Văd o dezvoltare accelerată în sistemele de securitate ...

nr. 1, septembrie 2020

Revistă de educație, cultuRă și acțiune antRepRenoRială

Interviu cu

Nicolae Molnar,

Fondator și Administrator,

PGC SECURITY EXPERT(Dublu câștigător al trofeelor OSPA România,

în 2017 și 2019, Trofee pentru Excelență

profesională în securitatea privată)

Văd o dezvoltare accelerată în sistemele

de securitate electronică

1septembRie 2020 l

EDITO

RIAL

De ce o nouă publicație? Pentru că avemnevoie mai mult ca oricând de dezvoltareaunei culturi a antreprenoriatului în țaranoastră, cultură bazată pe inovație, viziune,tenacitate, gândire pozitivă, educațiefinanciară, educație juridică și educațiecivică. Revista club antreprenor este odovadă de respect și de prețuire pentruantreprenorii români. Publicația va avea oapariție trimestrială - februarie, mai,septembrie și decembrie.Antreprenorii reprezintă motorul dezvoltăriieconomice în toate statele civilizate. Dacămultinaționalele contribuie cel mai mult labugetul de stat, la cel al asigurărilor socialeși la bugetele locale, IMM-urile cu capitalromânesc sunt responsabile de soarta apeste trei milioane de angajați. Antreprenorii sunt cei care introduc noitehnologii, promovează noi produse,stimulează descoperirea de noi resurse și mobilizează capitalul.Criza provocată de pandemia Covid-19 ne arată cât de fragilă este actuala structurăeconomică bazată pe consum și cât deimportant este rolul antreprenorilor, alcapitalului local. Al celor care produc bunuriși servicii.

Această criză economică extrem de dură neva forța să schimbăm paradigma, să trecemde la o societate bazată pe consum șiimport, la una axată pe producție și export.Va dura cel puțin 8-10 ani, dar putem reuși.Avem toate ingredientele necesare. Site-ul clubantreprenor.ro se va distingeprin calitatea articolelor, analizelor șiinterviurilor publicate. Vom prezentaexemple de succes în antreprenoriat dar și tineri care demarează startup-uri.Vom organiza evenimente dedicateantreprenorilor, încercând să fim un liantîntre companii și potențiali parteneri deafaceri.Vom fi un partener onest și eficient alasociațiilor patronale și profesionale, alministerelor și agențiilor de stat careelaborează politici publice pentruantreprenori și reglementează activitateaacestora.Muncim și câștigăm împreună!Revista club antreprenor este editată deechipa site-ului clubantreprenor.ro. Prin această publicație ne propunem să prezentăm o radiografie cât maicompletă a mediului de afaceri și asistemului antreprenorial din România,evidențiind personalitățile puternice aleantreprenorilor care au reușit să dezvolteafaceri de milioane / zeci de milioane deeuro, să aducă plusvaloare, să facăpermanent angajări și să-și achite taxele la timp, contribuind la dezvoltareacomunităților locale. Vom arăta exemple de succes înantreprenoriat din următoarele sectoare:industrie, energie, retail, construcții,agricultură, IT&C, transporturi, medicină și farmacie, turism, cercetare, profesiiliberale, etc. Potrivit studiului anual KeysFin “Condiţiilede business din România”, în care au fostanalizate 673.000 de companii care și-audepus bilanțul pe anul 2018, comerţul a

rămas şi în 2018 cel mai mare sectoreconomic al României, cu o cifră de afaceride 564 miliarde de lei (38,9% din total). Întop se mai află industria prelucrătoare, careînsumează 384 miliarde de lei (26,4% dintotal), transportul & depozitarea cu 88,7 miliarde de lei (6,1%), construcţiile cu78,7 miliarde de lei (5,4%) şi energia şigazele cu 60,3 miliarde de lei (4,1%). Din cele 673.000 de companii analizate, 658 reprezintă companii mari (cifră deafaceri mai mare de 50 milioane de euro),8.400 sunt companii medii (cifră de afaceriîntre 10 milioane şi 50 milioane de euro),44.600 sunt companii mici (cifră de afaceriîntre 2 milioane şi 10 milioane de euro), iarrestul de 619,2 mii sunt microîntreprinderi(cifră de afaceri sub 2 milioane de euro).Sunt foarte mulți compatrioți care regretăcă au riscat și au deschis o afacere. Unii auacum datorii la bănci, garantândîmprumutul cu apartamentul / casa. Alții nu dorm bine noaptea, din cauzastresului de zi cu zi, nu mai au timp să steacu familia, încărunțesc și se îmbolnăvescprematur. De foarte multe ori, „socotealade acasă nu se potrivește cu cea din târg”. Mulți antreprenori își subestimeazăcheltuielile și își supraestimează încasările /profitul. Nu prospectează suficient de binesegmentul de piață pe care doresc săactiveze, ignoră concurența. Nu au grijăsuficient de angajați. Există însă și foarte mulți tineri care dorescsă-și deschidă un business, să fieindependenți. Suntem convinși că în anii următori (dupăce va trece criza economică generată depandemie) va urma o perioadă înfloritoarepentru majoritatea antreprenorilor români.Avem o țară de (re)construit!Mai rămâne ca și administrațiile locale șiGuvernul să respecte mai multantreprenorii, să-i sprijine, sau măcar să nu-i mai încurce.

MIRCEA FICA, Editor Coordonator

Muncim și câștigăm împreună!

2 l septembRie 2020

SUM

AR

publicație editată de inFatiGabil sRl

STR. NERVA TRAIAN, NR. 15, BLOC M69, SC. 1, ET. 1, AP. 2, SECTOR 3, BUCUREșTI

ÎNREGISTRATă LA REGISTRUL COMERţULUI SUB NR. J40/8703/2017

CUI 37722044CONT RO95 INGB 0000 9999 0692 5583 ING BANK, SUCURSALA NERVA TRAIAN

RedacțiaMIRCEA FICA, FONDATOR șI EDITOR

COORDONATOR – [email protected]

ROXANA BIGA, MANAGER DE [email protected]

colaboRatoRiALEXANDRA DINCă-MACOVEI, EDITOR

GEORGE VâLCU, EDITORMIHAELA CHIRILă, REDACTOR

CAMELIA ILEASă, AGENT DE VâNzăRI

șI CITITORII NOșTRI, CARE SUNT MAI INTELIGENțI șI MAI ÎNTREPRINzăTORI

DECâT NOI

ISSN 2734 – 6250 ISSN-L 2734 – 6250

copyright: inFatiGabil sRl

Este interzisă, conform legii, reproducereaintegrală sau parțială – pe orice cale – aconținutului revistei, fără acordul scris al

conducerii redacției și al autorilor, care dețindrepturile de copiere. Aparține colaboratorilor,

în exclusivitate, responsabilitatea privinddatele și considerațiile din textele pe care

le semnează. Opiniile lor nu reprezintăinstituțiile și/sau firmele cu care aceștia

au orice fel de relații contractuale.

nR. 1, septembRie 2020

Revistă de educație, cultură și acțiune antreprenorială

INTERVIUl EDIȚIEI

văd o dezvoltareaccelerată în sistemelede securitate electronicăInterviu cu nicolae molnar,Fondator și Administrator, PGC SECURITY EXPERT (Dublu câștigător al trofeelor OSPA România, în 2017 și 2019, Trofee pentru Excelență profesională în securitatea privată)8

EDITORIAl

1 muncim și câștigămîmpreună!De mircea Fica, Editor Coordonator

20 investitorii găsesc în nai Romania un partener pe care se pot bazaInterviu cu ioan andreibotiș, Fondator, Appraisal &Valuation și ManagingPartner, NAI Romania

30 clientul de produsebio este educat șiașteaptă să cumpereproduse de calitateInterviu cu adrian cadar,Fondator și CEO, Bio Holistic SRL

24 antreprenoriatulrămâne cheia evoluțieieconomiei româneștiInterviu cu Felix pătrășcanu,Cofondator FAN Courier

32 interviu cu dana viișoreanu,manager, institutul sânului

26 ne distingem princompetențele noastreprofesionale, materialeși teritorialeInterviu cu cristina cornaci,Fondatorul companieiAvestis International SRL

34 decorpentrucopii.roeste un proiect desprijin și suport pentrufirmele startup, imm-uriși pFa din toată țaraInterviu cu alina ledon,Fondator Ledons ServiceCompany și

COMPANII DE STAT

16 snn are proiectemajore de investiții petermen scurt și lungInterviu cu cosmin Ghiță,Director General,Nuclearelectrica

ANTREPRENORI

4 l septembRie 2020

SUM

AR

PROFESII lIBERAlE

38 multe afaceri se vorreinventași au nevoie deconsultanță pentru a regândistrategia de businessInterviu cu cristina trelea, Avocat Coordonator, Trelea și Asociațiiși marina oprea, Managing Partner,SAVVY

44 România va atrage din ce în ce mai mulți investitori importanți în sectorul it&cInterviu cu cristina dăianu, Avocat Partener,Dentons, Coordonator al Ariei de Practică Venture Tech

46 statul trebuie să se axeze mai mult pe sectorul privat, generator de valoare adăugată și creștere economicăInterviu cu oana tănăsică, Avocat Titular, Cabinet Avocat TăNăSICă OANA

OPINIA SPECIAlISTUlUI

58 despre tratatele bilaterale de investițiiArticol de Dr. alina cobuz băgnaru, Partener Fondator, SCPA Cobuz și Asociații

62 etică și antreprenoriat (1)Articol de Dr. cristian ducu, Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics

SMART CITY

64 este nevoie de o mai bună promovare a conceptului de oraș inteligentInterviu cu camelia spătaru, fondator al evenimentelor jumptosmart.ro și co-fondator SMARTiCITY

COMPANII MUlTINAȚIONAlE

50 e.on a investit 1,7 miliarde europentru modernizarea rețelelor dedistribuție și dezvoltarea de soluțiienergetice

52 Jti în România: afaceri de peste1,1 miliarde euro, din care aproape80% taxe

54 continental - istorie și inovație

BUSINESS NEWS

68 economia în vremea coronavirusului

72 câte companii erau în România înainte de începerea pandemiei

74 care sunt cele mai puternice județe, în funcție de cifra de afaceri a companiilor înregistrate

78 Retailerul contakt a deschis 18 unități noi în 2020

80 cristina neagu este noul ambasador al bRd Groupe société Générale

80 libra internet bank continuă finanțările prin programul imm investdupă suplimentarea plafonului de garantare cu 180 milioane lei

6 l septembRie 2020

AN

TREP

REN

ORI

Mesaje din partea Antreprenorilor

CRISTINA ChIRIAC, PreședinteCONAF - Confederația Naționalăpentru Antreprenoriat Feminin

„Antreprenorii reprezintă forța care punelumea în mișcare! Când sunt la început dedrum aceștia au parte de provocărideosebite pe care alte categorii de oameni

nu le întâlnesc în carieră, acesta este șimotivul pentru care antreprenoriatul este îndirectă legătură cu sistemul bancar. Alăturide bănci care doresc să susțină demarareaunor afaceri, cu oameni politici vizionari șistrategi care știu că mediul privat reprezintăprincipalul segment de creștere economică,antreprenoriatul va cunoaște o dezvoltaredurabilă, creând un mediu de afaceridinamic, prosper, cu o valoare adăugatăsustenabilă pentru orice economie aflată înexpansiune.”

DRAgOş PETRESCU, proprietarul lanțului de restaurante City grill

„Spiritul antreprenorial al unei națiuni estecritic atunci când vine vorba de economie.O economie puternică se bazează pe forțaÎntreprinderilor mici și mjlocii (a IMM-urilor).Pentru a avea antreprenori puternici estenevoie de Educație, de role model(experiențe de succes ale antreprenorilor

români) și de Organizații asociativeputernice.Aceste organizații sunt adevărate platformede lansare de proiecte în care viitoriantreprenori își exersează abilitățile alăturide antreprenori consacrați, un exemplufoarte bun îl reprezintă Romanian BusinessLeaders.”

Evenimentele Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv

În următoarea perioadă vom organiza conferințe axate pe următoarele domenii:

l Reindustrializarel Finanțarea companiilor

l achiziții publicel Recuperarea bunurilor și a creanțelor

l energiel concurență

l lobby și advocacyl HR

l private equityl GdpR

l Fiscalitateclubantreprenor.ro și ziarulpozitiv.ro

www.facebook.com/clubantreprenor.rowww.facebook.com/ziarulpozitiv

Urmărește site-urile noastre și paginile noastre de facebook pentru a afla ce evenimente organizăm.

8 l septembRie 2020

INTE

RvIU

L ED

IțIE

I

Văd o dezvoltare accelerată în sistemele de securitate electronicăInterviu cu Nicolae Molnar, Fondator și Administrator, PGC SECURITY EXPERT (Dublu câștigător al trofeelor OSPA România, în 2017 și 2019, Trofee pentru Excelențăprofesională în securitatea privată)

Ați absolvit Dreptul în anul 1997. Când ațidecis să urmați cariera de Manager deSecuritate și Consultant de Securitate?Cum au fost primii pași după creareafirmei / firmelor?

Eu am început această meserie în anul1992, pe data de 2 aprilie. În orașul meunatal, Reghin, la o discotecă, unde se căutaubaieți care fac sport și care doresc sălucreze. Acesta a fost primul meu contact cumeseria și nici nu îmi trecea prin cap carevor fi urmările.În octombrie 1992 am început Facultatea deDrept în Târgu Mureș (inițial) și m-amangajat la firma Protguard SRL dinBucurești, la punctul de lucru din TârguMureș. Îmi oferea posibilitatea să urmezcursurile și să obțin niște bani. De atunci îmiplăcea ceea ce fac și făceam cu plăcere. Datorită contextului din acea perioadă(acreditare facultate), majoritatea colegilorne-am transferat în București. Eu amcontinuat să urmez această meserie careulterior a devenit o pasiune, lucrând pentruaceeași firmă în diverse obiective: concerte,saloane auto, gardă de corp etc. În 1997 am revenit parțial în Târgu Mureș șiam redeschis punctul de lucru al firmeiProtguard, fiind numit șef punct de lucru.Ulterior am avansat la director Filială șiDirector zonal pe Transilvania, iar în 1999-2000 am primit propunerea de la patronulfirmei Protguard SRL să mă asociez cu elîntr-o firmă nouă (Protguard Mureș SRL)care să activeze pe zona Transilvania. Dupăo extindere destul de mare și ieșirea dinpierderea inițială, asociatul meu a hotărâtsă mă înlocuiască din calitatea deadministrator și Director General, fără niciodiscuție prealabilă. Asta se întâmpla laînceputul anului 2001. Atunci a fostmomentul în care am decis că vreau să

urmez această meserie. Pe atunci nu existaconceptul de Manager de Securitate. În 2001 am pus bazele primei firme,Protguard Company. În 2002 am înregistratmarca PROTGUARD COMPANY PGC penumele meu și am luat-o de la început încăo dată. 24 ore eram dispecer, 24 de oreeram agent de intervenție, pază și transportvalori și 24 de ore eram Manager. Am avut o discuție cu clienții mei și i-amîntrebat cu cine vor să lucreze, cu mine saucu oamenii fostului meu asociat și datorităseriozității și implicării mele personale aurămas cu mine. Banca Transivania este unuldintre primii clienți, de 23 de ani fac serviciipentru ei, în special transportul de bani, așaam început, în perioada 1997-2020. Încălucrăm împreună.

Când ați avut cel mare mare număr de angajați?

Momentul cu număr maxim de personal,aproximativ a fost de 200 agenți pe care îicoordonam în 2007-2008, când datorităcrizei din perioda respectivă nu reușeam săîncasez banii și am preferat onorabil să îmicer insolvența și ulterior falimentul peaceastă firmă. Dar povestea nu se încheie aici. Am fondato altă firmă în 2005 pe care avem doarclienți buni plătitori și mai serioși și amsupraviețuit crizei, falimentului și îmicontinui activitatea și azi.Pe la începutul anului 2012 am auzit de laniște vechi colaboratori din București că sevor organiza cursuri de Manager deSecuritate și am fost atras de idea deperfecționare în domeniu și așa a început oaltă etapă, etapa dezvoltării personale ca șiprofesionist. În 2013 am făcut cursul deConsultant de Securitate și în 2014 cursulde Evaluator de Riscuri la Securitatea Fizică.

Aveam din 2007 o firmă care se ocupa deșcolarizarea Agenților de Pază și care ofereași consultanță de securitate clienților. Pânăatunci, clienții s-au obișnuit să ne solicite săle întocmim noi toată documentațianecesară serviciilor de pază, gratis. Am creatfirma pentru a oferi contra cost acesteservicii. În 2012 am suspendat activitatea deșcolarizare și m-am axat exclusiv pe serviciide consultanță, manageriat de Securitate șiașa am ajuns să fiu ales de două oricâștigătorul trofeelor OSPA România, în2017 și 2019. A fost o situație unică înaceastă organizație globală când cinevacâștigă trofeul la aceeași categorie de douăori. Noi suntem unul dintre principaliitransportatori de valori din Ardeal.Aceste performanțe se datorează în primulrând perseverenței, muncii în toate etapelemeseriei, studiilor, cursurilor permanente îndomeniu și nu în ultimul rând mentoruluimeu - să îi spunem “Domnul Gabi” - de lacare am învățat foarte multe și care a avutrăbdarea să îmi explice în detaliu diversesituații, ante și post eveniment.

Cât de greu este să formezi și să mențiiangajații în acest sector?

Foarte greu. Din perioada mea deînceputuri (1997- șef filială Mureș) mai amun singur om, iar din perioada 2001 mai am5 agenți. Am reușit să mențin angajații prinrespectarea promisiunilor, munca “cot lacot” alături de ei, înțelegerea problemelorlor. Practic ei crează un nucleu de bază pecare pot reconstrui mereu structura.Formarea lor este foarte greoaie în ultimiiani datorită multitudinii firmelor dindomeniu și a școlarizării superficiale dinultimii ani. Agenții migrează de la o firmă la

9septembRie 2020 l

INTERvIU

L EDIțIEI

alta, sunt “un fel de traseiștipolitici”, în funcție de ce li sepromite (50 lei în plus, etc.) dar decele mai multe ori revin la noi.

Ce potențial de creștere există peaceastă piață, având în vederenivelul statelor dezvoltate? În cesubdomenii considerați că putemavea o dezvoltare accelerată?

Din punctul meu de vedere nu văd oevoluție la nivelul agenților de pază,datorită în primul rând a lipsei deforță de muncă (40-60 ani), a slabeicalificări profesionale, a lipsei deinteres pentru ceea ce fac și nu înultimul rând a costurilor ridicate desalarizare și care de cele mai multeori nu sunt actualizate de cătrebeneficiari (care te constrâng săgăsești forță de muncă de slabăcalitate). Să nu dezvolt foarte multsubiectul.

Dar statul român ar putea face cevaîn acest sens, să reglementeze nișteprețuri minime calculate exact pecosturi și “tu ca și manager”, dacăești bun și oferi servicii de calitate săcrești aceste prețuri minime pentrua face profit. Până la urmă acestaeste scopul unei afaceri: crearea deprofit. O dezvoltare accelerată o văd dejaîn sistemele de securitateelectronică, de câțiva ani este ocreștere mare în acest sens. Este oinvestiție mai mare la început, darcare se amortizează repedecomparativ cu costurile lunare cupaza.Avem și un mare noroc, acela că“infractorii mai performanți“ auplecat din țară și aici au rămas ceicare nu se pricep foarte bine lasistemele de securitate, având învedere că beneficiarii în marea lormajoritate nu doresc să investească

în echipamente de securitateperformante și nici nu ascultăsfaturile privind amplasareaechipamentelor. Un exemplu: Am fost solicitat săefectuez o evaluare de risc la undepozit de fier vechi. Patronul seplângea că deși are sistem dealarmă, camere video și bariere IR(infraroșii), are furturi de fier vechidin curte. La o verificare preliminarăam observat că sistemul de alarmăperimetral nu avea senzorii adecvațipentru exterior (și semnalizau multealarme false), barierele cu IR nuerau montate potrivit locației(elementele infractoare treceau cufierul peste fasciculele laser) și nuavea iluminat suficient în perimetru(camerele înregistrau dar datorităcalității slabe ale echipamentului șia iluminatului se vedeau doarsiluete fără posibilitatea de arecunoaște persoanele). Am

Noi suntem unuldintre principaliitransportatori devalori din Ardeal.

10 l septembRie 2020

INTE

RvIU

L ED

IțIE

I

reconfigurat barierele cu IR (la o distanță șiînălțime corespunzătoare pentru a limitamasiv furtul de fier, am schimbat senzorii deexterior și am montat camere video ascunsela o înălțime medie de 1,70 metri pentru oînregistrare cât mai frontală a fețelor. și,miracol, în câteva zile au fost prinse câtevaelemente infractoare și beneficiarul a avut oreducere a furturilor cu 80-90%, prin simplareconfigurare a sistemelor de securitate.Dacă faci o balanță între pierderi (furturi) șicosturi cu servicii de pază umană, în uneledomenii de activitate ieși mai bine fără pazaumană.Văd o dezvoltare și în sectorul transportuluide bani și bunurilor de valoare, deși existătendința la nivel mondial de eliminare alucrului cu cash. La noi, marea majoritate aoamenilor are nevoie să “simtă“ cash înbuzunare. Observând piața din alte țărieuropene, transportul de banisupraviețuiește onorabil.

Aveți un portofoliu de clienți extrem de vast. Din ce sectoare economiceprovin aceștia? Care sunt cele mai mariprovocări cu care se confruntăcompaniile și instituțiile în privințasecurității fizice?

Din sectorul privat în proportie de 100%.Multinaționale, companii naționale,producție, servicii, retail, notari, etc. Nuprea îmi place să lucrez pentru statulromân. Dar aștept oferte serioase.

Sunteți un evaluator de risc cu mareexperiență. În ce constă o evaluare de risc? Dar un audit de securitate la un client sau la un potențial client?

În primul rând, pentru o evaluare de risctrebuie să identifici mai multe elemente:locația, istoricul evenimentelor, situațiaactuală a sistemelor de securitate, gradul derisc, dorințele beneficiarului, apetitulbeneficiarului la risc și nu în ultimul rândcadrul legal. Iar pentru un audit desecuritate trebuie să analizezi istoriculserviciilor de securitate, incidentele desecuritate, prejudiciile, evaluarea costurilorraportat la prejudicii, cadrul legal, intențiilebeneficiarului, propuneri referitoare laviitorul securității în companie, organizareadepartamentului de securitate, etc.

11septembRie 2020 l

INTERvIU

L EDIțIEI

Cu ce se deosebește activitateade asigurare a securității fizice lao sucursală bancară situată încentrul unui oraș mare de ceadesfășurată la un depozit demarfă aflat la marginealocalității?

În principiu nu se deosebește foartemult. La amândouă trebuieidentificate nevoile de securitate,situația sistemelor de securitateactuale, riscurile la care se expun șicadrul legislativ care trebuierespectat, chiar dacă nu esteactualizată legislația în totalitate.Banca are nivelul de risc mai ridicatîn timpul zilei, din cauza pericoluluiunui jaf cu risc mare de vătămarecorporală, având în vedereeliminarea casieriilor amenajatepentru angajați (casieriile blindate).În schimb, pe timpul nopții cash-uleste închis în seif și timpul în careacesta se poate deschide este mare,timp care permite echipajelor de

intervenție să ajungă la locație.Depozitul are nivelul de risc ridicatdupă momentul încetării activității,prin efracția în locație. În timpul zileiriscul este mai scăzut, datoritănumărului de angajați din locație și aproduselor voluminoase de cele maimulte ori (situația trebuie evaluatăîn parte pe fiecare tip de activitate).

Cum vedeți concurența actualăde pe această piață a securitățiifizice?

O văd ca pe un lucru foarte bun îngeneral, este bine să ai competitoride calitate, de la care mai învețiceva. Nimeni nu le știe pe toate, iarexperiențele concurenților pot fibenefice în lupta contra și îndiminuarea infracționalității.Eu am mai mulți prieteni consultanțide securitate, evaluatori de riscuricu care colaborez, mă sfătuiesc,împărtășesc experiențe. Toți (mărefer la grupul de prieteni din

domeniu) avem experiențe îndiverse situații referitoare lasecuritate și putem găsi soluțiileoptime pentru liniștea și siguranțabeneficiarilor noștri.Dar pe de altă parte există șiconcurență “rea”. Diverși oamenicare au văzut o oportunitate înacest domeniu și s-au reprofilat, însănu au experiență suficientă, sau aulucrat în anumite “servicii”, înspatele birourilor și au impresia căștiu totul. Poate că unii știu cadrul legislativperfect, dar fără experiența dinteren nu te ajută deloc să potriveștilegea cu realitatea. Dar cel mai graveste că oferă servicii de slabăcalitate, la prețuri foarte mici (200-300 de lei pentru o evaluare derisc la o entitate mică - magazine decolț de bloc, insulă în mall -, când unpreț normal ar fi aproximativ 750 - 1.000 de lei), bazându-se peneștiința beneficiarilor și pe dorințaacestora de a plăti cât mai puțin și

Ar fi recomandatca fiecare firmă deasigurări să aibăcel puțin unconsultant desecuritate zonalcare să îi consiliezereferitor la riscurilede securitate pecare le asigură.


INTE

RvIU

L ED

IțIE

I

neinteresându-i calitatea, care în timp lecrește riscurile, costurile, pierderile și nu înultimul rând le scade profiturile.Ca mic exemplu: De cinci ani sunt Managerde Securitate la o mare companiemultinațională la care am ajuns întâmplătorpentru a oferta o reevaluare de risc. Amavut o discuție cu directorul general privindreevaluarea veche și i-am pus mai multeîntrebări referitoare la securitatea fabricii.Mi-a arătat evaluarea veche care aveaaproximativ 70 de pagini (impresionant laprima vedere) și am răsfoit-o. Am constatatcă evaluatorul care a întocmit-o (un fostcadru militar pe care îl cunosc deaproximativ 20 de ani) a făcut tot posibilulsă facă un adevărat roman din “esență

puțină”, adică cuprinsul avea 7 pagini, chestionarul de securitateaproximativ 15 pagini, poze aproximativ 30 de pagini, copii după toate descrierileechipamentelor de securitate, schițe, hărți,dar la capitolul concluzii și măsuri avea opagină. Măsurile au fost trecute “că nuieșea procentul la grilă“ și trebuia să scrieceva și el, să iasă grila acceptabilă. Dar înrealitate măsurile reale nu au fost trecute șinici problemele reale nu au fost identificate,iar incidentele de securitate au continuat. Văzând directorul general modul în carepun întrebările și modul în care i-amidentificat real problemele de securitate, m-a întrebat dacă nu mă interesează să fiumanagerul lor de securitate pentru un an și

să reglementez problemele lor. Am reușit înșase luni să reduc furturile cu aproximativ50% (până în prezent au fost reduse cupeste 90%) și am ajuns la cinci ani demanageriat de securitate, reușind să îlconving să implementeze mai multe măsuride securitate obligatorii de care avea nevoiespecificul lui de activitate. Toate acesteperformanțe vin după o experiență de 28 deani în domeniu, în toate fazele, de la agentde pază la manager.

Cum apreciați legislația din domeniu?Considerați că se impun anumitecompletări pentru a se elimina aspectele care nu sunt clare 100%?

În principiu este bună, dar are multe lacunecare ar trebui umplute. Ideeile sunt bunedar nu sunt complete. Am înțeles de lacolaboratorii mei și de la AsociațiaNațională a Evaluatorilor de Risc (ANERSF)că se lucrează la modificarea legislației învigoare, prin explicitarea și simplificareaformalităților legislative.

Cum colaborați cu autoritățile locale pentru asigurarea pazeiobiectivelor stabilite?

Colaborez foarte bine. Sunt niște oameniprofesioniști cu multă vechime în domeniuși care răspund prompt solicitărilor venitedin partea noastră. Mă refer la cei din zonamea mai intensă de activitate, Transilvania.

Cum vedeți viitorul parteneriatuluidintre firmele de pază și societățile deasigurări?

Este esențială colaborarea cu firmele deasigurări. Unele firme de asigurări, prinbrockerii lor încep să ne solicite părereaprivind gradul de risc la care se află diverseentități posibili asigurați ai lor. Încearcă săle găsească tipurile de asigurări în funcțiede recomandările noastre și le impun șiviitorilor asigurați / clienți să implementezemăsurile sugerate de noi pentru a limitariscurile de incidente de ambele părți.Ar fi recomandat ca fiecare firmă deasigurări să aibă cel puțin un consultant desecuritate zonal care să îi consiliezereferitor la riscurile de securitate pe care leasigură.

13septembRie 2020 l

INTERvIU

L EDIțIEI

Făceați referire la o întrebareanterioară despre un depozit înafara orașului, aici înainte de aîncheia polița de asigurare șiasigurătorul și beneficiarul artrebui să înțeleagă riscurile pe careși le asumă sau nu sau ce ar trebuisă facă pentru a avea o poliță maiavantajoasă financiar șiasigurătorul un risc mai mic de aplăti o despăgubire.

Cum apreciați activitateainstituțiilor care reglementeazăprofesia de agent de pază șisecuritate și activitatea firmelede profil?

Instituțiile au o activitate OK, dacăvă referiți la instituțiile statului carecrează cadrul legislativ și normelepentru desfășurarea activităților susmenționate.În schimb, instituțiile private, celecare fac efectiv formareaprofesională a agenților din domeniu,

nu văd decât oameni înscriși, baniiluați și gata diploma, mergând pepremiza că meseria o vor învăța dupăce se apucă de muncă agenții.Din păcate mulți agenți de pază nuau cunoștințele esențiale, nu li seexplică principiile meseriei de agentde pază.La începuturile firmei, din 2007 pânăîn 2009, am școlit aproximativ 300de agenți de pază. Am avut lectoridedicați care își făceau cu plăceredatoria și aveau răbdare cu agenții.Erau și agenți cu mult mai interesațide viitoarea lor meserie și veneau lacursuri, făceau practică cu plăcere înobiectivele de pază sau intervenție.Acum mulți nici nu mai merg lacursuri, vor doar adeverința că s-auînscris la curs pentru angajare și seprezintă la examen cu răspunsurilegata completate.Din acest motiv am renunțat lașcolarizarea agenților de pază, dinlipsa de interes a oamenilorinteresați să devină agenți de pază.

Deși un agent bun de pază ar puteacâștiga foarte bine dacă își facedatoria profesionist și își dăinteresul ca beneficiarul să aibă câtmai puține pierderi. Cunosc agenți depază care au salarii de aproximativ4.000 de lei/lună și care suntrespectați de către beneficiari.și asta începe de la formarea lorprofesională ca și agenți de pază.

Unde se poate specializa unagent de pază și securitate și unconsultant în securitate fizică?

Există o multitudine de firme privateși Camere de comerț careșcolarizează agenți de pază în fiecarejudeț, doar trebuie să știi să alegi lacare să mergi să te înscrii.La partea de specializări de securitate(consultant, manager, evaluator)sunt mai puține firme de profil careșcolarizează, dar majoritatea lor suntformate din foste cadre dinstructurile statului (Armată, Poliție,

Din păcate mulțiagenți de pază nuau cunoștințeleesențiale, nu li seexplică principiilemeseriei de agentde pază.


INTE

RvIU

L ED

IțIE

I

SRI) care probabil sunt foarte buniprofesioniști în domeniile lor, dar ca șipedagogi în aceste domenii sunt mediocrii.Cu părere de rău spun asta. Bineînțeles suntși excepții. Eu de exemplu am urmat cursurile deConsultant de Securitate, Manager deSecuritate și Evaluator de Risc la București, amfăcut naveta între Târgu Mureș și Bucureștimulte weekenduri prelungite (vineri-duminicăseara) și la fel și alți colegi (mulți dintre ei de lamultinaționale, bănci, etc). Am avut parte delectori cu mare experiență și din cadrulstructurilor menționate, dar cu multăexperiență și în privat, de la care am avut deînvățat și care ne-au consiliat și ulteriorterminării cursurilor și care au reușit săformeze o adevărată echipă între colegii de la

curs (majoritatea rămânând prieteni și acum,după opt ani de la finalizarea primului curs deManager de Securitate).

Ce așteptări aveți pentru evoluțiaacestei profesii, ținând cont deimpactul tehnologiei și de exigențeleclienților?

Eu cred că datorită evoluției pieței de serviciide securitate toți cei care fac aceastămeserie trebuie să aibă o experiență vastă înserviciile private în toate domeniile aferente(de la agent de pază la agent de intervenție,la agent transport valori, la dispecer șimontator de sisteme de securitate) și săîncerce să înțeleagă corect principiile de bazădin securitate.

La fel de bine pot excela și cei veniți dinstructurile statului dar care lucrează pedomeniul respectiv (în apărare, sisteme desecuritate, jandarmerie, etc.) și nu oricinecare a lucrat în diverse structuri și are ofuncție (colonel, comisar, general, etc.) știece are de făcut în jungla din acest domeniu.Concluzia este că trebuie să devii profesionistîn securitate și nu doar să ai impresia asta.Mă voi axa pe domeniul consultanței,manageriatului de securitate și pe serviciilede transport de valori. Nu cred că serviciilede pază umană, așa cum sunt ele acum, maiau un viitor pe termen lung. Cred că în 3-5ani, 80% din serviciile de pază cu agent vordispărea.Eu mă uit la două lucruri: la calitateaoamenilor și la costuri și observ un trend,acela că în timp ce costurile cu forța demuncă au crescut abrupt, calitateaoamenilor care vin în industrie scade, ceeace înseamnă că, așa cum este ea acum, pazanu mai este eficientă. Avem mare nevoie deo cultură în securitatea privată. Tehnologiava avea un rol central și va fi catalizatorulsinergiilor din domeniul nostru. Paza va fifăcută de un om care supravegheazăechipamente și echipaje mobile, concentratepe zone de aproximativ 5-10 km pentru a fieficiente, care vor interveni strict atuncicând situația o cere.Industria securității a început de mult să sereinventeze în acest sens. Ce are, însă, defăcut acum industria de Securitate este să-șiînvețe și să-și convingă beneficiarii că mai

15septembRie 2020 l

INTERvIU

L EDIțIEI

bine investesc în securitateaelectronică decât în pază. În pază„azi ai agent de pază, azi nu mai aiagent de pază” pentru că agentul sehotărăște brusc să plece fărăexplicații, în schimb sistemulelectronic rămâne.Ce trebuie făcut este implementareaunor cercuri de securitateconcentrice, care includ și securitateaelectronică și, mai ales, securitateainformațională. Ideal este să reușeștiun mix între securitatea fizică, ceaelectronică și informațională, plus opoliță de asigurare corespunzătoare.

Din ce state provine tehnologiade supraveghere video și IT pecare o folosiți? vedeți posibil ca producătorii locali să aibă pe viitor o felie mai mare din acest tort?

În linii mari sistemele desupraveghere video vin din China,sunt câteva firme imense la nivelglobal care produc echipamenteperformante, fiabile și ușor depersonalizat.Pe partea de sisteme de antiefracțiecu o firmă din Canada, iar IT dinChina și SUA.Pe partea de sisteme perimetralelucrez cu tehnologie din Israel.Am încercat în acești 28 de ani deexperiență diverse tehnologii șiechipamente și nu întotdeauna ceacu prețul cel mai mic este și cea maibună.Am căutat să fie echipamentedurabile, ușor de întreținut, ușor desetat, ușor de făcut up-date la ele.Am încercat și produse din România,dar specific românesc este să facemproduse greu de manevrat fărăsuport tehnic, făra service rapid, etc.Mă refer la sisteme de securitate șivideo, la accesorii pentru sisteme.Am avut parte și de experiențe bune,comunicatoare Seka, etc.Dar poate nu am încercat tot ce esteprodus în România, însă sunt dispussă testez.Am preferat să merg pe un drumexperimentat și testat în timp.

Cum a modificat GDPR-ul viața companiei și a angajațilordumneavoastră?

GDPR-ul nu a modificat cu nimicviața companiei. Reglementărileprivind securitatea datelor cucaracter personal erau făcuteprobabil din “defect profesional“. Demultă vreme și accesul la acestedate era limitat și asumatcontractual de către prestatori(firma de contabilitate, resurseumane, etc.) și datele cu caracterpersonal erau și sunt folosite doarcu temei legal.

Unde vă vedeți peste 5 ani, ca dimensiune a business-ului,anvergura clienților șipoziționarea în piață?

Peste 5 ani mă văd făcând exactacelași lucru pe care îl fac cu plăcerede 28 de ani, la un nivel mai mare cuaproximativ 25% decât acum.Voi încerca să le ofer clienților șipotențialilor clienți sfaturile

necesare privitor la problemele desecuritate sintetizate din experiențamea, bineînțeles contra cost.Poziționarea pe piață o va faceexperiența și seriozitatea cu caresunt tratați clienții și cred că doar ei,CLIENțII o vor face. Cea mai bună„reclamă” este recomandareadirectă a beneficiarului. Pentrumine, personal, care am luat-o dejos în această meserie, de la agentde pază și până la director a douăcompanii din domeniu, conteazăfoarte mult și că nu am trecut prinaceastă „ meserie” ca un pasagerclandestin, care trece fără să lasenimic în urmă.

Cum vedeți viitorul analizei derisc la securitatea fizică?

Lumea, încet-încet, începe săînțeleagă despre ce e vorba cuevaluarea riscului la securitateafizică și noua legislație în domeniu.Poate mai trebuia – și încă trebuie –explicat mai bine. Suntem câțiva –oameni, firme (aproximativ 2.000 deevaluatori la peste 1,2 milioane defirme, cu multe puncte de lucru,bănci, retail) – care, prin naturaexperienței noastre anterioareputem să-i consiliem pe beneficiariiserviciilor noastre ce se poate facepentru a-și gestiona riscurile desecuritate. Să fie clar, securitateabsolută, 100%, nu există.

Ce le recomandațiantreprenorilor care doresc să sealăture acestei piețe, a serviciilorde securitate fizică?

Să încerce să intre pe această piață aconsultanței și a manageriatuluidupă ce dobândesc experiență îndomeniu de la un nivel cât mai jos.Nu obții experiență dacă citești cevași nu înțelegi să explici și să pui înpractică.Eu am o vorba de duh: ”SUNTMULțI BUCăTARI CARE șTIU SăFACă CIORBă, DAR SUNT PUțINICARE șTIU Să ÎI DEA GUSTULPOTRIVIT CIORBEI”.

Am preferat sămerg pe un drumexperimentat șitestat în timp.

Ideal este săreușești un mixîntre securitateafizică, ceaelectronică șiinformațională,plus o poliță deasigurarecorespunzătoare.


CO

MPA

NII

DE

STAT

SNN are proiecte majore de investiții pe termen scurt și lungInterviu cu Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica

nuclearelectrica sa și-a majorat profitulnet cu 18,1% pe primul semestru al acestuian comparativ cu perioada similară aanului trecut, în pofida scăderii veniturilordin exploatare cu 2,1% . cum apreciați căveți închide anul 2020?

Într-adevăr, la finalul semestrului I 2020veniturile din exploatare au scăzut cu 2,1%,determinate de scăderea cu 9,6% a prețuluimediu ponderat al energiei electricevândută în semestrul I 2020 față de prețulmediu ponderat din aceeași perioadă aanului 2019, în condițiile vânzării uneicantități totale de energie electrică maimare cu 8,6%.Cu toate acestea, Nuclearelectrica aîncheiat primul semestru al anului 2020 cuun profit net de 343.222 mii lei, în creșterecu 18,1% față de perioada similară a anuluitrecut. Rezultatul din exploatare (EBIT) aînregistrat o creștere cu 6,7%, iar EBITDA ocreștere cu 4,4% față de aceeași perioadă aanului anterior. În contextul Covid și a impactului asuprapieței de energie, Nuclearelectrica aadoptat o strategie de vânzări axată pecontracte bilaterale pe perioade mai lungi,asigurând totodată și contribuția la coșul deenergie pentru populație, prin vânzareaunei cantități de 1.087 GWh pe piațareglementată, la un preț de 188,47lei/MWh (fără Tg), atât prețul cât șicantitatea fiind stabilite pentru SNN prinDecizie ANRE.Fiind o companie listată și supusăreglementărilor pieței de capital, pot ilustraestimarea pentru 2020 cu profitul netbugetat, în sumă de 551 de milioane lei,așadar în creștere față de profitul realizat înanul 2019.

17septembRie 2020 l

CO

MPA

NII D

E STAT

unitatea 1 a cne cernavodă a fostpusă în operare comercială la datade 2 decembrie 1996, iar unitatea 2la data de 28 septembrie 2007.când credeți că va începeconstrucția u3 și u4 și când arputea intra ele în funcțiune?

În conformitate cu Hotărâreaacționarilor din iunie 2020, simultancu încetarea parteneriatului cu ChinaGeneral Nuclear Power Corporation,SNN lucrează în acest moment laanaliza și cristalizarea opțiunilorprivind extinderea capacitățiicentralei nucleare de la Cernavodă.În momentul când această analiză vafi finalizată, cu respectarea legislațieipieței de capital și dreptuluiacționarilor, SNN va supuneaprobării acestora, în cadrul AGA,soluțiile.În general, construcția unui reactordurează în medie 10 ani, perioadelepre-construcție și construcție, fiindincluse în această perioadă.Perioada de construcție durează înmedie 6 ani. Necesitatea creșterii capacității CNECernavodă este majoră având învedere schimbarea de paradigmăenergetică și orientarea politicilorenergetice europene exclusiv cătreenergia curată. Pe termen mediu și lung, relansareaeconomică a României depinde înmăsură semnificativă de proiectelede investiții ale companiilor cu rolstrategic, investiții capabile săcreeze locuri de muncă și săgenereze un efect de creștere îneconomie. Sistemul energeticreprezintă un pilon cheie atât pentrureziliența unei economii în situații decriză cum este cea generată depandemia de COVID 19, dar și derelansare economică.Pe măsură ce rolul combustibililorfosili se așteaptă să descrească înperioada următoare, în conformitatecu țintele de mediu asumate deStatele Membre prin Acordul de laParis, rolul surselor cu emisii redusede carbon, cum este și energianucleară se așteaptă să crească. De

altfel, se remarcă o tendință clară derevitalizare a proiectelor nucleare înstatele membre, în special în celeputernic dependente de combustibilifosili. Spre exemplu, în Bulgaria, seestimează că energia nucleară vaasigura 36% din necesar până în2050, în Polonia (țară care înca nudeține centrale nucleare) 28%, Cehia54%, Ungaria 58%, Slovacia 59%,Lituania 53%, Slovenia 43%,România 27%, prin punerea înfuncțiune de noi capacități nucleare.Oportunitățile pentru sectorulnuclear rezidă în politicile europenede decarbonizare a sectorului deproducere a energiei electricecoroborat cu ieșirea din operare aunor capacități de producție pesurse tradiționale, liberalizareapieței de energie electrică cu impactdirect asupra creșterii stabilității șipredictibilității SNN, precum și dincapitalizarea altor beneficii aleenergiei nucleare, precumposibilitatea producerii de hidrogencurat pentru decarbonarea altorsectoare industriale (de exemplutransporturi, clădiri), producerea deCobalt 60 la CNE Cernavodă utilizatîn medicină, producerea șicomercializarea de tritium necesar încercetarea în domeniul fuziuniinucleare, analiza și determinareaposibilității implementăriireactoarelor mici modulare înRomânia etc.

nuclearelectrica s-a listat la bursade valori bucurești în septembrie2013. cât de mult a contataplicarea principiilor de guvernanțăcorporativă în dezvoltareacompaniei?

Foarte mult. O guvernanțăcorporativă eficientă, asumată,responsabilă 100% față de companieși acționari poate schimba radicalmodul de acțiune, de gândire, dereacție, procesele, activitățile,măsurile. Odată implementată, vinecu un set exhaustiv de măsuri careating toate activitățile companiei.Operează inițial prin schimbare și

adaptare și ulterior prin dezvoltarecontinuă. Înseamnă structuriadecvate, control intern,managementul riscurilor, inter-relaționare eficientă, la timp, în bazaunor fișe de proces, proceduri,ghiduri. Scopul este să ajungă săfuncționeze, prin implementare șiobservație, ca un ceas elvețian, înașa fel încât compania și oamenii săisă poată răspunde la momentuloportun oricărei provocări, factorintern sau extern.Perioada aceasta a pandemiei a fostcu siguranță un test major pentrueficiența guvernanței corporative, astructurilor create, a timpului derăspuns și a eficienței acțiunilor.Acestea sunt momentele în careguvernanța se dovedește esențialăpentru că schimbările sunt la rândullor majore, bruște, iar un eventualrăspuns întârziat sau o stare deconfuzie îți pot periclita seriosstrategia, investițiile și procesele.

nuclearelectrica a demarat unprogram planificat deresponsabilitate social corporatistă(csR) destinat implementării unorproiecte cu impact semnificativasupra comunităților. ne putețiexemplifica câteva proiecte?

Da, am decis să ne implicămsemnificativ în viața comunităților,să sprijinim acolo unde este realănevoie și, făcând acest lucru, săatingem cât mai multe categorii depersoane: tineri care au nevoie desprijin material și psihologic, copii cudizabilități, școli, licee, universități,comunitate medicală, știință,educație. 45 de campanii inițiate în 2019, 10milioane de lei alocați, peste 2milioane de beneficiari, peste 20 deproiecte în 2020, 10 milioane buget,vom vedea la momentul realizăriiraportului de CSR care va fi numărulbeneficiarilor din acest an. Ca exemple, campania SNN“Creștem odată cu tine”, campanieprin care am dotat cu aparaturanecesară de laborator 10 licee și o

Se remarcă otendință clară derevitalizare aproiectelornucleare în statelemembre Acorduluide la Paris, înspecial în celeputernicdependente decombustibili fosili.

În contextul Covidși a impactuluiasupra pieței deenergie,Nuclearelectrica aadoptat o strategiede vânzări axată pecontracte bilateralepe perioade mailungi, asigurândtotodată șicontribuția la coșulde energie pentrupopulație.


CO

MPA

NII

DE

STAT

universitate din orașele satelit ale orașuluiCernavodă; Bookland, un proiecteducațional; Caravana Blondie, proiectdestinat salvării vieții copiilor nou-născuți cuprobleme medicale grave; sponsorizareaSpitalului de copii Marie Curie pentrudezvoltarea în continuare a secției deterapie intensivă pediatrică; comunitatealocală prin dezvoltarea infrastructurii șidotarea spitalului din Cernavodă. Sunt doar câteva exemple, pe restul le găsițiîn raportul de CSR publicat pe site-ulcompaniei.

ați susținut crucea Roșie Română și ațicontribuit substanțial la dotarea unorspitale din țara, pentru a veni în sprijinulpacienților, medicilor și personaluluimedical. pe de altă parte, nuclearelectricaeste interesată să producă, la centralanucleară de la cernavodă, izotopul cobalt-60, care este utilizat în sterilizareadispozitivelor medicale. În ce stadiu esteacest proces?

În prima parte a anului, în perioada de vârfa pandemiei de COVID, am susținut unitățilemedicale din toată țara pentru dotarea cuechipamente de protecție și necesitățimedicale în așa fel încât să poată răspundenecesităților. Implicarea tuturor pentru ogestionare bună a pandemiei în folosuldirect al oamenilor era un imperativ. Revenind la întrebarea legată de producțiade Cobalt 60, da, este un proiect în plinproces de desfășurare al SNN. În prezent,proiectul este în faza de studii preliminare,un demers necesar anterior derulăriipropriu-zise a proiectului. Cobaltul 60 este un izotop gamma-radioactiv care se obține în mod eficient înreactoare nucleare prin iradierea de bareconținând Co-59. Acest izotop radioactiveste larg utilizat în medicină pentrutratarea cancerului, sterilizarea unei gamediversificate de instrumentație medicală,produse farmaceutice, cosmetice șialimentare. Există, de asemenea, alteaplicații a Co-60 în tratarea anumitorplastice sau a deșeurilor de canalizare.Producerea de Co-60 în reactoareale de laCNE Cernavodă este o oportunitate deafaceri și un beneficiu pentru lumeamedicală. Mai mult, SNN are potențialul dea deveni un pion important în asigurarea

furnizării de Co-60 în interiorul UniuniiEuropene, putând aduce argumentesuplimentare în procesul de susținere aproiectului de retehnologizare a Unității 1în fața instituțiilor europene.

l Faza 1: studii preliminare și studiu deprefezabilitate: 2020. În faza 1 se varealiza o estimare de cost pentrufazele ulterioare.

l Faza 2: studii de preinginerie/inginerie, fezabilitate (inclusivaprobările corporative) și obținereaprobări CNCAN: 2021-2022.

l Faza 3: Proiectare și Implementareaproiectului: 2022-2027(implementarea proiectului se poateface doar în timpul opririlorplanificate).

numărul specialiștilor care pleacă de lanuclearelectrica pentru a lucra înstrăinătate este în continuă scădere. Rataplecărilor angajaților a scăzut într-un ritmalert, de la 10% în 2016, la 3,8% în 2019.cât de greu a fost să creați un mediu delucru motivant, meritocratic, inclusiv șifocusat pe performanța la fiecare nivel dela individ, la echipă și la întreagaorganizație?

Ca să ai retenție, trebuie să ai motivație.Oamenii rămân într-o organizație pentru căgăsesc un sens, au obiective majore, aducplus valoare, sunt remunerați corect, tratațicu respect, auziți, înțeleși. Este un cumul defactori de care fiecare organizație, carevrea să își rețină valorile, trebuie să ținăcont. Nu este suficient, deși așa poatepărea la o primă vedere, să utilizezi unealtaremunerației ca unic factor. Oamenii suntcomplecși și trebuie tratați ca atare. Fiecareproiect depinde integral de ei, depregătirea lor continuă, de motivația șiforța cu care se implică, de dorința lor de ainova, dezvolta, crește. O companie creșteodată cu oamenii săi. Acest proces esteunidirecțional și înțelegerea lui de cătremanagement este vitală.În mod categoric nu putem oferi pachetulsalarial din state care au sau dezvoltăindustrie nucleară, SUA, Canada, Emirate,însă încercăm tot ce este posibil să suplinimaceste diferențe: de la interacțiunea zilnicăla planificarea în carieră.Este îmbucurător și încurajator că rata

plecărilor a scăzut constant în ultimii ani.SNN are proiecte majore de investiții petermen scurt și lung. Are nevoie despecialiștii ei mai mult decât oricecompanie. Așa că nimic nu este dificil, totulține de voință și implicare.

energia nucleară poate avea un rolimportant în decarbonizarea sectoruluienergetic și industrial, inclusiv prinproducerea de hidrogen prin capacitățilenucleare existente cât și prin cele noi carevor fi construite. cum vedeți sprijinulcomisiei europene în acest proces / efort?

Energia nucleară va avea un rol important înmix-ul decarbonizării. Există studii amplecare arată fără echivoc că fără energienucleară este extrem de dificil de atinsțintele, ca să nu mai vorbim de creștereapeste limita de suportabilitate a costurilorasociate decarbonizării. La nivelul Uniunii Europene, energianucleară furnizează în prezent aproximativ50% din energia electrică cu emisii redusede dioxid de carbon. Previziunile ComisieiEuropene apreciază că ponderea nuclearăîn 2050 rămâne destul de asemănătoare întoate cele opt scenarii avute în vedere,(12-15%). Energia nucleară poate avea unefect invers asupra încălzirii globale,întrucât se estimează că nevoile de energievor crește. Scopul Regulamentului delegatal Comisiei este armonizarea cu Acordul dela Paris, cu finanțarea durabilă a surselorde energie cu emisii reduse de carbon,inclusiv energia nucleară, în baza meritelorsale de sursă de energie pentru sarcina debază curată și fiabilă. Acest lucru ar trebuisă se aplice întregului ciclu de viață, nudoar generării, aspect care ar putea fiabordat mai în detaliu în cadrulprocedurilor, întrucât situația descrisă înraport nu este în totalitate clară în ceea ceprivește DNSH (fără a aduce daunesemnificative), întrucât dovezile suntcomplexe și dificil de evaluat.Se estimează că fără energia nucleară,costurile tranziției către o economie cuemisii reduse de carbon ar crește cu 1,6trilioane de dolari.În afară de producția de energie, industrianucleară are beneficii majore asociate altorindustrii. Una dintre acestea este utilizareaenergiei termice și electrice pentru

19septembRie 2020 l

CO

MPA

NII D

E STAT

producția de hidrogen, care până înprezent provenea major dinindustria de gaz. Industria nuclearăpoate juca un rol major în acestsens, fiind cunoscută nevoia dehidrogen în alte industrii majore.Astfel, vorbim deja de sistemeintegrate cu efect multiplu. Caexemplu, un singur reactor cu ocapacitate instalată de 1.000 MWpoate produce mai mult de 200.000de tone de hidrogen pe an.

Dezvoltarea producerii de hidrogencurat vine cu avantaje clare:l Stimularea cererii și producției de

hidrogen provenind din surse cuemisii reduse de carbon, într-unmod nediscriminator, corelat cucapacitățile instalate existente șiplanificate. Acest lucru va conducela înlocuirea treptată a hidrogenuluiprodus din surse poluante și vapermite utilizarea acestuia și în alteindustrii consumatoare de energie;

l Stimularea investițiilor șicercetării în domeniulhidrogenului pentru a sprijinicrearea unui lanț de aprovizionaresustenabil în UE;

l Accelerarea producerii dehidrogen curat prin electroliză pebaza energiei regenerabile și aenergiei nucleare, în bazaprincipiului neutralitățiitehnologice prevăzute la art. 194(2) din TFUE. Utilizarea acestorsurse cu emisii reduse de carbonpentru producerea de hidrogencurat va conduce la scădereacostului hidrogenului și formareaunei piețe europene, oferind UEun avantaj competitiv la nivelinternațional, în linie cu rolulasumat de UE de lider în luptaîmpotriva schimbărilor climatice;

l Implementarea unor criterii clarede măsurare a emisiilor de CO2pe lanțul de producție ahidrogenului și implementareaunui sistem de garantare a originiihidrogenului astfel încâtconsumatorii să poata utilizahidrogenul provenit din surse cuemisii reduse de carbon, îndeplină cunoștință de cauză.

l Recunoașterea beneficiiloramplasării facilităților deproducere a hidrogenului înapropierea consumatorilor pentrua oferi flexibilitate în rețea.

În baza acestor beneficii, estenecesar ca UE să asigure un cadru alpoliticilor coerent, stabil șiconsistent, să dezvolte și săimplementeze o strategie industrialăputernică pentru a se asigura căEuropa își menține leadership-ultehnologic și să asigure simultan cususținerea dezvoltăriicompetențelor umane finanțareaactivităților de cercetare în nuclearcu precădere pentru dezvoltarea denoi generații de reactoare capabilesă ofere un nivel foarte înalt desecuritate nucleară și flexibilitate,dar care să permită și dezvoltarea,în paralel, de industrii asociate, cumeste cea a hidrogenului de carevorbeam mai devreme.

SNN are nevoie despecialiștii ei maimult decât oricecompanie.


AN

TREP

REN

ORI

Investitorii găsesc în NAI Romania un partener pe care se pot bazaInterviu cu Ioan Andrei Botiș, Fondator, Appraisal & Valuation și Managing Partner, NAI Romania

Ați fondat compania de consultanţăimobiliară Appraisal & valuation acum10 ani. vă axați pe servicii de evaluare,property management, consultanță şimonitorizări ale proiectelor imobiliare.Cum a modificat tehnologia modul delucru al evaluatorilor români?

Tehnologia modernă este un “must have” al tuturor antreprenorilor, nu numai alevaluatorilor, dar nu vorbim aici numai defolosirea inteligentă a instrumentelorpentru uşurarea muncii şi preciziarezultatelor, ci şi de accesul la informaţiicare ajută, dar poate crea şi confuzie înrândul investitorilor. De aceea, este nevoiede o interpretare a datelor, de studii depiaţă care să susţină înclinarea balanţeipentru o decizie sau alta.Rolul nostru este de a ajuta investitorii săînţeleagă toate riscurile la care se expun,toate beneficiile şi costurile reale aleinvestiţiilor sau altfel spus, să facă diferenţaîntre oportunităţile extraordinare şigreşelile catastrofale.Tehnologia influențeaza foarte multactivitatea zilnică însă interpretarearezultatelor se poate face numai de cătreevaluatori. Tehnologia nu este totul, estedoar o punte către rezultat.

Care sunt sectoarele (bancar, industrial,sectorul imobiliar, evaluarea în vedereaimpozitării, afaceri - pentru M&A,investiții etc.) cu cel mai mare potențialde creștere pentru evaluatori, ținândcont de experiența statelor dezvoltate?

România are propriul său ritm dedezvoltare, iar necunoaştereaparticularităţilor pieţei româneşti poateproduce costuri neprevăzute pe termenlung. Deţinem know-how important furnizat

21septembRie 2020 l

AN

TREPRENO

RI

de NAI Global, compania mamă cusediul în New York, dar strategiilenoastre sunt întotdeauna adaptatela spaţiul mioritic.Investitorul român are un profildiferit față de cel american saueuropean, prin urmare tendinţele lanivel mondial au un uşor delay la noi.Românii înţeleg ce li se întâmplă, daracţionează târziu, au nevoie de maimulte dovezi şi pe cât posibil dediminuarea sau chiar eliminareariscurilor. Avem mai puţin tineriinvestitori la bursă decât oricare altăţară din Uniunea Europeană şi nuneapărat din lipsa curajului specificvârstei, ci mai degrabă din lipsaeducaţiei financiare.Cred că cel mai mare potențial decreștere va fi în segmentul deinvestiții. România este o țară cumare potențial și cu multe investițiide făcut… din subteran și până lacer. Investitorul român de abia areușit să scoată capul din noroi,adică este de abia la început. Avemnenumărate exemple deantreprenori români de success pe

plan local, național și internațional.România nu a dus-o niciodată atâtde bine din acest punct de vedere.Iar pentru deciziile corecte,investitorii au mare nevoie de know-howul și analiza evaluatorului.

Cum vă motivați echipa? Pe ce abilități puneți accentatunci când luați în considerarerecrutarea de noi colaboratori?

Pentru noi fiecare persoană dinechipă este privită ca un partener deîncredere.Toate abilităţile înşiruite gratuit într-un CV stufos devin inutile înconfruntarea cu realitatea, cu piaţa,care este deseori neiertătoare cuangajaţii fără experienţă. De aceea,pregătim temeinic oamenii înainte dea pleca pe teren, aceştia deţinândrăspunsurile potrivite la toateobiecţiile şi temerile clienţilor.Vânzarea şi negocierea sunt cele maiimportante aptitudini la care ţinem,iar acest lucru poate fi testat imediatfără luni de practică inutilă. Aceste

aptitudini cheie se consolidează întimp, încrederea în sine, entuziasmulşi mindset-ul sănătos jucând roluricheie.Încrederea în sine vine ca oconsecinţă a rezolvării de problemedificile, iar evaluatorii nu duc lipsăde acestea. Pe teren, nu există douăsituaţii identice, adaptarea imediatăfiind un factor determinant pentrusucces.

Pentru a nu plăti cote de impozitemajorate societățile trebuie să își reevalueze clădirile pentrustabilirea impozitelor, conformprevederilor Codului Fiscal.Reevaluarea aceasta estenecesară din 3 în 3 ani. Dinsemnalele pe care le aveți câtefirme (în procente) au realizatacest lucru?

Evaluarea clădirilor pentru stabilireavalorii impozabile este obligatoriepentru toți contribuabilii, iar pânăacum nu am întâlnit pe nimeni caresă nu se conformeze.

Pledăm pentruportofolii de investiţiidiversificate caresă includă atâtinvestiţii la bursă,în afaceriprofitabile, cât şi în imobiliarelocalizate în zonecheie ale oraşelor,titluri de stat şi chiar metalepreţioase.

Româniareprezintă unpunct de mareinteres pentruinvestitorii străini.Terenurile au încăpreţuri accesibile,construcţiile delocuinţe sunt înplină expansiune,dar toate acesteanu valorează nimicfără studiile depiaţă care săprezinte riscurile,trend-urile,adevărateleoportunităţi sauchiar amenintărilereale din piaţă.


AN

TREP

REN

ORI

Evaluarea pentru impozitare a clădirilor serealizează pentru clădiri nerezidențialedeținute de persoanele fizice sau juridice,precum și a clădirilor rezidențiale deținutede persoanele juridice. În aplicareametodologiei evaluatorii utilizeazăstandardul de evaluare GEV 500.

Antreprenorii din România încep sărealizeze că valoarea afacerii lor nu estegenerată doar de activele fixe de tipulclădirilor și echipamentelor tehnologice,ci și de activele intangibile existente înacea afacere, cum sunt mărcileînregistrate, patentele, brevetele,sistemele informatice sau forța demuncă, active care pot fi evaluateindividual sau în urma evaluării întregiiafaceri. Cât de utilă este o evaluarea debusiness pentru antreprenori?

O evaluare a afacerii demască imediat oriceamenințare reală externă sau internă, astfelîncât pot fi luate decizii în timp util.Antreprenorii care vor să-şi ducă afacerea lanivelul următor au nevoie să afle cuexactitate unde anume se află acum.Altfel, spus, antreprenorii pot afla acumadevărul despre firma lor. Dacă ştiuadevărul, îl pot gestiona.

Asociaţia Naţională a EvaluatorilorAutorizaţi din România (ANEvAR) este o organizație extrem de solidă, care a evoluat foarte mult. Cum apreciați nivelul de competițieexistent astăzi în rândul evaluatorilorautorizați?

Certificarea unui evaluator este obligatorie,dar nu şi suficientă. E nevoie de aptitudinisuplimentare care să ajute evaluatorul îndemersul acestuia de a înţelege înprofunzime nevoile clienţilor şi de arăspunde prompt cererilor.Oraşele în care sunt prezente filialelenoastre, respectiv Bucureşti, Cluj, Iaşi,Timişoara, Braşov şi Constanţa, prezintă unnivel strâns al competiţiei în rândulevaluatorilor autorizaţi, însă alegerea îirevine întotdeauna clientului final care aapreciat la noi flexibilitatea, viteza de lucru,acurateţea informaţiilor, dar mai aleslivrarea raportului de evaluare în timpulpromis.

Sunteți membru al Royal Institution ofChartered Surveyors (Institutul Regal alEvaluatorilor Acreditați) din MareaBritanie, înființat în 1868. În cât timpcredeți că vom reuși să devenim o piațămatură, în acest domeniu, similară cucele din statele foarte dezvoltate?

Promovarea la statutul de Piaţă EmergentăSecundară este un pas important pentrudezoltarea economică a României şi vaatrage noi investiţii în ţara noastră.Companiile româneşti listate la Bursa deValori Bucureşti se bucură deja de un succesreal în rândul tinerilor investitori. Ceea ce lipseşte românilor este aceaeducaţie financiară solidă. Investim puţin,timid şi fără o înţelegere profundă a pieţeimondiale de capital.Pledăm pentru portofolii de investiţiidiversificate care să includă atât investiţii labursă, în afaceri profitabile, cât şi înimobiliare localizate în zone cheie aleoraşelor, titluri de stat şi chiar metalepreţioase.Baza noastră de date este reîmprospătatăperiodic, constant, atât cu afacerileprofitabile cât şi cu proprietăţi imobiliare încare se poate investi imediat. Astfel, înmomentul în care apare o oportunitate deinvestiţii de neratat, clienţii noştri suntprimii care află, accesul la informaţie fiindsecurizat şi gratuit pentru toţi clienţii noştri.

Prima jumătate a acestui an s-a încheiatcu investiții imobiliare în valoare totalăde 408 milioane de euro în România, cuaproximativ 18% peste nivelul din primulsemestru al anului 2019. Tranzacțiile însegmentul birourilor au reprezentataproape 86% din volum. Cum percepețisprĳinul autorităților locale și centralecare ar trebui să se implice mai multpentru crearea unei infrastructurimoderne de transport, care să stimulezeconstruirea de noi spații de birouri?

Printre factorii care influenţează în moddirect calitatea vieţii, se numără într-adevărşi infrastructura care din păcate la noi, esteun subiect aflat mereu pe lista intereselornaţionale, dar fără o rezolvare concretă.Economia se îmbină câteodată nefericit cupolitica, iar cetăţeanul care ar trebui să fiebeneficiarul acestei fuziuni, are de suferit.

Cum vedeți interesul companiilor pentruspațiile de birouri, în contextul în caretelemunca a explodat?

În perioada imediat următoare, va există untrend ascendent al muncii de-acasă, prinurmare, spaţiile de birouri nu vor reprezintaun interes major al investitorilor imobiliari.În schimb, casa, locuinţa, adăpostul capătăacum o importanţă majoră în viaţăoamenilor, îndeplinind şi acest rol de „homeoffice” deloc de neglijat.Compartimentarea apartamentelor ţineacum seama mai mult decât oricând despaţiul special dedicat biroului, existând ocreştere semnificativă a cererilor pentruapartamentele cu 3 sau chiar 4 camere.

Sunteți partenerul local al reţeleiamericane NAI Global, companieprezentă în 55 de ţări, printr-o reţea de 350 de birouri. Care sunt avantajelecolaborării cu un asemenea colos?

Desigur, parteneriatul ne onorează, dar neşi obligă în acelaşi timp. NAI Global este unfurnizor de informaţii preţioase pentruclienţii noştri. Suntem beneficiari ai unorstudii de piaţă ce cântaresc greu în deciziileclienţilor noştri care doresc să investeascăpe piaţa românească.

Ați evidențiat faptul că în țara noastră nu sunt şcoli / facultăți specializate în imobiliare. Unde vedeți mai utileaceste noi specializări, în cadrul ASE?Cine ar putea fi profesori?

Românii se aproprie mai degrabă de profilulinvestitorului clasic în imobiliare şi spredeosebire de jucătorul clasic al burselorinternaţionale unde totul e virtual, vor săpalpeze proprietatea, s-o vizualizeze, vorconcretul şi nu abstractul unor cifre afişatepe un grafic care fluctuează zilnic.Educaţia joacă aici un rol important şi atâttimp cât şcoala românească nu dispune deinformaţii cu adevărat valoroase aplicabileimediat, tănârului investitor nu-i rămânedecât varianta educaţiei personale cuajutorul unor cursuri specializate.Celor care vor să aprofundeze acestenoţiuni, ASE-ul este într-adevăr o opţiune.Avem nevoie de profesori cu viziune, activi,care să organizeze cursuri avansate şi

23septembRie 2020 l

AN

TREPRENO

RI

seminarii ţinând de cele mai noitendinţe la nivel mondial.

Intenționați să atrageți companiiinternaţionale noi pe piaţa locală,inclusiv în industrie şi agricultură.Care ar fi punctele forte aleRomâniei în atragerea de noiinvestitori?

România reprezintă un punct demare interes pentru investitoriistrăini. Terenurile au încă preţuriaccesibile, construcţiile de locuinţesunt în plină expansiune, dar toateacestea nu valorează nimic fărăstudiile de piaţă care să prezinte

riscurile, trend-urile, adevărateleoportunităţi sau chiar amenintărilereale din piaţă.De aceea, investitorii străini găsescîn NAI Romania un partener pe carese pot baza, un partener carefurnizează informaţii cheie, denegăsit în altă parte.

Unde vă vedeți peste 5 ani, ca dimensiune a business-ului,anvergura clienților șipoziționarea în piață?

NAI Romania se dezvoltă constant şisigur, planul nostru incluzândparteneriate strategice cu evaluatori

din toate oraşele ţării, astfel încâtsă putem răspunde rapid cererilorde pe întreg teritoriu.Evaluăm în mod frecvent fermeagricole şi hale industriale caredupă cum bine ştiti, suntpoziţionate în afara oraşelor, ladistanţe apreciabile faţă debirourile noastre. Datorităprezenţei noastre la nivel naționalşi a nivelului ridicat deprofesionalism al evaluatorilornoştri, localizarea fermelor sau ahalelor nu reprezintă unimpediment pentru noi, chiarsuntem recomandaţi pentru astfelde evaluări, oriunde în România.

Sunteți și Preşedinte alConsiliului Român pentru Clădiri verzi (ROGBC), o asociaţienon-profit ce promoveazăresponsabilitatea faţă de mediuşi eficienţa energetică pe durataciclului de viaţă a unei clădiri (dela faza de design, construcţiepână la operare şi descontruire).Cum percepeți acest proces, al construcțiilor ecologice /prietenoase cu mediul?

Green Homes sau Clădirile Verzi, unconcept relativ nou în sectorulconstrucţiilor, dar cu impactmediatic imediat în ţările dezvoltate,începe să ia amploare şi la noi.Ce anume presupune o ClădireVerde? În primul rând, construireacu mare grijă faţă de mediulînconjurător. Aici există normeîntregi de respectare a unorproceduri foarte stricte, verificatemai apoi de experţii care acordăcertificarea.Urmează eficienţa energetică,amplasamentul, folosirea unormateriale sustenabile, samd.Nu poţi denumi o construcţieClădire Verde pur si simplu. ÎnRomânia orice construcţie careaspiră la privilegiul de fi numităClădire Verde, trebuie certificată deRomania Green Building Councilcare este un organism independentcu drepturi depline în acest sens.

Avem nenumărateexemple de antre -prenori români desuccess pe planlocal, național șiinternațional.România nu a dus-oniciodată atât debine din acest punctde vedere. Iarpentru deciziilecorecte, investitoriiau mare nevoie deknow-howul șianalizaevaluatorului.


AN

TREP

REN

ORI

Antreprenoriatul rămâne cheiaevoluției economiei româneștiInterviu cu Felix Pătrășcanu, Cofondator FAN Courier

FAN Courier a luat ființă în 1998, când serviciile private de curierat erau încă la început. Cum apreciațiconcurența de pe piața de curierat în România anului 2020?

Piața de curierat din România este,considerăm noi, una dintre primele industriicare, în ultimii 20 de ani, s-a dezvoltatexclusiv prin efortul investitorilor privați,dacă nu luăm în calcul furnizorul tradiționalde servicii poștale care există dinainte de1989. Fiind o piață eminamente privată esteo piață concurențială și extrem decompetitivă, cu zeci de jucători diferiți, cuacționariat diferit – exclusiv românesc,exclusiv internațional sau mixt. Este o piațăcare a crescut într-un ritm propriu,constant, bazându-se strict pe regulileeconomiei de piață, ritmul de creștere anualeste de aproximativ 15-17%. Analiștiieconomici estimează că anul acesta piața decurierat și servicii poștale ar putea depășipragul de 6 miliarde lei, cifră de afacericonsolidată la nivel de sector, pe fondulcreșterii cererii de servicii din cauzapandemiei.

Care au fost principalele lecții învățatede echipa FAN Courier în cele șapte lunide când pandemia ne-a schimbat viețile?

Pandemia generată de virusul SARS-COV2ne-a schimbat într-adevăr viețile, atâtprofesional cât și personal și, totodată, acreat un nou mediu/cadru economic care ne pune în fața unor noi provocări. Cred căprima și cea mai importantă lecție pe carene-a predat-o această criză în care a fostangrenată toată omenirea, nu doar noi,românii, este legată de gradul deadaptabilitate la noi reguli. Practic, criza ne-ascos pe toți – indivizi, companii, economie,din zona de confort în care ne aflam. Ne-a

obligat să fim mai atenți la acțiunile noastreși ale celor din jur, la nevoile noastre și alecelor din jur. Ne-a obligat să fim și săacționăm mai responsabil. Responsabilitateaindividuală și colectivă este a doua lecție.Împreună cu colegii mei, noi, la FAN Courier,am învățat că responsabilitatea se împarteîn mod egal, indiferent de locul de muncă,de funcția pe care o avem. Dacă unul singurnu respectă regulile, îi expune pe toți ceilalți.Din fericire, întreaga echipă FAN Courier aacționat cu responsabilitate maximă și, deșisuntem de șapte luni în linia întâi, ne facemtreaba zilnic la fel de bine, am onorat toatesolicitările, am făcut față vârfului de cereridin perioada stării de urgență. Criza aînsemnat și un test al maturității și coeziuniiechipei noastre, un test al relației pe caream construit-o în peste 20 de ani cufurnizorii și clienții noștri. Criza a însemnat șiun test al eficienței investițiilor pe care FANCourier le face permament în infrastructură,în depozite, în oameni, în flotă. Este foarteimportantă perspectiva cu care privești ocriză – dacă te uiți la ea ca la o catastrofă,atunci acțiunile și rezultatul nu pot fi altfel.Dacă însă te uiți la criză ca la o oportunitatepentru a crește și a dezvolta compania,atunci cu siguranță vei găsi și soluțiilepotrivite care te vor ajuta pe viitor.

Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă FAN Courier în prezent?

Infrastructura rutieră rămâne pentruîntreaga economie românească una dintremarile piedici în calea dezvoltării. În opinianoastră, acest „călcâi al lui Ahile” are osingură explicație care nu ține neapărat debani, de sursa de finanțare: lipsa destrategie și de viziune. De fiecare dată cândse schimbă ministrul de resort, se schimbăși planurile, fiecare plan vine cu o

propunere care temporizează, de fapt,proiectul. Fiecare ministru dă vina pepredecesor pentru situația dramatică încare se află infrastructura rutieră, facepromisiuni și când pleacă găsește alte scuze.Atâta timp cât nu vom avea o strategieclară, asumată de clasa politică înintegralitatea ei, planurile de dezvoltare ainfrastructurii vor eșua, mai repede sau maiîncet. Forța de muncă este de asemenea oprovocare însă criza, paradoxal, pe noi ne-aajutat să recrutăm colegi noi.

Este nevoie de o școală de curierat în România? Ce demersuri ați inițiat în acest sens?

Este nevoie de o specializare în domeniulnostru, din acest motiv am deschis acum doiani școala FAN, un proiect menit să educeforţa de muncă în acest domeniu.Participanţii beneficiau de instructaj auto şide cursuri de formare, iar la final erauangajaţi în cadrul companiei. La momentulactual activitatea ei este sistată, însăcompania noastră face constant cursuri şiseminarii de pregătire şi perfecţionare aangajaţilor.

În ultimele luni ați deschis noi puncte de lucru iar în unele centre zonale ați decis să vă mutați în alte sedii. Ce strategie de expansiune avețiîn următoarea perioadă?

Strategia de dezvoltare a companiei noastreimplică mai multe direcții, una dintreacestea fiind dezvoltarea capacității dedepozitare. Suntem în plin proiect deconstrucție a HUB-ului de la Cluj Napoca,ne-am mutat vara aceasta într-un spațiumai mare în Constanța iar proiectele deextindere a spațiilor continuă. Strategia deexpansiune ține cont de creșterea

25septembRie 2020 l

AN

TREPRENO

RI

numărului cererilor de servicii decurierat, de diversificareasolicitărilor clienților, de creștereanumărului de solicitări venite dinmediul rural. Este o matrice acererii, pe baza căreia decidem undeinvestim și când.

Sistemul de plăți online /comerțul electronic arevoluționat și piața de curierat.Ce investiții ați făcut în sistemulde securitate IT&C, în ultimii ani?

FAN Courier este prima companiedin industria noastră care a introdusîn urmă cu câțiva ani opțiunea deplată cu cardul, deși la acel moment„regele” era cash-ul. A fost o deciziepe care ne-am asumat-o și care,acum, în plină criză, când s-arecomandat plata cu cardul camăsură de creștere a siguranțeisanitare, și-a demonstrat eficiența.Digitalizarea este una dintreprioritățile constante ale companiei,

astfel că anual, investițiile în IT&C auo pondere importantă.

Câți angajați aveți în prezent?Intenționați să faceți noirecrutări?

Compania noastră depășește anulacesta pragul de 7.300 angajați șicolaboratori. În medie, noi creștemanual personalul cu 5%. Am făcutrecrutări în perioada pandemiei, înspecial pe posturile cheie, de curieri,manipulanţi şi customer support,dar şi în alte departamente, astfelîncât echipa noastră s-a mărit cupeste 200 membri.

Ce flotă de mașini aveți acum? Pe ce mărci auto vă bazați?

La acest moment avem o flotă deaproximativ 1.800 autovehicule înBucureşti şi 2.400 în ţară, dar parculnostru auto creşte şi se înnoieşteconstant. Folosim camioane MAN și

autoutilitare Mercedes, Volkswagenşi Ford.

Pe ce segmente de cliențiașteptați creșteri în perioadaurmătoare?

Dacă, înainte de criză livrările întrecompanii (B2B) și cele cătrepersoane fizice (B2C) erau relativechilibrate și reprezentau proporțiiegale (50%), din martie până îniunie, segmentul B2C a crescutexploziv, ajungând să reprezintepână la 80% din livrări. În prezent,lucrurile s-au normalizat, zona B2Cajungând la 55% și plasându-se doarpuțin deasupra segmentului B2B.

Sunteți implicat activ înRomanian Business Leaders.Cum vedeți evoluțiaantreprenoriatului în țaranoastră, ținând cont de nivelulnostru de acum și de nivelul la care au ajuns statele din Europa Centrală?

Chiar dacă traversăm o criză,antreprenoriatul rămâne încontinuare, în opinia mea, cheiaevoluției economiei românești.Industria de curierat este cel mai bunexemplu în ceea ce privește efecteleinițiativelor private mici, la început,pentru un sector. Inițiativa privatănaște competiție, competiția duce ladezvoltare și la rafinarea ofertei,competiția forțează creșterea know-how-ului iar know-howul înseamnăevoluție. Antreprenorii sunt rotițe aleunui mecanism care poate duceRomânia din punctul A în punctul B.Chiar dacă, pe fondul crizei, vomvedea un recul sau stagnareamediului antreprenorial românesc –sunt business-uri care se vor închidedar sunt business-uri care se vornaște – pe termen mediu și lung credcă numărul antreprenorilor români vacontinua să crească. În același timp, trebuie spus și căRomânia rămâne o ţară plină deoportunităţi deoarece România este,din păcate, o ţară plină de lipsuri.

Criza a însemnat și un test almaturității șicoeziunii echipeinoastre, un test alrelației pe care amconstruit-o înpeste 20 de ani cu furnizorii și clienții noștri.

Chiar dacătraversăm o criză,antreprenoriatulrămâne încontinuare, înopinia mea, cheiaevoluției economieiromânești.


AN

TREP

REN

ORI

Ne distingem prin competențelenoastre profesionale, materialeși teritorialeInterviu cu Cristina Cornaci, Fondatorul companiei Avestis International SRL

Avestis International asigură serviciiintegrate în sectorul de recuperare abunurilor și creanțelor, acordândconsultanță și oferind reprezentarejuridică în litigii. Cum sunteți organizațiîn prezent?

Societatea noastră a inserat pe piața deprofil un nou concept care întruneșteservicii de recuperare a creanțelor și abunurilor, printr-un sistem integrat pe carel-am perfecționat de-a lungul timpului. Înprezent, printre clienții noștri se regăsescsocietăți de leasing și instituții de credit caredețin o cotă importantă de piață, dar șisocietăți din diferite domenii de activitate,inclusiv societăți de recuperare creanțe carene solicită serviciile pe segmente punctualede activitate.Pentru noi este foarte important să ducemla îndeplinire în termene cât mai scurtetoate obiectivele încredințate de cliențiinoștri, acordând o atenție deosebităresurselor alocate, astfel încât să găsim unechilibru optim între costurile suportate declient și atingerea cu promptitudine ascopurilor urmărite de clienții noștri.Compania noastră este structurată pe treidepartamente principale, aflate într-opermanentă interdependență, care daunaștere unui sistem unitar, complet șicomplex: departamentulrecuperări/reposesii, departamentulrecuperare creanțe și departamentul litigii.Activitatea de recuperare sau reposesie abunurilor este principalul nostru atu, fiindfundamentul dezvoltării acestui business.Ne distingem prin competențele noastreprofesionale, materiale și teritoriale

întrucât, oriunde s-ar afla un bun mobil, noisuntem capabili să îl identificăm și să îlrecuperăm.În acțiunile întreprinse pe segmentul derecuperare a bunurilor am experimentat șine-am confruntat cu situații unice, câteodatăexcepționale, pe care le-am gestionat astfelîncât să obținem rezultatele dorite și,bineînțeles, cele mai profitabile. Resursele decare dispunem pentru activitatea derecuperare sunt vaste și apelăm la toatemijloacele legale pentru îndeplinireasarcinilor pentru care suntem mandatați.Departamentul de reposesie a bunurilor saude ridicare a bunurilor sechestrate învederea valorificării, este alcătuit dinconsilieri juridici cu responsabilitate pe toatezonele din țară, oferind acoperire completăpe toate zonele existente, atât pe teritoriulRomâniei, cât și în afara acestuia.Capacitatea noastră de a forma legături acondus la formarea unei extinse rețele decolaboratori, responsabilitateasuprapunându-se pe competența teritorială aCurților de Apel.Recuperarea creanțelor este un procesminuțios care survine activității derecuperare a bunurilor ce fac obiectulcontractelor de leasing reziliate, o activitateconexă pentru care avem pregătită o echipăde avocați și consilieri juridici specializată îndomeniu. Soluționarea pe cale amiabilă a acestorsituații își are și aici importanța și întâietatea,întrucât milităm pentru identificareasoluțiilor optime și mai puțin costisitoare atâtpentru creditori, cât și pentru debitori,încurajând încheierea angajamentelor deplată, oferind, cu acordul creditorilor,

înțelegere financiară, precum și reduceri aledebitelor datorate de către debitori.În încercarea debitorilor de a testa lumeajuridicului, prin implicarea lor activă înaceastă dimensiune care se soldează în finalcu stabilirea adevărului și a corectitudinii, ampus bazele Departamentului de litigii careare ca scop instrumentarea dosarelor încadrul tuturor instanțelor de judecată dințară. Departamentul litigii este format dinconsilieri juridici și avocați specializați peacest segment de activitate, careadministrează în prezent dosare active perolul tuturor instanțelor din țară, peprocedura executării silite (contestații laexecutare), acțiuni în pretenții, dosare cetratează diverse etape din procedurainsolvenței, dosare în care s-au formulatplângeri penale, diverse proceduri specialecivile dar și acțiuni pe dreptul comun(reziliere contract, clauze abuzive, nulitatecontract, obligația de a face etc).

Cu ce profesioniști în domeniucolaborează societatea AvESTIS?(avocați, executori judecătorești,contabili, evaluatori, detectivi, etc.)?

În ceea ce privește procedura executăriisilite, colaborăm cu executori judecătoreștidin circumscripția tuturor curților de apeldin țară și, de-a lungul timpului, am avutîmpreună foarte multe realizări pe acestsegment al reposesiilor de bunuri,recuperărilor de creanțe ori de bunurisechestrate. Aceasta deoarece, încă de laînceputul colaborărilor, am pus la punct oprocedură de lucru foarte organizată, iarprocedurile execuționale pe care le urmărim

27septembRie 2020 l

AN

TREPRENO

RI

au fost și sunt în continuareinstrumentate minuțios și cuceleritate.Colaborăm, de asemenea, cu experțitehnici judiciari pentru realizareaexpertizelor tehnice, în principal celecare au ca obiectiv evaluareabunurilor mobile/ imobile asupracărora ne concentrăm în cursulurmăririi silite.Nu în ultimul rând, practicienii îninsolvență sunt profesioniștii alăturide care lucrăm atunci când debitoriiintră în procedura insolvenței caurmare a dificultăților financiare cucare se confruntă.Avem în echipa noastră avocați carerealizează cu succes reprezentareajuridică a clienților, cu o bogatăexperiență și cu o pregătireprofesională deosebită, precum șiexperți contabili care ne asistă petoate proiectele în derulare,nominalizându-i totodată ca șiexperți consilieri în cadrulexpertizelor contabile judiciaredispuse de instanțele judecătorești.

În ce orașe / regiuni din țară avețimai multe dosare? Ce tipuri dedosare predomină?

Așa cum am menționat mai sus,acoperim toate regiunile țării și nuputem indica regiuni unde avem maimulte dosare, deoarece activitateanoastră este una extrem de dinamicăși concentrația de dosare pe zonefluctuează foarte mult. Esteimportant să răspundem eficient șitransparent solicitărilor cliențilornoștri, prin atenția deosebităacordată fiecărui dosar și avem grijăsă oferim cele mai optime soluții înatribuțiile pentru care suntemmandatați. Privitor la tipologia dosarelor,precizăm că predomină contractelede leasing având ca obiectautovehicule, urmate apoi dedosarele unde avem echipamente șiutilaje agricole, cele cu echipamentetehnologice și, nu în ultimul rândcontractele de leasing imobiliar însăacestea sunt, în general, puține pe

piață. De asemenea, o cotă foarteimportantă în activitatea noastră oreprezintă creanțele provenind dincontractele de credit negarantate.Deși, generic vorbind, creanțeleneperformante provin în cea maimare parte din contracte de creditsau de leasing, noi asigurăm cusucces și recuperarea creanțelorprovenite din contractele comercialesau din orice alte tipuri de contracte. Creanțele provenite din contracteîncheiate între profesioniști ridică oproblematică și o procedură diferităfață de leasing și credit, deoarecemediul de afaceri nu beneficiază deo cultură care să încurajezerespectarea unor valori morale și uncomportament etic în relația deafaceri, lucru care creează perturbărimajore circuitului economic.Clienților noștri din sfera producțieiși a serviciilor, le acordăm suport nunumai în cazul recuperării creanțelordar și în ceea ce privește relațiaacestora cu furnizorii, angajații saualți terți.

Soluționarea pecale amiabilă adosarelorreprezintă oprioritate pentrunoi și alocămresurse, atenție șidedicație deplinăpentru realizareaacestui deziderat.

Mediul de afaceri nubeneficiază de o culturăcare să încurajezerespectarea unor valorimorale și uncomportament etic înrelația de afaceri, lucru carecreează perturbări majorecircuitului economic.


AN

TREP

REN

ORI

Care sunt etapele principale pentrusoluționarea pe cale amiabilă a unuidosar ce presupune recuperareacreanțelor?

În primul rând, menționăm că soluționareape cale amiabilă a dosarelor reprezintă oprioritate pentru noi și alocăm resurse,atenție și dedicație deplină pentrurealizarea acestui deziderat. Suntem depărere că cel mai important lucru înrezolvarea amiabilă a dosarelor estereprezentat de contactul direct cu debitorii,în mod constant, până la realizareaobiectivelor propuse.Contactul direct cu debitorul se dovedește,în cele mai multe cazuri, extrem de eficient,întrucât procedurile judiciare de recuperarepresupun costuri ridicate atât pentrucreditori, cât și pentru debitori, și perioadede soluționare foarte lungi.În situația în care nu reușim recuperarea pecale amiabilă a creanței, trecem laprocedurile judiciare specifice, prinintermediul avocaților cu care colaborăm,specializați pe acest segment de activitate.

Nicio executare nu poate începe pânăcând executorul judecătoresc nu obțineo încuviințare din partea instanței. Cumapreciați activitatea instanțelor dejudecată și perioada de timp în care sesoluționează astfel de dosare?

Încuviințarea executării silite este, conformCodului de procedură civilă, o procedurăformală prin care instanța de executare estechemată să verifice câteva aspecte legatede acuratețea începerii proceduriiexecuționale: existența unui titluexecutoriu, competența executoruluijudecătoresc, justificarea unei creanțe, etc.Cererea formulată de executoruljudecătoresc trebuie soluționată fără citareapărților, în decurs de 7 zile de laînregistrarea dosarului, iar motivareahotărârii trebuie să fie efectuată în maxim 7zile.De cele mai multe ori, termeneleprocedurale sunt respectate. Există o seriede instanțe mai aglomerate din țară, undeexecutorii se văd nevoiți să aștepte operioadă mai lungă pentru comunicareaîncheierilor de încuviințare, dar sunt cazuriizolate.

Chiar și pe perioada stării de urgență,instanțele au continuat soluționarea acestorcereri, ce au fost exceptate de la măsurasuspendării judecării cauzelor civile.

Având în vedere criza economicăiminentă, este de așteptat o creștere anumărului de dosare de executare silită,inclusiv popriri, pentru persoane fizice șipersoane juridice. Ce lecții au învățatspecialiștii în colectarea creanțelor din criza anilor 2009-2010?

În general, etapele și pașii pe care îiparcurgem sunt aceleași însă putem spunecă am învățat să acordăm mai multă atențieetapei amiabile de recuperare a creanțelorși a bunurilor, deoarece procedurilejudiciare sunt, în general, greoaie șigenerează costuri destul de ridicate pentruclienții noștri.Soluționarea litigiilor continuă să fie oproblemă destul de spinoasă, în sensul căacestea se derulează uneori chiar peparcursul mai multor ani, deși Noul Cod de

DESPRE CRISTINA CORNACI

Cristina Cornaci este un profesionist dedicat, cu o experiență antreprenorială de peste 20de ani, care prin compania pe care a fondat-o, avestis international SRl, a implementat unsistem nou de recuperare integrată a creanțelor, dar și de reposesie a bunurilor mobile(cum ar fi bunurile de leasing, bunurile mobile și imobile ipotecate, bunurile asupra cărorasunt instituite măsuri asiguratorii etc.).lider înnăscut, își canalizează în permanență întreaga energie pentru atingerea unorcriterii de performanță cât mai ridicate, impunând compania pe care o conduce în topulsocietăților specializate în recuperarea creanțelor și a bunurilor.

29septembRie 2020 l

AN

TREPRENO

RI

Procedură Civilă care a intrat învigoare în anul 2013 a inclusprevederi care să permităinstanțelor judecarea cauzelor cuceleritate, cu stabilirea termenelorde judecată chiar de pe o zi pe alta.Prevederile acestui cod însă nu s-auputut implementa întocmaideoarece sistemul judiciar estedeficitar, instanțele nebeneficiindnici de personal suficient și nici delogistica necesară realizării actuluide justiție în condiții optime.

Recuperarea creanțelor datoratede persoanele juridice ridicăriscuri sporite de neîncasare,riscuri cauzate de lipsa activelor,diminuarea fluxului de numerar șiinsolvență. Cum a evoluat înultimii ani numărul de cazuri undenu s-au putut recupera creanțeledeoarece nu s-a reușitidentificarea unor bunuri sauvenituri în patrimoniuldebitorilor?

Da, riscul de insolvabilitate aldebitorilor este extrem de mare, maimult de jumătate din număruldebitorilor neavând venituri saubunuri urmăribile. În cazulpersoanelor juridice, contextulgenerat de pandemie poate duce lasincope în desfășurarea activității,întreruperea fluxului de numerar șiîn final imposibilitatea achităriicreanțelor la scadență. În cazulpersoanelor fizice însă, acestea demulte ori își creează propria stare deinsolvabilitate în scopul eludăriiobligațiilor financiare.Chiar dacă și persoanele fizice seconfruntă cu lipsa veniturilorgenerată de șomaj, aceasta însă estedoar o etapă ce poate fi surmontatăîn viitor. Prin urmare, milităm pentruun grad sporit de responsabilitatefinanciară, accesarea cu prudență acreditelor astfel încât gradul deîndatorare să nu fie foarte mare, iaratunci când deja se ajunge la etapaexecutării silite debitorii să fieconștienți că nu pot nega la nesfârșitobligația de rambursare.

Ce-i sfătuiți pe antreprenoriiromâni care au avut contracte cufirme și consumatori care nu-șimai achită obligațiilecontractuale? Cum pot fiprevenite astfel de situații?

Pentru a putea fi recuperatprejudiciul cauzat de nerespectareaobligațiilor contractuale, esteimperios necesar ca societățilecreditoare să ia măsuri prompte, însensul de a încredința dosarelesocietăților de recuperare într-untermen cât mai scurt pentru a puteafi evitată creșterea riscului deinsolvabilitate a debitorilor prinamânarea procedurilor amiabile orijudiciare.De asemenea, am sfătuit mereuantreprenorii ca, la încheiereacontractelor comerciale sau peparcursul derulării acestora, cândconstată întârzieri la plata facturilorsă obțină din partea partenerilorcontractuali garanții. Fie garanțiipersoanele (contracte de fidejusiune/bilete la ordin avalizate) fie garanțiireale mobiliare (cum ar fi ipotecaasupra unor autovehicule sauechipamente tehnologice sauimobiliare). Existența garanțiilorsporește gradul de responsabilitate aldebitorilor și reduce risculinsolvabilității.

Cum apreciați concurențaexistentă pe acest segment depiață, al recuperării creanțelor,având în vedere că a crescutnumărul entităților cedesfășoară această activitate,lista cu toate firmele fiind înevidența Autorității Naționalepentru ProtecțiaConsumatorilor?

Concurența este într-adevăr acerbă,fiecare firmă de recuperare dorind săîși mărească portofoliul. Ne-amconcentrat însă pe calitatea serviciilorpe care le acordăm, pe fidelizareaclienților noștri, iar recomandările dinpartea clienților existenți ne-au ajutatsă ne extindem. Munca asiduă și

rezultatele foarte bune obținute înmod constant, reprezintă carteanoastră de vizită care nedepartajează de competitorii noștri șine fac unici.

Camera Deputaților a votat în acest an darea în plată, cu criterii de impreviziune. Cum apreciați aceste modificărilegislative?

Intervenția legiuitorului pe acestsegment a fost decisivă pentrucontractele de credit imobiliareaccesate în monedă străină (înspecial francul elvețian).Impreviziunea însă este o instituțiefoarte clar reglementată în Noul CodCivil, și considerăm că teoriaimpreviziunii putea fi aplicată cusucces chiar înaintea acestormodificări legislative, numai căpractica instanțelor judecătorești nua fost unitară iar gradul desubiectivism în soluționarea cauzelorde către judecători a fost destul demare.Noile modificări legislative suntbinevenite deoarece conferă criteriiobiective în funcție de care instanțeleurmează să aplice impreviziunea.Desigur, jurisprudența își va spunecuvântul și urmărim cu interesevoluția cauzelor de acest tip, poatecă în câțiva ani vom puteaconcluziona cu certitudine care a fostimpactul acestor noi modificărilegislative asupra practicii judiciare.În final, aș dori să adaug căobiectivele noastre privesc în primulrând necesitățile clienților șiadaptarea la rigorile și exigențeleacestora, într-o manieră cât se poatede transparentă și profesionistă,având la bază principii care au dus laîndeplinirea nevoilor clienților noștri,prin implementarea unor soluțiieficiente și cu implicații financiarereduse, în scopul îndeplinirii nevoilorexistente și a atingerii obiectivelorpropuse.A fi bun nu însemnă să fii primul, a fibun însemnă să fii unic și inovator îndomeniul tău!

Sistemul judiciareste deficitar,instanțelenebeneficiind nicide personalsuficient și nici delogistica necesarărealizării actului dejustiție în condițiioptime.

Am învățat săacordăm maimultă atențieetapei amiabile derecuperare acreanțelor și abunurilor, deoareceprocedurilejudiciare sunt, îngeneral, greoaie șigenerează costuridestul de ridicatepentru cliențiinoștri.


AN

TREP

REN

ORI

Clientul de produse bio esteeducat și așteaptă să cumpereproduse de calitateInterviu cu Adrian Cadar, Fondator și CEO, Bio Holistic SRL

Ați înființat compania în 21 mai 2008. În ce context ați decis să fondați Bio Holistic? Care sunt atuuriledumneavoastră într-o piață cu un gradridicat de competitivitate?

Am decis să fondez compania în momentulîn care am considerat că sunt pregătit sătrec de la munca într-o corporație laantreprenoriat. Am ales un domeniu la caremă pricepeam, începusem de prin 2006-2007să învăț foarte multe despre un mod deviață sănătos. E important să pornești ladrum într-un domeniu la care te pricepi și îți

place. Acesta este un atu extrem deimportant, șansele de reușită sunt mult maimari decât dacă pornești o afacere doarpentru că e un trend în acel segment, darfără a cunoaște prea multe despre subiect.Piața de produse bio este în continuăcreștere, competiția e tot mai acerbă de laan la an. Noi reușim să ne menținem cotade piață și să creștem prin faptul că oferimstabilitate în relația cu partenerii noștriavând deja o vechime în piață, prinsuportul oferit clienților, prin investiții înplatforme digitale. Suntem mereu înmișcare, dezvoltăm mereu produse noi sub

propriul brand Obio, încheiem anual noiparteneriate cu noi furnizori. Mărimeaportofoliului și mărcile pe care lereprezentăm în exclusivitate în Româniacontează de asemenea foarte mult. Putemfurniza partenerilor noștri aproape tot ce sepoate găsi în piața bio: alimente bio,detergenți bio, cosmetice bio, suplimentealimentare bio, aparaturi pentru un stil deviață sănătos.

Cum credeți că se va dezvolta acestsector (distribuția de produse bio),ținând cont de experiența statelor mai dezvoltate?

Suntem încă foarte departe de ceea ceînseamnă piața bio în țări precumGermania, Austria, Italia, Franța. Nu știudacă vom ajunge noi ca țară vreodată lanivelul Germaniei, de exemplu, în materiede produse bio, dar cert este că loc decreștere există în România și trendul decreștere se va menține și în următorii ani. În țările vestice comerțul tradițional cuproduse bio (magazine specializate) esteextrem de dezvoltat, existând sute demagazine specializate care suntaprovizionate de marii distribuitori deproduse bio. La noi la nivel național nuavem încă niciun magazin care să fie 100%bio, așa cum există afară. Sunt câtevamagazine specializate mai mari la nivelnațional (puține oricum) care au o gamămai variată de produse bio, dar au și alteproduse care nu sunt bio. Probabil în aniiurmători vom avea și noi în țară primelemagazine specializate 100% bio. Sectorul se va dezvolta cu siguranță, iarpartea de magazine online specializate peproduse bio va avea o pondere mai

31septembRie 2020 l

AN

TREPRENO

RI

importantă. și în prezent comerțulonline cu produse bio reprezintă unprocent important din total vânzări,atât B2C cât și B2B. Marile lanțuride retail din comerțul modern audezvoltat mult în ultimii doi anigama de produse bio, însă aicitrendul merge mai mult spre privatelabel.

Sunteți certificați ca șidistribuitor de produse ecologice de către Ecoinspect,RO-ECO-008. Ce rețea dedistribuție aveți?

În prezent distribuim produselenoastre în magazine naturiste și bio,drogherii, farmacii și magazineonline. Mai furnizăm de asemeneaproduse bio vrac pentru uniiparteneri care activează în domeniulproducției și au nevoie de materieprimă certificată bio.

În 2012 ați dezvoltat propriulbrand de produse ecologice, submarca Obio. Prin ce se distingeacest brand?

Încă de la început am mers pe ideeade produse premium sub propriamarcă. Clientul de produse bio esteeducat, are cunoștințe desprealimentația sănătoasă și așteaptă să cumpere produse de calitate. Pe lângă produsele în sine, conteazăși experiența clienților cu serviciileoferite, cu persoanele din spatelebrandului. Iar colegii noștri de lacustomer support încearcă sămențină cât mai ridicată ștacheta cu privire la gradul de satisfacție al clientului.

Lucrați cu peste 25 de furnizoridin 15 țări, printre aceștianumărându-se și furnizori dinRomânia. Cum percepețiinteresul producătorilor deproduse bio din țara noastră? Ce potențial are această piață?

Din păcate ponderea furnizorilor dinRomânia în portofoliul nostru este

încă destul de mică. Asta pentru căodată nu avem destui procesatori, șiapoi, cei care există, nu suntcompetitivi. Noi exportăm ca și țară materiaprima bio către procesatori mari dinafară, care pe urmă ne vând produsebio gata de vânzare. Puținiiprocesatori care există la noi nu suntcompetitivi pentru că statul nu-isprijină la fel cum se întâmplă înțările vestice, prin subvenții maimari. De asemenea, producătorii dela noi încă au reticență la asociere.

Cum sprĳiniți producătorii locali din sectorul agriculturiiecologice?

Aici autoritățile ar fi mai în măsurăsă ofere un sprijin realproducătorilor locali. Dar șiproducătorii locali, așa cumspuneam și la întrebarea

precedentă, trebuie să înțeleagă căfără asociere le va fi foarte greu săse mențină în piață și să fiecompetitivi. Noi suntem deschiși la negocieri cutoată lumea, primim frecvent cereridin partea lor. În primul rând leoferim vizibilitate în magazinulnostru de retail online Obio.ro, iardacă produsele și prețurile sedovedesc a avea potențial, listămprodusele și la distribuție. Lucrăm înprezent cu 6 producători dinRomânia, dar lista este deschisă. Este însă un proces anevoios, mulțidintre producătorii locali nu auexperiență comercială și nu înțelegcum funcționează o vânzare, cum seface un preț la un produs, de ce esteimportant un discount, de cedesignul la produse trebuieschimbat. Facem și educație demulte ori, și e normal să fie așa,trebuie să ne ajutăm unii pe alții.

Producătorii localitrebuie să înțeleagăcă fără asociere le va fi foarte greusă se mențină în piață și să fiecompetitivi.

Noi exportăm ca șițară materia primabio cătreprocesatori maridin afară, care peurmă ne vândproduse bio gatade vânzare.


AN

TREP

REN

ORI

33septembRie 2020 l

AN

TREPRENO

RI


AN

TREP

REN

ORI

DecorPentruCopii.ro este un proiect de sprijin și suport pentru firmeleStartUp, IMM-uri și PFA din toată țaraInterviu cu Alina Ledon, Fondator Ledons Service Company și ww.decorpentrucopii.ro

Când ați decis să intrați pe acestsegment de business - producător de mobilă pentru copii ? Ce model ați avut?

Producția de mobilier pentru copii a fostobiectivul nostru de business de la bunînceput. Abia se născuse al doilea copil, amtot studiat piața și am văzut lipsa de oferteși produse pe plan național. Mobilierul carese găsea atunci pe piață era importat și deslabă calitate. Eu, fiind designer deprofesie, îmi doresc pentru copiii mei unmobilier din lemn masiv, rezistent și care săfie adaptat la metodologia Montessori. Unmobilier care încurajează creativitatea șiindependența celor mici. Un mobilierconstruit la nivelul copilului, astfel încâtacesta își poate lua cărțile și jucăriile șile pune înapoi la loc, fără ajutorulunui adult, de exemplu. Un mobilierconfecționat după standardeleeuropene în vigoare, adică materialenaturale, colțuri rotunjite, plăcut laatingere, lacuri și emailuri non-toxice șicertificate pentru copii. Eu și tatăl meu, Orlando Ledon, am creato mică tâmplărie de lemn, la noi în curte.El, inginer șef de șantier de drumuri șipoduri, a renunțat la tot pentru a-mi oferitot suportul și sprijinul necesar. Împreunăam investit 15.000 de lei, tot ce aveam. Ne-am cumpărat primele utilaje, tip hobby șicâteva materiale. El se ocupa de partea deprelucrare a lemnului și de asamblare, iareu de partea de finisaj și vopsit. El lucraziua, iar eu noaptea, după ce adormeaucopii. Apoi, am cooptat-o și pe mama mea.Ea a preluat partea de finisaj, iar eu am

putut să mă ocup 100% de partea deproiectare și de marketing. A fost foartegreu pentru noi. Anul 2018, pentru noi, a fost un total„experiment”. Am început cu pătuțuri tipcăsuțe si câteva corpuri mici de mobilier.Am avut o cifră de afaceri de 150.000 lei în2018 și de 370.000 de lei în 2019. Toți baniiau fost investiți în extinderea atelierului demobilă. De la un mic spațiu de 18 mp, ne-am extins la 96 mp spațiu de lucru.

În iunie 2019, am primit finanțarea de44.000 de euro prin programul StartUpNation 2018, cu care am reușit să echipămîntregul atelier cu utilaje profesionale și unmic uscător de lemn. Abia acum terminămanul de implementare. Nu a fost ușor, darmulțumită acestui program ne putembucura de ce avem. Producția a crescut

semnificativ, de la 5 paturi pe lună, acumputem face până la 20 paturi, plus altecorpuri de mobilier.

Care sunt cele mai mari provocări în această industrie, în anul 2020?

Anul 2020 a început mai puțin „furtunos”pentru noi. Pe perioada stării de urgență amavut o creștere de aproape 200%,comparativ cu perioada similară din anul2019. Nu am putut opri atelierul. Am luattoate măsurile de prevenție și siguranță atâtpentru angajați cât și pentru client. Pentru noi, menținerea forței de muncă afost mereu o provocare. Nu prea se găsește

un meseriaș care dorește să lucreze culemn. Prin programul StartUp Nation

suntem obligați să menținem 5angajați. Noi avem nevoie de maimulți și abia reușim să-i menținemcei 5. În industria mobilei din lemntrebuie instruire atât pentru

operarea utilajelor cât și pentrurespectarea tuturor standardelor

noastre de finisaj. Cerințelepentru un produs dedicat

copiilor sunt mai mari, comparativcu un alt tip de produs.

Acum ne confruntăm cu cea mai mareprovocare, concurența. Multe magazineonline s-au direcționat către produseconfecționate în țară, lăsând la o parteprodusele importate. Au apărut multe firmenoi de producție de mobilier pentru copii,toate cu aceleași direcții și obiective.Discrepanța între prețurile de vânzare sesimte. Clientul, în ziua de astăzi, nu mai cautăun produs de calitate ci un preț mai bun.

35septembRie 2020 l

AN

TREPRENO

RI

Aveți mai multe mărci protejate laOSIM. Cum apreciați concurențaexistentă pe această piață, înRomânia și la nivelul UniuniiEuropene?

Avem brandul protejat la Oficiul deStat pentru Invenții și Mărci, iaraproape toate desenele produselorsunt protejate la OSIM sau sunt încurs de a fi protejate. Dar aici înRomânia nu există educație sausuficiente cunoștințe despre ceînseamnă un desen protejat. Peclienți nu-i interesează cine aredreptul de fabricație. Sunt mulți

producători din țară care habar nuau că încalcă legea de fiecare datăcând reproduce sau comercializeazăun produs deja protejat. Chiar dacăfacem notificare și îi anunțăm,răspunsul lor lasă mult de dorit. Eu, nefiind vorbitoare nativă delimbă română, am apelat de multeori la un specialist copywriter pentrucorectarea textelor și mesajelorfolosite pentru descrierea șipromovarea produselor noastre.Este frustrant atunci când văd alțiproducători folosind același text cucopy-paste, uneori și cu greșelilemele gramaticale.

Anul trecut ați lansatwww.decorpentrucopii.ro, oplatformă de vânzări carereunește peste 20 de producătoride mobilier pentru copii. Cumdecurge colaborarea cu acestefirme? Care sunt cele maisolicitate produse?

Da, DecorPentruCopii.ro este înacest moment cel mai mare magazinonline cu produse fabricate înRomânia, dedicat copiilor. Esterezultatul unei colaborări cu peste20 de producători din toată țara, nudoar de mobilier, avem producătoride produse textile și de jucăriipentru copii. Produsele suntcomercializate sub brandulproducătorului și la prețuri direct dela producători, fără adaos comercial. În acest moment avem 17 branduriși peste 500 de produse listate pesite. De la pătuțuri tip căsuțe,dulapuri, șifoniere, biblioteci,scăunele și măsuțe, decorațiuni,textile și accesorii, produse pentrubebeluși, corturi teepee, salteluțede joacă, puffuri, materialeeducaționale și jucării. DecorPentruCopii.ro este și site-ulprin care ne promovăm produselenoastre, producția proprie. Idea apornit în 2018, trebuia să îmi facsite-ul de prezentare, atunci aveamdoar 5 produse. M-am tot gândit cădacă o mămică cumpără un pătuț dela noi, cu siguranță o să aibă nevoiede lenjerie, accesorii și poate și altepiese de mobilier pentru cameracopilului. Am început să abordezdiferiți producători prin socialmedia. Unii au fost deschiși șiinteresați de proiect, alții au refuzatidea din prima, de ce să vândăprodusele lor prin alt site. În aceaperioadă, nu prea era folositsistemul de dropshipping. Emag-ulera singura platformă de vânzărimari din țară. Am avut și am în continuare foartemulte cereri de colaborare cuproducători din străinătate, dar amdecis să mă bazez doar pe produsefabricate în România.

Producția a crescutsemnificativ, de la 5paturi pe lună,acum putem facepână la 20 paturi,plus alte corpuri demobilier.


AN

TREP

REN

ORI

DecorPentruCopii.ro este mai multdecât o platformă de vânzări, esteun proiect de sprijin și suportpentru firmele StartUp, IMM-uri șiPFA din toată țara. Noi ne ocupămde tot ce înseamnă listareaproduselor pe site (aici intră șiprezentarea produselor, fotografie),promovare online, relații cu clienții,vânzare, logistică și serviciipostvânzare. Producătorul se ocupădoar de producție și de pregătireaproduselor lor pentru a fiexpediate. Am avut și am o colaborarefrumoasă și de succes cu câtevaateliere mici, care au început cu unsingur produs. Iar cu timpul,mulțumită vânzărilor prinmagazinul DecorPentruCopii.ro, aucrescut cifra lor afaceri, numărul deangajați, spațiul de lucru șibineînțeles, gama lor de produse.

Cum vă așteptați să evoluezeacest marketplace, având învedere potențialul de creștere și experiența statelor maidezvoltate?

Pentru anul 2020, aveam în plandeschiderea primului showroom înBucurești, cu produsele listate pesite-ul DecorPentruCopii.ro. Daraceastă idee a rămas în standbypână trecem perioada actuală cupandemia. Acum ne axăm pecreșterea vânzărilor online și avânzărilor B2B. Recent am terminat

un proiect frumos cu PROVIS –Centrul Național De Resurse PentruVoluntariat și am dotat 3 creșe dinBucurești cu mobilier, în colaborarecu DGASMB.Noi suntem deschiși la mai multecolaborări cu producători din țară.Orice colaborare va trece printr-operioadă de probă și evaluare.Produsele sunt testate și evaluateînainte de a fi comercializate. Iarevaluarea finală este feedback-ulprimit de la clienții noștri.

Unde vă vedeți peste 5 ani, cadimensiune a business-ului,anvergura clienților șipoziționarea în piață?

Mă consider o persoană ambițioasă,cu vise și planuri mari pentru acestbusiness. Atelierul de producție vacrește, vrem să trecem de lamobilier „la comandă” și mini serie,la producția în serie mari. Săreducem la maxim termenul delivrări și să creștem cifra de afaceri.Vreau să continui pe piațanațională, dar mai mult pe B2B.Vom începe în curând proceduripentru ISO la atelier și ne bazăm pealte programe de finanțare pentru ocreștere majoră.DecorPentruCopii.ro va crește, cusiguranță. Vreau să deschidemshowroom-ul și vreau să participămla târguri internaționale șibineînțeles, poate peste 5 ani, vomfi deja pe piața internațională.

Cum găsiţi echilibrul între viaţapersonală şi cea profesională? Ce lucruri aduc bucurie în viaţadumneavoastră, în afara carierei?

De când am început acest drumantreprenorial, viața mea personalăs-a limitat la timpul petrecut cucopiii. La început mergeam cu copiipeste tot, vizite la ateliere, întâlniride business, evenimente,conferințe. Copiii nu au fost unimpediment pentru a putea facemunca mea. Ador să petrec timpulcu ei. șurubelnița și șuruburile aufost între primele lor jucării. Ei suntsursa mea de inspirație și suntprimii care testează prototipurirealizate la atelier.Atunci când primesc pozele de laclienți cu camerele amenajate cuprodusele din magazin, este o marebucurie pentru mine. Atunci cândvăd că se recomandăDecorPentruCopii.ro prin diversegrupuri de mămici și copii, este omare bucurie pentru mine. Atuncicând văd că ai mei copii suntindependenți, se bucură de mobilierși de jucăriile realizate de noi, este obucurie pentru mine.

Am avut și am o colaborare frumoasă și de succes cucâteva ateliere mici, care au început cu un singurprodus. Iar cu timpul, mulțumită vânzărilor prinmagazinul DecorPentruCopii.ro, au crescut cifra lorafaceri, numărul de angajați, spațiul de lucru șibineînțeles, gama lor de produse.

www.albusel.ro

18 Constantin Aricescu Street, 5th floor, 1st District, 011687, Bucharest, Romania

ServicesDuring more than 10 years of professional experience

in advising numerous domestic and international clients, we handled a variety of legal issues.

Fields of expertise:

Intellectual Property

Banking & Finance

Corporate & Commercial

Employment


PRO

FESI

I LIB

ERA

LE

Multe afaceri se vor reinventași au nevoie de consultanță pentrua regândi strategia de businessInterviu cu Cristina Trelea, Avocat Coordonator, Trelea și Asociațiiși Marina Oprea, Managing Partner, SAVVY

Trelea și Asociații și SAvvY oferă serviciiintegrate de consultanță pentruantreprenori. Cum s-a născut ideeaacestui parteneriat?

Marina Oprea: Când comunicarea estefluidă și treaba iese fără greș înseamnă căvalorile noastre sunt comune. și dacă e așa,de ce să nu lărgim și baza de clienți?Serviciile pe care le oferim suntcomplementare și necesare clienților noștri.Am discutat cu Cristina, am analizatposibilitățile pe care le oferă acestparteneriat și am luat decizia să facemanunțul formal începând cu luna august.Colaborăm deja de doi ani, timp în care amavut nenumărate ocazii să ne cunoaștem șisă constatăm că înclinația noastră pentrusoluții practice și eficiente este o constantăa serviciilor pe care le oferim. Cristina Trelea: Atunci când ești față în fațăcu un ANTREPRENOR, fie român, fie străin,ești conștient de calitatea serviciilor tale darși de faptul că aceasta este confirmată decalitatea serviciilor partenerilor tăi pentruClientul respectiv. Ca atare, ideea acestuiparteneriat a venit natural, conștientizândfaptul că atunci când recomanzi unspecialist, devii, implicit, responsabil în fațaClientului respectiv pentru acesta.

Care sunt cele mai importante repere în activitatea dumneavoastră? Ce înseamnă parteneriatul Trelea și Asociații și SAvvY şi care suntprincipalele arii de expertiză pe care le acoperiți?

M.O.: Am ales să formăm acest parteneriatpentru că avem valori comune, elemente

importante care definesc, atât felul în careprivim relația cu un client, cât și felul cumalegem să o dezvoltăm, dar și aceleașiprincipii în construirea echipei și creștereaportofoliului de clienți. Credem înprofesionalism și transparență, în promisiuniținute și în relații pe termen lung.Serviciile pe care le oferă SAVVY sunt: auditfinanciar, audit statutar, contabilitate,fiscalitate, administrarea resurselor umane,precum și consultanță privind

managementul financiar, fuziuni, divizări șiaccesare fonduri. C.T.: M-am orientat către AVOCATURA DECONSULTANță PENTRU AFACERI, încă dinanul 1999, iar din anul 2005 am pus bazeleechipei de avocați, echipă care funcționeazăși în prezent. Astfel, seriozitatea,responsabilitatea, empatia și munca făcutăcu drag și cu toată dăruirea, sunt aspecte ceau fost observate și apreciate de cătreClienții noștri de-a lungul anilor.

Cristina Trelea, Avocat Coordonator, Trelea și Asociații

39septembRie 2020 l

PROFESII LIBERA

LE

Atunci când un ANTREPRENOR îmi ceresprijinul profesional, mă străduiesc să-i fiude ajutor, în mod concret.Ca avocați, experiența noastră este vastă:Drept civil, societar, administrativ, Achizițiipublice și PPP, Dreptul muncii, fiscal,asigurări, imobiliar/urbanism, transporturi,GDPR etc.Ca atare, parteneriatul nostru înseamnă oechipă de specialiști capabilă să ofere unuiANTREPRENOR consultanță legală,financiar-fiscală și contabilă în toateaspectele pe care le întâlnește în activitateasa de zi cu zi, indiferent de tipul activitățiipe care o desfășoară. Înseamnă garanțiacalității și seriozității oferită de o echipăcare are experiență și care poate consilia înorice tip de proiect.

Din ce sectoare economice provinclienții dumneavoastră? Ce alte industrii/ domenii au potențial de creștere, însensul că vor avea nevoie de serviciiledumneavoastră?

M.O.: Savvy este pe piață din 2005, iar încei 15 ani de experiență, am administratpeste 2000 de conturi și proiecte, am luatcontact cu multe sectoare de business și,evident, am dobândit o experiență bogată.Ne plac provocările și, de fiecare dată, amcăutat să găsim soluții.C.T.: Portofoliul de Clienți include societăţiromâne şi străine, pe acţiuni şi curăspundere limitată, multinaţionale, ceactivează în domenii precum: transportulinternaţional de mărfuri, transportpersoane, servicii, industrie, administrațiepublică. Activând într-o economie de piață foarteactivă, ANTREPRENORUL român aconștientizat faptul că o afacere are șansereale de succes dacă are alături o echipă cuexperiență și dedicată. Un avocat deconsultanță sau un expert contabil sauauditor este un partener necesar, este un„must have” pentru reușita oricărei formede activitate antreprenorială. Orice vrei săfaci, trebuie să știi, mai întâi CUM! Acestaeste momentul în care trebuie să contactezio echipă de profesioniști, care să te ajute săprimești răspunsurile de care ai nevoie înluarea oricărei decizii de business!Ca atare, oricine desfășoară azi o activitateeconomică, pentru diminuarea riscurilor

inerente, trebuie să apeleze la astfel deprofesioniști.Potențial de creștere se întrevede înagricultură, comerțul online, industriaalimentară și producție, în general,determinată de relocalizare/deglobalizarepentru acele industrii vulnerabilizate princontextul mondial creat în cursul acestuian. Contextul creat va genera apariția denoi tipuri de servicii adecvate noiiparadigme.

Cum vă motivați echipa? Pe ce abilitățipuneți accent atunci când luați înconsiderare recrutarea de noicolaboratori?

M.O.: Lucrăm cu oameni și pentru oameni.Echipa este cea care dă stabilitate activitățiinoastre, investim în oameni pentru a oferiservicii de calitate. Cultura noastrăorganizațională pune accent pe dezvoltareaangajaților prin pachete de compensații șibeneficii adaptate. Căutăm persoanepregătite profesional, care dețin abilități decomunicare, dornice de cunoaștere, care

cred în valoarea unei echipe și suntorientate către rezultate. C.T.: Echipa este familie, fiecare membru alechipei devine parte din aceasta. Condițiade bază este să-ți placă ceea ce faci, astfelîncât să o faci cu drag, cu dăruire și curesponsabilitate. Când lucrezi înconjuratăde persoane care zâmbesc, care se implicăcu toată puterea în identificare unei soluțiila o situație dată, aceasta îți dă forță,încredere și, implicit, rezultate bune.

Cum au evoluat cerințele clienților și complexitatea dosarelor la care ațilucrat, în ultimii ani?

M.O.: Clienții conștientizează tot mai multimportanța faptului de a avea alături oechipă proactivă și pregătită. În mod naturalam venit în întâmpinarea cerințelor lor,devenind “parteneri internalizați”, oferindsuportul nostru permanent. Un alt aspect pe care ne-am focusat, avândîn vedere situația economică și implicațiileCOVID -19, a fost oferirea informațiilor “justin time”, dar și “just in case”, ajutând astfel

Marina Oprea, Managing Partner, SAvvY


PRO

FESI

I LIB

ERA

LE

clienții să facă față schimbărilor. În prezent, ne confruntăm cu o nouăprovocare - impactul pe care îl are șiva continua să îl aibă pandemiaasupra mediului de afaceri. Mă bucursă spun că echipa s-a adaptat dinmers noilor condiții de muncă, amregândit relațiile cu clienții, asigurândstabilitate pentru echipă și parteneri.Toată echipa este dedicată găsirii desoluții.C.T.: Pe măsura experiențeiprofesionale dobândite! A crescutnumărul de cereri de consultanțăpentru preîntâmpinareaproblemelor, ni se solicită opiniilegale pentru a ajutaANTREPRENORUL să ia o decizie încunoștință de cauză. Complexitatea cerințelor și adosarelor a crescut, purtându-neprin analize comparative întrelegislația europeană și ceaautohtonă, litigii privind contracteinternaționale, concurență neloială,litigii derivate din starea deinsolvență provocată/indusă decontracte de credit, negociericesiune creanțe bancare etc.

Cât de mult ar contribui la celeritatea proceselorinformatizarea instanțelor de judecată?

M.O.: Sistemul public, în special,trebuie adaptat acestor vremuri.Distanța dintre cei doi jucători,public și privat, trebuie să sediminueze, pentru a avea oînțelegere comună. Vom putea vorbiconcret despre informatizare înacest domeniu doar înțelegând nouadirecție a revoluției IT.C.T.: Evident că este mai simplu șimai puțin costisitor să ai acces directla tot conținutul dosarului on-line,astfel încât să eviți timpul pierdutpentru deplasare, așteptare,redactare diverse cereri etc. Estemai productiv și astfel ne putemconcentra pe aspecte desubstanță/de fond. Altfel, termeneleprocedurale rămân aceleași, fiindstabilite prin lege.

La această dată, viteza desoluționare a cererilor inițiate desocietăți în România este unarapidă/bună, comparativ cu cea dinalte țări europene. Spre exemplu, înItalia, soluționarea unor astfel decereri durează mult mai mult timpdecât în România.

Este de așteptat ca numărulsocietăților care apelează laprocedura insolvenței săcrească, în următoarea perioadă.Împărtășiți această prognoză? În ce domenii vom avea maimulte insolvențe?

M.O.: Insolvența poate fi o soluție petermen scurt, însă economia nu vamai fi relansată în forma cunoscutăanterior pandemiei, ca atare,consider necesare reorganizările debusiness, regândirea bugetelor, aschemelor de personal, a strategieimanagementului, pentru a evitaintrarea în insolvență.Domeniile cele mai afectate vor fi

turismul, HORECA, domeniul sportivși producția, dar efectele negativevor putea fi diminuate, dacăguvernul va veni cu măsuri adecvateși la timp. C.T.: Nu trebuie să ignorăm faptul căinsolvența este o ”haină bună pentruvremea rea” pentru acele afacericare rămân fără lichidități și aunevoie de o gură de aer dinsprecreditori. Insolvența înseamnăconcordat preventiv, reorganizare deactivitate, nu doar faliment șilichidarea activului pentruacoperirea pasivului. Un consultant cu experiență îți dăcertitudinea că poți trece printr-oastfel de procedură și să revii înactivitate, ieșind din starea deinsolvență.De asemenea, trebuie avut în vederefaptul că insolvența, ca faliment culichidarea activului pentruacoperirea pasivului, este și un modde curățare a datoriilor, care îți dă,ție, ca ANTREPRENOR, posibilitateaunui nou început.

Parteneriatulnostru înseamnă o echipă despecialiști capabilăsă ofere unuiANTREPRENORconsultanță legală,financiar-fiscală șicontabilă în toateaspectele pe care le întâlnește înactivitatea sa de zicu zi, indiferent detipul activității pecare o desfășoară.

41septembRie 2020 l

PROFESII LIBERA

LE

Cum vedeți următorii cinci ani deactivitate, ca profesioniști?

M.O.: Să oferim calitate cliențilornoștri, să investim în echipă, să fimrecunoscuți și recomandați de cliențipentru calitatea serviciilor, asoluțiilor personalizate oferite, dar șipentru abordarea directă, sinceră șiprofund umană.știm să aplicăm eficient cunoștințelenoastre, în funcție de nevoiaclienților. We Know How esteMotto-ul nostru. C.T.: ”Responsabilitate PentruExcelență” este sintagma ce otransmitem către Clienți și care nedetermină să tratăm cu aceeașiatenție toate situațiile pentru caretrebuie să identificăm soluții.Dimensiunea portofoliului,anvergura clienților și poziționareaîn piață vor fi direct proporționale cucapacitatea de a rămâneresponsabili pentru excelențalucrărilor și, implicit, a rezultatelor.

Cum apreciați nivelul actual alfiscalității din țara noastră? Care considerați că sunt zoneleunde s-ar putea reducefiscalitatea și domeniile care auun potențial ridicat de colectare?

M.O.: Deşi fiscalitatea din Româniaeste una medie spre mică,comparativ cu cea înregistrată deţările din Uniunea Europeană, gradulde colectare a taxelor in Româniaeste redus, iar administrareaobligaţiilor fiscale poate ficonsiderată ca ineficientă. În plus, seestimează că economia subteranăîncă înregistrează valori însemnate.Raportul general dintre veniturilefiscale și PIB din România esteinferior, și ne așteptăm ca înperioada următoare să fie luatemăsuri suplimentare în vedereacolectării veniturilor la bugetul destat.În primele șase luni ale anului 2020,execuția bugetului generalconsolidat a înregistrat un deficit de45,17 miliarde lei (4,17% din PIB).

Jumătate din deficit, respectiv 23,04miliarde lei (2,13% din PIB) estegenerat de sumele lăsate în mediuleconomic prin facilitățile fiscale șicheltuieli excepționale adoptatepentru combaterea efectelorepidemiei de COVID-19.În prezent, există o impozitareexcesivă a salariilor, România fiindîn top la această categorie. Având învedere nivelul salariului minim înțara noastră, considerăm că estenecesară o dimininuare a taxelor înaceastă zonă. C.T.: Subscriu punctului de vedereexprimat de Marina, pe acestaspect. Azi, fiscalitatea este directproporțională cu capacitateanoastră de a înțelege faptul căSTATUL funcționează în baza unuibuget la care fiecare trebuie să-șiaducă contribuția, pe măsuravenitului realizat. Vrem sănătate,vrem învățământ de calitate, vreminfrastructură, dar vrem și amnistiifiscale! Sistemul nu poate funcționaastfel!

Foarte mulți antreprenoriromâni aflați la început de drumîși supraestimează încasările șisubestimează cheltuielile.Totodată, nu își promoveazăsuficient produsul realizat sauserviciul oferit, nu analizeazăriguros segmentul de piață încare activează (concurența) șinu au o strategie adecvată demarketing. Cu ce veniți însprĳinul acestora?

M.O.: Toți antreprenorii, nu doarcei aflați la început de drum, potsubestima informațiile financiare cuimpact direct în activitatea lor.Vorbim de două aspecte - potexista informații corect sau incorectînregistrate, la care se adaugă lipsarapoartelor, în formă vizuală, carepot duce la concluzii și deciziieronate pentru afacerea lor; pentruuz intern, clienții noștri primesclunar rapoarte din care își potextrage informații privind evoluțiabusiness-ului.

Ne așteptăm ca înperioadaurmătoare să fieluate măsurisuplimentare învederea colectăriiveniturilor labugetul de stat.

Dezvoltăm înpermanență soluțiinoi, folosim softuride analiză șiinterpretare a datelor financiare(businessintelligence & data analytics).


PRO

FESI

I LIB

ERA

LE

Pentru că vorbim de antreprenori,dezvoltăm un nou serviciu care să-i sprijine,dar despre asta cu altă ocazie.C.T.: Cu know-how! Un client italian care, lavîrsta de 75 ani de ani, dimineața era lafabrică înaintea angajaților și pleca dupăaceștia spunea că – dacă vrei să ai succes,trebuie să-ți iei afacerea în căsătorie. Nupoți ști totul referitor la modul dedesfășurare a unei afaceri, nu poți acționacum vrei, ci, trebuie să știi să identifici și săai încredere în partenerii/profesioniștiipotriviți.

Cum apreciaţi condiţiile oferiteinvestitorilor români şi străini de către administraţia locală şi de către Executiv?

M.O.: Deși există facilități fiscale înRomânia, atât pentru investitori străini, câtși români (ex: impozitareamicroîntreprinderilor cu o cotă de maxim3%, respectiv 1%), birocrația și mediul fiscalincert și impredictibil sunt impedimentecare influențează negativ investițiile. C.T.: HAOTICE. Ne lipsește abordareacoerentă și consecventă. Ne lipseșteperseverența. În consecință,ANTREPRENORII sunt obligați să acționezeîn salturi, obligați să dea atenție echilibruluiși nu perspectivei de dezvoltare a afaceriilor.

În momentul de față, în țara noastrăsunt în vigoare peste 16.000 de actenormative. Cum comentați deselemodificări ale Codului Fiscal adoptate de ultimele guverne? Ce reacții auavut / au clienții când văd acesteschimbări?

M.O.: Majoritatea contribuabililor, inclusivclienții noștri, consideră că incertitudineafiscală din România este determinată demodificările excesive ale legislației –schimbări dese, fără analize de impact, fărăa fi luate în calcul opiniile mediului deafaceri. Inclusiv facilitățile fiscalepromovate de stat, așa cum suntimplementate la noi – legislațieinterpretabilă, fără norme de aplicare,deseori nu sunt aplicate de contribuabili,deoarece nu există certitudine cu privire lamodul de implementare.

Caracterul interpretabil al legislației șiinterpretarea inconsecventă întrereprezentanții autorităților este un altfactor important care determinăincertitudinea fiscală din România. Într-unmediu impredictibil este greu, uneoriimposibil, să faci previziuni asuprainvestițiilor efectuate. C.T.: Există o lege care reglementeazătehnica actelor legislative și care stabileștecum și care sunt condițiile care trebuierespectate pentru modificarea sauadoptarea unui act normativ. Dacă aceastălege ar fi respectată, cu siguranță,ANTREPRENORII ar beneficia de mai multăstabilitate pentru dezvoltarea șiimplementarea planurilor de afaceri.Reacțiile Clienților sunt diferite – de laindiferență, saturație, la atenție excesivă.

Legislația pentru prevenirea șicombaterea spălării banilor a fostmodificată recent. În ce mod vă ajutațiclienții să înțeleagă acestemodificări?

M.O.: Avem discuții legate de armonizarealegislației cu Directivele Europene șiasistăm clienții noști în implementareaprocedurilor. Suntem parte din UniuneaEuropeană și este normal să ne aliniemcriteriilor agreate.C.T.: Un alt – MUST DO, împovărător, darsuntem aici să oferim sprijinANTREPRENORILOR. Am pregătit pentruclienții noștri proceduri interne decunoaștere a clientelei care să cuprindămodificările legislative respective.

Cum percepeţi apetitul investiţional al clienţilor dumneavoastră în aceste vremuri tumultoase, marcate de pandemie?

M.O.: Dacă până acum puteam afirma căindiferent de ce se va întâmpla lumea nu seoprește în loc, acum, după ce am trăit cutoții la nivel mondial, lumea chiar s-a opritpentru o perioada scurtă, pentru anumiteindustrii.Consider că investitorii vor fi mult maiinteresați în a-și investi banii în noitehnologii sau în domenii stabile, cel puținpe termen scurt. Multe afaceri se vorreinventa și au nevoie de consultanță

pentru a regândi strategia de business, a accesa fonduri, etc. C.T.: Pentru moment, încă vreo lună estePROHIBIțIE, dar se pregătesc cu atenție șiintensiv pentru deschiderea sezonului!

Acum 20 de ani cele mai puternicebranduri la nivel global aveau ovechime de peste 100 de ani: GeneralElectric, British Petroleum si GeneralMotors. Astăzi în top 10 sunt firmecare nu existau acum 20 de ani. În2018, UiPath a devenit primul„unicorn” înfiinţat de antreprenoriromâni, adică a atins valoarea de unmiliard de dolari. Ultimele estimăridau pentru această companie ovaloare de 7 miliarde de dolari. Cum vaschimba procesul de digitalizareatitudinea antreprenorilor șiactivitatea companiilor pe care leconduc?

M.O.: Digitalizarea afacerilor este un aspectfoarte important și va deveni esențial înviitorul apropiat. Antreprenorii de azi voracces la informații financiare și nu numai,pentru a lua în timp real cele mai bunedecizii de business. Doar fiind informați,cunoscând impactul financiar al acestordecizii, având în permanență scenariimultiple care acoperă o zonă vastă deposibilități, pot evolua.Dezvoltăm în permanență soluții noi,folosim softuri de analiză și interpretare adatelor financiare (business intelligence & data analytics). C.T.: Digitalizarea a schimbat dejaatitudinea antreprenorilor, pentru fiecareîntr-o anumită măsură. Toți amconștientizat impactul tehnologieiinteligente/IT asupra vieții de zi cu zi și,implicit, asupra activității de business,beneficiile și oportunitățile generate deaceasta. Fie că discutăm de o adaptareoarecum forțată la beneficiul digitalizării,un exemplu fiind munca de acasă impusăde pandemie, fie de eforturileantreprenorilor de a-și eficientizaactivitatea prin tehnologizare șiinformatizarea procesului de business, unlucru este cert: digitalizarea este aici și varămâne, a treia revoluție industrialăprognozată de Alvin Toffler în „Al treilea val”.


PRO

FESI

I LIB

ERA

LE

România va atrage din ce în cemai mulți investitori importanțiîn sectorul IT&CInterviu cu Cristina Dăianu, Avocat Partener, Dentons, Coordonator al Ariei de Practică Venture Tech

Aveți o experiență de peste 15 de ani în domeniul tehnologieiși al investițiilor cu capital de risc,precum și în drept societar,fuziuni și achiziții. Cum vedețiultimele tendințe în acestsegment, al start-up-urilorromânesti din domeniultehnologiei, având în vedere căpandemia a grăbit arderea unoretape, stimulând dezvoltarea mairapidă a unor concept precumfintech, legal tech, InteligențăArtificială și robotică?

A fost o accelerare incredibilă.Trebuie să ne gândim că, de la o zi la alta, multe companii, dar șiinstituții publice și de învățământ, au luat hotărârea de a-și desfășuraactivitatea „remote”. Unelecompanii probabil aveau dejaimplementate platforme de lucru în acest sens, de exemplu companiidin domeniul IT/software – dar într-o proporție covârșitoare -companiile nu erau pregătite sa aibămii de salariați și colaboratorilucrând online. O schimbare s-a sesizat și îndomeniul instituțiilor publice. De laregula depunerii de cereri pe suporthârtie, anumite cereri și raportări au putut fi depuse online. În ceea ce privește comerțul online,pandemia a oferit acestuiaoportunitatea de a-și lua revanșafață de comerțul tradițional. Conceptul de semnătură digitală,semnare la distanță, adunare

generală a asociaților prin video sauteleconferință, erau chestiuni izolatedar care au devenit o realitate înultimele luni. Prin urmare, asistăm lao nouă dinamică a realitățiitradiționale și la o migrare amodelelor de business către spațiulvirtual, aspect care se va mențineprobabil și în viitor. Domeniul tehnologic era, și înaintede aceasta perioadă, un sector înplină efervescență în România și cuun potențial de creștere fenomenal.Prin urmare, nu uimește, entu -ziasmul și numărul startup-urilor dinzona technology. Investițiile deînceput sunt mici comparabil cu altedomenii. De asemenea, exempleleunor businessuri de succes, creeazăo adevărată „ancoră” și duc ladezvoltarea acestui sector. Asistămde asemenea la formarea unui grupde investitori specializați îndomeniul tehnologic, care țin subradar startup-urile, în căutarea celormai creative și inovatoare idei.

Ce le recomandați tinerilor care doresc să fondeze ocompanie în sectorul IT&C? Ce trebuie să facă la început și ce greșeli sunt de evitat?

Ca o observație personală, inovarea(spus mai simplu - o idee nouă, care prinde), curajul, o atitudine de„just do it” și capacitatea de a nuabandona sunt marca succesului. Înplus, importante sunt și capacitateade scalare a businessului, întrucât

afaceri pur locale nu pot fidezvoltate fără investițiiconsiderabile. S-a pus de asemenea și întrebareadacă este bine să îți faci „ucenicia”într-o structură consacrată sau săîncepi direct o afacere. Deși îngeneral o experiență într-oorganizație este utilă înainte de aîncepe o afacere, în domeniultehnologic, cu precădere, sunt mulțiantreprenori foarte tineri, careoptează pentru experiențaantreprenorială, înaintea și în loculaltei experiențe de muncă. Este recomandabil ca antreprenoriisă își întocmească un business planși să se gândească ce structură debusiness doresc să adopte, cum vorfinanța respectivul business și ceopțiuni ulterioare există. Unconsultant de încredere (deexemplu, din domeniile juridic,contabil) poate adăuga o valoareimportantă, atât în faza de „start-up”,cât și în fazele mai mature alecompaniei (faza de atragere decapital) și – evident - în cazul unuiexit. Acest lucru este esențial, șiatunci când se urmăreșteexpansiunea pe piețe internaționale.

Asistăm deasemenea laformarea unuigrup de investitorispecializați îndomeniultehnologic, care țin sub radarstartup-urile, în căutarea celormai creative șiinovatoare idei.

O societate de avocatură care face parte dintr-o rețeainternațională, precum Dentons, cu birouri în toatepiețele strategice pentru tehnologie și cu un grupdestinat domeniului „Venture Technology” (focusat petehnologie și antreprenoriat) are experiența și resurselepentru a acorda consultanță unor astfel de societăți.

45septembRie 2020 l

PROFESII LIBERA

LE

O societate de avocatură care faceparte dintr-o rețea internațională,precum Dentons, cu birouri în toatepiețele strategice pentru tehnologieși cu un grup destinat domeniului„Venture Technology” (focusat petehnologie și antreprenoriat) areexperiența și resursele pentru aacorda consultanță unor astfel desocietăți.

Cum apreciați atitudineaantreprenorilor români din IT&Cîn privința exportului de bunuri șiservicii/ a expansiunii regionale/globale, ținând cont de evoluțiastatelor mai dezvoltare dincentrul și vestul Europei?

Este teren de recuperat. Romaniaeste încă la început de drum, daravem povești de succes și „unicorni”care s-au impus pe piață și acesteasunt extrem de importante pentrucă inspiră și dau curaj unor startup-uri.Sigur că rata de succes a startup-uriloreste în general una mică(majoritatea dispar după un an deactivitate), dar important este că s-a deschis piața, s-au pus motoareleîn mișcare. Avem o școală buna deSTEM (Science, Technology,Engineering, and Mathematics).Încet dar sigur, ne distanțăm deimaginea de pură piață deoutsourcing, și începem să inovăm,să avem un cuvânt de spus.Fondurile internaționale de VC au început să fie interesate și avemși fonduri locale care s-au specializatîn domeniul startup-urilor.

Divizia de software a DeutscheBank anticipează o nouă dublarea contribuţiei la PIB a sectorulIT&C din România până în anul2025, de la 6% la 12%. Cumapreciați aceste estimări? Cât de importante sunt facilitățilefiscale de care beneficiazăindustria, încă din anul 2001?

Este o industrie care a fostîncurajată (de exemplu scutirile deimpozit pe salariile programatorilor,

în anumite condiții), dar totdeaunase poate face mai mult. și considercă este esențială susținerea îndomeniul educației și inovației.

Cum vedeți listarea unor start-up-uri digitale românești peplatforme internaționale decrowdfunding? Dar interesulfondurilor de capital în a intra înacționariatul acestor companii?

Fondurile internaționale de VentureCapital au început să se uite maiatent la piața locală. Este prezentăpe piața locală și finanțarea de tipcrowdfunding, dar în general, acestemodele de funding sunt încă într-unstadiu incipient - sigur că se discută

despre alte investiții și despre altăfrecvență a tranzacțiilor în Palo Altosau în München. Dar, huburiletehnologice – similare modeluluiSilicon Valley - s-au format princonglomerarea unor antreprenori în aceste zone, care s-au inspirat șiambiționat reciproc. Pe aceastădirecție, un exemplu este Clujul care vine puternic din urmă și esteprintre finaliștii la titlul de“European Capital of Innovation2020”. Cred că este o chestiune de timp (probabil nu foarteîndelungat), până când România va deveni unul dintre jucătoriifoarte importanți din zonă și vaatrage din ce în ce mai mulțiinvestitori importanți.

Fondurileinternaționale de VC au începutsă fie interesate și avem și fondurilocale care s-au specializat în domeniul startup-urilor.


PRO

FESI

I LIB

ERA

LE

Statul trebuie să se axeze mai mult pe sectorul privat, generator de valoareadăugată și creștere economicăInterviu cu Oana Tănăsică, Avocat Titular, Cabinet Avocat TĂNĂSICĂ OANA

Criza socială și economică provocată de pandemia COvID-19 ne-a prins totalnepregătiți. Cum apreciați reacțiainstituțiilor de stat și măsurile anunțatepentru sprĳinirea mediului de afaceri?

Fără discuție, criza economică îndesfășurare acum a fost generată de o crizămedicală fără precedent. Era greu pentruorice stat să fi anticipat ceea ce s-aîntâmplat. Brusc, s-a decis închiderea unorsectoare economice și reducerea munciiefective în domenii importante dineconomie. Multe locuri de muncă au fostdesființate, s-a implementat munca ladomiciliu, au fost introduse măsuride disponibilizare temporară. România prininstituțiile sale a luat măsuri în vedereamicșorării impactului crizei asupraeconomiei, în vederea sprijinirii entitățilorprivate și nu în ultimul rând în vedereaprotecției cetățenilor. În toată această perioada eu și echipa meane-am consiliat clienții în implementareamăsurilor de protecție a cash-flow-lui petermen scurt și mediu, în aplicareabeneficiilor privind taxele, impozitele și altemăsuri din domeniul fiscal, în protecțiaangajaților, în relațiile economice și învederea obținerii finanțărilor necesare.Sigur că unele dintre aceste măsuri nu aufost ușor de implementat și că legiuitorulputea să prevadă și să remediezedificultățile și lipsurile legislative, însă aufost și beneficii care au adus un sprijin realși imediat pentru mediul de afaceri. Puteaufi și altele? Evident că da, începând cuimplementarea timpurie a măsurilor derelaxare și acordarea posibilității defuncționare normală a unor întregi sectoarede activitate și până la sprijinirea efectivă aagenților economici.

Așadar, dincolo de măsurile imediate,corecte, care s-au implementat la nivelglobal, România nu a dispus măsuriconvingătoare pentru reducereacheltuielilor bugetare sau pentrudiminuarea impactului crizei medicaleasupra economiei. Întreg mediul privatsperă că începând cu anul 2021, după ce sevor finaliza alegerile locale și parlamentare,România prin organismele sale săregândească întreg sistemul administrativ șisă aplice măsuri efective pentru investitiilesi reformele publice care sporesc rezilientaeconomică. România trebuie să fiepregătită mai bine pentru viitor.

Cum ați reușit să vă adaptați noilor condiții de lucru determinate dedistanțarea socială?

Ca avocat specializat în drept comercial șiinsolvență, am considerat în cei 17 ani deactivitate că această profesie nu se poateface ”departe” de beneficiarii serviciilornoastre, departe de clienți. Am crezut șicred în interacțiunea efectivă, la birou, cuactele în față, dintre noi, avocații, cliențiinoștri și diferitele instituții la care apelăm.Desigur că, cel puțin o perioadă, am înlocuitîntâlnirile ”față în față”, cu acelea prinmijloacele de comunicare la distanță, însăam știut dintru început că nu se va puteaașa la nesfârșit și am dispus măsuri concretede protecție sanitară a noastră și cliențilorcu care am intrat în contact. Da,documentele se pot trimite prin mijloaceelectronice, da, cererile pot fi trimise peemail, însă reorganizările de activitate,discutarea planurilor de restructurareoperațională, variantele multiple desoluționare a unor blocaje juridice,alternativele ținând de dinamica activității

unei firme nu se pot analiza pe chat, pewebcam sau în absența celor cărora neadresăm. Iată de ce, astăzi avem luatemăsuri specifice de prevenire a unei posibileinfectări, însă continuăm să relaționămdirect cu toți clienții noștri.

În ce mod au fost / sunt afectați cliențiidumneavoastră de această pandemie? Din ce sectoare economice provinclienții care au fost cel mai multafectați?

Aproximativ 91% dintre companiileromânești s-au simțit afectate de epidemiaCOVID-19, cu un impact total mediu de -10,2% pentru 2020. Această cifră este înconcordanță cu estimările ComisieiEuropene, care preconizase o scădere de -7,5%, la nivel comunitar. Impactul major a fost asupra tuturorcompaniilor care și-au suspendat activitateatemporar indiferent că au fost dindomeniile HoReCa sau din alte domenii. Maipuțin impactate au fost companiile caredesfășurau activități în domeniul medical șiîn domeniul IT. Dar chiar și în cadrul acestorcompanii, ale căror cifre de afaceri aucrescut pe perioada pandemiei, a fostnecesară o regândire a întregului mod deactivitate. Clar domeniile HoReCa au fost foarteafectate. Am clienți din aceste domenii și,încă din primele zile de pandemie, auapărut problemele. Am căutat împreunăvariante, plecând de la două principii: săpăstrăm locurile de muncă sau să asigurămmăsuri echivalente de protecție socială și săadaptăm activitatea în raport de măsurilede siguranță sanitară impuse prinprevederile ordonanțelor de urgențăadoptate în această perioadă.

47septembRie 2020 l

De exemplu, din domeniulrestaurantelor, clienții care au alesvarianta livrărilor la domiciliu ausupraviețuit și și-au continuatactivitatea. Cu toții am înțeles cătraversăm o perioadă atipică și amîncercat să ne adaptăm rapid ei.Asta am și transmis clienților mei:”cine se va adapta mai rapid, vasupraviețui acestei perioade”.În alte situații, am renegociatcontracte, am replanificat strategii,am încercat prevenirea litigiilor, amgăsit și implementat soluții izvorâtedin legi în vigoare pentru toateaceste noi situații. Dar pe lângămunca aplicată atât a noastră caavocați, cât și a colectivului cliențilora mai fost ceva: o incredibilăsolidaritate socială. Oamenii auînțeles dificultățile cu care întreagasocietate s-a confruntat și au

acceptat soluțiile corecte propuse denoi, de societățile pe care lereprezentam, pentru deblocarearaporturilor contractuale.

Ce poate face un cabinet de avocatură pentru a sprĳini un client / o firmă în aceastăperioadă?

Trei lucruri: unul – care era șianterior acestei perioade, dar caretrebuie păstrat și intensificat cuorice preț și acum – este păstrareacontactului direct cu clienții, analizaefectivă a situațiilor lordocumentare și de personal șievaluarea concretă, faptică aresurselor și tendințelor dedezvoltare. al doilea vizează analiza efectelelorși perspectivelor de ieșire din

această pandemie la nivel general șiulterior la nivel personal. Alături decolectivul meu, am avut acces la obază de 7.200 de publicații dinîntreaga lume. Am citit mult înaceastă perioadă despre scenariilepe termen scurt și mediu degestionare a afacerilor, am înțeles cămodelele sunt diferite de la o zonăeconomică la alta, de la un sistemsocial și politic la altul, și că, într-unfel, nu se pot importa strategii dintr-un colț în celălalt al lumii. Dacă, deexemplu, în Singapore accesul într-un magazin se face doar după ce sescanează cu telefonul, la intrare, uncod de bare care să confirme cădeținătorul aparatului esteînregistrat într-o bază națională deevidență (inclusiv medicală), dacăacolo fiecare persoană primeșteregulat rapoarte dacă s-a deplasat înlocuri unde au fost identificatepersoane bolnave, imaginați-vă căacest model este imposibil deaplicat la noi, unde și masca deprotecție este cu greu acceptată înspații publice. Tiparele sunt altele,disciplina socială este alta și, de aici,și rigoarea anteprenorială estediferită. Însă, ca avocați, avemobligația să explorăm fiecare ”lumede informație”, să înțelegemtipologii diferite și să aplicăm, dinmii de versiuni, pe aceea aptă agenera clienților noștri plus valoareși soluții corecte.al treilea constă în prezentarea unorplanuri specific personalizate. șiavem în vedere pentru fiecare clienturmătoarele paliere de acțiune:descoperirea unui nou segment saureinventarea parțială sau totală aafacerii, reinventarea modului de aajunge la clienți, parteneriatele,credit managementul, pârghiile de arămâne în contact cu ceilalți clienți /furnizori, renegocierea contractelor,implementarea beneficiilor legale șifiscale acordate, evaluarea de viitor.Sigur că sunt și cazuri speciale încare se impun propuneri deconcordat, acorduri cu creditorii sau reorganizarea activității în bazaunui plan.

Avocații au înțelescă, peste dificul -tățile cu care se potconfrunta cliențiiși colaboratorii lor, ei pot constitui ooază de echilibru și forță, demoderație, degândire strategicăși de chibzuință.


PRO

FESI

I LIB

ERA

LE

Care sunt principalele lecții învățate deavocați în această perioadă?

Să știți că acest corp profesional a fost șirămâne unul de excepție. Avocații au avut șiei impactul inevitabil unei asemeneaperioade, dar și-au păstrat calmulprofesional și au generat încredere șimoderație clienților lor. știu că nu este ușor să găsești echilibrul înasemenea vremuri, însă abordarea calmă,aplicată a problemelor, poate da roade petermen mediu și lung. Nu există o singurăsoluție, miraculoasă, pe care un avocat să oofere clienților săi, ci este nevoie de analizaunui cumul de variabile care pot generaplanul de măsuri. Avocații au înțeles asta. șiau mai înțeles că, peste dificultățile cu carese pot confrunta clienții și colaboratorii lor,ei, avocații pot constitui o oază de echilibruși forță, de moderație, de gândire strategicăși de chibzuință.

Foarte multe companii private au fostforțate să facă restructurări, să recurgăla disponibilizări și la reduceri salariale.Pe de altă parte, în ultimele luni o seriede societăți și-au consolidatdepartamentul de marketing / vânzări,pentru a încerca să atragă noi clienți șiau avut o prezență mult mai activă înmediul online. Cum credeți că vaschimba tehnologia metodele clasice delucru ale firmelor?

Aș îndrăzni să vă răspund cu două cuvinte :prevenție și viziune.Mediul de afaceri trebuie să își facă atâtevaluări preventive dar și să stabileascămetode inovative de lucru. Nimeni nu poateavea pretenția ca metodele clasice să fiepăstrate, conservate cu sau fără perioadaaceasta. Pandemia a accelerat procese careoricum erau în evoluție. Cum se adapteazăcompaniile? Simplu: intuiesc evoluții șiprevin inadaptabiliatea ori viziunile obtuzede abordare. Cum fac asta? Prindocumentare și informare temeinice. Cumse realizează asta? Simplu: prin colective deavocați, auditori, experți contabili șifinanciari, etc. care, de la caz la caz, să fieapți (și competenți) să facă evaluări cinstite.Da, cinstite, oricât de dureros ar fi rezultatulîntrucât orice plan strategic de viitor trebuiesă aibă la bază realitatea companiei.

Ce ar trebui să facă Executivul pentru asprĳini și mai mult / eficient companiileromânești?

În primul rând este necesară alocarea defonduri pentru investiții. Auzeam zileletrecute că aproximativ 20 miliarde de lei aufost dirijați spre capitolul investiții. E bine.Însă acest proces trebuie continuat. Apoi, reforma administrativă – este undemers necesar si așteptat de mediul deafaceri, mai ales în contextul în care s-aprodus o scădere a cererii pentru forța demuncă și a apărut o reducere a salariilor întermeni nominali pentru o parte dinangajații sectorului privat, pentru că au fosttrimiși în șomaj tehnic. Este nevoie urgentăde dinamizarea acestor procese. În concluzie, un plan de stimulare aeconomiei pe termen mediu și lung seimpune pentru anii următori, un plan caresă includă investiții publice, reducereacheltuielilor bugetare, măsuri fiscale desprijin, reducerea temporară a TVA pentruanumite sectoare de activitate, sprijinpentru împrumuturi bancare pentru IMM-

uri, pentru investiții private, acordarea dereduceri de impozite pentru majorareacapitalurilor proprii, șamd.

Cum ați primit implicarea unor companiiși a societății civile în procesul desusținere a sistemului sanitar (donațiileîn bani și echipamente)?

Vedeți? Iată că ajungem în aceeași ”cheie” ca mai devreme: sectorul privat aintervenit (în măsura posibilităților,desigur) în susținerea sistemului sanitar. S-au mobilizat bani și echipamente, s-aufolosit resurse umane și material ”desuport”. Iată de ce spun că, poate, ar fi nevoie castatul pe lângă reformele administrative săse axeze mai mult pe sectorul privat,generator de valoare adăugată și creștereeconomică. și nu numai eu văd lucrurileastfel. Sunt anteprenori care exprimăaceleași opinii și care, cumva, dau o liniede gândire coerentă mediului de afaceri.Mă bucur să fiu parte din această mareechipă și să împărtășim aceleași viziuni.


CO

MPA

NII

MU

LTIN

AțIO

NA

LE

E.ON a investit 1,7 miliarde euro pentru modernizarea rețelelor de distribuție și dezvoltarea de soluții energeticel Acesta este bilanțul celor 15 ani de prezență pe piața de energie din România;

l E.ON a trecut de la statutul de furnizor tradițional de energie la cel de companie de soluții energetice orientată spre inovare și digitalizare;

Anul acesta se împlinesc 15 ani de când E.ON şi-a luat angajamentul de a fi investitor strategicpe termen lung pe piaţa energetică dinRomânia, prin preluarea fostelor distribuţii destat din domeniul gazelor naturale şi energieielectrice, Distrigaz Nord și Electrica Moldova.

Reabilitarea şi modernizarea reţelelor dedistribuţie în vederea creşterii siguranţei şi acalităţii serviciilor și dezvoltarea de noi soluții șiproduse pentru clienți au fost priorităţile E.ONîn decursul acestor ani.

Portofoliul de clienți a crescut față de anul 2005cu aproximativ 650.000 și în prezent companiaasigură electricitate şi gaze pentru peste 3,2milioane de clienți, în mai mult de 3.500 delocalități. E.ON este primul furnizor integrat,dar şi primul distribuitor integrat de gazenaturale şi electricitate din România.

Obiectivele propuse au fost atinse cu efortulpermanent al celor 6.400 de de angajați,răsplătind astfel încrederea milioanelor declienți din România.

MODERNIZARE șI ExTINDEREREȚElE

Din 2005, de la intrarea pe piața din România,au fost modernizați peste 8.290 km de rețea degaze naturale (circa 50% din lungimea totală arețelei preluată la privatizare) și circa 6.450 kmde rețea de energie electrică. Reţeaua dedistribuţie a gazelor naturale a fost extinsă pe olungime de 1.795 km, iar cea a energiei electricea fost extinsă pe o lungime de circa 2.350 km,facilitând racordarea de noi consumatori.

51septembRie 2020 l

CO

MPA

NII

MU

LTINAțIO

NA

LE

REȚElE INTElIgENTE

118 staţii de transformare a energiei electricedin Moldova, din totalul de 133, au fost deja(total sau parţial) integrate în SCADA. Anulacesta va fi finalizat un program careurmăreşte modernizarea și integrarea totală a13 staţii. În ultimii ani au fost instalate laconsumatori, prin programe de investiţiisuccesive în valoare de aproximativ 130 demilioane de lei, circa 320.000 de contoareinteligente. Pentru perioada 2019-2028 ţintacompaniei este montarea a aproximativ397.000 de contoare, valoarea investiţiilor fiindde circa 126 milioane de lei.

INVESTIȚIIlE CONTINUă

E.ON a investit 1,7 miliarde de euro înmodernizarea rețelelor de gaze naturale șielectricitate din 2005 până în 2019, alți 374milioane euro fiind alocați pentru perioada2020-2023.

SOlUȚII șI PRODUSESUSTENABIlE

Provocarea majoră a acestor ani a fosttrecerea de la statutul de furnizor tradiționalde energie electrică și gaze naturale la cel decompanie de soluții energetice orientată spreinovare și digitalizare.

Portofoliul de produse şi servicii pentrucompanii și municipalități include, de exemplu,soluţii de producere a energiei electricedescentralizată de înaltă eficienţă, precumcogenerare, trigenerare sau sistemefotovoltaice, soluţii de eficienţă energeticăprin iluminat inteligent, bazat pe tehnologiaLED. Pentru clienții rezidențiali am dezvoltatsoluții integrate pentru încălzirea locuinței, deaer condiționat, de asistență tehnică șimobilitate electrică.

PROIECTE DESTINATECOMUNITăţII

Începând cu anul 2005, E.ON România asusţinut cu peste 14 milioane de euronumeroase proiecte de responsabilitatesocială în comunităţile în care îşi desfăşoarăactivitatea, numărul total al beneficiariloracestor iniţiative ridicându-se la aproximativ310.000.

CONTRIBUȚIA E.ON lAECONOMIA ROMâNIEI

Activitățile economice, inclusiv relațiile cufurnizorii din diversele sectoare aleeconomiei, aduc plus valoare pe multepaliere, de la contribuția la buget, lacreșterea economică și susținerea de locuride muncă în industria orizontală. E.ON acontribuit la bugetul de stat și bugetele localecu 2,3 miliarde de euro prin taxele şi

impozitele plătite în 15 ani și este unpartener important pentru mai mult de 1.700de furnizori din România, dintre care 94%sunt cu capital autohton.

Companiile fanion ale grupului E.ON sunt Delgaz Grid şi E.ON Energie România,acestea desfăşurând activităţi de distribuţie,respectiv de furnizare a energiei şi a soluţiilorenergetice pentru circa 3,2 milioane de clienţi.


CO

MPA

NII

MU

LTIN

AțIO

NA

LE

JTI îN ROMâNIA: AFACERI DE PESTE 1,1 MILIARDE EURO, DIN CARE APROAPE 80% TAXE

Rezultatele din 2020 depindexclusiv de deciziile politiceAfacerile JTI în România au depășit anul trecut 1,1 miliarde de euro, sumă din care aproape 80%a încasat statul, sub formă de accize, TVA și alte taxe. Pentru 2020, oficialii companiei estimeazărezultate cel puțin la fel de bune și implicit venituri în creștere la buget, dacă piața neagră ațigaretelor se va menține la un nivel scăzut, iar legislația va fi predictibilă.

Cifra de afaceri înregistrată de JTI în 2019pentru cele două entități cu care îșidesfășoară activitatea în România, JTITrading și JTI Manufacturing, depășește 5,4 miliarde lei (1,1 miliarde euro), încreștere cu 12,5% față de anul precedent,potrivit unui comunicat al companiei. 78%din cifra de afaceri, și anume 4,2 miliarde leireprezintă sume virate la stat: accize, TVA șialte taxe, în creștere cu 27% față de 2018. Profitul celor două entități JTI în 2019 estede peste 543 milioane lei, în creștere fațăde 2018 cu 13,5%.

„2019 a fost un an bun pentru că nu s-auînregistrat schimbări neașteptate alecadrului de reglementare, iar calendarul deaccizare a fost respectat, fiind ajustat doarpentru a răspunde cerințelor exprese aleDirectivei europene privind taxareaproduselor din tutun. Datorită acestuicontext legislativ și fiscal predictibil și stabil,dar și eforturilor susținute ale autoritățiorde aplicare a legii, care au continuat săderuleze acțiuni de combatere acontrabandei, nivelul mediu al pieței negreanul trecut a fost sub 14%. Vom fi și în acestan alături de Vama Română și poliția defrontieră, prin programele de sprijin,precum și prin campaniile publice anti-contrabandă”, a declarat evgeny nikolsky,General manager Jti România, moldova șibulgaria.

Evgeny Nikolsky, General Manager

JTI România,Moldova și Bulgaria

53septembRie 2020 l

CO

MPA

NII

MU

LTINAțIO

NA

LE

Anul 2020 e un an dificil, anunțându-se o criză economică și socială fărăprecedent. Chiar și în aceste condiții,sectorul tutunului a virat la bugettaxe în creștere. Potrivit ultimeiexecuții bugetare anunțate,veniturile din accizele pentruprodusele din tutun s-au majorat cu12,6% an/an.

„Sperăm ca la finele anului 2020 săputem raporta rezultate cel puțin lafel de bune. pe durata pandemiei nuam disponibilizat și nu am trimis înșomaj tehnic niciun angajat dintrecei peste 1.200 oameni care lucreazăîn sediul central, în fabrică și înbirourile de vânzări din țară. amplătit taxele, salariile, ne-amprotejat oamenii și am continuat sămuncim. În speranța că politicafiscală și cadrul de reglementare vorrămâne stabile și predictibile, iarpiața legală nu va fi disturbată,dorim să investim în continuare înRomânia, să fim un angajator de topși un partener de nădejde pentruautorități”, a adăugat evgenynikolsky, General manager JtiRomânia, moldova și bulgaria.

Ultimele date ale companiei decercetare Novel Research, prelucrateîn perioada martie-iulie 2020, aratăun nivel al pieței negre a țigaretelorde 7,7% din totalul consumului, înscădere față de 12,1%, cât s-aînregistrat la începutul anului,înainte de declararea pandemiei. În opinia oficialilor companiilor detutun, scăderea contrabandei s-aprodus în contextul restricțiilor decirculație și datorită eforturilorautorităților – Vama, Poliția deFrontieră, Poliția.

EChIlIBRU FRAgIl

„predictibilitatea fiscală și scădereapieței negre au determinat creșteriale vânzărilor legale și, implicit, aletaxelor virate la buget, tutunuldevenind cel mai solid contribuabil.ne îngrijorează, însă, niveluldeficitului și sperăm că autoritățile

nu vor decide să-i împovăreze tot pecei care trag. totodată, seprefigurează un context externnefavorabil, pentru că autoritățiledin moldova au dat liber la importde țigarete fără taxe unor firme dintransnistria, cantități considerabilecu această destinație tranzitând înaceastă perioadă România, undeprobabil că se vor întoarce subformă de contrabandă. ne aflăm,așadar, într-un echilibru fragil, caredepinde exclusiv de deciziile

politice”, a precizat Gilda lazăr,director corporate affairs &communications Jti România,moldova și bulgaria.

România este al treilea producătoreuropean de țigarete, iar valoareatotală a exporturilor de tutun brut șiprelucrat în 2019 a fost de 948,4milioane euro, tutunul având ocontribuție pozitivă la balanțacomercială a României de aproape600 de milioane euro.

Predictibilitateafiscală și scădereapieței negre audeterminat creșteriale vânzărilorlegale și, implicit,ale taxelor virate labuget, tutunuldevenind cel maisolid contribuabil.


CO

MPA

NII

MU

LTIN

AțIO

NA

LE

Continental - Istorie și inovație

CINE ESTE CONTINENTAl

Fondată în Hanovra, Germania, în 1871,compania ajută oamenii din întreaga lumesă-şi transforme ideile de mobilitate înrealitate. Tehnologiile, sistemele și soluțiilepe care le propune fac mobilitatea șitransportul mai durabile, mai sigure, maiconfortabile, mai personalizate și maiaccesibile. Ca furnizor auto şi partenerindustrial, Continental oferă soluţii careajută la menţinerea siguranţei şi sănătăţiioamenilor, la protejarea mediuluiînconjurător și mai multe oportunitățipersoanelor pentru a-şi modela propriulviitor. În prezent, angajații Continental dinîntreaga lume dezvoltă noi soluţii pentrumobilitatea viitorului.În 8 octombrie 1871 este fondată laHanovra societatea Continental-Caoutchouc- und Gutta-Percha Compagnie.Producţia în fabrică include produse dincauciuc moale, materiale gumate șianvelope solide pentru trăsuri și biciclete. În

1908, Continental inventează jantademontabilă pentru automobilele de tipsedan - o inovaţie remarcabilă care ajută laeconomisirea de timp și efort la schimbareaanvelopelor.În următorii 80 de ani, companie se remarcăprin inovațiile aduse industriei șidezvoltarea portofoliului, atât în ceea ceprivește anvelopele, cât și alte produse dincauciuc: benzi transportatoare (folosite înindustria minieră), suporturi hidro-elastice(reducerea nivelului de zgomot almotoarelor), furtunuri (în diverse operațiunide producție) etc. Tot în această perioadă,compania a achiziționat producătorii deanvelope Semperit (din Austria) și GeneralMotors (din SUA).Între anii 1988 și 2001, Continental acontinuat extinderea la nivel internaționalprin deschiderea de noi fabrici, noi achiziții(Barum), dezvoltarea diviziei ContiTech șiînființarea diviziei Automotive, pentru acrește activitatea pe partea sistemelorelectronice din industria auto (Continental

preia fabrica de frâne şi cadre auto a uneicompanii americane active la nivel global, acărei bază este Alfred Teves GmbH dinFrankfurt pe Main și îşi consolideazăactivitățile de pe piața în creștere deelectronice auto prin achiziționarea Temic,o companie internaţională specializată înelectronică).În anul 2000, compania își începe activitateaîn România, la Timișoara. În anii careurmează, rând pe rând, Continental adeschis noi fabrici și centre de cercetare șidezvoltare în România, la Timișoara, înSibiu, Iași, Brașov, Carei și Nădab.

20.000 DE ANgAjAȚI

În perioada 1999-2019, Continental ainvestit circa 1,8 miliarde euro în activităţiledin România. Toate cele 5 arii de activitateContinental sunt reprezentate în România.Continental deţine șapte unităţi deproducţie și patru centre de inginerie înTimişoara, Sibiu, Carei, Nădab, Brașov şi Iaşi.

55septembRie 2020 l

CO

MPA

NII

MU

LTINAțIO

NA

LE

Continental este partener într-unjoint-venture în Iași şi are un centrude distribuţie a anvelopelor înBucurești. Continental avea la finalulanului 2019, aproximativ 20.000 deangajaţi, din care o treime suntingineri și informaticieni în centrelede cercetare și dezvoltare și vacontinua să angajeze în funcție deviitoarele proiecte.

TEhNOlOgII. TENDINȚE.INOVAȚIE

Continental dezvoltă tehnologii șiservicii inovatoare pentrumobilitatea sustenabilă șiinterconectată a oamenilor şi abunurilor acestora. Compania cuprofil tehnologic fondată în 1871oferă soluții sigure, eficiente,inteligente și accesibile pentruautovehicule, mașini, trafic șitransport. Continental a realizat în2019 o cifră de afaceri de 44,5miliarde de euro și are în prezentpeste 230.000 de angajați în 59 dețări și piețe.În ultimii 20 de ani, industriaautomotive a cunoscut o schimbareabruptă: dezvoltarea într-un ritmaccelerat a tehnologiilor care auajutat tot mai mult la o circulație totmai sigură. Pas cu pas, mașinile auintegrat tehnologii care permit„dialogul“ între ele, care presupunacordarea unei independențe totmai ridicate autovehiculului (deja,cruising chauffeur se găsește pe totmai multe autovehicule, iar folosireainteligenței artificiale este orealitate), precum și tehnologii carevizează o mobilitate cât mai curată(categorie în care intră mașinilehibrid și cele electrice, precum șitehnologiile dezvoltate care fac totmai „curate“ vehiculele cu propulsieconvențională).Tehnologii eficiente din punct devedere al mediului și acceptatesocial sunt ingredientele cheiepentru un ecosistem al mobilitățiisănătoase. zero accidente, zeroemisii și zero stres, datorităconectivității inteligente: acest lucru

ajută la realizarea tehnologiilornoastre inovatoare.Continental este un lider tehnologicîn sectorul auto și una dintredirecțiile în care companiadesfășoară o activitate intensăvizează dezvoltarea de soluțiiinovatoare de software și hardwarepentru interiorul mașinii, siguranță,motor și transmisie, precum șisisteme de navigație și instrumentepentru mașini viitoare și vehiculecomerciale.

SOlUȚII SMART CITY

iar viitorul în mișcare înseamnăinovație. Compania lucrează și îndirecția smart city – clean mobility.Conectivitatea și dezvoltarea urbanereprezintă un drum care asigură ocreștere durabilă. ContinentalRomânia oferă, din 2017, înparteneriat cu Primăria Timișoara șiOrange România, experiența unuismart city locuitorilor și turiștilor dinTimișoara. Cetățenii se pot bucurade Internet Wi-Fi gratuit securizat înPiața Victoriei, Piața Unirii și PiațaLibertății, prin simpla selectare arețelei „Continental Free Wi-Fi”. Prin

inițiativa Continental România,Primăria Timișoara are acces laplatforma City analytics oferită deOrange prin care municipalitatea vaputea utiliza informații necesareutile în gestionarea fluxului de turiștidin Timișoara. Din 2019, într-un proiect împreunăcu municipalitatea din Sibiu,compania oferă, în parteneriat cuOrange, acces gratuit la wi-fi înpeste 100 de autobuze ale societățiide transport în comun, iarmunicipalitatea poate folosiplatforma pusă la dispoziție deOrange pentru a interacționa cuoamenii.Soluții smart city pentru locuitori șituriști sunt oferite deja de maimulte orașe. Putem vorbi despreaplicații de descoperire a orașelor,de mobilitate urbană, conectivitate(soluții care pun în valoarecontribuția companiilor cu profiltehnologic multinaționale și a celorautohtone în colaborare cuuniversitățile) și multe altele.Tehnologii dezvoltate ce vin însprijinul fluidizării traficului, precumintersecția inteligentă, al optimizăriitransportului public (aplicații de

Continental este unlider tehnologic însectorul auto și unadintre direcțiile încare companiadesfășoară oactivitate intensăvizează dezvoltareade soluțiiinovatoare desoftware șihardware pentruinteriorul mașinii,siguranță, motor șitransmisie, precumși sisteme denavigație șiinstrumente pentrumașini viitoare șivehicule comerciale.


CO

MPA

NII

MU

LTIN

AțIO

NA

LE

ridesharing și de identificare a locurilorlibere din parcare), al dezvoltării soluțiilorecologice și de mediu, al digitalizării șiservitizării sunt susținute de autorități șisprijinite și chiar inițiate de mediuleconomic privat. În locațiile noastre din România accentuleste pus pe inovații tehnice, proiecte pilot șigăsirea de soluții eficiente în toate ariile deafaceri: cercetare, dezvoltare și producție.Pentru angajați, acest lucru a însemnat, dela început, să lucreze cu cele mai noitehnologii, să fie parte și să coordonezeadesea proiecte provocatoare în echipeinternaționale.Proiectele comune cu locații din întreagalume, interacțiunea cu oameni noi,schimburile multiculturale, călătoriile deafaceri pe care angajații din România le-auavut de-a lungul timpului în străinătate, auinfluențat semnificativ așteptările lor cuprivire la calitatea vieții în orașele de origineși în țară. Standardele lor s-au ridicat și audorit să aibă aceleași oportunități ca șicetățenii țărilor mai dezvoltate.Astfel, orașele în care compania îșidesfățoară activitatea s-au dezvoltat șidatorită investițiilor și angajațilorContinental, ridicând nivelul și calitateavieții, oferind astfel condiții pentru cainginerii și specialiștii români să lucreze la unnivel înalt de tehnologie și să rămână în țară.

INVESTIȚII RECENTE

Continental a început în acest an lucrărilepentru extinderea centrului de cercetare șidezvoltare din Timișoara, investiție plănuităde 33 de milioane de euro. Clădirea a fostproiectată pentru o capacitate de până la1.700 de locuri, precum și o zonă de testareși validare completă a produselor dezvoltateîn cadrul companiei. „Competențe noi sunt necesare în modconstant în această industrie, cum ar fiinteligența artificială, cloud, securitatecibernetică, industria 4.0, orașe inteligenteetc., iar compania își asumă un rol de lidertehnologic. noile competențe înseamnădezvoltarea de noi produse, modelareanoilor modele de afaceri și proiectarea denoi concepte moderne de colaborare șioperare, respectiv realizarea unui ambientcât mai potrivit și adaptat unui stil demuncă futurist. mă refer aici la crearea de

spații deschise care permit interacțiuneadintre colegi, flexibilitate în ceea ce priveștemodul de a-și desfășura activitatea,oportunități de alternare facilă de la unformat de lucru menit să asigure nevoia deconcentrare individuală la unul colaborativ,interactiv și creativ, care duce la idei noi cepun viitorul în mișcare. Chiar dacă trecemcu toții printr-o perioadă dificilă, laContinental continuăm să investim în viitor.Continuăm să oferim performanță,indiferent dacă vorbim despre produselesau serviciile oferite, astfel că identificămconstant oportunități de a ne menține agili,de data aceasta prin investiția într-o clădirenouă”, explică christian von albrichsfeld,Head of country continental România.Compania a finalizat tot în acest an șilucrările pentru extinderea clădirii de

birouri din Iași. Construcția nouă are 8niveluri, o capacitate de până la 1.700 delocuri și cuprinde o zonă de testare șivalidare completă a produselor dezvoltateîn cadrul companiei, precum și spații derelaxare, săli de conferință, bucătării.Întreaga clădire are un concept nou șimodern de design interior, cu spații verziintegrate.Anul trecut, Continental a inaugurat la Sibiuun nou modul de producție și o nouăclădire dedicate activităților de cercetare șidezvoltare, după o investiție de 32 demilioane de euro.Acestor investiții majore li se adaugă și alteinvestiții în echipamente și sisteme carevizează dezvoltarea industriei 4.0 înfabricile de anvelope, componenteelectronice și ContiTech.

christian von albrichsfeld, Head of country continental România

57septembRie 2020 l

CO

MPA

NII

MU

LTINAțIO

NA

LE

ACCENT PE EDUCAȚIE

Continental este inițiator și participant lareintroducerea sistemului dual de școalăprofesională la Colegiul Energetic Regele„Ferdinand I” din Timișoara încă din 2012,de la reînființarea claselor cu acest profil.De asemenea, compania a sprijinit în acelașifel Liceul Tehnologic „Simion Bărnuțiu“, dinCarei, s-a implicat în dezvoltarea școliiProfesionale Germane Kronstadt din Brașovși, de doi ani deja, susține învățământulprofesional dual și în Sibiu unde, princolaborarea cu Colegiul Tehnic„Independența”, a creat patru clase – una în2018, două în 2019 și a patra în 2020, eleviiacestora urmând a-și desfășura practica încadrul locației.Din 2012 până în prezent, compania ainvestit sute de mii de euro în dotarea cuechipamente a unităților de învățământ,cazare, masă și transport pentru elevi,precum și pentru promovarea acestui tip deînvățământ la nivel de județ, precum și lanivel național. Specializările în care suntpregătiți elevii susținuți de Continental sunt:operator CNC, electronist, electrician,lăcătuș mecanic, electromecanic și sculermatrițer.“Școala profesională Duală este locul careaduce valoare adăugată economiei.România și companiile din țară pot atrageinvestiții noi și pot crea locuri de muncă

adiționale pe plan național doar dacă existăpersonal calificat care să asigure oproductivitate și o calitate excelentă amuncii. acesta a fost și rămâne argumentulprincipal pentru care Continental a fost unadintre firmele care a militat în 2012 pentrureintroducerea acestui sistem educațional șicontinuă să se implice în formarea viitorilormeseriași. Suntem mândri de cei peste 400de absolvenți și actuali cursanți ai școlilorprofesionale partenere. elevii de azi suntviitorii noștri angajați. Împreună putem facediferența“, spune christian vonalbrichsfeld.În ceea ce privește parteneriatul cuuniversitățile, această colaborare esteesențială: aproximativ o treime din cei20.000 de angajați ai Continental înRomânia sunt ingineri și specialiști IT încentrele de cercetare și dezvoltare alecompaniei din Iași, Sibiu și Timișoara. Acestlucru înseamnă că toți contribuie ladezvoltarea de tehnologii inovatoare.Contribuția lor este esențială pentru omobilitate curată a viitorului.

PARTENERIATE SOlIDE CUUNIVERSITăȚIlE DIN ROMâNIA

Compania a pus bazele unor parteneriatede lungă durată cu universități din întreagațară, printre care Universitatea Politehnicași Universitatea de Vest din Timișoara,

Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu,Universitatea „Al. I. Cuza“ și Universitatea„Gh. Asachi“ din Iași, situate în orașele încare există locații Continental, precum și cuinstituții de învățământ superior dinîntreaga țară. Spre exemplu, anul acesta,împreună cu universitățile partenere începstudii aprofundate pe Cybersecurity șiMachine Learning, Cloud Computing sau BigData Management.Peste 100 de angajați sunt implicați însusținerea de cursuri în laboratoare tehnicela universități din România. Temeleabordate sunt diferite, ele vizeazăprogramare roboți, aplicarea conceptelor deprogramare în industria automotive,machine learning, Internet of Things, calcultoleranțe și analize, testare software,electronică etc.Aproximativ 1.000 de studenți au participatla stagii de internship în cadrul companiei înacest an, în locațiile Continental dinRomânia. De asemenea, compania acordă o atențiesporită tinerilor din liceu, care sunt sprijinițisă participe la competiții naționale șiinternaționale. Companiile trebuie să își ajustezeportofoliul de produse și să opereze un settot mai larg de automatizări într-un mod totmai accelerat, lucru care, privit dinperspectiva angajatorului, înseamnăangajarea de oameni tot mai calificați.


OPI

NIA

SPE

CIA

LIST

ULU

I

Despre Tratatele bilaterale de investițiiArticol de Dr. Alina Cobuz Băgnaru, Partener Fondator, SCPA Cobuz și Asociații

ca urmare a sporirii complexităţiiinvestiţiilor în şi între ţările din întreagalume, precum și a dezvoltării globale atranzacțiilor, de-a lungul timpului a sporitinteresul în rândul investitorilor de a seproteja în ţările gazdă în care au investit,pentru a avea la dispoziție un mecanismsigur de recuperare a profitului.Prin urmare, pe fundalul unor interesediferite între investitori şi statul gazdă încare s-a efectuat investiţia, crearea unuimecanism efectiv de soluţionare aposibilelor diferende/litigii privindinvestiţiile era mai mult decât necesară. ca o consecință, tratatele bilaterale deinvestiții au fost mecanismul perfect desecuritate şi protecţie a investitorilor înstatele gazdă, acestea jucând un rolimportant în dezvoltarea arbitrajuluiinternaţional de investiţii.

Rolul tratatelor pentru investiții și implicit pentru investitori

Tratatele bilaterale de investiţii pot ficonsiderate ca succesor al Tratatelor deComerţ şi navigaţie (Friendship commerceand navigation treaties)[1].Aceste tratate au fost iniţial negociate şisemnate pe parcursul secolului al XIX-lea şiînceputul secolului XX de către SUA cumulte state europene, inclusiv Franţa, Italiaşi statele din America Latină, pentru aîmbunătăţi şi a proteja relaţiile comercialedintre ele.Lacuna acestor tratate consta în faptul căele nu includeau în mod direct problemelede investiţii, lucru semnalat de stateleeuropene. Pe bază de consecinţă au apăruttratatele bilaterale care aveau ca nucleuproblematica investiţiilor, înlocuind astfeltratatele de comerţ şi navigaţie.Primul tratat bilateral de investiții a fost

încheiat între Germania și Pakistan în anul1959[2]. Ulterior, gradul lor de popularitatea crescut, astfel încât în anul 1994 existaupeste 700 de astfel de tratate, iar în prezentnumărul lor a depășit 2000. Ca principiu inițial, tratatele bilaterale deinvestiții au fost încheiate între o țarădezvoltată (de obicei exportatoare decapital) și o țară în curs de dezvoltare(importatoare de capital), de obicei lainițiativa țării dezvoltate.Motivul era clar, respectiv țara dezvoltatădorea să încheie un tratat bilateral deinvestiții pentru a asigura standardesuplimentare de protecție juridică și garanțiipentru investițiile firmelor sale, mai maridecât cele oferite de legislația națională.țara în curs de dezvoltare, pe de altă partesemna un tratat bilateral de investiții înscopul creării unui climat favorabil în scopulatragerii investitorilor străini.Practica a schimbat acest lucru la sfârșitulanilor 1980 și mai ales în anii 1990, întrucâtțările în curs de dezvoltare și economiile întranziție au început să semneze tratatebilaterale de investiții între ele, în numărdin ce în ce mai mare. Prin urmare, în celemai multe cazuri, statele abordeazătratatele bilaterale de invesțitii cu scopul dea-și proteja investițiile externe[3]. Caracteristicile de bază ale tratatelorbilaterale de investiții au avut în vedere cuprecădere dispozițiile principale cu referirela sfera și definiția investițiilor străine,tratamentul național și cel favorizat,tratamentul corect și echitabil, garanțiile șidespăgubirile pentru expropiere șidespăgubirile pentru război și tulburărilecivile.Dar cum definim investițiile străine?Investițiile străine directe (ISD) reprezintăinvestițiile efectuate de o societate sau de opersoană fizică aflată în interes de afaceri

într-o anumită țară, fie sub forma înființăriiunei întreprinderi, fie prin dobândirea deactive în altă țară. Investițiile străine directese disting de investițiile de portofoliu, încare un investitor doar achiziționeazăacțiuni ale unor companii străine.Raportându-ne la exproprieri[4],majoritatea tratatelor bilaterale de investițiiinclud o clauză cu privire la acestea, inclusivcu referire la compensațiile cuveniteinvestitorilor împotriva riscului deexpropriere. Astfel, fiecare partecontractantă este de acord să nu ia măsuridirect sau indirect în legătură cuexproprierile, naționalizările sau orice altemăsuri comparabile care afecteazăinvestițiile străine efectuate pe teritoriulsău[5].

Specificul ICSID

ICSID este instituția mondială dedicatăsoluționării litigiilor privind investițiileinternaționale și care administreazămajoritatea cazurilor de investițiiinternaționale.Cu alte cuvinte, ICSID este un forum pentrusoluționarea litigiilor investitor-statmenționat în majoritatea tratatelorinternaționale de investiții și în numeroaselegi și contracte de investiții.ICSID a fost inființat în 1966 prin Convențiaprivind soluționarea litigiilor privindinvestițiile între state și resortisanții altorstate (Convenția ICSID).Procedura ICSID ține seama decaracteristicile speciale ale disputelorinternaționale, menținând un echilibru atentîntre interesele investitorilor și cele alestatelor gazdă. Fiecare caz este analizat decătre o Comisie de conciliere independentăsau un tribunal arbitral, după primireaprobelor și argumentelor legale de la părți.

59septembRie 2020 l

OPIN

IA SPEC

IALISTU

LUI

Motivul pentru care tratatelebilaterale de investiții ar fidepășite în societatea actuală

Prin hotărârea sa din 6 martie 2018în cazul Republicii Slovace împotrivaAchmea BV (C-284/16), Curtea deJustiție a Uniunii Europene apronunțat o decizie care a neliniștitdinamica soluționării litigiilorinvestitor-stat în Europa. ConcluziaCurții a fost că un regim în careexistau o varietate de protecțiiinvestitor-stat în întreaga UE eraincompatibil cu legislația UE.Aceasta a considerat că abilitatea dea arbitra probleme care ar puteaprivi aplicarea dreptului UEsubminează supremația dreptului UEși rolul pe care Curtea l-a jucat îninterpretarea sa.Curtea a constatat că legislația UE aîmpiedicat statele membre săacorde protecții între stat și

investitor. A rezultat că o clauză dearbitraj investitor-stat a încălcatlegislația UE în toate cazurile în care:investitorul provenea dintr-un statmembru al UE; statul în care a fostfăcută investiția a fost un alt statmembru al UE; clauza de arbitraj afost cuprinsă într-un acordinternațional în vigoare între statulmembru de origine al investitoruluiși statul membru în care a fostefectuată investiția.În urma hotărârii Achmea, toatestatele membre ale UE - inclusivRegatul Unit - au semnat declarațiila 15 ianuarie 2019 și la 16 ianuarie2019 (Finlanda, Luxemburg, Malta,Slovenia, Suedia și Ungaria) în cares-au angajat să pună capăt tuturortratatelor bilaterale de investițiiîncheiate între ele prin intermediulunui tratat plurilateral sau, acolounde este mai convenabil, bilateral.Acordul este un pas major în

implementarea acestor declarații.La 24 octombrie 2019, majoritateastatelor membre ale UE au fost deacord cu proiectul de text pentruîncetarea tratatelor de acest genintra-UE.Acordul acoperă procedurile dearbitraj investitor-stat bazate petratate bilaterale de investiții intra-UE enumerate în mod explicit înacord și conform oricărui set dereguli de arbitraj, inclusiv ICSID,PCA, SCC, ICC, UNCITRAL și arbitrajad hoc. Acordul acoperă, deasemenea, acele tratate bilateralede investiții care au fost dejareziliate, dar - din cauza așa-numitelor „sunset clauses” - încă au efect.O astfel de clauză este o prevederecare extinde protecția investițiilorefectuate înainte de data încetăriitratatelor bilaterale de investițiipentru o perioadă suplimentară de

Încetarea fiecăruitratat bilateral deinvestiții va intraîn vigoare cândRomânia vanotifica unilateraldenunțareaacestora sau, va încheia acorduricu statelecontractante princare să încetezetratatele bilateralede investiții.


OPI

NIA

SPE

CIA

LIST

ULU

I

timp. În special, Polonia a început deja să-șianuleze tratatele bilaterale de investițiiintra-UE în 2017.Acordul prevede că toate clauzele sunset întratatele bilaterale de investiții încheiateprin acord și anterior sunt denunțate și nuvor produce efecte juridice. Aceastaînseamnă că nu va exista o perioadă detranziție odată cu intrarea în vigoare aacordului.

Care este impactul produs asupraprocedurilor arbitrale încheiate, în cursde desfășurare și asupra celor noi.Avantaje și dezavantaje

Pe data de 5 mai 2020, 23 de stateeuropene au semnat un Acord pentruterminarea BIT-urilor (BIT = bilateralinvestment treaty) încheiate între acestea îndeceniile precedente. Acest acord intră învigoare la 30 de zile calendaristice, pentrufiecare stat în parte, de la data la caredepozitarul primește al doilea instrumentde ratificare, aprobare sau acceptare dinpartea statului respectiv.Acordul dintre state debutează cu câtevaconsiderații. Printre cele mai importanteamintim:- faptul că toate clauzele de arbitraj din

tratatele bilaterale de investiții sunt

contrare tratatelor ue și, ca urmare aacestei incompatibilități, prevederile dinBIT-uri nu mai pot fi aplicate după data lacare ultimul stat-parte la un BIT a devenitmembru al Uniunii Europene,

- faptul că statele membre ue au obligațiade a se conforma dreptului uniunii,inclusiv așa cum derivă din interpretareadată de CJUE în cauza C-284/16 Achmea(hotărârea Achmea),

- faptul că Acordul nu aduce atingereposibilității Comisiei Europene sau aoricărui stat membru de a sesiza CJUE, pebaza articolelor 258, 259 și 260 din TFUE.

Acordul prevede în mod clar: clauzele dearbitraj din tratatele bilaterale de investițiireziliate nu mai pot servi drept bază legalăpentru noi proceduri.Cu toate acestea, acest lucru lasă deschisăproblema a ceea ce se întâmplă cuprocedurile actuale. Acordul clasificăprocedurile curente în: „Proceduri dearbitraj în așteptare” și „Proceduri dearbitraj noi”.„Procedurile de arbitraj în asteptare” suntcele inițiate înainte de 6 martie 2018, fiinddata judecății Achmea și care nu au fost încăîncheiate, iar „Noile proceduri de arbitraj”sunt cele inițiate la sau după 6 martie 2018.Este încă de văzut dacă tribunalele vorvedea acest lucru ca o încetare a jurisdicției

lor. În ceea ce privește procedurile dearbitraj în temeiul Convenției ICSID, nuexistă o instanță națională - așa cumprevede acordul - care are puterea de aanula o hotărâre arbitrală. În plus,hotărârile arbitrale ICSID trebuie să fierecunoscute ca fiind obligatorii, iarobligațiile bănești impuse de o astfel dehotărâre trebuie executate „... ca și cum arfi o hotărâre definitivă a unei instanțe dinacel stat ...”[6].În consecință, rămâne de văzut modul încare instanțele naționale se vor ocupa deargumentele bazate pe încetarea unilateralăa acordului de arbitraj în tratatul bilateralde investiții relevant, fie în contextularticolului 54 din Convenția ICSID; întemeiul articolului 5 lit. (a) din Convenția dela New York[7] sau, orice lege națională, înspecial în cazul în care recunoașterea șiexecutarea sunt solicitate în afara UniuniiEuropene.

Poziția României privind desființareatratatelor bilaterale de investiții șiposibilele consecințe

Printre statele semnatare se numără șiRomânia, aceasta fiind, de altfel, semnatarăa sute de tratate bilaterale și multilateraleaflate actualmente în vigoare. Dintre

61septembRie 2020 l

OPIN

IA SPEC

IALISTU

LUI

[1] Sornaraj M., the international law on foreign investment, editia a doua, ed. Cambridge University Press, 2004, p. 217.[2] Treaty for the Promotion and Protection of Investments (with Protocol and exchange of notes), Germany and Pakistan, 25 November 1959,

457 U.N.T.S. 24 (entered into force 28 November 1962).[3] United Nations Conference on Trade and Development, Bilateral Investment Treaties 1959-1999, United Nations New York and Geneva,

2000.[4] z. Akgul, the Development of international arbitration on bilateral investment treaties, Dissertation.com, Florida USA, 2008.[5] De exemplu, tratatul bilateral de investiții încheiat între Turcia și China: ”investițiile făcute de cetățenii sau companiile unei părți

contractante pe teritoriul celeilalte părți nu vor fi expropriate, naționalizate sau supuse altor măsuri care au un efect similar, cu excepțiacazului în care sunt îndeplinite următoarele condiții: măsurile sunt adoptate în scop public, în cadrul legilor și reglementărilor existente.măsurile nu sunt discriminatorii.”

[6] Art. 54 al Conventiei ICSID[7] Article V 1. Recognition and enforcement of the award may be refused, at the request of the party against whom it is invoked, only if that

party furnishes to the competent authority where the recognition and enforcement is sought, proof that:(a) The parties to the agreement referred to in article II were, under the law applicable to them, under some incapacity, or the saidagreement is not valid under the law to which the parties have subjected it or, failing any indication thereon, under the law of the countrywhere the award was made

[8] https://www.universuljuridic.ro/wpcontent/uploads/2017/04/06_Revista_Universul_Juridic_nr_03-2017_PAGINAT_BT_C_Vasile_V_Saranciuc.pdf

acestea, 16 BIT-uri sunt vizate de acestAcord (Anexa A a Acordului).Acordul scoate din vigoare toate clauzeledin BIT-urile enumerate în anexe care facreferire la rezolvarea disputelor prinprocedura arbitrajului.Legea nr. 18/2017 pentru aprobareaîncetării a celor 22 de tratate bilaterale deinvestiții între România și statele membreale Uniunii Europene a intrat în vigoare la24 martie 2017. Inițiativa[8] legislativăurmează după ce Comisia Europeană ademarat procedura de infringementîmpotriva României și a altor patru statemembre.Încetarea fiecărui tratat bilateral deinvestiții va intra în vigoare când Româniava notifica unilateral denunțarea acestorasau, va încheia acorduri cu statelecontractante prin care să înceteze tratatelebilaterale de investiții. Deși tratatelebilaterale de investiții conțin clauze desupraviețuire („apus de soare”) care extindprotecția investiției pentru 10, 15 sau 20 deani după sfârșitul perioadei, Româniaurmează să identifice căi de reziliere atratatelor bilaterale de investiții cu efectimediat.Acordul prevede 3 principale categorii deproceduri arbitrale: Procedurile de arbitrajîncheiate – incluzând orice procedură cares-a încheiat cu un acord de soluționare saucu o hotărâre finală (final award) emisăînainte de 6 martie 2018. Aceste proceduri

nu vor fi redeschise iar hotărârile rămân învigoare; Procedurile de arbitraj în derulare –adică orice procedură de arbitraj inițiatăînainte de 6 martie 2018 și care nu poate fiîncadrată drept încheiată. Acordul îndrumăpărțile să soluționeze disputele pe caleamiabilă. și procedurile de arbitraj noi careimplică orice procedură de arbitraj inițiatăîncepând cu data de 6 martie 2018, inclusiv.În ceea ce privește dosarele de arbitrajpending sau noile proceduri de arbitraj, așacum sunt definite mai sus, statele auurmătoarele obligații: să informeze,cooperând între ele, tribunalele arbitraledespre consecințele legale ale HotărâriiAchmea; în cazul în care sunt parte laproceduri judiciare privind o hotărârearbitrală emisă în baza unui BIT, să soliciteinstanței naționale competente, inclusiv înorice țară terță, după caz, să anulezehotărârea arbitrală sau să nu o recunoască(și, implicit, să nu demareze executareaacesteia).Atât investitorul cât și statul contractantunde a fost făcută investiția au posibilitateasă invite cealaltă parte din procedurile dearbitraj pending la inițierea unei proceduride înțelegere/acord. Cealaltă parte poaterăspunde în termen de două luni, în scris,laaceastă invitație.Pentru a fi aplicabile dispozițiile privindinițierea procedurii de înțelegere, trebuieîndeplinite două condiții: a) procedurile dearbitraj pending să fie suspendate în baza

unei solicitări în acest sens de cătreinvestitor, și b) în cazul în care hotărâreaarbitrală a fost deja emisă în cadrulprocedurilor de arbitraj pending, dar nu afost încă executată sau executată definitiv,investitorul se obligă să nu înceapăprocedurile pentru recunoașterea,executarea, sau plata într-un stat membrusau într-o țară terță sau, dacă astfel deproceduri au început deja, se obligă săsolicite suspendarea lor.Prin urmare s-a ajuns la concluzia că acestetratate bilaterale de investiții intra-UE suntdepășite, nemaifiind necesare într-o piațăunică și incompatibilă cu legislația UE.

cobuz și asociațiiStr. Mărgăritarelor 14, Sector 2, București

Telefon: +4 021 210 42 64Fax: +4 021 210 42 69

Email: [email protected]


OPI

NIA

SPE

CIA

LIST

ULU

I

Etică și antreprenoriat (1)Articol de Dr. Cristian DucuCentre for Advanced Research in Management and Applied Ethics

În urmă cu mai mulți ani, am fost invitat săle vorbesc unor viitori medici despre etică înantreprenoriatul medical. În viziunea celorcare organizaseră modulul respectiv exista olegătură strânsă între cele două subiecte,dar nimeni din România nu mai abordasesubiectul la modul serios. și atunci, și acumerau și sunt tot felul de persoane careafirmă public că etica este extrem deimportantă pentru mediul de afaceri și înspecial pentru noii antreprenori, dar fără aargumenta în detaliu. Mai mult decât atât,practicile de business din România par să îicontrazică.Eu mi-am propus să procedez altfel cu acestprim text pentru revista „ClubAntreprenor”. În primul rând, vreau să vădeschid cât mai multe uși înspre eticaantreprenoriatului, pe care, ulterior, să vădoriți să le explorați singuri sau împreună cuprietenii și colegii voștri. Asta înseamnă și cămi-am propus să vă provoc. Așa că, în aldoilea rând, vreau să vă fac să vă punețiîntrebări și să contestați ceea ce scriu euaici. Poate că sunt de modă veche, dar încămai cred că singura cale eficientă de aînvăța este cea în care suntem provocați săne dorim să cunoaștem mai mult și mai înprofunzime subiectele care ne suntprezentate.

ETICA ESTE DESPRE lUCRURIlE MICI

Multora li se pare straniu faptul că le spuncă etica este despre lucrurile mici și nudespre coduri de etică sau cine știe cedeclarații despre cât de important esteclientul pentru firma lor. Li se pare straniupentru că este opusul a ceea ce se predicăîn mod obișnuit prin tot felul de cărți,articole de revistă sau traininguri. Nu vi s-aîntâmplat până acum să stați în fața unuiconsultant sau specialist în comunicare caresă vă spună că dacă nu aveți nu știu ce cod

sau nu știu ce procedură nu vor roii cliențiiîn jurul produsului sau serviciului pe care îloferiți?! Eu mă întreb la ce îți trebuie un cod de eticăatunci când tu și familia ta sunteți firma?Pare contraintuitiv în lumea imaginii„instagram-abile”, dar ceea ce ai nevoie cuadevărat, indiferent dacă ești antreprenorsau investitor în serie, CEO demultinațională sau angajat, este o cultură aeticii în afaceri, adică practici, a se citiobișnuințe (habitudini), moralmentecorecte. Adică să practici etica zi de zi și săfaci asta fiindcă înțelegi de ce o faci șifiindcă te definește.Sună abstract, știu, dar de fapt este foartesimplu și pragmatic. și vă voi arăta că așastau lucrurile folosindu-mă de câtevaexemple. Să ne gândim la un antreprenor din turism,care are o pensiune cu 12 camere la malulMării Negre, un restaurant generos și alteservicii aferente. A investit destui bani înterenul pe care are acum pensiunea, înclădirea pe care a construit-o, în amenajări,mobilier și echipamente. Fiind pe litoralulromânesc, el preia inevitabil din modul degândire și din practicile celorlalți oameni deafaceri din zonă. De exemplu, a ajuns săcreadă că amortizarea investiției trebuie săse întâmple cât mai repede, căci altfel risculde a fi executat de bancă după un sezonmai slab este foarte mare. Acest risc este,într-adevăr, mare, mai ales când strategia sade dezvoltare este deficitară și și-a gânditafacerea în funcție de cele 2, 3 sau 4 luni de„sezon”. Acum a ajuns să creadă căamortizarea investiției sale este mai presusde proprii clienți. Iar asta îl determină săfacă rabat de la multe lucruri care i-ar facepe clienți să îl recomande. Vă sunăfamiliar?! Așa și este, căci presa dinRomânia a relatat de foarte multe oridespre antreprenori din stațiunile de laMarea Neagră care, de exemplu, au folosit

alimente expirate și s-au ales cu bucătăriileînchise.Probabil că antreprenorul de mai sus se vadescurca cel mai ușor cu inspectorii veniți încontrol, însă recenziile negative publicatepe Internet, pozele cu cearșafuri rupte saupătate, ori cu pereții plini de igrasie, nu vordispărea niciodată. La fel ca atitudineanepoliticoasă sau chiar arogantă aangajaților sau a antreprenorului încomunicarea cu clienții nemulțumiți. Iarasta nu este o chestiune diafană, pentrusferele înalte ale celor care vorbesc despreetică, ci se vede direct în numărul șicalitatea clienților, și mai apoi în încasări. Dacă rândurile de mai sus nu vi se parsuficient de convingătoare, atunci puteți săreflectați la exemplul celor de la Viscri 32 -White barn and blue House, care s-au trezitde curând cu un val de critici pe Facebook șinu numai. A fost suficient un clientnemulțumit care să se plângă de ei și apoiun răspuns arogant ca să curgă postărilenegative la adresa lor. Mulți, printre care șiautorul acestui text, au decis și au declaratcă nu vor trece prea curând pragulantreprenorilor respectivi pentru că nu auînțeles nici după toate criticile care le-aufost aduse că nu e treaba lor că un clientîmparte „un meniu de aperitiv, supă, maindish și desert pentru o persoană” la ofamilie de 4. Rolul lor era să-și facă treabacât mai bine, cu respect pentru client și,implicit, pentru afacerea lor în domeniulospitalității. A certa clientul și a-i sugera „săservească (sic!) masa în alt loc” este odovadă în plus că nici la nivel personal, nicila cel antreprenorial nu există niște valorimorale.Degeaba ai scris pe website niște valori șiniște principii morale dacă ele sunt vorbegoale. Etica stă în lucrurile mici pe care lefacem zi de zi, nu în vorbele mari pe care lespunem. Americanii au o vorbă: „Walk thetalk!” - să faci ceea ce spui că faci.

63septembRie 2020 l

OPIN

IA SPEC

IALISTU

LUI

CâND lUCRURIlE SE COMPlICă

Costurile reputaționale pot fi foarte maricând vine vorba de antreprenoriat, unde nuexistă bugete de comunicare uriașe pentrua acoperi vocile celor nemulțumiți. Dar ce tefaci când costurile reputaționale devincosturi tranzacționale? Când, de exemplu,nimeni nu mai vrea să colaboreze cu tinepentru că nu respecți termenele saunormele de calitate pe care le-ai agreat.Asta îmi aduce aminte de un restaurant lacare nu primeau torturi pentru botez saununți de la anumite cofetării. Nu era vorbade concurență, ci de lipsa încrederii, iar einu își asumau responsabilitatea pentru cevacare venea din laboratoare de cofetărie carenu ofereau garanții în ceea ce priveștecalitatea. Așa că o problemă de calitate cuimplicații etice afecta și noii antreprenoridin zonă. Eu, care tocmai urma să ambotezul copilului acolo, nu puteam să rog oprietenă care își realizase un laborator decofetărie într-o anexă a propriei case fiindcăea nu putea oferi o garanție că produsul eirespectă anumite norme specificedomeniului. Ea vindea ceea ce învățase săfacă din cărți și de la televizor exclusiv

prietenilor și prietenilor prietenilor săi. Daroare era suficient din perspectivă etică?Privind retrospectiv, asta mi-a amintit demama mea, care a fost cofetar-patiserspecialist și care mi-a explicat că nu esuficient să știi să faci prăjituri ca să vinziprăjituri. Munca de cofetar-patiser implicărespectarea unor norme igienico-sanitare, aunor modalități de a realiza prăjiturile astfelîncât acestea să nu se altereze în perioadade 12-24 de ore în care ar urma să fieconsumate, precum și chibzuință înfolosirea unor ingrediente care, deși potface produsele mai aspectuoase, să nu fietocmai recomandabile pentru copii sau îngenere. Care este etica ta de antreprenoratunci când nu poți oferi garanții cu privirela calitatea produsului pe care îl realizezi?

PâNă UNDE SE îNTINDE ETICA?

și am ajuns la al doilea gând pe care vreausă vi-l așez în față, și anume la modul cumse construiesc ofertele. Peste tot primești 2la prețul unuia singur, peste tot ești asaltatde așa-zise chilipiruri. Parcă trăim într-unpermanent carnaval al ofertelor.Exemplul care îmi vine cel mai ușor în

minte acum este cel al unei firme mici careproduce încălțăminte. Un tânăr a construito fabrică mică în curtea casei sale, iar 10muncitori fac încălțăminte pentru doamne.Afacerea a mers foarte bine în primul anîncât a fost nevoit să mai angajeze încă 10muncitori. În al doilea an, tânărul a începutsă simtă mai acut competiția de pe piață șimai ales prețurile mici cu care veneauimportatorii de marfă din China. Așa că alansat și el diverse oferte pe propriul site;cât mai atrăgătoare cu putință (reduceri depeste 50%, 2 la preț de 1 etc.). După ovreme, tânărul antreprenor a observat căexistă un retur mai mare la cei care aucumpărat 2 perechi la prețul uneia singuredecât în cazul celor care cumpărau osingură pereche. La mijloc era un mecanismpsihologic care funcționa în cazul clientelorsale, și anume ideea de ofertă le făcea maiușor să renunțe sau să schimbe un produscare, odată sosit, nu le mai plăcea. Așa căreturile deveniseră o problemă reală pentruantreprenorul respectiv. Rareori oamenii de afaceri se gândesc laimpactul ofertelor permanente dincolo decifrele pe care le generează pentru ei. Însăstau și mă întreb dacă nu cumvamecanismul acesta psihologic asociatofertelor nu ne-a deformat foarte multpracticile de consum. De curând, mai multecompanii românești care vând bunurionline au decis să ridice semnificativlimitele de la care clienții pot beneficia detransport gratuit; ele descoperiseră că i-acostat foarte mult volumul mare deproduse refuzate sau pur și simplu nelivrateîn primele luni ale acestui an. Doar că, departea cealaltă, majoritatea clienților numai sunt interesați de produse atâta vremecât nu există o reducere sau un produsasociat.Întrebarea pe care sigur mi-o veți pune estede ce ar trebui să se simtă un antreprenorresponsabil pentru cum reacționează petermen scurt, mediu sau lung clientul săuca urmare a practicilor de business deforma aceasta. Răspunsul meu se bazeazăpe o analogie: cazul acesta, al ofertelor,este similar cu acela în care clientul areacces neîngrădit sau netaxat la pungi deplastic în care să-și pună produsele. Clientulva fi mai puțin responsabil cu acele pungi șiefectul pe termen lung îl vom resimți cutoții.


SMA

RT C

ITY

Este nevoie de o mai bunăpromovare a conceptului de oraș inteligentInterviu cu Camelia Spătaru, fondator al evenimentelor jumptosmart.ro și co-fondator SMARTiCITY

De câțiva ani, organizezi evenimentecare promovează orașul inteligent„smart city”. Ce este, de fapt, un orașinteligent?

Un oraș inteligent este, în opinia mea, unoraș în care oamenii se simt bine, în careîși doresc să trăiască, un oraș care le oferăconfort și un standard de viață de calitate.Un oraș în care nu pierzi timpul în trafic,care îți vine în ajutor și îți oferă diversesoluții când ai de ajuns din punctul A înpunctul B, astfel încât deplasarea să fie oplăcere și nu un prilej de stres. În carepoți parca fără să dai zeci de ture pestrăzi, pierzând timpul și poluând aerul.Un oraș în care poți respira aer curat, iarenergia este economisită prin soluțiisimple. Un oraș în care oamenii știu ceînseamnă respectul față de ceilalți, în carerespectă regulile de conviețuire cu orașul.Este acea aglomerare urbană în careexistă un parteneriat între comunitate șioraș: ne ajutăm reciproc, ne respectămreciproc. Un rol esențial în dezvoltareaorașelor inteligente îl au oamenii,comunitatea. Așadar, nu l-aș defini doardin perspectiva utilizării unor tehnologii

„inteligente”, cum ar fi IoT, 5G, BIG DATA,blockchain etc.

Și care este, totuși, rolul tehnologiilorsmart într-un acest oraș?

Rolul tehnologiilor este să ajute orașul să neofere acel confort descris mai sus, suntinstrumentele prin care rezolvăm nevoileorașelor.

Sunt oamenii pregătiți pentru a facesaltul la un astfel de oraș? Sunt orașelepregătite?

Se vorbește destul de puțin despreconceptul de oraș inteligent în România.Este încă un concept de nișă, daca pot săspun așa, deși el privește viața orașelor,adică a celor mai mari aglomerări deoameni dintr-o țară, unde trăiește și va trăiîn viitor cea mai mare parte a populației. Deaceea, cred că este nevoie de o mai bunăpromovare a acestui concept, pentru a treziinteresul comunităților, pentru a înțelege cepot să facă tehnologiile smart pentru noi,până la urmă. Dau un exemplu simplu, cunoscut:

Barcelona reușește să facă economii demiliarde de dolari anual doar pentru că ainstalat sisteme inteligente de energie, cumar fi stâlpii stradali cu iluminatul inteligent,senzori de parcare care oferă, pe o aplicație,informații în timp real unde sunt locuri deparcare libere, senzori de gunoi și colectareautomată a deșeurilor. Mai devreme saumai târziu, vrem, nu vrem, aceste tehnologiivor face parte din viață noastră și a orașelorîn care trăim. și, din punctul acesta de vedere, orașele auluat-o înaintea guvernelor, ceea ce nu edeloc rău.

Există orașe cu adevărat smart în România?

Există orașe care au implementat soluțiismart, unele mai multe, alte mai puține,altele deloc. Un oraș cu adevărat smarteste un oraș care reușește să integreze maimulte soluții, care să se completeze unelepe altele, să creeze un fel de eco-sistem.Atunci cred că putem simți cu adevăratutilitatea lor. Dar, desigur, ca să ajungi laasta, trebuie să începi de undeva, cu 1, 2, 3proiecte, dar să continui, să nu te opreștiodată ce ai început. Altfel, poți pierde bani.Spun asta, pentru că nu este suficient, deexemplu, doar să pui senzori de parcare șisă lași aici investiția. Dacă lași așa, sunt baniaruncați. Trebuie să vii cu elementelecomplementare: monitorizarea, în timp reala tuturor locurilor de parcare disponibile dinoraș, atât de la operatorii privați, cât și de lacei publici, pe baza analizelor de aici și dintrafic, se poate gestiona mai ușor traficul,pot fi prevenite aglomerația și blocajele etc.

Cât de mult ne apropiem de „Smart Cities”, orașele în care tehnologia reușește sărezolve multe dintre problemele care ne ”dor”, cum ar fi traficul, transportul,poluarea? Camelia Spătaru, fondator al evenimentelor jumptosmart.ro și co-fondatoral unui nou brand, SmaRtiCitY, ne răspunde la o parte din aceste întrebări.Împreună cu soțul ei, organizează de peste 4 ani propriile evenimente carepromovează conceptul de Smart City. Camelia a fost jurnalist și șef Departamentpolitic la pRotV, corespondent al pRotV la bruxelles, până în 2007, când a acceptatfuncția de purtător de cuvânt al guvernului. De mai mulți ani îi învață pe mulțitainele public speaking și comunicării de criză. este și vicepreședinte al asociațieiRomâne de Relații publice.

65septembRie 2020 l

AN

TREPRENO

RI

Ce oraș conduce în topulproiectelor de tip Smart City?

Compania VegaComp a prezentat înconferința organizată de noi acum 2luni, „Connecting people,Conneting things”, un top alorașelor smart din România, dupănumărul de proiecte implementate. Conduce Alba Iulia cu 106 proiecte,Clujul vine puternic cu 54 deproiecte smart city și tinde sa fielider în perioada următoare,Timișoara cu 26, apoi, Arad, Oradea,Sibiu, Brașov. Acest top cuprinde șiorașe medii. Pe lângă Arad, Oradeaetc., apar și Piatra Neamț, Botoșani,Deva. Iar în topul orașelor mici avemAvrig, Hunedoara, OdorheiulSecuiesc și altele. Important este căexistă interes.Vă dau un exemplu la îndemână. Amfost luna trecută la Cluj-Napoca șiam vizitat, că să spun așa, primastradă denumită „smart”. Ceînseamnă asta? O străduță care aintegrat câteva concepte detehnologie inteligentă: „bănciinteligente”, prevăzute cu un sistemUSB la care poți să îți încarcismartphone-ul, stâlpi cu becuri

inteligente care își reglează lumina,Wi-Fi gratuit, stații de încărcare atrotinetelor electrice și spațiu deparcare pentru trotinete și biciclete,stații de încărcare pentru mașinileelectrice și locuri de parcare, spațiiverzi irigate inteligent etc. O stradămicuță, între blocuri, astfel încâtlocuitorii să se împrieteneascăîncetul cu încetul cu aceste concepteși să le înțeleagă utilitatea, dar și săle păstreze, să le aprecieze. Ei,gândiți-vă că străduța asta semultiplică și devine un cartier, apoiun oraș. Desigur, Clujul are și alteproiecte implementate, eu am datun exemplu mai vizibil pentruoameni. și în Otopeni, de exemplu,am găsit în parcul central astfel debănci smart la care îți încarcimobilul. și sigur, mai sunt și în alteorașe. Dar, un oraș poate fi smart, cumspuneam la început, dacă îți oferăconfortul de care ai nevoie, dacă tesimți bine, chiar și fără senzori deparcare, de exemplu. Un astfel deoraș este Oradea, orașul cu cei maihappy oameni din România și cu ceamai eficientă administrație locală dinRomânia. Un oraș în care clădirile

vechi au renăscut spectaculos, încare au fost create străzi și pasajepietonale, parcare sub Criș, chiar încentrul orașului. În Oradea,digitalizarea serviciilor a devenitregulă. Așadar aici vorbim, în primulrând de un „smart governance”extrem de eficient.și în București găsim, de exemplu,piste de biciclete, care ar trebui săfacă parte din conceptul mai amplude „smart urban mobility”, careurmărește transformarea,reorganizarea transportului urbanactual, astfel încât să ajute lafluidizarea traficului și reducereapoluării. Asta, ca să dau doar unexemplu, sunt mai multe proiecte,dar nu cât ne-am dori.

Ce ar trebui să facă primariipentru a-și transforma orașele înorașe smart, mai ales că suntemîn perioada electorală? Care estesfatul expertului?

Aici te voi contrazice: nu suntexpertă în smart city. Împreună cusoțul meu organizăm de peste 4 aniaceste evenimente, prin care vremsă aducem conceptul de orașinteligent mai aproape de oameni,de administrația locală. Nu suntemsingurii pe piață, mai sunt și altefirme, sper să fie și mai multe,pentru că este nevoie și va fi maimultă nevoie, pe măsură ceoamenii, dar mai ales administrațiilepublice locale încep să înțeleagăavantajele unui Smart City. În anii ăștia am vorbit cu mulțiprimari, city manageri, companiiprivate care produc soluții smart șiam învățat de la fiecare, am fost peteren, am văzut proiecte la fațalocului, am discutat cu experți dinalte țări pe această temă, pe unii i-am avut invitați la conferințe. Euconsider că experți sunt cei care auparticipat direct la elaborarea șiimplementarea vreunei soluții desmart city, a vreunei strategii etc.știu, au apărut mulți „,experți”peste noapte, dar care nu au niciolegătură cu practica...

Barcelona reușeștesă facă economii demiliarde de dolarianual doar pentrucă a instalatsisteme inteligentede energie


SMA

RT C

ITY

Dar, revenind la întrebarea ta.Primarii care decid că vor merge peaceastă cale, ar trebui să identificeîntâi care sunt nevoile orașului șiapoi să caute cele mai bune soluțiipentru a le rezolva prin tehnologiilesmart. Dar, atenție! Așa cum îmispunea un primar pe care îl apreciezfoarte mult, degeaba apelezi laaceste tehnologii dacă tu nu ai pe cesă le pui, dacă nu ai infrastructură,în primul rând. Degeaba vii cusenzori de parcare, dacă nuconectezi, de exemplu toateparcările din oraș.

Cum poate un ”smart city” sărezolve problema traficului?

Depinde de fiecare oraș să aleagăcea mai bună metodă, care, deregulă, presupune mai multeproiecte integrate: senzori, piste debiciclete, sistem modal de transporturban etc. Apoi, nu este obligatoriuca, dacă soluția pistelor de bicicletea fost eficientă într-un oraș, să fie lafel de bună și în altul. Aici este rolulspecialiștilor să analizeze și să oferesoluții, iar primăria să ia o decizie.Dar, în principiu, transportulalternativ, cu biciclete, trotinete,este una dintre soluții. Aici, însă,trebuie luptat puțin și cumentalitatea noastră.Pe de altă parte, un sistem detransport inteligent poate ajuta multla reducerea emisiilor de CO2. Aș datot exemplul Barcelonei: sistemul detransport cu autobuzul se remarcăprin folosirea de mai mulți ani aautobuzelor hibride. Apoi, stațiile deautobuz sunt dotate cu panourisolare pentru a furniza energieecranelor care arată timpul deașteptare. și, hai, să mai dau un exemplu deimplicare a comunității: locuitoriiunei zone din Barcelona, din jurulunei piețe, se plângeau de zgomotuldin trafic. Au montat senzori care audetectat nivelul de zgomot și audemonstrat că acesta depășea cufoarte mult recomandările OMS. Pebaza acestor informații, locuitorii s-

au dus la autorități și au facutpresiuni pentru a regândi utilizareaacelei pieței.

Să vorbim putin și de conferințelepe care le organizați voi. Cum v-aafectat situația creată depandemia de COvID-19?

Ne-am regândit sistemul și, în iunie,am început deja cu mini-conferințehibrid: câțiva speakeri fizic îninterior, cu respectarea regulilorsanitare și de distanțare, iar ceilalțispeakeri online. Așa a fostconferința „ 5- Future ofConnectivity”, unde i-am avutinvitați pe primarul Clujului, domnulEmil Boc, primarul Constanței,domnul Decebal Făgădău, secretaride stat, companii, apoi amorganizat „ Smart Health”, unde auparticipat doamna consilierprezidențial Diana-Loreta Păun,președinții celor două comisii desănătate din Parlament, secretari destat, companii din domeniul medicalși farmaceutic. A urmat” Connecting People,Connecting Things”, unde aparticipat un mare expert

internațional, Misha Dohler. Luna aceasta am organizat a 3-aediție a Marsului mașinilor eco, uneveniment care promoveazătransportul cu mașinile nepoluantesi mai puțin poluante. Este uneveniment foarte fain, la care îi invitpe cititorii voștri, pe care îlorganizăm vara, cu mașini electriceși hibrid, cu personalități din lumeaartistică, sportivă, ONG-uri,jurnaliști, lideri din administrațialocală și centrală, care conducaceste mașini, dând astfel exemplulpersonal în încercarea de a diminuapoluarea din transport. Anul trecutam extins și la biciclete și trotineteelectrice, a fost superb să veziaceastă coloană de mașini,trotinete, biciclete, scutere electricepe străzile orașului! Anul acesta, dincauza restricțiilor știute, ne-amlimitat la mașini. Ne pregătim acumde o nouă conferința de două zile, înoctombrie, axată pe SmartEducation (a fost amânată dinmartie, când a început criza COVID-19), Smart Mobility&Transportation, UrbanRegeneration, Smart Energy&SmartHealth.

Un sistem detransportinteligent poateajuta mult lareducerea emisiilorde CO2

67septembRie 2020 l

Abonament la clubantreprenor.roși ziarulpozitiv.ro

Anul 2021

Vă propunem un abonament integrat, pentru anul 2021, care va conține următoarele:

Abonament la ziarul Pozitiv în format pdf, 16 pagini, care va avea două apariții pe lună (26 de ediții). Abonații voravea un articol / un interviu într-una din ediții, la alegere.Abonații vor avea o invitație gratuită la unul dintreevenimentele organizate de clubantreprenor.ro șiziarulpozitiv.ro în anul 2021.Abonații vor primi și revista Club Antreprenor (print), care areo apariție trimestrială (februarie, mai, septembrie șidecembrie).

ziarul Pozitiv în format pdf va fi distribuit gratuit la aproximativ50.000 de adrese de mail, astfel:l proprietarii și managerii companiilor cu capital românesc și

multinațional, la nivel național (top 5.000 pe fiecare județ șitop 10.000 în București) din următoarele sectoare –industrie, energie, construcții, servicii, retail, IT&C,agricultură, transporturi, turism;

l profesii liberale (avocați, notari, practicieni în insolvență,executori judecătorești, consultanți fiscali, auditori, evaluatori,contabili, arhitecți, medici, etc.);l camerele de comerț și industrie județene, camerele decomerț bilaterale, asociații profesionale, federații șiconfederații patronale, ambasade;l instituții locale și centrale (ministere, agenții de stat,autorități de reglementare, consilii județene, prefecturi,primării, servicii publice deconcentrate);l licee și universități;l instituții financiar-bancare, firme de asigurări, societăți deleasing, fonduri de pensii;

l alte entități economice (firme de intermediere de valorimobiliare, firme de asset management, companii deconsultanță –fonduri europene, HR, GDPR, etc.);l mass-media și agenții de PR.

În perioada 1 octombrie – 30 decembrie 2020 avem o ofertăspecială, prețul abonamentului fiind de 500 de lei.

Detalii la mircea Fica, senior editorEmail: [email protected]

Telefon: 0732.903.216

Ziarul pozitiv s-a născut din dorința de a oferi conținut relevant și corect, într-o notă optimistă. Suntem o organizațieimparțială, independentă și neafiliată politic. Ne dorim săoferim comunității un ziar unde informațiile optimisteprevalează, să realizăm un jurnalism pozitiv, integru și etic cuscopul de a crea un mediu inspirațional, propice pentrudezvoltarea României. Obiectivul nostru este să livrăm conținut necesar pentruîmbogățirea calității vieții în comunitate, să oferim gramul deoptimism necesar pentru a determina oamenii să-și urmezețelul în propria țară. Dorința noastră este să creștem împreunăîntr-un mediu favorabil dezvoltării sustenabile, înconjurat depovești de succes și de reușite care să inspire comunitatearomânească

Site-ul clubantreprenor.ro își propune să contribuie ladezvoltarea unei culturi a antreprenoriatului în țara noastră,cultură bazată pe inovație, viziune, tenacitate, gândire pozitivă,educație financiară, educație juridică și educație civică.

clubantreprenor.ro și ziarulpozitiv.ro sunt site-uri înfrățite.


BUSI

NES

S N

EWS

Economiaîn vremea coronavirusuluiAceastă carte propune un set de bune practici pentru antreprenori și politicile publice în vederea supraviețuirii în condiții de criză, informează Editura Publica, care a editat lucrarea lui Iancu Guda, Director General al Coface Credit Management Services și Președinteal Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Deși a fost scrisă la vârful impactuluiepidemiologic și economic provocat depandemia de COVID-19, măsurile propusesunt aplicabile în orice recesiune, indiferentde natura acesteia. Utilitatea ei în orice crizăfinanciară rezidă în similitudinile dintreacestea în ceea ce privește efectele negativecauzate companiilor: scăderea vânzărilor,încasarea tardivă a facturilor, vânzarea lentăa stocurilor, dificultățile în obținereafinanțării și foarte multe incertitudini.

60 DE TEhNICI PRACTICE PENTRUCA ANTREPRENORII șIgUVERNANȚII Să IA îMPREUNăCElE MAI BUNE DECIZII

economia în vremea coronavirusului estestructurata pe trei momente ale evoluțieimediului de afaceri din economiaromânească – trecut (2010-2019), prezent(2020) și viitor (2021-2030) – și propune 60de tehnici practice pentru ca antreprenoriiși guvernanții să ia împreună cele mai bunedecizii. Tehnicile referitoare la trecut suntnecesare pentru creșterea imunității înaintede impact. Obiectivul măsurilor propusepentru prezent se referă la supraviețuirea întimpul crizei. Cele mai bune practicipropuse pentru viitor se referă laaccelerarea relansării și consolidarea uneidezvoltări durabile pe termen lung.În cei 15 ani de experiență înmanagementul riscului afacerilor, autorul aîntâlnit peste 1.000 de antreprenori din

toate domeniile de activitate, ținânddiscursuri și prezentări despre evoluțiamediului de afaceri la peste 100 deconferințe de business. Experiența sa estesintetizată în cartea de față, a cărei misiuneeste clară: să salveze cât mai multecompanii și locuri de muncă.

PREFAȚă

“am decis să scriu această carte la vârfulimpactului epidemiologic și economicprovocat de pandemia de CoViD-19. o cartede acțiune, nu de istorie, prin care propunun set de bune practici și de măsuri pentruantreprenori și politicile publice, în vedereasupraviețuirii în condiții de criză. Chiar dacăa fost scrisă în vremea coronavirusului,măsurile propuse sunt aplicabile în oricerecesiune, indiferent de natura acesteia.utilitatea cărții în orice criză financiarărezidă în similitudinile dintre acestea în ceeace privește efectele negative asupracompaniilor: scăderea vânzărilor, încasareatardivă a facturilor, vânzarea lentă astocurilor, dificultăți în obținerea finanțăriiși foarte multe incertitudini. misiuneaacestei cărți este clară: să salveze cât maimulte companii și locuri de muncă pe timpde recesiune. miza este enormă. gradul deatingere a acestui obiectiv poate facediferența dintre o relansare rapidă aeconomiei și adâncirea într-o revenire lentăși dureroasă”, a subliniat iancu Guda,autorul cărții.

SISTEMUl PRIVAT șI SECTORUlPUBlIC TREBUIE Să COlABOREZEîNTR-O ARMONIE PERFECTă

Pentru ca economia să treacă cu bine pesteetapele de recesiune ale ciclului economic,sistemul privat și sectorul public trebuie săcolaboreze într-o armonie perfectă.Mecanismul România (sectorul public) SRL(mediul de afaceri) poate funcționa lapotențialul maxim dacă are la bază osimbioză cu efecte pozitive în ambelesensuri. Pentru a obține cele mai bunerezultate, acest mecanism nu trebuiedereglat și trebuie sincronizat continuu.Prezentul este rezultatul acțiunilor dintrecut, iar ceea ce facem în prezent poateschimba viitorul.trecut. Încercările extreme testeazăcapacitatea de rezistență a statelor și acompaniilor, ele fiind rezultatul acțiunilordin trecut. Dacă deciziile trecute nu au fostperfecte, istoria ne oferă o șansă deînvățare și de progres de care cei inteligențiși responsabili profită întotdeauna,deoarece știu un adevăr dur: istoria nu iartăproștii! prezent. Situațiile excepționale necesitămăsuri excepționale sau neconvenționale,care nu ar fi fost adoptate în situațiinormale. La fel ca un tsunami, și recesiunileeconomice lovesc puternic și impredictibil.Toate detaliile contează și fiecare în partepoate face diferența dintre viață(continuarea activității) și moarte (faliment).

69septembRie 2020 l

BUSIN

ESS NEW

S

Ezitarea poate avea costuriirecuperabile. Dozajul nepotrivitpoate transforma o măsură bunăîntr-una proastă. Comunicareainfluențează decisiv reacția tuturorjucătorilor din piață, iar ecoulacțiunilor acestora devine maiputernic decât însăși măsuracomunicată. Viitorul esteîntotdeauna decis acum. viitor. Misiunea asumată, viziunea șivalorile împărtășite, obiectivele șiplanul de acțiune pentru atingereaacestora, toate au un elementcomun: orizontul pe termen lung.Dacă guvernanții și companiile nucorelează acțiunile din fiecare zi cu ostrategie pe termen lung, atunci nu

construiesc în viitor, cisupraviețuiesc de pe o zi pe alta, dela un an la altul, de la un mandat laurmătorul. Drumul haotic în zigzaggenerează costuri enorme de timp,bani sau oportunități pierdute. Unlux pe care România nu și-l permite,mai ales că avem un munte de urcat.Efectele acestor legi suntexponențiale când prezentul estesufocat de război, indiferent denatura acestuia (financiar, comercial,epidemiologic, informațional,teritorial). Pentru că situațiileextreme întotdeauna vor reprezentapuncte de cotitură în care sevalidează trecutul și se deschid noiorizonturi pentru viitor. Toate aceste

motive explică structura cărții încele trei părți: trecut, prezent șiviitor.

55% DINTRE COMPANII AU NEVOIE DE AjUTORExTERN PENTRU A REZISTA

Partea întâi, ultimul deceniu –Culegi ceea ce semeni, se referă latrecut și analizează evoluțiamediului de afaceri și a politicilorpublice din ultimul deceniu.Obiectivul celor 10 măsuripreventive propuse în primul capitoleste creșterea imunitățiicompaniilor în timpul recesiunii.Tehnicile aferente sunt explicatefolosind o analogie cu factoriideterminanți în supraviețuirea unuiaccident rutier: responsabilitateașoferului, calitatea carosabilului,performanța tehnică și siguranțaautovehiculului, viteza de reacțierapidă și adecvată situației,răspunsul celorlalți participanți latrafic, severitatea daunelor(intensitatea șocului și vitezadeplasării), primul ajutor,disponibilitatea rezervelor de sângepentru transfuzie, echipamentelemedicale și, în fine, disponibilitateași pregătirea profesională apersonalului medical. Toți aceștifactori au un corespondent înlimbajul de business și fiecare dintreaceștia poate fi îmbunătățit pentrusupraviețuirea companiilor în urmaaccidentului financiar din recesiune.Cele 10 tehnici sunt aplicate pecâteva companii reale, respectiv 3studii de caz care reflectărezultatele posibile: companii carenu sunt afectate de recesiune (15%din mediul de afaceri activ înRomânia în vremea coronavirusului),firme care sunt afectate derecesiune, dar au imunitate bună șipot rezista singure (30% din mediulde afaceri activ în România învremea coronavirusului) și companiicare au nevoie de ajutor externpentru a rezista (55% din mediul deafaceri activ în România în vremeacoronavirusului).


BUSI

NES

S N

EWS

Partea a doua, 2020 = covid-19. Viitorul?ACUM. Alegerile de astăzi decid viitorul demâine se referă la prezent și pune accentulpe măsuri de intervenție pentrusupraviețuirea companiilor. Tehnicileprezentate se referă atât la bunele practicide management, pe care antreprenorii artrebui să le ia în considerare pentrupropriile companii, cât și la măsurileguvernamentale propuse pentru sprijinireamediului de afaceri în vremeacoronavirusului.

Partea a treia, uRmătoRul deceniu –Succesul este planificat și muncit, se referăla viitor și propune 10 soluții pentruaccelerarea dezvoltării companiilor, precumși 10 priorități strategice pentru relansareacreșterii economice. Desigur, paletaopțiunilor practice în deceniul următor vadepinde de eficiența măsurilor luate înprezent.Pe lângă deosebirile evidente privind timpulla care fac trimitere cele trei părți (trecut,prezent și viitor), mai există o diferență

importantă între acestea. Partea întâi șipartea a treia încep cu mediul de afaceri șicontinuă cu politicile publice, în timp cesuccesiunea se schimbă în partea a doua.

MEDIUl DE AFACERI ESTE PIATRADE TEMElIE PENTRU BUNAFUNCȚIONARE A ECONOMIEI

În condiții normale din trecut (partea întâi)sau din viitor (partea a treia), mediul deafaceri este piatra de temelie pentru bunafuncționare a economiei, deoarece:• Companiile plătesc salarii din careangajații consumă (și cererea din economiefuncționează normal), economisesc (șisistemul bancar are resursele pentrucreditare) și investesc (și piața de capital arefondurile necesare pentru finanțareafirmelor listate). Firmele creează locuri demuncă pentru integrarea tinerilor în câmpulmuncii și asigurarea de venituri necesarepentru traiul zilnic și întemeierea uneifamilii.• Companiile plătesc taxe: contribuțiisociale, impozite pe venit sau pe profit, taxăpe valoare adăugată, taxe pe active, accize,câștig de capital, dividende și diverse alteimpozite. Toate acestea sunt venituri fiscaledin care statul asigură buna funcționare aserviciilor publice și investițiile îninfrastructură (educație, sănătate,transporturi, energie, mediu înconjurător).• Companiile generează randamentulaferent capitalului investit de cătreacționari, motivându-i astfel pe aceștia săreinvestească mai multe resurse financiarepentru dezvoltarea afacerilor. Companiileplătesc dividende, remunerând proporționalriscul asumat de acționari.• Companiile investesc capitalul atras de lapartenerii de afaceri pentru dezvoltarea denoi produse, servicii sau tehnologiemodernă pentru progresul umanității.Firmele investesc în dezvoltareaprofesională a angajaților, o parte dintreaceștia devenind antreprenori și contribuindla progresul economiei prin generarea delocuri de muncă și servicii sau produse noioferite clienților.

În condiții normale, statul nu face decât săredistribuie valoarea adăugată generată decompanii și populație (salariați sauantreprenori). Astfel, este responsabil să

71septembRie 2020 l

BUSIN

ESS NEW

S

asigure servicii publice în bunecondiții, siguranța națională șiordinea publică, infrastructura(educație, sănătate, transporturietc.), cadrul legislativ și respectareaacestuia („regulile jocului”), politicaexternă prietenoasă investițiilorstrăine, precum și tot felul deprograme naționale pentrustimularea dezvoltării mediului deafaceri, protejarea și respectareamediului înconjurător și, în general,comportamente prezente carecontribuie la o țară mai bună pentrugenerațiile viitoare. Astfel, mediul deafaceri devine decisiv în condițiinormale și reprezintă piatra detemelie și începutul pentru trecut(Partea întâi) și viitor (Partea atreia).

ROlUl STATUlUI ESTEPRIMORDIAl îN TIMPUlPANDEMIEI

În condiții atipice (pandemie,recesiune economică globală,conflicte militare care amenințăsecuritatea națională), rolul statuluidevine primordial. Acesta areresponsabilitatea să intervină ferm șidecisiv pentru protejarea fizică șifinanciară a populației și a mediuluide afaceri. Dacă măsurile necesare șicorect dozate nu sunt luate la timp,

intervențiile viitoare pot deveni maicostisitoare și mai puțin eficiente. Înacest scenariu, prea multe companiiintră în insolvență și prea multelocuri de muncă sunt pierdute.Toate acestea erodează tracțiuneaeconomiei de a reveni din recesiune.În schimb, dacă statulimplementează rapid cele maipotrivite măsuri pentru populație șimediul de afaceri, atunci sectorulprivat își păstrează resursele pentruaccelerarea relansării economice.Astfel, statul devine decisiv încondiții excepționale, iar măsurileguvernamentale pentru sprijinireamediului de afaceri reprezintă piatrade temelie și începutul Părții a doua.COVID-19 va fi învins. Orice războitrece, oricât este de dureros.Recesiunile sunt etape normale aleciclului economic, care continuădupă aceleași legi. Totuși, indiferentde viteza relansării activitățiieconomice, economiile vor rămânecu sechele importante, între caredatorii publice și private mai mari,companii slăbite de încercărilefinanciare și o populație vlăguitădupă un stres psihic enorm. Depindede noi dacă vom merge haotic, înzigzag, sau ordonat, în linie dreaptă.Prin cele 60 de bune practici șisoluții, această carte încearcă săaducă ordine din haos.

TESTIMONIAlE

Un imbold la acțiune, imediat, acum! Citește această carte! Informațiile statistice

inteligent combinate pe care le conține îți vor clarifica opțiunile. Ca antreprenor,

tu trebuie să vezi oportunitățile acolo unde toți ceilalți văd numai primejdii. —

dan șucu, fondator și ceo mobexpert

În plin necunoscut suntem dominați de emoții –nu cel mai bun sfetnic. De aceea este critic să

punem în mod constructiv expertiza la un loc defrunte. Nu adevărul unic, ci expertiza.

Cheia de rezistență a unei abordări sustenabilenu poate fi decât învățarea; din ceea ce ni seîntâmplă, din ceea ce ni s-a întâmplat și din

ideile îndrăznețe care circulă în momente decumpănă. Iancu Guda este probabil cel mai

prolific promotor al acestei învățări. Un mare câștig pentru România. —

sergiu manea, ceo banca comercială Română

În vremuri tulburi, deciziile ar trebui luate pe baza informațiilor clare, relevante, bazate pe date – informații sintetizate

excelent în această carte. — iulian stanciu, ceo emaG

Iancu vine mereu cu informații și perspectivenoi, argumentate și imparțiale. Este unul dintrepuținii autori pe care îi citesc în permanență. — mihai purcărea, ceo bRd asset management

DESPRE AUTOR

iancu Guda este Director General al Coface Credit Management Services, unde este responsabil pentru dezvoltarea liniilor de servicii șiunde a acumulat o experiență de peste 15 ani privind managementul riscului de credit. De asemenea, este Lector Asociat și predă cursuride Risk Management la Academia de Studii Economice. Din 2013 este Lector Asociat la Institutul Bancar Român, unde predă cursuri deanaliză financiară avansată și finanțe corporative în cadrul programului CEFA. În 2017, Iancu Guda a fost autorizat de Autoritatea deSupraveghere Financiară pentru poziția de Administrator Independent în Consiliul de Administrație al BRD Asset Management.

În 2010, după absolvirea Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori a Academiei de Studii Economice, Iancu Guda a finalizatcu succes programul DOFIN – Centru de Excelență European, în 2016 a parcurs toate cele trei niveluri de certificare CFA și în prezentdeține autorizația de formator autorizat al Autorității Naționale pentru Calificări. În noiembrie 2014 începe cursurile EMBA SheffieldUniversity, pe care le finalizează cu un calificativ cu distincție în 2016, fiind singurul câștigător al bursei integrale la nivel național.Din martie 2012 este membru activ al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și preia responsabilitatea devicepreședinte pentru perioada 2014-2016, urmată de mandatul de președinte al Consiliului Director al AAFBR pentru perioada 2016-2020. Este autorul cărții De ce eșuează companiile? (Editura Publica, 2018). Îi poți urmări activitatea pe iancuguda.ro.


BUSI

NES

S N

EWS

Câte companii erau în Româniaînainte de începerea pandemiei

Potrivit datelor furnizate clubantreprenor.rode către Oficiul Național al RegistruluiComerțului (ONRC), în țara noastră erauînregistrate la data de 31 ianuarie 2020următoarele entități: 1,141 milioane SRL-uri (societate curăspundere limitată); l 2.476 SNC-uri (societate în nume colectiv); l 3 SE (societate europeană); l 193 SCS (societate în comandită simplă); l 3 SCE (societate cooperativă europeană); l 4 SCA (societate în comandită pe acțiuni); l 1.991 SC (societate cooperativă); l 11.111 SA (societate pe acțiuni); l 215 RA (regie autonome); l 262.541 PFA (persoană fizică autorizată); l 139 OCR (organizație cooperatistă de

credit); l 122.136 II (intreprindere individuală); l 32.557 IF (intreprindere familială); l 38 GIE (grup de interes economic); l 14 GEIE (grup european de interes

economic); l 1.468 CA (cooperativă agricolă) l 94 ALT (alți profesioniști – alte forme

juridice, de exemplu institute naționale decercetare-dezvoltare, sucursale străine etc.).

vezi tabelul - sursa onRcÎn total sunt 1,577,647 entități. Larealizarea PIB-ului și la exporturi cel maimult contribuie cele 11.111 societăți peacțiuni și încă aproximativ 40.000 de SRL-uri. Există și două societăți în comandităsimplă care contribuie mult la buget. Estevorba despre Kaufland România SCS și LidlRomânia SCS.

Potrivit ONRC, cele mai multe entitățieconomice sunt înregistrate în București(291.280). Urmează județele Cluj (82.855),Timiș (66.744), Constanța (59.896), Bihor(58.426), Ilfov (56.440), Iași (52.673) șiBrașov (50.684).Cele mai puține entități sunt în județeleIalomița (12.336), Covasna (12.447),Mehedinți (14.917) și Giurgiu (14.943).

73septembRie 2020 l

BUSIN

ESS NEW

S

situaţia statistică a pRoFesioniştiloR existenţi şi neRadiaţi din ReGistRul comeRţului, la data de 31.01.2020alt ca Geie Gie iF ii ocR pFa Ra sa sc sca sce scs se snc sRl total general

Alba 3 41 1 935 1.390 2 10.149 8 199 34 68 17.069 29.899

Arad 9 36 1 1.084 4.036 15 7.391 7 248 47 1 5 4 24.140 37.024

Arges 11 24 1 1.063 3.089 5 6.362 4 267 48 6 31.904 42.784

Bacau 5 28 1 1.044 4.757 4 4.195 3 223 166 1 1 77 22.310 32.815

Bihor 1 38 1 1.700 4.045 5 13.662 11 343 65 8 1 10 38.536 58.426

Bistrita-Nasaud 2 50 1.141 1.527 4 6.124 14 141 83 6 8 14.131 23.231

Botosani 1 133 449 4.323 2 3.439 1 98 43 35 9.143 17.667

Braila 2 15 1 314 2.763 2 3.101 3 131 39 3 20 11.631 18.025

Brasov 13 39 1 236 3.199 5 7.234 15 418 72 12 24 39.416 50.684

Bucuresti 543 12 7 11 848 1.668 11 26.994 24 2.880 66 1 2 41 2 75 258.095 291.280

Buzau 4 34 313 1.416 4 5.360 4 159 37 5 296 17.548 25.180

Calarasi 11 45 281 2.102 1 2.787 1 105 20 50 10.011 15.414

Caras-Severin 3 23 564 1.757 4 3.395 7 94 40 1 11 10.809 16.708

Cluj 32 46 1 2 590 1.717 8 17.380 11 482 63 3 123 62.397 82.855

Constanta 29 58 1 598 3.971 5 7.556 9 547 91 2 17 47.012 59.896

Covasna 4 19 1 275 1.862 1 3.104 2 97 42 1 17 7.022 12.447

Dâmbovita 4 42 2.327 5.802 3 4.834 3 147 26 2 2 17.044 30.236

Dolj 10 83 2 1.286 4.082 2 7.850 4 245 57 1 112 30.430 44.164

Galati 2 21 5 854 2.681 4 4.324 3 229 31 123 22.996 31.273

Giurgiu 5 18 211 788 1 2.539 2 84 11 1 11.283 14.943

Gorj 5 20 1 242 2.634 3 2.929 3 105 20 4 12.603 18.569

Harghita 10 28 1.157 5.631 1 2.762 2 153 56 1 3 11.848 21.652

Hunedoara 5 11 639 2.541 3 5.755 6 194 39 4 80 20.061 29.338

Ialomita 3 30 1 331 2.179 1.921 1 98 26 1 17 7.728 12.336

Iasi 18 32 2 1.431 5.426 4 8.474 4 320 82 7 24 36.849 52.673

Ilfov 46 15 3 205 593 1 5.265 4 309 33 4 7 49.955 56.440

Maramures 3 37 1 1.649 4.759 8 6.657 5 217 48 1 2 115 23.757 37.259

Mehedinti 0 13 283 2.842 3.281 5 84 14 39 8.356 14.917

Mures 10 17 676 3.719 3 7.840 2 227 48 3 3 25.051 37.599

Neamt 6 20 812 3.697 3 4.845 2 167 59 1 217 18.024 27.853

Olt 1 58 534 2.666 2 4.750 1 96 22 1 198 13.391 21.720

Prahova 15 15 1 822 4.287 6 7.578 6 328 58 3 286 34.504 47.909

Salaj 3 30 907 1.357 1 5.001 1 75 25 28 9.317 16.745

Satu Mare 13 49 2 1 778 1.926 1 5.632 4 147 33 3 19 14.910 23.518

Sibiu 12 9 547 2.088 2 7.255 12 236 35 10 44 21.730 31.980

Suceava 7 48 1.339 3.934 3 5.321 3 186 74 1 43 22.912 33.871

Teleorman 6 84 882 1.876 3 3.406 1 117 20 42 23 11.841 18.301

Timis 58 52 2 871 2.789 10.799 5 392 65 11 42 51.658 66.744

Tulcea 5 11 232 428 2 5.875 4 121 31 7 138 8.728 15.582

Vaslui 4 24 804 3.875 2 2.116 2 147 23 1 8 9.634 16.640

Vâlcea 8 18 894 3.364 2 3.405 4 137 69 28 13.816 21.745

Vrancea 2 42 1 409 2.550 1 3.894 2 118 30 1 31 12.224 19.305

Total general 934 1.468 14 38 32.557 122.136 139 262.541 215 11.111 1.991 4 3 193 3 2.476 1.141.824 1.577.647

Nota: SRL - Societate cu Raspundere Limitata, SNC - Societate in nume colectiv, SCS - Societate in Comandita Simpla, SA - Societate pe actiuni, SCA -Societate in Comandita pe Actiuni, SE - Societate Europeana, OCR - Organizaţie cooperatistă de credit, SC - Societate cooperativa, SCE - SocietateCooperativa Europeana, CA - Cooperativa Agricola, GIE - Grup de Interes Economic, GEIE - Grup European de Interes Economic, PFA - Persoana FizicaAutorizata, II - Intreprindere Individuala, IF - Intreprindere Familiala, RA - Regie Autonoma, ALT - Alti profesionisti : sunt incluse alte forme juridice, de ex.institute nationale de cercetare-dezvoltare, sucursale straine etc,


BUSI

NES

S N

EWS

Care sunt cele mai puternice județe,în funcție de cifra de afaceri a companiilor înregistrateBucureștiul, Ilfovul și Timișul se află în topul celor mai puternice județe din România în funcțiede cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate, iar în clasamentul județelor cu cele maislabe rezultate de business se regăsesc Mehedinți, Caraș Severin și Vaslui, potrivit noii analizeKeysFin Local Business.

Mai mult, în comparație cu acum 5 ani,există coborâri considerabile în topuljudețelor românești, așa cum este cazulAradului, care a coborât de pe locul 10 în2015, pe locul 13 în 2019, sau al județuluiGalați, care a ajuns, de pe locul 15 în 2015,pe locul 17 în 2019. În ceea ce priveșterezultatele pozitive, Prahova a urcat de pelocul 8 în 2015, pe 6 în 2019, iar Bihor aajuns de pe locul 12 în 2015, pe locul 9 în2019, în funcție de cifra de afaceri acompaniilor înregistrate. În funcție de numărul de companiiexistente, pe primul loc se află în continuareCapitala, cu 136,9 mii de companii în 2019(peste 20% din total), fiind urmată de Cluj,cu 42,9 mii de companii (6,3 % din total) șide Ilfov, cu 30,8 mii de companii (4,5% dintotal). La cealaltă extremă, cele mai puținecompanii sunt înregistrate în Mehedinți, cu

doar 3,6 mii firme existente în 2019, dar șiîn Botoșani, cu 4,6 mii de companii, și înCovasna, cu 4,7 mii de companii.

TOP CElE MAI PUTERNICE 10jUDEȚE DIN ROMâNIA

Bucureștiul a avut o cifră de afaceri de570,8 miliarde lei în 2019, aflându-se peprimul loc și fiind urmat la mare de distanțăde Ilfov, cu 111,8 miliarde lei și Timiș, cu67,2 miliarde lei. Față de 2015, Argeșul ascăzut un loc, de pe 4 pe 5, ajungând la 65,5miliarde lei, iar Clujul a avansat de pe locul5 în 2015, pe 4 în 2019, având o cifră deafaceri de 65,7 miliarde lei anul trecut. Următoarele județe din România, în funcțiede cifra de afaceri din 2019 a companiilorînregistrate sunt Prahova (56 miliarde lei),Constanța (52 miliarde lei), Brașov (47,3

miliarde lei), Bihor (34,1 miliarde lei) și Sibiu(34 miliarde lei). În ceea ce privește topul profitabilității, peprimul loc se află și în acest caz Bucureștiul,cu un rezultat net pozitiv în valoare de 30,9miliarde lei, fiind urmat de Ilfov, cu 6miliarde lei și Cluj, cu 5,2 miliarde lei.

jUDEȚE UNDE AFACERIlEAPROAPE Că lIPSESC

Față de acum 5 ani, situația a rămasaproape neschimbată în Mehedinți, unjudeț care a rămas pe ultimul loc, atât înceea ce privește cifra de afaceri acompaniilor de aici, cât și numărul acestora.Astfel, în 2019, cele 3,6 mii de companiiînregistrate în Mehedinți au totalizat o cifrăde afaceri de doar 3 miliarde de lei. Topulcelor mai slabe județe din punct de vedere


BUSI

NES

S N

EWS

economic este completat de Caraș-Severin,cu o cifră de afaceri a companiilor de 6,2miliarde de lei, Vaslui, cu 6,42 miliarde delei, Teleorman, cu 6,45 miliarde de lei, șiCovasna, 6,51 miliarde de lei. Cât despre județele care se află pe pierdere,în funcție de rezultatul net al companiilor,cele mai slabe rezultate financiare au fostînregistrate în Vâlcea, județ aflat pe ultimulloc, cu o pierdere cumulată de 1,1 miliardelei, Hunedoara – pierdere cumulată de425,9 milioane lei și Gorj – pierderecumulată de 393 milioane lei.

CElE MAI POPUlARE SECTOAREECONOMICE

În ceea ce privește sectoarele de activitate,Comerțul predomină în mai toate județeleRomâniei, dar și Construcțiile, IndustriaPrelucrătoare și IT&C-ul ocupă locurifruntașe. Astfel, în 2019, în București, existau peste 36de mii de companii, având ca domeniuprincipal de activitate un cod CAEN aferentcomerțului, totalizând o cifră de afaceri de276 miliarde lei (45% din totalul sectorului).Capitala este urmată de Cluj, cu 9,7 miifirme din comerț și o cifră de afaceri de 24,7miliarde lei (4% din total sector) și Ilfov, cu9,69 mii companii din comerț și afaceri de67,9 miliarde lei (peste 11% din total sector). Construcțiile sunt populare îndeosebi înBucurești, Cluj și Timiș, acestea fiind celemai importante 3 județe pentru acest

domeniu de activitate. Bucureștiul este dinnou pe primul loc, cu peste 13 mii decompanii care se ocupă cu construcțiile,totalizând o cifră de afaceri de 30,3 miliardelei (38% din sector). Podiumul estecompletat de Cluj, cu 5,1 mii companii și 6,9miliarde lei cifră de afaceri și Timiș, cu 3,7companii și 3,3 miliarde lei cifră de afaceri. Cât despre industria prelucrătoare, totcapitala conduce, cu o cifră de afaceri de46,9 miliarde lei (12% din total sector) acelor 7,4 mii de companii cu sediul aici șiafaceri în acest sector. Pe locul 2 ca cifră de

afaceri se clasează Argeș, cu 39,8 miliardelei și 2,1 mii de companii, dintre care ceamai importantă este AUTOMOBILE DACIASA, iar pe locul 3 Timiș, cu 27 miliarde leicifră și 2,6 mii de companii. IT&C-ul devine din ce în ce mai activ, atât înjudețele deja consacrate, care de altfel se șiaflă pe locurile 1 și 2: București (11,3 mii decompanii și o cifră de afaceri de 44 miliardelei) și Cluj (2,9 mii companii și o cifră deafaceri de 5,7 miliarde lei), cât și în Timiș(1,3 mii de firme și o cifră de afaceri de 2,4miliarde lei), Iași (1,3 mii companii și o cifrăde afaceri de 1,8 miliarde lei) și Ilfov (1,7 miide companii și o cifră de afaceri de 992,8milioane lei), ocupantele locurilor 3, 4 și 5.

jUDEȚElE CU CEI MAI MUlȚIANgAjAȚI

Județele în care se regăsesc cei mai mulțiangajați sunt București – cu peste 1 milionde angajați, Timiș, cu 189,7 mii de angajați,și Cluj, cu 183,7 mii de angajați în 2019. De cealaltă parte, județele cu cei mai puținiangajați sunt Mehedinți și Giurgiu, cu doar14,6 mii de angajați și respectiv 20,9 mii deangajați în 2019.

Nota: analiza are la bază datele financiaredin 2019, raportate de companii laministerul finanțelor până în momentulextragerii informațiilor, în septembrie 2020.Datele pot suferi modificări până la sfârșitullui 2020.


BUSI

NES

S N

EWS

Retailerul Contakt a deschis 18 unități noi în 2020Retailerul Contakt, lider în distribuția de accesorii și tehnologii dedicate dispozitivelor mobile,a deschis anul acesta 18 unități noi, ajungând la peste 200 de locații active la nivel național.Pentru ultimele patru luni ale anului, compania românească are în plan deschiderea de 8 noilocații în București, Cluj-Napoca, Brașov, Galați, Ploiești și Turda.

Fondat în 2002, la Timișoara, grupul Contakta cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimiicinci ani, extinzându-și rețeaua de unitățiproprii la peste 200 de locații din Bucureștiși 36 de județe, fiind prezenți în peste 98%dintre cele mai importante galeriicomerciale deschise în România, precum șiîn magazine stradale. În prezent, grupulcontrolat de antreprenorii români DariusPetric, Cosmin Preda și Marcel Ioftor dețineîn portofoliu două branduri de retail:contakt și magazinele premium Hoco.

SE ESTIMEAZă O CREșTERE A PROFITUlUI

În 2019, Contakt a raportat o cifră deafaceri de peste 63 milioane de lei, încreștere cu aproximativ 65% față de anulanterior. Pentru anul în curs, reprezentanțiicompaniei estimează o cifră de afaceri decirca 60 milioane de lei și o creștere aprofitului, generată de politica deexpansiune a numărului de locații precumși de optimizarea proceselor interne.În ceea ce privește valoare totală ainvestițiilor făcute de companie în 2019,aceasta se ridică la peste 2,8 milioane delei și a vizat obiective precumdeschiderea a 28 de locații noi,dezvoltarea noii platforme amagazinului online, amenajarea uneihale logistice, dar și reînnoirea floteiauto. În anul în curs, până în prezent,valoarea investițiilor grupului Contakts-a ridicat la peste 850.000 lei pentrudeschiderea de noi unități,amenajarea birourilor și dotarea cunoi echipamente.

„Contakt continuă seria de investiții șipolitica de expansiune în cele maiimportante orașe din țară, urmând ca pânăla finalul anului să ajungem la un numărtotal de 26 de unități noi deschise în 2020.Deși prima parte a anului a fost marcată deo perioadă mai dificilă în contextul provocatde pandemie, previziunile pentru 2020 sunt

per total optimiste. estimăm o cifră deafaceri apropiată celei din 2019 și o rată aprofitului mai ridicată, susținută deoptimizarea proceselor interne și deobiectivul nostru de extindere atât anumărului de locații, cât și a ofertei deproduse”, a declarat cristian Gheran,General manager contakt.

CE PRODUSE SE VâND MAI BINE

Potrivit reprezentanților companiei, în topulorașelor care au generat cele mai multevânzări în primele șapte luni ale anului seaflă București, Cluj-Napoca și Timișoara,urmate de Brașov și Iași. Printre categoriilede produse cu cele mai multe solicitări dinpartea clienților în intervalul de referință senumără foliile de protecție, husele, dar și

produsele de conectică.

DESPRE CONTAkT

Retailerul Contakt este lider depiață în distribuția de accesorii șitehnologii dedicate dispozitivelormobile. Grupul fondat în 2002, laTimișoara, reunește douăbranduri de retail: Contakt șiHoco, cu peste 200 de unitățideschise în București și 36 dejudețe, atât în locații stradale câtși în 98% dintre cele mai

importante galerii comerciale dinRomânia. În prezent, grupul

controlat de antreprenorii româniDarius Petric, Cosmin Preda și Marcel

Ioftor numără peste 520 de angajați lanivel național.


BUSI

NES

S N

EWS

Cristina Neagu este noul ambasadoral BRD groupe Société généraleBRD – Groupe Société Générale a semnat un parteneriat cu Cristina Neagu, singura sportivădin istoria handbalului care a fost recompensată de patru ori de Federația Internațională de Handbal cu titlul de „Cea mai bună jucătoare a anului”, informează BRD. Cristina Neagu va deveni astfel ambasadorul BRD, reprezentând valorile băncii într-o serie de proiecte de responsabilitate socială și de comunicare instituțională.

BRD Groupe Société Générale este, de șaseani, partenerul oficial al Federației Românede Handbal, sponsorul echipelor naționale dehandbal ale României. În această calitate,BRD a fost și este lângă handbalul românesc,suporter mândru de toate performanțeleobținute în această perioadă – medalia debronz la Campionatul Mondial de Handbalfeminin din anul 2015, locul 4 la CampionatulEuropean de Handbal din 2018, ambeleobținute de naționala feminină de senioare,precum și medalia de aur la CampionatulMondial de junioare, obținută de naționalafeminină Under 18 în anul 2014.”Cristina este un extraordinar ambasador alRomâniei. am avut plăcerea să o cunosc peCristina și sunt impresionat de puterea ei demuncă, de perseverența și seriozitatea ei.Sunt câteva dintre multele valori comune, pecare atât eu personal, cât și echipa mea, leîmpărtășim. avem toată admirația pentru totce a reușit să facă, trecând peste toateadversitățile și momentele dificile, și suntem

mândri că îi suntem alături, contribuind laviitorul acestui sport atât de frumos și deiubit în România. Sperăm că prezența șiimaginea ei îi vor inspira atât pe colegii meidin bancă, cât și pe toți cei care vor săconstruiască viitorul făcând performanță șiinovând, în sport sau în societate”, a spusFrançois bloch, ceo, bRd – Groupe sociétéGénérale.mă bucur să reprezint bRD, un suporterconstant al sportului, și în special alhandbalului românesc, o companie care, cași mine, crede că viitorul este pe atât de plin

de reușite pe cât de mult efort pui în fiecarepas, că nimic nu vine fără muncă asiduă șifără oamenii de lângă tine, cei care cred întine în orice împrejurări, și care, prinîncrederea lor, te împing înainte, în fiecarezi, ajutându-te să-ți atingi potențialulmaxim. Sunt recunoscătoare pentrudragostea pe care mi-o transmite publicul șisper, împreună cu bRD, să dau înapoi măcaro parte din energia pe care o primesc,susținând proiectele băncii care construiescviitorul pentru noua generație”, a declaratcristina neagu.

În scopul susținerii afacerilor românești,Libra Internet Bank a solicitat suplimentareaplafonului de garantare din cadrulProgramului IMM Invest, ca urmare aepuizării rapide a plafonului inițial de 68milioane lei. Astfel, Fondul Național deGarantare a Creditelor pentru ÎntreprinderileMici și Mijlocii (FNGCIMM) a alocat băncii unnou plafon, semnificativ mai mare, învaloare de 180 milioane lei disponibiliimediat pentru firmele care doresc să obțină

credite IMM Invest de la Libra Internet Bank."Programul IMM Invest este una dintresoluțiile în care am crezut încă de la început,când am luat decizia de a ne înscrie și de ane asuma un rol activ în actualul contextdificil cauzat de pandemie. Epuizarea rapidăa plafonului acordat inițial băncii noastre ne-a determinat să aplicăm pentru osuplimentare semnificativă a limitei degaranții, menită să răspundă nevoilorimportante din mediul de business, de a

face față provocărilor curente și de a pregătiinvestițiile pentru oportunitățile care începsă apară", a declarat Emil Bituleanu, DirectorGeneral al Libra Internet Bank.În urma acestei majorări, reprezentanțiicompaniilor pot aplica în continuare pentruo finanțare acordată de către Libra InternetBank în cadrul Programului IMM Invest,pentru a beneficia de credite garantate destat și de costuri subvenționate, în condițiileprevăzute de lege.

libra Internet Bank continuă finanțările prin Programul IMM Investdupă suplimentarea plafonului de garantare cu 180 milioane lei

Str. Viitorului, nr. 110, et. 4 București, Sector 2, Cod Poștal: 020607

www.avestis.ro

Tel/fax: 021.210.02.77

[email protected]

DOMENII DE ACTIVITATE:

Recuperare bunuri

Recuperare creanţe

Consultanţă și reprezentare juridică

De peste 10 ani societatea noastră se bucură de un real succes pe

segmentul de recuperare a bunurilor și a creanţelor, fiind întotdeauna

pregătiţi să le oferim tuturor clienţilor cele mai potrivite soluţii.

Într-un domeniu atât de antrenant precum cel al recuperărilor, unde

elementul juridic are o prezenţă esenţială, era necesară existenţa unei

entităţi care să întrunească o pluralitate de servicii.

Tocmai de aceea, prin obiectul de activitate ce stă la baza identităţii

noastre, reușim să ne pliem pe nevoile clienţilor, indiferent de specificul

business-ului pe care îl au.

Văd o dezvoltare accelerată în sistemele de securitate ...

Documents

Transcript of Văd o dezvoltare accelerată în sistemele de securitate ...