REVISTA

FUNDATIILOR REGALE1 MARTIE 1934

G, TOPIRCEANU . . . Mir.uni!e Sfantului Sisoe . . 483

AL. ROBOT . . . Versuri 499C. GANE . ...... Acel ce nu poate trai in card strains 506

COLONEL LACUSTEANU, Amintiri (III) 525

GALA GALACTION . . 0 lectie ssupra lui J. S. Mill (III) 549G. FLORESCU . Planuri indite ,ale Bucurestilor la

la sfarsitul veacului al XVIII-lea 572

D. I. SUCHIANU Bilantul cinematcgrafului vorbitor 604

DAN BOTTA Poetica lui Paul Valery 618

Dr. N. ROMANESCU . . Penitenciarele in cadrul problemelorscolare ..... . . 628Cpt. Comandor

P. FUNDATEANU Esirea la mare 641

CRONICICRONICI IESENE de George Mihail-Zamfirescu (672); GRAZIA DELDEDAde Alexandra Marcu (682); VITRINA VIETEI SI LIBRARIEI FRANCEZEde I. Igiroslana (687); ORTODOXIE SI CATOLICISM LA BERDIAEFF de

C. iVoka (695) ; ANUL ECONOMIC 1933 de George Stroe (698).

REVISTA REVISTELOR

NUIVIARUL 240 PAGINI 25 LEI

.

.

.

. .

. .

<.<

.

.

.

.

.

REVISTA FUNDATIILOR REGALEREVISTA LUNARA DE LITERATURA,

ARTA $1 CULTURA GENERALA

Comitetul de direetie :

I. Al. Bratescu-Voinesti, 0. Goga, D. Gusti, E. Racovita,

C. Radulescu-Motru, I. Simionescu.

Redactor ,ref:Paul Zarifopol

Secretor de redactie§1 administrator:

Radu Cioculescu

REDACTIA $1 ADMINISTRATIA :

BUCURE*TI, I39, B-dul Lascar Catargi

Telefon 241/97

300 LEI ABONAMENTUL ANUAL LEI 300

25 LEI EXEMPLARUL 25 LEI

EDITATA DE FUNDATIA PENTRU LITERATURA $I ARTAREGELE CAROL AL 1I-lea"

.

3

.

-k

r 1

REVISTA

FUNDATIILOR REGALE

ANUL I, No. 3, MARTIE 1934

BUCURE*T IIMPRIMERIA FUNDATIILOR CULTURALE REGALE

MlNUMLE SFANTULU1 S1SOE

PROLOG

Abia trezit din somn in coliba lui priz,arita la marginea dinsprerasarit a Raiului, sfantul S:soe facatorul-de-minuni inalta pe glasulal §aptelea, cu tin ochiu inchis Si cu celalt deschis numai pe juma-tate, o cantare de lauds Imparatului ceresc, stapanul celor vazutei celor nevazute. Iqi apoi in prag, sa se spele pe ochi la soare cu

apa rece dintr'o bardaca de lemn mirositor, pufnind i imprcFandin juru-i stropi de diamante. Dupa ce ispravi §i aceasta treaba Cubine, imbraca peste cama§a anteriul lui de §iac cafeniu, mai scurtceva la spate decat dinainte. I§i lua apoi de dupa 4a toiagul lustruitde vreme §i porni sa fad o plimbare de dimineata, ca de obicei,pe aleea cea mare.

Coruri de binecredincic§i s'auzeau din toate partile Raiului,cantand psalmi §i osanale in stralucirea trandafirie a diminefi. Untilrasuna aproape, de dupa buchetele de aluni din fata : - Bine e.yticuvdntat, Doa-a-mne, invalci-ne pre not indreptdrile ta-a-a-le.. .Altul it ingana mai de departe, dintr'un pale de rachiti inflorite :- Slava tie, Dumnezeul nostru, slava ti-i-e... Iar al treilea le

. raspundea de tine tie unde, cu tin ton mai ridicat : ...oa-a-mne...a-a-a-le...

Astfel gradina Raiului rasuna de cantari biserice§ti in toate zileledin zori §i pans noaptea, de-ti era mai mare dragul. Si vazduhulmirosea pretutindeni numai a smirna §i a tarnaie, de-ti venea ame-teala ; ba to -ar fi apucat dela o vreme chiar durerea de cap, dad inRai ar fi cu putinta asemenea rautati.

Dar in gradina cea sfanta a Raiului nu se pomene§te boala ondurere, caci acolo nu se cunoaqte moarte. Traiul celor prea-fericiticurge pururea lin, subt tin ter fad nouri, din care nu fulgEra nici-°data. Pe covoarele de iaiba tunsa §i pe cararile presarate cu nisipde aur, nu sunt hopuri §i muwroaie de care sa to impiEdici la gm-bare, nici gropi neastupate, in care ar putea sa dea binecredincic§ii,din nebagare de seams. Acolo §arpele nu are venin, ardeiul nu ustura

434 =VISTA FUNDATIILOR REGALE

si ghimpii trandafirilor sunt bonti. Toate stau In preajma omuluismerite si se poarta cu blandet5, toate stint dulci la gust si netedela pip5it.

L5sAndu-si chilia in paza Domnului, pe deal, santul Sisoe coborila inceput o poteca ingusta, printre mesteceni cu tulpini drepte sialbe, infipte ca niste lumanari mari de spermantet in fumul distrInaatal frunzisului ; strAb5tu apoi de-a curmezis, prin iarba stropita deaghiasma diminecii, o sfant5 poiana, incununata jur-imprejur detrandafiri galbEni, care miroseau de departe a busuicc. Pe aid, soareleabia acum incepea si rasara. Albastrele si aglice cuvioase isi intorceauspre el cruciulitele de small. $i macii inalp pe tulpina, luminatinumai dintr'o parte, ardeau neclintit deasupra ierbii ca siraguri decandele rosii, cu festila micsorata pe dinlAuntru.

Sfantul Sisoe trecu apoi, in pas agale, de-alungul unei c5rarideschise intre doul randuri de pini intunecati, cu varfurile poleitede soare. Acolo sus, in bAtaia razelor, straluceau pe liane Florile-paradisului, necunoscute pe acest p5mint. Uncle, portocalii si lungi,inaltau spre cer limbi usoare de fladri, inchipuind in aer icoana viea sfantului Duh ; altele albastre si mari, abia animate de crengi, isileg5nau cu gura 'n jos clopotele de azur, gata sä sune pentru 'ingeriiv5zduhului chemarea la liturghie.

Chid apuca la dreapta, pe aleea cea mare, Sisoe Vazu venind spreel un convoi lung de binecredinciosi. Randuiti patru cite patru,inaintau domol, cu faclii aprinse in mans, c5ntand din toate pute-rile psalmii prorocului David. Un Sf5nt de cei mari, cu picioarelegoale in sandale de argint sl cu cerc de lumin5 aburoasa in jurul ca-pului mergea in fruntea lor, bAt5nd tactul din toiag si tinandu-leisonul.

Blagosloveste, sfinte parinte I it intampini de departe Sisoe,cu voe bun5.

Dar celalt nici nu-si intoarse capul m5car.De dimineat5 ati pornit la treaba.. , u striga iar Sisoe, mai

tare, cercand sa intre 'n vorb5.Dar Sfantul cel mare tot nu-i raspunse. Se 'ncrunta doar la el si-i

f5cu semn, din treacat, s5 nu-1 turbure cu vorbe in desert.Sisoe se feri mai la o parte din calea convoiului si rimase acolo,

cu barbia sprijinita 'n toiag si cu picioarele desfacute tare 'n laturi,ca sä priveasa de-aproape binecredinciosii in trecere.

Erau de toata mana. $1 mai slabi, si mai grasi, cum se 'ntamp15.Toli umblau imbracati la fel, in clm5soae albe de in, lungi pan5la calcaie si stranse bine 'n baerl la gat, din care numai capul ieseala iveala. $i fiind rani peste tot la obraz si cu capetele tunse chilug,de pe nimica nu se mai putea cunoaste, pe din afar5, care-i barbat;i care femee.

MII IINILIL 6FINTI7LIJI SISOB 485

Usurati cu totul de cele parnantesti, cei din fruntea convoiuluicalcau lin si spasit, de parea ca poarta fiecare o tava cu coliva pecrestet. Mergeau cu privirile ceata, ca niste mumii albe, care-auinviat la soare si-au inceput sa miste. 1Vicsneag on tank, cine-1 maiputea sti pe fiecare? Ghiara vremii nu mai avea putere sa-i sgarie,cad suflarea de ghiata a vesniciei trecuse prea de multa vreme pestechipurile lor, poleite ca marmura.

Altii, in urma acestora, mai de curand veniti de pe pamant, cuobrazul stafidit de postiri indelungate si cu genunchii intepenitide matanii, calcau de sus, ca 'n strachini, gata sa se poticneasca lafiecare pas. Unii dinteinsii nu stiau Inca sa ante, ca erau proaspetide tot ; dar sbierau si ei la fel, ba chiar mai tare decat ceilalti, casä se 'nvete. Altminteri top erau curati, ca si cum chiar atunci ar fifost scosi din scaldatoare. Si cum treceau de-avalma pe langa Sisoe,cu ochii 'n jos de atata smerenie si umilinta, se cuncstea cat de coloca n'a fost cine stie ce de capul lor, pe pamant. Rar zareai printre eicare until mai acatarii, ce 'Area sa fi fost cm cu stare si cu greutatein zilele lui, macar ca se vedea acum ajuns la cot cu toti calicii.

Convoiul era pe ispravite si Sisoe se pregatea caute de alesale, cand ramase deodata cu privirea atintita, incruntand spran-ceana. In urma tuturor, venea depanand marunt din picioare, agatatde coada convoiului, until mai mic la trup si mai de nevoe dec5ttop. Acesta era, pe semne, numai de cateva ceasuri intrat in impa-facia de sus. Isi domolea uneori pasul si, lungind gatul, se uita spe-riat in juru-i... si parca-i venea sä planga. Si iar incepea s5 lucrezeamarnic din picioare si sa scanceasca cu obrazul incretit de obida,srnarcind din nas la tot pasul. Cand ajunse in dreptul lui Sisoe sidadu faia veste cu ochii de el, o rupse la fuga si 'ncepu sa urle despaima. Caci sfantul Sisoe, ca vare si mai tare 'n case frica de celedumnezeesti, se stropsi la dansul umflandu-si obrajii, ba se lua sidupa el cativa pasi, cu toiagul ridicat.

Dupa aceasta, Sisoe se intoarse linistit si insemna cu varful toia-gului nisip numarul celor ce trecusera prin fata lui. Erau o sutanouazeci si noul de toti, fara a fi socotit la numaratoare si pe Sfantulcel mare din fruntea lor. Aducandu-si aminte de acela, Sisoe se po-somori putin la obraz. S'astepte el de-acum sa-i mai ceara blago-

- Parca ce-i el mai mult decat un sfant, ca mine si ca altul?G5ndind astfel, Sisoe se uita inc'odat5, lung, in urma binecredin-

ciosilor, care se departau acum amestecati in gramada, cu spinarilelor albe si rotunde, ca o turma de of ridicate 'n picioare.

Unii prea mult, altii nimica... ofta el iar, plecandu-si nasulIn pamant.

Caci inca dela inceput, de cand intrase in Rai si vazuse cumstau lucrurile pe aici, Sisoe nu visa altceva, decat sa capete si el o

sa-i

slovenie...

'n

sa-si

in

486 REVISTA FONDATIILOR REGALE

ceati cat de mica de binecredinciosi, pe care sa -i aliuzeasca pe ci-raffle Domnului, sl-i invete si sa-i muqtruluiasci de dimineata panaseara, cum vedea el a fac sfintii cei adevirati cu prea fericitii de subtobliduirea lor. Dar Domnul Dumnezeu, stiindu-1 pre el cam lipsitde invitatura si nu cu totul deslegat de cele pamante§ti, macar caphn de ravn5 duhovniceasa si curat la cuget, nu prea se uita la guralui. i nici n'ar fi putut Cel milostiv sa-i implineasca voia, fill astarni turburare si zizanie intre sfintii p5rinti ; cad, dup5 canoaneleRaiului, numai sf.ntii cei cunoscuti si sliviti de toata suflareacrestineasa de pe pamant au dreptul sa primeasa subt ascultareo ceata de binecredinciosi. Bine-inteles a nici acelora nu li se diaqa, cu hapca, fall nici o socotea15, ci potrivit cu rangul §i cuvrednicia fieciruia. Astfel, unul de cei mari de tot poate sa aibasubt obliduirea lui qi pana la trei sute de suflete ; pe cand altul maimic in grad, insemnat doar cu o cruciuliti neagra la calendar, pri-me§te §i el, acolo, vre-o zece-douizeci de capete, on numai cinci-vase buati - o nimica toati. Cat despre gloata cea mare a sfintisorilorde rand, pe care nici popa nu-i mai cunoaste, cine i-ar mai puteaimpaca pe toti? Jos, pe pimant, nimeni nu le are grija. Nimeni nu-imai pomeneste, ca si cum n'ar fi. Doar din an in Paste data -si maiaduce aminte de cate unul vr to baba amirita care, to miri din cepricing, se 'ntampli sa aib5 sLibiciune aparte pentru el. Aqa fund,acestora nu li se poate da nici tin suflet de crestin pe /natal i nule famine alta de ficut, cat ti-i ve§nicia de lungs, deck si se plimbefiecare toati ziva de colo pana colo prin sfantul Rai, fir5 treaba,iniltand numai cand si and, ba until, ba altul, cate o cantare nouide laudi, pe nea§teptatele, de dup5 cate tin tufiq, cu me§tepgiteintorsaturi din gatlej.

Dupi ce convoiul a pierit cu totul la o cotitura, Sisoe casca prelungsi se uita la cer. Soarele se ridicase abia de-un stat de om de-asupracopacilor. Pana la ceasul cand suns clopotul dela trapeza cea maredin mijlocul Raiului, ca sa adune sfintii si binecredinciosii la gustare,mai era Inca destull vreme.

Aducandu-si aminte de mancare, Sisoe sinni indati la riclicinalimbii gust de lapte dulce si de smochine coapte, hrana cea de toatezilele a fericitilor dintru imparatia de sus.

Para as bea o leaca de apa... se gandi el, strambandu-se putin.i n'apua sa -si ispraveasca bine gandul, a 'ndati ta§ni dintre pie-

trele dela picioarele lui galgaind, tin izvor de apa proaspita §i cu-rata ca lumina. Sisoe lui in pumni si sorbi o gur5 phial - dar nu in-ghiti cleat jumitate : cealalti jumatate el o improsca in soare, cubuzele stranse, ca sa faa curcubeu.

Astfel in Rai once dorinti on nevoe iti este impliniti, cat ai clipidin ochi. Atata doar, c5 nimeni nu cuteaza acolo sa doreasca vreodata

MINUNILE SE/L.NTIILIII SISOE 487

ce nu se cade, fiinda Cel a-toateltiutor veghiaza §i cunoa§te in oricedips gandurile fiecaruia.

Sisoe isi udase cerul gurii, far5 nici o placere deosebita, aciabia apucase a-i fi sete, §i acum nu ce sä mai faca.

0 viespe mare, de prin apropiere, veni numaideat sa-i tie deurit §i i se lass cu incredere pe mina. Era o viespe evlavioasa. Traisepe pamant tot in preajma unei sfinte biserici §i se sfar§ise la urma,leqinata de foame, pe o lespede din pronaos.

Sisoe incepu s'o necajeasca cu aratatorul pe la coada, doar-doar1-o intepa. 1V1u lta nadejde de impunsatura nu prea tragea el dinpartea unei viespi a§a de bisericoase. Dar mai qtii? Poate ca panala urma tot are A-0 piarza rabdarea, Vire barem varful acului...Caci de at5t amar de vreme, de and abia mai Linea minte, pe Si-soe nu-1 mai duruse nimic ; §i-ar fi vrut sa mai simta qi el, macarodata, tin pic de usturime on de durere, nu de alta, ci ca sa se poatabucura la urma, cu adevarat, a nu-1 mai doare nimica. De altfel,toti tovar50i lui din Rai, intru ne§tirbita fericire, umblau ahtiatidupa aqa ceva

Rogu-ma sfintiei tale, se rugau ei adesea unul de altul andse 'ntalneau in ate tin loc mai ferit, - trage-mi tin pumn in nas...

Dar puteau ei sa tot incerce, ca nu-i durea nici cat un bobarnac,macar de qi-ar fi armit nasurile din loc.

Vazand ca viespea iii fere§te incoace §i 'ncolo pantecul inelat Sin'are de gand sa -1 intepe, Sisoe o Inalta la urma intr'un varf de deget§i-o sufla, cu ciuda, a se duca de unde a venit.

Sfintia sa se ridica apoi §i porni incet mai departe, pe o cararelarga qi umbrita ce se chema « Drumul lui Adam n.

In cedrii cei inalti de pe margini, ingera0 de feluritecu aripioare albe, se jucau shur5nd care 'ncotro §i ascunzandu-se prinfrunz4uri. Unii se leganau cuminti la soare, pe crengile din varf ;

mai sglobii, s'agatau de liane cu capul in jos qi-qi faceau vantdela tin copac la altul, on s'alungau printre ramuri cu Ppete fragede§i tware. Iar cand se intllneau prin vazduh ate doi mai galcevitori,se 'nvalmapu grabit, parul balai qi veneau ghem p5naaproape de pamant. urma for raminea plutind cite o pana alba,care cadea incet ca un fulg mare de omit pe iarba intunecata.

Sisoe ar fi vrut sa treats pe acolo nebagat in seams. Statu putinla indoiala : sa mearga mai departe, on s'apuce pe alt drum?.. Dara fost prea arziu. Un ingera, care se pitise de tovara§ii lui de jocIntre candelabrele unui castan inflorit, it zari de-acolo, printre frunze.

striga de departe, cu glas de clopotel :Saru-'mina, sfinte Sisoe!

AtAt a fost de-ajuns. Se facu lini§te, o clip5, §i top 11 cautara cuochii... Apoi stolul intreg se napusti asupra lui. Il inconjurara, 11napadira din toate partile

§tia

sa -i

marimi,

altii,

ciufulinduli*i 'n

i-i

:

488 REVISTA FUNDATUMOR REGALE

Sisoe! Sisoe! Sisoe!era o larma de tipete argintii §i-o invalma§ala de aripi albe aqa

de cumplita, ca bietul Sisoe nu-i mai vedea capul :Indarat, svapaiatilor L. Ce-aveti cu mine ?..

Dar ei incepura s'arunce 'n el cu flori Si sa faca bora 'n jurul lui,petrecandu-1 cu alai :

Sisoe, Sisoe,Vdr cu tata Noe,Floare de trifoi,Fir de usturoi,Ia-te dupd not !

Sisoe se apara cu cotul in dreptul obrazului de sburdalniciile for ;se rasucea 'n lot qi se lua dupa cate unul dar nu-1 putea prinde. Abiadata a apucat sa-i lipeasca unuia, cu picioru§e dolofane, lip! o palmsla spate, din fuga.

Stati numai, c5 v'arat eu voual.. Ingeri sunteti voi, on dia-voli impelitati?

Un Serafim care tocmai trecea 'n sbor pe de-asupra copacilor,zarind forfota de jos se lasa numai decat la pamant, sa vaza ce-i.Facu trei sarituri lungi pe varful picioarelor, cu aripile Inca desfacute,Inainte de a se opri din iuteala sborului. ySi aripile de azur i-se stein-sera apoi dela sine de-a lungul spatelui, pans de-asupra coapselorde filth q.

Lin4te! strig5 el, batand din palme. Plecati de-aci... Unulsa nu mai vaz!

La glasul Serafimului, ingerii se risipira Intro clips, falfaind intoate partile ca un roi de fluturi maxi.

Nu poate omul sa mai treaca pe nicaeri de raul lor.. , vorbiSisoe catre Serafim, scutur'anduli florae de pe umeri qi iarba din par.

nu pornise bine mai departe, cand o veverita mica, prinzandpe semne qi ea curaj din cele ce vazuse, se cobori iute dintr'un copac,se opri drept in mijlocul cararii in dou5 Labe §i-i facu, de departe,o reverenta. Apoi se Intoarse §i-i mai facu um, de-a 'ndaratele, cu co-dita pe spate.

Rqu de ciuda, Sisoe zvarli cu toiagul dupa ea :Scarnavie!.. Acuq te ridic de varful cozii §i te duc inaintea

Celui prea-inalt!cum veverita pierise prea repede 'n frunziq, lasandu-1 'Inca plin

de manic., sfintia sa lua martori copacii dimprejur pentru o incirazneallca aceasta :

Auzi d-tal..

Aleea pe care apucase Sisoe dadea Intr'un lumini; rotund, cat

Si

Si

Si

MINUNILE filiNTOLUI 81130E 489

o arie larga, batatorita bine de pasi pe la margini, macar ca loculnu parea tocmai potrivit pentru plimbare.

Acolo, drept in mijloc, statea un porn singuratic, prapadit debatranete. Un gard de sauna cu ghimpi it inchidea de jur-imprejur,ca nimeni sa nu mai poata atinge cu piciorul, in veci de veci, ialbacea uscata de subt el, ce se vedea tavalita strasnic in cateva locuri.

Acesta era 1V1arul lui Adam, ramas aici dela inceputul lumii.0 fi fost el pe vremuri mai aratos, poate. Acum era tin biet ccpac

stramb si desfiunzit, ca vai de el. Cand i1 mi sc a o adiere de vant,incepea sa geama din incheeturi si sa schiaune cu glas asa de pierit,ca parca se milogea de iertare. Alte on insa, fara pic de Vint, se tre-zea fosnind intr'aiurea, ca de pe alt5 lume, din cele dota-trei smocuride frunze, cate-i mai ramasese pe poale ; si parca radea singur atunci,aducandu-si aminte de cele ce vazuse, °data, subt crengile lui in-gaduitoare

In jurul trunchiului uscat, la mijloc, statea incolacit tin carpe.Dupa infatisare, nici asta nu parea mai de isprava. Era un saipebatran si slab din cale-afara, numai piele si oase, ca tin tar. De de-mult tare trebue sa fi ramas el inodat acolo, numai cu sufletul la gura,ca o curea veche care tine scoarta pomului sa nu-i lunece la vale.De batran ce era, ii cazuse toti dintii si-abia mai putea clipi dinochii lui mici, de gains bolnava. Isi luasera vrabiile narav sa-1 ciugu-leasca in batjocura, de doua on pe zi, cu de-amanuntul. *i el n'aveaputere nici sa mai sasaie macar, cum fac serpii cei intregi la fire,cand ii sgandaresti ; isi incretea doar pielea din jurul nasului, putin,ca sa-si arate scarba. Iar daca-i venea 'n minte sa-si strecoare printrebuze limbuta neagra si despicata, ca sa sperie dusmanul, ramaneade multe on cu ea afara, atarnata intr'o parte. Nu mai stia din cepricing a scos-o si uita s'o mai traga inlauntru.

De-o asemenea tovarasie, copacul s'ar fi lepadat bucuros. Sesaturase pans 'n gat sa tot simta pe langa sine o astfel de lighioaie,neputincioasa si adormita. *i poate ca si sarpele s'ar fi dus sa tan-jasca 'n alts parte, ca-i era si lui lehamite de cand tot sta acolo. Darce erau sa faca? Soarta ii legase la un loc pe vecii-vecilor, caci DomnulDumnezeu hotarise, in nemarginita lui bunatate, sa-i pastreze viito-rimii pe amandoi, pentru aducere-aminte.

IV1arul lui Adam nu mai dadea rod. Doar la zece ani Odata dacamai facea si el, acolo, cateva mere pipernicite si verzi, de-ti stran-geau gura punga numai cat to uitai la ele. Ceasuri intregi stateauatunci sfintii parinti cu ochii la acele mere padurete, si le lAsa guraapa, ca erau doriti de acritura. Dar nimeni nu cuteza sa s'atinga deele, fiind lucru cu primejdie : veninul for isi pastrase pans astazivirtutea de a-1 impinge pe om in mare ispita... Odata, trecand,pe aici tin convoi de binecredinciosi, zice ca until dintre ei ar fi in-draznit s'apuce din treacat, pe furis, tin mar cazut in iarba. *i panI

490 REVLSTA FUNDATIILOR. REGALE

sa prinza de veste Sfantul din fruntea convoiului, pang s'alerge lael, sa -1 scobeasca cu degetul in gull ca sa-i scoata bucatica dintredinti, acela a 'nshitit-o nemestecata... Si nu i-a mai trebuit altpopa! S'a scuturat ca de friguri, de vre-o doua ori, - *i numaidecatdup'aceea a 'nceput a se uita gales, pe subt sprancene, in jurul lui.Pe urma, s'au trezit cu el ca 'ncepe sa fluere tin cantec de lumeSi dinteodata s'a pornit sa sbiere, cat it Linea gura :

Hai, lelitd, 'n deal la vie,Sd culegern razachie. . .

- qi alte ma-sari de acest fel, cum nu se mai auzise niciodata in sfantulRai. Iar la sfar§it a fost apucat de nebunia lui cu atata furie, a numai qtia nimeni ce sa-i faca qi cum sa scape de el. Dadea buzna latovaraqi, adulmecand grabnic §i pipaindu-1 pe fiecare, incat unorale aducea mare tulburare in inima, macar ca altii it scuipau §i-1 im-branceau cat colo. Aqa c5 la urma a trebuit sa fie luat pe sus, pan5ce i-a trece hartagul, ca sä nu-i molipseasca §i pe ceailalti, ori s'apucea-i vatarna cumva. Si astfel mult naduf a patimit de pe urma luiSfantul care-I avea in paza...

Aqa i-a trebuit! se gandi Sisoe, aducanduli aminte de aceastaveche intamplare. Cand ai binecredincic* pe sama, va sa fii cu ochiiin patru... ca ce qtiu ei, saracii? Daca-i la§i de capul lor, indataculeg de pe jos qi baga 'n gura tot ce le cade la 'ndemana...

Iaca, lui de pilda, nu i s'ar fi putut intarnpla una ca asta. Sa aibael cativa in grija, i-ar fi tinut din scurt, nu aqa. Nici Ea s'aplece catde cat, ca sa se scarpine la vr'un picior, nu i-ar lasa. Le-ar face elinsui slujba aceasta, la nevoe. Cand ai putini, merge... Dar asta-i,ca sfintii cei maxi nu vor sä se multameasca cu putin ; ba cate untilmai lacom are atata liota de crevini pe cap, ca nici sa be dea apa dedoua ori pe zi nu mai pridide§te, necum s5-1 scarpine pe fiecareunde-1 mananca...

Facem tin tintar, frate Sisoe? rasuna deodata, dela spatelelui, tin glas traganat.

Sisoe se intoarse qi dadu cu ochii de tin sfint lung §i slab, cares'apropiase fara zgomot qi se oprise la cativa pa§i, in soare. Un an-teriu vechiu, cam Gros de molii pe poale qi pe la maneci, ii imbracatrupul de irat.

Acesta era sfantul Avacum, poreclit Habacuc, cunoscut in totRaiul ca jucator de tintar neobosit.

Porumb ori fasole? intreba el iar, uitandu-se la Sisoe atintit,cu ochii lui verzi qi mari, din care nu clipea niciodata.

Porumb.. , raspunse Sisoe, fat-5 putere de impotrivire.Ca sa nu-i dea pas sa se rasgandeasca, celalt scoase indata la iveali

de subt anteriu o tabla lata de lemn, pe care se vedea zugravit cu

MINIIN1LE SFANTIILIII SISOB 491

crida un tintar frumos, in patru colturi, cam §ters pe alocurea defrecatur5. Puse tabla jos §i-i turns de-asupra, din cAtipl palmei,cele nou5 boabe de fasole qi notia de porumb, pe care le purta intot-deauna la sfintia sa, in buzunarul dela spate, pentru once team-plare. S'wzarl apoi pe iaibl arnandoi, fats 'n fats, cu tintarul intreei ; qi dupa ce-i pot ivira pe la colturi §i pe la rascruci fiecare la rindulski cite o boaba, incepura sa mute.

Sisoe nu prea avea chef de jucat. Tintarul era pentru el un jocprea migalos, pe care nu -1 pricepea tocmai bine §i la care rarnaneaIntotdeauna batut. and ii venea r5ndul sä mute, ca sä nu se themela urma c5 s'a dat prea lesne biruit, se prefacea mai intaiu ca se so-coate adinc... Apuca apoi bcbul de porumb intre doua degete qi,Inainte de a-1 neza in alt loc, ill stupea bine, pe toate 'Agile, ca säse lipeasc5. Pe urrn5, tragea cu coada ochiului la Habacuc, sä vazice zice.

Bre-bre-bre... se minuna acesta, ca sa-i dea curaj, - strapicle mai invartqti. Nimeni nu se poate pune cu sfintia to la acest joc.Atka doar, ca-1 joci prea rar...

Habacuc, in schimb, it juca de ate on avea cu tine. Ba-1 juca qisingur uneori, c5 multi se fereau de el, fund tin sant cam ciudat qinu tocmai bine Vazut de cei maxi. and nu-qi g5sea tovar4 de jocratAcea zile 'ntregi ca o umbra pe cararile Paradisului, cercetandscormonind qi amirosind prin toate cotloanele ca sa -qi g5seasc5 cevade lucru, pentru trecere de vreme. °data a fost prins carand tgranacu o taaboant5, intr'un loc mai ferit, undeli pusese de gaud sä ra-sadeasc5 urzici. i a fost aspru mustrat atunci de Sf. Petru, dupacuviinta, caci in Rai nimeni nu are voe sa munceasc5, acolo fiindveqnic5 sarbatoare. Afars de asta, cum fusese prorcc in zilele lui,pe plmant, Habacuc §-tia acum sä ghiceasc5 sfintilor parinti in palm5.

i-i spunea fieckuia, ca din carte, tot ce are sa i se 'ntarnple p5riaintr'o mie de ani de-acu 'nainte : ba ca are sa -i caza tin dinte dinfund in acest r5stimp, - dar nu-i mare paguba, CA tot nu prea aveace face cu el ; ba cä peste vre-o trei sute de ani, poate §i mai degrabs, va primi intr'o dimineat5 o veste pentru nice vorbe mitedela until scurt qi roFovan, care pe din fata i s'arata prieten, iara pedin dos it paste... i alte multe de acest fel, ate 'n lung §i 'n scare,de-i facea pe toti sa-1 asculte cu gura cascata §i sa se 'nfioare panA laradacina parului de prorociile lui.

Iaca §i Santul Pafnutie... grai intr'un t5rziu Habacuc, all-tand cu capul intr'o parte. Sisoe, care tocmai ducea la gur5 un bobde porumb, privi qi el inteacolo. i ramase aqa, cu mana ridicata §icu buzele tuguiate...

Pafnutie avea trei binecredincicqi subt cblAcluirea lui : doi mopegi0-o babA. Nu era mare lucru, - dar tot era ceva.

Acest sant se oprise din trecere nu departe, 1ing5 o tufa de li-

492 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

liac, §i paru a sta in cumpana o bucata de vreme. Isi lag apoi bine-credinciosii acolo, pe o piatra, iar el se indrepta cu pas masurat sprecei doi tovarasi de joc. Nu se putea spune despre el ca-i un santchiar in puterea varstei ; chipul sau era spanatic si cioplit de batra-neta, ca o scoaba de lemn. IVIergea incovoiat putin inainte si cam baitsi 'ntr'o parte dela mijloc in sus, purfand in Juana dreapta o carjamai Inalta cleat el, cu care s'ajuta la mers.

Umbla 'n trei picioare, parca i-ar lipsi unu'.., mormai Ha-bacuc, in barbs. Si cum nu §tia ce ganduri are noul vent, accperitintarul cu poala anteriului, incet-incet, ca sa nu se bage de seama.Pafnutie era ceva mai mare in grad dec5t ei, ; avea si o aureola mailata, care i se vedea bine in jurul crestetului, ca marginile unei pa-larii fara fund, - mai cu seama cand trecea din lumina in umbra.Aureola lui Sisoe abia se area, and §i and, ca un abur subtire deargint ; iar a lui Habacuc, incalte, nu se mai vedea de roc, cleatpoate la vreme de noapte...

Da' ce faceati sfintiile voastre aici? intreba Pafnutie, oprindu-sela spatele lui Sisoe, in picioare.

Habacuc raspunse :Iaca stateam si not de vorba... mai de una, mai de alta...

Pafnutie intinse carja peste umarul lui Sisoe si desvali, cu grija,Oitarul.

Da' cu grauntele astea ce-i? glasui sfintia sa, cu duhul bl3n-detii, dand la iveall un dinte mare si stramb, care-i impungea pu tinbe_za de sus, and Linea gura inchisa. Ori aveti de hranit p'aci niscaioratenii?..

Si cum cei doi taceau, Pafnutie urma :Nu VA stingheriti dela joc... dati-i inainte, sa vaz si eu...

Era randul lui Sisoe sa mute.Fa-mi placerea si muta-1 pe cel de colo, dela colt... rosti iar

noul vent, dupa oarecare g5ndire, aratand cu varful earjei un bobde porumb.

S:soe ii facu bucuros aceasta placere. Dupa care, Habacuc mi§casi e1 indata, in cinstea musafirului, o boaba de fasole mai mare deckcelelalte si cu picatele ro§ii.

Asa... Ia muta-mi-1 acu§ p'asta de ici, dela rascruce, - po-runci blajin Pafnutie, lasandu-se pe vine. Si nu-I mai imbala atatasfintia ta, ca doar n'are sa prinz5 radacina acolo... .

Sisoe sterse bobul cu pricina de poala anteriului, fara suparare,si-1 puse la locul aratat. Dar se vedea bine ca nu-i arde lui de joc.Sta tot cu capul tutors si se uita, cu jind, la cei trei binecredincicsi.Cand Ii veni randul sä mute iar, Pafnutie intinse mana si muta inlocul lui, fara sa-1 mai intrebe. Si astfel, incetul cu incetul, se molipsisi sfintia sa de placerea jocului, uitand de toate din jurul sau.

In vremea asta, cei trei binecreclinciosi stateau la o parte, pe piatra,

MINIINTLE SPINTUL171 SISOB 493

unde-i lasase sfantul lor, cu manile impreunate pe genunchi si cuechii holbati in gol. Nici un gand nu se vedea pe chipurile lor incre-menite. Traiul cel bun, fara griji si lara nevoi, le tocise pe semnesimturile si le adormise mintea pe vecie.

Dar pana s'ajunga in starea aceasta fericita, nu mai incape vorbiel trebue sa fi cunoscut si ei toate schimbarile de toane prin caretree de obicei binecredinciosii, dupa ce intra in imparatia de sus.

La inceput, toti umbra cateva zile cu inima pierita de frica, saracii,cand se vad picati dinteodata inteun loc asa de strain si sfant caacela. Vazand insa ca nu be face nimeni nimica, ci doar ii pune sacante, isi vin repede 'n fire. Si cum Ii -i Inca acru sufletul de cite -autras pe pamant, cand se 'ndulcesc mai bine Ia lapte si la smochine,se pun aici pe trai si se mira ei singuri ce-a dat peste ei. Cine-arcrede ca s'ar mai putea satura vreodata de atata dulceata?.. Dardupa vr'un an on doi, unii mai de grabs, altii mai tarzin, cum e fireafiecaruia, to trezesti cu ei ca incep sa dea semne de schimbare : cadpe ganduri si li se lungesc ochii a drum... La masa, raman cu lin-gura de lapte 'n mans si se uita pe pared, parca s'ar lipsi de orke ;iar and sunt scosi la plimbare, arunca priviri iscoditoare in toatepartile, ca si cum le-ar fi numai de-a scapare... In sfarsit, ba unul,ba altul, incearca sa sara noaptea peste ziduri. Dar Heruvimii de paz5,_randuiti anume pentru treaba asta, ii prind in niste retele marl desfoara, intinse cu mestesug in vazduh, si-i aduc indarat nevatamati,- a de i-ar lasa sa caza tocmai de-acolo, din al noualea cer, s'ar facepraf ajungand pe pamant. Si azi asa, marine asa, Oa ce vad si ei cgnu le merge si incetul cu incetul se potolesc, de-ajung la urma sanu mai doreasca si sa nu mai astepte nimic... Rar se 'ntampla printreei cite unul mai incapatanat care, vrand sa moara incalte de totnu numai pe jumatate, cum e mai tau, incearca la sfarsit sa sespanzure de ciuda. Pe acela unul, vazandu-1 Domnul Dumnezeuca s'a saturat de bine pana 'n gat si ca nu mai are ce-i face, il slo-boade pe pamant sa se nasca a doua oars si sa tread iar prin toatenecazurile vietii pamantesti, ca sa se invete minte.

Binecredinciosii sfantului Pafnutie nu erau chiar asa de hapsanila fire. Cum nici unul nu cunostea limba celorlalti doi, traiau binelaolalta, se imboldeau numai cu cotul ori, cand erau in toane rele,isi repezeau si cate-un genunchiu in sale, pentru trecere de vreme.Dar asta i se poate intampla oricui, cand traeste prea mult cu altulIa un loc.

Cel din mijloc, cel mai negricios, se numea Ovanez. Fusese invremea lui - era mult tare de-atunci - negustor de saluri si de co-voare intr'un oras mic din Capadochia, si calicise la vreme de ba-traneta. Se luase adica dup5 gura unora, rataciti pe-acolo de prinpartile Idumeii, care 1-au inv5tat si i-au tot batut capul sa-si vanzaaverea 0 sir) lmparta la saraci, ca d'alde ei, daca vrea sa gaseasca pe

494 REVIBTA FUNDATIILOR REGALE

lumea cealalta o viata tihnit5. Si acum, iac5 : ce-a clutat, a g5sit...Al doilea, cel din dreapta, era un papista, ungur, nascut nu se

tie unde, pe la Nagykoros on pe la To.okszentmiklos, ca 'n con-dica Raiului fusese trecut cam anapoda. P:§ta Ferencz era numelelui. N.meni nu-i cuno§tea povestea, - limba ungureasca fund preaputin voibita in sfantul Rai ; §i fiind o limba §i cam rAstit5, daca in-cerca odat5 cineva sa-1 intrebe cum qi pe unde a ajuns acolo, nu semai incumeta a doua carol sa intre 'n vorba cu el, and it vedea c5se sup5r5 aqa de tare pentru at5ta lucre...

Iar al treilea binecredincios, care dupa inf5tipre parea a fi femee,fusese in zilEle lui madams menajer5 tocmita cu anul la un pcp5pravoslavnic de prin partile noastre, c5ruia u murise de einar preu-teasa,15sandu-1 §i cu copii mici. Zece ani 1-a slujit cu credint5 femeia,far5 sa-i ceara nici o simbrie, din ravna pentru cele biserice§ti. Sii-a cetit pkintele, drept mult5mire, atatea masluri qi molitive intimpul vietii, i-a f5cut atatea acatiste Si parastase dupa moarte, pentruuwrarea p5catelor, c5 nu se putea p5n5 la urma s5 nu fie primita

ea, s5raca, in impar5tia cea veqnica a luminii. 1VI5ndita Zodieruvacluva era numele acestui binecredincios.

Si acum st5teau acolo tus-trei, al5turi, in carneqoaele for albe,din care numai capul ie§ea Ia iveala, rotund §i otcva ca o tartacut5.

Intr'un t5iziu, negustorul din Czpadochia salts putin din span-ceana dreapta. Apoi incepu a clEf5i Inca din gur5. Ii era foame.

Lave or hankist gu take mez kone... morm5i el, pe limbaarmeneasa, abia mi§cand by zEle.

Nem tudom mit mondosz... r5spunse Ungurul, rastit.1Vianca-v'ar ciorile de p5rliti s5 vä mAnance!ofta femeea, pe

romane§te, intcrandu-se putin mai cu spatele.

Sisoe se ridica dela locul lui qi se duce la ei. Le potrivi mai binebaereie -la gat, be netezi putin cam5qoaele pe la umeri §i-i verse,pe rand, cu basmaua la nas.

Ia seama, ii striga de departe Pafnutie, - nu be mai pune trariape la nas... CE1 din dreapta cam are narav de dä cu piciorul...

Nu crez! se indigna Sisoe. In sfintia to dece nu dalPe mine ma cunowe... raspunse Pafnutie, aplecat pe tintar.

Ca s5-i arate ca nu se teme (ce era el, s5 se teams ?), Sisoe se in-toarse la Ungur Si, apucAndu-1 cu dou5 degete de vatful nasului, iisalts putin capul mai sus qi i-1 suci inteo parte.

Teremtete kukya valamy ! bodog5ni Ungurul, invartindu-$iochii, fur ios.

Oare, ce-a fi spunand? intreba Sisoe.Te-o fi blagoslovit Si 1, pe limba lui, zise Habacuc.

S:sce u miqc5 apoi §i pe ceilalti doi, ca sä-i aqeze mai bine pepiatr5, cu genunchii la aceea§i in5ltime Si cu nasurile drept inainte

si

MINUNILE BFANTITLIII SISOB 445

Dupa care, se intoarse iarasi la locul sau si statu jos.Dar n'avea astampar. Ofta mereu si se rasucea, ca pe

Imprumut5-mi-i si mie, sfinte Pafnutie, macar pc-un ceas...incirazni el in sfarsit sa graiasca, luandu-si inima 'n dinti.

Ce sa-ti imprumut? intreba Pafnutie, cu gandul aiurea, ridi-cand ochii.

Sisoe arata cu capul spre cei trei binecredinciosi.Da-mi-i sa fac numai doul-trei ocoluri cu ei... si ti-i aduc

indarat, nevatarnati.Ba! raspunse Pafnutie, scurt. Nu ti-i dau.Rogu-ma sf:ntiei tale...Nu ti-i dau, ca esti statut. Dad ti-i las pe mana, intr'un ceas

mi-i dai gata.Vorbind astfel, sfantul Pafnutie isi pleca iar ochii asupra tintaru1ui.

Bag sama, zise el catre Habacuc, cu o spranceana mai sussi cu alta mai jos, - ca aceasta boaba de fasole nu era aici adineaori,cand am tutors capul...

Eu until stiu ca n'am atins-o, se apara Habacuc.Trebue s'o fi atins cineva... singura n'a putut ea sä se ri-

dice dela locul ei, in doul labe, ca sa se mute aici.0 fi lunecat, cine stie cum... ca doar nu jucam pe parale!U it mi-a fost mie de cand lumea, frate Avacume, sfantul

care umbla cu siretlicuri la tintar. Cand vaz asa ceva, m'apuca un felde sea ba la inima si-mi vine sa ma las paguloas... Ve.i face dar bu-natate sfintia ta, sa duci la locul sau acest bcb de fasole.

Iaca-1 duc, mormai Habacuc. Da' nici slant asa ca p5nosla joc, pot &á jur ca n'am mai intalnit...

Sisoe sta la o parte, imbufnat, ca si cum n'ar fi fost acolo. Segandea la necazul sau. Avea ochii plini de ceata si-i tremura putinbuza de jos.

voi ruga iarasi la Cel prea-milostiv, izbucni el deodat5,sa-mi dea si mie binecredinciosi pe sama, ca sfintiei tale.

Asta nu se poate.., vorbi Pafnutie, fara sa-si ridice ochiidela joc.

De ce sa nu se poata? Oare, sfintiei tale cum s'au putut?P_ntru mine s'or fi rugat cei de pe parnant, care ne judeca

pe fiecare dupa faptele noastre, - raspunse Pafnutie, aratandu-sidintele cel mare.

Si ce fapte papa pe-acolo ai facut sfintia ta pe pamant? inaltaglasul Sisoe, gata sa planga de obida. Oare eu nu m'am I azbcit de-atatea on Cu Duhul cel necurat... si cu Avestita, aripa Satanei, care-isi mai rea decat el, fiind parte femeiasca? Si nu odata m'am ales lasfarsitul luptei cu vanatai si cucue, pentru Enele omenirii.. cas'acu se mai cunoaste ici, la spate, o julitura adanca, unde m'auajuns cel vrajmas cu ghiara.

M5

spini.

496 NEWEL! FUNDATULOR =GALE

Habacuc gasi de cuviint5 sä intre si el in vorba :Pe fratele Sisoe nu-1 prea cunosc oamenii de azi, asta-i pri-

cina. Daca 1-ar cauta ei pe trup cu de-amanuntul si i-ar vedea toatejuliturile, indat5 i-ar pune si lui un praznic la calendar, cat toate zi-lele de mare.

Pafnutie isi arata iar dintele :Apoi vezi, ca nici asta nu se mai poate de-acum. Toate sArb5-

torile cele mari au fost prinse de altli...gata, s'a ispravit ! Care-a apucata se chivernisi dela 1nceput, bine de el. Care nu, ram5ne mofluz pevecii vecilor. In vremea de azi nu se mai fac sat bltori.

S'avem iertare, gr5i Habacuc, mutand o boat:4 de fasole. Oaren'ai la stiinta sfintia ta ca cei de pe pamant au inceput a scorni acumsi alte s5rbStori, pe 15ng5 cele vechi?

Vorbe! raspunse Pafnutie.Dar Sisoe inalta capul si se d5du mai aproape :

Ce spui frate?Se vede c5 sfintiile voastre tr5iti pe alts lume... urm5 Ha-

bacuc, uitandu-se la ei cam piezis. N'atio auzit oare ca 'n vremeadin urma fiecare norod facut cbicei de-si randueste la calendarcate -o sarbatoare noug-nout5, care n'a mai fost de cand lumea?

Lasa asta, vorbi Pafnutie. Asta-i alta caciula.Ba-i tot aia, intari Habacuc. Oamenii de-acum nu mai vor

sa munceasca, pe semne, si s'au pus pe facut sArb5tori. tot adaogacate una nou5, cam la zece-douazeci de ani ()data, - uneori mai des,alte on mai rar, dup5 cum ii apnea...

Ce vorbesti, frate Habacuc? izbucni Sisoe, neputand sl mairabde. Arbatorile de care vcrbesti, le tin care crestinii ca si pecelelalte?

Mai 1ncape vorb51 Ba Inca, pe cele proaspete le cinsteste no-rodul intreg, cu trambite si cu tobe, mai tare deck pe cele vechii

Cu trambite si cu tobe! se minima Sisoe, aiurit. De unde-a.aflat sfintia ta toate acestea?

Cum, de unde? Dela binecredinciosi. Dac'ai intra si sfintia tamai des in vorba cu clinsii, ai auzi si alte lucruri, care de care maiminunate...

Sisoe intoarse fara voe ochii spre cei trei binecredinciosi de

pe piatr5.Nu to uita la 5stia, ca-s tampiti! - zise Habacuc, urmarindu-i

privirea. Habar nu mai au ce-i pe lume. Cind vom merge la tra-peza, am sa.-ti arat eu unul venit abia de-o s5ptam5n5 pe la noi...unul sl5b5nog si cu nasul mare... zice c'a fost salamagiu la o fabricsde mezeluri s'a postit nou5 ani de sail* tot umbland cu mate sicu carne de cal...

Phi! facu Pafnutie, scuip5nd intr'o parte. Eu unul nu 1-asfi primit in sfantul Rai.

qi-a

$i

Si

MINUNITZ SFANTIILIII !intim 497

Cum sa nu-1 primevti, dac'a postit omul nou5 ani? ii intoarsevorba abacuc. Atunci, incalte, sa inchidem Raiul vi sa nu maipr:mim pe nimeni a cl5m de tire oamenilor c5 de geaba mai tinpost... Cu acela sa stai de vorba sfintia ta, sfa, vi el intorcandu-sela Sisce, dac5 vrei sa afli cam ce se mai lucreaz5 in ziva de azi pep5m5nt...

auzise destul. El rat/lase cat5va vreme tAcut, uitindu-secu mare luare-aminte la chelia din crevtetul santului Pafnutie. 0raz5 pieziva aprindea in luciul acelei sfinte in soare mic, cato pic5tur5 de argint vim Dar Sisoe nu-1 vedea. Pain safirul limpedeal ochilor lui copilarevti, far5 ascunzipri, se z5rea lic5rind in fund,asemeni acelui strop de fcc, sc5nteia nAclejdii pe care i-o aprinseseIn suflet cuvintele lui Hrbacuc. In mintea lui incoltise tin g5ndse z5mislea in plan. Chid lucrarea dinlauntru fu gata, Sisoe se ri-did deodat5 'n picioare. I,si netezi grabnic anteriul, scuturand cu dosuldegetelor firele de iarb5 uscat5 de pe poale vi, cu pielea dintre spran-cene incretit5 de o mare hotaiire, se ploccni spre tovaravi

Apci... mai r5m5neti cu bine, sfintiile voastre.Da' incotro, frate Sisoe?

El Ins i,i lua toiagul la subtioar5 vi se dep5rta gr5bit, fara samai priveascl indarat.

Sa fi trecut tin ceas dupa plecarea lui Sisoe, card cei doi tovar5vi,rainavi in acelavi loc, incepura sa dea oarecare semne de nelinivte.Rdicau mereu capul vi se uitau irrprejur, ar5 sa tie din ce pricin5.Ti5gcau cu urechea...

Totuvi in jurtil for era linivte vi pace. In pcenita luminoas5, care-iacapostea untie perdele de frunzivuri ca 'ntr'un cuib mare de ver-deatii, nimic deosebit nu se int5mplase deJa plecarea lui Sisoe. 0caprioara subtire, inalt5 'n picioare, venise intr'un rand sa pasc5tufitile de rozmarin vi de lev5ntica manastireasca din preajma nor.0 urrrarise cu ochi de fosfor vi cu mladieri de varpe prin ierburileinalte o panter5 g5lbre, stropita peste tot cu puchitei negri ; darnumai ava, din joaca, f5r5 nici tin gand rau... Pc cararea din cea-lalt5 margine, trecura mai tarziu vase c5tLi albi irnbiacati in catifele,tragand dupa ei un carucior de argint, in care dormea un inger sugaci,cu pumnii la gura. de subt tufivurile din stanga, ieviser5 o clip5la ivea15, in scare, dou5 pisici verzi, poleite cu aur...

Dar sfintii erau cblvnuiti cu asemenea ar5tari paradisiace, intr'unloc singuratic ca acesta. Alta trebuia sa fie pricina neastamplului nor...

Oare ce s'o fi intimplat? intreba Pafnutie, ridicandu-se deo-data 'n picioare ; caci zIise printr'o spktura de fiunziv din fata,pe sfintii IVIochie Farnachie, trecind in goan5, unul dup5 altul, cupletele 'n v5nt. 11,bacuc se ridica de asemenea. Dar n'apucara sa se

chclii

,vi

,vi

9

I

S,sce

Si

498 BEVIBTA FUNDATIMOR REGALE

hatoarca bine, cand r5sari din partea cealalt1 sfantul Pintilie, anddin main si vox bind tare spre ei :

Auzit-ati vestea, fratilor ?.. Sisoe se pogoar5 pe plmant...Cei doi r5maser5 cu gurile caseate aiuriti.

Si ci-c5 i-ar fi dat Cel prea-milostiv si puterea sa faca" minuni,urma Pintilie, privindu-i speriat.

Mare minune !.. cuvanta in sfarsit Habacuc. lad, pun r5-masag cu oricine, cá va face numai pozne Sisoe...

Incalte, s5-i fi dat pe careva dintre not s1-1 calatizeasc5, ziseIncet Pafnutie, dand la iveall dintele intreg. Ca pe pamant stint multer5utati si ispite...

Sunt mai intai felurite feluri de manca.'ri grase, care de caremai sarata si mai pip5rat5, - vorbi Habacuc, ca sä le fad pofta.

Toate cu came ! intari Pafnutie, scat bit.Este Si rachiu, - adaog5 Habacuc, ptivindu-i pe rand.

Si ceilalti doi Inghitir5 'n sec fail voe, ca si cum ar fi simtitaidoma in fundul gatlejului arsura bauturii blestemate.

Stint si muieti.., gemu Pintilie cel roscovan, cu dintii sti ansi,uitandu-se crunt la tin varf de buruianA,din fata lui. Si cate-si-treise cutremurara la auzul acestui cuvant de rusine si se uitara untilla altul, spaimant5ti.

Iar pe and vorbeau ei astfel, o tarc5 pestrit5, z5rind dintr'unvarf de copac tabla cu gr5unte dela picioarele lor, s'apropiase pe furisSi 'ncepuse a alege cu pliscul boabele de porumb, Inghitindu-le cumare iutea15, tun dupa alta. Habacuc d5du fAra veste cu ochii de ea.

Has, cobaie !rAcni el, in5ltand In laturi bratele lui slabe si lungi,cu maneci scurte ferfenitite, ca o sparietoare de pasari.

* *

In vremea asta, In coliba lui prizkit5 la marginea Raiului, sfantulSisoe, Inconjurat de prieteni si de mare gloats de sfinti, se preg5teade calatorie. Si ridica tavanul in sus, inaltand psalm dupa psalmsi candri de laud5, pe glasul al saptelea, intru slava Celui prea inalt.

G. TOPMCFANU

-

pi

FAUNUL

I§i calca singur umbra moaradintre buzele arnare,

0 cheie smulsa dintr'o poartii,Ii cade naiul la picio.are.

Intr'o padure de jaratec,Oprita 'n main la lui oarbe,Gluce*te viata §i salbatec,Pojar de prunavara soarbe.

Cu pa§i desculti §i beti de rouxSi cantecul bolnav de soare,Intinde bratele-amandou a

fura codrilor o floare.

Cu jertfa pomilor in mina,Aruncii naiul dupa fluturiSi spanzurat Tanga fantara,E parca una dintre ciuturi.°

Si

Si

COCO,SATUL

Prin fereastra care curge rau sau cer,Am vazut aseara un rob coco§atCum mi-a luat magarul §i-a incidecat :

Sunt acurn stapanul unui dromader.

ROMANIAMANIA

0 mans intre zi §i sea A,Arsh de setea dintre ele,Te cautA. ro§ie, =aril,Sora mai mare coardei rude.

Cand adormeai ca LA izvor.Un fluture sau un duly fluMa prefacea inteun urcior,La apa calda, somnul tAu.

Mai ro§ie §i mai arnarA,Un cantAret §i en susp nCu struna, pAsArea for .rarA.Te beau din fiecare crm.

Adt WA 'n mina to cu :,ogre,Copilaria mea bolnava,

.prin iisvoare,Si risipe§te-o

SA-ti umpli setea cu otravA.

PRIVELISTE

S'a culcat o floare cu un fluturSi-am patruns in zi ca 'ntr'un nAvodLang portile cu mutt norod,Am uitat desagii sA mi -i scutur.

Holde mari i§i frearnatA pacatul.5tiu cum ramele au dat seminti.CAile cre§teau fAgAduintiSi 'ntorceau pe dupa soare satul.

S'a crApat namiaza cu pastaia$i I§i coace-aripa sborul crud.Rastigne§te inima bAtaia,Cu porumbul din poveste ud.

MADRIGAL

Oglinda to imbata - fereastra sau fantana,Cu ramuri cantatoare prin umbra ta ranite ;Din cina lui un §arpe veninul 41 trimite,Si sanilor le fierbe mireasma de cadana.

Cand luna calare§te auraria vaii$i-%i trece peste umar un flaut de racoare,Vad mama ta cum intra'n 414 ca o floare,Sunand pe-o coarda toate oglinzile odan.

Si dad se imbraca in strae ro§ii Domnul,In parc se incovoaie sub porm sutane ro§11;Cand zidul 41 invie cu arcuri not stramo§ii,Aduna-ti in potire ca o licoare somnul.

Gradina-ti inflore§te in palmA, ca s'o scuturiSi luna care cauta piciorul tau prin iarba,Un fund amar de cups intinde ca s'o soarbaEfebul care strange metafore §1 fluturi.

PRIMITIVISM

0 tuna nova curge ca o secereCu paserile cerului in balta.Nalucde pogoantlor In trecere,Au fiecare astfel de unealta.

and o desparli de sornn §i de tarana,Cu mere padurete langa Isla,Ferneia mtarei aprinde n mansNaparci §1 §erpi pe care ii atata.

Cand cautA fruntea nirnbului tarani.

Rugina,ncurca degete prin ramuri.

(Un vanator viseaza beat de ramuri,La nord, amiaza cu elani).

Vorbesc cu Dumnezeu pe la fere§ti.Imi arde piept o pasare belnava.

Ciubotele de fier yin far:A ve§ti,In noaptea cu cenu§e §1 otne-a.

'n

SOMN

and apele adun5 'n harnbarul for cetateaSi flautul pe maluri imbatraneste 'n gura,0 salcie pletoasa isi bea singuratatea,Adapostind odihna de cal si de tra'sura.

Un bot a.fantande fan necheaza salbatec in$1 vizitiul soarbe din fluer un sernnal ;Os, san si bici ii cade in moartea din tAranaSi Tanga el rasufla adanc un somn de cal.

Cu umbra ruginita, uitata prin paduri,and .noaptea isi arunca obrazul prin isvoare.Stejarii se Indoaie cu ghinda sub securi$i mana lui o cauta cu calm de vanaoare.

I§i strange surugiul sudoarea lui fierbinteSi 41 desparte somnul de aringsarii mort] ;Ciolanele asteapta ca mste rnoaste sfinte,Sa cacta miezul now cu cheile din port%

AL. ROBOT

ACEL CARE NU POATE TRAIIN TARA STRAINA

(POVESTIRE)Casa lui Willy Monkshood, capitan de marina in retragere, parca

iesise din tiparul unei turnatorii. Semana cu aproape toate caselepresarate pe pa'rnantul Marii Britanii, dela rasarit la apus si delamiaza-noapte la miaza-zi. Era o cladire cu caramida aparenta, alca-tuita din parter si etaj si avand in fata gradina cu flori, in spate li-vada, tin caine lup in curte, o fata la bucatarie si tin radio in salon.Ca pretutindeni.

Banalitatea acestui camin era insa aparenta.Un ochi deprins, nu numai sa priveasca, ci sa si vada, ar fi desco-

perit leganandu-se deasupra usii de intrare o sageata ruginita. Intr'uncolt al salonului, pe o etajera japoneza, aproape ascuns dupa o per-dea, se afla tin pantof de musme. Un vas manciurian, tin mic ta-nagra, tin dinte de elefant, erau imprastiati, ici-colo, pe mese, pepereti... Lucruri aduse de departe care-si aveau povestea tor, sinu priveau pe niineni altul, decat pe 'Willy Monkshood, capitan demarina in retragere.

Pe peretele din fundul odaii atarnau patru tablouri. Doua inulei, infatisau corabiile cu care navigase pe vremuri John si PeterMonkshood, tatal si bunicul capitanului. Celelalte doua erau nistefotografii si reprezentau vaporul pe care se imbarcase Willy Monks-hood intaia data si acela care-1 ducea acum, pe marl departate, peEdward, fiul sau. Patru generatii de lupi de mare, - numai patru,fiindca Willy nu cuncstea mai multe. Daca i-ar fi placut capitanuluisa scruteze trecutul, ar fi aflat ca in cea mai liberals Cara din catetari conservatoare stint pe lume, toti strabunii lui fusesera marinari,dela cucerirea normanda, dela cucerirea saxona, dela Celli.

Mazy, zise decdata capitanul, - to rog, serveste-ne ceaiul inYokohama.

i fiindca, neintelegand nimic, cascara ochii la Macy, aceastaimi talmaci cu tin zambet care-mi paru ispititor :

ACM CARE NU PLATE TRAI IN TARA STRAIN), 507

Barbatul meu iti arata multi bunavointa. De and m'ammaritat, am luat numai de doua on ceaiul in acest serviciu.

Dece ?0 sa vedeti dece. M5 intorc indata.

Cu pipa in gura §i fara desclesta dintii, capitanul imi spuse :Nu ark obiectele rare cleat persoanelor, pe care le cred in

stare sa le aprecieze.Complimentul era magulitor, mai ales ca venea dela un om

sgarcit la vorba, cum stint in deobste Englezii. Am crezut de da-toria mea sä raspund :

Mi se pare, capitane, ca obiectele rare nu prea lipsesc din casadumnitale.

Am bagat eu de seams, ea esti un om care stie sa vada, imireplica el scurt, fara a ma dumiri data vrea sa vorbeasca de sageata,de pantof sau, poate, de zambetul nevestei.

E un serviciu de ceai, adauga el pentru a nu-mi 15sa ragazsa cuget prea mult asupra celor de mai sus. L-am cumparat delamuntele de pietate din Yokohama. Stint opt cesti si o zaharnita.Canile de ceai si de lapte le are muzeul din Tolt;o. Un serviciu dincel mai fin portelan de Japonia, vechi de doua mii de anii.

Dotia mii!.. N'am pierdut din vedere ca Willy Monkshood,capitan in retragere, era tata, fiu §i nepot de marinar... Iar mari-narii si vanatorii... Insfarsit, ce are aface!..

La cat it pretuesti capitane?Muzeul din Tokio mi-a oferit zece lire sterline de fiecare

ceasca... Intelegi insa, ca...Inteleg!

Usa se deschide si doamna Monkshood sosi cu pretiosul serviciu.Cu multa b5gare de seams, aseza tava pe o masuta si iesi din nou.Ma ruga s'o iert si se scuza c5, fiind Duminica, servitoarea erainvoita, asa ca era nevoita sa-si fiarba singura apa.

Capitanul lua o ceasca si mi-o dadu s'o cercetez.Uite-te in tare, imi spuse el.

Intr'adevar, era subtire ca o foae de hartie, aproape transparent5,iar figurile colorate imi parura extrem de fine. Totusi... doua miide ani!

Pe fundul cestii e scris ceva, zisei eu.Da, r5spunde Englezul, - mi se pare a-i numele artistului

sau poate al orasului. Nu mai in minte. Am cestile acestea dedouazeci de ani!

Dumneata, care cunosti limba japoneza... m'ar interesafoarte mult... to -as ruga sa cetesti ce scrie, adaugai eu, inapoindu-iceasca.

El ins5, o a§eza pe tava, se ridica de pe scaun §i-mi spuse :Daca vrei, vino sus sa ne spalarn pe main.

.

soft REVISTA YIIND&ITILOR REGALE

Intro tad civilizata e de presupus ca musafirii pe care-i pri-mevti in casa sunt oameni spalati. fi gasit deci prcpunerea necu-viincioasa, clack cbicinuit cum mint cu calatoriile, nu m-a§ fi deprinsvi cu ciudateniile fiecatui popor. Pe Englezi Ii cuncvteam mai ptt:n.Dad o fi un obicei al lor, sa-vi spele musafirii inainte de-a be dade mancare? Si m'am supus.

Ne-am urcat deci sus spre iatacuri..Pe scars, inteun ungher Intunecos, am zarit in treacle ccva,

care mi s'a paint a fi o statue. Nu m'am putut opri sr() privesc maide aproape. Capitanul era grabit ; zor nevoe sa ne spalam mainile.Operatie care a avut loc in camera de bae. Am coboilt apoi in iatac,unde ne-am improvcat cu colonic. Vrednici acum de a bea ceaiulin cevtile japoneze, am ccbotit din nou sca'rile. In fundul intune-cosului ungher, m'am cprit in Eta statuii.

Era de letnn. Infativa un fel de dihanie cu chip omenesc, o dihaniecare sugruma un varpe, care i se incolacise in jurul trupului. Sculpturaera lucrata migalos Si cu arta. Sfottarea muvchilor clovedea price-pere in anatomic, iar in infativarea luptatorului avea ceva deoscbitde ciudat : parca in cutele gurii lui s'ar fi citit un necaz, necazulde a luta, Si o bucurie, bucuria de a invinge. Iar in privire, inextraordinara lui privire stralucea parca o raza de nemarginita buna-tate, pe care nu mi-o puteam explica.

Capitane... da-mi voe... ce-i asta?0 alegorie.Jzponeza?Nu.Poate budista?Da?

Il cunovteam Inca prea putin pe capitanul Monkshood ; Il cu-novteam totuvi destul pentru a vti ca e mai bine sa taci cand in-cepe sa to trateze cu monosilabe.

In salon, Doamna Monkshood ne avtepta cu zltrbetul ei bazar.Am baut ceaiul fara nici o placere, fiindca tot timpul a tn.buit

sä bag de seams sa nu sparg ceavca. Conversatia plictisitoare, se im-potmolea adesea Si se despotmolea cu grew. Am vo:bit derpre ceataNordului cauzele meteorologice care o provoaca. Capitanul, re-tras de vase ani din marina, calatorise mult in tarile calde. °tartin care locuia acum, un mic port in apropierea Scotiei, it plictiseade moarte. Totuvi era nevoit sa rarnana aici. Ncvasta-sa de-a doua,cu care se Insurase de ctuand, fiind de fel din Edinburg, dorea sanu se departeze prea mult de familia ei. Si el gasise de luou aci.Era acum functionar intr'un birou maritim de plasare. Nu-i priainsa clima. Iubise prea mult soarele, pentru a se putea cbicinui cuceata, care-i rodea plamanii. Ce fericit era fiul Eau, alter prinapele Madagascarului ! Dar, fiecare la tandul lui.. I

A.i

si

ACEL CARE NIT POATE TALI TN FARA eriunqA 509

Pe mine, fiul capitanului nu ma interesa §i nici meteorologia num'a pasionat vreodatg. Viand sa intorc deci vorba, am luat de petav5 ceaFa p care o golisem, §i intorcand-o in toate felurile,am apucats5 intreb. :

Capitane, ce scrie pe fund? Tare a vrea sä data e unnume de ora sau un nume de om.

Intentia mea nu era din cele mai cinstite. fi vrut s5-1 necgjescpe capitan, silindu-1 sg-mi marturiseasc5, fie c5 ru cunonte slovelejaponeze, deli locuise patru ani in Tokio, fie ca lui nu puteauavea doug mii de ani.

Dorinta mea fu implinita, ba chiar depaqita. Doamna IVIonslehood,speriatg, apza repede pe tava, a-mi mai zambi, ie§idin odae. C5pitanul tacu el. Am petrecut cateva clipe neplacute.In sfa4ot, gazda, pentru a nu fi prea nepoliticoasa, imi spuse cu bu-zele aproape stranse

Un lucru este sau nu este frumos. Artistul trebue s5 disparain fata operei, dupg cum in razboi, viteazul trebue sg se fereasca dereclaing.

In privinta artistului, cgpitane, nu sunt de parerea dumitale.Taindu-mi vorba, Monkshood imi spuse plictisit

I-am cunoscut numele, dar 1-am uitat... ySi de cetit nu mai §tiu.Aha I Triumfam.

Sigur, i-am replicat, scrisul japonez e prea incurcat. Farazilnice, se uita upr.

Dar nu e vorba de asta. Cunosc foarte bine limba japonez5qi slovele ei. iu chinezeqte §i mai bine.

Atunci?Ah! Ce indiscreti sunteti voi, continentalii. Nu mai pot ceti

fiindc5 nu mai vad, domnule. Sunt aproape orb! Eqti multumit?..Nu voiam s'o spun fata de nevasta-mea. Ii face rgu. Ea sufer5mai mult d.ecat mine.

S'inteam ca-mi cade tavanul in cap de ruqine. Bolborisind catevascuze neroade, mi-am luat ramas bun dela gazda §i am plecat mairepcde, dec5t s'ar fi cuvenit.

II.

Cateva zile mai tarziu, comandantul pofti pe domnul qi pe doamnaIVIinkshood la masa, la noi, pe vapor.

Capitanul veni ins cu o sears inainte pe bord §i-1 ruga pe co-mandant, in numele nevestei sale qi al lui, sg nu se supere, data nuvor putea raspunde la invitatie. Totuqi nadajduia, zicea el, c5 vaavea placerea sä ne primeasc5 pe noi, j -ia urmatoare, la el acasa,pentru a pranzi impreuna.

Am acceptat invitatia.Ni s'a servit o masa specific englezeasca, commit:5 din multe

Aq

fara;i

:

cestile

cestile si

exscilii

510 P.EVISTA eurrnATHLGR REGALE

feluri de mancari, toate reci, insirate pe masa, ca la tin bufet de gars.Nu le era ins ing5cluit musafirilor sa m5n5nce dup5 voia lor, decknumai dou5 din acele feluri.

Imi inchipuesc cg in a casele mari a lucrurile se petrec altfel.Totusi stint de parere a in societatea europeanA traiul este prea inter-nationalizat. In popor dimpotriv5, ca si in mica burghezime, obi-ceiurile locale faman mai curate, iar deosebirile care se mai gasescacolo, dela o tars la alta, potolesc curiozitatea vecinic treaza a ea-15torului.

Situatia fiind noun pentru mine, mi-a placut obligatia sa ma-nine numai dota feluri din cele zece insirate inaintea ochilor mei.De Adel, ni s'a mai servit compot, fructe si cafea. Pramul a fortdeci indestulator, iar bAutura a curs din belsug. Gazda a desttpatpe and o sticlA de vin de IVIosela, tin Bourgogne si un Riidesheirner.

Intorsi in salon, stApana casei ne-a turnat ate un paharel de whiskysi apoi a pus sticla pe masa. Cine o mai pofti, n'avea cleat sa mai ia.

CApitanul a mai luat.Era vesel in seara aceea si, impotriva obiceiului sau, a vorbit mult.

Nectarul hipetboreal se cxprima cu o deoseb.t5 volubilitate, pringura celui care-I. b5use :

Da, zicea el, stint inc5ntat fiindc5 imi plzc str5inii. C5nd aicutreerat timp de patruzeci de ani toate marile din lume, atat demutt te obicinuesti cu exoticul (comandantul si cu mine ii multu-miram), inc5t nu te mai simti bine la tine acas5. De cateori soscstevre-un vapor nou in port, imi salts inima de bucurie, pentruca fiecaredin ele imi aduce o adiere de dincolo de m5ri, o nostalgie a tArilorindepartate si amintiri din viata mea trecuta.

Comandantul zise :De ce nu vii odat5 cApitane s5 iei masa pe bord? Avem niste

bauturi din tam noastra...Nu, nu pot veni. Iart5-ma c5pitane, dar nu se poate. Daci

bAuturile d-voastr5 sunt bune, aduceti-le aici ; he vom distila.Dar sunt distilate.Cred. Totusi aici, nu acolo.AS fi vrut, draga c5pitane, s5-mi pot lua revansa.Dac5-ti spun c5 nu se poate! Am refuzat deunazi si m5 vad

nevoit s5 refuz si ast5zi. Am cuvintele mele,Cu o tremurare in glas, nevastA-sa sopti :

Ti-am mai spus Willy, a b5utura nu-ti face bine,Ti-e teams c5 o sa vorbesc?

Ea se scula sa ia sticla, dar el i-o smulse din mans.Nu draga meal la urma urmei, vreau sa vorbesc.

Sunt lucruri care trebuesc spuse, din and in and. Altfel te ini-busi. Domnii acestia stint foarte de cumsecade 1.. Trebue sa le isto-risese si for povestea. 0 sa le placa.

li

cad...

-

ACEL CARE NU POATE TRAI IN TARA. ETILIENA. 51I

0 sä le placa? Nu cumva o gaseqti placuta?Monkshood dete paharul peste gat qi-1 umplu din nou.

Poate nu tocmai placuta, dar in tot cazul, nu este nici banala.Ia-o atunci Si pune-o in grading, cu fata la strada I raspunse

doamna Monkshood, scoasa din fire.Oh!.. cu fata la stradal.. Exagerezi... Hai, nu te supar?,

lasa-ma sa le povestesc.Parca putea sa te impiedic! replica nevasta-sa, resemnata.

Dupa aceea se scull, incerca sa vada Baca toate ferestrele sunt bineinchise, se geza din nou pe scaun, Tanga Tampa i luanduli carligele,incepu sa impleteasca la fata de masa, la care lucra de cand o cu-no§team. Si o cunWeam de antil trecut, dintr'o calatorie anterioara.

Comandantul qedea pe canapea, eu intr'un jilt englezesc qi ne ui-tam amandoi la capitanul Monkshood, cum se plimba prin cdaecu mainile la spate. Nu spunea nimic. Fie ca se gandea la povesteaIui, in dorinta de-a ne-o istorisi cat mai frumos, fie ca nu voias'o mai spuna deloc. Dzodata se opri qi uitandu-se drept in ochiimei, imi zise :

Doinnule, din pricina dumitale sunt nevoit sa-mi spun po-vestea, fiindca deunazi mi s'a parut ca puneai la indoiala calatoriilemele in Japonia.

Fkui tin gest de protestare politicoasa, dar indoelnica.... Si poate chiar boala mea de ochi. Tot4 cqtile mele

an doua mii de ani, te rog sa ma crezi, iar zeul de pe scars numarapeste trei mii...

Ztul?Nu ma intrerupe. Noi Englezii vorbim putin ; cand ne de-

cidem tottiqi sa vorbim, spunem ceva. Ai sa fii singur arbitru.M'am imbarcat prima data... Dar, nu viata mea nu te inte-

reseaza. SI trecem peste asta. Ma gaseam intro zi intr'un port dinChina, un port oarecare... Eram pe atunci de putina vreme, co-mandant de vapor, pe un cargoboat care transporta ceai, din Asiala Londra. Mai eram, mai sunt de altfel qi astazi un om caruia iiplace sa adune de toate. Colectionez uneori obiecte de arta, rare 0scumpe, alteori lucruri de nimic, o sageata, tin pantof...amintiri.

Unii oameni le pastreaza - vorbesc de amintiri - in fundul inimii,in cutele creerului, altii ca mine bunkara, le inqira pe pereti, petiqi, pe mese, fiindca le place mai bine sa le vada acolo, deck aici($i §i duse degetul la frunte). i la urma urmei, casa aceasta este amea qi nu intra in ea decat tine vreau eu.

ksadar, aflandu-ma intro zi intr'un port chinezesc...

III.. mi-a venit pofta sä fac o plimbare, dincolo de zidurile ora-

;caul. In apropierea unei din porti, se afla o pagoda, pe care o za-

ag

512 REVIST A IrIINDATLILOR REGALE

risem de departe. Cum n'aveam nici o treab5, m'am dus panAintr'acolo, sa vizitez templul, caci, v'am mai spus, imi place exoticul.Un am5nunt : apropiindu-m5 de el, descoperii ea malul marii cotindtemplul acesta, ascuns intre tufisuri, era in apropierea locului undese afla ancorat corgoboatul meu. De altfel acest lucru, deocamdatacel putin, n'are nici o important5.

SI fi fost cam pe la orele cinci dup5 amiaza, cand am sosit in fatamodel. De aproape mi-a placut Inca si mai mult, decAt de departe.Am o slabiciune pentru tot ce este foarte incarcat. Nu numai in area,ci si in viat5. Monotonia traiului zilnic ma exaspereaz5. Am ne-voe de miscare, de oboseala, de primejdii, ca sa simt a traesc. Arta,orice ar spune Oscar Wilde, trebue sa fie o copie dup5 natura...dupS natura fiecaruia, asta da! De aceea se si deosebeste arta - ideeafrumosului - dela epoca la epocA, dela popor la popor, dela om laom. Mie imi place numai arta aceea, care seamana oarecum cu viatamea, o viata incarcata de aventuri. Ordinele elene si arhitecturaOffzarilor e3u.gereaz5 oglindind, dup5 parerea mea, marea paceneputincioasa in care s'a scufundat lumea antics. Imi place goticul,pentruca e chinuit ; el reprezinta epoca de miscare din care s'a nascutcivilizatia noastra. Imi plac templele caldee, cu terasele for supra-pure, care s'avanta in nesfarsit, imi plac pagodele mongole, cu li-niile for rotunde, care alearga si nu se mai opresc, Inchipuind sim-bolul marelui nimic I

Asa Incat, pagoda aceasta, al carei acoperi§ semana - iarta -madrag5 Mary, dar... sernana cu o fusta ridicata de vAnt, mi-a pl5cutfoarte mult. In schimb, n'am g5sit nimic interesant inauntru, la Inceput,cel putin. Tocmai in celalalt capat al incaperii, se g5sea ascunsa inumbra, o statue, care mi s'a parut foarte ciudat5. Apropiindu-m5de ea, nu m'am mai putut satura privind-o. Mai intai fiindc5, deliInalta de un metru si cincisprezece si lat5 de sasezeci si cinci de centi-metri, era cioplita in lemn, dintr'o singura bucat5. Apoi, fiindc5artistul care o sculptase trebue sä fi fost foarte priceput in anatomic ;toti muschii, dela obraz pans la glezne, erau lucrati cu o uimitoaremacstrie. Statuia reprezenta o dihanie cu cap de cm, strangand inbrat,: un carpe... da, domnii mei, aceeasi pe care ati vazut-o colo,sus pe scars. Ranicul ma lamuri, ca statuia inchipuieste pe unuldin zeii cei mai iubiti ai Chinezilor : Gcniul Binelui strivindZ-ul raului. Acest pi incipiu al faului, inchi.puit prin carpe - vedetidomnilor, ce veche este legenda si cat este de raspAndit5 - vrea sadoboare principiul binelui, care se apar5 si va Invinge. *Se vedep ea bine r, imi spunea paznicul a din bucuria exprimata pe fata luica va invinge. Gcniul binelui e totdeauna cel mai tare. Pkiviti-1, varog, cats bunatate este in ochii lui )).

Ranicul avea dreptate. Statuia era o minune. Ca atare, trebuia sA

ACEL CARE NIT POATE THAI IN TARA. STRAINA. 513

fie a mea. Cita vreme pentru mine, ea era numai o frumoasa operade arta, pentru Chinezi reprezenta pe Dumnezeu.

Achizitia obiectului dorit nu mi s'a parut usoara.Domnilor, desigur ca stip cat de departe poate ajunge tin Englez

prin vointa. Daca nu va dati seama, intrebati -1 pe exilatul dela Doom!Mai intai, m'am gandit : a Ce vrei tu, nu se poate!* i pe urma

mi-am spus : u Well, o s'o ai s.La Cite ceasuri inchideti tcmplul? - I-am intrebat pe paznic.Seara and incepe amurgul, Sir.Bine. Ma reintorc in cur and.

Nu puteam face nici o Incercare de-a avea statuia dorita, inaintede a-mi asigura reusita intreprinderii. *tiam foarte bine ca doban-direa acestui obiect era un sacrilej si, cunoscand pericolul la care macxpuneam, m'am hotatit sa nu iau statuia pe bord, decat in zivasau in ajunul zilei, cand se va hotati plecarea noastra din port.

A mai trecut o saptamana pans sa ma intorc la templu.A doua zi, ()data cu rasaritul scarelui, trebuia sa pornim inapoi

spre Anglia. a tot fi fost un sfert de ceas inainte de a se intuneca,cand am intrat in templu. Mi s'a parut ca paznicul ma recunoaste ;parca ma privea cu simpatie. 0 asemenea privire mai vazusem eu inEurcpa la paznicii de muzee, bunaoata la acela din Dresda, andm'a zarit venind de trei on in cursul unei saptamani, sä admir Ma-dona Sixtina.

Oamenii acestia parca ar spume : *Iata amatorii de arta, prie-tenii mei!* Nu m'am g'andit nicicdata sa iau o panza a lui Rafael,caci tin la libertatea mea. Nici Gioconda n'am furat-o eu si nici num'as fi gandit s'o fac, fiindca vesnicul ei zarnbet ma oboseste.

Insa geniul binelui 1 -am luat, si cu greu as tainui fapta mea ;l-ati vazut pe scata. Iata cum s'a intamplat : dupa ce cobori soareledupa dealuri si ultimii credincicsi parasise templu, m'am apropiatde paznic, care mi-a zambit din nou. Hotatit si autoritar i-am spuspe chinezeste *Cumpar statuia. cat?* Paznicul inceta de a maizambi. IVIi s'a parut totusi ca mai mult banuia, decat intelegea ceeace voiam sa-i spun. Uitandu-ma in ochii lui, 1-am intrebat Inca °data :

Cat *?Un fulger de mane ii strabatu privirea si dupa o clipa imi raspunse :

*Dna nu iest dau alarma !Eram foarte linistit. Nicicdata nu reusesti, daca nu sty ce in-

searnna stapinirea de sine.I-am raspuns calm :

Nu-i nimeni afata. Numai oamenii mei, care to vor ajuta sascoti statuia din templu.

Nu e o statue - zise el - e zeul nostru.Tot una. Asculta : daca nu mi-o dai, o iau. Esti singly., suntem

trei. Hotaraste-te : cat?8

514 R.EVISTA RIINDATIILOR REGALE

Vazand c5 omul vrea sa racneasca, am bagat repede minaIn buzunar §i am scos un pumn de aur. Chinezul iii pierducumpatul.

Ce inventie, Doamne, aurul acesta, care conrupe lumea!Viitorul Iuda n'a mai scos o vorba. Pe fata lui nu se putea ceti

nici mania, nici indignarea, nici frica, nici bucuria, nici nehotarirea.Era aiurit §i se uita ca un prost la aurul, pe care-1 zanganeam in palms.

Trebuia sa procedez repede, pentru a nu-i ing5dui sa-§i revieIn fire. I-am adaogat :

Toti banii ace§tia sunt ai dumitale. Si daca, pans in douasaptamani, nu va §ti nimeni nimic, vei mai primi, printr'un om almeu, Inca °data pe atat. Si acum, ajuta-mi s'o scot pe up altarului.Oamenii mei a§teapta in spatele pagodei.

Paznicul, ca un automat, se indrepta spre up de intrare, o in-cuie, se Intoarse apoi in fundul templului §i se uita la mine.

Nu mai vorbea, nu mai voia nimic. Simtea numai ca trebuesa faca ce-i porunceam eu.

Astazi Inca, ma intreb, dac5 hipnoza aceasta, in care parea cu-fundat paznicul, se datora aurului sau vointei mele.

Am ridicat statuia de pe soclul ei §i prin uga altarului am scos-oafara.

Se facuse intuneric. Oamenii mei, doi marinari priceputi, ridicaraobiectul. Iar eu, batand pe Chinez peste umar, i-am spus : « La re-vedere... daca qtii sa taci!

Intelegeti, domnilor, ca nici nu m'am gandit sa dau vreodata*ochii cu el. Ar fi insemnat sä ma prind singur in lat.

Intre templu qi locul de pe malul math, langa care era ancoratvaporul meu, se afla o padurice, in care ascunsesem o lada. Drumulpapa acolo mi s'a parut nesfar§it. Orice intalnire ar fi putut sa nefie fatala. La un moment dat, mi s'a parut chiar ca zaresc o umbrafuriqandu-se pe camp §i disparand in spatele templului. Am ajunstotu§i lini§titi la padure. Geniul eel bun al Chinezilor a fost bagatin ceai, iar lada inchisa §i transportata pe bord.

Nimeni nu vazuse nimic. 0 lada intarziata, atata tot. Era ceasulnoua seara, cand am coborit-o in calk printre alte cinci sute de lazi.

Cats groaza zadarnica qi ce uqor a fost!((Willy Monkshood, e§ti barbat!* mi-am spus in gaud, nu fall

.oarecare orgoliu.'Eram foarte mandru de mine, nu atat fiindca dadusem o lovi-

tura de maestru, cat din placerea ce o incercam, de a fi invins n4teprejudecati.

Sa fur fail a fi fost prins! Simteam o voluptate pe care n'aq fibanuit-o niciodata §i care-mi desvaluia lucruri ramase pans atunci1n intunericul subcontientului!

Am patruns deodata sufletul a celor fara de lege *, am priceput

Ia-i.

*

ACM, CARE NIT POATE TRU IN TARA. STRAINA 515

ca morala acestora este mai dintr'o bucata, mai aproape de naturasi in acelasi timp mai subtila pares, decat aceea cu care suntem obis-nuiti, morala oamenilor « cum se cade Totusi claci as fi luat, impinsde nevoe, lucrul altuia, m'as fi simtit poate micsorat. De astfel, nicinu sunt sigur ca m'as fi putut expune la un pericol atat de mare, pentrua obtine ceea ce nu-mi trebuia, la cea mai grozava pedeapsa, pentrufrumusetea unui gest indraznet, la tin act de razbunare, pentru a -miplati luxul de a privi singur o statue, facuta ca sa i se inchine mul--timea. Tata, cred, cuvinte, care indreptatesc sa se furiseze simtamantulorgoliului in sufletul unui om.

Intrucat voiam sa sfarsesc numai decat cu bine ceea ce incepusem,am luat clispozitiunile necesare ca vaporul sa poata pleca a doua zi,dis de dimineata, inainte de rasaritul soarelui.

La miezul noptii, stewartul batu la usa mea.Domnule comandant, imi zise el, ma trimite mecanicul ref

sa VA spun ca turbina dela marina No. 2 nu mai functioneaza.E nebun? Acum doua ceasuri, totul era in ordine.

Stewartul nu raspunse nimic, saluta si iesi.Dintr'un salt, eram pe punte si de acolo in sala masinilor, unde

am gasit pe toti mecanicii stransi la sfat. Nici ei nu puteau intelege,dece nu mai functioneaza turbina. In sfarsit descoperira ca lipseaudoul piese, nu mai stiu de unde. 1Viecanicul ref se infurie, zicandc5, la inspectia pe care o f5cuse dimineata, piesele erau la locul lor.

E in atentat spunea el.La aceste cuvinte, ma fulgera o banuiala ; judecata insa ma facu

s'o alung. Totusi cram tare necajit. Piesele care lipseau nu puteaufi lucrate la bord ; trebuia deci sa he cumpar, tocmai a doua zi di-mineata, din oral. Plecarea trebuia asa dar arnanata, ceea ce mA ne-multumea ; as fi dorit, ca la rasaritul soarelui sa fim in larg, pentrua scapa de neplacerile pe care le-as fi putut avea, daca paznicul pagodeistar fi apucat sa vorbeasca ; av5nd insa in vedere beneficiile pe carele astepta dela mine, presupunerea mea mi se parea putin probabill.

Pentru a grabi totusi cat mai mult plecarea, am dat ordin ca tinmarinar sa plece la sapte dimineata in oral, pentru a cumpara pieselecare lipseau, nadajduind astfel ca la ora opt vom putea ridica ancora.

Intors in cabins, am inceput sa m5 gandesc din nou, la cuvintelesefului mecanic. 4 Un atentat Dece nu?.. Marinarii care au duslada?.. Nu se poate!.. Am o nemarginita incredere in ei. Umbracare se furisase pe langa templu ?.. Sa fie ea?.. Ce prostie!.. Totusi,clad piesele erau azi dimineat5, la locul for si acum nu mai stint,trebue sa he fi luat cineva. Cu ce scop ?.. La mintea omului, ca saintarzie plecarea... Ah! Nu-mi place deloc treaba asta... Paznicul?Ce este drept, Chinezii fac pe prostii, iti iau banii si to bags, pe urma,in bucluc. Para imi vine sa-i dau inapoi statuia... La urma urmei,e o copilarie. Dece sa-mi inchipui ca a vent paznicul pe bord fara

A.

5.

516 REVISTA FUNDATILLOR REGALE

s5-1 vada nimeni, ca ar fi destul de priceput in mecanic5 pentru adesuruba tocmai piesele care lipsesc? Ce Totugi, devreme ce nu mai sunt la locul lor... De marinari nu poate fi vorba.Paznicul nu este vrajitor... Afars doar, dad umbra aceea... Sax.-znanul zeu, care omoara garpele, sa fie el?

Data chinezii sunt in stare sä fad orice, cu atat mai mult zeiilor Un complot... Geniul, paznicul, umbra...

Nu mai ciu bine minte dad monolcgul acesta - un vis sau, ce afost - a tinut multi vreme ; stiu ins5, ca in clipa in care m'am trezitsoarele batea prin geam, iar stewartul se afla langa patul meu pri-vindu-m5 drept in ochi.

Ce este? 1-am intrebat. A plecat marinarul?S'a intors.Cat e ceasul?Opt gi jumatate.In cinci minute eram imbracat si, dupe ce facui inspectia

postului de comanda si voiam tocmai sa cobor in sala maginilor,auzii deodata un zgomot pe punte, care ma fku sa urc repede scaraca sa vad ce se petrece. Nu trecusem Inca de ultima treapta, cand anddeodata :

Policia. Policia.Aci avut vreodat5 de furca cu policia, domnii mei? Nu? Bine!

Atunci ingaduici-mi sa va dau un sfat : C'a'nd 0 simtici cu muscape caciula, e mai bine sa n'aveci de a face cu ea. Chiar dad esti Englezsi policia e chineza.

V'arn mai spus-o : prima condicie ca sa reusesti intro 1ntreprin-dere, este sa -1i pastrezi calmul. 1Vram dus deadreptul la gefulbandei si 1-am intrebat rece, dar politicos :

Cu ce 0 pot servi domnule?Vorbeam, se 'ncelege, englezeste, pentru a nu-1 face sa banuiasca

macar, ca stiam limba lui.R5spunsul imi fu dat inteun jargon anglo-chinez, pe care ma

obisnuisem sa -1 inceleg :Ast5 noapte, s'a comis cea mai mare crime din cite s'au lap-

tuit vreodata in Imperiul Soarelui.Vai de mine!Zeul nostru, Geniul Binelui, fiul lui Budha, Preafericitul, a

disparut din templu.Imi muscai buzele, ca sa nu rad.

A plecat? Imi pare rau. L-o fi chemat Budha la sanul lui.Rispunsul meu avu darul sa zapaceasca pe geful bandei. El ingaima :

Ce inseamna asta : a plecat? A fost furat 1Ce grozavie! si cu ce 0 pot fi de folos?

Policaiul raspunse :Oarecare indicii, unele marturisiri, as putea spune char

copilarie l..

ACEL CARE NII POATE TRAI IN TARA STRA.ENA 517

certitudini, ne fac a crede ca zeul nostru se af15 pe vaporul pecare -1 comandati.

Ce sa caute aici?V5 spun c5 a fost furat. Zeul nostru nu se duce singur in casa

necredinciosului. Am sa perchezitionez vaporul.I-am faspuns obraznic : desi socotesc incalificabile at5t b5nue-

life, cat si procedeul dumitale, to voi 15sa s5 cauti, pastrandu-midreptul sa ma prang in urma autoritatilor.

Banda - nu pot numi altfel acea adunatura de oameni, care seintitula pe atunci, politie chinezeasca - era compusl din zece indivizi,care incepura s5-qi caute Zeul. Au scotocit pretutindeni, dela pupais pror5, din tribord in babord, rascolind tot ce au g5sit in cale :cabinele, puntea, masinile. Au deschis dulapurile, au r5v5sit paturileau scotocit in buc5tarie, in lemnarie, in cambuza.

Faceam mare haz. 1V1i se parea c5 ne jucam de-a ascunselea.turisesc 'Inca, ca in clipa in care i-am vazut coborindu-se In

cal5, m'a trecut un fior. Am facut mad sfortAri, ca sä-mi ascundnelinistea.

Nu i-am 'insotit ; mi-ar fi fost penibil sa asist la descoperireastatuei, daca totusi ar fi reusit sa dea de ea.

Ma cam indoiam Inca de izbanda lor. Erau acolo cinci sute de15zi mad pline cu ceai. Chiar daca le-ar fi deschis pe toate, Inca arfi trebuit sa le si goleasca pentru a g5si, in fundul uneia din ele,aceasta nenorocita statue, pe care va marturisesc, ca in clipa aceea,as fi dorit din tot sufletul s'o stiu la locul ei, in pagoda, cu toti Mon-golii lumii la picioarele ei.

Scotocirea calei a tinut vre-o trei sferturi de ceas. Au deschisvre-o suta de lazi, le-au ciocanit pe celelalte, si, in sfarsit, s'au in-tors pe punte. Mutra bosumflata a politistilor ma Inveseli atat demult, luck era cat p'aci sa ma pufneasca r5sul. De fapt nervii meipusi la grea incercare erau gata sä izbucneasca. Nu se poate sti nici-°data ce se va alege pana la urma din fibrele acestea nervoase, andsunt prea incordate. Uneori, o asemenea incordare se impr5stie prinplans, alte on prin ras. Am avut 'Inca norocul sa be pot star:alai. Pentrua sti ce trebue sa fac, am asteptat int5i sä vad ce ganduri are donanul# policemen ». Temutul sef de banda mi-a cerut insa iertare ; m'arugat aproape plang5nd sa nu fiu suparat... ca informatiile au fostgresite, indiciile false, mai stiu eu ce. IVram aratat denim si t5ios :

Am sa ma prang consulatului 1 $i nad5jduesc ca, atunci sando sa ma intone aici - peste vre-o patru luni - n'ai sa mai fii in postulpe care-1 ocupi azi!

$i fara a raspunde macar salutului sau, i-am intors spatele.Singur apoi in cabins, cu sticla mea de whisky, credincioasa

prietena, cugetai la cele intamplate.Bietul geniu, pared incepuse s5-mi fie drag. Era acum intre not

518 REVISTA. FERRATE:LOB REGALE

doi o trasaturA de unire. 1VIi se parea a suntem aliati. Oare prpelepe care 11 sugruma, n'o fi cumva Prejudecata ?

Cineva batu la use.IntrA.

Era stewartul.ChiamA, to rog, pe ofiterul de serviciu, ii zic.

Nici o miKare. Omul r5mase neclintit. Privirea lui mi se paruciudatA. Imi arnintii ca dimineata, cand ma trezisem din somn, va-zusem aceea§i privire, pe care nu i-o cuno§team, pironita asupra mea.

Domnule Comandant, am sA Va spun ceva!Dragii mei prieteni, vA fac o marturisire copilareasca. La

urma urmei nu e cine tie ce, dad tin stewart, vrea sa vorbeascacu comandantul sau... Tottiqi, la vorbele lui am simtit ca-mi ingheatIs'ingele in vine...

Omul acesta era un chinez, pe care-1 aveam in serviciu de aproapetrei ani. Echipajul vaporului era compus numai din englezi. Tottiqi,intr'o zi, aflandu-ma in China in cautarea unui stewart, n'am pututgisi pe nimeni altul decat pe indigenul acesta §i m'am vazut nevoit81-1 iau. Aveam insa de gand sa-1 tin numai p5nA vom ajunge laLondra. In timpul calatoriei, trebue sa va spun, am fost foartemultumit de el. Era indemanatec, tAcut §i §tia ce vrea. Aceste cali-COO britanice mi-au placut qi 1-am pAstrat in serviciu. Il chema Li-Su.

IVI'n mira sa nu fi simtit Si el cat de turburat eram, cand 1-amIntrebat :

Ce este? Ce vrei sa-mi spui?Mi-a raspuns, apasand pe fiecare cuvint :

Seful politiei a plecat...tiu.

Dar Zeul a rAmas.Am tacut.

Poate ca nu §titi Ca este Zeul razbunarii, ca striveqte RAul.TIceam mereu §i ma uitam drept in ochii lui, lad sa vreau, drept

In ochi, ga cum, cu o sears inainte, se uitase paznicul la mine.Nu -1 yeti inapoia. Stiu. Dar nici el nu va suferi sa fie dus

in tars strains... La noapte, and va fi intunerec qi nimeni nu vaputea §ti nimic - decat numai not doi - aruncati-1 in mare.

/4 fi vrut sa-i rAspund ceva, orke, doar sa ml and vorbind,insa limba mi se lipise de cerul gurii, parca paralizatA.

VA este viata in joc, mi-a spus 'intre dinti.La auzul acestor vorbe, sangele meu inghetat incepu deodatA sa

clocoteascA §i am racnit :Dobitocule!

Am skit drept in picioare §1 cu un pumn in falcA 1-am repezitin u§A. Aceasta se deschise §i chinezul cazu lat pe podea, in coridor.

ACEL CARE NU POATE TAI IN TARA STRAIN& 519

M'am repezit dupl. el. Tinandu-1 cu genunchiul, ca inteun cleste,lipit de dusumea, am strigat scos din fire :

SA vie seful de echipaj.Acesta sosi intro goan5.

Li-Su a inebunit. Legati-1 si inchideti-1 in cambuza.Putem pleca, domnule comandant? ma intrebA ofiterul de

serviciu, care sosise si el auzind g5lAgia.Peste un sfert de ceas!

M'am intors apoi in cabin5. Trecu o vreme Ora sa ma reculegsi pada am putut intelege ce se petrecuse. Ce trebuia sa fac? SA-1tiu pe Li-Su inchis? N'aveam ce face cu el in Anglia. S5-1 debarc?Sigur el da ; era singura solutie. Ia to uiti bestial Imi amintesc cam'am gandit imeditat la Li-Su, cand am auzit pe mecanic vorbindde tin atentat. E drept el a fost numai tin gand trec5tor ; dece m'oifi gandit la el si nu la altul? Poate fiindcl era singurul chinez pe bord.

Umbra aceea, noaptea pe camp... poate el era el... Totusi, candm'am intors, 1-am gasit pe vapor...

SI vie nostromul!Dupa dota minute acesta se afla in fala mea.

Porunciti!Ce face Li-Su?L-am legat. E in cambuzl.A opus rez,istentl?Nu.Spune-mi, astazi dimineat5 1-ai vazut?A emit de vreme, domnule comandant. S'a dus in ora.7 ()data

cu marinarul pe care 1-ati trimis dupl piesele de schimb, dar s'a in-tors de vreme, inaintea celuilalt.

Foarte bine ! Il debarc. FA-i socoteala, d5-i lucrurile si sa piece.Numaidecat... ,Si indatl dup./ aceea ridicati ancora. Ai inteles?

De fapt gAseam situatia anorma15, fiindcl d5deam dreptate chi-nezului. Era Zeul lui.

Poate n'as fi facut acelasi lucru, daca la Londra ar fi furat cinevaun Christ, dar cu atat mai flu pentru mine si pentru not WO. Ink-rioritatea noastr5, a crestinilor, consta in faptul ca nu mai suntemfanatici. Bietul Li-Su isi apara bunul ski si eu it alungam. Drepte ca -mi aparam si eu pielea. Ce sa fac? n'aveam incotro. E o lege anaturii, aceastl vecinica hipta.

Auzind lantul ancorei infasurandu-se pe roata, m'am urcat pepuntea de comandI. Li-Su era pe cheu. L-am zArit indatl, ins5 n'amvrut sa ml uit la el. Imi vedeam de manevrA. Dar and vaporul sepuse in miscare, un simtimant nerod, de mill poate, ma indemnasa -mi intorc privirea intr'acolo, sa mai yid °data pe omul acesta pecare-I alungasem.

Chinezul ramase pe cheu, nemiscat, cu bratele incrucisate, cu

620 REVISTA FUNDATI1LOR REGALE

buzele stranse. Fata lui galbena se inegrise. Narile u erau umflate.Privirea lui era infipta intr'a mea...

Vaporul parasi apele Chinei.

IV

paharul, capitanul tacu. In odae se facu o lini§tede mormant.

Doamna Monkshood nu mai impletea de mult. Isi a§ezase lucrulpe masa qi se uita parca cu frica la fereastra din fata ei. Comandantuliii legana picioarele. Eu fumam. Nimeni nu se mica...

Simteam ea trebue neaparat sä spun ceva.Grozav imi plac povestirile astea, - atat am putut rosti.

Doamna Monkshood se uita indignata la mine.Insa capitanul intelese §i-mi caned' in strung.

Da sunt. nostime. Te fac sa-ti mai treaca de uric. Si undepui satisfactia pe care o ai cand ai tras pe sfoara pe Budha, caci estedoar vorba de fiul

Te rog, Willy, nu profana un lucru sant, replica nevasta-sa.Well, daca incepi sa crezi in el, o sä to spun pastorului.Glumele tale stint nesarate.Domnilor, §titi d-voastra ce ar vrea sa faca nevasta-mea?

Ar vrea sa-1 arunce in mare. Daca se poate admite, dupa iscusitamea lovitural..

CSpitane, zise comandantul, a§ dori sa vad statuia. Am zarit-odeunazi pe scars, insa...

Am sa ti-o ark, dupa ce voi ispravi povestea.Cum? povestea nu e gata?Sigur ca nu, cad...

V

...Zeii ace§tia pagani sunt foarte staruitori. Nu vor, zicea Li-Su,sa traiasca in tars straina. Imi vine sa cred ca povestea aceasta nuse va ispravi niciodata.

Am adus binelui in Europa qi prima mea grije a fost sä-1incredintez mamei mele, nevasta-mea dintai nu mai traia atunci.Intelegeti ca nu mi-a mai fost pofta sa ma duc grin China. Am schim-bat vaporul. Nu sunt fricos, dar gasesc ca nu trebue sa-ti cauti singurmoartea.

Ficeam acum cursele spre Canada, de unde incarcam lemne.Opt ani mai to -ziu, am ie§it la pensie. Am avut atunci placerea sacunosc pe aceasta femee draguta, care a binevoit sa-mi fie sotie. Fa-tnilia ei fiind din Edinburg, ne-am stabilit aici, pentru a fi mai aproapede parintii ei. A-n duce un trai aproape fericit, claca n'ar fi... darsa nu anticipam.

salt.

Geniul

Co

ACEL CARE NV EOATE THAI IN TAR! STRAIN/ $2I

Venisem de doi ani aici. Trecuse vase de atunci, cand, intr'o zi sosiin port tin vechi prieten pe care nu-1 mai Vazusem de mult. Eracomandant pe un vapor care se intorcea din Hong-Kong. In afarade placerea ce aveam sa revad pe tin camarad iubit, pot nice cama simteam fericit de a intra din nou in legatura cu patria fiuluilui Budha.

Se spune ca asasinilor le place sa se intoarca la locul uncle aucomis crima. Intrucat nu puteam merge eu in China, eram multumitsa vad cel putin pe cineva care venea de acolo.

L-am intrebat pe prietenul meu ce mai este nou in ImperiulSoarelui, Si mi se pare chiar ca 1-am intrebat vi cum mai functioneazapolitia. Am aflat ca nu se schimbase mult, insa ca dela o vreme in-coace incepuse sa umble prin porturi detectivi particulari.

A!.. ii,domnul meu? i-am oferit prietenului meu ceai in cevtilejaponeze. Nu s'a indoit ca d-ta de vech'inea lor. Amabil ca domnulComandant, camaradul ma rugs, la randul lui, sa primesc a lua cuel ceaiul pe bord.

N'am avut atunci nici tin motiv sä-1 refuz ; dimpotriva, am primitinvitatia cu placere.

A fost Mary cu mine.S'a servit ceaiul in careu. Masa era plina cu fel de fel de bunatati,

adunate de pretutindeni : prajituri napolitane, rahat din Alexandria,fructe din aylan. Am mancat din toate, Si atat de mult, incat n'ammai putut lua ceaiul. Dar prietenul meu mi-1 recomanda cu multicaldura vi nevasta-mea, care it gustase, gasi ca e in adevar tin ceaiminunat. Am sorbit atunci o inghititura, sa vad numai cum este.

Cum am pus ceavca la gura, am simtit o grozava amaraciune. Gatulmi se stranse simteam ca mi se rupe pieptul. Incepui sa tremurtot, din cap pans 'n piciorae.

Devi nu puteam sä ma mai mivc, o putere neinteleasa, pe caren'o puteam stapani, ma facu sa-mi plimb ochii in toate partile cacum cautam sä vad ceva, undeva, numaidecat. Si cu privirea aceastade halucinat, am zarit deodata tin om un chinez - in fata uvii, ne-mivcat, cu brat.le incrucivate, cu narile umflate. Ca doua sageti,ochii lui se infipsera intr'ai mei...

Povestirea lui Willy IVIorkshccd fu intrerupta de trei batai ingeam. Ne uitaram until la altul. Nici unul nu indrazni sa se uite.

Loviturile se repetara mistice, infricovatoare : toc-toc, toc-toc...to apuce nebunia. Iar Mai y Monkshood era mai alba ca varul.

0 groaznica mill ma cuprinse de femeea aceasta, care de ani de ziletraia in teroare.

M'am ridicat de pe scaun indreptandu-ma spre fereastra amintrebat.

C;ne-i acolo?Nu deschide, pentru Dumnezeu! .vopti Mary.

Si

Ssi

gi

gi

si

si

522 .REVISTA FIINDAVILOR REGAL3

C5pitanul isi scoase revolverul din buzunar §i apropiindu-se,randul sAtt, de fereastr5, racni :

Cine-i acolo? Dac5 nu raspunzi tin!Eu sunt, Alisa. Mi-am uitat cheia acasa §i toate u§ile sunt

incuiate.Era servitoarea!

Din cauza ca femeea aceasta avea patima cinematografului,noi... In sar§it, nu pot spune ca ne-a fost frica, insa nu e un lucruplAcut sa auzi ca-ti bate cineva noaptea in geam, tocmai in clipaand se istoriswe o poveste ca aceasta!

Capitanul se duse sa deschida usa, intovirasit de nevasta -sa..Cand se intoarse, veni gra ea. Cred ca biata Mary era multumitisa nu mai auda sfarsitul povestirii. De§i ma intrebam : ce ar maiputea urma?

Unde ramasesem? intreba capitanul... Ah, dal.. Ei bine,domnilor, nu mai am multe de spus. Imi amintesc c5 am infruntatprivirea aceea cateva secunde, care mi-au fost de ajuns ca sa ma facaa intelege ca numai din nestiinta ne batem noi joc de filosofi. Astfel,,cand ei afirma ca timpul nu exists, cats dreptate au! Clipele aceleaau fost pentru mine exact nemiscata unitate pe care o numim noivecinicia! Si pe urma n'am §tiut nimic.

M'am trezit abia a doua zi in patul meu, acolo sus. Simteamo durere in ceala §i eram foarte slabit. Lumina zilei ma supara qi ti-neam ochii inchisi. Cand, dup5 o s5pearn5n5, m'am simtit ceva maibine, facand o sfortare pentru a deschide pleoapele, mi-am dat seamaca nu mai vad aproape nimic. Zaream numai niste umbre profilatepe un alb atat de stralucitor, incat am fost nevoit sä inchid ochiidin nou.

Medicul orasului nu intelegea nimic.Mi-a spus ca trebue sä ma duc la Londra pentru a consulta un.

specialist ; altfel s'ar putea int5mpla sa r5m5n orb.Dupa trei zile ma aflam la Londra in Ruppert-street, la un oculist,.Eram Inca at5t de slab, incat a trebuit sa fiu dus 135115 acolo.M'a cercetat doctorul Indelung mi-a spus c5 irisurile Si pupilele

sunt in bun5 stare ; ca poata da seama de originea bolii, va trebuisä mi se faca analiza sangelui. Kam rotors la el dupa cateva zile cubuletinul cerut, ar5tandu-i-1, a5teptam cu nerabdare verdictul,0 scurta privire aruncata de el asupra hartiei imi fu de ajuns.

Imi zise :Dar, dragl domnule, e§ti intoxicat. Unde ai inghitit otrava

aceasta, una din cele mai puternice din ate cunowem, care se ex-trage dintr'o plants ce create numai in China?

Ce noutate Imi spunea I I-am raspuns supArat :Sa 15slm doctore botanica si geografia §i sa vorbim de me-

dicin5. Care sunt efectele acestei otrAvi?

la

qi

qi,

s5 -si

ACL CARE NI1 Poen Mai IN AURA =arta 523

Efectele?.. Intai, moartea ; apoi, paralizia ; insfaqit, pier-derea vederii, care nu e altceva deck o paralizie partian, aceea anervului optic. Aceste efecte, fire§te ca nu se impletesc intre ele, cise succed.

Cam complicat. Lisa pans la urma, intelesei ce vrea sa spunkdeli n'a putea afirma ca eram multurnit.

Si atunci 1-am intrebat : cum nici n'am murit, nici nu suntparalizat, inseamna ca o sa orbesc?

Doctorul parea incantat de intrebarea mea.Da, se prea poate sä orbeqti (imi venea sä-1 bat), dar se qi

poate sa scapi, caci sunt in lume qi oameni cu noroc. De obicei, uncentigram din aceasta otrava ajunge pentru a ucide tin bou §i catevamiligrame pentru a omori un om.

A vrut sa-mi dea a intelege ca, deoarece nu murisem, s'ar putea,ca, dupa multi ingrijire, sa-mi indrept vederea.

Domnii mei, mi-am indreptat -o. E Inca foarte slaba, dar in-sfar§it, am ajuns a vedea pana la zece paqi, Si cred ca vad destul debine, pentru a ti ci am spus aceasta poveste unor gentlemeni.

VII

Nu sunt foarte sigur de lucrul acesta, caci, dad povestea ar trece.vreodata dincolo de zidurile chineze§ti...

Spune-mi capitane, cum s'a indmplat ca omul acela se aflape vapor ?

I.0 facea meseria. Era acolo In calitate de stewart.Ce ciudat lucru e uneori intamplarea...Nici o intamplare, domnul meu. M'a cautat prim toate tarilc

din lume, zece ani in §ir.

VIII

Still d-voastra, urma capitanul dupa o mica tacere, ca totce v'am spus nu ar avea nici o insemnatate, daca nu i-ar atribui ne-vasta-mea una deosebita.

Nu ma putui Impiedeca sä-1 'intreb :Dece faci mereu sa reinvie aceste amintiri?Trebue s'o obicinuiesc odata cu realitatea ; altfel o sa-mi arunce

intro zi statuia in mare. I-a intrat in cap ea zeul acesta razbunator,care nu vrea sa traiasca in lard strains, o sa fie pans la urma cel maitare. Omul care a vrut sä ma otraveasca n'a fost decat unealta luiinconvienta §1 neputincioasa, dar o sa vina altul, care sa implineascahotarirea soartei...

Degeaba ii spun ca zeul nu e decat un lemn cioplit. Mary,aceasta biata fiinta, Incepe sa creada in idoli. In fiecare seara, cand

524 REVISTA FUNDATELLOR REGALE

ma due la culcare, urcand scara si trecand pe langa statue, simtmine aceeasi veche multumire, de a fi invins prejudecatile. Si eaimi stria aceasta placere, and, in toate serile, mergand la culcare,o simt cum trernura de fried.

IXUn tipat.Dupa un politicos « scuzati-m5, domnii mei *, capitanul iesi

din odae, inchizand up in urma lui. Auziram niste pasi grabiti pescara ; in urma, vaete.

Mary Monkshood avea o criza de nervi.Comandantul si cu mine ne furisaram afar5 din casa.

X

Scurta vreme dup5 aceea, vaporul nostru parasi portul. WillyMonkshood, capitan in retragere, veni la debarcader pentru lualamas bun dela noi.

Sa ne scrii, Monkshood!Well.

XI

La sfarsitul lunii Decembrie ne trimise o carte postala pentrua ne aminti ca se nascuse Iisus Hristos. In Aprilie primiram altaprin care aflam, tot dela el, ca acelasi Iisus murise si inviase.

In toamna sosi o scrisoare inchis5. Rupsei plicul cu oarecareingrijorare.

« Iubite prietene, scria el, nevasta-mea 1-a aruncat in mare. Amcrezut c5 o sä inebunesc. Dar biata femee e atat de multumita. S'afacut cuminte si vesela si e fericita. Caminul nostru e schimbat cutotul. Cred ca sunt un bun crestin, cel putin asa nice pastorul nostru,care tine la mine. Dar de as putea crede ca zeii altor popoare sunt nisteforte oculte neinregimentate, singura putere ce ar avea ei asupramea ar fi sa ma vindece de orgoliu.. Credeam ca o infrangere m'arlace sä mor de rusine. Dar uite

C. GANG

In

a-si

ca...n

AMINTIRILEColonelului Grigore Lacusteanu

PARTEA A III-a

HYMENEU

' Cununia este un mister *

Obosit de zburdalniciile vietei singuratece, ma hotaasem a mainsura. Principiul si credinta statornica a mea era sa iau o consoartaprin inclinatie. Partidele bune in aparenta (si cu zestruri conside-rabile) nu mi-au lipsit, cari insa mai in urma timpul si imprejurarilemi-au dovedit a nu m'ar fi putut face ferice.

Ajunsesem cu unele pan'acolo incat o diferenta de doua-treizile ne impedeca mersul si sosirea pe treptele autelului, ca sa-miirnpletesc soarta vietei pentru totdeauna. Dar mister, cad rasareaCate un obstacol care se punea in drumul meu ca un zid nestrabatut.

L'homme propose, Dieu dispose!In anul 1838 luna lui... 1) afandu-ma cu stabul batalio-

nului la Giurgiu, am fost chemat de Vocia Ghika la Bucuresti ca sama trimeata cu o cercetare la carmuitorul de Ialomita (era unchiulmeu Ionita Rachitvanu). Primind ordinele verbale ale Domnitorului,ma intorceam pe jos dela palat ; pe ulita ma intalnesc cu o vechecunostinta a mea : era batranul d.... Buescu. M popresc, siIntre alte intrevorbiri imi nice : 4 Am aflat ca mergi /a Calarasi cutrebuinta pentru doul-trei zile, si as dori sa mergem impreunasa vaz pe cumnatu-meu capitanul IVIarghiloman *. I-am primit cumultumire propunerea si a doua zi plecam Impreuna.

1) De sigur Septembrie.

526 REVISTA FUNDATI11011 REGALE

Pr opunerea

Companionul de drum qi amicul meu d. Buescu, tntre alte intre-vorbiri pregatitoare de casatorie, imi propune pe fiica raposatuluipitaru Ionita Bascoveanu.

I-am zis Ca nu pot sa -i raspunz nimic, caci nu cunosc nici fa-milia nici pe demoazela dar la intoarcere in Bucure§ti sa mergemimpreuna sa facem cuno§tinta familiei.

Intorcandu-ma la Bucurqti, propozitia era deja facuta qi mameimele cu care, intrevorbind despre aceasta afacere de casatorie, maconsiliaza Si ma roaga sa ispravesc aici, descriindu-mi calitatile fa-miliei, ca se bucura in lume de o reputatie mare de onestitate, o fa--milie avuta, o familie care duce o viata patriarhala, ferindu-se deamestecul intrigelor Si scandalurilor Bucure§tilor. Copila asemeneaeste frumoasa, bine crescuta §i foarte tanara.

Hotarirea

A doua zi, dupa consiliurile mamei mele, am anuntat pe d. Buescusa vie seara la mine sa mergem impreuna sa ma recomande familieidoamnei Bascoveanu.

Seara mergand impreuna, am fost primiti in salon (se intelegeca au fost prevestiti de aceasta vizita), unde am gasit numai pe aicasei, adica vaduva, doamna Marghioala Bascoveanu, femee in etatede 3o-4o ani, doi tineri, fratii M.halache (cu care eram mai dinaintecunoscut) Nae Bascoveanu qi demoazela unicaprecum §i batranul eptagenar logofatul Niculae Bascoveanu, frateleraposatului pitarul Ionita Bascoveanu.

Dupa terminarea obicinuitei conversatii de politeta am trecutlanga demoazela tinand o conversatie de curtuazie, observand necon-tenit fie§care vorba (fiindca eram cunoscator i experimentat in pri-vino sexului frumos). In fine, gasind frumusetea, tineretea, modestia,inocenta personificata in aceasta copila, am ramas incantat §i cu ho-tarirea de a o face a mea consoarta. Apoi m'am retras cu promisiuneade a mai reveni.

In noaptea acea am veghiat pans a doua zi, fara sa inchid ochii,fiind acablat qi muncit de mii de conjecturi.

A doua zi viind muma mea in camera ma intreaba daca mi-aplacut copila. I-am raspuns ca mi-a placut §i m'am hotarit sa o iau,cu singura conditie sine qua non ca cununiile sa fie terminate indoua saptamani. Muma mea, incantata, exprima bucurie prin lacrarni.

A trei zi dupa vizita care facusem au venit d. Buescu cu foaeazestrala, am citit-o, am iscalit-o ca primesc, Si am inapoiat-o dupa

qi 1Vlarita, copila,

AMINTIRTLE COLONEL17L171 GILMORE LACI7STEAN17 527

zicandu-i CA nu am a face nici-o obiectie daca nu o singuraconditie, ca la 9 Octombrie va fi ziva fixata pentru cununie. Mi-auraspuns ca este sigur ca aceasta nu va fi caz de ruptura.

Dupa aceasta ne-am dus iaraqi impreuna la viitoarea mea cons-soarta ca sa fac sarutari de main qi aqa s'au indeplinit Mysterul, incredinta populara romans care zice ca omul nu se insoara pans nu-isose§te dela Dumnezeu scrisa Ltd.

Familia consoartei mele

Demoazela Marita, fiica pitarului Ionita Bascoveanu qi a doamneiMarghioala Bascoveanca, nascuta la anul 1825, luna Aprilie, in 4,cu temperament lymphatic.

Frati au avut trei, insa cel mare Gligore an murit in varsta ado-lescentei de phtisie, cel de al doilea clucerul 1VI,halache Bascoveanu,casatorit cu Catinca fiica cea mare a doamnei Frusinei, vaduva arhi-medicului Istiotu, copii are doi, pe Iancu qi Maria. Cel de-al treileafrate, paharnicul Nae Bascoveanu, au fost casatorit cu Elisa, fiicacea mai mica a clucerului Enache Anion qi cu care au avut o singurafiica Alexandrina, casatorita cu locotenentul colonel Stefan Falcoianul).Nae Bascoveanu, dupa o impreuna vietuire de... ani, au urmat di-vorsul de corp §i Eliza, sotia sa, plecand la Paris au raposat in Domnulla anul 186o, luna 1VIartie in 13. Dupa moartea Elizei, s'au insuratde-al doilea cu Sultana, fiica clucerului Tache Falcoianu, caredansa era despIrtita de cel dintai barbat Nicu Creteanu. Copii nuau avut.

Zestrea consoartei mele

41VI(*a Babaita din districtul Vlwa, in marime de 2000 stanjenimasa cu venit anual de 40o galbeni austriaci ;

*Doi munti in districtul Prahova, IVIoap qi Grohot4u1, cu venitanual de 5o galbeni k.k. ;

t 0 vie in dealul Scaenilor, in districtul Prahova ;Un loc de casa in Bucureqti, pe podul IVIogo§oaei 2) ;

1) Viitorul general,ministru de rezbel si seful marelui Stat Major(1835-I9o5).CAsAtorit pentru a doua oars cu Maria, fiica col. Gr. LAcusteanu autorulacestei scrieri.

2) Locul cu No. 118 din Calea Victoriei, pe care se afla astAzi cladireaSoc. Politehnice, Casa LAcusteanu, clAditA pe acest term pe la 184o si deve-nita dupa vanzarea ei, in 1881, Clubul Regal, a fost dararnata in 1921. Ea seinvecina la sud cu casa Manescu (apoi Grigore C. Cantacuzino) si la nord cucasa BAbeanu, pe locul clreia s'a cLidit in urma casa Stelian.

'obicei,

si

s

528 REVIETA FUNDATIMOR REGALE

a Scule ;*Argintarie qiif Una mie galbeni nacht n.

Cununiile

La anul 1838, luna Octombrie in 9, in etate de 23 ani, m'amcununat cu demoazela Narita Bascoveanu in etate de 13 ani qi catevaluni, seara la 8 ceasuri in locuinta miresei mele, in prezenta pkin-;nor i rudelor ambelor pa'rti qi a unui numeros public de amici Sicamarazi ai mei, n* fund colonelul Ioan Odobescu, ajutorul qefuluiwirei qi §ef al qtabului domnesc, cu consoarta sa. Dupa sa'varqireaceremoniei religioase qi a obicinuitei sarb5toriri a nuntei, la miezulnoptei, am dat semnalul retragerii muzicei militare qi a lAutarilor,ramanand la locuinta soacrei mele o s'aparnan5, and dupa aceastaam plecat cu consoarta mea la Giurgiu, unde cantonam cu qtabulbatalionului, insotit de soacra-mea i de iubitii mei cumnati.

** *

In anul 1837 dupa ce m'am iniltat in rangul de maior qi comandantal batalionului al II-lea din regimentul I m'am strAmutat la Giurgiuunde se afla qtabul.

Domnitorul, care imi cunWea caracterul qi onestitatea, ma chemafoarte des dela ,stab qi ma trimetea cu diferite misii militare qi civile,astfel el devenisem unul din favoritii sai. Dar cu toata favoarea Ma-riei Sale, tot nu am obtinut rangul de colonel in domnia sa de optani, fie din punctul de vedere artistocratic, Cad nu eram fiul unuiboer de protipendad5, adica de rangul intai (la care tineau Domnireglementari qi aristocratii cu dintii), fie din lipsa de vacantii ce erauin microscopica noastra wire (caci numai patru coloneli erau intoata wirea, trei comandiri de regimente de infanterie qi unul decavalerie care era i qeful qtabului domnesc, colonelul Odobescu).

La regimentul I de infanterie era colonelul Filipescu, poreclitGrosu 1) fiul banului Iordache Filipescu 2) ; la regimentul II eracolonelul Engel, ofiter prusian venit ca volintir cu wirea ruseascala rezbelul din 1828 contra Turciei (i dupa recomandatia genera-lului Gzismar, qeful diviziei de ulani care opera in vremea cam-

1) Constantin Filipescu, fost apoi efor at gcoalelor, mare logo fit etc.(1804-1848).

a) Gheorghe Filipescu, vel vornic l 1820, vel ban In 1840, candidat ladomnie In 5842, bag boer in 5843, ministru de justitie dela 1849 la 1854.(1782-1854).

AMINTERILE COLONELITLIII GRIGORE LACIISTEANII 529

paniei in Valahia mica, 1-au primit in wire cu rangul de lieutenent),apoi prin activitatea, capacitatea qi inteligenta sa au trecut repede lagradul de colonel ; la regimentul III era colonelul Solomon, capeteniapandurilor sau a voluntarilor din Oltenia, ataqat pe linga ostirearuseasca Si inaintat tot dupa recomandatia generalului Geismar.

Gratificatii pecuniare am luat mai multe dela Domnitor. Ordinede zi pe wire prin care imi arata domneasca multumire le dob5ndeamfoarte des. Flateria se intindea pans acolo ca aveam intrarea slobodala Maria Sa ()Hand ay fi voit. La masa asemenea, Duminicile qisarbatorile era de rigoare cand ma aflam la Bucure;ti. Cand se faceabal de curte mi se trimitea invitatie foi de postie, chiar de a; fifost la marginea tarei in garnizon.

Imi aduc aminte intr'un an, la revelionul curtei, m'au invitatdela Calafat din districtul Do lj, unde eram in garnizon, in mijloculiernii celei mai riguroase ;i au trebuit sa ma duc.

Iata favorul in ce se marginea. Favoritismul poate ca ar fi luatproportii mai intinse, dar ce faci rum5nului dad isi &A in petec...povestea vorbei !..

Domnitorul incepuse a ma initia ;i in afacerile sale de familie.Catinca, consoarta lui Mihalache Ghika 1), fratele cel mai mare

al Domnitorului, fusese inamorata cu generalul Chiselev pe vremeaguvernamintului sau in Principate. Dupa o mica scena intre bar batulsau Si generalul, 1-au abandonat. Dupa aceasta s'au amorezat cu ba-ronul Uxkii 11, capitan de husari in ostirea ruseasca ;i casatorit cufiica banului Furtuna 2). Dupa retragerea (wird din Principate qisuirea lui Alexandru Ghika pe tronul Romlniei, amorul intre Ca-tinca ;i baronul urma ; baroneasa, care aflase aceasta infidelitate dinpartea barbatului sau, prinde biletele de corespondents dintre dInqii;i inteuna din serile care era Voda la teatru, vine baroneasa travestitain haine barbategti de curier rusesc qi se anunta la Maria Sa ; Vodaau zis sa intre, pe care intrebindu-1 de unde este, i-au raspuns cavine din San Petersburg cu depe0 pentru Maria Sa aveapti adoua zi raspunsul, ad5og5nd ca este in cvartir la consulatul rusesc ;au facut un compliment Domnitorului qi s'au retras indata.

Domnitorul fiind rezemat cu m5inile de rezematoarea din afaraa lojei, au deschis plicul. C5nd deodata, o ploae de bileturi s'auvarsat in sala teatrului (teatrul era in casa Slatineanului 3) Adiotantii;i ofiterii adunara biletele qi le dusera in loja. Cand ce sa vaza? cc-

1) Mare ban in 1837, Efor al scoalelor etc., casatorit cu Ecaterina Faca(1792-185o).

2) Teodor Vackescu, candidat la domnie in 1842, vel ban In 1843 (1775-1851).3) Aceasta sail, ciadita in 1833 pe locul logofAtului Iordache SlAtineanu,

(unde se intretae astizi str. Academiei cu str. Edgard Quinet), pastratdestinatia pans in 1853, cand s'a sAvarsit Teatrul National.

4

si

si

§i-a

530 REVISTA. FUNDATIILOR REGALE

respondenta cumnata-sai cu baronul. S'au suparat foarte de asemeneafarsd si s'au rotors la Pa lat indata ; apoi au chemat pe anenea mare D,

caci asa ii zicea. Ce discutie va fi urmat intre frati, nu se stie. Dupaaceasta, intorcandu-se Mihalache. Ghika acasa i-au dat o batae ne-vesti-sii tiganeasca, si in aceeasi noapte an si pornit-o in exil la G:urgiu.

A doua zi ma pomenesc cu un curier dela Bucuresti si cu un biletal vicontelui Gramont (maitre des cir6monies), adjutant doinnesc,prin care ma chema cu grabs la palat. Indata ce am sosit m'am dussa ma infatisez la Domnitor, carele prima vorba care mi-o adresaan fost aceasta : a Lacustene, ai auzit ce s'au intamplat cu Catinca P.

Eu, desi aflasem deja, Lisa m'am prefacut ca nu stiu nimic si i-amraspuns ca nu stiu. aAscultau, imi zise, « Catinca este trimisa laGiurgiu in exil. Tu esti acolo, in tot timpul sa to porti catre dansacu acelas respect si tot intr'o vreme sa aibi ochii pe dansa si sa-mispui de purtarea ei. Daca va avea trebuinta de bath sa-mi scrii in-data prin curier, ca trimet dai si alte mai multe vorbecan nu mi le mai aduc aminte...

Mrejile Rusiei

Rusia incepuse a-si intinde mrejile spre a deschide chestia Orien-tului prin noi. Aristocratia si poporul era filorus, cuvantul de patrio-tism si de opinie publics nu era uzitat la noi, afara de Domn si vre-ocativa din boeri.

La intocmirea Regulamentului organic, Obsteasca Adunare, acard presedinte era consulul rusesc IVIinciaki, se strecurase in pro-cesele verbale o fraza care zicea ca Domnul sa nu aiba voe a inter-preta vre-un articol din Regulament, sau a adaoga vre-o notia legiuirein interiorul lard, fara stirea si consimtimantul Puterilor protectritesi suzerane.

Regulamentul s'au tiparit si retiparit (de Ioan Eliade Radu-lescu) si s'au distribuit in toata Cara, insa aceasta fraza era exclusa.Regulamentul s'au tiparit sub dominatia presedintelui si deplin im-puternicit al ambelor Principate, generalul Pavel Chiselev, si imiplace a crede ca au bagat-o de seams, insa au tacut-o. Caci fapteleguvernarei sale cat si posteritatea an devedit si au ma'rturisit ca aufost cel mai adevarat roman.

Dupa suirea lui Alexandru Vocla Ghica pe tronul Romaniei sidupa trecerea de un timp de ani, Rusia an bagat de seams ca acelarticol lipseste din Regulament si consulul insista pe langa Domnsa se retipareasca Regulamentul ca sa se treaca si acel articol. Dem-nitorul an promis ca va trimete un proect intru aceasta ObstesteiAdunari. Rusia vazand ca trece un an, doi, si proectul nu-1 trimete

sa-ti sa-i r

AMINTIRILE COLONELULIII GRIGORE LiCIISTEINII 531

Domnitorul Adunarei, Rusia au atribuit-o rnoliciunei consululuipe care 1-avea aici, pe care 1-au §i schimbat (consul era Minciaki)trimitand pe baronul Riickman 1).

Bkbat eminent intre diplomatii Rusiei, indata ce au venit indu-plea pe Damn sa trimeata proectul Ob§te§tei AdunarL

Domnul insa pe sub mans zisese la vre-o cativa deputati sa nuprimeasca nici intr'un chip a se trece acel articol in Regulament,fund o tradare a drepturilor Romaniei.

Eu aflasem aceasta dela mai multi, dar mai pozitiv dela fratelemumei mole, clucerul Anastase Dedulescu, care era atunci deputatin camera qi until din opozanti ; ba Inca au mers cu opozitia pan'acoloincat au eqit din regulele parlamentare, caci discutand afara dinsala Adunarei cu vornicul 1Vlihalache Cernescu 2) in privinta acestuiarticol (Cornescu era unul din partizanii Rusiei) unchiul meu auardicat ciubucul sa-1 loveasca in cap, strigandu-i ovanzatortilmIn fine au scapat ca printr'un farmer de batae, s'au pus articolul lavot qi au cazut prin majoritatea opozitiei.

Vocla Ghika pe de o parte au dizolvat Camera, facand apel lanatie sa-i trimeata o alts Camera, fiind aceasta ostila, iar pe de Altaau gratificat pe toti opozantii in secret.

Si cu venirea celei de a doua 014teqti Adunari, cererea Rusiei.au avut aceigi soarta. In fine Domnul au declarat consulului rusesc-ca Obsteasca Adunare fiind expresiunea natiei, nu i se poate opune.

Dupa aceasta consulul rusesc au plecat la Constantinopol sa aducatin firman (contra tratatului dela Adrianopoli incheiat intre Rusia§i Turcia) prin care nimicnicea una din cele mai frumoase institutiiale tarei, Obsteasca Adunare, qi pe care firmanul o transformaintr'un divan ad hoc, adunare oligarhica de vre-o 27 de boeri, com-pusa din prqedintii Divanurilor §i altii, amploiati ai guvernului ;in fine Camera numita, iar nu aleasa 3). Cu toate acestea Rusia niciaka nu au izbutit, caci Voda acaparase pe consulul iata cum :

Baronul Riickman, deli era omul cel mai energic §i sever, insase muiase caci se inamorase cu o romanca, fiica lui Costache Bala-ceanu 4) casatorita numai de un an cu un tank craiovean Glogo-

1) Diplomat rus, fost secretar de ambasada la Viena si Constantinopole,apoi ministru resident in Grecia dela 1827 la 1835, rand este numit consulgeneral in Principate cu resedinta in Bucuresti.

2) Fiul marelui logoat Scarlat Greceanu Cornescu. NAscut in 1784, marevornic in 1819, mare logoat in 1825, deputat in 1851, ministru de interne §icandidat la Domnie in 1842, presedinte al Curlei de apel in 1846 ; al Curteicriminale in 1850-2854.

3) Inselat de memorie, autorul comite aci un curios anahronism, (v. pre -fala R. F. R. No. I).

4) Fiul marelui ban Constantin BalAceanu. Candidat la domnie 2842, mi-nistru al dreptatei in 1856 (1793-1858).

si

532 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

veanu 1). Baronul era batran, celibatar, si Mimica o chema)tanara si foarte frumoasa. Voda, dupa rugkiunea si staruintelebaronului, fiind in interseul tarei si al lui, au mijlocit desfacereacasatoriei in trei zile si au si cununat-o cu baronul Riickman

Asa dar leul neimpacat devenise miel, asociindu-se cu Donandla intzresele Ord, iar pe Rusia o tragea pe sfoara.

Rusia informandu-se despre aceasta, au scos pe baronul Ruck-mann puindu-1 in disgratie, carele plecand la Viena au si inebunit,murind acolo in spitalul nebunilor.

Cabinetul Rusiei, speriat de diplomatia cea naiva a Romani lor,_dar energica, au trimis in locul baronului un consul insurat, pe d.Titov 2), ca sa nu-1 mai amageasca (seduire) frumoasele romance.-

Indata ce au sosit consulul, Domnitorul au inceput sa inde-seasca soarelele si balurile, azmutind adjutantii si curtezanii pe M-meTitov, cu scop de a se amoreza de vre-unul.

Bietul Titov au mijlocit la cabinetul de San Petersburg ea sa-Lmute de aid, zicand a este amenintat de a-si pierde nevestica, pecare 1-au si mutat, trecandu-1 ambasador 3) la Constantinopol, iar inlocu-i au trimis pe Kotzebue 4).

Rusia vazand ca prin calea diplomatiei nu izbuteste sä ajungascopurile ei au recurs la alte mijloace.

Pa la anul 1839-184o se organiza o revolutie in Bucuresti si altla Braila. Acea dela Bucuresti era pentru rasturnarea Domnului, acarei cap era 1Viitica Filipescu 6), fiul banului Grigore Filipescu

erau nu numai filorusi, dar mai rusi decat toti rush dela.Moscova). Mitica Filipescu, capul revolutiei, era cumnat 6) cu Fonton,general de Stat-major rus. Revolutia Brailei era organizata de vo-lintiri vagabonzi, bulgari, sarbi, arnauti, adunati de prin GalatiBraila, a caror cap era un boerinas dela Rusii de Vede, Vistierul aqur

1) Constantin Glogoveanu, ales presedinte al Curtei de apel In /858,(180 1 - 1877).

2) Consul general In Bucuresti din Septembrie 1839 panci In Iunie 1840.8) Nu ambasador, ci girant al ambasadei, In locul cumnatului sau Bu

teniev, titularul postului (v. Hurmuzachi, XVII, pg. 775).4) Loctiitorul lui Titov a fost Daschkov, fostul consilier al Arnbasadei,

ruse din Constantinopole, Insarcinat cu geranta Consulatului general din Bu-curesti din Iunie 1840 pa:al In Mai 1847. Carol de Kotzebue (fiul celebruluipublicist asasinat de Karl Sand), care fusese pand atunci consulul Rusiei laIasi, a ocupat postul dmas vacant prin plecarea lui Daschkov de abia In 1847 ;rechemat la Petersburg In 185o, este numit directorul cancelariei PrincipeluiGortschakov.

6) Nascut In 1E08, doctor In drept dela Paris In 1833, mort In 1843.6) Inexact : sotia generalului Fonton era sorA cu banul Grigore Filipescu,

tat51 lui Mitid.

la.

(aga

pi,

AMINTLRILE COLONELITLITI GRIGORE LACITSTELN17 533

bulgar de origin5, carele dupA promisiunele agitatorilor aspira ladomnia bulgareasc5.

Domnitorul simtind aceasta au socotit sä g5seasc5 un sprijin inTurcia ; s'au si destainuit ei, anuntand-o de cele ce se petrece intars si pentru care Turcia are s5 plAteasci oala spared (le pot cassi).Turcia roaga pe Domnitor sa inabuseascl rascoala §i la mice tre-buintl spontana va avea, sa se inteleagl cu Hussein pap, guver-nator a toatei Rumelii.

Domnitorul ca s5 arate exces de zel Portei Otomane au hotarits5 dea o vizitA pasei in persoan5 1).

Eu ma aflam cu stabul batalionului la Calafat, avand si un miccorp de observatie (trinaitandu-mi pe capitanul Macedonskka) cu40o soldati) si multi spioni ai agiei din Bucuresti, ca sa obsery satelebulgare din Valahia mica, precum satul Poiana, mosia lui Vod5 Milo§Obrenovici, care era de doul mii de familii bulgare §i altele ... Eu amprimit o scrisoare dela seful stabului domnesc, prin care imi veste§tevenirea Mariei Sale si sä trec indatA peste DunAre la Vidin, sa-i faccunoscut pa. i. M'am dus la pap carele m'au primit foarte bine,ramanand incantat de venirea Domnitorului §i m'au rugat ca s5-idau de tire in momentul care va sosi la Calafat, sau printr'un signalsau prin vre-un soldat inteadins ; i-am zis ca Maria Sa nu poatesosi decal seara la Calafat caci dup5 stiinta ce am o s5 rAmae noapteala Craiova ; asa dar seara in momentul sosirei, voi da ordin s5 aprind5cateva masalele la port in marginea Dunlrei si salupa canonier5 s5sloboaza trei tunuri, oranduind §i Maria Sa pap un om pe bateriesä observe.

Eu ma intelegeam cu pap, prin secretarul sau, in limba greac5 ;secretarul sau era un grec renegat Mavrocordat, din familia Ma-vrocordatilor dela noi.

Hussein pap, ex-vizirul, era omul cel mai eminent al Turciei,fiind vizirul lui Sultan 1Vlahmud. Acesta, dup5 ce au exterminatsute de mii de eniceri, s'au dus la Sultanul si i-au dat sabia zicand :4 Stapane, am indeplinit ordinul, am exterminat toti enicerii ; doinumai au ramas, au §i Maestatea VoastrA *. (Vizirul era seful eni-cerilor, Enicer agasi).

Atunci Sultanul i-au multumit zicandu-i : t Pune-ti sabia in teaca,caci ferul care sa tae capetele noastre nu s'au facut Inca *. In fine,dupA o vreme indelungat5 in postul de vizir, au cerut Sultanuluiun post mai odihnitor, carele 1-au si numit guvernator al tutulorserhaturilor panA la Adrianopoli.

i) V. prefati R. F. R. No. I.3) Desigur viitorul general si ministru de rizboi in 1859, In guvernul pre-

zidat de C. Kretzulescu. Mort In 1869.

534 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Tiranul avea putere absoluta sa tae si sa spanzure : judeca fka apelEra un om inalt si gros, in varsta ca de 7o ani. Bogatii avea ne-

numarate.

Primirea Domnului Alexandru II 1)

Dupa sosirea 1VIariei Sale la Calafat am ordonat sa se dea signalulprornis pasei. Indata ce s'au vazut signalul la Vidin, la moments'au iluminat toate bateriile cetatei prin torte, slobozind fig-carebaterie cate 21 de salve de tunuri. A doua zi un pass au venit cutrei salupe din cari una era canoniera cea destinata pentru Domn ;infatisandu-se la Domn, 1-au salutat pe Maria Sa de buns venire Innumele adaogand ca qalupele sant puse la dispozitia 1V1arieiSale. Voda i-au multumit, zicandu-i ca dupa sfintitul soarelui vamerge la Vidin (turcii se aflau in ramazan, postul lor, In care nu leeste permis nici a manca, nici apa a bea, nici a fuma, pans dupasfintitul soarelui, si ca sa nu jeneze pe turci vazand pe altii ca trag,ciubuce ei sa nu poata).

Catre sears Voda s'au imbarcat cu toata suita sa. In suita erafratele IVIariei Sale cel mare, banul 1VIihalache Ghika, ministru deinterne, fratele sau cel mic spatarul Costache Ghika, ministru derezbel, vornicul Costache Cantacuzino, ministru de externe 2), spa-tarul Bibica 3), un grec batran, ruda IVIariei Sale (11 luase ca dra-goman), adjutantii domne§ti colonelul Nasturel Herascu 4), colo-nelul viconte Gramont (maitre des ceremonies), colonelul Her-batski 5), comandantul regimentului I, maiorul Costache Falcoianu 6),adjutant si prefect al Craiovei, maiorii Alecu si Tudorache Popesti 7),maiorul Minescu 8) §i eu cu ofiterii *tabului batalionului al II-lea

I) Adica Alexandru Ghica II.2) Fiul marelui clucer Iordache C., din ramura zisa Magureanu. Candidat

la domnie in 1842, caimacam in 1849 (1791-1877).3) Ioan Rosetti, zis Bibica, din ramura lui Antonie Voda (1750-184o).4) Nascut in 1798, aghiotant al lui Ipsilanti in 1821, serveste cu gradul

de praporgic in armata rusa din 1822 pans in 1828. Intrat in ostirea romansca maior in 1834, ajunge colonel in 1836, general si sef al ostirei in 185o, velban in 1853. Mort in 1874.

a) Anton Horbatsky, ofiler rus de origine polona. Intrat in armata romanain 1834, casatorit cu Maria Scarlat Hrisoscoleu.

6) Membru al Inaltului Divan in 1845, vel logofat al credintei in 1856(18o4-1879).

7) Din neamul boerilor Popesti, intrati amandoi in ostirea romana la in-fiintarea ei. Alexandru, major in 1837, aga in 1858, Tudor, maior in 1841, pro-cum. al Inaltului Divan in 1846.

8) Dimitrie Martescu, fiul doctorului Silvestru Filitti si al SmarandeiMartescu, ultima din ramura dela Minqti (Prahova), aboerilor Bucsani. Velaga in 185o, mort in 1857.

pasei,

pi

AMMIRILE COLONELIILIII GRIGORE LACITSTEANII 535

Pans la Vidin am mers sub bubuitul tunurilor, la marginea Dunareierau asezate 4-5 regimente de infanterie in linie de razboi, cu mu-zicele in flancuri, si patru-cinci pasi in capul ostirei au prezentatarmele si Voda i-au trecut in revista.

Trei armasari erau gata pentru cate-si trei fratii ca sa-i duca lapalat ; aveau niste valtrapuri de catifea rosie pans la genunchii cailorsi parsemate cu bucati de aur, franele asemenea, desigur ca mina-sarii Sultanului nu puteau fi mai impodobiti. Voda nu au voit s5incalece si am intrat pe o portita mica a cetatei care conducea lapalatul pwi. La capul scarei it astepta Hussein pap ; indata ce s'auapropiat Voda i-au facut trei temenele, lasand mainile pans la ge-nunchi ; Voda au intors alte trei, lasand manile pana'n pamant, iarnoi cei din suits numai 1-am salutat. Turcul avea o suits numeroasaca de o suta de persoane. Apoi pasa au mers inainte, conducand peVoda intr'un chicsc al palatului.

Dupa ce au schimbat cateva cuvinte de eticheta cu oaspele du,s'au retras rugandu-1 sa se fad comod (noi toti eram in plina uni-forma). Domnul an scos mondirul si s'au imbracat cu un 'Dalton.

Cafelele si ciubucele veneau neintrerupt (Voda ne dedese voesa tragem ciubuc fats cu Maria Sa si cu turcu). Cate treizeci de ciu-buce intrau deodata, toate cu edecurile lucrate in brilianturi, zar-furile dela cestile de cafea erau de aur si lucrate in brilianturi. Infine dupa o pauza de un ceas au venit Chehaia bey si ne-au poftitla masa.

La up de din afara a salei de mancare astepta ex-vizirul. Cum s'auapropiat Domnul i-au facut iarasi trei temenele, si vice-versa, apoiau intrat Domnul cu totii in sala de mancare. Sala era spatioad siiluminata a giorno ; pe masa o multime de candelabruri de argintcu cate opt si dou5sprezece lumanari (Ind lumanarile erau de seu).Pe Domn 1-au pus la mijlocul mesei si turcul la dreapta Mariei Sale,iar la stanga au pus pe fratii Mariei Sale. Eram la mad ca la patru-zeci de persoane ; tacamurile mesei erau toate de argint, numai aceleaale Domnului erau de aur ; doua tacamuri de lautari turcesti qedeaujos pe covoare si cantau cu instrumente deosebite de ale lautarilornostri, de exemplu vioara, care se chiama chemam, era cu zece coarde,si altele... Au venit apoi olanii pasei (asa numiti) si jucau jocuri tur-cesti cu castaniete ; olanii erau sapte-opt, de o frumusete rad, nuse puteau compara cu cele mai frumoase fete ; toti erau papa la varst5de r5---i6 ani, cu coadele despletite ca fetele, imbracati in dmaside borangic de cele mai fine, cu peptane si salvari de catifea cusutesau muiate in fir.

Bucatele erau in tablale de argint suflate cu aur ; ne servisariseape la spate. Masa au tinut de la noun ceasuri pans dup5 miezul noptii ;dupa fiecare fel de bucate ne aducea ciubuce. Intr'un cuvant, masaera splendida.

536 REVISTA FUNDATULOR REGALE

Catre sfarsitul mesei au inceput toasturile ; intaiul toast au fostpentru Voda. Campania se turna in pahare mari, numai al lui Vod5si al Turcului erau de aur. Hussein sculandu-se, au zis la toti säumple paharele sa ridice paharul in sanatatea Mariei Sale. Noi totiprecum si turcii ne-am sculat cu paharele isn mans, afar5 de Chehaiabey care era un turc foarte fanatic (dupa cum mi s'a spus) ; ins5bagandu.1 de seams Hussein au incruntat sprancenile, i,i sbarlisemustalile si au strigat odata la dansul, iar pe Chehaia bey 1-am v5zutIngalbenindu-se cu mana tremuranda au pus sampanie in pahar,s'au sculat si au Wilt in sanatatea lui Vod5. Toti ceilalti turd rama-sesera ex taziati.

Teribil era turcul in momentul acelal..Dupa mai multe toasturi ne-am sculat dela mass, apoi Hussein

au poftit pe Voda cu amandoi fratii si pe C. Cantacuzino cabinetulski spre a tinea conferinte politice, iar not ne-a zis pap sa poftimin balcon sä privim la luminatie (duvalma).

In curte era luminatie si focuri de artificii.Dupa o ors de conferinta au exit Domnitorul luandu-si seara

bunk ne-am imbarcat in salupe sa ne intoarcem la Calafat,Pe drum era mai mult de trei, patru sute caice cu turd, cu torte

aprinse in main, care ne conduceau. Tunurile tr5sneau din toatebateriile cet5tei pang am ajuns la Calafat.

A doua zi Domnul, dup5 ce mi-a dat instructiile cuvenite inchestia iscodirei desvoltarei revolutiei, au plecat la Craiova.

Acolo au primit tin curier prin care ministerul dela Bucurestiii facea cunoscut c5 complotul revolutionar din Bucuresti s'au desco-perit si a cArora capi i-au arestat, iar complotul revolutionar dinBraila opuindu-se cu arme, comandirul regimentului au facut focasupra for omorind cativa si se asteapta detaliuri.

Maria Sa Voda indata ce au primit aceasta stire mi-a trimis prin-tr'un curier la Calafat o scrisoare clue Hussein pap scria sama duc insumi sa o dau pasei. Am trecut 1ndata Dunarea i-amdat-o. Pap ma intreb5 dad stiu ce-i scrie ; i-am raspuns ca nu stiu.« Revolutie in tarn * imi zise ; R eu ii scriu Mariei Sale indatl, darto rog spune-i prin grai ca sA-mi scrie dad voeste sa-i trimet in-dat5 douzeci, treizeci de mii de wire, sau dad voeste iarasi sA maduc la Constantinopol eu plec indat5, dupa cum m'am inteles cuMaria Sa a. Eu i-am multumit in numele Mariei Sale si i-am zis cao va suprima insusi cu ostirea noastra.

Sosind Domnul la Bucuresti, au demascat insurectia.

Insurectia BraileiColonelul Engel se afla in gazttizon la Braila cu regimentul al II-lea.

Intro buns dimineatl, vine politaiul orasului 1i face cunoscut ca

si

in

si

si

si

si

si

; A

si

si-mi

AILINTIRILE COLONELITLITI GEIGOI1E LICUSTEANII 537

mai multe hanuri sunt ocupate cu sarbi, bulgari si arnauti, toti ar-mati, si spe invelitoarea hanurilor implantate steaguri rosii. Colo-nelul Engel incredintlidu-se, au trimis vre-o trei, patru companiisi an cernat acele hanuri. Capii rasculatilor au trimes parlamentaricolonelului zicand ca revolutia nu este pentru Cara ronaneasca cieste pentru libertatea Bulgariei pe care voesc a o elibera de sub jugulTurciei si-1 roaga pe colonelitl sa nu intrebuinteze armele caci sidansii apoi vor raspunde prin focuri. Colonelul le-au raspuns ca sätread' imediat dincolo cid ii va impusca pe toti. Ei au dpsuns 6mane vor trece peste Dunare toti, indata ce vor sosi tovarasii fordela Galati.

Colonelul Engel adunase ostirea sub arme si se pregatea pentruun atac.

In seara aceia vreo Base, sapte banditi din acele bande s'au dussa asasineze pe colonelul Engel, care vazand o trasura la scara ceera a ofiterului Petrachescu (care fiind de serviciu venise la colonelcu raport), asasinii crezand ca este sa iasa colonelul si favorizati deintunericul noptei s'au ascuns dupa poarta. Petrachescu, esind delacolonel, s'au pus in trasura and deodata, esind asasinii de dupapoarta, 1-au macelarit cu iataganele Pana 1-au omorit.

Un alt ofiter, locotenentul Podeanu, mergand la colonel, s'auintalnit cu d'ansii si i-au dat doua iatagane taindu-1 pe la gat ; dinnorocire ranele nu au fost mortale.

A doua zi de dimineata an sosit si tovadsii for dela Galati, deacelas soi, insotiti fiind de vice consulul rusesc in plina uniformacare venise sä le ureze izbanda bung. Esind si ceilalti toti din ha-nuri, an plecat cu totii la port sa se imbarce unii pentru Turcia iaraltii sa tread pe la picheturi ca sa adune armele cordonasilor nostri.

Ostirea ii urmarea. Colonelul Engel au fost dat ordin ca indatace vor sosi la marginea Dunkei sä fad foc asupra for si chiar de iivor omori pe toti.

Ordinul s'au executat indata ce au sosit, tobosarii au dat semnalulde foc de randuri, iar clansii unii au fugit inclax' .at spre Galati, iar alpipeste Dunke, imbarcandu-se in caice mid grecesti si altii s'au ascunsprin corabii. Apoi cavaleria i-au luat in goana. Cei cari au fugit pesteDunare i-au prins turcii (fiind instiintati) si i-au spanzurat.

In fine an cazut vreo Cativa morti si mai multi raniti. .

Trei capitani ai for s'au prins, intre cari si vistieru Desu, boe-rinas bulgar din Teleorman ; ceilalti doi erau ofiteri esiti din ostireaskbeasca, unul din acei doi era un tank foarte inteliginte si cucunostinte de mai multe limbi ; pe cite si trei i-au trimis la Bu-curesti 1).

1) Asupra acestei a doua insurectii a Brailei vezi si Pappasoglu : Istoriafoudirei orasului Bucuresti #, pp. 157-163.

538 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

In urma acestei intamplari, colonelul Engel au trimis pe adjutantulregimentului cu raport la Domn.

Maria Sa, cea dint5i intrebate care au facut-o adjutantului aufost aceasta : o I-ati imprastiat? Ati dat de ei! # Adjutantul au ra-portat tot istoricul cum au fost, atunci Voda ii zise : o Bravo ! Dacanu dati, pe WO va trimiteam la °ma, iar scum va multumesc, si osa VA decorez pe toti *. Si in adeva'r ca peste trei saptamani au sositpentru top ofiterii aflati in garnizon la Braila decoratia turceascaMedgidie, fiecaruia dupe rangul ce avea pans la colonel inclusiv.

Rascoala Brailei au demascat si pe aceia din Bucuresti. S'au facutarestatii, i-au dat in judecata crimila si, in urma unei sentinte, pecapetenia rascoalei din Bucuresti, care era Mitica Filipescu, 1-auinchis la puscarie, unde peste cateva saptamani au si murit la inchi-soare. Iar pe cei trei de la Braila, intre can era si Desu, i-au trimisla ocna pentru mai multi ani si cu acest chip s'au inabusit revolutiaintentati de straini.

0 alts tentative a Rusiei

Rusia vazand ea nici cu chipul precedent nu izbuteste sä ajungala scopurile ei, in toamna anului 1841 au trimis in Bucuresti uncornisar pe generalul Duhamel, adjutant imparatesc, sub pretextsä observe administratia Domnilor din ambele Principate si sa sta-ruiasca a se schimba ministerul caruia Voda i-au promis numaidar nu 1-au schimbat.

Generalul Duhamel

Generalul in timpul sederei sale in Bucuresti de sapte, opt zile,ce discutii vor fi urmat intre dinsul si Domn, nu au expirat.

In ajunul plecarei sale am fost chemat de Maria Sa Voda, si mi-azis sä conduc pe general p5n5 la frontiera Moldovei (adica la Foc-sani) ; acolo, de va fi venit vre-un adjutant domnesc sa-1 primeascasi sa-1 conduce, eu sa ma introc, iar la dimpotriva sa-1 conduc 'Ana.la frontiera Rusiei.

1Vram infatisat la generalu, i-am aratat misia cu care eram in-sarcinat pe langi Excelenta Sa. Generalul multumindu-mi imi ra-spunse :

Arata Maria Sale ca ii multumesc de aceasta onoare si ca suntsaturat de onorurile carele mi-a facut dela venirea mea 'Ana acutn(cu un ton sarcastic).

Am aratat Domnului zisele generalului, care imi zise ca disearasa ma due iarasi, o caci e sa ma intalnesc eu cu dansul n.

AMINTIIIILE COLONELIILUI GET GORE LACIISTEANII 539

Seara mergand iarasi la general, 1-am intrebat cand este hotatitsa piece. Mi-a zis ea a doua zi la case ore si ma roaga sa-1 astept laintaia statie a postei. A dotta zi am si plecat, fiind precedat de tincurier pentru pregatirea cailor de posta.

Pe drum aveam o tuna frumoasa insa o caldura din cele mai fer-binti ale lunei lui cuptor si opt cai de posts la dresca ne facea dru-mul agreabil. Cine-si mai aduce aminte de goana si racnetul suru-giilor, cari puneau pe stra;ni in uimire (extaz), caci postii ca la to-mini nu se vedea in toata lumea. Dar s'au dus si aceasta frumcasainstitutie, impreuna cu toate obiceiurile car' ei...

Generalul sosind la postie s'au dat jos din careta sa si s'au pusla mine in drosea, zicand ca este mai racoare in drosca.

Apoi pe drum imi nice : a Poti sa-mi spui te rog, daca cunostiistoricul, cum s'au intamplat zisa revolutie dela Braila si cea nu-mita dela Bucuresti?» I-am facut toata istoria acestei revolutii, apoigeneralul imi nice : a Domnul meu, colonelul Engel, sau comandantulregimentului din Braila, trebuea sa bea ceai in Siberia, cad au trascu focuri in oameni nevinovati ». Iar eu i-am raspuns : a Excelenta,stiu ea in toata lumea revolutionarii se pedepsesc, iar inabusitoriise rasplatesc ».

Raspunsul meu ne fiindu-i nici cum magulitor imi zise : 4 Vonreveni mai t5rziu asupra acestui subiect, dar is spune-mi, te rog,trebue sa sufere mutt poporul de administratia Domnului sau a gu-ver nului sau de vreme ce poporul recurge la revolutii ». I-am zis :4 Excelenta, eu cel putin nu mi s'a intamplat sa and suflare de omtanguindu-se despre Domn sau despre administratia sa, ba Inca:crunpotriva toti romanii ii iubesc si se socotesc fericiti ca avem unasemenea Domn. Deoscbit de aceasta, nici eu nu sunt strain depresa, atat cea romans cat si cea strains, si nu mi-aduc aminte sa fidtit vreodata vreun articol contra Domnului. Dar in adevir ca avemvreo cinci, case, zece boeri, aspiranti la tronul Domniei si cari maiclevetesc, dar Gh;ka va sti sa-i pue la locul for

In aceasta conversatie apropiindu-ne de orasul Buzau, ne-auintampinat carmuitorul cu caprariile de dorobanti pentru escorta.Generalul au intrerupt conversatia zicandu-mi sa spui carmuitoruluisa sloboaza pe dorobanti si sa ne aduca la vre-o case ca sa luam ceaiul.Carmuitorul ne-a condus la episcopia Buzaului unde ne astepta undejun splendid. Generalul au baut ceai iar eu am si dejunat, dupecare am plecat punandu-ne amandoi in careta ca sa conversam. Pedrum imi zice :

Te rog spune-mi francamente, si vä dau parola mea de onoare,at5t despre discretia cat si despre o recompense ostaseasca, ostireatoata 11 iubeste pe gospodar? * raspuns ca 11 iubeste mai multciecat turcii fanatici pe Mohamet. Imi nice : a Dar dumneata nu potisti caci esti ofiter al curtei gospodarului *. I-am raspuns ca am fost

4

I-am

e.

540 REVISTA FIJNDATILLOR REGALE

si sunt dicer de linie si comand batalionul al II-lea din regimentulI, si sunt in toata vremea in mijlocul ostirii... si alte mai multeintrebari de felul acesta cari nu-mi mai aduc aminte si la cari nugasea echo caci it intelesesem ca voia sa pescuiasca in apa tulbure...

Voi descri, in doua, trei linii aroganta si insolenta acestui ge-neral. Ajungand la Focsani, 1-am tras la Putna in Moldova undeii pregatise cvartira. Proprietarul casei era spatarul Asanache Dan,presedintele tribunalului si loctiitor de carmuitor. Intrand in casa,1-am prezentat ca proprietar al casei si ca administrator al districtului,care salutandu-1 ii zise : e Bine ai venit sanatos Excelenta! 0 Generalulnu numai ca nu 1-au salutat, dar nici nu s'au intors nici sa-1 vaza,ba Inca ca sa-i tae vorba ma intreaba cite ore stint. Venerabilul ba-tran socotind ca nu 1-au inteles ii repeta in limba ruseasca aceeasifelicitare. Generalul intors catre mine ma intreaba la cite o sa ple-cam... Atunci batranul au esit vociferand injuriile cele mai aspre...

Dupa aceasta s'au infa'tisat adjutantul Domnului Moldovei carevenise sa-1 primeasca dela frontier% pe care 1-au primit foarte bine.

Peste putin generalul, esind din galeria casei au zarit intro ca-mera masa asezata si pe masa mezelieuri ; au intrat inauntru, s'aupus la masa si cheama pe mine si pe adjutant sa poftim sa mancam.Proprietarul, cu toate rugaciunile mele si ale adjutantului precumsi ale carmuitorului de Focsani si alti boeri aflati acolo, nu au statputinta sa-1 induplece sa dea de mancare generalului si asa s'au mul-tumit cu mezelicurile care le-au gasit pe masa.

Dupa ce au mancat, multumindu-mi si luandu-si ziva bung delamine au adaugat : e Sper ca ne vom revedea mai curand sau maitarziu (Tot ou tard) §i au plecat.

Intorcandu-ma la Bucuresti, am raportat Domnului despre con-versatia generalului urmata cu mine, carele imi zise : e Rusia cegandeste nu se mananca, eu sunt Damn pe viatal *

Caderea sau scoaterea Domnului Tarei Roxnane§tiAlexandru Ghika

In acelas an 1842, Octombrie in 13, aflandu-ma seara la teatru,in antr'acte am esit mai multi din ofiterii si adjutantii domnesti inbufet unde conversam. Intre not era si un comersant GheorgheGherman ; Intre altele ne spune ca in acea seara au primit o scrisoaredela Constantinopol prin care ii scrie de pozitiv (pe atunci nu aveamtelegrafuri) scoaterea Printului Alexandru Ghika. Unul din adju-tanti ii zise : e Imi dati voe sa o spun Mariei Sale? * - Puteti sa-ispuneti, ii zise Gherman, si scrisoarea o am asupra-mi. Adjutantulindata ce au spus-o lui Vocia, au poruncit sa-i trag5 carets si s'audus drept la Daschkof, consulul rusesc, pe care intrebandu-1 dacaare vreo stiinta despre scoaterea sa, Consulul i-au zis a §tirea o are

AMINTIRILE COLONELITLIII GRI GORE LACESTEANTI 541

Inca cu curierul de eri, dar nu au voit sa-i duca o nuvel5 neplacutaca turcul cu firmanul de scoatere, Chiamil bey, an si plecat din

Constantinopol. Voda auzind aceasta eau intors in graba la palatsi an inceput a se pregati de drum.

A doua zi 14 Octombrie, ziva aniversarii intronarei Domnului,am trecut in plina uniforms la colonelul Odobescu, seful stabuluidomnesc, ca sa-i spui ceea ce auzisem in seara trecuta, and de-°data bate la usa. Odobescu raspunde : a Intra )), cand ce sa vaz,pe iuncarul Polizu 1), de cavalerie. Odobescu ii zice :

Ce esti dumneata? Cizmar, sau iuncar? Cine te-a invatatsa-mi ciocanesti la usa? Alta data to pun o luna pe conovat Insfarsit ce vrei?

M'au trimis Maria Sa Voda, ii zise iuncarul sa veniti la palatmai in graba cad pleaca Maria Sa din Zara si este gata.

Eu am scos sarfa si sleapa (tricorn) luand o sapc5 a coloneluluisi ne-am dus impreuna la palat.

Ce era la palat? Un aspect straniu si de tanguire!Domnul lipsea, se dusese pentru un moment la consulul rusesc.

Interiorul palatului era plin cu boeri, si chiar cu oameni din popor,toti Licrarnand. In salonul cel mare de primire erau toti adjutantiiisi stab-ofiterii cu manele incrucisate, plangand. In cabinetul luiVoda, doamna Profirita Blaremberg 2), sora Domnului, Mariticaspatareasa (mai In urma doamna Bibescu), cumnata-sa 3), Eliza,lui beizade Scarlat Ghika, nepoata-sa, lesinate, altele in isterism,servitoarele alergand cu odicoloane si bumbacuri aprinse sa le de-stepte ; mai incolo bagajele Impachetate, careta lui Voda cu optcai de posta trasa la scars, asteptand pe Domn.

In fine iata $i Domnul. De la capul scarei si pada sa urce treptelepalatului au trebuit sa faca o jumatate de ors. Poporul intesat pe treptesi in genunchi ii saruta mainile, altii hainele, strigand, unde neIasi, parintele nostru *!

In fine razbind in salon, ne-au gasit pe toti cu lacramile pe obraz.Ce plangeti, ne zice, nu va e rusine? Lasati, vor vedea ei pe

cine au pierdut.Apoi vazand tipete in dreapta, racnete in stanga, a au perdut

oarecum cumpatul si in loc de a ne zice aramaneti sanatosizo ne-a zis :a Ei copii mei! calatorie buna ! nu au putut sa mai exprime niciuncuvant ca it Inneca lacramile.

Scena au fost indoita decat cea descrisa mai sus, pana sa se urce

1) Grigore Polizu, viitor colonel.2) Casatorita mai intai cu generalul Niculae Mavro, si apoi cu colonel Vla-

dimir de Blaremberg.8) Maria VAcArescu, casAtoria mai Intai cu marele spitar Costache Ghica

si apoi cu Voda Gheorghe Bibescu.

I

))

pa

Si

542 REVISTA FUNDATIILOIt REGALE

in carets. In sfarsit au luat pe Costache Cornescu 1) alaturi si auplecat, luand drumul Brasovului...

Eu intorcandu-ma acasa, m'au apucat un parapon si am plansastfel cum nu am plans dupa tatal meu! In zadar ma consola nevastasi mums -mea, caci eram inconsolabil!

Alexandru Ghika! Au fost cel dialog mina domn cu inima ade-varat roman si parintele romanilor.

* *

Sosind 1Vlaria Sa la Ploesti, s'au sculat tot orasul, avand in cappe vornicul Scar lat Barcanescu 2), si intampinandu-1 la bariera I-aurugat sä nu lase Cara fiindca ei sunt gata pans la cel din urnaa samoara pentru parintele si Domnul tor. Voda, multumindu-le, le-azis ca nu voeste sa se verse o picatura de singe al copiilor sai, fiindtoci romanii copiii sai, caci ramanand, a zis, < unneazA a ma luptacontra doug puteri cu colosul nordului si cu Turcia...»

Si asa au plecat lasandu-i in cea mai mare disperare.Trei zile dupa plecarea lui Alexandru Voda Ghika au sosit turcul

Chiamil bey 8) cu firmanul prin care scoate pe Damn din domniefara nici un motiv. Zicea numai in firman ca, dupa prealabila ince-legere cu curtea protectoare a Rusiei, spre a se da drepturi mai mariromanilor de a-si alege pe Damn printr'o obsteasca adunare aleasadin toate clasele (in adevar Ghika au fost ales de oligarhie, dar dreptulde a se alege de natie 1-au avut romanii ab antiquo si s'au calcat chiarprin tractatele incheiate intre curtile protectrite si suzerane). Insaacest drept 1-au reinviat romanilor ca o compensatie pentru scoaterealui Alexandru Ghika si mai mult de temere de vre-o opozitie dinpartea Damnului rau a tarei, caci puterile cunosteau foarte bineinfluenta ce avea Domnul in Tara.

*

Consiliul de ministri 4) care era insarcinat cu intocmirea regle-mentului si a programei alegerei Dornnului au intocmit-o in urma-torul chip :

1) Mamie logofat Constantin Cornescu, nepot de sora al Domnului. Can -didat la domnie in 1842, senator In 1864 (1793--

2) Fiul logofatului Enache B.; membru al Inaltei Curti, in 1851, logofatal Dreptatei In 1856 (1798-1863).

3) Dupa isvoarele oficiale era Islad Savfed effendi, dragomanul divanuluiimperial (v. Domniile romane sub Regulamentul organic a de I. C. Filitti,pag. 171-172).

4) Adica caimAcarnia de trei compusa din prezidentul inaltului divan, nii-nistrul de interne §i acel al drept5tii.

*

s

AMINTIBILE COLONELITLIII GM GORE LACIISTEANU 543

Toti boerii de clasa I, adica dela ban p5nI la rangul de cImIrassau colonel inclusiv, aveau dreptul la candidatura de domn cu urtnI-torul cenz :

I. SI fie roman, din pIrinti romani nascuti in tarn ;2. SI aiba varsta de 4o ani ;3. SI aiba venit la mosie de 2000 de galbeni.Toti boerii de clasa I erau deputati de drept ; boerii de clasa

II-a si a III-a dau 22 deputati trasi la sorti de presedintelele InalteiCurti ; toate districtele trimeteau doi deputati, fiescare ales la district ;clasele comersantilor si a meseriasilor si clansii au trimis tin numaroare-care, care nu imi aduc aminte 1).

Camera era compusa din 151 deputati. Candidati la domnie s'aufost inscrisi patruzeci pe care i-au impIrtit in opt serii, in fiescareserie cite cinci deputati, votandu-se in deosebi fies-care serie.

Eu eram deputat pentru boerii de clasa II-a, esit la sorti.Saloanele si mesele candidatilor erau d.eschise ; se intreceau care

ele care sl theme pe deputati la mese si soarele. Apoi promisiuni,apoi jurIminte, ca dacl ii va da votul acel deputat va obtine celeclintai posturi, ranguri, protectie si altele. Unii dau si bani, pentrutin vot dau panI la o mie de galbeni ; se &eau deputati de aceiacan inselau ; profitau de Cite zece, doisprezece candidati din cei maiCu influents, fIcandu-le juraminte, farI a se g5ndi ca InsalI numaipe oameni, iar pe Dumnezeu niciodatI.

Sfatuirea Vulpei

Nu voi trece sub tacere un consiliu sau tin principiu care mi-adat venerabilul bItran barbat politic si diplomat al t'arei, vorniculAlecu Filipescu, poreclit Vulpea.

Eu jucam mai totdeauna seara carti la vecinul meu vornicul Gli-gore Gradisteanu2). Intr'o seara, jucand vist, intre parteneri era siVulpea. uGligoritl , imi zise, vino maine dimineatl la mine sä beicafeaua si ciubuc ». I-am promis, ceea-ce am si facut a doua zi. Intrealtele imi zise :

Ei Gligorita is spune-mi te rog ce mai nice lumea? Pe tine vordeputatii sI aleaga Domn? Cici to esti si cu cei mari si cu cei mici ;in sfarsit, de mine ce zic I

SI-ti spui drept cucoane Alecu, pe dumneata nu vor sI tealeagI, zicand a esti muscat, si mai multi sansa are tirbei.

1) S'au aplicat dispoziliunile Regulamentului organic cu privire la ale-gerea Domnului. (V. I Analele parlamentare ale Romaniei 1,, vol. XII, part. I§i Filitti, o. c., pg. 264-275).

2) Mare logofAt, candidat la domnie in 1842, mort in x856.

544 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Asculta fatul meu imi zise, eu sant batran, tu esti tanar, siacum incepi sa intri pe arena politics. Eu o sa mor maine, poimaine,dar tu sä observi si sa-ti aduci aminte de vorbele mele : Domn inCara romaneasc.1 niciodata nu poate sä dainuiasca dad nu va fimuscal. Vei observa in viata to politica si vei zice bine a zis Vulpea,Dumnezeu sa-1 erte! Eu dad nu eram muscal (intelegea rusofil) imitaia capu pan'acum, si firmanul it scosese Ghica! Iar cat pentru ale-gere putin imi pass dad ma vor alege, si mai putin dad nu ma veralege. Ma vezi bine ca imi tin matele cu naana (era surpat), si apoisunt in varsta de 70 de ani trecuti, dar nici cu olteanu herghelegiulla vre-un bine mare sä nu se astepte!

marturisirea lui adevarata au fost, cad atat din cele prece-dente mai sus descrise cat si din urmatorul comunicat al cabinetuluidin San Petersburg catre presedintele adunarii pentru alegereaDomnului, se va vedea desvoltarea cuvintelor ce mi-a zis venerabilulWin Vulpe.

Alegerea DomnuluiLa 2o Deoembrie, zi fixata pentru alegerea Domnului, la ro ore

de dimineata ne-am adunat toti deputatii la ospelul Adunarei delamitropolie.

Apoi s'au inchis toate portile mitropoliei, puindu-se santineleca sa nu poata nici sa intre nici sa iasa suflet de om pana nu se vaproclama Domnul. Data companii de soldati erau in poarta mitro-poliei (ostirea in ziva aceia era sub ordinele presedintelui 'nitro-polit), iar pe din afara era agia cu escadroane de jandarmi si o altscompanie de infanterie.

Pentru nutrimentul nostru, guvernul intocmise un bufet splendidinauntrul mitropoliei, socotind ca poate sa dureze votarea doua sautrei zile. Insa au durat numai 24. de ore, lucrand toata ziva si toatanoaptea pana a doua zi.

La ro ore dimineata mitropolitul Neofit cu toti episcopii #itn-bracati in haine sacerdotale au facut Te-Deum, si dupa sava,-sireaTe Deumului au citit urmatoarea rugaciune ca sa desk ge pe depu-tati de juramintele can vor fi facut pe la candidatii de domnie Siastfel sa voteze in cu get curat.

RugAciunea 2)Imparate a tot puternice! Tu care inalti si derapen; imparatiile

1) Fiul stolnicului Ianache Geanoglu. Episcop al Ramnicului din 1824pana in 1840. Indeplineste intre timp functiunea de vicar al mitropoliei, In tim-pul vacantei scaunului dela 1829 pana la 1833 si dela 1834 la 1840. Mitropolital Ungrovlahiei dela 29 Iunie 1840 pita la 27 Iulie 1849, c:ind este nevoit sademisioneze din cauza atitudinei sale in timpul revolutiunei.

2) Publicat in a Analele Parlamentare », XII, pg. 86.

Si

I)

AMLNTIRILE COLONELULUI CRIGORE L ICUSTEANII 545

pentru ale tale ascunse si tainice sfarsituri ! Mi/ostiveste-te si asupranenorocitului norod al romanilor! Insuf15 Doamne duhul tau tutulorcari astazi sunt chemati a hotki asupra soartei acestei pravoslavniceOH! Cur5teste si lumineaz5 inimile lor, ca alegerea ce vor face s5 fiespre fericirea ei si tie placut5. Iarta Doamne pe toti aceia cari din ama-gire sau din infricosare vor fi luat numele tau in zadar, legand maidinainte prin juramant cugetul lor, si primeste juramantul ce acumyin sa faca inaintea Sfantului Altar ! Revarsa milostivirea ta asupracelor ce-1 vor pazi cu inima curata iar urgia ta sa caza pe capul ace-lora care-1 vor calca!

In numele Domnului voi toti care veti fi facut vre-o lag5duia1aprin juramant asupra votului ce astazi santeti chemati a da, santetideslegati de acel juramant, ca sä va legati acum cu altul de care nici-oputere duhovniceasca nu va putea sa Ira mai deslege!

Cuvaraul Prea Sfintiei Sale Parintele Mitropolitulcatre cinstita Ob§teasca Adurtare extraordinara,

la 20 Dec. 1842 1)

Domnilor, astazi suntem chemati a hotki asupra soartei patrieinoastre. Hotarirea ce vom da va fi pentru dansa hot5rire de viatasau de moarte.

Dumnezeu, ca sä ne cerce, au ertat a ni se intoarce dreptul celmai malt care poate avea omul in societate, de a alege pe barbatulacela caruia este a se incredinta obl5duirea si cu dansa fericirea siviitorul fiesc5ruia.

Stratnosii nostri au avut acest drept si s'au perdut din pricinapatimilor si a in parte interesuri cari insfaisit amagise inimile lor.Fie-ne nenorocita pilda ce ei ne-au 15sat drept inv5t5tur5, sá neferim Domnilor de a cadea intr'acele amagiri cari au fost pentrudansii precum si pentru noi urmasii lor izvor de atatea patimiri.

Niciodata nu au fost imprejurari mai grele decat acelea in care neafl5rn astazi. Patria noastra se afla pe marginea unei prapastii, isiintinde mainele sale spre noi, cari santem fii s5i cei alesi. Putine mi-nute ne-au mai ramas ca sa -i putem veni in ajutor. Maine va fi preatarziu si nu ne va ramane nici macar singura mangaere a celor cepatimesc, de a putea sä ne plangem, cad noi vom fi pricina rauluisi plangerile noastre se vor primi far5 mil5 si de Dumnezeu si decatre oameni.

Ascultati dar Domnilor rug5ciunea obstestei noastre maici!Desbr5cati-va de once patim5 si interes in parte si alegeti blrbac

1) Publicat in #Analele Parlamentare), XII, pg. 92

5

546 REVD:MA FUNDATIMOR BEC1ALE

drept, cu tiinta, ca barbatie, cu frica lui Damnezeu i iubire depatrie, care sa poata departa de dansa primejdiile ce o ameninta §i ane pregati tuturor o viitorime mai fericita.

CInd yeti merge a vä da votul, aduceci-vä aminte ca afara deacest ocol un norod intreg va asteapta cu grija §i nerabdare, ca sä v1primeasca cu dragoste sau cu ura ca sä theme asupra-va blagoslo-venia sau urgia cereasc.a.

Aduceti-va aminte ca dincolo peste hatarele pamantului nostru,natiile vecine au ochii atintiti asupra-ne ca sa lepede sau sa imbra-ti§eze §i mai mult cea de patina lauds parere ce pan'acum au avutpentru noi.

Iar mai vartos nu uitati damnilor ca 1S/I are le Damnezeu estedeasupra noastra, ca am jurat In numele Lui de a implini cu cugetcurat Inalta insarcinare ce ni s'a incredintat qi ca milostivirea saumania -Lui ne asteapta pe fiqoare dupa a noastra fapta.

Dalai sivar§irea juramantului i discursul tinut de Prea Sfintiasa mitropolitul prepdinte am intrat in sala adunarei, s'au facutapelul nominal §i celelalte formalita'ti §i au inceput votarea.

La seria intai au avut banul Iordache Filipescu 82 voturi 1), cei-lalti au edit cu voturi neinsemnate ; la seria a treia 2) vo:nicul BarbuSari:eel au intrunit 91 voturi, toti am socotit ca dansul au intrunitmajoritatea vazand impartirea voturilor. Insa putin dupa aceastamulti ne-am incredintat ca cu tot juramantul unii votau pentru ateqapte, opt §i zece persoane.

Dupa votarea fie-carei sectiuni se facea cate o pauza de un teas.In timpul recreatiei gasea prilej vornicu Vilara, intim qi afiliat

lui Iorgu B bescu, ca sa convertiseze pe deputati sa dea votul pentruB:bescu, fagaduindu-le bani, slujbe §i cate altele.

Mu multi din colegii mei m'au invitat O. staruesc la Stirbei saintre in camera sa roage pe votantii sai de a se memtinea in votul lor.

In urmarea invitarei colegilor mei, cautand pe $ tirbei 1-am gasitplimbandu-se prin curtea mitropoliei, absorbit de ganduri. I-amspus de propaganda lui Vilara §i 1-am rugat sa intre in Camera saroage pe deputati sä se mentie in voturile for ; dar imi zice :

Ei, drags maiorule, dar data va qi Iancu Filipescu buzatu 3)sau Alecu Ghika c.aciula-mare 4) cu mai mare majoritate decat a mea?

Am discutat putin in privinta acestor persoane, initiindu-1 despreput;na opinie ce are printre deputati. Apoi imi zise : a Viu indata

1) 84.2) A doua.3) Zis buzatu dupa porecla data tatalui sau, marele vornic Constantin

Filipescu, mare logofat In 1842, ministru In 1848, wort In 1854.4) Stranepotul lui Scarlat Voda Ghica, din ramura ctitorilor bisericei Sf.

Spiridon nou din Bucuresti (1801-1855).

s

AmINTTR.Trar. COLONELIILIII GRIGORE LAC1781'EA.N17 547

in Camera, dar to rog spune si dumneata la ai nostri sa faca alegereaintre doi frati *.

Eu, desi nu am votat pentru nimeni altul deck pentru Stefan BA-laceanu 1), *tirbei ma conta intre prozelitii sai si prin urmare maimpotriveam celor ce itni propunea pentru B:bescu ; si multi dintreacestia m'au tradat la B:bescu ca i-am fost impouivitor.

In fine la votarea seriei a cincea au esit Iorgu B:bescu cu majo-ritate absoluta de 131 voturi, care s'au si proclamat Domn. A douazi s'au facut adresa (aznaharu) catre Paarta spre confirmare si altaadresa guvernului de San Petersburg, curtei protectrice, facandu-icunoscut norocita alegere.

Peste 13-14 zile cabinetul Rusiei au trimis urmatoarea mani-festatie catre presedintele Camerei :

(Urmeazd textul adresei) 2)

Domnia Printului Cheorghe Bibescu

Acest domn la suirea sa pe tronul Romaniei nu avea inca varstade 4o ani impliniti. Natura 11 inzestrase cu multe talenturi, eraliterat cu desavarsire, inteligent si progresist ; un singur vitiu II sta.-panea, acela era mandria (orgoliul) si negresit ca si acest vitiu 1-ar fiparasit Baca nu ar fi fost subjugat de amorul Doamnei care era deo mandrie intr'un grad superlativ. Domnul avea o inima buns

dar Doamna it conducea la acest pacat, de multe on faravoia sa. Acest vitiu i-au perdut si tronul : a Dumnezeu sta mancirilorImpotriva Afectia toata era pentru aceia cari stiau mai bine sa-iflateze vanitatea aristocratica ; el spera si se amagea de iluziile ceti faceau rosii ca vor sä-1 faca impa'rat al Daciei.

Despre onestitate, cu cat era Domnul de onest, cu atat cama-rila era de hrapitoare. Camarila se compunea din vornicul Vilara 3)care devenise un alt Richelieu, de un van al IVIariei Sale anume Ni-colae Bibescu poreclit a falca inagarului » qi de un pacatos de muscalBanov, care era casatorit cu vara 1VIariei Sale 0 sora lui Nicolae Bibescu.

1) Fiul marelui ban Constantin Balaceanu, Vel hatman in 1824, deputatIn timpul Regulamentului organic, candidat la domnie in 1842, vel vornic In1843, membru al Inaltului Divan In 1846 (1787-1847).

2) V. Hurmuzachi, sup. I, vol. 4, pg. 523.8) Alexandru Vilara, nascut In Bucuresti In 1786. Joack Inca din 1821, un

Insemnat rol politic, ministru In mai multe randuri. Mort In 1852.

fle-xibill,

*.

si

548 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

In administratia tarei Domnul avea putine cunWinte qi se ad-ministra de Vilara qi numai de dansul. Iar cat pentru politica dinafara se conducea numai de Domn qi au condus-o foarte bine, incatau dejucat toate Puterile vecine in timpul domniei Sale.

Astfel a dupa scoaterea sa din domnie de catre revolutionariidela 1848, cabinetul Rusiei an staruit pe Tanga guvernul stabil alRomaniei si i-au daruit ca recompense venitul cornaritului vitelordin capitals pentru qapte ani. Iar in 1849, mergand cu Doamna lala Constantinopol, Sultanul Abdul Medgid Chan i-au daruit unpalat de vara imparatesc iar Doamnei i-au dat ca decoratie portretulsau in brilianturi...

Faza prin care am trecut sub domnia acestui Domn mi-a fostdezagreabila, fiindca am fost prigonit, ba Inca de vre-o doua on erasä ma supue judecater ost4e§ti pentru nimicuri cari nu merits a lemai insemna, §i aceasta prigonire venea dela camarila fiindca mi-eraodioasa.

In anul dupa urma al caderei sale s'au cait, dar era tarziu! Secaeqte qi acum!

In fuga Mariei Sale la Brasov in anul 1848, unclema aflarn sjeu proscris de revolutionari, viind fiul sau Nicolae Bibescu delaParis ca sa-1 vaza (ofiter in wirea franceza), Maria Sa m'au reco-xnandat la fiul sau cu aceste cuvinte : 4 Iti recomand pe bravul majorLacusteanu. Daca 1-aq fi cunoscut bine mai de inainte, astazi nu asfi fost in Brapv, dar din nenorocire 1-am cunoscut tarziu ».

0 LECTIE ASUPRA LUI JOHNSTUART MILL

(Urmare)

0 MASA INTRE PRIETENI

Filipache o urmari din ochi pe Antonina cateva clipe, apoi tsid5du seama ea din ferestrele caminului ar putea sa-1 observe cinevasi intorcandu-si capul porni spre casa. Antonina trecu prin poartacatnbaului, fara sa se uite inapoi.

...Iata o neasteptata vecinatate... Mild voi intra in casa,cand voi iesi din casa, c5nd ma voi duce la gar% de acum incolo,imi voi aduce mereu aminte ca colega Antonina Tantu sta aci, pestedrum de mine... De ar fi numai atatal..

Masa de amiaza era gata. Doru si cu maica-sa, d-na Sofia Fi-lipache, mai asteptara un sfert de ora, ca sa soseasca dela scoala siClarita. Protivnicii politici din ajun, varul Matache si varul Iliuta,parasisera terenul, gra sa se reconcilieze. Unul sustinea mai de-parte guvernul, la Abator, celalalt it combatea cu inversunare laUrlati, data putuse sa soseasca papa la amiaza. D-na Calfaiani, sorad-nei Sofia Filipache, statea de obicei in odaitele ei si-si ducea sin-gura o meticuloasa si lustruita gospodarie. Numai cateodata - la vre-uncongres de rubedenii, ca aseara - venea si prezida, matroana vene-rabila, adunarea consangenilor.

Intre maia-sa si sora-sa Clarita, Filipache, pe la sfarsitul me-sei, deschise vorba de bucuria pe care voia s'o faca prietenilor sai,Duminica viitoare.

Nu i-am mai chemat de mult la masa... As vrea sa-i adun'Ina odata : pe Teobald, pe Badea Jiu, pe Bujoreanu si pe Boruzescu.

Clarita care cunostea si din nume si personal pe acesti prieteniai lui frati-sau - WO candidati la nemurirea poeziei si a cugetarii -stia si amanuntul ca Teobald era de atva timp functionar la o ex-

550 REVISTA YIINDATTELOR REGALE

ploatare agricoli particulars, alaturi de Bucuregti... Stia, de ase-meni, a bardul popular Badea-Jiu se afla

... in depdrtarei trecand vara cu cantare. . .#

pe undeva pe la tin prieten din provincie.Clarita intreba pe frati-sAu :

Dar cum ii aduni pans Duminica, pe prietenii tai?.. Te-anaauzit zic1nd c5 Teobald gi Badea Jiu nu mai sunt in Bucuregti...

Filipache tgi la din castron o importanta portie de orez cu lapte- bine fiert gi inchegat ca o piftie, mancarea sa favorit5 - gi rAspunsecu gura plin5 :

...Badea Jiu... a venit ca s5 ierneze in Bucuregti... Bietulbliat!.. Aici stint mai multe cafenele... Lui Teobald ii scriu azi...De obicei, Duminica, el a cite -o raita prin Bucuregti... Bujo-reanu, Boruzescu gi Badea Jiu vin cu siguranta... Teobald... poateda, poate nu...

D-na Sofia Filipache, cu ochii clari, cu fata calm5 gi binevoitoare,se uita la Dor:

Un mosafir mai mult, on mai putin... nu se simte... Darce masa s5 va preg5tesc?..

Mama, aceleasi bucate ca asta prim5var5. Badea Jiu se omoaradup5 potroace... Boruzescu ridic5 In slavi mancarea cu cugcut...iar Bujoreanu nu mai uita, nici acum, rata pe varz5... Teobald(daca o veni) admite totul, dar pune gi el o conditie : la urmi o sa-varin5 cu rom gi o ceagc5 dublA de cafea...

D-na Filipache surade, igi face socotelile gi tispunde :Cugcut... nu gtiu daca mai am destul... Poate s5 fac tin

pilaf, in loc de mancare cu cugcut... Si dac5 rata o fi prea mica,pun un curcan in locul ei...

Mama, bietii bleti vor cinsti buc5tAria d-tale, cu acelagi entu-siasm ca gi alts data... Cam astea stint bucatele la care ma gandesceu... D-ta mai schimba gi fa cum ti-o veni mai bine... Desprevin, daca tuna nu mai are, voi trece pe la Eraclie Duro gi in voiintelege cu baetii s5 ne trimita un vin de omenie...

Deodata Filipache igi aduse aminte c5 in drumul spre EraclieDuro - bacania din fata bisericii -, va trebui sa tread pe Tanga c5-minul Antoninei... Imaginea ei, subtiratic5 gi aurie, straluci Magaaceasta mass familiars, pluti in jurul icoanei imbricate in argint, dinperete, gi ramase intre d-na Filipache gi Clarita...

Doru ridica ochii spre ferestrele cu perdele subtiri, privi odaiaaceasta cu arhaica intocmire, cuget5 o clips la viata monastici ad-nei Filipache gi la viitoarea casatorie a Claritei... Apoi se simtisaldat suflete.gte intro adiere prirn5vkatica gi optimist5... Ii re-

0 LECTEE ASUPRA LIII 3 8 MILL 551

veni In gand cuvantul lui Alphonse Daudet : Apres avoir mange,rhomme est meilleur... 1VIultumi maici-si pentru masa si incepusa depene, in odaia lui, zeci si zeci de metri de plimbare...

In cele din urm5, Filipache asternu lui Teobald urmitoareascrisoare :

Scumpe Teobald,

M impresoar lumina acestui soare melancolic, postmeridian,aroma crisantemelor de pe masa si amintirea ta... Asear5, la lectiainaugural5 a lui Titu Maiorescu, m'am regisit cu amicii nostri Bu-joreanu si Boruzescu. Dup5 lectie, ne-am simtit toti dornici de adu-nArile noastre de alti data, iar Bujoreanu ne-a propus ideea - una-nim acceptata - si ne intrunim Duminica ce vine, la mine acasa, laora prfinzului.

Stii, frate, c5 ivirea ta in casa noastra este scump5 tuturora.Daca treburile tale, claci salahoria ta, in End' si in milai, te lasislobod, spre miezul zilei, Duminica, te rog di' fuga in Bucuresti siopreste-te la mine acasa. Vom avea la masa si pe Badea Jiu. A desci-lecat in Capitall mai deunizi, de pe Pegasul ski, desigur mai nete-salat si mai cu coastele iesite afarA, ca totdeauna...

Drueroasi problerni! Cum ne risipim I Cum ne jefueste si neironizeazi soarta! Ce se alege de tovar5sia si de proectele noastre!..Amicii Spata si Cochintu - b5eti cu parale si cu relatiuni puternice- au plecat la Paris. Tu, fala noastra, naramzul nostru cu roade de aur,a trebuit si-ti pleci mfindria si grumajii, subt registrele de conta-bilitate si subt sacii cu faini dela moara Herastriu! Bujoreanu ditarcoale revistelor sr Mecenatilor... Boruzescu, mandru si intunecat,se baricadeazi in sihistrie si in filozofia lui Schopenhauer... S5r-manul Badea Jiu se lupti cu morile de vant capitaliste, cu nesomnulprin cafenele qi cu constiinta imensei lui valori poetice, pe care to-tusi nu vrea si i-o crediteze nici tin editor... Eu stau cocotat pegardul micei burghezii, dar simt ca maine-poimaine, cand o fi sima cobor, am si intru in urzicile mizeriei, papa la brau!.. ?wept,cetesc, scriu, rup cu furie ce-am scris... Si alerg afari, subt stele,subt frunzele care se scutura, on pe strada pe unde trec oamenii, casä vid mai bine, ca si ma instruesc si si inteleg, de ce stelele mele,din caet, nu scanteiau de loc, de ce frunzele mele erau de hartiegalben5 si de ce chipurile evocate erau firl nas si lard' ochi!..

Aseari, 1VIaiorescu mi-a sthilit deodati gfindurile si convoiulmeu de pribegie, ca o matahall de piatri, cazuta deacurmezisul dru-rnului. M'a impresionat mult persoana lui si mai putin ideile lui.Ltd' until cu cherestea 1 Iati tin sef de coloani! $i claci it vedem aziasa, aceasta insemneazi ca a Inceput si creased' de mult, de pe andavea anii nostri, si poate si mai de mult... A invitat carte, a muncit

552 RE% lbTA FUNDATI1LOR REGALE

ca un titan, a gi5madit diploma peste diploma, §i la adapostul acestordiplome (cu care Linea in loc saracia i pe prwi, §i pe vicleni, qi pelichele ...) §i-a permis sa fie §i sa scrie ce-a vrut §i cum a vrut...

Ce folos de darul eel de sus!.. Ce folos de omenia, de delica-teta, de comorile noastre cele ingropate, dac5, in aceasta lume gro-solana, nu te intreaba nimenea de ele!..

Iubite Teobald, ar fi pentru mine un nou §i stump prilej declarificare sufleteasca, dacA, venind Duminica incoace, ai porni maide vreme §i ai putea sa fii la mine acasa cu un teas inaintea celor-lalti prieteni... Apoi, nu uita CA adevaratul desert al mesei vor fiultimele fructe ale inspiratiei tale!...

Cu dor, te a§teapt5Doru

** *

D-na Sofia Filipache avu grill sä pregateasca lui Doru §i prie-tenilor sai pranzul sorocit pe Duminica. Regula era ca masa sa fieintinsa in camera lui Doru Si anume pe biroul lui. BAetii erau la-sati in voia lor, liberi sa discute, sa ridice tonul, Ali fac5 spove-danii §i sa ante. 0 traditie, inca nebiruita, de sfiall i de cuviintlburghez5, oprea pe femeile din familia Filipache sa se amestece, lamasa', cu acest tineret masculin, crick de respectuos §i de legat su-flete§te era cu Doru. Dqi Clarita ar fi dorit s5 stea de vorba cu aceqtibAeti, pe care fratele ei ii pretuia qi-i proclama frunta§ii de maineai literaturii, §i ai cuget5rii romlie§ti, tottii pravila vechilor deprin-deri orientale era mai puternic5, i eleva din coala Centrals tre-buia s5 se multumeasca cu saluturile intamplatoare si cu ceea ce voiaDoru sa-i destainuiasca din discutiile cu viitoarele celebrit5ti...

D-na Sofia Filipache primea cu drags inima aceste suplimentede munc5 qi de buc5t5rie, induplecata de dragostea ei covar§itoarefats de feciorul al treilea. Teodor era tainicul preferit al inimii eide mama. La moartea lui Vasile Filipache, cu opt ani in urma, rama-sesera in jurul vacluvei patru urma§i, doi feciori majori, Daniil §iNaum - ofiteri §i gospodariti - §i doi minori, Teodor §i Clara.

Vasile Filipache murise la cincizeci §i cinci de ani, dupa cativaani de boala §i dupa ce risipise jumAtate din avere, cautand sa-§i re-fad: sandtatea, cu doftorii din tars i dela Viena. Fusese un om harnic,gospodar de moda veche, avar la vorba §i despot in casa lui. Pe primiilui feciori, Daniil §i Naum, i-a trimis in §coala militar5, subt maim§i privigherea de aproape a directorului §coalei, frate cu Vasile Fi-lipache §i erou dela Plevna. Daniil qi Naum - botezati de un mace-donean - semanau cu parintele lor, erau temperamente aspre §i active.Teodor §i Clara, care venisera pe lume mult mai tarziu, dupa primapereche, reproduceau inteligenta Si sensibilitatea mamei.

La moartea lui Vasile Filipache, Teodor ispravise clasele primare,

0 IECTIE ASUPRA LUI J. S. MILL 553

iar Clara de-abia le incepea. Sofia Filipache, ajutata si sfatuita defeciorii ei ofiteri, a venit in Bucuresti, langa sor5-sa (vaduva si ea),ca sa dea la carte pe ceilalti doi. Fratii mai mai ar fi voit sa-1 facape Teodor tot soldat. Dar Sofia s'a impotrivit, fie ca simtea ca acestcopil este cu totul nepotrivit cu rigorile si cu psihologia militara,fie ca,iubindu-1 mai mult decat pe ceilalti, n'a putut sa-si calce pesi sa -1 lase sa plece prin strAini. Atunci Daniil 1-a inscris la liceulSf. Sava, desi fara mult5 convingere ca a gasit scoala cea mai nime-rita, pentru acest frate prea inchis in sine si prea iubitor de lectura.Dupa tin an, dupa doi, notele lui Doru si informatiile suplimentare,culese de Daniil de pe la profesori, au linistit constiinta ofiterului.Dar situatia aceasta n'a tinut mult... Doru s'a emancipat prea devreme de subt disciplina scolara si de subt obligatia de a invata,egal, la toate obiectele... S'a molipsit de conceptiile socialiste, s'aapucat sa ceteasca fel de fel de carti straine - in paguba programuluiclasei si a casunat fratilor sai ostasi o multipla neplacere.

*i Daniil si Naum au cautat uneori (cand puteau sa paraseascagarnizoanele for din provincie) sa stea de vorba cu fratele emancipatsi sa-1 aduca la calea batatorita... Dar au constatat cu mirare (siNaum ,mai inteligent ca Daniil, cu o ascunsa admiratie), ca Venia-minul for este un dialectician precoce, cu care discutiunea e plinade primejdii... Rabadator, tacticos, plin de respect fall cu fratiisai mai mari, clar in desbateri.., Doru i-a pus pe ganduri si si-acucerit, din partea Jor, independenta morall Era tocmai pe vre-mea cand partidul national-liberal urma cu sefii socialisti niste tra-tative de incuscrire, menite sa nu ramana sterpe... Mai stii!..Diavolul 5sta de copil ajunge, maine-poimaine, ce nu-ti trece princap!.. i 1-au lasat in pace.

D-na Sofia Filipache a avut alta atitudine. La inceput, canddat seama ca feciorul ei este preocupat si framantat de ganduri

care pe ea, sanatoasa burgheza, o incurcau grozav, a stat un timptacuta si mahnita. La discutiile lui Doru cu fratii mai mari, alte oncu aide nenea Iliuta si nenea 1Viatache, si-a dat osteneala, fail maresucces, sa inteleaga despre ce este vorba. Cand s'a convins ca favo-ritul ei este stapan pe cate stie si sustine mai mult de cat ceilalti, n'acautat mai departe... Instinctul ei, dragostea ei de mama au reasi-gurat-o... Doru are mai multa minte decat fratii Acest copil,pe care 1-a simtit totdeauna drept floarea inimii si a mandriei ei demama, va ajunge intro zi om mare... Poate ca va avea necazuriin viata, poate Ca nu va strange avere niciodata, dar (asa ii spuneainstinctul ei) Doru va ajunge la mare cinste... *i Sofia Filipachese gandea la toate neamurile ei si la toate neamurile lui Vasile Fi-lipache, popi, negustori si arendasi si ajungea, iar si iar, la aceeasimangAlere Doru ii va intrece pe toti. Cu ajutorul Domnului, co-pilul ei va fi inteo zi cunoscut si laudat de toata suflarea romaneasca!

pi-a

r

554 BEVIETA PUNDATILLOR REGALE

Nu se impaca grijulia mama cu unele detalii si laturi invaluitedin viata feciorului ei, dar intelepciunea-i fatalists o invata sa seresigneze si sa astepte. Doru de aci inainte e barbat. Dupa cum Viesa spuna atatea lucruri istete si minunate - de nu pot sa le coprindaatatia oameni batrani - asa o sa vie sä se poarte in viata, cu buns pazasi cu istetime... Iubindu-1 si ingtijindu-1 cu prisos de fragezimeparinteasca, Sofia Filipache it vedea pe Doru indreptatit in toatecite Ikea si pretindea, proecta si discuta, osandea si disculpa.

Duminica de dimineata, dupa ce trimise la biserica, ca de obi-cei, o mica ofranda si un pomelnic, incepu, indemanatica si cuspor, pregatirea pranzului, din toate cite adunase de cu vreme.

La ora douasprezece exact, Silviu Bujoreanu, cu aerul mucalita escorteaza pe Badea Jiu, batu la usa lui Filipache.

Doru ii primi cu bratele deschise.Bujoreanu ii spuse ca unui procuror :

L-am adus.pe delicvent!Doru le facu vant in odaita lui, prefacuta in sufragerie, si-i install

pe unde se putu.Noroc, Pule Bade!.. Ce mai faci, fartate? Cum ti-a mers

vara asta?.. si -au dat seama cei ce to -au primit, prin casele lor,cine este acela pe care-1 gazduesc?..

Nu, prea Dorule drags!.. Primirea burghezilor nostri, chiarcand din punct de vedere formal nu lass nimic de dorit, in launtrulei o simti calpa si rece... Ce idee buns ai avut sa ne mai chemi°data, in aceasta chilie, pe care ar trebui s'o umplem cu dedicatii,pe toti peretii!..

Nu stiam ca to -ai inapoiat in Bucuresti. Bujoreanu mi-aspus-o si, drept vorbind, el are meritul bucuriei noastre de azi.

Poetul Badea Jiu avea o infatisare populara si extravanganta.Purta plete aproape eclesiastice. Avea o imbracaminte de dimie al-bastra inchisa si in picioare bocanci militaresti. Era ras la mustati,cam bubait la fats, umflat si obosit la ochi si cu un nas a la AnatoleFrance. Amaraciunea, saracia, sarcasmul, noptile petrecute in salilesocialiste, sau in cafenelele deschise pans la ziug, vre-o patima se-creta sau mai multe... nu izbutisera inca sa stearga, din ochii sidin surasul lui, o naiva si dragalasa prima dispozitie sufleteasca.Badea Jiu era si ramasese, subt gunoaele vietii lui de cantaret alplebei proletare si de rasvratit social, un nevinovat pe care poti sa-1pacalesti si sA-1 scoti din front cu o masa la 4 Villa Flora * sau cutin post de registrator la minister. El insusi isi dadea seama, uneori,la petreceri, ca socialismul lui se topeste in vinul bun si la zambetelefrumoaselor burgheze dela masa.

Cu Badea Jiu, Silviu Bujoreanu se potrivea ca peretele cu nuca.Bujoreanu era brun ca un lautar, dar avea o tinuta si o importantade hidalgo. Era imbracat cu mare Ingrijire, adica periat si calcat,

0 LEOTLE ABITPRA LIII J. S. MILL 555

fiindc5 hainele de pe el erau cam vechi ; mirosea a nu stiu ce parfumla mods despartea parul, pe mijlocul capului, in doua lucioasearipi de corb. La ceafa, parul era tuns cu marina, gulerul era malt

scos atunci dela caleatorie, iar mustata mijea neagra si eminescian5.Stand pe patul lui Filipache si tinandu-si pe genunchi mansetele

cam lungi pentru manecile din can ieseau, Bujoreanu spuse gras siafectat, cum ii era vorba :

Badea Jiu si cu mine, fiind poeti, am tinut sa fim exacti...Boruzescu, ca filosof, este mai presus de timp si de spatiu, de aceeazaboveste ; dar unde este marele nostru Lara Teobald?.. Ca func-tionar comercial, pravila lui trebue sä fie punctualitatea

Filipache, care statea in picioare langa fereastra si pandea so-sirea lui B3ruzescu, raspunse cu glasul plin de pareri de rail :

Teobald este mai punctual decat noi toti, dar atunci andare libertatea miscarilor... De data aceasta, amicul nostru n'a pututs5 se elibereze dela obligatiile ca sa nu ne intristeze preamult cu absenta-i, ne-a trimis un ravas in versuri... ,Uite si Boru-zescu!.. Filosof-filosof, dar cetacean academic... Priveste : nicin'a trecut sfertul de ora, ingaduit de moravurile academice...

Filipache se grabi sa intampine, la usa, pe Boruzescu aduselanga ceilalti prieteni.

Boruzescu era o faptura intermediary intre Badea Jiu si Bujo-reanu. Avea o frunte inalt5 de om inteligent, parul dat pe spate failcolaborarea pieptenului si un aer general de precocitate si de veste-jea15. Fruntea lui de ganditor spunea putina trainicie pamanteasca.La douazeci de ani, cati avea, era trist, dezam5git si intim bolnav,de o boall Inca ascunsa, dar lizibila pentru cine stia s'o descifrezedin factura unghiilor lui. De obicei, se invaluia si to tinea la distantkcu dialogul lui adesea cinic si muscator. Era imbracat fara pretentii,fara preocupari, cu haine mai noi decat ale lui Bujoreanu, dar de peacum botite si patate. Singurul fecior al unor burghezi cu stare,Boruzescu se inscrisese la filosofie, materia sa predilect5, f5rA sacugete ca va ajunge vreodata profesor cu catedr5.

Diclu maim cu Bujoreanu si cu Badea Jiu si rosti, asezandu-seintr'un scaun :

Fratilor, recunosc ca viata are uneori si ceasuri bune!.. Ba-dea Jiu I.. Ce fad tu, tribunule?

Boruzescule, sunt in concediu... si dela tribunA si dela harfacea cu sapte coarde...

Boruzescu se uita la Filipache :rusine sä ti-o spun tocmai eu, dar mi-e foame... Ce

stii? Vine si Teobald? Il asteptam si pe el?Filipache baga mina in buzunar :

Sunt trist ca nu trebue sa-1 asteptam... Nu poate sa vie...Mi-a trimis o mucalita desvinovatire, cu rime si cadent5...

Mi-e

fi

556 REN-ISTA FIM:DATIILOR REGALE

Bujoreanu ridicA glasul intre ei si le spuse :Vreti sa dam mesei noastre ceva din ordinea si din prestigiul

meselor antice ?.. Ascultati-m5 pe mine, care de-abia lasai din minaun : Handbuch der klassischen Altertums-Wissenschaft...

SA cetim misiva lui Teobald intre masa propriu-zisA si anexa ei...ca la Greci...

Baruzescu it intepa cu ochii :Bujorene, sa nu ne bati capul prea mult cu eruditia ta!Filosof ignorant ce esti!" Dad eruditia mea poste s5 adaoge

Inca o floare la masa noastra, pentru ce ochiul tau este viclean?Cineva b5tu la usA. Filipache se duse si deschise :0 servitoare se arata, purtind pe tava un castron imens, din care

navaleau aburi...Boruzescu declar5, miriind :

Ai noroc ca provocarea ta a cazut in acest castron cu potroace,dar sper ca nu-i va schimba gustul...

Badea Jiu, cu miinile impreunate si cu ochii in extaz, suspin5 :0, potroc blagoslovit, toata vara te-am dorit!..

Filipache dadu comanda :Fratilor, la lucru!.. Dar fiindc5 potrocul e prea fierbinte, fa-

ceti drumul catre el prin aceste farfurioare, cu icre, cu masline sicu sardele...

Tuica nu va. dau... Fiecare are cite o sticlut5 cu vin, pentrusufletul

Se asezara la masa' in cruce, Boruzescu fats in fats cu BadeaJiu si Filipache cu Silviu. In mijlocul mesei, citiva trandafiri, ameste-cati cu crisanteme, faceau capitel unei colonete de cristal, pline cuapa. Prietenii trecura de grab5 dela gustarile reci la potrocul fier-binte cinstila pina la fundul castronului.

Tovar5si... - incepu Badea Jiu - voi lasa in dispozitiile meteprogramatice si voi recomanda puternic ca la viitoarele mese aleproletariatului eliberat sa nu lipseasca niciodata ciorba de potroace...

Ai mare dreptate, frate Jiule - it aprobi Bujoreanu - dar sate informezi mai intii care este reteta si conditiile de reusita ale po-trocului... Altfel te pomenesti ca iese vre -o zeama spartan5, la carenu vor rivni nici cainii din zilele democratiei biruitoare, admitindca pe atunci vor mai fi ciini...

Boruzescu, aristocrat si anticolectivist, incepu sa radI :SA ma ierti, frate Jiule, dar ii voi raspunde lui Bujoreanu

c5, in aceste zile asteptate de proletariatul universal, tocmai ciiniinu vor putea sä lipseasca...

De ce, filosoafe?Fiindca ei vor umbla cu covrigi in coad5, in toat5 imp5r5tia

proletara!,_Risera toti si Badea Jiu cu ei.

si-1

0 LECTIE ASUPBA LiTI J. S. ]TILL 551

Bardul socialist 4i goli paharul biruit ca un Samson, tuns lapiele, deqi pletele ii dadeau in pahar :

Ei, fetilor, sunt acum la stramtul meu i la largul vostru!..Radeti! qi rad §i eu... Sunt la stramtul meu, fiindca vinul asta,fiindca mancarile astea ma falsifica §i ma fac vremelnic tradator...

Filipache raspunse u slobod! » la bata;a din 110, qi servitoareadepuse pe masa o piramida de pilaf, consolidate cu un noiande maruntae.

Amfitrionul se adresa lui Boruzescu :Amice, nu e cuqcut, ci pilaf... Mania to va despagubi la o

masa viitoare i va gasi, penttu tine, cucut...Dorule draga, pilaful e deliciul sultanilor qi mang5erea filo-

zofilor pesim4ti ...Badea Jiu complecta :

*i Termopilele poetilor revolutionaii...Bujoreanu nu avu nici el astampar :

... Piramida zace moartcl in nespusa depcirtare,i nisipurile rosii dau reflexe viorii...

Era un distih dintr'o poezie a lui Lara Teobald, cunoscuta deei WO, dar cu o modificare de circumstanta.

Boruzescu il cenzura :Piramida e subt nasul tau... Cat despre reflexele viorii, le

vezi tu, de lacomie si de pofta...Piramida se darama cu bogatie in cele patru farfurii, i Boruzescu

declara sincer ca se simte infidel cuqcutului.Dupe ce, timp de cateva minute, se inchinara pilafului, schimband

cuvinte rare, Badea jiu suspina de satisfactie i de bune amintiri :Conceptia materialista a istoriei I.. Iata cheia de bolta...

Daca toata lumea ar putea sa manance, macar din doua in doul zile,a§a precum mancam not la aceasta masa excelenta, cine s'ar maigandi la revendicari sociale, la propagande subversive qi la revolutii?..Cel mull, am fi toti - cati putem sa gandim qi sa cultivam ideea- nistefilosofi liniqtiti, niste elevi ai lui Epicur, intrunindu-ne la ospete,ca sa discutam i, risipindu-ne in sihastriile noastre de maslini qi dechiparoqi, ca sa gustam izolarea noastra i simfonia oceanului...Ce dulce este discutia, cand ai mancat bine Si cand qti complectasigurat ca maine nu vei rabda de foame!.. Sä ma credeti, celemai frumoase zile ale vietii mele le-am trait la Ploesti, pe cand eramchelner in restaurantul Orli, la papa Dobrcgeanu- Gherea... Erampe atunci un socialist senin, vedeam luptele sociale §i agonia capita-lismului desfaqueindu-se subt un cer de catifea... Toti socialiqtii,toti revolutionarii sociali ar trebui sa fie restauratori, birtaqi §i car-ciumari... Cata poezie, cats idilica blandete respii a bancruta so-

358 REVIBTA FONDATULOR REGALE

6215, ?title o tocana grass, cu ceva ardei, si o sticla cu vin vechi IAu fost doi ani incomparabili!.. B:blioteca lui papa Gherea, bu-

cataria restaurantului si adunarile noastre intime, cu discutii pre -Iungite pans la sosirea trenurilor de dimineata, vor fi, chiar de-astrai cat Matusalem, epoca de our a vietii mele... De cand am pa-rash dulcea mea meserie de chelner, in restaurantul garii Ploesti,am ajuns un revolutionar feroce, cu rare momente de destindere side voie buns... Acum, traesc un asemenea moment... Dar maine

voi gasi din nou, intre flamanzi, intre spetitii de munca, intrefemei si minori exploatati fara indurare, eu insumi flamand, spetitsi exploatat!...

PLietenii cei trei schimbara intre ei o rapida privire de reasigurare...Maitland, poate ; Badea Jiu nu &este in fiecare zi pe amicul amabilcare sa-1 is cu sine, la ora mesei, dar spetit si exploatat Badea Jiunu prea are ocazia sa fie... Totusi Badea Jiu este poet ; si, prin dele-gatie prin sugestie, ce nu poate sa se inchipuiasca un poet, inscrisin clubul socialist?..

Boruzescu profita de clipa de tacere si lua cuvantul :Cat suntem de subiectivi si cat de iremediabil inchisi in not

insine 1.. Jiule, esti sincer ca un copil... Socialismul tau este re-volta unui stomac sanatos si nesatisfacut... Poate ca pesimistnulmeu este semnul unei intime vicisitudini care evoluiaza in mine...Iar optimismul amicilor nostri Doru si Silviu este secretul unui sa-natos echilibru psihofiziologic...

Da...- raspunse Bujoreanu... Insa, in ce ma priveste, ajutatsi clarificat de o intelepciune practica pe care sunt gata sa predicsi votta

Szrvitoarea aparu a treia oara. De data aceasta aducea, pe aceeasitava de argint, doua rate rumenite, care pluteau pe spate intr'un bazinblond de varza

Silviu schimba macazul si saluta cu ceremonie :Iata rata care-mi place !

Filipache propuse :Silviu, sunt bucuros sa ti-o las intreaga 1 Pe a doua, o impart

intre Bazurescu si Badea Jiu... Eu unul incep sa bat in retragere...Darule !.. Ni cet exces d'honneur, ni cette indignite... Nu

vreau sa ies de marl tocmai acum, cand ma laudam cu intelepciuneamea practica... Them in doua ambele rate... Fie care se va comportacu portiunea lui cum va crede de cuviinta vor ajuta puterile...

Toti, afara de Doru, mancara cu pofta nescazuta si lasara din celedotal rate numai cateva amintiri inconsistente. Dar bravura conme-ienilor era pe sfarsite... Badea Jiu se simtea bun si impacat cusoata lumea, Bpruzescu se risipea ca lute° negura metafizica, iar Sil-viu Bujoreanu, cel mai rezistent si mai varstnic dintre ei, pregatea -dupa calapodul meselor clasice - partea spirituals a ospatului :

v'o

calita.

ii

Ma

pi

0 LECTIE ASUPRA LUI J. B. MILL

D3mnilor, Incepu el, dati-mi voie sa va fac cunoscut ca incom-parabilii Greci de alts data distingeau la un ()spat, ospatul propriuzis §i masa a doua... Wsele ospatului, cu resturile tor, erau inla-turate, sala era curatita, oaspetii se spalau pe main a doua tiara §icantau peanul mesei, cu acompaniament de flaut, in cinstea zeilor§i a eroilor... Acest pean era tranzitia intre °spat §i anexa Itu. Anexainsemna desertul bautura. In ochii Grecului, aid era punctul degreutate al unei mese, fiindca aid infloreau gluma, discutia §i jocul.In locul meselor mai mari ridicate, apareau altele mai mici, cu de-sertul cu pocalele sau cu fialele pentru baut. Conmesenii se par-fumau §i se incununau sau se incingeau cu cunune. 0 caldare cu vin(putin astamparat cu ape) era umpluta de trei ori. Acesta era numarulcerut de cuviinta. Incepea seria pocalelor golite (regula cerea din-tr'odata) intru slava zeilor din Olimp, incepand totdeauna cu Zeus§i sfarqind totdeauna cu el... La origine, rapsodia era podoabaacestui potos sau symposion. Rapsodul era poftit qi tratat ca un ade-%rant preot al lui Apollo. Mai tarziu apar ghicitorile, jocurile de cu-vinte, intrebarile istete, discutiile §i felurite intreceri.

Acum, fiindca not am terminat masa proprit-zisa, sa trecem lapartea a doua... Dzqi suntem de fats trei poeti (Filipache mai multin proza rittnica), tott.ti glas de cantaret nu avem nici unul...

Cr. spui, Bujorene?.. protests Badea Jiu... M'ai auzit tovreodata cum cant eu Internationala?..

Nu §tiam, Jiene, despre aceasta virtute a ta... Dar Inter-nationala, in acest moment, ar fi nepotrivita... Mi se pare ca zicetiinteun loc :

Sculafi, voi oropsifi ai soartei!Voi, osanditi la foame, sus!

Ei Si?Cum ei, §i?.. Cu ce convingere vei canta to : a Voi, osanditi

la foame, sus!..* cand to de-abia tepoti scula, de mult ce-ai mancat?..Ada keit trebue sa renuntam la peanul socialist... Dar putem saexecutam ceva din pravila ospatului... SI punem, de pilda, fiecarecite -3 floare la butoniera...

Filipache aproba cu vioiciune :Ideea este qi decorative, §i executabila... Paftim, avem aid

un manunchi de crisanteme §i de trandafiri... Tu, Jiene, ce dorqti?Trandafirul cel

Filipache imparti amicilor, dupe alegere, cate un trandafir saucite o crisantema.

Bujoreanu merse mai departe :Bun !.. Acum incepe ceea ce se cheama deuterai trapezai,

glum e, ramaqaguri, intreceri §i discutii... Filipache, scoate la iveall,raspunsul lui Teobald Si da-i citire.

5..9

si

si

II

rosu I

:

560 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Amice, un moment, sa instalarn savarina...Savarina veni la rind. 1Vlincarile grele furs ridicate, fata de masa

fu limpezita si alte patru sticlute de vin puse in dreptul conmesenilor.Filipache incepu :

Fratilor, les absents out toujours tort... insa fratele Teobaldtrebue sa fi avut grele cuvinte justificative ca sa ne lipseasca de to-varasia Lam scris din vreme ca ne intalnim la masa noastratraditionala si mi-a raspuns negativ... Ras.punsul lui e o saga, darprintre randuri pare ca cetesc cum ca Teobald n'a putut parasiserviciul, Enda stapanul nu este la moara, iar loctiitorul face preamulti paguba... rezervorului de apa pentru incendiu... Iata ceeace scrie amicul nostru (ravas scris azi de dimineata si trimis cu ca-ruta morii) :

Malt dorite Dorule,Am primit cuvdntul tau,Lara subsemnatul - eu,logofdt la Heriistrdu.

Dar la scumpa to poftireRdspund foarte cu mdltnire!

Vai! nu pot, Dorule frate,sd las curcile plouatesi gdinzle - furate

pe domnu Wassermann,singur cu Buburuzan(un ntivleg de argefan...).

Prin urmare, dragii mei,Boruzescule, Jiene,Dorule .,si Bujorene,vedeti singuri de purceide mujdei, de frecatei,

pe Lara Teobald(din Strigoii Arald,

epopeea unui scald s.. .intelegeti... nu ma scaldin prea multe rime 'n aid)

la Heriistrilu,logotat qi... 0 mai reiu!la moariz' la hdrta-scarta,un'se macinei teirdta,0-unde domnu Wassermann(Wasser... o data pe an,ca'nd merg Nemtit la lordan)e un strasnic Wein-Bier-Mann.

si

si

lasati-1

lui...

-

O LEcTrE ASUPIZA 1.171 J. S. RILL 561

Badea Jiu vorbi cel dintai :Bietul bliat... Rade ca s5 nu plang5... Cunosc bine sub-

stratul sufletesc al acestor bilete sagalnice... Iata un pkat f5r5ispasa pe care ticAloasa noastra societate capitalist5 it comite fatsde artisti si de intelectuali... Lara Teobald, luceafkul generatieinoastre, tr5este la Her5strau, ca un biet soarice, in falna si in malai,pe cand atatia motani incaltati zgarie cu laba, din Joi in Pasti, citeun registru din Ministerul de Externe, iar in fiecare lung : statulde lefuri !..

Filipache isi umplu paharul si-1 ridic5 in dreptul obrajilor aprinsiai lui Badea Jiu :

Jiene frate, on cat malai si faina vor gr5m5di burghezii nostripeste Lara Teobald, geniul lui 1.a-mane neingropat, enigmatic, sfi-d5tor si de granit!.. ca Sfinxul din mai g:nea pustiei, subt furtunilede nisip!.. SA bem un pahar in s5n5tatea lui Lara Teobald, cel ceastki lipseste dintre noi, cu trupul, dar cu talentul este vesnic prezentin convingerea noastra!

Ciocnir5 si urara :SA traiasca Lara Teobald! Sa tr5iasc5 gloria de maine a lite-

raturii romanesti!Si Filipache adAoga :

Pentru noi, palpabila chiar de azi...Bujoreanu, care se decorase cu o crisantem5, mare cat o farfurioar5

de argint, arunca alt5 idee :Nu-I caiti prea mutt pe Teobald !... Intr'o zi, nu prea tarziu,

veti intelege el el, stand la rnoara la I-1.:r5str5u, n'a mkinat grau siporumb, ci idei si mari proecte literare... Afar5 de asta, pe cat stiueu, el se giseste acolo intr'un mediu nemtesc. Personalul conducatoreste german, gazda lui este germana, germana este si limba pe careo aude in jurul lui... Are noroc. II fericesc pentru aceasta potri-veal5 de lucruri... Cand ne vom reinta!ni mai tarziu (probabil totin Bucuresti), yeti vedea cä Teobald a inv5tat limba german5, adic5v'a luat inainte si a p5truns - dupa IVIaiorescu, Eminescu, Cosbuc...- in sanctuarul splendidei poezii germane. De obicei, noi nu stimlimba german5 si este o patents inferioritate a noastra... In liceu,ne-am batut joc de profesorul de germana si ca studenti suntem le-nesi si n'o inv5t5m... Mare gresalal..

Badea Jiu i1 aprob5 cu melancolie :Tovar5se, ai dreptate!... Sunt si eu unul dintre prostii care

au avut in palms putinta s'o invete si n'au Inv5tat-o... Ce te faci,in literatura stiintific5 socialist5, f5 a s5 stii nemteste?..

Bujoreanu arata cu degetul pe Boruzescu care statea plecat pefloarea dela pieptu-i :

Ce te faci in filosofie, daca nu stii limba germana?.. S5 varaspuncla filosoful nostru Costache Boruzescu...

6

562 REVISTA FUNDATITLOR REGALE

Filipache interveni :Sa ne raspunda, dupa ce o indulci, cu o portie de savarina,

amaraciunea lui ca nu Inca limba germana... B3ruzescule, iatasticla cu rom... Potrivqte cum iti cere inima...

Dar B3ruzescu, dupa ce stropi praitura cu cateva picaturi derom, se adresa lui Buj3reanu, spie surprinderea generals, intronemteasca Inca §ovaitoare, dar aproape corect5 :

tau, a ramas in urma... Nu mai sunt ignorantul deanul trecut... Pot sä vorbesc b'n4or inteleg orice carte literara,ateptand sa ajung a intelege i cartile de filosofie...

B-avo, Costache!... Min bestes K3mpliment! Du bist einwah -er H:ld!.. Cind ai facut vitejia asta, dragul meu?.. Ascultati,baeti, ca va intereseaza pe voi... Ar fi un mare cavig sa -1 imitatipe Castache sa desch'cleti pentru voi portile imensei literaturigermane... Vreau tiu cum ai biruit primele obstacole : prin con-vorbire sau prin dictionar?..

Bxuzescu raspunse cu sobrietate :Mi-a cazut in mans o istorie a filosofici, in limba germang...

Cand am vazut ca nu Inteleg mai nimic din sutele ei de pagini, m'amsimtit ru§inat §i indignat de tembelismul meu... Trei ani de limbagermana §i nu nice macar trei sute de cuvinte!.. Atunci, amInceput sa traduc cuvant cu ctivant sa framant dictionarul cu furie...Toata vara, am tradus §i am umplut doul caete groase cu vocabulegermane... Mi se intampla sa caut decate trei patru on acela§i cu-vant, pang cand Il ithntificam biruiam...

Exzelenta metodal... buns pentru cei ce iubesc singurgtateastudioasa qi pot sa qi-o plateasca... Eu 11355, continua Bujoreanu,am Intrebuintat o alts metoda... Este o inventie personals §i pot s'odestainuesc fiecaruia dintre voi, in parte, cand yeti avea nevoe §icand ma veti Intreba... Dar vrea sa ne urcam mai sus... Suntmai in va sta decat cel mai in varsta dintre voi deci mai preocupatde problemele practice care ne ineaerk acum la intrarea noastia insocietate... IVIuzele gratioase au binevoit sa arunce odinioara Inleaganul meu, o cununa de laur, dar subtilul Hermes probabil cale luase inainte qi-mi daruise tichia...

...de ma,-garitar !..Nu, Fene!.. Tichia clarei intelegeri a lucrurilor din lumea

aceasta... Suntem o tovarasie sufleteasca, inchegata prin putereaimprejuratilor misterioase... Ne-am intalnit, ne-am pretuit §i ne-amadunat... Poate ca mai tarziu, lumea ocupandu-se de noi, va pomenicu duio§e fratia care ne leaga... Este de crezut ca dintre noi toti,macar doi, macar unul va da de vorba celor ce vor fi tangra generatiede peste 3o-40 de ani... Edgar Spata va fi Intr'o zi un abil condu-cator de oameni... Puiu Coch.ntu va vantura cu lopata cea marenoian de simpatii §i de antipatii... Lara Teobald va spori cu unul

tie

C2asulsi

sisi

sa

stiu

assi

si

si-I

0 LECTIE ASUPICA LIII J. S. MILL 563

varfurile muntilor no§tri sufleteqti §i literari... Poate ea nici noiceilalti nu vom pleca fara s5 I5s5m adresa noastra celor de peste ojumatate de veac... Sunt incredintat de toate acestea, cum stint in-credintat c5 aceasta savarina este un capdeopera in felul ei... Darma tern ca viitoarea noastra notorietate, ca sa nu zic celebritate, vacreate penibil, combatuta, saca:ta qi intortochiat5... Afars de Ed-gar Spata §i de Coch.ntu, noi suntem saraci, stingheri, Cara legaturisociale §1 faira cutezanta in viata... Strigura noastra bcgatie, in acestmoment, este credinta ca avem talent si aceasta prietenie tinereasel

entuziasta.... Stint ceva mai b5tt an ca voi. Sa credeti ca acei vre-odoi ani de repetentie, pe care i-am ingh.tit in lrceu, n'au fost chiarcurata pagub5, pentru mine... Copii, pans cand vom agonisi putinaexperient5 Sr orientare in viata, vom pAti ca oile care trec pe poteciledintre

Amice Silviu, 11 intrerupse Boruzescu, asta este soarta noastraa tuturora... Inteleptii deplora aceasta fatalitate care nu iarta penimeni. Fiecare dintre noi trebue, cu mii de dureri, sa adune o amaraintelepciune a vietii, pe care pe urnfa nu poate s'o transmits nimanui,fiindc5 ftecare nou sosit pe lume trebue sá ineeapa cu acee* igno-ranta, cu acee4. nevinovatie grabnic dezatnagitA, cu acelaqi capitalde impacient5, menit falimentului...

Costache, nu ma fura cu filosofia to qi weapfa-ma s5 maexprim mai talpa-ga§tii... Nu e vorba de experienta care alimen-teaza marea intelepciune, ci e vorba de o mica intelepciune care tofereve sä dai in prea multe gropi, acum la primii paqi. In aceasta orssuntem necunoscuti, fara putere qi idea nici o prietenie sus puss, caresä ne vie inteajutor Bietul Lara a trebuit ofere frumosul saudictando qi destoinicia-i la aritmetica morarilor dela Herasti au...Eu m'am inscris qi la Drept, cu gandul sä intru maine-poimAtne, se-cretar la vre-un avocat... &idea Tu a iqit din paradisul Glrii PloestiSi nu se tie dad' 11 va mai intalni vre-odata...

Situatia mea e Eu sunt un r5zvr5tit §i un pro-tivnic al actualei organizatii sociale... IVI:rgi mai departe.

Amicii no§tri Filipache qi Boruzescu, deqi majori sufleteqte,de multi vreme, i i ateapta majoratul legal, din fericire fara mult5grabs, dar cu inima piing de teama qi de intrebari... Ca maine, vomfr licentiati. i pe urtna?.. Vanitoarea dui:a scrisori de recomandatie,audientele pe la ministere, umilintele cu toptanul. Rzzultatul (incazul cel mai bun) : o catedr5 la gimnaziul din Calk* sau un postde ajutor de judeator la Filipqtii-de-Padure I..

Vreti voi ca aceasta zi §i aceasta agap5 frateasca sa ne ramanamemorabile?.. Ascultati, cugetati r5spundeti-mi fiecare, rand perand. Nu credeti ca ar fi fapt5 inteligenta din partea noastra sa du-tarn printre oamenii zilei - politici, intelectuali, financiari - o perso-

sa-§i

deosebita...

§i

si

564 B.EVLSTA FI7NDAVILOR REGALE

nalitate proeminenta careia sa-i oferim in corpore serviciile si talen-tele noastre?

Ridea J u 11 corect5 brutal :Veai sa zici : sira spinarii si demnitatea noastra!Jene, intrebarea mea este prea serioas5 si de mine unul

ganditA si rasucita de prea multi vreme, ca sA ma supar de obser-vatia ta... La pima vedere, asa ar fi cum ai zis. Dar patrundetimai adAnc! Cugetati la puterile pe care nu le mai irosim in dibueli,si la indepencluita pe care ne vom relua-o, cand va fi oportun...De altfel, va rog pe fiecare sA luati cuvAntul si s5-mi raspundeti intoata libertatea constiintei. Inca °data, intrebarea mea este aceasta :N'ar fi fapti de tineri intelepti si prev5zatori sA cautam pe cinevadintre puternicii zilei - cel mai convenabil - si sä ne leg5m de steaualui, de directiva lui si de toata autoritatea lui, convertita in ocrotirepentru noi?..

Tacura toti cateva minute, care sorbindu-0 cafeaua, care mic-sorAndu-si ochii in rotocoalele fumului de t:gare.

B- j_ireanu perseverent si metodic se adres5 intai lui Dora Fi-lipache.

Dorule, tu esti cel mai tanar si mai neispitit dintre noi. Cezici tu? N'ar fi bine &A cautam patronajul literar, politic, sufletesc...al vre-unui idol din zilele noastre? vA previu c5 voi scrie cite -oscrisoare, in aceasta privint5, si lui Spata si lui Cochintu... Iar cuTeobald voi sta de vorba, intro zi apropiat5, poate chiar acolo, ismoara la Herastr5u...

Filipache clipi de mai multe on din genele lui lungi, isi mut5servetul de subt un cot subt celAlalt si raspunse, la inceput nesigur,sovAelnic, dar pe urmi cu progresiva fermitate...

Bujorene, fratilor... vä marturisesc ea si pe mine m'a pre-ocupat si ma preocupa ideea aceasta... gandit la Maiorescu,m'am gandit la Iacob N_gruti, m'am g5ndit la Vlahut5... Dar num'am gandit la nisi tin om politic, fie el Carp, D,:lavrancea sau SpiruHaret... Fireste, cu puterile noastre proprii, vom trage clopoteleredactiilor si ale ministerelor multi vreme, pan5 sä ni se deschidaup... Dar nu suntem cei dintai si nu suntem cei din urm5... Bujoreanu cugeta la patronajul unui om politic. Mie unuia imi estecu neputinta s5 cuget la asa ceva. Este o infirmitate personals, o fo-bie care ma frie departe de politica si de oamenii politici... Deaceea, eu unul nu ma pot vedea, ()data cu capul, la club, la intru-niri, la consfAtuirile <e sefului sau cu a ai nostri » la vre-o isprav5electora15... Chiar daca ar fi sä ne apropiem de IViaiorescu, s5 nufie de omul politic... SA ramanem atunci la un patron literar si so-cial, la vre-un director de revista, la vre-un profesor universitar...La eine ?.. la 015nescu-Ascanio?.. la 1-Ljdeu?.. la Dobrogeanu-Gherea?.. la Coco Demetrescu (si el om politic!..)

a

A.:.

Sham

0 LECTIE ASITYRA. LUX J. S. MILL 565

Dar iata imprejurare personals, care ma tine pe loc, chiar datavoi ati apuca-o inainte... Daca batem la up patronului unei re-viste, ce vom spune ca suntert, cand ne va primi in casa?.. Scrii-tori, poeti, reformatori sociali?.. Fiecare puteti sä r5spundeti inate tin fel si puteti sa va legitimati... Dar eu ce voi spune despremine?.. D. Teodor Filipache, zis si Doru, simpatic student in anulintai de litere... crede ca intr'o zi va fi mai ceva decat Macare a scris Genoveva de Brabant... Dar unde sunt nuvelele, roma-nele, on macar poemele in proza care sa acrediteze pe acest maretalent inedit?.. N.c5eri Sau, sunt in vazduh, in viitor, in poten-tial si in convingerea catorva prieteni iubitori... Cu voi este alt -ceva... Fiecare ati 'inceput a fi cineva, fiecare aveti acasa caete gene-roase si ponderabile pentru zilele ce vin si pentru o eventuala co-laborare la revista clutatului patron...

Concluzia este ca eu as ramanea la coad5, on unde m'ati duce...I-am scris deun5zi lui Teobald, poftindu-I aici intre noi... Inrreacat, i-am strecurat o idee care ma urmAreste de c5teva timp :sa inv5t5m, sa devoram in tacere malciale de carti si sa castig5m celemai inalte grade universitare... IVIaiorescu are cateva doctorate.Sarmanul Eminescu!.. o diploma universitara ar fi schimbat toatatragedia lui... Este foarte adev5rat ca vedem sute de auritemediocrit5t., b;ne infAsurate in mantia doctoratului... Dar asta nudescalifica diploma universitar5 si serioasa invat5tura! Dad n4-tecapete vulgare pot, cu un dram de vointa si de aplicatie, sa-si is titluriacademice, apoi este o rusine ca inteligentele superior inzestrate sänu poata sau sa." nu voiasca sa ajunga la aceste titluri.

Prin urmare, amice Silviu, hainele cu care vreai sa ma imbracisunt ale lui Gulliver in Cara piticilor... De patron politic ma mafereasc5 Dumnezeu! De patron literar nu fug si nu voi fugi, dar atuncicand

nunuin salonul lui literar) voi fi bine incredintat ca locul

meu este cel dinDorule drag5, si to exagerezi Rana acum, afard de Lara

Teobald, mci unul dintre noi nu si-a spus, definitiv, primul cuvantAsadar, suntem toti niste maxi talente pe veresie... Daca nu to scan-dalizezi, chestiunea talentului e foarte secundai5... Ce este talentul?..Fiecare credem ca-1 avemdar nu se g5sesc doi insi, care, in fata uneiopere, sa se potriveasc5 in rezonant5 sufleteasca si in apreciere cri-tics... Avem toti talent! Nu mai incape discutie !.. Ne trebue nu-mai revista patronului, ca s'o facem sa plezneasca de productiilenoastre... Filipache, esti sfios! Asta e totul!

Ce, este talentul ?.. Entma si neant!.. Talentul este putereade-a ciocani pe om la cap p5n5 cand o striga zdrobit. : Aman! IVraiconvins! Esti un geniu! Ce este talentul?.. Rasfoiti, vä rog, in presaromineasca de acum vreo 10-45 ani, pIrerile si judecAtile criticilorvremii asupra poeziilor lui Eminescu... Sau aduceti-va aminte ce

vietit

(mind

MA-sa

urna"...

566 REVD:al FUNDATIILOR REGALE

credea si scria, despre poezia lui Cosbuc, extraordinarul Anton Ba-calbasa... Mai bine decat atat : declamati intro sari unde stauadunati oameni de carte si de duh :

Cu a visului meu daltd, lucitor argint din astre,Din porfiru 'nchipuirii scos-am vie o ndlucd,Muzicald 'nsufletire ce cu brace nu s'apucd,lar subt larga frunte-aprins-am cloud largi prunele albastre...

Sau cereti-le parerea asupra acestei strofe :

Pe campie se resfird al naturii antic basm,Jar papirusele blonde Isi vorbesc tremurdtoare,Si 'n Gizeh pe Sfinx o umbra se lungeste 'nvietoareJar pe vdrful plin de raze se cutremurd un spasm...

Cali vor avea sentimentul nostru a ne aflam in fata unui nousi luxuriant continent de poezie?..

Filipache, nu e vorba s5 predai patronului o sutl de care de mere,culese gata, ci sä-i inchiriezi, din prim:ivar5, livadia in care meriibleep s5 infloreasca...

Bujorene, sunt cu adevArat sfios... Cine Vie cite randuride omizi vor n5vali peste bietii men, de acum si pan5 la toamn5...

Atunci, care este parerea ta? SA cAufarn sau sä nu autam unpatron literar?

- SA-1 c5utati, dar pe mine s5 nu m5 duceti la revista lui decatatunci cand vä voi ruga eu...

Bujoreanu se intoarse c.5tre Boruzescu, apoi calve Badea Jiu.Voi ce spuneti? Care vorbiti intai?

Era momentul cufundarii in vis si in fantaziile sfarsitului deospIt. Intre acesti prieteni, o regul5 admisa pe ticute cerea ca, lamesele din casa lui Filipache, discutiile s5 nu se 15barteze in giragie,iar la vin nimeni sl nu cear5 mai mult decat sticluta a doua. l's/Iosa-firii nu uitau ca, dincolo de odaia lui Doru, osp5tullor este ordonat,pus in naiscare si supraveghiat de doamna si de domnisoara Fili-pache. Aceast5 delimitare si aceast5 situatie, simtit5 in tot decursulmesei, spre sfirsit ajungeau (pentru Badea Jiu, de pild5) o povar5.Filipache isi rezerva sticluta lui a doua pentru cei ce g5seau pravilaprea grea...

Bujoreanu isi repet5 intrebarea :Ce zici, Jiene? Ce crezi, Baruzescule?

Badea Jiu rispunse, cu un fel de guturai semnificativ :SA-ti r5spund5 intai Costache...Bujorene... - rispunse Boruzescu, adunandu-si reveria de

pe planuri metafizice - care patron politic sau literar, dela noi, are

0 LECTIE AS1TPRA LIU J. S. MILL 567

nevoe de traista unui filosof?.. Ce vrei sa fac eu, in saloanele voastresi in revista cutarui sau cutarui director literar ?.. Cui ii trebue filo-sof:a transcendentala? P3menisi adineaori de felul cum a fost intam-pinata, la inceput, poezia lui Eminescu... Adu-ti aminte cum afost 'intampinata filosofia lui, cand a citit la «Junimea» nuvela Sdr-manul Dionis... cercul dela « Junimea » insemna doar tin areo-pag al inteligentei si al culturii romanesti!..

La auzul celor din cdaie, razbi, de afara din strada, un zumzetde cobza, insotit de o melodie ragusita. Badea Jiu tresari din toro-peala lui si intieba cu o vioiciune de copil naravas?..

Ce e cobza asta, Dorule?..Filipache se duse la fereastra din stanga, o deschise si Is prie-

tenilor libera priveliste.Era un cobzar battan, imbracat in scurteica, asa ca pe vremurile

lui Papa-*apca, si care, stand in strada la portita deschisa, ziceaanume pentru boerii din casa... Cu capul gol, cu caciula in vatfulcobzei, si cu fata la boeri, cobzarul fsi lua cantecul iar dela 'inceput...Dar era greu de inteles ceea ce spune... IVIcsneagul nu mai aveadinti si apoi se pare ca venise peltic pe lumea aceasta. Se vedea bineca e tigan, dar t: gan de curte mare si trait printre boeri.

Aceasta muzica din cobza nationals pare ca-i turns in creerilui Badea Tiu acel pahar sau dotia de vin care ii mai lipseau.

C:ne e, ma, cobzarul asta?.. Aduceti-1 incoace, fratilorFilipache judeca situatia drept primejdioasa si cauta sa tergi-

verseze :Este vestitul Ionia Frumosu, tin fel de Barbu Lautaru al Bu-

curestenilor... De and amicul nostru Edgar Spata a plecat la Paris,eu am ramas singurul client al lui Ionics, aici pe strada... Azi eDuminica... B'etul Ionia a venit sa-si is bacsisul... Uitati-va lafruntea Uitati-va la tinuta lui de lautar boeresc... Se niceca mama lui Ionica era inteadevar dela satra sau dintre robii curtii,dar tata-sau era boer sadea, unul dintre sefii marilor noastre familiihoeresti...

B3ruzescu comenta :Asta e pacatul vechei noastre boerimi... Progenitura ei se

desparte ca gurile Nilului, cele trei, spre caftan si divan, spre coar-nele plugului si spre satra tiganeasca...

Badea Jiu, atent numai la zbarnaiala de afara, incordat si nervos,se trudea, spanzurandu-se pe fereastra, sa prinda cuvintele mor-folite...

Ia taceti, ma, din gura, sa inteleg ce canta cobzaru!..Filipache it lua cu binisorul :

Nu te mai frarnanta de geabal.. Sa te ajut eu... Asculta...(dar atSta cat pot si eu sa inteleg).

1..

568 BEVJSTA FUNDATIILOR REGALE

Filipache incepu sa reproduca, dupa Ionics Frumosu, cuvintelelui peltice si fara r, ca niste saidele «fara oase

Paisprezece Martie...lancu Brdtianu...A fos la Pa lat...Si a protestat...Btzdadea ScarlatAstdzi n'a mdncat...Si MarghilornanuBate cu ciocanuSi major FcinutclBine std

E un cAntec ivit in Bucuresti, dupa aderea lui Ion Bratianu delaguvern, acum zece ani, iq. 1V1artie 1888 (dad nu ma 1nsel)... Poatea este chiar opera lui Ionia F-umosu... Despre Beizadea Scarlat,cAntecul spune si mai rau... Dar Icnica e decent si cu stil... Aschimbat prima inspiratie, daca inteadevar cantecul e de el... Cineo fi maior F5nuta si de ce este atat de bun cavalerist, habar nu am...

Trebuia sa intrebi, Dorule, trebuia sa intrebi!.. SA che-m5m pe Ionia aici la fereastra, sä-1 chemam aici in casa si sa ne des-curce toata tainal..

Filipache se uita la Bujoreanu, cu niste ochi de timid, cazut inmare incurcatura... Silviu, care simtea clocotul suspect din capullui Badea Jiu. 1.1 zmulse pe amic din fereastra si apasandu-i pe umeripumnii lui cu mansete extravagante, ii spuse in chip de dus rece :

Rana* aici, Jiene!.. Adu-ti aminte unde ne gasim si dA-1 dra-cului de tigan .

Prin toata faptura lui Badea Jiu trecu tin val de convulsiune side revolta... Se inrosi, scrAsni din dinti, se scutura si apoi paru case di biruit...

a nu-1 chemam aici... Sa stea la Puide burghezi ce sunteti!.. Robi, ticalosi ai conventiilor sff ai latarnicieisociale!.. Da... sä ne mai ante ceva, asa dela poarta...

trei se uitara until la ultul, ingrijorati de intorsatura pecare puteau s'o is convingerile sociale ale lui Badea Jiu, dupa saptepahare de yin... Bujoreanu sopti celorlalti doi :

Amicul nostru degenereaa... Alta data stia a se stapa-neasc.a mai cu succes... Nu vA temeti ; la nevoe i1 iau la brat si iifac scapat de aici...

B idea Ju, fara sa mai astepte consimtimantul prietenilor, intrebadin fereastra pe Ionia Fiumosu. :

frate Ionic5... stiff to sa-mi zici un cantec batranesc?..Cintecile astea cu boerii, da-le dracului, cu boeri cu tot...

M

»...

"Pare...

poart3...

Csilalti

0 LECTIE .ASUPRA LUI J. S. DILLL .569

Ioni', familiar qi senin, far' sa se mire de nimic, dar presimtindun bacqiq mai mare ca de obicei, intra in curte Si se opri la grilajulgradinitei de sub ferestre... Dand pe spate capul sau de boer §i desavant, rupse din amintirile unei jumatati de veac de glorioasa lau-tarie §i din ruginitele lui coarde vocale, cantecul drag parintilor :

BOO ra$ de ghiata rece...lama mi vine, vara trece,ySi n'am cu cine petrece...Cd cu cine am petrecutS'a facut negru pilmdnt,La bisericd 'n mormdnt...

Badea Jiu se zbuciuma pe scaun, Iii scormonea pletele, aci §i le varain ochi, aci qi le arunca pe spate... In cele din urma, sari de pe,scaun, cu fata plina de §uvite qi de qiroaie de lacrimi...

Bujoreanu rasufla spuse in gand : Noroc! Furtuna s'a spattin ploae... Ar fi fost mai rau data ramanea seaca

Baruzescu, surazator ca un sfinx budist sau ca o statue a lui Buda,admira pentru el insui, Inca unul din miliardele de mituri ale acesteilumi inexistente, mitul muzical, cu toate ravagiile

Cdci e vis al nefiintei universul cel himeric...Filipache era cel mai nedumerit §i mai surprins de ceea ce se

petrecea in el Dupa cuvintele cantecului : Iarna-mivine, vara trece Si n'am cu cine petrece...», icoana Antoninei Tantuii aparu, ca din dosul unei perdele, date cu dinandinsul la o parte...Ii aparu cu o preciziune uimitoare cu destainuirea unei stari su-fleteti aproape dureroase... Tot a§a cum nu putea sa opreasca acestcantec sa curga, nu putea sa opreasca un torent paralel de dor nela-murit, de duic* neateptata qi de poezie primejdioasa... Iarcand sosi distihul S'a facut negru pamant, la biserica 'n mormant »...Dort se tidied' el de pe scaun, sugrumat de emotie... Ca sase ascunda, nu atat de ceilalti, cat de el insui, se palmui singur :Tata ce patqti, cand bei yin, in rand cu prietenii!..

Badea Jiu era tocmai de parerea inversa... Iii terse cu podulpalmei, §i pletele, §i lacramile, examina sticlele de pe masa §i gasiin sticla lui Filipache Inca un pahar de yin... II turn', i1 dadu pestecap, simtindu-se deodata plin de puteri uriw qi de dreptate nebi-ruita, puse mina pe caciula care-i statea in cuerul de langa qi-otranti in podele, de rabufni

Aici e adevarul, tovar4i!.. La izvorul asta sfantu, sa-miveniti ! voi boboci ai burgheziei!..

Badea Jiu acoperea cu explozia lui cantecul lui Marain strada, incepusera sa se adune copiii Si servitoarele... Bujoreanu

§i

insusi... ...a

si

a

si

usa

!mid...

570 REWSTA FUNDATIILOR REGALE

voi sa inchida fereastra... Filipache ii lua inainte arunca, la timp,cobzarului un baq4 dolofan. Dar Badea Jiu apuca sa strige :

Nu pleca, Ionics!.. Stai, frati-meu, ca yin qi eu!..Apoi, in dosul ferestrei inchise, Badea Jiu continua, falnic Si

vijelios ca Oltul, and vine mare :Asta e patronul care VA trebue!.. L-ati gasit, cocon4lor !..

Pe Ionics Frumosu sa-1 facem starostele nostru!.. Da, da...m'am cam imbatat... Dar cum se zice, ma, pe latineqte ?.. inyin e Aici e gazda, revista, directia care vä trebue...Ma intelegeti, damblagiilor ?.. Poporul, mal.. Inima lui, cantecelelui, durerile lui, dreptatea lui pe care o calcati in picioare!.. Limbalui sfinta §i fara de prihana, doina lui §i jalta lui !.. Aici sa va in-scrieti! Aici sa puneti burta §i urechea la pamint !.. De-aici sa iasaconvingeri, reviste, curente poeme qi romane qi manaaliga pe careo mincati de geaba...

Silviu it bruftui :Si vinul pe care 1-ai baut, peste masura... Esti Si caraghios

qi alandala cu propriile tale convingeri... Asta e socialism, on altabazaconie ?..

Badea Jiu se incrunta :Asta e socialismul meu!.. Cui il place, bine, cui nu, ii dau

banii inapoi !..Si incepu sa -se caute prin buzunare... Dar tresari inspects

prietenii, unul cite unul, cu un aer qi comic Si desnadajduit...Iaca, nal.. Nu am nici un gologan... Dati-mi voi, citiva

franci... Badea Jiu e parolist... Nu vreau sa-1 fac pe Ionics sa mantepte... Scoateti zece franci!.. Daca vreti, haideti §i voi cu mine

cu Ionics...Boruzescu u strecura zece franci.

Am dat pe girla toad ltunea veche, cu toate conceptiile ei§i cu toate supetstitiile ei... dar...

(Badea Jiu se frinse intr'o inchinaciune de betiv din romanelelui Dastoevski, tragic, umflat, gata sa izbucneasca in plans...).

...duioqia mea cea din urma Si ultimele mele respecte bur-gheze... doamnei Filipache qi domniparei Filipache !..

Nu mai dadu mina cu nimeni, isi indesa caciula Ora pe nasieqi din casa, dibuind podeaua pipaind peretii...

Silviu Bujoreanu, clar, stapan pe sine §i mai rece deck toti cei-lalti, facu bilantul situatiei :

Ospatul a fost mai complet deck fi putut sa-mi inchipuesc,fiindca am avut, pe nea§teptate, qi pe rapsodul omeric, deli tigan qicu numele Ionica Frumosu... Numai defectiunea ltd Badea Jiufringe putin din linia dorita de mine... Dorule, ai facut rau ca airezervat pentru el sticla to cea de a doua... Poate insa, el fara aceastaincursiune in gradinile peste hotarele bunei cuviinte, ancheta

i

*i slintul

adevdrul...

§i

i.li

§i

gii

a

qi

0 LECTLE ASUPRA LIM J 8 MILL 571

mea ar fi ramas incomplet5... Cine tie daca' Badea Jiu, pe trei sfer-turi beat, n'a spus, trancanind cum a ti5nanit, cele patru sferturipline de adevarului... Dar iata qi o cenuie presimtire... Tarema tem ca ospatul nostru de azi este cel din urma, in seria genul

Teobald n'a putut sa vie... Badea Jiu a cazut din carut5...Baruzescu it mangle, cu placida ircnie :

Las5 Silviu, ca 11 g5seqte carciumarul §i ni-1 restitue...Silviu continua. :

Mi se pare ca am inteles un lucru care pans aci mi se pAreagreu de explicat... Badea Jiu nu este un socialist, adica un interna-tionalist, ci este un tribun al poporului, un patriot tainic qi razvratit,dar ratacit printre marxi$ti... Tot acum inteleg deconfitura luidin timpul din urma qi concediul ilintitat pe care 1-a luat dela tri-buna socialists...

Bujoreanu se intoarse intr'un calcai qi-Si vazu capul, inoglinda dintre ferestre... Doru Filipache avea urechile ca de mar-gean. Baruzescu parea ca sta sa adoartn5... Numai el, S:lviu, etaacela corb, alert, lucios, lucid, pieptanat, papa Lu pang, intocmaica la sosire... Multurnit de sine, incepu sa fredoneze : a Allons,allons, amis, partons!..* un antec invatat in liceu, cu maestrulde muzica...

Se duse qi zgaltAi pe Boruzescu :Filosoafe, sus!.. Din nenorocire, spatiul qi timpul nu s'au

ispr5vit!..Boruzescu cAscl concesiv :

Vad qi eu ca nu s'au isprAvit... Si pentru tine unul e unmare noroc... Ce to vei face tu, dincolo de timp gi de spatiu?..

Ce spui, frate?.. Crezi tu c5 eternitatea pure va fi tin fel deloc rezervat pentru marea fresca a - adic5 numai pentru Costache

Boruzescu?..(Va urma)

GALA GALACTION

;ilui...

qi;i

Silviu

PLANURI 1NEINTE ALE BUCURESTI-LOR LA SFARSITUL VEACULUI

AL XVI11 -LEA

INTRODUCERE

Cunoscut este ca cel mai vechi plan al Capita lei noastre este celal lui Franz Iosef Sulzer din 1781, anexa a primului volum al lucrariisale <c Geschichte des transalpinischen Daciens *1). Acest plan afost considerat pAna mai deudazi ca o schita fAra" nici o valoare carto-grafia, indicand cateva edificii civile qi ecksiastice din centrul, depe acele vremuri, al oraqului Bucure§ti, ulitile fiind reprezentateprin linii drepte, duble si haprate pentru a distinge pe cele poditecu barne.

Fara a intra in studiul mai am5nuntit al acestui plan, putem to-tu§i afirma ca: din punct de vedere cartografic el este inca destul deexact. Evident cä portiunea ora§ului mai interesanta este cea dinjurul fostei Curti Domnqti, in apropierea actualei pieti de flori.

In cursul anului 1932, Muzeul Municipal al orawlui Bucurwia achizitionat dela de curand decedatul Nicolae Docan, fost mi-nistru plenipotentiar, unul din documentele cartografice cele maiinteresante privitoare la crawl nostru : un plan desemnat de mansin cerneala neagra §i in acvarela, reprezentand Intreg oraul Bucu-re§ti cuprins intre Obor, biserica Mavrogheni §i Manastirea Vacare§ti,plan inedit pada' azi, alcatuit de un ofiter inferior din armata austriacade ocupatie a Tani Romanqti intre anii 1788 1791: locotenentulErnst. Raposatul N. Docan, in oferta facuta Primariei Municipiului

1) Reproduceri ale acestui plan aflam in Revista Romance, 1861, pp. 356-7,purtand legenda cu text roman. Reprodus In tocmai In mai mic In IONNESCU-GION, Istoria Bucureftilor, agg la u Socec n, p. 217, Insa cu data gre-sita 1775. (V. originalul planului Sulzer la Muzeul Municipal at orasuluiBucuresti.)

PLANDRI INF-DITE ALE BIICURESTILOR 573

Bucuresti la 23 1Vlartie 1932, di limuriri precise asupra planului,motivelor ridicarii si a autorului lui.

Din statele personale ale ofiterilor austriaci, p5strate in arhivade razboi vienezl, s'a putut stabili ca in campania din 1788-1791,in regimentul a osz, adica in regimentul de infanterie No. 51, unsingur dicer este aflat cu numele de Ernst si anume FerdinandErnst. Biografia scurea a acestuia este urmkoarea 2) : Nascut la Semlinla 25 S...ptembrie 1766, a intrat ca praporcic in regimentul Oroszla 10 Noembi ie 1787, iar la I Iunie 1788 a fost inaintat subloco-tenent. La 1 Martie 1791 este inaintat locotenent in acelasi regimentsi tot atunci atasat la Statul Major. In 1794 era capitan si trecandprin celelalte grade militare este inaintat colonel in 1807, fiind inacelasi timp numit director al suszisei arhive de rAzboi. Acolo a func-tionat in aceasta calitate pans la 1836, and este inaintat generalde brigada si totodata trecut la pensie. Ajuns la adanci batraneti,se stinge din viata la 13 Iunie 1855, la Unter St. Veit langl Viena.

Planul acestui cartograf austriac poarta data de 1791, si a fostexecutat din ordinul principelui Frederic Iosif de Coburg-Saalfeld,comandantul suprem al trupelor austriace, in campania dintre anii1788-1791.

In toamna anului 1932, in urma unor informatiuni aflate de altfelchiar intr'o lucrare a raposatului Docan 3), Muzeul Municipal alorasului Bucuresti, adresandu-se Athivelor de razboi din Viena, aaflat a, in diferitele cartoane ale acesteia, se aflau pe langg cele dou'aplanuri pomenite de Docan 4) si cel al lui Ernst 5) si alte planuriale orasului Bucuresti. Piintre acestea se afla si tin plan de dimen-siuni mari, desemnat de locotenentul F. B. Purcel, inginer austriac 6).

Din cercetarile fkute pentru a afla 15muriri biografice asupra

2) IOHANN SVOBODA, Monografia asupra Academiei militare delaViena, Neustadt, publicata la Viena la 1894, in 8-0, p. 174.

a) Vezi Memoriu asupra lucrarilor cartograf ice privitoare la rylzboiul din1787 - 1791, in Anal. Acad. Rom., Seria II, Tom. XXXIV, Memoriile Sect.Ist., ed. 1912.

4) V. o. c., p. 71. Se afla in copie fotografica, in colori, la Muzeul Muni-cipal al orasului Bucuresti.

5) V. o. c., p. 72. Docan arninteste ca o schira necompleta a fost &mitade Ernst, Arhivei de Razboi din Viena. Chiar planul achizitionat de Mu-zeul Bucurestilor este doar o schita fart legends.

6) Titlul acestui plan, nementionat de Docan in lucrarea sa, este intraducere romaneasca : e Plan al capitalei si al orasului de resedinia Bucurestidin Valahia mare, care a fost luata in stapanire la 9 Noembrie 1789, de tru-pele imperiale si regale austriace, de sub comanda Altetii Sale MaresaluluiPrincipe de Saxa-Coburg t). Sub legenda din dreapta se afla si numele carto-

rafului q F. B. Purcel, Oberlieut. et Ing. n.

574 REVISTA FUNDATLILOR REGALE

acestui cartograf Purcel, am putut afla 7) ca numele sau adevarat esteFtanz B. Baron Purcel §i nu Parcel, nascut la Arad - poate chiar ro-man transilvanean - la 1765. Intrat in Academia de ingineri (« In-genieur-Akademie D) din Viena la 15 Ianuarie 1777, este numitcadet in arma geniului (« Ingcnieur's-Kot ps ») la 14 Aprilie 1782,iar in 1789 este locotenent-inginer, fiind inaintat capitan in 1796.In urma este atapt la Statul major al cartierului general ((c a.neral-quartiermeisterstab ») fiind inaintat maior la 1799. El se stinge dinviata cu gradul de locotenent-colonel in 18o8, la 13 Martie.

Un studiu amanuntit al planului locotenentului Dr-1st din 1791a fost alcatuit de mine Inca din vara anului 1932, bazat pe afirmatiaprecisa a raposatului Nicolae Docan 8) ca legenda, care va fi existatcandva, era pier duta pe vecie.

Ma straduisem a identifica pe baza documentelor cartograficemai recente, in special planul maiorului Baron Rudolf de Borroczyndin 1852, qi a informatiiior documentare ale vremii - toate edificiilebisericevi Si civile Insemnate cu cifre ro§ii §i negre - uneori qi li-tere minuscule negre - din planul locotenentului Et nst, cautand adistinge acele numere, care din gre§ala cartografului fusesera tre-cute de doua on - uneori §i de trei ori. Lucrarea aceasta era tocmaigata de tipar, and pe la inceputul lui Noembiie 1932, Muzeul Mu-nicipal al oraului Bucure§ti, primi dela At hivele de Razboi din Viena,informatia pretioasa a existentei in colcctiile ei, a planului F. B.Purcel, alaturi de altele mai recente 9). Cu area ocazie, §i gratie buna-vointei d-lui Raoul V. Bossy, Consilierul Legatiei Romaniei din Viena,am putut avea legenda planului locotenentului Purcel care va fiscapat din vedere scrupuloaselor cercetari ale lui Docan.

In primavara anului 1933 am putut sa-mi procur qi o fotografiein dimensiunile originalului qi colorata de mans a acestui plan 18)Si am putut astfel constata ca planul achizitionat de Muzeul Muni-cipal bucure§tean diferea cu putin de acesta, lasand sä se inteleagaca amandoi cartografii militari austriaci au lucrat concomitent la ri-dicarea topografica a orawlui Bucurqti, poate chiar impreuna, deoarecenumerotatia este identica la amandoua planurile.

7) Datoresc aceste informatii d-lui Raoul V. Bossy, Consilierul LegatieiRoman din Viena.

8) Iata si textul din memoriul raposatului ministru Docan, inaintat Pri-mlriei Municipiului Bucuresti, la 23 Martie 1932: s Pe planul nostru, 86 dinaceste constructii principale civile sau religioase sunt insemnate cu numere,iar in coltul drept superior al planului s'a destinat un loc pentru tnscrierea expli-catiilor, dar din nenorocire legenda lipseyte # toate cercetdrile mete spre a gdsiin Kriegsarchiv vreo insemnare privitoare la aceastd legendd, an rdmas fdrdrezultat b.

9) Planul Borroczyn din r852 §i Jung din 1856.10) Vezi Anexa No. z

PLANUEI LNEDITE ALE BUCIIRE8TILOR 575

Faptul c5 planul din 1791 al locotenentului Ferdinand Ernst, nuposeda legends si ca-i lipsesc si unele numere, existente in celalt,evidentiaza ca nu a mai fost incheiat, pentru simplul motiv c5, tru-pele austriace retrAgandu-se din Principate dupa 5 Septembrie 1791,necesitatea precizarii unor edificii dintr'un oras strain nu mai aveanici un interes pentru fostele armate de ocupatiune.

Este deci neindoelnic ca aflarea planului locotenentului inginerFrantz Baron Purcel, este poate cea mai important5 descoperire dincite s'au f5cut, privitor la istoria cartografica a orasului nostru, siputem afirma cu precizie el el este Oda azi primul plan completal orasului Bucuresti, indicand pe linga cele 91 de biserici - inclusivmanastirile Vacaresti si Cotroceni - si intinsele proprietati ale celormai de vaza boieri ai vremii.

PLANURILE BUCURESTILOR AL LUI F. ERNST DIN 1791 $I ALLUI F. B. PURCEL DINTRE ANII 1789-1791

Am spus 111 ca cel mai vechi document cartografic referitor laBucuresti este planul lui Fr. I. Sulzer din 1781.

Hotarele Bucurestilor din acest plan 12) sunt aproximativ urma-toarele

Dia nord-vest spre sud-est, albia Dimbovitei, al carei curspina la podul lui IVI hai Vocla, venind din sus, este r5u reprezentat.La nord, cursul &lei este infatisat putin mai sus de B serica Sf.Elefterie si de B:serica Luterana. Hotarul de nord, vag definit, esteintretaiat de cele trei mari artere de pe acele vremuri : I) Drumul Bra-

viitorul Podia) al Mogosoaei, actuala cale a Victoriei, II) Dru-mul Fierdstrdului, viitoarea cale a Dorobantilor, azi completata custrada Alexandru Lahovari, III) Drumul cdtre Fundeni-Afumatiadica Podul Torgului de afard, actuala cale a 1Vlosilor. Hotarul esticpleca dela Minastirea Vacaresti, din sudul orasului si, fara a fi nici elbine definit, continua spre nord aproape paralel cu Podul Targuluide afar5, trecind prin mahalalele importante ale vremii : Dobroteasa,Vacarestii si Lucaci. Un singur drum este indicat aci ca esind dinoral Drumul spre Dudegi. La sud aveam tot un singur drum, celspre Migurele, care trecea pe lingi Biserica Antimului din apro-pierea actualei cal a Rahovei.

11) V. mai sus In introducere.12) V. nota I.13) Pentru hatelegerea textului meu, am crezut necesar ca on de Cate on

voi aminti de vechiul nume al ulitelor bucureqtene numite Poduri In ve-chime, sä insemn aceasta denumire cu P, spre diferentiere de podurile depeste garla Dambovitei.

:

t

576 REVISTA FT1NDATITLOR REGALE

Daca insa planul Sulzer nu are decat o importanta cartograficadocumentary pentru vremurile acelea, atat planul Purcel cat qi celal lui Ernst au fost alcatuite dintr'un interes militar.

IV1otivul ridica.ii acestor doua planuri - dupa cum ne spune siN. Docan in plivinta planului Ernst vandutBucure§ti - a fost necesitatea pe care o aveau trupele austriace dea se orienta intr'un oral strain. De altfel din acele vremuri, afarade unele harti generale ca aceea a lui Muller, editata de Artaria 14)

cea a geografului C. L. Thomas din Frankfurt din anul 1788 15)multe altele, avem harta Raialei Hotinului Si aceea a 1VIoldovei

dintre Siret si Carpati, precum qi aceea a Tara Romaneti - aceastadin urma de dimensiuni gigantice : 8 m. X 4 1/2 m. care se of laazi in posesia Academiei Romane

In ceea ce privqte capitala principatului muntean, se intelege caStatul Major german voia sä cunoasca arterele de comunicatie le-gaturile lor, precum §i constructiile solide mai incapatoare, pentruadapostul autoritatilor Si al trupelor, intrebuintate contra vreunuieventual atac din partea Turcilor, retraqi la Giurgiu.

Planurile E nst Purcel sunt amandoua orientate cu nordul lasud, lucru explicabil, luand seams ca trupele austriace au intrat incapitala Tarii Romaneqti prin actuala §osea Kisseleff ; de aceeaorientarea for era mult mai uqoara in acest chip.

0 atentie deosebita a fost data bisericilor de catre autorii planu-rilor. D ntre aceste edificii, multe erau inconjurate cu ziduri si chilli.Toate acestea sunt insemnate, in amandoua planurile, cu numerein cerneala r4.e. Alte edificii, cele civile mai importante, case boie-rqti mai marl, care vor fi atras atentia cartografilor austriaci, aufost distinse cu numere in cerneala neagra, iar hanurile cu literenegre. M joritate din aceste numere Si litere negre lipsesc insa inplanul lui Ernst §i pe aceasta constatare se bazeaza asertiunea noastraca locotenentul Ernst nu a avut vreme sa-Si ispraveasca opera, tru-pele austriace retragandu-se din Principatele noastre.

In privinta aezarii topografice a strazilor, §i mai ales a detaliilorcare le insotesc, planul Purcel este superior celui al lui Ernst. Inrandurile ce urmeaza am cautat sa identific mai intai numerele in-semnate cu cerneall r4e, care in majoritate concords in amandouaplanurile ; pe semne, locotenentul Ferdinand Ernst 17) locotenentulPurcel au lucrat impreuna.

14) V. colectia de harti a Muzeului Municipal Bucuresti No. 1325.15) V. idem., No. 15g3.16) Ob;inuta pe la 19ro-12 de N. Docan dela Arhivele de Razboi din

Viena pentru Academia Romans, unde se afla si azi Inca In sectia stampelor.17) Traducerea titlului planului locotenentului Ferd. Ernst este urrna-

Bucurestin.toarea : e Plan al capitalei resedintei de scaun a Tarii Romanesti,

qi

16).

5i

5i

Rimgriei Municipiului

si

pi

5i

4

tl

y

I

4.

' -"--

fJ

ler.

t:

,71':W

..7&

1 ;

tL

,

f

4C

.4

'144

.

P \,-

tit t4ryy.Pi frt. )11.47mitht. in thy grel(in k writ& 14n q rtr

Ms () .1 7 S .t.en /cent n .1ttipirlichtn diriti96(irt is Cr rcirfi lit At A .1171"1Sprl stet r rrmestrifcX%itsr-..CrunsAiattch (hi !ram, rrth;tif . ,4-1-stizen Ira f? 611e/q .10 ...13tre trurXmin. rverrh . .

41.4....1../ r et ler 4i.41". .. lfes .479.1.!. .;;...

A4

114 .'.

..4.

4.6

1

...../,

. .

A

.

24

/IA ..

1

.' a..* .

-s : ';:!. " n

I- I /66

tuidinz-oltiti#

M-

.

4. 4..

Is: ... .

i. ..'1:71. --. a:.. X.-at:. ..., ..,:r-"'-'"-..7. .P.: , .

s -..... ..;,...4..... of .,:-......6 .51.44%......-1.'L.-.7.. -'4--.';?,,v.. .

.4

I4 ILA... ....3.

.1.0...........

4 .(3......31:,..:,....4...... ' nAir.....,

.9-Z,,22_ ...,teti.,:e..;,...........

..teer-u-, ,..,;",I.

'IC' -,... : 4. ,Y"

..,.. . NI,.4.1cr-,,- : .....i.. ,,- .:

.41...

IX .S .L. /

a. 4...

ft - Ai.

. ..

a

J. ..14 M....CI .

A Itits,

1 ft 2...

;2 ',lir, pa:-

- .16 Irk; 0.24

- -,.

al

r

&",

- ,..,"*.0.4 AV' 4411/k4i:LOdtCX

.9**; 4-

174.11-

At161-

. -

1.1

i'4111",

'' aI- -I" . ,

'..-T") ''.-ig. --+.- % . '1'e '' ki.'11,1__.1'1"...... #."--'0 Ar '' \''''' l,,1:

.--'.-1--M ''.1. `,'*.n..0 '*--- L

44'

4: " - . 6 : - . 9iii,t.'" "-i 3/424, '

- ...,C*64444tOre-'',.

' 10. \ V3 ..)'. 4..qcr.I. ,.....

1 ..1 .I..

'n1 ,

if '.." 1*"." .; 1

4 E ... 4,,

3*4 - ':-. -.

4:. d

4...................v. ..s......4464-4.44

1

'

Ill . .41,

.

/... 4...A

JR"e. 114

PLAN11/11 1NED1TE ALE BUCUREST1LOIL 577

Apoi urmeaza identificarea numerelor trecute cu cerneala neagr5,din care uncle lipsesc la Ernst si in fine hanurile care nu sunt men-tionate la acesta din urm5.

Pe de alt5 parte, legenda planului Purcel fund scris5 dupa orto-grafia german5, adesea este ininteligibila si cere o punere la punct.

Din capul locului voi mai adOoga ca sunt erori de identificare,mai ales in ceea ce priveste uncle lacasuri bisericesti, fapt mentionatde mine in identificarea fiecarui edificiu.

Numerotatia, asa cum urmeaz5, este dup5 planul Purcel, coro-borata cu aceea din planul Ernst.

IDENTIFICAREA NUMERELOR ROSH.

1. MIHAY WODA.

Biserica Mihai-Vocld cu chiliile ei inconjuratoare, ridicata deN1; hai Vocla Viteazul, in timpul domniei lui, pe sernne pe locv.1 unclear fi trebuit sa fie decapitat, din ordinul lui Ale xandru \kola Bogdan,in 1593 In fostele ei chilii, azi renovate, se adapostesc Aihivele Sta-tului. Aceasta biserica nu trebue confundata cu aceea din apropiere,cunoscuta cu numele de Biserica Alba din Postavari 18). In planulErnst aceasta biserica este desemnat5, dar ii lipseste numarul deordine.

2. GORGAN.

Biserica Sf. Me din Gorgani de azi, din mica strada de peste drumde Liceul Laz5r. Fost5, pe vremea alcatuitii planurilor noastre, inmarginea estica a mahalalei Podtilui de Pamant, acest lacas bisericescfusese ridicat inca in cursul veacului al XVII-lea, fiind inchinat de

Cantacuzino in timpul domniei sale (1679-1688), metohal manastirii sale dela Cotroceni 18).

3. LIVEDEA GOSPOD.

Biserica livezii domnesti de dincolo de fostul lac al lui Dura Ne-gulatorul - Cismigiul de azi. Fusese ridicata e din temelie A - aser-

In marginea dreapta de jos a planului este urmatorul text In limba germana :intocmit desemnat de locot. Ernst din regimentul Orosz. 1791. Dimen-siunile originalului sunt : 84 x to8 cm.

In privinta carierei militare a autorului acestui plan, v. mai sus In intro-ducere.

18) V. pt. aceasta mai departe.19) V. IONNESCU-GION, o. c., p. I96; v. IORGA, Inscrigiiie din bi-

sericile Romdniei, p. 298 uncle este gresit numita Sf. Nicolae Gorgani.

er-ban

si

7

578 REVISTA FUNDATIILOR. REGALE

tiune care nu este intotdeauna just - de tin oarecare Constantin Co-jocarul impreun5 cu alti mahalagii, la 1785, §i avea pe acele vremuri

inconjuratoare, azi daramate. Asazi ne este cunoscuta sub nu-mele de bile La Sf. Constantin 20). In planul Ernst un num5r 3 rosese refers la paraclisul Br5ncovenesc din fosta mahala a Scortaruluisau a Sfantului Spiiidon, cunoscuta pe acele vremuri §i sub numelede mahalaua VodS. Paraclisul acesta se afla ringS fostele caseB Sncovenqti, pe locul actualelor fundatii ale Senatului 21).

Q. LEFTER.

Wseica Sf. Elefterie de azi. Ridicata - nu dupa cum afirma Ion-nescu-G:on 22) la 1748 - ci in timpul domniei lui RacovitaVoevod, intre anii 1741-174423) ;ctitorul ei fondator pare a fi Con-stintin Maxim Cupetul, care o inalta in apropierea morilor Mitro-poliei - morile Vladiclui - intr'o insula, 15nga o p5dure secularS, depe malurile pipuirde ale Dambovitei 24). La anul 1782, se gasea subingrijirea marelui Vistier Mcolae Brancoveanu, care avea proprie-t5ti in ap-opierea bisericii. La 1789-1791 avea un han inconjurator,dispIrut Inca Inainte de 1852, precum §i gradina de proportii destulde intinse, din vecinatatea ink.diata a bisericii. In planul Borroczynd la 1852, aceasta gradina nu mai exists. Biserica a fost reparatlla 186725).

5. PODU DE PUMUND.

Biserica Podului de Rimant, cunoscuta azi sub numele de Sf.,Stefan sau Cuibul cu Barzd, dela extremitatea actualei strazi tirbei-Vocla. Pe locul actualei biserici, inexistenta la data alcatuirii planu-rilor noastre, se afla un alt edificiu religios, despie care nu avem nicio mkturie documentary precisg. Cred totu§i ca ad se va fi aflatacea biserica a Anastasiei Cantacuzino, de care potnenwe un act

20) V. IONNESCU-GION, o. c., p. 183; v. PREOT MARIN DUMI-TRESCU, Istoricul a 40 de biserici din Romdnia, vol. II, ed. 1902, p. 134; v.IORGA, o. c., fasc. 1, p. 298, No. XXXIV/735

2') Pentru identificarea proprietatilor din aceastA mahala, itnportantulmaterial documentar pentru istoria centrului Bucure§tean va face obiectulunui viitor studiu al meu Schite de plan ale centrului Bacureitilor la Ince-puttsl veacultzi al XIX-lea.

22) V. o. c., p. 187.23) V. IORGA, o. c., fasc. 11, p. 317, No. XLII1766.21) V. PREOT DUMITRESCU, o. c., vol. III, ed. 1907, pp. 66-69.15) V. ibid.

*:iban

Mihai

chili

PLANUEI INFANTE ALB BIICIMPFITLOIC 579

inedit din /76626). Actualul 15cas bisericesc a fost ridicat din temeliepe la inceputul veacului al XIX-lea, de Clucerul Dona, impreun5 cusotia sa Zan Tra, care o inzestreaz5 cu o mosioara din judetul Ilfov :Belciugovul 27). Ctitoria acestora, 28) inconjurat5 cu ziduri, ridicatpe locul altui rams mai vechi, al c5rui fondator nu ne este cunoscut,a fost reparata in anii 1853 si 1877.

6. ISWOR.

Biserica Izvor, de pe actuala straci5 cu acelasi nume, nu se afla,intre anii alcatuiiii planurilor noastre, pe locul bisericii de azi cuacest nume, ci mai departe, pe terenul proprietate a Societ5tii de Tir.Va fi fost claramata putin dup5 anul 1791, c5ci actuala biserica Izvor,care se af15 langa fabrica de bere Oppler, este ridicata de niste ne-gustori in timpul domniei lui Alexandru Constantin IVI.oruzi Voevodsi a p5storiei lui Dosithei Filitti 26), deci intre anii 1793-1796, prinurmare dupa ce planurile noastre fusese alcatuite. In planul Ernst,

18) Se ell la Arhivele Statului, Cond. Mitropoliei Bucuregti No. 6, file288, relativ la mogia Saratiei, comunicat de d. Const. Sarateanu.In vedere ca azi originalul act este evacuat la Moscova dau mai jos documentulen extenso :

o Adeca eu jupaneasa Anastasia sotia raposatului dumnealui Serban Can-e tacuzino adeverez cu acest credincios zapis al mieu la prea cinstita minao prea sfintiei sale parintelui Mitropolitul tarei Kir Grigorie gi la slanta Mi-te tropolie precum sa se tie ca am dat danie go de stanj. din mogia Saratiei

din sud Buzau care movie -mi este data prin diiata mie de dumnealui rapo-o satul sotul mieu Serban Cantacuzino gi prin carte iscalita de dumnealoro boiari, rudele raposatului barbatului mieu ; si aceasta danie este data ca sae mi se scuteasca doi preoti de bir gi de toate cheltuelile ca sa poata purta grijabisericii ce o am In mahalaoa Podului de Pdmdnt, si cu cele ce voi mai Lisasfintei biserici pe foaia iscalita de preaosfintiia sa parintele Mitropolit gi saaiba preoth purtare de grija de sfanta biserica de toate ce am lase gi dim-

e prejur ; yi pentru mai adevarata credinta am iscalit mai jos ca sa se creaza,e dimpreuna gi cu alte cinstite ge vrednice marturii s. Veleat 1766.

(ss) Nastasia, jupaneasa rapos. dumnealui Serban Cantacuzino, adeverez.Aceasta Anastasia Cantacuzino era fiica lui Angheli Capitanul fusese

soda lui Serban, fiul lui Constantin Cantacuzino, din siPaua scoboritoare alui Drighic.e, marele Spatar.

27) V. Apz. Brdncovenegi: Belciugul, doc. 46, comunicat de d. N. Boi-cescu din figele inedite ale raposatului general P. V. Nasturel.

28) Gregegte parintele Dumitrescu cand afirma ca biserica fusese ridicatala 1760 de Dona Clucerul, intrucat acest boier a trait in prima jumatate a vea-cului al XIX-lea, fiind ingropat la 183o in interiorul bisericii (v. IORGA, o. c.,fast. I, p. ago, No. XXV/7/o).

29) V. PREOT DUMITRESCU, o. c., vol. IV, ed. x915, p. g8 ; lipsegtela IONNESCU-GION, o. c., in lista bisericilor bucumetene.

fiindu -mi

i

1

o

gi

580 REVISTA FUNDATMOR REGALE

cu toate c5 edificiul religios este insemnat pe acelagi loc ca la Purceltotu§i ii lipse§te numirul de ordine.

7. MANY PRUTAR.

Biserica Manea Brutaru de azi, ridicata din temelie de lemn,la 1777, de trei negustori din aceast5 mahala, cunoscuta cu numelede a lui Papa Radu : Gheorghe, Ioan §i IVIanea. In piatra - mai binezis, in zid - biserica a fost inSltata abia peste zece ani, la 1787, intimpul domniei lui Nicolae Veda 1Vlavrogheni. Biserica a fost cu-noscuta sub numele de aceea din mahalaua Popii Radu, pe semnedupa primul ei slujitor. P,imu1 hram a fost al Sfantului Nicolae,caruia Ii furs ad5ogate ulterior, in timpul domniei lui 1Vtavrogheni,Si hramurile : Sf. Ghecrghe qi al N5scAtoarei de Durnnezeu Fe-cioara Maria. In cur tea bisericii se afIS Inca §i azi crucea lui Ma-nea VAtaful, acela care a inzestrat bisericesc §i dela care acesta1§i tine numele 30).

8. SV. MARIE.

Sfanta Marie, nume sub care era cunoscuta actuala biserica aSchitului Mdgureanu, dela nord de Ci§migiu. R:dicata din temeliede Constantin Vkarescul, marele Lcgcfat, la 1756 31), actualul Lica§bisericesc, renovat de vreo trei decenii, dateaz5 din 1881. Cu ocaziaacelor aqa-zise reparatiuni, s'au distrus cu totul chipurile etitorilor 82).Inca §i azi hramul bisericii este Vovedenia Maicii Dcmnului, de uncleSi numele de Sfanta Marie, pomenit in legenda planului Purcel. Inapropierea acestei biserici, putin mai la nord, avem Inca §i azi, ve-chea biserica Popa-Tatu, cunoscuta sub numele de biserica dela Fan-tana Boului, lka§ care nu este insemnat cu nici un numar, nici laPurcel, nici la Ernst, cu toate a era in fiintS, Inca mult inainte deak5tuirea planmilor for 82).

g. DIMI TABAKU.

Biserica lui Dima Tabacu, azi biserica Sf. Nicolae Tabacu din caleaVictoriei, peste drum de Academia RomOna. A fost ridicata de tin

30) V. IONNESCU-GION, o. c., p. Tog ; v. IORGA, o. c., fasc. 11, pp.318-3154.N0. XLIV/7 ; v. PREOT DUMITRESCU, o. c., vol. III, p. 65.

31) Gresali la IONNESCU-GION (o. c., p. 215) care socoteste ca an defondare : 1764; v. *i PREOT DUMITRESCU, o. c., vol. II, ed. 1902, pp.103-107; v. IORGA, o. c. fasc. 1, p. 207 No. XXXIII/732.

32) V. Albumin familiei Cantacuzino de Gheorghe Gr. Cantacuzino, ed.Minerva D, 1902, pp. IV-V.

1) Biserica Fintina-Boului fusese zidita de Generalul Mihai Cantacu-zino (v. pt. ea mai departe).

lkasul

PLAN Ult1 nu:wax ALE BUOUREETLIAE,

Dima Tabacu, Inca pe la 171o, de unde si numele pomenit de Purcel.Rtiactita in urma, a fost cunoscuta In cursul veacului trecut, subnumele de biserica Popa-Cozma, de-la numele preotului care a slujitin ea si care o va fi ingrijit 34).

Io. SV. NICOLAY.

Sf. Nicolae, vechiul hram al bisericii cunoscuteazi sub numelede Biserica Albd din calea Victoriei. Un Was bisericesc - pe semnedestul de important - ex:sta pe locul actualei biserici, Inca Inaintede 1790, fiind cunoscut sub numele de Biserica Mahalalei PopeiDdrvas, poate chiar o fondatie a acestui preot, dela care Intreaga ma-hala tinut multa vreme numele. crede chiar, ca aceasta bise-rick Inca pe la 1776, va fi avut numele de Biserica judecanddupa cele realatate intr'un act foarte interesant, care aminteste deimprejaimile mahalalei Fantanei Baului $6). In vechime, biserjcaavea ca hram numai pe Sfantul Nicolae. Pe la Inceputul veacului alXIX-lea avea chilii inconjuratoare 36), la care contribuise si raposatulIordache Colfescul Stolnicul prin diata. Fund ruinata de un cu-tremur - pe semne cel dela 1803 - biserica a fost renovata prin Ingri-jirea Clucerului Nicolae Trasnea si a sotiei acestuia la 1827, pu-nandu-i-se si hramul Sfantului Ilie Tesviteanu137), de made numelede B.serica Sf. Ilie din Calea Victoriei. 0 reparatie radicala i-a fostfacuta in 1873, dar chiliile Inconjuratoare disparuse /ilea cu multinainte 88).

34) V. PREOT DUMITRESCU, o. c., vol. II; v. IORGA, o. c., fast.P. 351, No. LXXIV unde nu se aminteste decat de existenta unui pomelnicdela 1848; v. IONNESCU-GION, o. c., p. 204. Aci Insi se face confuzieintre trei biserici si anume : Sf. Nicolae din Tabaci (v. mai departe No. 76 Intext), Sf. Nicolae-Tabacu (adicd a lui Dima Tabacu) si Sf. Nicolae din Sdrbi ,(v. aci mai departe No. 68), cad de aceasta din urnal este vorba In actul din1696, cu toate col numita biserica Tabacilor. (Trinxeterea Iui Ionnescu-Gionla Condicele Br3ncovenesti nu mai este controlabila azi. Sf. Nicolae din Sarbieste singura biserica situata pe ulita, care vine dela biserica Oltenilor (v. simai departe In text la No. 76).

35) V. mai departe identifica'rile mele.38) La 19 Martie 18o2, Dosithei Filitti, Mitropolitul Ungrovlahiei amin-

te§te Intr'un act adresat epitropilor de pe vremuri ai Bisericii Albe, c3 rapo-satul Stoinic Iordache Colfescu, proprietarul caselor unde se afla azi PalatulRegal din calea Victoriei, lasase la sfauitul vietii sale (el moare In 1802) prindiata, ca sa se fad vreo cateva chilii de acei epitropi (v. Arh. St. Mitropolia,netreb. pach. r, doc. r ; in regest In fisele inedite ale raposatului general P. V.Nasturel comunicate mie de d. N. Boicescu).

37) V. IONNESCU-GION, o. c., p. 196; pt. inscriptia picaniei celei notrare se afla Inca aetuaimente v. IORGA, o. c., fast. II, p. 362, No. LXXVI/got.

38) Un numar to se afla in planul Ernst trecut la biserica Ora chilli, Incon-

s &

si-aVz4icdi,

As

Ii

II,

582 REVISTA YIINDATIILOR ILINIALB

1. FILARET.

Biserica azi dispAruta, cunoscuta Ina in cursul veacului trecutsub numele de Livedea Vdcdrescului sau 40 de mucenici, dup5 hramul ei.

Inca de prin anul 1766 39), Mihai Cantacuzino, vel Vistier pe acelevremuri, viitor Ban qi general rusesc in urma, personaj cunoscut§i sub numele de Genealogistul, cu ravna catre cele dup5pilda stramoqilor s5i 40), incepuse a cump5ra terenuri invecinate celorde zestre ale r5posatei sale sotii, scoboritoare a boierilcr V5carqti 41).Biserica aceasta a fost deci intemeiata inainte de 1768 42). 1V1;lai Can-tacuzino, p5rtaq al politicei rusqti, emigrase dup5 pacea dela Ku-ciuk Kainardji (r774) in Rusia. Actul de fondatie poarta data de1775, luna Septembrie, cand Mihai Cantacuzino, pe atunci generalrus, se reintorsese in Bucureqti, in vederea reguldrii averii sale. A-tunci cradi, in curtea acestei ctitorii, i o coal romaneasc5 pentrucopii qi termin5 pe semne qi biserica, inchinand-o metch Episccpieide R5mnic, Numele dat de Baronul Purcel acestei man5stiri vinedela fostul Episcop de Ramnic, Filaret, viitorul Mitropolitdin Septembrie 1792 0115 in S.ptembrie 1793, and demisioneaz5 42).Biserica qi §coala au functionat p5na la 1848. L5sate de atunci in pa-r5sire, toate s'au ruinat, cu trecerea anilor, iar la 1866 chiliile Si inc5-perile fostei §coale fiind numai ziduri goale, au fost daramate odatacu biserica, plantandu-se gr5dina, care mai amintwe azi numeledoar de Episcopie, lar5 insa a se specifica derpre care este vorba. Curanddup5 aceasta, a fost riclicata pe locul ',bisericii o coloana, mutata in

jurAtoare, care se afla chiar pe locul actualei biserici Sf. Ionic5 sau Sf. loanMoldoveni. Este irtsa o gresala de numerotatie, de oare ce In planul Purcel oavem inseranat3 (v. mai departe No. z6).

89) Curioastena un act din 21 August 1766 (v. Arh. St. Episc. Rdmnic. path.9, doc. 6 In regest la generalul P. V. Nasturel) care ne spune ca Ioana cu fiicaei Pauna cu nepoata sa Zainfira nepotul Panait vand pe 16o de taleri luiMihai Cantacuzino vel Vistier o cas3 pe Podul Mogosoaei cu locul ei ldngdbiserica ce o face dumnealui.

40) Furtdatii religioase in Bucuresti au facut Mihai SpAtarul Cantacuzino,cat si fratele sau Serban Voda, apoi Serban Vornicul nepotul lor, in urmaParvul Bann!, fratele Generalului Mihai, pentru a nu mai releva pe cei careau Inzestrat din averea lor, multe alte lacasuri bisericesti (v. I. C. FILITTI,Arhiva Gheorghe Gr. Cantacuzino, ed. 1gt9, pp. XXXI-XXXIV).

41) Ilinca, fiica lui Constantin Logolatul VAcarescu, stinsa din viatAdin anul 1763

41) $1 IONNESCU-GION, o. c., p. 223 §i PR. DUMITRESCU, o. c.,vol. IV, pp. 117-118 ne dau acest an ca cel a fondarii bisericii.

43) Ca Mitropolit este cunoscutul Filaret al II-lea de Mire, fost Episcopde Ramnic din Martie 178o pariA in Octombrie 1792. (v. IORGA, Istoria

romdne ,s1 a viepi religioase a Romdnilor, ed. 1909, vol. II, pp. 330, 333gi indite P. 404).

bisericqti,

plimat,

lila

bi-serial

of

si

PLANURI INEDITE ALE BUCTMESTILOR 583

urn:a in timpul primariatului lui Pache Protopopescu - pela 1888 -pe bulevardul Carol I cu ocazia crearii acestei artere cenirale a ora-§-ului 44). Pe acest loc se riclica azi Palatul Ater.eului Rcrr an, ins5 gra-dina §i strAzile mArginaqe mai pAstreaz5, - Dt mnezcu tie pang can,d

numele doar al Episcopiei, fosta c5ndva proprietar A.

12. KRETSULESK.

Biserica Cretulescu, fundatia religioas5 a marelui Lcgof5t Ior-dache Cretulescu §i a Domnitei Safta, fiica lui Vcd5 Br anccveanuclAditA intre anii 1720 -1722, pe locurile d5ruite de Veda Mavro-cordat ctitorului 45).

13. BRESUANA.

Biserica Brezoianu sau a lui Popa Stoica. Cu toate ca, atat In planulPurcel, cat qi in cel al lui Ernst, nici acest 15ca§ blsericesc nu estereprezentat in forma unei biserici, totu.i. de aceasta e:te vcrb5, pre-cum ne-o mArturiseqte numele cam sallciat aflat la Purcel. De alt-fel biserica era In fiintA Inca dela 1710 46). Numele mai vechi de PopaStoica ii va fi venit dela primul ei slujitor, caci in mijlocul veaculuial XVIII-lea aci se Intindeau proprietAtile Vistierului Fiera Bre-zoianu, dela careli mai p5streaz5 Inca p5nA azi numele §i biserica

strada din marginea estica a Ci§migiului.

14. STIRSCHAR.

Mica bisericA - zisa Inca §i azi Stejar - din spatele actualului palatRegal, avand hramul Sfantului Mina, ridicata in vechea mahala aStejarului 47) intre lunile Iulie-Septembrie 1743 de Tanase Capitanul

44) Coloana fusese a§ezata pe locul actualei statui a lui C. A. Rosetti. §imutata de aci cu ocazia ridicarii acestei statui fiind dusa pe Bulevardul Ma-ria, unde se afla la 1915.

45) V. PREOT DUMITRESCU, o. c., vol. II, ed. 1922, pp. 108-114 ;v. PREOT GRIGORE MUSCELEANU, Calendarul antic pe anal 1862PP. 38-40 ; v. IONNESCU-GION, o. c., pp. 183-184 ; v. publicatia Ca-sei Bisericei : 7 Biserici cu averea for proprie a ed. Gobl, 1904, pp. 190-2o1.Terenurile &mite lui Iorclache Cretulescu se intindeau dela actualul PasajRoman pima la gradina cea mica a Palatului Regal de azi, de langa str. Sfantul

46) V. IONNESCU-GION, o. c., p. 210; v. IORGA, Inscriptii..., fast.1, pp. 293-294, No. XXIX/722 unde din hiscriptia pisaniei aflam leatul acesta,pe cand PREOTUL DUMITRESCU o. c., vol. II, pp. 145-146 ne ittaicaanul 1701.

47) Cunogtem un act din 1 Octombrie 1752, care pomene*te de existentaacestei mahalale. (v. Arh. Stat. Bradul, pach. 7, doc. 37 in fi*ele raposatuluigeneral P. V. Nasturel).

-

si

Ionics.

584 EL:VISTA FUNDATILLOR REGALE

in timpul domniei lui Mihai Voda Racovita, pe locul alteia mai vechi,din 1717 48), de care nu am putut afla nici o mat' .turie documentarl.Asa cum se afla azi, biserica a fost renovata prin ingrijirea RegeluiCarol I, la 1894.

15. EVANGELISCHE KIRCHE.

Biserica Evangelic sau Luterana din strada de azi cu acest nume 4").Anul fondarii ei nu ne este stiut, insa comunitatea evangelica era cu-noscut5 in Bucuresti inc a de pe la sarsitul anului 173o, pe andera picot M chael Shuster. Istoricul Sulzer 50) aminteste de bisericaaceasta din mahalaua Rrit'anei Boului 51) si care nu trebue confun-data cu biserica Sf. Iosif, actuala catedrala catolic5, ce se afla si eain aceia.si fosta mahala, ins care este de constructie mult mai lama,de prin anii 1892-1895.

16. MOLDOVENY.

Biserica Sf. loan-Moldoveni sau Sf. Ionia, din jos de bisericaCretulescu. Vt.chea inscriptie de deasupra usii de intrare a actualeibiserici aminteste de anul ridicarii ei a din temelie *- ceea ce niciaci nu este exact - de atre Dimitrie Darascul, mare 1Viedelnicerla 1795 52), deci cu patru ani dup5 alcAtuirea planurilor noastre. Vafi exi_tat de sigur, inainte de 1791, o mica biserica - poate chiar 1)5-r5sit5 ,ti in stare de completa ruins la acest an - paraclis tine stie alarui neam de boieri sau de boiernasi din aceasta mahala - care, di-rainata pans la p5m5nt, va fi fost facuta de iznoava de cel al caruinume este pomenit azi in pisanie. Actualul lacas a fost si el renovatin cursul veacului nostru, iar azi se apeleaza la caritatea publicspentru a-I scapa dela pieire.

17. SERENDAR.

Cert ca Inca inainte de suirea in scaunul Tarii Remanesti a lui

48) V. PREOT DUMITRESCU, o. c., vol. IV, ed. 1915, pp. 6 66; v.IONNESCU-GION, o. c., p. 221 ; v. IORGA, o. c., fast. II, pp. 337, No.LXV/848.

49) V. WILIBALD STEFAN TEUTSCHLAENDER, Geschichte derEvangelischen Gerneinde in Rirmanien mit besonderer Beriicksichtigung des Deutsch-turns, ed. Leipzig, Hesse & Becker, 1891.

TO) V. o. c., torn. I, paragraf Soo.Fl) Mahala dela care actuala str. G-ral Berthelot, fostl str. Fautinet,

Sines uumele pans dupa rAzboi.52) V. IONNESCU-GION, o. c., p. 598; v. IORGA, o. c., fast. I, p. 294,

No. XXX/723; v. PR. DUMITRESCU, o. c., vol. III, ed. 1907, p. 65.

PLANtral INKDITE AI.5 BIICULUSTALOit 585

Matei Voda Basarab (1632) a existat pe aceste locuri o manastirece purta numele acesta 53). De altfcl Inca din timpul domniei lui Mi-hai Voda Viteazul, acest Domn inzestreaza manastirea cu mo§ia Glu-le§ti 54). Pe locul acesteia se va fi ridicat in cursul veacului anteriorctitoria de lemn a boierilor de vita domneasca a Cocora§tilor, cunoscutasub numele de biserica Coconilor. La 1654, Basarab recladqtebiserica §i-§i leaga numele de aceasta fundatie religioasa bucure§teana- atribuita ca a patruzecea a sa fondafe religioasa. Se atribue si acestuiVoevod de a fi dat numele de Satindar acestui laca§ de ruga, ceeace nu este exact, dupa cum atesta documentul din 20 Mai 1634 55) ;in toate cazurile, acest Domn pune hramul Adormirii 1Vlaicii Dcm-nului. Cladirea ruinata de vremi a fost refacuta la 1802, din ravnamai multor familii boierqti. Acest edificiu religios, care in decursulveacului trecut Si -a avut insemnatatea sa, caci toate slujbele reli-gioase mai importante : nunti, inmormantari, ceremoniale, etc. acise oficiau, fusese chiar necropola familiei Ghica 56), care se cota cti-tora. A fost daramat pe la sfarqitul veacului scuts, intre anii 1894-96

53) V. Arh. Stat. Grimy:lung, path. 4, netreb. doc. 12 cu data de 1634 Mai2o al lui Dumitru Judetul cu 12 pargari din ora; din Bucuresti, care Stan-ciu Vatah, jupanesei lui Manei si coconilor for Preda ;i Dumitrache, pentrua le fi for doua locuri de casa langa IVIanastirea Sarindaru/, ldngd ulita din jos deMdndstire alciturea cu podul de in sus. Actul vorbeste ca aceste stapaniri aufost de mai inainte vreme ale acestora, fara a se pomeni de biserica Coconilor.(Acest act mi-a fost comunicat de d. N. Boicescu din fisele inedite ale rapo-satului general P. V. Nasturel).

Ulita din jos de mancIstire va fi Lost ulita Brezoranului de mai tarziu,nurnita Inca si azi asa, iar Podul de In sus va fi fost o ulita ce va fi e;it peaceste locuri ducand la intrarea In biserica de pe acele vremuri.

54) V. ION BREZOIANU, Mandstirile Enkinate kalugdrii greci, ed. 1865,P. 8.

55) V. nota 53.56) Aci fusese hamormantati alara de Grigore Ghica oda, domnul Mun-

teniei (1822 - 1829) ;i parintele sau, marele Ban Durnitrache (18o8), qi altinaembri ai familiei acesteia : 1. IANCU, fiul lui Scarlat Banul Ghica ( 1838) ;2. ANASTASIA GHICA nascuta Catargi, sotia lui Iancu Camara;u1 ( 1838) ;3. MIHAIL GHICA BANUL ( 185o) ; 4. CONST. DIM. GHICA (185o) ;5. MATEI GHICA, fiul lui Mihail Banul ( 1853) ; 6. ALECU GHICAMARE LOGOFAT ( 1855) ; 7. IOAN NICOLAE SCARLAT GHICA.( 1859) ; 8. DUMITRU RALET VORNICUL, ruda cu Ghiculestii (1859).Mai isi aveau aici locul de odihna IOAN COCORASCU ( 1847) ;i SMA-PANDA, sotia sa, nascuta CANTACUZINO ( 1858), CONSTANTINZEFCARI, alts nidd Ghiculeasca (1863), cat ;i membrii familiei MORUZI.

Cu ocazia daramarii bisericii, deshumandu-se trupurile Ghicule;tilorastrucate aci, mormintele for au fost aduse la biserica dela Ghiculeasa de langaColentina. (V. Acad. Rom., Ms. 2409, dosar No. 58 al Mitropoliei Bucureitipe 1880; Iiscriptiile bisericilor de Ghenadie Endceanu, Lila 35.)

Matei

yi

586 REVIBTA VIINDATEMOli RECIALS

dupg ce atat chiliile inconjuratoare cat si hanul cazuse In ruing cumult mai inainte 57).

18. SV. IOAN.

Biserica Sfdntului loan cel Mare, numita Sf. Ioan Predetici, adicaMcatorul de minuni, vechea fondatie a lui Andrcnie Vistierul, socrulBanului Preda Buzescu, la sfa qitul veacului al XVI-lea. In cursulveacului al XVII-lea o intalnim qi cu numele de Sf. Ion Crdstitel,adic5 Sf. Ioan Botezatorul 55). Fuscse inchinatl la mana'stirea Sf. Liedin satul Zica (Rumelia) Inca inainte de domnia lui Duca Voc15 (1674iarna-Noembrie 167855) ). N:iruita Inca inainte de Inscaunarea Bran-coveanului Voc15, ea este recl5dit5 din ravna vechilor bcieri cobcrl-tori din ctitorii primordiali, de Radul Golescul biv vel Canis cu fii-cele sale Zoica gi Ancup 50) si aceasta Inca din anul 1703. Ruinatidin nou in cursul ultimelor doua veacuri, a fost esarnat5 definitivla sfar§itul veacului scurs, iar pe locul ei se riciicA azi Palatul Casscide depuneri qi consemnaciuni 61).

57) V. §i G. D. FLORESCU, Alaiul de inmormdntare at lui Alexandra Ni-colas Sulu Vodd la 20 lanuarie 1821.

59) V. Documentele Cantacuzinilor, ed. IORGA, p. 23.59) V. Acad. Rom. Ms. 3526 fila 7-8 (Cond. M-rii Sf. Ioan din Bucuregi).60) Privitor la recladirea acestui laca bisericesc dau aci, dupa fi0le rapo-

satului general P. V. Nasturel, continutul actului din 1703 Februarie 15,data la care pe semne ca fusese Inceputa recladirea vechii ctitorii a lui AndreiVistierul. Actul se afla la Arhivele Statului, Sf. Ion, Bucure )cti, each. x7, doc.2, azi evacuat la Moscova.

Radul Golescul biv vel Comis tnapreuna cu copilele meate Zoita (a fostsotia lui Stefan Par§coveanu) si Ancuta (a fost sotia lui Ioan Baleanu) asscrisoare sfintei §i durnnezeie0ii Minastiri Sf. Ion din Bucure0i etc. caremanastire mai intai din temelia ei an fost facuta §i inaltata de stranao0i noqtriAndrei Vist. §i Dumitru Spatar (nu am putut afla rudenia prin ascendentscu ace0ia). Deci cand au fost acum intamplandu-se marl stricaciuni sf.M-ri deci Maria Sa fiind cu mare osardie catre Sf. bisearici pus-au fagaduintaca mai fauna §i frumoasa de cum au fost sa o faca, care lucru an §i savar§it.Si §tiind Maria Sa a noi santem din neamul acelor de mai nainte numiti ctiton,nu ne-au lasat ca sa ne in.strainam, ci din bunatate si blandeatele M-Sale ne-aufacut §i pre noi parta§ la cheltuiala zidirii acestii manastiri cu ce am putut.Si foarte peste putina vreame s'au intimplat sotului meu (in toe de sotieimele) Maricai (era fiica lui Stoian Comisul zis Florescul §i al Ancutei Carita-cuzino, fata marelui Postelnic Constantin) de §i-au dat datoria cea ob0eascade au odihnit cu parintii ei. (Biserica a fost necropola a neamului boierilordin Flore0i §i In veacurile urmatoare). Deci eu socotind ca mai mult folosrapaos sa aibi sufletele noastre, am inchinat sf. M-ri %rifle noastre dela Vis-pe0i in care sant 20 de pogoane Ingradite, etc., etc.*.

61) Fotografia vechii pisanii se afla to colectiile Comisiunii IVIonumen-telor Istorice ; v. 0 VIRGIL DRAGHICEANU, 0 calorie brdncovetleascd

si

INICEPITE ALE B17C7)1BWILOR

19 (m) SLATER.

587

Biserica Zlatari, cu hanul inconjurator, facuta dintr'un inceputin lemn de n4te faurari sau zlatari §i de zid de niqte membriai familiei Cantacuzino "). Traditia spune ca a fost cladita deicela§i ctitor al atitor sfinte lacasuti de pe intinsul Tarii Romane§ti,de Matei Voda Basarab. In 185o, fiind in mare ruina, a fost din nourecladita din temelie de egumenul ei de pe acele vremuri : CalistratLivis. Ultima restaurare este cu cativa ani inainte de izbucnirea ulti-mului razboi mondial ; chiliile inconjuratoare disparuse 'Inca de maiinainte.

disparatd, Biserica SfOntului Ion Grecesc din Bucure)cti, In Omagiu lui N. Iorgacu ocazia Implinirei a 60 de ani, ed. 1932, extras p. 4; v. si PR. DUMITRESCU,o. c., vol. IV, p. 12o. Pentru date istorice asupra bisericii v. si IONNESCU-GION, o. c., p. too si G. D. FLORESCU, Alaiul de inmormdntare at lui Ale-xandra Nicolae Stan Voevod la 20 Ianuarie 1821, extras din revista Urba-nismal a Anul IX, No. 11 - 12 Noembrie, 1932; v. §i Pr. MU*CELEANU,o. c., p. too.

62) In planul Ernst se intalneste, afara de acest No. 19, un altul, alaturide tin No. 20 referindu-se la un edificiu de pe strada Enei de azi, peste drumde biserica Dintr'o Zi de pe str. Academiei, pe locul unde s'a cladit In toamnaanului 1931 noua aripg a hotelului Union, colt cu str. Regall. Aci au fost panAla mijlocul veacului trecut casele boierilor Cornesti (v. pt. acestea mai departeNo. 19 negru).

68) Inscriptia vechii bisericl si care fusese conceputA In 18543 ne este re-datA de preotul Musceleanu (v. o. c., pp. 98-99) si reprodusa de preotul Du-mitrescu (v. o. c., pp. 138-139, in Vol. I, ed. 1899). Ea poartA nume de pre-sonaje inexistente precum aflam si in alte biserici, ca spre pildA la Curtea Veche(v. mai departe nota 149). Inscriptia cea veche a bisericii ZIAtari amintea cavechiul edificiu bisericesc fusese dada In cinstea mucenicilor Dumitru siGheorghe, recladit din nou la 17o5 prin ajutorul dumnealui Kir SpatarulMihai Cantacuzino fiul (?) cel dintaiu (?) at lui 5erbar: Cantacuzino Vodasi al sotiei sale Mariei Doamna, care a luat parte la cladirea intemeerea acestuisfant lams in zilele prea sfintitului Mitropolit Kir Theodosie, care a carmintbiserica panA In 1709 (exact a pastorit papa In inceputul anului 1708 cad amurit la 27 Ianuarie. v. IORGA, 1st. bisericii romdne... p. 333). Mai hub,Mihai Spatarul nu este fiul §i IncA cel dintdi al lui $erban Voda, ci fiul at patruleaal marelui Postelnic Constantin, deci Irate at Voevodului amintit. Adinitandca ar fi fost feciorul lui *erban VodA care sa fi reclAdit biserica, atunci am av aa face cu Gheorghe Beizadea, singurul fecior al acestuia Voevod, or acestaera abia in virstA de 7 ani In moartea tatAlui sau, n i688. Pe semne cA MthatSpAtarul, frate nu fiu al lui erbatt VodA, va fi fost cel care se va fi bide-letnicit cu reclAdirea Licasului acestuia bisericesc, cad stim ci a fost un boierinclinat spre fapte evlavioase.

FLAISITRI

si

5i

a

si

si

588 RiSVIESTA ITEINDATULOU IthIGALX

20. 61) MORGURIAN.

Wserica Mdgureanului, care nu trebue confundat5 cu bisericaSchitul MIgureanului, de care am vorbit mai sus "). Biserica Ma-gureanu a fost ridicatA de Voda Cantacuzino la 1686 66) qi re-clidita din zid - de piatra, amintea vechia pisanie - de Parvul Can-tacuzino Vornicul la 1763 67). A ciainuit §i ea pars pe la sfir§itul vea-cului trecut, saradtl pargsit5, panel §i de scoboritorii neamului cti-toriasz, ale aror proprietici din jurul bisericesc se iro-sise 68).

21. SV. SPIRITON VEIK.

Sfantul Spiridon Vechi"), mica biserica ridicatA pe malul stangal vechii albii a Dambovitei, azi dincolo de Oda, §i r5masA In forma

64) acest numar este trecut de locotenentul Ernst In planul sau, de treiori. Unul din aceste numere se refers la biserica Sf. Nicolae din Prund(v. No. 29 mai departe in text).

68) V. No. 8.66) V. PR. MU$CELRANU, o. c., pp. 78-79 ; V. IONNESCU-GION,

o. c., p. 199.61) V. Pomelnicul Bisericii Magureanu la Acad. Rom. Ms. 3445, continand

12 file scrise de Florea Dascalul dela biserica Sf. Gheorghe-Vechi. In acestpoinelnic aflarn dupa predoslovie (filele 1 -7) pomelnicul Domnilor a celorvechi stiuti ca s'au luptat pentru Ora a o pazi de vrajrnasi pravoslavnica cre-dinta de Impotrivitori a (fila 8) ; pomelnicul lui Constantin M. Balkeanu (exactar trebui Pa/sreanu) biv vel Serdar (fila 8 verso) ; pomelnicul VorniculuiTheodoraki Vackescu (care locuia peste drum de biserica ; v. mai departe Intext No. 8 negru), (fila 8 verso) ; pomelnicul raposatilor Cantacuzinesti dincare se trage cel dintai ctitor Serban Voda si cel de al doilea, Parvu Vor-nicul (fila 9) ; pomelnicul lui Theodoraki Balos vel Vornic (exact : Bals, gi-nerile lui Parvul Cantacuzino, In urma mare Ban), (fila g verso) ; pomelniculraposatilor sotilor si a mosilor, stramosilor altor rudenii a ctitorului (filazo) ; pomelnicul dumnealui Dumitrasco Racovita vel Vornic (fila ix verso) ;pomelnicul dumnealui Parvului Cantacuzino vel Vornic (fila Ix) ; pomelniculdumnealui Vistiiarului Theodoraki Vacarescu (viitorul general), (fila 12) ;pomelnicul dumnealui Stolnicului Manolache Ralea, Teat 1823 (fila 12 verso).

68) Studiul mai arnanuntit istoric topografic al cartierului cuprins Intreactualele : Grand Hotel, biserica Zlatari, Tribunal si dealungul Dambovitiipans la podul Mihai Voda face obiectul unei lucrari speciale, in curs depreparare.

68) PR. MUSCELEANU, o. c., pp. 85-86, care se revolts contra faptuluiaflarii in inscriptia pisaniei a unui text turcesc. La drept vorbind, suet catevaranduri In caractere arabe (v. BREZOIANU, o. c. pp. 57-58 unde anul fon-aril este gresit 1732 ; v. IONNESCU-GION, o. c., p. 217. Pentru inscriptia araba

traducerea altui text tot arab v. PREOT VASILE RADU, Mdrulstirea Sf.Spiridon Patriarhul Silvestro at Antiohiei, in Rev. Istoricd Romdnd, vol. III,

_rban

lAca4ului

5i

PLANUF11 INEDITE AL8 BUCITILEaTLI,Olt 589

In care a fost cladit5, pe locul altei biserici de lemn, fandatie reli-gioasa a familiei bcieiilor Floresti din veacul al XVII-lea. FAA tur15si clopotnit5, actualul Ideas bisericesc a fast rezidit cu vcia si chel-tuiala lui Constantin Mavrocordat Veda la 1747, prin stdruinta Pa-triarhului Anfohiei Silvestru, fiind chiar Inehinzta acestei Patriarhii,cu Intreaga ei avere din mosia BLlintinul din Ilfov 70). Pe la 1875 maierau aci doi batrdni cantdreti greci : Simian si Aristide, din ultimarddlcind fanariota 71).

22. ARCHEVIANDRIT.Biserica Arhimandritul, cunoscuta azi sub numele de biserica

S fintilor Apostoli 72) din fosta mahala a Dudescului, care nu trebueconfundata cu biserica cu acelasi hram, cunoscutd azi sub numelede : biserica Apostol

Pe locul actualei biserici Sfintii Apostoli se ridicase inc in cursulveacului al XVII -Iea Mad stirea T tirnovului. Planurile Purcel siErnst o mentioneazd cu chilii Inconjurdtoare disp5rute In pimajumdtate a veacului trecut, cdci la 1852 nu mai existau 74). Traditiaaminteste ca vechea mandstire fusese ridicata tot de 1Viatei Basarab,Ins5 pe local alteia de lemn. A fost reparatd la 1715 de Stefan Canta-cuzino Voc15, care-i pune hramul SF ntilor Apostoli Petru si Pavel,dup5 ce biserica, cea dintai de zid, din vremea lui Matei Veda Ba-sarab, se ndruise. La 1862 era reparat5 abia de cativa ani 72),iar inveacul nostru a fost din nou renovata 76).

fasc. I, ed. xg33, pp. Ix-3z. Pentru informatii diverse v. IORGA, o. c., fasc. I,p. 267 No. X/62x ; H. STAHL, Bumzregii ce se duc, ed. Iwo, pp. 41-4.2 ;v. IORGA, 0 bisericd siriand In Bucuresti, in Bul. Corn. Mon. Ist., 'gag, fasc.6x, p. 97 ; v. si studiul meu amintit la nota 21.

70) V. BREZOIANU, o. c. ; v. PR. DUMITRESCU, o. c., vol. I,P. 75-77.

71) V. PR. DUMITRESCU, o. c.Amintesc aci c, numarul 21 ce-1 pnarta biserica Sf Spiridon cel vechi in

planurile Purcel si Ernst, este Intalnit in planul Ernst si la o casa din spatelehanului lui $erban Vocla (actuala Band, NationalA) si care corespunde la Purcelcu No. 21 negru (v. pt. acest loc mai departe la No. 21 negru).

72) V. CONST. BILCIURESCU, Mdndstiri biserici din Romania, ed.z8go, p. 252-253 ; IONNESCU-GION, o. c., p. 174 ; BREZOIANU, o. c.,pp. 38-4o ; IORGA, o. c., fasc. I, p. 266, No. IX/615 ; PR. DUMITRESCU,o. c., vol. I, pp. 140-141. La 1865 biserica mai purta numele de Arhiman-dritul, care-i venea dela rangul eclasiastic ce-lva fi purtat unul din egumenii depevremuri ai bisericii, aceasta inc, din veacul al XVIII-lea.

73) V. mai departe No. 72 row.74) V. planul Borroezyn din ace! an.76) V. PR. MUSCELEANU, o. c., p. 93.76) Pentru detalii topografice istorice a se vedea lucrarea mea arointiti

la nota 21.

73).

;i

si

si

590 REVISTA FUNDATULOR R}IGALB

23. SV. CATHARINA.

Biserica cu hramul Sfintei Ecaterini 77), din fosta incinta a Curt.iiDomneqti din Dealul Spirei, sau Curtea Arsa ; fostul paraclis alPalatului ridicat ad de catre Alexandru Veda Ipsilanti. Aceasta bise-rica, nu trebue confundata nici cu biserica purta'nd acela§i hram qiazi nume, dela poalele dealului nici cu bisericanumita azi : B:serica Alba din Postavari, vechea biserica a JupancsiiCaplea, cu hramul Sfantului Nicolae, pe care planul Ernst nu o men-tioneaza78), cu toate ca exists Inca de pe la 1676 79). Maiorul Borroczynne mai amintote de fosta biserica din incinta Curtii Arse, in anulalcatuirii planului sau la 1852. Azi ea nu mai este in fiinta 80).

24. SV. SPIRI.

Traducerea insemnarii date de Purcel acestei biserici in planulsat: ar fi Sfantul Spirea. Totuqi numele adevarat este : Biserica Spirei,de pe dealul cu nume, care poarta acest nume, nu pentrucahramul ei ar fi Sf. Spiridon, ci pentruca fondatorul ei este DoctorulSpirea, un medic din Corficato, care a fost chiar itmormantat ininteriorul laca.5ului sau ctitoricesc la 1765 81), dupa cum ne atestalespedea sa mormantala 81). Vechia inscriptie a ridicarii edificiuluieste azi pierduta. Spirea Doftorul o inchinase ca metoh Mitrcpolieidin Bucureqti 83), iar la 1777 sub Alexandru Vocla Ipsilanti, mitro-politul Grigorie o afieroswe unui eau& misionar dela manastireaGrigoritu dela Sf. Munte Athos 84).

77) AceastA bisericA nu mai existA azi.78) V. mai departe.78) Afirmatia aceasta ne vine dela PR. MUSCELEANU, (o. t., p. 104)

are ne spune ca biserica era veche de 186 de ani la data alcatuirii calendaruluisat: (1862).

8°) Pentru biserica Sf. Ecaterina, fostA sub numele de : biserica lui PanaVistierul, v. C. BOBULESCU, Cronica isericii Sfdnta Ecaterina, ed. 1927,v. si mai departe No. 86.

81) PR. MUSCELEANU, o. c. p. 104 ; v. IORGA. o. c. fasc. II, p. 336No. LXIII/846.

82) Preotul Musceleanu ne atesta pentru aceasta bisericA o vechime de:86 de ani la 1862, ceea ce ar corespunde cu anul 1676, evident o gresalaprecum anul 1672 pe care-1 da ca vechime a acestui edificiu religios. Spi-rea Doftorul nu a trait decat in a doua jumAtate a veacului al XVIII-lea.

8J) V. PR. DUMITRESCU, o. c., vol. pp. 77-79.84) Alte informatiuni asupra bisericii Spirea aflam in : VIRGIL DRAGHI-

CEANU, Biserica Spirea Veche, in Bul. Corn. Mon. Ist., anul XVII, fasc. II,pp. 58-64 ; v. si V. A. URECHE, Istoria Romdnilor, vol. II, p. 571 ; v. BU-SUIOCEANU, Un palat domnesc din vremea Fanariotilor, extras din Bul.Corn. Mon. ht., anul XXII, fasc. 61, p. 6 si nota x dela aceeasi pagini.

acela0 Mitropoliei

acela0

si

si

si

m

P'LANCIR.1 INKDITE AIR BIICATELPe11 1014 591

25. HAD Z ID INA.

B:serica de sub Dzalul Spirei, cunoscuta in cursuI veacului alXVIII-lea fie cu numele de Hag-Dina, fie cu cel de Hagi Dima,evident o stalcire a num:lui ct:toi itei. B:serica fusese ridicata la 1728"),avand deja la alcatuirea planurilor noastre chilii mari 1nconjura-toare qi foarte intinse. Ctitorita fusese IVIDnahia T:motiian, cunoscutapre mirenie ca Hagica Dana, care pune manastirii hramul BuneiVestiri. Pe la inceputul veacului trecut era cunoscuta sub acela.5inume, fiind metch al schitului de maici dela Tiganqti din judetulIlfov 87). Azi poarta numele de Schitul Maicilor.

26. AN TIM.

aceasta biserica este infatipta In amandova planurile noastrecu chilii triconjuratoare. A fost cladita pe la 1713 88) de IVIitropolitulal carui nume it poarta, pe locul vechii biserici de lemn a lui StaicoPaharnicul pe care scoborltorii acestuia, nemaiputand-orepara, o daruisera Mitropolitului Antim, pentru a fi Si ei ctitori la

Greseste IONNESCU-GION (o. c., pp. 195-1g6) cand pune ca anal fondarii : 1734 cad un document din 13 Noembrie 5728 ne da urmatoa-rele precizari :

Barbu Merisanu vel Clucer, impreuna cu nepotu-sau Radul Brezoianul,solul unei nepoate a lui Barbu anume Badutina, fata Maricai Cluceresei, dazapis Sfintei Manastiri de aici din targ din Bucuresti ce sa cinsteaste sf. praznicBlagovesteniile care iaste In mahalaoa (lipseste) si la mana sf. sale maicai calu-garitii Timotiia care este ctitora sf. M-ri etc. ca lasand nepoata mea Badestinala moartea ei 8 pogoane de vie in dealul Boziianilor, foste de zestre ale MariciiCluceresii, Intaresc ei dania. (v. Arh. St. Schit Tigdnegi, path. 24, doc.comunicat de d. N. Boicescu din fisele inedite ale raposatului general P. V.Nasturel).

88) Arh. St. Schit igdnegi, pach. 2o, doc. 4. Act, din 15 Februarie 1755in care se specifics urmatoarele : Monahia Timotiia din osteneala ei an indltatbiserica de piatrd din temelie (v. fisele inedite ale raposatului general P. V. Na-sturel).

87) Arh. St. M-rea igdnegi, path. 26, doc. 7 act din 23 Iulie 58r3. Se vor-beste de averea schitului Hagi-Dina : mosii in deal la podul Calicilor, langamorile IVIanastirilor Radu-Voda Vacaresti. Pentru Schitul Tiganesti v. IE-ROM. DAMIAN STANOIU, Mdnastirea rigor:esti, ed. 1926.

88) V. IONNESCU-GION, o. c., pp. 17r-174 ; PR. DUMITRESCU,o. c., vol. I, pp. 4.2-45. Toti acestia pun antil zidirii bisericii la 1715, ceeace este o eroare, cad la I Iulie 1713 Constantin Logofatul cu sotia sa Smaranda,amintesc de biserica care se face acum (v. Arh. St. Episc. Argel, pach. 47, doc.21, to fisele generalului P. V. Nasturel, comunicate de d. N. Boicescu).

85)

s

*

sSi

1VI ni5anul

;t

a

si

592 REVISTA FUNDATILLOR RRCALR

m5n5stirea de piatr5 ce o va ridica acesta 3). Hramul manAstirii, fricA.dela 1713, c5nd se incepuse cl5direa, terminate peste doi ani, a fostal Tuturor Sfintilor, si de altfcl biserica a fast cunoscut5 sub acestnume, multi vreme in urm58°). Actualul paraclis din curtea rn5.n5stiriieste de facture mult mai nou5, de abia dela 1812, fiind renovat la1860 91).

27. SV. ILIE.

Biserica Sf. Ilie din actuala cale a Rzhovei. Fondatie a unui IsaiiaNov5ceanul cu sora sa Sznda, al5turi de tin Atanasie, pe la al patrulea deceniu al veacului al XVIII-lea. La 1802 era serios ruinatade cutremur. Bitranul boier Fotache Stirbei, fict514te la 1828 s5ridice din nou un alt 15cas pentru care inching toat5 averea lui ;moare insa Inainte de a-si fi putut vcdea dorinta irnplinit5 92). Biserica sub epitropia Neofit, a Banului Baibuluicarescu si a Vornicului Georgie Fil:pescu, epitrcpie ins.tituit5 deFotache 5tirbei, inchee lucr5rile de s5varsire ale 15casulvi b'sericesc,abia la 15 August 1858. De atunci p5n5 azi b:serica a suf rit rricischimbari cu ocazia vremelnicelor reparat'vni33). In intericrul ei estenecropola boierilor Bujoreni si II15teni 94).

89) La 24 Aprilie 1713 Dragu§in Paharnicul Meripnu scree Mitropoli-tului Antim urmatoarele scrisoare sfintiei tale cum ca iaste sa faci co

cas(a) dumnezeiasca tuturor sfintilor unde iaste o biserica de temp a luiStaico paharnicul. Dumnezeu sa ajute Sfintii tale ca mie mi-au fost tot ingandu inima ca sa fac o temelioara de case unde sa fac biserica iar delemn, ca sa fac biserica de piatra nu am puterea, iar pre Sfintiia ta sa te ajuteDumnezeu sa o faci, etc. Iar acum de vreame ce te-au indreptat D-zeu peSfintiia ta sa faci acolo manastire ma rog Sfintii tale sa ma ierti caci voi sate super sa ma primesti §i pe mine sa fiu ctitor macar ca bani nu am sä dau,iar pe loc sa nu-mi dai nici un ban, ci sa-1 daruiesc sfintei biserici sä fie bi-serica pe el, etc.*. (v. Arh. St. Episc. Arges, pach. 48, doc. 17 In fisele ine-

dite ale generalui P. V. Nasturel).91) 0 Intalnim la 1745 ca loc de ingropaciune a boierilor Bujoreni' (v. doc.

din 5 Decembrie 1745 Arh. St. Episc. Arge$, pach. 69 bis, doc. 51, in fiseleinedite ale generalului P. V. Nasturel amintite).

91) V. PR. DUMITRESCU, o. c., vol. I, pp. 142-145.92) Testatnentul lui Fotache Stirbei este din din 1828.88) V. publicalia Adrninistratiei Casei Bisericii, pp. 73-74 ; v. IORGA, o.

C., P. 348.94) Amintiri din familia mea materna, precizeaza ci In timpul ciumei, mu-

rind Constantin Bujoreanu, stramosul meu, el a fost ingropat in curtea bise-ricii, sotia acestuia Ecaterina fiica lui Teodor Fotino daruind bisericii partedin gradina casei Bujorenilor ce se vecina cu curtea edificiului bisericesc.Acest mornxant (Ira lespede mormantala, inrnormintarea facandu-se in pripa,se afla la spatele altarului.

MItropolitului VA-

;i ;i

o

o

PLANUL ACTUALAL

ORASULUI BUCURESTI--11---

Cursul actual al Dambovitei

Vechiul curs al Dambovitei

Cifrele incercuite se refera la numerile rosii din planurile

originate ale cartografilor austriaci.

0

1

mon

heti:544-c

.15

4.04g

6 8 24 4842,

4423

care°, Cala.

111 II

N######

$' ;IL. 5 CZ r-

Ae/

t

RI: 7 7. 1,F....uret, -1W41091[... n ..1

o

c.°

0

cc0

11= .011 =IP fl

.%

PLANT RI INEDITE ALE ElICITRESTLLOR 593

28. Z IGAN IE.

Biserica ce era cunoscut5 qi sub numele de Sf. Nicolae din Tigaie,in apropierea actualei biserici de factura moderns Sf. Nicolae V15-dica din dosul dealului Patriarhiei, pe bulevardul Maria. Bisericafusese ridicat5 de Mitropolitul Grigorie al II-lea, pe partea dreaptaa bulevardului duc5nd spre Bragadiru. Anul 1794 deci cu trei anidup5 alc5tuirea planurilor noastre - evident nu concord5 cu rea-litatea. IVI.c5 si neincapdtoare si de altfel destul de ruinata pe la sfar-itul veacului scurs, ea a fost d5ramat5, 15s5ndu-se totusi o cruce

pe locul vechiului ei pristol. In planul Bcrrcczyn ea este trecuta cunumele simplu de Sf. Nicolae, insa numele mcnumentalului lacaqb'sericesc de azi, ridicat la 1904,1i vine dela Utropolitul care a in-zestrat biserica aceasta pe la sfaritul veaculLi scurs, cu averea re-zultata din vinderea materialului daramat al bisericii Sf. N.colaedin Pr and 95).

29. BRUND.

aserica arnintit5 mai sus a Sf. Niculae din Prund. A fost in apro-pierea actualei cai a Rahovei, 15ngd biserica Dcmnita Bilap si inspatele fostului han al Golescului 96). Rcl:cata de Teofan SLhimo-nahul la 1682, dupd cum marts ise§te o piatrd cu inscript:e veche 97),acest lacas de rugA, azi daramat, este pomcnit aldturi de alte bisericibucurwcne, intr'un iscv dela Nicolae M vrogluni, din 1787 98).Inca din anal 1851, IVI:tropolia din Bucurevi isi intinsese pretentiileast-pra acestui lacas bisericesc, fdr5 nici un drept, dorind a -1 facemach 99). Inzestrata si ocrotit5 de cnoriai si. in special de G igoreOb deanu 100) pe la mijlocul veaculLi trecut, Biserica Sfantt lui Ni-colae din R and a fost luat5 in stdp5nire de M tropolia Bucu-rqteand care ,-o facu metal, iar pe la sfatitul veacului scuts ea futrecuta ca filial5 a bisericii Sf. Ilie din calea Rahovei 101) p5nd la hota-

ea de a se construi actuala biserica Sf. N.colae V:ddicd 102). A fost

9) V. la No. 29 rosu. De altfel biserica Sf. Ilie Rahova lipseste in planulErnst.

96) V. planul Maiorului Rudolf de Borroczyn.97) V. PR. DUMITRESCU, o. c., vol. IV, pp. 121-122 ; V. IONNESCU-

GION, o. c., p. 204.98) V. V. A. URECHE, 1st. Rom., o. c., torn. 111, pp. 47-48.9) Informatie comunicata de d. Stefan N. Diagan, secretarul bisericii

Sf. Ilie Rahova, d-lui Prof. C. Moisil, director general al Arhivelor Statului,is 7 Aprilie 1933.

100) V. nota precedent5. Act din 1856 Aprilie 7.101) V. Informatia d-lui Stefan N. Dragan.102) V. No. 28 rosu.

8

totusi

rii

594 REVIBTA FUNDATLI.LOR REGALE

&Ara:nail pe la sfarsitul acelui secol, pentru a se maxi Asez5minteleB:lacoveneVi, si, cu banii rezultati din c xprcpriere, a fost ccnstruitnoul edificiu al bisericii Sf. Niculae Vladica de pe bulevardulMat is 103).

3o. DOMNA BALASCHA.

Biserica Domnitei Balasa cu hanul ei incorijurator, ridicata defiica lui Voda B 5ncoveanu impreuna cu sctul ei Manolache Rizozis Lamblino la anul 1741 101). S:mtitor ruinat5, ea a fost reinoit5 subingrijirea ultimvlui cobotitor direct al neamului lui Constantin Veda

ancoveanu : G igore Banul, la 1831. La 1838, dararnandu-se dinnou, din cauza cutremului din acest an, ea a fost renovate de v5-duva decedatului ban G igore : Safta Brancoveanca nascuta Bals,fiind telminata la 1842. Cum fusese zidita pe vechile temelii, a dai-nuit pans la 1881. Ci5pand zidurile cele vechi, intreaga biserica afost darimat5 si pe locul ei, dup5 nivelarea terenului r5mas mai josdeck noua cale a Rahovei, s'a ridicat actualul 15cas bisericesc, tnadin podoabele Capitalei noastre 1°6).

31. 1VIETROPOLIT.

Biserica Mitropolitan5, actuala Patriathie a Romaniei, a fostinceputa la anul 1656 de Constantin S_rban Basarab Voevod zisCa nul, si a fost terminate la 1661, in timpul domniei lui GrigoreGhica Voevod, ajutand la s5varirea ei si Bunea Vistierul Gliclisteanu,iar la 1665 a fost ridicata la rang de biserica 1V[tropolitana 106), luandlocul vechei biserici Sf. Gheorghe cel Vechi 107) din calea Moqilor.

1°3) planul Ernst biserica Sf. Niculae din Prund este trecutI cu No. zorosti, evident o gresali de numerotatie.

1") V. informatie In articolul lui Emanoil Hagi Mosco.105) V. Sdntirea bisericei Domnita 'Map sever#ta in diva de 29 Septembrie,

ed. 1885.1°5) V. PR. MUSCELEANU, o. c., P. 34 ; v. IONNESCU-GION, o. c.,

capitolul Mitropoliei Bucurestene ; v. BILCIURESCU, o. c., pp. 13o-133 ;v. IORGA, o. c., fasc. 1, pp. 240-245 ; V. PR. DUMITRESCU, o. c., vol.

p. 10.107) Aceasta biserica a Sfantului Gheorghe zis cel vechi, spre deosebire de

celalt lAcas bisericesc invecinat, riumit cel nou, nu este insemnata cu un !winkde Ernst In planul sau, fiind totusi indicate (v. mai departe No. r),

In Cond. Radu Voda dela Acad. Rom. (v. si No. 75 mai departe)ca biserica Stelea a fost eandva Mitropolie a Mil Romanesti.

In

aflam0i

PL&N-0111 1NZD1 AIX BUCURBSTELOR 595

32.10°) RESWAN.

Biserica tica si azi numit5 Raman la spatele bisericei SantulGheorghe Nau. Dupa traditie, s'ar pgrea cä a fost o fondatie a luiStefan Razvan, Dzmnul MD1dovei din Mai panA In August 159510),luau putin probabil. Alte informatiuni 110) pCMeneSC de un dpitanRgzvan, de pe vremea B.3ncoveanului. In biserica se afla un po-melnic 111) din anii 1762-63 112), care lass sä se 1nteleaga ca biserica afost ridicat5 in Domnia B ancoveanului de boerii din CcjEsti, rudecu boetii din Vadresti 113). a amul asericii este Adormirea MaiciiDomnului. Licasul bisericesc, azi cctrplet restaurat si fata nici ourma de vechime, avea In vremuri loc mare imprejmuitor care intreanii 1900-1907 a fost vandut de IVI:nisterul de Domani la parti-culari. Acestia, construind locuinte, au inabusit biserica 114).Nu am putut afla nici o inscriptie si prin urtnare nu se poate sti,nici macar cu aproximatie, anul fondarii ci. Totusi, pe vremea andlocotenentii austriaci Purcel si Ernst I§i alcItuesc planurile, edificiultrebuia sä fie Impunator.

33. SIVILITI.

Bisetica de azi a Sfintilor cunoscuta si sub numele mai vechide biserica Cu Sibile si adesea Biserica lui Popa Fiera, §i aceasta pe lasfarsitul veacului XXVII 115), se afla pe calea IVIcsilor mai sus de Intre-tAierea acesteia cu bulevardul Domnitei, si era in veacul al XVIII-lea

108) Si acest numar lipseste In planul Ernst, biserica Razvan fiind trecuticu No. 75.

109) V. BILCIURESCU, o. c., pp. 143-144.110) V. MUSCELEANU, o. c.lu) V. Acad. Rom. Ms. 2409: Inscriptiile din biserici, de Endceanu, fill

15 (188o).112) Ctitorii Insemnati In pisanie la anul dela Adam 7271.113) rata si lista ctitorilor : r. Enache Vdcdrescu (cumnatul BrAncoveanulni

+1714 decapitat la Constantinopole ; 2. Stanca cu fii (Stanca din Cojesti, so-tia lui Enache) ; 3. Pand (boer din Cojesti) ; 4. Vlif daia (sotia lui Pana din Co-jesti) cu fii ; 5. Beircd slugerul (tatAl StancAi Vacareasca), cu tot neamul for ;6. Constantin Voevod Brancoveanul ; 7. Maria Doamna (so;ia Brancoveanului) ;8. Theodosie Mitropolit (a pastorit a doua oars dela 1689-1708) ; 9. LeonteEgumenul ajutor (pe semne nAstavnicul bisericii la fondarea ei).

112) PR. DUMITRESCU, o. c., III, pp. 6o-61. Lipseste din lista de bi-serici bucurestene la IONNESCU-GION, totusi este amititita ca fiind exi-stents la 5794 - deci vreo trei-patru ani dupa ce Purcel si Ernst I i Incheiaseplanurile -, (v. pp. 274 0 491). Nici BILCIURESCU (o. c., pp. 143-144)nu ne da vreo informatie demna de Inregistrat.

119) Diata Popei Fiera este din 1696 (v. MUSCELEANU, o. c., P. 45).

596 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

n hotarul 11/413rd-Estic al orawlui pe Podul Targului de Afara. A fostref5cuta din temelie, aqa cum vor fi cunoscut-o cartografii mili-tari austriaci, la 1726, de IVIitropolitul Daniil 116).

34. KAIMAKAN.

Displruta biserica numit5 Caimata, ridicata la 1732 de un CeauqBorcanu cu sotia sa Stanca. A durat - evident cu reparatiuni - p5n5la 1892 and, cu ocazia str5pungerii bulevardului Carol I, intimpul primariatului lui Pache P, otopopescu, a fost d5ramat5 117).Tampla ei sem5na cu cea dela Biserica Sarindar, qi s'ar afla azi labiserica satului Rucar din 1VIusce1118). Pe local fostului pristol a fostridicat5 o piatr5 comemorativa in marmora r4e ce se mai af15 Inca§i azi lipita de up de intrare a zidului casei cu No. 18 de pe bule-vardul Carol I119).

35. ARMENELOR.

Biserica Armeneascd. anul fondarii acesteia nu am aflat nimicprecis, ins5 mahalaua armeneasca este amintita in documente, Incadin cuisul veacului al XVII-lea 120). 0 traclitie aminteqte ca, pe vre-muri, and au venit armenii in Bucure0, M tropoli ul t5rii nevoinda-i primi in oral neingaduindu-le face biserica aci, le-ar fidesemnat un loc in afar5 de hotarele 121). A '-easta traditiunear putea, papa la un punct, aiba un fond de veracitate, deoarece

precum am amintit qi mai sus - in veacul al XVIII-lea BisericaSfinflor sau a lui Papa Fiera era in marginea Bucurqtilor 122). Pinurmare este foarte probabil ca biserica almeneasca sa fi fost la 1791pe aceleaqi loc pe care se ridica actualul edificiu bisericesc al comu-nit5tii armenevi de pe bulevardul Carol I.

11') V. IONNESCU-GION, o. c., pp. 1o9-2ro ; v. PR. DUMITRESCU,o. c., vol. II, pp. 146-147.

11') V. IONNESCU-GION, o. c., p. 178.11) V. PR. DUMITRESCU, o. c., vol. IV, pp. 122-123. Acest preot amin-

tqte d a slujit in aceasta biserid, hack cele ce le afirmal trebue d fie infor-matii sigure. Pe vrernuri biserica avea zid inconjurator invelit cu olane.

119) IONNESCU-GION nu ne aminte§te de biserica Kaimata in lista bi-sericilor bucure§tene din lucrarea sa (o. c., pp. 171-227).

120) V. IONNESCU-GION, p. 230.121) V. ibid., p. 381.1=2) V. pentru hotarele Bucurqtilor in sec. XVIII in lucrarea mea :Alaiul In-

mormdntdrei lui Atexandru Niculaie Sutzu Vodd la 20 lanuarie 1821, ed. 1932* Bucovina o ; hotarele orawlui in veacul XVII le-am schitat in conferinta meadela Arhivele Statului in ziva de Dumined 5 Martie 1933.

qi

Da

a-siorasului

PLANURI INEDITE ALE BUCURE5TILOR `97

36. POPA RUS.

Biserica Popa Rusu de pe strada cu acelaqi numar. Cu toate capisania actuala ne spune precis c5 edificiul bisericesc este ridicat

din temelie o ceea ce nici aci nu este adev5rat - de ManolacheVataf de Arabagii la 1813 123) tottti aci a existat o biserica pe carecartografii austriaci au mentionat-o in planurile lor. Biserica PopaRusu a fost din vechime de lemn, intemeiata nu se tie de tine,caci un potir ce se p5stra aci cu inscriptie greceasc5 purta anul1787 124), iar o evanghelie 125) amintea ea a fost facut5 de catre Jup5nPolihronie si jupaneasa lui Maria 6 danie la Popa Rusu la Noembrie1796 o. Vechea biserica fusese alaturi de actuala. La 1907 mai existaun morman de c5r5mizi care va fi fost in5ltat intr'adins pentru apAstra amintirea vechiului pristol. Hramurile pure de noul ctitor dela1813 sunt Sfanta Troita, Cuvioasa Paraschiva si Ierathul Nicolae

37. OCETUR.

Biserica Otetari ce poarta Inca qi azi acelaqi nume qi care se afl5.in vecinatatea actualelor strazi Batiste qi Vasile Lascar, avand numele,pe semne, dela breasla otetarilor ce vor fi locuit in imprejurimi. Delemn, in timpul domniei lui erban Vocla Cantacuzino la 1681, afost reparata tot In lemn in vremea Brkicoveanului la 1708 qi in51-tata de zid abia la 1757, punandu-i-se hramul Sf. Nicolae. Initiatoriiridicarii acestui lacas de rugs fusesera la acest an : Margarit Starostesi Niculae Cupetul. 126).

38. 1VIONTSULESKY.

Biserica bine cunoscuta azi sub numele de Biserica Badge, pestrada cu acelasi nume 127). E putin probabil ca mahalaua Bat4te po-menita inca dela inceputul veacului al XVII-lea tins numele delaConstantin Batiste Veleli, boierul lui Alexandru Vod5 poreclit Co-conul, feciorul lui Radu Vocia 1VIihnea, fost Domn al Tarii Roma-neqti din August 1623 pans in Noembrie 1627 128). Pisania actual5 a

123) V. PR. DUMITRESCU, o. c., p. 57-58 ; IONNESCU GION nuaminte§te nici aceasta bisericA.

124) V. IORGA, o. c., fast. I, p. 289, No. XXIII/75125) V. ibid., No. XXIII/7o6.126) V. IONNESCU-GION, o. c., p. 209 ; PR. DUMITRESCU, o. c., vol.

III, pp. 58-59.127) V. IONNESCU-GION, p. 176.128) Monografia d-rei Constanta Al. Manciulescu : 0 pagind din istoria

Bucuregilor de altadatd, lucrare de licenta prezentata la 1929-1930.

sA-§i

a -

598 RIVET/. TIMDATTELOR REGALE

b:sericii aminte§te ca fcndator pe Vataful 1VIanciu cu sotia sa llincasi cu alti mahalagii 129) qi aceasta la 1764 ; insa biserica vafi fost ri-dicata pe locul uncia mai vechi, dcoarece condica eiln)poseda acteleneamului Minciulq'ilcr care amintesc de biserica din mahalauaBatiste Inca din 173o, iar la 1701 aflam numele pupil Io2ni delaBatiqte 131). P. la mijlorul veacclui trecut a fort distinsa de un dese-nator strain : RezioLi 19. Pe: vremea c5nd cartcgrafii austriaci au al-catuit planurile lor, biserica Batiqte se numea dupa numele fonda-torului. Astfel cum se prez.nta azi, biserica a fost templet rencvatain stil athaic, grape necbositei stradanii a actualului parch, parinteleNegulescu.

39 KOKONA.

Transcrierea acestui nume stalcit de catre cartograful Purcela trebuit sa fie : a Icoana a si prin urmare s'ar referi la biserica binecunoscuta azi cu acest nume. Toti4i No. 39 din planul Purcel nuse refera la biserica Icoanei care poa/ta No. 51 133) ci la Biserica PopaPetre, cunoscuta azi sub numele de Popa Chitu, in aprcpierea straziiMuia Rasetti. Nu avem informatii mai precise asupra acestui lacabisexicesc, care evident ca va fi cistat la 1789-1791. Actualul edi-ficiu a fost ridicat a din temelie t Ia 1813, alaturi de alts biserica maiveche §i care era Inca in fiinta, dar foarte ruinata Ia x9o2131).Pe semneca acest laca b'sericesc va fi fort vazut de cattograf i nostri. Numelede Papa Petre gi-1 va fi tnut dela vre-un cucet nic parinte care poateo va fi §i ridicat, slt Ind in ea, iar al dcilca flume tiebue sä se referela alt preot, care va fi ridicat edificiul in 1813. In planul Borroczynacest lacas este amintit cu vechiul nume de Pcpa Pare.

4o. SILVESTER.

Biserica Sf. Silvestru cladita la 1743 de Jup5n Pa vul Boiangiulsau Abagiul cu sotia sa Stanca. Fund mica, dintr'un inceput, a fost

129) V. IORGA, o. c., fasc. I, pp. 301-302, No. XXXVI/753 ; v. si notaprecedents.

1 '9) V. Condica Bis. Batiste No. 40, mentionati de d-ra Manciulescu.151) V. ibid. ; v. TRIODUL SLAVONESC ed. Buzau din arm! 7208

(1700) in biblioteca bisericei Batiste.139 La Muzeul Municipal al orasului Bucuresti se afla o gravura pe cupru

semnata Ecaterina Lungeanu, de pe la anul 1881, copie dupa pretioasa gra-vura a lui Preziosi. V. Originala acvarela a acestuia la d. Coast. Argetoianu.

133) V. mai departe la acest numar rosu pentru Biserica Icoanei.131) IONNESCU-GION nu aminteste de aceasta biserica in lucrarea sa.

V. PR. DUMITRESCU, o. c. ,II, pp. 143-144 care o mentioneaza cu nu-mele Popa Chita.

I'LANUIII INEDITE ALE BUCITRESTELOE 599

recl5dita de isnoava la 1839. Clcpotnita din spatele sub careincepe strada Oltarului, Nara deasupra anul 1879, in catactere ro-mane 185).

41. TIRKILESCHTI.

Astfel era numit5, la sift:itul veacului al XVIII-lea, biserica Sf.Nicolae din Tirchilegi, adica Dichiu de azi 138). * ad este gre§"ta iden-tificarea lui Purcel, cad avem a face cu biserica Precupetii-Vechi,nu departe de ea si tot in aprcpierea strazii Rcmzne, in vecina-tatea actualei di a 1V4:.ilor. Aceasta biserica a fort ridicata la 1773de Gheorghe Schimonahul, care-i puse praznictil Tuturor SEn-tilor ca hram. A fost reparata la 1888 cu ajutorul epitrcpilcr dinenorie. Z;durile care o imprejmuiau acestea ulterior alcatuiriiEsericii, de oarece in plan nu stint amintite - au fost daiamate epresfar§itul veacului trecut 137).

42. APRIKUPETZULUI.

Ar trebui sá fie cea cunoscuta azi sub numele de Precupetii-Vechi,dar qi aci greqeqte Purcel, cad tcpcgraficeqte avcm b'serica 2min-tit5 de cartograful nostru la No. 41 188), adica Sf. Nicolae din Tirchi-lesti Dichiu. A fost ridicata tot in and 1773 139), nu pi ecisde cine. Numele actual, de biserica Dichiu, it puita deja la 1852.

43. SV. GEORGE.

Adica biserica Sfantului Gheorghe, drpa hramul ei. Bisericace este insemnata aci cu numatul acesta este cunoscuta biserica aBradului Boteanu depe strada cu aci lusi nume. P in documenteleveacului al XVIII-lea 140), acest laca b'selicesc este inta!nit sub nu-mele de Biserica dela Brad. Dacumente anterioare datei din fosta

1'5) V. PR. DUMITRESCU, o. c., I, pp. 104-105; v. IONNESCU-GION,o. c., pp. 215-216 unde Insa anul fondarei este 1760 ; v. IORGA, o. c., fasc.I, p. 3o3, No. XXXIX /758, aci se aminteste ca Petru Abagiul a murit la 1790,fiindu-i astrucate oasele in bisericA.

136) V. pentru identificarea acesteia la No. 42.137) ( 125) V. IORGA, o. c., pp. 302-5 ; PR. DUMITRESCU, o. c. pp.

106-7. In lista bisericilor la Ionnescu-Gion, acest Ideas bisericesc lipseste.138) V. mai sus.139) V. PR. DUMITRESCU, o. c., II, p. 144 ; IORGA, o. c., fasc. II, p.

313, No. LXXVII.140) V. Colectia de acte Grigore Al. Riosanu a cArui casa aproape centenarA,

mostenire familiars, se aflA Inca azi in fiinta pe str. Academiei, colt cu str.Wilson, vechea strada a VAmei.

-,si

qtim

b'sericii,

sau

si

600 REVLSTA FUNDATMOR ERGALE

pisanie - adica 176o 141) - amintesc de existenta unui 15caq de rugsin area mahala a Bradului, pela 1741. Acest lams va fi fost cel din-tSi, de lemn, inainte de 176o cand fratii Maxim qi Gheorghe, fiii luiGrigore 1VI,hulet, ridica pe locul ei ctitoria lor, qi fusese facut deJulian 1VIrhu, poate chiar mosul acestora. sa fi fost pe la 1789-1791,Sf. Gheorghe, hramul bisericii, judecand dup5 identificarea lui Purcel,sau si aci aflam o greqit5 specificare a cartografului austriac, precumam mai intalnit altele mai sus 142). Numele cel vechi de <Bisericadela Brad o va fi avut 15cawl dela tin brad mai inalt de pe pro-prietStile invecinate, tiut fithd a in cursul veacului al XVIII-lea§i mai inainte, pe aceste locuri se intindeau livezi intinse de pomi,in marginea b5ltilor peste care va lua fiinta mai tarziu vechea PcstaromSneasca 143). cat pentru numele al doilea, el ii vine dela mahalat:aaceasta, pe semne in veacul al XVII-lea, proprietate a vreunui boierdin neamul Botenilor. Vechia biserica a fratilor Mihuleti, micascuncia si in care to scoborai pentru a intra 144), cu dou5 turle multprea inalte pentru proportiile modeste ale edificiului, se afla asezatala stanga actualei biserici, cam pe locul ocupat azi de clopotul bi-sericii si parte din terenul pe care se inaltS casa prof. dr. Nicolaude pe strada Bradu-Boteanu. Intr'o catagrafie a bisericilor, la 181o,biserica Boteanu avea 48 de case. Actualul 15ca§ bisericesc, de pro-portii monumentale, a fost terminat la 1914.

44. BISERICA CURT EL WEIK

Biserica Curtea-Veche 143), adic5 a dispgrutei prime Curti domne§lia Voevozilor Basarabi. Se afla Inca in fiinta - restaurata pentru a nu

141) V. pentru pisanie IORGA, o. c., fast. I, pp. 292 293, No.XXVIII/718 §i five irtedite la d. Coast. Saratianu. V. pentru alte informatiiIONNESCU-GION o. c., p. 176.

vs) V. No. 41 vi 42.143) Intro conferinta tinuta de mine la Arhivele Statului, in iarna /931,

am dat larauriri asupra intregului cartier bucurevtean pe care s'a intins, pansin mijlocul veacului scurs, terenul ocupat de Pogea Romdneascd, de al Carelnume mai era legata pans mai anii trecuti actuala strada Nicolae Golescu, fostastrada Povtea Veche.

144) 0 amintire personals a mea, caci la aceasta biserica, la care mergeaintreg neamul maicii mele, ne duceam not cand eram copii. Biserica nuavea pridvor, ci se intra deadreptul, scoborand cloua-trei trepte in pronaos.Din informatii de familie, s'ar parea ca vechea pisanie ar fi fost trantita in curteanoii biserici, vi in urtna ridicata de aci ; ea ar fi servit pentru insemnareaunei inscriptii pe verso, pentru o fondatie mai recenta, a unei biserici din Ro-viorii-de-Vede.

141) V. IONNESCU-GION, o. c., capitolul : Curtile domnevti ; PR. DU-MITRESCU, o. c., vol. I, pp. 115-117 ; BILCIURESCU, o. c., pp. 139-40 ;pentru inscriptii v. IORGA, o. c., fast. I, pp. 26o-26/, No. V/576.

§i

.

si-I

si

gi

PLANURt INEDITE ALE BUCLIRE*TILOR 6ox

se tie a cata oars pe strada Carol I, inainte de a ajunge dinsprePalatul Pwelor la Piata de Flori, fiind gre§it numita azi : BisericaSf. Anton 146). Aci a fost paraclisul vechilor no§tri Voevozi pAmantenicu mult inainte de epoca fanariot5, pe vremea c5nd toata viata bucu-re§teana se centraliza in jurul palatului domnesc. De cine va fi fostcl5dita in prima ei forms, nu se poate §ti, dar evident cä cu ocaziadescalic5rii scaunului Tarii Rom5ne§ti dela Targovi§te la Bucure§ti,de catre Radu Vod5 cel Frumos la 1462, acest Domn va fi fost §icel care-§i va fi ridicat un paraclis a\ curtii sale, pe aceste locuri.Ea este azi trecut5 ca cea mai veche biserica de pe intinsul capitaleinoastre. Se sustine chiar c5 in interiorul ei s'ar fi afl5nd mormantullui Mircea Vod5 Ciobanul, stins din viat5, in Ardeal, la 25 Septem-brie 1559147). ). domnii Tarii Romane§ti au inzestrat aceastabiserica - cea mai insemnata a oraplui - cu mili 148). Actuala inscriptie- adica cea puss de vreun preot nepriceput §i necunosc5tor al cro-nologiei Domnilor tariff, §i aceasta in domnia de scurta durata a luiStefan Cantacuzino - aminte§te ca prim ctitor pe un Mircea Voda<feel batran » §i cu fiul sau Patraqco, fratii acestuia din tum5 :Radu qi Mircea t5narul (?) 149). Evident c5 vechiul edificiu de prin

1'6) V. mai departe No. 45.147) V. pentru aceasta data ENGEL, Geschichte der Moldau und Walachey,

Part. I, ed. 1804, p. 222 care adaoga chiar : Sein Leichnam ward aber nachder Walachey gefiihrt, und begraben in der den Grabmahlern der Fiirsten ge-widmeten Kirche.

Prin urmare nici Engel nu precizeaza Baca Mircea Von Ciobanul a fosttngropat in Bucuresti. Nu putem afirma cu precizie care va fi fost in veaculal XV-lea necropola domneasca a Voevozilor Tarii Romanesti. Credem totusica ar fi biserica Curtii domnesti. Este drept ca ultimul divan cunoscut miedela acest Voevod este din 17 Septembrie 1559 (v. Arh. St. Mitropolia, pach,99 doc. 3, azi evacuat la Moscova).

"8) Un act din 4 Mai 1594, dela Mihai Viteazul rte aminteste de : asfrinta)ci dumnezeiascci biseric'd domneasai din Curtea domneasca a Domniei mealecareia ti intareste stapanire asupra 4 pravalii acute de Alexandru Mircea Voda(1568-1577), pravalii cu care acest predecesor al lui Mihai Viteazul miluiseaceeasi biserica (v. Acad. Rom. Cond. bisericei domnesti din Bucuresti, Ms. 403(si 907) p. 17 ; v. si regest, in fisele inedite ale generalului P. V. Nasturel, co-municate mie de d. N. Boicescu).

140) In privinta genealogiei fanteziste a alcatuitorului acestei pisanii in dom-nia lui Stefan Cantacuzino, trebue sa amintesc ca pe tronul Tarii Romanesti,afara de Mircea Voda cel Batran, supranumit si Cozianul (1386-1418), maiavem cu acest nume pe Mircea Voda, fiul lui Mihnea cel Rau (151o) peMircea, zis Ciobanul (1544-1553 ; 1558-1559) ; iar ca Patrasco, numaipe Patrasco cel Bun (1553-1558), care insa avea ca parinte pe Radul VodaPaisie sau Calugarul (1535-1545). Informatiile genealogice depe acea piatrastint atat de confuze, incat cu greu putem fixa chiar veacul in care va fi fostridicata biserica, de oarece data a batranul Mircea Voda 7) este cel numit Co-

Toti

§i

,

gi

cot REVisTA FUNDATLILoR REGALE

veacul al XVI-lea daca nu chiar anterior, era de proportii Inuit maicoati, precum tie infaTseaza azi sapaturile athcolcgice, intreprinsein ultimii ani, de Comisiunea IVI.numentelor Istorice, care au datla iveala zidurile masice §i de o intindere cu totul neob:snuit5, amintindforma b:sericii domnesti dela Curtea de Ai geq. Lasat5 in Ora-g;nire de Domnii fanarioti, straini de card si de neam, b:serica s'adla"panat cu totul, ba chiar terenurile vechii Curti Dcmnesti fuse-sera puse in vanzate pentru ca banii rezultati din aceste vanz5ri sãserveasca la facerea «Curtii celei nob) 150), si aceasta chiar dou5zeci

patru de ani dupa ce fusese definitiv plasit5 vechea curte a Voe-vozilor Basarabi.

zianul,atunci aflam acest lacas bisericesc Inca depe la sfarsitul veacului al XIV-lea,constructie pe care evident ca nu a mai putut-o afla in fiinta Stefan Canta-cuzino. Daca insa ace! Mircea este Ciobanul - despre care, precum am amintitmai sus ca ar fi chiar ingropat aci - atunci fondarea bisericii se apropiecu un veac jumatate de vremurile noastre. De acesta din urma va fi vorbain inscriptie, caci dupa prima lui domnie, i-a urmat in scaunul ;aril PatrascoVoda cel Bun, nepotul sau de frate. Cat pentru ceilalti frati ai lui Patrasco - aiacelui din pisanie - nu cunoastem pe nici unul cu numele relevate In inscriptie.Este adevarat ca Mircea Ciobanul a avut un fiu Petru VodA, numit de isto-ricii mai not : Petru Voda cel Tank., spre diferentiere de Voevodul moldoveanPetru - muntean si el - zis Schiopul (v. STOICA NICOLAESCU, PetruVodd cel Tdndr si Petru Vodd Schiopul, ed. 1915, 32 pag.). Acesta va fi fostacel Patrasco Voda din pisanie. Acestui Petru - fost de altfel urmas in scaunparintelui sau Mircea Voda Ciobanul, dela 1559 Ora la 1568 - ii cunoastemdoi frati : Radul Voda si Mircea, personaje ce nu au domnit si care nu au avutcoboritori cunoscuti genealogiei Basarabilor. Portretele acestor trei frati, fiiai lui Mircea Ciobanul ai Chiajnei, se afla zugravite interiorul bisericiiManastirei Snagov, in naos (vechile picturi murale) in pronaos (noile picturimurale). Vor fi murit toti inaintea mamei for Chiajna Doamna, care mai trAiala 1576. SA fie oare ei ingropati inauntrul necropolei dela Snagov ? Caci acolos'au aflat in naos,afara de doul morminte cu ramasite de trupuri femeesti doulgropnite de reinhumare. (v. pentru acestea studiul in preparatie cu raportulsiipaturilor de DINU V. ROSETTI, Conservatorul Muzeului Municipalal orasului Bucuresti, contributiile mete la istoricul Manastirii Snagov).

(Pentru genealogia Basarabilor, v. ST. NICOLAESCU, Arborele genealogicat lui Mihai Viteazul, anexa la lucrarea d-sale : Documente dela Mihai Viteazulca Domn at Tarii Romdnesti, at Ardealului si at Moldovei, 1600, in Revista pt.

Ist. Arh. si Fil., Tom. XII, partca I, ed. 1911, pp. 244-245 ; C. KOGALNI-CEANU, Arborele genealogic at Basarabilor, ed. 1912 ; IOAN C. FILITTI,Arborele genealogic din studiul d-sale : Banii $i Caimacamii Craiovei.

110) Un, act din 1798 Iunie in 1g (v. Acad. Rom., CXXX, doc. 31 ; 114 inregest la general P. V. Nasturel) ne aminteste ca un oarecare Hagi loan sinGheorghe a cumparat 6 stanjeni fats despre podul care vine catre Mihali (ac-tuala strada Carol din fats bisericii) a fiindca locul Curtii Vechi cu socotealade obste clupa anaforaua d-lor boierilor veliti s'au facut hotarirea D-mealeca sa se vanza banii ce va sa se dea la facerea curtii cea noao, etc., etc. *.

in

ti

si

si

si iesi

PLANIJRI INEDITE ALE BUCIJEESTILOR 603

0 reparatie radicals, care va fi distrus pe deaintregul Infatiqareavechii forme a lacaqului bisericeEc, a fost efectuata - evident §i ea cuintentii foarte lAudabile i cu ravna de a scApa dela peire edificiul -ins5 cu me§teri nepriceputi i necunoscatori ai vechiului stil archi-tectonic - in timpul domniei lui Barbu Vocla Stirbei la 1852, dupace biserica fusese distrus in groaznicul foc din 1847 151).

(Va urma )GEORGE D. FLORESCU

usi) V. pt. inscriptii N. IORGA, 0. c., fast. I, P. 261, No. 597-

BILANTUL

CINEMATOGRAFULUI VORBITOR

Rezistenta tVorbitorului*. Imitarea zgomotului limbajului articulat.So lutia Char lot. Solutia prin r filmul spiritual a. Filme cu structure deplanuri juxtapuse. So lutii speciale. Concluziuni.

Un prim fapt semnificativ a fost rezistenta la invechire a fil-mului 4 Niebulungii ))). Dela realizarea lui au trecut aproape zece ani.Era interesant de revazut aceasta opera cu ochi de spectator evolvat,deprins cu nenumaratele ameliorari tehnice aduse in acest relativlung interval. Inventii de tot soiul (decupaj, scenariu, joc, ecleraj,etc.) au fost aduse dela u Niebelungi incoace, - fara a mai voi bide revolutia datorita N vorbitorului E drept ca N Niebelungii >> aufost prezentati cu sincronizare sonora, adica muzicala. Dar asta nuconstitue o schimbare : in locul orchestrei in came qi oase, am avutacompaniament imprimat. Incolo, filmul e riguros mut qi jocul acto-rilor strict pantomimic.

Rezultatul a fost destul de neateptat. Acest film, batran de zeceani, este Inca azi remarcabil prin modernitatea tehnicei lui. Unmare regisor din 1933 cred ca n'ar fi procedat astfel. Doar tehnicagrimajului este putin cam demodata. Vazute in primul plan, figurilesunt pictate cu accente poate prea taxi Dar asta e un detaliu fara in-semnatate. Vazute integral, personajele au toate maqti impresio-nante qi elocvente.

Re4ta cea mare a acestui film este redarea acelui «gigantic I.al legendei. Palatele, castelele, padurile sunt fotografiate astfel incatdau impresia de titanic. Iar eroii, cu toate ca-s foarte mici in raportcu decorul, pastreaza totuqi infati§are de supra-oameni, de uriaside povete. In tot momentul ni se pare un paradox de fizica faptulca, in interiorul unui ecran de cativa metri, au putut incapea atatealucruri, o arhitectura ciclopica populate cu oameni colosali.

Pasaje ca trecerea lui Siegfried prin ceata, apoi e§irea lui lamarginea padurii, apoi nava care duce pe regele Gunther la Brur.e-

ra.

BILANTIIL GINEMATO GRATULL I N ORBIT 605

hilda, apoi intrarea in catedrala, cu scarile ei ce merg parca spreinfinit, apoi puntea mobila a castelului pe care vantul matura z5-pada qi prapastia ametitoare a qantului de sub punte - toate acesteasunt de o mare frumusete. Iar figura lui Siegfried, a celor dou5 fe-mei a lui Hagen raman adevarate capodopere de portretisticacinematografica.

In rezumat, pentru spectatorul oricat de exigent, « Niebelungii »nu prezinta nici un cusur (chestiunea machiajului e fara important5).Este un film care pare a fi ieqit ieri din studio-urile Ufa sau Para-mount. Aceasta ne indreptateqte sa credem ca, daca nu se descoperea

Vorbitorul >>, este probabil ca arta muta ar fi purces la inventiuniartistice pe care nici nu le putem macar banui qi care-s azi posibili-tati definitiv pierdute. Dificultatea qi stramtoarea sunt adesea crea-toare. Proust spunea ca uneori gasim cuvintele potrivite pentru aexprima un sentiment confuz tocmai atunci cand, la dificultateaoperat;ei insaqi, se mai adaog5 qi obligatia de a face vorbele sa intrein canoanele metrice ale unui sonet complicat. Greutatea nu blo-cheaza, ci canalizeaza inventia. Fantezia regisorilor cinea§ti ar fifost biciuita de limitele inguste ale ecranului mut. Imaginatia crea-torilor de cinematograf de acum zece ani se gasea intr'o perioadaoptima de tensiune qi fertilitate. Nu cer «vorbitorului» sa nu fi venitde loc ; ii cer insa sa fi venit doi-trei ani mai tal ziu, dup5 ce cinema-tograful pur ar fi reinnoit cadrele plasticei §i ale pantomimei.

* *

In momentul aparitiei vorbitorului am protestat vehement. Amfost incredintat ca asta va taia net avantul artei cinematograficein al doilea rand ca, pentru a se reajunge la rezultate estetice impor-tante, va trebui sa se intrebuinteze cuvantul astfel incat sa i se zadar-niceasca nefericita lui functiune de obstacol la visare, de bariera pus5

Si sa se g5seasca un procedeu care sa tina cuvantul insubordine, centrul de greutate ramanand in materialul de imaginivizuale.

Ca «vorbitorul» a facut sa stopeze scurt elanul creator al regiso-rilor din acea vreme o dovedeqte filmul «Nlebclungii n. Moderni-tatea lui de azi, dupa zece ani de eforturi, probeaza sigur mediocri-tatea acestora din urma. Cat despre necesitatea de a se gasi un pro-cedeu care, pastrand robirea, sa-i reduca rolul la un simplu acce-soriu sonor aceasta o dovedeqte intreaga evolutie cinematograficaa perioadei post-vorbitoare.

Inca dela inceput m'am grabit sa precizez ca, pe cat e de aberantvorb:torul, pe atat e de justificat filmul « sonor D. Redarea zgomo-telor de orice soi este in linia ortodoxa a evolutiei cinematografului.Din chiar momentul naqterii, filmul a fost insotit de muzica, §i in-

qi

«

*

si

6o6 BATISTA FUNDATIILOR REGALS

totdeauna s'a cautat o corespondents cat mai perfects /titre ecran qiorchestra, corespondent5 care putea merge nesuparator pane laarmonie imitative §i onomatopee. Dace la muzica mai adaogam qizgomote reale, cu atat mai bine. Un cal care necheaza, o sirenscare muge sau o locomotive care gafae nu vor juca niciodata fats.Pe cand un cabotin poate juca de doua on fals ; mai Intai din pri-cina artificialitatii textului §i al doilea din cauza interprearii salemai intotdeauna, vai, persona15.

Dar - adaogam eu - exists o scapare, o solutie conciliatoare : sase intrebuinteze cuvintele nu ca simboluri de valoare poetics saudramatics, ass cum face literatura, ci ca simplu zgomot, pe langaalte zgomote. Partea vorbitoare sa nu aib5 alt rol artistic decat a imi-tarea zgomotului pe care it face limbajul articulat a. Sensul, semnifi-catia discursurilor sa reiasa mai mult din imagini vizuale decat dinaranjari de cuvinte. Cuvintele sa fie doar un acompaniament - ca simuzica sau celelalte zgomote - ca un fel de cheie de fa, cheia de solramanand jocul pantomimic al actorului qi felul prezentarii succe-sive a imaginilor qi scenelor (<4 decupajul*). Pentru aceasta cuvinteletrebue sa fie i. putine ; 2. simple (sa se fuga de 4 literatura s §i 4 poezieca de cea mai sigura catastrofa) ; 3. nedeterminante de evenimente(spre deosebire de teatru, unde la un moment dat totul depinde deo fraza pe care o va rosti unui din cabotini), §i insfaqit 4. cuvintelesa caute, on de cate on se poate, sa fie e spirituale a, sa aiba haz ; esingurul aspect de arta verbala compatibil cu cinematograful, cadcomicul de vorbe este ceva care se adaoga pe dinafara, oarecum lasuprafata externs a unei situatiuni morale, fare a-i atinge miezul.Partea centrals a unui sentiment e lucrata cu motive de aka nature,q; sch.mbul de conversafi ramane deobicei fare influents asupralui (vorbesc in viata reala, aci in comediile lui Bernstein sau Ba-taille omul e definit animalul care isi petrece existenta trancanind).Witz*-ul e deci singura forma de literatura tolerabila pe ecran.

De altfel filmele mute (Chariot, Harold Lloyd §i toata productiaholiywood- silent ))) sunt pline de humor, larg distribuit In sub-

titluri. Ada dar :i. Cumntele rostite intr'un film trebue sd fie putine, scurte, simple,

banale, nedeterminante istoriceste, si dacd se poate spirituale.2. Textul vorbitor al unui film trebue sd tindd la redarea, pe aceastd

tale a sunetului, a sgomotului pe care it face graiul omenesc.3. Textul vorbitor al unui film trebue sd fie astfel incdt, dacd 1-am

suprima, filmul sd rdmdnd totusi integral inteligzbil.Nu nice nimeni sa-1 suprimam efectiv ; este doar o probe de la-

borator, o incercare metodologica de atelier, aga cum la confectiuneaunui Rolls Royce fiecare piesa este supus5 unor presiuni qi tractiuniimposibil de intalnit in realitate, qi aplicate materialului doar aqa,pentru a-i verifica rezisten ta idea15. Tot astfel trebue controlatl

a

BILANTIIL CINEMATOGRAPULIII VORBIT 6o7

rezistenta artistic a unui film, suprimandu-i, doar pentru experient5,toata partea vorbiti, izoland adici accesoriile fall de osatura, fats de4 fuzzlaj desi in fata publicului un film va fi prezentat complet,a.sa cum un automobil va fi nedespi tit de caroserie si alte aminunte.

Acestea-s conditiile estetice ale filmulut vorbitor. Numai inde-plinindu-le, filmul poate face din voi bire o calitate intregitoare ;astfel cuvintele graite devin cusur suparitor, ca in atatea lamenta-bile buciti ficute la inceputurile u Vorbitorulut ».

Cand a aparut # Der blaue Engel » (care a rulat in Romania inaintede a rula la Paris) am scris ca acest film verified minunat teoriilemele ale vorbei patine, banale si supresibile. u Inteadevir, scriam euatunci - suprimati toata sincronizarea sonora si rulati filmul corn-plet mut, doar cu acompaniam:ntul unei orchestre adusi oral.Sunt sigur c5 filmul va fi Inca perfect intelig:bil, ba chiar si foartefrumos in el insusi ; de buns seams, mai put'n frumos cleat cu toatevorbele, si asta,chiar pentru cei ce nu stiu de loc nemteste. Ciciaceste vorbe nu traduc sch.mburi decisive de cuvinte, conversatiinascatoare de importante evenimente, ci doar zgomotul generala" vorbirii omenesti 3>.

Asa scriam in acel moment. E-a o simpli teorie, bazati pe o im-presie personals. Iata Insa ci, o It mai ta-ziu, faptele imi dadeauo confirmare a riguros experimental5 Ingerul Albastru s fusesereprezentat la Paris. Patronul salii, un francez fricos, n'a indraznitsa dea filmul vorbit nemt: ste. L-a rulat mut, cu subtitluri tiparitesi acompaniament de orchestra. Totusi, succesul a fost complet.Incurajat, patronul a propus publicului si ramana pentru a vedeaInca odata filmul, fireste : gratuit si cu toate vorbele lui germane.R...zultatul a fost delirant. D_si cei mai multi spectatori nu stiau delocnemteasca, au cerut totusi ca de acolo inainte filmul si fie rulat vor-bitor. Si a Ingerul Albastru o a tinut astfel afisul la Paris timp demai multe luni.

Acest mic episod este o realizare a in vivo o a acelei disocieri dintretext si imagini pe care regisorul trebue s5 o faci daca nu 4 in vitro o,In studio, cel put;n insi in forul interior al imaginatiei sale.

O'aservati filmele americane bune. In toate, accentul e pus peconduite, misciri, situatii, comFortamente diverse ale oamenilorsau ale lucrurilor, ale person-jelor sau ale situatiilor ambiante. Vor-bale sunt cat mai pufne. asemenea ele sunt cat mai aliterareposibil. E,te specialitatea filmului francez de a imbelsuga textul pieseicu o parfumerie Intreagi de bitbier d barieti, si de a inlocui frazede bun simt ca : a je vais grimper la haut » (in engleze ste : a thereup o sau chiar de loc) - prin fraze eminamente poetice ca a je vaisatteind-e ce pisc ambitieux enseveli sous be froid lineal' des neigesdternelles * - si asta spus bunioara de o m:dineti fatait5, cu o virguli

d'n

o. a

Ds

o

6o8 REVISTA FUNDATLLLOE REGALE

frivol5 executata inclar5t cu piciorul, iar pe buze cu eel mai comer-cial zambet de 44 Ssieurs-dames * sau de 4 Et avec ceci ?.»

** *

Dar cum fac oare regisorii americani pentru a pAstra acel raportdintre cuvant si imagine, raport ca dela accesorii la fundamental,sau ca dela ornament la schelet? Desigur o fac instinctiv, pe bazaunei intuitii artistice care e meseria lor, nu a noastra. Noi insa pu-tem extrage, din practica de simplu spectator, cateva reguli siste-matice, cateva retete generale.

Pentru asta, dispunem de o experient5 oarecum privilegiat5 :este filmul lui Charlie Chaplin : o Luminile orasului », film lucratde Chariot tocmai in perioada sand inceputurile o voibitorului *nemulturnisera pe toti adev5ratii amatori de arta in genere si de cine-matograf in speta. o Luminile orasului » reprezinta fi uctul uneiinc5pAtanari estetice a lui Chariot, care s'a silit a dovedi cä filmulmut ezistA in chp stralucit reformei aduse de descoperirea o par-lantului ».

Piimele scene din o City L;ghts » sunt o savuroasa satira a o vor-bitorului ». In fata unei statui ce urmeaza a fi desvelit5, mai multeinalte personaj:. de ambe sexe rostesc discursuri inaugurale. Acestediscursuri ins nu contin vorbe, ci doar sunete si accente oratorice.E o succesiune de timbre vocale diferite si de elanuri de elocint5,realizite printr'o succesiune de monosilabe laa semnificatie logic-v,ba15. Este ca un fel de r5m5sag humoristic, prin care Chariotdovedeste cä un discurs, redus la gesturi si zgomot, contine tot cetrebue pentru a fi inteligent, si a sensul notional al cuvintelor dintr'insul sunt tin detaliu secundar si supresibil. In rezumat, acestescene stint ca un fel de sarja prin care Chariot <c imita limbajul arti-culat al oamenilor ».

Atragem atentia c5 o Luminile orasului » sunt mult posterioareobservat'ilor facute de mine asupra rolului cuvintelor intr'un film,si char posterioare o Ingerului albastru » cu prilejul c5ruia am spus,insistent, ea" rostul vorbirii in cinematograful sonor este de «a imitazgomotul facut de graiul omenesc ».

S5 vedem acum cum procedeaza Chariot pentru a sc5pa de con-versatie sau mai precis pentru a transforma o conversatie logic5 insimplu zgomot verbal.

Foarte simplu. Aproape toate scenele, si in tot cazul principalelescene, se petrec sau pes trad'a, sau intr'un restaurant de noapte, sauin saloanele unde are loc o petrecere orgiac5, sau in sala de spec-tacol a unui ring de box. Si este evident c5 pe strada omul o vedece spun » ceilalti oameni, dar nu aude. El percepe sensul convorbi-rilor nu cu urechea, ci cu ochiul. Zgomotul lucrurilor si zumzetul

Br Litwin, CUIBMATOGRAYULIII VORBIT CO9

general al vocilor tuturora acopera vocea cutarui trecator particular.Spectatorul, and ecranul infat;saza strada, e si el pe strada, si isiintelege semenii pe cale vizuala, nu auditiva. Chiar scenele care arfi putut fi facute in casa (ca aceea cu spalarea la robinet cu branzain loc de sapun) e facuta in curte, nu in interiorul unei cladiri. Scenavanatoarei, in Rolls Royce, dupa un viitor ch. stoc de tigara, scenacu florareasa la lantana, scena cu excursia lui Chariot pe diferitelefragmente ale statuii, scena cu copiii care-1 bombardeaza cu boabede mazare, scenele cu betivul toate, in sfarsit jumatate din film sedesfasura in atmosfera. de larma si zarva a strazii. Cand e noapteta-ziu si zgomotele s'au potolit, avem scene prin ele ksele mute (cabunloara homerica lupta nautica cu ocazia tentative! de sinuciderea milionarului neurastenic) ; uneori decorul e mixt. De pilda scenelepetrecute in pravalia cea noun a tinerei florarese, pravalie prevazutacu o larga vitrina eland la strada, asa incat spectatorul sau vede,depe strada, ce se petrece in pravalie - si deci nu poate auzi nimic -sau vede, din privalie, ce se petrece pe strada - si atunci iarasi nupoate auzi nimic.

Cand nu suntem pe strada, suntem intr'o casa care sA dea echiva-lentul de zarva si larma ale strazii. Asa e de pilda acel local denoapte luxas, unde se danseaza, se cants, se vorbeste, se chiuie, secircula forfota, si unde, iarasi, conversatiile se pot fotografia, nu Insfonografia.

Acelasi lucru cand patrundem in casa particulars a milionarului,unde gasim o dezordine sonora Inca mai mare decat cea dela restaurant.Toti musafirii sunt cu chef, si fiecare vorbeste - cum nice Romanul

de unul singur 6.Vine tin moment and toata lumea tace. Dar Chariot se aranjeaza

ca atunci sä nu poata fi vorba de convorbiri particulare. Caci tocmaiaci plaseaza el scena cu ingh'tirea fluerului, unul din episoadele celemai lungi si mai artistic lucrate, in care Chariot joaca singur si - prindefinitie, din pricina fluerului - fara voce.

Este inutil si reamintesc ca cea mai zgomotoad adunare orne-neasca din cate exista este un ring de box. Acolo - lucru paradoxaltoad lumea urla, afara de cei ce fac efectiv treaba, afara de boxeri.Ei singuri tae. Intr'o asemenea atmosfera de vacarm colectiv com-binat cu tin mutism individual absolut se desfasura cea mai lunga0 mai bogata scena a filmului match-ul de box al lui Chariot.

Chiar si fazele preliminare luptei, petrecute in salile unde corn-batantii se desbraca, se imbraca asteapta randul, chiar si acestemomente se petrec inteun cadru de galagie intensa si circulatie fe-brill, care acoperA orice sunet de voce individualizata, innecand totulintr'un zgomot general de vorbire si miscare omeneasca.

Pang si scenele petrecute in doi, inlauntrul unui apartamentpropriu zis, stint ass fel aranjate haat eroul c ca §i singur. De pildi,

9

I

s

si -si

6to REVISTA FIINDATILLOR REGALE.

interlocutorul sau e beat mort, nu pricepe nimic din ce i s'ar puteaspune. Sau doarme. Sau e buimac de somn.

Am insistat asupra tuturor acestor detalii pentru a arata cum re-gisorul inventiv poate sa aduc.5 toate scenele unui film inlAuntrulunui cadru spatial, care sa fie incompatibil cu convorbirea sau in totcazul cu auzirea, de catre noi, a unei conversatii avut5 de altii, subochii noqtri.

Dar - ne gr5bim s5 adaogam - in « City Lights * Chariot a f5cutexces de zel. A procedat ass cum fac poetii cand iii toarn5 g5ndireaintr'un sonet cu canoane multe incurcate. « City Lights * a fostca o « demonstratie - eqantion *. Char lot a ar5tat ca putem, dna vrem,sä alegem cadre spatiale unde vorbirea sä fie oarecum purEste ca un fel de ramlqag in duelul lui cu filmul vorbitor.

Deck nu este nevoe de atatea precautii. E suficient ca vorbelesä ramana secundare, ca ele sa fie doar un acompaniament dispen-sabil al comportamentului mimic sau al semnificatiei directe a pei-sajului qi decorului vizual. Nu e nevoe de cadre unde conversatiaparticular5 sa fie incompatibill qi imposibil5. E suficient ca ea safie teoretic suprimabia, accentul principal fiind pus pe materialulcurat cinematografic al imaginilor.

De atlfel, in filmul cel nou pe care ni-I preg5teqte Char lot, el arenuntat la atitudinea de « challenge * Si de pariu. Va fi un film inte-gral vorbitor. Aud ca personajul lui Char lot va fi, poate, tin mut.Asta ca o ultima amintire qi fidelitate pentru glorioasa epocA trecut5.

Am spus c5 un film bun se recunowe dupa aceea c5, «daca *am suprima cuvintele auzite, filmul ar ramane perfect inteligibil,niciuna din intentiile autorilor nefiind, prin asta, mascat5 publi-cului. Dar, pe langa acest procedeu care presupune un a daca * vir-tual, pe lang5 acest procedeu oarecum « conditional * qi. <c optativ *,mai exists unul, mai simplu, mai direct mai «indicativ *. Sunt filme- ca bunaoar5 K Femeea cu parul roqu * (Joan Harlow) sau « Sim-fonia valurilor * (William Haines qi Conrad Nagel), - ambele pro-duse de Casa Metro Goldwin, - unde spectatorul a putut observaun lucru curios : volumul vorbelor spuse este aproape egal cu volumulvorbelor tipdrite. Asta a de reflectat. Mai intai, cum s'a putut rea-liza o asemenea coincidentA? Inseamna poate c5 in acest film se vor--beqte foarte putin? Si asta. Dar inseamna mai ales ea se vorbeqtescurt, in fraze simple qi sintetice. Totuqi, aceste fraze nu sunt « esen-pale D, adic5 determinante de intamplki. Sunt, aproape toate, tcuvintede spirit *, glume, rAspunsuri cu haz intrebari sau exclamatii spirrituale. Ele nu explicl desf4urarea cauzal5 a evenimentelor ; suntsimple podoabe, ornamente accesorii, a carom valoare nu este aceea

si

si

vizuala.

si

si

,

BELANTIIL CINEBIATOGRAFULUI VORBIT 6i t

de conversatie intre personaje, ci o valoare de caracterizare psiho-logid a personajului, caracterizare facuta de autor §i puss in gurapersonajului. Pusa in gura personajului qi, in acela timp, puss .§1pe suprafata ecranului, in litere de tipar. Nu-s fraze-conversatie,sunt fraze-titlu, fraze care doming desfa§urarea evenimentelor vi-zuale a§a cum titlul unei carti ii simbolizeaza, in mod vag qi accesoriu,continutul.

Joan Harlow, femeea cu sex apeal, tampita, frigid §i mitocand,aproape incapabila sä aldtuiasca o fraza in care subiectul §i predi-catul sä se acorde prietene§te - aceasta girl standard U. S. A. nu vor-be§te, ci joad. Iar cand vorbe§te, iese dintr'insa cate o fraza me§te-§ugit gSsita de autorul scenariului (care e Anita Loos), fraza carese poate instantaneu deta§a de eroina §i preface in litere tipografice.

Acela§i lucru, in acea fermedtoare comedie gen Harold Lloydintitulata « Simfonia Valurilor *, unde peripetiile se succed iute cain epoca buns a filmului mut §i unde cuvintele 4 sunt *, in masurain care sunt spirituale, deci transformabile automat in simple sub-titluri de tipar.

** *

Dar toate acestea sunt procedee prea ingenioase ca sa fie reali-zabile in orice film. Procedeul cel mare e acela pe care-1 spuneamla inceput : Cuvintele pot si nu lipseasca, atata vreme cat nu suntprea multe qi mai ales cat nu-s infectate de preocuparl de litera-tura §i stil poetic. Principalul e ca accentul tonic al filmului sä fie puspe partea vizualS, pe alegerea cadrului spatial, pe originalitatea suc-cesiunii de « planuri de viata *, prin acea 4 unitas multiplex * a uneimari varietati de decoruri §i de puncte de vedere sociale Si mentale,stranse totu§i coerent in interiorul unei idei centrale unite.

A§a s'a procedat intr'un film foarte important istorice§te pentruca marcheaza prima incercare deplin izbutita a procedeului. Vreausá vorbesc de filmul « Grand Hotel * (Metro Goldwin). Este unexemplu tipic de acea « unitate in multiplicitate r) realizata prinmijloace pur cinematografice, prin o juxtapunere de «felii de viata *toate legate intre ele prin ceva comun : localul unui mare hotel me-tropolitan. Sa nu se creada insa ca aceasta legatura e numai mate -riala. Un cadru spatial de cele mai multe on inchide intr'insul ele-mente morale, idei qi sentimente specifice.

Intr'un mare hotel fiecare camera adSposte§te alt5 poveste, alteincerdri, alte suferinte, alte nazuinte. Peretii despart nu numai fizicpe un om de altul, ci qi moral un destin de altul. Totuqi este cevacomun intre pasagerii unui mare hotel, ceva comun care nu e greude descoperit. Cuvantul insuqi de pasager * ni-1 desvaluie. Suntperioade ale vietii moastre - momente scurte sau chiar epoci maiprelungite - cand ne rupem de societatea normala, de ambianta

e

el 2 11XVI9TA YUNDATTELOR REGALE

noastra ob'snuitS, dela linia de conduitS curentS a vietii noastre,ne angajlm pe o alee oarecum laterals, fie pentru simpla plAcere

de a mai schimba (e cazul cSlAtoriei), fie pentru a duta ceva E xtraor -dinar (e cazul aventurierului), fie din indiferentA pentru societatea(e cazul de pildS al burlacului dezabuzat si f'Sra cariera, fka prieteniadevarati, caruia ii e sill ss aibd un drain ; un asemenea clmin i-arp1rea o ironie, lui, care e atat de singur pe lume, - si atunci se mutSla Intel) ; alteori cauza e conflictul cu societatea (cazul unui excroccAruia ii convine ospitalitatea discreta a hotelului si multimea deanonimi in care se poate ascunde, caracterul vremelnic si usor re-vocabil al contractului de Inchiriere, etc.) ; tot acolo se vor intllniindragosticii care, fAra a fi In conflict propriu zis cu societatea, trSiescoarecum in afara ei, in sensul ca nu vor sau nu vor incA sA legalizezelegAtura tor. Si hatelul, cu a lui caracteristid singurkate in maimulti », este cadrul ideal pentru aceasta. Se mai poate imagina, ca pa-sager al unui mare hotel, un om drac, care a t refulat toatA viatadorul lui de bogStie, si care voeste, macar pentru cateva tile, sA-sidea senzatia unui trai imbelsugat, sS se vaciA ficSnd exact aceleilucruri ca domnul cutare, miliardar, vecinul lui de mass si parte-nerul lui de b-idge in saloanele hotelului. Este o nevoe de evaziunemorals, dupa cum la ex.zrocul fugarit sau chiar numai suspectat depolitie este o evaziune materials.

Dar am citat destule example, pentru a vedea cum locuitorulhotelului este cu adevkat tin a pasager s, un om care, pentru motivefelurite, duce o viatA oarecum provizorie, uneori mai intend ca ceanormal:A, alteori mai deprimatA. Toti acesti oameni au ceva comun,de aci usurinta for de imprietenire. Parcel -s mAnati de tin fel de sen-timent de rudenie in destin, atrasi intre ei de acea tcorstiirta aspeciei a in care Giddings vedea agcntul primordial al socialitScii.

Localul hotelului, prin structura lui fizicA, prin aranjamentultau interior, prin ideea de ai hitectud care a prezidat la cladirea luisi la repartizarea terenului in incAperi apropiate scopului, este cadrulfizic al acelei ambiance morale de care vorbeam si simbolul ei spacial.Cinematograful poate face minuni cu o asemenea imagine vizt_allbogatA in cuprins si in semnificatie psihologid. Un film bazat peo asemenea imagine vizual5 privilegiatA poate fi un film adevkat.Oricat ar vorbi pasagerii, conversatiile for vor ramSne tot tirnpul tinlucru secundar fats de importanta dominants pe care o are specta-colul optic al localului si al infAtiskii exterioare a locuitorilor. Unasemenea subiect de film obligA pe regisor sA-1 trateze adevkat ci-nematografic, adica sd puni accentul nu pe vorbA, ci pe imagine.

aand Hotel to realizat de casa Metro-Goldwin poate nu eun film perfect. Dar nu e nici prost, in tot cazul c un film semni-ficativ pentru problema care ne intereseaza pe noi, anume aceea aprocedeurilor care permit a pune centrul de gravitate nu In partea

0

*

1

qi

e

BLUIPTITL CINEMATOGRAPIJIATI VORBIT 61;

vorbitS, ci In partea vSzutS, pentru a 'Astra caracterul autentic cine-matografic al unui film.

*

In aceastS ordine de idei reusita straluciti a genului a fost filmul4 If I had a million - poate filmul cel mai profund, mai subtil simai curat cinematografic din cite au fost fAcute vreodata. Acest filmal casei Paramount a avut in strainatate un succes enorm. La Parisa tinut afisul aproape o jumAtate de an si a provocat clari de seamsentuziaste. La Bucuresti a rulat trei zile si a cSzut in fata salii goale.Fireste, nu trebue ss ne grabim a infiera lipsa de gust a publiculuirom5nesc si incapacitatea lui de discernamant estetic. MArturisimcS tin asemenea film necesita o preparatie. Era prea original si preasubtil. In fata frumusetii - ca in fata durerii, ca in fata vietii -omul trebue luat incet si deprins treptat. Cocteau remarca °data el,dupa cum omul ob:snueste a inchide altuia ochii in fatatot astfel ar trebui si -i inchicia in fata vietii care incepe. Onceadevarat inceput trebue privit cu precautiune si cu pregaire preala-bilS. Ar fi fost nevoe ca cineva sa deschida publicului bucuresteanochii, deschidS cu bagare de seams, pentru a-1 face sä poata ve-dea frumusetea neasteptata prea noun a unei opere ca d DacS asavea tin milion *. Din felurite motive, nu s'a facut. Si publiculbucurestean n'a putut pricepe, deli acest public a dat adeseori do-vada de spirit critic artistic si de tin talent natural de discrinainareIn chzstiunile de gust.

Dar iatI despre ce e vorba.Un miliardar, muribund artAgos, e desgustat de mediocri-

tatea murdAria genului uman, si desperat a a muncit de geaba,cs nu i-a fost dat sä cunoasca tin singur om care sá merite sa fie facutfericit cu averea pe care el a adunat-o. Se g5ndeste cu teroare la con-secintele imorale ale mortii sale, care va determina trecerea banilorsli in mainile unor mostenitori nevrednici. Primul episod al filmuluireprezinta aceasta atmosfera de artag disperare pe de o parte, devinitoare degradanta a mostenirii si scontare josnici a mortii pede alta. Si este o succesiune de tablouri magnifice.

La tin moment dat, batranul gaseste solutia. Ia un anuar de adresetelefonice. Acolo stint trecuti aproape toti locuitorii orasului, cscila New-York toti dactilografii, toate prostituatele, top meseriasiiau telefon. Miliardarul is un a compte-goutte a cu care iii doza eldoctoriile, umple pipeta cu lichidul dintr'o sticlutl cu medicament,

lass sl cacti o picSturi pe mijlocul uneia din paginile Telephon-book *-ului deschis la intamplare. Pe locul unde a cIzut picatura escris un nume. I1 notead, si la adresa indicad va trimite un cec detin milion de dolari. Apoi repeta operatia pe alte pagini ale anua-rului. Astfel 1si constitue el o mica populatie de vreo zece mosteni-

§i

morcii,

saqi

qiqi

qi

0

s

a

REVISTA FUNDATIMOR REGALE

tori. $1 restul filmului ne arata succesiv cadrul de viatS al acestordiferiti caqtig5tori.

Aceasta idee mai fusese utilizata in filmul casei Fox : e Devil's lo-tery n (Loteria diavolului) . Cei opt ca tig5tori ai celor opt optimiai lozului cel mare al unei loterii sunt adunati de un amfitrion comun,curios s5 vada # ce va da » acest amestec disperat qi totuqi unitar.

Dar ideea din e If I had a million >> e mult mai subti15. Cei optsau zece moqtenitori nu-s puqi in contact unul cu altul. Ni se re-prezint5 diversele # felii de viata » succesiv qi izolat. Nevoia de uni-tate e realizat5 altfel. Regisorul (sau mai corect regisorii, c5ci la acestfilm au colaborat toti marii # producers » ai casei Paramount, qi aujucat toate stelele de marimea intai ale companiei) - produckoriinu ne-au infatiqat pe diverqii mwenitori intrebuintanduli milionul.Ar fi fost mult prea monoton. Caci toti oamenii fac aproximativacele4. lucruri cu banii,mai ales and au exact aceea0 sums de bani,

mai ales cand stint cet5teni U. S. A., indivizi atat de omogeni,incat samAna intre ei ca niqte gemeni, aproape aka cum ghiata dreapt5seaman cu gheata stanga. Ar fi fost neinteresant sä ni se arate noiimilionari cheltuinduli noile venituri. De altfel nici in 4 Devil'slotery >> nu ni s'a aratat asta, ci doar a qocul >> moral pricinuit de sen-zationalul eveniment al « devenirii milionar ». Cu alte cuvinte, nu searata felul cum cei opt caqtigatori # primesc lovitura », schimbarilesufleteqti pe care aceasta le determini ; nu este nici tin moment vorbade felul cum ei vor intrebuinta banii. Imediat dupe incasarea mi-lionului, ei qi pornesc la castelul unde fuseser5 poftiti qi care u vareuni laolalt5. N'apuc5 inca nimeni sä execute vreo cheltuial5 oarecare.

Ina If I had a million * dimpotriva, eroii ni-s infatiqati in exer-citiul functiunei for de milionari ; ii vedem executand cheltueli. Darnu oricare cheltuiala, ci numai una singurd, i anume cea dintfii. Obiec-tivul fotografic ii surprinde in exact momentul primei for cheltueli,in momentul acela curios de trecere dela situatia veche la cea noun,punctul precis care se plaseaz5, pe linia biografiei personajului, lagranita dintre sirac qi bogat, dintre parlit qi milionar. Intr'un ase-menea moment istoric se petrec intotdeauna lucruri extrem de inte-resante psihologiceqte. Individul are atunci tendinta implineasca,printre nenumaratele sale dorinte, pe cea mai e refulati » din toate,acea dorintl pe care el, in existenta lui anterioar5, o inabuise curegret maxim qi cu o perpetu5 melancolie. 4 If I had a miillion * estetin film cladit pe baze de psihologie freudiada. E vorba de r5bufnireaunor doruri stapanite o viat5 intreaga.

Intelegeti ce material fertil pentru imaginatia unor regisori bunipoate oferi o asemenea idee. Diferitele # planuri morale » care corn-pun filmul stint atat de pline de detalii semnificative qi neaqteptate,episoadele stint atat de variate ingenios alese, inc5t tin om care areamorul qi credinta cinematografului r5mane sufocat de admiratiune.

611.

sa-§i

si

si

BILA,NTITI CINEMATOGIL&FULIII YORBIT 6i 5

Dup5 cum se vede, unitatea, dealungul vastei qi variatei multi-plicitati a planurilor qi a tipurilor este realizata nu numai prin mij-locul fizic al interventiei la un moment dat, a milionului revolutionar,dar mai cu seams prin mijlocul oarecum moral al identitatii de situatie,identitate cu atat mai interesanta cu cat situatia e mai specials. CAcitoti acqti oameni care ni-s reprezentati la granita dintre 4 trecutulapropiat qi viitorul iminent » (expresia e a lui Bergson), toti aceqtioameni care mai stint oarecum suspendati intre o viata anterioaranelichidat Inca qi o alta, posterioara, neinceputa Inca, toti acqtioameni au o mentalitate particulars care ii face sa apara in fata obser-vatorului din stal ca tin fel de societate sui generis in sanul societatiicelei marl, ca o varietate curioasa Si caracteristica- a genului uman,distincta intrucatva de oamenii obiqnuiti. Ei au, in fata vietii, o filo-zofie noua, o aka t Weltanschaung » decat noi ; in acel moment deechilibristica intre ce a fost Si ce nu e hick ei vorbesc o alt5 limbsdecat noi, oamenii de toate zilele, pentru care trecutul se varsa auto-matic in viitor, inghitind prezentul ca pe un punct flea: dimensiuni.La ei trecutul n'a murit Inca §i viitorul nu s'a nascut bine ; aceastadubla anomalie provoaa o stranie dilatare a prezentului, a actuali-tatii for sufleteti. In acel moment traiesc intens qi stangaci, nu slabi sigur ca noi.

Diferitele planuri ale filmului sunt populate cu oamenii care nuse cunosc intre ei qinici nu se intalnesc. Totu§cei apartin unei aceleiasirase morale, qi spectatorul din stal are exact acela§i sentiment deunitate coerenta ca in cazul cand, la o expozitie zoologic5, i s'ararata zece exemplare din acee4 varietate anima15.

Calitatea profund umana a unit5tii sufleteqti care leaga pe dife-ritele personaje ale filmului permite o diversificare bogata a epi-soadelor, o inmultire - far5 risc de a pierde irul - a detaliilor dejoc, decor, atitudini, situatii, care dau spectatorului o impresie depoem simfonic cu mii de motive Si variatiuni impletindu-se in toatechipurile inteo unitate de conceptie grandioas5. Filmul acesta e oadev5xat5 orgie de imaginatie inventive ; §i este, fall nici-un fel dedubiu, capodopera cinematografului vorbitor.

In acest film se vorbqte uneori foarte mult, alteori de loc. Celmai mult se vorbeqte in episodul intai, al vanzatorului de por-telan terorizat de sotia sa, o pedeapsa de nevasta careia nu-i maitace gura tin moment. In acest episod se petrec multe lucruri. Bodo-g5neala cronica a mejerei este unul din ele, until din cele zece-douazeci de elemente ale episodului, qi cu sigurant5 nu cel mai im-portant. Dou5 episoade (acel cu functionarul de banca acel cu pro-stituata stint aproape in intregime mute, afar5 de momentul imma-narii cecului. 0 If I had a million * este exemplul tipic de cinema-tograf adeVarat, care nu are nevoe de tururi de for pentru ca,fiind suta la suta vorbitor, sä aiba tottiqi structure de film mut, astfel

si

6i6 Esvura PIINDATIThOlt REGALE

luck, admitand prin ipotezA ca 1-am rula firs cuvinte, sä nu piardanimic din valoare si din inteligibilitate.

** *

In aceasta stticluinti generals de a conserva materialmente a vor-bitorul 11, si totusi a da filmului structure de film adevarat, adicS defilm clSdit in primul rand pe interesul si frumuse ;ea suscitatl de pu-rele imagini, - in aceasta cAutare a unei formule artistice concilia-toare, mai putem semnala o solutie. Este aceea incercata in filmulrecent : a /VIisti de ceara *, film colorat (si admirabil colorat). Centrulde gravitate al povestii este aci un a Wax IVIuzeum *, un muzeu cufiguri de ceara. Pe.ntru ca filmul se fie misterios si chiar relativ poli ;ist,s'a recurs la o idee - jumatate macabrS, jumatate naive - a unui muzeuunde toate statuile sunt in realitate cadavre de cetAteni asasinati,imbalsAmati si acoperiti apoi cu un usor strat de ceara. Dar puerili-tatea si caracterul lugubru al unei asemenea povesti nu are impor-tantS in fats frumusetii plastice fermecitoare a statuilor si a fe-lului cum ele an fost colorate. La aceasta se adacga si un joc actoricescdesavarsit, care contribue ES salveze absurditatea si sinistrul anec-dotei. Este un moment and primul muzeu (pe vremea and statuileerau adevarate statui, nu victime trucate) arde, aprins de un focpus de a intrigantul * dramei. In momentul acela flAcarile cuprindfigurile rote ale statuilor, fetele for incep sá se topeascA, liniiile asade armonioase ale ochilor si nasului incep se lunece la vale, ca unplans trist, ca un plans de cearS. i pe urma, deodatS, capul intregse plead, doborit de aceasta moarte topitS, se fringe- dela gat, sicade pentru totdeauna in jos. Este atat de tragic, de subtil tragic acestspectacol al unor papusi care mor, al unor fiinte plAsmuite de omsi distruse de foc ; este atat de neasteptata si de originals aceastaimagine a a pipusii care se stric5 *, ?neat Baca filmul n'ar cuprindedeck acest tablou si Ind ne-ar face si ieram toate sumbrele baza-conii presarate in episoadele ulterioare.

Dar se revenim la subiect. In filmul acesta solutia e a specials e.Ea consists din a subordona totul - joc, text, anecdotS - unei per-manente exhibitiuni de imagini vizuale, unde forms si culoare suntrealitate cu un bun gust si o griji artistic desSv5, site. Este un film,cum spuneam, extretn de a special *. Dar este un film adevarat.

** *

Oprim aci bilan ;ul nostru, care s'ar putea rezuma astfel. In mo-mentul descoperirii fonogeniei cinematografice, arta filmului mutse gasea lute° perioadS de inflorire strSlucitoare si de robust inven-tivitate. Descoperirea materiall a peliculei vorbite a taiat net acest

BILANTIIL CINEMATOGRAFULDI VORRIT 617

elan. Dupa aceasta au urmat o serie de inepte pro ductiuni care erausau teatru prost, sau 43 super-reviste o, sau atunci anoste povesti decantareti care la inceput sunt parliti si la urma mondial celebri,cantareti care se nasc, se casatoresc, se plimba, iubesc, isi ingroapaparintii, sotia, copiii, si finalmente mor si ei personal : cdntdnd, can-tand tot timpul, pang la exasperare. Dupa aceasta cadere lamentabilaIn banalitate si plictiseala, incep incercarile de conciliere dintre nouainventie materials a sonorizarii si exigentele particulare ale arteicinematografice. Avem mai intai o serie de 4 comedii muzicale a indeosebi germane, din care s'au facut mai multe sute, si din caredoar trei-patru au reusit sä se apropie de arta. Aceste trei patru filmeizbutite (cum a fost a Zwei Herzen*, a Das Lied ist aus a, etc.) eraufermecatoare. Dar numarul for foarte redus fats de numarul imensal productiei totale a genului a dovedit saracia de posibilitati a solutieiprin a comedia muzicala a.

Paralel Cu asta am avut solutia Chariot. Rezultatul ei a fost o capo-dopera. Dar cusurul ei era ca reclama un geniu - conditie incomodade realizat pe o scary intinsa.

Intre timp o alts solutie ne vine dela ceea ce am putea numi :a filmul spiritual a, filmul unde tot ce e esential se exprima prin ci-nematograf mut, adica prin atitudini, miscari, joc de fizionomie sidecupaj scenic ; cat despre cuvinte, ele sunt tot timpul spirituale,de o valoare humoristica intrinseca, ceea ce permite ca, de indatace an iesit din gura actorului, sa be putem aprecia In ele insele, astfelincat sa ne fats placere de a be revedea transformate in subtitluride tipar.

Insfarsit, marea si adevarata solutie a fost construirea unor filmeunde ideea genera% ideea permanenta a filmului sa fie o idee demiscare si de vedere. Astfel e, printre altele, ideea filmului cu struc-tura de planuri juxtapuse, a filmului facut pe baza de a felii de viata *.In aceasta privinta, a Grand Hotel a este important istoriceste, iarartisticeste a If I had a million * - capodopera cinematografuluivorbitor.

Alaturi de aceasta solutie genera% inventivitatea cineastilor vagasi, la Intamplarea norocului, solutii a speciale a, din care sa se poataface tin film sau douS (in realitate numai unul singur ; dupa care ti-parul trebue spart, caci un tipar prea special nu comports productiepe scars mare). Un exemplu din acest gen este filmul a IVIasti deceara *.

Acesta e, scurt rezumat, stadiul In care se gasesc incercarile ci-nematografului de a face ca arta sa ierte intruziunea unui strain inprincipiu stricator, si sa se impace cu acest musafir nepoftit care sechiama cuvantul.

D. I. SUCHIANU

POET1CA LU1 PAUL VAL1RY

Actul de clasicism este un act de dominatie. Cel mai frumosact de clasicism pe care-I cunosc este gestul neptunian al lui Xerxe :Xerxe punand marea in lanturi, Xerxe lovind marea cu biciul.

Sunt sigur c5, in clipa violentei, regele pers arunca mai' ii impre-catia din Cimitirul Marin :

Chienne splendide !

Clasicismul este o arta a dominatiunii. El presupune o continuarigoare, o continua autoritate asupra materialului dat. Fervorilesensibilitatii, marile evenimente morale, toate dramele con§tiinteipot constitui substanta unei opere clasice. E necesar numai un Spiritdeasupra apelor, o minte care sa le impuna structurile, simetriile,formele.

Daca ar fi sä aleg un simbol al acestei arte, m'aq gandi la tristaRoxane a lui Racine Si la marile peste care domnea :

Souveraine des mers qui vows doivent porter.

In evenimentul romantic nu se agita deck marea : vitals §i fluid5.In fenomenul clasic marea nu poate aparea cleat liniqtit5, luminatade Cunoa§tere :

L'eau tranquille est plus transparenteQue toute temp ete parenteD'une confuse profondeur.

(La P ythie)

Cunoaqterea este daruire. Cunoagterea implica aruncarea unuizaimf miraculos, care sa decearna lumii forme inteligibile, formelecunoa§terii tale. Clasicismul este marea spiritualizat5, marea luandchipul spiritului tau, marea oglindindu-te. Act de narcisism continuu,perpetua daruire de forme, care face dintr'un clasic arhetipul uni-versului satt.

POETICA LLT PAUL VALER 619

Ce paradox bizar ! Romanticul spune totdeauna En qi vorbesfeinsolent despre dualismul dintre sine si univers. Romanticul nueste deck o trestie vorbitoare, un habitacol al zeilor, un glas im-personal.

Clasicismul nu spune niciodatiEu, qi lumea intreag5 nu-i rasfrangedec5t propria imagine.

Dar acest act de narcisism are un destin turburkor. L-as explicamai usor, interpretand o legends a lui Wilde :

Ni se spune ca Narcis murise. Si florile luncii cerura izvoruluicateva pickuri de apa ca s5-1 poata plange. - 0, le r5spunse izvorul,n'am eu insumi destule lacrimi s5-1 plang. II iubeam atka! - 5timbine c5-1 iubeai, spusera florile, era frumos! - Era Inteadevar frumos?murmurs izvorul. - Cine ar putea-o sti mai bine ca tine? In fiecarezi plecat peste apele tale, isi oglindea In tine frumusetea. - Il iubeam,raspunse izvorul, 11 iubeam fiindc5 de ate on se pleca peste mine,vedeam In ochii s5i, oglinda apelor mele.

Acesta este pare-se destinul major al clasicismului. Un maximumde daruire personals care si ajung5 a nu prezenta deck imagineaabsolut5 indiferenta a lutnii.

De aceea apologul citat se irizeaza pentru not de o lumina de mi-racol. Opera de arta exprim5 o solidaritate Intre legile astrelor si aleratiunii. Opera de area este reprezentarea universului, imagineaarmoniei cosmice. I-am acordat totdeauna o functie magic5, functiaunei figuri de ritual, aceea de a pune pe contemplatorul ei in pose-siunea universului.

Aceste cuvinte cu prea ware aripi fie zise, pentru a precede maifastuos, numele lui Paul Valery.

S5 consideram o regiune de diamant, o zona de constante si purepreciziuni. Unde timpul si nu incida spatiuI sa fie dizolvat.

Constituim deci o Palmyra spiritual5, un topos noetos, un sediuplatonician. In acest etern repaos unde Ideile sunt legiuni, s5 pre-supunem ivirea fenomenului pur, ivirea luminoas5 si linistit5 a poeziei :

0 pour moi seul, a moi seul, en moi m erneAupres d'un coeur, aux sources du poeme,Entre le vide et l'evenement pur,J'attends l'e.cho de ma grandeur interne,Amere, sombre et sonore citerneSonnant dans rime un creux toujours futur.

(Le Cimetiere Marin)

In aceasta religioasa asteptare a formelor, in aceasta suspendarein vid, in locul muzical L' dimensiuni, in acel topos noetos de care

qi

§i

62o ILEVIBTA FIINDATMAIt RFAIALB

vorbeam, stl principiul insusi al poeticci lui Paul Valety. Ma Ilarmi11 enuntase si el in cuvinte incomparabile :

Gloire du long desk, IdeesTout en moi s'cxaltait de voirLa famille des iridiesSurgir a ce nouveau devoir.

(Prose pour Des Esseintes).

Insii ideilor rIsArind intro clips de supremS fervoare ca untriumf al indelungatei asteptari, Gloire dg long ((Asir, vor deveniprintr'o usoara modificare acel

Genie, 8 longue impatience.

Totdeauna prezente, active chiar atunci cand inteligenta nu leincita, in starile de uitare si de somn, ideile les totusi valul arah-neian al poeziei :

Quoit c'est vous, mat deridies!Que fites-vous, cette nuit,M2itresses de rattle, Iders,Cpurtisanes par ennui ?Touj3urs sages, disent-elles,Nos presences immortellesJamais n'ont trahi ton toit 1NJUS &ions non eloignees,Mais secretes araigniesDans les tenebres de toi l

Ideile pregStesc astfel, in starile de uitare si de somn, ora favo-rabila poeziei, simpatia naturii pentru actul de creatie. Dar poeziainsasi fructifica numai in luciditate in starile de perfectS constiintS.

Compar bucuros actul de creatiune clasicS cu Victoria dela Auster-litz ; Napoleon cugetS detaliile luptei, prevede, calculeazi si ordona.Opera lui e virtual realizata. Apoi asteaptI rAsaritul soarelui - asspune : ora lirica, darurile formei, dulcea cAlduri a realizarii, straiulluminos at Spiritului

On se demande avec stupefaction, - scrie Valet), in IntroductionA la Mithode, - dans certains cas extraordinaires, en invcquant lesdieux abstraits, le genie, l'inspiration, mille autres, d'ol viennentces accidents Une fois de plus on croit qu'il se cr.& quelque chose,car on adore le mystere et le merveilleux autant qu'ignorer les con-lisses ; on traite la logique de miracle, mais l'inspire itait pret depuis

tt

POETIC/. LIU PAUL VALLEE', 6 3

un an Il itait niAr Il y avait pense toujours - peut-etre sans s'endonter - et ou les autres itaient encore a ne pas voir, it avait regardaitcombine et ne fasait plus que lire dans son esprit *.

Inspirat e un cuvant de ironic. El Inseamna tocmai pe acela careculege momentul poetic, realizeaza starea aceia de perfecta con-gtiinta de luciditate exzeptionala in care toate gandurile se clarifica,se precipita gi se organizeazi aga cum electricitatea din aer se aduniIntre placile condensatorului. E o stare de extrema clarviziune, deh'perestezie, ca aceea datorata opiului. Ea este rezultatul unei /ride-lungi meditari.

Cum se obtine aceasta stare de gratie, aceasta ors transparenta?Aiei - reprimand aridul logos - Paul Valery gi-a revelat natura Erica

emotica. Aceasti ora se obtine printr'o duiogie, printr'un eveni-ment muzical :

Patience patiencePatience dans l'azur !Chaque atome de silenceEst la chance d'un fruit rear !Viendra l'heureuse surprise :Une colombe la brise,L'ebranlement le plus doux,Une femme qui s'appuie,Feront tomber cette pluieOct l'on se jette a genoux!

Actul de cunoagtere narcisian, care este actul poetic refractatla infinit In sine Insugi ca Intre oglinzi paralele, ridicat prin operatiunisuccesive la acel plan orizontal de supreme claritate gi de linigte su-preme, nu poate duce decat la ideia unei implacabile sterilitati.

A:tului de continua introspectie, de urmarire continua a eveni-mentului interior, actului care consists In a descoperi cu focurileconcentrice ale inteligentei, diamantul extrem al cunogtintei, ii core-spunde sterilitatea lui Mallarme gi poetica unei gcoale de hieraticagi severs frumusete.

Spre a limita sfera acestei poetice, fie-mi permis sa evoc, cu ce-Iebratul nume al lui Paul Vale y, pe liricul german Stefan George.

Stefan George apare ca o incarnatie a legendarului Parsifal. PA-gan gi liturgic, sacru gi secret. Si prin el lirismul german, poezia bru-moasi a mitului nordic se anina de un larg suflu cregtinesc :

G.1) min den grossen feierlichen Hauchmarele suflu liturgic

Esseistul german Friedrich Gundolf, In cartea pe care a tnchinat -o

D1-nti

6.22 R EVISTA FUNDATILLOR REGALE

lui Stefan George, ni 1-a prezentat in cuvinte stranii qi nebuloasedrept un fiu dumnezeesc al Logosului.

Dar lirica este consubstantial5 Logosului §i nimeni mai multca tin Eric nu poate avea sensul genuin, sensul profetic ,si sacru alCuvantului.

Din copil5ria lui, Stefan George crease tin grai propriu cu de-sinente bizare, care amintea in larga lui varietate graiul grecilorantici. Mari valori de sugestie se incorporau limbii sale, gratie c5-derii §i ritmului insolit al frazei...

In confuzia Si delirul orfeic care-i dkuiau numai frumuseti ex-plosive, influenta lui Mallarnie a insemnat limpezire, purificare.Tot ce era straits legat de sensibilitatea lui Stefan George, tot ce,poezie, era ancorat de insul viu §i trjst, s'a clarificat. Visul aceluifinger mallarmean :

Donner tin sens plus pur aux mots de la tribu.(Le tombeau d'Edgar Poe)

devenise idealul lui Stefan George.Pentru el - ca §i pentru 1V1allarme sau Valery - poezia are sensul

primar de incantatie, de magie. *i de aceea ei se intorc la practicilemagice ale scrisului, ale r nei. De aceea pentru Stefan George poe-zia este, ca pentru 1VIallarme, recriture, ein Schrifttum. Pentru PaulValery ea este incantatie, charnte, carmen.

Paul Valery, Stefan George reprezint5 azi traditia mallarmeana,prezidiul formelor pure §i artificiale ale poeziei.

Mud influenta lui 1V1allarme opera violent asupra lucrkilor lor,poemele pe care le compuneau exprimau tocmai idealul de arti-ficiu al §coalei : lubricitate, exotism, sensualitate, decadenta. Doral exotismului §i dor al unei naturi estetice §i supraterestre care i§iare expresii echivalente in Herodiada lui 1V1allarme, Algabal al luiStefan Gerge §i Semiramis a lui Paul Valery.

Toate dorurile epocei mallarmeene se realizeaz5 in evocareaacestei lumi de sensuala inantare, de voluptate ,si de sange. Hero-diada, Algabal Si Semiramis sunt personificki estetice ale idealuluisimbolist.

Idealul acestei poezii, suverane, inumane, purl de once atingereprofana §i inchinat5 numai destinului dumnezeesc vertiginos alartei, poate fi surprins in strofele Semiramidei :

Baisers, baves d'amour, basses beatitudes,0 mouvements marins des amants confondus,Mon coeur m'a conseilte de telles solitudes,Et j'ai place si haut mes jardins suspendus,

Que mes supr eines fleurs n'attendent que la foudreEt qu'en depit des pleurs des amants les plus beaux,

si

)-POETICA LI71 PAUL Vitra Y 623

A mes roses, la main, qui touche tombe en poudre :Mes plus doux souvenirs batissent des tombeaux!

Valery a parasit de mult aceste fetise bizare, aceasta poezie recesi idolatry. Dar a pastrat estetica mallarmeana in ceea ce avea esen-tial : Idealul de artificiu al artei.

Le visible et serein souffle artificielDe l'inspiration qui regagne le ciel.

(L'Apres midi d'un Faune)

Artificiul - etimologic : principiul creator de arta - constitue, informele create, un raport de valori ideale, un joc de abstractiuni,de cantitati absolute - o logaritmie.

Pentru Paul Valery, poemul este exercitiu. El implica asadar unact de creatiune lucida si observatia unor reguli constante, unor formeriguroase, conditii exterioare ale artei.

Regula in poezie e fundata, cred, pe o idee analogs proportiei.Ea rezida probabil in raportul constant dintre formele inteligenteitioastre, cum, architectonic, proportia rezida in raportul constantdintre formele corpului nostru. Ea este masura de our a inteligentei,garantia exterioara a formei inteligibile. Paul ValOry constitue inaceasta rigoare obstinate - in acest kostinato rigore a lui Da Vinci -promisiunea unei marl libertati : La plus grand liberte nait de la plusgrande rigueur.

El admire aceste acte de constrangere voluntary si le laudil afi provocat arta clasica franceza, o arta de gratie si de libertate, o sim-patie continua intre forme si gandiri.

Dar Valery a rostit raspicat in discursul de receptie la Academieea cel mai absolut arbitrariu - capriciul unei curioase fantazii - adomnit la constituirea prohibitiunilor si rigorilor poetice.

Mai putin straini decat Paul Valery de natura canonica a poeziei,credem ca prohibitiunile si rigorile au dat artelor franceze acel stildeliberat si elegant, tocmai fiindca impuneau artelor masura inte-lectuala franceza a omului deliberat si elegant. Ele au avut darul dea fixa si determina formele, cum un arc de arbori fixeaza si deter-mina o dung.

Aceasta extrema atentie acordata rigorii si formelor, aceasta du-reroasa cautare a conditiilor perfectiunii, duc in mod natural la odeformatie ciudata, la un vitiu rafinat in practica formelor Herme-tismul, dificultatea poetics. 1Viallarme a facut din acest vitiu unuldin principiile poeticei sale. Paul Valety 1-a preluat, dandu-i o justi-ficare imediata.

1V1,allarme si Valery vor cauta in pactica dragostei exclusive deforme, toate privilegiile de raritate si subtilitate, virtutile de emotie

:

624 ILEVIsTA FUNDATIMOR REGALE

sau magnetism pe care le-ar fi putut cere de complexul armonios alpoeziei. Constituinduli dragostea in aceastS singura categoric afrnmosului, ei vor extrage din practica ei, deliciile cele mai rare.

Paul Valery este acela care enunta calitStile stilului ascuns, girostindu-se despre plAcerea mai rail cu cat e mai greu cucerita, cereale travail de l'esprit sur le chemin de ses voluptes.

iviirturisesc a teoria dificultAtii pentru dificultate ms intristeazS.A fi dificil, a obliga pe lectorii tai la un efort ca sl poata ajungn apoila o bucurie mai intensa, Inseamna a to prevala cu abilitate, de stSriexterioare operei tale, Inseamna a cAuta efecte pe care nu le meriti.Singura dificultate posibila e aceea pe care o presupune calitatearail a supunerilor tale, natura exzeptionala a inteligentei tale, esote-rismul culturii.

Pythagora prescria discipolilor Scoalei se inchidA adevSruriledescoperite in formule obscure pentru profani. Se pare ca teoriadificultAtilor gi-ar avea singura scuzI aici. Poczia presupune Intea-devAr solidaritatea geloasa qi fervoarea adeptilor sAi.

Teoria artei artificiu, a rigorii si a dificultStii, ne introduce In do-m eniile severe ale tehnicei.

Trista notiune a romanticilor despre arts - fenomen accidental;i fericit, creatie capricioasi, expresie a delirului - notiune a careisuveranitate coincide cu aparitia celor mai fragile si mai falacioaselucrari, a trecut. Arta recapAtA, prin Mallarme §i Va:d. y, antica eiseveritate odati cu ideea de meltepg.

Ideea de poezie ca un act rational qi lucid, ca un act de mestqug,este - mi se pare - platoniciana. Inspiratia este, pentru Platon, unfenomen orfeic, demoniac, impur.

IDe aceea el a indepIrtat din republica sa ideals pe lirici §i pemuzicieni care suet posesorii lui Dionysos, posesorii delirului. SialtAdatA pentru a face cuvantul mai prielnic gandului, el alung5 dinSymposion pe cantAretii din flaut, fiindca acqtia sent, ca muzicieni,diunatori prosperitStii ratiunii, valorilor pure, notiunilor transparente.El accepts in statul sSu numai artele majore, artele ratiunii, moduldoric al formelor. El cere ca poezia sl comunice omului ideea perfec-tiunii umane.

Epocile de mare inflorire artisticA, antichitatea §i Renavereastint acelea In care valoarea obiectivl de mestqug a lucrgrii de artsera singura considerat5. Tot restul, adic5 fiorul, marea tremurare.acel Schaudern goethean, erau implicite sau veneau dela sine.

Un Raffaele Sanz'o sau un Buonarroti au putut ajunge imediatIn admiratia curtii romane, fiindcA ei prezentau dela inceput garantiaexterioarl - evident qi mensurabil5 - a mqtqugului. Ei erau pose-sori desAvar§iti ai formelor plastice, excelenti raestepgari.

Criteriul acesta al mqtqugului - care exige formele acceptatede traditie, ingenios perfectionate, normale, banale *i. morale - ignora

PCETICA LUI PAUL VALER Y 625

idealul de expresie originals - deci anorma15, morbida, i in ultimaa imoral5 - si facea inutile cautare a propriilor senzatii inedite,acelea care zac in regiunea, abia irizata de con§tiinta, a subcon§tientului,cum se spune azi.

Numai a§a imi pot explica secolele miracolului grec - momentede comunicare generals cu marile creatii de arts, cand versurile unuiPindar sau Euripid erau pe toate buzele - numai asa imi pot explicanobila clar-viziune a papilor, a ducilor §i a podestatilor Renaqterii.

Pe atunci nimeni nu cerea artistului ceea ce numim not in cuvintecare au nu qtiu ce lumina clifuza : geniu, autenticitate, originalitate.t Le genie est chose facile >>, spune domnul Teste, si originalitateacorespunde unei idei romantice imorale. Arta este generals qi banala.Ea implic5 studiul traditiei, imitatia naturii §i observatia savants aregulilor lui Apollon.

Si ce n'est que la gloire ardente du metier, spune un vers deaur de Mallarme. Ne intoarcem dar la poezia de meste§ug, de fru-musete meditate, a card cea mai pure expresie este Racine. El sacri-fica unui ideal de ratiune o mie de armonii care-i p5reau confuze §isacrifica armoniei cele mai lucide gandiri.

Din acest act de continua limitatie, de sacrificiu continuu al celormai delicioase si mai turbur5toare st5ri, au r5s5rit acele opere caremiry prin compozitia for necesara, prin structura lor adamantine.

Dad mi-ar fi sa aleg intre toate divinitatile lumii pe acelea cares5 prezideze destinul intelectual al poeziei - dac5 mi-ar fi dat a-mialege singur zeii - as numi pe Dike si Anake, puteri ale filosofieieleate.

Dike, justitie a inteligentei, imanenta a luminii, forms implacabil5a ratiunii.

Anake, necesitate, conditie de aur a versului, ideea absoluteistrigente a formelor, a necesit5tii raporturilor. Idee de structura, defatale §i totu§i libera compozitie a regulelor. Imanenta a muzicii.

Exists doar o simpatie antics, o intimitate apollonica, intre lira§i spunere, intre modulatie qi actul plastic al expresiei. Din clipaIn care lira a fost parasite, spunerea a luat asupra-si virtutile incan-tatorii, actul de muzica al lirei. Sau, dad vreti, spunerea s'a lipsitde lira, funded' ea ins5si devenise melodie. Dar a pastrat intact actulapollonic al expresiei, valoarea plastid a imaginii. Imago - icoana -reprezentare plastid.

Poezia careia ma inchin face din fiecare imagine o prezenta destatue.

Ascultam odinioar5 concertul in la major de Liszt si pe c5nddegetele pianistului executau armoniile partitiunii si orchestra sunaimpecabile acorduri - in regiunile pure ale senzatiei, suprafata de

10

sevism FUNDATULOR ItIVIALE

stearp5 splendoare a muzicii lui Liszt se viziona ca tin peisaj demarmurA, ca una din apele cantate de Re, triste si Inghetate de z5-pada atator crini Inclinati.

M gandeam, cred, la sterilitatea de argint, neviolat de fior qinefructificat de idee, a compozitiei pe care o admiram, cand dege-tele frumos instelate ale vecinei mele de stal - ses purs ogles tres haatdediant leur onyx - mi-au evocat, liatr'un act de crespuscul, acesteversuri de Paul Valery

Le sang qui brille aux levres qui se rendentLes derniers dons, les doigts qui les defendent...

Si simultan, ca un acompaniament melodic, ca unul din tonurilewagneriene, indep5rtate si preparatorii - cum le spune Valery - mo-delul - model muzical - clasic si latin at versurilor citate. (Pignusquedereptum lacertis Aut digito male pertinaci. Hor. Od. /.IX).

Dr aici, prin subtile treceri si nuance printr'una din acele alchimiiale gandirii luminate si ale gandirii latente, - nunti perpetue ale lo-gicei cu natura profunda ideile lui Valery (imitator at modeluluiclasic Ebratiu) si Liszt (imitator al modelului clasic : Bach) conju-gate la intamplare, au organizat - intocmai ca somnul care din rea-litatile cele mai apropiate cele mai disparate creeaz5 o realitatenoun si cu mult mai purl decat realitatile din care purcede - texturainextricabil5 a tuturor relatiunilor dintre ele.

Si Liszt si Vale y sunt clasicii unui extrem clasicism, amandoivizitati de liminile intense si sterilizatoare ale ratiunii, frecventatide un dor de clarviziune extrem5, de ceea ce Vale y numea cu uneuvant impropriu - aproape tin non sens - demontl

Amandoi, atenti ca nimeni asupra metodei for de lucru, a st5rilorde exrcutie, imcomparabili tehnicieni, inchinati savantei poliedriia operei lor, si in acelasi timp - reverse ale acestei atitudini - Inca-pabili de fior, dispretuitori ai ideii, si sterili. Sunt ultimii clasici, aisingurei perfectiuni formale, ai suprematiei formei.

Si evocam, asa dar, cosmosul de cristal al poeziei valetyrne. Caun ternplu sever, ca o mare inmarmurita, ca o eterna radiatiune deforme. SA ne aducem aminte totusi ca Valery e acela care a vazut,In marmura diving a u Tinerei Parce », oroarea gerrninatiilor viitoare.

S5 ne aducem aminte c5 Cimitirul Marin este apologia fluxuluibergsonian, at energiei vitale, care nu cunoaste formele triumfaasupra inteligentei.

ne aducem aminte cl Vale -y s'a Indoit de eternitatea lumii,si a spus limpede c5 nemurirea e o minciuna :

Ls beau mensonge et la pieuse ruse,Qui ne connalt et qui ne les refuse

th6

:

t

luciditatii.

ySi s5

pi

ft

POETICA LDI PAUL VALK& It 620

Ce crane vide et ce rire 6ternel.(Le Cimetiere Marin)

Iata-ne ajungi pe cararile melancoliei, ca'rari prin care moarteapatrunde in viata gi In glad.

ICILlacolia e doar prefigura mortii, forma rituals, prin care chemigi invoci moartea, precum in practicile magice intorci gi aduci pecineva, sapand icoana lui de lemn.

Contemplam °data gravura lui Albrecht Darer, Melancolia, Simi se parea ca megterul din Na nberg inscrisese in ea ciudata atot-puternicie a Neantului,

..l'etrangeToute puissance du Neant

de care vorbise Paul Val4ry in Sarpele.Arta lui Darer igi inclina aripile de vultur in aripile Melan-

coliei. Darer adunase in jurul ingerului toate instrumentele gi in-semnele gandirii din epoca lui. Sunt acolo scara, cumpana gi echerul,aparatele de calcul, sfera gi poliedrul de piatra. Ingerul are in mainun compas, - simbolul zadSrniciei tuturor masuratorilor, gcometrieicareia Darer - ca gi Vale. y - se inchinase. La picioarele ingerului,un copil - ca un pur animal - gi un caineadormit, simboluri ale vigiltelurice, elementare.

Atunci mi-am evocat - era numai o aduncere aminte literary -acest vers de Valery, pe care nu-1 inteleg :

Le vent se lave 1.. Il faut tenter de vivre!

DAN BOTTA

PENITENCIARELE IN CADRULPROBLEMELOR SCOLARE

Nu impart4esc deloc vederile pe care le-ati expus eri. Cautandsä trageti o paralela intre penitenciare qi qcoli, ati depaqit, - evidentfara rea intentiune, - importanta pe care trebue sa o atribuim peni-tenciarelor n.

e Debi recunoaqteti ca societatea nu poate asigure progresulmoral prin pedeapsa, de§i va alaturati aceluia dela noi 1) carevede in pedeapsa numai un mijloc de reintegrare a raufapta§ilorla viata prin care, papa mai eri, nu turburau traiul aproapelui, -vedeti penitenciarele pe acelaqi nivel cu noastre care, dupacum qtiti, sunt cea mai puternica arms de realizare a progresuluimoral in Stat n.

Nu vad in penitenciare altceva decat o coala in care se invatacrima. Nimic mai mult, nimic peste ceea ce recunoa§teti ca deinfatiFaza la noi, astazi

Puqcariaul va fi toata viata pl4caria, oricat de mult v'acicazni sa-1 dezbarati de rele. Starile din America va sunt, desigur,cunoscute

«Parerea mea a fost imparta§ita de lumea din sala care v'a fas-platit conferinta, cred, numai cu aplauzele dela urma. Opiniapublica nu se va schimba niciodata Si nu va conveni sa se sar;ceascavistieria Statului pentru cladirea institutiunilor ultra-moderne deipotetica indreptare a talharilor

Acestea sunt randuri dinteo scrisoare care rezuma tot ceea ceam putut culege, in roade, cu expunerea facuta, in sala Ateneului,pentru apararea penitenciarelor.

IVii-a lipsit puterea de convingere, sau n'am dreptate? Suntadesea probleme care, prin imposibilitatea unei solutionari, fra-

1) Dongoroz, in I. Tanoviceanu gi V. Dongoroz : Tratat de drept giprocedure penall, 1926 vol. III, pag. 206.

a

».

)).

Vining

si -ti-

a

n.

PENITENCIARELE EN CADIIUL PROBLEHELOR $COLIRE 629

manta o omenire intreag5. Ciutarea realizarii miscarii perpetuede care om, a dat nastere unor cercetari ce tind sä fie perpetue.Indreptarea ficatorilor de rele este lipsit5 de solutiuni practice?

Vremurile noastre sunt caracterizate prin credinta in descope-rirea mijloacelor de inlaturare a cauzelor care dau necontenit loc lapagube maH. Dece nu vrem toll sa credem c5 suntem in st5panireaunei adevarate educatiuni a criminalilor? In neiertatorul 6 cancer *,suntem totusi impinsi sa vedem o board c5teodata curabila. Na-dejdile noastre crest pe masur5 ce tin rau ne atinge mai deadreptul ;agresivitatea raufacAtorilor nu este, m5car, datatoare de nadejdi?

Gradul de mare perversitate, cruzimea, pasiunea, marile vitii,toate intrunite la majoritatea raufaptasilor, - indrituesc pe cerce-

t5torii unei educatiuni a infractorilor sa se inc5p5t5neze in adan-cirea mijloacelor de indreptare.

Expozitia din Chicago nu a avut intrarile in raport cu atractiilepregAtite pentru marele public, fiindca cetele de gangsteri, stapaniai intregului oral, au pus piciorul §i pe standurile asezate pe mar-ginea ilacului Michigan. Neplacuti surpriz5 pentru expozitia carepurta rasunatorul titlu : Un secol de civilizatie.

Exists, neindoios, o republics a banditilor si capitala ei este Chi-cago. Lumea celor cinstiti a fost subjugate de speculatorii unui

rau necesar », alcoolul ; legile scrise au fost, ca urmare, inlocuiteprin cele nescrise, - neizvorite din traditie, - impuse de o lume carenu stia carte si care avea o putere superioara civilizatei autoritatipolitienesti, - puterea pumnului si a revolverului. Gangsterizmeleau fost o urmare logic5, intr'o lume cu mare poft5 de bath si confort,cuprinsI de nesatul plkerilor finale.

Locuitorii eterogeni ai noului continent au ins5, de cateva1 uni, cheia cu ajutorul careia banditii sunt, unul ate unul, pusi insigurantI. Ei nu au intrebuintat procedee necunoscute, ci aplicacu autoritate pe cele moderne. Rapitorii de copii, toti gangsterip5n5 la liberarea v5nz5rii alcoolului de legile prohibitive, nu alca-tuesc dovada lipsei de armament anticriminal ; faptele for de arme,un timp rasunatoare datorit5 cazului Lindberg, lipsesc in ultimavreme din qtirile ce pasioneaza vechiul nostru continent.

Politia americana este st5p5n5 pe situatie, - copilul aviatoruluitransoceanic nu a mai fost gasit, dar odraslele americane dorm astazilinistite o la mama acas5

Intreaga activitate a bandelor de care aminteste scrisoarea ci-tata este o o diversiune americana' ».

Diversiune ? Dar numarul mereu crescand de recidivisti? Ne-incetata ingrosare a randurilor acelora ce fac din faptele rele o in-deletnicire, o putem numi diversiune?

Iata tin protest justificat ! Desi societatea este superioara pe t5-

o

r.

630 REVIBTA FIINDATULOR REGALE

ramul luptei dintre rAufaptasi si lumea oamenilor onesti, ea nueste victorioasA.

Omenirea a avut multi fantezie in imaginarea armelor cu cares5 rlspunda atacurilor celor specializati in faptele ce atrag pedeapsa.A urmari evolutia acestei imaginatii, inseamna a scrie povesteacopilului care incearca tot si care, jucandu-se cu soldati de plumb,crede ca este ofiter. Este o poveste lung5, - menitl sä ne intristezedac5 iubim infaptuirile omenesti, - gurita de vremuri in asa chip,Licit sä ne fac.1 dusmani ai istoriei indiscrete. S'a incercat tot, delacruzimile cele mai barbare, pan5 la indulgenta cea mai naiv5. T51-harul, - cobai de experientl al oamenilor dornici In a g5si arta VA-maduirii faptelor tic5loase, - a r5mas neschimbat. Dece? Trata-mentele impuse nu erau stiintifice.

I

Indoiala in mijloacele stiintifice este inc5 apanajul unui in-semnat numar de intelectuali care vAd aceste mijloace ca surogatefoarte practice, dar nu patrund toata puterea for de realizare.

In materia educatiunii, in special, empirismul, dominat de ideipreconcepute, - intiturand posibilitatea modificArii sufletului pecale, spre exemplu, chimic5, - a indepartat o seams de educatoridin drumul realizArilor rodnice.

Flra indoialA cá educatiunea scolara este until din mijloaceleprin care societatea isi asigur5 progresul moral. Aceast5 educatiunese intelege, astAzi, in sensul unei educatiuni stiintifice de ordinfizic, moral, intelectual si profesional. Educatiunea trebue sä seintinda in aceeasi in5sur5 asupra trupului, sufletului, gandirii si fo-lositoarei puneri in miscare a acestora, - profesiunea, - deci asupraprofesiunii ce educatia cats a da. 0 indisolubli dependentileag5 trupul, sufletul, intelectul si indeletnicirea pe care (nice omtrebue s5 o capete in societate, de indat5 ce vrem ca cel educat sädila m5car un trai de buns intelegere cu semenii sai.

0 distinsa conferentiar5 a Parisului povesteste descoperirealugubr5 a unei mame : a surprins pe fetita ei, perversa si plind deur5, jucandu-se de -a inmormantarea mamei * 1). Cand aceastafetita acopera o curie cu o stof5 neagra si o trage prin cas5, gasindo plIcere in a-si inchipui c5 duce pe mama la groap5, ea nu estepasibil5 de alte naSsuri, decat de o potrivit5 educatie in cele patrudirectii amintite. Acestei fetite nu-i lipseste decat educatia de careare nevoe once copil. Ea a venit pe lume cu porniri diferite de cele

1) Universite des Annales. Et l'entant? conferinta d-ne i G. geval La 12Februarie, 2926, Paris.

o

PENULT:M.:WIMP IN CADItUL PROBLEMBLOR SCOIARE 631

ce caracterizeaza copiii de varsta ei ; dar aceste porniri pot fi schim-bate prin educatie, - acea ingrijire constructive la care trebue sa su-punem once fiinta In crestere, in perioada de desvoltare.

Sa ne Inchipuirn ca, nedescoperita de mama ei, fetita mergecu sicriul prin odai, azi, maitre, nestingherita. Jocul ei se va con-cretiza si mai mult (cunosc doul cazuri concrete). Intr'o buns zi,va putea sa -si omoare mama, facand cads pe cap o greutatemare. Sistemul ingenios de punere in miscare a greutatii ne-arputea, fara gres, pune pe urmele unei premeditari, deci pe urmeleunui asasinat, - cel mai monstruos asasinat : uciderea celei carea zAmislitl

Fetita Infatiseaza un pericol pentru societatea in care va intramaine, ea Infatilvaza unul pentru familie. Cu toate Ca s'a ganditbine la ceea ce are de savarsit, cand a asezat greutatea si a pregatitcaderea sigura a acesteia, a putut ea sa-si dea seama de tot ceea ceeste o mama? Cat de luminata a fost puterea ei de discer-narnant, nu putem sti cert ; dar, din faptele ei, stim ca estefoarte periculoasa.

Cat timp se plimba cu minusculul sicriu era educabilg. Din clipain care 1ysi duce mama la cimitir nu mai este educabil5? Ce s'a pututschimba la acest copil, inteun scurt rastimp, pentru ca sa pierdemorice nadejdi de indreptare?

Educatia de tirnpuriu aplicata, ar fi inlaturat un asasinat odios.Actul criminal Insa nu desvalue altceva, in cazul nostru, decat felulusuratec In care talmacim la copii o serie de 4 copilarii* ce ar trebuisa slujeasc.1 de semn prevestitor. Cu cata usurinta trecera chiarpeste copilariile oamenilor maturi, o vedem zilnic, cand recapi-tulam trecutul infractorilor : un sir de treceri cu vederea, - de im-prudence, - preced si nu pun frana la multe acte frauduloase.

Educatia stiincifica nu se poate realiza fara respectarea celor dougfaze prin care trebue neaparat sa treaca : faza studiului psiho-fizicinsotit de indreptarea medicala a anormalilor, faza pedagogicspropriu zisa, de educare fizica, morale, intelectuala si. profesionala.

Cat timp educatorii au cautat indrumarea prin mijloace uni-forme ale unui grup alcatuit indiferent cum, educatia n'a esit dinempirismul prescris prin jocul de noroc pe care it constituia. Numaiprintr'o individualizare a educatiei, astfel ca fiecare element sa Ca-pete Indrumarirle in raport direct cu particularitatile ce prezinta,se poate nadajdui intro modelare voita a pastei, de constitutie va-riabila, pe care o cuprinde fizicul si psihicul omenesc.

Modelarea omului devine din ce in ce mai grea, pe masura ceel Inainteazg in varsta. Instabilitate In copilarie si adolescents, elasti-citate la adulti, fixitate la cei cu desavar§ire maturi, sunt caractereleevolutiei firesti umane a potentialitatii educative pe care cautamsa o Intrebuintim pentru a realiza o adecvare a firii omenesti. De

sa -i

632 REVISTA FUNDATELLOR REGALE

aceste caractere evolutive trebue sa tinem seams, atunci cand nepreocupa educatia in grupuri.

Intr'un sistem de educatie grupa copiilor mici estecea mai influentabila. Fiecare element din grup, studiat cu de-amanuntul, poate capita tot ceea ce ii lipsqte. Americanii stint at5tde patruni de efectele sigure ale educatiei, incit supun g6% dincopiii inapoiati, debili mintali sau anormali, regimului educatiuniimedico-pedagogice 1).

Viitorul acestor copii ne intereseaza deaproape, fiindca foartemulti infractori sunt anormali, nascuti cu a§a zise tare ereditare,plapinzi la trup §i suflet.

Copiii inapoiati au astazi toate posibilitatile sa ajunga oameniclasati in societate. Ei suporta, pentru aceasta, cea mai complexaeducatiune din cite s'au cunoscut vreodata ultimul cuvint al ;tiinteinu este Inca spus.

Endocrinologia, stiinta glandelor cu secretie interns, le-a venitin ajutor. Aceasta §tiint5 ne arata strinsa legatura ce exists Intreaspectul trupului, suflet si intelect ; ea ne arata ca toate bunurilemcwenite, afara de avere §i pozitie socials, sunt puternic influen-tate de glandele care nu au un canal de scurgere qi care 4i descarcaprodusele direct in vasele cu singe sau in cele limfatice, - glandeleendocrine. 0 turburare a acestor glande endocrine, prin produsein plus sau in minus, atrage o turburare adeseaori grava, chiar in-compatibila cu viata, a intregului complex uman psiho-fizic.

Adaosul artificial de secretii endocriniene modifica trupul, su-fletul qi intelectul. Preparatele de glande endocrine sunt adevarateotravuri, pentru un om sanatos, bine desvoltat ; sunt medicamenteenergice pentru un copil inapoiat, folositoare pentru multi adulti.

Endocrinologia s'a infratit cu educatiunea pedagogica, gi ele facdrum impreuna, deschizand calea celei din urma. Era fatal ca endo-crinologia sa aiba primul cuvant. Cum ar putea un educator sa In-cerce o inaltare a sufletului unui mic inapoiat, cat timp copilulinapoiat nu poate pricepe ce i se spune, se supara la fiecare pas,este nemultumit §i pe deasupra lenq? Niedicul, dupa o cercetarearnanuntita a trupului, sufletului §i intelectului acestui copil, vedece-i lipseste din secretiile interne §i-i aplica tratamentul care it vaface desghetat, afectuos silitor.

Doctorul Leopold Levi, in 1914, prezinta Societatii de Bio-1 ogie din Paris tin copil de 5 ani care a fost supus unui tratamentcu extract de glands pineala, fiindca era foarte inapoiat : anumiteorgane erau cu total nedesvoltate i,pina la instituirea tratamentului,nu-qi deosebise parintii. Progresele nascute din ingrijirea medical

1) Dr. Hoffer et Angles : Reeducation des deficients psychiques et desretardes scolaires. Doin. Paris, 1932, p. 216.

qi

ttiintifica,

pi

PENITENCIARELE IN CADRUL PROBLEMELQR SCOLARE 633

au impresionat atat de mult societatea savants, luck un glumetconfrate i-a intrerupt expunerea cu cuvintele : «Daca urmati cuingrijirea copilului, i1 yeti face sa intre la Academie* 1).

La inceput s'a pus un mare semn de intrebare pe aceste rezul-tate. Dz. curand insd, modificarea sufletului §i facultatilor intelec-tuale cu ajutorul preparatelor de glande endocrine strange sufra-jele cele mai variate qi mai raspandite de pe glob.

Endocrinologia ne aduce zilnic dovezi temeinice de aportul in-semnat ce-1 cla educatiunii. Ea pregateqte si tiureaza munca peda-gogului.

Aceasta tiinta a adus Inca un folds omenirii : ea a fixat hotarelepapa unde o educatie este cu putinta. In aceasta munca, cuvantulpsittologiei normale si patologice a fost ascultat alaturi de cel al§tiintei glandelor cu secretie interns (care a adus omenirii noi luminiasupra felului in care se desvolta temperamentul qi caracterele dinpunct de vedere fiziologic, asupra felului in care se desvolta trupuldin punct de vedere anatomic).

Cu cat tratamentul medico-pedagogic este mai timpuriu insti-tuit, cu atat rezultatele stint mai stralucite. Numarul cazurilor pecare se aplica acest tratament create zilnic din cauza ca aproape nueste copil care sa tut traga foloase din el. Manuirea tratamentuluicere mana unui specialist.

Educatia tiintifica inlocuete, pe masura ce tin popor se civi-lizzaza, indrumarile empirice. La noi nu a prins radacini. Ea facesubiectul unor scrieri care vac' tot mai mult lumina tiparului. Celescrise de gruparea din jurul domnului profesor C. Radulescu-Motru-sunt folositoare oricarui curios sä afle progresele qtiintei. Nume-roasele lucrari de specialitate ale domnului profesor doctor Parhonau, de 3o de ani, rasunet in lumea special4tilor din strainatate.

sScolile noastre p4esc pe drumul for traditional. In schimb,institutele de educare a minorilor infractori sunt invitate, prin lege(1929), sä se foloseasca de noile descoperiri ale qtiintei.

$coala se indeletniceqte cu educatia inceputa de parinti, insti-tutele de corectie (cu diversele for titulaturi) se indeletnicesc cu edu-catia copiilor Si adolescentilor care au facut greqeli pedepsite, laadulti, cu inchisoarea.

Noul proect de cod penal arata o inteleapta intelegere a educa-tiei infractorilor. Este o carte plina de invataminte. Ea nu ne spunece trebue sa facem, dar nu a uitat nimic din ceea ce nu trebue safacem. Pentru copii qi adolescenti papa la 19 ani, gasim o serie demisuri asigurand educatiunea lor, larg desvoltate in articolele me-

1) Dr. H. Hoffer et Angles : Reeducation des deficients psychiques et de,cetardes scolaires. Doin. Paris. 1933, p. 180.

634 REVISTA FITINDAVILOR REGALE

nite sd ne aduc.5, pe viitor, o scadere a numArului reciciivistilorminori.

Pentru minori nu vom avea avea penitenciare.

II

Ce pr5pastie derparte institutele de educatie a minorilor infrac-tori, - pungasi, cersetori si vagabonzi, chiar -, de institu-tele rezervate raufacatorilor adulti, de penitenciare? Pr5pastia pus5in calea educatiei de lipsa instabilit5tii celor mai multe din feno-menele vietii adultilor.

Deosebirea dintre institutele pentru minori si penitenciare nustd in hotarirea de a nu mai eticheta casele in care micii r5ufic5toriiau a fi indreptati, case de condamnatiune, de pedeaps5. Nu faptula numai adultul este supus pedepsei, in deobste, deosebeste celedou5 grupe de institutiuni, cea pentru minori si cea zisI a peni-tenciarelor.

Deosebirea fundamentals std in faptul restrangerii sferei deactiune in care educatiunea adultilor poate lucra. Un adult infractornu poate fi educat. El poate ins fi reeducat.

Tot ceea ce nu s'a putut cl5di la el, in perioada de desvoltare,.este pierdut. Pe vechile constructii ale educatiei ce i s'a dat, seinceara o redresare, o reintegrare a rauf5ptasului la viata care,in trecut, nu 1-a pus in conflict cu societatea.

Aceastl reeducare trebue urmarita in cele patru directii : fizic5,mora15, intelectual5 si profesiona15. Lipsa de larga elasticitate acelor mai multe din facultatile adultului nu echivaleaz5 cu o imuabi-litate, - rigiditatea ce se atribue acestor facultati de acei ce yid Inr5ufac5tori o categorie de oameni pe via raraviti. Intoarcerea delacalea cea rea este grea, dar nu imposibil5.

Am vazut multi ucigasi infitisind o granitic stabilitate in ascAuta s5varsirea de not crime. Aproape toti acestia erau anormalisau nebuni. Imi vine in minte unul din aceast5 categorie care ina-buse once optimism.

La inchisoarea din Chisin5u, - discordanta cladire reamintindo veclae cetate genovez5, inaltat5 dinteun capriciu al guvernatoruluipe o culme basarabean5, - curiozitatea mi-a fost atrasa de detinutulcare indeplinea atributiunile frizerului inchisorii. Detinutul inaiajungea p5n5 la br5u, deoarece ii lipseau picioarele. CercetArile, muttusurate de raspunsurile binevoitoare ce mi le cadea, m'au pus infata unui periculos recidivist, tocmai in clipa in care numai derecidivl nu puteam b5nui pe acest detinut invalid.

Povestea ucigasului cu repetitie este, pe scurt, urmStoareaCriminal sub dorninatia ruseasca, el a fost trimis in Siberia sZ,

ucigra'

PENITENCIAIIILLE IN CADRQL PROBLEMELOR t:COLAILE 6,5

ispAseascA o pedepasa care avea s5-i topeasc5 viaca. DupA chinurifizice, - Intirind cele ce stim despre Inchisorile din extremul-orientrusesc, - el pierde ambele picioare si izbuteste, deli infirm, sA eva-deze. Primii ani ce au urmat rAzboiului ii sunt favorabili si 11din 192o, proprietar al unei bostAnarii din preajma ChisinAului.

La 20 de kilometri de aceastA bostAnarie, talhar' iile, dela un timp,se cineau taut. TAlharul, calare Inarmat cu dou5 pistoale, cineacalea tuturor a 1ntre miezul nopcii si al doilea cantat al cocesilorPolicia era neputincioasA, - talharul lucra singur si nu lAsa urme.

Denuncul unei concubine, aduce organele de urmArire la bostA-narie. CercetAtorii se socotesc Ins5 pacalili, imediat ce vAd ca pro-prietarul locului nu poate callri din lipsa de picioare. Un vechipolicist zAreste un cal care pAstea liber pe locul unui vecinsocoteste ciudat faptul cä infirmul se aseza intr'una astfel kelt po-licistii sa stea cu spatele la animalul nepriponit. InclpAc5narea po-liciei, determinat5 de flerul acestui vechi policist, duce la desccpe-rirea talharului.

Calul aparcinea infirmului ; era un cal cazac care asculta deordinele stApAnului si se culca la pamant and auzea un suerat con-vencional al lui. Vechiul criminal se lega de sea Si dupe ce dadeacalului ordinul de ridicare, aseza astfel doui bucAci de pick Ine-grita, ?neat lasa victimelor impresia a este In cizme. Disimulareaiafirmitalii qi ajutorul unui cal bine dresat erau menite sA amageascavesnic policia.

CAtA perseverencl in a face fapte criminalel Nici motivul eco-nomic nu-1 putea determina, deoarece el avea traiul asigurat din roa-dele proprietacii ce avea, nici alte cauze in afara voincei lui nu-1sileau si tAlhareascA. Pornirea interioara de a fa'ptui rele este, launit infractori, fare sfarsit. Recidivistul nostru infirm dovedeagrele anormalitAci psiho-fizice la examenul medical.

Astfel de infractori nu pot fi reeducaci. Pentru ei, indiferent cumi-am socoti, - anormali, nebuni, incorigibili, - societatea modernsa Infiintat o a treia grupA de institute : institutele de sigurancA.

Dar criminalii pasionali, raufIcAtorii care sunt la prima lot fapterea si au gresit fiindca societatea nu le-a putut asigura tin mijloc detrai, toata seria nesfarsitA de complici x slabi de finger n, infine, r5u-facAtorii din imitacie, toti pot fi reeducaci, clacA institutele ce-i gaz-duesc stApanesc mijloacele educaciei moderne.

Aceste mijloace nu se deosebesc de cele scolare. Lor Ii se adacglo disciplin5 si un cadru menit sä impiedice, in tot timpul decinerii,Incolcirea unui sentiment de mulcumire, de plAcere, In sufletulrAufacAtorului inchis. Acest adaos, denumit de aflictivitate, nu maipoate fi socotit, in stadiul actual al mijloacelor educative, o parteintegranta din acestea. Aflictivitatea este una din caracteristicelepedepsei.

gAsim,

*.

;i

636 REWLSTA FUNDATICLOR REGALE

Pedeapsa, cu scopul ei de prevenire a faptelor rele, lucreazSin mai multe directii prin functiunile ce i se dau. Aflictivitatea,care nu este cleat umbra cruzimilor de alt5 data, subliniazA func-tiunea intitnidanta a pedepsei, cea mai putin puternica dintre celetrei functiuni pe care pedeapsa le are (de intimidare, de eliminare,de educare).

Din clipa in care pedepasa moderns, cantand indreptarea ran-laptasilor, si-a adaogat la cele doul functiuni mai vechi, - de inti-midare si de eliminare, o functiune educative, penitenciarele audevenit prin scopul ce urmaresc.

Inteadevar, in penitenciarele moderne totul se deslasura cain lumea scolara moderns. Fiecare element, in primele zile delaintrare, este arnanuntit examinat trupeste si sufleteste, spre a puteafi educat fizic si moral in consecinta ; iar aptitudinile la munca in-telectuala si manuals, si ele cercetate cu deamSnuntul, hotArasccalea educatiei intelectuale si profesionale pe care detinutul o va urma.

La noi in tall, problema nu poate fi puss altfel. Fauritorii legiide organizare a penitenciarelor si ai noului proect de cod penaltind sá desAvarseasci organizatia penitenciarelor, in felul in care eaa fost desavarsita in sari cu o oivilizatie inaintati. Prevazand insti-tutii de siguranta pentru adultii periculosi nereeducabili si institutiiseparate de educatie pentru minorii infractori, ei an dat peniten-ciarelor toate atributiunile unor scoli de reeducare fizica, morals.intelectuala si profesionale. In ele, adultii, ce se pot indrepta, capatAindrumarile in raport cu particularit'Stile ce fiecare prezinti pe-deapsa se individualizeaz5, dupe cum educatia copiilor se indivi-dualizeaza.

Anexe de medicine psihiatrica si de antropologie 1) au fost in-fiintate, pe langa penitenciare, in strainatate si an fost cerute delege la noi, pentru a desteleni ogorul atat de putin roditor al sufle-tului si cugetului faufaptasilor. Neghina este cantata cu grije de me-dicii penitenciarelor si tot ei an a da cheia prin care si lamurim edu-catiunea penitenciara. Adeseori, tin tratatnent medical este impusin priMele zile de intemnitare, fiindca foarte multi raufacatori aunevoe de ingrijirile medicului. Fapta sav5rsita a putut fi cauzatide o boala psihica.

Raufacatorul, pregatit de oamenii stiintei pentru o mai usoar5disciplinare si educare, invati carte, este supus unei vieti regulatesi morale, invatA un mestesug care sg-i asigure, la esirea din peni-tenciar, painea zilnica.

La noi, nevoia ca penitenciarele sa-si indeplineascl rolul con-structiv, - rol care se poate traduce prin a inlatura starea de pericoldin rSufSeator, - devine imperioasl, fiindcS dela 1929-1932, in

1) L. Verwaeck. Cours d'anthropologie criminelle, Bruxelles 1926.

-

s

PENITENCIARELE IN CADRUL FROBLEIIELOR $COLARE 637

numai patru ani, num5rul condamnatilor intrati in inchisori s'adublat, s'a ridicat progresiv dela 2o.000 la 35.500.

Invat5mantul nostru secundar, de toate gradele categoriile,c15 anual aproape 32.000 absolventi. Ultima cifra a condamnatilor in-trati in cursul anului 1932 in penitenciare trebue sá ne puns peganduri. Pentru cine afla" ca marea majoritate a detinutilor stau in-chiqi mai putin de un an, firadca media de condamnatiune este denumai trei luni, din cauza abuzului de pedepse mici pe care instan-tele noastre de judecatl it face neincetat, aceast5 cifra de 35.000condamnati inf5tiqazA totalul anual de absolventi al qcoalei in carese Invata crima : penitenciarele. Ne caznim mereu sa cl5dim unStat, la baza c5ruia aqezam contingente de tineri cu culture qi pre-gatire morals sapam temeliile aceluia§i Stat, prin contingentelede raufac5tori ce ies din inchisori mai pregatiti in a f5ptui acte cri-minale. Absolventilor qcolilor secundare le opunem tin numAr celputin egal de absolventi criminali.

Dupe legea compensatiilor, ce minunat bilant de profit qi pier-dere ! Viitorul ne va aduce necompensabile pierderi, doarece pro-gresia scarii condamnatilor este inspaim5ntAtoare.

Cu tin judecator impartial, care ar tine in mans o balanta deprecizie, am vedea talgerul balantei aplec5ndu-se de partea peni-tenciarelor, din cauza apasatoarei greutAti pe care o arata, in ultimavrerne, problema indrumarii penitenciare.

0 lature a acestei probleme este lupta impotriva analfabetismului.0 statistics recent5, cu caracter general qi privind analfabetismuldela noi, arata lamurit ca procentul neqtiutorilor de carte este inpopulatiunea libera mai mic decit in cea inchis5 intre ziduriletemnitelor. In 1932, la 35.500 condamnati, am avut 15.000 analfa-beti, adica 43%. 0 mare parte dintre acqti analfabeti, - vechi debilimintali, anormali, inapoiati din motive patologice, - nu pot inv5tacarte. Ei sunt, desigur, viitorii pensionari ai institutelor noastre desiguranta. Sunt ins multi intemnitati care au facult5tile indispen-sabile invAtiturii de carte. Acqtia trebuesc desrobiti, toll, de. intu-nericul care determine reintoarcerea for in mediile mizere din careau pornit §i de care nu se vor descatuqa deck din ziva c5nd se vordeosebi de de. Numai 85o dintre analfabetii anului 1932 au urmat,in penintenciare, cursurile.

Intelectul r5ufacatorilor nu este nepotrivit unei invat5turi chiarmai ridicate. Multi se descurc5 destul de bine, deli sunt far5de carte. Unii sunt deosebit de dqtepti.

Ceea ce caracterizeaza majoritatea infractorilor este o deso-rientare moralo-intelectual5. Ea poate fi indreptat5 in cazul c5ndsfera moral5 nu este prea alterat5. Alterarea are la baza, in aproapetoate cazurile, turburari din naqtere.

AdAncirea unui suflet, analizarea functiunilor intelectului, no-

qi

5i

5tiinta

638 RI:META FUNDATEILOIL REGALE

tarea cu grije a anomaliilor trupesti si stabilirea psiho-tehnica aaptitudinilor la munca, sunt activitati ce cad In domeniul speciali-zarii. Rolul medicului si al pedagogului specializat este cova-zsitor.Sarcina acestor specialisti este deosebit de grea, fiindca for nu leeste ingaduit a face experiente In timpul indeplinirii atributiunilorde indrumare. A. P.ins a concretizat, printr'un cuvant, Ina ltul stopfinal al penitenciarelor. El a atras atentiunea ca penitenciarele artrebui astfel organizate, incat sa fie a o strecuratoare s. Inchisorileau a desparti pe a incurabilii criminalitatii t. de cei ce pot fi Indrep-tati. Timpul celor mai multe condamnatiuni este scurt si aparatulmedico-pedagogic nu are ragaz sa dibuiasca in aceasta misiune.Profesorul trebue sa stie dinainte calea prin care va ajunge sa cu-noasca elevul bun de cel rau. A da unui elev rau drumul Introclass superioara, pentru a incerca mai departe inaltarea lui la di-ploma de bacalaureat, inseamna a nu cunoaste legea stratificariiproduselor educatiunii. In cazul penitenciarelor, din cauza aplicariiregimului penitenciar progresiv, inseamna mai mult : lovim socie-tatea si ne asiguram un pensionar stabil.

Pznitenciarele din Romania sunt Inca in faza unei educatiuniempirice a detinutilor. L;psa unui personal specializat se dovedestela fiece pas. Aceasta situatie se datoreste, In primul rand, faptuluica importanta a puscariilor s nu este Inca evidenta. Poate ca un viitorfoarte apropiat va face problema penitenciarelor nu numai actualaIn drept, cum este dela zgag, dar si In fapt. Atunci, bugetul devesnica mizerie si Infometare, alocat institutelor noastre de educatierepresiva, va deschide calea satisfactiilor. SA nu fie insa prea tarziu.

Rezultatele obtinute de conducatorii penitenciarelor belgiene,engleze si americane, sunt dovada posibilitatilor de Indreptare araufacatorilor.

Hotarele acestei indreptari se opresc acolo uncle anomaliile gravetrupesti si psihice sau varsta Inaintata pun Incercarilor noastrestavilare puternic alcatuite de stabilizarea fenomenlor vietii. Darpana la aceste stavilare, avem un camp larg deschis inaintea noastra,plin de ademeniri pentru cine vrea sä infrunte insarcinari grele,plin de satisfactii pentru acela care vrea sa Lea apostolat, adese-ori Incarcat de duioase intamplari, fiindca este campul in care toatepacatele si suferintele omenesti s'au adunat ca intr'un iad.

III

Penitenciarele alcatuesc, astfel, scoli de reeducare a raufacatorilor,Inteun sistem In care ele Infatiseazi ultima treapta pe scara incer-carilor de Inlaturare a tendintelor ce-ar putea face din om un ina-daptabil la mediul uncle urmeaza sa traiasca. Prima treapta o aka-

FENTTENCIARELE IN CADRUL PlIOBLIIMELOR scoraux 639

tuete Indrumarea parintilor qi familiei ; a doua, colile de toate cate-goriile, - pada la qcolile de indrumare a inapoiatilor sau a copiilorinfractori.

Inadaptarea duce la infractiune. Penitenciarele sunt ultimulefort al societatii de a nu inlatura din sanul ei, pe veci, elementelece pot fi Inca folositoare. Un periculos criminal american a ajunsdirector al unei marl inchisori scrierile lui asupra educatiuniipenitenciare au facut o valve bine meritata. Scoala, indeob§te, izbu-te§te se faca mai mult decat o adaptare a elementelor ce-i sunt datein seams : ea pregateve elementele constructive in Stat. Peniten-ciarele nu pot nadajdui sa faca aceasta cleat exceptional ; cazulcitat este o

Cand penitenciarele dau greq sau nu pot interveni cu folos, so-cietatea moderns intrebuinteaza institutele de siguranta pentruasigura liniqtea de care are nevoe In propa0re. In institutele de si-guranta sunt toti needucabilii : nebunii, anormalii,

cronici, raufacatorii din obicei.Numarul mereu crescand al condamnatilor i recidivi§tilor no§-tri

indritue0e intrebuintarea masurilor de siguranta privative de liber-tate. In putine cazuri ele vor fi in slujba indreptaiii raufapta0lor, inacele cazuri ce infatipaza o eroare educative sau o anomalie vinde-cabal medicalice0e. Cat timp penitenciarele noastre, - prin viatade comuna convietuire a detinulilor §i lipsa oricaror posibilitatimateriale de organizare, - alcatuesc o vasty §coala in care se !availaproape numai rapirea vietii qi avutului aproapelui, institutele desiguranta au, la noi, un rol in plus, peste cel care motiveaza infiin-tarea lor : rolul de a lnlocui penitenciarele, in functiunea de izolare(eliminatorie). In categoria raufacatorilor din obicei, vom aveaInca mult timp o serie de detinuli care nu au devenit incorigibili decatdin ziva in care s'au molipsit de imoralitatea mediului penitenciar.Toll ace0ia vor intra in institutele de siguranta, Enda penitenciarelenoastre nu-0 pot atinge scopul.

Poate ca institutele de siguranta, flind creatiuni noi, se vor bu-cura de alte posibilitati de organizare, vom vedea eqind din ele,pentru totdeauna, infractori care s'au reintors in nenumarate ran-duri la penitenciar. Ar fi insa o situatie inversata fall de straina-tate. Acolo, guvernantii indreapta toata grija for catre Folile deeducare a minorilor infractori §i catre penitenciare.

Thomson, in 187o, scria 1) : t Mud cineva ajunge sa schimbeqi sa faca dintr'un vechi hot, un muncitor cinstit, va putea sa schimbe

o vulpe in caine domestic t. Acest scepticism arata §i astazi catanevoe avem de institutiuni de siguranta. Statul modern, cu perfec-

1) Tanoviceanu qi V. Dottgoroz Tratat de drept procedurA pettala.Bucure;ti, 3926, vol. III pag. 45o.

i

pilda.

a-0

inchi0 intoxi-catii

§i

0

I. : li

640 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

tionatele mijloace de urmarire de care dispune, nu aduce sub sane-tiunea legii penale numai hoti invechiti in meserie, aduce si foartemulti debutanti in domeniul infractional. Pe acestia trebue sa necaznim a-i indrepta, fiindca neindreptarea for ne costa mai mult :vom fi siliti, dupa prevederile noului cod penal, sa-i gazduim, poatepe viata, in institutele de siguranta.

Din dorinta de a mari apararea Impotriva raufacatorilor, infiintamnoi mijloace de aparare prin introducerea masurilor de siguranta.Noile mijloace vor gasi aprobarea Intregii societati si vor face bu-curia acelora ce nu cred Inca in posibila indreptare a intemnitatilcr.Logica in cascada, care ne-a dus la cautarea de noi arme anticri-minale, trebue sa ne duca, in aceeasi masura, la organizarea temei-nica a penitenciarelor, - astazi scoala crimei. Altfel, penitenciarelepot deadreptul fi transformate in case de siguranta pentru incori-rigibili.

Sa simplificam tot aparatul practic de educatie represiva, dacanu vrem sa incercarn o victorie asupra celor ce cad sub sanctiunealegii penale. Acestj aparat costa prea mult pentru ceea ce da necosta mult prea putin jertfele ce vrem sa inlaturam.

Dr. N. ROMANESCU

§i

EIREA LA MARE

Problema esirii la mare este, pentru orice tars, de o importantacovarsitoare si se prezinta cercetatorului sub triplul aspect : stra-tegic, politic si economic.

Pentru Cara noastra aceasta problems este de o atat de mare in-semnatate, incat a insista asupra ei si a aduce contributiuni asuprachiar numai a datelor ei, este datoria oricarui cetacean al tarii,fiecare in domeniul specializarii sale, cu atat mai mult cu cat azise pun in legatura cu ea si probleme noun, ca aceea a noului portmaritim, etc.

Dad o literature bogata ne sta la indemana asupra aspectuluipolitic mai ales i economic al acestei probleme, studiile strategicefEnd de domeniu strict confidential, bazele promovarii acestorpuncte de vedere insa lipsesc acelora care vor sa le aprofundeze sauzac uitate prin cartoanele diverselor institutiuni.

Aceste baze sunt de nature tehnic5.Delta Dunarii, prin care avem astazi e§irea la mare, preocupS

numai sporadic, in fata necesifatilor imediate, pe cei ce au dreptulsi mai ales datoria a se ocupa cu ele. Despre o preocupare constants,urmarita zi cu zi, nu avem cunostinta ; mai bine zis, consecinteleacestei preocupari nu ne este dat sä le vedem. Timpul trece i gre-qelile se platesc.

Discutiuni asupra problemelor consecinte le-am auzit, pareriasupra ce trebue realizat avem destule, dela cea mai aparenta autori-tate pana la cele mai modeste contributiuni, dar toate discutiunilesi parerile se refers la lucrarile definitive ale uwrarii esirii la mare,iar nu la lucrarile pregititoare ale problemei, la acele studii tehnice,ingineresti Si regretabil anonime in tam noastra.

Acele studii nu le avem si ele constituesc baza, ele indrumeaza dis-cutiunile si parerile, iar nu aceste studii tehnice, cum din nenorocirese crede indeobste.

i aceste studii, not care le-am inceput, stim cat de grele in con-secinte stint ; banuim ca vor spulbera parerile aproape unanime sisokytiile savante care se dau problemei esirii la mare.

11

642 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

and Anglia a pornit la rezolvarea marilor probleme hidrauliceale Nilului, ea avea la indeman5 studii de zeci de ani asupra acestuicurs de apa, avea observatiuni precise, un material atat de documental§i urm5rit dupd un program atat de bine studiat cu decenii inainte,inc5t datorita studiilor anterioare, problema §i-a primit solutiile careapareau atat de simple deqi grandioase, atat de precise vaste.

A urm5ri solutiile qirii la mare sigur5, la ad5post de once even-tualitate, fare a avea studiile preliminare ale regimurilor tuturorfenomenelor in legatura cu aceasta wire, este tot una cu a explicaefectele fats a cunoate cauzele. Si este de mirare c5 toata lumeadiscut5 la not solutiile, lar5 a cunoa§te precis toate datele problemei.

A alege o solutie a unei probleme este a cunoa§te toate solutiile,dar mai intai a cunowe datele problemei, fenomenele deci carecreeaza problema insi4i, a cantari prin urmare consecintele fiec5reisolutii, in time Si in spatiu.

*tie cineva regimul hidraulic al fluviului inainte de Delta, alfiecArui brat si deiivatie ale Illtei? Cunoate cineva precis regimulmeteorologic special al coastei m5rii qi regiunii Deltei? Poate cinevapreciza depozitul aluvionar al fiecarui brat §i cauzele adanci ale trans-founkilor acestor depozite? i fenomenele luptelor intre mare §ialt5, pe o regiune intins5 spre Dunare §i Mare? Cunowe cinevavariatiile fundutilor formatiunile bancurilor submarine in fataDeltei, cum si influcntele for asupra lucr5rilor ce se proecteaza ixleg5turA cu qirea la mare?

Acum c5tiva ani, Ministerul de Comunicatii, Comisia pentrustudiul qirii la M re, a solicitat Inspectoratului General al Marinei,Scrviciul 1-1:drografic, sa contribue la strangerea datelor tehnice §ihidrografice, ewe influenteaz5 asupra depunerilor la gurile Dunarii

avansArii Deltei in Mare, formul5nd o serie de probleme 1), alecaror cercetari rezultate le dam in partea int5i a acestui studiu.

S'a cautat a se studia cornplextil tuturor acestor probleme dup5

1) a) Directia viteza curentului fluvial la gura Oceacoff gura Stari-Stambu I.

b) Directia viteza curentului litoral maritim la diferite adancimi. Distantadela coasts. Rezultanta celor doua curente, fluvial si maritim, la gurile Oceacoff

Stari-Stambul. Actiunea acestui curent asupra depunerilor dela guri.c) Ridicarea expeditiva a coastei si a sondajelor la gurile Oceacoff Stari-

Stambul pand la linia curentului litoral maritim. Studiul avansarii anuale aDeltei in regiunea considerate.

d) Studiul asupra valurilor vanturilor dominante determinarea in-fluentelor for asupra gurilor Oceacoff Stari-Stambul.

e) Formarea barelor la gurile Oceacoff Stari-Stambul.f) Dacd exists cordon litoral de bancuri dealungul coastei, la ce distanta

si la ce adancimi de apa?g) Debitul bratului Chilia.

§iqi

si

- si

mtii,

si

ci ci

ri

ci

ci cici

ci

M.:IREA LA MAIZE 643

ce s'a stabilit si definit fiecare problem5 in legatura cu eqirea lamare, s'a formulat un program de lucru in care s'au clasificat, dupaimportanta lor, toate problemele si studiile ce urmau a se executa,program care cerea nu numai un timp destul de lung, dar si chel-tueli destul de insemnate.

Din nefericire insa, atat personalul cat §i sumele necesare exe-cutarii studiilor cuprinse in programul de lucru au fost foarte re-duse ; iar timpul de realizare a studiilor fiind extrem de mic, s'a ra-diat din acest program o importanta parte din lucrari si studii, astfelca in limitele sumelor, personalului si duratei de lucru puse la dispo-zitie, a trebuit sä atacam numai seria de probleme cerute §i care,daca nu au putut fi desava,site, totu0 ele pot demonsti a c5 stu-diul for mai departe este hotaritor in cunoaqterea unor fenomenece erau banuite, dar nu stabilite precis si indiscutabil.

La fata locului 1) s'au ivit not probleme, cat e au fast trecute inprogramul de lucrati ce trebuesc urmarite in viitor cu perseverare

PARTEA I.

Rezultatul studiilor tehnice Si hidrografice

I. DIRECTIA SI VITEZA CURENTILOR FLUVIAL'

Din gura Oceacoff. E0nd din canal, apele se impart peste bancu-rile laterale in evantai, iar cea mai mare parte trec peste bars catreEst. Viteza curentului in canal este de 1,1 1V1m/o15, peste bancuriscade la o,r Mtnisira ; dela !pars scade treptat si se confunda cu cu-rentii litorali la o distant.a de barb de aprcx'mativ 3 Mm.

Cele ce merg Ogre Nord-Est sunt oprite si luate de curentul cevine din baia Jrbrieni si duse spre Est, pans intalnesc curentul deNord, cu care continua drumul spre Sud. Din cele ce merg catreEst, partea dcla fund este luata de curentul de Nord, iar cele desuprafata sunt antrenate de curentul de Sud, si duse din nou in baia

Curentul de Nord si cel din baia Jibtieni, intalnind curentulfluvial si curentul de Sud, trec pe sub acestea din cauza ca apelesunt mai reci si mai sarate.

Apele ce trec pe bancul de Sud se unesc cu cu. entul litoral deNord, care este submarin si continua drumul dealungul coasteipeste bane.

1) Lucarile hidrografice au fost executate de Serviciul Hicirografic alDiviziei de Mare de sub conducerea d-lui capitan Aurel Pelimon *i cola-boratorii sau sub-locotenentii Ringhipol §i Scorteanu.

J:brieni.

644 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Se constaa deci a curentul fluvial Oceacoff se easpandeste ime-diat dela gura in trei directii, cea mai importanta fiind spre Est. Ac-tiunea ramificatiilor Nord si Sud este limitat5 pe bancuri de curentimaritimi.

.

\ j

L egenc0:V ;

I COOM? in 7830

I j1 /927

ti- -- &elan. VA?l'827

1'\'73

k

IIj

iji

ifSCHIT,A COASTEI

DELTEICHILIAi 1927

k..//

k

Actiunea ramificatiei Est se prelungeste peste bard circa 3 M.m_dispare in curentii maritimi.Gura Stari-Stambul. Chiar dela gull, apele sunt oprite de a se

indrepta spre Est, din cauza bancului din stanga ce inainteazA ixmare 2 Mm, in directia Sud-Est si este esit in parte la suprafati.El nu permite trecerea apei spre Est cleat prin cateva canaluri sá-pate in el. Restul apelor se indreaptl in evantai dela S-E la S. Vi-

C23

A rod

IRS

/11.11

/

fj

i

ESIR EA LA MARE 645

teza curentului pe canal este de I,' Mm/ora, iar dupa bancuri vi-teza scade la 0,4 Mm/ora.

Curentul este impartit in doug brate de bancul din dreapta, caretinde a esi la suprafata si a deschide un nou canal chiar langa gea-mandura alba dela e§ire qi se amesteca cu apele canalului Sulina.

Straturile de fund ale acestui curent fluvial stint luate de o rami-ficare a curentului litoral de Sud si sunt impinse in baia Musura,de unde unindu-se cu apele canalului Musura, fac inconjurul baiiNord Sulina, avand o actiune de roadere a malului de Vest.

Ape le ramificatiei Sud strabat la suprafata baia in directia Sud-Vest, unindu-se cu curentul de langi mal si isi continua drumuldealungul digurilor, unindu-se apoi cu apele Stari-Stambul (cu-rent principal), apele Sulinei land directia Sud dealungul coastei.

0 parte din curentul dela mal din baia de Nord a Sulinei, is pefund directia Nord-Est, formand anafor cu curentul de Sud, ce intrain baie.

Viteza acestui curent dealungul coastei este de o,3 Mmfora.Ape le ce trec peste bancul din stanga se unesc cu un brat al cu-

rentului de Sud, cu care contureaza baia de Est de Stari-Stambulpans in dreptul canalului Vastojna.

Curentul fluvial Stari-Stambul se faspandeste in evantai dincauza bancului alungit din stanga canalului.

Din cauza unui al doilea banc (dreapta), isi imparte apele In douiramificatii : S-E. si S. Ramificatia S-E. este impinsa de curentiimaritimi spre gura Sulina. Ramificatia S. strabate baia de Nord aSulinei in directia S-V.

Actiunea acestor curenti fluviali este limitata de curentii maritimi.Celelalte canale mai mici, din cauza debitului prea mic, nu par-

vin a trece peste bancul din fata gurilor, ci isi depun nisipurile, ince-pand chiar dela gura. Ele se raspandesc tot in evantai, iar din cauzacurentului de nord cu care vin in contact la marginea bancului,iau un mers catre Sud, dealungul coastei, depunand si resturile de ma-terii, marind astfel bancul. La gurile mai marl., la Otnojino si la Bistra,aluviunile fiind mai multe, maresc bancul din fata gurilor.

Curentul fluvial se raspandeste deci in evantai. Actiunea lui sepierde chiar pe bancuri, sub influenta curentului maritim.

In general curentii fluviali, la esirea din guri, se raspandesc invantai. Viteza scade simtitor, micsorandu-se sensibil odata ce atingebancurile si bara dela gura. Peste bara, curentul fluvial nu are o di-rectie proprie, ci este influentat de curentii maritimi cu care se'confunda.

Viteza si actiunea curentului fluvial depinde de debitul apei.Pe canalele mici actiunea curentului se manifesta numai pans

la bara.Pe bratele marl (Oceacoff si Stari-Stambul) 3 Mm. dela gull,

curentul se manifesta ca tin curent de suprafata.

646 REVISTA FUNDATILLOR REGALE

DIRECTIA VITEZA CURENTULUI LITORAL

Dealungul coastei exists doua feluri de curenti :Unul ce contureaza coasta mergand dela Nord catre Sud, chiar

pe Tanga mal. Al doilea la larg, papa la peste 40 mile, curent predo-minant in directia dela Sud la Nord Si care are tendinta de a impingecurentul de Nord catre mal. Din aceasta cauza, parte din apele cu-rentului maritim de Nord i i continua drumul pe sub apele curen-tului de Sud. Viteza curentului de Sud variaza dela o,3 Mile/0rain apropierea coastei Si la 1,2 Mile fora la Insula *erpilor. Vitezamedie la fund de 10 m. este de 0,25 IVim./ora iar la i6 m. fundscade 0,09 Mm./ora.

Curentul de Nord formeaza un curent distinct dela suprafataSi pans la fund, avand la Nordul Si Sudul deltei Chilia latimea va-riabill intre 2-3 mile Si 8 Mm. in dreptul baei Jibrieni qi delteiChilia. Viteza sa medie este la Budachi 0,204 IVim/ora la supra-fata Si o,o6 IVIm/ora la fund.

In dreptul deltei Chilia, din cauza curentilor maritimi litorali ceintalneqte, viteza sa creqte pang la 0,5 Mm. ; in dreptul Sft. Gheorghe,atinge o,6 IVIile/ora la suprafata Si 0,7 mile/ora la 12 m. fund. Indreptul deltei Chilia acest curent este suprapus de curentul de Sud.Aceasta suprapunere a curentilor maritimi incepe din dreptul SulineiSi pans in dreptul baei Jibrieni. Aci o ramificatie a curentului de Sudpatrunde pe la Nord in baia Jibrieni, o inconjoara Si impreuna cu apelecanalelor Belgaroski, Polunojnoe, Sabo Si Ri-pturi se uneqte indreptul gurei Patapof cu curentul de Nord, marindu-i massa Si vi-teza.Viteza acestui curent ce vine din baia Jibrieni este de o,7 Mile /ora,

In dreptul deltei, curentul de Sud contureaza la suprafata toatebaile dealungul coastei, inaintand pans la pragul Fundurilor intre2 qi tom.

Pe tot tar" mul deltei Chilia, pe pragurile cu fund papa la 2 m.,exists un curent litoral cu directia catre Sud, intretaiat de diver-sele curente fluviale ale canalelor. Acest curent litoral e oprit decurentul de Nord de a eqi la larg Si fortat isi continua drumul spreSud pe aceleaqi praguri.

Aceste ape dela mal Si pe praguri sunt formate numai de apelefluviale.

Din dreptul canalului Bistra, curentul de Nord nu mai urmareqtecoasta, ci merge drept spre gura Sulinei, continuandu-Si drumuldealungul coastei spre Sud de Sulina. Dela Bistra Si pans la Sulinaare tendinta de a eqi la suprafat5.

Curentul de Sud catre Nord este o massa compact5 pans la adan-cimea de i8 m. cu tendinta de a inconjura coasta. La baile pronun-tate dealungul coastei, I i ramifica o parte din ape Si formeaza ana-

*I

ESIREA LA MARE 647

foare care ajuta la decantarea apelor fluviale cu care se int51nesc(baia Sulinei, Est, Stari-Stambul si J briEni).

Dup5 Insula *erpilor, sub acest curent de Sud se g5seste la i8In. fund, un curent cu directia do a Nord dtre Sud cu viteza de 0,409Mm/ora si care are directia Std -Vest (:pre gura Sf. Gheorghe).

Acest curent de Nord submarin este identificat si intre InsulaSerpilor si coasta, la aceleasi adancimi si cu viteza medie de 1,1Mm/or5. Acesta pare a fi numai simple suvite rupte din curentullitoral de Nord (rupere ce se face deasupra Deltei sau mai la Nord).

Aceste ramificatii nu prezint5 masse compacte ca cel submarinEst de Insul5, care pare sa aib5 o 15time de 15 mile si o adincime0115 la 4o m.

Exists deci dou5 curente maritime : unul dela Nord la Sud, li-toral, care limitead actiunea curentilor si apeler fluviale. Este o massycompact5 pan5 la fund, cu viteza medie 0,7 Mile/ora si io° tempe-raturA si ca lime 2-3 mile.

Al doilea curent de Sud, cu viteza medie 0,7 Mm fora cu massycompacts, pans la 18 m. fund, lat peste 4o mile. Are tendinte de aimpinge si mentine curentul maritim de Nord 15nga coasta. Ramifi-catii ale acestui curent patrund paid' Ikcoaste si in toate

II. REZULTANTA CURENTILORACTIUNEA ASUPRA DEPUNERILOR LA GURI.

Gura Oceacoff. Apele ce tree peste bancul din sranga sunt spritela marginea acestuia si luate de curentul ce vine pe 15rga coastadin baia Jibrieni.

Aceast5 oprire face ca depunerile pe acest mal sa fie mai mari,deci bancul sä creased' mai repede, in in5Itime. Din cauza curen-tului litoral din baia Jibrieni, inaintarea in raport cu bancul dindreapta este mai mica ca suprafata, caci marginea sa este continuu spa-lata de acest curent. Pare c5 inaintarea sa este in raport cu inain-tarea gurilor din baia Jibrieni care ar departa acest curent si ar daputinta stagnarii apelor fluviale.

Curentul ce trece prin baia Jibrieni (Poluncjnoe, Sabos, Ruptur),mentin5nd apele fluviale cu ale canalelor dealungul coastei si fiinddrat, le decantead chiar la guri si dealungul traectului sau.

Viteza sa medic este de o,6 1V1m/od, deci nu prea mare, fapt ceexplic5 micsorarea pantei dela fund de 6 m. in jos.

Curentul principal ce trece peste bad are directia Est si vitezade I Grosimea sa de 2 m. la bad este subtiat5 din cauzacurentului ce vine din baia Jibrieni (pe care it incalec5) si care seuneste si cu eel de Nord (care este submarin si traversead baia Ji-brieni) chiar in dreptul gurii si duce o parte din ape catre Sud. Acest

Mm.,/or5.

bade.

FLUVIALMINARITINI

648 REVISTA FUNDATILLOR REGALE

curent fluvial de suprafatl inainteaz5 totusi in mare pe strat dem. (pe timp calm, socotind dela bard) 2 Mm/ork in care

timp iii pierde treptat din vital pans la o,5 IVIm/ora.Chiar In apropiere de bar5, aproximativ la o,5 Mm., acest curent

SCHITA CUPENROPIM

REGIUNEA SU LI NA

1927Legenda:

15)...436. airentlital

este impins luat de curentul de Sud, care este de suprafat.i, seamesteca cu el Si ii duce apele spre baia Jibrieni. 0 parte din de-puneri sunt prinse duse la Sud de curentul de Nord, iar alts partescapa in baia Jibrieni Fi se depune acolo.

Viteza curentilor din aceasta regiune este in medie o,6 1V1m/orl.Curentul ce trece peste bancul de Sud micsoreaza viteza papa

0,7 -0,5

Ap.

/

!

Ii

/

§i

§i

i

,

If

I I

fi

16i

ESIREA LA. RARE 649

is 0,1 Mm fora (ap ca depunerile se fac in voe), merge apoi de-alungul coastei. In acest mod depunerile deasupra bancului sunt com-plctate de curentul de Nord de panta bancului, acesta aducandtoate materiile in suspensie ramase dela gurile din baia Jibrieni §idela Nord.

Mentinerea legaturii intre ace§ti curenti o face in tot lungul coasteinumai curentul de Sud, care impinge curentul de Nord la mal.

Din dreptul canalului Bistra, curentul de Nord merge directspre gura Sulinei fora a mai ocoli baia din Estul canalului Stari-Stambul. In aceasta baie, apele din Stari-Stambul, ce ies prin ca-zalele din stanga impreuna cu o suvita din curentul de Sud, inconjoarabaia, mergand catre Nord §i avand o viteza de 0,25 Mm/ora . Indreptul canalului Vastojna iese la larg §i se une§te cu curentul deSud. Aceasta stagnare dealungul coastei Est, Stari-Stambul ajutala depunerile de banc a sedimentelor din canalele laterale ale Stari-Stambulului, iar §uvita din curentul de Sud ajuta la decantare,deci la cresterea bancului. Acest curent de sens contrar tendinteicurentilor fluviali din gurile Bistra §i Seraion de a merge la Sud,opre§te aceste ape fluviale pe banc, fortandu-le astfel a depune ni-sipul. Din cauza pozitiei sale inaintate fats de rectul malului §i dincauza valurilor, se formeaza un mic grind care inchide o buns partedin banc, lasand astfel apele inchise sa se depuna in lin4te.

In gura Stari-Stambul, curentul fluvial are la bars viteza de 0,7Mm fora §i ajunge la gura Sulinei la viteza de 0,5 Mm fora. Depu-nerile care rezulta din aceasta oprire de viteza se fac, o parte chiarla bark iar alto parte sunt luate de un curent submarin care este orarnificatie a celui de Sud ;i ajuta ca depunerile sa se faca pe banculdin dreapta gurii Stari-Stambul. Acest curent submarin continuamersul dealungul baii Musura §i impreuna cu apele canalului Mu-sura, merg dealungul coastei de Vest, producand eroziuni. Toateaceste materii, luate de pe coasta, le duce la gura Sulinei, unde o partesunt depozitate la Sud de acest canal, de curentul submarin de Sud,ce inconjoara acest adapost, iar alts parte sunt depozitate chiar inbaia de Nord a Sulinei de anaforul ce se face in mijlocul lui. Totacest curent spala §i bancul din nordul gurilor not duand tot acestmaterial la Sudul noului canal. Curentii din baia Sulinei au vitezamedie de 0,15 Mm/ora, cel dealungul coastei 0,4 Mm/ora.

Aceste §uvite de apa sarata ce strabate in baia Sulinei ajuta ladepuneri.

Se pare ea tendinta gurii Stari-Stambul este de a forma un canalin directia Sud-Vest ce va alimenta cu apa dulce baia, iar canalulprincipal are tendinta de a inchide in cativa ani aceasta baie, tran-sformand-o in lac. Ca urmare, gura Sulinei va fi adapostita de cu-rentul de Nord ce se va deplasa spre Est, odata cu inaintarea deltei

650 REVISTA FIINDATLILOR REGALE

Chilia si in acest caz inaintarea litoralului Sulina se va face si mairepede.

In general, curentul de Nord star p5rea a are tendinta de a sp5labancul ce margineste Delta si de a aduce toate materiile in suspensiecatre Sud ; totusi el ajuta apele fluviale s5-si faca depunerile in apro-pierea coastei, contribuind astfel la avansarea Deltei, cu atat maimult cu cat el este s5rat si accelereaz5 decantarea.

Curentul de Sud are tendinta de a duce apele turburi de supra-fata catre Nord si prin faptul ca intra prin toate b5ile, ajut5 cat maimult la alinierea coastei, cAci fiind sarat si intalnindu-se cu curentulfluvial contrar, ii micsoreaza viteza si-1 decanteaz5.

El impinge necontenit curentul de Nord catre mal, ccntrariindu-1in actiunea lui.

Nu exists deci o rezultanta a curentului maritim si fluvial ;acesta se confund5 in massa curentilor maritimi.

Asupra depunerilor fluviale actioneaz5 numai curentii maritimi.Curentul maritim de Nord, asvklit pe mal de curentul ma-

ritiin de Sud, opreste apele fluviale pe bancuri, favorizand crestereabancurilor si barelor.

Actiunea curentilor maritimi este in general mai accentuate pebancurile din curent (st5nga canalurilor). Din aceasta cauza, bancuriledin stanga sunt mai totdeauna mai mici sau mai inalte ca cele dindreapta canalurilor mai joase si mai intinse.

Curentii maritimi influenteaza foarte putin depunerile canalu-rilor mici. Din aceasta cauz5 bancurAe, in general, sunt omogene.Cu timpul, aceste canale se infund5.

HI. STUDIUL AVANSARII ANUALE A DELTEI CHILIA.

Canalul Oceacoff in inaintarea sa spre mare, a avut tendinta dea-si face drum spre Nord-Est. Aceasta se vede din hartile vechi simai mult incl prin faptul a are mai multe ramificatii spre Nordcleat spre Sud.

Aceeasi tendinta o are chiar si acum, c5ci, obserVind bara, constatimc5 este mai ingusta spre Nord.

Aceast5 tendinta se explica prin faptul c5 curentul de Sud impin-gand curentul de Nord catre mal, forteaza apele fluviale sa nu sedeparteze, iar depunerile s5 se faca chiar lang5 coasts. Deaserneneacurentul ce vine din baia Jibrieni aduce materiile luate din baieprinse de contra-curentul format de curentul de Sud, le depune simareste bancul de Sud al canalului Oceacoff. Acest fenomen esteajutat si prin faptul ca fiind inaintat, provoac5 adApost. Curentuldin baia Jibrieni si mai ales vantul de Nord forteaza depunerile lamal, ii mareste bancul si-1 astupa. Atunci curentul isi g5seste drumul

p.

ESIREA LA MARE 65I

mai usor de esire prin bratul de Est pe care 11 saps, facandu-si notostroave. In aceasta nou5 directie isi reia drumul tot catre Nordpentruca bancurile sunt mai subtiri in aceasta parte, din cauza curen-tului din baia Jibrieni si cel de Nord care le spa15. Canalele lateraleale bratelor mari, cu timpul s'au astupat (a se vedea harta 1913 si 1927).

Astuparea acestor canale se explic5 prin faptul ca gurile mari,inaint5nd repede, fac golfuri ad5postite de curent. Atunci depunerilese fac in liniste si abundenta ; oricum ar merge apele acestor ca-nale dealungul bancului, ele n'au puterea s5-si sape canale si seastupa singure, ajutate fiind in aceasta actiune si de vegetatia carecreate uimitor de repede in locurile fara curenti taH.

Aceiasi soarta de astupare asteapta si canalurile Neius, itinturile,Ancodinovul, Bielgorodsk, Ananache si IVIusura. S'au mentinutnumai canalele indreptate spre Est prin faptul c5 apele lor, av5ndmersul direct spre bar5, au avut mai putin de spat p5na la esireain mare.

Bratul Stari-Stambul si-a ar5tat mereu tendinta de a merge catreSud, pentru a scApa de curentul maritim de Sud care opreste esireain mare si ii m5reste bara din larg, impingand astfel apele catre Vest.La ostroavele not formate si-a derivat numai o parte din ape catreEst, insa tendinta lui a fost sä mearga catre Sud. Prin micsorareabail Nord de Sulina si probabil prin marirea curentilor in aceastabaie, i s'au mArit bancurile si atunci s'a usurat esirea prin actualagur5. In prezent are aceeasi tendinta de a se apropia de coasts.

Probabil numai dupa intalnirea intimA cu canalul Sulinei, isi vamodifica directia catre Est ; in caz contrar va suferi urm5rile cana-lurilor cu directia Sud, adica astuparea, c5ci isi va imp5rti mereuapele pe canalele laterale. Micsorandu-se prea mult, se va astupasingur, d5nd astfel putinta deschiderii unui nou canal. De altfel,gura Otnojino are bara 1,3 m.

In rezumat, din cauza vanturilor, curentului de Nord si cel deSud, care se ajut5 reciproc, credem c5 gura Oceacoff se va men-tine si va merge mereu in directia Est.

Gura Stari-Stambul dac5 null va schimba directia la int5lnireacu gura Sulinei se va astupa si probabil ca se va deschide canalulOtnojino sau Noul Stambul.

Inaintarea coastei in general s'ar face astfel :Gurile canalurilor mai mari, avand materii in suspensie

mai multe, din cauzele ar5tate mai sus, inainteaza repede cu barelelor. Din aceasta cauza, intre canale se formeaz5 mici golfuri ceraman ad5postite de vanturi si curenti. Aceasta fiind o circumstanta-favorabila depunerii °data cu nisipurile, se ingroapa si seminteleplantelor aduse pe fund sau intre ape. Odat5 cateva ierburi prinse,ele formeaz5 un fel de filtru al apelor fluviale, forteaza depunerilesi mijlocesc o noua vegetatie.

652 &EMMA FUNLATILLOR REGALE

In aceastA nou conditie, uscatul creste repede pars d5 de curent.Aci stagneaza 'Ana ce un nou ad5post s'a format, ca sä poatA reincepecresterea (aceasta exuberanta vegetatie s'a observat bine in timpullucrarilor in baia IVIusura care a crescut cu 8 goo tn. in intervalde 4 luni).

In timpul acestei cresteri, curentul fluvial ce merge deasuprabancului, este impins si el mai la larg, fortandu-1 astfel sa dep5r-teze depunerile, deci s5 mareasca bancul.

In general, inaintarea deltei Chilia se face pe trei directii : guraOceacoff, Otnojino, Bistra si Stari-Stambul. Aceasta inaintare nuse face sub aspect de plaje, ci sub forma unui bane cu margineaabrupt, care inainteaza in tot lungul coastei aproape uniform.

Avansarea medie anuala

Regiunea canalului Proreva* o Oceacoff

1894-1913

86.6 tn.o A

1913-1927

43.3 m.200 *

A * Neius o * /oo *

A o Otnojino 29.2 o 61 *

t D Bistra 24 * o *

* o Vastosna o » 8o *

is * Stari-Stambul . . . 73.1 * 200 0

Din studiile f5cute rezult5 :I. Stari-Stambul inainteaza repede, circa 13o m. anual,Deoarece define 35% din brawl Chilia.Orientarea spre Sud, adica esirea din zona curentilor maritimi,

deci din zona de spalare.Scurgerea intro baie adapostita de curenti.Toate aceste elemente favorizeaza depunerile abundente si inain-

tarea canalului.2. Oceacoff (45% din debitul Chiliei) inainteaza circa Ioo metri

anual.Orientarea este spre Est, aclica normal pe curentii maritimi de

sp5lare, care reguleaza depunerile si inaintarea canalului in mare.

Modal de inaintare a deltei Chilia

Delta Chiliei avanseaza pe dou5 directii principale : Oceacoffsi Stari-Stambul si una secundara : Odnojino-Bistra.

Avansarea se face prin cresterea bancurilor, nicidecum princordoane litorale.

Avansarea se face alternativ pe regiuni. Se stabileste o stare deechilibru intre zonele de inaintare care permit avansarea generalsa deltei.

ESIREA LA MARE 653

Directia principals Oceacoff este regulatorul inaintarii generalea deltei Chilia.

Cand zona Oceacoff inainteaza repede, Otnojino-Bistra statio-neaza, iar Stari-Stambul cre§te Si el spre Sud.

and Oceacoff stationeaza, zona Otnojino cre§te, iar Stari-Stambulcre§te §i catre Est.

De aci rezulta avansarea rapids a zonei Stari-Stambul care creftefn toate situatiile. Se vede dar cat de amenintata e gura Sulinei.

Zona Oceacoff stationeaza cand apele sale se orienteaza spre Nord-Est (tendinta generals). Aceasta orientare favorizand astuparea sa,apele 1§i reiau directia spre Est. In acest caz zona Oceacoff incepesä creasca.

Regiunile intermediare cresc pe ma'sura ce zonele principalecreeaza adaposturi de curenti (a se vedea hartile vechi).

Canalele secundare care se deschid in zonele principale de inain-tare, §i cele ce se deschid in baile adapostite de curenti maritimi sauin zonele intermediare de inaintare, se astupa cu timpul singure :Bielgorodsk, Polunojinoe, Neiuq, Vanturile, Ancodonovo, Ana-nache, Harsatina, Musura.

Avansarea deltei Chilia se produce in mic dupa normele care sepetrec in stil mare, cu avansarea intregei delte a Dunarii.

Cand Sf. Gheorghe a inaintat suficient in zona curentilor mari-timi, stationeaza §i permite cre§terea repede a Chiliei.

Cand Chilia a avansat suficient, cre§te repede Sulina. Avansareaacesteia da posibilitatea unei not creteri a Sf. Gheorghe.

Aparitia grindurilor arata inceputul epocii opririi din avansarein mare parte a acelei regiuni (Bistra).

Avansarea rapids a regiunilor principale provoaca particularitati.Anume : regiunile intermediare, care raman in urma cu avansareaformeaza bai care ulterior sunt inchise de crqterile zonelor prin-cipale §i formeaza lacuri (Sulina-Jibrieni).

CONSECINTE I INVATAMINTE

Agentii principali in cre§terea deltei sunt : Curentii maritimi,vanturile §i valurile.

Curentii maritimi sunt regulatorii principali in orientarea §icre§terea repede a bratelor principale.

Canalele care scapa influentei curentilor maritimi sunt condamnatela astupare.

Ca urmare pentru viitor :Stari-Stambul avansand repede, se va uni cu Sulina, favorizand

cre§terea mijlocului deltei.La adapostul sail crwe Sf. Gheorghe, in timp ce Chilia va ra-

mane pe loc, pentru ca ulterior Chilia sali reinceapa inaintarea.

C54 REVISTA FU/NDATLILOR REGALE

STUDIUL VALURILOR $1 VANTURILORINFLUENTELE LOR

Vanturile predominante in aceasta regiune sunt cele de N., N.E.S V. Viteza ob4nuita este 4-5 m/sec. Ele provoaca la supra-

SCHITA CUPEHTILOPIN

REGIUNEA OCEACOF-JIBRIEN f

1927

Legencla.cureNgurmi

. irely

cea

.2,7kor

ca

fata marii tin curent adanc de x m., maximum 2 m., pentru v5nturileputernice, in directia in care bate vantul. Cand acest curent provocatde vant intalnqte un curcnt marin, atunci el merge in directia rezul-tantei acestora qi se subtlaza ca grosime. De asemenea viteza acestuicurent apare ca rezultanta a curentului maritim. Mate vanturile dindirectia Nord itnpingand asupra curentilor fluviali, care stint de

).,0--2).

.' li

Alik ,

,.._

IREA LA MARE 655

suprafat5, ii obliga sal nu se departeze de coasts, asa c5 in aceasta pe-rioadA a vantului de Nord ele ajuta la formarea bancurilor in re-giunea de Nord a deltei si la indepArtarea de mal a apelor fluvialein regiunea de Sud. Valurile formate au lungimi de 12-14 m. sisunt inalte de 1-2 m., in mare larg5. Imediat ce ajunge in regiuneacurencilor suprapusi, atat lungimea cat si inaltimea scade, iar indreptul bancurilor devin cicloidali si astfel ajuta si mai mult la ridi-carea bancurilor. Deasupra bancurilor, valurile inceteaza templet,astfel ca apa r5mane aproape calm5, cu toate c5 marea este rea.Ape le deasupra bancurilor fiind numai fluviale, depunerile suntabundente in aceasta perioada.

Vanturile de Sud si Sud-Vest ajuta ca apele fluviale sal fie inde-partate de coastal in regiunea de Nord si fiind astfel prinse de cu-rentul de Sud, sunt decantate catre larg si in baia Tbrieni. Acesteape sunt duse la larg la distance de 10-12 Mm. Din cauza direccieicoastei, valurile de St.d nu ihfluenteaza decat astpra gurii Stari-Stambul si esindului dela canalul Bistra.

In general, vanturile de Nord si Nord-Vest precum si valurileformate de ele ajuta la marirea bancurilor dealungul coastei deNord si pans la Bistra, caci opunandu-se inaintarii curenCilor flu-viali, le micsoreaza mult mai repede viteza, forcandu-i O.' se de-canteze. D,,la Bistra spre Sulina au efect contrar, adica maresc vi-teza curentului fluvial a Stari-Stambulului, impingandu-1 pestegura Sulinei si in Baia Sulinei, facand astfel ca materiile in suspensiesd se depuna mai mult la canalul Sulinei, unde stint ad5postite denoul canal, precum si in baia Sulinei care fiind inchis5, are uncurent slab, deci putinca de a se depune.

La curentul de Sud, fenomenul se petrece invers repectiv la celedotra regiuni, favorizand depunerile la baia Stari Stambul si baia

iar in restul regiunilor favorizand depunerile la larg.Aceste fenomene se vad cu ochii liberi, atat in baile sus zise,

cat si dealungul coastei, dupa intinderea apei galbcne.Rezulta c5 vanturile nu abat curentii maritimi, ci micsoreaza

numai in parte viteza acestora, la suprafaca.Vanturile au influent5 asupra formarii bancurilor si barelor.Vantul de Nord favorize2.zd crwerea p5rtii de Nord a deltei

(Oceacoff).Viritul de Sud favorizeaza cresterea p5rtii de Sud a deltei (Stari-

Stambul, Sf. Gheorghe).Vanturile au o influent5 mult mai redusa si asupra bancurilor

se manifest5 numai pe marginea lor. In schimb ele sunt agentulprovocator al formarii grindurilor (Bistra).

Tb,ieni,

656 REVISTA FUNDATITLOR REGALE

FORMAREA BARELOR LA GURILE OCEACOFF $I STARI-STAMBUL.

Curentii fluviali yin cu yiteza mare si ayand o multime de ma-terii in suspensie. 0 parte mai grea se mentine in suspensie numaigratie vitezei mari a apei. La esirea in mare, apele fluviului sunt opritede apa marii si de curentii marini de a esi in larg, din care cauzaisi micsoreaza yiteza ; la acest lucru contribue si faptul ca se raspan-desc dupa esire, marind suprafata de frecare.

Nisipul care se mentine in suspensie, gratie vitezei curentului,se depoziteaza chiar pe gura, formand bara. Curentul trece pesteaceasta bara si gratie vitezei incaleca apele skate ale marii care suntmai grele. La trecerea peste ball a acestui curent se formeaza, inpartea din afara a barei, un contra- curent care ajuta la ridicareabarei. Deasemenea yanturile, yalurile si curentii fluviali ajuta la ma-rirea acestei bare prin oprirea apelor in apropierea malului. Cu catbara se mareste ca suprafata- spre larg, fluviul isi spall singer dinbark lungindu-si albia. In acelasi timp, malurile se formeaza si eleprin bancurile laterale.

La gura Patapof bara si bancurile de Nord, fiind spalate de cu-rentul Jibrieni, sunt mai mici, totusi inainteaza si ele destul de re-pede. Bancul de Sud inainteaza pe suprafata mare, fiind avantajatde faptul intalnirii curentului de Sud si de Nord, care ii ajuta sima'resc depunerile. Acest bane de Sud formeaza viitoarele not ostroave.

Curentul bancurilor, ca inaintare in mare, alterneaza pe regiuni,ajutandu-se respectiv si reciproc prin indepartarea curentilor si fa-cerea de adaposturi de curenti.

La gura Stari-Stambul curentul de Sud, vantul de Sud si S. E.imping apele catre baie. Acolo fiind adapost de curenti si bratulmarindu-se, depunerile se fac la gura. La aceasta mai contribue sicurentul de Sud care aduce o parte din apele Sulinei si le depunein largul malului de Est. Acest banc se intinde mai mult spre inte-riorul bail din cauza ca bancul din stanga intrkii nu lass apele flu-viale sa iasa spre Est, iar yanturile imping apele tot spre Vest.

CORDOANE LITORALE

In tot lungul deltei Chilia nu exists propriu zis cordoane lito-rale. La 1.200 m. Sud de canalul Bistra, este un inceput de cordoncare este unit in acest punct cu malul si continua la suprafata prindreptul canalului Seraion. Aceasta facie de pamant are o latime deaproximativ 40 m.

Din dreptul canalului Seraion se prelungeste spre Sud, formando bara la 0,2 m. sub apa si i km. departe de mal, ocolind coltul guriiVastojna si disparand aproape de canalul Ananache. In total, cor-

E$IREA IA MARE 657

donul are o lungime de 4 km. Acest cordon ar parea ca are tendintade a inchide aceasta regiune.

Din dreptul gurii Bistra, acela§i cordon are tendinta de a trecespre Nord. Se gasqte la o,3 m. sub apa qi are lungime de goo m.Fundul in aceasta regiune este tare §i format din nisip fin.

Intre acest cordon si mal se scurge o parte din apele fluviale spreSud cu o viteza atat de mica, incat favorizeaza depunerile. Acestfapt se constata prin aceea ca in acest loc a inceput s5 apara uscatul.

Explicatia acestui cordon ar fi urmatoarea : Din cauza curentuluide Nord care se tae cu cel de Sud ce vine din baia Est Stari-Stambul,in dreptul acestor canale se face o stagnatie de apa, care favorizeazadepunerile. Valurile care yin dela Nord cat §i dela Sud ajuta lainaltarea acestui cordon.

Pare o mare asemanare cu formarea cordonului dela Sf. Gheorghe.Aceasta asemanare se vede atat din punct de vedere al formei coastei§i al aFzarii fata de curenti, vanturi §i valuri, cat si din modul deformatie a cordonului.

Sc constata CA nu exists propriu zis cordoane litorale dealungulcoastei deltei. E vorba de grinduri analoage celor dela Sf. Gheorghe,datorita stagnarii apelor, vanturilor §i in special valurilor.

DEBITUL BRATULUI CHILIA

Debitul bratului Chilia ca §i debitul Dunarii variaza cu perioadaploilor din regiunile interioare. Etiajul la gurile de varsare in maremai este influentat §i de vanturi. Astfel vantul de Vest micqoreazaetiajul, caci impinge apele fluviale mai repede in mare. Iar vantu-rile de mare maresc etiajul, cad opresc varsarea apelor fluviale inMare. Debitul bratului Chilia este de 2.900 m3/sec. qi a fost calculatcand etiajul era de 15 cm.

Debitul se imparte dela Valcov in doua brace principale :Bratul Oceacoff care is 1079 m3/sec., deci aproximativ 1/3 din

debitul totul.Bratul Stari-Stambul cu 1.821 m3/sec., deci 2/3 din debitul total.Bratul Oceacoff i§i pierde aproximativ un sfert din dEbitul sau,

in cele 7 canale laterale ale sale (Bielgorodsk, Polunojnoe, Sabos,Rupturi, Neiuq, Poludiona qi Ancodinovo). Parte din acestea suntaproape de astupare, dupa care debitul bratului la gura se va mari.

Canalul Stari-Stambul 4i pierde 600 m3, adica 1/3 din debitulsau pe cele patru canale laterale (Bratul de mijloc, Noul Stambul,Bratul de Est qi IVIusura).

Debitele canalelor sunt :Canalul Bielgorodsk . .

> Polunojnoe . .

. 12,272 m3/sec.. . 79,217 #

12

.

658 REVISTA FUNDATELLOR REGALE

Canalul Sabos msfsec.**

* Prorva 75,767710,777* Oceacoff

* Otnojino *

* Roman 101,817 *

* P. .

*

19141;2528z

* . . . 183,538 *

** Vastojna Mare 63,899* * Mica . . . 21,247 ** Ananache .... .. 12,898 *

PARTEA II

CONCLUZIUNI 1 ORIENTARI PENTRU VIITOR

Lucrarile intreprinse de Serviciul Hidrografic at Marinei de-monstreaza suficient toata importanta pe care organele superioareau inteles sa o dea studiului e§irii la mare.

Scopul acestor lucrari a fost de a stabili cauzele care influen-teazg impotmolirea gurilor Sulina-Chilia §i legile generale dupa carese face avansarea deltei.

Comisiunii speciale insarcinate cu studiul oirii la mare, ii ra-mane a coordona rezultatele acestor lucrari cu acelea ale diferitilorspecial4ti insarcinati de Ministerul Comunicatiilor, pentru cer-cetarea acelora§i fenomene qi studii la Sf. Gheorghe §i in mare, pangla gura Portitei, dupa care va formula criteriile generale pentrualegerea noului canal.

Cu toata importanta lor, lucrarile executate papa acum de Ser-viciul Hidrografic al Marinei nu sunt suficiente Si complete. Ar fio grepla data s'ar considera ca atare. Lucrarile eau executat intimp de patru luni §i cu apele scazute §i ele trebuesc consideratenumai ca inceputuri de studii. Ele privesc numai o parte din corn-plexul fenomenelor care se produc in imensa activitate a fluviuluila gurile sale i a caror influents se simte in mare si dealungul coasteinoastre papa la Midia-Tusla i Mangalia.

Concluziile trebuesc intarite prin observatiuni continue §i petoad durata unui an, in decurs de cativa ani, pentru a se ponderajust fenomenele generale, absolute §i durabile impotriva carora manaomeneasca nu poate lupta §i fenomenele secundare contra carorase poate interveni Si care pot fi chiar inlaturate.

Dad se §tie de pilda ea curentul marin costal este principalulelement defavorabil in crecterea qi avansarea deltei, aceasta trebue

. .

»

n

. 89,745. . .

'. r1,52o

ESIREA LA MARE 65g

sa constitue dupa observatii qi studii controlate, o lege fundaptentalape baza careia se va hotari definitiv alegerea in viitor a acelui bratdin Dunare, care se orienteaza normal qi flea deviatii catre acestagent natural de spalare a gurii sale.

In acest caz, operei omenesti nu-i ramane decat lucrarile de arne-najare qi intretinere. Daca nu se apreciaza suficient importantaagentilor naturali Si nu se exploateaza colaborarea dupa importantalor, opera omeneasca nu va putea lupta cu succes contra naturii

lucrarile vor fi condamnate.In lucrarile hidraulice sacrificiile materiale stint considerabile.

Ele nu sunt recompensate decat prin siguranta permanentei qi du-ratei acelor lucrari.

Alegerea bratului Sulina si condamnarea ulterioara a lui este ilu-stratia cea mai vie a nesocotirii operei agentilor naturali qi a lupteidirecte impotriva lor.

Celebrul hidraulician Hartley, in urma studiilor intreprinseasupra alegerii esirii la Mare, accentuase aceasta condamnare in viitora Sulinei. Imprejurarile politice economice qi posibilitatile finan-ciare dela 1856 au impus insa alegerea bratului Sulina. Natura s'arazbunat. Daca studiile eminentului inginer s'ar fi reluat deorganele raspunzatoare, am fi dispus astazi de tin imens materialinformativ si documentar care ne-ar fi permis inceperea lucrarilornoului canal la Mare si ar fi scutit tara noastra de consecintele gravecare ameninta economia noastra nationals.

Din observatiuni continue s'ar fi dedus fenomenele generale §i:speciale ale deltei Dunarii §i mecanismul avansarii ei. Din coor-donarea §i legarea lor s'ar fi scos legile naturale dupa care se desfa-§oara aceasta activitate.

Intre actiunea vanturilor §i a valurilor aceea a perioadelor demaxi cre§teri ale apelor §i depunerilor, trebue sä fie o stransa lega.-tura. Ele nu trebuesc studiate separat fiindca nu spun tot ce tre-bue spus.

Diagramele vanturilor dominante in diferitele anotimpuri.acelea ale creqterii sau scaderii apelor ne vor preciza circumstantefavorabile sau defavorabile in avansarea Deltei §i anotimpurile incare aceasta creqtere este mai mare.

Regimul apelor in interiorul Orli Si din bazinul Dunarei, despa-duririle muntilor Si influenta agentilor naturali vor clarifica cauzelei perioadele marilor aluviuni interventia la timp a mijloacelor de

preintampinare a impotmolirii gurilor.Viteza curentilor marini, natura originea lor, formarea §i legatura

lor cu regimul curentilor aerieni din bazinul Marii Negre, vor ex-plica si confirma circumstantele favorabile sau defavorabile in avan-sarea deltei.

Curba adancimilor, de pilda, mai maxi Tanga Sf. Gheorghe qi mai

qi

§i

§i

pi

pi

660 REVISTA N uNDATILLOR REGALE

mici in dreptul deltei Chilia, depktarea sou apropierea curentuluicostal marin, orientarea bratelor, etc., sunt elemente esentiale carene indica alegerea bratului, precum si durata lucrkilor de amena-jare a esirii la Mare.

Lege Rea:

zw.451. Caren /',anal

...

CI°

..

,..."S-E......,

ii,

---- a

.. ma"/7/1,/I

,e/

!"

/,.711111

f.

.1,

-4

,I NN SCHITA CURENTILOR0

REGIUNEA DELTEI-DUNARII1927

In acest scop, trebuesc coordonate studiile anterioare facute deingineri specialisti, geologi, savanti Si cercetkori ai problemelorformkii Si avanskii D, ltei trase concluziunile asupra felului cumtrebuesc indrumate in viitor aceste lucrari.

Pentru a ilustra importanta lucthilor executate pentru Mini-sterul Comunicatiilor si a deduce o parte din concluziunile generale,.

§i

ESIREA LA MARE 661

am considerat oportuna intocmirea tabloului de mai jos, care cuprindestudiile intreprinse de diferiti cerceeatori §i speciali§ti ai proble-melor deltei §i acelea ale Serviciului Hidrografic al Marinei.

Acest tablou cuprinde concluziunile extrase din studiile diverOlorautori asupra existentei, originii, directiei Si influentei curentilor ma-rini constatarile care rezulta din studiile intreprinse de serviciulHidraulic al Marinei Regale in regiunea Sulina, Oceacoff, Zibrieni.

CURENTII MARINI IN MAREA NEAGRA, DIRECTIA $I CARACTE-RISTICELE LOR

1. Serv. Hidrografic al Marinei.Exists doua feluri de curenti : unul dela Sud spre Nord, altul

dela Nord la Sud.Primul curent costal e 0 massa compacts dela suprafata pans

la fund, are 2-3 mile latime, o,5 mile /ors viteza medie, +10° tem-peratur5.

Al doilea curent, o massa compacts dela suprafata p5na la x8m. fund qi 4o mile largime, 0,7 mile /ors viteza medie.

Curentul dela Nord spre Sud limiteaza influenta curentilor §iapelor fluviale : e agent principal in formarea deltei qi agent deorientare §i spalare a gurilor Dunarii.

Curentul dela S.N. impinge curentul N.S. spre coasts qi con-trariaza actiunea acestuia, ajutand la decantarea apelor fluviale §iinfluentand asupra depunerilor Sulina-Stari-Stambul-Zibrieni, faptcare se confirms prin avansarea mai repede a deltei Chilia.

2. Correard. (Marinar Si hidrolog) din « Guide maritime et stra-tdgique la dans la Mer Noire » (1854).

« Curentul cel mai puternic din Marea Neagra iese din Mareade Azov. Se datore§te varsarii Donului.

4t din stramtoarea Kertch se indreapta spre S.V. spre Cri-meia. La capul Kersones se imparte in diferite directiuni, din carecel de N.V. e cel mai puternic. Dupe ce infalne§te curentele ce nascdin varsarile Niprului, Bugului, Nistrului, care-1 silesc sa schimbedirectia spre Sud, intalne§te formidabilul curent ce na§te din Var-sarea Dunarii §i formeaza cu aceasta un adev5rat fluviu cu scurgerespre Sud.

Partea cea mai mare scapa prin Bosfor, iar prisosul isi continuadrumul pe 15nga coastele Asiei Mici, Georgiei, Rusiei §i face cir-cuitul descriv.

Prin urmare exists tin curent circular N. S. in Marea Neagra,care is natere din Marea de Azov.

3. D. profesor S. Mehedinti, din 4 Buletinul S. R. R. G. )). Miqcareageografica pe 1925.

Si

£62 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

t Cazul Mediteranei polare e in oarecare masur5 sugestiv qi pentrncirculatia din Marea Neagra. Plusul de ap5 sarata venita din Egeea,nu trebue pierdut din vedere.

Daca toti curentii sunt deviati pe emisfera noastra spre dreapta,a priori aceasta massy de apa sarata trebue sa fie indrumata sprerasarit la gura Bosforului si sa intre in circuitul general in sensulunei miscari dela dreapta la stanga, in felul Mediteranei arctice.

Apa Math Egee e mai sarata si nu se amesteca cu salmura 1VlariiNegre indulcita cu fluviile Dunirea, Nipru, Don. Ea s'a scoboritpe fund.

S'au facut astfel doua miri, una sarata, amara la fund, alta maisalcie, usoara la suprafata.

Cand au venit apele grele din IVIediterana, au silit pe cele usoareale Marii Negre sa iasa prin Bosfor.

De unde la inceput era numai un curent din Egeea in MareaNeagra, s'a pornit al doilea curent din 1Vlarea Neagra spre Egeea.Cel sarat se taraste pe fundul Bosforului, iar cel mai putin sarat si,salciu, luneca pe suprafata, coborind spre Marmara ».

In lucrarea a Romania # (pag. 176) despre curentii din MareaNeagra :

R Varitul cel mai puternic si cel care bate mai des este cel deN. E., crivatul. Bazinul Marii Negre fiMd rotund, vantul acestaporneste apele dinspre Odessa spre Constanta, asa ca dela guraNistrului se simte pornind un curent spre delta Dunarii si apoi maideparte pe langa farm, &and ocol Marii intregi.

Rezulta de aci a curentul din Marea Neagra e datorit v5ntuluidominant de N. E. si curentului din Egeea.

4. t Pilotul Mdrii Negre o, ed. 1865. Curentii marini din MareaNeagra. Bosforul, din cauza stramtului coridor, nu permite trecereaintregii messe de ap5. 0 parte e refulata prin stramtoare. 0 altaparte cla nastere la doi curenti diferiti.

Unul urmeaza coasta Rumeliei aproape de mal si nu trece din-colo de Cizopol (aproape de Varna),

Ce151alt curent, raspandit pe o zon5 larga, se indreapta spre Estdealungul coastei anatolice.

Curentul Marii de Azov si al raului Couban forteaza curentulcostal sa se dirijeze spre Vest, care coasta Crimeii, dupa care, subinfluenta raurilor de Nord, se Indreapta spre Sud. Viteza curentuluieste intre 0,5 si 1,5 mile.

In baile adanci, de ex. : Pittsunda si Gagra, pe coasta de Esta Marii Negre, se observa o reintoarcere a curentului, avand exactaceeasi forts ca si curentul de Sud-Est.

Echilibrul salinitatii se mentine prin evaporatia destul de pu-ternia la suprafata Marii si afluxul de ape saline (34%) aduse deu* contracurent de fund din Bosfor ).

ESIREA LA MARE 663

Prin urmare exists doi curenti diferiti : unul cu directia dela Nordla Sud circular, al doilea dela Sud spre Nord costal cu originea sadela Bosfor ; acesta nu trece de Cizopol.

5. Inginer G. Vasilescu, « Contribution a la formation du Deltadu Danube D.

t 0 consecinta a marii diferente de densitate a apelor Nfarii Negreapelor Nfarii 1Viediterane e aceea a formarii unui curent din

Bosfor prin patrunderea in Marea Neagra a apelor mai dense dinMarmara, in timp ce un contra-curent de suprafata duce apele dulciale 1Vlarii Negre catre Marmara.

Marea Neagra primwe mai multa apa dulce decat pierde prinevaporatie. Excedentul se scurge in Mediterana, in virtutea diferenteinivelului celor doua maxi. Se constata ca o parte din acest curentcontureaza coasta Marii Negre dincolo de Bosfor, Sinope, Trebi-zonda, Batum, Sevastopol qi se strecoara in Golful Odessa, unde isimarqte intensitatea trece in fata gurilor Dunarii.

Actiunea curentului este sa deplaseze spre Sud apele fluvialeale Dunarii.

Situatia geografica locals face ca acest curent sa exercite o ac-tiune de repartitie a apelor fluviale, inaintea intregii intinderi a Deltei D.

Rezulta existenta unui curent litoral N. S.6. Geografia Fizicd de D. Em. de 1Viartonne.La paragraful a Curentii litorali §i opera fort Opera esentiala a curentilor litorali consta in transportul qi

ramitarea depunerilor. Variatiile locale de viteza, puterea for §i des-voltarile de depuneri sub forma de acumulare

IVligratia depunerilor tarite pe fund in vecinatatea coastei seoprwe pretutindeni unde se miqoreaza viteza curentului litoralsau acolo unde se intalnesc doi curenti, formand o lithe de punctemoarte n.

((Curet-4i in Marea NeagraD.Salinitatea Mani Negre e foarte slabs la suprafata, Is% la Sud

si mutt mai putin la Nord.Apele dulci se varsa prin Bosfor in Marmara, care dau in schimb

apele sarate. Marea Marmara prirnqte aceste ape din Mediterana.Concentrarea acestor ape atinge 30% din cauza greutatii ele sunttarite spre Mediterana, iar o patura mai putin sarata (24%) treceprin Bosfor spre Nord. Aspiratia Bosforului atrage apele dulci aleplatformei continentale, care dau ngtere unui curent sensibil pecoastele Bulgariei Turciei.

Se constata deci existenta unui curent costal Nord-Sud.7. D. Dr. Gr. Antipa. « Dunarea §i problemele ei eco-

nomise Si politiceUn curent costal N. S. care dirige apele mar' spre Bosfor im-

pinge nisipurile aduse de bratele dela Nord spre Sud, formand mereu

i

§i ...

* :la-

*.

§i

i

tiintifice,*.

664 REVISTA FIINDATIILOR REGALE

cordoane laterale, care 'inchid portiuni de Mare le alipesc la teri-toriu sub forma de lacuri litorale sau zatoane.

Se constata deci existenta unui curent costal Nord-Sud.8. «Pitotul Math Negro, ed. 1916. Curentii marini din baia Odessa.« In afara bail Odessa, curentul costal are doua brace : unul se in-

dreapta spre Sud catre Dunare, altul in baia Odessa, de unde seintoarce in dreptul Fontanei pentru a se dirija spre Nord dealungulcoastei

Se constata existenta in baia Odessei a doi curenti costali cu di-rectii contrare, Sud Nord.

g. Sir Charles Hartley.Exists un curent costal in Marea Neagra. Acest curent vine

din Marea Azov, format din varsarea Donului qi se incireapta spre Sud,nu departe de coasta apuseana a IVIarii Negre.

Acest curent taraqte cu el materiile aluvionare tinute in suspensiede apele bratelor 1).

zo. Col. lonescu Dobrogeanu, din « Studiul formarii Deltei ».La 12 km. dela coasta iuteala curentului marin e cuprinsa intre

z-3 m/sec. Actiunea curentului e de 10 on mai mare la suprafataca pe fund. Curentul costal marin antreneaza aluviunile aduse defluvii, lasandu-le la Sud, unde cladesc cordoane litorale. Curentulcostal N. S. a astupat gura Limanului prin cordonul Letea qi Ca-raorman. Fara curent costal marin, depunerile s'ar face numai lagura. Curentul costal impinge 8o% din aluviuni la larg. Se constataexistenta unui curent costal marin cu actiune mai mare la supra-fata cleat la fund.

Curentul costal intarzie inaintarea Deltei fiindca transports ceamai mare parte din aluviuni in largul marii.

Inginer I. Vidrascu din « La voie navigable maritime duDanube ».

« In Marea Neagra exists un curent N. S. dela Odessa catreBosfor care atinge coasta §i gurile Dunarii. Acest curent are o influentsimportanta asupra aluviunilor fluviului. El transports catre Sud, in

1) Curentii diferiti de directie §i temperatura, nu raman riguros se-parati. Cazul ni-1 da Golf-Stromul curentul rece al Labradorului, care-1intalne§te pe cel dintai langa Boston Si New-York. La contactul for se producturbioane, o amestecare de ape care da la suprafata o serie de bande alter-nante de ape calde, skate, albastre §i ape reci, mai opace §i adesea aducandghetari.

Acest amestec de ape tropicale §i polare au consecinte importante nu numaidin punct de vedere fizic, ci biologic. Contribue la desvoltarea vietii animale.

Aceasta teorie potrivit careia curentii diferiti de temperatura nu ramanriguros separati, justifica pans la not cercetari constatarile S. H. al Marinei,care a emis parerea ca curentul de Sud incaleca in dreptul deltei Chilia apelecurentului costal de Nord, obligate de a trece la fund.

§i

x i.

§i

§i

5.

gi

ESIREA LA MARE 665

largul Marii, o mare parte din aluviuni, mai ales pe cele fine. Acolounde e mai puternic ataca chiar baia §i cu o actiune lenta, dar sigur5,degajeaz5 gurile fluviului ».

Se afirm5 existenta unui curent costal dela Nord la Sud, permanent§i care doming coasta romaneasca, ataca platoul submarin al Deltei,baia §i gurile

CONCLUZIUNI GENERALE

1. Toti autorii vorbesc numai de existenta unui singur curencostal circular marin in Marea Neagra, avand directia Nord spreSud, dealungul coastei. Un singur portolan, Pilotul 1Vlarii Negredin 1865, vorbe§te de existenta unui al doilea curent de directie con-trary Si deosebit de cel de Nord.

2. Originea acequi curent : Unii autori sustin ca nwe din Mareade Azov, altii din cauza vanturilor dominante sau circulare din Ma-rea NeagrA. Dup5 altii, acest curent na§te din Marea Egee, ca rezultatal diferentei mari de densitate intre apele M5rii Negre acelea aleMediteranei.

3. Actiunea curentului : Toti autorii sunt de acord asupra impor-tantei §i rolului curentului costal marin dela Nord spre Sud qi-1 con-siders ca o circumstanta defavorabila in avansarea Deltei. Cu toat5aceasta actiune defavorabilA avans5rii Deltei, este notoriu ca cu-rentul costal marin nu reu§eqte sä impiedice crwerea Deltei. To-tu§i are o influents considerabil5. Far5 curent costal marin, depu-nerile s'ar face numai la guri §i Delta ar create vertiginos. Curentulcostal transports in larg circa 8o% din aluviuni §i intarzie astfelavansarea Deltei. Actiunea curentului e mai mare la suprafat5 cape fund.

Alti autori sustin cá acest curent duce in larg numai aluviunile fine.4. Existenta unui al doilea curent dela Sud la Nord semnalata

de Serviciul Hidrografic al Diviziei de Mare are o important:a' con-siderabila.

Acest curent contrariaza activitatea celui dela Nord care esteimpins spre coasts §i ajuta la decantarea apelor fluviale si a depu-nerilor.

Acolo unde acest curent rette§te sa treacl peste cel dela Nordintre la coasta, efectele sunt importante, fiindea in loc sa intarzie

avansarea Deltei, a§a cum face curentul de N.S. care e un curentde sp5lare a gurilor, el ajuta la depuneri §i la obstruarea canalurilor(ex. baia Sulina, Stari-Stambul §i baia Zibrieni).

IVligratia depunerilor - tarite pe fund in vecidatatea coastei delaJibrieni spre Sud Sulina - Stari Stambul, regiune unde se constattintalnirea celor doi curenti, formeaza o linie de puncte moarte, fapa

fluviului.

i

i sa

666 EEVISTA FUNDATTILOR REGALE

care poate fi o explicatie stiintifica a uneia din cele mai importantecauze a avansarii mai repezi a Deltei Chilia.

Concluzia fundamentall, care rezulta din studiile ServiciuluiHydrografic relativ la curentii maritimi, este :

Curentul costal dela Sud spre Nord constitue o circumstanfafavorabila in procesul de avansare a deltei Chilia, in special pentrugura Stari - Stambul - Sulina.

Stabilirea cu preciziune a existentei celui de-al doilea curent, acaracteristicilor sale, a cauzelor care -1 produc, dat fiind influenteleconsiderabile ce poate avea in procesul de impotmolire a gurilor, esteo chestiune de cea mai mare importante pentru studiile esirii la mare.Acest curent trebue urmarit cat mai la Nord si Sud sff dealungulMarii Negre. Hartile vechi arata ca acest curent se produce delaBosfor spre Odessa, altele arata ca este un curent circular dealungulMarii Negre. Se poate sa fie rezultatul unui fenomen de refulare inregiunea gurilor Dunarii, provocat de varsarea apelor Dunarii inMare, etc. Observatiunile sff studiile pe teren cu aparatele cele maimoderne trebue sa rezolve aceasta lacuna in studiul curentilor dinMarea Neagra sff sa confirme sau nu existenta unui curent generalin sens contrar, sau dace e vorba numai de curenti regionali. Con-cluziunile care de degajeaza din studiile intreprinse de ServiciulHidrografic trebuesc primite cu rezerva pe care o impune oricestudii, fie ele cat de importante, insa cu caracter de studii preliminare.

Tabloul comparativ cuprinde numai caracteristicile sff parerilevalise de autori asupra curentilor costali, originea sff actiunea lor.Din lipsa de spatiu nu se poate reda sff tabloul cu concluziile acelorasiautori asupra formarii cordoanelor litorale, valuri, vanturi, avansareaDeltei, etc. in comparatie cu studiile sff constatarile Serviciului Hi-drografic.

Din studiul comparativ al curentilor sff influenta acestora, vomincerca sä scoatem concluzii sff indrumari care se socotesc necesarein vederea viitoarelor lucrari, tinzand la alegerea celui mai indicatbrat pentru esirea la Mare.

Studiul orientarii bratelor, tendintele de deviatie in viitor si de-partarea intre ele sau de regiunile unde se manifesta cea mai mareactivitate a fluviului, socotim ca e cheia de bolta a studiului esiriila mare.

Aceasta credinta este intemeiata pe observatiunile sff studiile stiffVice ale specialistilor in materie.

Marele inginer hidraulician Hartley a vrut sa aplice aceasta lefundamentals, opinand dela inceput pentru alegerea bratului Sf.Gheorghe.

Cu toata situatia favorabila a bratului Sulina la 1855, and adan-cimile dela gura sa se mentineau constante, Hartley, intelegand im-portanta orientarii bratelor sff apropierea Sulinei de Stari-Stambul

ESIREA LA MARE 667

qi de Chilia, a propus la 1871 inchiderea bratului Stari-Stambul.C. E. D. n'a executat aceste lucrari.Astazi esirea la mare prin canalul Sulina pare sa fie condamnata.

Mijloacele cele mai moderne de dragare nu ajung sä dovedeascaopera naturii. Daca ele reusesc in alte parti, de ex. : delta Nilului,cauza trebue cautata, fie in lucrarile de amenajare care se fac multin interior, pentru a impiedica massa de aluviuni sa vina intreagala Mare, fie in alegerea unui brat care sa fie scos de sub influentelenefaste ale bratelor vecine. Ex. : lucrarile dela gura Vistulei, undes'a tinut seama de experientele cu delta Dunarii.

Condamnarea Sulinei se datoreste nu atat activitatii proprii aacestui brat, cat actiunii de obstruare datorita bratului Stari-Stambul,a carui orientare catre S. S. V. debuseaza direct peste bara Sulinei.

Actiunea agentilor maritimi, in special curentul costal de Sud,favorizeaza depunerile pericliteaza soarta oricaror lucrari intre-prinse aci, sau, in cazul mai bun, le da un caracter de provizorat.

Orientarea bratelor este semnul precursor al directiilor de inain-tare principall a Deltei.

Este o stransa legatura intre principalul agent maritim, curentulcostal, si directia de avansare a bratelor.

Apele fluviale inaintand in mare, trebue sa invinga multe obsta-cole, din care curentul costal marin e cel care se opune mai mult§i influenteaza aceasta scurgere a apelor dulci.

Pentru a invinge aceasta rezistenta, fluviul mita linia de ceamai mica rezistenta. Ex. : Oceacofful are orientarea normala siferma in directia N. E. Aceasta orientare favorizeaza astuparea gurii.Pentru a se sustrage acestei inabu§iri, apele bratului Oceacoff reiaudirectia Est, adica normal pe curentul costal marin de spalare.

Instrumentele acestei lupte intre apele marine si fluviale se traducprin actiuni defensive, crearea bratelor, bancurilor, nevoia ramifi-catiei bratului principal in brace secundare, cordoane, etc.

Delta, inainte de toate, e o formatie aluvionara circumstantelefavorabile concurs sa ajute aceasta manifestare care se traduce prinridicarea platoului submarin din fata gurilor si inaintarea sa in mare.

Agentul principal a Curentul costal » este invins in mai toatecazurile §i indepartat astfel spre lartg.

Acest curent nu mai spall suficient bratele urmatoare, de pilda :Baia qi gura Sulinei - Stari-Stambul. Cand se intampla ca actiuneaacestui curent sa fie contrariata §i de alti agenti marini, valuri, van-turi §i mai ales de alti curenti costali sau regionali, cum e cazul sem-nalat prin existenta curentului dela Sud spre Nord, atunci zonacare e ferita de agentii maritimi, inainteaza mai repede §i fara re-zistenta in Mare.

Tinand seama de aceste criterii fundamentale, vom putea trageurmatoareleLinvataminte :

i

§i

§i

668 RENISTA FUNDATILLOR REGALE

Alegerea e§irii la Mare trebue facuta :i. Asupra bratelor care se orienteaza direct §i normal spre agentul

maritim de spalare naturals a gurii sale.z Bratul sä fie cat mai departe de alte brace principale sau se-

cundare.3. Sa fie in regiunea Deltei care manifests cea mai mica activitate.4. Bratul sa fie cat mai aproape de curba celor mai mari adan-

cimi ale platoului submarin.5. SA nu comporte prea multe lucrari de amenajare in amonte.6. Sa se dea preferinta bratului celui mai vechi, adica cel dintai

ajuns la Mare.Din literatura existenta se vede ca nu se cunoaqte aproape deloc

chestiunea impotmolirii gurilor Dunarii. Singura care poate sa aibadate precise asupra evoluarii i fazelor impotmolirii la delta, poatei trebue &á fie C. E. D. ; dar desigur ca studiile ei s'au marginit numai

la acelea ale bratului navigabil Sulina, ceea ce - dad este adevarat- a constituit dela inceput o grepla fundamentals.

Ce studii trebuesc facute?Studii A. Trebuesc studiate evolutiile fiecarui brat, nu numai

a celor trei principale : Sulina, Sft. Gheorghe i Chilia, ci §i a bra-telor secundare, aceste studii facandu-se simultan la ape mici, mediisi mari.

In ce consta aceste studii ?z. Masurarea debitului Dunarii, dupa metodele moderne, inainte

de Tulcea la Am. (apele mici) A 1/2 m. (apele medii) i AM (apemari).

2. La aceste debite, continutul de nisip.3. Acelea§i studii la fiecare brat principal §i secundar.Se va vedea ca bratul cu viteza mare duce spre Mare cel mai

mare transport de nisip, pe langa alte fenomene interesante §i absolutnecesare pentru a fi cunoscute.

Studiul A se refera deci la modul cum se comports bratele Delteiin amonte de confluents.

Cum astfel de studii s'au facut in parte dupa metode vechi, estenecesar a se compara cu cele ce se vor mai face in viitor spre a sestabili ce variatii s'au intamplat intrio anumita perioada de timp ;in aceste comparatii se va tine seams de rolul important pe care 1-auavut despaduririle ce s'au facut in timpul din urma si care sunt uneledin cauzele cele mai redutabile pentru impotmolirea Deltei. Trebuedeci data alarma pentru reimpaduriri. Fenomenele naturale se leagdprin raporturi necesare .yi nu trebuesc luate separat.

Studii B. 0 alts cauza de impotmoliri, mai accentuate azi decatacum 2o-30 ani (a se vedea hartile comparative), va trebui cautatain deschiderea canalului Sulinei. Un canal rau construct ca : supra-fata udata (profil), directie qi pants, contribue in mod absolut defa-

E$1REA LA MARE 669

vorabil in felul de a se comporta si a evolutiona a unei Delte. Trebuesa se studieze deci care este desvoltarea naturals ca directie a fiecaruibrat (principal si secundar). Cazul fluviului Vistula.

Studii C. Studiul coastei la fiecare brat in parte, studii simultanede : profil (care vor arata depunerile), viteza curentului, directia lui.Se vor determine astfel barele, impotmolirile in masse si se va da oimportanta deosebita a cauta talvegul fiecarui brat pans departein Mare.

Studiul D. Studiul curentilor bailor.Studiul E. Studiul curentilor marini, pentru cunoasterea perfecta

a directiei, temperaturii, salinitOtii, vitezei si massei lor.Se va vedea astfel care este cel mai puternic din cele doua cu-

rente si cum se comporta in fata Deltei. Sa se urmareasca ce facefiecare curent dupe trecerea prin baia Deltei, unde se regOsestesi unde se produce tin fenomen de contopire a celor doui cu-rente.

Studiile C, D, E, trebuesc fOcute cel putin ()data, pe sezon (vara,toamna, iarna, priznavara).

Studiul F. Studiul vanturilor din baia Deltei si in puncte depar-tate in Mare (Insula Serpilor), apoi pe coasta marii spre Basarabiasi spre Constanta, studiul valurilor : forma, adancime, viteza, impuls.

La studiul F trebue vazut cum se comporta valurile spre Maresi in apropierea Deltei, care este variatia celor patru elemente : forma,adancime, viteza, impuls si directie in functiune de v5nturi si curentimarini. Aflarea presiunii exercitate de valuri asupra ciclului literale o chestie importanta.

Ce urmaresc studiile A, B, C, D, E si F?Este evident 6 o depunere de nisip si mai la origine are doua

elemente :i. Cantitatea de continut de materii solide ;2. Viteza apei, care transports aceasta cantitate.Prin studiul A se vor vedea bratele in care se depune nisip si m51,

in care transportul se face pans in mare unde se depune. Se vaputea observa poate ca intr'un, brat, la aceleasi ape (medii, mici saumari), intr'un an depunerile se fac in mai mare cantitate chiar pebrat si in cantitOti mai mici stint transportate la Mare, iar in alt anun fenomen invers. Acelasi lucru - si de altfel in directs legatura cuprimul fenomen - se observa pentru viteza.

Misurandu-se vitezele apei in diferite puncte dealungul firuluiapei la gura bratului, se va vedea pans la ce punct in Mare mergedepozitul de nisip si c5nd incepe sa se depuna.

Acolo depunerea se va intampla cu mult inainte de aceea ceteoretic ar trebui sa fie, din urmatoarele cauze :

i. Intalnirea unei masse de ape cu o densitate mai mica (decicu o temperature mai ridicata),

670 REVISTA FUNDATILLOR REGALE

sau aceastA depunere se intampla cu mult mai tarziu de aceeace teoretic ar trebui din cauza :

2. Intalnirii unei masse de ape cu o densitate mai mare (decimai saline).

Se va observa iarAsi tin fenomen de constrangere a depunerii(adica depunerea se face mai repede, deci mai aproape de gura) ;un curent marin din directia opusa curentului fluvial, va sili cadepunerea sa se face cat mai departe de gura bratului. Curentiirotativi, deci de turbion, spala gura fluviului ; asemenea si curentulnormal o spala, dad este curent de suprafatA.

Dar bara e formatA de un curent de fund. Se poate ca acestfenomen sa fie ajutat de o directie continua si constanta a valurilor.

Toate acestea sunt cuprinse in studiile B, C, D, E si F.Aceste studii se vor face pentru a stabili ca toate aceste fenomene

sunt legate prin raporturi necesare si ca deci ele trebuesc facute totatat de exacte unul ca si celelalte. A neglija pe unele in daunaaltora, inseamna a pierde notiunea acestor raporturi.

Aceste studii fkute astfel dui:4 cum am precizat aci, vor aratalucruri cArora nu li s'a dat destula atentie.

i. Privind harta, se vede ca depunerile cele mai mari s'au facutspre directia Sud.

2. CA directia naturals a gurilor Sulina si Sf. Gheorghe este laapropierea IVIArii de Sud.

3. Ca bratul Chilia nu are bare, cats vreme celelalte au ; iardirectia naturals este N.E. sau N.

Se pun intrebarile :r. Ele sunt datorite numai fenomenelor marine (curenti, valuri,

vanturi) sau celor fluviale (debit, transport) sau ambelor fenomenecombinate?

2, De ce se formeazA barele, ce influents au ele asupra formAriideltelor aecundare.

3. Au barele o evolutie in ce priveste forma, inaltimea, baza,lungimea, directia?

4. Curentii turbionari (vartejurile) ce forma au, ce diametru,sunt inchisi sau deschisi, ce fenomene naturale prezinta, care estedirectia lor, au directie si forme constante sau variabile, ce periodi-citate au? In general, cum am spus mai sus, acesti curenti turbionari,dad au diametru mic, spalA in adancime spre centru si impotmolescpe margini. Barele nu sunt influentate si de acesti curenti?

Un curent turbionar are forte excentrice extrem de puternicede proectare a corpurilor solide in suspensie, de refulare violentacatre uscat.

5. Se observa oarecare curente din mare in gurile bratelor pemargini catre mal? Pan5 unde merg?

6. Regiunea stufului trebue bine determinate pe harta, cki ea este

E$tREA LA MARE 671

o regiune de regim calm, de depuneri mari. Ea indica perfect papaunde merge influenta curentilor marini qi fluviali.

Studiile acestea pe o perioada de cinci ani, vor duce la rezultateabordabile pentru stabilirea legilor de impotmolire.

Aceste studii completate ne vor orienta in viitor asupra problemeiqirii la Mare.

In acest scop, cred necesar a se determina din timp :i. Care este tendinta generals de abatere a Deltei Chilia spre

Est sau S.E., etc.2. Care este cel mai vechi brat.Aceasta constatare este necesara fiindca patul unui asemenea

brat e mai stabil, viteza masa aluviunilor mai ordonate.Un asemenea brat reclama mai putine lucrari de amenajare a

malurilor. Ex. : Sulina, unde nevoia lucrarilor de amenajare a fostprea mare qi a influentat asupra vitezei curentului, care a merit can-titatea de aluviuni.

3. Care e directia din larg spre coasts a curentului dela Sud spreNord semnalat de S.H.

Din studiile intreprinse se pare ca massa generals a curentuluiatinge punctul Zolocari, dovada pintenul care se cladeve acolo apoise abate spre larg cu directia N. E.

Aceasta constatare ne va edifica asupra caruia din brate se exer-cita influenta de impotmolire mai accentuate, datorita acestui curentcare favorizeaza creverea Deltei.

4. Natura adancimea fundurilor in fata Deltei.Se tie ca orice Delta avanseaza mai greu in regiunea curbelor

de mari adancimi qi mai repede unde exista un platou submarin pemare intindere in Mare.

In problema care se pune din acest punct de vedere, Sft. Gheorghee mai avantajat fata de Chilia.

5. Care e directia de avansare a insulei Sakalin? Trebue verifi-cata ipoteza emisa de unii autori Ea aceasta insula e inceputul unuimare cordon litoral cu tendinta de a inainta spre Sud qi a 'inchideMarea dela Sf. Gheorghe-Midia.

6. A se verifica dad exista platou submarin la io - 15 mile, larggura Portitei-Buhazului, ce tendinta qi ce orientare are qi a stabilicurba adancimilor.

Aceste studii sunt imperios necesare, fiind in directs qi imediatalegatura cu lucrarile ce se vor 'intreprinde pentru constructia nouluiport Si canal maritim.

Cpt. Comandor PREDA FUNDATEANU

§i

i

i

CRONICI

CRONICI IEENE

Cronicar constiincios, mi-am promis sa insemn zilnic tot ce osa mi se pars mai important in viata literara si artistica a orasului,ca sa pot alege, la sfarsitul lunii, din materialul adunat, faptele decultura si de intelegere in timp, in adevar caracteristice unei citadelece ameninta, sub pintenul vremii, sa-si faca din renume o porecla.Tin sa precizez, dela inceput, ca porecla aceasta, crescuta ca tin ma-racin fail floare violets, printre ruinele unei glorii pe care cei ti-neri s'au grabit s'o piarda, ca pe o mostenire in care se pare canu si-au mai recunoscut, la tin moment dat, elanurile si eforturile,a fost prinsa benevol la butoniera de cativa intelectuali cu care maintalnesc saptamanal la libraria 0 Socec * sau la tt Cartea Roma-neasca *, sa rasfoim impreuna gazetele si revistele, sa discutamultimele romane aparute si sä ni le recomandam reciproc, dar maiales ca sa ne intrebam, romantici cum ne recunoastem fara sov5iresi deci fara intentia unui raspuns precis, care ar fi de altfel si greude formulat, ce ar trebui sa facem pentru promovarea artelor si ascrisului, in capitala de fapt a tinuturilor moldovenesti.

Am ramas cu impresia, indeosebi din ultima convorbire sapta-m'anala, ca intelectualii ieseni si cei tineri in primul rand stint peun drum bun. Au trecut, prin ce imprejurari si datorita cui nu arinteresa aci, deocamdati cel putin, dela apatia de odinioara la ne-astamparul premergator oricarei actiuni cu repercusiuni mai multsau mai putin fel icite. S'a discutat, cu infrigurare, despre o eventualaofensiva culturala, s'au lansat idei salvatoare si s'au facut planurieroice, iar cineva a afirmat, cu convingere, ca realizarea acestor pla-nuri, cu scopul precis de a intineri viata artistica, literara si muzi-cala din batrana citadels a nenumaratelor fapte de cuget romanesesi de afirmare civics, ramane o problema de constiint5 si de demni-tate pentru un carturar localnic in special si in genere, fireste, pentruorice intelectual roman prieten al Iasului.

Am apreciat, fara indoiala, cum se cuvine, sentimentul de sin-cera generozitate cu care au fost admisi intelectualii de pretutindenisa colaboreze la opera de redesteptare a fortelor creatoare iesene,deci tocmai in aceasta surazatoare precizare, facuta - suntem convinsi-din toata inima, fara umbra pe gand, e o dovada ca a mai ramas, in

CRONICI I.D;E.).TE 67

subconstient, un ecou din cantecul de acum cateva decenii, canda doua capital5 a Orli se afirma vremelnic si se condamna f5r5apel, baricadata dincolo de cele sapte coline ale solului capriciossi de zidul chinezesc al unor conceptiuni folositoare, in oarecaremasura si numai in timpul procesului de cristalizare si afirmarea sufletutui specific.

°data procesul acesta des5varsit prin manifestarea temperamen-tului si a ideologiei ca atare, in unul din cele mai puternice curenteliterare, care a predominat - cum am spus si in cronica anterioara -mai multe decenii, spiritul creator romanesc, eram datori s5 caufarnun nou imperativ de afirmare, al vremii si al tendintelor caracte-ristice psihologiei contemporane sä deschidem un orizont nou,in a clrui perspective se esalon5m si sa cl5m posibilitate de afir-mare valorilor tinere, ca sä se poat5 face, astfel, o leg5tur5 intreieri si main, prin gestul de vointi si de prestigiu al nestatorni-cului azi.

Sufletul romanesc, pan5 acum alcAtuit din petice, fie aceste pe-tice din cea mai scumpa si mai fin5 matase, se tese astazi dintr'osingur5 bucat5, ca sfintele nAframe.

Bucurestenii au in;eles, de mult, acest adev5r elementar. Oferindposibilit5ti de afirmare tuturor valorilor, f5r5 sa" se intrebe de undevin aceste valori si indiferent de grupul estetic in care voiau sa acti-veze sau de sentimentele mkturisite on nu, Capita la a reusit, inin scull timp, s5 concentreze toata activitatea tariff, s5-si impunacuvantul si deci sa domine. Dace odinioar5, simpla acceptareprintre colaboratorii revistei « Viata Romaneasc5 » insemna lansareade fapt a unui talent literar, astazi orice tentative de afirmare econdamnata, dac5 nu a fost in prealabil recunoscut5 si adoptat5de una din institutiunile literare, artistice on ideologice bucurestene.S5 nu barfim. Ss le lAsain politicianilor ratati blestemul impottivaSodomei moravurilor rom'anesti. Bucurestiul e orasul tuturor pra-busirilor si culmilor pe ewe le poate atinge sufletul romanesc. Sainceram s5 invat5m si la nevoe sa fur5m tot ce e frumos si durabil,s5 nu evita'm orice sacrificiu ni s'ar cere, pentru reimprospAtareasangelui sclerozat si realtoirea copacului b5tran, incapabil s5-si maipastreze fructele pan5 in toiul verii, ca sä le coloreze soarele si säle dea in pang.

Altminteri, cum ar spune b5tranul si bunul prieten intalnits5pt5manal la libriria « Socec « Iasul moare moare... irevo-cabil ; si ar fi p5cat, mare pacat ar

Din fericire, repetam, noua generatie intelectual5 face impresiaca a inceput sl vada si sl simt5 in contemporaneitate Am inregistrat,in ultimul timp, reactiuni demne de relevat. Sunt fireste, numaiinceputuri, dar ele dovedesc oricum ca' exists o preocupare eli-berata de micile si marile contingence de alt5dat5.

13

-

-fi...a

REVISTA FurratanioR REGALE

A aparut, in primele saptamani ale noului an, revista lunarade ideologie t Gandul Vremii condusa de d Uta si avandcolaborarea d-lor Sterie Diamandi, V. IVIaciu, P. P. Stanescu, Al.Claudian si 1Vi.hai Ufa. Ideile care preocupa cercul dela 4 GandulVremii b sunt in stransa legatura cu ultimele evenimente politicesi sociale dela noi si de pretutindeni. Alaturi de portretul lui I. G.Duca, semnat de d. Sterie Diamandi, care subliniaza, cu acestprilej, adevaruri cunoscute (de pilda : 4 in vremurile de astazi toc-mai personalitatile sunt acelea care duc la liman barca statului »),sumarul primului numar al anului secund mai cuprinde articoledespre : 4 Soarta Nationalismului *, u Taxele scolare », c Catevaaspecte ale hitlerismului *, <c Roosevelt : politica si experientaObiectivele, dupe cum vedem, sunt indreptate spre aspecte con-temporane variate, iar conceptiile colaboratorilor despre fenomenulsocial, politic si economic, recomandabile. D. V. Maciu, profesorsecundar, e convins ca 4 Nationalismul, asa cum se prezinta el astazi,joaca un mare rol in dialectica evolutiei omenirii, servind ca regu-lator si intaritor pentru creatorii lumii de maine - iar cei care-1exala, impingandu-1 la excese, nici nu-si dau seama cat de multservesc, fa'ra sa stie, pregatirea regimului de maine pe care tocmaiei nu-1 doresc si nu-1 inteleg : democratia adevaratd, morald $i crea-toare o . Sublinierea, in text, e a d-lui V. Maciu si tot al d-sale visulfrumos. Cum se va naste, din excesul de nationalism, o democratieadevarata si mai ales morals si creatoare e o problems la care preaputini intelectuali si nu numai dela noi, pot raspunde cu sigurantadistinsului colaborator dela < Gandul Vremii Un nume cunoscut :d. Alexandru Claudian (si o activitate publicistica nu mai putin-apreciata) semneaza articolul u Cateva aspecte ale hitlerismuluiin care e transcrisa o opinie pe care de asemeni o subliniem, cuacelasi gaud de a profila, pe fundalul cenusiu al cerului acesta delama, cateva atitudini, lumino s , dace nu uitam Ca ele trn sa semanifeste intr'o lume de preocupari mici, in cercul tot asa de mic albanalului cotidian. t In momentul in care multi asteapta catastrofesi prabusiri, avem convingerea, afirma d. Alexandru Claudian,'in finalul articolului sau, - ca instinctul de conservare al omeniriiva impune, ca pe o necesitate urgenta, solidaritatea definitivea popoarelor, singurul mijloc de salvare a civilizatiei omenestiDupa cum vedem, din fiecare articol al tinerilor si valorosilor con-frati se ridica acelasi strigat de alarms, acelasi apel la redesteptarea,in ceasul din urma, a constiintei umane.

o revista cum e < Gandul Vremii tiparita nu farasacrificii materiale si scrisa de un grup de intelectuali tineri hotaritisa lupte, cu scrisul si cu fapta lor, pentru luminarea cetitorilor ro-maul si indrumarea for spre un ideal de viata libera, creatoare, ba-tata pe adevar §i inchinata frumosului, merits ceva mai mult deck

1574

Mai

*.

*.

*,

*.

*,

a,

-

Indubitabil,

croracz EESENE 675

atentiunea pe care i-o acorda simplul cronicar, in aceste randuriscrise fugar.

Ambitionand sa p5streze intact entuziasmul tineresc si oarecumgascon dela revista « Gandul Nostru n si preocuparile de inalt5 ti-nuta din coloanele « Paginilor 1VIoldovene revista « Cadran * aapArut recent sub directa ingrijire a d-lui Sandu Teleajen, prozatorsi dramaturg cunoscut de bucuresteni mai ales cu prilejul reprezen-t5rii piesei sale « Cuiburi Sf5r5mate a, scrisa in colaborare cu d.Adrian Pascu, pe scena teatrului « Regina Maria *. Colaboratoriinoului « Cadran H moldovenesc : Titus Hotnog, George Lesnea,Aurel Lambrino, Carol D. imer si Constantin Argeseanu. (VI maiamintiti cetitori ai « Rampei * de acum multi ani, de incorigibilulamant literar al Agmei, aratare stelara pe care nici stihuitorul singurnu stia de ce o ador5.. ?) Un nume nou, pentru ieseni : BogdanAmaru si un pseudonim : Ion Baambur5, semnand o cronic5 de haZamar. Fireste, primul numar se bucura si de colaborarea unei poe-tese : d-na Gina Sandri. Articolul de prezentare fiind scris de semna-tarul acestei cronici, se impune o precizare. Initiativa si mer tuledit5rii revistei « Cadran * revin, in intregime, colabo-atorilor. Alefor sunt, de asemeni, punctele de program, formulate in urmaunei convorbiri dela o inima la alts inima de priete - directiva, deasemeni, a lor. Primul numar din «nCadran » ne ofera o literaturealeas5 si se resimte de lipsa cronicelor dramatice pla5tice, Eoc'alesi nu mai putin de absenta insemn5rilor marunte si a irformatiilorRemarcam si in coloanele « Cadranului preoctlYarile Unsemn imbucur5tor. D. Sandu Teleat jen publi a un articol caldurosdespre 4 I. G. Duca*, realizator al coop_rati i si 21 economiei rurale.Poetul George Lesnea, care a tn-dus din ruseste integrz.1« D mcnullui Lermontov, imprumutI pres igiul de rigoare pagirii de poeziecu un fragment din opera marelui poet rus si anume : Cantul X dina doua parte. Traducerea d-lui Gorge Lesnea e remarcabil5. Numai puitin valoarea stint prginile de proza ale d-lor Titus Hotnog(documente omen s i - Capul de Mort) si Aurel Lambrino, at carui« Inot vanat * are o savoare speciaI5, de modernism scris pe o filAde hronic moldovenesc. Un alt portret, din lumea noastra

. . . « I-iu semneaza Nich:for Cotcarul, pseudonim subcare se avcunde until din scriitorii ieseni. FAr5 sa aiba sigurnata tra-sat ii caracteristice si corosivitatea expresiei maestrilor genului, Ni-chifor Cotcarul a reusit totusi sä scrie unul din cele mai bune por-trete f5cute unui politicianist cu numele indiferent pentru acestepagini. 0 icum, al5turi de articolul d-lui Sandu Teleajen despre«I. G. Duca *, portretul lui Nichifor Cotcarul tinde sa fixeze o ati-trudine, in fata framant5rilor sociale - atitudine pe care ar fi bine s'op5stram, cu alit mai mult ca niciodat5 K Cadranul A nu-si vatrece preocuparile dincolo de social in politicianism sau, mai precis,

*,

sociale.

poli-tic5, *,

r,

$

E7U REVISTA FUNDATIILOR REGALE

in atmosfera viciata a nu §tiu carui club politic. Cronica literary(sunt recenzate romanele : o Velerim §i Veler Doamne * de VictorIon Popa, 4 Normali§tii » de B. Iordan, «Apostol » de Cezar Pe-trescu, « Calea Vacarqti * de I. Peltz si volumul de nuvele o Destai-nuirile Colonelului 1V1ihu » de C. Manolache) e semnata de d. BogdanAmaru, un scriitor tank, cu intuitia valorilor §i inzestrat cu spiritde discernamant. Nandoios, grupul dela « Cadran » nu ambitio-neaza sa promoveze un anumit principiu estetic §i cu atat mai putinar fi dispus sa militeze pentru victoria unui curent literar deter-minat. Colaboratorilor li se cere talent si - data e posibil - bunscredinta Mai mult, suntem convin§i ca, incepand dela numaruIsecund, revista va acorda o importanta si mai mare problemelorsi aspectelor sociale Nu se va renunta la literature. Va fi redusa,data ne putem exprima aqa, la strictul necesar. Aqa dar, o promi-siune ca nuvela §i poezia vor fi alese cu mai multa grije. Sumarutse va imbogati poate, in schimb, cu o conics a evenimentelor so-ciale de peste hotare. Dar sa weptam numkul viitor cu incredere.

Aceste dou5 publicatiuni, avand cercul tineresc dela « Alfa »in ariergarda, sunt singurele oglinzi in care putem resfrange activi-tatea literary, artistica §i ideologia din Iaul de azi. Scriitorii con-sacrati, cum ar fi d-nii Mihail Sadoveanu, G. Ibraileanu, G. To-pirceanu, Demostene Botez, Otilia Cazimir si Lucia Mantu, in-scriqi de mult in cadrele mi§carii literare bucurwene, nu au nici olegatura cu gruparile dela o Gandul Vremii » si « Cadran Suntdeosebiri de temperament, uneori de ideologie - mai ales de preocu-pari. Au fost totui imprejurki and, indiferent de varsta si degrupare, scriitorii ieFni au facut front comun. Un exemplu : re-actiunea impotriva tentativei de bagatelizare a repertoriului Tea-trului National.

Dar despre teatru, numai binele - obligat de nu stiu care para-graf din lege...

Cineva, un o om din multime », care are comun cu o omul depe strada» bucurqteana curajul opiniei, a publicat, nu de mult,o serie de articole relative la situatia presei ie§ene. Mai precis :asupra analfabetismului si a moralitkii dubioase din uncle redactii.Cuvintele au fost dure §i - sa recunoa§tem - nedrepte. Sunt, fareindoiala, §i in ziaristica din localitate, cateva uscaturi. Uceniciiindivizilor de provenient5 suspects pe care-i intalne§ti prin marilecafenele bucure§tene fare sa to intrebi de unde §i cum 4i pot asi-gura o existents uneori princiara, trepaduii si samsarii scrisului co-tidian moldovneesc nu pot, in niciun caz, sä reprezinte prea iqeana,in care am avut prilejul sä remarc atatea valori incontestabile.

Se impune totu§i o intrebare : de ce nu fac scriitorii ieqenigazetkie ? Un ziar serios, ca o Lumea * sau o Opinia », nu ar c4tiga,oare dintr'o eventuala colaborare, saptamanala cel putin, a unui

a.

CRONICI IE$ENE 677

Sadoveanu, Demostene Botez sau Topirceanu, ca sa nu-ipomenim si pe cei tineri ? Un am5nunt demn de relevat : scriitoriimoldoveni famasi in a doua capitals a Orli au scris foarte rar un foi-leton de gazeta literary si au semnat, tot asa de rar, un articol deziar. Nu e mai putin adev5rat ca toti scriitorii de aci isi au existentaasigurat5, intr'o forma sau alta. Pentru eel mai modest dintre ei,s'a gasit o slujbd care sa-i lase destul timp liber : bibliotecar atbaroului. Mai mult, atunci cand s'a aflat ca un tank publicist, venitde curand la Iasi, se afla in mare str5mtoare, o mana providen-tiara i-a asigurat imediat un ad5post. Faptul e impresionant, maiales pentru omul care a suferit deziluzia camaraderiilor de vorb5goals, ale confratilor speriati de propria for destept5ciune.

Siguranta zilei de maine nu poate fi, totusi, un motiv ca scrii-torii ieseni sá priveasca asa de nep5s5tori fr5mantarile si evenimenteledin viata care e si a lor, mai ales a for si cu tot ce are mai semni-ficativ. Sunt asa de blazati ca nu-i revolt5 si nu mai g5sesc nimiccare sa-i entuziasmeze - o carte, un gest, o intamplare, o idee sauo descoperire noua, un eveniment in avalansa de evenimente dinultimul timp, un proces interesant? Probabil c5 prietenul bun alconvorbirilor saptamanale are dreptate : o problem5 de tempe-rament - si alta de tactics profesionala : tot ce simt si ce vad, totce cred si nazuesc, pun in literatur5...

Suntem in pragul primaverii si niciun pictor nu si-a anuntatexpozitia. Ne gandim, f5r5 indoia15, la maestri. Tineri ca d-nii Aga-fitei sau Brudea au dovedit, intaiul calit5ti ce vor fi mai tarziu cristali-zate de o ambitiune in care simti clocotul ruralului flutur5nd la-valiera primei generatii citadine, iar secundul o modestie care ni-1face simpatic, de acum, pe creatorul de maine al unui humor plasticde buns calitate. Maestrul Octav Bancila si-a purtat odata siluetamasiva pe strada Lapusneanu, iar panzele de data recenta ale d-luiI. Cosmovici pot fi vazute numai de prieteni. Necunoscut, de ase-meni, r5m5ne pentru simplii muritori travaliul plastic al d-lui Briese.Sculptorii, pe de alta parte, au o preocupare foarte interesanta :

rnonstrii de piatr5 » dela Palatul Cultural...Fenomen, in viata de liniste si buns invoial5 a orasului : presa

a inregistrat dou5 polemici. Prima, intre doi profesori de altfel ve-nerabili, care se invinuiau reciproc de incorectitudini in timpul sidin cauza serviciului, iar secunda intre tin civil si tin militar, aman-doi intelectuali si convinsi ca servesc adev5.rul si nimic altceva cleatadev5rtil. Replicele, categorice de o parte si alta, voiau sl demon-streze, nu fai..5 argumente si documentari, cine e mai folositor sta-tului roman si ca atare, pentru cine e datoare oficialitatea sa facesacrificii mai maxi pentru intelectualul civil sau pentru militarulobligatoriu intelectual, din moment ce a fAcut si el liceul si o scoala

deci un plus de inv5tatura echivalenta cunostintelor culese

Mihail

militara,

:

678 REV ISTA FUNDATIMOR REGALE

la un curs universitar oarecare? Din fericire, iesenii sunt prover-bial de gentili, chiar cu adversarii lor, a§a ca polemica n'a avut, caurmare logics, o iqire pe teren, pentru replica din urm5 qi tot asade putin convingatoare : o fandare impecabila qi o lovitur5 de spadiin Vint sau o pocnitura de pistol incarcat cu cartue oarbe

De sarbatori, dup5 dating si pentru gustul marelui public, Tea-trul National a avut in repertoriu doua spectacole muzicale. Re-petam ca nu avem niciun motiv sau nu e timpul acum sa ne ocupimde destinele artistice ale teatrelor nationale din provincie §i, In spe-cial, de felul cum a fost si este condus intiiul wzimant de cultur5din capitala Moldovei. Fenomenul in sine insa poate fi relevat :spectacolele muzicale amintite, indiferent de text, au avut succesde sari - un succes ass de mare luck regimul repertoriului de sir-bitori a fost suportat aproape o lung. Nu-i un caz izolat. Operetaa fost, in ultimele stagiuni, colacul de salvare al unei situatiunimateriale precare. Nu uitim ca, pe timpul directoratelor domnilorMihail Sadoveanu, Mihai Codreanu sau Pennescu, reprezentatiilede rezistent5 le constituiau operele din marele repertoriu, clasic§i modern. Erau, probabil, alti spectatori atunci, ca sa nu stkuirnprea mult asupra adevarului c5 fiecare teatru isi are publicul pe care

face - pe care it merits, ass dar. Fifa sa ignoram entuziasmulcu care a fost aplaudat orice spectacol de arts, de intelectualii §i desurtucarii ieqeni, cu inclinki suflete§ti pentru tot ce e frumos (con-fratele Adrian Pascu a publicat, in gazeta 4 Tot *, articol un plinde invitiminte, culese cu prilejul succesului cert al piesei a Taifun »,pe scena moldoveneasc5...), recunoaqtem ca avem la Iasi, viciataon nu, o categorie de spectatori dornici de muzici, indiferent deforma in care i-o servim : piaci de patefon, radio, operet5, nuntion inmormantare, concerte simfonice on numai e de unul singursi pentru inima albastra ». In oraul in care e vinul bun, cantecule la el acas5, oricum §i la once or din zi sau noapte. Mi mir insiCa nu s'a gasit, pans acum, tin om inteligent - in care sa se intrupezeqi bunul gust qi simtul afacerii - dispus sa rite un capital oarecare,intr'o afacere surazitoare ; o companie particulari, cu repertoriulformat din operete $i reviste de haz qi actualitate imediati. Dzfi-citul, in primele stagiuni cel putin, ar fi exclus. Teatrul de stat,neindoios, ar primi o lovitur5 serioas5 la inceput, dar existenta uneicompanii particulare, pentru spectacolul usor, frivol sau numaispumos, ar limpezi apele, cu timpul si le-ar imparte. Scena oficia15,oricum, ar fi obligati sa revina la repertoriul de prestigiu si la spec-tacolele montate dupi criteriul unic al valorifickii textului spec-tacole care au facut, papa In ultimii ani, gloria acestui wzamintde cultura. Mi se va raspunde ca, in acest caz, teatrul de stat ar firedus numai la un repertoriu de drame plictisitoare, pe care n'armai fi nimeni dispus sa be suporte. Sa presupunem, prin absurd, ca

;i-1

-

CRONICI LESENE 679

toti clasicii si clasicistii,romanticii si realistii, ar fi fost niste fonfi aiinteligentei, ingramaticali si stupizi in dorinta for de a cristaliza ade-varuri sociale si sufletwi asa de banale, in raport cu destept5ciuneasclipitoare a contemporanilor, incat reprezentarea tragediilor si dra-melor for ar insemna pur si simplu, un asasinat artistic. S5 nu uit5mins5, ca pentru cei ce vor sa rada cu orice pret, un ras in care s5 nuse 15fae inconstienta prostului pretios si ridicol, avem - dela Ari-stofan la Shakespeare si dela Mo liere la humoristii moderni onsimpli fabricanti de situatii hlare, in jurul unui sambure de adevarsau al unui aspect de via - o bibliotec5 imensa de comedii si satire,unele capodopere ale genului, altele travaliuri decente si gramati-cale in orice caz, toata scrise cu scopul de a indrepta defectele indi-vidului si ale societ5tii, direct sau grin amuzament si ca atunci andvoim neap5rat un spectacol spumos, in care fantezia si jocurile delumini si culori s5 se imbine cu muzica, putem s5 scoatem din raft -ca sä ne referim numai la tin singur nume de prestigiu cert : Beau-marchais - a B51 bierul din Sevilla * sau a Nunta lui Figaro *. Pa-sionat in adevAr de muzica, spectatorul Ii va fi recunosator direc-torului c5, in locul unei cacofonii instrumentale si vocale, ofer5prilejul sa asculte un crescendo sau o romanta de Mozart.

0 dovad5, in acest sens : entuziasmul cu care a fost primit,de ieseni, a Festivalul Tschaikowsky dat de Orchestra Simfonicaa Academiei de Muzic5, in sala Teatrului National. Dup5 o pre-zentare, bine informat5, asupra vietii si operei celebrului compozitor,a urmat programul muzical, compus din Simfonia VI u, u 1812*si o e Suita. *. La pupitru, domnul Antonin Ciolan. Se pare totusi,c5 numai entuziasmul auditorilor nu poate sä asigure existenta uneiorchestre simfonice. Un reportaj, ap5rut in s5ptamana a Festi-valului Tschaikowsky *, in presa local5, remarca faptul imbucu-r5tor ca. profesorii Academiei de IVIuzic5 si toti instrumentistii,care fac parte din roua grupare muzicala, au o dorint5 neclin-tit5 de a face muzica pentru ieseni *, in cazul cand statul le-ar acordaun ajutor material. a Cu nimic nu se poate Ins inaugura o activi-tate. In timp ce Bucure§tii si Clujul cap5t5 zeci de milioane sub-ventii, pentru a face muzic5. - Iasului de ani de zile nu i s'a acordatnici tin leu in acest scop. Tot ceea ce am realizat, in ultimii ani, s'af5cut cu sacrificiile muzicantilor - care pentru fiecare concert(plus repetitiile) incasau retributii derizorii*. Poetul IVIihai Co-dreanu, rectorul Academiei de 1Vluzic5 si Art5 Dramatic5, a promisca va interveni pe lang5 forurile superioare, pentru acordarea uneisubventii. Neindoios, interventia se va referi la o activitate si vaprezinta garantia c5 nu se vor repeta incidentele regretabile ce aupremers desfiintarea societ5tii muzicale George Enescu *. Deocam-dat5, avem garantia certa a preocuplrii si a realizgrii artistice.

A impresionat si e viu comentat5 initiativa d-lui Ion Mann Sa-

»

a

4g

Li

Cot ELV1STA TUNDATIILOR REGALE

doveanu, Directorul General al Operelor si al Teatrelor Nationale,de a o sarbatori cu concursul tuturor reprezentantilor culturii ro-manesti, pe marea noastra tragediana Agatha Barsescu.

Daca, pentru restul Orli, aceasta saibatorire va avea semnifi-catia omagiului pe care contemporanii it aduc uneia din cele maimari actrite pe care inteligentasi sensibilitatea romaneasca au daruit-oteatrului universal, pentru ieseni si indeosebi pentru cei ce o cunosc,ca profesoara de limba germana sau ca ocrotitoare, ca maestra aunei clase de drama si comedie on ca actrita cu visuri Inca inaripate,festivitatea pe care o asteptam va omagia, in egala masura, un sufletpe care marile lovituri primite nu 1-au strepezit, o dragoste pe careura unora si prostia altora a crescut-o, o constiinta artistica Incadornica sa se cristalizeze in fapta care va aprinde reflectoarele sirivaltile, va flutura sufitele si va desfasura panourile o viata deapostolica resemnare si de adanca intelegere, in numele lui Christ.

Recomandandu-mi » d-nei Agatha Barsescu, apa-rute nu de mult in editura « Adevarul », cine$a apropia volumulacesta de marturisiri de romanul n Adela », al d-lui G. Ibraileanu.Valorificam, in aceste doua carti de factura asa de diversa, tot ce a(la sufletul iesean, mai caracteristic, scrisului romanesc din ultimiiani. D-na Agatha Barsescu, in relatiunile cu prietenii si cu fcstiicamarazi de scena, cu elevii si cu simplii cunoscuti, nu desminte oclipa puritatea de gaud si suflet din volumul sau de amintiri. En-tuziasta, ca o adolescents, pentru ce tot i se pare frumos si dispusasä vada, in cea mai usoara atentiune, in surasul oricui si in cuvantulprimului intalnit, dovezi de sinceritate, marea noastra tragedianaa avut rara calitate, in orice caz, nevisata fericire, de a le imprumutaoamenilor sentimentele sale si de a risipi, peste decorul murdar almoravurilor de dincoace si dincolo de culise, bulgarii de lumina aiunei credinte oarbe, fanatice, in bunatatea aproapelui si in stator-nicia sentimentelor lui. Chiar atunci cand un gest sau un cuvantal d-nei Agatha Barsescu a surprins, el a fost facut sau a pornitspontan, sincer, fara gand ascuns ; vinovata a fost numai sburdalniciafantaziei sau usurinta cu care sufletul dreptcredincios al artisteia fost intotdeauna pregatit sa imbratiseze, cu o afectiune la fel, siticalosia mascata a unora, si devotamentul dcz'nteresat al celor putini.

Numai cei care n'au avut intuitia acestei tinereti singulare aspiritului au putut sa reactioneze.

Mi-o reamintesc pe d-na Agatha Ba rsescu, Intr'o dimin-atarece de toamna. atepta pe un coridor, modesta in pardesiultot asa de modest, stand in picioare in fata portarului care se iastur-nase, laf.it si cgan, intt'un fotoliu adds special dtla recuzita. Pro-fesoara mi-a reccmandat o eleva de talent, iar actrita si-a exp:imatdorinta de-a face, in prima-van:I, un ultim turneu prin tara, cu opiesa rcmaneasca in care fireste, rolul principal ar trebui conceput

a 1Vjemoriile

Ma

-

CRONICI 1E$LNJ 6Sx

pentru varsta §i mijloacele artistice de acum >. Am promis, vag,deli incantat de propunerea ce mi se facuse, ca voi incerca sá scriuo pies5 care sa satisfac5, in totul, dorinta acestui mare talent artistic,dar ma intrebam, in gand, ce dramaturg roman de potenta creatoarea unui Sudermann sau de geniu ibsenian ar fi chemat sa scrie o dramain care s5-qi fluture aripele, °data cu cel din urma cantec, aceastalebAda a marilor scene apusene.

Se impune acum un faspuns la intrebarea ce se ridica, atunci,din am5r5ciunea cu care d-na Agatha Barsescu mi-a vorbit de uniioameni, fara leg5turi de temperament si de preocup5ri cu teatrulqi cu lumea, aparent asa de voluntar5, a actorilor : este creatoarea

Magdei » o nedrept5tit5? Catedra de drama si comedie, infiintataspecial pentru doamna Agatha Barsescu, la Academia de Muzica§i Arta Dramatics din localitate, a insemnat nu numai un act derecunoatere a serviciilor cu totul exceptionale pe care celebra ar-tists le-ar fi putut aduce teatrului romanesc, dar §i un act de solici-tudine, prin care societatea asigura existenta uneia din celemai proeminente figuri ale geniului, in anii cenu§ii ai varsteiinaintate.

Nu e mai putin adev5rat insa, ca un gest sau un cuvant frumos -mai ales pentru o susceptibilitate obsedat5, in once moment, depr5pastia dintre viata stralucitoare de ieri qi modestia camerei dehotel, in care singur5tatea e mai ap5satoare - are de multe on o va-boare inzecit5 fata de un salariu oarecare, pe care-1 primeti nu liraobligatiuni §i eforturi. E surprinz5tor ca tocmai un scriitor a uitatsau nu a vrut sá-qi aduc5 aminte, in relatiunile oficiale cu fostiiprotagon4ti ai scenei ieene, de acest adevAr ap de elementar. Sespune ca Didina Castris a murit blestemand, qi nu odata am vazut -ope o alts mare actrit5 pensionara, d-na Aglaia Pruteanu, plecanddela teatru cu ochii plini de lacrimi. Iat5 de ce, sarb5torind-o pe d-naAgatha Barsescu, ne cinstim pe not insine, prin omagiul pe care-1inchin5m artei si facem, in acelasi timp, o fapta bunk prin man-gaierea pe care o aducem unui suflet care, daca ne-a greqit candva,a f5cut-o numai din imensa ei dragoste pentru cei ce i-au camas,sinceri on nu, aproape...

Dar, sunt multe suflete care au nevoe de o mangaiere. Numaiiarna a gonit pensionarii scenei iqene din jurul teatrului. M'au in-tampinat in primavar5 qi-i voi reintalni, cu primele adieri calde, pebanca din gi5dina publics, trist-surazatori si cu o intrebare la felin ochii plini de neastampar. Au inteles poate de mult, ca usileodata inchise in urma for nu se vor redeschide si tot4 o forts maipresus de ei le poarta zilnic pasii spre casa in care au intrat tineri,g515gioi, ambitiosi, plini de incredre in visul for de arts si in ca-riera pe care multi §i-au ales-o impotriva vointei plrintqti §i re-nuntand, unii la avere, altii la profesiuni mult mai b5noase §i mai

682 BEVISTA. FUNDATILLOR REGALE

comode, toti simtind pe frunte semnul predestinarii si al geniali-tatii, ca sa iasa, dup5 decenii de eforturi si de succes uitat dela osaptamana la alta, batrani, bolnavi, deceptionati, convinsi in fineca gloria e o rninciuna, fluturi cu aripele arse in lumina tuturorreflectoarelor - epave ale unei vieti de intriga abject si de sacri-ficii sublime. Zeci de ani au facut acelasi drum, de ateva on pe zi,sub toate splendorile si asprimile anotimpurilor - asa cum 11 facsi acum, sub pintenul unui imperativ launtric - papusi care con-tinua sa miste mainile, sa inchida ochii §i s'a ingane 4( mama * sidupa ce s'au rupt atele invizibile ce le scoteau din sicriile lor mi-nuscule si le aduceau pe scena, sa ante cu un glas ce nu era al lorsau sa tremure, in gaticjal de calti si chembrica, tirade nter-minabile. Tot restul de viata, al pensionarilor, s'a redus la peticulde p5mant din jurul teatrului. Nicaeri nu vor g5si o alee mai inflo-rita si mai racoroasa decat in gradina din fata intrarii de serviciu,soarele nu va fi mai inviorator decat primit In piing figura, pe bancarezervata personalului artistic, si nimeni nu va intelege ce clipsrara de transfigurare traesc aceste fapturi stoarse de vlaga, candlncepe sa se insereze si trec oamenii de scena, cu decorurile, prin fatalor. Cei tineri se aduna in cabine, bleep sa se imbrace, in curandvor anunta soneriile, prin toate salile si coridoarele, apropierea spec-tacolului. Numai ei raman afara, tacuti, muti, ca niste timbre. Tar-ziu, vor pleca spre cask, Incovoiati, tot asa de tacuti - ca sa revin5a doua zi, pe acelasi drum si framantati de acelasi gand. I-am salutat,in fiecare dimineata, dela fereastra si i-am petrecut in fiecare noapte,cu gandul, pana in camera lor, unde s'au scuturat florile peste foto-grafiile din care surad si se incrunta mastile tuturor rolurilor deodinioara.

Asta e tot ce a mai ramas si totsa ramana...

i poate regretul ca niciuna dinscenei moldovenesti de altadat5, nucultural * oarecare.

lanuarie-Februarie, 1934.

ce poate, in cazul cel mai bun,

aceste mari si mid glorii, de alea fost distins5 cu... tin 4 merit

GEORGE MIHAIL-ZAMFIRESCU

GRAZIA DELEDDA

Inchinand gandul nostru scriitoarei italiene Grazia Deledda,nu pierdem din vedere ca suntem in anul comemor5rii lui Nobel.Deoarece Grazia Deledda este singura detin5toare, in Patria sa, amarelui piemiu, dintre scriitorii in viata. Dela moartaa lui Giosue

GRAZIA DELEDDA 683

Carducci, nimeni altul nu s'a tnvrednicit de atare cinste, deqi cele-britatea mondiala 1-ar fi impus de mult, cu incomparabil mai mult5insistenta, pe un D'Annunzio, iar in urma, pe un Papini, on Piran-dello. Juriul academic al pLemiului Nobel, dupe cum se *tie, nu tineseama insa numai de consacrarea unei celebritati prin ceea ce repre-Zinta artistul ca forts creatoare personalitate artistica, ci nu se dezin-tereseaza de atitudinea lui omeneasea, de cumintenia pe care o do-vedeste in efortul creator. Iata dece, acum vreo case ani, and Gra-zia Deledda a fost premianta lui Nobel, publicul din Italia, necumal nostru, a fost surprins de atare hotarire, neviind ceva mai multca romanciera sarda fusese propusa Academiei Suedeze cu multiani in urma, in 1924 fiind foarte aproape de majoritatea ceruta pentruconsacrare. Deqi in patrie critica se arata unanima in a trece cu ye-derea opera acestei romanciere, pe care anumite predileccii o ar5tauca pe o intarziata in Italia tuturor primenirilor de acum trei decenii,in Italia pragmatismului papinian, on a futurismului marinettist.

Celebritatea impune biografie, caci presupune indiscretie.tottiqi, Grazia Deledda n'are biografie. Esential pentru arta ei ra-mane faptul Ca s'a nascut (acum cincizeci opt de ani) intr'un catundin insula Sardinia, menita sa ilustreze ca nici un alt uscat pr nsintre ape, etimologia cuvantului insulg *: dela o isola », o isolarePonoare uitate de lume, cu tarani duc5nd viata primitive ca prinlocurile noastre, ca prin Macedonia, ca prin apropiata Corsica, lu-mea autentica §i mereu aceeai a tomanelor Graziei Dcledda. Bunicii,plugari gospodariti ; tatal iscusit si sfatos §tiutor de povqti, chiarnascocitor de versuri populate, cu renume in partile lui. De copila,in §coala satului natal, cuminte, potolita, dar traind dela inceputviata sufleteasca de munteanca reculeasa, insufletita de instinctelasate in voe, potolite, prin ea insaqi, de scrutarea lumii 1nconjura-toare : locuri qi oameni. Spre a recunoaste identitatea lumii din su-fletul Deleddei cu cealalta. Mereu acee4, ca ponoarele insulei, caalbastrul marii, ca norii albi ai cerului, ca oamenii dintre Nuraghe,ca ginestrele stropite, cand cand, de sangele unei crime din razbu-flare, s5varqita cu sufleteasca de acei oameni primitivi. Dinprisosul acestei existence launtrice, din tumultul observatiilor acu-mulate nestiut, adolescenta Grazia s'a pomenit scriitoare la cincispre-zece ani. Ajutata de criticii cu trecere in Italia pela 1895, s'a vazut,dela inceput, solicitata de cele mai ispititoare propuneri de colabo-rare. Poate numai inceputurile lui Gabriele D'Annunzio s'au bucuratde atata solicitudine. Dar cu celcbritatea, tanara romanciera nu§i-a ingaduit renuntarea la acea cumintenie care-i caracterizeazatrecerea prin anii carierei de scriitoare. Ci a lucrat, cu tenacitateaznuntenilor lasati in preajma casei parintwi. Un roman pe an. In fie-care, straduinta perfectionarii, adancirii. Mai putin aceea a reinoirii,cu pretul repetarii pars la monotonie. Cazul scriitoarei italiene pre,-

u )).

lini§te

e

pi

$i

'684 ItE IOTA FLaNDATIILOR REGALE

zinta astfel multe puncte de coincidental cu opera moldoveanuluiMihail Sadoveanu, iar acei care iau atitudine fata de cazul sau stinttinuti a reflecta asupra aceste; co;nc:dente. Discreta ca si arta ei,Grazia Deledda, strains de tot ce este ostentare, si-a consacrat defi-nitiv epitetul de « Taciturna cum ii zic ai casei. Fire sta'ruitoare,discreta, modesta, premiul Nobel a descoperit-o in odaitele dintr'uncartier retras al Romei, sotie supusa a unui functionar, mama si bu-nica dttioasa. Cu ceasurile ei de lectur5 zilnica in fata ferestrei, cuceasurile ei de lucru, pans azi. Maruntica, parul alb, pasul incet sineauzit, fata blanda, ochii dusi.

In trei decenii de activitate literara, aceasta femeie a facut sal aparamai bine de douazeci si dou5 de romane, la care se adaoga nu ptine volume de povestiri. Atare fecunditate, rar de intalnit, ne-arface s5 deducem, gresit, unul din aspectele artei deleddiene impro-vizatia, facilitatea scrisului. In realitate, volum de volum, arta eis'a straduit spre adancire si perfectionare stilistica. In al doilea rand,spre deosebire de scriitorul moldovean mai sus amintit, Grazia De-ledda nu se poate impaca cu spatiul redus al povestirii. Nuvelele re-prezinta partea mediocr5 a activitatii ei literare. caci are aptitudinide pictor decorator, deprins sa coloreze panouri in proportii defresc5 umana. Ca majoritatea reprezentantilor curentului naturalist,aceast5 povestitoare este inascuta ca atare, mai putin, sau deloc,facuta prin contactul cu modele straine si cultural variata. In arta sa< inventia » nu revendica merite de seams, in detrimentul daruluiinstinctiv si nemijlocit al povestitului. In romanele acestea lipsite deesafodajul complicat al « intrigei » abil construite, stai fata in fatalcu o bogatie de viat5 primordiala, in stare de nativitate. Autoareapovesteste ce stie, cum stie amintiri, impresii de-acasa, intamplariauzite tot acolo, de mult. Povesteste viata. Cum ar povesti-o desincer o femeie din targul lor, cu grija sa n'o dea lumea de minciuna.Ca doar faptele povestite acolo s'au petrecut si numai din partealocului sunt. In felul acesta, rostul scriitoarei se reduce la acela -social daca voim - de-a da infatisare artistica unui material epic ela-borat aproape in intregime de protagon4tii anonimi ai lumii in care-afost descoperit. $i s'a nascut o « epopee a megiesiei i), cum o definesteBorgese, care ne lamureste asupra artei deleddiene si ne apropie -fie si prin moldovenescul « megies - de arta lui M hail Sadoveanu.Scrisul G:aziei a:ledda, odata marea descoperire a acestui nesecatizvor de inspiratie facuta, n'a evoluat, aparent, mai de loc. Si cu elnici lumea romanelor sale. In realitate, arta scriitoarei s'a perfectionat,in cadrul acestei lumi resit...Anse, adancindu-se in sufletul protago-nistilor care i-au asigurat insa si existenta. Dc aci impresia de mono-tonie, de oboseala, pe care o poate rasa, in intregul ei, op ,ra Gra-ziei Deledda ; reluarea acelorasi subiecte, folosirea acelorasi procedee,insistenta in faptele diverse ale aceluiasi mediu local, sardinian, pro-

ti-

:

s,

s

GE AZ LA DELEDDA 68 5

vincial, rustic, on cel mult burghez Chiar aceeasi paleta coloristica,in descrierea aspectelor naturale, in care scriitoarea italiana s'a do-vedit, de altfel, de-o maestrie fara multe rivalitati. Te intampinala cetirea romanelor sale - unul poate tine loc de multe - un oarecareschematism psihologic, o ingenuitate simplista in felul de prezen-tare a eroilor ; dar o sinceritate, o putere de plasmuire care to im-presioneaza, pentru totdeauna, ca insasi viata ; o nebanuita navalade viata, care insufleteste ciclul vast al romanelor sale, disparate inaparent5, dar unitare ca seria romanelor din « Comedia umanaRomane folkloristice, dar adanc omenesti. Eroi din Sardinia, darinfratiti cu oamenii de oriunde, prin ce este arta autentica in intru-chiparea si plasmuirea lor. Arta regionalists deci, dar cu valabilitateuniversals. Rana la consacrarea ei drept scriitoare a lumii, prin in-cununarea cu premiul Nebel. «Fars indoiala - marturisea insasiacum cinci ani - romanele mele care au cantarit mai mult in balantaacademicienilor suedezi sunt cele inspirate de mediul din Sardinia,cele mai multe traduse si r5spandite in strainatate n. Precizare dincare deducem ca scriitoarea a incercat si altfel de romane, cu lumesi eroi din alte medii si locuri. Mai ales dup5 razboi, incercandsä asculte si de indemnul vremurilor care se departau tot mai multde predilectia pentru naturalism, si de mustrarile criticei italiene.Dar incercarea n'a dat rezultatele asteptate. Scoasa din lumea sa,romanciera s'a dovedit neinteresanta. Ca orice desradacinata, venitala oras. Romanele in care traieste, dela sine, viata necajita, auten-tics, robust a, a taranilor si targovetilor dintre muntii si marea Sar-diniei, viata oprimata de superst. tie si pandits de moarte de dupastanca, asemeni omului care merge tihnit la targ, dar cade rapusde pumnalul celui care i-a jurat (( vendetta » ; romanele de calitateacelor ce se intituleatza « Elias Portolu », « Focul in livada cu maslini »,on mai ales, « Dumnezeul celor vii », ii vor asigura oricand si ori-unde Graziei Deledda un loc in istoria romanului universal. Princeea ce este arts in ele, dar si prin ce este omenesc, surprins si inacea tristete a luptei omului cu mobilele sufletesti carel impresoarapasiunea si datoria, binele si raul, idealul si realitatea. Tristetea sen-sualitatii, tristetea singuratatii, a serbirii, a abjectiei si remuscarii.0 tristete intonata insa de un suflet ferrinin, patruns de castitatemorals, de discretia simturilor, de inaltatoare si generoasa puritatesufleteasca.

Forma in care se infatiseaza plastic arta povestitoarei este in notabunei traditii manzoniene. Un stil calm, simplu firesc, rectilin, co-lorat, suprapus intocmai continutului sufletesc.

Grazia Deledda a izbutit sa se impun5 in constiinta intregii lumicetitoare. Ea, sfioasa copila dintr'un sat necunoscut. dintre ponoarelesalbatice ale insulei natale. Prin ce miracol? 1Vierita desigur semna-lata, pentru unii dintre scriitorii nostri, perseverenta indarjita cu

»..

0

.686 REVISTA FIINDATTILOR REGALE

care a urmarit aceasta romancier5 procesul propriei perfectionari,dela paging la paging, dela opera la opera, an de an, zi de zi, ra-manand mai bine de trei decenii credincioas5 acelorasi procedee,acelorai motive de inspiratie. Cu riscul instrainkii simpatiilor uneitune parti a criticei. Preocupat5 numai de urmarirea etapelor unuilent proces launtric de limpezire si eliminare, prin care arta i s'arafinat, i s'a spiritualizat si a evoluat astfel, Impotriva aparentelor..

Avandu-si punctul initial in literatura italian5 din a doua jum5-tate a veacului trecut, in care nu se precizase Inca bine demarcatiaintre Romantismul folkloristic si Naturalism, arta acestei scriitoares'a resimtit multa vreme de aceeasi oscilare. Prima etapa a fost insadefinitiv trecuta si in ultima decad5 a activitatii sale, critica a asistatla o continua stradanie de-a se perfectiona, prin mai mare obiectivi-tate fat5 de personzjele din romane, prin reducerea elementelor de-corative locale la strictul necesar, indicat de considerente artistice,zru geografice on folkloriste. Nimic exterior : totul interiorizat, supuscerintelor artei, pentru care Diedda a dovedit mereu un cult de primi-tiv5. De aci scriitoarea care-si (la seama ca a avut, dela Inceput, marelenoroc s5-si descopere adevarata vocatie : romanul (nu povestirea),in care-i e dat sa poata urmari in voe evolutia ciclicA a unui sufletsurprins, cu predilectie, in zvarcolirile crizelor hotaritoare, in luptacu instinctele si propria-i constiinta, pandit de obsesia pacatului sia primejdiei unui destin nemilos, ca Dumnezeul din Apocalips Deaci tristetea artei deleddiene, astazi mult crutat5 de excesul patetical luptei neegale dintre un atare destin si om, exces care falsificasela un moment dat intreaga ei literatur5, prin schimbarea protago-nistilor in simple automate sufletesti. S'a asistat astfel la inaugurareaunei serii not de romane ale Graziei Diedda, precum au fost celede tipul u Secretul omului singuratec >, a Fuga in Egipt R Mama *,on u Annalena Bilisini Analiza psihologic5 a tins catre o mai strin-gent5 supraveghere. SImplificarea a luat locul decorativului. Figurilecreate au revendicat dreptul la via autonoma, fat5 de tendintelescriitoarei. Arta acestei batrane a iesit de sub tutela, s'a emancipat.Tar batrana a asistat binevoitoare la desprinderea din sufletul ei, aceea ce i-a fost mai drag pe lume, din prima copilarie. Criticii auaplaudat si aplaudA Inca aceasta capital5 intamplare din viata ei po-tolita. In ce ne priveste, ii credem rai cu Grazia Deledda, de douaon desr5d5cinat5, acum, atat de tarziu : din predilectia pentru lite-ratura u de-acasa *, din Nuoro ale ei si al p5rintilor ; din lumea pH-mitiv5, romantic inf5tisata, in lupt5 cu destinul crud, cu a Destinulcelor vii n, invocat in romanul cu acelasi titlu, ca o dureroasa amin-tire a trecutului. In de aproape supraveghiat5, din prima ei ado-lescent5 literar5, de critica propriei patrii literare, aceasta taranc5sard5 s'a supus mereu sfaturilor pe care i le-au dat cei mult maiinvatati ca dansa.

*,

o.

GRAM DELEDDA 687

Numai de un sfat, oricat de categoric, n'a putut sa asculte : acelade a evada din lumea ei, pentru o alta noua. Concesii, incolo, multe ;facute in interesul propriei perfeccionari, a eliberarii, mai ales, dinformula locals sarda, spre a tinde catre o literature cu valabilitate-universa15. Efortul acestei prefaceri launtrice il continua §i acum,cu o tenacitate de invidiat la anii inaintaci pe care-i numara. Celebra,consacrata, Grazia Dcledda face Inca impresia unei incepatoarepentru grija cu care iii urmareqte perfeccionarea creaciei ; pentru emociacu care se ferwe de orice virtuozitate, pentru straduinca de echi-librare launtrica, din care sä rezulte organic cea exterioara, stilistica.Indiferent de rezultatele artistice la care ajunge prin aceste straduinci.Indiferent clack dupe a noastra parere, adevarata adedda va ficautata, definitiv, in prima parte a fecundei sale activitati literare,cu toate scaderile. Ceea ce nu mic§oreaza valoarea educative a u ca-zului » scriitoarei de care este voiba in ce priveqte ramanerea inaceeaqi lume, in acelaqi cadru de predileccii, toatd viap. Perfectio-nandu-te mereu, fare evadari in suprafaca. Prin adancire in pro-pria-ci arts.

Am simcit nevoia sä invocam acest exemplu de ascensiune crea-toare, sigura de sine, biruitoare, catre culmile desava, qtrii, sfidandtrepidaciunile unor experience multiplicate pan5 la pinderea con-ct;incei de sine. Am oferi literaturii noastre ex..mplul G aziei De-ledda, premianta italiana a lui Nobel. Dana nu ne-am gandi la 1VIi-hail

ALEXANDRU MARCU

VITRINA VIETII LIBRARIEI FRANCEZE

iDANSUL INFATA OGLINZIIy

Am cunoscut mai demult, tin personaj foarte curios §i atra-gator - atragator atat prin el insuqi cat qi printr'o intreaga epoca,cu fermecatoarea-i atmosfera desuet5 pe care o reprezenta - carefacea din toate vitrinele marilor bulevarde, dealungul carora treceaca o nostalgia evocare a unui trecut tot mai indepat tat, o nesfarqitaoglinda ce ii servea de indreptar cinutei qi culorii gandurilor, caci,v3zandu-se multiplicat in cristalurile savant Imbinate, avea iluziaca strada se populeaza cu siluetele ce defilau candva dela Made-leine papa la rascrucea Faubzurg-ului Montmartre.

Mai de cur and, am cunoscut §i alt per sonaj, §i mai curios Inca,dar, pans la urrna, infinit mai putin ataqant, care este obsedat de ne-

Sadoveanu.

§i

688 REMTA FUNDATTILOR REGALE

voia de a-si transforma propria-i existents intro vitrina in care unsistem de oglinzi si de reflectoare ingenios distribuite si combinatesa puns sub ochii trecatorilor cele mai marunte miseari exterioareqi chiar si cele mai imperceptibile infiorki launtrice ale sale.

Este acest exibitionism o simpla deformare nervoasa sau nevoiaunui indreptar cautat in privirile semenilor ? Iat5 la ce s'ar putea r5s-punde cu greu pentru moment.

In tot cazul, daca Henry de Montherlant - c5ci de el este vorba -poate fi pe drept considerat omul ce desf5sura cea mai mare abi-litate si grije pentru a face necontenit s5 se vorbeasca de el, si lamomentul cel mai oportun, lucrul nu are absolut nimic comun cuaceeasi sfortare pe care o fac atatia alti autori, de comun acord curespectivii editori, din motive de ordin comercial.

Vanzarea c5rtilor sale si, mai ales, veniturile ce ii asigur5 aceastavinzare, dac5 nu-1 pot, desigur, 15sa cu totul indiferent pe autorulOlimpicelor, nu intra ins deck in minima masura in preocupareasa de o cat mai intinsa si persuasiva publicitate.

Nu trebue uitat ca Henry de Montherlant este si rAmane, maipresus de toate, contele de IVIontherlant, din cap pans 'n picioare.De altfel, datorit5 acestei situatiuni si unei st5ri materiale prielnicecare ii asigura independenta necesarA, Montheilant a putut sa sededice exclusiv telului sau escncial : deplina si desavarsita realizarede sine. Tel ce capita o valoare nebanuita prin aceea ca experien-tele 15untrice la care se deda Montherlant nu aveau un caracter in-gust, personal si egoist, el v5zand in aceste experimentari mijloculde realizare, nu a unui oarecare individ, ci al unui exemplar de uma-nitate. C5ci subconstient sau constient isi d5dea seama ca un rezultatfericit obtinut de el personal ar insemna, prin analcgie, un rezultatfericit pentru o intreag5 generatie,dac5 nu pentru intreaga omenire.Asupra acestui punct de vedere ins5, se poate asterne firesc umbraunei indoieli si a unui punct de intrebare.

Desigur o experienta personals poate fi adanc reprezentativ5.Dar 1Viontherlant, este el un om absolut normal? Adic5 - abstractiefacand de prodigiosul ski talent si de agerimea neobisnuit5 a unuispirit ce sfredelcste pans la originea cea mai ascuns5 a lucruriloreste el un cm la fel cu toat5 lumea?

Desigur ca este in afara de once discutie ca 1VIontherlant e ceamai interesanta si patetic5 figura a epocii literaro-spirituale actuale,si aceasta pentru motive care nu se pot enum5ra si usti ica in ca-drul unor simple spicuiri ca cele de Ltd. Dupa cum nu se poatenici istorisi povestea tragic5 a experientelor de care am vorbit maisus - experience care, de altfel, socotesc ca trebue sa fie indeobstecunoscute.

Dar toate acestea nu impiedic5 sa to intrebi dac5 Monther antnu are ceva ce iese din normal. Chiar daca nu am lua in seams ere-

-

VITRINA VIETH $1 LLBRARLEI FRANCEZE 68g

ditatea lui destul de t incdrcatcl v - pentru a intrebuinta un enfemismcurent in cercurile psihiatrilor.

Sub aparenta unci rationari de o logics aproape glacialk subun calm disp,retuitcr qi olimpian, clocoteqte o perpetua exaltare,care face ca qi in momentele sale de depresiune sä gasim un fel deeuforie t a rebours ».

Ceea ce, desigur, in sine nu ar reprezenta deck un spi ndid sur-plus de vitalitate. Dar pe aceasta neostoita febra se gref,aza con-traste violente §i obsesii stranii. Alaturi de nevoia de absolut, de totce este pur - fie ca gest in sine, fie ca impulsie si gand - alaturi desetea unei anumite altitudini spirituale, gasim la Montherlant preo-cupari si manifcstari direct dezolante. S'a afirmat ca nu se sfie§tesa polemizeze cu el insusi, servindu-se de pseudonime ad hoc atunciand presa inceteaza, pentru un timp, de a se mai ocupa de el. *isunt serioase prezumptii ca aceasta afirmare nu ar fi cu totul lipsitade temei.

De vreme ce Montherlant a scris cu mana lui textul bandei unuiadin volumele sale - dace nu ma insel, « Aux Fontaines du Desir n -qi care spunea : «Des idees contestables? Peut-etre. Mais du genie v !

Acestei nestinse sete de a se spovedi mereu lumii intregi, de acrea interes si chiar valve in jurul ideilor qi actelor sale, nu i s'arputea gasi ins5 si o explicatie mai putin pejorative?

M g5ndesc la sentimentul acela de singuratate care turmenteazape Malraux §i pe toti eroii din La Condition Humaine. Sentimentcare obsedeaza si pe Montherlant, qi care i-a dictat pagini zguduitoareatat in Le Songe cat §i in Mors et Vita.

Poate ca setea de glorie nu este cleat o manifestare a acesteiobsesii, §i doar nevoia de a se simti mai putin izolat it impinge me-reu in arena, in mijlocul §i sub privirea universului intreg. A fi discu-tat, injurat chiar, nu inseamna a participa oarecum la viata spiri-tuals §i poate chiar sufleteasca din jurul tau?

Cu atat mai mult ca aceeasi teams de singuratate pare sa fi prici-nuit in sufletul lui IVIontherlant dragostea de multimea anonima,sentimentul solidaritatii umane in anumite imprejurari, in ciudaunei mandril aristocratice inascute.

Toate aceste reflectii au fost prilejuite de un articol al sau, aparutrecent in Les Nouvelles Litteraires qi intitulat Barres Prisonnier.

Intre altele spune acolo :« Il (Barres spre sfdr5itul devint le prisonnier du personnage

sublime qu'il s''tait acharne a etre. La guerre se prolongeant, le figea dansce role au deld de ce qu'il pouvait soutenir. Quand, la paix venue, itvoulut se donner un peu de reldche (avec l'Oronte) on lui fit voir qu'ilserait tenu pour traitre s'il s'avisait jamais de redevenir naturel. Itsoupira et reprit la pose *.

Dar aceasta nu este insksi povestea lui Montherlant care este14

viegi)

Ego REVISTA FUNDATEMOR REGALE

asfazi prizonierul propriei sale incapatanari de a fi si a crede ceeace nu poate fi?

Intr'ade5vr, dupa tragicul faliment spiritual desvaluit de vo-lumul Aux Fontaines du De:sir, la interval de aproape patru ani apareLe Dernier Retour, cea mai sfasietoare mkturisire a cuiva caruianu-i mai vine sá se apuce de nimic. Apoi, dintr'odat5, apare Morset Vita, remontand brusc resorturile destinse. Un fel de revenirela vremea Olimpicelor entuziaste. Pentru ce? Cum aceasta revenire?

Revenire sovielnica sub aparentele aurite ale c5reia se intrev5dincheeturi subrede si « de toute piece )...

Oare Montherlant nu este si el un &Armen prizonier al proprieisale vointe?

Para cand ins acest dans in fata oglinzii?Romanul, de atata vreme anuntat, La Rose de Sable ne va da

un r5spuns precis?Ma indoiesc.Intr'o scrisoare destinat5 publicit5tii - dar pe care am socotit,

in urma, importun s5 o mai public - Montherlant imi explica ra-tiunea pentru care a publicat Mors et Viva §i a scos o editie, reva-zuta si completat5, din faimoasa Relive du Matin: 4... pentruca lumea sá tie precis care sunt adevaratele mele puncte de vedere.Deoarece in La Rose de Sable sunt foarte multe personaje care emitpareri pe care nu le impartasesc deloc >.

Problema va r5mane deci in suspensie $i dansul patetic va con-tinua in fata oglinzii halucinante.

ALT DANS IN FATA ALTOR OGLINZ I

Sau mai preeis : « povestea unei vajitoare si a unui obsedat s.Este vorba de d-na Mabel Dodge Luhan si de D. H. Lawrence.Cine este acest ciudat persona] fail de care autorul # ,5'arpelui cugene* nu ar fi scris unele din cele mai curioase lucfari ale sale simai ales nu ar fi fost niciodata pus in scena de o manier5 atat de di-recta si necrutatoare? Ne pare rau ca spatiul nu ne ing5due sa repro-ducem integral pasajul in care marele portretist - maestru si inpenel si in condei Jacques Emil Blanche o prezinta pe d-na MabelDodge Luhan cetitorilor francezi, ckora Bernard Grasset le ofera,intr'un ingrijit volum, crampee din memoriile aceleia care a ho-t5rit pe D. H. Lawrence sá se stabileasca pentru o vreme in Noul-Mexic 1).

Cred ca a spune ca Mabel Dodge Luhan este un fel de GeorgeSand a veacului al XX-lea, inseamna a indica in chipul cel mai su-

1) Ma vie avec D. H. Lawrence au Nouveau Mexique. i vol. Grasset.Tradus din engl. de J. E. Blanche si N. Pierhal.

VITRINA VIRTU 81 LIERA.RIAI FRANCEZE 691

gestiv tonalitatea generals a acestei personalitati, abstractie facandde opera castelanei dela Nohant. Inteadevar, dace prin scrierile ei,propriu zis, Georges Sand nu reprezinta nimic sau aproape nimic,nu tot astfel se poate spune atunci cand se considers personalitateaei in sine, qi chipul in care aceasta personalitate s'a manifestat, nuin literature, ci in vials Si mai ales In viata acelora cu care a venit incontact. Este destul sä citam numele unui Musset, Liszt, Chopin§i Dostoewski.

Intr'o cu totul alts atmosfera §i in alt ritm, Mabel Dodge repre-zinta o aceeaqi i.odigioasa vitalitate care are nevoe &á se realizeze,nu numai prin propriile-i mijloace, dar qi prin vitalitatea Si fortelecreatoare latente ale celor din jurul ei.

« Suivant d'un regard enigmatique la danse fantasque de la flam-me, les volutes de la fumee dans l'immense cheminee sans cesse rechargede troncs d'oliviers, elle semblait y lire comme un presage de ses fu-tures metamorphoses. Parfois rien ne l'eut dr& de sa torpeur. A quoisongeait-elle? Chi etait-elle? A mille lieues de vous. Inconsciente encorequ'elle fut née pour &tire, doutant de ses facultes creatrices, elle i-prouvait un singulier besoin d'inspirer des artistes, de leur susciter desoeuvres selon son capricieux ideal *.

Nascuta dintr'o familie opulenta §i ultra conformists, ea a evadatdin vreme, incercand sä face de toate qi culegand din toate,in dreapta qi stanga, prin muzee qi biblioteci. In 1911, pictorul J.E. Blanche o gasqte casatorita cu arhitectul Edwin Dodge, la Flo-renta, unde in spatele lui Poggia Imperiale, deasupra gradinilor Bo-boli ili constituise o adevarata Curte de esteti i art4ti, dintre carenu lipseau Vernon Lee, Eleonora Duse, d'Annunzio, De Settignano,Leo Stein, Gordon Craig qi La Condamine.

Vila Curonia reamintea, cu mai multi fantezie poate, micile curtiale Renaterii. Curte pe care o impra§tie insa razboiul.

Dupg o scurta epoca de exaltare eroica, in care Mabel Dodgeparcurge frontul ca infirmiera, o gasim in America.

«Devenue pacifiste, elle quite la sanguinaire Europe pour conduirepar les rues de New York des communistes ; corteges fort esthetiqueset theatraux regles par Gordon Craig #.

Dupe mai multe alte avataruri, o gasim in 1920 in Noul Mexicdevenita sotia unui qef indian : Tony Luhan.

«A l'heure de la maturite, se croyant au bout de son periple parmides titres sopihistiques, elle s'est jetee dans les bras du solide Indiene qui sait tout d'instinct, se tait, se couvre la t ete d'un capuchon,quand les blancs bavardent a sa table ». Blottie contre la male poi-trine de Tonny, reposant sa petite main sur la ferme pate du gant,elle s'est sentie a l'abri, desintoxiquee par le sage, l'intuitif qui lit dansle ciel comme un berger chaldeen. Aupres de lui, plus de freudisme, plus

692 REVISTA FUN. DATELLOR REGALE

de pSychanalyse, cette science dont Mabel fut rune des premieres adeptes,comme Lawrence ».

mai &parte :4 Tout de meme la poe'tique vie pastorale de la blanche et du peau-

rouge, les randonnes a cheval selle contre selle, les animaux, les fleurs,les fruits paradisiaques, cela ne pouvait suffir a combler les aspirationsde l'ancienne Mrs. Dodge de la villa Curonia

*i de aceea hotara§te pe Lawrence ss lase totul, sä p5rSseascaEuropa, lumea veche §i sa inceapa - viata nouS - el §i sotia lui inNoul Mcxic.

Am inzistat atat asupra unora din elementele biografice, careo pun in lumina pe D-na Mabel Dodge, fiindd cetind volumul, sepetrece ceva curios. Cartea ai cumparat-o din dorinta de a avea pre-ciziuni directe §i neliterare asupra omului care a fost D. H. Lawrence.Or, dela primele pagini, acest om inceteaza de a mai interesa. Lipsitde vointa §i tocmai de aceea obsedat de nevoia de a-§i impune vointasa inexistenta, D. H. Lawrence apare ca un maniac, un personajcare nu se realizeaza deck prin voluptoasa, frusta, dar rationala sasotie Frieda §i care se lass dus de toate vanturile contrarii §i din cein ce mai exasperat.

In schimb, d-na Mabel Dodge se revels un personaj fermedtor.De n'ar fi cleat prin aceasta facultate rar - pe care n'am mai in-talnit-o cleat la Colette §i, in sensuri diferite, la Marcel Schwob,la Paul Val& y §i Rainer Maria Rilke - de a transforma cele mai ma-runte manifestari exterioare ale vietei, in adevArate feerii interioare.

Faptele inceteaza de a mai interesa. Culoarea, ritmul §i aceasenzatie de substantialitate bogata a exprimgrii inl5ntuirilor inte-rioare, pe care o procura lectura acestor amintiri, trec pe primul plan.

In definitiv, intre D-na Mabel Dodge §i D. H. Lawrence se däo lupta. 0 lupta apriga, patetic5. Re zultatul imports infinit maiputin decat ins5qi desfaqurarea luptei. Este un adev5rat « dans in fataoglinzii » in sensul pe care II da Francois de Curel acestei imagini.Dans care i§i onduleaza ml5dierile dealungul a aproape 40o defile, lad a deveni un moment monoton.

Cateva cli§ee interesante intovarS§esc §i completeaza cat sepoate de fericit textul.

PROASPETE LUCRURI VECHI

Sau giuvaeruri a dror montura pretue§te mai mult cleat insa§ipiatra rad, poate chiar unica, dar care pentru un ochi, ce nu arenici un motiv personal de induio§are sau de admiratie subiectiv5,prezinti mai putin interes §i farmec deck chipul, Si mai rar ind,in care este puss in valoare.

Este vorba de scrisorile unei fiice a lui Napoleon, comentate §i

*1

6.

VITRINA VIETII SI LIBRARIEI FRANCEZE 693

publicatte de Principesa Marta Bibescu Ce sunt aceste scrisori qitine le scrie ?

Une belle Francaise, née sous Napoleon I-er, mariee sous CharlesX, pairesse sous la Restauration, jeune veuve sous Louis-Philippe etremariee a un prince belge, est note de l'Empereur des Francais aFontainebleau et de la reine d'Angleterre a Windsor. Elle est revuedans ces deux cours avec des honneurs strangers. Mere tres aimanteet tres aimee, elle ecrit a ses enfants pour leur raconter par le menu cequ'elle voit, ce qu'elle fait et les attentions dont elle est l'objet. Sonmarl est le negociateur d'une double action diplomatique, destineecreer des liens nouveaux entre la Belgique, la France et l'Angleterre.Elle est a l'apogee de sa gloire mondaine. Qui est-elle? Sous ses nomsdivers, Emilie-Louise-Marie-Francaise-Josephine de Pellapra, corn-tesse de Brigade puis pricesse de Chimay, porte trim ressemblance fa-meuse.

Elle est l'incarnation meow de son pere! dira d'elle la princesseMathilde.

Elle est la fille de l'Homme ».Am reprodus in intregime §i in textul original aceasta intro-

ducere pentru ca ea singura dovedqte cu prisosinta afirmatia noastradela inceput. Inteadevar aceasta paging est un model de claritate,de eleganta sobrietate. Alaturi de aceasta paging - precum qi decele ce ii urmeaza - scrisorile vioae §i malitioase ale Emiliei de Pel-lapra reamintesc odata mai mult ca, data autoarea for era fiica Impa-ratului - cel unic §i cu I mare - comentatoarea for reprezinta spi-ritul luminos, stralucitor §i totu§i recules al Proventei de unde apornit tulpina viguroasa, cu zece secole inaintea nWerii <c Omului ).Zece secole in timpul carora acest spirit nu a incetat sa se imbog5-teasca in nuance sub nenumaratele ceruri Si climate, atat exterioarecat interioare, sub care destinele istoriei capricioase 1-au purtat.

Desigur ca invatamintele subcontiente ale acestui trecut, aleatator stralucite trgiri integrale purtate ca o imponderabila sintezain temperamentul ei de puternica personalitate qi puternica scrii-toare, ii comunica Princesei Bibescu atata indulgenta pentru epo-peea imperials. Indulgent5 care se mai explica insa qi prin atmosferain care a fost crescuta aceea care este nora nepoatei lui Napoleon.Intr'adevar, Contesa Valentina de Caraman-Chimay avea tot dreptulsa venereze memoria ilustrului ei bunic, dela care a mwenit unspirit de eroism launtric qi de fermecator romantism ce o indeamnasa refuze cererea in casatorie facuta de Printul Frederic de Schles-wig- H3lstein, varul reginei Victoria a Engliterei, pentru a urma,mai tarziu, pe printul George Bibescu, eroul dela Puebla, intr'o

1) Lettres d'une fille de Napoleon (Fontainebleau et Windsor) par laPrincesse Bibesco. i vol. Flammarion.

#

si

qi

694 EVISTA FUNDATIILOR REGALE

Romanie indepartata pe atunci, aproape cu totul necunoscuta.Speram, de astfel, ca aceasta ataqanta qi interesanta figura ne va firedata mai amplu intr'o zi de Princesa Bibescu. Fiica a Revolutieifranceze, Contesa Valentina de Caraman-Chimay reunea douatemperamente egal de prodigioase, avand de bunic dupa mamape Napoleon I de bunica dupa tats pe Theresia Cabarrus, ceta-teana Tallien, devenita Princesa de Chimay.

Mama ei, Emilie de Pellapra - de scrisorile careia este vorba -este in primul rand o fiica qi o mama desavat*ta. Scrisorile ei scrisecopiilor, intai dela Fontainebleau, apoi dela Windsor, sunt pline decea mai mare afectiune qi de o perpetua grije de cei lasati acasa.Uneori Emilie de Pellapra scrie de trei on pe zi cu tot programulsupra inca.'rcat al receptiilor date in onoarea ei qi a sotului ei, trimesde regele Belgiei lntr'o misiune foarte delicata pe langa imparatulNapoleon al III-lea §i regina Victoria. Asupra acestor receptii, Emiliede Pellapra se exprima aqa cum e firesc sa se exprime orice s grandedame *. Totusi, in ciuda malitiozitatilor savuroase qi destul de # ca-valiere * uneori, se ceteqte printre randuri, o satisfactie putin camprea accentuate a unei astfel de straluciri, satisfactie care, dace nusupara, in once caz surprinde.

Printre aceste scrisori se afla qi un fel de raport confidential alPrintului de Chimay catre secretarul particular al regelui Belgiei,raport de cel mai viu interes qi care dovedeqte ca trimisul extra-ordinar al curtii din Bruxelles era un excelent diplomat cu aprecierifoarte severe pentru s Imparatul cel 1Viic *.

Cateva pagini de # Jurnal a la sfar§itul volumului reveleaza apti-tudini serioase, prin notatii juste, sugestive intr'un stil sobru Si to-tuqi delicat nuantat.

Repetam insa : pentru cel ce nu are nici un motiv personal dea se emotiona in fata lor, aceste scrisori nu prezinta in sine niciun interes exceptional. Totusi dealungul for palpita un suflu deviata" care da o neaqteptata prospetime acestor lucruri vechi. Lu-crul se datoreqte gestului maestrit cu care Princesa Bibescu afacut sa zboare uqoara prafuire care le arginta, redandu-le emo-tionanta stralucire a tot ceea ce face dovada unei train intenseintens coWiente.

DAR CHARDONNE ?

Este intrebarea pe care qi-au pus-o cei mai multi din cetitoriicelor mai de pe urma pronosticuri facute de unele reputate hebdo-madare, relativ la ocuparea locurilor ramase vacante la AcademiaFranceza. S'au formulat tot felul de sugestii Si au circulat diversenume, mai mult sau mai putin ilustre. Dece oare nu am cetit nicunde pe acela al lui Chardonne? Au fost oare descurajati criticii

si,

si

si

VITR1NA VIETII SI LIBRARIEI FRANCEZE 695"

cei mai autorizati, care acum doi ani recomandau aproape unanim,pentru premiul Goncourt, pe autorul celor mai substantiale din ro-manele aparute dupd razboi, adevarate opere de istoriografie a vieteiinterioare?..

Dela Eva - despre care Albert Thibaudet spunea ca va repre-zenta o intreaga epod - pang la acele Destine Sentimentale care aparin <Revue de Paris» qi la acel minunat Amour du Prochain, JacquesChardonne a urmat o cale care in chip just qi logic far5 nici o umbrade ironie deplasata - trebuia sä-1 dud la Academie.

De aceea, cand se vorbeqte cu atata uqurint5 de atatia altii, estefiresc sa te intrebi cu ciuda §i nedumerire : bine, bine, dar Char -donne?

I. IGIRO$IANU

ORTODOXIE SI CATOLICISM DUPABERDIAEFF

Fara sa vrei, and ai cartea lui Berdiaeff in fats, - aceasta mIrtu-risire spiritual5 intitulata Esprit et Liberte » in traducerea francezarecent ap5rut5, - iti vine sa te intrebi : care e situatia acestui scriitorde filozofie religioas5 fats de biserica oficia15? Ca organism lumesc,biserica a avut totdeauna o disciplin5 a ei, iar cei care i-au slujit autrebuit sa se supuna mai mult sau mai putin in toate, incepand curespectul dogmelor sfar§ind cu intrebuintarea terminologiei bi-serice§ti.

Nicolae Berdiaeff n'a slujit niciodat5 biserica in intelesul acesta.Poate spiritul lui era prea liber qi vointa sa de adev5r dep4ea gra-nitele oriqic5rei autorit5ti lumqti, fie ea chiar biserica. In once caz,cultura sa filozofic5 s'a aratat inteatat de intins5, incat el n'a maiputut accepta valabilitatea exclusive a unei singure di de atingerea adevarului, ci a inteles ca, in campul spiritualitalii, caile ajungeriisunt mai multe. C5ci frica de cultura, pe care o dovedesc unele spi-rite puse in slujba cite unui adevar, este o nedreptate fati de spiritins4 : cultura nu indeparteaz5 de nici un adevar, pentru ca nicinu duce la un adevar anumit. Ci ea ingadue fiedruia sa ajung5 acolounde vrea qi unde crede ca poate. Ea a fost intotdeauna drum nici-°data ajungere.

Ceea ce e remarcabil in cazul lui Berdiaeff e faptul c5, pentru ase inchina adevIrurilor bisericii, el nu plead dela biserica, ci din afar5de ea. Berdiaeff r5m'ane un laic - laic in formele sale de viat5 spiri-tuala, laic in punerea sa de probleme, laic, inc5, in rugaciunea sa.

a

§i

gi

696 REVISTA EIINDATIILOR REGALE

Nu stiu ce poate face biserica de aci, din lume, cu un spirit plin deatatea libertati. Dar Biserica cealaltd, in care crede, mai ales, Ber-diaeff, aceasta &este in el unul din slujitorii ei adevkati.

tGandirea mea e aceea a unui om care isi pune probleme», - spunesingur Berdiaeff, in cartea sa. El cauta solutia la problemele spiri-tualului si o cauta in termenii in care o cauta un Heidegger, sau unJaspers, de pilda. Isi afirma singur anumite afinifati fats de acestiadoi si, in general, recunoaste cS filozofia sa, care ar vrea s5 fie o filo-zofie cresting, apartine de fapt unui tip de filozofie rAspandit astSziin cultura europeana si care este tipul de filozofie a existentei.

E adevkat CS toate problemele spiritului se reduc pentru Ber-diaeff la una singura : problema raporturilor dintre om si Dumnezeu.E iarSsi adevkat ca el se desparte hotarit de toti ceilalti reprezentantide astazi ai filozofiei existentei, prin aceea cä afirma drept problemacentrals a spi itualitStii omenesti problema religioasS, si &este elunica antropologie cu putintS e antropologia religioasS.

Dar atitudinea aceasta nu-1 apropie mai mult de biserica. El totin linia culturii noastre rAmane, tot recunoscator fats de Hegel siidealismul german - care au inteles cei dintai dialectica adev5rateivieti spitituale - si tot tributar al lui Kirkegaard in probleme ca sitermeni.

Hotarit, Berdiaeff este un laic. Asa, ca laic, a vorbit el lute() zi,despre necesitatea unei intoarceri la spiritul Evului /Vlediu. Tot asas'a opus el, altadatS, istorismului obisnuit, aratand CS adevaratulsens al istoriei a fost intaia venire a lui Christ si este azi cea de adoua venire a sa. In sfksit, tot ca laic §i-a aratat el lipsa de incre-dere fat5 de metafizica abstracts, incercand sS promoveze spirituali-tatea concret5 a religiei.

Dar este suficient, pentru a vedea cat de laic se dovedeste Ber-diaeff, cat de in afara de biserica sta el, si urmSrim discutia pe careo intreprinde el asupra naturii bisericii si sciziunilor ei lumesti.

Biserica, dupa Berdiaeff, nu e nici orienta15, nici occidentals,dupa cum ea nu poate fi niciodata nationall Biserica e una si uni-versa15.

Dar universalismul poate fi inteIes felurit. Orizontal, de supra-fat5, adic5 de organizatie - sau vertical, in adancime. La suprafatipoate fi adevkat c5 nu exists universalism crestin. Dar in adancimeexistenta lui este bine asiguratS. Ba numai aci, in adancime, in dimen-siunea interioara a fiec5rei biserici, poate exista universalismul ade-vkat, ecumenismul adevkat.

Sciziunea ins este un pacat. Berdiaeff recunoaste lucrul acesta.Atunci plutesc toate bisericile in pScat, prin simplul fapt ca. suntmai multe si nu una, biserici si nu biserica? Nu, raspunde Berdiaeff,caci sciziunea se dovedeste a fi numai in lumea natura15. El distinge,in tot cursul c5rtii sale, intre o lume nattna1 5 si lumea spiritualS,

ORTODOKIE 51 CATOLICISAI DIIPL BERMAEFF 697

intre o ordine a naturii si alta a spiritului, Intre tot ce e istorie, deo parte, si tot ce e adev5r duhovnicesc in lume, de alta parte.

Nu biserica este lipsti5 de unitate, ci imp5r5tia lui Caesar in care,prin destin istoric, a intrat si biserica. Carnea si sAngele divid, doarspiritul uneste, scrie el. De aceea, tine vrea sA incerce o reunire atuturor bisericilor inteun singur5, trebue s'o Incerce Intru spirit.Pk-15 acum toate incercarile de unificare au fost R cesariste ». Deaceea ele n'au reusit sa dud la nimic.

Sciziunea de suprafata a bisericii universale in biserici particulate,precum si faptul ca mai exists si ast5zi secte religioase care nu suntcrestine - iata fapte care dovedesc ca adevarata biserica e nerealizat5,e Inca virtuall Ecumenismul e invizibil. Universalitatea noastrava sA fie.

Printre felurile deosebite in care a fost inteles p5n5 acum uni-versalul crestin, doul au jucat un rol de seams. Catolicismul si orto-doxia. Ele nu sunt, fiecare in parte, adev5rul bisericesc insusi, darnu sunt nici schisme. Ci corespund unei deosebiri adanci din struc-tura spirituals a omului si realizeaz5 cele dou5 tipuri mari de viat5launtric5. Berdiaeff le numeste : tipul aristotelic si tipul platonic, alevietii spirituale.

Este cu adevarat o diferent5 de structure aci. Cei din Orient suntprin structure platonicieni, dui:a cum cei din Occident sunt prinstructure aristotelicieni Pentru acestia din urma probiema covar-sitoare o constitue raportul dintre forma si materie, in termenii incare acest raport se punea la Aristotel. Forma trebue sA informezemateria, dea contur, sa o disciplineze ; ea este o putere care secere sa devina act. Singura perfectiune este cea a realit5tii actuale.

aceea pentru aristotelicieni totul trebue actualizat. Valorile Oc-cidentului nazuesc toate catre actualitate.

In Orient, spune Berdiaeff, traditia platonismului a ramas maitare. Orientul a fost intotdeauna mai mistic si mai speculativ. Pentruorientali, ceea ce e ascuns, virtualul, acesta este mai existent dealactualul.

In Occident, viata umanit5tii e tratata ca materia care trebue s5capete o forma. Pan5 la urma totul se construeste intro ierarhie deforme, actuale, istorice. Constiinta istorica e cea care doming aci.In schimb in Orient doming constiinta eschatologic5, viziunea uneiimp5r5tii a lui Dumnezeu dela sfarsitul timpurilor. Dc aceea, adaogaBerdiaeff, in centrul Oitodoxiei a stat totdeauna sarbatoarea Invierii,Paste le.

Orientul a fost totdeauna mai mistic, si apropierea sa de Dumnezeua fost totdeauna mai direct5. Aci nu era nici o ierarhie de formecare sa desparta pe om de Dumnezeu. Pentruca for tele spiritualenu sunt actualizate, deci nu capAta intelesuri istorice, ortodocsiiau calea deschisa catre adevar. In schimb, Occidentul int5rzie prea

sa-i

Dz.

698 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

mult in istorie. Iar toate formele sale nu fac deck sa desparta maimult pe om de Dumnezeu, sa-1 rup5 dela extaz, sa-1 scoata dinmisticitate.

Asadar, spune Berdiaeff, protestantismul a avut dreptate s5 seopuna formalismului excesiv care domina in lumea occidentals.Eroarea sa cea mare a fost insa a, opunandu-se formalismului, n'a-tiut totusi sa se ridice deasupra opozitiei dintre subiect si obiect,si a creat astfel un crestinism prea individualist. In acest inteles pro-testantismul n'a adus servicii prea man bisericii, a folosit insa, incon-testabil, culturii intr'o foarte larga masura.

Cum sa unificam, biserica, atunci? se intreaba Berdiaeff. S5 fimto ortodocsi? Dar ortodoxia e un moment istoric, un tip de ince-legere a universalului, nu universalul ins4. Sa fim interconfesionali?Lucrul acesta nu are sens. Inter nu denumeste nici o sfera de exis-tents. International, de pilda, nu califica nici o regiune existents.Astea sunt abstractiuni, nu realitati.

Problema unei unitati a lumii crestine nu poate fi puss deckIauntric, inchee Berdiaeff. Adevaratul nostru principiu de unifi-care fiind spiritul, noi nu ne putem unifica in istorie. Singura uni-ficare cu putint5 e cea launtrica, regasirea fondului spiritual comunin dimensiunea ;nter;oara a fiecarei biserici. Dar, in intelesul acesta,nu bisericile se apropie una de alta, ci crestinii se apropie unii dealtii. Bisericile lumesti raman asa cum sunt : distincte. Biserica, una,e numai in noi.

De aceea, pentru Berdiaeff, reprezentantul adevaratului cresti-nism nu este preotul, ci profetul. Exists un profestism in lume, scrieel, care nu apartine bisericii. *i profetismul va trebui sa fie recu-noscut intr'o zi de biserica. Dar atunci biserica se va depasi singura.

Ca afirmatiile acestea ar putea sa nu convina bisericii oficiale?Berdiaeff nu-si pune astfel de intrebari. El nu e pus in slujba nimanuisi nu are de dat socoteala nimanui. Berdiaeff este un simplu c5utatorde adevaruri ; el nu preluded.

Viata lui spirituals se desface, nestanjenit, din lume si din intre-barile lumii, din toata laicitatea gandului. Dad sfarseste prin a setrichina, nu e pentru c5 a crezut, ci pentru ca a invdtat sa creada.

CONSTANTIN NOICA

ANUL ECONOMIC 1933

Francis Delaisi, cunoscutul economist francez, m'a primit intr'unsaparAment micut din piata St. Martin din Paris. *i dupa ce timpde trei ore mi-a expus planul du pentru scurgerea cerealelor dinbazinul dunarean, autorul Celor douA Europe * mi-a spus :r

ANIIL ECONOMIC 1933 69g

De altfel, ne straduim de pomana sa invingem greul. Nuvom face nimic. Oamenii din fruntea statelor si-au pierdut dreaptajudecata.

Dece ?Nu vezi ce politica duc ?Duc politica pe care o socotesc mai potrivita cu situatia

de azi. Straduintele for sunt m5nate de dorinta de a-si servi tam.E drept, ca de prea multe ori, se incearca vindecarea raului, prinmai eau. N'ai impresia ca aceasta incurcare continua a trebu-rilor internationale va duce la imbunatatirea mult dorita, tocmaipentruca oamenii isi vor da seama de zadarnicia politicii urmata inultimii ani?

Se poate. Nu stiu dece insa, de cateori citesc in ziare - siasta se intampla zilnic - ca o tail sau alta a hotarit sa aplice cutaresistem nou de impiedecare a comertului international sau a circu-latiei capitalurilor, imi amintesc de anecdota cu vindecarea scotia-nului. In genere, anecdotele cu scotieni sunt intepaturi impotrivazgarceniei. Aici nu e vorba insa de zgarcenie, ci de egoism. Dar,sa-ti povestesc anecdota :

Intr'un spital din Londra, zacea tin scotian. Ii mergea rau, raude tot. Atat de rau, inch doctorul pierduse once speranta de vinde-care. Dece sä-si mai chinue bolnavul cu tin regim aspru ?

De azi incolo, - ii spune doctorul, - poti sa man5nci tot cevrei, si dace mai ai vreo dorinta, spune-mi.

Asi vrea sa-rai ante niste cimpoaie scotiene.Fereasca Dumnezeu! Cimpoaie intr'un spital ? Nu se poate !

A doua zi, scotianul si-a reinoit rugamintea. Inca un refuz.1VIedicul vazand ca scotianul nu poate muri, si nici nu se poate vin-deca, a pus sä i se aduca muzica dorita. 1Viinune, dupe doul can-tece scotiene, bolnavul s'a facut sanatos. S'a facut sanatos, insa totivecinii de odae ai scotianului au murit.

Asa se intampla astazi cu politica economics internationala. Fie-care Cara recurge la masuri extreme, lath' sa se gandeasca ce pacostesunt ele pentru celelalte state. iinttil de solidaritate internationalaa disparut. Egoismul economic intrece orice inchipuire. Anecdotacu scotianul se repeta in fiecare zi. Cu o singura deosebire : veci-nii mor, dar scotianul nu se vindecd.

** *

De anecdota d-lui Francis Delaisi, mi-am adus aminte deunazi,cand am primit din Elvetia buletinul unei marl band, care, ocu-pandu-se de situatia economics a lumii, publica date si aprecieripline de interes.

Victor Hugo, - spune buletinul, - in faimoasa lui opera t IVIize-

700 RE VISTA FUNDA.TIII,OR REGALE

rabilii*, face o zguduitoare descriere a scufundarii, acest fenomen,pe cat de groaznic, pe atat de inselator, fenomen care se intamplape uncle coaste ale Bretaniei si ale Scotiei.

Scufundarea e infundarea treptata a omului, in nisipurile misca-toare si pieirea lui e sigura, in afara doar de vreo interventie mira-culoasa.

Victor Hugo, dup5 ce descrie primele faze ale scufundarii,adaug5 :

« kzal omul in nisip panel la burtd ; nisipul ti atinge pieptul. Numai este decdt un bust. .$i atunci, ridicd mainile, scoate rdcnete fio-roase, infige unghiile in nisipul miyator, vrea se" se apuce de cenu.yd,se propteyte 'n coaste ca RI se rupd din acest inveliy moale. Nimic.Pldnge. Pldnge turbat. Dar, nisipul creyte. Se innaltd. Ii atinge umerii,gatul. Numai fata i se mai vede. Gura continua sa urle. Nisipul o astupd.Tdcere... Ochii privesc Inca. Nisipul ii acoperii. Noapte... Noapteinfiordtoare 1.. Fruntea se miccoreazd. Ici, cold, deasupra nisipuluicdte un smoc de pcir se mai miccd. 0 mdnd iese, spintecil suprafata ni-sipului, se leagdnd in aer, se zbate

Situatia economics actual se poate asemana cu scufundarea.Omul lui Victor Hugo suntem noi ; nisipurile miscatoare, corpul

economic de astazi, iar Imizerabilii # stint acei care, prin teoriile eco-nomiei a dirijate s si a st5panirii omului asupra naturii, au aduslumea - si o in - in starea in care se afla.

Asteptand vremi mai bune, trebue s5 observam ea masurile pecare le iau toate tarile, nu vor avea o alts urmare decat sa infunde

mai adinc situatia si sä intarzie ceasul mantuirii.

Pricinile crizei sunt multiple. S5 le reducem la patru mai deseams si anume : fizice, psihologice, cele datorite hipertrofieieului si cele politice.

Trecem peste pricinile psihologice qi cele politice, de care seocup5 buletinul, pentru faptul c5 s'a vorbit indeajuns despre ele.Ne oprim ins la cele fizice si la cele datorite hipertrofiei, - um-flarea peste m5surA a eului.

Pada la r5zboiul cel mare, Europa era cu adevarat, centrul lu-mii : ea coloniza, deschidea teritorii noi, isi m5rea industria potrivitconsumatiei ce crestea neincetat, ()data cu r5spandirea civilizatiei.

Razboiul a oprit totul. Europa e imp5rtit5, azi in doua : o parteRusia si a doua restul Europii. Cei mai mari si mai chiaburi clientiai Europei, China si Indiile, au micsorat intr'o m5sura prea sim-titoare cumparaturi/e lor. Alte tari, Japonia si coloniile engleze,au ajuns sa fie pentru Europa concurente de temut si pentru tot-de una.

».

§i

AN1TL ECONOMIC 1933 7O

De partea cealalt5 a Oceanului Atlantic, vedem o tarn imens5,pe care r5zboiul a mutat-o din campul datornicilor, in cel al cre-ditorilor : State le Unite ale Americii.

Tara aceasta a avut intotdeauna obiceiul de a atrage banul spreea. Deodata tsi descoperi insusiri de imprumutator si se arunc5,trup si suflet, in operaciile financiare internationale. State le Unitedeschid larg casele de bani si imprumut5. Si se lass taiite de aceleexager5ri care se produc aproape de regula, cand averea a fost preausor castigate si and lipseste - bineinteles - traditia.

Apoi, afacerile se incetinesc. Ce are de a face ! Se va da popo-rului muncitor putinta - in schimb - sa-si ipotecheze munca vii-toare : se creiaza vanzarea in rate.

Toate acestea duc fatal la imobilizarea capitalurilor. Si se in-tampla cu t5rile acelasi fenomen, care se int5mpla cu indivizii. Candsunt prea irnobilizaci, cad.

Multe si dureroase experience la care suntem spectatori, siliti,dela r5zboi incoace. Toata oranduirea economics a lumii s'a schim-bat in zece-cincisprezece ani. Nu se mai tine seama de experienteletrecutului, nimeni nu mai vrea sa-si aminteasca de o lege ace s'a cl5dit in secole, nu se poate clarama peste noapte.Si, atunci and se uit5 legile firii, nu e bine. Nu e bine deloc. Acestlucru tl simtim cu totii. 0 simte negrul cu parul cret si nasul turtit,dela Ecuator, galbenul fl5m5nd, cu coad5 in spate, depe podisulmongol si albul invatat sä tr5iasca bine, din suburbiile newyorkeze..0 simte tovar5sul prea tare st5panit din Rusia sovietica §i ceta-teanul liber depe malurile lacului Leman.

* *

Buletinul b5ncii elvetiene noteaza :Inainte de a vorbi de economie H dirijata » si de stApanirea omului

asupra naturii, ar fi bine sa" intreb5m pe munteni : ce e aceasta sta-panire.

IVIuntele to face modest. De aceea intrunirile diplomatilor, alefinanciarilor si economistilor ar trebui sá se tiny la Gornegrat, inElvetia. La aceasta in5ltime oamenii tsi masoara mai bine puterea,canfaresc mai bine cat sunt de mici fats de ceea ce Dumnezeu acreat, si

Insaau mai bine notiunea realitatilor.ce vedem not astazi? Oameni, care ravnesc sá robeasc5 re-

actia omeneasc5, sá mustruluiasc5 natura, oameni care se lauds caprin restrangeri, prin contigent5n, pot sä canalizeze comertul inter-national, rod al sforcarilor individuale.

Financiarii supraoameni vorbesc de miliarde, cu o indrazneallcare nu se intalnea inainte de r5zboi, nici cand se vorbea de mi-lioane. Si, departe de a recunoaste greselile lor, acesti oameni se.

firii :

702 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

inamolesc in fiecare zi tot mai mult, resping toate chemarile bu-nului simt, - chemarile naturii. Se pot citi zilnic comunicate anun-find noi restrictii, noi sugrumari ale comertului, care e izvorulbunului trai al popoarelor. Se desvolta autarhia si despotismuleconomic. Etatismul intra in toate domeniile, suprarationalizareanimiceste initiativa individuals, oameni de Stat calca in picioareindatoririle for cele mai vadite, cele mai lamurite si se pun deasupramoralei elementare. Unii financiari, in Europa, ca si in alte parti,au dat la iveala metode care ne uluiesc si ne Inm5rmuresc.

Dou5 din ele ? Moneta dirijat5 si economia dirijat5.Moneta nu e cleat m5sura comund a diferitelor valori. Acest

simplu termen de mdsura comund cere neaparat stabilitatea, saumai bine, fixitatea. Pentru a avea aceast5 fixitate, nu e decat tin singurmijloc, - aurul.

Se va zice el etalonul-aur s'a dovedit neputincios sa ocroteascastabilitatea preturilor.

Fluctuatiile preturilor, pe care le ingaduie etalonul-aur, nu sunto pagub5. Dimpotriva, daca le Iasi sa se aseze normal, in toat5 li-bertatea, ele lucreaza ca indemn sau ca frand a productiei si cu maimult folos, decat poate sa o faca legile sau contingentirile politice.Fluctuatiile monetei stabilesc o selectie printre produc5tori, p5strandpe cei vrednici si aruncand pe cei nepriceputi. Ele lucreaza dupdlegea lui Darwin : o ddinuirea celui mai destoinic >.

Iar and se vorbeste de economie e dirijat5 >, ar trebui mai degrabs sä fie intitulat5 economie u sugrumata >, daca se judeca dupdmdsurile ce se iau in numele acestui principiu.

Cea mai de seams datorie a directorului unei mari intreprinderisau institutiuni (si care Stat nu e cea mai mare institutie din toate?)e, fara indoiald, sä is initiative de afaceri el insusi, dar, mai ales, sastarpeasca initiativa la subalternii sai, sa" judece dupa bunul simt sisa-i tins pe teren logic.

Ast5zi, se poate ardta, din belsug, ca fiecare actiune asa zisdsalvatoare a unui guvern e lovita dinainte de sterilitate, fiindcd eae infrant5 de o aceeasi masura pe care o is guvernul tdrii vecine onmai indepartate.

Ast5zi, nimeni nu vrea sä inceapd, nimeni nu are incredere incuvantul altuia. Fiecare guvern e plin de ceea ce se poate numi # sin-cerit5ti succesive >), pdstrandu-si totdeuana o portita de sc5parepentru a ocoli o fdgaduiald data.

u Incepi sä desnaddjduesti, spune in incheere Buletinul bdnciielvetiene, de inteligenta si de viitorul rasei omenesti, cand vezi caun mare numar de oameni au destul bun simt ca sa stie ce ar trebuisa fad, si totusi natiunile se g5sesc cuprinse intr'un cleste, ale c5-rui brace se strang in fiecare zi #.

Am insemnat fidel atat gandurile d-lui Francis Delaisi, cat si

ANUL ECONOMIC 19:"8 703

cele din buletinul bancii elvetiene. Numai, ici, cob am subli-niat noi Cate o const.atare. Am tinut s5 arat5m cum e judecata si-tuatia actual5 a lumii politica economics internationaa, de undoctrinar cu renume precum, qi de o institurke particulars, in directslegatur5 cu viata practice. Aceeai constatere : prea mult amestecal statului in viata economics, prea multd nesocotire a principiilor fun-damentale, care stdp anesc omenirea de mil de ani.

Rezultatul ? Glnditi-v5 numai la suferinta in care se zbate lumea.Zeci de milioane de omeri.Mai multe zeci de milioane de oameni care n'au pginea zilnica.

Peste trei sferturi din populatia Europei triqte sub nevoile normalede viata. Agricultura e in plin faliment. Costul productiei intrecepretul obtinut la vanzare. Inventariul agricol rudimentar qi in-vechit din Virile agricole europene, contrasteaz5 dureros cu ma*nile perfectionate care putrezesc in depozitele negustorilor qi in ma-gaziile fabricelor.

Industria nu mai poate heani pe acei care i-au inchinat munca.Puterea de productie e mare, putinta de vanzare, mica. Capitalu-rile investite ating cifre astronomice. Perfection5rile tehnice, - ra-tionalizarile qi standardizSrile, - imensitatea fortei motrice la dispo-zitia oamenilor, ar putea da atat omenirii, incat sa nu mai existeom fl5mand, sä nu se mai vada picior descult.

Aeroplanele zboara la inaltimi ametitoare, apropiind Parisulde Bucureqti la distanta la care altadata se g5sea Bucureqti deBuz5u. Sunetele melodioase qi cuvantarile savante rostite infata microfoanelor sunt prinse din vazduh la distante maxi §iimpr4tiate peste marl continente.

Transatlanticele uriaqe - adevarate orge plutitoare - str5batoceanul nesfSqit, in cinci-qase tile. Marile au devenit pentru oamenilacuri lesne de trecut. Si totuqi?

i totuqi niciodata nevoile n'au fost mai marl, suferintele maiaccentuate. Impotriva acestor nevoi, s'au incercat In anul trecutcSteva reactiuni. Intre altele, conferinta dela Londra, careia i s'aacordat un credit atat de mare din partea tuturor tarilor. Conferintan'a dus la niciun rezultat. In loc de prilej de armonizare a diferitelorinterese, ea a devenit, dimpotriva, un camp de incrucipre despade.

Conferinta dela Londra n'a facut cleat sä dovedeasca ce pro-protii a luat egoismul pe taramul economic. C5ci dup5 falimentulei, au inceput sa curga noi contingentSri, noi restrictii vamale,noi piedeci valutare, - cu alte cuvinte : raul a fost schimbat inmai rau.

europene, cu organizatia for economics perfectionat5si cu traditiile for seculare, au fost silite sá fac5 operatii de trot, catriburile primitive din mijlocul Africei.

si

Ii

704 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Si, Doamne, cate experience! Ele au facut ca viaca economicsa Europei sa fie acum mai zbuciumata ca la Incheerea marelui razboi.Nu putem sa analizam toate evenimentele intro cronica de revista.Dar, gandici-va bine : Statele-Unite in plina desfa§urare a unei expe-rience cai eia nu i se poate prevedea sfar§itul, fluctuacii insemnatela devizele care 'Dana mai acum catava vreme constituiau farurilede indrumare ale comertului international, decepcia conferincelordela Londra si rasturnarea politica din Germania. Adaugaci apoiturburarile din Austria, Spania, Portugalia, atitudinea razbcinicaa Germaniei, a Rusiei §i a Japoniei, luptele din Exti emul-Orient,revolta din Cuba, razboiul general economic, invazia mar furilorjaponeze, retragerile zgomotoase din Societatea Naciunilor, furiasocializanta care vrea sa inlocuiasca creacia individualists in atatde numeroase cari, - §i yeti incelege imediat ca organizacia econo-mica a lumii se apka bine. Nu suntem spectatori la o sincopa acapitalismului, cum suscin unii. Ci, dimpotriva, la un examen derezistenta al a§ezamintelor tradicionale.

Nu se poate sa trecem cu vederea unele fapte care dovedesc eaoricat de ciudate si nechibzuite suntpornirile oamenilor,loricat impie-died ele reintoarcerea vremurilor de bel§ug, - totu§i oranduirea se-culara a Europei invinge raul. Aceste fapte sunt :

scaderea mondiala a precurilor a incetat ;qomajul a inceput sa scads in diferite cari industriale ;puterea efectiva de cumpkare a masselor a inceput sa creasca.Sa nu fim greqit intelqi.Precurile actuale nu dau Inca profit producatorilor ; §omajul

n'a fost ingradit ; puterea de consum a masselor nu da putinta unuitrai lini§tit, nici statului qi nici producatorului. Precurile insa, lasfar§itul anului 1933, sunt mai ridicate decat acelea dela sfaqitulanului 1932. Numkul qomerilor a scazut in Statele Unite cu treimilioane ; in Anglia cu opt sute de mii ; in Germania, Austria,Franca, Olanda §i Elvetia cu multe zeci de mii. Si In celelalte taxise poate observa o scadere.

SituaCia se prezinfd astfel :Precul materiilor prime §i-au mai revenit sub inraurirea acciunii

americane. La unele produse cauciuc, lana, cositor, etc. - precti-rile sunt astazi, in aur, la un nivel simcitor mai ridicat ca acelea dinanul trecut.

Productia industriald e in cre§tere. A intrecut, la mai toate ra-murile, activitatea din 1932.

Stocurile s'au mic§orat. E un temei foarte serios in opera de in-sanatoqire.

Comertul mondial i-a incetat scaderea. Se tie ca, dela izbuc-rea crizei, an cu an, luna cu luna, volumul comertului mondial s'amic§orat intr'una. Incepand dela mijlocul anului 1933, tendinta

-

ANIIL ECONOMIC 1933 705

aceasta a incetat. i imediat dupa aceia a inceput sA creasc5. Spo-rirea traficului mondial de marfuri se poate vedea din dou5 cifre :In luna Noembrie 1933 cantitatea m5rfurilor tranzitate prin canalulde Suez a fost cu 25 la suta mai :are ca in luna corespunzatoaredin 1932. Tot aqa qi traficul prin analul Panama. Un simptom deimbunAt5tire care trebue retinut.

Piata schimbului mult turburata. Dela p5r5sirea etalonului aur,dolarul a avut o tendinta constants de sadere. La sfarqitul anului1933, scSderea era de 36 la suta din valoarea norma15. Curand dupaasta, preedintele Roosevelt a cerut congresului imputernicirea sascad5 dolarul - dac5 va socoti necesar, cu 6o la suta.

Lira sterling a urmat, ba chiar a intrecut, o bucata de vreme,sc5derea dolarului. Dupa aceea, guvernul britanic a socotit mai cufolos s'a inceteze deprecierea lirei i s5-i dea o oarecare stabilitatede fapt.

Francul francez a ramas singurul punct fix in v5Im4agul de pepiata monetarA. Nu e deci de mirare c5, din initiativa Frantei, cele§ase ;Sri care qi au putut pastra intact valoarea monedelor, au consti-tuit, sub cutele conferintei dela Londra, Blocul Aur. Un val de in-credere s'a intins in unele cercuri, care a ingAduit francului elve-tian i florinului olandez sä-i pastreze pozitiile.

Dolarul, in caderea lui, a tras dupa el cateva monede secund-dare, mai toate americane. Altele au retiqit sa scape numai gratieunei noi inSspriri a comertului de devize Si a unor noi piedici pusein calea comertului international.

MIS in ce proportie au sc5zut, in cursul anului 1933, diferitelemonede :

Dolarul american 36,2 la sutaDolarul canadian 23,5 fl IlCoroana daneza 15,8 5,

Coroana suedeza 7,3 11 1?

Escudo 7,3 ,I f?

Coroana norvegiana 5 ft ftLivra engleza 1,6 ,,

Deprecierea ymiului mai putin, munca staruitoare si spornic5din Japonia, au facut s5 se auda plangeri pe pietele europene. Tre-bue retinut faptul a Japonia e singura tars din lume in care indexulproductiei industriale a crescut dela 1928 pan5 la sfal*tul anului1933, Cu 20 la suta.

Bursele Internationale cu tendintS filurit5. Bursele din Parisi B,ux.,11es calme, cu mici urcari case nu s'au putut mentine, pe

la mijlocul anului.Bursele din New York, Londra qi Berlin sustinute. Cursurile,

15

,,

706 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

favorable. In State le Unite si Anglia urcarea curstuilor intrececa imea de sadere a monedei.

Si speram ca semnele de imbunat5tire se vor accentua si ca sa-pati de nelinistea care-i fr5mant5 astAzi, ii.drum5torii politicii eco-nornice a statelor vor reveni la politica traditiona15.

* *

In valmasagul fr5mantarilor economice internationale, care afost situatia noastra? 0 hipertrofie a eului, - molipsit5, fara in-doia15. Si o exagerare a inch:puirii ca Statul are dreptul s5 se ame-stece in tot si in toate. Sub inrattrirea tendintelor care b5ntue ome-nIrea, s'a continuat la not cu politica de ingridire a initiativelorparticulare. Nu e nevoe ss d5m cifre. Dar, e lesne de priceput cumo duce viata economics, intro tars cu restrictii valutare, suspenclaride transfer, contingentare la import, neputinta la export, fiscali-tate prea mare si venituri prea mici la toate clasele produatoare.

In cele mai multe din aceste situatii am ajuns lara de vo;a noastra.ane ar putea spune a am dorit saderea pretului la cereale p5n5la nivelul de ast5zi sau a de placere ne-am inl5ntuit in compen-satii sau in suspendari de transfer?

Na e mai putin adevarat insa a la mAsurile pe care am fostobligati s5 le 1u5m, s'a nesocotit de prea multe on experienta si ne-voile celor interesati.

S'a decretat contingentarea. Nimic de spus. Ea putea fi apli-cata in dou5 feluri : de Stat sau de impo:tatori. Ce s'a intamplat?Dela infiintarea contingent5rii si pada la sfarsitul lunii Mai, distri-butia cotelor a fost in mainile negustorilor si ale industriasilor.Uniunea Camerelor de Comers qi de Industrie a pus la index/15/1Atoate mijloacele. A mai dat o conducere prob5 si priceputA, caaceia a directorului salt general, d. Gh. Christodorescu. Toatalumea e multumit5. Nici o plangere. Importatorii n'au de suferit.Nep5rtinirea este vAdita.

In luna Iulie, contingentarea e luata dela Uniunea Camerelorde Cornell si trecut5 fari rost, la Ministerul de Industrie.Dzschideti o colectie de ziare. Toat5 lumea se plange. Protestelese tin la* Nu e zi dela Dumnezeu, sa nu se vadeasa o nedrep-tate. Nzmultumirea e at5t de mare, inat cei in drept sunt nevoiti,ca sa multumeasc5 lumea, sa caute not sisteme.

Am ales acest exstmplu. Puteam s5 1u5m un altul. InvatAmantular fi acelasi. Interventia Statului nu poate cleat sa nemultumeasa sis5 pig ibeasca vieta economics. Chiar atunci and o nevoe superioar5impune tin amestec al Statului, trebue facut astfel inat r5spun-derea si initiativa sä fie lasate organelor particulare.

Dac5 am incerca s5 sintetizim care a fost situatia diferitelorramuri de activitate in cursul anului expirat, am avea :

ANIIL ECONOMIC 1933 70';

Agricultura, ap5sat5 de continuele scaderi de preturi si delipsa de credit, o duce greu. Agricultorii au avut ponosul unei re-colte slab. Dpsa de marf5 a inraurit capacitatea noastra de export.Porturile au suferit. Comertul de cereale a cunoscut un an de pa-gub5. Pieta navlurilor a fost slab5.

Comertul, aproape f5r5 de castig. Afaceri noi nu s'au in-jghzbat. Dpseste creditul. Siguranta creantei aproape a disp5rut.0 ploae nesfirsita de concordate si falimente. - ceea ce e maitrist - nici o perspective de imbun5tatire.

Industria a fost favorizata de regimul de contingentare. Anul1933 a insemnat far5 indoial5 un an de reactivare a fortelor noastreindustriale. Pfoductia s'a merit, imbunafatirea utilajului tehnic acontinuat. Industria e insa ap5sata de sarcini fiscale si sociale multprea mari.

Piata financiard a sc5pat de turburarea produs5 in anii trecuti,de c5derea b5ncilor si de enervarea depunatori/or. Stabilitatealeului a fost un element de echilibru. Din nefericire, acestui elementnu i s'a putut ad5oga celalalt : creditul.

Creditul, la noi, e foarte mic, aproape inexistent. B5ncile nu isimai indeplinesc rolul for firesc. N'au putinta sa acorde imprumut,nu fac scont, nu vend devize. In asemenea conditii, e lesne de in-teles CA din toata organizatia financiara a t5rii nu s'a putut gasi deckun singur centru activ : bursa.

Activitatea Bursei de valori a adus o mai dreapt5 pretuire a fon-dului diferitelor noastre societati anonime. Sunt actiuni care si-autriplat cursul. Oamenii care si-au retras banii dela b5nci, au con-statat la un moment dat ca tezaurizarea nu poate fi continuata lanesfarsit. Ca si realizeze venituri, unii au construit. Am azistat astfella o campanie neobisnuit5 de constructii, care, far5 indoia15, a folositmultor ramuri industriale, dar care s'ar putea sä ridice, mai t5rziu,o problems grea. Altii au cumparat devize str5ine, ca sa-si puiesi mai mult averea in siguranta. Acestia au fost p5gubiti dataau cumparat dolari sau lire sterline. In sfarsit, altii s'au indreptatspre Bursa de valori. Din ace stea multi au realizat c5stiguri insemnate.

Cand comertul o duce greu, agricultura lucreaza in paguba siindustria e supus5 unor sarcini prea mari, e firesc ca tezaurul publicsa cunoasc5 si el Zile negre. Asa s'a si Intamplat.

Incasdrile tezaurului au fost neindestul5toare. Cu toate m5su-rile de restrangere a cheltuelilor si, mai ales, de stimulare a incasl-rilor, deficitul bugetar e insemnat.

Comertul exterior a scazut in volum. Desi contractiunea corner-tului romanesc e mai putin mare ca aceia a comertului mondial,situatia e grea si excedentul balantei comerciale n'a putut sa acopere,deck in parte, deficitul balantei de 050.

* *

*i

gi

708 REVISTA FUNDATIMOR REGALE

La sfar§itul anului 1933, licarirea de nadejde care se observain viata economics internationals se reflects §i la noi. Sc5derea depreturi a incetat. Restrangerea exportului de ceraale, de lemne gide animate e, in parte, compensat de un spor viguros la exportulproduselor petrolifere. Industria de petrol e astazi unul din stalpiipe care se reazima economia romaneasca. Numai sa qtim ca, printr'odegrevare indestulatoare §i printr'un sprijin temeinic, s5-i damtoata puterea pe care o poate avea, in chiar folosul t5rii.

Solidaritatea economics a carilor din Mica Intelegere subliniazadorinta noastra de a ne integra in organizatiuni regionale. Tot astfel§i Pactul Balcanic, azi arms de pace politics, maine, poate, armsde pace economics.

Imbun5.tatirea situatiei mondiale e singurul mijloc de insanato-ire a vietiilnoastre economice. Un adevar care vadqte Inca odat5

sfintenia interdependentei economice. P5n5 atunci insa, muncastatornica *i liber5 cu respectul oamenilor i cu respectul initiati-velor. 0 viata cumpdtatcl, fora exagerarea puterilor §i asezeimintelornoastre. E singurul mijloc s5 tie preg5tim pentru zilele bune.

Caci zilele bune vor veni. Numai zile rele nu pot exista aevea.

GEORGE STROE

Revista Revistelor

PSOFESORUL ALEXANDRU PHILIPPIDE

D. Iorgu Iordan, profesor de filologie romanica la Universitateadin Iaqi consacrA, cateva pagini marii figuri care a fost AlexandruPhilippide.

Alexandru Philippide s'a nascut la 1 Mai 1859, in orawl Bar lad.Dupa tats era grec. Aceasta origine n'a cautat in nici un fel sä i-oascuncla ; dimpotriva, ca o reactie fats de patriotismul ieftin al atitorRomani, adesea foarte recenti, o scotea la iveal5 on de cite on aveaprilejul. Bunicul s5u dup5 tats era nepot de frate al celebrului Di-mitrie (in calug5rie Daniil) Philippide, acela care, dupa ce s'a stabilitin Moldova, a publicat, intre altele, o Istorie a Romdniei qi o Geo-grafie a Romdniei, ambele la Leipzig 1816, in greceFte. Bunicullui Alexandru Philippide s'a cisatorit cu fiica r5ze§ului AlexandruGean5 din Nicorqti, iar fiul acestora - Iancu, tat51 savantului nostru -s'a casatorit tot cu o rominca din familia Curt dela Dorohoi. Tat Allui Alexandru Philippide a fost sub-prefect in timpul lui Cuza ; dardup5 abdicarea acestuia a par5sit administratia Si s'a apucat de agri-cultur5.

Alexandru Philippide qi-a facut studiile prirnare qi secundare laBirlad, iar cele universitare la Iaqi Si Halle a. d. S. A fost mai in-tai profesor de liceu, apoi - la 1892 - i s'a incredintat catedra de filo-logie romans dela Facultatea de litere din Iasi, pe care n'avea s'o p5-raseasc5, cu toat5 boala care-I chinuia, decit cu putin inainte de ase stinge din viat5. In 1898, dupa ce it alesese membru, Acade-mia Romani* i-a incredintat alcatuirea Dictionarului limbii romane,lucrare pe care n'a putut-o indeplini B. P. Hadeu qi la care §i Phi-lippide a trebuit sa renunte, dup5 opt ani de munca istovitoare.

Viata lui Philippide a fost viata unui adevarat intelept, care agtiut din vreme sä se retraga in sine, &á se desfaca de lumea incon-jur5toare, in masura maxima pe care i-o ingaduiau obligatiile saledidactice qi qtiintifice.

Personalitatea omeneasca a lui Philippide a fost nu numai neo-binuit de puternica i originals, ci i foarte complex5. Tr5saturalui cea mai caracteristica era o pronuntat5 tendinta catre excesiv.Avea firea unui lupt5tor, a unui polemist veqnic in lupta cu altii, ca

cu sine insu§i. Din aceasta particularitate organics a sufletuluisau, izvorau contradictii qi manifestari, care surpindeau chiar pe ceisi

1 I 0 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

mai apropiati de dansul. Timid in fond, el acumula nemultumiricontra oamenilor si lucrurilor din jurul sau, car and nu mai pu-tea suporta aceasta incarcatura puternica, izbucnea cu rapiditateasi vigoarea unui explezibil.

El a fost un idealist iremediabil si idealismul acesta i 1-au pusla grea incercare vicisitudinile viefi noastre. Prilejurile mcnitearate deosebirea intre ce credea si ce era in realitate se iveau dince in ce mai des si mai brutal. Urmarea au fost scepticismul si mizan-tropia. Izolarea sa de lume culmineaza in faptul cu adevarat extra-ordinar ca vceme de 19 ani - din 1914 pana la moatte - n'a mai parasitIasii nici pentru o clips.

0 caracteristica importanta a personalitatii lui Philippide estedragostea pentru adevar, pasiunea pe care o punea in descoperirealui si curajul cu care stia sa-1 apere. Din aceasta calitate eminentaa spiritului sau, produs al unei anumite constitutii psihice, dar si aldeprinderii cu munca stiintifica severs, au izvorit de fapt lupta luicontra formei goale, adica a minciunii, aversiunea pentru politicasi ironia taioasa contra atator manifestari ale superficialitat'i generalomenesti si specific romanesti. Datorita acestui cult al adevarului,a avut taria sä-si bats joc de patriotismul introdus in lucrarile stiin-tifice cu scopul de a insela pe oameni si a le intuneca mintile.

Ca profesor, Alexandru Philippide a fost un model in cea maifrumoasa acceptie a cuvantului : model de seriozitate intclegatoaresi de constiinciozitate dun" pana la sacrificiu.

Crescut in atmosfera criticismului « Junimii » si al « Contempo-ranului », Philippide s'a manifestat ca un polemist nu numai in scrieripropriu zis polemice, ci si in opere pozitive, ca Principii de istorialimbii.

Ca filolog, el se situeaza in randul neo-gramaticilor, avand dreptmodel pe Hermann Paul.

Intinderea operei lui Alexandru Philippide e relativ mica. Cactipropriu zise are numai patru : Introducere in istoria limbii si literaturiiromane, Principii de istoria limbii, Gramatica elementary a limbii ro-mane si Originea Romdnilor (in doua mari volume). Adaugard laacestea studiile (uncle din ele intinse), articolcle, recent ile, etc.,numarul paginilor lasate de Philippide se ridica de abia la catevamii. Este drept Ca au ramas dela el si rnanuscrise, in primul lee Dic-tionarul limbii ronuine (literele A, B §i C §i o mica parte din D), Cursde fizicagia sunetelor §i Curs de introducere in stiinta limbii, poate sialte lucrari. Dar chiar cu acestea, Philippide sta sub raportul can-titativ, in urma multor filologi romani.

In schimb, valoarea operei sale este neobisnuit de mare. In de-osebi, Originea Romdnilor se impune ca o lucrare cu concluzii greude zdruncinat o mare opera stiintifica si nationals.

(Iorgu Io:clan in Viata Romeineascd, 15 Ianuarie 1934).

M-1

-

TALLEYRAND TRADATOR? 711

TALLEYRAND TRADATOR?

D. D. C. Benedek si 0. Ernest publics, in Revue de Paris dela15 Decembrie 1933, o serie de documente de mare interes, care do-vedesc ca. Talk yrand a vandut in 1817 imp5ratulvi Austtiei, pe pretde 5oo.000 franci-aur, toat5 corespondenta sa si aceea a succeso-rului sau Champigny cu Napoleon, corespondenta care a fost sustras5din arhivele dcpartamentului «R latiunilor externe ».

Inainte de a intra in am5nunt)ele actstei operztiuni, autorii dauinformatiuni precise asupra Arhivelor dela Viena, care nu au fostpuse la dispozitia cercefatotilor decat dt.pa caderea monarhiei habs-burgice. Colectia cea mai de pret este alc5tuit5 dintr'n numarfoarte mare de documente - rapoalte ale agentilor de tct soiul, pecare Curtea Imperials ii intretinea in toate colttuile lumii. 0 miscarerevolutionary in Mexic sau in Chili interesa Curtea in aceeasi m5-sura in care o preocupau afacerile interne ale Statului. Nu trebueuitat ca cei mai buni demnitati si informatori erau fiicele suveranilorsi ale principilor, sotiile, logodnicele si intretinutele acestora. Hubs -burgii aveau rude in toate casele domnitoare.

Aceasta organizatie externs avea ca omotetic intern un cabinetnegru imperial, care avea specialitatea de a descifra secretul corespon-dentei, lar5 a rasa cea mai mica urma. «Cabinetul negru avea o tvr-natorie de sigilii deosebit de dibaci organizat5, in randul careia lucraucei mai buni gravori si cei mai destoinici chimisti. Nu nvmai co-respondenta revolutionarilor si a celor suspecti - adica demccratii -trecea, din oficiu, la controlul secret. Imp5ratul Flancisc suprave-ghea pang si corespondenta rudelor sale. In timpul lui Napoleon,din ordinul imp5ratului se deschideau pan5 si scrisorile ccntelui Sed-linsky, ministrul politiei ».

Cu ocazia cercetArilor intreprinse de dd. Benedek si Ernest, acestiaau descoperit scrisorile schimbate in 1817, intre Metteinich si Tal-leyrand, cu privire la vanzarea corespondentei lui Napoleon, si ant,me :scrisorile pe care i le adresase Napoleon in calitatea sa de rrinistiu alafacerilor straine sub Consulat si sub Imperiu dela 1799 pan5 la1807, cat si acelea pe care imp-al-att.:1 le adresase, in urrra, succe-sorilor sai, Champigny si Moret, in anii 1807, 1808 si 1813.

La 12 Ianuarie, Talleyrand scria lui Matternich ca impAratulRusiei dorea sa intre In posesiunea corespondentei lui Napoleon :« Temandu-m5 sa nu-mi fie cumva rapite, m'am hotarit sa vandcolectia pe care vi-o ofer. Toate scrisorile swat originale, serrnatede el (Napoleon) si formeaz5 dou5sprezece pachete volumiroase ».

In scrisoarea dela 6 Martie 1817, Talleyrand comrnica lui Met-ternich ca intentiona sa ceara 500.000 franci pentru aceste docu-mente, daca ar fi fost sa trateze cu alt stat. Scrisoarea aceasta con-

712 REV13TA FUNDATIILOR REGALE

tine urmatorul pasaj, care dovedeste c5 fostul episcop de Autun nuse prea simtea in siguranta in Franca : 4 Va rog numai ca, odat5 cumandatele la purtdtor (aclic5 lar5 nume1e nieu) prin care voi puteaincasa tntr'un rand sau in mai multe, insa la epoca fix5, suma sta-bility de imp5rat, sa aveti bunatatea a-mi trimite o autorizatie a in-susi imparatului, pentru ca eu si familia mea sä ne putem sta-bili la Viena sau in orice alt5 localitate din Statele sale, la alegereanoastr5, dac5 imprejuarile in care ar putea sa se gaseasca Francaar necesita indep5rtarea mea*.

Faptul cel mai curios, care subliniaza atmosfera de suspiciunecare domnea la Viena, in birourile Ballplatz-ului (1V1inisterul aface-rilor straine), este ea afacerea a fost tratata la Paris, in afar de amba-sada austriac5. Agentul lui 1VIetternich a fost un functionar al con-sulatului austriac, von Binder, care nu trebuia sa cunoasca soartaviitoare a scrisorilor, vandute si cumparate. Binder le-a expediatdela Paris la Strassbourg, unde un oarecare baron de Barbier, careignora istoria acestor scrisori, a fost insarcinat sa le &Ica la Viena.

Descoperitorii acestor documente pretioase se intreab5 carea fost mobilul care a determinat pe Talleyrand la aceasta tr5dare.Nu putea fi arghirofilia. Talleyrand era foarte bogat. Succesiuneasa s'a ridicat la 20 milioane de franci-aur. D. D. Benedek si Ernestcred mai de grabs c5 a cedat unei dorinte de fazbunare fats deBurboni, carora nu voia s5 le lase aceste documente.

In Revue des deux Mondes dela I lanuarie 1934, d. Emile Dardpune la punct aceasta chestiune ridicata de d. d. C. Benedek si 0.Ernest.

Autenticitatea documentelor din dosar nu poate fi pus5 la in-doiala, scrisorile lui Talleyrand fiind autografe. Am avut cunostintade ele Inca in 1910, in decursul cercetarilor pe care le-am 15cut inarhivele Ballplatz-ului. Inaintea mea, eminentul istoric austriac Au-gust Fournier obtinuse cornunicarea scrisorilor lui Talleyrand si alelui 1VIetternich, cat si a documentelor napoleoniene anexate acelora.Erau clasate ad acta secreta si plicul purta mentiunea nicht mitteilen(a nu se comunica) scrisa cu creion rosu si semnata de seful arhivelorimperialc*.

Dosarul corespondentei lui Napoleon cuprinde 832 de scrisoricare nu constituesc deck o mica parte din scrisorile adresate de Na-poleon ministrilor Eli in 1799-1807, 1808, 1813. Din acest stoc, numai63 sunt originale si semnate de Napoleon : restul sunt copii. Toateaceste documente au fost deja publicate in Franta, fie in corespon-denta Imparatului, fie in culegerile d-lor Lecestre si L. de Brotonne,care o completeaz5, cu exceptia a o suta cincizeci de inedite.

Ce s'a intamplat? Colectia dela Viena a fost risipita ? 0 fi distrus-o,in parte, MAternich? Talleyrand o fi livrat un numar mai mic descrisori, decat promisese ? Intrebari la care nu se poate raspunde.

TA T.T.F. YRAND TR AD A.TOR 7 713

Se pot pune insa cloua chestiuni : Cum a intrat Talleyrand inposesia acestor documente? Dace le-a vandut lui Metternich?

Talleyrand a pus mana pe scrisori in Aprilie 1814, in timpul gu-vernului provizoriu de scurta durata, cand a examinat si a ars prinde Villiers - la ministerul afacerilor strain - toate documentelecare-1 puteau compromite.

La finele anului 1816, neputandu-se consola ca a trebuit sä Ora-seasca puterea, se pronuntase in public impotriva ministrului Riche-lieu. A urmat o disgratie trecatoare. Ludovic al XVIII-lea ii inter-zisese sä apara la Curte. La 28 Februarie 1817 qi-a reluat insa loculde mare 5ambelan pe langa rege. Scrisoarea sa catre Metternich estedin 12 Ianuarie, data la care nu era amenintat nici in persoana, niciin avutul sau.

La 6 Martie, cu toate ca intrase iara5i in favoarea regelui, solicitaautorizatia imparatului Austriei de a se stabili la Viena. Nu era decalun pretext pentru ali justifica traficul. 4 D. de Talleyrand, a spusStendhal, era un om de mare spirit, care avea totdeauna nevoe debani *. Nu trebue uitate nici destainuirile facute de Napoleon luiGourgaud : a Talleyrand facea bani din toate 5i are un real talentpentru ag'otaj. Sunt sigur ca vindea anumite documente Englezilor,nu pe cele esentiale, insci scrisori secundare, pe care le trimetea luiPitt *. Aceste marturii ne ajuta sä calificam natura 5i insemna-tatea informatillor pe care istoria o poate trage din aceste documente,a caror vanzare constituia, din partea lui Talleyrand, mai degrabaun trafic, deck o tradare.

(C. Benedek qi 0. Ernest In Revue de Paris, x5 Decembrie 1933qi Emile Dard in Revue des deux Mondes, I Ianuarie 1934).

PROFESORUL DR. IOAN CANTACUZINO

Viata lui Ioan Cantacuzino a fost o pilda de existents plina 5ifrumoasa. Ascendenta lui stralucita cuprinde numeroase nume devoevozi ai Bizantului si ai tarilor romanesti. Tatal sau, un juristeminent, fusese ministru sub Cuza ; iar mama era fiica lui Mavros,malt demnitar pe vremea lui Kiseleff, om de o superioara cultura5i mare amator de arta. (Colectiile acestuia donate statului au formatsamburele muzeului nostru national). Mamei sale ii datora Canta-cuzino frumoasa cultura clasica, cu care si-a uimit profesorii cole-giilor parisiene pe care le-a frecventat. Aceasta femee de un spiritsi o inteligeno sclipitoare cetea copilului ei textul original al trage-diilor lui Eschil, Sofocle, Euripide si al comediilor lui Aristofan.

Cantacuzino a inceput a studia medicina dup5 ce dobandise osolids pregatire biologid, trecand pe la Sorbona pentru licenta in

714 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

stiintele naturale. Aceste studii prealabile el le-a pus in valcare prinfelul lui de a privi starile patologice in cadrul biologiei generale.

Pentru a aprofunda si mai mult studiul medicinei, el a trecut -sub influenta marelui sau prieten Kovalevsky, care I -a mitiat in lu-crarile lui Metchnikoff - la cercetarile de laborator. In acel for deinalta intelectualitate care

marileeste institutul Pasteur, Cantacuzino a

putut sa-si desvolte lui calitati, land contact cu aceia dintrecolaboratorii lui Pasteur care aveau sa ilustreze in chip stralucitbacteriologia franceza : Roux, Nicolle, Calmette si altii. Numai unom cu intrnsele lui cunostinte in domeniile stiintelor naturale si alebiologiei era capabil sa intreprinda, pe langa cercetari aprofundate

iinteres,asupra unor teme speciale de un mare lucrari de vasta sin-teza, cum au fost cele asupra inspirate de Metchnicoff,dar amplificate in creerul lui puternic, ca sa dobandeasca o impor-tanta ce urma sa se afirme definitiv in admirabilele cercefari dinultimii zece ani, asupra imunitatii la nevertebrate.

Teza lui asupra holerei, din 1894, este o lucrare de mare va-loare, si cei ce I-au urmat au gasit intr'insa imbolduri pentru desco-periri fundamentale. Sunt acolo observatii si sugestii care au servitca baza de studii pentru problema intoxicatiunei holerice. Printrecei dintai, Cantacuzino pune in evidenta producerea unei imunft5tilocale prin formarea de anticorpi chiar in mucoasa intestina!5. Rolulfagocitelor in ap5rarea organismului contra vibrionilor holerici edemonstrat, cum it aratase cu putin timp inainte 5i pentru spirilozapasarilor.

Lucrarea aceasta si altele, care i-au urmat ca s'o desavarseasca,consacrasera reputatia lui Cantacuzino, si cele mai stralucite situatiii se ofereau la Paris. Totul iI tenta sa rtirn3na in acel mediu de inaltasi rafinata cultura. Ar fi vrut lush' sä-§i serveascsa tara §1 s'a supusinvitatiei pe care i-a facut-o Facultatea de stiinte din Iasi, de a primicatedra de morfologie. Activitatea lui profesorala de-aci a fost descurt5 durata, dela 1894 pans la 1896. Cadrul Iasului era prea stramtpentru aceasta minte vasta, si, la apelul colegilor dela institutulPasteur, Cantacuzino pArase§te iav4i tara, pentru a reveni abia in1902, cand i se incredinteaza catedra de medicina experimentala delafacultatea din Bucurestr. De randul acesta, el venea la un loc demunch unde concomitent putea pune in aplicatie cunostintele siexperienta lui de medic, biolog si naturalist.

Valoarea operei lui Cantacuzino se oglindeste in cele 92 de me-morii, ce cuprind rezultatele cercetarilor sale. In afara de teza luiasupra holerei, care a pus in discutie si a rezolvat in parte numeroaseprobleme de biologie, el s'a relevat, tot la inceputul activitatii, prinlucrarile asupra serurilor hepatolitice. In acelasi timp a publicatcercen rile asupra actiunii bacililor tuberculosi paratuberculosi,

imunitatii, -

si

PROFESORIIL DE. IOAN CANrACIIZINO 715

dezbracati de invelisul for de gra'sime prin anumite tehnice de la-borator, si asupra paratuberculinelor.

Pentru serul hemolitic a aratat rolul, paradoxal in aparenta, pecare-I au injectiile de cantitati mici de ser in stimularea hematopoezei.

Producerea de precipitine, experimental, prin injectii de sernormal de cal, locul unde iau nastere, modul for de actiune au facutobiectul unor indelungate cerceta'ri.

In scarlatina, lucrarile lui sunt capitale, ca si contributiile la stu-diul morvei si al leprei.

0 lucrare fundamentals, care inseamna o data in istoria biolo-giei, e aceea privitoare la.reactia de imunitate a nevertebratelor. Im-potriva celor care tagaduiau existenta unel reactii similare la never-tebrate, Cantacuzino a dovedit la acestea prezenta fagocitozei, aanticorpilor si, in plus, a unei actiuni de aparare paracelulara, carese executa in afara de celule, dar numai in contact cu ele.

Dar Cantacuzino n'a fost numai un savant si un desavirsitprofesor ;.el a fost si un mare animator si initiator. La 1905, a inte-mciat Socletatea romans de biologic si, in acelasi an, a facut sa" apara4 Revista stiintelor medicale )). La 1928 a infiintat (( Archives rou-maines de pathologic experimentale et de microbiologie )). A fostpresedintele Societatii pentru istoria medicinii si unul dintre prin-cipalii fondatori al Societatii pentru profilaxia tuberculozei, a celeipentru combaterea tuberculozei la copii si a celei pentru studiultuberculozei. Opera lui cea mai important' ca organizare e Insti-tutul de seruri si vaccinuri fondat in 1923, care-1 poarta numele sipoate rivaliza cu cele mai mari institutii similare din alte tari.

Nemarginita lui solicitudine pentru bolnavi ne desvalue caldagenerozitate de care a fost insufletit acest mare invatat. Cantacuzir oa fost un om bun, in cea mai desavarsita acccptie a cuvantului, inte-legator si compatimitor al tuturor durerilor, patrunzand - pana ase identifica cu el - sbuciumul in care se framanta cei ce se sbat inlupta apriga pentru trai. Aristocrat prin nastere si prin crestere, darun mare democrat prin cultura lui sociologica si biologics, el si-a

iplecat urechea si la imensul vaet de durere al multimilorsetoase de dreptate si intrezarea forme not de viata socials. Pasiuneape care o avea pentru problemele sociale si dorinta de a da reali-zare ideologiei lui I-au indemnat s'a primeasa directia sanitata intre1908 si 1910. Munca pe care a depus-o aci a culminat cu legea care-ipoarta numele si care a ramas temeiul tuturor organizarilor sanitareulterioare. In guvernul din 1931-1932 i s'a incredintat departamentulmuncii si al sanatatii si si-a legat numele de legea loteriei si de aceeaa muncii in porturi.

0 alts lature a maretei lui personalitati a fost pasiunea pentrutot ce era manifestare de arts. Cultura lui muzicala era vast', si ceamai desavarsita reculegere a savantului si a omului de actiune era

716 REVISTA FUNDATIILOR REGAL8

sa se refugieze in lumea magicA a compozitiilor marilor genii mu-zicale, pe care le executa el insusi cu o arta infinity. Rafinat cunoscatoral artelor plastice, el ajunsese sa aiba una dintre cele mai bogate co-lectii de tablouri, gravuri, desenuri si estampe.

Cantacuzino dispare cu nimbul celei mai curate glorii. Un uma-nist, in intelesul marilor oameni ai Renasterii, care imbrAtisau toatecunostintele si toata simtirea omeneasca, el a putut - in vremeanoastra complexa s5 cuprindA toate problemele si aspiratiile epocei.

(Dr. S. Irimescu in Viata Romineascd, 31 Ianuarie 1934).

FUNCTIUNEA MED I TERANE I

In natura tarilor mediteraneene sty explicatia minunatei trans-formari psihice si tehnice care deosebeste pe Europeni de restulomenini, si timpurile moderne de epocile anterioare. Meditera-neenilor se datoreste aventura extraordinary » in care traiau, alecarei urm5ri nu se pot prevedea, si care se rezuma in o indepArtareprogresivA de conditiunile initiale si naturale ale vietii.

Contururile Mediteranei sunt asa fel, Inca si navigatia in apro-pierea coastelor si calea de uscat dealungul for sunt deopotriva fa-vorabile. Fluxul aproape nu exists. Cerul, in cea mai mare parte aanului senin, ajutA §i el navigatia. In jurul marii acesteia interioaretraesc trei lumi foarte deosebite una de alta, prin spiritul si sufletullor.. Aceste lumi si-au amestecat, prin razboi si comert, sfingele,graiurile, traditiile. Concurenta, unul din caracterele cele mai pro-nuntate ale timpului modern, a atins foarte curfind in lumea medi-terancana o intensitate deosebita : concurenta in comert, in religii, ininfluenta. Toate elementele esentiale ale civilizatio europene suntproduse ale acestei

In deosebi desteptarea personalitAtii umane s'a realizat in par-tile acestea. Omul, masura a lucrurilor, omul ca element politic,ca entitate juridica, omul egal cu omul inaintea lui Dumnezeu siprivit sub aspect etern, sunt creatiuni mediteraneene. Legile na-turii ca si legile civile, ideea insa§i de lege, aici s'au desteptat.

Vorbirea in slujba adevArurilor abstracte si in slujba vietii po-litice este functiune mediteraneang. Cele mai pretioase descopennintelectuale, desfacerea stnntei nempirismde si constituirea litera:turii in genuri bine deosebite, aici s'au realizat. NiciodatA nnicaiesinu s'au produs, in spatm atit de restrfins, atfitea boggii o atat deputernica fermentare mtelectual5.

De aceea credem ca s'ar cuveni sa se organizeze studiul Medi-teranei, considerate ca un aparat producAtor de civilizatie.

(Paul Valery in Revue des Deux Mondes, 1 Februarie 1934).

u

situatii.

§i

-

API/I/IAEA SPIRITITLITI

APARAREA SPIRITULUI

717

Spiritul i§i pierde din ce in ce mai mult influenta asupra vietii.Biserica se face pe he ce zi tot mai lumeasa §i mai politics. Franc-

masoneria decade ; intelectualii se departeazS tot mai mult de ansa.Institutul de cooperare intelectuala al Societatii Natiunilor nu afost decal o deceptie. Paul Valery a vorbit candva despre o Socie-tate a Spiritelor. Dar cum s'ar putea ea constitui real? Dorim dintoata inima succes Academiet sale mediteraneene. Am prefera sg-ipropunem o Academie europeana international's'. Pen-Clubul s'aprefacut in agape mediocre §i in calStorii Cook.

Totul, pang §i literatura, du§mSne§te meditarea tihnits, facuta.Suntem captivi ai vulgaritatii, sub despotismul fortei §i al banului.Ar fi vremea sa cAutAm a ne umaniza din nou. Ne trebue o LigAa Spiritului. Dar unde e elita in lumea actual'?

(Andre Lebey, interview in Les Nouvelles litteraires, 20 Ianuarie1934).

Spiritul nu e in crizi. AdevSrul e ca spiritul nu mai exists. Ceidoi frati du§mani, capitalismul si comunismul, sunt aliati contraspiritului.

Ne af1Sm in mornentul unei sclavii generale. Persoana este corn-pnmata in standardul masses.

Salutary ar putea fi, mai intai, o critics a regimului acestuia deapasare si suprimare a spiritului.

Organizatii pentru apArarea autonomiei intelectuale exists. Luptaefectiva nu o va putea duce Irish cleat o singura personalitate, vi-guros inzestrata.

(Daniel-Rops Henri de Montherlant in Les Nouvelles litteraires,27 Ianuarie 1934).

ADEVARUL ISTORIC SI MANUALELE SCOLARE

Anchetele organizate in 1923 §i 1927 de Centrul Europeanal Fundatiunii Carnegie asupra manualelor de istorie §i raportulInstitutului international de Cooperare mtelectuala in 1932 auconstatat persistenta spiritului rSzboinic in predarea istoriei. Con-gresul pentru invatamAntul istoriei tinut la Amsterdam in 1932 acondamnat, prudent, ideea unui control international in predareaacestei materii. In practica s'a dovedit ca unele tan au refuzat sais parte macar la dezbateri §i ca fiecare tars i§i are invAtAmantul

si

718 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

istoriei asezat pe temelie nationalists, ca in Republica Sovietelornu se preda decat istorie, fireste, in spirit strict comunist.La ultima conferinta balcanica, in 1933, s'a ridicat chestiunea manua-lelor de istorie, si delegatii Creciei si ai Romaniei au pus in studiuun proect de istorie a civilizatiei balcanice. S'ar putea ca exemplulbun pentru restul Europei sa porneasc5 din ra.sarit.

(Albert Mousset in Revue de Paris, 1 Februarie 1934).

POLITICA SOCIAL EXPERIMENTALA

Metoda de analiza si cercetare stiintifica, rezervata mult5 vremenumai studiului lumii fizice, incepe in secolul alXIX-lea sa se aplicela cunoasterea sensibilitatii si activitatii umane. Pe caile deschise deistorici, au calcat rand pe rand psihologi si literatii, iar in ultimeledecenii metoda observatiel exacte, experimentale s'a introdus s'in campul cercetarilor sociale.

Astazi este un loc comun a spune ca o politics temeinic5 nu esteposibila fail cunoasterea aprofundata a realitatilor sociale. Cand aluat conducerea Statelor Unite, presedintele Hoover a numit o co-misie care sa exploreze metodic si adancit toate aspectele vietii so-dale si sa cerceteze tendintele ei de evolutie, pe baza carora apoisa cladeasca solid si sigur asezamAntul legisfativ. Politica socials depretutindeni se intemeiaza pe statistici si anchete. Dar nu existstail in care aceste anchete si statistici fragmentare si unilaterale s5dea rezultate bune.

0 metoda care poate imbratisa realitatile sociale in totalitatea sicomplexitatea for e aceea preconizata de Institutul Social Roman :monografia. La temelia acestei metode sta observarea directs si viea unui domeniu bine ingradit, cercetat pang la epuizare sub toatemanifestarile lui variate.

Institutul Social Roman a condus cu cea mai mare energie cu-noasterea Orli pe cale monografica. Inca din 1925, a intreprinselaborarea de manografii satesti, iar in 1927 sectia de politica socialsa luat in discutie problema monografiei industriale si a familiei demuncitori. Aceasta noun activitate avea sa inceapa cu studiul uzi-nelor maxi si s'a ales ca obiect grupul metalurgist din Bucuresti,care, dela razboi incoace, prezinta aspecte economice si sociale cutotul noi. Lucrarile n'au inceput insa 'Ana acum. Se cuvine ca elesa nu mai fie amanate, pentru ea fail asemenea cercetari nu putemajunge la acea cunoastere precisa a realitatii sociale, indispensabilaunei reforme sociale sanatoase si temeinice.

Prin contactul direct §1 personal cu viata socials a uzinei si a lu-cratorilor, sub toate aspectele ei, cercetatorul este luat din linistitele

POLITICA SOCIALA EXPERIMENTALA 719

sale studii de torentul vietii si devine om de hotarita actiune, dornicsi inlature sau cel putin sa atenueze conflictele, impasurile si viciile,in care viata - in complexitatea ei tragic' - nu inceteaza a ne angaja.

Caci observatorul clan-vazator devine cel mai devotat servitoral ideii de mai bine. Cunoasterea vietii sociale ne face a o simpatiza,ne indeamna a ne solidariza cu tot ce se intampla in ea si ne invitaa ne instala in mijlocul ei, pentru a o ajuta. Si atunci, centrul decercetare devine centru de actiune.

Monografia stiintifica, industrials si muncitoreasca se transformsastfel in politica socials experiementala.

(Prof. D. Gusti in Revista muncii, sanatatii si ocrotirilor sociale,15 Februarie 1934).

HIMERE DIN STIINTA

$tiinta purg, data ajunge la rezultate fundamentale, care aducordinea in haos si legea pentru prevedere, se sprijing de multe onpe idei false si are ca puncte de plecare lucruri cu desavarsire ireali-zabile, mste himere. Printre aceste himere - vechi, dar ramase actuale- se numara astrologia, perpetuum mobile §i atchimia, pe temelia ca-rora s'au cladit trei ramuri mari ale fizicei de astazi.

Astrologia este sistemul de cunostinte pornit din credinta ca dispo-zitia pe cer a soarelui, planetelor, stelelor are un rol hotaritor indestinul omului si al vietii. Diferitele evenimente de pe pamant suntcalauzite de locul pe care-1 ocupa soarele printre constelatiile zodia-cale. De aceea, la nasterea oamenilor se cerceteaza unde se aria soa-rele pe bolta cereasca, pentru a se sti de ce soarta va avea parte noulnascut. Tot asa se crede bunaoara ca o comets, ivita far' veste pecer, aduce foamete, ciuma sau alt flagel.

De aici a luat nastere o adevarata profesiune, profesiunea de astro-log. In evul mediu si chiar mai tarziu, se afla la aproape fiece curtecate un astrolog, a carui datorie oficiala era sa consulte cerul, cu pri-lejul oricarui eveniment mai important. Asa pela 1600, la curtea dinPraga a lui Rudolf, era astronom si astrolog marele Kepler.

Din preocupari de acest fel s'a ajuns la o multime de cunostinteprecise : Soarele face parte din calea lactee, impreuna cu toate ste-lele in numar de vre-o zece mii de milioane; in afara caii lactee segasesc niste formatii stelare, in forma de spiral', numite nebuloasespirale, fiecare reprezentand o alts cale lactee. Studiul acestor corpiceresti a condus sa se cunoasca constitutia for materials, distantafor si iuteala cu care se misca in spatiu. Nebuloasele spirale se de-parteaza de not si de soare cu iuteli cu atat mai mari cu cat suntmai indepartate. (Se cunosc nebuloase care se departeaza de not

720 REV1STA FUNDATILLOR REGALE

cu o lutealti de 20.000 km. pe secunda). Una din ipotezele acestenecontenite depart:Ali e aceia a abatelui Lemaitre dela Universitateacatolica din Louvain, care presupune o tendinta de dilatare a urn-versului. (Se apreciaza ca universul devine de dou5 on mai marein aproape o mie de milioane de am).

Toate rezultatele obtinute in acest domeniu s'au obtinut numaidin alaniza razei de lumina trimisa de corpii cerqti. Dar la studiulrazelor de lumina s'a adaogat analiza altor radiatii, constituindu-seacea ramura a fizicei, cunoscuta sub numele de ftzicd cosmicd.

0 aka himera e perpetuum mobile, idealul acelor spirite cu una-ginatie care s'au straduit sa construiasa o marina care, odat5 pussin miscare, s5 se invarteascA necontenit §i la nevore sa mai poatapune in mi§care §i alte maw.

Din nereusita tuturor incerc5rilor de a se construi o asemeneamain s'a ajuns la descoperirea a doua principii fundamentalein fizica.

Primul principm este c5 energia din naturA se transfoi ma dintr'oforma intr'alta, dar nici nu se pierde, nici nu se creeaz5. Este prin-cipiul conservarii energiei, baza tuturor legilor din natura. Il intAlnimla optics, la electricitate, la caldura, la chimie.

Al doilea principiu, principiul evolutiei materiei, arata cA o ma-prig tinde s5 se opreasc5 din cauza frecarilor, cand o parte din ener-gia de mi§care se preface in caldura care se risipeste f5r5 folos.Aceast5 lege e evolutiei se aplica intregului univers, care la un mo-ment dat va inceta once mi§care, se va stinge.

A treia himera e alchimia, §tiinta de a preface corpii vulgari inaur. Din aceste incercari zadarnice a rezultat chimia ; dar gustul dea preface corpii dintr'unul intr'altul a prins la fizicieni. Si Lath' c5unul din ei, fizicianul englez Rutherford, facut recent Lord pentrulucrarile sale stiintifice, a gash ca atomii pot fi prefAcuti din unulmai greu in altul ma' usor.

Din studiul prefacerii atomilor, intai la atomii substantelor ra-dioactive, pe urm5 la toti atomii, s'a ajuns sa se cunoasca ca atomuleste un sistem solar in miniatuia, cu un soare central - nucleul ato-mului si cu o serie de planete in jurul lui, particule nurnite elec-troni. Analiza a mers si mai departe s'a aflat ca nici nucleul centralal atomului nu e. simplu. De vreo doi ani se vorbete de electron'negativi, electron' pozitivi, neutroni §i combinatii de ale lor.

(St. Procopiu in Revista $tiintificd u V. Adamachi s, Octombrie-Decembrie 1933).

si

-pi

REVISTA FUNDATIILOR REGALEva publica in numerile viitoare :

G. Bogdan-Duicei

D. GustiN. IorgaDr. G. MarinescuDan Reidulescu1. SimionescuV. ValcoviciAl. BilciurescuBarbu B. BrezianuArtur GoroveiLucia MantuClaudia MalianI. BuduI. I. CantacuzinoMircea Florian1. IgiroianuAl. MironescuR. MontaMelanie HayeckG. Magheru

George SofronieGeorge Stroe

Z. Piie/i$anu

Scoalele Blajului in veacul al XVIII-lea.Literatura scolara.

Monografia sociological, o metoda decunoastere a natiunii.

Literatura romans necunoscuta.Culture.

Impasul atomisticei moderne.Bacalaureatul.Evolutia universului.Versuri.Versuri.Viata lui Matei Millo la Paris.Strada.Inapoi la suflet.Petre Mavrogheni.Iakob Wassermann.Anti-intelectuali sm.Adevarul asupra Genevei.Tineretul : o noun categorie socials.Echitatea in dreptul englez.Metafizica cu Balzac.Profesorul I. Cantacuzino.Teoria si practica plebiscitului inter-

national.Omul care ar fi putut sa inlature Re-

voluti a franceza.Guvernele maghiare si miscarea me-

morandista.

Abonatii Revistei Fundatiilor Regale vor primi ca suplimentgratuit, la fiecare trei numere ale revistei, cite un exemplardin Biblioteca Teatrului National din Bucuresti", a carei

editare a fost preluata de Fundatiile Regale.

Abonamentele se fac la administratia revisteiBUCURESTI I. B-DUL LASCAR CATARGI, 39

11

,

.

-

Stiinta §i

,

,

r.