Anul XLIV S i a j , 21 Iulie 1934 Numărul 29 DIRECTOR:

n r . A U G U S T I N P O P A

IEDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA g L A j _ ]UD. TÂRNAVA MICĂ

Î N S E R A T E :

Un şir garmond: 6 Lei. La publicări repetate după

Învoială

REDACTOR: P r o f . DUMITRU N E D A

ABONAMENTUL Pe un an . . . 200 Lei Pe 6 luni . . 100 Lei Pentru străinătate 400 Lei

r o a i e biserieească-poiîticâ — apare în fiecare Sâmbătă

Problemele zilei Nu este vorba, în aceste şire, de zilele

' ie caniculă ori de ploile torenţiale, cari au pri-' cinuit revărsări de ape, cu pierderi de sute de ! neţi şi distrugeri de mii de gospodării şi aşezări i meneşti, în ţara noastră, ca şi în restul Europei. ; Nu este vorba nici de alte chestiuni senzaţionale ca \ afacerea Skoda, cu ancheta ei parlamentară, care j umple pagini întregi ale marilor noastre cotidiane, \ m declaraţiuni şi amănunte uluitoare, i Este vorba de ceva mai puţin senzaţional, > mai puţin de actualitate pentru lumea mare, care iji mai dă seama că în afară de declaraţiile şi can­canurile politice, în afară de chestiunea Skoda,

I de călătoriile şi concediile miniştrilor etc. etc. — mai sunt şi alte probleme de actualitate şi de

^importanţă pentru îndrumarea sănătoasă a sufle­tului neamului nostru.

g Sunt probleme de ordin bisericesc, de un interes mai perenal, cu cari s'a ocupat, în zilele de 17 şi 18 Iunie, Conferenţa Episcopilor uniţi întruniţi la reşedinţa Metropolitană din Blaj.

Vom aminti câteva din problemele puse în discuţie, asupra cărora conferenţa s'a pus de acord, aducând hotărîri corespunzătoare. S'a dis­cutat, între altele, chestiunea anului jubilar pre­lungit; chestiunea preoţilor şi a pastoraţiei mili­tarilor; chestiunea profesorilor de religie dela şcolile statului; chestiunea serbărilor naţionale; chestiunea orelor de reiigie în cl. VIII de liceu reînfiinţată; chestiunea bugetului Cultelor pe

•• noul an bugetar, care prevede înfiinţarea de abia i a 5 parohii noui, cu retribuţie dela stat pentru bi-I ieriea noastră (— bisericii ortodoxe îi prevede 100 , posturi"noui!). S'a examinat chestiunea congresului Agrului care se va ţine în toamnă, in oraşul de

' şedinţă al P. S. Nicolescu, care pregăteşte tot > pe aceea vreme şi binecuvântarea de nou a Ca-i tedralei sale, trecută prin o reparaţiune radicală \ fi zugrăvită de nou cu cheltuială de vre-un milion ie Lei, adunaţi şi cruţaţi din partea Episcopului; — chestiunea federalizării Reuniunilor de femei, pentru cari a fost delegat asistent eclesiastic Păr. Oanonie Ştefan Roşianu.

S'a prezentat conferenţei noua ediţiune (a V-a cu litere străbune) — a >Orologhionuluic, ta care a lucrat Păr. Canonic Macaveiu, apărută ie sub tipar tocmai în zilele acestea, ediţiune în­chinată «amintirii lui Timoteiu Cipariu celui care, înainte cu una sută de ani, la A. D. 1835 a ti­părit la Blaj, pentru folosul bisericii şi al nea­nului — atunci întâia oară cu litere străbune — ţeasta carte", şi s'a discutat problema desfacerii ?' răspândirii lui.

Şi în sfârşit s'au examinat — fiind referent Tuşi Păr. Canonic Bălan, care se găseşte în pa-'*ie de vreo 3 săptămâni — observările PP. 88. episcopi, şi părerea bisericii noastre, privitoare la ? nouă serie de câteva sute de articole din Pro­stul Codului de drept canonic oriental, care se brează acum la Borna.

Preasfinţiţii Episcopi, în sfârşit, au exatni-S8' apoi stadiul în care se găseşte astăzi problema fortului pusă în proiectul noului Cod Penal la Creşti, hotărînd un memoriu colectiv, destinat 2°* îr* drept, exprimând punctul de vedere al Mărului creştin. , lată programul de muncă realizat în cursul

2 zile, cât a durat Conferenţa, la care pe 3 * PP. S8. Episcopi, sub prezidiul 1. P. 8. ybopolit, au luat parte membrii Capitlului mi-faMitan, pe cum şi părintele Canonic leofil Crişan 5 « Lugoj. — Precum se vede, griji multe şi variate.

a cerem peste ele binecuvântarea Domnului!

Glasul inst inctului naţional — Dis tanţa dintre vorba şi fapta ministe­r ia lă — Cerem dascăli de rel igia copiilor

( = ) . Avem mereu scandaluri ia ordinea zilei. Nu din cele obişnuite; ci mari, răsună­toare. Scumpele noastre odrasle din şcoală, glo­rioasa armată, marii granguri ai politicei îşi fac, în furnizarea lor, concurenţă inegală şi neloială.

Ţara priveşte .când scârbită, când încre­menită de groază. Spre norocul ei, de altfel. Se împlineşte aci vorba franţuzului: e bună Ia ceva şi nenorocirea. Ne sileşte să facem ceeace altfel cam uităm. Deştepţi şi superficiali, cum suntem, nu ne place să scormonim în adân­curi. Nu prea cercetăm cu temei resorturile vitale ale organismului naţional. II învăluim în muşama treicoloră, îl acoperim cu ţolul bă­trânesc al „obiceiului pământului"; şi ne vedem de treburi. Fiecare de a sa „învârteală". — Isbucneşte scandalul. Se face gaură în ţol; se ridică un colţ de muşama. Ţara e silită să arunce o privire înlăuntru, în misteriosul cazan al vieţii publice. — Rămâne îngrozită. Noroi şi puroi moral. Putregai care miroase urît. Fe­nomene de descompunere.

In astfel de clipe de spaimă naţională, ce ysă facem? Ceeace făceau strămoşii Ia pri­

mejdii. Dăm buzna la biserică. Tragem clo­potul în dungă. Cerem mai multă morală şi mai multă religie. Pe toată linia. Mai ales în şcoală. „Pe lângă educafiunea naţională — zice d. ministru al instrucţiunei, Dr. Anghelescu — educafiunea morală, educafiunea religioasă tre­buie să fie una din preocupările speciale ale învăţământului. Cele mai multe din scăderile pe cari Ie constatăm astăzi în societatea noastră, în special în tineret, se pot atribui acestei mari lacune a vieţii noastre şcolare".

Bine grăieşte d. ministru al şcoalelor. Recunoaştem în cuvântul Iui însuşi glasul de conservare al instinctului naţional care în clipe grele, ca omul la primejdie, are o uimitoare putere de-a vedea mijlocul de salvare indispen-zabii. — La treabă deci, fără amânare. Să dăm viaţă programului ministeriali

Bine şi cum se cade, el nu se poate rea­liza decât în şcoala confesională. Numai acolo se poate da educaţie religioasă adevărată, se­rioasă, armonică. — De aşa ceva însă la noi nu se aude. Trăim încă în plină febră şi mistică etatistă. Nu îngăduim alt educator, de­cât Statul. — Rezultatele se văd şi se spun. De către ministrul însuşi. Dar la concluzia fi­rească nu se ajunge.

Să căutăm deci a realiza ceeace se poate. Să împlinim directiva ministerială în actuala şcoală de stat. Două lucruri se cer: program şi personal didactic potrivit. Să i-se dea stu­diului religiei loc de frunte în învăţământ. Mai mult: întreg învăţământul, cu toate materiile, să fie clădit pe concepţia de viaţă creştină. Prin

aceasta îşi va găsi şi principiul armonizator, ideal şi firesc. Un serviciu didactic imens pentru şcoala haotică de astăzi, care nu-şi găseşte echilibrul programatic cu nici un preţ. In locul doi: dascălii să fie sufletul acestui program. Să fie credincioşi, cinstitori ai bise­ricii Iui Dumnezeu.

Care-i realitatea? Cu totul contrară gân­dului ministerial. Religiei i-se face ioc tot mai puţin în şcoală. De o prefacere radicală a în­tregului material de învăţământ în sens creştin, nici vorbă. — Iar dascălii şi profesorii: tot cei vechi. Crescuţi în vechiul spirit şi atmosferă a lui Haret. Regulamentele prevăd, ce-i drept, a-numite datorii ale învăţătorului faţă de bise­rică. Acestea însă nu se prea ţin. Şi revizorii nu se prea interesează de împlinirea lor. Sunt lăsate la conştiinţa dascălului, pentru care prietenia cu preotul local adesea e stimulent mai eficace decât slova rece a regulamentelor.

Peste toate acestea mai este un neajuns supărător. De multe ori tnvăfărorul nu e de re­ligia copiilor. In aceste cazuri situaţia e dea-dreptul absurdă. Nici vorbă nu poate fi de îm­plinirea programului de mai sus. — Şi în privinţa aceasta sunt ceva rânduieli timide date de mi­nister. Acelaşi minister însă le-a uitat de mult si definitiv. Nu se mai încurcă cu ele. Ve­chimea, notele, inspecţiile, şi sacrele intervenţii politice sunt singurele criterii ce se iau în seamă la numiri.

Şi încă o pupăză, pe acest colac de in­consecvenţe ministeriale. Aceasta: de lege pra­voslavnică. De aceea nu grăim noi despre ea. Dăm cuvântul unui foarte bun ortodox şi foarte bun cunoscător al stărilor dela noi: d. prof. universitar Valeriu Moldovan. lată ce spune între altele, în „Patria" dela Cluj: „Multe tulburări şi agitaţii au provocat îa Ardeal şi câţiva învăţă­tori veni(ide aiurea, cari au început să facă prose-litism confesional. Nu din convingerel Ci din speculaţie. In câteva sate au reuşit să rupă din massa, omogenă sub raport confesional, pe vreo câţiva nemulţumiţi, exoperându-Ie înfiin­ţarea şi dotarea din bugetul ţării a unei noui parohii". La care, bineînţeles, a fost numit popă d. învăţător-apostol. — Este un adevăr dureros acesta, care mai dăinuieşte şi astăzi. Şi statul se pretează la acest joc. Care este însă periculos şi nespus de păgubitor.

In această privinţă cel puţin, trebue să se facă dreptate şi ordine deplină. Cât mai curând. Trebue să avem pretutindeni dascăli de religia coptilorl Acesta este nu numai un de-siderat just al nostru, nu numai o garanţie a păcii confesionale, ci o cerinţă esenţială a edu­caţiei religioase proclamată de minister şi recu­noscută ca Imediat necesară de ţara întreagă.

Pag. 2 O N Î R B A

Sunt în aceeaşi măsură interesate la realizarea ei toate cultele. Fiecare confesiune doreşte să aibă dascăli de credinţa copiilor. Se poate face un acord şi o înţelegere, care să aranjeze şi deficultăţile practice, de amănunt, privitor la şcoalele frecventate de copii aparţinând mai multor religii. Se vor fixa norme şi pentru a-cestea. Şi nici criteriile administrative ale ministerului nu se răstoarnă. Se pot observa şi pe mai departe toate. Dintre cei în drept însă, va fi numit la fiecare şcoală dascălul care e de religia copiilor. De religia majorităţii perma­nente a comunei şi a şcoalei. — Numai aşa va fi pace şi numai aşa se va putea face edu­caţie religioasă în şcoală.

Recenta conferinţă a Episcopatului nostru s'a ocupat şi de această problemă. Se vor face intervenţiile şi stăruinţele necesare pen­tru triumful acestor deziderate juste. •— Nu mai trebuie s'o spunem, că Biserica noastră întreagă e zid în jurul Arhiereilor. Şi că pune astăzi în primul plan al preocupărilor şi re­vendicărilor sale aceste probleme şi aceste de­ziderate. Azi le cere din nou. La nevoie le va pretinde. — In interesul binepriceput al nea­mului însuşi, care trebuie să se întoarcă la Dum­nezeu, ca să nu cadă în ghiarele morţii!

S e r b ă r i Ia V ă l e n i i - d e - M u n t e . In ce-tăţuia spirituală a d. prof. N. Iorga s'au des­făşurat, în 15 şi 16 c. serbări preafrumoase şi deosebit de impresionante.

S'a ţinut congresul anual al Ligii Cultu­rale. S'au evocat, în cuvinte simţite, marile vred­nicii din trecut ale acestei instituţluni, care a răspândit în toate colţurile românismului scân­teia de entusiasm patriotic al Întemeietorului său. Şi s'a fixat programul ei de viitor. Meni­rea el este — a spus d. Iorga — să lucreze mai departe la înălţarea sufletului românesc, prin cuvânt, prin carte, prin şcoală. Despre şcoală prof. Iorga susţine, că ea „ar trebui lă­sată comunelor şi iniţiativelor private", ministe­rului rămânându-i supravegherea şi încurajarea. O concepţie în care, credem noi, şcoala con­fesională încape perfect de bine.

Tot cu acest prilej s'au deschis cursurile „u-niversităţli poporale N. Iorga" din Văleni, cari

acum au prăzauit un sfert de veac dela înfiinţare. Prilej care a meritat din belşug prezenţa la deschidere a ministrului instrucţiunii. Nu mai puţin meritate au fost cuvintele .elogioase în cari d. Dr. C. Anghelescu a omagiat acest „al­tar de lumină" a prof. Iorga, ca şi toată ac­tivitatea marelui dascăl, care a creiat la Văleni o adevărată „Mecă culturală".

împreună cu toată suflarea românească, luăm şl noi parte la această sărbătoare de înaltă spiritualitate românească şl dorim ca opera dela Văleni să crească şi să înflorească, spre binele neamuluil

î m p o t r i v a h i t l e r i a d e i . „Osservatore Romano" din 1 6 - 1 7 Iulie comentează discursul lui Hitler din Reichstag. Pe cât de limpede pe atât de categoric. Şi fără nici un menajament.

Două motive a invocat Hitler pentru justificarea asasinatelor: raţiunea de stat şi „decorul" ţării. Oficiosul Vaticanului afirmă, cl ele nu justifică procedura urmată. Vinovaţii trebuiau prinşi şi judecaţi. Cât de sumar, sta-tarial, dar o judecată trebuia să li-se facă. Dacă în 1923, când Hitler a dat faimoasa „lovitură" dela München, s'ar fi întrebuinţat faţă de el metodele din 1934, capii naţional-sociallsmului n'ar mai fi ajuns să „salveze" patria germană.

Expunerea cancelarului a fost, apoi, prea sumară. Victimele din 30 Iunie Ie împarte în: conjuraţi; cei cari au opus rezistenţă; şi sinu-cişl. Nu spune însă în care categorie cad măcar cei mai cunoscuţi dintre suprimaţi. De pildă: Dr. Klausener. (Şi, acum mai în urmă: Probst, preşedintele tinerimii catolice germane). La în­ceput s'a spus că s'a sinucis: ceeace s'a do­vedit fals. Dar e tot aşa de sigur că nu încape nici în celelalte două categorii, fiindcă în acest caz nu ar fi fost dat drept „ßinucis".

Şl încă o observare. Asociaţiile tineretului catolic, contrar prevederilor concordatului, au fost desfiinţate. De dragul „unităţii germane" au fost contopite cu toate celelalte. In acestea însă nu domnesc moravuri şi moralitate care ar putea spori „decorul* ţării. A spus-o can­celarul însuşi. Atunci? — Episcopatul catolic german îşi va şti face datoria în ce priveşte creşterea tineretuluil

O victorie american — Lupta împotriva filmelor rele

I

De data aceasta victoria e morală «n1

pe un teren cât se poate de greu: cj^V graful. \

E vorba de impunătoarea campanie t voltată de Legiunea decenţei, o mişcare! nltâ din iniţiativa bisericel catolice americ pe care comitetul episcopatului însărcinai; studierea acţiunei cinematografice — maij; cu cea dela Hollywood — vrea s'o extind! toate oraşele Statelor Unite.

Legiunea decenţei sabotează p e ja« uumai orice producţiune cinematografici) decentă, ci şi localurile unde se predau, F1

tul acesta a silit industria cinematograf americană să-şi trimită o delegaţie la coif rinţa comitetului episcopatului catolic, jiu, nu de mult la Cincinati, cu propuneri d».: forme după placul bisericii.

Documentul de bază care motiveazii treaga acţiune a campaniei contra film, indecent este un raport scris de episcop' Iohn J. Cantwell din Los Angeles. Acesti[ port este un adevărat document al vremii bine să cunoaştem şi noi câteva din \i-lui fundamentale. j

Intâiu, două premise: Frecventarea ciiî matografului peste tot e foarte intensă. |-mai în America îl cercetau mai anii imi săptămânal, în medie peste una sută miile; de persoane. Numărul acesta în urma erb care a dat numai Americei actuale peste K milioane de şomeri, s'a redus — în Ameţi — lâ 70 milioane de persoane, în timp frecvenţa cinematografelor din toată Ini menţine fantasticul număr de 250 milioane persoane, care cheltuesc prin aceasta ier die cam 150 milioane dolari la săptămâni,

A doua premisă, care arată de ce ci pania catolică a pornit tocmai în Amei descrie supraproducţiunea americană. Căci la sută din totalul mondial al filmelor ajrf ţine Statelor Unite. Execuţia lor tehnică, ^ canismul lor şi conţinutul plin de un dram: aventuros şi senzaţional, le câştigă o enoij

@ H Foiţa „Unirii" @ IIIHIIIIIJIIIIIIIMIMIil

! i i i i i i i i : i i i i i i i i [ i i i ) i i i B i i B i n , l l j i a „ l u i M i i i i t i i n i i i i n i n i i i i t

Pilda Portugaliei Cum se reface o ţară prin duhul şi prin

omul evangheliei

Citesc şi eu, ca tot Românul imparţial, gazete. Dimineaţa, la amiazi şi seara. Aşa după cum cere cursul vremii şi sosirea t re­nurilor. De cele „independente", fireşte. Fiindcă se pricep de minune să scarmene guvernul. Şi nu-1 tonic pe lume, care să te liniştească mal admirabil decât această nevinovată sat is­facţie cetăţenească. Uiţi că-ţi bate toba la poartă când îl iei de sus pe ministrul finan­ţelor, II areţi negru pe alb că habar n'are de gospodăria ţării şi că mai bine-ar vinde ghete decât să umble prin străinătăţi după bani .

Şi mal e ceva. Iţi cade bine, ca român mal mult ori mai puţin creştin, să vezi că nu numai la noi e rău. Alţii stau să ne întreacă. Căjdacă la noi e Skoda, apoi la fraţii noştri francezi Stavisky nu se lasă mai pe J O B . Iar Hltler îl face marţi şl pe cei cu filmele de detectivi. Şl nu-i săptămână lăsată de Dum­nezeu să n'ai parte de astfel de plăceri sen­zaţionale. Mereu se întâmplă câte-un scandal răsunător, se răstoarnă guverne, Isbucnesc re­voluţii, răsar dictatori şi se fabrică noul că­meşi pentru gărzi şl batalioane speciale.

De o vreme încoace însă începe a mă enerva un lucru. Nu găsesc nimic despre Por­tugalia. De ani de zile, nimic extraordinar. Ce s'o fi întâmplat? A înghiţit-o Oceanul? Că doar acolo era patria clasică a revoluţiilor şi răsturnărilor. Lovituri de stat ca acolo nu se puteau vedea nicăiri. Anarhia era consti­tuţia ei şi cele mai variate crize o sgâlţâiau cu regularitate impunătoare. Acum nimic. Cum se poate una ca a s t a ?

Enigma mi-a deslegal-o d. Lewandowsky, în „Revae des Deux Mondes" dela 1 Iunie c. într'un articol intitulat: „O experienţă de re­dresare — D. Olivelra Salazar, stăpânul de azi al Portugaliei" >)• — Citesc şi nu-mi vine să cred. Fiindcă, d. L. stă să răstoarne tot ce ştiam noi până acum. Spune nici mai mult nici mai puţin, decât că Portugalia e pe punc­tul de a deveni una din ţările cele mai feri­cite, mal prospere, mai ordonate şi mai bine administrate de pe glob. Şi că această tran­sformare, ca din basme, a făcut-o un vră­jitor" care se cheamă Ollveira Salazar, actualul el premier. — Ce minune o mai fi şl asta? Să cercetăm mai de aproape, pe urmele d. L.

Să înviem puţin trecutul apropiat. Dom Carlos a urcat tronul în 1889. Asasinat la 1 Febr. 1908, împreună cu moştenitorul tronului Un fiu al său se proclamă rege. Renunţă la tron

Iunie 1934 •) Rezumat în .L'Aml-d« darge-. N«. 28 din 28

| în 1910 şi se proclamă republica. De atunclj " voluţii multe (în special în 1911, 1912, li1

1927). Toate pornesc din situaţia economi1

financiară dezastruoasă a ţării." Acum, din 1928 e linişte şi pace. (O»1

încercare revoluţionară în 1931 s'a liniştit fj Preşedintele, general Carmona ţine ord*, publică şi lasă pe ministrul său de fina"!1

lucreze liniştit. Aici e secretul: acest mm de finanţe O. Salasar e marele v# care a sehimbat ţara.

O . Salazar e fiu de ţăran. De 45 ai)i>" pregătit, întâi, de preoţie. S'a oprit la turi, pentruca să se trezească în 1916 p»1* de economia politică la universitatea Coimbra. Savant şi asehet, cucereşte ttf tinerimea universitară. Se aruncă Î D vSKf luptelor religioase. Este unul din fruntaşi'1

înfricaţi ai catolicismului, prigonit cu "<[ toc de demagogia anticlericală. lQ* e B , e

„Centrul catolic" portughez. Scrie In Mal ales, la „As Novidades", care coi»B

viguros anarhia politică şi morală. - A !

ajuns cunoscut, respectat, Iubit. Aşa a fost chiemat, la 1928, să f»,

finanţele ţării. Şi a reuşit perfect. Toate W tele Iui, din 1928 încoace, se închid cu exc««, reale de 4 0 - 2 8 5 milioane escudos. Dţ rambursat pană acum 1900 milioane &\ flotante, st inse definitiv acum, la 30 VS^K Cassa Generală a redus datoria ţării del'j 'a 247 milioane. Cursul datoriilor extern

I

Nr. 29 U N I R E A

trecere pe toate pieţele lumii. Aşa încât în flecare an se fabrică în Statele Unite 480

' filme sonore lungi — pe cele mute nu le mal I c a n t ă nimeni — şi vreo 500 pelicole scurte. | E adevărat că supraproducţiunea aceasta F c a ori care alta — a dat în cap producă-1 foriior, dintre cari mulţi au falimentat, dar a ! Isbit mai ales fâră cruţare în mii de suflete, ; ş i cine ştie în câte iremediabil. { Ecranul e totdeauna educativ: în bine ori

în râu. Şi in răul oricât ar fi de bizară expre­sa, căci uneori se lucrează sistematic pentru (moralizare. Or, mult înainte de-a se intro­duce filmul sonor, o bună parte din produc-jluuea cinematografică era de-adreptul vuigară, aptă de-a provoca mai ales în populaţia ame­ricană o adevărată prăbuşire morală. înainte ca vreo 5—6 ani s'a ridicat o undă de con­damnare destul de puternică contra acestei înrâuriri. Iniţiativa protesteior a avut-o un grup de bisericani protestanţi. Dar pe când să se desvoalte acţiunea lor, iată că apare filmul sonor. Acesta, prin puterea lui de acţiune asupra alor două simţuri, a avut o infiuinţi covârşitoare asupra publicului. Şi dacă ar fi fost bun! Dar de foarte multe ori dorinţa câştigului provoca o adevărată întrecere între diferitele case cinematografice, care se sileau să captiveze publicul printr'un senzaţional care devenea adesea frivol. Mal bine de 25 la sută din întreaga producţie cinematografică e exibiţia unui sentimentalism germinator de cel mai deşănţat senzualism. Plasând toată chestiunea pe teren freudfst, încearcă să dea spectatorilor-ascultătorl o concepţie sui ge-nerls despre vieaţâ, o concepţie de bucurie parazitară cultivată pe secreţiunile plăcerii, concepţie areligioasă şi adesea antireligioasă. Toate problemele mari : căsătoria, curăţenia, sfinţenia căminului familiar, sunt riduculizate şi devalorizate de scenele de divorţ legalizat, de iubire liberă idealizată. Uneori parecă in­tenţionat se încearcă insinuarea de anumite simpatii pentru violarea legii morale.

Afară de aceste aberaţii sexuale, multe fil­me promovează criminalitatea sau glorificarea gansterilor prin tot felul de aventuri, lucruri ale căror efecte s'au văzut şi se văd şl Ia noi,

Pag. 3

în măsura de a se putea afirma în numele le­gii că mobilul unei crime — vezi cazul Po-poviciu — e numai aventură: asta e concepţie despre viaţă!

Răspunzători pentru aceste crime sunt mai întâi Evreii, căci aproape toate casele de filme sunt proprietatea lor. Dar mai vinovaţi sunt cei cari execută rolurile: artiştii, vedetele pe cari aproape toată literatura îi preamăreşte, şi din­tre cari 75 la sută sunt fără nici o credinţă. Mai vinovat e cel ce scrie textul. Şi vinovaţi sunt toţi scriitorii cari susţin aceleaşi argu­mente contra bisericei, contra căsătoriei, a castităţii, a familiei, când descriind scene cu amănunte, când înţepând cu glume dc bordeiu, aşa încât tinerii mai ales abia apucă să şi vadă la cinematograf ceeace aud în societate.

Sigur, nu toate filmele sunt rele. Uneori chiar şl intenţiunea caselor producătoare e bună. Aşa a fost cazul în 1931 când asociaţia lor a adoptat Codicele moral Hays, scris de P. Daniil A. Lord S.J. Dar repede s'a dat uitării. Dar, scrie tot raportul episcopului Cantwell, măsuri energice, eroice chiar, trebue luate fără întârziere, căci un ceas de cinematograf rău poate strica rodul mal multor ani de educaţie bună.

Acest document al episcopului Cantwell a silit aproape toată industria cinematografică americană să se decidă şi să promită o auto-revizuire, aşa încât 90 la sută din filmele ce se vor elabora în America vor fi controlate. Comitetul catolic însărcinat cu chestiunea a-ceasta a publicat in cosecinţă o declaraţie, care constată răsgândirea industriaşilor ecranului prin colaborarea credincioasă a catolicilor şi a unui foarte mare număr de necatolici.

La mişcare a aderat şi doamna Roosevclt, care a ţinut în chestiune un discurs ia radio în 11 Iulie c.

La fel a scris o epistolă de felicitare şl de adesiune Arhiepiscopului din Cincinali şi rabinul şef Dr. David Philipsohn, care i-a adus la cunoştinţă că atât în consiliul sinagogelor din America, cât şi la adunarea conferinţei centrale a rabinilor americani s'au făcut pro­teste energice contra filmelor rele, prin câte o moţiune hotărîtâ.

Tot aşa sunt ştiri din Calcutta, că zeloasa campanie începută în toată India de jurnalele catolice contra filmelor rele a primit adeziunea unei puternice asociaţii necreştine, motivată prin faptul că Indienii îşi formează Ideile a-supra civilizaţiei apusene cât şl asupra creşti­nismului,pe care îl compromit filmele imorale, chiar diu frecventarea filmelor. De aci con­cluzia: luptă unitară contra răului comun. „Mai importantă-i moralitatea unui popor, spunea directorul numitei asociaţii, decât pro­speritatea unei industrii. Nu se poate deci permite prosperarea industriei cinematografice în detrimentul fiilor şi al ficelor noastre".

Iară noi? Indienii ne-au întrecut... L. C h i n e z u

Dani i m a r i n i m o a s e . In Daia (Târnava Mică) credincioşii noştri sunt în adevărată diasporă. Tari şi mari sunt acolo maghiarii reformaţi. Ai noştri, fac totuşi toate jertfele şi toate opintirile să se ridice. Vreau să-şi pună în rând biserica ce cade şi casele paro­hiale dărăpănate. Cu tot sacrificiul însă, pu­terile na ajung. Au apelat deci la ajutorul în­ţelegător al fraţilor, prin „România Nouă" din 16 Mai c.

Cu toată vremea de criză, s'au găsit to­tuşi inimi milostive. Petrecând în Cluj în con­cediu de boală, păr. Băcel s'a întors acasă cu următoarele contrlbuţluni: Câte 500 Lei au dat: Dr. Alexandru Vaida Voevod; Decanatul Fac. de Medicină Ciuj; Rectoratul Universi­tăţii Cluj; Dr. Romul Boilă.profesor. — Urmează: Dr. Vaier Pop, advocat, 200 Lei; Prof. Sabin Ciorao, director B. N. R. 140. CăU 100 Lei: Nic Negroţiu, director de liceu Dumbrăveni; Dr. Alex. Vamoşiu advocat Dumbrăveni; Ale­xandru Borza, prof. unlv. Cluj; Dr. Haţiegan Emil f. ministru; Dr. Aurel Socol, advocat; Dr. D. Olaru, farmacist; Dr. Cătunean C. ioan, prof. univ.; Patria, Cluj; Liceul romano-catolic; Dl Ştefan Pop; Dr. Domşa Cornel, advocat; Liviu Pop.medic.—Cartea Românească 60Lei.— Câte 50 Lei: Dr. Goina Teodor, farmacist; Banca Comercială; Dr. Ioan Goia, prof. univ. Septimia Popa, director la „Foaia Noastră*. Câte 40 Leh

ridicat dela 48 la 75. — Toate acestea fără să fi uitat o clipă, că finanţele nu sunt scop, ci mijloc. De când Ie chiverniseşte el, s'au refăcut dru­murile, s'au mărit porturile, s'au ridicat scoale nenumărate, se organizează aviaţia comercială, un plan grandios decenal, de lucrări publice, este în curs de execuţie.

Ţara a văzut în curând, că O. S. nu e un simplu „finanţ". E croit din stofă mai bună. L-a făcut prlm-ministru. Astăzi este stăpânul nediscutat al ţării. Iubit de cetăţeni şi de Preşedinte, care nu e gelos de loc de gloria primului ministru. Fiindcă acesta, Ia rându-i, n'are alt scop decât să întărească ordinea, pacea şi prosperitatea ţării: „Sunt an simplu profesor — spune el — care do­reşte să contribuie la fericirea ţării sale".

Două lucruri l-au ridicat pe acest „sim­plu profesor" atât de curând aşa de sus şi dau muncii ini atâta rodnicie: talentul său necontestat şl, mai mult şi mal întâiu decât talentul, sfinţenia vieţii. O. S. este „un sfânt devenit om de stat". Catolic practicant şi aschet. Este mai pe sus .de toate un desin-teresat, modest, om al datoriei, un mare muncitor şi o inimă aprinsă de dorul de-a face bine. Trăieşte solitar, cu totul retras de lume. »E cu putinţă pentru un ministru —spune el să meargă în toate părţile, să prezideze ban­chete, ceremonii, solemnităţi, să apară la toate serbările şi recepţiile? Unde ar mai găsi tim-Pnl necesar pentru a-şl împlini slujba, slujba

s a ? De altfel, omul de stat care vrea să fie drept, care pretinde să înoiască mentalitatea unei ţări, nu trebue să-şi simtă mâna tremu­rând când trebuie să ia o dispoziţie care poate fi favorabilă ori prejudiciabilă omului pe care îl cunoaşte de aproape, Ia a cărui masă se ospătează, cu care vorbeşte în cabi­netul său".

Iată concepţia sa despre slujba de mi­nistru. Şi o aplică cu rigoare de pustnic. Că­lătoreşte pe tren plătindu-şi biletul. Merge singur, fără secretar, fără surle şi fanfare. Chiar şi când merge în Inspecţii sau oficial. Totdeauna inopinat şi nesărbătorit. In tren, călătorii discută, lângă el, toată politica. De multeori laudă pe primul ministru, şl nici prin cap nu le trece că omul cu faţa uscată, asce­tică, cu privirea vie, cu părul încărunţit prea de vreme, din capul băncii este chiar el: Ol. Salazar I

Cetăţenii nu-1 prea cunosc. Nu umblă în propagandă. Nu ţine audienţe sgomotoase. La minister stă de vorbă cu directorii şl atâta tot. Administraţia trebuie să mergă de aşa, ca ce­tăţenii să n'aibă ce căuta ia minister.

Are autoritatea morală de-a cere dela toţi funcţionarii şi cetăţenii: cinste, economie, sacrificii, muncă, modestie în pretenţii. Fiindcă el e pildă tuturor. Plata iul: 5000 escudos. Nici un ban mal mult. N'are automobil. îşi plăteşte trenul. — Odată, în faţa ministerului, şl-a frânt piciorul. Clinică, operaţie, tratament.

Gavernnl vrea să suporte cheltuiala de 8500 esc. Refuză. Ia bani împrumut şi plăteşte sin­gur. — Şi totul din adâncă, sinceră convin­gere. Aşa crede el că trebuie să fie un slujitor al ţării. Pentrocă se simte răspunzător lui Dumnezeu de fiecare faptă a sa şi de fiecare zi din viaţă.

Şi nimic nu-1 poate clăti din calea con­vingerilor sale. Nu caută popularitatea. N'a voit să fie ministru. ,N'a conspirat — scrie prefaţa unei cărţi închinată Iul — n'a coman­dat nici un grup, n'a strigat, n'a biruit nici un adversar prin forţă organizată ori revoluţio­nară. Nu se sprijineşte, la aparenţăk pe nimeni şl se adresează adesea naţiunei, entitate prea abstractă pentru a fi un sprijin eficace. II este cu totul Indiferent, că rămâne ori pleacă. Ră­mâne totuşi de atâta vreme. Şi atât de liniştit, încât îţi vine să spui că n'are de gând să mai plece nici odată". — Iată, dară, singura şl adevărata Iui putere: forţa morala. ABta îl ţine. Domină perfect contingenţele cu conştiinţa ab­solutului care-l călăuzeşte permanent. Lini­şteşte furtuna cu seninul etern al religie/ sale.

De aci şl-a scos el, în ultima analiză, şl cele mal sănătoase inspiraţii de reforme şl de guvernare. A voit să vadă morala stăpână şi în politică, şi în gospodăria ţării, ca şi in viaţa particulară. In finanţe n'a fost un prestidigitator. A făcut şl a impus economii severe, a pre­tins sacrificii şi restrângeri, a dus cinste şl corectitate nemiloasă în toată gospodăria pu-

Pag, 4 U N I R E A Nr. 2S

Gheorghe Moroianu, rector la Acad. Corn.; Dr. Eugen Dunca, prefect; Dr. Traian Gherman, advocat; Dr. Popovlclu, medic; L. Chirilă, dlr. la şc. comercială; Dr. Petri, medic; Corneliu Schiau f. subrev. şc. Câte 30 Lei: Dr. Hintz farmacist; Farmacia „Apostol"; Alex. Anca, comerciant; Dr. Augustin Rusu, advocat; Dr. Băbuţiu, doctor asistent; Dr. Vasilescu, medic căpitan. Of. Poştal Cluj', 20 Lei.

Tuturora, curatoratul din Dala le aduce, pe această cale, cele mal călduroase mulţumiri; rugând totodată pe ceia ce pot, să nu pregete a-şl înscrie numele lor în continuarea acestei liste. Dumnezeu Je va răsplăti jertfa.

S implu ş i c u e f e c t . Ţara s'a cutre­murat în faţa crimelor săvârşite în timpul din urmă. Sămân{a lor s'a desvoltat mai ales în tainicile comploturi, în diferite societăţi se­crete. Era firesc şi necesar ca Corpurile Le­giuitoare să apere ţara pentru viitor de aceste tainice răsadniţe a crimelor. „Unirea* scrisese, că în Cameră era vorba să se oprească şi cea mai puterică dintre toate societăţile secrete: francmasoneria. Ea este deosebit de primej­dioasă, mai ales pentru armata noastră. Un militar de rang inferior, în francmasonerie poate fl şeful unui militar de rang superior şi îi poate da ordine, răsturnând toată ierarhia armatei. E uşor de înţeles ce urmează dintr'o asemea stare de lucruri. — Legea primită din partea Parlamentului este însă croită aşa, încât francmasoneria rămâne neatinsă. Aşa că pericolul desorganizării în armată rămâne şi el neatins.

Mintea sănătoasă a unui popor nordic, cu înaltă cultură, a rezolvat problema franc­masoneriei cu mult mai simplu, şl cu succes netăgăduit. Cu data de 16 Iunie ziarele nor­dice aduseră vestea dela Helsingfors, capitala Finlandei, că comandantul armatei finlandeze a dat din partea sa un ordin,ca nici un ofiţer de ai lai să nu facă parte de francmasoneriei — Scurt şi cu efectl

Şi nu e vorba de o ţară „întunecată" şl „reacţionară". Am putea fi mândri, dacă la noi cultura ar fi la înălţimea poporului fin­landez. De demult nu-s analfabeţi în ţară. Ho­

ţiile, cel puţin înainte de răsboiul mondia , erau necunoscute. Lângă uşa fiecărei primării, în oraş şi la sat, este o scândurică cu cuie. Cine a pierdut ceva se duce ziua următoare să vadă, dacă nu cumva obiectul pierdut se află pe unul dintre cuiele scândurelei. Şi de cele mai multe ori îl găseşte. Aş putea aduce exemple concrete şi din experienţa mea. — F e ­ricită ţară! De ce să nu fie însă aşa şi la n o i ? Adevărat, în Finlanda şcoala şi familia l u :

crează energic pentru simţul cinstei în sufletul copilului. Furtul este arătat mereu tuturora ca o mârşevle scârboasă. După sfânta slujbă fă­cută odată Ia Viborg, oraş în sudul Finlandei, mă dusei cu o birjă la gară, dar pe drum înfral într'o casă catolică. Rugai pe birjar să ia seamă de geamantanul meu. Omul răspunse supărat: „Oare gândiţi cumva, că sunteţi la Moscova? Aici nu sunt hoţi".

Fericită ţară. Ar putea fi şi la noi a şa : fără francmasoni, fără analfabeţi şi fără hoţii I {Păr. Felix Wiercinski, S. /.).

C o n f e r e n ţ ă e p i s c o p e a s c ă . Marţi ţi Miercuri, lj şi 18 Iulie c. PP. SS. Arhierei ai bisericii noastre au ţinut o importantă consfă­tuire, la reşedinţa mitropolitană din Blaj Lîicră-rile confetenţei le facem cunoscute, pe scurt, li alt loc al gazetei. — lot timpul petrecerii lor în Blaj, Înalţii Arhierei sufragani au fost oaspeţii Păr. mitropolit Vasile.

P e r s o n a l e . Preaven. Ordinariat Arhi-diecezan a numit de paroh-protopop la Bucu­reşti pe păr. Dr. Vasile Aftenie, profesor al Academiei noastre de teologie. — Felicităm cu toată căldura pe tovarăşul şi colaboratorul no­stru pentru încredinţarea deosebit de frumoasă, dar şi de grea răspundere, ce i-s'a dat. Facă Domnul ca munca lui să ducă spre realizare marile speranţe cu cari priveşte biserica întreagă spre întâia noastră parohiei

— Acelaşi a numit pe păr. Ioan Popeneciu (Blăjel) paroh în Crăeiunelul de jos; pe păr. Eugen Bârsan din Cacova adm. parohial Ia Te-

blică, a făcut lumină şl ordine de bun gospo-podar care nu cheltueşte mal mult decât are. Atâta tot. Asta însă urmată ferm, consecvent şî vreme îndelungată. Aşa revine încrederea şi cu ea creditul.

Pentru asigurarea continuităţii, a liniştii in­terne, a aplicării legilor, s'a văzut nevoit să dea o nouă constituţie ţării. — Preşedintele re­publicii, ales pe 7 ani, are în mână toată pu­terea ordine! publice. El numeşte pe primul ministru, care îşi alege singur colaboratorii. Adunarea deputaţilor, cu 90 aleşi prin sufragiu universal, face legi şi controlează administra­ţia. Nu schimbă însă guvernele, răspunzătoare numai preşedintelui. Senatul este înlocuit cu o cameră a corporaţiilor, cu rol consultativ. — Un regim, deci, care s cade niţel din exage­rările parlamentarismului democrat şl deformat, întărind autoritatea executivă. Totuşi nu în măsura în care o fac aşa numitele regimuri „de autoritate" de aiurea. Salazar este aderent al libertăţilor cetăţeneşti şl detestă apelul con­tinuu la forţă şl la violenţă a fascismului ori nazismului. Pretinde însă, cu mână tare, observarea strictă a legilor. Nici socialism, nici fascism. Ci un regim de autoritate părintească, de stăpânire a dreptăţii şl a Iubirii. Numai o democraţie, ridicată pe tememeiurlle morale ale religiei, este bună şi demnă de om.

In plină armonie cu aceste principii este şl politica lui externă: pace şl armonie între popoare, născută din aplicarea severă a drep­

tăţii şl moralei creştine şi în raporturile Inter­naţionale. Fără aceasta, nu plătesc nimic tra­tatele şi contractele făcute pentru a trage pe sfoară pe celalalt.

Concluzia Iul Lewandowskl: Portugalia este pentru celelalte ţări „pilda unei naţiuni care se tămădueşte prin revenirea la metodele sănătoase ale economiei şi reformei moravu­rilor administrative, sub un guvern care ştie inspira încredere şi care nu trebueşte confun­dat cu regimurile de arbitrar şi de forţă".

Sufletul acestei cârmuiri pilduitoare este marele catolic Oliviera Salazar, „sfântul de­venit om de s tat" . — învăţătura se Impune dela sine.

A. M l r e a n u

la Viile Satu-Mare; pe păr. Vasile Breban serviciul administrativ, adm. parohial l a jţ(

Minuni la L o u r d e s . «Journal de la Grotte de Lourdes*, publicaţia oficială a biroului de constatări medicale dela celebrul loc de graţii extraordinare, publică noui cazuri de vin­decări miraculoase definitiv recunoscute. — In 3 Iulie s'a confirmat tămăduirea deplină a dş. Elena Perderau, care s'a dus la Lourdes în Iulie 1933 bolnavă în ultim grad de tuberculoză. •— Sora Geltrude, din congregaţia «Surorilor ospi­taliere a Institutului Si. Ioan şi Blisebate* din Bruxelles, s'a vindecat în 4 Iulie 1933 de ulcer stomacal declarat incurabil de ştiinţa omenească. — Es geschehen noch Wunderl

leacu (distr. Reghin); iar părintelui j (

Abrudan din Cisteiu (Blaj) i-a dat d i s t i n c / S vlceprotopop onorar. ^

— Ven. Ordinariat al Maramureşul a numit pe păr. Paul Silaghi, din Recea, p

' a Re (distr. Baia-Mare); iar pe păr. Gavril ArdeiS nouhirotonit, administrator la Cămărzana (Ţ, j Oaşului), parohul căreia, păr. Mihail Deme'ur\ fost trecut in deficienţă pe data de 1 I u i j e

P r i m i r i Ia t e o l o g i e . Ultimul cerutA arhidiecezan deschide coacurs pentru primiJ la Academia şi Seminarul teologic din Blaj J data de 15 August. Extras de botez; certiiiJ de naştere; diplomă de bacalaureat (sau o dj vadă autentică a şcolii despre rezultatul exJ menului de bacalaureat) cu nota din religiei purtarea morală; certificat medical şi o declJ raţie a părinţilor obligându-se a restitui Senil narului toate cheltuielile de întreţinere la cJ că petentul ar părăsi şcoala din vina sa. TjJ de întreţinere pentru anul 1934—35 este de 40 Lei. — In condifiuni asemănătoare se vor iaci| primirile la teologie şi în eparhia Maramureşul^ petiţiunile trebuind înaintate la Baia-Mare panii la 22 August. O dispoziţie cât se poate de no rocoasă mai cere aci şi un certificat de purtart dela parohul şi profesorul de religie al candidatului! Aceste certificate sunt confidenţiale şi se trimit, cererea petiţionarilor, direct Ordinariatului, avan parohul şi profesorul să dea, pe conştiinţa lui preoţească, toate informaţiile utile despre cas-[ didaţi.

Grija p e n t r u c e i r e g ă s i ţ i . Marea ni sipire rusească a dus pe mulţi din cei exilaţi 1 la biserica Domnului. In Paris, Bruxelles ;i Berlin numărul acestor fii reveniţi la matcă este 1 atât de important, încât constituie parohii inde-l pendente, cu biserică proprie. La Viena pâaî acum se închinau în biserica Sf. Barbara. Acumţ li-sa dat admirabila capelă barocă Heilig kreuz. Cu mare solemnitate a fost introdus ¡«1 oficiul de paroh păr. G. Tzebrikow, transferai aci dela Bruxelles. — Parohia rusească-uniti! din Viena s'a întărit prin aceasta considerabil

C o n s i l i u d s m i n i ş t r i î n mănăs t i re Guvernul ungar a ţinut săptămâna trecută us important consiliu de miniştri. Ca să poată dis­cuta în plină pace şi reculegere, sfatul l-aţinui în mănăstirea din Panonhalma, un vechiu bas­tion al culturii ungureşti, cadru curii nu se poate mai potrivit pentru adâncirea grelelor probleme etice, sociale şi economice din program. Io"8

şedinţe, miniştrii au luat parte şi la practicile] religioase cotidiane ale călugărilor.

L o c a l e . Dumineca viitoare, a noua dup* Rusalii, va predica în catedrală păr. Ion Pot' | Câmpeanu, profesor al liceului »Sf. Vasile*.

— Dumineca trecută s'a ţinut congresul de | constituire a organizaţiei Romilor din Târna*»' Mică. In faţa numeroaselor delegaţii venite di» toate părţile şi în prezenţa »voevodului« însuf>i d. avocat Lăzurică, s'a făcut întâi sfinţiei steagului organizaţiei, pe Câmpul Libertăţii'| Fruntaşii au tâlcuit, apoi, în cuvântări intere-sânte, rostul întregei mişcări de emancipare.» Romilor. S'a accentuat, între altele, că fiec»[e

membru trebuie să-şi ţie cu credinţă legea î» care s'a născut. — După adunare a fost m» s î

comună, iar seara festival artistic în sala hote­lului »Univers«.

i n g i n e r i c a t o l i c i . Cea dintâi şcoală d« ingineri din Franţa se chiamă .Ecole Centra des Arts et Metiers*. Are 841 studenţi. Sunt înţr« ei, fireşte, şi necatolici destui. Dintre catol«cl

356 sunt înscrişi în »Uniunea socială a ingi» e' "lor catolici*; 200 se cuminecă în fiecare ^ Vineri a lunei; mulţi fac cateheză în cartierele de muncitori şi toţi colaborează la diferitei8

•opere* religioase ale parohiei.

Nr. 29 U N I R E A N o u l b a n c n o t e d e 1 0 0 0 Leî. Banc­

notele de 1000 Lei multicolore, puse în circu­laţie în Octomvrie 1933, n'au fost decât un tip provizoriu, intermediar, menite a retrage din circulaţie pe cele albastre. Acum este gata bi­letul definitiv. El se va pune în circulaţie cu începere dela 23 Iulie 1934. Este multicolor. Bi­letele actuale vor continua şi ele să rămână deocamdată In circulaţie şi se vor retrage numaj după tipărirea întregei cantităţi de bancnote tip nou.

R e z u l t a t u l b a c a l a u r e a t u l » ] . La exa­menul de bacalaureat din iunie s'au prezentat, pe toată ţara, 6015 candidaţi. Au fost declaraţi reuşiţi 3182, adecă 52 90 %. — Dela înfiinţarea bacalaureatului, în 1925, şi până în anul acesta au trecut acest examen 65430 de candidaţi. Cifră evident prea mare pentru o ţ a r ă de plu­gari ca a noastră.

•f P ă r . Aure l L a s l o , paroh-protopop al O d o r h e i u i u i , a t r e c u t l a c e l e veşnice Joi, în 12 Iulie c. în anul 65 al vieţii şi 40 al preoţiei sale cinstite. — Fie-i partea cu drepţii!

A v i z p e n t r u s u r d o - m u ţ i . In Aşezământul pentru Ocrotirea Surdo-Mu(ilor din Cluj se primesc fetiţe su rdomute între B—11 ani, ap te ca fizic şi psihic pentru învăţământ. Cereri le t imbrate, însoţite de actul de na­ştere şi certificatul medical, se vor înainta Direcţiunii Aşezământului". — Direcţiunea.

î n t r u n i r e c o l e g i a l ă . Ni-se cere să facem cu­noscut, că „Studenţii Veterani din Şemniţi, asociaţi şi colegi: ingineri silvici şi mineri, absolvenţi din alte părţi se vor întâlni la Cluj în zilele de 4—6 August. Participanţii vor aviza pe d. inspector silvic Andrei Puksa (Cluj, Str. Regele Ferdinand £8/11.).

Pag. 5

C a r i i & Reviste I. M. RAŞCU: La Lisieux, cu sfânta Te­

ma. — Bucureşti 1934. — Pg. 120. — Preţul 40 Lei.

Fecioara din Lisieux, cu farmecul ei incomparabil, şi-a făcut de mult intrarea în ţara noast ră . Paginile mi­nunate p e cari i-le consacră acum un bun scriitor şi un mare credincios , prof. Raşcu, vor fi o admirabilă călăuză pentru toţi cei cari vreau să vadă mai deaproape lumea tainică din sufletul complex al micuţei Carmelitane. «Istoria unui suflet*, în care ş i-a cuprins însăşi vieaţa, e o car te fără păreche. Ea nu poate fi însă deplin în­ţeleasă de oricine. Autorul nos t ru scrie deci >o intro­ducere la vieaţa Sfintei». O prefaţă vrednică de operă . Cartea d. Raşcu e scrisă frumos. Intr 'o gazetă care nu-i de loc suspectă de sentimentalism religios o găsim ca­racterizată a ş a : »E frumos scrisă. Expresia elegantă. Tăetura liniară. Plină de atmosferă de viaţă mistică. E o carte de pioşii , de vibraţii fine, de ta lent necontestat , de frumuseţi nebănuite*. («Dreptatea* 13. VII). — Se citeşte ca un roman minunat şi înăl ţător!

N. V. PANTEA: Legea strămoşască,-— Bucureşti. Socec. 1934. — Pg. 110. — Preţul 30 Lei.

Problema e mereu ac tua lă : care este adevărata noastră »lege strămoşască*, cea or todoxă ori cea unită? Şi ce servicii a făcut neamului una şi alta. Autorul nu răspunde însuşi la întrebare, ci lasă să vorbească i s ­toricii români cei mai de seamă şi profesorii dela fa­cultăţile de teologie ortodoxă*. Ortodocşi cu toţii. Nici u n unit sau catolic n 'are cuvântul. Nici autorul ; care s e mulţumeşte să grupeze şi ordoneze, citându-le din cuvânt în cuvânt , părerile lui Bogdan, Lupaş, Maiorescu, Mihălcescu, Me te ş , Onciu, Pârv tn , Xenopol ş. a. In felul acesta, concluzia pe care o scoate, razămă pe dovezi ^ rob i toa re . — Găsim un t ra ta t asemănător în noua «diţie a Dogmat ice i pâr. mitropolit Suciu. Dar cartea ţ e a s t a admirabi lă e puţin accesibilă marelui public.

Pantea face, deci, un serviciu de nepreţui t adevăru-l u i Şi tuturor acelora cari 11 caută cu sinceritate. Lu ­a r e a lui, frumos tipărită şi ieftină, trebuie răspândită

toată dragos tea şi cu toa tă însufleţirea. In toate arcur i le!

EUGENIU POTORAN: Poeţii Bihorului. Oradea, 1934. Ed. Soc. de lectură „Sf. Ioan

Q ° râ de aur". — Pag. 84. — Preţul 20 Lei. Autorul es te student al Academiei noastre de

e°!ogie din Oradea şi preşedinte al Soc. »Sf. Ioan * ^ d e aur*. Academia română, în sesiunea din Maiu ^ H i-a acorda t premiul Bodescu, în urma raportului

•Mici - - •» muiuai premiul uuueatu, iu *-i

( f r o * - G. Bogdan-Uică. Car te de vizită mai mult decât *ientă pen t ru a arăta valoarea lucrării, în paginile

căreia defilează toţi cântăreţi i Bihorului, dela „Diorile Bihorului" .Fenice* şi «Familia*, până Ia cei din zilele noastre . - Felicităm pe autor şi dorim să-şi găsească imitatori. Sunt atâtea valori uitate prin arhivele regio­nale şi parohiale, cari ar trebui înviate.

D. DE IERPHANION S. I. Bulletin d'Ar­chéologie chrétienne. — Vol. 34, Nr. 93 din „Orientalia christiana". — Maiu 1934.— Roma. Pont. Inst. Orientallum Studiorum. — Pg. 120 Preţul 15 Lit.

Acest al patrulea fascicol de archéologie creştină, publicat în valoroasa colecţie »Orientalia Christiana*, face o privire, competentă şi cu temei, asupra Romei, Orientului, ţărilor slave şi Lyonului, din punct de ve­dere arheologic. Mai corec t : dă recenzii asupra celor mai nouă lucrări cari îmbrăţişează acest câmp de cer­cetări . Se ocupă Intre altele şi de lucrările dd. M. Şte-fănescu (Pictura religioasă în Valachia şi Transilvania dintru început până în v. XIX) şi George Balş (Biseri­cile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile XVII şi XVIII),

DE ORIENTE: Documenta,studia et libri. — „Orlentafla Christiana" Vol. 35—2. Nr. 95. — Roma. Iulie—August 1934. — Pg. 138, — Preţul 22 Lit.

Volumul cuprinde un studiu temeinic asupra con­cepţiei neprihănite a Preacuratei în biserica coptă şi asiriană, semnat de F. S. Müller S. I. Urmează orientări asupra jlucrărilor a »trei congrese de ştiinţă*, ţinute vara trecută la Varşovia. Un preţios buletin de istorie slavă. P. Spâcil S. I. cercetează, dacă poate fi invocat S. Ciprian ca mărturie pentru Primalul Papei, în legătură cu o lucrare recentă scrisă asupra acestui subiect de către profesorul din Breslau Dr. B. Poschmann. O serie de recenziuni variate încheie volumul.

N. de BAUMGARTEN: Généalogies des branches régnantes des Rurikides du XIII au XVl-e siècle. — „Orientalia Christiana" vol. 35—1. Nr. 94. — Roma. Iunie 1934, —Pg. 152, — Preţui 34 Lit.

Contribuţie preţioasă şi savantă la istoria Rusiei. Vor afla în ea material interesant şi specialiştii noştri.

ION CREANGĂ: Ivan Turbincă şi Pove­stea Porcului. Bucureşti. 1933. Format 4<> mic. Preţul: câte 36 Lei broşura.

Două din perlele neîntrecutului povestitor mol­dovean. Admirabila haină tipograficească, în care le-a îmbrăcat „Cartea Românească", şi ilustraţiile din text ale d. Stoica, le fac să fie adevăra te podoabe ale mesei iubitorilor de literatură frumoasă. — Minuaate daruri pentru copiii de şcoală.

L'EUROPA ORINTALE. Revistă bilunară pentru politică, istorie şi viaţă culturală. — Anul XIV. — Fase, V—VI. — Roma. Mai— Iunie 1934. — Pe an 35 Lit.

Acest număr îl deschide foarte interesantul studiu: »Perspective demografice Danubiene*, semnat de Ste­fan Somogyi. Ţinta lui e să a ra te marea nenorocire ce i-a ajuns pe maghiari prin t ra ta te le de pace. Cum acest neam nefericit e în scădere permanentă în toate ţările succesorale şi cum creşte de ameninţător procentul altor neamuri. Aşa că, dacă linia populaţiei continuă asa cum o arată numeroasele sa le tabele statistice de­mografice, neamul lui Arpad se stinge. Acest dezastru t rebuie evitat cu orice preţ. Trebuie să se ajungă la revizuirea tratatelor. — Argumentaţia este evident ca­raghioasă. Adecă: doamnele maghiare nu mai vreau să aibă copii — deci: să revizuim tratatele . Dela un ungur însă nu ne surprinde. Ciudat e însă, că revista serioasă a «Institutului pentru Europa Orientală* se pretează pe fată la propagandă antirevizioniştă. Nu cumva România contribuie şi ea, în ceva chip, Ia susţinerea acestui in­st i tut? Ar fi de văzut şi de tras concluziile. Fi indcă a descrie viaţa lui Ion Luca Caragiale, cum se face şi în acest număr, e una şi a face revizionism e al ta!

REVUE DE TRANSYLVANIE. — Apare de 4 ori pe an. Cluj, Tom. I. No. 1 Mai 1934 — Abonament pentru străinătate 20 fr. Un număr 6. fr.

Un adevărat „eveniment în Istoria publicaţiilor noastre periodica". Eveniment absolut necesar. Fiindcă propaganda ungurească pentru revizionism nu cunoaşte margini , nici scrupule. Iar din partea noastră opinia publică mondială n'a fost lămurită aproape de loc a-supra adevărului. „Astra" a luat iniţiativa acestei ac­ţiuni de lămurire. Şi felul cum începe s'o facă este cât se poate de norocos. Revista pe care o publică în fran­ţuzeşte răspunde perfect scopului atât în ce priveşte cuprinsul, cât şl înfăţişarea tehnică ireproşabilă. Arti­colele din ace«t întâi număr, semnate de dd. Dragomir, Lupaş Manuilă, Ghlbu, Petranu, Drăgan sunt la înălţi­me. Salutăm cu însufleţire noua revistă şi li dorim isbândă depWnă.

IRÉNIKON. — Revistă bilunară. — Prleuré d'Amay-sur-Meuse (Belgia). Tom XI. No. 3. Mal —Iunie 1934.

Admirabila revistă care serveşte Idealul apropie­rii de biserica Răsăritului prin tot mai desăvârşita] cu­noaştere a ei, aduce şi în acest număr material bogat şi foarte interesant. Studiul semnat de Dr. A. Baum-stark despre „structura marilor unităţi liturgice", apoi „Notele de eclesiologie ortodoxă" scrise de H. Pierre, precum şi corsideraţiunile lui D. M. Schwartz despre „Cântarea eclesiástica bizantină din zilele noastre" vor fi citite cu folos ţ i cu plăcere nu numai de „laici" In materie, ci şi de specialişti . La fel şi restul paginilor de cronici, documente şi până la supliment: mânecatul nostru tradus în franţuzeşte.

T e l e f o n u l „Unir i i"

P. Reghin . La triarea arhivelor trebuie multă pri­cepere şi multă grijă. Să nu ne grăbim tare cu aruncatul la coş. N'ar fi fost oare păcat să se peardă factura nos­timă, ce s'a găsit decurând în arhiva unei biserici din Finlanda şi din care publică câteva rânduri revista «To-mis* (Nr. 6)? E dată de pictorul care a făcut reparaţii în biserica parohiei pe I aanu l l6 l8 . El îşi justificâremuneraţia in felul următor : «Repararea celor zece porunci, costă 10 creiţari. — Văpsirea ceralui şi aranjarea s te le lor : 2 creiţari. — Mărirea focului gheenei şi facerea feţei dea-volului mai neagră : 15 cr. — Argintarea celor 30* arginţi a lui Iuda: 1 cr. — Curăţirea Mărei Roşii de murdărie de muşte : 3 creiţari*. — Numai bărbile sfinţilor au ră­mas »nereparate«. Pe semne, pictorul nostru s'a temut să-i a tace!

„Renaş t e rea" . Cluj. La inaugurarea nou înfiinţa­tului batalion de grăniceri din Năsăud a fost, de sigur, o »notă discordantă*. Dar n'au dat-o preoţii uniţi, cari »a-veau pretenţia să săvârşească ei serviciul divin*. Fiind­că, vedeţi, ei erau acolo acasă la ei. Soldaţii noului re ­giment sunt 90% fiii lor sufleteşti. Discordanti au fost, în acest mediu, episcopii ortodocşi cari ţin să facă slujbe pentru credincioşii altora. — Fiindcă, oricât ne-aţi zice «fraţi*, tot nu prea înţelegem de ce-i musai neapăra t ca »la orice serbări publice şi naţionale serviciile religioase să cadă în sarcina bisericii ortodoxe*. De unde scoateţi straşnica axiomă că «statul nostru este eminamente (sic!) ortodox*?! Ortodoxia este dominantă în Stat prin nu­mărul credincioşilor; şi atât . Statul însă nu-i nici ortodox, nici unit. Este al tuturor. — D Director Matei ar pu tea da «corespondentului* său ocazional cel puţin câteva elemente de drept . Are «eminamente* nevoie de e le . Şi ar trebui să-i facă puţină şcoală de bunăcuviinţă. Ori­cum, insulte atât de idioate şi de stupide ca afirmaţia, că pe vremea ungurească uniţii «s'au complăcut în re­spectul suveranităţii unei religii străine*, că astăzi ei «fra­ternizează cu ungurii catolici* şi anume pentru nişte »slujbe plătite din fonduri catolice ungureşti adminis­trate, la Strigoniu şi Kalocsa* n'ar trebui să poată a-pare într 'o foaie bisericească, fie cât de ortodoxă. Un pic de bun simţ ar fi de dorit în chiar interesul gazetei şi al ortodoxiei pe care vrea s'o servească!

D. Bucureş t i . Preacuviosul Lungu dela »GIasul Mo­nahilor*, cât o fi de cuvios, tot ar trebui să-şi cunoască niţel lungul... înţelepciunii. Altfel «naivitatea* lui inco­rigibilă va provoca neapăra t unele rectificări, cari nu i-ar fi pe plac. Cât es te el de călugăr, a tâta totuşi ar putea şti, că nu-i bine să scrii despre lucruri pe care nu le cunoşti. Cum sunt, de pildă, »luptele confesionale din Ardeal*, înmormântarea din Sârbii Maramureşului, «sălbătăciile clericilor catolici* ('adecă uniţi) etc. Şi mai ales să nu se mestece în tainele lui Dumnezeu; că nu i-le-a legat lui de chică. Cu informaţiile sale întârziate, ar putea face supărări Atotputernicului, care acum nti mai bate pe preoţii din Spania, ci îi socoate iarăşi foarte «vrednici să poarte costumul slujitorilor lui Dumnezeu*. Şi încă ceva: dacă noi, uniţii, suntem «sălbateci de soiul celor pomeniţi,* ar trebui să fie ceva mai prudent . Fiindcă, ce mai tura-vura, în obiceiurile noastre să lba­tice avem şi pe ăsta: prindem |călugări, îi tundem, îi radem, îi frigem şi îi mâncăm de vii. Aşa să ştie !

M. Checlriş. Am primit 3000 Lei, abonament p e anul 1933 dela parohiile din trâctul Gârbou. Vă mulţu­mim pentru bunăvoinţa ce ne arătaţi.

C. Coprn. Abonamentul e achitat până la 31 XII 1934. Scrisoare am trimis.

P . P e t r o ş a n i . Am primit abonamentul pe jumă­ta tea întâi a anului curent.

V. Hotoan. Am primit abonamentul pe 1933 -

S. R e t e a g . Am primit 200 Lei. Achitat până la 31 III 1934.

V. Aind. Am primit 100 Lei, abonament pe ju­măta tea a doua a anului curent .

R . H â r a e n i . Chităm primirea abonamentului pe 1933.

Dr. T. A lba - In l i s . Am primit abonamentul pe 1933. Oficiul pa roh ia l , Cif igndnl de sns . Am primit

200 Lei. Achitat până la 30 VI 1935. T. Minen. Confirmăm primirea abnnamentului p e

anul curent.

U c e n i c harnic şi isteţ , cu patru clase secundare , să cunoască l imba R o m â n ă , M a g h i a r ă şi Ger* m a n ă , caută L i b r ă r i a A n c a , C l u j .

L i c e u l g r . - c a t . r o m â n d e băeţ l — Blaj

Nr. 683-1934

A v i z şco lar 1. Primirea în liceu 6e face în baza unei

cereri, care se va adresa Direcţiunii liceului până în ziua de 31 August. Cererea trebue să fie timbrată cu 7 Lei şi 1 Leu de aviaţie. Cere­rile de înscriere, cari nu vor fi timbrate, ori nu vor fl prezentate la termen, nu se vor lua în considerare.

Cereri de înscriere trebue să înainteze şi elevii cari au mai frecventat la şcoala noastră.

Elevii cari cer pentru prlmadată înscrierea la liceul nostru, vor alătura la cerere urmă­toarele acte: a) Certificat de studii dela şcoala unde au urmat anul trecut; b) act de botez dela preot; c) extras de naştere dela matricu-lantul civil; d) certificat de revaccinare; e) aci de cetăţenie.

Elevii cari au urmat în anul trecut la Li­ceul nostru vor alătura la cerere numai Avizul şcolar.

Cererile cari nu vor avea toate documen­tele cerute de regulament şi specificate mai sus, nu vor fi luate în considerare.

Elevii cari cer primirea în clasa I vor face examen de admitere. Examenul constă din probe scrise şi orale Ia 1. română şi o lucrare scrisă la matematică, din materiile ci. IV primare. Taxa examenului este 80 Lei.

In cl. I. vor fi înscrişi numai elevi cari la 1 Septemvrie a anului curent au vârsta de cel puţin 10 ani fmpliaJţi şi cel mult 13 ani.

Elevii corigenţi vor înainta cerere de ad­mitere la examenul de corigentă. După tre­cerea examenului de corigentă vor înainta cerere de înscriere în liceu.

Elevii repetenţi vor cere înscrierea în liceu tot până în ziua de 31 August, plătind şi o taxă speeială de 500 Lei, Tot până la această dată se vor înainta şi

Cererile de înscriere Ia examenul de ad­mitere în cl. V, precum şi cererile de înscriere la examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă. Taxa examenului de admitere în cl. V este 150 Lei.

Examenele de admitere în cl. I. se vor ţinea în 10 Septemvrie; examenele de cori­gentă, integrale şi de diferenţă în 11 şi 12 Septemvrie; examenele de admitere în cl. V în 12 şi 13 Septemvrie; examenul de baca­laureat începe în 25 Septemvrie.

Înscrierea definitivă şi plătirea taxelor se face în 14 şi 15 Septemvrie.

3. Taxele de înscriere sunt: a) curs inferior, cl. I—IV: înscriere 225

Lei; taxă de construcţie 200 Lei; taxă de frec­venţă 1000 Lei. Total 1425 Lei;

b) curs superior, cl. V—VII: 225 Lei; taxă de construcţie 300 Lei; taxă de frecvenţă 1200 Lei. Total 1725 Lei.

Taxele de tnscriere, construcţie şi jumă­tate din taxa de frecvenţă se plătesc odată la înscriere. Rata II din taxa de frecvenţă se plăteşte cel mai târziu până la 1 Februarie 1935.

Elevii de altă confesiune plătesc taxe speciale.

4. Pentru primirea în Internat se face cerere specială, adresată Preaveneratnlul Con-sistor Arhiepiscopes în Blaj până Ia 15 August. Condiţiunile de primire în Internat se publică separat.

5. Cvartire în oraş nu se pot angaja fără aprobarea Direcţiunii.

6. Cursurile încep în dimineaţa zilei de 16 Septemvrie, după invocarea Sf. Spirit.

DURECTlUflKA

Liceul de fete gr.-cat. roman din Blaj

Aviz şcolar P e n t r u părinţ i i car i d o r e s c să-şi î n s c r i e

f i ice le la L i c e u l d e f e t e gr . -cat . r o m â n din Blaj

1. înscrierea în liceu se face în baza unei cereri de înscriere, timbrată cu 8 Lei şi 1 avia­ţie. Acestea cereri se scriu de către părinţi sau reprezentanţii legali ai elevelor şi se adresează Direcţiunii liceului.

Cererile de înscriere se prezintă personal sau se trimit prin poştă, între 25—31 August. In caz că se trimit prin poştă; se va alătura un plic adresat şi timbrat gata, pentru răs­puns. Cereri de înscriere trebue să facă şi părinţii elevelor cari au mai frecventat la şcoala noastră.

Cererile de înscriere cari nu sunt prezen­tate la termen, nu vor fi luate în considerare Tot asemenea nu vor fi luate în considerare, cererile ce nu au toate documentele cerute de regulament şi specificate maî jos.

Elevele care cer pentru prima dată în­scrierea în liceul nostru, vor alătura la cerere următoarele acte (în original): a) extras de naştere dela matriculantul civil (primărie); b) actul de botez dela preot; c) act de cetăţenie-, d) certificat de revaccinare; e) certificat de studii dela şcoala unde au urmat în anul tre­cut. Elevele cari cer înscrierea în cl. I de liceu vor prezenta Certificatul şcolar despre termi­narea alor 4 clase primare, iar celea cari cer înscrierea în cl. II—VII şi vin la noi deia altă şcoală, vor prezenta copia matricolă a ultimei clase promovate. Elevele cari au urmat în anul trecut la liceul nostru, vor alătura la cerere numai Avizul şcolar cu notele obţinute la studii.

In clasa I a liceului vor fi înscrise numai elevele care la 1 Septemvrie a anului curent vor avea vârsta de cel puţin 10 ani împliniţi şi de cel mult 13 ani. Direcţiunea poate aproba o dispenză de maximum o jumătate de an.

Elevele care cer primirea în cl. 1 vor face un examen de admitere, care se ţine în localul şcoalei în ziua de 4 Septemvrie. Examenul constă din probe scrise şi orale la limba ro­mână şi matematică din materiile cl. IV pri­mară. La matematică numai lucrare scrisă. Taxa examenului este 80 Lei.

2. Tot între 25—31 August se vor trimite şi cererile de înscriere ale repetentelor (plătind o taxă specială de 500 Lei); cererile de în­scriere la examenul de admitere în cl. V, care se ţine între 7—12 Septemvrie, şi cererile de înscriere la bacalaureat, sesiunea de toamnă, care începe la 25 Septemvrie.

3. Examenele de corigentă se ţin în 14 Sep­temvrie. Tot atunci dau examen şi elevele, cari din cauză de boală au fost silite să pără­sească şcoala în trimestrul III al anului şcolar precedent. Corigentele şi elevele cari fac exa­mene integrale îşi vor prezenta cererile de înscriere după terminarea examenelor.

4. Examenele paciiculare (sesiunea Iunie — Septemvrie) se ţin între 5—7 Septemvrie.

5. Pentru înscrierea definitivă părinţii sau corespondenţii lor autorizaţi se vor prezenta personal la şcoală, dimpreună cu elevele, în zilele de 14—15 Septemvrie (localnicii în ziua de 13 Septemvrie) şi vor plăti la Direcţiune următoarele taxe:

a) curs inferior cl. 1—lV: înscriere 300 Lei; taxa de construcţie 200 Lei; frecvenţa 1500 Lei. Total 2000 Lei.

b) curs superior V— VII: înscriere 300 Lei-taxa de construcţie 200 Lei; frecvenţa 1700 Lei' Total 2200 Lei.

Here iri

Taxele de înscriere, construcţie şi tate din taxa de frecvenţă (didactru) se P ]g t e

deodată, la înscriere. Dela taxele de înscrie şi construcţie nu se dau scutiri nimănui. Scut de didactru se dau după trimestrul I ( ţ n p e" bruarie) şi pot beneficia numai elevele de r e* ligiunea gr. cat. cu media generală cel pUf 7 50 şi purtarea morală nota 10. Rata II di n ^ dactru se plăteşte cel mai târziu până la 1 P bruarie 1935. e*

Elevele de altă naţionalitate plătesc taxe şcolare speciale.

6. Pentru primirea în internat se face ce rere specială, care se va adresa Preăveneratu-lui Consistor Arhiepiscop esc în Blaj, până la data de 20 August. Condiţiunile de primire publică separat. Primirea în internat este con-diţionată de primirea în şcoală.

7. Părinţii sau tutorii elevelor nu pot an-gaja cvartire în oraş fără aprobarea Direcţiunii Un tablou al gazdelor admise se va afişa tabla de publicaţiuni a liceului.

8 Cursurile încep în dimineaţa zilei de 1J Septemvrie, după invocarea Sf. Spirit.

D i r e c ţ i u n e a

Ş c o a l a N o r m a l ă gr . cat . d e învăţători B L A J

. Nr. 597- 1934.

A V I Z p e n t r u p ă r i n ţ i i e a r i d o r e a - s ă - ş i î n s e r i e

b ă e ţ l i l a ş c o a l a n o r m a l ă

In anul şcolar 1934—35 Şcoala Normali gr.- cat, de învăţători din Blaj va funcţiona cu toate şapte clasele.

1. In clasa I se primesc absolvenţi de patru clase primare, în vârstă de cel mult 13 an împliniţi. Cerererile de primire se vor înainta Di recţiunii şcoalei, până în seara zilei de 6 Septem vrie. La cererea legal timbrată, semnată de re prezentantul legal (părinte, tutor) al elevului, se vor anexa următoarele acte: 1. Extras de botez; 2. Extras de naştere; 3. Act de vaccină; 4. Cer­tificat şcolar; 5. Certificat comunal prin care să se arete numărul copiilor din familie, vârstt fiecăruia, precum şi averea părinţilor,

2. Concurenţii vor depune un examen de admitere în ziua de 7 Septemvrie, la ora 8 di­mineaţa. Examenul se va face din 1. români ţi aritmetica, după programa clasei^ a patra p»' mară. Concurenţii vor fi examinaţi şi din pu»0' de vedere medical, precum şi asupra auzul111

muzical. Nu vor fi admişi la concurs decât băeţii deplin sănătoşi şi cu auz muzical.

3. Absolvenţii cursului primar complet cu 7 clase, pot fi primiţi şi în clasa II sau î" normală, dacă vor face examen de diferenţă * clasa I sau II normală.

4. In clase II, III şi IV se primesc, examen de diferenţă, şi elevii dela licee şi nazii.

5. In clasa V se primesc, în limita W ' rilor vacante, absolvenţi de patru clase see^ dare (liceu sau gimnaziu), însă numai cu & men de admitere.

6. In clasele II—VII se primesc, în I o C ' ' rile vacante, şi elevi dela alte şcoli nortf»1'1

însă numai dacă On. Minister aproabă traflsfe' rărea.

7. Taxa şcolară pentru clasele I—l' v K 875 Lei, iar pentru clasele V—VII Lei 1|'(' cari se vor plăti în două rate egale, la îns*»* Şi in prima zi după vacanţa de Crăciun. (j

8. Taxa internatului face 7000 Leii c ' lei se vor plăti în 3 rate, şi anume: 3000

înscriere, 3000 lei la 8 Ianuarie, iar 2000 lei

1 Aprilie.

Nr. 29 Ü N I R E A P a g . 7 9. înscrierile se fac în zilele de 13 şi 14

Septemvrie. 10. Examenele de corigentă se vor face

la 13 Septemvrie şi vor consta din o probă scrisă şi una orală. Corigenţii vor plăti o taxă ge 100 Lei de fiecare materie.

Multonoraţii domni preoţi sunt rugaţi să atragă atenţiunea celor interesaţi, asupra a-cestui aviz.

Blaj, 16 Iulie 1834. D i r e c ţ i u n e a

şcoala Normală groco-catolică de fele, B L A J

Condiţii d@ primire La Ş c o a l a n o r m a l ă d e fete , Blaj

p e a n u l 1 9 3 4 — 1 9 3 5

In clasa IV normală vor fi primite eleve cari au reuşit la examenul de clasa III liceu, gimnaz sau şcoala normală de iete.

Înscrierea se face până la J I August a. c. la Direcţiunea Şcoalei Normale de fete, cu ce­rere timbrată.

Cererile de înscriere vor fi semnate de re­prezentantul legal al candidatei, cu arătarea pro­fesiunii şi locuinţa subscriitorului.

La cerere se vor anexa: . 1. Extrasul de naştere şi botez.

2. Act de vaccină. 3. Certificat dela primărie, prin care se

dovedeşte, că e fiica unui cetăţean român. 4. Certificat de studii. Purtarea candidate­

lor, notificată în certificatul de studii, va fi cel puţin >bună«.

5. Certificat dela perceptorul fiscal re­spectiv, în care se vor arăta amănunţit dările

. către stat, judeţ, şi comună, ce le plăteşte repre­zentantul legal. Acest certificat este vizat de Administraţia financiară.

6. Un certificat dela primărie, prin care să se arate amănunţit numărul copiilor şi vârsta fiecăruia, cum şi averea reprezentantului legal.

7. Ua certificat dela primărie sau autori­tatea la care serveşte sau servit tatăl —. dacă e funcţionar de stat, judeţ sau comună. In acest certificat se vor arăta serviciile civile sau mili­tare aduse statului în anii serviţi.

Eleve şchioape, gângave sau cu alt defect fizic, nu pot fi primite. (Cap. XXI, art. 452).

In clasa V-a normală. In acest an se vor primi eleve şi în clasa V-a normală. Dacă nu­mărul concurentelor va fi prea mare, vor face toate examen de admitere din 1. română, ma­tematici (scris şi verbal) din materialul clasei III resp. ÍV-a.

Examenele de corigentă se ţin în 13 Sep­temvrie dimineaţa, Ia ora 8.

înscrierile se fac în 13 şi 14 Septemvrie, iar cursurile încep în ziua de 15 Septemvrie di­mineaţa, la ora 8.

Neprezentarea la susnumita oră aduce cu sine sancţiuni: ca ore nemotivate şi altele.

Taxe şcolare: Lei 200 — Taxă de înscriere; Lei 200'— taxă de construcţie; Lei 1500 — taxă de frecvenţă; Lei 100"— pentru stricăciuni şi medic. Total 2000 Lei. Taxele se achită: la în­scriere Lei 1400'— iar la întoarcerea din va­canţa Crăciunului Lei 600 —

Toate elevele normaliste sunt obligate s 5 aibă 2—3 bluze albe uniforme şi costum na­ţional. Acelor eleve, cari nu le aduc aceste cu sine, le v a procura şcoala pe spesele fiecăreia, s»u le va transforma şcoala daeă nu vor fi con­fecţionate conform prescriselor.

Fiecare elevă trebue să aducă un kg. lână albă spălată şi scărmănată, pentru funcţionarea î n regulă a atelierului de vopsitorie şi ţesătorie ' Şcolii.

In puterea legii în vigoare (Cap. XX!, art. 442) nici o elevă nu poate fi încrisă la Şcoala formală decât ca elevă a internatului. »Şcoalele formale sunt internate* (Cap XXI, art. 242).

Elevele şcoalei noastre normale vor fi în •Internatul şcolior secundare gr.-cat. din Blaj* ale cărui condiţii de primire se publică separat din partea Direcţiunii acelui Internat.

D i r e c ţ i u n e a

şcoala comercială sup. gr.-cat. de fete. - Blaj

Condiţii de primire 1. Primirea în oricare clasă a şcoalei se

face numai în baza unei cereri de înscriere, timbrată cu 8 Lei şi 1 Leu aviaţie, care se va adresa Direcţiunii până la 31 August Cererea se va scrie de părinte, tutor sau corespondentul lor, cu arătarea profesiunii şi a locuinţei. Se va alătura şi un plic timbrat, cu adresa trimi-ţătorului.

2. In cl. 1 a şcoalei se pot înscrie eleve cari au promovat 4 clase gimnaziale. Pot fi primite şi eleve cari au terminat 4 clase nor­male, sau acelea cari au dobândit certificatul de absolvirea gimnaziului (3 clase) conform legii înv. secundar din 1928.

Absolventele şcoalelor comerciale elemen­tare vor fi primite numai în baza unui examen de admitere, prevăzut în ordinul ministerial Nr. 112 531—1934.

In cazul că pentru cl. I se vor anunţa mai mult ca 50 eleve, se va ţinea un examen de selecţiune, după programa gimnaziului, la 1. ro­mână, franceză şi matematici.

3. In clasele II, III şi IV se primesc eleve cari au promovat clasele precedente ale unei scoale comerciale superioare.

4 Elevele cari cer înscrierea în cl. I, pre­cum şi acelea cari vin pentru întâiaş dată la noi, vor alătura la cererea de înscriere: a) extras de naştere (dela primărie); b) certificat de botez; c) certificat de cetăţenie; d) certificat de revaccinare; e) certificat şcolar.

Cererile cari nu vor intra la termen, pre­cum şi acelea cari nu vor avea toate actele arătate mai sus, nu vor fi luate în considerare. Elevele cari au mai frecventat la şcoala noa­stră, vor alătura Ia cererea de înscriere numai avizul şcolar din Iunie precedent.

5." Examenele de corigentă se ţin în ziua de 14 Septemvrie, cu începere dela ora 9 di­mineaţa. Tot atunci dau examen şi elevele cari din cauză de boală au fost nevoite să părăsească şcoala în trimestrul III din anul şcolar precedent.

6. Pentru înscrierea definitivă elevele se vor prezenta, însoţite de părinţi, în zilele de 14 şi 15 Septemvrie după masă, cu începere dela ora 3, şi vor plăti la Direcţiune următoa­rele taxe:

înscriere 300 Lei, construcţie 200 Lei, frecvenţa 1500 Lei. Total 2000 Lei.

Taxele de înscriere, construcţie şi jumă­tate din taxa de frecvenţă (didactru) se plă­tesc deodată, Ia înscriere. Dela taxele de în­scriere şi construcţie nu se dau scutiri nimănui. Scutiri de didactru se dau după trimestrul I (în Februarie) şi pot beneficia numai elevele cu media generală cel puţin 7S0 şi purtarea morală nota 10. Elevele de altă naţionalitate plătesc taxe şcolare speciale. Rata doua din didactru se plăteşte cel mai târziu până la 1 Februarie 1934.

7. Pentru primirea în internat, se face cerere specială, care se adresează Preavene-ratului Consistor Arhiepiscopesc în Blaj şi se trimite până la 20 August. Amănunte se găsesc în prospectul internatului.

8. Părinţii sau tutorii elevelor nu pot angaja cvartire în oraş pentru fiicele lor, fără aprobarea Direcţiunii.

9. Cursurile încep în ziua de 16 Septem­vrie dimineaţa, după invocarea Sf. Spirit.

D i r e c ţ i u n e a

Aviz şcolar Ş c o a l a g r . - c a t . d e m e n a j Blaj Curs tlementar urban tip. A. cu 4 clase.

Se primesc în cl. I-a absolventele şcoalei pri-maie; în cl. Il-a elevele cari au absolvit cl. I-a secundară, gimnaziu, şcoală profesională sau normală.

Şcoala are de scop de a forma bune gospodine, maestre cari după absolvirea acestei şcoli vor face doi ani la Sibiu, Ploeşti sau Iaşi, unde vor primi o diplomă de maestră de spe­cialitate pentru şcoalele de menaj, fiind sala­rizate ca maestrele şcoalelor secundare.

Practica elevelor se predă înainte de masă în atelierele de bucătărie, spăiat-călcat, ţesut, croitorie, lucru de mână. Partea teoretică se predă după masă dela 2—7 ore.

La această şcoală se primesc, pe lângă e-levele ordinare cari după absolvire primesc o diplomă, şi persoane cari vor să se perfecţioneze la unul din atelierele: bucătărie, spăiat-călcat, ţesut, croitorie şi lucru de mână. Practicantele acestor cursuri, cari durează dela 3 luni în sus, vor obţine o adeverinţă.

Elevele vor prezenta la înscriere următoa­rele acte:

Actul de naştere; actuldebotez şi de vaccină; Certificatul de cel puţin 4 clase primare,

certificat de sănătate, certificat de bună pur­tare, certificat de paupertate pentru bursiere.

laxele pentru solvente: înscriere 500 lei; frequenţă 1000 lei; internat 4000 lei; stricăciuni 250 lei.

laxele pentru bursiere: înscriere 500 lei; frequenţă 1000 lei; alimente 2000 Iei; strcăciuni 200 lei.

Se primesc în fiecare zi înscrieri în toate clasele la Direcţiunea şcoalei.

D i r e c ţ i u n e a

Internatu l „ V a n c e a n " d e bă ie ţ i . B l a j

Nr. 67—34

Concurs d e pr imire Ia I n t e r n a t u l „ V a n c e a n "

d e b ă i e ţ i

Preaveneratul Consistor Arhiepiscopesc, cu ordinul Nr. 3.694 —1934, publică concurs de primire pe anul şcolar 1934—1935 Ia Internatul Vancean de băieţi, cu terminul de rş August 1934, pe lângă următoarele condiţiuni.'

1. Taxele pe anul şcolar 1934—35, gunt următoarele:

a) Taxa de înscriere . . ; . 500 lei. b) > » » pentru elevii noi 700 » c) » * întreţinere . . . 9000 »

Taxa de întreţinere se va putea plăti în 3 rate şi anume: la începutul anului şcolar: 3000 lei, 3000 lei la 1 Ianuarie 1935, iar 3000 Iei la 1 Aprilie 1935. In cazul când în decursul anului şcolar preţurile s'ar urca simţitor faţă de cele curente, Consistorul îşi rezervă dreptul de a im­pune o suprataxă corespunzătoare.

2. Nici un elev nu se va putea instala la Internat la începutul anului şcolar dacă nu va achita în ziua de primire rata I-a întreagă. Rec­toratul va putea îngădui o amânare de plată a ratelor a Il-a şi a IlI-a, până la 1 Februarie sau până la 1 Mai,

3. Fiecare rată trebue plătită în întregime chiar în cazul când elevul s'ar retrage sau ar fi eliminat în cursul trimestrului.

4. Trusoul necesar se compune din: sal­tea (sac de pae) şi două cearceafuri (lepedee) de pus pe saltea; 2 perne şi 4 feţe de perne; 1 ţol sau plapomă şi 2 feţe de plapomă; 2 lepe­dee albe de geolgiu de mărime 180 X I 4 0 c m > pentru acoperirea patului; 1 palton de iarnă; 2

Pag. 8 U N I R E A N r . 2 9

rânduri de haine; 6 cămăşi de zi, 3 cămăşi de coapte; 6 ismene; I pereche pantaloni de baie de culoare închisă; 4 şervete de masă; 4 şter­gare ; 6 perechi de ciorapi; 10 batiste; 2 perechi de ghete bune; 1 pereche de pantofi de noapte; 1 inel pentru şervet; 1 perie de haine; 1 perie de cap; 1 pieptene; 2 perii de ghete. Pe toate rufele şi vesmintele cari se dau la spălat se va coase numărul ce se va indica în rezoluţia de primire. Elevii din anul trecut vor avea numărul vechiu. .

5. Părinţii sau tutorii elevilor se vor obliga în cererea de primire că vor împlini exact a-ceste condiţiuni.

6. Pentru toţi elevii se va arăta în petiţie: a) în care clasă liceală au să între ca elevi or­dinari; b) dacă sunt corigenţi sau repetenţi; c) la care confesiune aparţin; d) situaţia socială a părinţilor: preoţi, învăţători, funcţionari, agri­cultori, etc.

7. La cerere se va alătura şi câte un plic timbrat (recomandai) purtând adresa exactă a petiţionarului, pentru a se putea da răspuns de urgenţă, la 18 August.

8. Cei ce au merite pentru prosperarea materială ori morală a Internatului »Vancean«, la cerere, se vor bucura de favoruri, reducându-se taxa după putinţă şi împrejurări.

9. Cererile se adresează Preaveneratuiui Consistor, dar se trimit deadreptul Ja Rectoratul Internatului.

Blaj, la 15 Iulie 1934. I. E. Evrard

Rector

Internatul ş c o a l e l o r s e c u n d a r e gr . - ca t . r o m . d e fete d in Blaj

Condiţii de primire In Internatul şcoalelor secundare gr.-cat

române de fete din Blaj, {Liceu, Şcoala Nor­mală, Şcoala comercială şi Curs primar), pen­tru anul şcolar 1934—35, pe lângă următoarele condiţiuni:

1. Taxa de întreţinere pe întreg anul şcolar 1934/35: Lei 11,000, — plus Lei 500 taxă de instalare.

Această taxă se va plăti în trei (3) rate şi anume: a) Lei 4500"— cu ocazia Intrării în internat; b) Lei 4000-— la reîntoarcerea din vacanţa Crăciunului; c) Lei 3000— la reîn­toarcerea din vacanţa Paştilor.

2. Elevele vor aduce cn sine următoarele efecte: 1 saltea (lungă 180 m., lată 090 m.), 1 pernă, o plapomă de -lână, 1 plapomă de vară, schimb dublu pentru pat, 1 covertură albă pentru pat, 4 cămăşi de zi, 4 cămăşi de noapte, 12 batiste, 3 fuste de pichet şi 3 de vară, 4 perechi pantaloni, două şorţuri de clott cu mâneci, 2 perechi ghete de piele, 1 pereche pantofi negri, 1 pereche galoşi, 1 costum de baie, 1 halat larg pentru domitor, 1 palton de Iarnă, 1 jachetă, 1 broboadă de lână, 2 perechi mănuşi negre, 4 ştergare şi un ştergar pentru bucătărie (care rămâne internatului), perii de ghete, 1 casetă complect aranjată pentru toaletă (cu săpun, perle şi praf de dinţi), 1 cutie cu ace de cusut, de siguranţă, aţă albă şi neagră, de cârpit ciorapi.

Fiecare elevă este datoare să-şi poarte uniforma prescrisă atât în zile comune, cât şi în Dumineci şl sărbători. Uniformele se vor confecţiona după Indicaţiile ce le va da Di­recţiunea.

Deodată cu rezoluţia de primire, pâoă in 20 Aug., c. l-se va trimite fiecărei eleve un număr. Acest număr va !l cusut la loc bine vizibil, pe toate lucrurile ce le aduce cu sine respectiva elevă. Pentru obiectele nenumeri-zate, ori cari nu sunt cuprinse In prospect,

Direcţiunea Institutului nn ia răspundere. Fie­care bucată de rufă va fi marcată aşa, ca, împăturată fiind, să fie numărul bine vizibil. Nu-i voie să aducă elevele cu sine cărţi, ro­mane, reviste, broşuri, decât cele prescrise în programa şcolii, nici metode de pian şi vioară, afară de cele prescrise de profesor. Aflate astfel de cărţi Ia eleve se vor confisca, precum şi pudra, alifia, parfumurile, etc.

3. Ţinem să amintim, că Internatul este provăzuV cu instalaţie de încălzire centrală, conductă de apă, baie comună, infirmerie, dor­mitoare şi sale de zi, toate în condiţiile cele mai igienice, şi că nu numai conducerea şi supravegherea, dar întreg serviciul de internat este împlinit numai de membrele Congregaţiei de Surori.

4. in Internat se poate lua instrucţie de pian şi vioară, ore de exerciţiu, despre ale căror rezultat la finea anului şcolar se va da examen în Internat.

a) Instrucţie de 1/2 oră tot la 2 zile, cu exerciţiu zilnic de o oră, cu taxă de Lei2000 la an.

b) Cursuri de vioară se pot face în ur­mătoarele condiţ iuni: instrucţie de V2 oră, pe săptămână de 2 ori, şi exerciţiu zilnic de 1 oră, taxa anuală Lei 1500 —.

c) Cursuri de franceză (gramatică, con­versaţie, literatură franceză). începătoarele vor piăti 100 Lei lunar, având 3 ore la săptămână, 130 Lei pentru cele cari au ceva noţiuni în limba franceză având 4 ore la săptămână; 200 Lei pentru cele cari pot face deja literatură franceză, cu 3 ore la săptămână.

5. Spre orientare comunicăm aici câteva, puncte din Regulamentul Internatului-.

„Elevele sunt datoare, necondiţionat şi fără nici o escepţie, să observe orarul zilnic şl ordinea internă a Institutului.

Fete logodite nu pot fi eleve ale inter­natului.

Elevelor le este cu desăvârşire interzis să poarte haine cu mâneci scurte, decoltate ori scurte; le este deasemenea interzis să-şi taie părul, cu excepţia elevelor din clasa I—IV, fiind toate elevele datoare sâ-şi poarte părul simplu, potrivit unei eleve de şcoală.

Corespondenţa elevelor va fi riguros con­trolată. Ele vor scrie regulat părinţilor în fie­care săptămână odată. Corespondenţa de pr i ­sos cu prietene şi cunoscute e interzisă. Asemenea este interzisă, şl se pedepseşte cu eliminare din internat, orice corespondenţă se­cretă, respective expediată fără ştirea supe­riorităţii. Pachete nu pot primi elevele decât adresate Direcţiunii Internatului. Alimentele se înapoiază fără nici o excepţie, nefiind nevoe de alimente străine. Internatul dă hrană su­ficientă, la dorinţa părinţilor dă şl supra-ali-mentaţie, cu o cotă redusă.

Cercetarea elevelor în Internat se poate face de două ori pe săptămână, Joia, între orele 14—16, şl Dumineca, între orele 14—17, însă numai din partea părinţilor şi a persoa­nelor admise de Direcţiune. Elevele nu pot Ieşi din internat decât cu tata şi cu mama lor, sau cu tutorul. Altă persoană nu le poate scoate decât dacă are act scris către Direcţiunea In­ternatului din partea părinţilor sau a tutorului. Eleva nu va putea merge în familie în oraş decât însoţit de stăpâna sau stăpânul casei, Iar nici de cum nu însoţită de servitoarea casei, sau de vre-o colegă.

Elevele, cari doresc să petreacă vacanţa de Crăciun şi de Paşti în familie, nu pot pleca din Internat decât însoţite de părinţi, ori de o persoană împuternicită din partea părinţilor, prin scrisoare adresată Direcţiunii Internatului. Altfel eleva va fl însoţită în călătorii» de o Tipografia Sminarului Teologic gr.-cat. Blaj

persoană de încredere a Internatului, p e s p e >

sele părinţilor. In cursul anului şcolar nu s e dă voit

elevelor să se depărteze de Internat l a a v i z e

telefonice sau telegrafice. 6. Cererile de primire se vor adresa ţ

trimite Prea Veneratului Consistor AihiepisC a. pese din Blaj. In cerere părinţii vor declara că cunosc şi că vor observa toate coDdlţiuDjj e

de mai sus. La cerere se va alătura : Certificat medical, şi un plic provăzut cu adresa exactù şi cu marca poştală cuvenită, pentru trimitere recomandată a rezoluţiei.

Se primesc în internat ş i copile de clasele primare.

Blaj, la 5 Iulie 1934.

Direcţiunea internatului şcoalelor secund, gr.-cat. de feţe, Bla]

FRIDERIC HONIG ARAD, S T R A D A BARIŢIU 1 0 - 2 1

F o n d a t ă la a n u l 1 8 4 0

Cea mai veche şi mai mare turnă­torie de clopote din România.

La comandă fa­brică clopote de orice mărime, din ce l m a i c u r a t bronz pentru clo­pote, pe lângă ga­rantă mare şi cu prefixarea precisă atonurllor.Inven-ţie proprie licenţie

Rechizite şi sca­une de fer pentru clopote. Motoare elec trice pentru clopotit. — Telefon 376-

• •

II

TURNATORIE DE CLOPOTE

FRITZ KAUNTZ fost

S O H I E B & K A U N T Z S i b i u — S t r . M o r i l o r 2

Livrează clopote de biserică pe garanţie de ani îndelungaţi, turnate din material de prima calitate ca înainte de răsboiu, efep-tuate în mod artistic. Experienţă tndej lungată, de ani de zile, asigură o muncă

ireproşabilă şi un sunet armonios.

Cereţi oferte spec ia le ! Pe scrisori rog a se indica adresa precisă

A apărut noua ediţiune a

L1TURGHIERULUJ Crudo 250 Lei Legat î n t r e g în pânz, a u r i t 340 » LIBRĂRIA SEMINARULUI - BLAJ , s

Cetiţi ş i răspândi ţ i t „ U N l R g ^