Anul XV. Arad, Vineri, 1|14 Iulie 1Q11 Nr. 142 ABONAMENTUL

Pe un an . 28 Cor. Pe un um. . 14 « Pe o lună . 2.40 « Numărul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA iREDACŢIAJ şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

Criza bisericească din Regat. Arad, 13 Iui io.

Câtă vreme ziarele maghiare au re­latat prin corespondenţii lor bucureştoni, cele mai bizare şi mai exagerate infor-jiaţii asupra crizei recente, prin care a trecut biserica română din Regat , ziarele noastre de aici au s ta t în réserva firească şi n*au putu t să aprobe na tu ra calom-шш& a presei maghiare . Acum însă, cînd neînţelegerile între căpeteniile bisericei ortodoxe s'au terminat şi procesul cunos­cut s'a luat dela ordinea zilei, nu va stri­ca, să ne ocupăm şi noi de chestiunea a-ceasta, pe de o parte pentru a da veştilor ungureşti cuvenita rectificare, iar, pe de alta. a da necesarele lămuriri de liniştire opiniei publice dela noi.

Ceea-ce ştim noi este că, în viaţa bi­sericească din România , se produc de câţiva ani încoace dovezile unor tendinţe de progres, mai cu seamă în ceea-ce pri­veşte conducerea şi gospodăria internă. Aşa, de pildă, legile sinodale ale dlui mi­nistru de culte I la re t , de pe t impul guver­nului liberal, au fost evidente încercări de a da administraţiei bisericeşti o sferă mai largă şi mai conformă cu spiritul vremei. Jste, poate, întâiul pas pentru ceea-ce mai târziu va trebui să urmeze în mod fatal şi anume: îngăduirea apropierii elementului laic de cel clerical şi o cooperare mai vă­dită a celor două elemente. Noi mergem chiar mai depar te şi credem că acest în­ceput, cu toa t ă t imidi ta tea caracterului de reformă, poate fi de bun augur pentru

FOITA ZIARULUI „ T U B DNA"

Ier tare . . . D e A. Herz.

Una d in cele mai m a r i m u l ţ u m i r i , ce le simte ii om, căru ia îi place să stea s ingur , în tovără­şii cărţilor r î n d u i t e pe r a f tu r i l e biblioteci i sale, ede-a lua, d in când în când, câte u n a d in ele, pe care a citit-o cândva, şi s'o răsfoiască pe 'ndelete . îergi pe u n d r u m u m b l a t ; f iecare pag ină îţ i este ffloscută; f iecare capitol e un p r i e t en vechiu de ne îţi aduci amin te . Căr ţ i l e astea c i t i te , închid iile o ta ină u imi toa re , aceea de-a te face să t ră­iţi din nou v remur i l e pe t recute , pe când le ci­tai Aci o foaie îndoi tă î ţ i r eamin teş te pr i le ju l p u care ai închis car tea şi ai î n semna t foaia siţ& unde ai r ă m a s ; aci c o în semnare trecă-toire, în l egă tu ră cu vre-o î m p r e j u r a r e de pe afuneia ce se potr ivea cu cele c i t i te , — sau în sfârşit deodată dai de foi ne tă ia te , ca r i î ţ i aduc

.. minte că nu te in teresa c i t i rea şi ai lăsat cartea \ toparte, p r ecum laşi câte un om a căru i convor-\ fee nu te interesează.

Nicăiri n u se păs t rează mai b ine amin t i r i l e , L i in cărţile c i t i te d e m u l t ; sub pra fu l cu care le Í «operă vremea şi în mirosu l de h â r t i e veche ce

! împrăştie la deschiderea lor ţi-e d a t să t ră ieş t i k nou, în toate a m ă n u n t e l e lor, c r împee de iţă, ce te-au însen ina t sau te-au în tunecat odi-«ră. Şi când citeşti chiar în t â i a da tă cartea vre-

autor vechiu, cum e de p i ldă ; H o r a ţ i u , Te­ául

viitor, mai cu seamă când se va face o con-paraţ ie cu const i tuţ ia bisericei noastre ortodoxe de aici, din Ungaria. Const i tuţ ia bisericească, aşa cum a dat 'o Şaguna şi contimporanii săi bisericei noastre stră­bune, echilibrul genial ce s t răba te din spi­ritul acestei organzaţii , nu poate să întâr­zie mul t pentru a determina o influinţă mai vizibilă şi asupra desvoltării pro­blemei de organizare în România . Meha-nismul consituţiei lui Şaguna, cu o proprie legislaţie bisericească, cu sinoade şi con­grese, cu stabilirea celor ma i amănunţ i t e dispoziţiuni de funcţionare, este o capo-d'operă, care va cuceri teren, ceea-ce este un pium desiderhim pentru ori ce Român ortodox.

Nouă no face impresie că, dacă în Ro­mânia au loc în t impul din urmă atâ tea conflicte bisericeşti, pricina nu este vre-un duh anti-religios, cum ar crede presa ma­ghiară, nici n 'are nimic de a face cu sta­rea morală a conducători lor sau chiar a populaţiei române, ci se explică pur şi sim­plu din fei-mentarea în jurul ideii acesteia de progres, ce se iveşte în par tea mai cultă a preoţimei. Conflictele aceste cu puneri şi depuneri de arhierei şi mitropoliţi , cu desvăliri şi ponegriri reciproce, nu provin din mediul unei decadenţe sociale, cum ar crede ziarele maghiare, ci, din potrivă, dintr 'o evidentă ipertrofie religioasă şi dintr 'un iperzel pentru conservarea vechi­lor t radiţ i i .

In t r 'adevăr , o ţ a r ă cu tradiţ i i mai dârz respectate, ca România , mai greu de gă­sit. Incunjura tă de popoare slave, ea ţine

la toate vechile formalităţi ale bisericei Orientului. Spiritul de călugări greci mai pluteşte asupra ei. Cultul mănăstir i lor se păstrează. Ştiutorii de canoane au cu­vântul de ordine şi s'au distins cu deose­bire în cursul desbaterilor ultimului pro­ces, unde Arhiereii s'au dovedit de buni canonişti teoretici. Susceptibilităţile faţă de papistaşii puţini din ţ a ră sunt aşa de mari . încât cazuri izolate a larmează toa tă opinia publică. Şi chiar în clipele de-acum. prin cari trece sentimentul religios-ortodox astăzi, găsim simptome de îngrijorare şi tendinţe de îngrădire' împotriva papista-şisumlui. Arhiereii din Sinod s'au acuzat reciproc de filopapistaşism. iar societatea doamnelor bucureştene îşi închiagă rându­rile, cu scopul bine definit al unei aprige propagande ortodoxe.

Socotim deci că multele nemulţumiri pornesc tocmai din sa tura ţ ia aceasta. Pornirile mai nouă. cum se ivesc ele pe ici pe colo, tind tocmai spre o mai inten­sivă activitate a reprezentanţi lor bisericei. Se cere acum preoţilor şi instituţiilor bise­riceşti din România nu numai răspândirea unei pietăţi moştenite şi nici numai cultul pentru credinţa strămoşească, ci educa­rea poporului şi în alte direcţiuni mai po­sitive. Se exprimă, în câte un ziar şi prin câte o personalitate cunoscută, dorinţa de a imita pilda preoţilor ardeleni, cari nu sunt numai confesorii şi apostolii creştini ai populaţiei, ci sfetnici şi fruntaşi în toate , începând cu si tuaţ ia socială şi eco­nomică şi terminând cu o cultură generală la ţară , care progresează încă foarte încet

r en ţ iu sau Sophocle, te impresionează fap tu l când te gândeş t i că vorbele acelea înş i ra te cu a tâ ta ar tă , că r î n d u r i l e acelea unele sub altele car i îne-gresc pag ina , au s tat în scurgerea atâtor şi a tâ tor genera ţ i i sub ochii a tâ tor mi l ioane şi mi l ioane de oameni, p recum şed astăzi sub ochii tă i şi că fie­care d in acei oameni au sorbit d in ele ceeace le era mai aproape de sufletul lor.

Ia tă pen t ru ce pa t ima asta mă face to tdeauna să mă îndrep t spre căr ţ i le de care dau din în tâm­pla re şi pen t ru ce îmi place îndeosebi să răsfo­iesc edi ţ i i le vechi, oropsi te pe ra f tu r i l e antica­rilor.

î n t r ' u n r înd , în căutarea unor asemenea sen­zaţi i , am dat de-o edi ţ ie foarte veche a une ia d in cele mai r enumi t e opere, cu care se poate făli o-menirea î n t r eagă : Caracterele lui La Bruyère. O car te legată în scoarţe negre şi roase, foile scorojite din p r i c ina umezeli i , şi cele mai mul te d in maximele filosofului e rau sub l in ia te şi aveau la marg ine câte o însemnare — păre rea c i t i toru lu i care de cele mai mul te ori nu c de despre ţu i t . — Car tea , când am luat-o în mână , s'a deschis sin­g u r ă la o anumi tă p a g i n ă ; pe ea o s i n g u r ă cruce în d rep tu l acestor două cuge t ă r i :

„Les f ro ideurs e t les re lâchements dans l'a-„mi t ié ont leurs causes ; en amour il n 'y a guè re „ d ' a u t r e raison de ne s 'aimer plus , que de s 'être „ t rop a imés . 1 )

') Răceala şi despărţirea dintre prieteni îşi au pri­cinile lor; în dragoste nu e altă cauză decât aceea de a :se fi iubit prea mult.

ceealaltă : „L 'on n'est pas plus ma î t r e de toujours a imer ,

„qu'on l 'a été de ne pas a imer , , . 2 ) I n t r e cele două pag in i , o f loare uscată, fusese

s t r iv i t ă de foarte mul tă vreme, se vede, pen t ru că nu mai poţi şti ce e; câteva frunze, î ncă , 4 t u l ­p ina şi petale decolorate.

De atunci amin t i rea ei mă u rmăreş te . Noap­tea când stau cu mani le sub căpătâ i şi cu ochii în t redeschiş i , îmi trec pe dinainte tot felul de ve­deni i î n r u d i t e cu floarea oropsită d in car tea pe care, poate, n imeni n'o s'o mai deschidă vre-o-dată .

Dacă e vre-o le£ " tură în t r e .semnul de pe pa­g in i şi f loarea păst ată în t r e ele, cine şt ie ce a-mant desnădă jdu i t « fi pus-o acolo, după ce a căutat o u m b r ă de i ângă iere în Í ugetăr i le lui La B ruyè re , şi dacă mi o, cine ştie ce a m i n t i r i l'o fi legat de dânsa şi a pus-o în car tea de care nu se despăr ţea .

P a r ' c ă îl văd în vârtejul balur i lor , în care ştiau să pet reacă atât de nevinovat p ă r i n ţ i i no­ş t r i i , pe un t înă r , luând din mâna iubitei o floare dată în semnul dragostei , care încolţea în sufle­tele l o r ; — îl văd t remur i d şi sărutând-o, în u r m a celei ce i-o fi dat-o şi v d fata înroşindu-se, cât ţ ine l u m i n a unui fulger, . i clipa când el t re­mură to r şi sincer i-a întins-o ajutându-i să se urce în t r ă su ră .

E poate floarea t r imisă de d e ' a r t e în t r 'o scri­soare a drage i lui , ca semn că m 1 u i t ă ; e poate

ä) Nu poti să vrei, să iubeşti pe eheva. totdeauna, după cum nu te-ai putut stăpâni să nu iubeşti de Ioc

Pag. 2 . T R I B U N A " 14 Iulie n. 1911

şi lasă pe ţ ă ran la o t reap tă destul de in­ferioară. L a noi în Ungar ia poporul ro­mânesc s'a menţ inut , în primul rând, gra­tii; preoţilor şi bisericei, dar femeile noa­stre ortodoxe nu s'au consti tuit în socie­t ă ţ i de reflexiimi teoretice, religioase şi rrioralej ci au învăţa t femeia delà ţ a ră să ştie să facă un cuptor de pâne, să-şi aran­jeze o grădină în fundul curţii, să-şi iu­bească cinstea caznică şi l imba părinţilor. Ortodoxismul nu e în pericol şi nu e grija femeilor, când o biserică are conducători la năl ţ imea spiritului vremii!

I a t ă deci două curente anunţându-se binişor în sînul bisericei autocefale a României. Excesul de zel teoretic, de spi­rit învechit, care opreşte pe loc şi de pro­pagări religioase şoviniste, cu eterne tâl-cuiri dogmatice, pe de-o parte, iar, pe de alta, mişcarea abia pornită pentru o reor­ganizare a bisericei în tot organismul ei. cu schimbarea de oameni şi mental i tă ţ i în conducere şi cu mijloace mai nouă de act ivi tate, pentru a asigura bisericei or­todoxe un rol mai impor tant în închega­rea socială a statului român de astăzi, in­tre aceste curente presupunem că fră­mântări le vor continua, când mai potolite, când cu violenţa, văzută în săptămânile t recute . Şi acesta este rostul crizei biseri­ceşti din Beget şi n 'avem motive să-i a-tribuim intenţii greşite. Ne place să ve­dem spiritul conservator al unora şi râvna de reforme a puţinilor progresişti din Bi­serica română. Dar cestiunea e departe de resolvare şi îşi va aştepta pe reforma­torii ei mai întâi, tulburând încă liniştea credincioşilor, cu multe alte epizoduri, ca cele întâmplate în jurul crizelor arhiereşti .

o f loare despr insă d in buchetul de logodnă, în-na in t e de al fi î m p ă r ţ i t pr ietenelor ei, ca un ta­l isman.

M ă în f ioa ră gându l că e floarea t r imisă dc el, când s'a logodit cu un al tul sau e n floare asemenea aceleia pe care Eomeo a cules-o pe mor­m â n t u l Iu l i e t t e i . Cine ştie ? poate a fost a ei şi poate că ea dăduse mul te şi dăduse la mul ţ i , î n vreme ce el, veşnicul aman t încrezător şi înşelat , credea în t a ina dragostei n u t r i t ă în suflet, că e s ingu ra chezăşie de iubi re pe care a dat-o dânsa, la cea d in tâ i î n t â ln i r e , s inguratecă, d in via ţa ei .

N u ! N u ! t rebuie să fie floarea pe care i-a dat-o ea, când începea cântecul ciocârliei şi se cobora pe o scară de mătase.

Şi ia tă cum se ţese în închipui rea mea pove­stea unei dragos te şi de ce sunt mu l ţumi t că n ' am luat, f loarea de acolo, semănând făp tu i to ru lu i de rele care fu ră o monedă din salba Maicci Dom­nu lu i , în colţul s inguratec al bisericei.

Şi acum gând ind la cartea din ra f tu r i l e ant i ­ca ru lu i , mă cobor m i J l d e noastre şi nu-mi închi­pu i cum au p u t u t u rmaş i i lor să se despar t ă de u n lucru , care p u r t a în sine o moaştă a tâ t de sfântă, m ă r t u r i a unei dragoste căreia poate îi da­torau suflarea vie ţ i i ; cum au p u t u t despre ţu i do­vada une i clipe cu a cărei sf inţenie, n u ma i sun­tem obişnui ţ i să ne în tâ ln im astăzi.

I a r vouă, care a-ţi închis acolo toată t a ina bu­cur ie i şi a suferinţei voastre, vă cer i e r t a r e că v 'am p r i h ă n i t o amin t i re atât, de duioasă! I e r t a -ţ i -mă că am căutat, cercetând p rea depar te , să descoper un colţ al sufletului vostru a că ru i t a i n ă e ra numai a voastră şi ier tarea mi-o pu te ţ i da ş t i ind că m'am împăr tăş i t , în schimb, d in dra­gostea, ce mai trăieşte, încă, după voi, ca floarea care n u mai are viaţă şi totuşi există.

Maghiarizarea şcoalelor. Ziarul bucureş tean „Sea ra" , r eproducând în p a r t e ar t icolul nos t ru de fond d in n u m ă r u l 139, în care a r ă t a m noua lov i tură ce-o p lănuieş te guve rnu l unguresc împo­t r iva ş co l i lor noastre („Ce vrea guvernu l ungu­resc cu şcolile r o m â n e " ) , î i face u r m ă t o r u l co-men ta r :

„Acest fel de a proceda al guvernului ungu­resc „Tribuna" U numeşte, cu drept, cuvânt „o neghiobie".

In orice caz ziarul naţionalist delà Arad atrage atenţia conducătorilor asupra acestor planuri de nimicire a şcoalelor româneşti şi cere să se ia mă­suri de apărare şi să se scoată o broşură în mai multe limbi europene. în care să se atragă atenţia lumei asupra loviturilor pe, cari guvernul, ungu­resc le pregăteşte şcoalelor româneşti".

* Demonstraţii socialiste. Miercur i s 'au ţ inu t

în Budapes ta mai mul te î n t r u n i r i publice socia­liste, pen t ru sufragiul universal . Sea ra a avut loc o mare demons t ra ţ i e pe s t rada Andrássy , la care au luat pa r t e vre-o şase mii de oameni . D i n feres t r i le clubului „ R e f o r m " au vorbi t mul ţ imi i n iş te deputa ţ i jus th i ş t i ş i u n conducător socialist. To t aşa vor face şi socialiştii a radan i Dumineca vi i toare. P e n t r u aduna rea de a tunci vor sosi d in Budapes ta ora tor i i lor. Bokány i şi Wel tne r .

* Guvernul şi cutremurul delà Kecskemét. Du­

păce în Camera deputa ţ i lo r guvernu l a fost ata­cat, cu drep t cuvânt , că n 'a că ta t să se informeze imediat despre ca tas t rofa delà Kecskemét , t r imi­ţând la faţa locului un delegat , — minis t ru l -pre-şedinte contele Khuen - I I éde rvá ry s'a ho tă r î t să meargă în persoană la Kecskemét .

Călă tor ia va avea loc Duminecă . Conte le Khuen- I Iéde rvá ry va fi însoţi t de mai mul ţ i de­puta ţ i .

*

Votul universal. Cât de mul t se gândeş te gu­vernul actual la reforma e lec tora lă o dovedeşte şi zelul cu care oficiul s tat is t ic al ţă r i i se nizu-ieşte să adune datele necesare p e n t r u această re­formă. D u p ă cum aflăm din ziarele ungure ş t i , di­rec ţ iunea acestui oficiu abia acum re t r imi te b lanchete le rău alcătui te , difer i te lor p re tu r i , i a r cele p a t r u miloane de blanchete pen t ru bă rba ţ i i t r ecu ţ i de 24 ani , încă nici nu s'au împăr ţ i t . N e pu tem deci închipui cât de curând vor fi s tud ia t e aceste date s ta t is t ice car i nu există ş i câ t de cu­rând va veni re forma electorală pe ca r e acest gu­vern a avut îndrăzneala să o t ă g ă d u i a s c ă în ale­geri , i

*

Situaţia politică în Austria. Noul minis t ru-preşedin te ba ronu l Gautsch a început t ra ta t ive le cu şefii par t idelor p a r l a m e n t a r e . Baronul Gautsch s tă ru ie să obţie î na in t e de toa te promi­siunea că reformele mi l i t a re ce le va prez in tă gu­vernul vor fi vota te de Re ichs ra th .

I n pa r l amen t , guvernu l nu va face declaraţ i i p rogramat ice , ci se va mărg in i la declara ţ i i le din mesajul dc t ron .

*

Baronul Wenckheim, deputa tu l Chişineului , după cum scriu gazetele u n g u r e ş t i a i n t r a t de vre-o câteva zile în pa r t idu l guve rnamen ta l . Wenckhe im era p â n ă acum în afară de paTtide, dar f i indcă a t recu t a t â t a v reme delà a leger i , a pu tu t să in t re în ceata celor de o seamă cu el

Sfîrşitul conflictului sinodal, Scoaterea din scaun a Episcopului de Roman.

Mitropolitul Primat a demisionat.

Arad, 15 Iulie.

Zi le le a c e s t e a , D u m i n e c ă şi Mar ţ i s'au d e s f ă ş u r a t şi u l t imi l e a c t e , c a r i p u n însfâr-şit c a p ă t d u r e r o s u l u i conf l ic t bisericesc din Regat.

Du n i inecă , a u t o r i t ă ţ i l e din R o m a n , au e x e c u t a t sentinţa s f â n t u l u i S i n o d privitoa-re la ep i scopul ( i h e r a s i m , ridicându-1 щ s c a u n u l s ău ep i scopa l .

M a r ţ i Mi t ropo l i t u l P r i m a t , Athanasie Mi ronescu , s'a, dus la S i n a i a , şi şi-a dat.& misia în m a n i l e Ma jes t ă ţ i i Sa le R e g e i c a r e a fost p r i m i t ă .

Conf l ic tu l s'a r e s o l v a t as t fel în sens» unicei so lu ţ i i ce era d a t ă pen t ru readuce­r e a l iniştei şi a oräir ie i a d â n c şi într'u m o d des igu r inut i l t u l b u r a t e în sânul | se r ice i .

Es te păca t ca biser ica s ă p ia rdă îl a s e m e n e a c o n d i ţ i u n i u n M i t r o p o l i t Pri­m a t , în a că ru i c u l t u r ă şi e n e r g i e se puseşi a t â t e a s p e r a n ţ e , c u m şi u n E p i s c o p ca» pr in v i a ţ a sa a u s t e r ă c ă p ă t a s e u n excep ţ i ona l p res t ig iu m o r a l în sânu l bisericei.

Da r nu ma i p u t e a nici unu l , n ic i cela­lalt a r h i e r e u să m a i e x e r c i t e cu autor i ia l m i s i u n e a lor î n a l t ă în u r m a atacurilor v i o l e n t e ce-şi a d u s e s e r ă şi a l ipsei de tact cu c a r e a m e s t e c a s e r ă l u m e a î n t r e a g ă în­t r ' u n confl ic t a c ă r u i p u b l i c i t a t e atingea p res t ig iu ] b i se r ice i şi so lu ţ i a , nu putea fi d e c â t a c e a s t a .

D ă m m a i la vale , d u r e r o a s e l e formali­t ă ţ i , în c a d r e l e cărora, s 'au dealăşnrnt a-ce s t e u l t i m e ac te .

Scoaterea din scaun a Epicopulu de Roman.

E p i s c o p u l ( irherasim Safi r in , care ple­case, D u m i n e c ă s e a r a la R o m a n , la reşe­d i n ţ a sa ep i scopa lă , a fost r idicat eri din s c a u n u l s ă u de E p i s c o p al epa rh ie i Roma­nu lu i , de c ă t r ă p re fec tu l de R o m a n , Toni A r i o n , c a r e v e n i s e î n s o ţ i t de poliţaiu/ şi p r o c u r o r u l din l o c a l i t a t e .

E p i s c o p u l a fost l u a t cu automobilul, t r a n s p o r t a t , în g a r a F â n t â n e i ele şi urcat apo i în e x p r e s u l de Ber l in ca re fusese opr i t , p e n t r u c i r c u m s t a n ţ ă , în a c e e a gară,

l a t ă c u m s ' au des fă şu ra t evenimen­te le de là R o m a n :

Episcopul d u p ă ce asistase la slujba religioasă ce se oficiase în biserica episcopală , trecuse h cancelar ie unde redactase u r m ă t o a r e a telegramă cătră d. Const. Arion, m i n i s t r u l cultelor:

Dlui Ministru al Cultelor şi instructiunei Publice « Bucurfsli.

Am primit adresa No. 152 din 1911 prin care Si. Si­nod îmi comunica că m'a depus din funcţiunile de E-piscop al Eparhiei Romanului.

.Smerenia mea fiind Arhiereu necateiisit de iiimen nimeni nu-mi poate ridica funcţiunile inamovibile « ocup în Biserica şi în Statul român.

Do aceea, dar, cu onoare Vă fac cunoscut, că această sentinţă, deosebit de alte mari nulităţi şi violări ale dreptului şi sfintelor canoane, nu are fiinţă, căci func­ţiunea mea de Episcop este o funcţiune inamovibilă pe care n'o deţin delà Sf. Sinod şi care nici nu poste să mi-o ridice.

Sf. Sinod, recunosc, ar fi putut să mă caterisească, dacă găsia vre-un motiv de caterisire, prin judecată dreaptă şi canonică, dar nimic altceva.

W W A 'W Ô® Tp| ЦЁ W IE fl UE 1? ^ e e x P e t ^ e a z i pentru preţuri solide aranjamente complecte pentru biierici, odăjdii, pr»

" * " i pori, stihare, podre, policandre şi candelabre, cădelniţe, iconostase fi icoane sfinte et< = = = = Lucrează i c o n o s t a s e , a l t a r e , j e r t o r n i c e , a m т о a n e, i c o a n e p o r t a t i тв et<

I P r e ţ - o u r e n t » p r e l i m i n a r , m u d e e e m n u r i в е t r i m i t la» ^ » « H n t A .

stabiliment da art icole bisericeşti

J B U D A P E 8 T , I V . V à c z l . u t c z a t .

14 Iulie n. 1911 T R I B U N A " Pag. 3

Pilii urmare eu sunt si rămân Gerasim, Episcop al Romanului. Această telegramă a comunicat-o .şi Regelui.

Se făcuseră orele 10 d iminea ţa . î n a l t u l p re la t nici nu te rminase redactarea celor două te legrame de mai sus, când îi fu a n u n ţ a t ă vizi ta prefec tu lu i dc Komán, d. Tony Ar ion .

D. Ar ion fu p r i m i t dc înda tă . N u venise sin­gur, era însoţ i t de d. F lorea T u t u n a n i pol i ţa iul uraţuilui.

P. S. S., am o misiune neplăcută de îndeplinit — fură p r imele cuvinte al prefectului , careţşi rotise ochii de j u r î m p r e j u r u l odăiei .

— Mă rog, luaţi loc, domnule prefect, — îi zise îna l tu l pre la t , ofer indu- i un scaun.

— Nu, mulţumesc, — răspunse prefectul . Apoi, după o scur tă pauză, r e luă : — /'. S. S., aveţi de gând să rămâneţi aci? Nu

se poate.... — De ce nu? Eu sunt episcop al Romanului

• ca atare mă consider, — răspunse episcopul. De când aţi venit ca prefect la Roman între­

ţinem bune relaţiuni şi sper că vom continua a le menţinea şi pe viitor întru cât am intenţiunea ie a-mi păstra funcţiunea cu care m'a învestit marele colegiu şi de a rămânea episcop ai Roma­nului..."

— H ine, dar hotărîrea Sinodului prin care sunteţi depus din funcţiune?

— Eu consider acea hotărîre ca. nedreaptă şi Ikijală şi de aceea voiu rămânea aci şi nu voiu ceia decât forţei, — răspunse episcopul Sa f i r i au , cu glasul blând, da r hotăr î t .

— Ei bine, — zise prefectul Ar ion , — voiu uza de forţă.

Şî a runcă p r iv i r e semnif icat ivă pol i ţa iu lu i Tutunani care-1 însoţea.

— Domnule prefect, — zise episcopul, — am declarat că nu voiu ceda decât forţei publice. Să vină d. procuror şi să mă ridice cu forţa de aci.

— Dar şi cu reprezint aci autoritatea şi forţa publică, — zise prefectul , — şi lucrez în numele guvernului.»

— Л'м voiu ceda decât dlui procuror. — re­petă episcopul Gherashn .

— Bine, — răspunse prefectul , — voiu chema pe d. procuror.

— Dar îmi veţi îngădui să mă odihnesc puţin. Sunt băfrîn şi vin din drum. Sunt obosit. Apoi mi-e foame... Şi vreau să-mi adun şi eu lucrurile cţ le am pe aci...

— Până la ora 1. vă ajunge timpul? — Nu cred. am mutic lucruri aci... Vreau să

mănânc ceva... — Când luaţi masa?

, — La. 12. — Şi când o terminaţi? — La 1, 1 şi ceva. — Bine. Şi prefectul părăs i palatul episcopal, însoţit

(le poliţaiul T u t u n a n i . înal tul prelat a începui apoi să-.şi adune lu­

crurile şi la amiazi a luat masa. I>. T. Ar ion s'a înapoia t la prefec tură şi a

iwut te legraf ic in s t ruc ţ iun i la Bucureş t i . 1-s'a r ă spuns de că t ră d. m i n i s t r u al cultelor

că, admin is t ra to ru l Casei biser ici lor , d. D i m i t r i e Woneanu pleacă la E o m a n şi că acesta a re in-«tiucţiuni a supra celor ce urmează să facă acolo.

1>. Arion, min i s t ru l cultelor a recomandat dlui "Ar ion , prefectul de E o m a n , să păstreze, în orice caz, o a t i t ud ine cât se poate de blândă în «astă afacere.

Iu u r m a ins t ruc ţ i i lo r p r im i t e d in par tea mi­nistrului cultelor pe Ia ora 1 şi un sfert , a apă ru t 'lin nou, la pala tu l episcopal însoţit de procuro­rul Ariton şi de poliţaiul T u t u n a r u .

Episcopul Gheras im, care se afla în biroul său, i-a p r imi t de înda tă .

— P. S. S., — i-a zis prefectul , — te.-ai hotărît ш pleci?

— Cum v'am mai spus: nu cedez decât forţei; - r ă spunse episcopul l in iş t i t .

— Ei bine, vom uza de forţă. I Şi prefectul, u r m a t de procuror şi de poliţai,

Im doi paşi în spre bi roul îna l tu lu i prelat . Era o clipă penibi lă . Episcopul, care observase gestul prefectului ,

a eă evite scena penib i lă ce avea să u m e z e , se ridică de pe fotoliul său şi zice :

— In faţa forţei mă supun. Eu n'am decât crucea, n'am spadă ca să mă răsboiesc. Cedez for­ţei, dar protestez din toate puterile mele împo triva hotărîrei Sinodului, în baza căreia mă ri dicaţi cu forţa din scaunul episcopal ce mi-a fost dat de marele colegiu... Ţin însă să se dreseze un proces verbal în, care să se arete condiţiunile în cari am fost ridicat din scaunul episcopal şi acest proces verbal să fie semnat în faţa mea.

Cererea îna l tu lu i pre la t n 'a fost sat isfăcută. Abia i-a î ngădu i t prefectul Ar ion să-şi pună ,

în două geaman tane , luc rur i l e ce putuse să şi-le adune .

Episcopul de Roman a înmâna t apoi procuro ru lu i Ar i ton u r m ă t o r u l p ro tes t :

Nep'utându-mă opune forţei publice, mă supun, dar protestez împotriva faptului că mă văd scos din scaunul meu episcopal şi astfel sunt împle decât de a-mi exercita drepturile şi îndatoririle mele de. Episcop al Romanului.

(s) Cerasim, Episcop al R o m a n u l u i

In u r m ă î n a i n t e de a părăs i pa la tu l episcopal îna l tu l prelat a b inecuvânta t z idur i le casei, cei p a t r u pere ţ i , s p u n â n d :

— Dumnezeu să aibă în sfânta lui pază epa/ hia mea şi întreaga ţară românească.

Şi, u r m a t de prefect, de procuror şi dc poli ţai , episcopul a părăs i t pa la tu l şi a lua t loc în auto mobilul prefec ture i care s'a î n d r e p t a t spre ga ra F â n t â n e l e din jude ţu l Bacău.

In oraşul Roman n imeni nu aflase despre so­sirea episcopului şi despre cele ce se petreceau în pa la tu l episcopal.

Automobi lul în care se afla p re la tu l , a sosit în g a r a F â n t â n e l e cu p u ţ i n e m i n u t e î na in t e de in t ra rea în acea ga ră a expresului de Ber l in . P r e fectul luase mai d ina in t e dispoziţ ia ca t renu l , care n ' a r e op r i r e reg lementa ră în acea gară , să se oprească totuşi câteva minu te . î n a l t u l pre la t s'a urcat în t ren , i a r automobilul prefectului şi-a con t inua t d r u m u l spre Bacău unde prefectul ţ ine să se convingă că pre la tu l nu se va coborî spre a lua celălalt expres ca să se înapoieze la Roman.

După ce şi-a îndeplinii , mis iunea, prefectul s'a in tors la Komán.

Expresu l de Berl in a sos i t în g a r a de N o r d . cu o î n t â r z i e r e clo 60 m i n u t e , la o r a 8.50.

Pe pe ronu l g ă r e i de Nord , î na l t u l pre­lat a fost î n t â m p i n a t de c ă t r ă dni i I . Mi-t i l ineu . prefec tu l poli t iei C a p i t a l e i . I . Băr -b ă t e s e u . d i r ec to ru l p re fec tu re i . încunju-ra ţ i de un p u t e r n i c a p a r a t po l i ţ i enesc .

I). Mit i l inou s'a a p r o p i a t de îna l tu l p r e l a t şi 'la în roba t la c ine t r a g e în g a z d ă şi c â t e zile a r e i n t e n ţ i u n e a de a r ă m â n e a în B u c u r e ş t i .

— Mă duc la d. profesor Dr. Chiri-ccscii şi nu ştiu câte гЦв voiu rămâne in Bucureştii fu răspunsul prelatului.

Ejptacoptd ( i h e r a s i m a desc ins la d. p rofesor Dr. CiriceşCU, în s t r a d a I t a l i a n ă Nr. 80 şi fiind obos i t qe d r u m ca şi de cele pe t recu t o la R o m a n , n'a p r imi t nici o vi­zi tă şi s'a c u l c a t de t i m p u r i u .

Demisia Mi t ropol i tu lu i P r i m a t .

Lung i lo r şi nes fâ r ş i t e lo r c o m b i n a ţ i i şi h ipo teze , p r i v i t o a r e la demis ia Mi t ropol i ­tu lu i P r i m a t , li-s'a pus ieri c a p ă t — in Si­naia. Mi t ropol i tu l A t an as ie M i r o n e s c u şi-a e x p r i m a t ieri la a n i e a z i şi ou g ra iu viu cer-

r i lor c o m p e t e n t e d o r i n ţ a sa de a demi­s iona din d e m n i t a t e a de Mi t ropo l i t P r i ­m a t şi as t fel conf l ic tu l , d u p ă t o a t e for­m e l e , se c o n s i d e r ă de î n c h e i a t .

I). T i t u Ma io re scu , m i n i s t r u de e x t e r n e si ad - iu lo r im p r e ş e d i n t e al cons i l iu lu i în locul d-lui C a r p , 1-a c e r c e t a t ie r i d i m i n e a ţ ă in S ina ia pe Mi t ropo l i t u l P r i m a t , sos i t a-colo şi s'a î n t r e ţ i n u t t i m p m a i î n d e l u n g a t

u d insul . Ob iec tu l c o n s f ă t u i r e i lo r a fost s t ab i l i rea f o r m a l i t ă ţ i l o r e x t e r i o a r e a le de-

mi s iune i , f i indcă Mi t ropo l i tu l a ţ i n u t ca a-e e a s t a să se facă î n t r e f o r m a l i t ă ţ i ono ra ­bile p e n t r u d â n s u l . D u p ă î n d e p ă r t a r e a mi ­n i s t ru lu i . Mi t ropo l i t u l P r i m a t a spus ce lor d in juru l său , că în d e c u r s u l zilei î n c ă va d e m i s i o n a . La o r a 10. a. m . d. T i t u Maio­rescu s'a p r e z i n t a t în a u d i e n ţ ă la M. S á Rege le , e o m u n i c â n d u - i h o t ă r î r e a p r i m a t e -lui de a d e m i s i o n a . Audienţa a avut o du­rată de două ore întregi. La ora 1, u n ochi-pag iu de c u r t e 1-a a d u s pe Mi t ropo l i tu l P r i m a t dola M ă n ă s t i r e a S i n a i a , u n d e e r a t r a s , la p a l a t . M. S a R e g e l e 1-a p r i m i t nu­m a i d e c â t în a u d i e n ţ ă . Mi t ropo l i tu l P r i m a t şi-a a n u n ţ a t Ma j . Sa le d e m i s i n n e a din .scaun, pe ca r e M. Sa a primit-o. L a a c e s t ac t e ra de fa ţă şi d. T i t u M a i o r e s c u . D u p ă a u d i e n ţ ă a m b i i au fost r e ţ i n u ţ i la d e j u n . D u p ă dejun p r i m a t u l a fost p r i m i t în au­d i e n ţ ă de c o n c e d i u de c ă t r ă p r inc ipe le Fe r ­d i n a n d . La o ra (3 p. m. fos tul p r i m a t A t a ­nas ie a p ă r ă s i t S ina i a , p l ecând la B u c u ­reş t i , u n d e va r ă m â n e p â n ă la 5 Iu l i e , c â n d se v a r e t r a g e p e n t r u t o t d e a u n a în s t r ă i n ă t a t e .

La p l eca re , în g a r a S i n a i a , Mi t ropol i ­tul s'a î n t r e ţ i n u t a p r o a p e o j u m ă t a t e de oră cu d. T i t u M a i o r e s c u . In a c e l a ş c o m p a r ­t i m e n t cu Mi t ropo l i tu l a l u a t loc, în t r e n u l a cce l e r a t , a r h i m a n d r i t u l Dion i s i e , s t a r e ţ u l m ă n ă s t i r e t S i n a i a şi p r e o t u l I l ie T e o d o -roscu . m e m b r u în cons i s to r iu l s u p e r i o r bi­se r i cesc .

I a t ă în î n t r e g i m e t ex tu l d e m i s i u n e i îna l tu lu i p r e l a t :

Sire. Am căutat în toată viaţa mea să urmez dru­

mul cel drept, împlinindu-mi conştiincios dato­ria şi silindu-mă să slujesc cu osîrdic şi credinţă Bisericei, Tarei şi Tronului,

In timpul, din urmă, în l.urburarea ce ame­ninţa să zdruncine Sf. noastră Biserică, am crezut de datoria mea să stau neclintit la postul meu şi să apăr prestigiul Bisericei şi Scaunului ce ocup.

Cu aceasta socotesc că trebuie să se încheie rolul meu.

M'am oprit la ideia aceasta cu adâncă 'mâh­nire: fiindcă am avut totdeauna cea mai mare. rivnă de a sluji Bisericei, căreia am închinai cu drag toată puterea mea de muncă şi toată viaţa mea. Dar, sunt covîrşit cu totul de suferinţele şi amărăciunile ce am îndurat.

De aceea, cu cel mai profund respect Vă rog. Sire, Să primiţi demisiunea mea din demnitatea de Mitropolit. Primat, ce, din mila lui Dumnezeu şi cu voia Ţar ei şi buna primire, a Maiestăţii Voastre, ocup în Biserică.

Rămân pururea recunoscător Majestăţii Voa­stre pentru atâtea dovezi de bunătate ce mi-aţi ară­tat în timpul păstorire mele ca Mitropolit pri­mat şi mai înainte ca episcop.

Câte zile îmi va mai dărui milostivul Dum­nezeu, voiu înălţa la scaunul îndurărei Sale ru­găciuni fierbinţi, pentru sănătatea şi îndelunga-rea vieţei Majestăţii Voastre, a Majestăţii Sale Reginei şi a întregei familii regale.

Nu mai puţin mă voi ruga pentru propăşirea şi mărirea Patriei, precum şi pentru pacea şi în­florirea Sf. noastre Biserici.

Sunt, cu cel mai profund respect, Sire, al Majestăţii Voastre, prea plecat şi prea supus ser­vitor. Athanas ie

M i t r o p o l i t P r i m a t .

28 Iuniu 1011.

Ilustrate cu motive roma neşti şi cu vederi din România ş. a.

se pot căpăta la » Librar?* T r 'bunei* .

Pag. 4 „ T R I B U N A 14 Iulie n. 1911

Scrisori din Bucureşti. Conflictul sinodul. — Nouii Prelaţi. •— Voci de presă. — Serbarea delà Nicorăşti. — 0 victimă.

Bucureşti, 29 I u n i e .

Sen t in ţa da tă de Sf. Sinod în procesul d in t r e cei doi pre la ţ i a produs oare-care nedumer i re î n public . Căci mul ţ i nu se aş teptau ca episcopul de Roman , tocmai el, care susţ inuse cu a t â t a în­dâr j i re acuzaţ iuni le în con t ra Mi t ropol i tu lu i P r ima t Atanas ie , să fie des t i tu i t din postul său. D e altfel achi ta rea acestuia din u rmă , după afir-n ia ţ iunea unor ziare, s 'ar fi făcut numai cu con­diţ ia că peste câteva zile să demisioneze din îna l tu l post ce-1 ocupă. De altfel , Met ropol i tu l Atanas ie a şi demisionat , ceia-ce în tă reş te afir-maţ iun i le respectivelor ziare.

Cei nemul ţumi ţ i cu sent in ţa au organiza t câte-va mani fes tă r i de s impat ie pen t ru Episco­pul de R o m a n . Aceste nemul ţumi r i se vor potol i însă curând . Chiar astăzi ziarele, car i sus ţ ineau că Episcopulu i de R o m a n i-s'a făcut o nedrep­ta te , au slăbi t tonul şi vorbesc foar te calm des­p re vi i torul Met ropol i t şi Episcop de Roman .

O veste, care a umplu t de bucur ie sufletele t u t u r o r acelora, car i s imt româneşte , car i văd în biserică o sent inelă a credinţe lor moş ten i te din bă t r ân i , este vestea că guvernu l a re in tenţ iu-nea de a susţ ine cand i t a tu ra la scaunul de Me­tropoli t a a rch imandr i tu lu i Scr iban, unu l d in t r e puţ ini i noş t r i teologi recunoscuţ i p r in cu l tu ra lor, p r in munca ur iaşe depusă pen t ru r id icarea au to r i t a t e ! bisericei. A r fi în tot cazul cea mai pot r iv i tă a legere .

Major i ta tea publ icului este însă m u l ţ u m i t ă cu procedeul Sf. Sinod. P e n t r u înce ta rea scan­dalur i lor şi a zbuciumăr i lor din sânul bisericei , r e t r age rea celor doi prelaţ i e ra s ingurul mijloc. Căci nu este mai pu ţ in adevăra t că, dacă a r fi mai cont inua t lup ta începută , cu desvăluirea a-tâ tor pă r ţ i vu lnerabi le din moralu l celor ce se războiau, nu a t â t ei, ci mai vâr tos a r fi sufer i t biserica na ţ ională , în folosul acelora, car i nu u rmăreau decât s lăbirea au tor i tă ţe i acestei bise­rici spre a pu tea lucra în l iniş te la câş t igarea de prozeli ţ i .

* Amin t i r ea eroilor , car i au căzut pe sub dea­

lur i le P levne i pen t ru câş t igarea independenţe i tăr i i lor, t răeş te încă vie în memor ia genera ţ ie i de azi. D in când î n ' c â n d vedem cinstea care se a-duce memorie i lor şi ne gândim cu mândr i e la vrednicia cu care f raţ i i buni cu glia au ş t iu t să moară sau să învingă. Ne gândim pe de a l tă par­te cu duioşie la cei rămaşi , cari astăzi o duc greu de tot, mai ales în Moldova, unde polomide stră­ine amenin ţă să cut ropească tot ce este românesc . U n semn în amin t i r ea celor căzuţi p e n t r u ţ a r ă este to tdeauna o dovadă cumcă sen t imentu l na­ţional t r ăeş te în sufletele celor de azi, că acest sent iment va şti să insufle cura j şi s t ă ru in ţ ă pen t ru recâş t igarea celor p i e rdu te g ra ţ i e esage-ra te i bunei voinţe a acestui popor esploata t de a ţâ ţ i venetici .

La Nicoreş t i s'a r idicat zilele acestea un mo­n u m e n t în amin t i r ea eroi lor cân ta ţ i cu a tâ ta caldă însuf le ţ i re de ba rdu l delà Mirceş t i . A fost o să rbă toa re înă l ţă toare de inimi desvălui rea a-cestui m o n u m e n t r id icat pe p ă m â n t u l Moldovei lui S te fan . Aproape din î n t r eaga Moldovă au sosit la so lemni ta te ve terani i , foştii l up tă to r i pe câmpii le Bulgar ie i şi au azis ta t cu evlavie la ser­viciul divin cu această ocazie.

* A l a r m a dată de „ T r i b u n a " cu pr iv i re la în-

tenţ i le guvernu lu i unguresc, fa ţă de şcoalele ro­mâneşt i , p recum şi informaţ i i le ce n u vor pu tea fi desminţ i te cu pr iv i re la adoptarea legei şcolare din s ta tu l na ţ iona l al Român ie i a avut r ă sune t în presa de aici. Ziarele discută noile dispoziţ i i ale guve rnu lu i unguresc , condamnând reaua credinţă , cu care acest guve rn t r a t ează năzuin­ţele spre cu l tu ră ale Români lo r . A p r o a p e toa te ziarele publ ică l ung i ar t icole, în care veştejesc dispoziţi i le p r iv i toare la maghia r i za rea numelu i elevilor î n t r ' u n s tat , în care d rep tu r i l e naţ io­na l i tă ţ i lor sun t recunoscute p r in lege. U n fru­mos ar t icol a publ ica t „Vo in ţ a Na ţ iona l ă " , in­sis tând asupra nedrep tă ţe i ce se fac Români lo r . Şi, ceva nou, u n ziar, de unde e r am obişnui ţ i să auzim acennle s t r iden te ale cu tă ru i acrobat î n

ale sti l isticei, relevează ar t icolu l din „ziarul na­ţ ionalis t T r i b u n a " î m p r e u n ă cu măsur i l e propuse .

Ar fi acesta un semn de reveni re la sent imen­tu l rea l i tă ţ i i , un semn că au început a se pune stavi lă calomnii lor deb i ta te în contul z iarului „ T r i b u n a " tocmai acum când avem mai m u l t ă nevoie de ziare bine organiza te şi mai ales bine redac ta te şi răspândi te în popor, car i să ducă în mijlocul celor mulţ i şi bun i nu o t rava calomniei , nici fumuri le g randomanie i , ci adevăra ta dra­goste de j e r t f ă pen t ru neam. Ce a făcut desinte-resarea fa ţă de cu l tu ra naţ ională vedem foarte bine în Basarabia , unde anumi te clase sociale s'au p ie rdut , sau sunt pe cale a se pierde pen t ru idealul nos t ru naţ ional .

Mai zilele t recu te a fost pr in Bucureş t i un g r u p de elevi delà l iceul din Izmai lu l Basarabie i . Mul ţ i p u r t a u nume româneş t i . D a r ce dure ros sen t iment î ţ i inspi rau aceste vict ime ale cu l ture i s t ră ine . Nici un sen t iment românesc la ei, nici o l icăr i re de mândr i e că se află pe pământu l l iber al cărui t r ecu t se mândreş t e cu s t rămoşi i lor. E r a u s t ră in i , s t ră ini aici, unde au fost p r imi ţ i cu d ragos te de fra te .

Cu deosebire o dure roasă impresie a făcut un elev, ce pur t a un f rumos n u m e de mocan din Săcele. P u r t a numele unui d in t r e t r ibuni i anu lu i 1848. La în t r eba rea pusă de un t â n ă r profesor, dacă nu cumva e R o m â n , l iceanul, su rpr ins , a r ă spuns :

— Nu sunt Român! . . . — P o a t e eşti mocan? — Nu sunt mocan, sunt R u s ! Le spunea acestea în t r ' o limbă românească

s t r icată . Probabi l e ra sincer. Şi tocmai gândul ăsta t rebue să ne înf ioare . D o a r ă un copil de mo­can, a căror îndârjire, este în deobşte cunoscută , cari au eu t r ie ra t Crimeia , Caueazul şi a tâ tea reg iuni s t ră ine fără să r ămână inf lu in ţa ţ i de s t ră in i , vine azi şi pe pămân tu l l iber al Romá­iéi, declară că nu e Român , ce ravagii t r ebue să fi făcut cu l tu ra s t ră ină în clasa burgheză a basarabeni lor de baş t ină !

Şi, cum urcau t r enu l ce aveau să-i ducă în Bulgar ia , am privit lung în urma elevului cu nu­me frumos, pen t ru o clipă mi-a fu lgera t în min te un gând, o poveste legată de numele lui . E o poveste f rumoasă. Şi, dacă el ar fi ş t iut 'o , poate n ' a r fi r ăspuns aşa cum a răspuns.

Corespondent.

D e l à congregaţ ia din D e v a . Onorată Bcdacţiune!

Fi indcă în lup ta pent ru d r e p t u r i l e noas t re numai alegând gozul şi în lă tur îndu-1 putem a junge la rezul ta tu l dorit, t rebuie , ca a tunci când ni-se dă ocaziune de a-1 cunoaşte, a nu zăbovi de a ne cura ţ i de el.

Congrega ţ ia delà Deva ţ i n u t ă la 4 Iu l i e n. a fost o bună ocaziune de a cunoaşte gozul d in acest comitat al Hunedoare i . Şi dacă în ar t icolul , apă ru t în Nr . -u l 138 al On. d-voastre ziar nu ş'ai a m i n t i t cu numele toţi acei ca r i ne-au pă răs i t în astfel de momente , nu se poate retăcea la nici un caz faptul a tâ t de t r i s t şi condamnabi l că p r i n t r e aceştia se află şi un preot român , s inguru l preot d in î n t r e g comitatul , care „îşi face coada colac" şi se a l ă tu ră la con t ra r i i noşt r i , iar ceeace întrece orice m a r g i n i ale î nch ipu i r i i e, că acest preot tnai poar tă şi t i t lul de ,.preşedinte al clubului naţio­nal" d in aşa zisa ţ a ră a Băi ţe i .

In interesul moralei publ ice, r,u e permis a nu ' l a ră t a cu degetul pe acest domn preot, George D r ă g a n , care pen t ru un „os de ros" părăseşte mă-iestos, i>c ai săi , — deşi ar putea să nu o facă, pen t ruca afe d in ce t r ă i . E preot în Băi ţa , admi­n is t ra tor în Câinelui de sus şi — contra unui circular consistorial, care opreşte pe preoţi a ocupa funcţiuni la institutele băneşti'— director al băncii „Za randeana" .

Nu a junge însă că, contra acestui c i rcu la r consistorial , funcţionează ca director , ci îşi ne­glijează p r i n aceasta şi serviciul bisericesc.

Votarea î m p r u m u t u r i l o r se face S â m b ă t a după amiaz, ia r î m p ă r ţ i r e a se face Dumineca când d i rec toru l de bancă t rebuia să fie la pontul eău. I a r u t r e n i a o fac can tor i i cum le a jută Dum­nezeu, că pe când se apropie de l i tu rg ie le v ine şi preotul , dupăce s'a ma i ce r ta t cu niscai c l ienţ i .

Consistorul din Sib i iu are cunoştinţă despre lucrul acesta? Şi dacă da, aprobă ce se face?!

U n lucru ce ne mi ră c fap tu l , că ceilalţi domni preoţi d in j u r u l Băi ţei tac mulcom!

N u observă dlor Dumineca şi în sărbători l ipsa oamenilor delà biserică, car i în aceste zile sunt pe la „Zarandeana" din Băl ţa , de unde se în torc apoi bieţ i , morţ i ? Şi dacă da, cred oare dlor, că poporul , dacă l ipseşte astăzi , lipseşte mâne delà biserică, nu se s t r i că? Acest, popor care până acuma ţ ine aşa de mult la ale sale, la cre­d in ţa sa, la legea sa românească, p r i n astfel I t rcbşoare nu se demoral izează?!

Şi când văd că p r i n t r ' o persoană bisericească, p r i n t r ' u n coleg al dlor se duce poporul la ruină, de ce nu protestează, în in teresul nea l te ră r i i sim­ţului na ţ ional , de ce nu 'ş i aleg a l t preşedinte pen­t r u clubul naţ ional d in Băi ţa şi j u r ? !

Aşteptăm un cuvânt şi delà domni i cu solida­r i t a tea . Ghimpele,

Obstrucţie tehnică. \ — Discuţia reformelor militare. —

Ziua tic Miercuri, când a avut loc pri­ma şedinţă după scurtele vacanţe de vari înseamnă o nouă fază în lupta pa r i am! tară a opoziţiei.

Partidul lui .lusth a început îndată in această şedinţă obstrucţia tehnică; orato­rii lui au luat cuvântul în tot felul de che­stiuni mărunte .şi au cerut şi votări nomi­nale la nişte proiecte cari aveau să sc pri-miască în a treia citire şi în două citiri se votaseră aproape fără discuţie. Opoziţia a şi reuşit să ocupe întreaga şedinţă cu 1 ceste discuţii, aşa încât reformele mili­tare, puse la ordinea zi/ci. nici n'au puM. fi luate în discuţie.

Partidul guvernamental , fireşte, e in Agnat de acest ..joc frivol" al opoziţiei şi a tacă cu violenţă partidul justhist pentru că a reluat vechea a rmă a obstrucţiei.

Cât va dura această luptă parlamen­tară împotriva reformelor militare nu se poate prevedea. Dacă însă judecăm după semnele de apropiere între cele două. frac­ţiuni opoziţioniste de sub şefia lui Jusiiţ Kossuth. — guvernul va trebui să-şi adune toate forţele ca să înfrângă opoziţia uniţii Şi, poate, nu-i va rămânea altă cale scăpare decât disolvarea parlamentului

Opoziţia îşi dă seama, că acum o пош campanie electorală ar fi foarte grea pen­tru guvern. Opoziţia ar avea o armă pu­ternică de, agitaţi*!: legile militare cu ma­rile sarcini materiale ce impun ţării, lua-celaş t imp partidul guvernamental n'ar ^ vea nici o lege prin caro să poată ademeni masele alegătorilor să sprijinească rmè-daţii oficiali. — căci sesiunea parlamen­tară de până acum n'a produs nici o lege de interes obştesc.

Cu toate că nici opoziţia nu poate dori alegeri nouă acum în curînd, situaţia gu­vernului rămâne foarte gravă şi obstruc­ţia nouă poate să aducă cu sine complica-ţiuni. alo căror urmări nu se pot prevedea,

Şedinţa de Miercuri

Şedin ţa a fost prez idata de preşedintele Ber-zeviezy. P a r t i d u l guvernamenta l s'a prezintat h n u m ă r neobişnui t de mare.

î n d a t ă d u p ă cetirea sumarului şedinţei tre­cute, iau cuvântul deputaţ i i Lovászy şi Kelemen ca să... declare că a fost cetit prea încet.

S'a adus apoi în discuţie chestia cutremuru­lui delà Kecskemét. La propunerea preşedintelui

14 Iulie n. 1911 „ T R I B U N A " Pag. 5

se votează pentru a ju to ra rea nenoroci ţ i lor câte 10 cor. dela fiecare depu ta t .

L a această discuţ ie a luat cuvântul deputa­tul Hock, care a atacat g u v e r n u l , spunând că mi-nistrului-preşedinte mai mul t îi pasă de fotoliul său ministerial decât de c u t r e m u r u l de pămân t care a adus a tâ ta nenoroci re peste u n oraş . P e n ­t r u expresia aceasta a fost ch iemat la o rd ine .

I a cet irea a t re ia a proiectului dc lege despre asociaţia bănci lor fonciarc opoziţ ia a ceru t votare nominală. P ro i ec tu l a fost p r i m i t cu m a r e majo­ritate. Şi la celelalte proiecte de lege despre îm­prumuturile oraşelor P r e s s b u r g , F i u m e şi A g r a m s'i cerut votare nominală .

Cu aceste votăr i opoziţia a reuş i t să împie­dece in t r a r ea în discuţ ia proiectelor mi l i t a re .

Şedinţa de Joi.

Abia la amiazi s'a p u t u t in t ra în discuţ ia re­formelor mi l i tare , f i indcă opoziţia jus th i s tă , la care s'au asociat acum şi poporal i i , au provocat îndată după deschiderea şedinţei o discuţ ie la re­gulament.

Aceiaşi oameni cari , sub coali ţ ie, ap laudau fiecare măsură a preşed in te lu i când lua cuvân tu l câte unui depu ta t na ţ ional i s t , azi a tacau preşe­dinţia p e n t r u c ă a fost pa r ţ i a l când a ch iemat la ordine pe un depu t a t — ungur . Dicuţ ia a fost foarte ag i t a tă .

l n t r ându- se în ord inea de zi, depu t a tu l Soly-mossy Ödön, r apor to r , prez in tă reformele mili­tare şi roagă Camera să le voteze.

Cel d in tâ i a lua t cuvân tu l , con t ra proiectelor , Tóth J á n o s , membru al pa r t idu lu i kossuthis t .

Discuţia se va con t inua mâne .

Khuen despre obstrucţie.

ffinistral-preşedinte c o n t e l e Khuen-Héderváry a declarat unui redactor c ă o b ­strucţia p a r t i d e l o r o p o z i ţ i o n i s t e n u l -a s u r p r i n s . vS'a a ş t e p t a t c a o p o z i ţ i a s ă u z e z e d e o r i c e a r m e . ( l u v e r n u l î n s ă nu-.şi v a p*er<je c u m p ă t u l , c h i a r d a c ă o p o z i ţ i a va face u z <le oTísfíTicfía t e h n i c ă .

. . N a ţ i u n e a n e va fia d r e p t a t e ! ' ' a în -chiat contele íOiuen-Héderváry.

Scurte popasuri. La lacul celor patru cantoane. — Lucerna.

Suntem în in ima Elve ţ ie i .

Mulţimea de omnibuse şi p o r t a r i , ce stau în­şiruiţi î na in t ea g ă r i i , ne dovedeşte o mare miş­care de călător i ; pè peron şi s t r ade vezi tot felul de fizionomii d in ţ ă r i l e cele mai depărtate şi auzi frînturi de vorbe d in toate l imbi le . i

Abia eşi t d in săli le gă r i i şi te p i roneş te n kc admirab i la p a n o r a m ă ce se desface î n a i n x . t ichilor. P e toate coastele panii la ma lu l laculu i , ies clin desişul g r ă d i n i l o r vile şi hote lur i pom­poase, iar î na in t ea lor, apa lacului a lbăs t r iu şi liniştit se p ie rde în în tunec imea pădur i lo r , ce-o taprinde cu misterioasa- lor tăcere de toate pă r -: fie şi car i revărsa te pe p la iu r i l e îna l ţ i lo r m u n ţ i , pir nişte ha ine vechi a runca t e pe u m e r i i s tâncoşi ùunor u r i a ş i .

In d reap ta noas t ră se r idică amen in ţă to r şi fflkdru : P i l a t u s , cu vâr fu l lui cel ascuţ i t , în fa ţă e lanţul munţ i lo r sălbateci, acoper i ţ i vecinie cu zăpadă şi gleceri , peste car i se zăreşte p i scur i l e „Titlis" şi „ T ö d i " ; ap roape de noi, ca o poar t ă ce stă să î nch idă lacul vedem în tuneca tu l „ B ü r ­genstock", i a r la s tânga, golaş şi cu coama p r e ­lungită să îna l ţ ă „ R i g i " , a t â t de iub i t dc t u r i ş t i .

Toţi ţ ă r m u r i i lacului , car i au o î n t i n d e r e de 38 km. sunt acoper i ţ i de sătuleţe cura te , cu sta­ţiuni de vapoare şi t r e n , în pacea cărora o g ră ­madă de inte lectual i , veni ţ i d in toate pă r ţ i l e , îşi hodinesc gând i rea ipe r t ro f i a t ă de muncă . N i m i c lu poate fi mai m u l ţ ă m i t o r p e n t r u un munc i to r tu gândul, decât l in iş tea ceasur i lor t r ă i t e în ace-te colţuri, unde răcoarea lacului s t răveziu şi pa-*a codrului de brad, a runcă u n văl de u i t a r e pe-ве frământările m i n ţ i i .

Aci în tâ lneş t i pe actorul pal id , scăpat de ae­rul culiselor, pe func ţ ionaru l încovoiat, scutura t de praful b i rour i lo r , profesoare supte la obraz de răsfă ţu l copiilor de boer şi aci găseşti advocaţi şi negus tor i , car i nu fac afaceri .

D i n t r e toate aceste locuri oraşul Luce rna este cel mai căutat . Aci se stabilesc pen t ru câte o vară î n t r eagă mi l ionar i i Amer iee i , pe car i seara, în ceasuri le răcoroase îi în tâ lneş t i pe cheul lacului l umina t , p reumblându-se gă t i ţ i de sărbătoare . Sau părech i t ine re , t u r i ş t i , car i scăpaţi de muzeele Ali inchenului sau altor oraşe ge rmane , vin să gus te câteva clipe f rumseţea nefals i f icată a na­t u r i i . P e n t r u c ă Luce rna nu e oraşul muzeelor. Co­lecţi i le lui n u au aşa de mare însemnăta te , cum are poziţ ia lui.

Din t re monumente le vrednice do a d m i r a t gă­sim : g r ă d i n a gleceri lor , S te reorama şi monumen­tul leului .

Leul d in Lucerna , atât de căuta t de toată lu­mea, este r id i ca t în onoarea oficerilor e lveţ ieni , mor ţ i în l up t a cu Iacobinii . î n a i n t e de revolu-ţ iune , la cur tea regi lor francezi e ra o g a r d ă com­pusă d in oficeri elveţieni şi aus t r iac i . I n t r e al te n u m u l ţ ă m i r i era şi aceasta, ca pe regele francez să'l păzească a r m a t a aus t r iacă şi în 10 Augus t 1792 Iacobin i i au atacat pa la tu l Tu i l e r i i . I n acea­stă h a r ţ ă au p i e r i t 2 bata l ioane d i n g a r d a elve­ţ iană , iar câteva zile mai târziu în 2 şi 3 Sep-temvre a p ie r i t şi restul .

P e n t r u aceşti eroi , car i şi-au î m p l i n i t da to r ia cu a tâ ta devotament , cei r ămaş i în p a t r i e le-au r id i ca t acest monumen t care r ep rez in t ă un leu să­ge ta t în coaste, m u r i n d pe armele s fă r îmate . Leu l e săpat î n t r ' u n pă re te m a r e de stâncă, d u p ă mo­delul gen ia lu lu i Thorvvaldsen de sculptorul Ahoru, jos se poate ceti numele celor căzuţi , i a r sus cu­v in te le : Ilelvetiorum fidei ac virtuţi.

Când ceteam aceste cuvin te îmi veni în m i n t e feciori i noş t r i mor ţ i pe câmpi i le I t a l i e i şi Sile-ziei, ca r i şi-au da t viaţa p e n t r u ţa ră , f ă ră ca să li-se r idice măcar o cruce pe m o r m â n t u l lor.

In t e r e san t e şi podul de l emn ce t rece peste Reuss , î n l ăun t ru l căru ia sunt zugrăv i te icoane istorice.

P r i n t r e mul ţ imea dc Ьа*гсі, ca r i fu rn ică pe luc iu l lacului , vaporaşe albe şi e legante duc lu­mea la satele ascunse p r i n t r e vai , de car i se leagă atâ tea t r ad i ţ i i . N u depar te î n t â ln im Tel l sp la t te , cu capela lui Tei l , loc de proces iune p e n t r u el­veţ ieni şi unde se spune, că a să r i t Teli d in lun­t rea soldaţilor lui Gessler. Mai depar te sp re ca­pătul lacului e Axenst rasse , m i n u n a t u l d r u m tăiat. în stâncă. Câteva m i n u t e d e p ă r t a r e de Lu­cerna e H e r t e n stein, care a re un t ea t ru l iber . Cea mai nouă d i rec ţ iune de a da reprezen ta ţ i i de tea­t r u în mij locul n a t u r i i , a dat rezul ta te destul de mul ţumi toare şi nu este un început de ignora t .

La H e r t e n s t e i n , pe o coastă a lacului , sub um­brele castani lor este aşezat u n astfel de tea t ru . E l a re ca decor o i n t r a r e de templu făcută în zid un iatac cu scări l a rg i şi cu u n t u r n roman şi o casă ţ ă rănească ; în mij locul lor doi castani um­broşi .

Cu a ju to ru l acestui decor se joacă o m u l ţ i m e de piese clasice ca: Medea, Gyges şi inelul său, Sapho, H e r o şi L e a n d r u , I p h i g e n i a şi chiar piese de Ibsen. P u t e r i l e a r t i s t ice sun t d i n cele ma i bune , căci n u m a i aşa se poate da o reprezen ta ţ i e în l ibe r ; deopar te şi de al ta se vede apa lacului cu pădu r i l e d in faţă, car i dau impres ia , că t răeş t i pe locul clasic u n d e se î n t âmplă acţ iunea t rage­di i lor greceşt i . N u m a i foşnetul f runziş i i lui , tu r ­b u r ă câte odată d ic ţ iunea. Şi după reprezen ta ţ i i mă gândeam, că şi la noi s 'ar pu tea face o încer­care de a se da tea t ru în l iber , neavând nici scene complete. Ma i ales la zile solemne, cum sun t adu­nă r i l e societăţi i de t ea t ru , astfel de reprezen ta ţ i i a r avea succes şi cât de bucuros am vedea de p i l d ă : „ F â n t â n a B landuz ie i " , în zilele astea de vară , j uca t ă î n l iber , sub umbre le răcoroase ale po­milor .

Cobor îm dela reprezenta ţ ia tea t ra lă spre sta­ţ iunea de vapor .

E t impu l escursi i lor şcolare. P e bord copii bă lan i caută cu sfială spre vâr­

fur i le înveşmânta te cu ceaţă ale munţ i lo r . A junş i în mij locul lacului ei î nc i r i pă u n cântec elveţ ian, al că ru i „ jod le r i " se p i e rde p r i n t r e c r ăpă tu r i l e de s tânci , ca u n salut t r i m i s pă r in ţ i l o r de acasă...

/. Encscu.

Scrisori din Iaşi. •— Jubileul universităţii. — Dela „Teatrul

naţional". —

Iaşi, 10 Iu l i e n.

I n şedinţa de Sâmbă tă a Sena tu lu i Un ive r s i ­t a r s'a f ixat în mod b o t ă r î t zilele când vor avea loc serbăr i le j ub i l a r e ale Un ive r s i t ă ţ i i . Se rbă r i l e vor avea loc în zilele de 27, 28, 29 şi 30 Sep-temvre a. c.

D l A. D. Xenopol va vorbi din p a r t e a U n i ­vers i tă ţ i i noas t re la deschiderea se rbă r i lo r ; d l D r a g o m i r H u r m u z e s c u va vorbi la şedinţa de fe­l ic i ta re ce se va ţ inea în sala T e a t r u l u i Na ţ iona l în prezenţa M. S. R e g e l u i ; i a r dl I . Alexandrescu va vorbi la banchetul ce va avea loc tot la T e a t r u l Naţ ional .

* Sâmbătă a avut loc la T e a t r u l Na ţ iona l şe­

d in ţa comitetului admin i s t r a t i v şi al comite tului de lectură , ambele sub preş iden ţ ia d lu i M. Sado-veanu, d i rec toru l T e a t r u l u i Na ţ iona l .

Comite tu l admin i s t r a t i v a rezolvat mai mul t e lucrăr i u rgen te , s tabi l ind în u r m ă d i fer i te repa-r a ţ i u n i ce u rmează a se face t e a t ru lu i .

Comite tu l de lec tură luând în cercetare lu­c ră r i l e curen te a f ixat p e n t r u m â n e d u p ă amiază o a u d i ţ i u n e p e n t r u ar t i s te le car i au pe t i ţ iona t ca să fie anga ja te ca gagis te p e n t r u v i i toarea sta­g iune tea t ra lă .

Luîndu-se apoi în discuţ ie ches t iunea reper-to ru lu i pen t ru noua s t ag iune tea t ra lă , s 'au f ixa t u rmă toa re l e piese noi prezen ta te comite tu lu i tea­t r a l :

Originale: „ I n ş i r a - t c m ă r g ă r i t e " poem feric de V. E f t i m i u , „Zile vesele după răsbo i" comedie scrisă de u n că lugăr dela mănăs t i r ea N e a m ţ , „ Z ă r i l e " de St . O. Iosif, „ B i r u i n ţ a " de A. H e r z , „ F u n c ţ i o n a r u l dela Domen i i " de P . Locusteanu.

Traduceri noui: „ T a l i s m a n u l " de F u l d a , t r ad . de St. O. Iosif, „ N o r a " de Ibsen , „ T a i f u n " , „ P u i ­şor i i" , „ P a t i m a cea m a r e " de R. Aurnhe imer , „Lucre ţ i a Borg ia" , „Ban i i şi G lo r i a " t rad . de A. N a u m .

Reluări: „ P r o s t u l " , „Bib l io tecaru l" , „ F a u s t " , „ P u n c t u l n e g r u " şi „Ana K a r e n i n a " .

S tag iunea se va deschide cu t r i log ia maes t ru­lui Delavrancea şi anume „ A p u s de soare", „Vi ­fo ru l " şi „Luceafă ru l cu maes t ru l No t t a r a în ro lur i le p r inc ipa le .

Cronică externă. O nouă conspiraţie în Portugalia. D i n Lissa-

bona vin mereu ş t i r i despre conspi ra ţ i i monar­his te . Ziarele por tugheze spun că ier i noap t ea conspi ra tor i mona rh i s t ! au încerca t să i n t r e î n fo r t ă rea ţ a Sf tu l Gheorghe , în care s tă u n regi­ment de in fan te r ie şi se află m a r i depozite de muni ţ ie .

Monarh i ş t i i au voit să p u n ă m â n a pe această fo r t ă rea ţă . Soldaţ i i au rămas , însă, credincioşi republ ice i şi au t r a s mai mul t e salve de foc asu­p r a conspi ra tor i lor .

Ş t i r ea aceasta a s t â rn i t enormă ag i ta ţ i e în toa te cercur i le . G u v e r n u l a dispus n u m a i decât ca toa te fo r tă re ţe le să fie ocupate de t rupe le cele ma i s igure . Sent ine le le p r e tu t i nden i au fost în­mul ţ i t e .

* Izbucnirea revoluţiei în Venezuela. D i n New-

Y o r k să te legraf iază că la Caracas se aş t eap tă î na in t a r ea ex-preşedinte lui Cas t ro spre Capi ta lă . Ex-preşed in te le d ispune de 1000 de oameni , p revăzu ţ i cu a rme cari au fost fu rn iza te din E u ­ropa, p r i n Cuba. B a n c h e r u l Si lvera a pus ex-pre­şedinte lui mij loacele necesare la dispoziţ ie . Ca­stro mai a re a fară de aceasta, 35 mi loane f ranc i la Credi tu l Lyonez.

I n unele provinci i a i sbucni t revoluţ ia . G u v e r n u l din W a s h i n g t o n r ă m â n e deocamdată în es-pecta t ivă , fi ind de p ă r e r e că pedepsi rea ex-preşe­d in te lu i Cas t ro este o afacere in t e rnă a republ i ­cei .Venezuela.

Pag. 6 „ T R I B U N A 14 Iulie n. 1911

Muntenegrul doreşte pace. D i n Cet inge so a-n u n ţ ă că în u r m a ş t i r i lor a l a r m a n t e ce s'au răs­pând i t d in pr ic ina a n u n ţ ă r e i mobi l izărei diviziei d in Podgor i ţ a , ca re n ' a fost însă mobil izată până acum, cercur i le competen te dau lămur i r i l e u rmă­toa re : Kegele face uz de toată au to r i t a t ea sa pen­t r u ca poporu l să rămâie l iniş t i t cu efervescenţa ce domneşte în u r m a evenimente lor sângeroase ce au loc de a t â t ea luni în şir la g ran i ţ e le rega­tu lu i . P r i n această au to r i t a t e a rege lu i şi p r i n do­r in ţa ho tă râ t ă a suveranu lu i se ga ran tează evi­t a rea unu i pericol de război pe u r m a evenimente­lor din Albania î n t ru cât aceasta depinde de Mun-tonegru .

Regele apreciază mul t încrederea ce i-se arata de mar i le pu t e r i considerându-1 ca u n factor în Balcan i pe care pot conta în mod absolut în aspi-ra ţ iuni le lor de menţ ine rea păcei. D i n aceste mo­tive regele a re f e rma spe ran ţă că mar i le puter i cunoscând s i tua ţ iunea sa grea fa ţă de poporul m u n t e n e g r e a n suresci ta t , vor găsi mijlocul spre a î n l ă tu ra această s i tua ţ ie şi a-i uşura sarcina ce şi-a ' i inpus în vederea men ţ ine re i păcei.

I n u rma ho tă r î r e i guve rnu lu i min is t ru l de răsboi Mahnu i t S e b e i k e t paşa a p re lung i t încă cu 10 zile t e rmenu l p e n t r u înapoierea malisor i lor , care exp i ră la 15 Iu l ie st. n.

Invitare la abonament Stăm în fata unui nou semestru de abona­

ment. Acum când o campanie detestabilă, nelo­ială şi ingrată s'a pornit împotriva ziarului no­stru, drept răsplată pentru nesfârşitele sale ser­vicii aduse cauzei nationale, avem îndoită nevoie de sprijinul prietenilor şi a cetitorilor noştrii statornici şi credincioşi, cari nu s a u lăsat misti­ficaţi nici terorizaţi.

Ii rugăm pe toţi să grăbească cu reînoirea a-bonamentelor, şi să facă o propagandă în cercul lor, pentru câştigarea de noui abonaţi, pe re-stanfieri să-şi achite datoriile lor, căci ziarul no­stru este avizat acum la propriile sale puteri în lupta grea ce o duce pentru interesele nationale.

In fată, loviţi cu şeaptesprezece procese de presă, dintre cari cel dintâiu se va desbate la 16 August în spate loviţi de focul concentric al unei propagande organizate de calomnii, min­ciuni şi invective, nădejdea noastră se reazămă pe acea parte sănătoasă a publicului nostru care are independenta sa de judecată, spiritul de dis-cernemânt şi devotament adânc, desinteresat şi sincer pentru cauza naţională.

Apelăm deci Ia ce e mai bun în societatea noastră, la acea parte a publicului nostru care poate crede în îndemnurile cinstite ale unui ziar, în mărturisirile sale de credinţe loiale şi drepte, fiindcă cugetarea ei însaş este nestricată, loială, dreaptă şi cinstită.

Abonamentul Ia „Tribuna" este:

pe un an — — — — 28 pe x / 2 an pe

1j4 an pe 1 lună

— cor. — — — 14.— cor. — — — 7.— cor. — — — 2.40 cor.

In România:

pe un an — — pe */a an — —

40.— cor. 20 .— cor.

Redacţia şi Administraţia ,.Tribunei."

Î N S E R Ţ I U N I se primesc cu preţuri moderate la administr. „Tribunei" Arad.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 13 Iulie n. 1911.

Perehiziţii domiciliare.

Azi amândov.ă redacţ i i le româneşt i din Arad au avut perchizi ţ i i domici l ia re d i n pa r t ea poliţiei d in Arad . Ir* redacţ ia noastră s'a înfă ţ i şa t ofiţe­r u l delà poli ţ ie d. Skepkoivszky însoţ i t de patr i i agenţ i secreţi şi ui-au cerut manuscr isu l ..Paz­nicii păcii şi ai cinstei" apă ru t în n u m ă r u l delà 11 I a n u a r i e 1911 şi incr imina t de parchetul din Oradea-mare .

Este încă unul d in procesele fără număr , ce ni le-a in ten ta t parchetul din Orade , poate pen­t ru a-i mai furniza dlui Vaida o dovadă la noua ediţie' a căr ţ i i sale... Mangra Tisza şi — ..Tri­buna".

Oameni i poliţiei veniseră în redacţia noastră , delà redacţ ia confratelui autor izat . Tână ru l con­f ra te trecu şi el pr in botezul de foc al perehizi ţ i i -l o r . * P r i m a perchizi ţ ie! . . . E ceva asemuitor fri­gu r i lo r de r ampă ale în tâ iu lu i debut. E r a şi vre­mea. După o existenţă de acuşi un an straşnicul ziar autorizat, să n 'a ibă nici un proces. Se poate ? Noi doar, că suntem t r ădă to r i , ni-am îmbogăţ i t în acest interval cu opt procese noi. Dar „Româ-nul"' — apr igu l , na ţ ional i s tu l ! în ţe legeţ i , că venia -acum chiar suspect. Л venit însă în sfârşii muH aşteptatul — proces!

Băeţ i i îl chiamă în grabă , sper ia ţ i , pe <1. Goldiş, această conşt i inţă cu rată a redacţiei auto­rizate. Ei doar, bieţ i i , se sini! inocenţi. Vine <\. Goldiş, d i rec torul . D a r abea dă faţă cu oameni i forţei publice o şterge pe uşă. In locu-i vine d. H ă l m ă g i a n u , culegător în zeţărie şi redactor Je paie la „ R o m â n u l " . El pr imeşte pe oaspeţii ne* mai văzuţi in redacţia autor izată . D. Skepkow-szkv îi cerc manuscr isele domnului redactor. U n u l inc r imina t de d. Nicolae Oncu şi două in­c r i m i n a t e de d. Sever Bocii.

— N ' a m nici un manuscr is , la noi toate ma­nuscrisele se a rd , nu ştiu cine este autorul , dar primesc răspunderea.

Acum înţelegeţi de ce e vorba; a jung la sca­denţă orgi i le săvârşi te în coloanele z i a ru lu i de dis t insul domn Vasile Goldiş, a tenta te le la cin­stea personală a oamenilor şi — l l ă lmăg ian ţ ine spate le! Ocrot i tor al cinstei personale şi politice la z iarul comitetului naţional este d e c i — Hălmă­g ianu . Moravur i de o civilizaţie în t r ' adevăr „au­tor iza tă" , in t roduse în presa noastră.

D a r era de prevăzut d ina in te acest sfârş i t . Tr i s tu l curaj al dlui Goldiş, ştiam prea bine unde sfârşeşte: — la răspundere!

N ' o r fi şt i ind-o însă aceasta mul ţ i oameni de bunăcred in ţă . Pen t ru aceştia a t r ebu i t ca cei as-vâr l i ţ i cu noroi şi atacaţi î n t r ' u n mod atâ t de pu ţ in civil izat , să recurgă la unicul refugiu ce li-a r ămas — la judecător ie! Si t r ebu ie să se mai ştie. că d. Goldiş îşi poate p e r m i t e luxul t u tu ro r in fami i lo r : respectul d-sale pen t ru ceti tori e nul , iar spatele pen t ru ceeace comite îl ţ ine — un H ă l m ă g i a n u , oarecare.

D i n pri lejul glorios al p r ime i perchizi ţ i i ne vine acum par 'că şi nouă să zicem cu pă r in te l e Luca ci ii :

Trăia ; ziarul au tor iza t !

— Bulet in m e t e r e o l o g i c . Institutul metereologic anunţă vreme caldă, fără ploi.

Temperatura la amiazi a fost de 27 -5 % Celsius.

— D . D .A. S tu rdza , fost minis t ru-preşedin te al Românie i , şi d-na Zoe S tu rdza au părăs i t Bu­cureşt i , plecând la Viena.

I n ga ra de N o r d au fost sa lu ta ţ i de domni i Emil Costineseu, Vin t i l ă B r ă t i a n u , I . B ianu şi a l te persoane .

Delà Viena d. şi d-na S tu rdza vor pleca la Payerbach-Re ichenau , s t a ţ iune de vară în apro­piere de Viena .

— Din t a ra lui Mangra . Din Vaşcău ni-se scrie, că în !) Iulie a. c a văzut lumina zilei şi în acest ţ i nu t — care cu excepţ iunea alor câţiva u n g u r i din. Vaşcău, e cura t românesc — o gazetă s ă p t ă m â n a l ă : „Dé lb iha r " .

Deja în n u m ă r u l p r i m a ţ i n u t să'şi e x p r i m e an t ipa t i a fa ţă de R o m â n i şi îndeosebi faţă dc in­

s t i tu tu l „Şo imul" , care de prezent îşi zideşte un edif iciu p ropr iu .

Ce e mai mul t însă, că în t r e colaboratorii dc f run te ai acestui ziar care s igur numai intere­sul Românilor n u l va servi — după cum aflu din izvor s igur — e şi protopopul român al Vaşcăubii Adr i an P . Desseanu, membru în comitetul sus-amin t i t u lu i ins t i tu t . ] \

— Hirotesire. Duminecă a avut loc într'un strălucit cadru actul hirotesinl noului protopop a! Bocşei, P. O. D-n Mihail Gaşpar îndeplinit d i P. S. Sa Episcopul Dr. Miron E. Crisiea. S-rviciul divin a fost celebrat de 1. P. C Sa Arhimandritul şi vicarul Filaret Musta, P C S pro'osincdul Dr. Iosif T. Badescu, protopopii/ A. Ghid'U Spindon Şandru şi daconul Dr. k. Mihaescu. înainte de a se începe sf. liturghie noul pro topoj este prezentat de caua manu duc'orul-diacon Dr. Mihaescu P S. S*i« Episcopului şi poporului. P. S. Sa c'teşte aurii datorinţele protoereului şi noul protopop d -pune jurământul de credinţă Leahvod apoi se îndeplineşte actul hirotesirit. P. S. Sa alresea?! la adresa noului protopop o prea frumoasă alo-cutie plină de sfaturi înţelepte, la care a res-puns apoi nou h rotesitul protoereu.

Instalarea noului protopop va avea loc în una dinu Duminecile viitoare verosimul la 10/23 Iulie Dorim noului protopop tot binele ţiind şi pe vii­tor aceeaşi cale care a urmat-o până acum, cale dreaptă, grea dar — bună. („Drap..).

— Oi p ie rdu te . „Moni toru l oficial ' ' d t l a 15 Dulie publică pe două pagin i cele din u r m ă ma­gh ia r i ză r i de nume. D in t r e Români au fost de­stul de slabi să se lapede de numele lor românesc u rmă to r i i :

\ icolae Birăuţiu, domiciliat în Orşova, jan-< 1 ;iiui, şi-a maghiar iza t numele în Biró; Vasife Crişan. de fel din Feneşul-săsesc, j a n d a r m . — iu Szentlászlói : Ion Nichită, de fel din Hărăgoş, j a n d a r m , — în Nemes; Gheorghe Oligor, defel d in Şard , j a n d a r m , — în Oetgely; Longin Ілідо-jan. de fel din Boholt, j a n d a r m , — în Lugori; Grigor i e Vălăşiilcnn. f r înar La căile ferate, do­mici l ia t în Clu j , — în Vălaszuti; Samson Bäht tiu, domicil iat în Clu j . f r înar la căile ferate, — în Babuczai...

Numai j a n d a r m i şi of ic ianţ i l;i că/Ic ferate?

— In a t en ţ iunea candida ţ i lo r de notari. In co­muna l/.vin (Os/.cny) s i tua tă '/a o r ă (lcla Timi­şoara ar fi de ocupat în condiţi i toar te avanta-gioase postul de vicenotar. Pos tu l e de ocupat imedia t . Fiind comuna curat românească căutăm un candidat de român. Fu informaţi i mai dc a-proape serveşte celor interesaţ i atât d. no tar Ste­fan Mun íeanu cât şi Ioan Oprea preot.

— M a r e c u t r e m u r de pămân t undeva. Aym-tele delà ins t i tu te le seismografice din Budapesta şi T imişoara , au în reg i s t ra t astăzi, delà orele Ь Ki m. 22 sec. a. iu. până la 7 şi 10 m. un cu­t r emur de pământ , în tâmpla t la o depărtare cam de 5 mii chi lometr i de noi. Direcţ ia nu se cu­noaşte . Dacă ţ inu tu r i l e unde va fi avut loc acest ur iaş c u t r e m u r au fost locuite, atunci pagubele t rebuie să fie enorme.

— P ă d u r i apr inse . In statul N i c h i g a u al Arae-ricei de nord ard pădur i le seculare de o săptămâni în t reagă . Dacă nu va urma o ploaie torenţiali; care să se reverse asupra ţ ă r i i î n t r eg i atunci gro­zavul foc va pustii tot , căci mână omenească na este în s tare să s tângă această gheenă. Oamenii fug de pre tu t indeni de p r in oraşe şi sate. ari ard şi ele, iar f iarele să lbat ice ur lă părăsi ţ i /»• dri i . Din depăr t ă r i mar i me rg oamenii să privea­scă minuna ta pr ivel iş te înf ioră toare .

— C u t r e m u r de pămân t în Beiuş . Din Hein? se anun ţă că a la tă ie r i . Mar ţ i , la orele 11 din noapte un c u t r e m u r de pământ , împreunat eu mar i sgomote su te rane ,çare a ţ inu t mai bine de două m i n u t e , a t rezi t lumea din somn, producând o adevăra tă panică în oraş. Cei cari erau treji au a le rga t pe s t răzi temându-se dc ivirea unei noi ca tas t rofe , iar cari au fost a la rmaţ i din somn abia au avut v reme să se îmbrace şi să pornească şi ei pe urma celorlal ţ i . N u s'a întâmplat însă nici o nenoroci re , căci repede s'a potolit mişcarea pă­mântu lu i . Mulţi au veghiat până dimineaţa de t eama unu i nou cu t remur , care nu a urrnat însă.

— Csulay şi Barcsay. Unul este locţiitorul de vice-comite al comitatului Hunedoara, celalalt este vice-notar onorar al comitatului Hunedoarei

14 Iulie n. 1011' „ T R I B U N A ' Pag. 7

Unul este guvern o niental sadea, celalal t este fost guvernamental şi ac tual jus th i s t f lămând. P r i n u rmare doi adversar i , doi adversa r i feroce car i m e r g pentru pr incipi i le lor până în pânzele albe. E i nu se mul ţumesc cu a r g u m e n t e l e vorbei , car i nu taie to tdeauna şi la fieste care om deajuns . la tă de pildă Baresay . L 'a î n t â ln i t pe Csulay în Btradf, Csulay 1-a f ixa t cu p r iv i rea . Ba resay s'a sjiDfírat şi ne luând în cons idera re că Csulay este cu două femei — ce ba rba r — s'a a runca t a supra lui. I-a pălmit , 1-a scuipat şi i-a s t r iga t câte toate in faţa mul ţ imii care se delecta privind acest ta­blou fidel al a d m i n i s t r a t e i noas t re . Ba resay a fost suspendat din post. iar lui Csulay, pa t ruzeci

•do guve rnamen ta l i în f run te cu corniţele, i-au is­călit o hâr ţoagă prin care îl opresc să se bată în jiuel cu Baresay care ch ipu r i l e n'a fost destul de cavaler. Aducem amin te ce t i tor i lor că sun tem în ЙГЯ ungurească .

— Unde au stat domnii vara. Vreau să vor­besc despre localităţi le unde domni to r i i ţăr i i o| bişnuiau să stea vara câteva luni spre a scăpa de zăpusala Capi ta le i Bucureş t i şi de prezenţe solicitatorilor ce-i plict iseau, probabil cum plic­tisesc şi acum pe min i ş t r i . Dar , domni i d in t recut , fie zis în parantez , e rau mai amabi l i , mai servia­bili şi mai puţin nervoşi ca min i ş t r i i de sub regi­mul const i tu ţ ional . I n d e se duceau deci, va ra domnii? Fanar io ţ i i f i ind veşnic ocupaţ i cu s t r în-gerea de bani ca să nu plece cu destul în gu ră — ruin sc zice — steteau în Bucureş t i , şi, veşnic în TOitacf cu regis t re dc ven i tu r i ce li-Ie prezenta zilnic Cal inder i i t i m p u l u i . C'alinderii ce aveau toate onorur i l e Cur ţ i i şi toată sgîrccnia şi îngâm­farea posibilă, veşnic în contact, zic cu socoteli, ftu mai s imţeau nici arş i ţa soarelui-, nici dogoarea

•caldarîmurilor.

(Ir igore Ghica-Vodă şedea în palatul vechiu iii lui M ihai-Vileazul nude sunt acum Arhivele S ta tu lu i .

Alexandru Chica avea reşedinţa de vară la I'.inu-liuion unde aoma e spitalul şi ospiciul.

Lângă palat e o p ă d u r e f rumoasă în care pe vremuri Vodă în t re ţ inea f iară sălbatice. La spi ta l Зв păstrează şi acum un mare şi f rumos salon plin mi portrete d'ale lui Vodă Л1. Chica şi ale fami­liei sale.

Bibescu-Vodă petrecea douâ-trei luni de vară la Breaza de Sus unde avea un palat mare ce dăi­nuieşte si azi.

Aci poetul şi fabulistul Gr . M. Alexándrescu ?i gazetarul Karka lek i făceau desfătarea mesei domneşti şi în special a frumoasei şi deşteptei Doamne Mari ţ ica Bibescu. Vodă mai avea reşe­dinţă şi la Mănăs t i rea T i smana în j u r u l căreia zidise un minunat castel ce este şi astăzi a d m i r a t de călători .

Ş t i rbcy-Vodă a vrut să ia reşedinţă într'o p r ă la Cotroceni, dar 1-a goni t d'acolo H a s s a n l'usa pe motiv că odăile pa la tu lu i îi t r ebu ie pen­tru cei 100 dc soldaţi turc i ce avea. N u m a i în urma porunci i mus i ru lu i Omer P a ş a că t ră H a s ­san a putut Vodă să ocupe apa r t amen tu l la Co-

i troceni, iar Vodă Carol a găsi t vechile chi l i i delà Sinaia, chil i i mănăs t i reş t i în cari ploua ca afară fîn cari a stat Vodă un şir de ani economic...

M. Teleor.

— Strigoaia din Malmaison. Nu depar te de 'aris este un castel vechiu, care astăzi se ch iamă a Malmaison. Castelul acesta este vest i t pen-nu'ă aici şi-a t r ă i t u l t imele zile Iozefina Beau-îarnais, p r ima femeie a lui Napoleon B o n a p a r t e sitôt aici ,ş i-a t r ă i t cele mai f rumoase şi mai li­niştite clipe ale vieţi i t ână ru l consul Bonapa r t e : Castelul acesta nu pur ta până după moar tea to-zefinei numele dc astăzi . După moar tea ei poporul care credea că a fost omorî tă de regele Ludovic al X V I I I , ia dat, însă acest nume, vorbind că în .nopţi cu fur tună Iozefina se în toarce acasă în äiip de strjgoaie. Mul ţ i is torici au cercat să vadă dacă se ascunde v r ' un g r ă u n t e de adevăr la spa­

tele acestei legende. Acum după cercetăr i mai nouă încep să se acrediteze svonur i le poporale . Li-se dă u rmătoa rea expl icare veros imi lă : Cică Iozefina B e a u h a r n a i s p r i m i n d pe ţ a r u l Alexan­d r u I în vizi tă i-a r ă u ş i t să'l cucerească cu desă­vârş i re . Se zice că ţ a ru l i-ar fi spus Iozef ine i : Proclamante î m p ă r a t şi eu o recunosc. î n s p ă i m â n ­taţ i de p rea marea in f lu in ţa a fostei împără tese , oameni i regelui şi mai ales Ta l l ey rand au re­curs la cele mai î ndepă r t a t e mijloace ca s'o poa tă n imic i . U n om al lu i Ta l l ey rand ar fi înveninat-o r ă spând ind vestea că a m u r i t d in răceala ce'şi contractase cu ocazia serbăr i lor date p e n t r u ţa r .

— Cununie. Zina Anton ie din Micălaca şi Gheorghe -Mihuţa învă ţă to r gr . or t . român în Ohioroc, îşi a n u n ţ ă cunun ia ce va avea loc la Îti Iulie n. în biserica gr . or. r omână din Ghioroc .

Fel ic i tăr i le noas t re .

— B u r s e p e n t r u t iner i i n d u s t r i a ş i şi co­m e r c i a n ţ i Camera industrială ş comercială din Braşov va publica în curînd un concurs pentru trei burse pe seama tinerilor industriaşi şi o b u r s | pe seama unui tânăr comerciant. Fb-care bursa e de 500 cor. La aceste burse pot competa fără deosebire toţi tinerii industriaşi şi comercianţi, cari sunt stabiliţi sau sunt născuţi în comitatele Bra­şov, Făgăraş, Târnava-mare şi Sibiiu. Petiţiile au să se prezente cel mai târziu până la 15 August n. a c. camerei comerciale şi industriale din Braşov.

— Groaznica nenorocire delà sondele soc. , Astra-Moreui". Se anunţă din P lo ieş t i : L u n i scara Ia orele 7, un groaznic incendiu s'a dec lara t Ia sondele N o 5 şi 7 ale societăţii „Astm-Moroni* ' şi la sonda No. I I I a soc. „Oi i F i i " .

La. sonda No. 3 a societăţii Oii P i l lucrau son­dor i i şi se p r e s u p u n e că dela eazanele car i p u n în mişcare maşinele de es t racţ ie ale acestei sonde, au lua t foc gazele dela sonda No. 7. Pagubele sunt. enorme. Sunt. şi v ic t ime omeneşti . Sondele au fost d is t ruse cu totul , f lăcăr i le sunt la o m a r e înă l ţ ime şi sunt văzute din Pleoşt i .

F i r e l e telegrafice sunt d is t ruse din care cauză nu se pot căpăta nmàuiinre.

P a t r u răn i ţ i au fost t r anspor ta ţ i la sp i ta lu l din Fi li peşti.

A fost găsi t carbonizat ing ine ru l Popa , caro a fost s u r p r i n s de flăcări în momentu l i sbucni r i i incendiu lu i .

La orele 11 şi j u m ă t a t e focul cont inuă cu furie.

T r e i automobile au sosit în localitate u r m â n d să ia modici şi medicamente .

Cu s iguran ţă că afară de ing ineru l P e p a au mur i t în f lăcăr i încă vre-o 5—6 lucră to r i , al că­ror n u m e nu se cunoaşte deoarece la i sbucni rea incendiu lu i , lucrător i i îngrozi ţ i au fugit .

D iminea ţă , la re luarea lucrului , când lucră­tor i i vor veni la lucru şi se va face n u m ă r ă t o a r e se va vedea cine lipseşte.

I n sp i ta lu l societăţi i dela Moren i , sun t in ter ­naţi 7 lucrător i arş i , d in care t r e i sun t m u r i ­bunzi .

La faţa locului au plecat d. prefect Luca Elef-terescu însoţit de p r i m u l p rocuror Anas tas iade , u rmând a se face ancheta chiar în astă noapte .

Ş t i r ea nenorocirei a impres ionat adânc popu­laţia ploeşteană.

— Cununie. Măr io ra P o p p din Cuceu şi D r . Corne l iu P a p p din Şomcuta-mare . îşi a n u n ţ ă Cu­n u n i a care se va serba la 20 I u l i e st. n. a. c , orele 4 p. în. în biserica g r . cat . d in Cuceu.

Fe l i c i t ă r i l e noas t re .

Dr. V I C T O R G R A U B . Metfo universal, medic şcolar calificat, profesor de Igienă,

Institut de dantistică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul I In faţa palatului administrativ (comitatului)

BIBLIOGRAFII. La L i b r ă r i a „ T r i b u n a " se află de vânzare u r ­

mătoare le albumuri: Expoziţia Naţională Română 190G K 2 .— Expoziţia generală Română K 2 . — Porturi naţionale K 2.

Amintiri di România, Expoz i ţ i a Naţional i i R o m â n ă 1906. Cu ocaziunea îub i leu lu i de 40 ani de domnie a M. S. Kegelui Carol I . K . 2 . —

Din Bucovina. Vederi şi porturi naţionale K 4 . —

Din Ardeal. Veder i şi p o r t u r i na ţ ionale . K 4. Amintiri din „Răsbokd Independenţei" 1877

1878 format. 2 5 X 1 6 cm. broşat, K 2 .— 1877—78 legat î n pânză, fo rmat 3 3 X 2 5 cm. K 6.

Armata Română. Legat, în pânză. O r i g i n a ­lele lucra te de p ic to ru l T . Ajdukicwicz. Un al bum m a r e de 2 5 X 4 1 cm. K 12.—

Albumul Armatei Române 1877—902 legat, de lux în pânză în fo rmat de 4 7 X 3 6 cm cu 134 p a g i n i fotograf i i şi 37 p a g i n i is tor icul a rma te i române K 22 .—

Albumul Armatelor Europene. 120 g r u p u r i m i l i t a r e în aquare le f ine şi 52 f igur i negre . Le­g a t în pânză K 6.—

A u a p ă r u t şi se găsesc de vânzare la „Libră­ria „Tribima" :

I . C. P a n ţ u : Introducere in contabilitate şi contabilitatea în partidă simplă, 8° mare , I — V I I I 4 - 2 1 4 pag ine Cor. 2.

Ştiinţa conturilor sau Contabilitatea în par­tidă duplă scrisă şi explicată pe baza teoriei ac­tua le mater ia l i s te , 8° mare , I — V I I I - f - 3 2 4 pag . Cor. 4.

Al doilea capitol din contabilitatea duplă. Afacer i de bancă, 8° mare , 70 pag ine . Cor 1.

Procent, Promu, Interese şi teoria conturi­lor curente, E d i ţ i a a doua, p re luc ra t ă şi comple­ta tă , 8° marc , I — I N 4 - 1 6 0 pag ine . Cor. 3.

Curs complet de corespondenţă comercială, cu expl icarea t e rmin i lo r comercial i . E d i ţ i a a doua p re luc ra t ă şi augmen ta t ă , 8° mare , I—X + 322 pag ine . Cor. 3.50.

Puncte nouă de vedere ta Calcularea Contu­rilor Curente. Cor. —.60 .

L a comande să se aduage şi chel tuiel i le de poştă (por to ) .

* Ilustrate româneşti. Librăria „Tri­

buna" a editat o serie de 12 bucăţi de ilustrate frumoase reprezintând portu­rile dela balul constumat din Arad.

Bucata costă 24 fileri ; Seria de 12 ilustrate 2 coroane 50 fileri ; 50 bucăţi 9 c o r o a n e ; 100 bucăţi 16 coroane.

O frumoasă ilustrată e şi carta po­ştală reprezintând pe dl Octavian Goga alături de primul nostru aviator dl Aurel Vlaicu. Bucata 16 fileri ; 50 bucăţi 7 coroane ; 100 bucăţi 12 co­roane .

»Cäluserii«, dela balul cos tumat din Arad, bucata 14 fileri ; 50 bucăţi 6 coroane : 100 bucăţi 10 coroane.

* A apărut şi se găseşte de vânzare ia

librăria «Tribuna» cu preţul de 50 bani : «Ce e Tribuna zilelor noastre» de

Octavian Goga. Cuprinsul broşurii e: 1. Noua harţă şi urzitorii ei.

14 Iulie r. 1911 I

tului Esop, cum şi minunatele lui pilde, din care orice om poate trage j multe şi folositoare învă­ţături. Preţul 40 bani.

No. 4. «Genoveva de Brâbanb,istoria care vor­beşte de viaţa plină de suferinţe a unei sfinte femei din vremea veche in pustietate şi în care se arată cum Dumnezeu a apărat o şi a făcut să iasă la lumină dreptatea ei. Această carte cuprinde multe învăţături bune din legea noastră creşti­nească. Preţul 45 bani.

No. 5, 6, 7. «Răvaşele unui doclor», cu sfaturi foarte bune pentru îngrijirea sănătăţii şi paza de boale. Preţul 30 bani.

No. 8. <Proverburi, pilde şi zicale» de Anton Pann. Preţul 40 bani.

No. 9. «Carte despre datorii şi dreplurii», cu­prinzând sfaturi şi lămurirea legilor ţării noaste. Preţul 40 bani.

No. 10. «Povestiri folositoare pentru popor>. Preţul ... bani.

No. 11. «Povestiri din Halima» (cartea întâia). Preţul 50 bani.

POŞTA R E D A C Ţ I E I . M. H. (Fărăgău). Nu e potrivită pentru ziarul nostru.

Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu. „Tribuna" institut tipografic, Nichin fi o u .

H I : i s z M I K S A

•Fsk.*»rm*sA de

M O B I L E trx

Oradea-mare-Nagyvárad Calea Rákoczi-ut No 14.

(Lângă ̂ Vpolo).

Wăl l i s chho î stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu aranjat conform tuturor recerinţelor mo­derne; dietetică după sistemul Dr. Lahrnann; (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium, băi medicinale şi electrice, gimnastică etc.) 30 minute depărtare delà Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi cele ale schimbului organic (neurasthénie, histerie, amemie, diabet, diathesă urica, reumatism, boale de stomacb şi de intestine etc. —

Cură de slăbire şi îngrăşare. In stabiliment nu se primesc morboşi de boale infec-

— ţioase şi boale psychice. — P o s t a : Maria-Enzersdorf bei Wien. Telegrame şi telefon : Wällischhof-Giesshübl bei Wien.

Cu prospecte şi cu detailuri stă la dispoziţie direcţiunea şi medicul-şef al stabilimentului:

Dr. Marius Stürza*

B I fl

I

GRUBER DEZSŐ magazin de pălării şi articole

de modă pentru bărbaţi. Ol vij—Kolozsvár, Colţul străzii W e s s e l é n y i , şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

1 Ж

Preţuri solide!

~~ţ Servieta consfflnflosf ţ~m

O rugare modestă, care nu v i costă nid o obo­seală, dar administraţiei ziarul oi nostru poate fi de mare folos. Ziarul nostru roagă pe onoratul public, că la cererea preţurilor curente sau la orice cerere sau cumpărare să se provoace că anunţul firmei la cetit In ziarul Tribuna din Arad

Pa& 8

2. Adevăraţii «proprietari» ai «Tribunei».

3. Un paradox frivol : Tovărăşia «Tri­buna» — Mangra.

4. Tabu.

5. Rostul scriitorilor în «politică». 6. Douăjmentalităţi : Budapesta — Bucu­

reşti. 7. Prin noi înşine. 8. Adevăruri.

9. Scrisoare deschisă cătră dl dr. A. Vaida. *

A apărut şi se găseşte de vânzare la „Li­brăria Tribuna" cu preţul de 2 cor. plus 20 bani porto:

Iuliu Tr. Mera: Din Ţări străine. Stu­dii şi schiţe de călătorie. Un elegant volum de 160 pagini, cu portretul autorului şi o prefaţă de R. Ciorogariu.

Cuprinsul volumului e ;

Raffael ; O ţară fericită (Germania) ; Pictura olandeză ; Michelangelo ; Rembrandt ;

Tizian ;

Din ţara morilor de vânt;

Capri ;

Cel mai mare idealist;

Sora lui Leopardi;

Sorrento;

Savonarola.

* In Biblioteca pentru popor, editura casei şcoa­

lelor, au apărut următoarele cărţi: No. 1. «Alexandria», cuprinzând isprăvile ma­

relui împărat Alexandru cel Mare Macedón, care s'a luptat cu craii şi împăraţii din vechime şi pe toţi i-a biruit. Preţul 30 bani.

No. 2. «Istoria prea frumosului Arghir şi prea frumoasei Elena», sau o închipuire prin care se tălmăceşte cucerirea Ardealului de cătră marele Traian, împăratul Ramului. Preţul 25 bani.

N. 3. «Esopia», cuprinzând viaţa prea înţelep-

Leon Tolstoi. 58

RĂSBOIU ŞI FACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare).

— Iti mărturisesc zise Bolkonsky, că nu te înţeleg; poate că e la mijloc vre-o fineţă diplomatică, mai pre­sus de înţelegerea mea, dar în sfârşit, nu te înţeleg. Mack a pierdut o armată întreagă, arhiducii Ferdinand şi Cari n'au dat nici un semn de viată ci au făcut gre­şală peste greşală; Kutuzow câştigă o adevărată vic­torie, el atinge cel dintâi invulnerabilitatea francezilor şi ministrul de răsboi nici nu se interesează de amă­nuntele acestei afaceri!

*— Dar asta e asta, scumpul meu! Vezi dta, e fru­mos să strigi:hourra pour le tsar! pour la Rusiie! pour la religion!; dar nouă, adică curţii austriace, ce ne pasă nouă de izbânzile dvoastră? A! dacă ne-ati fi adus vestea unei cât de mici biruinţe câştigată de ar­hiducele i,Cai*l, ' sau de arhiducele Ferdinand; dacă. ne-ati fi spus că ei au învins măcar o companie de pompieri a lui Bonaparte, ar fi fost altceva! Am trage salve de veselie. Dar dvoastră nu faceţi decât să ne răscoliţi gelozia; arhiducele Ferdinand nu face nimic; arhiducele Cari se acopere de ruşine. Aţi părăsit Viena pe care n'o mai apăraţi. Mai era un general pe care-1 iubeam toţi: Schmidt; şi-1 duceţi în mijlocul ghiule­lelor, şi după aceea veniţi cu dorul să vă felicităm pen­tru victorie! Mărturiseşte că ar fi greu să inventezi o veste mai neplăcută decât aceasta. Par'că aţi fi făcut-o dinadins... In sfârşit, de-aţi câştigat chiar o mare bă­

tălie, şi chiar dacă arhiducele Cari ar fi victorios, a-ceasta n'ar fi schimbat întru nimic starea generală de lucruri! E prea târziu, acum, când Viena e deja ocu­pată de francezi.

— Cum? Viena e ocupată? — Nu numai că Viena e ocupată, dar Bonaparte

petrece la Schoenbrun şi contele, scumpul dtale conte Vebna merge să-i asculte poruncile.

După oboseala şi impresiunile călătoriei, după au­dienţa sa la ministru şi mai ales după copiosul dejun pe care-1 luase, Bolkonsky se simţea incapabil să prindă toată însemnătatea veştilor pe cari le auzia.

— Azi dimineaţă, contele Lichtenfels a fost aci, urmă Bilibin, şi mi-a arătat o scrisoare în care sunt consemnate toate amănuntele revistei francezilor la Viena; prinţul Murat şi- celelalte... Vezi dar că victoria noastră nu este aşa de strălucită şi că nu te puteau primi ca pe un mântuitor.

— Te asigur că aceasta îmi este egal, zise prinţul Andrei, începând să înţeleagă că vestea pe care o aducea avea, într'adevăr, puţină însemnătate faţă de un eveniment ca acel al luări capitalei Austriei de că­tră francezi. — Cu toate acestea, nimic nu ne spune că răsboiul e pe sfârşite, adaogă el.

— Şi eu cred că el este terminat. Cei mari de aci, gândesc ca şi mine, dar nu îndrăznesc s'o spună. Se va întâmpla ceea ce am prevăzut eu la începutul cam­paniei; nu praful de puşcă va avea ultimul cuvânt, ci acei cari au început-o. Trebuie însă să ştim ce va mai ieşi din întrevederea împăratului Alexandru cu regele Prusiei. Dacă Prusia va intra în alianţă, Austria se va echilibra mult, dar dacă aceasta nu va avea loc, nu ne rămâne decât să ne înţelegem unde se vor stabili cele dintâi clauze al unui nou Campo-Fornio.

— Dar ce geniu şi ce noroc are omul acesta! strigă

deodată prinţul Andrei stringându-şi pumnii şi izbie* ei în masă. Dta crezi serios că campania e pe sfârşitei

— Ku cred că Austria a păţit-o, fiindcă pro­vinciile ei sunt ruinate; se spune pe aci că sfânta ar­mată ortodoxă jefuieşte cumplit; Viena e luată, şi a-ceasta graţie frumoşilor ochi ai Maiestăţii Sale regete Sardiniei; pentru toate aceste motive, între noi fie zÍ8„ scumpul meu, eu cam miros că vom fi înşelaţi, eu miros, nişte tratative cu Franţa, proiecte de pace secretă, în­cheiată în dosul nostru.

— Cu neputinţă, strigă prinţul Andrei; ar fi prei necinstit.

— Cine va trăi va vedea! zise Bilibin, făcând semn că conversaţia e terminată.

XXXVI. Prinţul Andrei se sculă a doua zi cam târzitr. Шш

puse în mare ţinută, ceea ce nu i-se întâmplase iv mult, şi intră în cabinetul lui Bilibin proaspăt, bkfc dispus, şi cu braţul în eşarpă. Acolo găsi patru tineri ataşaţi la corpul diplomatic; pe unul din ei, prinţul!. Hipolyt, secretar de ambasadă, îl cunoştea de mult, ceilalţi îi fură prezentaţi de Bilibin.

Tinerii aceştia de neam mare, veseli şi bogaţi, for­mau un cerc a parte şi Bilibin, şeful acestui grup Ѣ zicea „ai noştrii".

Ei îl primiră pe prinţul Andrei cu respect, ceeace* nu făceau decât foarte rar. De politeţă, îi adresară mai întâi întrebări asupra răsboiului şi armatei, dar. convor­birea lor luă în curând o întorsătură frivolă.

— Ascultaţi, domnilor, făcu Bilibin, Bolkonsky mi-e mosafir şi vreau să-1 iniţiez pe cât îmi va fi posibil în toate deliciile existenţei noastre, şi pentru aceasta vă. cer concursul. Dvoastră, domnilor, însărcinaţi-vă c». teatrul, iar eu cu lumea mare.

(Va urma).

Nr. 142 — 1911 „ T R I B U N A " Pag. 9

t au t un post de învăţător tsau cantor-învăţător la unele scoale de prin ' Bănat s'au în alte părţi. Cei interesaţi să

avizeze Redacţia »Tribünej«. — Intreacăt amintesc: sum june, de conf. gr.-cat, am praxă bună, capabil de-a conduce cor, etc.

Pământ à mărime cea 212 jughere ungureşti, e de arîndat, de tot lângă staţiunea Nădlacului (Nagylak). Constă din arătură şi livadă, cu

f jrajduri deajunse pentru vite, magazină şi \fl locuinţe. Licitaţia se ţine în 30 Iulie nou $ în casa comunală din Nădlac. Desluşiri dă î Mihai Şerban Halle а/ Saale Wilhelmstrasse " No. 16. Germania.

fiândiţi-Vâ la viitorul Vostru ! In contra lipsei omul se poate apăra pe sine, precum şi pe cei de aproape dacă cumpără

' igatiunile societăţii de ajutorare reciprocă

„BIOS" (Timişoara). Fiecine se poate asigura, pe lângă plătirea taxei de înscriere 10 cor., a taxei de membru 12 cor., apoi pentru eventualele cazuri de moarte 2 cor. — toate plătite în un an — la cazuri de moarte suma de 2000 cor. — pe timp de 3 ani ; la cazuri de incapabilitate la lucru suma de 50 cor., lunar: iar după o plătire de 30 ani o anuitate de 600 cor. Ori-ce tată poate asigura pe fată la zestrea

\ de 2000 £Qr, jar p e copil la majorenitate tot Ю00 cor., — pläfffid rate băgata e Dacă moare cel-ce plăteşte, încetează plătirea ratelor, iar copiii respectivi, primesc până la etatea de 15 ani anu­itate! de 30 cor., iar la căsătorie ori majorenat suiwbasigurată. — Institutul are depina acope­rire; Suma asigurată până acum se urcă la 20 milioane. — In casa statului e depusă suma de

200.000 cor. cauţie.

*Cu lămuriri şi prospeet serveşte atât cen-lÉala din Timişoara cât şi agentura din Arad.

I ^ a g e n t pentru comit. Arad şi Hunedoara :

Ményessy J. Károly, Arad. Se primesc bărbaţi de încredere ca agenţi

la sate ori oraşe.

împrumut ieftin, ftră cheltuieli anticipative, cu procente de

14"/o şi amortizaţie, pe pământuri, dela 10—65 I ani, rămânând procentele aceleaşi.

diferite maşini agricole jjbricatele cele mai bune, construcţia cea -iai perfectă, precum : maşini de treerat, cu dur, benzin şi olei, maşini de semănat şi ftóosit cu abur, benzin şi olei pe lângă pre-törüe cele mai convenabile cu plătire în rate.

|к Cumpăr, vând şi parcelez moşii, pământuri, fabrici şi case. Vând maşini, motoare calitate bună, preţ ieftin. Instalez lu­minare cu acetelin şi vând obiectele necesare.

La dorinţă trimit specialist. Caut agenţi la sate, pe lângă onorar.

Agentura generală comercială

Matei Palmer timişoara, Strada Prinz Eugen Nr. 13.

V I N U R I vechi sşi noui de vândut.

Adresativă cu toată încrederea la proprietarul de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căci Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preţurile cele mai moderate.

Vinuri vech i : Vin alb K — 6 6 litru. Rizling —'68. Roşu —-74.

Vinuri nou i : Carbenet alb K —-98 litru. Şiller K —'52. Rizling K — 5 4 . Rizling şi Ruje amestecat K — 5 0 litru.

Rach ie de treve (comină) K 1'60 litru. Rachie de drojdii 2-30, Rachie de treve (comină) specialitate K 2.10 litru.

Vinul şi rachiea să expedează cu rambursa dela 50 litri în sus sub îngrijirea mea proprie

Vase dau împrumut pe timp de doauă luni Pentru calitatea vinului garantez.

JPet:**«. Benea propr. şi neg. de vinuri

V i l á g o s ( A . r « . c l m . )

etSÔ LtPPAI H0RŰ0-6YAR0S e ALAPÍTTATOTT 1895. І Г

P r e g â t e ş t e : butoaie, vane în ori-ce mărime; din lemn de stejar uscat şi alb, pe lângă garantă. — Pri­meşte ori-ce comandă mare.j aranjament compl. pentru pivniţe, cu preţ convenabil.

M VІ - г 13 D E P O Z I T ! F U R N I S O R U L C U R Ţ I I R E G A L E R O M Â N E

WESZELY BÉLA P R I M U L FABRICANT D E BUTOAIE,

LIPOVA. K -F O N D A T Î N A N U L 1 8 9 5 .

I Horváth Béni mehanic

Nagyvárad, Kossuth Lajos-u. 18. Recomandă în atenţia publicului din

loc şi provincie, a t e l i e r u l wm m e ­han ic aranjat de nou, unde primeşte comande şi r e p a r ă r i d e lucruri ce aparţin în branşe precum m a ş ui de cusut , de sorts , b c lo l e t e si g r a m o f i a n e e tc . Utensiliile acestor maşini le are în depozit. Reparaturile se efectu-ază repede şi prompt.

Nicolas Hencilă -m ă s a r d e z i d i r i ş i m o b i l e

Déva, Str. Vasút N o 18. (Casa proprie) .

Aduce cu stimă la cunoştinţă on. public d u loc şi provincie, că şi-a provăzat şi mărit ate­lierul de măsărit cn pateri de muncă corespun z&to&re cerinţelor de azi.

Primeşte totfelul de lucrări pentru zidiri şi mobile, precum şi reparări ca preţuri contenabi e şi pelângă servie.u prompt şi conşt1 nţios.

Mare magazin de tot felul de mobile pregătite din materialul cel mai excelent uscat dela cele mai simple până la cele mai luxoase.

Traian Tnriurean lăcătuş artistic şi pentru zidiri

în Bisfrifa. Primeşte ori ce lucrări de branşa aceasta precum: strîngerea cu fer a zidirilor, pre­gătirea de porţi şi garduri de fier, bal­coane, trepţi, îngrădiri de morminte, cămine şi cuptoare etc. executate artistic şi prompt. Primeşte totodată spre efeptuire totfeiul de reparaturi atingătoare în branşa aceasta pelângă Dreturi ieftine si s trvciu DU ictual.

• Haine bărbăteşti şi femeieşti, întregi sau desfăcute, draperii şi perdele de dantelă, haine de piele, odăjdii, acop. de altare le

curăţă şi văpseşte mai bine şi mai ieftin dnul

Pin tz le r Ferencz, vopsitor şi spălător chimic în

Nagyvárad, Bazárépület, în la tu rea dinspre teatru. In vecini cu cia-

sorntcarul Kepes. Rog să se ţină seamă la firmă.

тщтшшштшшшшшшшшшшѣ

m

m

Ciobotari, ATENŢIUNE! Pantofari •

AUREL BRINZAY f fabricant de unelte, g

BUDAPEST, YIIL, Losoncy-utca 18 I Ш

Pregăteşte totfelul de Ш unelte pentru c i o b o - Ц t ă r i e şi p a n t o f ă r i e . * Catalog trimit gratis. ф

m

' • I S . 10 „ T R I B U N A " Nr. 142 - 1911

M á j e r s z k y B a r n a b á s

fabricant de maşini — — în Nyíregyháza. =

Fabrichează după o experienţă bogată ca specialitate

prese de olei mânate cu apă. PIUE DE OLEI, construcţie simplă ori

complicată. PRĂJITORI DE OLEI pentru încălzire cu aburi ori foc. TEASC pentru sâmburi DE bostan. MAŞINI pentru per­fecţionarea oleiului şi aranjamentul com­plect pentru fabricarea oleiului. UNELTE de meliţat floarea soarelui, ş a.

Exportul-până acum in 237 uzine.

m

m

m tăietor de pile *

Timişoara-Josefin, Fröbel-u. 48. * Recomandă ferarilor şi comercianţilor

atelierul său de tăiat pile bine aranjat, unde se pregătesc pile mici Ï şi mari din oţel vărsat de prima calitate ş. a. ф

Primeşte spre scobire pile mici şi mari Щ vechi şi noui, pelângă preţuri ieftine. El

Comandele se execută grabnic şi prompt Ф

ШШШШШШШ ШШШШШ F » 9 * W V L I N | l f і р і

Fabrică de clopote

Distinsă la expoziţia universală din Paris.

Szlezák László fabrică p. TURNAI clopote, accesorii

de turnuri şi stativele lor

Budapesta, Frangepán-u. 77. (Casa proprie. Lingă staţiunea tramv. electric).

Se recomandă pentru executarea ori­căror lucrări dn acest ram, ca turnarea de clopote noui şi vechi, pelângă ga­ranţie de mai mnlţi ani, cu coroană de fier invenţia mea. Pregătesc s t a t i n e d r e p t e şi p l e c a t e pentru clopote. PRELIMINARE SE TRIMIT LA CERERE GRATIS ŞI FRANCO. — La dorinţă merge si în pro­vincie pe. spesele proprii. Execuţie solidă.

l i p s ă ca să tunzi părul ciasuri întregi cu ajutorul foarfecilor şi al piaptănului. Fiecare econom poate comanda pe o carte poştali pe seama familiei fa ^ ^ j j j p

pregătită din cel mai bun oţel. F o a r f e c i l e maşinilor noastre nichelate

sunt ascuţile şi ciselate cu mare îngrijire şi astfel să şi expedează, alăturîndu-se la o maşină şi un piaptăn de tăiat de 5 şi \0"\, un feder în rezervă, şi olei de uns.

Expediarea se face şi cu rainburs, ori trimiţta-du-se banii înainte.

Preţul unei bucăţi 6 cor., două bucîfi se trimit franco (poşta plătită). Fraţii LENGYEL Testvérei

magazin de expediţie KAPOSVÁR. (Somogy m)

Avis! Domnilor fabricanţi şi particulari le aduc la cunoştinţă, că am edificat o

torDătorie art is t ică pentru metale S I B I I U , S T R A D A M A R G A R E T H A N R U L 1 8 .

Prin practica mea bogată câştigată în ţară şi streinătate mă aflu în plăcuta poziţie să pot satisface oricărei cerinţi de branşe, în bronz, messing, ţ nc, cositor, aramă, după desemn ori după modele vechi.

SERVICIU PROMPT ! PREŢURI IEFTINE!

Andrei Paksa, Sibiiu — Nagyszeben.

E D U A R D L E X E N tinichigiu şi antepriză de instalatiuni

B R 1 Ş 0 V , S t rada Lungă No 29. TELEFON No 334.

Se recomandă pentru pregătirea mun ei de tinichigiu şi galanterie la edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase pentru bucătărie, DULAPURI PENTRU GHIAŢĂ, vase pentru spălat şi altele. S P É C I A L I S Â T î n A P A D U C T E L A C A S E , c a n a l i ^ A r i , CONDUCEREA DE GAZ DE ILUMINAT, ŞI INSTALAREA CAMERELOR DE baie,

"N lampe de carbid de totfeM delà 3 coroane în sus. — Engrosiştilor li-se dau rabat Depozit bogat în VANI DE SCĂLDAT, cămine, closete Á Serviciu conştiinţios. Prejui moderate. Reparaţie promjß.

Societate acţ. de maşini agricole şi mehanice (Mezőgazdasági és műszaki R. T.) Nagyvárad, Rimanóezy-u.l.

Mare depozit de maşini agricole şi mehanice. Lifereaz* : maşini agricole şi industriale, unelte, aranja­

mente de mori, maşini de abur, motoare cu olei, benzin şi gaz. A u t o m o b i l e , articole calofornice, curcubete, pentru vin,

bere şi apă. Olei pentru maşini şi cilindre.

Totfelul de unsori pentru maşini, saci, ponevi, valtrapuri, ştreanguri şi pălămare; curele pentru maşini, pumpe, maşini pentru vin şi viticultură precum şi utensilii ; stropitoare, îngră­dituri de sârmă, cumpene, desinfectorii şi dulapuri de salvare.

Secţie de electricitate şi maşinării.

Nr. 1 4 2 - 1 0 1 1 „ f f l í B Ü M A ' 4 P a g . 11

Invenţie senzaţională.

Szabadalom ai. 3956.

Törvényileg védve 141.

R N T K O L In atenţia prăsitorilor de vite!

Brevetat sub N o 3956.

Scutit prin lege sub N o 141.

ANTICOLUL e d e un efect u i m i t o r în contra : COLICEI .

Experienţa de doi ani la regimentul I. de husari arată că în contra colicei nu există un alt leac mai cu efect decât ANTICOLÜL, deoarece în toate cazurile şi un prav ajunge ca să producă efectul aşteptat. La cai în cazurile cele mai grave e destul un prav, vindecare la l x | 2 ore. La vite cornute 1 eventual 2 pravuri, vindecarea 1 oră In propriul interes comandă o cutie, ca să o ai în caz de

lipsă, costă 4 coroane (2 pravuri). Se poate comanda la :

A BORATORUL ANTICOL Mayer Ignácz, med. veterinar şef reg. Braşov.

Kaiserl. und König). Г Й Г І І Ѵ І Г Я І Hysaren-Reglment Kaiser No 1. ивгніісаж. Subsemnatul atn folosit preparatul dlui Mayer Ignácz, medic ve­

terinar de stat, la boala aşa numită coKcă, atât a cailor mici cât şi la ai regimentului, cu un rezultat uimitor, pentru care, precum şi pentru forma u$or de usât îl recomand cu căldură orişicui.

B r a ş o v , 21 Aprilie 1896. (L. s.) ss. Littke, colonel

Edif icare ie f t ină! întrece ori-care edificare

din alt material. Sistemul meu e brevetat Nr. S—5546. Se face prin prepararea în mod propriu al betonului, ori alte materii.

Primesc totfelul de edi­ficări, locuinţe, case de în­chiriat, edificii economice şi dominiare, crepuri, fântâni, poduri, canalizări, în­grădituri, trepte, padimentări de terasse, acoperiş fa-cement, învălitori de cement.

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement, pietri de edificiu, ţigle, columne pentru case, streşini, trestie pentru tinciuială, cement Portland, gips, var stins ş. a. — Preţuri curente trimit gratuit.

întreprindere de edificare cu beton, fa­bricant de obiecte de cement şi pierte.

Nr. telefonului: 246.

(Casa proprie)

L U G O Ş , Str. B u z i a ş 37.

Itzkovits Gerson, Budapesta, IX., Strada To mpa

Ou lapu t de ghiaţă ia No 14.

cari e necesară ghiaţă puţină, preparate pen­tru măsurarea vinului şi a berei, c o n d u c t e Ia pregătirea berei şi pen­tru scurs, în preţuri mo­derate şi serviciu promt. întreprindere de accesorii Ia fabricarea zodei, sticle de Bohemia, sirup de smeură, lămâi şi ananas, alabastru şi praf de li­monada ş. a. Comandele se efeptuiesc prompt şi cu preţuri convenabile.

Mare depozit de cuptoare. Am onoare a aduce la cunoş­

tinţa on. public, că în Koloszvár , M o n o s t o r i u. 7, am d e s c h i s a » m a r e m a g a z i n înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în de­pozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi cămi-nuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului asupra de­pozitului meu model, asigurînd-ul tot odată despre calitatea perfectă ale arti­colelor şi preturile cele mai solide.

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită stimă:

Tamásy József , Kolozsvár.

e s ©s e §

m m Gi m Ori m

©s

шая

Cornel Tunner indus tr i e de m a r m o r ă şi granit în

Tirnişoara-Fabrik, Andrássy-ut No 22. şi Timişoara-Josefin, Hunyadi-utcza No 4.

îşi recomandă magazinul său bogat asortat cu

pietrii monumentale \>able de marmoră, statui,

etc., fabricaţie proprie în executare de gust frumos şi preţ moderat

Având un magazin bogat, Hfereazä — mai Ieftin ca orice concurenţă. — Recomandându-se on. public roagă cercetarea binevoitoarelor comande:

Cornel Tunner, măiestru de sculptură în piatră.

Abonaţi „TRIBUNA POPORULUI"! cea mai bună şi mai ieftină foaie poporală.

Pag. 12 „ T R I B U N A ' Nr. i42 _ í ó t l

P A L S Á N D O R tîmplar pentru edificii şl mobile

N a g y v á r a d , Uri-utca 49 (Hannos)»

Pregăteşte ori-ce lucrări din acest ram atât noi cât şi reparaturi ; lucrări pentru clădiri, aranjamente complete pentru «coaie, biserici, locuinţe, biurouri etc. din material bun şi uscat după model sau din combinaţie proprie, şi Preturi convenabile, serviciu coulant se garant. — Telefon pentru oraş şi comitat nr. 629. m

Cele mai b u n e i* o I o a g

— cele mai solide şi cele mai după modă — . j u v a e r i c a l e atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă in

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JÂ.VOS orologier în SZEGED;

CATALOG cu 2000 chipuri se trimite GRATUIT. Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari il cer cu provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul In Trib.) Corespondenţele se fac în limba maghiară, germană fi franceză.

31

Telefon 66—82.

FISCHER T E S T V É R E K lustruitori de sticlă şi fabricant! de oglinzi pictu ă specială pentru geamuri de biserică BUDAPEST, VII I , Koszorú utca Nr. 27.

Pregătim ireproşabil oglinzi, plăci, dulapuri şi apărătoare pentru uşi. Primim execuţia conştiinţioasă a oricăror lucrări din acest ram, apoi culorarea în sticlă ori mozaic a gea­murilor de biserici, dormitoare, su­fragerii, saloane, portale şi porticuri.

< Mare depozit de sticlă în plăci. > Comandele atât din loc cât şi din provincie se fac cu multă conştiinţiositate.

Gramofoane şi plăci, Aprinzători original „Imperator", lampioane de buzunar se găsesc mai ief­tin în marele ma­gazin de fabrică

a lui

Tóth József, Szeged, Könyök-u 3. Vânzare şi pe rate.

Cereţi gratuit prospectul de preţuri. Se cautá revânzatori.

Anunţăm că mai avem 2 maşini de treerat cu 8 cai putere, 2 maşini cu 6 cai putere, 1 ma­şină cu 4X| 2 cai putere şi mai multe motoare

cu benzin de trierat, pe cari le putem pune imediat la dispoziţia celor cari au lipsă de ele.

Garantă. — Condiţiuni avantajioasă de plătire în rate.

Fra ţ i i Burza [Arad,

Boros Béni-fór nr. 1. (Casa proprie).

Catalog ilustrat Ia do­rinţă se trimite gratuit

Feivel Lipót utódai tru şcoala, a ran jamente _ . . . „ , « u a pen t ru b i rour i , acce» Budapest, IX., ipar-utca No 4. sori i de g imnas t ică etc.

B i r o u l s p e c i a l de a n t r e p r i s ă p e n t r u i n s t a l a ţ i s a n i t a r e a i n g i n e r u l u i

P O N T E T S Á N D O R Maros-Vásárhely str. Eötvös

Nr. 4. = No telefonului 242

Proiectează şi primeşte: instalăr i de apaduc te , canal isăr i ca* lorifere centra le , v e n t i l a t ^ e r r ş i m a ş i n i cu a p ă , g a z şi s p i r t .

.TRIBUNA. INSTITUT TIPOGRAFIC, NICH1ÏI Şl CONS. — ARAD 1911.