Citiţi „Românul"

lll^lt^l^tf^l^llr^l

i

I N S T I T U T D E A R T E G R A F I C E A R A P , B U L . R E C I N Ä IU A R I A N o , 12.

Fünd asortată cu cel mai bogat material pentru lucrări de artă tipografică şi fiind ins­talată cu maşinile cele mai moderne, execută

T O T F E L U L DE T I P Ă R I T U R I ca circulare, memorande, menuuri, vignete. plicuri şi hârtie de scrisori cu firmă, placate, anunţuri funebrale, programe, cărţi de vi­zitai bilete de logodnă şi de cununie, invi­tări la petreceri, note muzicale, precum şi tipărituri pentru bănci, ca: liste de escompt, obligaţiuni, registre, etc. :-: Opuri şi broşuri, bilanţuri, foi periodice, reviste^reţ-curenturi, etc. etc. în stilul cel mai artistic şi pe lângă pre­ţurile cele mai convenabile. Lucrări în colori.

Tipografia Q. lenei, Arad, Bulevardul Regina Maria Nr. 12 (Palatul Fischer Eliz).