ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro...

16
H « ^ http://www.dntcj.ro/adevaml' ANUL X NR. 2 8 0 3 ISSN 1220-3203 LUNI, 31 IANUARIE 2000 16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI IM v de bucurie?! TITUS CRĂCIUN aciul ungurean şi cel muntean s-au gîndit că nu ar strica propriului chimir să-i facă de petrecanie celui moldovean, cel cu oile mai multe. Mioriţa, mit al românilor, devine un model de resemnare. Motiv de bucurie, devine, însă, bucuria aflării veştii că a vecinului capră stă să crape. “Cinstit, nu mă duc să dau în cap, dar parcă mi-e mai bine cînd vecinul aleargă după veterinar*, ar fi una dintre interpretări. La nivel comunitar, însă, chiar dacă e firesc să se întîmple, satul e văduvit de o capră, iar cei din satul vecin au la rîndul lor motiv, de bucurie. Aceeaşi Delegaţie Permanentă a PNŢCD a arătat un lucru pe care mulţi îi intuiau de vreo cîţiva anişori: capra loree bolnavă. îi cade blana, coamele i s-au tocit demult.Vracii s-au gîndit să-i dea vreo dofia leacuri. Întîi au schimbat modul de trai în ogradă: pe politicianeşte vorbind, PNŢCD şi-a schimbat statutul, conferindu-i preşedintelui prerogrative mult superioare. Motivul: nu e rău să compensăm faptul că de trei ani de zile nu am fost capabili să pregătim nişte lideri alternativi'în cadrul partidului. A doua încercare de resuscitare*, a caprei PNŢCD-ului a fost chemarea baciului suprem, ,adică a lui Emil Constantinescu. Ţărăniştii s-au jurat să-l sprijine în continuare, iar Constantinescu, uitînd pentru moment că e detaşat la altă muncă, i-a somat pe cei care doresc doar să profite de pe urma poziţiei în partid şi pe cei care nu mai vor să lupte să plece. Mesajul e clar; dacă nu mai ies preşedinte, vin să vă păstoresc. Problematic, însă, calculul preşedintelui. E drept că unul dintre apropiaţi, Opriş a ajuns secretar general, însă Sârbu, preferatul Cotrocenilor, a pierdut usturător lupta pentru a doua poziţie în PNŢCD. Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care vrea să-l administreze bolnavei capre să nu fie acceptat chiar de organismul pacientului. S(t)atul nostru românesc nu are acum nevoie de încă o capră suferindă. Mai ales că peste gard, mulţi pîndesc să mai facă un raport medical nefavorabil. Şi atunci mai bine stăm noi şi ne gîndim: are sens, peste gard să mai arătăm că dorim agravarea bolii, acum, cînd avem primele semnale că putem ieşi la export? Evident, nu. Nu acum trebuie să mai punem sare pe răni. Nimeni, nici măcar cei din alt cătun, din alt s(t)at nu trebuie să se bucure, pentru că e în interesul nostru. Sau, măcar să încercăm să nu ne bucurăm de capra bolnavă la care se uită acum toţi. Alegerile, la vremea lor, oricum le aşază pe toate. i Raia Sârbu sl 3 a centrala a La a doua strigare, doj clujeni au intrat în structura de conducere centrală a PNŢCD, în urma alegerilor ce au.avut loc la Delegaţia Permanentă a partidului de la finele săptămînii trecute. Astfel, Radu Sârbu, proaspătul preşedinte al Organizaţiei judeţene Cluj a PNŢCD a fost ales, al patrulea pe listă, drept unuŢdintre cei opt vicepreşedinţi ai partidului, după ce a pierdut, cu o diferenţă de scor destul de serioasă - 198 la 84-, lupta cu Ioan Mureşan pentm poziţia a doua în conducerea PNŢCD. Şeful FPS a obţinut funcţia de vicepreşedinte cu 175 de voturi . “pentm”. La rîndul său, deputatul clujean Ioan Vida Simiti a fost ales secretar general adjunct de către Comitetul de Conducere al PNŢCD, obţinînd, ieri, 45 de voturi. Cu o zi înainte, deputatul nu a intrat pe lista membrilor supleanţi ai Biroului de Coordonare, Conducere şi Control ' al PNŢCD. “Munca de secretar general adjunct este Toarte intensă şi complexă, în obligaţiile noastre intrind răspunderea pentru munca organizatorică din mai multe judeţe. De regulă, însă, nu răspunzi de judeţul din care faci parte”, ne-a declarat Ioan Vida Simiti. Secretarii generali adjuncţi sînt în număr de zece şi se află în subordinea lui Remus Opriş, secretar general. T.C, Delegaţia Peimanentă a PNŢCD îi solicită lui Andiei Maiga să renunţe la demisia din postul de ministru Delegaţia Permanentă a PNŢCD a adoptat, sîmbătă, o declaraţie prin care îi solicită lui Andrei Marga să revină la conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale pentru “a-şi finaliza politica de reformă structurală, promovată cu multă eficienţă şţ credibilitate pînă în prezent”. “înţelegem motivaţiile^ domniei sale de ordin financiar, moral şi poliţe, pe care le-a invocat, precum şi cele personale ce ţin de demnitatea intelectuală a domnului Andrei Marga. (...) Abandonarea une’r concepţii unitare şi coerente într-un domeniu prioritar, cum este Educaţia Naţională, aşa cum a fost , conceptualizafă şi aplicată de Se prefigurează plecări si din PNŢCD Cluj Părăsirea PNŢCD de către grupul apropiat ex-premierului Radu Vasile, care şi-a propus înfiinţarea Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), se pare că va avea implicaţii şi la Cluj. După cum ne-a declarat Răzvan Ursuţiu, unul dintre cei care (conform propriilor spuse) face parte din comitetul de iniţiativă al grupului care va părăsi PNŢCD Cluj în favoarea PPCD, cel mai probabil mîine va fi făcută publică lista cu cei care au optat pentru gruparea lui Radu Vasile. “Eu, în orice caz, voi pleca la PPCD”, a conchis Ursuţiu. Pe de altă parte, purtătorul de cuvînt al Organizaţiei de Tineret a PNŢCD Cluj, Dan Horoba, ne-a declarat că “partidul are nevoie de reformă, însă aceasta trebuie făcută doar din interiorul partidului, nemaifiind nevoie de încă unul”. T.C. domnul ministru Andrei Marga, ar crea dificultăţi, inclusiv în procesul de integrare europeană”, se spune în textul comunicatului. Delegaţia Permanentă, în cererea adresată lui Andrei Marga îl asigură de întregul sprijin politic “pentru reuşita reformei în învâţămînt, într-o viziune europeană”. Declaraţia, adoptată ca document oficial al Delegaţiei Permanente, a fost iniţiată şi concepută de prefectul de Maramureş, Gheorghe Mihai Bârlea şi de deputatul clujean Ioan Vida Simiti.- T.C. în meciul prefect-primar e pusă la bătaie firma Discovery Conflictul prefectului de Cluj, Vasile Sălcudean, cu primarul Gheorghe Funar a' intrat într-o etapă nouă. Relaţiile amiabile, de la începutul mandatului lui Sălcudean, se deteriorează pe zi ce trece. în timp ce instanţele locale şi centrale nu prididesc cu judecarea dosarelor pe tema suspendării, în luptă a fost vîrîtă şi una din societăţile comerciale ale rudelor. . - Premierul României, comisiile parlamentare, Curtea Supremă de Justiţie, mass- media au primit, ieri, un nou comunicat al lui Gheorghe Funar ' în care numele prefectului este legat de firma „Discovery Prodimpex SRL”, la care fiica prefectului este acţionar şi director general. Primarul susţine că produsele 'Discovery sînt vîndute şi de S.C.„Alimentara”, unde este. manager Ioan Mureşan, cel care „â acţionat împreună cu prefectul” pentru suspendarea primarului. Mai mult, motivaţia suspendării din 24 ianuarie este pusă pe seama a două spaţii comerciale ale Primăriei „dobîndite ilegal” (prin subînchiriere) de către „Discovery”, spaţii pe care firma riscă sâ le piardă. Conform comunicatului primarului, prefectul Sălcudean ar fi director la S.C. Discovery Prodimpex SRL. Contactat telefonic, Florin Tătaru, ginerele prefectului, ne-a declarat că firma la carc a fost, iniţial, asociat unic, şi-a început activitatea înainte ca Vasile Sălcudean sâ fie a lesîn Consiliul Judeţean Cluj. Cît priveşte relaţia cu Alimentara, menţionată şi ca în comunicat, aceasta a fost temporară. Discovery a deţinut cu' chirie un spaţiu al S.C. Alimentara, dar acest spaţiu a fost cumpărat de la firma incriminată în urmă cu un. an şi jumătate. Despre cele două ____________________ M.S. continuare în pagina a 16-a 3 ici una dintre candidate nu va intra in UE dacă nu se rezolvă problema romilor” Mikko Heinkinheimo, ambasadorul Finlandei în România, a declarat sîmbătă, în cadrul conferinţei care a încheiat Seminarul internaţional pentru problemele romilor, că nici una dintre ţările candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană nu va-fi acceptată daca nu va face eforturi pentru rezolvarea problemelor minorităţii ■ romilor. Heinkinheimo a declarat că în ultimii ani s-a produs o schimbare în ceea ce priveşte abordarea problematicii romilor, prin conştientizarea la nivelul conducerii UE, în urmă cu doi ani, în timpul în care Preşedinţia Uniunii Europene, a aparţinut Finlandei. Jean Pierre Liegeois, de la.Centre de Recherches Tsiganes, Paris, a apreciat că, pe plan politic, ne aflăm într-o perioadă de reflexie intensă îri ceea.ce priveşte problematica etniei. Liegeois a amintit de hotărîrea miniştrilor Educaţiei din UE, care reglementează situaţia şcolară a romilor. Specialistul francez a insistat pe obligativitatea statelor membre şi candidate la Uniunea Europeană de a păstra, în patrimoniul cultural european, limba şi cultura romilor. De' asemenea, reprezentantul Consiliului Europei, Christer Persson, a declarat că rezolvarea problemei romilor nu este o condiţie în plus pentru aderarea la UE, ci face parte din condiţiile politice ale acceptării în Uniune, şi anume, asigurarea democraţiei, a respectării legii şi a drepturilor omului, precum şi a respectării minorităţilor. Ambasadorul finlandez a apreciat că seminaml a adus în atenţia specialiştilor faptul că este necesar ca eforturile guvernelor şi ale organizaţiilor naţionale în această chestiune să fie coordonate şi globalizate. Un aspect pozitiv al seminarului a fost prezenţa activă a reprezentanţilor romilor (regele Cioabă şi lideri ai Partidei Romilor), precum şi a ONG-urilor care se ocupă de rezolvarea problemelor acestei etnii. Andreea MARCU contiotf&reTnpagmi^p-a cei!?U otec V CENTRală im ,w Consiliile judeţene de apărare împotriva dezastrelor sînt în alertă din cauza Creşterii debitelor rîurilor Consiliile judeţene de apărare împotriva dezastrelor şi direcţiile Companiei Naţionale. “Apele Române” din sudul, • estul şi vestul ţării sînt în alertă din cauza creşterii debitelor rîurilor, ca urmare a topirii zăpezii şi a gheţurilor, precum şi a precipitaţiilor prognozate pentru, perioada imediat următoare, se precizează într-un raport al Direcţiei de apărare împotriva inundaţiilor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi ; Protecţiei Mediului (MAPPM). Debitele au fost în creştere pe unele rîuri, fără a depăşi, pînă în prezent, cotele de apărare, iar formaţiunile de gheaţă au fost în uşoară diminuare, se precizeză în raport. Specialiştii MAPPM prognozează pentru perioada imediat următoare o creştere a debitelor pe unele rîuri din vestul şi sudul ţării, din cauza topirii zăpezii şi a precipitaţiilor. Sînt posibile creşteri ale nivelurilor apelor şl din cauza blocajelor de gheţuri, pe unele rîuri din vestul, sudul şi estul ţării. ■ . ' ■ Meteorologii anunţă că vremea s-a încălzit uşor. A nins slab, pe alocuri în nord-estul Transilvaniei, Maramureş, Munţii Apuseni şi ai Banatului, precum şi în unele zone din centrul ţării, iar în Banat şi Crişana au căzut precipitaţii sub formă de ploaie. Sîmbătă şi duminică temperaturile maxime au fost cuprinse între -12 grade Celsius (Sf. Gheorghe) şi 5 grade Celsius (Oraviţa), acestea fiind în continuă creştere. In următoarele zile meteorologii prognozează căderi de precipitaţii mai ales sub formă de ploaie în zonele joase, favorizînd producerea poleiului, precum şi sub formă de ninsoare în zona Munţilor Apuseni, Banatului şi în nordul Carpaţilor Orientali.

Transcript of ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro...

Page 1: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

H «

^ http://www. dntcj.ro/adevaml 'ANUL X NR. 2803 ISSN 1220-3203

LUNI,31 IANUARIE 2000

16 PAGINI 2.000 LEI

I M vde bucurie?!TITUS CRĂCIUN

aciul ungurean şi cel muntean s-au gîndit că nu a r s trica propriului

chimir să-i facă de petrecanie celuimoldovean, cel cu oile mai multe. Mioriţa, m it al rom ânilor, d ev in e un model de resemnare. Motiv de bucurie, devine, însă, bucuria aflării veştii că a vecinului capră stă să crape. “Cinstit, nu mă duc să dau în cap, dar parcă mi-e mai bine cînd vecinul aleargă după veterinar*, ar fi una dintre interpretări. La nivel comunitar, însă, chiar dacă e firesc să se întîmple, satul e văduvit de o capră, iar cei din satul vecin au la rîndul lor m otiv , de bucurie. Aceeaşi Delegaţie Permanentă a PNŢC D a arătat un lucru pe care mulţi îi intuiau de vreo cîţiva anişori: capra lore e bolnavă. îi cade blana, coamele i s-au tocit demult.Vracii s-au gîndit să-i dea vreo dofia leacuri. Întîi au schimbat modul de trai în ogradă: pe politicianeşte vorbind, PNŢCD ş i-a sch im bat s ta tu tu l, conferindu-i preşedintelui prerogrative mult superioare. Motivul: nu e rău să compensăm faptul că de trei ani de zile nu am fost capabili să pregătim nişte lideri a lternativ i'în cadrul partidului. A doua încercare de resuscitare*, a caprei P N ŢC D -u lu i a fost chem area baciu lu i suprem , ,ad ică a lui Em il Constantinescu. Ţărăniştii s-au jurat să-l sprijine în continuare, iar Constantinescu, uitînd pentru moment că e detaşat la altă muncă, i-a somat pe cei care doresc doar să profite de pe urma poziţiei în partid şi pe cei care nu mai vor să lupte să plece. Mesajul e clar; dacă nu mai ies preşedinte, vin să vă păstoresc. Problematic, însă, calculul preşedintelui. E drept că unul dintre apropiaţi, Opriş a ajuns secretar general, însă Sârbu, preferatul Cotrocenilor, a pierdut usturător lupta pentru a doua poziţie în PNŢCD.

Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care vrea să-l administreze bolnavei capre să nu fie acceptat chiar de organismul pacientului.

S(t)atul nostru românesc nu are acum nevoie de încă o capră suferindă. Mai ales că peste gard, mulţi pîndesc să mai facă un raport medical nefavorabil. Şi atunci mai bine stăm noi şi ne gîndim: are sens, peste gard să mai arătăm că dorim agravarea bolii, acum, cînd avem primele semnale că putem ieşi la export? Evident, nu. Nu acum trebuie să mai punem sare pe răni. Nimeni, nici m ăcar cei din alt cătun, din alt s(t)at nu trebuie să se bucure, pentru că e în interesul nostru. Sau, măcar să încercăm să nu ne bucurăm de capra bolnavă la care se uită acum toţi. Alegerile, la vrem ea lor, oricum le aşază pe toate.

i Raia Sârbu sl3

a centrala a

La a doua strigare, doj clujeni au intrat în structura de conducere centrală a PNŢCD, în urma alegerilor ce au.avut loc la Delegaţia Permanentă a partidului de la finele săptămînii trecute. Astfel, Radu

Sârbu, proaspătul preşedinte al Organizaţiei judeţene Cluj a PNŢCD a fost ales, al patrulea pe listă, drept unuŢdintre cei opt vicepreşedinţi ai partidului, după ce a pierdut, cu o diferenţă de scor destul de serioasă - 198 la 84-, lupta cu Ioan Mureşan pentm poziţia a doua în conducerea PNŢCD. Şeful FPS a obţinut funcţia de vicepreşedinte cu 175 de voturi

. “pentm”.La rîndul său, deputatul clujean

Ioan Vida Simiti a fost ales secretar general adjunct de către Comitetul de Conducere al PNŢCD, obţinînd, ieri, 45 de voturi. Cu o zi înainte, deputatul nu a intrat pe lista membrilor supleanţi ai Biroului de Coordonare, Conducere şi Control

' al PNŢCD. “Munca de secretar general adjunct este Toarte intensă şi complexă, în obligaţiile noastre intrind răspunderea pentru munca organizatorică din mai multe judeţe. De regulă, însă, nu răspunzi de

judeţul din care faci parte”, ne-a declarat Ioan Vida Simiti. Secretarii generali adjuncţi sînt în număr de zece şi se află în subordinea lui Remus Opriş, secretar general.

T.C,

Delegaţia Peimanentă a PNŢCD îi solicită lui Andiei Maiga să renunţe la demisia din postul de ministru

Delegaţia Permanentă a PNŢCD a adoptat, sîmbătă, o declaraţie prin care îi solicită lui Andrei Marga să revină la conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale pentru “a-şi fin a liza politica de reformă structurală, promovată cu multă eficienţă şţ credibilitate pînă în prezent”. “înţelegem motivaţiile^

domniei sale de ordin financiar, moral şi poliţe, pe care le-a invocat, precum şi cele personale ce ţin de demnitatea intelectuală a domnului Andrei Marga. (...) Abandonarea une’r concepţii unitare şi coerente într-un domeniu prioritar, cum este Educaţia Naţională, aşa cum a fost , conceptualizafă şi aplicată de

Se prefigurează plecări si din PNŢCD ClujPărăsirea PNŢCD de către g rupu l apropiat ex-prem ieru lu i Radu

V as ile , care ş i-a p ropu s în fiin ţa re a P artidu lu i P o p u la r C reştin Dem ocrat (PPCD), se pare că va avea im plicaţii ş i la C lu j. După cum ne-a declarat Răzvan U rsuţiu , unul dintre cei care (conform propriilo r spuse) face parte d in com itetul de in iţiativă a l g rupulu i care va părăsi PNŢCD Cluj în favoarea PPCD, cel m ai probabil m îine va fi făcută publică lista cu ce i care au optat pentru gruparea lui R adu Vasile. “E u, în orice caz, voi pleca la PPC D ” , a conchis U rsuţiu . Pe de altă parte, purtătoru l de cuvînt al O rganizaţie i de T in ere t a PNŢCD Cluj, Dan H oroba, ne-a declarat că “ partidu l are nevoie de reformă, însă aceasta trebuie făcută doar d in in terioru l partidului, nem aifiind nevoie de încă unul”. T.C .

domnul ministru Andrei Marga, ar crea dificultăţi, inclusiv în procesul de integrare europeană”, se spune în textul comunicatului.

Delegaţia Permanentă, în cererea adresată lui Andrei Marga îl asigură de întregul sprijin politic “pentru reuşita reform ei în învâţămînt, într-o v iz iu n e europeană”. Declaraţia, adoptată ca document oficial al Delegaţiei Permanente, a fost iniţiată şi concepută de prefectul de Maramureş, Gheorghe Mihai Bârlea şi de deputatul clujean Ioan Vida Simiti.-

T.C.

în meciul prefect-primar

e pusă la bătaie firma

DiscoveryC onflictu l prefectului de

Cluj, V asile Sălcudean, cu primarul Gheorghe Funar a' intrat într-o etapă nouă. R ela ţiile am iabile, de la începutu l mandatului lui Sălcudean, se deteriorează pe zi ce trece. în timp ce instanţele locale şi centrale nu prididesc cu judecarea dosarelor pe tema suspendării, în luptă a fost vîrîtă şi una din societăţile comerciale ale rudelor. . -

P rem ierul R om âniei, comisiile parlamentare, Curtea Supremă de Justiţie, m ass- media au primit, ieri, un nou com unicat al lui Gheorghe Funar ' în care num ele prefectului este legat de firma „Discovery Prodimpex SRL”, la care fiica prefectului este acţionar şi director general. Primarul susţine că produsele

'D iscovery sînt vîndute şi de S.C.„Alimentara”, unde este. manager Ioan Mureşan, cel care „â acţionat împreună cu prefectul” pentru suspendarea primarului. Mai mult, motivaţia suspendării din 24 ianuarie este pusă pe seama a două spaţii com ercia le ale Primăriei „dobîndite ilega l” (prin sub înch iriere) de către „D iscovery”, spaţii pe care firm a riscă sâ le piardă. C onform com unicatului primarului, prefectul Sălcudean ar fi director la S.C. Discovery Prodimpex SRL.

Contactat telefonic, Florin Tătaru, ginerele prefectului, ne-a declarat că firma la carc a fost, iniţial, asociat unic, şi-a început activitatea înainte ca Vasile Sălcudean sâ fie ales în Consiliul Judeţean Cluj.

C ît priveşte relaţia cu Alimentara, menţionată şi ca în com u nicat, aceasta a fost temporară. Discovery a deţinut cu' ch irie un spaţiu al S.C. Alimentara, dar acest spaţiu a fost cumpărat de la firma incriminată în urmă cu un. an şi jumătate. Despre cele două

____________________ M .S .continuare în pagina a 16-a

3ici una dintre candidate nu va intra

in UE dacă nu se rezolvă problema romilor”Mikko Heinkinheimo, ambasadorul

Finlandei în România, a declarat sîmbătă, în cadrul conferinţei care a încheiat Seminarul internaţional pentru problemele romilor, că nici una dintre ţările candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană nu va-fi acceptată daca nu va face eforturi pentru rezolvarea problemelor minorităţii ■ romilor. Heinkinheimo a declarat că în ultimii ani s-a produs o schimbare în ceea ce priveşte abordarea problematicii romilor, prin conştientizarea la nivelul conducerii UE, în urmă cu doi ani, în timpul în care Preşedinţia Uniunii Europene, a aparţinut Finlandei.

Jean Pierre Liegeois, de la.Centre de

Recherches Tsiganes, Paris, a apreciat că, pe plan politic, ne aflăm într-o perioadă de reflexie intensă îri ceea.ce priveşte problematica etniei. Liegeois a amintit de hotărîrea miniştrilor Educaţiei din UE, care reglementează situaţia şcolară a romilor. Specialistul francez a insistat pe obligativitatea statelor membre şi candidate la U niunea Europeană de a păstra, în patrimoniul cultural european, limba şi cultura romilor.

D e' asem enea, reprezentantul Consiliului Europei, Christer Persson, a declarat că rezolvarea problemei romilor nu este o condiţie în plus pentru aderarea la UE, ci face parte din condiţiile politice

ale acceptării în Uniune, şi anume, asigurarea democraţiei, a respectării legii şi a drepturilor omului, precum şi a respectării minorităţilor.

Ambasadorul finlandez a apreciat că seminaml a adus în atenţia specialiştilor faptul că este necesar ca eforturile guvernelor şi ale organizaţiilor naţionale în această chestiune să fie coordonate şi globalizate. Un aspect p oz itiv al seminarului a fost prezenţa activă a reprezentanţilor romilor (regele Cioabă şi lideri ai Partidei Romilor), precum şi a ONG-urilor care se ocupă de rezolvarea problemelor acestei etnii.

Andreea M A RCU contiotf&reTnpagmi^p-a

cei! ? Uotec V CENTRală im ,w

Consiliile judeţene de apărare împotriva dezastrelor sînt în alertă din cauza

Creşterii debitelor rîurilorC o n s il i i le ju d e ţe n e de

apărare îm p o triva dezastre lor şi d irec ţiile C o m p a n ie i Naţionale. “ A p e le R o m â n e ” d in s u d u l, • estu l şi ves tu l ţă rii s în t în a lertă d in c a u za c re ş te r ii d e b ite lo r rîurilor, ca urmare a to p ir i i zăpezii ş i a gheţurilor, precum ş i a p re c ip ita ţiilo r p rogn ozate p e n tru , p e r io a d a im e d ia t urm ătoare, se precizează în tr-un rap o rt al D ire c ţie i de apărare îm potriva in undaţiilo r din cadru l M inisteru lu i A p e lo r, Pădurilor şi ; Protecţiei M ediu lu i (M APPM ).

Debitele au fo s t în creştere pe unele rîuri, fă ră a depăşi, p înă în prezent, cote le de apărare, ia r fo rm aţiun ile de gheaţă au fost în u ş o a ră d im in u a re , s e precizeză în rap o rt. S pecialiştii M A P P M p ro g n o z e a z ă p e n tru p erio ad a im e d ia t u rm ăto are o c reş te re a d e b ite lo r pe u n e le rîuri din v e s tu l şi sudul ţă rii, d in c a u z a t o p ir i i z ă p e z i i ş i a p r e c ip i t a ţ i i lo r . S în t p o s ib ile

c reş te ri a le n ive lurilor ap e lo r şl din cau za b lo ca je lo r de gheţuri, pe u n e le rîu ri d in vestul, sudu l şi es tu l ţă rii. ■. ' ■

M e te o r o lo g i i a n u n ţă că vrem ea s-a în că lz it uşor. A n ins s la b , p e a lo c u ri în n o rd -es tu l T r a n s i lv a n ie i , M a ra m u re ş , M un ţii A p u s e n i şi ai B anatu lu i, p re c u m ş i în un e le zo n e d in c e n tru l ţă r i i , ia r în B a n a t şi C rişana au căzu t precipitaţii sub fo rm ă d e p lo a ie . S îm b ă tă ş i du m in ică tem pera tu rile m axim e au fo s t cu p rin se în tre - 1 2 grade C e ls iu s (S f . G h e o rg h e ) ş i 5 grade C e ls iu s (O raviţa), acestea fiind în co n tin u ă creştere.

In u r m ă to a r e le z ile m e te o r o lo g i i p ro g n o z e a z ă căderi de p rec ip ita ţii m ai a les sub fo rm ă de p loaie în zonele jo a s e , fa v o r iz în d p ro d u c e re a p o le iu lu i, p recu m şi sub fo rm ă de n in s o a re în zona M u n ţilo r A p u sen i, B anatu lu i şi în nordu l C a rp a ţilo r O rienta li.

http://www
Page 2: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

m im m

: Z . » I . " ' r J ^ T O H E S

PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•P R IM A R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •P R IM Ă R IA DEJ: 214 7 -9 0 •P R IM Ă R IA TURDA: 31-31-60

PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIM Ă RIA 'H U ED IN : 25-15-48 •PR IM Ă R IA GHERLA: 24-19-26 •PO L IŢ IA CLUJ-NAPOCA: '

• 955 şi 43-27-27 •PO L IŢ IA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 ,'POLIŢIA DEJ: 21-21-21

•PO L IŢ IA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA CÎM PIA TURZII: 36-82-22

• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •PO L IŢ IA GHERLA: 24-14-14 •PO M PIER II: 981 •PR O T EC ŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•SA L V A R EA : 961 •SA L V A R EA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971 •IN TERU RBA N : 991 •IN FO RM A ŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTĂ: 958• R.A. TERM OFICARE: 19-87-48 ,• SC M ONTENAY SA: 41-51-71 •R .A . APĂ CANAL: 19-63-02 •S .C . "SALPREST" S.A.: 19-55-22 •S C P R IV A L : 17-43-86 •D ISTRIBU ŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424

•A ER O PO R T: 956 •G A R A Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA C F R :- internaţional 1340

0 9 ;- intern - 43-20-01;T u rd a -31 -17 -62 ; Dej - 21 -20-22 -

C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E ’ d in A u to g a ra I I :

• C lu j-N a p o c a - B udapesta , cu p lecare d in C lu j-N a p o c a în z ile le de lu n i. m a rţ i, jo i ş i v in e r i la o ra 7 ,0 0 ş i în a p o ie re a d in B u d a p e s ta în z i le le d e m a r ţ i , m ie rc u r i , v in e r i ş i s îm bâ tâ la o ra 1 1 ,0 0 .

• C lu j-N a p o c a - B udapesta , cu p lecare in z i le le de j o i o ra 2 2 . 0 0 ş i în a p o ie re d in B udapesta in z i le le de v in e r i o ra 16.00. I N F O R M A Ţ I I : ' .A u to g a ra 1 : 1 4-24 -26

A u to g a ra I I : 4 3 -5 2 -7 8

FAR M ACIIFarmacii cu serviciu permanent: Farmacia

'C 0 R 4 F A R M “ ,s lr . Ion Meşter nr. 4. telefon 42-65-40: str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74.Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia

" IN T E R P IIA R M ", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95 o ra r 8-22, Farm acia ’ C L E M A T IS F A R .M " , Piaţa U n ir i i n r. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Caria de noapte pentru luni, 31 ianuarie Farmacia nr. 4 , "H E D E R A " , str. Gh. Doja. n. 32.tclcfon 13-00-77,20-8.

T A B O M : 01.11.1999- SI. 03.2000lu n i

C lu i* » Buc. Buc. *» Clui07.00 17,10 .19.00

08,00 08,4518.10 . 17,3021 .10 -

09,4518,30

- m a rţ» ■ ,

09,15 19,30 Y

- 10,15 07,45 20,30 18,00

08,4519,00

m ie r c u r i

09,1519,30

10,15 07,45 20,30 18,00;

08,4519,00

in i09,1515.3019.30

10,15 07,45 . 16,30 '13,30 203 0 18,00

08,4515,10.19,00

v in e r i

09,1513,55

10,15 07,45 15,00 1130

19,00

08,4513,3520,00

s îm b ă tă

07.2513.25

•0835 ÎI,O0 1435

13,05

d u m in ic a

i - 19,00 20,00

P r e ţ b i le t 8 5 2 .0 0 0 Iei :

Luni: O u j *> Bologna 10,30-12,05 ' Bologna ->Doj 12,55-16,40

miercuri: Guj-^Bologna 10.30-12.05 , Bologni-»Cluj 1255-16,40

vineri: Cluj *»Bologna 10,30-12,05 ‘ Bologna-»Ctuj 1255-16.40 ’

P r e t b i le t • 2 3 5 $ dus-în toris

-- TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FflRA PLATA "FAMILIA SFiNTĂ"

• 31 Ianuarie • ■M e d ic in ă g e n e ra lă . D r. I. B o ilă - 31 (10 -1 2 ), d r. L. R a s a - 3 1 (15 -17), d r.D . P îrv - 31 (1 5 -1 7 ); H o m e o p a t ie . dr. L. B a rb ă a lb ă - 13, 14 (1 0 -1 2 ); In te rn e . D r. A . la n c u - 1 1 (1 2 -1 4 ), d r. D . P îrv - 10 (1 5 -1 7 ), d r. C s. S z a k a c s - 1 2 (14- 16), d r. N . P op - 13 (1 4 -1 6 ), d r. M. B o z d o g - 1 2 (1 5 -1 7 ), d r. G h . U za - 1 0 (1 3 -1 5 ); G in e c o lo g ie . D r. C . Fodor - 1 1 ,1 3 (10 -1 2 ); C h iru rg ie . D r. P. P itea - 1 3 (1 0 -1 2 ); P e d ia tr ie . D r. R . M itea - 1 1 (1 2 -1 4 ) , d r. M . F r i t e a - 1 2 (1 1 -1 2 ), d r. L. T o m a - 1 3 (1 0 -1 2 ); O rto p e d ie . D r. Z . P o p a - 31 (1 2 -1 4 ); P s ih o lo g ie . P s ih . L . B o i lă - 11 ( 1 3 ,3 0 - 1 7 ) ; P s ih ia t r ie : d r. I. B ă d e s c u 11 (15-15); E c o g ra f ie . D r. L . N e g ru - 1 2 (15-17), d r . E . C z u c z i - 1 0 ( 1 2 ,3 0 - 1 5 ) ; N e u ro lo g ie . D r. M . D iv in - 10 (10-12), dr. D . B o z d o g - 1 2 (1 5 -1 7 ); O .R .L . Dr. C - l in R ă d u le s c u - 1 0 (1 2 - 1 4 ) ; R e u m a to lo g ie . D r. I. A lb -.11 (12-14), d r. C . Z o t t a - 14 (1 4 -1 6 ).

P e n t r u c h i r u r g i e e s t e t i c ă ş i r e p a r a t o r i e , u r o l o g ie , c l i n i c a u ro lo g ic ă ş i r a d io lo g ie , p lan ifica re a b o ln a v ilo r s e fa c e p e b a z ă d e b ile t de tr im ite re .

Planificarea b o ln a v ilo r - d e luni pînă v in e ri, în tre o re le 1 2 -1 4 , la te le fo n 1 6 -7 8 -2 2 ş i la s e d iu , A le e a M icuş n r. 3 /1 2 .

F I L M BR e p u b lica - Echipa de şoc, SU A, p rem ieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); v ine ri; s îm b ă tă .ş i dum inică spectaco le de noap te cu ta rif redus de la o ra 22,30 *

23 ian u a rie • 3 feb ru a rie I V ic to r ia - Wild, Wild, West, SUA, (11; 13; 15; 17;19); * A r ta - Z i le le F ilm u lu i F ra nc ez , 28-30.01 Place

V e n d o m e ( 11; 13,15;.15.30; 17,45; 2 0 );3 1 .0 1 -0 1 .0 2 E n g a n d e (11; 13,15; 15,30; 17,45; 20); 02 -03 .02 Lautrec -A rtis tu l Cabaretului, (11; 13,15; 15,30; 17,45; .2 0 ) ; * F a vo rit - Tarzan. S U A (13 , 15. 17, 19); * M ă ră ş ti - Masca lu i Zorro, (13; 15,30; 18).Turda - Fox ■ Dedectiv de voie de nevoie, SUA, (13 , 15, 17, 19);D e j - Arta - Apocalipsa, S U A (13 ; 15,15; 17, 30; 19 ,45); v in e ri. 's îm b ă tă ş i dum inică spectaco le de noap te cu ta r if redus de la ora 2 2 ,0 0 ;G herla - Pacea - Soldatul Universal • Întoarcerea, S U A (13; 15; 17; 19);

UNIPLUS Radio Program %%£loo-eMo-8 .2 0 .1 1 .0 0 - 1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 - 1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 - 2 1 ,3 0 ,2 3 ,0 0 . 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 0 6 , 3 5 , 8 ,2 0 C a le n d a ru l z i le i. M e te o . 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o ro s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i lo c a le . 9 ,2 0 P ro g r a m u l c in e m a . 9 ,5 5 In fo rm a ţ i i c u ltu ra le . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 , 0 0 , 1 6 ,0 0 , . 1 7 ,0 0 Ş tir i n a ţio n a le f i loca le .1 0 .0 0 - 1 4 ,0 0 P u n c t... f i d e la Zece : 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 U n ip lu s a lte rn a t iv . 1 8 ,3 0 - 2 1 ,0 0 T re i c e a s u r i b u n e .19,00 Ş tir i loca le . 2 2 ,0 0 ; Ş tir i n a ţio n a le 2 1 -3 0 -6 ,0 0 ; U n ip lu s n o c tu rn ._________________________ _________________

BIBLIOTECI■ B .C .U . “ L u c ia n B laga” (strada

C linicilor 2): O ra r : zilnic: 8- 12,45; 13,30-20,00; sîm bătă: 8- 13,30.

■ - B ib l io te c a J u d e ţe a n ă “ O C T A V IA N G O G A ” : SE CŢ IA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r .1), ORAR: luni-vineri; 9-19,45. SECŢIA C O P II, O R A R : lu n i-v in e r i: 9-20 F IL IA L E -Z o r ilo r , G h eo rg h en i - ORAR: luni, m iercuri, joi: 14-19,45; m a rţi, v in e ri: 9- 15; - M ăn ăş tu r, M ărăşti - O R A R : luni-vineri: 9.00- 19.45. SALA D E LECTURĂ (Str. M. K o g ă ln ic ea n u n r .7): O RAR : luni- vineri: 9-20; sîm bătă: 9-14- SECŢIA D E C O L E C Ţ II S P E C IA L E : (s tr: O bservatoru lu i n r .1, te lefon 43-84- 09) lu n i, v in e r i; 8.00- 15.00 M ED IA TE C A , O R A R : luni-vineri:9-20; sîm bâtâ: 9-14. CENTRUL D E IN F O R M A R E C O M U N IT A R Ă , ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ B ib lio te c a A c ad e m ie i (s trada K ogălniceanu 12- 14). Orar: luni sîm bătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

I B ib lio te c a G e rm a n ă (s tra d a U n iv e rs ită ţii 7 - 9): luni - 10-14; m arţi, m iercuri, jo i - 12-16; vineri -10-16.

■ B iblio teca A m eric an ă "J.F .K .” (strada Universităţii 7„- 9). Orar; luni - jo i : 10 - 18; vineri: 10-14, prim a şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ B ib lio te c a B r i ta n ic ă (s tra d a A v ram la n c u 11). O rar: lu n i, m iercuri: 14 - 19; m arţi, jo i, vineri: 914.■ B ib l io te c a “ H c l ta i” (s tra d a

C lin ic ilo r 18). O rar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9- 13.

■ B iblioteca C lu b u lu i S tudenţesc C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi; 18 - 19; jo i 19 - 20.

■ B iblio teca C e n tru lu i C u ltu ra l F ran cez (strada I.I.C . Brătianu 22); O rar luni-vineri: 10- 19.

■ B iblio teca C en tru lu i C u ltu ra l G e rm a n ’T I c r m a n n O b e r lh ” (str. M em o ran d u m u lu i 18). O rar: lu n i, m arţi, m iercuri, jo i: orele 16-20.

B ib lio teca “ V a ie r iu B ologa” a Universităţii de M edicină şi Farmacie (S tr. A vram la n c u 31); O rar: lu n i- vineri 8-20, s îm bâtâ 8-13.

■ B iblioteca S o ros C lu j (str. Ţebei nr. 21). O rar: lun i 12- 19,30; m arţi, m iercuri şi joi: 10-19,30, sîm bătăflO - 14. Ş ti in ţe . . so c ia le .. şi com portam entale.

B ib lio te c a C re ş t in ă ” B ib lo s” (str. C lin ic ilor n r.28). Orar: luni 13- 17; marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (B ib lio teca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

mîine, 31 ianuarie, ora 18

Opera de trei parale

■( • telespectator •)

t v r € >

; Luni, 31,12,00 F ilm ;

Indiscreţiile unei soţii (r); 1 3 ,3 0

S tu d io u l, ş la g ă re lo r; 1 4 ,0 0 Jurnal; .1*4,15 TV R C raiova;

. 1 5 ,0 0 P ro ’ P a tr ia ; 1 6 ,0 0 Emisiune în ;lim ba maghiară; 1 7 ,3 0 A g e n ţia de p la s a re ;18.00 Corect; 18,05 Jum ătatea ta; 19 ,00 Avanprem ieră Ştiri; 19,05 Amintiri din secolul XX;19.10 Sunset.Beach (s); 20 ,0 0 Jurnal. S port; -Meteo; 2 0 ,5 5 Felicity (ş); 21 ,40 Cu ochii’n 4;2 2 .1 0 J u s tiţ ie m ilita ră ( s ) f 2 3 , 0 0 - J u rn a lu l de n o a p te ;2 3 .1 5 R ecurs 1a morală; 0 ,00 M arele Jazz.

1 2 , 0 0 P o v e s t i r i l e operei: „Manon

L escau t"^ 1 3 ,0 0 G lo b u l d ra fg o n u tu i (d .a . ) ; 1 3 ,3 0 Cîntecele neamului; 14,00 Toţi, îm p re u n ă ; .1 4 ,4 5 -S a n ta B arbâra (s); 15 ,30 Ştiri; 15 ,40 Trupa D P 2; 17,45 Călătorind prin ţară; 18 ,00 Care pe care!; 1 8 ,4 5 S e în tîm p iă a c u m !;19 .15 Ştiri bancare şi bursiere; 19,20 C ăsuţa cu poveşti; 19,30 Ş tiri; 1 9 ,4 5 Punct şi d e la capăt; 2 1 ,3 0 E dreptul tău!;2 2 .0 0 L u m ea sportului; 0 ,3 0 Nocturna; 0 ,4 0 Limbi străine. E ngleză; 1 ,05 T V M M esager.

7 , 0 0 . B u n ă dim ineaţa, Pro T V e a l tău !; 10,00 T în ă r şi

neliniştit (s/r); 10,45 Film : O v ia ţă ca în film e (r); 1 2 ,5 5 Ş tirile - P ro T V R ; 1 3 ,0 5 R en eg a tu l (s); 13 ,50 G aşca din M alibu (s); 14,15 Miracolul tinereţii (s); 14 ,4 5 A d evăru l gol-goluţ (s); 15,15 Nisipurile din lyiiami (s );; 16 ,10 T în ă r şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro T V ; 1 7 ,3 0 în to a rc e re a pe păm întul speranţei (s); 18,25 D ăd aca (s); 18,50 Chestiunea z ile i; 1 9 ,0 0 Ş tirile P ro TV ; 1 9 ,5 0 , Chestiunea ziiei; 20 ,00 F ilm : O a m e n i re s p e c ta b ili (S U A 1989); 21 ,55 Ştirile Pro T V ; 2 2 ,0 0 C hestiunea zilei; 2 3 ,3 0 Ş tirile Pro T V / Profit; 0 ,0 0 C r im in a liş t ii s ); 1 ,0 0 Chestiunea zilei (r); 2 ,3 0 Ştirile Pro T V (r); 3 ,00 D ădaca (s/r);4 .0 0 în toarcerea pe pămîntul speran ţe i (s/r); 4 ,4 5 Poveşti extraordinare (s); 5 ,30 Aripile pasiun ii (s ); 6 ,1 5 N isipurile dion M iam i (s/r). ••

7 ,0 0 D im in e ţi c lu je n e ; 8 ,0 0

D im in e a ţa d evrem e; 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 0 Pe-cont propriu (s);11 .00 Film: Prinţul din Bel Air (S U A 1 9 8 5 ) ; 1 3 ,0 0 Ş tir ile am iezii; 13 ,15 Procurorul (s);1 4 .0 0 D e c e p ţii (s ); 1 5 ,0 0 Răsfăţata (s); 17,00 Ştiri; 17,25

ianuarie ^/C a p c a n e le d e s tin u lu i (s );

1 9 ,0 0 /O b s e r v a to r ; 2 0 ,0 0 L o w less (s); 2 1 ,0 0 D u b lă identitate; 22 ,00 Observator;2 2 .3 0 P re z e n tu l s im p lu ;2 3 .0 0 M arius T u c ă S how ;1 .0 0 Twin P eaks (s); 2 ,0 0 R ă s fă ţa ta (s /r ) ; 3 ,3 0

_ C apcanele destinului (s/r).7 -0 0 N a d in e

} H ‘Sh0W (r); 8 ,0 0 D im in e a ţa cu

Prima; 12,00 Celebri Şi bogaţi (s/r); 13,00 Politica de m îine

: , (r); 15,00 Chic - fashion show (r); 1 5 ,3 0 C in e m a g ia (r );16 .0 0 Nadine Show; 17 ,00 C elebri şi bogaţi (s); 18 ,00 Focus; 181,55 Clip Art; 19,00 Frontal; 20 ,0 0 D osare le Y ;2 1 .0 0 Brookiyn S outh (s);2 2 .0 0 Clip Art; 2 2 ,0 5 Focus Plus - emisiune de ştiri; 2 2 ,3 0 R evista presei; 2 2 ,3 5 Politica de m îine; 0 ,3 0 Film artistic;2 .0 0 Focus - em isiune de ştiri(r). / Y

5 .. , ' 0 0G u a d a lu p e (s );

5 ,5 0 A casă la rom âni (r);7 .3 0 C ăsuţa poveştilor (r); 8 ,0 0 -M icuţele doam ne (s/r);9 .0 0 în g e r s ă lb a tic ( re z . săpt.); 10 ,00 Floare de aur (s/r); 10,45 A casă la*D aniela C ră s n a ru cu R ftx a n d ra S ă ra ru (r); 1 1 ,1 5 D octorul casei; 11 ,45 N im ic personal (s/r); 12 ,30 C in em ateca de acasă: Laguna albastră (r); 1 4 ,1 0 A ntonella (s); 1 5 ,0 0 D ragoste şi putere (s); 15 ,30 Iubire sfîntă (s); 16 ,30 Luz C la r ita (s); 1 7 ,3 0 P e n tru iubirea ta (s); 1 8 ,3 0 A ngela (s); 19 ,30 Acasă la bunica - reţetă culinară; 19 ,45 C ăsuţa p o v e ş tilo r ; 2 0 ,3 0 în g e r sălbatic (s); 2 1 ,3 0 Ş înge din s în g e le m eu (s ); 2 2 ,3 0 C inem ateca de acasă; Filiera franceză (II); 0 ,3 5 D ragoste si putere (s); 1,0,0 S urorile (s).

TEL&y 7 ,0 0 Ştiri; 7 ,1 0 B ună d im in e a ţa , R o m â n ia ; 9 ,0 0

Destinului (r); 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 5 T e les h o p p in g ;10 .30 Dintre sute de z iare (r);1 1 .3 0 Rendez-vous la T e le 7 (r); 12,30 O ra unu a venit ( r ); 1 5 ,0 0 Ş tir i; 1 5 ,1 0 T e lesh o p p in g ; 1 5 ,4 5 P o s t

' M eridian; 18,00 Film: N ate şi ;H a y e s (S U A 1 9 8 3 ); 2 0 ,0 0 Telejurnal; 2 0 ,3 0 Econom ia A B C ; 21 ,00 D intre sute de z ia r e ; 2 2 ,0 0 D in c o lo d e stadion; 23 ,30 Cutia m uzicală (r); 0 ,00 Ştiri. Revizie tehnică.

Redacţia nu îşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

T ■Z / a t o c i

Forţa

i z & m

Q' U . L u n i , 31 ia n u a r ie

- 0 6 :0 0 - 1 1 :0 0 PRIMUL SALUT, 0 7 :0 0 , 0 8 :0 0 , 0 9 :0 0 , 1 0 :0 0 , 1 3 :0 0 , 14 :00 , 1 5 :0 0 , 1 6 :0 0 , 1 7 :0 0 , 1 8 :0 0 ,2 1 :0 0 Ştiri, 0 6 :5 0 ,0 7 :5 0 Horoscop, 0 7 :2 0

Revista presei locale, 0 8 :2 0 ,1 7 :0 0 C D Ş p o r f (A lin F o m a d e ) , 0 9 : 2 0 ,1 5 : 2 0 Ce mai crede lumea, 9 :4 0 ,1 6 :4 0 Colecţia de mirări, 1 1 : 0 0 - 1 3 : 0 0 MESAJ FM, 1 2 :0 0 Divertis Radio Blitz, 1 4 :0 0 - 1 8 :0 0 CALEIDOSCOP CD, 1 7 :4 0 Divertis Radio Blitz 1 9 :0 0 - 2 1 :0 0 Cuiul lui Pepelea (T u d o r R u n c a n u ), 2 1 :3 0 -2 3 :0 0 “între egali" - talk-show pe teme sociale (C r is tin a S t ih i) . ■ . : .

L u n i , 3 1 ia n u a r ieZfîw U:idioSonic ştiri: s, 10,12,14,17,20.

/ x - . fc j) . rM e s » 6 -1 0 " C a fe a u a d e s e rv ic iu-~ (m e te o , m a x im a z ile i, in fo im a ţii

i jâ s K z c fe îS * u tile h o ro s c o p , re c o m a n d ă r i T V , a g e n d a c u ltu ra lă , rev is ta D resei o re ţe tă p e z i, c o n c u rs u r i) . 1 0 -1 4 'Z iu a în a m ia z a m a re " (U rech ile c iu l i 'e ’- c o m e n ta r iu ! z ile i; B a s c a c u b re te le , M o n d o s p o rt , G u ra lu m ii, S u ro lu s Ş t i r i e x te rn e . C o n c u rs u r i) . 1 4 -1 5 "N o u tă ţ i la R a d io S o n ic " . 1 6 1 7 M ^ S o n ic ( d e d ic a ţ i i m u z ic a le , p re m ii M c D o n a ld ’s ) . 1 7 -1 9 R p tr o s o ^ c t iv a s ă p tă m în i i” . 1 9 -2 0 "C lo p o te .tu b u la re " (M a r iu s A c iu ) . >n-? l -r Y a t e s t H its " . 2 1 -2 3 "C ă lă to r ii pe p orta tiv" (M a riu s B raşoveanu ).

" M u S a ş im u z ic h ia ” ( M a r iu s B ra ş o v e a n u ). 1 -6 M u s ic N o n -S to p .

L u n i , 3 1 ia n u a r ie 6 .0 0 -6 .3 0 B B C ; 6 .3 0 -9 .0 0 - SUPER MATINAL: Ş tir ile

lo ca le , in te rv iu r i, h o ro s c o p (6 .40 . 7 .20 , 8 .2 0 ), P o w e rp la y , * C o n c u rs , L in iu ţa d e d ia lo g (8 .30), B u le tin ru t ie r (8 .5 5 ); . 9 .0 0 Ştiri, 9 .0 0 -1 4 .0 0 PATRULA DE SERVICIU: 9 .3 0

R e v is ta p re se i; 1 0 .15 Punct de vedere: 1 0 .30 & 1 2 .30 C onc u rsu ri; 11.30 D ive rtis R a d io B litz , 12.45 S p o rt p e m a p a m o n d ; 13 .2 0 S fa tu l B â trîn ilo r - B B C E d u c a ţio n a l P ro g ra m ;1 4 -1 4 .3 0 BBC;

.14 .30 -18 .00 CALEIDOSCOP TRANSILVAN: 1.4.30 C lic k F M , 1.5.15 B iog ra fia z ile i, 1 5 .3 0 -1 6 .0 0 V o ta ţi R a d io T ra ns ilva n ia ; 1 6 .15 P la n e ta cinema; 1 6 .3 0 -1 7 .0 0 D e d ic a ţii m u z ic a le , 17.30 D iv e rtis R a d io B litz ; 18-18 .30 B BC , 19.00 C oncurs ; Ş tir i 1 5 .0 0 ,1 6 .0 0 ,1 9 .0 0 ; 2 0 .00 SNrgia ; . 2 1 .0 0 -1 .0 0 FAPTU L SERII: 2 1 .0 0 -2 3 .0 0 T a x i m u s ic (d e d ic a ţ i i m uzica le ); 2 3 .4 5 P la n e ta c in e m a ; 0 0 .4 5 Lum ea lu i A lic e ; 1 .0 0 -6 .0 0

t UNDE MAGICE.’ L u n i , 31 i a n u a r i e '

OMTtCT 5 :0 0 -8 :0 0 B ună d im inea ţa ! 8 :0 0 -1 1 :0 0 Zona 810 ■ (m e te o , 8 :0 8 R e v is ta p re s e i locale '; P -'v ' “ *■

B orgovan . 8 ,0 0 Em isiunea în lim b a maghiară. 10,00 R a d io c ircu it p rin ţară. P re z in tă d e la C lu j, F lo rin P ru te a n u . 11,00 A patra putere. P rezin tă Luca V as ile . 12,00 R adio jurna l transilvan. 12,45 Emisiunea în lim ba ucraineană. 1 3 ,00 R a d io ju rna l Bucureşti. 13,15 Paralele m uzicale, d e d ic a ţii d e m u z ic ă u ş o a ră . 13,50 B ule tin de ş tir i. 16,00 Emisiunea în lim ba maghiară. 18 ,0 0 Radiofax. Prezintă dan Horea. 18,30 Crochiuri muzicale p rez in tă F lorin Pruteanu. 19,00 Radiojurnal B ucu re ş ti. 1 9 ,1 5 -2 0 ,0 0 S pate în spa te . T a lk -s h o w -u r i p e te m e s p o rt iv e , p re z in tă Io a n V a s ile V a n e a . 2 0 ,0 0 Ş tir i. . 2 0 ,1 0 S erata muzicală radio. P re z in tă C ip rian R u su . 21,50 Buletin de ş tiri. 2 1 ,5 8 închiderea program ului.

RENAŞTEREA

(F x q m8 : 2 0 a c tu a lita te a

loca lă , rec om andări T V ; 1 0 :20 tra fic , a nu n ţu ri u tilita re, a g e n d a cu ltu ra lă ; 8 :5 0 horoscop ; 9 :0 5 m ic ro b io g ra fie s o n o ra ; 9 :20 re c o m a n d ă r i T V ; 9 :4 0 -

• sport). 11:00-19:00 Contact FM. 1 9 :00-22 :00 Seara la Cluj. 2 2:00-23 :00 B ile t de co n ce rt - re a liz a to r M a r iu s F u rd u i. In tra re la c e le m a i m a ri concerte a le acestu i m ilen iu s i to t c e nu ş tia ţi despre tru p e le p e ca re le ve ţi a scu lta . 2 3 :0 0 -2 4 :0 0 R ock tsiock 2 4 :0 0 -1 :00 R om ânia • Bosnia - via s a te lit- le g ă tu ra d in tre so ld a ţii ro m â n i a fla ţi în B o s n ia ş i fa m iliile lo rd in ta ră , rea liza to r R o xa n a N icu îescu C o s te i. 1 :00-5:00 D iscontact. *

L u n i , 1 0 ia n u a r ie D A R I A f i a | | | S \ 6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa . O• U ’ * ' 1 » V f c U J I j f e m is iu n e cu in fo rm a ţii, a c tua lită ţi

---------------- ~ ^ ^ ^ ^ ^ ^ * % m n Ţ | Ţ ă j r p Ţ e n ţ a ţ ^ d e ^ o i m ş ^

L u n i , 31 ia n u a r ie 6 .0 0 C easurile d im in e ţii - p ro g ra m m a tin a l d e ş t ir i, a c tu a lită ţ i

ş i m u z ică ; 1 0 .0 0 A ctua lita tea - b u le tin d e ş t ir i; 1 0 .0 5 S fin ţii P ă rin ţi, c o n te m p o ra n ii n o ş t r i ; 1 0 .3 0 In iţ ie re în m u z ic a re lig ioasă ; 1 1 .3 0 Vreme trece, vrem e vine - a n to lo g ia p o e z ie i re lig io a s e ; 1 2 .0 0 E v e n im e n t: a g e n d a c u ltu ra lă ; 1 2 .3 0 Fanteziile Eutherpe i; 1 3 .0 0 A c tu a lita te a - b u le tin d e ştiri; 1 3 .0 5 M agazin : e m is iun i re lig io ase , cu ltu ra le ş i so c ia le ; 18.00 A ctualitatea - b u le tin

r fV —

d e ş tir i; 1 8 .0 5 S fin ţ ii P ărin ţi, co n te m po ra n ii n o ş tr i (r); 1 8 .3 0 Fanteziile E u the rpe i; 1 9 .3 0 Tinăra generaţie fa ţă în fa ţă cu neîncrederea ş i speranţa; 2 0 . 0 0 Fanteziile E u th e rp e i; 2 0 .3 0 P ăhăre lu l c u n e c ta r - e m is iu n e p e n tru co p ii; 2 1 .0 0 A c tu a lita te a - b u le tin de ş t ir i; 2 1 .0 5 D ia lo g u ri deseară . D ezbate ri cu ltu ra le ; 2 3 .0 0 în d ire c t c u a s c u ltă to r ii; 2 4 .0 0 -6 .0 0 L in iş tea n o p ţi i - p ro g ra m m u z ic a l n o c tu rn . , -

CABINET MEDICAL 0NC0L0GK;c l u j -n a p o c a

str.PR O F C IO R T E A n r 9 - (cartier Grigorescu)

C O N S U LTA TII~

Prof.dr. LUGIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi; 15-18; M a, J: 1630-1830

Dr. VA LE N TIN PO PESCU' (Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 1 4 3Q-1 6 ; V : 15 -1 7 S :, 9 .-1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU7 (Urologie)

L, Mi: 18 -2 0 ; M a ,J : 18ffl-20 V: 16-20 .

P R O G R A M A R E : te l/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

PO LICLINICA Y INTERSERVISAN

str. Pascaiy n r.5, cart.G heorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ C A R D IO LO G IE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIH IATR IE ♦ ENDOCRINO­LOG IE ♦ R EUM ATO LO G IE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERG OLOG IE ♦ DERM ATO LO ­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O.R.L. ♦ O FTALM O LO G IE ♦ G IN E ­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

' ♦ U R O LO G IE ♦ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE

, Electroencefalograme - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie -.Bac te rio log ie Imunologie - Parazitologie'Determinare Rh - Teste dc sarcină - A n tige n HBS - E lisa Test - E xam inări cito logice pen tru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUM INICA

orele 7 - 21 ... -M c ţ iic de gardă : o re le 2 1 - 7 R e zervare , c o n s u lta ţii

Ia te l. 4 1 .4 1 .6 3 . ' .

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu -medic primar Dr. SocqIov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezeejii, implante) Programări zilnic la teL: 430.028

ORAR Luni.» Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13 .

Pentru: studenţi, ţ pensionari, şomeri, reducere 20%

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU Dr. ANGELA CĂLDGĂRD .

S t r ^ P r a h o v e i n r . 1 1(lîngă biserica Bob) -

PR°L,RM i, V ^ '^ n - 2 0 0 ^ S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E f i f i

Sufletulnosţruladispoziţia 2 dumneavoastră. Telefonul / de noapte, telefonul vieţii. “19 1647 l

G a rd ă d e n o a p te , o re le 20-08.1

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată dcLABORATORUL DE SĂNĂTATE

MLVTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs.de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile ia numărul 186864.____________

Page 3: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

A iciL

ar putea fi reclama dumneavoastră

' Z iarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

R O M P p E S şi M E DIA FA X..

MOSCOVA ACUZĂ UE CĂ ÎNCURAJEAZĂ REZISTENTA CECENĂ

(EFE) .. . ;.Guvernul rus nu a răspuns oficial la

decizia miniştrilor de Externe ai UE de a aplica “contramăsuri” economice, deşi nu sancţiuni, pentru folosirea disproporţionată a forţei în conflictul armat din Cecenia. Potrivit Kremlinului, criticile Uniunii Europene adresate Rusiei pentru războiul din Cecenia, întreţin rezistenţa gherilei separatiste, pe care a acuzat-o că pregăteşte . o contraofensivă la Groznîi.

Totuşi, surse ale Guvernului au calificat această decizie drept- o măsură “contraproductivă” care “va prejudicia încrederea reciprocă dintre Rusia şi Uniunea Europeană”, subliniind că Moscova “nu admite să i Se vorbească într-un limbaj al presiunilor şi sancţiunilor.” Sursele au precizat, în acelaşi'timp, că restricţionarea relaţiilor comerciale adoptată de, UE presupune o măsură cu un marcat “caracter

politic” şi un “nesemnificativ obiectiv economic”, asigurînd că aceasta se va răşfrînge negativ asupra europenilor înşişi.

în acelaşi timp, delegaţia rusă la sesiunea Adunării parlamentare a Consiliului Europei şi-a exprimat încrederea că acest forum va amîna pînă în luna aprilie decizia cu privire la posibila suspendare a participării Rusiei la acest,organism. Cel puţin-aceasta este concluzia pe: care au tras-o ruşii din raportul misiunii europene, care a efectuat recent'o deplasare la M oscova şi Groznîi şi. care aşteaptă “schimbări” ale situaţiei drepturilor omului în Cecenia înainte de sesiunea din aprilie.

Dacă aşa stau lucrurile, potrivit analiştilor, unele voci le-ar putea reproşa eurodeputaţilor că s-au distanţat de problema cecenă şi “i-au făcut jocul” preşedintelui interimar rus, Vladimir Puţin, care, cu popularitatea sa în creştere ca

urmare, a conflictului cecen, este favoritul prin excelenţă al alegerilor prezidenţiale din îuna martie. •

' Ministerul rus al Apărării a denunţat, la rîndul său, că dezbaterea ăsupra problemei cecene în cadrul reuniunii ministeriale a UE de la Bruxelles şi în cadrul Adunării pentm Consiliul Europei de la Strasbourg “influenţează în mod negativ situaţia militară” din Cecenia. Cartierul general al

. armatei din această republică separatistă rebelă a subliniat că preşedintele cecen, Aslan Mashadov, le-a cerut gherilelor să apere Capitala asediată, Groznîi, şi “să contracareze rezistenţa” trupelor federale.' Potrivit datelor serviciilor secrete, rebelii pregătesc o serie de acţiuni subversive şi operaţiuni de gherilă, cu scorul precis de a atrage atenţia Occidentului asupra situaţiei din Cecenia şi, în mod concret, asupra Groznîi. Comandamentul, rus şi-a concentrat în jurul Capitalei 50.000 de efective, aproape jumătate din concentrarea sa militară din Cecenia, dar trapele nu reuşesc să învingă rezistenţa înverşunată a celor 3.000 de apărători ăi oraşului.

A U | A ig n n iA , CONFLICTUL CECEN VA PROVOCA linSM NUUIA. SI ALTE CONFLICTE ÎN GE0RGIA

("Courrier International”)-■ Ghia Nodia este expert

g eo rg ia n ' în problema Caucazului şi preşedinte al Institutului pentru dezvoltare, pace şi democraţie din Tbilisi

în trebare: Care esteim p actu l războiului din Cecenia asupra ţării vecine, Georgia?

Răspuns: Faptul că Rusia a reînceput războiul cu Cecenia îi face pe georgieni să creadă că “pacea rece” cu Abhazia poate fi întreruptă şi că ostilităţile pot fi reluate. în plus, Rusia duce acest război în numele integrităţii sale teritoriale. Fireşte, Georgia poate avansa, de^asemenea, acelaşi pretext. ,

î: Care sîn t p osib ilele compromisuri?

R: însăşi naturacompromisurilor este greu de imaginat. Dar, cel puţin în plan psihologic, opinia publică pare să fi înţeles necesitatea unui anumit compromis pentru a garanta pacea. Numai că această problemă este dezbătută la cel mai înalt nivel. în realitate,

pentru liderii abhazi, Cd şi pentru cei georgieni, stătu quo-ul reprezintă situaţia cea

. mai bună.î: Ce gîndesc refugiaţii din

Abhazia, care trăiesc de cinci ani în camere de hotel?

R: Refugiaţii georgieni sînt aproape în unanimitate de acord cu o soluţie militară, adică cu recucerirea Abhaziei cu ajutorul armelor. în rîndul lor nu există practic nici o grupare dispusă să realizeze un compromis. Ei însă nu pot influenţa în nici un fel. politica internă. ,

î: Se poate a firm a câ situaţia este complet blocată, în momentul de faţă?

R: .Pînă acum, ambele părţi stăteau cu privirile aţintite asupra Rusiei, în aşteptarea unei soluţii. Abhazia privea spre Duma (Parlamentul rus) dominată de foştii comunişti. Şi animată de aceeaşi speranţă, Georgia a tolerat pînă acum prezenţa unor baze militare ruseşti pe teritoriul său. Eq încearcă însă să dezvolte mai degrabă relaţii cu occidentalii şi

NATO, încercînd să profite de rivalităţile existente între diferitele puteri-.din Caucaz. Pentru ea, Abhazia nu mai reprezintă o problemă prioritară, aceasta fiind acum debarasarea de Rusia şi de bazele sale militare.

î: Ce cred georgienii despre războiul din Cecenia?

R: Cecenii i-au susţinut pe abhazi, în războiul dintre Abhazia şi Georgia, şi au luptat împotriva georgienilor. Dar faptul că Rusia este umilită de Cecenia este pe placul georgienilor. Ei vor sâ vadă Moscova învinsă. Dodr factorul religios invocat de ceccni, în ultimul timp, provoacă o oarecare îngrijorare (georgienii, în marea lor majoritate, sînt creştini ortodocşi, la fel ca şi ruşii). ,

I: Moscova acuză Georgia că facilitează traficul de arme către Cecenia. Care pot fi consecinţele acestei acţiuni?

R: Autorităţile georgiene au recunoscut că, într-adevăr, s-au trimis arme către Cecenia de la

bazele ruseşti din .Georgia. Presiunile exercitate deMoscova nu se-limitează însă la aceste acuzaţii. Intenţia Moscovei este de a-i împinge pe refugiaţii ceceni spre Georgia, sperînd că în acest fel, aici, se va crea o situaţie de instabilitate.

î: Unii observatori afirmă că evenimentele din Cecenia se datorează în parte instigării p u terilor stră ine, careîn cearcă să desprindă de Rusia o parte din fostul spaţiu sovietic.

R: Este complet greşit însă să se considere câ ţările din Caucaz sînt simple marionete ale marilor puteri. Ele îşi fac propriile lor calcule. Georgia încearcă să contrabalanseze ponderea Rusiei într-o prezenţă tot mai mare a Occidentului în această regiune. Şi acest lucru

Nle convine de minune occidentalilor. Dealtfel, dacă cooperarea cu ţările occidentale poate oferi un nou punct dc plecare Azerbaidjanului, de ce ar refuza-p?

MENŢINEREA SANCŢIUNILOR

ÎMPOTRIVA IUGOSLAVIEI ÎL AJUTĂ PE SLORODAN MIL0SEVICI SĂ RĂMÎNĂ

LA PUTERE(EFE)Opoziţia sîrbă a primit cu dezamăgire decizia UE de a menţine

sancţiunile împotriva'Iugoslaviei, considerînd-o drept “o dovadă în plus”'că “Cei 15” nu înţeleg situaţia din ţară; avînd în vedere că această măsură îl ajută pe preşedintele Slobodan Miloşevici să rămînă la putere. “.Este incredibil în ce măsură comunitatea internaţională este incapabilă să înţeleagă problema Serbiei , a . declarat Neboişa Covici, lider al coaliţiei din opoziţie DAN, care în urmă cii cîţiva ani a părăsit Partidul Socialist al lui Miloşevici. "Cei 15" au respins luni la Bruxelles cererea de a suspenda cel puţin cîteva din sancţiunile impuse Iugoslaviei (transportul aerian şi embargoul petrolier), în semn de sprijin faţă de campania opoziţiei sîrbe unite în favoarea convocării alegerilor anticipate. Şeful diplomaţiei portugheze, Haime Gama, a cărui ţară deţine Preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene (UE), a recunoscut câ “nu a fost posibil să se ajungă la un acord” în acest sens.

în ultimele luni, opoziţia sîrbă şi-a concentrat eforturile în direcţia unor gestiuni diplomatice cu care doreşte să demonstreze societăţii creşterea influenţei sale internaţionale şi, în acelaşi timp,' să scoată în evidenţă că autorităţile actuale, cu Miloşevici în frunte, nu mai sînt capabile să reprezinte ţara. Lucrurile se prezintă astfel, mai ales pentru că Miloşevici a fost acuzat de crime de război de Tribunalul Internaţional pentru fosta Iugoslavie, în condiţiile în care i-au fost interzise deplasările în ţările UE şi în SUA, atît lui cît şi altor 600 de funcţionari.- Domnul Covici a apreciat că miniştri de Externe ai UE, în reuniunea lor de luni, au încercat doar să “cîştige timp pentru a comproba unitatea opoziţiei sîrbe”. Naţionalismul moderat Voislab Kostuniţa a insistat, la rîndul său, c ă .“refuzînd să suspende sancţiunile, UE a demonstrat că într-un fel sau altul a ajutat mai mulţi ani regimul” lui Miloşevici. “în lupta pentru democraţie şi supravieţuirea ţării, putem şi trebuie sâ avem încredere doar în noi înşine”, a adăugat liderul Partidului Democratic Sîrb.

Domnul Kostuniţa a subliniat că decizia a fost impusă de SUA. avînd în vedere câ “ 15 ‘da-uri" europene valorează mai puţin decît un singur “nu american”, ca aluzie la versiunile ziaristice potrivit cărora, secretarul american dc stat. doamna Madclcinc Albright, a intervenit pentru a-i împiedica pe cei 15 miniştri europeni să flexibilizeze regimul de sancţiuni impus Belgradului.

Din 1992 încoace Iugoslavia a fost supusă mai multor regimuri de sancţiuni, mai întîi din hotărîrea ONU dc a pedepsi rolul Belgradului în războiul din Bosnia, iar apoi pentru a-l obliga pe Miloşevici sâ democratizeze ţara. Reprezentanţii sîrbi ai opoziţiei au cerut, totuşi, ca UE să flexibilizeze acest regim pentru a “dovedi” în mod simbolic rolul internaţional pe care şi l-a asumat opoziţia, după unificarea sa la începutul lunii. Ei au asigurat câ un asemenea pas va favoriza populaţia şi nu autorităţile socialiste.

A SOSIT MOMENTUL ÎN CANE SNA AR TRER6II SĂ SPRIJINE REGLEMENTAREA CONFLICTELOR DIN CAUCAZ

("Los Angeles Tim es")Ultimele evenimente-din Caucaz au umpluţi

din nou paginile ziarelor; asasinarea unor oficiali de frunte în Armenia; campania militară a Moscovei împotriva cecenilor; semnale atît din Armenia, cît şi Azerbaidjan, privind antamarea unor negocieri serioase în vederea reglementării conflictului din Karabah; şi semnarea, sub auspiciile SUA, a unui contract cadru, de construire a oleoductului Baku-Ceyhan. în consecinţă, a sosit momentul în care diferitele conflicte care răvăşesc Caucazul ar trebui reglementate, mai ales cel dintre Azerbaidjan şi

-Armenia, luptele sîngeroase dintre Cecenia şi Moscova şi contenciosul abhaz.

în timp ce Washingtonul ar trebui să sprijine ferm independenţa Armeniei, Azerbaidjanului şi Georgiei, el trebuie să fie atent să nu îşi asume noi angajamente, pe care nu este pregătit să le respecte pe deplin. în mod repetat, grupări din întreaga lume s-au .bazat pe declaraţiile SUA în favoarea independenţei sau autonomiei lor, ridieîndu-se la ,luptă, numai pentru a sfîrşi într-o situaţie cu mult mai grea. De prea multe

-ori, Statele Unite au încurajat diferite grupări să- şi ceară drepturile pentru ca, apoi, să le refuze sprijinul, ele sfîrşind prin a fi zdrobite de puterile din zonă.' Un exemplu îl constituie kurzii din Irak care s-au ridicat împotriva lui Saddam

- Hussein. . ’

Liderii mai multor state din Caucaz au acordat o mare încredere declaraţiilor Washingtonului cu privire la angajamentul său faţă de- apărarea suveranităţii lor şi independenţa regiunii. Ei consideră programe, cum ar fi Parteneriatul NATO pentru Pace, drept un angajament ferm din partea Occidentului faţă de această regiune. De fapt, după celebrarea celei de a 50-a aniversări a NATO, şefi de stat ca Eduard Şhevardnadze şi Haidar A liyev s-au simţit încurajaţi să se confrunte cu Moscova, pe baza percepţiei că SUA sînt angajate faţă de ţările lor. Dar confruntările acestor ţări cu Rusia au avut, deseori, un efect de bumerang. Moscova a acţionat cu agresivitate împotriva lor, recurgînd la grupări locale pentru a le submina şi ameninţa. Cînd politica americană este promovată într-o manieră atît de nehotărîtă, nu numai că nu reuşeşte să-şi atingă ţinta, .dar poate contribui la destabilizarea regiunii. .

De fapt, pentru Occident, cea mai bună cale. de întărire a independenţei statelor din sudul Caucazului este cea a sprijinirii reglementării

. conflictelor care afectează regiunea. Aceasta ar limita vulnerabilitatea noilor state faţă de dictatul puterilor învecinate, întărind astfel capacitatea SUA de a-şi promova obiectivele în zonă. Washingtonul ar trebui să-şi aducă aminte că forţele din exterior joacă de. mult timp un rol major în sudul Caucazului. în timp ce factorii locali au furnizat o bază pentru declanşarea

acestor conflicte, actorii din exterior - mai ales Rusia - au jucat un rol major în escaladarea lor, transformîndu-le în războaie. '

Rusia duce faţă de sudul Caucazului o politică echivalentă cu Doctrina Monroe, deoarece, în viziunea sâ, această zonă îi afectează interese strategice vitale. Deşi comportamentul şi viziunea Moscovei faţă de această regiune nu trebuie categoric, sprijinite, SUA trebuie să fie, totodată, conştiente de poziţia pe care se situează Moscova şi să înţeleagă că Rusia nu-şi va abandona interesele în Caucaz. Pentru ca aranjamentele de pace să aibă succes în sudul Caucazului, Rusia trebuie să perceapă că un acord i-ar. putea satisface şi propriile interese. în caz contrar, Moscova poate şi va acţiona pentru subminarea planului. Astfel că nici o Pax-Americana nu trebuie urmărită în sudul Caucazului, ci mai- curînd o pace sprijinită de Moscova şi, preferabil, şi de Turcia. ,

Avînd în vedere aceste principii, ce se poate face pentru sprijinirea reglementării conflictelor , din regiune? In primul rînd, în Caucaz, ar trebui instituită o zonă de securitate regională, incluzînd state ca Armenia, Azerbaidjanul, Georgia şi regiunile Karabah, Abhazia şi, posibil, şi Cecenia. Toate părţile ar trebui să beneficieze de un statut de egalitate.

In plus, ultimele trei ar trebui să accepte, ca o condiţie de acordare a acestui statut, că nu vor

încerca să obţină recunoaşterea independenţei în afara acestei grupări.

De asemenea, din zonă ar trebui eliminate toate forţele străine şi excluse orice fel de alte alianţe de securitate; nici un fel de baze ruseşti în Armenia şi Georgia, şi nici NATO. Asigurările că în această zonă nu vor fi amplasate forţe militare occidentale ar determina Rusia să fie interesată în implementarea acordului. Mai mult, includerea Ceceniei ar putea permite Moscovei să iasă cu- faţa curată dintr-un război costisitor cu cecenii, fară instituirea unui precedent în alte regiuni, potenţial sfidătoare la adresa Moscovei.

A sosit m om entul pentru reglem entarea - conflictelor din Caucaz; preşedintele Aliyev are 77 de ani şi doreşte pace în Karabah; Rusia are nevoie să găsească o modalitate de dezangajare din Cecenia, concomitent cu protejarea intereselor sale în Caucaz; Washingtonul este tot mai angajat în ce priveşte construirea oleoductului Baku- Ceyhan; m ulţi în A rm enia rea lizează că stabilitatea şi prosperitatea nu sînt posibile fară reglementarea conflictului din Karabah şi, în cazul în care căile de transport spre Turcia nu sînt deschise în curînd, Armenia ar putea fi ocolită, ele fiind construite prin Georgia. Această fereastră a oportunităţii nu va sta deschisă permanent, iar-actorii din Caucaz ar trebui să profite de prezenţa unei Administraţii SUA care este interesată şi implicată în regiune.

Page 4: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

Aici ar putea-fi reclama dumfteavoastră

R © M - A R T

. ------- ,---------- ,— — ~ p -wvjuuui w n t jrn a to q ra tic ela cea de-a 25-a ediţie a Festivalului International al Filmului

de la Belgrad, printre care "Pas în doi", "Hotel de lux" si "Nunta de piatră", de Dan Piţa, şi "Senatorul Melcilor" de

M ir c e a D a n e liu c .

t u n i m s

uminica trecută s-a deschis la Galeriile de artă contemporană ROM-ART din Braunschweîg (Germania) - patronate de amicul nostru, H ans-Joachim GROVE - expoziţia de pictură a - clujeanului Ovidiu AVRAM. Este vorba despre prima personală din cadrul Proiectului Expo 2000, care va cuprinde în final nu mai puţih de 30 de artişti şi 90 de lucrări circumscrise temei OM- N A T U R Ă -T E H N IC Ă ,. temă. care este şi motto-ul Expoziţiei Universale de la Hanovra, ■ din acest an. Diversitatea de stiluri pe care o vor etala autorii vine din-faptul că, dacă unii sîn t m a eştr i co n sa cra ţi ai p la stic ii contemporane, alţii sînt amatori sau, mai exact, autodidacţi, dotaţi însă cu un talent deosebit. Oferta noastră, adresată publicului interesat de artă, merge de ja figurativ pînă Ia abstract, astfel încît, pe toată durata Expoziţiei Universale, vizitatorii Galeriilor R O M -A R T din Braunschw eîg vor avea ocazia să achiziţioneze lucrări aparţinînd stilurilor celor mai diferite - declara galeristul Hans-Joachim GROVE la vernisaj.

Ovidiu AVRAM e deja un “client” obişnuit

al Galeriilor ROM-ART din Braunschwcig, promovarea artistului clujean pe sintezele germane înscriindu-se în orientarea mai veche a galeriilor amintite către artişti din spaţiul romanic, mai ales din România. Lumea picturilor lui Avram e una încărcată de secrete ale rinei lumi mistice; artistul român pare a fi preocupat de ceea ce omenirea a încercat să-şi clarifice de-a lungul existenţei sale. Uleiurile suprarealiste ale pictorului sînt pigmentate cu semne şi citate aparţinînd unor epoci diferite; scheme astrologice care trimit spre secolul 16, labirintul ca o metaforă antică • pentm calea vieţii etc. Lumile care se scufundă reprezintă o temă laitmotivică, reprezentarea îngerilor conducînd imaginaţia către poveştile biblice. Cu un gust deosebit pentru detaliu îşi cultivă Avram fanteziile vizuale în legătură cu tema “Zodii” cum, la fel de cultivate ca tem atică, apar sim bolurile obişnuite în practicile alchimiei sau repertoriul imagistic secular al cărţilor de tarot. Expoziţia lui Ovidiu Avram va rămîne deschisă pentm publicul german pînă în 5 februarie a.c.

Michaela BOCU

di; rl ,}}/jMs*

F a s c i n a ţ i a î n t o a r c e r i i l a i z v o a r e

Cînd aştern aceste gînduri mă aflu sub impresia a două vitale surse: una aparţine facturii cu totul speciale a creaţiei lui Gheorghe Ilea (născut în 1958 la B ucea, judeţul Cluj, absolvent al Institutului clujean de artă, în 1984), iar cealaltă survine din profunzimile unor confesiuni inserate în cuprinsul unui . perform ant catalog. Muzeul Naţional de Artă Cluj

îşi face din nou titlu de glorie găzduind o exp oziţie- eveniment, lansînd în circuitul public freamătul fertil al unui demers artistic de o im presionantă francheţe şi autenticitate. în viitoarea unei actualităţi în care voinţa de integrare în corni globalizării a dus prea adesea la anularea identităţilor, singurele care conferă particularitate şi

■ T O T

X , % 'J. v .. --: V , .*• * **, f — *. * • -'•'¥ -* - -

~ - -

-V A ,5K*

7y~r'.z>sV.

strălucire oricămi efort spiritual, Gh. Ilea aparţine familiei rare a celor ce gravitează în perimetml obîrşiilor. Dînd curs chemării sincere şi curate ce sălăşluia în , străfundurile propriei fiinţe s-a trezit propulsat peste timp, respirînd şi .uimindu-se de' frumuseţea nealterată a clipelor de odinioară, oferite de miresmele şi fulguraţiile unui/.paradis redescoperit, satul natal. Dar această reîntoarcere la izvoare nu s-a făcut’ din porniri nostalgice şi nu s-a oprit, la ■ extazul epidermic al evidenţei exterioare, de naturâ- etnografică.

Rafinîndu-şi prin diverse medii, lecturi, asimilări, mintea şi sensib ilitatea , s-a trezit automl unor subtile configurări care transformă în metaforă şi armonie aparenţele realităţii. L ăsîndu-se- ademenit de parfumul lucrurilor, se apropie de viziunea superbuluiLuchian, cel care transferase materiei picturale senzaţia acelui misterios şi încîntător “pufuleţ de viaţă”. y

Pătrunzînd în ambianţa expoziţională, sugestiv paginată în Muzeul clujean, te întîmpină şi fascinează universul încărcat

d e taine al unui tulburător iconostas. Pe o amplă desfăşurare orizontală (300 x 605 cm, tehnică mixtă) sînt inserate fragmente din structura unei şuri arhaice. Suprafaţa se înnobilează de patina vremii graţie modului tandru, plin de emotivitate, cum valorează sursele fluxului luministic. Sus, iradierile unui ocru-gălbui mîngîie streaşină cu reflexe de candelă şi felinar, pentru ca

restul cîmpului sâ se afle sub spectrul unei preţioase picturalităţi, cu străluciri de alb- griuri -rafinat mătăsuite, revigorate .de inserţiile de albastru şi brun grav, ce merg către m isterul nocturnului. Prompta verticalitate a doi stîlpi centrali şi cadrele a două uşiţe simetrice din vecinătatea lor (în tonalităţi calde ca la streaşină) ritmează şi potenţează diversificînd expresivitatea imaginii, semn al primatului creativ în raţiunile compunerii şi restituirii. Şi-n celelalte trimiteri la pulsaţiile unei c iv iliza ţii ancestrale, manifestînd o , viguroasă poftă de concret (O ale, M asa, Peretarul, Maşina de tăiat fin, Scara, Rugăciune, Primăvara) se insinuează sentimentul

perpetuării unor duhuri de autohtonă rezonanţă.. Încîntarea e sinceră şi calitatea gestului

' pictural .extrem de adecvată.Spre lauda sa, Gh: Ilea nu se

cantonează rigid în spaţiul unei reductive invocaţii tradiţionale. Incursiunile sale,în trecut capătă sens . ’ recuperator, prin autenticitatea propriei emoţii restituindu-ne acel suflu capabil să ne .îm prospăteze retina, respiraţia, sufletul: O dovedeşte . exemplar şi-n vitala descătuşare de energii cromatice din Brazdele vieţii (275 x 555 cm),

: scriitură dezinvoltă, ca multe altele, în* spiritul abstracţiei lir ice , semn de acurateţe, originalitate şi- timbru contemporan al limbrajului.

Negoiţă LĂPTOIU

Stagiunea Academiei de Muzică ; '

Recital de viola

Un program so listic interpretat la-.violă este astăzi o raritate. Timbrul instrumental de voce de altist al v io le i permite solistului să redea o gamă variată de sentim ente. Culorile, timbrale ale registrelor v io le i se pretează foarte eficient şi la c o n ţ in u tu l' p ieselor moderne. ; Dar nici romanticii nu l-au neglijat. Sim fonia “Har'old în Italia” de Hector Berlioz a găsit în timbrul violei culoarea -ideală de a configura sonor' eroulpiesei, simfonice.; .

Studenta Sim ona Hodrea, anul IV violă, şi pianista Daniela Petran- Boşca, ne-au oferit 'un interesant recital de violă

-4ju pian, Cele trei piese programate - Sonata pentru

. violă şi pian de Rebecca Clarke, Sonata pentru violă şi pian op. 147 de Dimitri D. Sostacovici şi Le grand tango de Aştor Piazzolla - lucrări cp un evident iz modern - solicitau un rafinament muzical special. Simona Hodrea a încărcat muzica cu o sensibilitate rafinată, deloc manieristă, doze pe care le găsim cam rar la tinerii noştri interpreţi. Poate o trăsătură de arcuş mai în paralel cu căluşul violei i-ar fi adus solistei şi o sonoritate mai frumoasă.

Emiliu DRAGEA

Page 5: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

. .vrisrz'rr

A ici ar putea f i ­ri reclama dumneavoastră

14 18 - A în c e t a t d in v ia ţ ă M ir c e a c e l B ă t r în , d o m n a l Ţ ă r ii R o m â n e ş t i în tre , a n i i 1 3 8 6 - 1 4 1 8 , fiu l lu i R a d u fT

M ir c e a a fo s t în m o r m în t a t la M ă n ă s t i r e a C o z ia .

g M f f i

T i a c e a s tă s e a ră la O p e r a R o m â n ă ,

Orchestra de cameră a OPEREI - ROMÂNE susţine în această seară

(ora 18,30) primul concert cameral din actualul sezon muzical, sub bagheta dirijorului' oaspete FRANCISCO-JOSE CINTADO, a cărui propunere de program este, credem, cît se poate de atrăgătoare.

Cu celebra uvertură a operei Scara de mătase de Gioacchino Rossini, oferită în deschiderea concertului, urmată de pagini strălucitoare din capodoperele lui Wolfgang Amadeus Mozart - Cosi fan tutte, Nunta liii Figaro, Don G iovanni, în interpretarea sopranelor IRINÂ SĂNDULESCU BĂLAN, DOINA NECULCE SÂM PEŢREAN,

MIHAELA M AXIM , a mezzosop'ranei HENRIETTA ALMAŞI, a tenorului COSMIN IFRIM, a baritonilor EUGEN BRÂNCOVEANU, KENDI LUDOVIC şi a basului MARIUS CHIOREANU, concertul serii are programată, în partea a doua, Simfonia nr. 89 în Fa major de Joseph

. Ilaydn..Dirijorul Francisco-Jose Cintado

s-a născut la Câdiz, în anul 1966, începîndu-şi educaţia muzicală cu studiul pianului, şi a violoncelului, la Conservatorul “Maniiel de Falia” din oraşul natal. Continuă apoi la Conservatorul Superior din Sevilla studii de dirijat- coral, muzicologie, dar cu specialitatea compoziţie şi orchestraţie - sub îndrumarea prof. D. Manuel Castillo, absolvind în anul 1995. Atras de genul liric, în paralel; începe ştudiul dirijatului de operă, cu maestrul Julius Kalmar, dirijor şi corepetitor de origine română (născut la Caransebeş), în cadrul unor Cursuri de Măestrie iâ'Viena (1994-1997) şi în cadrul Cursurilor Internaţionale “Hans.Swarovsky” de la Milano, în perioada 1995-1997. Căutările în perfecţionarea' artei dirijorale îi determină studii din anul 1995 pînă în 1998 la Conservatoarele Superioare din Madrid şi din Malaga cu maeştrii Garcia Nieto şi Octav Calleya - de

asemenea originar din Romania r născut la Craiova. A frecventat şi alte cursuri de' perfecţionare în arta dirijorală corală şi orchestrală la . Toledo, Alcala de Henares, Granada V sau Craiova, cu diverşi profesori.. Francisco- Jose Cintado este: fondatorul şi dirijorul unor formaţii şi ansambluri muzicale, cum sînt: Orchestra BarOcă şi Corul de Cameră de la Santa Cueva, Orchestra de Cameră, Compania de Operă şi Orchestra Tineretului - aflată în prima stagiune - toate cele trei ansambluri fiinţînd în oraşul Câdiz. De asemenea este dirijorul corului “Canticum- Novpm” şi al Ansamblului Fanfarei; din Câdiz. Activitatea dirijorală a lui Francisco - Jose Cintado'include concerte alături de: “Orchestra Simfonică Bucureşti” - orchestră privată, înfiinţată în anul 1997, “Nova Academia Musices” - Italia, * “Camerata Clasica Andaluza” - Spania şi JOAB - Orchestra Tinerilor din Granada. Un alt domeniu de activitate al lui Francisco-Jose Cintado este cel didactic, fiind profesor docent la departamentul de Compoziţie al Conservatorului din Câdiz. A făcut de asemenea studii de F ilosofie şi Istoria Artei la Universitatea din Granada. Referindu- se Ta programul acestui concert, dirijorul Francisco-Jose' Cintado

spunea: “acesta gravitează în jurul unui centru spiritual profund: sensul dragostei îri trilogia <Cosi fan tutte>, <Nunta lui Figaro>, <Don Giovanni>, opere a căror dramaturgie este creată de Lorenzo da Ponte. O altă idee interesantă apare în modul în care . Mozart a întruchipat personajul <Don Giovanni>, unul din cele două personaje spaniole alături de <Don Quijotte>. Atît unul cît şi celălalt sînt cavaleri, deosebindu-se prin aceea-că. în vreme ce <Don Quijotte> este un idealist nebun, <Don Giovanni> este un idealist cu conştiinţa acţiunilor sale (crimele; joaca cu femeile etc.) şi acest <Don Giovanni>, după toate faptele sale, rămîne un cavaler

• spaniol, care-şi păstrează onoarea.SIMFONIA în Fa major nr. 89 nu

este foart.e cunoscută: Compusă în anul 1787, se înscrie între <pachetul> de simfonii compuse de Haydn la Paris şi cele scrisela Londra. Cu toate acestea, ea conţine fnulte momente de muzică frumoasă, în caracterul clasic. Dimpotrivă, sau mai bine spus, la ■celălalt capăt, lejeritatea .şi transparenţa, se regăsesc într-o piesă foarte cunoscută cum e uvertura operei <Scara de mătase>, opus. reprezentat şi păstrat din păcate doar de această uvertură”.

A consemnat Dorina M ican Referent m uzical-literar

S~ > .k .Recunoaştere internaţională

SUNETUL TRANSILVĂNEAN

A SUBJUGAT FRANŢA-V.,- _ . . . . . . . .

‘‘Intre Viaţă şi Nemurire - clopotele”

Iama călătoreşte pe şale răpuse şi, offf, greu pare drumul Parisului pînă la'burgul de sub fruntea Feleacului!

Veste gureşă exultă dinspre frînci şi radioul lo r .Ţ ’rima' recunoaştere

internaţională a profesioniştilor de la Radio Cluj şi-a primit confirmarea. în anii

cei călătoriţi, colectivul de aici a trăit sub imperiul agnaţjunii de lucru bine făcut. Din dulceaţa nopţiîor de cireşâr pînă la iaşmacul pătmnzător al cărindarului, oamenii din spatele “minunatelor emisiuni” - tehnicienii - au adunat în giuBeaua anilor adevăruri ticluite în cortine, bucle, ilustraţii de reală formă şi sugestie, ucigînd handicapul... nevizual al invenţiei lui Marconi. Cum spuneam, zilele trecute depeşa cu sigiliu de Franţa a îmbucurat sufletele celor ce slujesc de-adevăratelea la Studioul de Radio Cluj: Vocea Transilvaniei a dat gata pe cei de la R adio France International. Concursul, căci despre asta este vorba, ş-a desfăşurat pe mai multe categorii. Genericul: “Vînătorii de sunete’ a fost deschis tuturor, specialiştilor din domeniu, din Europa: “Creaţie sonoră”, “Reportaj-mărturie”, “înregistrare muzicală rară. sau excepţională”, “Instantanee sonore” ş.a. Mariana Chioreanu (operator) şi Traian Trica (tehnician) au participat la realizarea unor cabuze înlănţuiri sonore, care să utilizeze “imagini” din natură,' sugerînd picturalul, vizualul din existenţă.

“Poeme” - un scenariu de 5 minute în care se adună sunetele vizualizate ale acestei lumi - a beneficiat de ajutorul competent al doamnei asistent universitar Adina Munteanu, care a tradus scenariul şi a Jecturat poezia în limba franceză. Ţinînd să sublinieze că succesul aparţine Studioului de Radio Cluj, Mariana Chioreanu ne-a spus: "De-a lungul vremii am făcut din meseria de operator o pasiune. Şi cred că tinerii ar trebui să scape de complexul după care trăim într-o ţară aflată în tranziţie şi să'îndrăznească să participe la astfel de manifestări”. Iar domnul Traian Trica a adăugat:-“Mă bucur pentru această recunoaştere”. Premiul întîi de la Radio France International vine să încununeze munca ri peste 34 de ani în slujba sunetului”. Şi în final nu ne rămîne decît să gîngurim (în sonorizare franţuzească)-gîndul cel adevărat: “în abisul Timpului, al Iubirii şi al Iertării, El, în liniştea cea mai pură, ne ascultă şi ne înţelege Distorsiunile”.

Radu V ID A

F e s t i v a l B e e t h o v e n

Ascultînd Concertele pentru pian şi orchestră şi simfoniile care au înălţat sonorităţile muzicale ale secolului al XlX-lea pe culmi strălucitoare, am credinţa că Beethoven auzea lumea în inima şi cu sufletul său. Asurzirea progresivă de după anul 1800 l-a determinat pe compozitor să scrie emoţionantul “T estam ent de la Heiligensdadt” (6 octombrie 1802) în care îşi

.'mărturisea şi iminenta izolare socială.'Acolo, în profunzimile vieţii sale interioare, Beethoven medita asupra omenirii prin muzica sa^ Compozitoral îşi dădea seama de însemnătatea şi necesitatea creaţiei sale pentru oameni. Expresie a acestei cunoaşteri este şi faptul câ muzica Titanului este şi astăzi, ca şi; în alte timpuri, un mesaj de înţelepciune pentru mintea . şi sufletul oamenilor.

Ascultînd şi înţelegînd muzica lui Beethoven, te poate cuprinde un fior nestăpînit de dreptate. Beethoven realizează marea fuziune artistică între raţiune şi poetică. Focul muzicii sale naşte căldura sufletească în oameni, iar prin puritatea acestei luminătoare ţîşniri de energie cu mari • forţe lăuntrice legate de spirit prin miracolul existenţei umane, mintea umană poatetieclanşa. idei de dreptate, de cumpăt, de iubire, dar şi de luptă pentru izbînda acestor resurse de viaţă adevărată. ; » - -

Beethoven a ascultat lumea cu inima şi cu sufletul său. Meditînd asupra cursului vieţii, el a dăruit lumii o “comoară” ce nu se poate aprecia cu valoarea “aurului”, pentru că e a .. dăinuie de secole şi cucereşte, sufletele oamenilor, dîndu-le tăria spiritului care poate învinge puterea strălucitoare a metalului preţios.. Dar muzica lui Beethoven poate naşte şi drame.A nu putea să asculţi muzica lui şi cu sufletul, a nu-i înţelege mesajul de înţelepciune, înseamnă că puterea spirituală a melosului nu are loc de ecou în existenţa umană. Mai înseamnă că suflul muzicii nu poate pătrunde cu înţelepciunea lui în profunzimile umane. Dacă binefacerile muzicii nu se pot declanşa ascultînd muzică lui Beethoven, atunci “Marşul Funebru” din Simfonia a IlI-a “Eroica” este şi cîntul tragic a l existenţei tale. Pentru câ “Eroul” beethovenian din acest crîmpei muzical este ‘ Omul “ în întregul său şi în complexitatea

sa. Muzica Iui Beethoven este aşa cum o preţuieşte textul “Odei lui Schillcr” - Sol din rai cu soare sfînt! Iată vraja care aduce “pe popor lîngă popor”: Iată forţa carc face câ

‘ “Toţi pe lume fraţi noi sîntem”. Titanul Muzicii ne îndeamnă în finalul Simfoniei a IX-a’’: “Mergeţi fraţi pe-al vostru drum, / Veseli, oşti biruitoare”... Interpretarea cu adevăr artistic

. solicită cunoaşterea mesajului de' înţelepciune pe care Beethoven l-a dăruit cu - generozitate , lumii întregi. Pianistul german Leonhard W esterm ayr şi dirijorul permanent al Filarmonicii “Transilvania”, Emil Simon, au fost principalii artişti ai F estiva lu lu i Beethoven. Leonhard W esterm ayr este exponentul interpretărilor clasice, echilibrate, fără explozii de sentimente şi fără mari arcuri tensionale. Extraordinara memorie muzicală a tînăralui pianist german, care a interpretat concertele pentm pian şi orchestră în aşteptarea celui de al 5-lea, "Imperialul", cu aceeaşi culoare afectivă, n-a putut să atingă pe tot parcursul festivalului ideatica beethoveniană. Pianistul a avut multe momente frumoase, dar nu l-a cucerit pe Beethoven filosoful în muzică. Dirijoral Emil Simon s-a apropiat de melosul beethovenian, aşa cum am mai -spus-o,, cu luciditatea artistului care poate deschide mintea auditoriului spre a-i arăta focul marilor idei ale muzicii lui Beethoven.

Emiliu DRAGEAP.S. Ascultînd concertele Festivalului Beethoven, semnatarul acestor rînduri a închis ochii pentru a lăsa să revină în memorie marile interpretări ale muzicii Titanului audiate cu mulţi ani înainte, în "timpul studenţiei, la Filarmonica “G. Enescu” din Bucureşti, sub bagheta lui George Georgescu şi Constantin Silvestri, artişti care in felurile modalităţi au cucerit înflăcăratele culmi ale sonorităţilor- marelui compozitor. Pe aceleaşi căi sensibile ale memoriei, integrala concertelor pentru pian şi orchestră de Beethoven, realkată cu mulţi ani în urmă pe scena clujeană de concert de către pianistul Radu Lupu ne-a apărut ca un model -greu de întrecut. Criticul muzical gîndeşte interpretările muzicale ale artiştilor şi după modelele nepieritoare...'

c m

# A c tu a lita te a ¥ c u ltu ra lă lf l

F e s t iv a lu l B e e th o v e n continuă: m îin e ,1 feb ru arie a.c., o ra 19, în Sala mare a Casei Universitarilor, Orchestra simfonică a Filarmonicii “Transilvania”, avîndu-1 la pupitru pe maestrul E m il S im on, iar ca solist pe pianistul german L eonh ard W e s te rm a y r prezintă: Concertul nr.5 pentru pian şi orchestră în mi bemol major, op. 73, “Imperialul”, respectiv Simfonia a 4-a în si bemol major, op. 60. Este valabil AbonamentulC4. ' -V ineri, 4 februarie, lâ ora 19: Orchestra

sim fonică si C oncertu l Filarm onicii “Transilvaniei’’’, dirijor Emil Simon, dirijorul corului Cornel Groza, propun melomanilor: Simfonia I în do-major, , op. 21; Simfonia a 9-a în re minor, op. 125; solişti: Ramona

E rem ia, Ioan P ojar, Ana R usu, Gheorghe Roşu. . .

Recitaluri la Academia de .Muzică

Readucem în atenţia celor interesaţi programul recitalurilor de astăzi, 31 ianuarie a.c., din cadrul celei de a 35-a ediţii a Stagiunii de recitaluri şi concerte a instituţiei:

La ora 11, în Studioul de concerte, recital- examen de canto, clasa prof. univ. Gheorghe Roşu, lect. univ. Ramona Eremia, asist. univ. Marius Vlad Budoiu, Marton Melinda; maestru de concert: prof. univ. Ştefan Ronai.• La ora 18, în Sala 59, recital-dc percuţie

susţinut de studenţi de la clasa prof. univ. Grigore Pop, lect. univ. Nicolae Coman; la pian: prep. univ. Codruţa Ghenceanu. în program lucrări de: A. Vivaldi, W. A. Mozart, J.S. Bach, N. Rosauro.

în fine, tot astăzi, la ora 18,30, în Studioul de Concerte, sub genericul Interferenţe stilistice, recitalul clasei de compoziţie a prof. univ. dr. Eduard Terenyi: E m il G herasim , V irg ll M ihăilcscu , A lin V âccan. Cu participarea studenţilor: Garay Zsolt, llăry N oim i, Adrian Navrodin, Szab6 Kinga, Mercedes Klâra,Toth Zoltân.Iată programul detaliat al concertului din această

seară: G. Rossini - Scara dc mătase, Uvertura: W.A. Mozart - Cosi fan tutte - Nr. 14 - Aria Fiordiligiei “Comme scoglio immoto resta interpretează Irina Săndulcscu Bălan; Nr. 10 - Terzetto “Soave sia il vento”, interpretează: M . Chioreanu, Irina Săndulcscu Bălan, Hcnrictta Almaşi; Nunta lui Figaro - Nr. 14 - Ducttino “Aprite presto, aprite ’, interpretează: Doina Ncculcc Sâmpctrcan, Hcnricta Almaşi; Nr. 16 Duettino “Crudei! perche finora”, interpretează: Doina Ncculcc Sâmpctrcan, E. Brâncovcanu; Don G iovann i - Nr. 4 - arie L eporcllo Madamina, il catalogo e questo”, interpretează

M. Chioreanu; Nr.; 16 - Cavatina lui Don Giovanni “Deh vieni afla finestra", interpretează E. Brâncovcanu; Nr. 7 - Duetto “Lâ ci darem Ia mano”, interpretează: D oina . N ccu lccSâmpctrcan, E. Brâncovcanu; Nr. 10 - Aria lui Don Ottavio “Dalia sua pace la mia dipende”, interpretează Cosmin Ifrim; Nr. 24 - Final sestetto “Ah, dove e il perfido?”, interpretează: M ihaela M axim , Irina Săndulcscu Bălan, Doina Neculce Sâmpctrcan, Cosmin Ifrim, Marius Chioreanu, Ludovic Kcndy. Concertul se va încheia cu Simfonia nr. 89 de Joseph Haydn: Allegro vivace, Andante con motto, Menuetto alegretto, Finale vivace assai.

M a n if e s t a r e d e s u f le tPentru toţi cei care iubesc oraşul natal, Gherla şi

toţi aceia care au plecat peste hotare, dar revin cu plăcere pe m eleagurile îndrăgite, sfîrşitul săptămînii trecute a reprezentat un eveniment de rezonanţă. Duminică, la sediul Fundaţiei culturale Teka”, peste o sută de localnici şi oaspeţi (unii

veniţi de-peste hotare) au asistat la vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Karâcsony Emo, originar din urbea de pe Someş, dar stabilit în prezent la Budapesta. Artistul expune 20 de îucrări, majoritatea peisaje, unele oglindind imaginea din vechea Armenopolis. Vernisajul a fost urmat de o masă rotundă pe marginea artei talentatului pictor, Karacsony Emo, lin armean “îndrăgostit’ de plaiurile someşene, unde se simte foarte bine şi unde revine în fiecare an de cîteva ori.' Expoziţia deschisă la, sfîrşitul săptămînii trecute face parte din şirul de manifestări cultural- artistice dedicate aniversării a 300 de ani de la atestarea documentară a vechiului Armenopolis. în acest an, în fiecare lună, la sediul Fundaţiei cultural “Tekâ” va avea loc' o întîlnire de suflet, la care sînt invitaţi oameni de cultură localnici, stabiliţi de-a lungul anilor în străinătate sau pe alte meleaguri ale tării.

S Z . CsJ- Rubrică realizată de M . BOCU

Page 6: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

A i o îar putea fi reclama dumneavoastrăU

1 9 9 8 - B iroul P e r m a n e n t a l P U N R - A r ip a F u n a r - a d e e is re v o c a re a c o n d u c e r ii g ru p u rilo r p a r la m e n ta re P U N R , d in S e n a t ş i C a m e r a D e p u ta ţ ilo r

A c e la ş i B iro u P e r m a n e n t a d e c is n u m ir e a s e n a to ru lu i C o s t ic ă C iu rt in în fru n te a g ru p u lu i p a r la m e n ta r P U N R d in S e n a t şi a d e p u ta tu lu i V a s i le M a te i

la c o n d u c e re a g ru p u lu i p a r la m e n ta r P U N R d in C a m e r a D e p u ta ţ ilo r .

Orupul de Ia Braşov nu a obţinut nici un post de vicepreşedinte al PNTCD

Nici unul dintre membrii grupului de la Braşov, susţinători ai lui Radu Vasile, nu au obţinut numărul necesar de voturi pentru a fi ales vicepreşedinte PNŢCD la alegerile care au avut loc, vineri, în şedinţa D elega ţie i Permanente a partidului. • ,

Laureţiu Dumitraşcu a obţinut doar 101 voturi "pentru”, Alexandru Popescu 47, Norica Nicolai - 80, iar Marius Bostan 41 de voturi. Pe lista candidaţilor care nu au întrunit numărul, necesar de votiiri pentru a obţine funcţia de vicepreşedinte mai figurează: Nicolae Noica -114, Virgil Petrescu - 112, U lm Spineanu - 93, G eorge A chim - 71, Mircea Popa Zlatna- - 47, Barbu Piţigoi - 45, Sorin

Dimitriu - 43, Grigore Lăpuşanu - 34, Alexandru Herlea- 29, Răzvan Dobreşcu - 27 şi Ion Lambru - 11. Astfel,: Ulm Spineanu şi Mircea Popa Zlatna au pierdut posturile: de vicepreşedinţi ai PNŢCD, iar Virgil Petrescu, care pînă acum a fost secretar general interimar, nu va mai fi membru de drept al BCCC. • Cei opt vicepreşedinţi ai PNŢCD sînt:.. Constantin Dudu lonescu - 254 de voturi "pentru”, Vasile Lupu - 223, Gheorghe Ciuhandu - 192, Radu Sârbu - 175, Nicolae Ionescu-Galbeni - 168, Mircea Ciumara - 166, Vlad Roşea - 150 şi- Tănase Barde -130. Vicepreşedinţii care şi-au păstrat posturile sînt: Vasile Lupu, N icolae Ionescu-Galbeni si M ircea

Ciumara. La alegerile pentm posturile de vicepreşedinţi ai PNŢCD au rămas în cursă 23 de candidaţi din' cei 34 care şi-au depus candidaturile iniţial, restul retrăgîndu-se înaintea votului. •

Noul prim-vicepreşedinte al PNŢCD este loan Mureşan, iar noul secretar general al,partidului este .Remus Opriş, care au întrunit majoritatea voturilor membrilor D elegaţiei Permanente a PNŢCD. loan Mureşan a obţinut 198 de voturi “pentru”,. în timp ce contracandidatul său Radu Sârbu doar 84. Pentru postul de secretar general Remus Opriş a înregistrat 180 de voturi “pentm”, iar contracandidatul său Constantin Dudu lonescu 113.

Comitetul de Conducere al PNŢCD a desemnat secretarii generali adjuncţi

ai partidului Juriul de onoare si disciplină şi Comisia de contestaţii*

Comitetul de Conducere a] PNŢCD i-a.desemnat, ieri, prin vot,, pe cei zece secretari generali adjuncţi ai partidului, din subordinea secretarului general Remus Opriş. Aceştia sînt: Dragoş Oncescu - 47 voturi “pentru”, Mihai Grigoriu - 45, Costei Păunescu - 45, loan Vida Simiti - 45, Radu Ghidău - 44, Radu Mânea - 43, Adrian Ghiţă - 42, Traian Negrău - 42, Iustin Tănase - 41, Mireî Ţâriuc - 38. Pe listă au existat 12 candidaţi, ceilalţi doi candidaţi înscrişi fiind Barbu Piţigoi şi Adrian Stoica. Preşedintele PNŢCD Ion Diaconescu a precizat că în cadrul şedinţei de miercuri a Biroului de Conducere, Coordonare şi Control se va stabili dacă secretarii generali adjuncţi vor fi în număr de 10 sau 12, însă vicepreşedintele Vasile Lupu a avut rezerve faţă de această propunere. Comitetul de Conducere al PNŢCD a mai aprobat, ieri, componenţa Juriului de onoare şi disciplină, care este format din Gavril Dejeu - preşedinte, Alexandru JBadea - Vicepreşedinte, Ion Corniţă, Bogdan Piţigoi, Ana-Maria Biriş şi Teodor Stanca. De asemenea, a mai fost aleasă şi componenţa Comisiei de contestaţii, alcătuită din Nicolae Ionescu- Galbeni - preşedinte, Mircea Popa Zlatna, Grigore Lăpuşanu şi Virgil Petrescu. .

Scrisoare deschisă adresatăDomnului ministru al Educaţiei Naţionale

prof. univ. dr. Andrei MARGAStimate domnule ministru, e levii, cadrele didactice,

directorii şi inspectorii şcolari din judeţul Cluj se alătură tuturor acelora care, în calitate de slujitori ai şcolii sau de beneficiari ai educaţiei, sînt pe deplin conştienţi de impasul în care se află învăţămîntul românesc.

Reforma de excepţie pe care aţi întreprins-o, în condiţii'de susţinere financiară precară, şi care reprezintă deja uri cîştig evident pentm societatea civilă în ansamblul ei, nu poate izbîndi fără continuitate la nivel conceptual şi acţionai.

Domnule ministru, noi clujenii ştim cel mai bine că sînteţi omul potrivit la locul potrivit. Vă apreciem în mod deosebit încă de pe vremea cînd, în calitate de rector al Universităţii “Babeş-Bolyai”, aţi ridicat această instituţie de învâţămînt superior Ia nivelul celor mai bune din lume, realizînd o- veritabilă integrare ştiinţifică şi spirituală.

Vă admirăm curajul, perseverenţa şi rigoarea în tot ce întreprindeţi. Sîntem impresionaţi de demnitatea cu care susţineţi învăţămîntul şi vă înţelegem amărăciunea şi descurajarea pe care le-aţi resimţit în momentul în care aţi luat decizia de a demisiona.

Vă adresăm respectuos rugămintea de a găsi forţa să reveniţi asupra acestei deciz ii pentru binele .şi prosperitatea învăţămîntului românesc.Cu deosebita consideraţie,In numele invăţămintului preuniversitar clujean,

prof. Mariana DRAGOMIR Inspector şcolar general

în t r - u n d is c u r s d u r , p r e z e n t a t D e le g a ţ ie i P e r m a n e n te a P N Ţ C D ,

Emil Constantinescu îi pofteşte afară din partid pe cei care nu pot duce lupta mai departe

m m

Varujan Vosganian afirmă:„Unii cred că a discuta cu Funar este ca o bătaie cu tarte”

Liderul UFD, Varujan Vosganian, a declarat că

.municipiul Cluj-Napoca este cuprins de „o boală îngrozitoare”, iar cetăţen ii Clujului sînt cuprinşi de „frică”, în acest context, Vosganian s-a referit la primarul Gheorghe Funar, apreciind câ „unii cred că. a discuta cu Funar este ca o

bătaie cu tarte din filmele cu Stan şi Bran”. Din "cauza acestor „spectacole”, există persoane care nu vor să se înjosească, consideră liderul UFD.

Singura m odalita te , de vindecare a „bolii” este votul, susţine preşedintele UDF, care crede că, prin alegeri, Clujul se va imuniza. A. M.

Doi membri ai grupului de la Braşov au fost aleşi între cei zece noi membri supleanţi ai BCCC

Delegaţia Permanentă a PNŢCD i-a desemnat, sîmbătă, prin vot, pe cei zece membri supleanţi ai BCCC, între care se regăsesc şi doi membri ai grupului de la Braşov, Laurenţiu Dumitraşcu şi Gabriela Radu.'

Cei zece membri supleanţi ai.BCCC sînt: senatorul George Achim -1 7 4 voturi "pentru”, ministrul Lucrărilor Publice, Nicolae Noica - 171, deputatul Laurenţiu Dumitraşcu - 163, primarul sectorului 5, Călin Cătălin Chiriţâ -1 5 2 , deputatul Gabriela Radu- 146 deputatul Teodor Morariu - 144, deputatul Vasile Berci - 138, deputatul Mihai Gheorghiu - 136, deputatul Virgil Petrescu- 122 şi prefectul de Vrancea, Ion Constantinescu -1 1 5 .

Membrii supleanţi participă la şedinţele BCCC, avînd drept devot la unele dintre deciziile conducerii PNŢCD.

Pentru completarea structurii de conducere a PNŢCD mai trebuie aleşi cei nouă secretari generali adjuncţi, care se vor afla în subordinea secretarului general Remus Opriş.

P r e ş e d i n t e l e E m i lC o n s ta n t in e s c u a p re z e n ta t , ie ri, D e l e g a ţ i e i P e r m a n e n t e a P N Ţ C D "un m e s a j p e rs o n a l d e î n c r e d e r e ş i s u s ţ in e r e " ,t r a n s m i ţ în d u - le ţă r ă n iş t i lo r s â ' c o n tin u e c e e a c e a u în c e p u t s ă c o n s tru ia s c ă , s ă n u c e d e z e în f a ţ a g r e u tă ţ i lo r ş i s ă c la r if ic e s itu a ţ ia d in p a r tid .

Ş e fu l s ta tu lu i a c o n s ta ta t c ă P N Ţ C D tr e c e p r in tr -u n m o m e n t d ific il c în d " "m u lţi s e p re g ă te s c s ă ia d is ta n ţă ” fa ţă d e p artid şi c î n d " o p l o a i e d e v io le n ţ ă v e rb a lă p e r m a n e n tă " s -a a b ă tu t a s u p r a a c e s t e i f o r m a ţ iu n i p o l i t ic e . " N u a v e ţ i -d re p tu l s ă c e d a ţ i în a c e s t m o m e n t , s ă v ă ru ş in a ţ i d e c e a ţ i fă c u t b un", a a f ir m a t C o n s ta n t in e s c u , a ră t în d c ă p r o c e s u l d e c la r i f ic a r e în p a r t id e s te p r e ţ io s ş i c ă o r ic e c la r if ic a re t r e b u ie p lă t ită s c u m p . E l i - a in v ita t s ă p le c e d in P N Ţ C D p e c e i c a r e d o r e s c s ă - ş i f o lo s e a s c ă p o z i ţ i a în p a r t id p e n tru a v a n ta je , p e c e i c a re v o r s ă p ro fite ş i p e c e i c a r e n u p o t d u c e lu p ta m a i d e p a r te .

E m il C o n s ta n t in e s c u a e v o c a t u n a l t m o m e n t d ific il d in is to ria P N Ţ , c în d , la p ă r ă s ir e a p a rtid u lu i

d e c ă t r e u n g r u p c o n d u s d e A r m â n d C ă l i n e s c u , N i c o l a e T itu le s c u , m e m b ru în g u v e rn , a a d r e s a t c o n d u c e r i i P N Ţ o s c r is o a r e c a re a c ţ ie la p le c a re a a c e s to r fru n ta ş i d in p a rtid p r in c a r e s o lic ita o n o a re a d e a fi î n s c r is î n p a r t id “c a s im p lu s o ld a t" . ,

P r e ş e d in te le ţă rii a p r e c iz a t c ă î n s e a r a d in a in t e a î n c e p e r i i . D e le g a ţie i P e r m a n e n te l-a v iz ita t p e Io n D ia c o n e s c u şi a d is c u ta t m a i m u lte o r e , lid e ru l ţă ră n is t p o v e s t in d u - i s i tu a ţ i i le în c a r e s - a c o n f r u n t a t c u , r e a c ţ i a n e a ş te p ta tă , c h ia r o s tilă , a c e lo r d in ju r . A s t f e l , la ie ş ir e a d in în c h is o a r e , D ia c o n e s c u a fo s t p r iv it c u t e a m ă în s a tu l s ă u n a ta l, c o n s ă te n i i a s c u n z în d u -s e î n s p a t e l e p o r ţ i lo r , ia r , d u p ă R e v o lu ţ ie i a fo s t p rim it în s a t cu o p lo a ie d e p ie t r e , a r e la t a t C o n s t a n t i n e s c u . E m i lC o n s ta n t in e s c u a a r ă ta t c ă , în p r e z e n t, P N Ţ C D s e c o n fru n tă cu "o p lo a ie d e v io le n ţă v e r b a lă ” şi s -a în t r e b a t d a c ă a c e a s tă "u ră g e n e r a lă ” n u îi a r e în s p a te p e c e i c a r e a u d is t r u s ţ a r a în re g im u l c o m u n is t şi a u b e n e fic ia t d e a v a n ta je d u p ă R e v o lu ţ ie .

P r e ş e d in te le ţă rii a s p u s c ă a c e ia c a re d o re s c h a o s u l ş l c a r e î n t r e ţ i n m a r i l e m in c iu n i ş i d e z in fo r m a re a a u fo s t d e r a n ja ţ i d e f a p tu l c ă P N Ţ C D n u i - â a p ă r a t p e c e i î n v i n u i ţ i , d e c o ru p ţ ie c în d a u e x is ta t d o v e z i , c u m a fo s t c a z u l p r im a r u lu i S e c to ru lu i 4 şi a s u b p re fe c tu lu i d e D o lj. "în P N Ţ C D s în t m a r ii b o g a ţ i , m a r ii p ro fe s o r i şi m a r ii m a f i o ţ i ? ”, a î n t r e b a t C o n s ta n t in e s c u , re m a re în d c ă şi în 'a c e s t p a r t id s -a u s tre c u ra t şi p e r s o a n e d o rn ic e s ă p ro fite . E l a a r ă t a t c ă P N Ţ C D re p re z in tă " s im b o lu l re z is te n ţe i” , c a r e a r e o is to r ie d e c a r e n u t r e b u ie s ă - i f ie ru ş in e şi c ă v a a v e a u n v iito r , p r in tra n s fo rm ă r i.p ro fu n d e .-

E m il C o n s ta n t in e s c u -a s p u s c ă , d e ş i în an ii c î t P N Ţ C D s -a a f la t la g u v e rn a re a u e x is ta t "şi d ific u ltă ţi şi e ro ri”, to tu ş i a a v u t l o c ş i c o n s t r u c ţ ia " n o ii c a s e e u r o p e n e ” la c a re a u fo s t r id ic a te z id u r ile ş i stîlp ii, u rm în d s ă f ie e O n s tru it ş i a c o p e r iş u l. "N o i v o m p u n e şi a c o p e r itu l şi n u a v e ţ i d r e p t u l s ă c e d a ţ i în a c e s t m o m e n t şi să v ă ru ş in a ţi d e c e a ţ i f ă c u t b u n " , a d e c l a r a t p r e ş e d in te le ţă rii.-

k:î r w I' I H »

.✓ v

Ş e f u l s t a t u lu i a m u l ţ u m i t P N Ţ C D p e n tru sp rijin u l p e c a re i l-a a c o rd a t în 1 9 9 2 ş i 1 9 9 6 , c în d a c a n d id a t la P r e ş e d in ţ ie ş i, fiind in fo r m a t c ă D e le g a ţ ia P e r m a n e n t ă v a a d o p t a o r e z o lu ţ ie p r in c a r e e x p r i m ă s u s ţ in e r e a p a r t id u lu i p e n t r u c a n d id a t u r a s a l a î n c ă u n m a n d a t d e p r e ş e d i n t e , a m u lţu m it şi p e n tru a c e s t s p rijin .

E l ş i-a în c h e ia t a lo c u ţ iu n e a cu c u v in t e l e E c l e z i a s t u l u i : " D ă r im a re a îş i a r e v r e m e a e i şi z id ire a îş i a r e v r e m e a e i”.

L id e r u l ţ ă r ă n i s t Io n D i a c o n e s c u i - a m u l ţ u m i t p r e ş e d in t e l u i ţ ă r i i : p e n t r u în c u ra jă r ile ro s tite , a p r e c iin d u - l "v e c h iu l p r ie te n a l P N Ţ C D ” şi s p u n în d c ă a s tfe l d e în d e m n u r i ■ d e m o b iliz a re s în t b in e v e n ite în a c e s t m o m e n t în c a r e p a rtid u l s e c o n fru n tă c u d ific u ltă ţi.

PDSR renunţă la co nsilierii im plicaţi în afacerea "P ia ţa S udu lu i"

Consiliul organizaţiei PDSR sector 4 din Capitală a decis, vineri, excluderea din partid a consilierilor locali de sector Cornel' Sarchisian şi Valeria Fârcuţiu, deoarece nu au renunţat la calitatea de acţionari la firma Comprest, care a cîştigat licitaţia de la Piaţa Sudului.

Decizia a fost luată cu 39 de voturi “pentru”, trei “împotrivă şi o.abţinere, la şedinţă participînd şi senatorul Oliviu Gherman.

în urmă cu două săptămîni, Biroul Executiv al PDSR sector 4 i-a somat pe cei doi consilieri; să.se retragă din firmă pînă la data de 17 ianuarie, însă aceştia au anunţat că nu vor

renunţa la calitatea de acţionari. Valeria Fărcuţiu este consilier local al PDSR în sectorul 4 din 1996, iar Comei Sarchisian a fost ales pe listele PSM si a trecut lâ PDSR în 1999,

Cazul firmei Comprest, care a cîştigat licitaţia de la Piaţa Sudului, a dus pînă acum la excluderea din PNŢCD a doi consilieri locali ţărănişti, care, de asemenea, au refuzat să se retragă din firmă pînă la termenul fixat de partid şi a primarului sectorului 4, Marin Luţu, a cărui fiică, Monica, este acţionar. Alţi opt consilieri ţărănişti s-au retras din calitatea de acţionari ai firmei.

Ambasadorul Finlandei, Mikko Heinkinheimo:

„Nici una dintre candidate nu va intra in UE dacă nu se rezolvă problema romilor”

u r m a r e d in p a g in a 1

în cadrul simpozionului au fost analizate situaţia demografică, politică, socială şi economică a romilor din Europa, în special din zona centrală şi de est, Finlanda şi Portugalia. Experţii au considerat că nu poate fi vorba de un succes al eforturilor pentru- rezolvarea problemelor acestei minorităţi fără o implicare activă a romilor din fiecare ţară,

: dar şi la nivel european şi internaţional. Au fost enunţate propuneri concrete, cum ar fi constituirea unui grup de acţiune din reprezentanţi ai romilor. Concluziile şi propunerile avansate la acest seminar vor fi înaintate ţărilor membre ale UE, organizaţiilor internaţionale şi ONG-urilor, iar expozeeîe şi documentele vor fi publicate de către Ambasada Finlandei în România.

Organizaţiile judeţene ale PLDR se pot alia pentru locale

cu orice partidFilialele judeţene ale PLDR au

libertate desăvîşită în încheierea de colaborări şi alianţe pe plan local, a declarat, sîmbătă, Ovidiu Drîglă, liderul acestei formaţiuni la Cluj.

Prima formaţiune cu care ar vrea PLDR să colaboreze la Cluj este UFD, cu conducerea căreia au avut loc deja întîlniri la Bucureşti. De asemenea, pe plan central, Uniunea Creştin Democrată şi-a arătat intenţia să fuzioneze cu PLDR, la.Congresul liberalilor lui Cerveni din aprilie. Consiliul Naţional al PLDR, reunit pe data de 22 ianuarie, a decis începerea unei perioade . de reorganizare a partidului. Astfel, au fo s t fixate termene limită pentru alegerea conducerilor organizaţiilor ju d eţen e, precum şi pentru prezentarea de liste cu candidaţii pentru alegerile locale. De asemenea, organizaţiile judeţene vor trebui să îna in teze con d u cerii. centrale programe econom ice sp ec ifice fiecărei zone, pentru a putea fi discutate la Congres.

A. M.

Page 7: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

o s i ă M î b i M M b i i i n T l e

7 ,0 0 ;., M atinal n aţio n a l; '9,00 TV R laşi; 10,00 Acum poti afla .. . (r); 10 ,30 .

T Y ^ ^ t Agenţia de plasare (r); R O M A N I A 1 1 ,0 0 T V R C lu j- Napoca; 12,05 Justiţie militară (s/r);'13.00 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 1 4 ,15„CiberFan. Lum ea PC; '14,30. R epere sacre. M istica şi simbolul peşterii; 15,00 O am eni'ca noi; 15,30 Convieţuiri... sub aripa muzei; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 Do românească; 17,30 Scuzaţi! Pardon!; Mersi!; 18,00 Corect!; 18,05 Jumătatea ta; 19,00 Avanprem ieră Ştiri; 19,05 Amintiri din secolul XX; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Sport; Meteo;20,55 Telecinemateca: Cercul poeţilor dispăruţi (S U A 1 9 8 9 ); 2 1 ,1 0 Nu trageţi!; 2 3 ,2 5 Jurnalul de noapte;

: 23,40 A-Facerea; 0,25 Arte (emisiune culturală) -..

^ 0 Santa Barbara (s );' 7 ,4 5 M isiunea

• Eureka (s); 8,40 Carepe care! (r); 9 ,1 5 Lim bi străine. Engleză (r); 9,40 Veni, video, viei! (r);10.00 Diale Iu' Mitică (r); 10,30 Punct şi de la capăt (r); 12,15 Documente culturale (r); 13,00 Globul dragonului (d .a .); 1 3 ,3 0 T rib u n a partide lo r parlamentare; 14,00 Toţi, împreună. Rubrică în lim ba m aghiară; 14,45 Santa Barbara (s); 15)30 Ştiri; 15,40 Trupa DP 2; 17,45 Călătorind prin ţară;18.00 Care pe care!; 18,40 Se întîmplă acum; 19,15 Ştiri bancare şi bursiere;19,20 Căsuţa cu poveşti; 19,30 Ştiri;19,45 Credo; 20,45 Pagini celebre din literatura viorii; 21,15 Puls 2000; 22,00 Alfred Hitchcock prezintă; Cum să prinzi un fluture (SUA ’62); 22,55 Ştiri;2 3 .0 0 Pag in i din istoria teatru lu i românesc; 23,50 Nocturna; 0 ,00 Limbi s tră in e . F ra n c e ză ;, 0 ,2 5 TV M ; Mesager.

al tău!; 10,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); .10,50

Film: Oameni respectabili (r); 12,30 Vărul din străinătate (s); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,05 Renegatul (s); 13,50 Gaşca din Malibu (s); 14,15 Miracolul tinereţii (s); 14,45 Adevărul gol-goluţ (s); 15,15 Nisipurile din Miami (s);16,10 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 întoarcerea pe pămîntul speranţei (s); 18,25 Dădaca (s); 18,50 , Chestiunea zilei; 19,00 Ştirile Pro TV;-19,50 Chestiunea zilei; 20,00 Nikita (s);21.00 Melrose Place (s); 21 ,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV/Profit; 0 ,00 Criminaliştii (s); 1,00 Chestiunea zilei (rj; 2 ,30 Ştirile Pro TV; 2,00 Dădaca (s/r); 3,30 H a rrie t (s ); 4 ,0 0 în to a rc e re a pe pămîntul speranţei (s/r); 4 ,4 5 Poveşti extraordinare (s); 5,30 Aripile' pasiunii(s).

i 7 ,0 0 D im ineţi'c lu je n e ; 8 ,00

Dim ineaţa devrem e; ■10.00 Ştiri; 10,10 Pe cont propriu (s);11.00 Film; Cocoşii (SUA 1994); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Procurorul (s);14.00 Decepţii (s); 15,00 Răsfăţată (s);17.00 Ştiri; 17,25-Capcanele destinului (s); 19,00 Observator; 2 0 ,0 0 Film: C o n fes iu n ea (S U A 1 9 9 9 ); 2 2 ,0 0 Observator; 22,30 Marius Tucă Show;1.00 Caracatiţa 9 (s); 2 ,00 Răsfăţata (s/r); 3,30 Capcanele destinului (s/r);5 .00 Dallas (s). . •*»- • 7 ,0 0 F ro n ta l (r);

8 ,0 0 D im in e a ţa cu . ■ p | * y j J a Prima; 12,00 Celebri

şi bogaţi (s/r); 13,00 Politica de mîine (r); 15,00 Motor (r);15 .30 Real T V (r); 16 ,00 V iaţa în direct; 17,00 Celebri şi bogaţi (s);18 .00 Focus; 18,55 Clip Art; 19,00 Karaoke Show; 20,00 Film: Duet de unul singur (SUA 1986); 21,30 Bilanţ;22 .00 Clip Art; 22 ,05 Focus Plus - emisiune de ştiri; 22,30 Revista presei;2 2 ,3 5 Politica de m îine; 0 ,30 Film artistic: 2,00 Focus Plus (r)

■ __ 5 ,0 0 G uad a lu p eS t (s); 5,50 Iubire sfîntăpj-^su^si yh). 6 4 5 Dragoste ş ,

putere (s/r); 7,15 Acasă la bunica (r);7 .30 Căsuţa poveştilor (r); 8 ,10 Pentru iubirea ta (s/r); 9,00 înger sălbatic (s/ r); 9,50 Luz Clarita (s/r); 10,35 Angela (s/r); 11,20 Nimic p e r s o n a l (S); 12,05 Cinemateca de acasă: Filiera franceză II (r); .14,10 A ntonella (s); 15,00 Dragoste şi putere (s); 15,30 Iubire sfîntă (s); 16,30 Luz Clarita (s); 17,30

Pentru iubirea ta (s); 18,30 Angela (s );,19,30 Acasă la bunica - reţetă culinară;19,45 Căsuţa poveştilor; 20,30 înger sălbatic (s); 21,30 Sînge din sîngele meu (s); 22 ,30 Cinemateca de acasă: S-a născut o stea (SUA 1976); 0,30 Dragoste şi putere (s/r); 0 ,55 Surorile (s). - -TELBT? 7,00 Ştiri; 7,10 Bună

7 / dim ineaţa,. România;/ / s -d - v ~ k 9 , 0 0 D ino R iders

(d .a .); 1 0 ,0 0 Ştiri,'10,15 Teleshopping; 10,30 Dintre sute

(de z ia re (r); 11 ,15 Studioul Tudor -V o rn icu ,( r ) ; '1 5 ,0 0 Ş tiri; 1 5 ,1 0 Teleshopping; 15,45 Post Meridian;18,00 Film documentar; 19,00 Secţia, de poliţie (s); 20,00 Telejurnal; 20,30 Economia ABC; 21,00 Dintre sute de ziare; 22 ,00 Cutia Pandorei; 22,45 24 din 24; 23,15 Festivalul „Om bun"; 0,00 Ş tiri; 0 ,3 0 ; O ra H - em is iu n e de confesiuni;-'1,35 Teleshopping; 2 ,1 0 ' Telejurnal; 2 ,35 Economia ABC (r); 3,0 Film documentar (r); 4 ,00 Secţia de poliţie (s/r). ■ ,

M iercuri,«2 ifebruarie

r■ 7 ,0 0 M atin a l

na ţion a l; 9 ,0 0 T V R laşi; 1 0 ,0 0 DOr (r); 10,30 Scuzaţi! Pardon! Mersi! (r); 11,00 TVR C lu j-N a p o c a ; 1 2 ,0 0 ;

t v r @

T V „ .R O M A N IA

-Punct ochit (r); 13,00 TV R Timişoara;14.00 Jurnal; 14,15 Ciber-Fan. Lumea In te rn e t; 14,3.0 E vrika !; 1 5 ,0 0 E xcelenţa în cultură; A cadem ician Ştefan Augustin Doinaş (do/r); 16,00 Ecoturism; 16,30 Medicina pentru toţi;17.00 Hora Satului...; 17,30 Impas în doi; 18,00 Corect!; 18,05 Jumătatea ta; 19,00 Avanprem ieră Ştiri; 19,05 Amintiri din secolul XX; 19,10 Sunset Beach (s); 20 ,00 Jurnal. Sport; Meteo;20 ,55 Film: Crim e la postul de radio (SU A 1994); 22 ,50 în flagrant; 23,25 Jurnalu l de noapte; 2 3 ,4 0 Lum ea dansului; 0 ,40 Cafe Corso.

7,00 Santa Barbara (s ); 7 ,4 5 M is iu n ea Eureka (s); 8,40 Care

p e c a re ! (r); 9 ,2 0 Lim bi s tră in e . Franceză (r); 9 ,45 Veni, video, viei (r); ■10,00 Un popas pe săptămînă; 10,15 S eria A lfre d H itchcock (r); 1 1 ,0 5 Călătorind prin ţară (r); 11,20 Puls 2 0 0 0 (r ); 1 2 ,0 5 S e ria N a tio n a l Geographic: Avalanşa, moartea albă;13.00 Globul dragonului (d.a.); 13,30 La iz v o ru l doru lu i; 1 3 ,4 5 T o ţi, îm p re u n ă . E m is iu n e în lim ba maghiară; 14 ,45 Santa Barbara (s);15,30 Ştiri; 15,40 Trupa DP 2; 17,45 Călătorind prin ţară; 18,00 Care pe care!; 18,45 S e întîmplă acum; 19,15 Ştiri bancare şi bursiere; 19,20 Căsuţa cu poveşti; 19 ,30 Ştiri; 19,40 Film; G audeam us igitur (Rom ânia 1975);2 1 .0 0 C în tece de joc de pe Valea Chioarului; 21 ,20 Mit şi'istorie; 22,05 Alfred Hitchcock prezintă: Diagnostic; „Pericol” (SU A ’62); 22,55 Ştiri; 23,00 Retrospectiva premiilor A P T R 1995; 0 ,2 0 ' Nocturna;. 0 ,30 Limbi străine.' Germană; 0 ,55 TVM Mesager.

' 7 ’00 Bună k (î % * dimineaţa, Pro TV eal tău!; 10,00 Tînăr şi

t6 ţa jfE _4B fcS | neliniştit (s/r); 10,50 Ultima frontieră (s); 11,45 Pensacola, forţa de e lită (s); 12,30 Vărul din străinătate (s); 12,55 Ştirile Pro TV;13,05 Renegatul (s); 13,50 Gaşca din Malibu; 14,15 Miracolul tinereţii (s);14 ,45 Adevărul gol-goluţ (s); 15,15 Nisipurile d in Miami (s); 16,50 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 . După 25 de ani (s);,18,25 Dădaca (s);18,50 Chestiunea zilei; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei; 20,00

.Film; Dilema (SU A ’91); 21 ,55 Ştirile PRO TV; 22 ,00 Chestiunea zilei; 23,30 ' Ştirile P RO TV/Profit; 0,00 Criminaliştii (s); 1,00 Chestiunea zilei; 2 ,30 Ştirile Pro TV; 3 ,00 Dădaca (s/r); 4 ,00 După 2 5 de an i (s /r); 4 ,4 5 P oveşti extraordinare (s); 5,30 Aripile pasiunii (s).

7 ,0 0 D im in eţi ZZ* p lujene; 8 ,0 0 D im i­

neaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Pe cont propriu (s); 11,00 F ilm :,M o ra v u ri scandaloase (S U A 1 9 9 8 ); \1 3 ,0 0 Ştirile am iezii; 13 ,15 Procurorul (s); 14 ,00 Decepţii (s);15.00 Film: Răsfăţata (s); 17,00 Ştiri;17 ,25 C ap can e le destinului; 19 ,00 Observator; 20 ,00 Film: Frontiera roşie (SUA 1997); 22 ,00 Observator; 22,30 Marius Tucă Show; 1,00 Caracatiţa (s); 2,00 Răsfăţata (s/r); 3 ,30 Capca­nele destinului (s/r); 5,00 Dallas (s).

■ 7 ,00 Karaoke Show .. (r); 8:00 Dimineaţa cu

Prima;. 12,00 Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00

Politica de mîine (r); 15,00 Bilanţ (r);15.30 Vacanţă a la Petrişor (r); 16,00 Viaţa în direct; 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 18,00 FocUs ; 18,55 Clip Art; 19,00 Karaoke Show; 20,00 Comisarul Rex (s); 21,00 CI 5: Profesioniştii (s); 21,30 Apel de urgenţă; 22,00 Clip Art; 22,05 Focus Plus; 2 2 ,3 0 R evista presei;

‘ 22 ,35 Politica de m îine; 0 ,3 0 Film.; artistic; 2,00 Focus Plus (r). ; -

5 .00 Guadalupe (s); j 5 ,50 Iubire sfîntă .(s /r);.6 ,4 5 D ra g o s te şi

putere (s/r); 7 ,15 Acasă la bunica (r); 7^30 Căsuţa poveştilor (r); 7 ,45 Luz Clarita (s/r); 8 ,30 Pentru iubirea ţa (sI r); ‘9 ,15 înger sălbatic (s /r); 10,00 Angela (s/r); 10,45 Sînge din sîngele meu (r); 11,30 Nimic personal (s/r);

• 1 2 ,1 5 C in e m a te c a de acasă : Spectacolul vieţii (SUA 1951); 14,00 Antone.la (s); 14,45 Iubire sfîntă (s);15.30 Dragoste şi putere (s); 16,00

’ Luz Clarita (s); 17,00 Pentru iubireata (s); 18,00 Acasă la bunica - reţeta culinară a zilei; 18<15 Acasă la români - m uzică popu lară; 1 8 ,2 0 C ăsuţa poveştilor (s); 18,30 Ştirile de Acasă;19.00 Sînge din sîngele meu (s); 20,00 înger sălbatic (s); 21 ,00 Angela (s);22.00 Cinemateca de acasă: Cîntînd în ploaie (SUA 1952); 23 ,50 Dragoste şi putere (s/r); 0,15 Surorile (s); 1,00 Profesiunea mea: Cultura (r).

7 .0 0 Ş tiri; 7 ,1 0 B ună ' d im in e a ţa ,

/ / Rom ânia; 9 ,0 0 Film I / c A d c d o c u m e n ta r; 1 0 ,0 0

. ■ Ş tiri; 1 0 ,1 5Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11 ,15 C utia P andorei (r);12.00 Dincolo de stadion (r); 13,30 C lub ABC (r); 1 5 ,0 0 Ş tiri; 1 5 ,1 0 Teleshopping; 15,45 Post Meridian;18.00 Film documentar; 19 ,00 Secţia de poliţie-(s); 20,00 Telejurnal; 20,30 Economia ABC; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Reporter T e le 7; 22,45 Derrick (s); 0 ,00 Ştiri; 0 ,3 0 O ra H - em is iune d e c o n fe s iu n i; 2 ,1 0 Telejurnal; 2 ,35 Economia ABC (r);3 .0 0 Film d o c u m e n ta r (r); 4 ,0 0 Concert; 5,00 Reporter Tele 7 (r); 5,30 Secţia de poliţie (s/r).

d mimE H. 7 ,0 0 M a tin a l

n aţio n a l; 9 ,0 0 T V R laş i; 1 0 ,0 0 H ora satu lu i (r ); 1 0 ,3 0

« ' TV i i ; L x Impas în doi (r); 11,00 R J J J r iA t t lA T V R C lu j-N a p o c a ;12,05 Tezaur folcloric (r); 12,55 TVR T im işo ara ; 1 4 ,0 0 . J u rn a l; 1 4 ,1 5 CiberFan; 14,30 Destinul unei naţiuni: Lascăr Catargiu; 15 ,00 Convieţuiri; 1 6 ,0 0 T ’entru dv., Doamnă!; 17 ,00 La telefon, muzica populară^ 17,30 Casa mea. Concurs de amenajări interioare;18.00 Corect!; 18,05 Jum ătatea ta;1 9 .0 0 A v a n p re m ie ră Ş tir i; 1 9 ,0 5 . Amintiri din.secolul XX; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Sport; Meteo;20,55 Moştenirea (s); 21 ,45 Reflecţii rutiere; 22,00 Mem orialul Timişoara Decembrie 1989; 23 ,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Punct ochit; 0 ,15 Rock la miezul nopţii.

^ 7 ,0 0 .. S an taT l f r a M B a rb a ra (s ); 7 ,4 5 I v i Mjsiunea Eureka (s);

8 .40 Care pe care!; 9 ,20 Limbi s tră ine .' Germană (r); 9 ,45 Veni, video, viei! (r); 10,00 Pas cu pas; 10,30 Seria Alfred Hithcock (r); 11,20 Mit şi istorie (r); 12 ,00 /Integrale: R EM (r); 13,00 G lobul dragonului; 1 3 ,3 0 T ribuna partidelor parlam entare; 14 ,00 Toţi,- împreună. Emisiune în limba germană;14,45 Santa Barbara (s); 15,30 Ştiri;15.40 Trupa DP 2; 17,45 Călătorind prin ţară; 18,00 Care pe care!; 18,45 Se întîmplă acum; 19,15 Ştiri bancare şi bursiere; 19,20 Căsuţa cu poveşti;19,30 Ştiri; 19,40 Cinematograful de artă: Riaba, găinuşa m ea (F ran ţa / Rusia ’94); 21 ,40 Tumul de control;22,25 Alfred Hitchcock prezintă: Juratul (SU A ’62); 23 ,15 Ştiri; 23 ,20 Artişti români pe meridianele lumii (p. a II- . a); 0,10 Limbi străine. Spaniolă; 0,35 TVM Mesager.

7 ,0 0 B unădimineaţa, Pro T V e a ' ^ u ': T înăr şi«BSSjSft-SKSaţ neliniştit (s/r); 10,50

Film : D ilem a (r); 1 2 ,3 0 V ă ru l din străinătaţe (s); 12,55 Ştirile Pro TV; .13,05 Renegatul (s); 13,50 G aşca din

Malibu (s); 14,15 Miracolul tinereţii (s); 1 4 ,4 5 -Adevărul gol-goluţ (s); 1 5 ,1 5 Nisipurile din M iami (s); 16,10 T în ă r şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17 ,30 - După 25 de ani (s); 18,25 D ădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei; 20 ,00 Film: Cineva care să mă apere (SU A 1987); 2 1 ,5 5 Ştirile Pro TV; 2 2 ,0 0 Chestiunea zilei; 23 ,30 Ştirile Pro T V / Profit; 0 ,0 0 C rim in a liş tii (s); 1 ,0 0 Chestiunea zilei; 2 ,30 Ştirile Pro TV;3 .00 D ădaca (s/r); 3 ,30 Harriet (s);4 .00 După 25 de ani (s/r); 4 ,45 Poveşti extraordinare (s); 5 ,30 Aripile pasiunii (s). •

7 .00 Dimineţi cluje­ne; 8 ,0 0 D im in eaţa devrem e; 10,00 Ştiri;

10.10 Pe cont propriu (s); 11,00 Film; R e b e l (S U A . 1 9 8 5 ); 1 3 ,0 0 Ş tir ile amiezii; 13 ,15 Procurorul (s); 14 ,00 Decepţii (s); 15,00 Serial; Răsfăţata;17.00 Ştiri; 17 ,25 Capcanele destinului (s); 19,00 Observator; 20,00 V .I.P . (s);21 .00 Air America; 22,00 Observator;22.30 Brigada mobilă; 23,00 Marius Tucă Show; 1 ,00 Caracatiţa 9 (s); 2 ,00 R ă s fă ţa ta (s /r ) ; 3 ,3 0 C a p c a n e le destinului (s/r); 5 ,00 Dallas (s).

7 .00 Karaoke Show . (r)- s o o Dimineaţa cu

* t f t î P f Prima; 12,00 Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 1

Politica de m îine (r); 15,00 Apel de urgenţă (r); 15 ,30 D e colo-colo (r);16.00 Viaţa în direct; 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 18,00 Focus; 18,55 Clip Art;'1 9 .0 0 K araoke S how ; 2 0 ,0 0 Film; M enajera (F ran ţa /S U A 1990);. 2 1 ,3 0 Exploziv; 22 ,00 clip Art; 22,05 Focus Plus; 2 2 ,3 0 R ev is ta presei; 2 2 ,3 5 . Politica d e . m îine; 0 ,30 Film artistic;2 .00 Focus Plus (s)

— t 5 ,00 Guadalupe (s);5 ,5 0 Iubire sfîntă (s/ r) ; 6 ,4 5 Dragoste şi

putere (s/r); 7 ,1 5 Acasă la bunica (r);7 .30 Căsuţa poveştilor (r); 7 ,45 Luz Clarita (s/r); 8 ,3 0 Pentru iubirea ta (s/ r); 9 ,1 5 în g e r să lb atic (s/r); 1 0 ,0 0 Angela (s/r); 10 ,45 S înge din sîngele m eu (r); 1 1 ,3 0 N im ic personal (s);12,15 Cinem ateca de acasă; O zi la curse (SU A 1937); 14,00 Antonella (s);14,45 Iubire'sfîntă (s); 15,30 Dragoste şi putere (s); 16 ,00 Luz Clarita (s);17 .00 P en tru Iu b irea ta (s); 1 8 ,0 0 A casă la bu n ica ; 1 8 ,1 5 A c asă la rom âni - m u z ic ă popu lară ; 1 8 ,2 0 Căsuţa poveştilor (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,00 S înge din sîngele m eu (s); 2 0 ,0 0 în ger sălbatic (s); 2 1 ,0 0 A ngela (s); 2 2 ,0 0 C in e m a te c a de acasă: Z iu a c e a m ai lungă (S U A 1962); 1,00 Dragoste şi putere (s/r);1 ,25 Surorile (s); 2 ,1 0 Profesiunea mea: Cultura (r).L , _ y 7 ,00 Ştiri; 7 ,10 Bună

7 / d im in e a ţa , R om ân ia; / / . 9 ,00 Film documentar;

Z / O D C 1 0 ,0 0 Ş tiri; 1 0 ,1 5 T e lesh o p p in g ; 1 0 ,3 0

Dintre sute de z iare (r); 11,10 Derrick (s/r); 12,00 R eporter Tele 7 (r); 12 ,30 24 din 24 (r); 13,00 Drumuri printre amintiri (r); 13 ,30 Film documentar;14.00 „Crizantema de aur” (r); 15,00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15,45 Post M eridian; 1 8 ,0 0 Film docum entar;18 ,55 Pariu Trio; 1 9 ,0 0 Secţia de poliţie (s); 2 0 ,0 0 Tele jurnal; 2 0 ,3 0 Economic ABC; 21 ,0 0 Dintre sute de ziare; 21,40 Pariu Trio - LOTO; 22 ,00 Linia întîi; 23 ,00 Derrick (s); 0,00 Ştiri; 0,30 O ra H - emisiune de confesiuni;2.10 Telejurnal; 2 ,35 Economia ABC (r); 3 ,00 Film docum entar (r); 4 ,0 0 Secţia de poliţie (s/r).

7 ,0 0 Matinal naţio­nal; 9 ,0 0 T V R laşi;10 ,05 O vedetă ... cu. cîntece (r); 10,35 Casa

- m ea (r); 11 ,05 T V R R.Q.MAiLUL c iu j-N a p o c a ;. 1 2 ,0 5 Moştenirea (s/r); 12,55 T V R Timişoara;14.00 Jurnal; 14 ,15 CiberFan; 14,30 Tribuna partidelor parlamentare; 15,00 S cen a ; 1 5 ,3 0 E m is iu n e în lim b a germană; 1 7 ,0 0 .0 vedetă ... cu cîntece ; 17,30 Cuvînt pentru necuvîntătoare;18.00 Corect! ;1 8 ,05 Jum ătatea ta;1 9 .0 0 A v a n p re m ie ră Ş tiri; 1 9 ,0 5 Amintiri din secolul XX; 19,10 Sunset Beach (s); 20 ,00 Jurnal. Sport; M eteor20,55 Dbi băieţi, o fată şi o pizzerie (s); 2 1 ,2 0 Ş tirile de sîm bătă asta;21,50 Culise; 2 2 ,3 5 Om ul de nicăieri (s); 23,25 Jurnalul de noapte; 23 ,40 F ilm ;. S h im a n s k i: E sc a d ro n u l (Germania 1997).

m \ 7 ,00 S anta BarbâraT ’t f r M j (s ); 7 ,4 5 M is iu n e a

. Eureka; 8 ,40 C are pe; care!; 9 ,2 0 Limbi străine1. Spaniolă (r);9 ,4 5 V e n i, vid i, viei! (r ); 1 0 ,2 5 Călătorind prin ţară (r); 10 ,40 Tradiţii;1 1 ,1 5 Turnu l de control (r); 12,00 D o cu m en te culturale; 13 ,00 Globul d ra g o n u lu i (d .a .) ; 1 3 ,3 0 M uzică populară; 14 ,00 Toţi, împreună; 14,45 S anta Barbara (s); 15,30 Ştiri; 15,40 Trupa D P 2; 17,45 Călătorind prin ţară;18 .00 C are pe care!; 18 ,45 Se întîmplă acum ; 19 ,15 Ştiri bancare şi bursiere;19 .20 C ăsuţa cu poveşti; 19,30 Film; P uterea dansului (SUA); 22 ,00 Alfred Hitchcock prezintă; O scar (SUA ’62);22 .5 5 Ştiri; 2 3 ,0 0 Docum entar; 0 ,00 Nocturna; 0 ,1 0 TVM Mesager.

7 ,0 0 ' - B u n ăk . n M r l l dimineaţa, Pro T V e .

al tău!; 1 0 ,0 0 T înăr şi r neliniştit (s/r); 101,50

Film: C ineva care să m ă apere (r);12 .30 Vărul din străinătate (s); 12 ,55 Ştirile Pro TV; 13,05 Renegatul (s);1 3 ,5 0 G aşca din Malibu (s); 1 4 .1 5 Miracolul tinereţii (s); 14 ,45 Adevărul gol-goluţ (s); 15,15 Nisipurile din M iami (s); 1 6 ,1 0 T în ă r şi neliniştit; 1 7 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 7 ,3 0 U rm ă r ire generală; 18,00 Reforma la rom âni; '18 ,25 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea z ile i; 1 9 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 1 9 ,5 0 C hestiunea zilei; 20 ,00 D osarele X (s);2 1 .0 0 Profiler - psihologia crimei (s);2 1 .5 5 Ştirile Pro TV; 2 2 ,0 0 C hestiunea zilei; 23 ,3 0 Ştirile Pro T V / Profit; 0 ,0 0 Criminaliştii (s); 0 ,45 Chestiunea zilei (r); 2 ,1 0 D ădaca (s/r); 2 ,3 0 Baschet N B A Action; 3 ,00 Baschet NBA; 5 ,3 0 Aripile pasiunii (s).

7 .0 0 D im in e ţ i c lu je n e ; 8 ,0 0 D im in ea ţa d e v re m e :

10 .00 Ştiri; 10,10 Pe cont propriu (s);1 1 .0 0 Film: C ele mai dulci minciuni • (F r a n ţa /S U A 1 9 8 8 ); 1 3 ,0 0 Ş tir ile am iezii; 13 ,1 5 Procurorul (s); 1 4 ,0 0 Decepţii (s); 15,00 Răsfăţata (s); 17 ,00 Ştiri; 17 ,25 Capcanele destinului (s);1 9 .0 0 O b s e rv a to r; 2 0 ,0 0 F ilm : Sacrificiul celorlalţi (S U A 1984); 2 2 ,3 0 V ita m in a V .. . V ese lia ; 2 3 ,0 0 Film : D ansato ru l din umbră (S U A 1995); 0 ,3 0 Adevărul despre sex II (film erotip 1 9 9 3 ) ; 2 ,0 0 R ă s fă ţa ta (s /r ); 3 ,3 0 C apcanele destinului (s/r).

7 .0 0 K araoke S h o w » i W •' 8 .° ° D im ineaţa cu

I ţ J j U l J J j * J Prima; 1 2 ,0 0 C e leb ri ^ şi bogaţi (s/r); 1 3 ,0 0Politica de m îine (r); 15 ,00 E xploziv (r); 15 ,30 Tradiţii (r); 1 6 ,0 0 V ia ţa în direct; 1 7 ,0 0 C elebri şi bogaţi (s );18 .00 Focus - emisiune de ştiri; 1 8 ,5 5 Clip Art; 19 ,00 Nadine Show; 2 0 ,0 0 Alegeţi filmul!; 21,30 R eal TV; 2 2 ,0 0 C lip A rt; 2 2 ,0 5 Focus P lus; 2 2 ,4 5 Revista presei; 23 ,00 Film; H ercule la N ew York (S U A ’82); 1 ,00 Film artistic;2 .3 0 Focus Plus (r). .

5 .0 0 G u a d a lu p e S t (s); 5 ,50 Iubire sfîntă

ţ s / r ) ; 6 4 5 D r a g o s t e Ş i _

putere (s/r); 7 ,1 5 Acasă la bunica (r);7 .30 C ăsuţa poveştilor (r); 7 ,45 Luz Clarita (s/r); 8 ,3 0 Pentru iubirea ta (s/ r); 9 ,1 5 în g e r sălbatic (s /r); 1 0 ,1 0 A ngela (s /r); 11 ,00 C inem ateca de acasă; Z iua cea mai lungă (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Iubire sfîntă (s);15 .30 D ragoste şi putere (s); 16 ,00 Luz Clarita (s); 17,00 Pentru iubirea ta (s); 18 ,00 Acasă la bunica - reţeta culinară a zilei; 18,15 Acasă la români

. - m u z ic ă popu lară ; 1 8 ,2 0 C ăsu ţa poveştilor (s); 18,30 Ştirile de Acasă;19.00 S înge din sîngele meu (s); 20 ,00 înger sălbatic (s); 21,00 Angela (s);2 2 .0 0 C inem ateca de acasă: Eroul nostru (Anglia 1983); 23 ,40 Dragoste şi putere (s); 0 ,05 Surorile (s); 0 ,50 Profesiunea m ea: Cultura (rj.Ţgl_P~7 7 ,00 Ştiri; 7 ,10 Bună

7 / d im ineaţa, R om ânia;■- * 9 ,00 Film documentar;

■ i / Q D C 1 0 ,00 Ş tir i; 1 0 ,1 5 Teleshopping;' 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11 ,10 Secţia de poliţie (s/r);1 2 .0 0 Linia întîi (r); 13,00 Cîntecul şi casa lui ..(r); 14,00 Film documentar;15 .00 Ştiri; 15,30 Domino; 17,00 Film docum entar; 18,00 Secţia de poliţie;1 9 .0 0 în justiţie; 2 0 ,0 0 T e le ju rn a l;2 0 .3 0 Econom ia ABC; 2 1 ,0 0 Dintre sute de z ia re ;,22 ,00 Lum ea în „Clipa 2000”; 2 3 ,2 0 Tentaţii; 0 ,00 Ştiri; 0 ,30 Ora H - em isiune de confesiuni; 2 ,10 Telejurnal; 2 ,3 5 Econom ia ABC (r);3 .00 Secţia de poliţie (s/r); 4 ,0 0 Lum ea în „Clipa 2 000” (r); 5 ,30 în justiţie (r);6 .2 0 Concert; 7 ,35 Teleshopping.

Page 8: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

l ' u l i l h ' H U UCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

» tel/fax 19-73-04;“ SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

CONSIGNfîŢlfî LIDIfîB-dul 21 Decembrie nr. 3/2

primeşte spre vînzarc diverse bijuterii din aur, argint, cu sau fară pietre preţioase, diverse obiecte vechi, tablouri vechi. Ş.. , g

O5.

Zilnic între orele 10-17 Telefon 430.491

ADEV&RULde Cluj

care satisface gusturile

dumneavoastră!

Firmă aparatură medicală cu sediul îji Bucureşti angajează reprezentant vînzări pentru sucursala Cluj in următoarele condiţii:

- d o m ic iliu l s ta b il p re fe ra b il fn C lu j- studii s u p e rio a re (ch im ie , m e d ic in ă s p e c ia liz a re lab o ra to r ch im ic )- v îrs ta 2 8 - 3 5 a n i ,- a b ilita te d e c o m u n ic a re . . '- c a p a b ili ta te d e lucru p re lu n g it în co n d iţii d e s tre s ' b -- p e rm is a u to c a t. B > ;■ Ş- u tiliza re P C . 3 C o n s t i tu ie a v a n ta je :- e x p e r ie n ţă în v în z ă r i (p e p ia ţa m e d ic a lă )- c u n o ş tin ţe m a rk e tin g . '

Se asigură salarizare şi condiţii corespunzătoare postului.

tum toia Mmm

c ;oo

r .

R E C O N D IŢ IO N Ă R I C A R T U Ş E P E N T R U

IM PR IM A N TE L A S E R J E T Ş l IN K J E T

(3386263)

3 4 0 0 C lu j -N a p o c a , P -t a U n i r i i 5/11

T e l./ F a x : 0 6 4 -4 3 .0 4 .2 3 .

« institutul pastedr” s.cu sediul în Bucureşti, Calea Giuleşti, nr. 333,

Sector 6, scoate la licitaţie în vederea închirierii, în condiţiile legilor în vigoare un spaţiu liber situat în cadrul Sucursalei noastre din Cluj-Napoca, str. Govora, nr. 17/A, în vederea depozitării de produse tehnico-medicale, igienico-sanitare,* medicamente de uz uman sau veterinar, amenajări de birouri, etc., sau alte activităţi compatibile cu specificul activităţii noastre.

Cererile de înscriere se vor depune în termen de 15 zile de la data apariţiei anunţului la ziar, a sediui nostru din Bucureşti.

R e la ţii s u p lim e n ta r e la te l. 2 2 0 .6 9 .2 0 /1 6 5 0 s a u la 0 6 4 /4 2 5 8 5 2 . (294437 5 ;

y f ] w i i i l I j i l T i t o M e

DESCHIDE NOI SERII DE CURSURI AVIZATE DE MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

• OPERATOR CALCULATOR •ADVERTISING (PUBLICITATE) .60 h - 550.000 Ici 70 h - 900.000 lei

■INIŢIERE OPERARE . •TEHNICIDEVÎNZARE40 h - 350.000 Ici 70 h - 900.000 Ici 8

•PROGRAMARE • PUBLIC RELATION §50 h - 700.000 lei (RELAŢII CU PUBLICUL) R

• CONTABILITATE TEORETICĂ ŞI ' - • 70 h - 900.000 Ici '~COMPUTERIZATĂ •PLAN DE AFACERI

75 h - 550.000 lei 150 h - 2.000.000 lei•LIMBI STRĂINE • MANAGEMENT ORGANIZAŢIONAL

70 0-550.000 Iei 150 h - 2.000.000 lei

Dotare modernă; Preturi minime; Plată in rate; suport+curs+test grilă inclus în preţ.

INFORMAŢII: s t r . H o rea n r . 4 , a p . 1 5 , t e l e f o n 1 3 .0 5 .0 2 .

POLICLINICA CU PLATĂ Cluj-Napoca g

ACORDĂ Iconsultaţii medicale la

toate specialităţile.

Cele mai mici preţuri din oraş..

45 .000 lei - 50 .000 lei

str. Ştefan Ludwig R odi (fosta M iloasa) nr. 19, te l 130.330. -.

D r . P E T R E M U R I5Ş A S T

• C O N SU LTA ŢII s! T R A T A M E N T E D E/ m e d i c i n â g e n e r a l â

• c o x a r t ro z e , a r t r o z a g e n u n c h iu lu i , spondiloze, um ăr dureros, dureri în articulaţia cotului, sciatică, pm tentcalcaneeni,poiiarţritd,, nevralgii

• u lce r varicos, varice, hem oroiz i, arsuri •im po ten ţă, frig id itateCabinet:str. I.P . V oiteşti nr. 2 -4 , Bl. F , Sc. II, A p. 31

• (în Piaţa M ihai V iteazu , s ta ţia au tobuzelo r 3 1 ,36) si la d o m iciliu îp ac ien tu lu i.

ORAR:Luni-M iercuri-V ineri9-13 ■ £ ■M a r ti - J o i9 - I lş i 16-18 . § 'S îm bâtâ 10-12 £

Telefon: 134.167

(2944282)

AGENŢIE EDIL IM OBILIARA

Str. luliu Maniu nr. 17 E-mail: edil ro'T/usa.net

• Vînd apartament 2 camere, în Gheorgheni, pe strada Albac, Herculane, cu parchet, faianţă, mozaic, balcon închis, etaj 2, 5

'din 10 etaje, la preţ de 180 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, în Mănăştur, pe str. Grigore Alexandrescu, parchet, faianţă, gresie, etajul 1 în bloc cu 4 etaje, pret 215 milioane negociabil, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd URGENT apartament 2 camere/confort 1, 54 mp în Zorilor, pe str. Rapsodiei, preţ 180 milioane negociabil, telefon

.. 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere

conf. sporit în Mărăşti, central, calea Bucureşti cu 2 băi cu faianţă şi gresie, 3 balcoane, parchet 78 mp, preţ 220 milioane negociabil, eventual cu garaj, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 4 camere, cf. 1, în Gheorgheni, zona Pata, str. Godeanu, cu 2 băi, parchet, etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 300 milioane negociabil. Tel,

. 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră,

G heorgheni, zonă verde cu pafehet, faianţă, gresie, telefon, balcon închis, zona Hermes, preţ 160 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 1 cameră în Mănăştur, str. Bucegi, preţ 130 m ilioan e n eg o c ia b il şi garsonieră, cf. 1, Mănăştur la 120 milioane, telefon 196.857; 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, confort sporit, pe str. Calea Floreşti, 75 mp, cu 2 băi, faianţă, gresie, telefon internaţional, preţ de 230 m ilioan e n egociab il, telefon 196.857, 092-689.398.

(A g.i.) . . .

• Vînd apartament 3 camere cf. 1 în Zorilor, str. Lunii, etajul 2, în bloc de etaje de 4 etaje cu'2 băi, 2 balcoane, telefon, preţ 245 milioane, negociabjl, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere cf. 1, Mărăşti central, str. Gorunului Scorţarilor cu parchet, faianţă, gresie, telefon internaţional, etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 235 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, cf. mărit Mărăşti central, str. 21 Decembrie, etajul 2, în bloc de 10 etaje cu parchet, faianţă, gresie, 2 băi, 2 balcoane închise, ocupabil im ediat, preţ 235 milioane, eventual cu garaj Ia 260 milioane telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)

• Vînd spaţiu comercial-Mârăşti central - 100 mp= 100.000 DM şi de 200 mp=200.000 DMi T elefon 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Zorilor, etaj 1, finisat, pret 25.000 DM. Telefon: 196.262’431.302. .(Ag.i)• Vînd casă 4 camere, semicentral, str. Paris, singur în curte, posibilitate extindere, teren aferent 400 mp, acces auto, pentru locuinţă sau sediu firmă, preţ: 80.000 DM, facilităţi de plată. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Cumpăr casă, minim 4 camere, cu teren aferent minm 700 mp, zona A. Mureşanu, Grigorescu," plata pe loc. Tel. 196.262;431.302. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, Mărăşti central, str. Fabricii, etaj 3 din 8, balcon mare, parchet, gresie, faianţă, pret 11.500. USD neg., tel.193.048, 193.049. (Ag.i.) . . . :• Vînd apartament 2 camere în Grigorescu, etaj 2 din 4, camere decomandate, finisat, parchet, gresie, faianţă, balcon închis, telefon, pret 185’ milioane, tel.193.048,- 193.049. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 2-3 camere, cartierul Zorilor, indiferent de etaj şi de finisaje ofer preţul pieţei, tel. 193.048, .193.049,'(A g i)• Cumpăr urgent apartament conf. 2, cartierul Gheorgheni, parter, etaj 1-2, indiferent de finisaje, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)• Vînd garsonieră conf. unu, cart Gheorgheni, str. Brîncuşi, etaj intermediar cu telefon, nefmisat, pret negociabil, tel. 193.048,193.049, (Ag.i.)

A ve ţi probleme financiare?D o riţi o soiutie rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

i 'U .A V H .M j t f . l l G M 12944280str. Avram Iancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302,

E-mail: [email protected]• Vînd ■ apart. 2 camere, Gheorgheni, conf. 1, str. Bâişoara, recent finisat, tel. internaţional, ocupabil imediat, pret: 19.500 DM.- Telefon:196.262, 431.302. (Ag.i)• Vînd urgent casă 3 camere, A. Mureşanu, teren 500 mp, preţ: 530 mii. neg, telefon: 196.262, 431302. (Ag.i).• Vînd (închiriez) ajpart. 2 camere, ultracentral, finisat, geam la stradă, 2 balcoane, potrivit pentru sediu firmă, preţ: 17.000 USD. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i)• Vînd casă 5 camee, zona Pata' suprafaţă construită 135 mp, cu grădină de 500 mp, singur în curte, pentm locuit sau sediu de firmă, pret 115.000 DM. Telefon:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu cu 2 intrări din stradă, 4 camere, 100 mp, recent amenajat, str. Dorobanţilor, pret: 600 USD. T elefon:’ 196.262, 431.302. (Ag.i) '• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, Zorilor, etaj ,2/4, semifinisat, telefon, preţ 200 mii. neg. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i)

• Dau în chirie pentru sediu de firmă, apartament 3 camere, sup. 135 mp, situat ultracentral, et. 1, acces sim plu, telefon internaţional, pret 5 USD/mp neg., tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, în Andrei Mureşanu, bloc tip vilă cu 8 apartamente, încălzire centrală proprie, etaj 1 din 3, finisat, parchet, gresie, faianţă, telefon, garaj, preţ 61.000 DM negociab il, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)• Dau în chirie pentru locuinţă apartamente cu 2 ,3 şi 4 camere, situate în zonă semicentrală, mobilate şi dotate, cu garaj, telefon internaţional. TeL193.048,'193.049.’ (Ag.i.) V• Vînd 2 case 3-2 camere situate în zonă centrală, str. Traian, 500 mp, teren aferent, ideal pentm construcţii, sed ii firme sau bancare, pret negociabil, tel.193.048, 193.049. (Ag.i.)• Vînd (închiriez) apartament 2 camere; conf. 1, Gheorgheni, str. Slănic, etaj intermediar, ideal pentru com isionari vamali, poziţie sud-est, telefon, preţ negociabil. Tel. 193.048,193.049, (A g.i.),

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

C E

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a le

î n p r e s a l o c a lă ş i c e n t r a l ă

A D E V A R U L d e C lu j,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

mailto:[email protected]
Page 9: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

P u .b iiC ib ih j

' • Angajez agenţi imobiliari, com ision atractiv. Ţel.430.423.(Ag.i.) .. :• Caut de închiriat hală şi birouri minim 1000 mp. în Cluj-Napoca. Tel. 430.423 .(Ag.i.) .• Cumpăr urgent apartament 2 camere,' Manastur, , etaj

. intermediar. Tel. 430.423.(Ag.i.)• Cumpăr apartament 2 camere, Gheorgheni, etaj intermediar, ofer 160 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.) . ■• Vârtd. apartament 4 camere, Zorilor, confort 1, decomandat, modificări interioare, etajul 2 din 4, 2 balcoane, 2 băi finisate cu garnituri O livia, proaspăt

. zugrăvite, cu telefon, zonă foarte liniştită, pret negociabil. Tel. 430423.(Ag.i.)

Dau în chirie casă, Manastur, 2 camere,' singur în curte, acces maşină din strada, finisată, cu marmură, tavan fals, încălzire centrală, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i.)? Vând casă 4 camere, str. M oţilor, bună şi pentru privatizare, cu geam la stradă, curte 300 mp. acces maşină, finisată. Tel..430423.(Ag.i.)• Vand garsoniera confort 1, etaj • intermediar, Mărăşti, curată, cu balcon mare, pret negociabil Tel. 430.423. (Ag.'i.) .• Vînd vilă în Gheorgheni, demisol+parter+etaj, cu geamuri termopan, sală de spOrt, living 40 mp, 2 garaje,, construcţie nouă, merită văzuta. Tel.430.423. (Ag.i.) .• Vînd teren 2.800 mp, Gilău, pe strada Principală, front la stradă 24 m,; toate facilităţile, intravilan, ideal pt. construcţie - casă. Tel. 430.423. (Ag.i.) .

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd apartam ent 2 camere nefinisat, confort 1, telefon, cartier Mărăşti, str. Fabricii nr. 5, et. 3. Preţ negociabil. Tel. 42-55-33. (815550)

• Dau în ch irie spaţiu com ercial P + E + M şi birouri sau locuinţă, patru linii telefonice, central, str. Caracal, colţ cu Decebal, suprafaţă de 250 mp. Tel.:094-474.447 (R)

DIVERSE

; • Slăbiţi în kilograme şi centim etri! O d ietă americană de nutriţie cu control caloric, obţinută din plante. Inform aţii la tel. 094-85-62-02; 093-20-58-85. (815547)

• Căutăm în Cluj pentru co laborare , persoanedinamice, comunicative, în vederea distribuirii unor produse dietetice noi, de n u tr iţie naturistă .Informaţii la tel. 094-85-62- 02; 093-20-58-85. (815548)

• Societate Comercială angajează ospătărese, barmane şi caserite jocuri electronice. Relaţii la tel.'44-76-59. (751208)

Profesoară cu autorizaţie, meditez elevi de clasela VI-XI, la limba engleză. Tel. 13-60-89. (751212) V Ţ V - , ' . .

• Cu multă durere în suflet îmi i-au rămas bun de la idolul şi mentorul meu de viaţă, d-na prof. univ.: dr. LUPUŢIU GEORGETA. Getă Lupuţ şi Andir. (815562)

• “Unita” SA, societate asigurare româno-germană Cluj, str. Muzicescu nr. 3A, tel. fax. 18-22-52 organizează concurs pentru ocuparea unui p ost de inspector daune auto, în data de 03.02.2000 ora 9. Condiţii: studii superioare mecanică auto. Informaţii şi înscrieri Ia sediul firmei, zilnic orele 7,30-16. (815527)-

• Asociaţia de proprietari Aleea Firiza nr. 4 anunţă cu profundă tristeţe încetarea fu lgerătoare din viaţă a colocatarei noastre, profesor universitar doctor GEORGETA LUPUŢIU. A m intirea ei va răm îne veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu să o odighnească în pece. (815556)

V Firma Mono construcţii SRL caută pentru lucru în Germania, inginer sau maistru,' cunoscător de limbă germană. Tel. 064-41- 40-43 sau . 092-21-49-78. (815563) / • Un ultim şi pios omagiu

celei care a fost prof. univ. dr. ' — G EO RG ETA LUPUŢIU. Dragă GETA, îţi vom păstra o caldă şi luminoasă amintire! Doina, Tiberiu, Dan şi Horaţiu Coloşi. (815564)

DECESECOMEMORĂRI

• Cu adîncă durere în suflet vă aducem Ia cunoştinţă că în ziua de 28 ianuarie 2000, a trecut în nefiinţă, scumpul noştru soţ, tată şi bunjc OLTEAN VASILE, în vîrstă de 79 ani. Înmormîntarea va avea joc în data de 1 februarie, ora 13, la C im itirul Central. Dumnezeu să-l odihnescă în pace. Soţia M aria , fiica Mariana şi nepotul Mihăită. (751215)

• Sîntem a lă tu ri de cum nata noastră Gotu Maria în marea durere Ia pierderea fra te lu i drag, MIRCEA. N elu, Cristina, Bianca. (815554)

• Sîntem alături de naşii noştri Lia şi Nicu, în marea durere p r ic in u ită de moartea mamei şi soacrei. Finii Uilecan. (815555)• Cu deosebită durere în

suflet anunţăm încetarea din viaţă după o lungă suferin ţă a ce le i m ai devotate şi iubitoare mătuşi IM RE E L E N A , fostă contabilă PŢT, în vîrstă de 74 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc Ia C im itirul C entral, m arţi, ora 15. Dormi în pace, suflet blînd. Fam ilia în d u rera tă . (815560)

• Sîntem alături de prietena noastră Miţi în momentele grele prin care trece la decesul dragului ei tată . F am ilia C âm pean. (751216)

• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd ne-a părăsit draga noastră so ţie şi mamă M ATHE M ARG ARETA. Nu te vom uita niciodată. Odihnească-se în pace. Soţul şi fetele. (815534)

• Cu durere în suflet ne alăturăm fam ilie i în m om entele tr iste ale dispariţiei prem ature, la numai 36 de ani, a nepotului şi vărului nostru FLORIN. Familiile Rus Vasile, loan şi Dan. (815566)

• Cu tristeţe şi acelaşi gol în suflet şi în casă, amintesc rudelor, p r ie ten ilo r şi cu n oscu ţilor, că azi, 31 ianuarie 2000, se împlinesc 4 ani de Ia plecarea dintre, noi a dragei şi unicei mele fiice JIŞA * DIANA. Recunoştinţă acelora care îi vor acorda un moment de aducere am inte, şi o rugăciune pentru odihna sufletului ei. Dumnezeu să- i binecuvînteze somnul de veci. Mama. (751150)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scum pei n oastre soră JO FIO AR A n ăscută în Corpadea. Fraţii Vasile şi Niculaie cu familiile. Fie-i ţărîna uşoară. (815557)

• Un pios omagiu celei care a fost prof. univ. dr. GEO RG ETA L U PU ŢIU . Sincere condoleanţe fam ilie i. D u m nezeu , s-o odihnească în pace. Familiile Zaharia V. şi Klein G. (815558)

• S-au împlinit 4 ani de cînd m-a părărsit scumpul meu soţ CÂM PEAN AUGUSTIN. G îndul meu este mereu la tine rugîndu- 1 pe D um nezeu să te odihnească în pace şi să te prim ească în îm părăţia cerului. în veci nemîngîiată, soţia. (751189)

• Un gînd p io s la despărţirea de co lega şi prietena noastră, prof. dr. GEO RG ETA L U PU Ţ IU , universitar rep u tat ăl învăţămîntului farmaceutic clujean şi naţional. Elena şi Simeon Curea. (815559)

• M em brii “C lubului Humboldt-Transilvânia” ne exprimăm regretul profund, la trecerea în eternitate a colegei noastre, prof. univ. dr. G EO R G ETA LUPUŢIU, fostă bursieră a Fundaţiei A lexander von Hum boldt -G erm ania. Ji vom păstra o vie şi neştearsă amintire. (815565)

• M ulţum im tuturor rudelor, cu n oştin ţelor, prietenilor şi vecinilor, care au fost alături de noi, în marea durere pricinuită de trecerea în cele veşnice, a celui ce a fost, dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic V ASILE I. CORCEA. Dumnezeu să-I odihnească! Familia îndoliată. (815561)

• Cu durere în suflet mă despart de dragul meu soţ IOAN în etate de 86 de ani, d ecedat în data de 29.01.2000. după o lungă şi grea suferinţă.. Ceremonia înmormîntării Va avea loc în data de 1.02.2000 ora 13 de la capela din Cordoş. Fie-i ţărîna uşoară. Soţia Ana. (t)

• Cu sufletele îndoliate ne despărţim de dragul nostru ta tă , socru şi bunjc, RUSU IOAN care s-a stins din viaţă după o grea boală. O dihnească-se în pace şi veşnică amintire. Fiica Ana şi soţul Vaier, copiii Alina, Marius, Adela, (t)

• Un u ltim om agiu şi recunoştinţă aduc tatălui meti drag R USU IOAN, socru şi bunic. Dormi în pace su fle t b lînd . F iica L u cia ,' g in ere le V asile, nepoţii Ovidiu şi Râul. (t)

• Cu ad în că durere anunţăm încetarea din viaţă după o lu n gă şi grea suferinţă a scumpei mame, soacre şi .bunică MURAŞAN JOFIOARA în vîrstă de 70 ani. înmormîn­tarea va avea loc în data de 31.01 ora 14 la capela. C im itiru lu i d in C ordoş. F am ilia în d o lia tă . F iica V ilor ia , g in ere le D orel, nepoţii Alina şi Alin. (t)

• A n unţăm cu durere în ce ta rea din viaţă a dragului nostru soţ şi tată A U R E L FO D O R EA N . Înmormîntarea va avea loc marţi, 2.01.2000 orele 13 la Cimitirul Mănăştur. (t)

• Cu in im ile îndurerate anunţăm încetarea din viaţă a celei ce a fost prof. univ. dr. GEORGETA LUPUŢIU. Ceremonia oficială şi slujba religioasă vor avea loc în foa ieru l C aseiUniversitarilor, luni 31 ian. ora 11, iar înmormîntarea în C im itirul M ănăştur la ora 13. Familia, (t)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soacre, m am e şi bunici LIŢI SUSANA în vîrstă de 79 ani. Înmormîntarea va avea loc luni, 31 ianuarie ora 11 la Capela Nouă din C im itiru l M ănăştur. Dumnezeu să o odihnească în pace. Fiul Nicolae, nora Mariana şi nepotul Sergiu.

Citiţi

Premierul ungar a renunţat la conducerea partidului său

Premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a renunţat, sîmbătă, la funcţia de preşedinte al Federaţiei Tinerilor Democraţi - Partidul Civic Ungar (FIDEZS-MPP), care i-â fost încredinţă lu i-L aszlo K oever, sîm bătă, în cadrul congresului partidului, informează AFP.

Koever, ministru al Informaţiei şi singurul candidat la succesiunea la conducerea Fidesz-M PP, a fost ale's în unanimitate de către cei 476 de delegaţi, după ce mărea majoritate a delegaţilor la congres, s-au pronunţat în favoarea , separării funcţiei de conducere a partidului de cea de premier.

“Viktor Orban rămîne liderul politic al FIDESZ chiar şi după retragerea sa de la conducerea partidului a declarat Laszlo Koever. ' -

Orban, care a condus coaliţia tripartită conservatoare ungară după ce FIDESZ a cîştigat alegerile parlamentare din luna mai 1998r a cerut partidului său să separe funcţia de premier de cea de lider al partidului, în octombrie, pentru “ca cele două funcţii să primească atenţia şi energia celui care le merită”.’ “Trebuie să constatăm că FIDESZ, care este un partid

guvernamental, nu a fost consolidat în timpul celor 18 luni precedente” a declarat Orban în timpul congresului.

Liderul partidului de opoziţie, Partidul Socialist. Laszlo Kovacs, a salutat alegerea lui Koever la conducerea FIDESZ pentru că, astfel, partidul “se va distanţa de guvern.

George W. Bush este în continuare favorit pentru

alegerile prezidenţiale din SUAC andidatul republican la Yale, apoi o diplomă în

George W. Bush, fiul celui “Business Administration” la de-al patruzeci şi unulea preşedinte american, este în continuare favorit în campania prezidenţială, dar este talonat pentru prima dată de principalu l său concurent democrat, vicepreşedintele Al Gore, informează AFP.

Un recent sondaj realizat de “Wall( Street Journal / NBC N ews” pe 25 şi 26 ianuarie, arată că Bush este creditat cu 47 la sută din intenţiile de vot ale alegătorilor, iar Gore cu 44 la sută.

Harvard.La Yale, notele sale erau

mediocre. Bush jr. este de asem enea criticat pentru p oziţia sa în privinţa războiului din Vietnam. Sc mai spune că este adesea deprimat şi recunoaşte câ a consumat alcool pînă la vîrstă dc patruzeci dc ani. Anul trecut sc zvonea că a consumat şi cocaină, lucru pe carc l-a dezminţit. După o perioadă în care a avut slujbe neînsem nate, el a intrat în

Poziţia sa este nesigură şi la lumea marilor afacerilor,- laNew Hampshire, unde încep, companiile petroliere texane.marţi, alegerile primare, cînd îm p in s de tatăl său, scîl va înfrunta pe principalul său rival republican, senatorul de Arizona, John McCain.

Nelipsitul surîs pe care îl afişează “W”, aşa, cum este numit de presa americană, alura de bun tată de familie, contribuie vizibil la cota sa de popularitate. Bush mai are şi un avantaj financiar: el a

lansează în politică şi încearcă fără su cces să ajungă în C ongres în anul 1978. în 1988, se ocupă de campania electorală a tatălui său, carc urma să-l succeadă pe Ronald Reagan. Bush jr. va reuşi să se impună ca om politic tot în T exas, unde popularitatea echipei de baseball “Texas

obţinut deja aproape 70 de Rangers” pe care o conducea milioane de dolari din donaţii, îi va servi în vederea alegerii pentru campania sa, de aproape lui ca guvernator, în anul două ori mai mult decît rivalul 1994. Popularitatea sa este său democrat. - m are, fiind singurul

Adversarii săi se întreabă, guvernator care a fost realestotuşi, cum de un om care a împlinit de curînd 53 de ani este într-o poziţie atît de bună faţă de ceiialţi candidaţi la prezidenţialele din 7 noiembrie

pentru al doilea mandat cu aproape 70 la sută dintre sufragii. Principalul său rival, v icep reşed in te le Statelor U n ite , A l Gore, urmaş

2000. Ei îl critică pe Bush desem nat al preşedintelui pentru hotărîrea sa rece de Clinton, pare că s-a revigorat aplicarea pedepsei cu moartea în campania electorală, dar. îi în statul T exas,’-al cărei mai rămîne să-i seducă şi pe guvernator este, ca şi pentru americani pentru a ajunge la cunoaşterea superficială a Casa Albă, apreciază AFP. problem elor internaţionale, Om al aparatului de stat, relevată într-un recent interviu, .reprezentant al valului de “noi “D e ce le plac americanilor democraţi” din Sud, care au candidaţii stupizi?”, se întreba preluat puterea în anul 1992, la sfîrşitul lunii decembrie A l Gore este cunoscut ca un jurnalistul Jonathan Chait, “tehnocrat” , un bun într-o importantă revistă* cunoscător al dosarelor, dar un politică, “The New Republic”, personaj politic lipsit de Tatăl său, care l-a precedat pe charismă. De altfel, a făcut şi Bill Clinton la Casa Albă, l-a cîteva greşeli ca aceea de a determinat să se pregătească declara că el “a inventat pentru a deveni p ilo t de Intemetul” sau că ar fi inspirat vânătoare şi să obţină licenţa best-seller-ul “Love Story”.

Page 10: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

| Aici ar putea fi :p reclama dumneavoastră \ o r i R e d a c ţia - S P O R T

T e ! ': I ! f . 2 1 1 T

Din^culiseleHuiiSfU”Cine vine, cine

pleacâ? Studenţii clujeni s-au întors

sîmbătă din cantonamentul de 12 zile de la Băile Sărate - Turda unde au susţinut spre fin a l şi; trei jocu ri -de verificare, toate cîştigate la zero. Pînă marţi, din partea lui Petre Gigiu, jucătorii au primit liber. Ieri, la sediul clubului, conducerea execu­tivă împreună cu staff-ul tehnic a analizat perioada de pregătire şi situaţia lotului. R ăm în în continuare deficitare posturile de fundaş central la marcaj, mijlocaş coordonator şi atacant.

Soluţiile propuse de Maja ar fi Şolă, Lackzo şi Fabian, toţi

'trei de la divizionara “A” Extensiv Craiova, şi care, probabil astăzi, împreună cu ceilalţi cinci grevişti, îşi vor

. înainta actele la Comisia pentru Statutul Jucătorului. Insă deocamdată conducerea lui “U” nu a făcut nici un pas,. preferind să aştepte derularea

■ evenimentelor. Tehnicianul <“Şepcilor-roşii”, Petre Gigiu, va aduce în discuţie în şedinţa de astăzi a Comitetului Director întărirea lotului şi p o a te ... va propune

. . “d isponibilizarea” unor jucători care nu au făcut faţă cantonamentului de la Băile Sărate Turda.

Codin SAM OILĂ

O l i m p i a G h e r l a o b ţ i n e e g a l

l a V a t r a D o r n e iînainte de a părăsi staţiunea de la poalele Munţilor Căliman,

fotbaliştii divizionarei “C”, OLIMPIA Gherla, s-au întîlnit cu formaţia locală Pro Mobila, aflată pe locul doi în seria a V-a al eşalonului trei. Meciul desfăşurat pe un teren' îngheţat s-a terminat egal: 0-0, nici o echipă nereuşind sâ fructifice puţinele ocazii de gol avute (nu e de mirare, suprafaţa de joc punînd la grea încercare pe cei 40 de jucători folosiţi de-a lungul întîlnirii de cei doi tehnicieni... clujeni, Dorel Mureşan la gazde şi Mihai Pop la Olimpia.

La sfîrşitul săptămînii trecute s-a încheiat stagiul montan al Olimpiei Gherla (după ora închiderii ediţiei gherlenii au mai jucat un meci, cu Gaz Metan Tg. Mureş, aflată şi ea în pregătire la Vatra Dornei), urmînd ca miercuri, 2 februarie, formaţia de pe Som eş să evolueze la Turda împotriva divizionarei “C”, Sticla Arieşul. SZEKELY Csaba

Sala “Horia Demian”, sîmbătă 29 ianuarie,' etapa a 9-a a Ligii. ;

“U” . U rsus: Munteanu (Semerean)'- Rogoz 2 goluri, Nedelciu (Chirilă 5), Sîrbu 6, Pop 2, Urcan 3 (Ileş 2), Ariton 1, Griga 4. '

R ulm entu l: Rădulescu(Iştiuc) - Deteşan I, Rotiş '6, Peţa 2, Morsei,; Popa 3, Nicolescu 4, în apărare Petcu 3, Oană 1.

Au arbitrat sibienii N. Tîlvic - Gh. Untch.

• După o fragilă desprindere la 3-1, gazdeje slăbesc iniţiativa, iar după egalităţi la 4 (ultima în min. 12) pierd... terenul, pe eare-1 acaparează braşovencele graţie lucidităţii cu care operează dispecerul Peţa şi lejerităţii cu care mai vechea noastră cunoştinţă Florentina N icolescu înscrie pe partea Mirelei Rogoz. • La 7-5 pentru Rulmentul, antrenorul Cojocaru operează schimbări: Chirilă la Rogoz şi Semerean la Munteanu ia r . la 8-5 pentru acelaşi “Rulmenţ” (căruia soţii Mircea şi Cornelia Bucă par să-i fi găsit lubrefiantul ideal), tehnicianul' clujean solicită time-out pentru a pune ordine în lucruri. Efectul e însă de scurtă durată: 6-8 prin Sîrbu (altfel, cea maî tenace şi productivă jucătoare a gazdelor) şi -7-8 prin Urcan," după care oaspetele refac diferenţa de 3

“U” Ursus - Rulmentul Bv. 25-20 (10-12) j r

30 de minute, studentele au jucat în... deplasare

K ■ m S r o l X l 1 K 1 P P Iş i 5 - r ' l i . S:rd... P- A *• * ' ' • - V■ P !,7 ă • " • *mk-

goluri (10-7 min. 21) şi, pe inferioritate numerică!, o măresc la 11-7 min. 23 şi 12-8 m in .. 25. Totul spre perplexitatea tribunei, care pare să zică: “Asta ne mai trebuie, corecţie, pe propriul teren, de- la penultima clasată, după ce în etapa trecută ne-a um ilit lanterna!” (apropo de acel 20-27 înregistrat, sub Copou, de la CSM XXI Iaşi). • Nici pauza nu pare să fi fost pentm gazde un sfetnic prea bun, întrucît ele debutează cu două atacuri ratate (Nedelciu şi Chirilă) şi o pasă la intercepţie (Pop), pe care doar uim itorul reflex al Ionicăi

"U" Carbochim cîstigă (73-64) derby-ul cu Dinamoîntotdeauna întîlnirile dintre

“U” (Carbochim) şi Dinamo Bucureşti, datorită valorii şi palmaresului protagonistelor, a nemăsuratelor orgolii, s-au constituit în adevărate derby- uri, a căror ‘deznodămînt era greu de anticipat, indiferent de componenţa distribuţiilor (mai mereu remarcabile) ce evoluau în spectacol. - în aceleaşi coordonate s-a înscris şi disputa de sîmbătâ din Sala sporturilor “Horia Demian”, programată în cadrai etapei a 11-a a returului pe grape valorice (în tur 82-81 pentru Dinamo), cotată drept capul de afiş într-o etapă ce a inclus paTtide de mare atractivitate. Partida, una super tacticizatâ, în care pentru com batante a contat doar rezultatul, impresia artistică rămînînd o imagine pe plan secund, a fost de un n ivel mediu, cu destul de multe şi supărătoare greşeli de tehnică,

V J. - .V -T n vI"' &2P-

dominată fiind de la un cap la altul de clujeni, indiscutabil mai buni în acest meci, care au reuşit cîteva momente (minute) de baschet de calitate, în faţa unui Dinamo care a jucat slab, sub valoarea reală a echipei.

Elevii lui Gabi Olpretean au început în forţă (min. 2: 7-0), anunţînd din primele minute pofta de joc a fundaşilor Mihai Popa şi Tudor Dumitrescu, pereche ce va decide în multe m om ente de Cumpănă ale disputei, dar şi siguranţa în zona panoului advers al tehnicului' Cornel Sâftescu, ce l ce va- cîştiga detaşat disputa cu ocupanţii postului 5 din tabăra bucureşteană, Mircea şi Ionuţ Mocanu. Imprimînd un ritm convenabil de joc , alternînd atacurile rapide cu “poziţionalul”, clujenii şi-au

.asigurat un avantaj liniştitor dd 10 puncte (min. 15: 27-17), pe care, menţinîndu-1 la cîrma ostilităţilor, l-au controlat, chiar dacă au existat momente în care Dinamo, impulsionată de Simic şi Constantinescu, s-a apropiat - pînă la 3 puncte, scor (33^30) consemnat la pauză.

Repriza secundă a aparţinut

şi mai autoritar clujenilor, care jucînd mai direct pe coşul advers, cu Dumitrescu şi Tibi Sebestyen (după o primă repriză mai ştearsă) realizatori inspiraţi, dar şi cu o defensivă mobilă şi solidă, susţinută de Săftescu (schimbat în min. 27 cu Pintea, după acumularea a 4 greşeli personale), Cr. Marin şi Popa (la S im ic), au controlat cu autoritate desfăşurarea meciului, ajungînd să conducă cu 65-51 cînd mai erau 5 minute de joc (min. 35). Urmează singurele, minute de derută în tabăra gazdelor (apărare slabă şi lipsă de decizie în atac), de care profită Simic şi Lucian Vergu (inspirat introdus pe postul 4), Dinamo reducînd diferenţa la 67-64 (min. 39), dar o încercare de la 6,25 m ratată la acest scor de Constantinescu, urmată de două aruncări libere fructificate de Dorin Pintea (care a jucat doar în repriza secundă!?), readuc lucrurile pe făgaşul normal, calmîndu-1 şi pe excelentul Săftescu, din nou uitat (în momente decisive) de coach-ul său- pe banca de * rezerve (!?!). Ultimul, minut a mai rotunjit diferenţa în

favoarea lui “U” Carbochim, care cîştigă pe merit cu scorul final de 73-64 punctele partidei fiind realizate de: Dumitrescu 21 (3), Săftescu 16 (1), Sebestyen 14, Pintea 7, Popa 7 (1), Cristescu 4, Cr. Marin 4, pentru “l i ”, respectiv Simic 14 (1), Markovic 13 (2), Caraiani 10 (2), Vergu 8, Mircea 7, Constantinescu 6 (1), Mocanu 5, Ivanov 1. în tonul partidei, arbitrajul cuplului: M. Oprea (Braşov) - R. yaida (Oradea).

Etapa a. X-a (a IlI-a a returului) programează sîmbătă, 5 februarie, jocurile: CSU SAU Piteşti - Poli Moldrom Iaşi, SOCED - West Petrom Arad, Dinamo - CSU Sibiu, Herlitz Tg. Mureş - “U” Carbochim.

Mircea Ion RADU

Munteanu (alta în repriza secundă) n-a convertit-o în gol braşovean. Iar “distracţia” ar fi putut continua dacă dispecerul, braşovean Mariana Peţa n-ar fi fost descalificată în min. 37 pentru a treia • elim inare temporară. Fiindcă din acest m om ent,- Rulmentul se dereglează (slăbeşte apărarea, - iâr atacul pierde luciditatea), lăsînd astfel gazdelor (cu Chirilă irezistib ilă pe final) cale deschisă spre victoria cu 25-20. Rezultat cu care trapa clujeană continuă să campeze pb locul 6 , cu 16 puncte.

• în derby-urile rundei: -O ltchim - O ţelul 29 -22 , Silcotub - Rapid 27-19. • Lider: Oltchim cu 24 p. Din 8 jocuri.

N. DEMIAN

31 ianuarie; Acum 45, de ani, în 1955 evenimentul cel mai de seamă în lumea scrimerilor l-a constituit“electrificarea” floretei, care s-a datorat intenţiei inginerului ■ italian Carmina. El şi-a sacrificat o pârte însemnată a activităţii sale profesionale penţra elaborarea teoretică şi practică a invenţiei sale. El a prezentat în 1950 aparatul său la Congresul Federaţiei Internaţionale d e . Scrimă (F.I.E.); Eliminarea unor imperfecţiuni consta­tate a. durat pînă-n anul 1954, cînd congresul a . aprobat utilizarea apara­telor de., sem nalizare electrică în competiţiile oficiale. Astfel, pe b aza' hotărîrii luate la sfîrşitul lunii ianuarie din 1955, s-a decis definitiv ca la C.M. din acel an, programat în ‘ capitala italiei, Roma, să se tragă (pentru prima oară într-un campionat organizat de F.I.E.) cu aparatură electrică. Cu -toate că au mai persistat anumite imperfecţiuni tehnice, noul sistem de arbitraj a fost adoptat în unanimitate. A stfel, floretiştii şi floretistele s-au bucurat că au scăpat de erorile datorate subiectivismului arbitrilor, în general a. arbitrajului clasic. ,

LÂSZLO Fr.

în “sferturile” Cupei Cupelor, la Piteşti

Steaua Bucureşti a fost învinsa de Partizan Belgrad

Singura echipă românească calificată (după 1989) în “sferturile de finală” ale cupelor europene, respectiv Steaua Bucureşti, a întîlnit sîmbătă, în bazinul olimpic din Piteşti, pe Partizan Belgrad, cotată drept cea mai galonată echipă de club din istoria cupelor europene. Steliştii au pornit în această importantă dispută (tur) cu un handicap, ce cum s-a văzut a contat decisiv absenţa lui Ionuţ Angelescu, din “7”-le aliniat, cel mai experimentat jucător stelist, Bucureştenii au pierdut

- la limită, cu 3-4,- o partidă nu prea spectaculoasă, în care oaspeţii au punctat decisiv în prima repriză, următoarele 3 “sferturi” consemnînd~ egalitatea. De, menţionat că toate golurile au fost înscrise din situaţii de “om în plus”, .Returul, peste o săptămînă la Belgrad. - (m.i.r.)

• 33 de în scriş i, 30 de c o n c u re n ţi la p e s te 300 de c o p c i • H o rs c o n c u rs , re p re z e n ta n ta “A n ten e i 1” a a g ă ţa t o ş tiu c u liţă şi un b ib an • D a to r ită e x ig en ţe i d e o s e b ite a a rb itr ilo r ş tiu c ile su b b a re m au fo s t e lib e ra te •

c o n c u r s

-

ţfiF T ;- »T s

Rezultatele complete consemnate în cadrai etapei a IX-a (a 11-a a returului), în grapa valorică 1-8:

• U” Carbochim - Dinamo Bucureşti 73-64• Politehnica Moldrom Iaşi - Herlitz Tg. Mureş 83-80• C.S.U. Petrom Sibiu - SOCED Bucureşti 81-60• W est Petrom Arad - C.S.U. SAU Piteşti 85-82 /

CLASAMENT

1.' CSU SAU Piteşti 23 202. CSU Petrom Sibiu 23 173. W.P. Arad 23 154. “U ” Carbochim ; 23 155. Dinamo Bucureşti 23 146. SOCED Bucureşti 23 147. Poli. Moldrom Iaşi 23' 138. Herlitz Tg. Mureş- 23 11

9910 12

1823:16111721:14281668:15661697:14651793:15451505:14061572:15541721:1726

43p40p38p38p37p37p36p34p

33 înscrişi) din Cluj-Napocâ, Gherla şi Săcălaia. La capătul întrecerii, desfăşurată non-stop timp de 6 ore, podiumul d e : onoare al premianţilor a fost

. ~ urcat pe locul întîi de Dumitrai a c o p c a * j o s Morea (Cluj-Napoca), el a

»» agăţat o ştiucă dolofană, “gravidă” din motive de icre nedepuse, totalizînd 1.175 de puncte. Pe locul doi s-a clasat Adrian Bria (Cluj-Napoca), ştiuca lui adueîndu-i 900 de puncte. Pe locul trei, gherleanul

W | w •p a i a n a

. Realm ente concursul de pescuit răpitori la copcă disputat sîmbătă la Săcălaia s-a constituit într-un deplin succes.. Totul a mers ca la carte. Două televiziuni - Antena 1 şi Pro TV - s-au întrecut în a imortaliza pe peliculă diferitele momente ale întrecerii, începînd cu tragerea la sorţi a standurilor, efectuarea copcilor şi, fireşte, etalarea capturilor.

Au fost prezenţi la startul întrecerii 30 de concurenţi (din

Cristian Moldovan cu o ştiucă în valoare de 660 puncte. Cei trei au fost premiaţi la modul substanţial, pe lîngă diplome,şi cupe cu diferite componente din “recuzita” pescarului sportiv.

Arbitrii au supravegheat respectarea cu stricteţe a regulilor de concurs, ei

intervenind fără drept de replică pentru eliberarea tuturor ştiucilor care nu îndeplineau norma, numărul 1: 40 Cm lungime (toate exemplarele sub 40 cm" au fost eliberate prin copca de unde au fost extrase spre adîncimile de sub gheaţă). O consemnare pe adresa celor trei sponsori care şi-au adus contribuţia prin premiile oferite la totala reuşită a concursului: “Mobstil” SRL, “Anna Com” SRL şi “Grota Pescarilor” (toate trei din Cluj-Napoca).

-■ După festivitatea de premiere toţi concurenţii au fost cinstiţi de către AJPS Cluj cu vin fiert şi cîmăciori. cu muştar şi hrean la care au fost depănate amintiri... pescăreşti.

Victor PESCARU

Page 11: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

R c t f f r d m M T c J: Î9J2&JJ. f - i

iai&tLg ■ii f i g lM a i i f e i .

*4Mfe*&i&iyate8.&UrawML«L4L&6fau»a<ntti»ii«»^^

■ » - “ » » ■ — - " ■ _ ■ _ i i J S f ş

a c u m 5 0 d e a n i , d e r e v e n i r e i n “ A

Debut cu dreptul, victorie în deplasare

Partizanul Mediaş - "G" dujO-2

A fost în prima etapă a ediţiei 1950 a Diviziei B. Un debut cu dreptul al lui “U” în faţa unei echipe puternice (care în final avea să încheie campionatul pe locul 3 cu un total de 28 puncte din 14 victorii). în formaţia medieşeană a evoluat şi un fost “U’-ist din perioada de refugiu la Sibiu, doctorul Coman. Ambele goluri ale partidei au fost înscrise de “U” în repriza secundă, semnată ■ fiind de Silviu Avram (60 şi 62)., lată 'T1”-ele aliniat de “U”: Cristea - Ioanovici, Tarău - Crăciun II, Luca, Mihuţ - Avram, Lutz, Zăhan, Copjl llie, Covaci Vili. După reîntorcerea d e .la Mediaş l-am rugat pe Iuliu Baratki să-mi spună prin ce s-a impus "U”. Mi-a răspuns:.“Am spus la apărare că pe aici nu se trece, iar la atacanţi că ei trebuie să fie mai iuţi decît apărătorii medieşeni. Şi băieţii. m -au ascultat”.

Primul derby clujean, prima “remiză”

**G" - Locomotiva Cluj. ' • 0 - 0

4.000 de spectatori au asistat la meci. în ciuda unei dominări mai insistente (mai ales după pauză) tabela de marcaj a rămas imaculată, “U” avînd doar o bară (în repriza întîi). lată “11” - ele aliniat de ceferişti: Costea - Demeter, Bokor - C. Rădulescu, Kiss, Mureşan - Nagy Pişti, Covaci Pişti, Ionel Vigu, Weinbach, Sever Coracu (patru din ei, Costea, Rădulescu, Vigu şi Coracu au fost în anul anterior componenţi ai echipei "U"): “W‘ a aliniat formaţia standard care a evoluat şi la Mediaş.

! am pania a început în m artie 1950: i şi s-a încheiat în noiem brie acelaşi

f f l an, însem nînd 22 de partide (11 în tur, desfăşurat în prim ăvara şi vara acelui an, 11 în retur, în vara şi toam na lui -1950] (între tur ş î retur existînd şi o pauză de mai b in e de o_ lu n ă ), la tă p ro ta g o n is te le

i an g ren a te în b ă tă lia p en tru p ro m o v a re .(p re z e n ta re a o fa c e m în o rd in e a

i clasam entului final): 1. “ U” (care în tur a purtat denum irea de C .S .U .C ., transform ată în re tu r în Ş tiin ţa ). 2 . A R M A T A Cluj, 3. PARTIZAN Mediaş, 4. PARTIZAN Lupeni, 5. LO C O M O T IV A A ra d , 6. M E T A L U L B aia M a re , 7. L O C O M O T IV A O ra d e a , 8.

: LO C O M O TIVA C lu j, 9 . M E TA LU L Cîm pia T u rz ii, 10. LO C O M O TIV A Satu Mare, 11. M ETALUL Oţelul Roşu, 12. M ETALUL Brad. La finele ediţiei, ultim ele două clasate au re tro g ra d a t. D e re ţ in u t s te re o tip ia tip sovietică în denumirea: echipelor, cu patru

stupefacţia suporterilor clujeni, au deschis scorul prin Nemeş. Faza s-a petrecut în minutul 50. Egalarea a survenit trei minute mai tîrziu prin golul reuşit de Avram. Ce folos că în continuare "U” a dominat cu autoritate din moment ce prestaţia de ansamblu a fost una haotică, lipsită de luciditate în fazele de finalizare.

fRăzbunare pe ceferiştii orădeni

Locomotiva Oradea - " U " 1 - 3

Muştruluiţi de Iuliu Baratki după egalul cu “ortacii” din Lupeni, alb-negrii s-au răzbunat pe ceferiştii din Oradea, cele trei goluri ale lui “U” fiind marcate de Avram (2) şi Tomescu. Pentru orădeni a marcat Candrea.

Prima victorie la scor"G" - Metalul Brad 7-1

Scor net în faţa unei echipe care în finalul campionatului se va dovedi cea mai slabă, adevărată “ducă a bătăilor”, încheind pe ultimul loc în clasament (cu doar 7 puncte adunate din- tr-o victorie şi 5 egaluri). C ele 7 goluri înscrise de “U” au fost semnate de Lutz (2), Zăhan, (2), Avram, Copil llie şi Cristea (portarul lui “U” a m arcat din 11 metri). Din nou “U” a aliniat formaţia standard (cea din meciurile cu Partizân Mediaş şi Locomotiva Cluj) cu diferenţa “mutărilor în Plic” făcute de Iuliu Baratki el jonglînd cu . m utarea extrem elor de pe o parte pe altă, “schimb de locuri” între Avram şi Covaci Vili, iar în meciul cu trupa din Brad “inovaţia" a constat prin mutarea'lui Zăhan pe extrema dreaptă, în centrul liniei de atac evoluînd Covaci Vili.

IPrima înfrîngere în campionat

Metalul Baia Mare - "G"1 - 0

rA doua victorie la scor"G"-Metalul Otelul Roşu

4-0

Firul invincibilităţii lui “U ” s-a rupt în etapa a V lll-a , în deplasare la Baia M are, prin golul m arcat de Balogh pentru gazde. Ar fi putut fi, totuşi, “remiză", dar Vasile Cristea a ratat o lo v itu ră de la 11 m etri, e fec tu l ratării repercutîndu-se, din păcate şi la- restul echipei.'

Răzbunare pe... sătmăreni

"G" - Locomotiva Satu Mare6-2

Înfrîngerea de la Baia Mare i-a ambiţionat pe alb-negri şi drept urmare “oalele sparte” acolo le-au “plătit" ceferiştii sătmăreni, întrecuţi cu un scor net prin golurile marcate de Avram (2), Z ăh an , Covaci Vili şi T arău din “producţia proprie”, plus autogolul lui Dragoş. Pentru sătmăreni au marcat Calmar şi Candrea. Din nou a fost aliniată formaţia standard.

• Succes clar, fără problem e. Scorul a fost deschis de'V asile Cristea (din 11 metri), fiind majorat apoi de Avram (2) şi Zăhan. Nici o mişcare în “11”-ele standard. C ît despre oaspeţi doar atît, că în finalul competiţiei a fost formaţia care a retrogradat alături de Metalul Brad.

I Din nou victorie în deplasareLocomotiva ffrad - **G" O-lS p re d is p e ra re a 'a ră d e n ilo r, care s -a r. fi

mulţumit şt cu un egal, în ultimul minut-de joc Covaci Vili a marcat unicul gol al întîlnirii, dar al victorie i lui “U ”. O su b lin iere pentru jocul impecabil al defensivei clujene în care s-au evidenţiat cei doi Mircea - Luca şi Tarău (s-a adeverit imperativul lui Iuliu Baratki legat de jocul de apărare că "pe aici nu se trece” şi nu s-a trecut.

FDupă una caldă, alta... rece“0" - Partizanul Lupani

1-1

Se pare că euforia după victoria de la Arad s-a repercutat’ negativ în partida^ susţinută de “l i ” în compania “ortacilor” din Lupeni, care, spre

O partidă care însemna o, importantă opţiune pentru promovare în A, între cele mai bune echipe ale seriei. A fost un ’joc viu disputat, cu faze de mare spectacol, lată formaţiile care au evoluat: A R M A TA : Lipoczi - Traian Vasile, Maiogan - Duşan, Busch, Zeană - Szasz, Bartha, S ec o ş a n , F eren czi, Kiss; " U ” : Crăciun - Ioanovici, Tarău - Mihuţ, Luca, Tandrău - Covaci V ili, Lutz, Avram , Tom escu, Z ăh an . Două garnituri de prim-rang atunci în iunie 1950.

Turul a fost încheiat cu o victorie

"G" - Metalul Cîmpia Turzii 2-1

“U ” a început campionatul cu o victorie în deplasare la Mediaş în prima etapă şi a încheiat turul cu o victorie acasă, în compania arţăgoasei formaţii a “sîrmariior” din Cîmpia Turzii. O partidă pe contre, evidentă fiind superioritatea lui “U” care a păcătuit însă la capitolul finalizare, fiind

form aţii purtînd denum irea de Locom otiva, alte patru M etalu l, două Partizanul. P entru “U ” b ilan ţu l cam panie i d in anu l .1950 a în s e m n a t 22 de partide, 14 v ic to rii ş i 6 egaluri, 2 fiind partidele pierdute, 47 goluri m a rc a te ş i 16 p r im ite , 3 4 d e p u n c te acum ulate (punctarea se făcea astfel atunci: .2 pentru v ictorie şi 1 pentru egal, nu se ş tie d e s p re “ g a lb e n e ” ş i “ r o ş i i” , de “adevăr”). R euşita cam paniei s-a da tora t pregătirii tem einice efectuată încă în toam na lui 1949, în perioada de tranziţie de trecere la n o u l s is te m c o m p e t iţ io n a i, lo tu lu i om ogen, consecvenţei cu care an trenoru l iu liu Baratki s-a fixat asupra fo rm u le i de b a z ă a e c h ip e i şi m o d u lu i c u m a . im p le m e n ta t ta c tic a de jo c c e a m a i adecvată. Lotul cu care “U ” a p leca t la ;; “ r ă z b o iu l” p ro m o v ă r ii l-a m a m in t it în ’

' num ărul de m iercuri. Acum urm ează ş ira g u l!: bătăliilo r purtate.

m ateria liza te doar două ocazii prin golurile marcate de llie Copil şi Avram. Pentru “sîrmari” a m a rc a t'L a ză r. lată “11”- ele de atunci a! “sîrmariior": Mîndrtiţ - Inocan, Felecan IV - Holbanea, Lazăr, Mari - Roman, Mureşan, Palfi, Copil II, Chiorean. lată şi “11 "-ele lui “U”: Cristea- Ioanovici, Tarău - Mihuţ, Luca, Tandrău - Covaci Viii, Lutz, Zăhan, llie Copil, Avram.

Returula început cu victorie ;

*‘G" - Partizan Mediaş3-1

Era în mijloc de august. Medieşenii au venit la Cluj cu gînd de victorie. Un gînd prea tem erar faţă de . o echipă bine sudată cum era “U ”. Victoria a fost firească şi logică, golurile fiind înscrise de Iustin Zăhan (2) şi Lutz. Pentru medieşeni a marcat Szabo. Au evoluat formaţiile: “U”: D. Crăciun - Ioanovici, Tarău - Mihuţ, Luca, Tandrău - Avram, llie Copil, Zăhan, Tom escu, Lutz. P A R TIZA N U L: Bukossy - Luca, Dumitrescu- Molnar, Coman, Palagis - Papai, Szabo, Pop, Szasz, Molddvan.

Victorie . în faţa ceferiştilor clujeni

Locomotiva Cluj - "G"

Atunci în 1950 nu exista terenul din Gruia. Actualul S tadion “Ion M oina” cu vechea sa tribună de lemn cu o capacitate de vreo 1.000 de locuri, restul la peluză, în picioare, pe o pantă înclinată cît de cît a găzduit şi partida din tur încheiată 0-0. Acum ceferiştii erau gazde, dar ieşite din cursa pentru promovare. Golurile lui “U” au fost marcate de Lutz şi Zăhan. O situaţie inedită în privinţa lui “U” care neavînd la dispoziţie un portar valid (Vasile Cristea era suspendat pe

-6 etape, iar Dionisie Crăciun accidentat) l-a introdus în poartă pe Mircea Luca, secondat pe restul de posturi de Ioanovici, Tomescu - Mihuţ, Tarău, Tandrău - Covaci Vili, Lutz, Zăhan, llie C opil, A vram ; la tă şi “11”-e le ceferiş tilo r: Laurenţiu (Costea) - Demeter, Bokor - Gorgan, Kiss, Rădulescu - Kirkosa, Pişti Covaci, Chirilă, Dobai, Coracu. De reţinut că Dionisie Crăciun s-a accidentat foarte grav în meciul de Cupa . României, “optimi”, “U” - Flamura Roşie Arad 0-1) golul arădenilor a fost de fapt... autogolul iui Mircea Tarău). Partida de cupă a avut. loc înaintea meciului de campionat. V ă rog să reţineţi formaţia arădenilor Marki - Vass, Farmathy - Reinhardt, Pali, Băcuţ II - Huzum, Mercea, Ristin, Petchovski, Dumitrescu III. La finele ediţiei 1950 Flamura Roşie Arad (denumirea sovietică pentru I.T.A. şi U .T.A .) a cîştigat titlul de campioană a tării.

C az tipic pentru “U” (verificat de-a lungul anilor) de subestimare a adversarului şi ultima clasată s-a revanşat pentru 1-7 din primăvară terminînd la egalitate cu liderul.

Victorie netă în deplasare

Metalul Otelul Roşu - "G" 1-5

Victorie la scor, în deplasare şi tot la patru goluri diferenţă ca şi în tur. Din nou prilej de înfumurare, cu efectele specifice.

“Remiză” acasă în loc de victorie

”G" - Locomotiva Rrad1-1

Un rezultat slab, sub valoarea echipei, care a avut o prestaţie cam împrăştiată. Pentru “U ” a marcat Covaci Vili, iar pentru arădeni Pem eki.

IRevanşă în... deplasare

Partizanul Lupeni - "G"1 - 2

în tur, mare şi cam neplăcută surpriză, “ortacii” terminaseră la egalitate, 1-1, cu “U”. Acum a fost rîndul lui “U” să se revanşeze, cîştigînd în bîriogul “ortacilor” am bele goluri ale lui ”U ” fiind marcate de Covaci Vili (pentru gazde a marcat Nemeş). ,

Scor de forfait, fără să forţeze

*G" - Locomotiva Oradea 3-0

A fost m ai m ult un fel de joc-şcoalâ sau antrenament cu public. Golurile au fost sem nate de Zăhan (2) şi Avram.

fRăzbunarea primei înfrîngeri

”G" - Metalul Baia Mare3-1

A fost o revanşă pentru primă înfrîngere din campionat şi singura pînă în momentul respectiv. Din păcate jocul a purtat amprenta durităţii, tonul fiind, dat de bâim ăreni. Au marcat pentru ”U' Avram, Covaci Vili şi Zăhan.

O “remiză” valoroasă

Locomotiva Satu Mare - »G"0-0

Un rezultat foarte- preţios şi care a cîntărit decisiv în lupta pentru promovare, valoarea iui fiind dată de rezultatul-cheie din partida ce-a urmat.

B Promovarea a fost reuşită

1 "G" - Armata 1-0A fost partida-cheie a promovării: cîştigînd-o,

“U" era promovată în A , indiferent de rezultatul ultimului meci; terminînd la egalitate, promovarea era pusă sub semnul întrebării, Armata avînd şanse de a fîşni în faţă. Partidă de mare luptă, soldată cu victoria lui “U ” prin golul marcat de Pupi Avram. Au evoluat formaţiile: “U ”: Săbăslâu - Ioanovici, Tarău - Tandrău, Luca, Mihuţ - Lutz, Covaci Vili, Zăhan, llie Copil, Avram; A RM A TA : Dumitran - M aiogan, Traian Vasile - Fulop, Busch, Zean ă - S zasz , Moldovan, Secoşan, Meszaros, Kiss.

Ultima bătălie, a doua înfrîngere * /

Metalul Cîmpia Turzii- "G" 2-0 _

Cu trei puncte for faţă de a doua clasată,Armata Cluj, “U” s-a relaxat şi s-a deplasat fărăpic de ambiţie (în plus “sîrmarii trebuiau să cîştigecă altfel îi păştea retrogradarea). A fost cu altecuvinte un simplu act de prezenţă. Promovareafusese realizată c u ‘un meci înainte.

***Pe scurt aceasta a fo s t istoria celo r 22 de

partide d isputate de “ U ” în cam pania anu lu i 1 9 5 0 p e n tru r e v e n ir e a p e p r im a s c e n ă fotbalistică a tă r ii.

Victor M OREA

Page 12: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

R t d W i S P O R T I V

Jigău, Adrian Mateaş, Szasz Kalman; handbal: naţionala feminină în componenta: Huţupan, Kerekes, Tolnai,Dobrin, Farcău, Vărzaru, Luca,Tănase, Ignat, Stoica, Amariei, |0r1 Tjrjac Criste, Cozma, Iacob, Pătru; înot:Beatrice Coadă, Dragoş Coman,Lorena Diaconescu, Răzvan Florea, loan Gherghel, Diana Mocanu,Siiyona Pădurarii, Camelia Potec,Raluca Udroiu; kaiac-canod:Sanda Toma, Elena Radu,Gheorghe Andriev, Florin Popescu,

un mic trofeu ,din bion/. dc cca -10 cm înălţime, replică la scara îcdusa desigui a sculpturii Marea Poartă, ce uimeaza '-a fie

P o a r ta O l im p ic ă a a n u lu i 2 0 0 0

f m• i

Sportivi români calificaţi la J.O. Sydney 2000: atletism: Ana Maria Barbu, Violeta jsj Beclea, Elena Buhăianu, Andreea Burlacii, Ei Anuţa Cătună, Norica Cîmpean, ■ Monica f s ' Dinescu, Mariana Florea, Adelina Gavrilă, Nicoleta Grasu, Gheorghe Guşet, Elena Hila, Florin lonescu, Claudia Iovan, V Rodica Mateescu, Mihaela Melinte, fc V Gabriela Mihalcea, Cristina Nicolau, lulia Olteanu, Cristina Pomacu, Dănuţ Pungă, Alina Rîpanu, Otilia Ruicu, Gabriela ţi,-,j Szabo, Lidia Simon, Ionela Tîrlea, Bogdan Ţăruş, Ana Maria Temure, Felicia Ţilea; box: Claudiu Rîşco, George Lungu, Marian Simion, Crinu Olteanu, Dorel Simion, Marian Velicu; canotaj: Ovidiu Comea, Vasile Măstăcan, Valentin Robu, Ncculai Taga,Viorica Susanu,Georgeta Damian,Ioana Olteanu,Aurica Chiriţă,Magdalena Dumitrache, Doina Spîrcu, Marioara 'Popescu, Elena. Georgcscu, Doina Ignat, Constanţa Burcică, (Camelia Macoviciuc, Costei. !ţ Mutescu, Florin Corbeanu, \Viorel Talapan, Florian Tudor,

f i . .

Cornel Nemţoc, Anghel Bănică, Gheorghe Pîrvan, Dorin Alupei, Dumitru Răducanu; gimnastică: Maria Olaru, Simona Amînar, Andreea Râducan, Andreea Isărescu, Corina Ungureanu, Loredana Boboc, Marius Urzică, M a r ia n Dră'gulescu, Dorin Petcu, Florentin Pescarii, Rareş Orzaţă, loan Suciu; haltere: Eugen Costea, Marian Dodiţă, Răzvan Ilie, Adrian.

Magyar Geza, ' , ;Florin Huidu, lMariana Limbau,Raluca Ioniţă. Sorin Petcu, Mai ian '*•*-> Sîrbu, VasileCucuruzan, Rnmica • i Serbau: lupte grcco- ^ § 8 P romane Constantin Borăscu; sărituri in apă Gabriel

11 Chereches, Claia Ciocan, Anişoara Oprea, scrimă Dan > Găurean, Mihai Co\,iliu Alin Lupeică, Constantin Sandu: f-\ tenis de masă: Ramona ^Bădescu.i Mihaela Stef; tir: Sorin Babii, lIulică Cazan, Iulian ţ a A - 7Raicea. f '

amplasată în parcul sediului Comitetului Internaţional Olimpic, Palatul V idy din Lausanne. Poarta întruchipează şi redă deschiderea spre victorie, spre succese a întregii omeniri, păşind pragul timpului şi primind în

dar J.O. ale noului mileniu.ROMANIA are în mod sigur

132 de sportivi calificaţi la J.O. de la Sydney. Cu şanse ca numărul lor să crească în

perioada imediat următoare. Mai avem speranţe îndreptăţite, la polo

pe apă, scrimă, haltere, tenis de , m asă, astfej încît numărul

sportivilor calificaţi să depăşească 150. Suma cheltuită în 1999 cu.

\ sprijinirea loturilor olimpice \ trecînd simţitor de 70 de miliarde.;

Fundaţia4 F

\ Olimpica A Română

’■ Este mezinul mişcării f ? ’ • ' \ ş i fam iliei Olimpice \ române. A luat fiinţă

găsirea unor mijloace stimulative pentru existenţa lor cotidiană. Prezentul înseamnă sprijinul echipei olimpice a României. Viitorul înseamnă generaţia tînără; într-o pertinentă declaraţie a preşedintelui Fundaţiei Olimpice

CrinuOlteanu

f\

2 0 0 0

în 15 septembrie 1998,, din i n i ţ i a t i v a p reşed in telu i C.O. Român,Ion Ţ iriac, s c o p u 1

p r i n c i p a l constituindu-1

sprijinirea, sub * ’ A . T T ~ i diverse forme a~ Romane, Cristian^ GAŢU,s p o r t u r i l o r .

f Ui

i o E ^ E l

o ~ “

înseamnă înainte de ţoale. Anul Olimpic Cea mai amplă, strălucitoare si ambitioe manifestare sportiva si culturala la siîiMt de secol şi mileniu, aiunsa la cea de a W V Ik r ediţie. Marcată printr-o opera de arta suceam a pentru trecerea în secolul XXI, Poarta O lim pică a anului 2000.operă a __celebru lu ia r t i s tŢ ^ A v — -e l v e ţ i a n " ^ /Nag Arnoldi. Este L '

CDo l i m p i c e . A c t i v i t a t e a fundaţiei vizează

t r e c u t u 1,

pregâtiin AZIavînd grijă de IERI, pentru ca M ÎINE Dumnezeu si Soarele să fie români”.

1 V 2 0 0 «pootl

' 'i viitorul mişcării , -i-''!'~''oliumpice româneşti. Trecutul prin icaduceiea-in atenţia publica a marilor sportivi olimpici, pe nedrept uitaţi de vremuri şi oameni,

Pagină realizată de Dem ostene

ŞOFRON

I R Q M A N I Ă I

O - -

Page 13: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

Aici ar putea fireclama dumneavoastră ' P V q m i i i i ) ; !

1995 - Executivul a adoptat Ordonanţa privind accelerarea procesului de

restructurare'a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital de stat.

m ev a ru l d e

70 la sută diţi populaţia Judeţului Cluj locuieşte în mediul urban

Numărul populaţiei judeţu lu i pe medii -m ii locu ito ri -

> Numărul populaţiei stabile, la l . iulie 1999, în.judeţul Cluj, era de 722.891 locuitori.. Din total, populaţia urbană era de 498.124 locuitori (68,9%), iar populaţia rurală de 224 .767 . locuitori (31,1%). : •, Femeile deţin o pondere de

51,2%, din totalul populaţiej.Comparativ cu anul

precedent' populaţia judeţului a scăzut cu'. 1.024 persoane. Ca urmare a sporului natural negativ, înregistrat continuu

începînd cu anul 1991, populaţia judeţului a scăzut, în perioada 1991-1998, îri medie, cu. 1.920 persoane în fiecare an.

. Faţă de numărul populaţiei înregistrat la recensămîntul din 7 ianuarie 1992 (736.301 locuitori), la 1 iu lie 1999, populaţia a fost mai mică cu 13.410 locuitori; în mediul urban numărul populaţiei â crescut cu 1.561 persoane - exclusiv, pe seama "mişcării migratorii, în timp ce, în mediul

rural, s-a înregistrat o scădere a populaţiei cu 14.971 persoane.

Pe grupe mari de vîrste, populaţia la 1 iulie 1999 era repartizată astfelrpopulaţia pînă la 17 ani deţinea o pondere de 20,5% cea între 18 şi 62-ani 64;2% şi peste 63 ani 15,3%.

In anul de învăţămînt, 1999/ 2000, în - judeţul Cluj, funcţionează, în total, 868 unităţi de profil cuprinzînd o populaţie şcolară de 173 mii persoane, şi peste 12 mii cadre

didactice. 'Activitatea se ' desfăşoară în 4.358 săli de clasă

,şi cabinete şcolare. ■, Paralel cu . învăţămîntul

: public, învăţămîntul privat este organizat în 22 unităţi (10 grădiniţe, 9 unităţi de

.. învăţăm înt , mediu şi 3 universităţi) cuprinzînd 521 copii' în grădiniţe, 1.647 e lev i. în învăţămîntul mediu şi 5.476 studenţi şi dispune de 185 Cadre didactice, din care 132 în învăţămîntul universitar.'

- 7 2 2 .9

■ • ’

2 3 9 7

-- ---------

; u TOTAL

{H LSRSANjD r u r a l :

7 ia n . 1992 1 i u l . 1 9 9 9

Totul despre Impozitul pe Venitul Global

în colecţia Lumea Afacerilor a . Editurii clujene „Dacia” apare cartea „Totul despre IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL” al cărui autor este finanţistul clujean D ioniziu Moldovan: Lansarea cărţii va avea loc în 8 februarie, ora 14, la Cameră de Comerţ Industrie şi Agricultură Cluj, sala Clubului Oamenilor de Afaceri.

Depozit „Concordia"

Cooperativa de Credit „Concordia Română” , cu sediul în Piaţa Cipariu nr.9, a pus în vînzare certificate de depozit, cu valoarea între un milion şi cinci milioane de lei, pe durata a 90

de zile, cu dobîndă de 64 la sută pe an. Emisiunea de certificate, susţine conducerea cooperativei, este garantată prin titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor. Vînzarea a început în 28. ianuarie şi se încheie în 3 februarie a.c.

RelaxarePreţurile în Piaţa.

Agroaiimentară Mihai Viteazul se înăspresc şi se relaxează în funcţie de temperatură. Cînd

'vremea este foarte rece, cresc preţurile, iar cînd frigul se înmoaie acestea scad. Sîmbătă, majoritâtea produselor agroâlim entare ce , se comercializează aici au înregistrat o tendinţă descrescătoare, ce poate fi pusă pe seama vremii, dar şi scăderii drastice a puterii de cumpărare-a clienţilor.

Altă dilemă,■ în Ordonanţa 73 â mai apărut o „dilemă”. La articolul 12, pct.6 se menţionează că sînt consideraţi alţi membri de familie, rudele soţu lu i/soţiei pînă la gradul al IV-lea de rudenie, inclusiv. Interpretarea dă de lucru juriştilor, deoarece este notoriu ‘ faptul că'SOţul şi soţia nu sînt...

.rude. Care va să zică soacra nu este rudă cu ginerele, nici nora cu socrul!

ÎntîrziereStudenţii de la UBB, care îşi

ridică bursele prin intermediul cârdurilor, au intrat în posesia drepturilor băneşti cu cîteva zile întîrziere. Explicaţia este una universală: conturile nu au fost alimentate la timp, pentru că n-au venit banii de la Minister. Nimic nou sub soare!

B l a , b l a , b l aSăptămînă trecută a fost.una dintre cele mai fertile, :din punctul de vedere al excitării opiniei publice. Alegerile de Ia:■ vîrful PNŢCD şi tripla suspendare de la Cluj au ţinut cu sufletul la gură milioane ' de consumatori de presă din ţară, Părea' că nimic nu este mai important decît cele două evenimente, devenite şlagăre ale mass-media.Negocierile stresanîe cu Fondul Monetar Internaţional nu au mai prezentat interes, intre subiectele fierbinţi s-a strecurat cu greii vestea că autorităţile române şi delegaţia F.M.l. au convenit, de comun acord, asupra prelungirii cu 11 luni a actualului acord de împrumut. Ştirea a fost interpretată doar de autorităţi, în a căror opinie, totul este O.K. S-a trecut ai vederea faptul că multe finanţări externe de la Uniunea Europeană şi de la Banca Mondială sînt dependente de încheierea discuţiilor cu F.M.l. Intr-un fel, discuţiile s-au încheiat, dar meciul se joacă în prelungiri, fără ajutoarele masive din exterior pe care • Cabinetul Isărescu conta. Mărul discordiei l-a constituit salariile

militarilor, care trebuiau majorate din decembrie trecut, salarii care, după noua lege, ar afecta bugetul. Iar bugetul,- ca şi-n anii precedenţi, este ţinut în frîu de oficialii F.M.l.Soluţia prelungirilor în negocierile cu F.M.l. ar fi trebuit sa pună pe jar partidele din coaliţie şi din opoziţie, . 'pentru că 2000 este ăn electoral, iar raporturile cu instituţiile financiare - internaţionale îi privesc pe toţi. Ai noştri o dau, însă, înainte cu foncţiile şi cu tromboanele electorale, de parcă acesta ar fi Cornul abundenţei pentru românul de rînd, ajuns în pragul disperării!Militarii români, indiferent de culoarea uniformei, s-au trezit, în luna ianuarie, cu soldele diminuate. Pentru 30-35 la sută din militari, au crescut salariile cu ' niscaiva zeci de mii de lei, sau o sută, două, dar pentru 65-70 la sută, veniturile lunare au scăzut substanţial! Numărul nemulţumiţilor de la calea ferată, din învăţămînt şi finanţe creşte cu cel al militarilor.• Care va să zică, bugetul este complet , în ceaţă, oamenii sînt exasperaţi de sărăcie, grevele se ţin lanţ, iar gargara este în toi. Dacă ar ieşi bani din bla-bla-ulpe care-l îngurgităm, zilnic, ani fi o ţară a bunăstării. Dar asta nu se poate, pentru că vorba multă-i sărăcia omului. Desigur, cu excepţia celor ce trăiest, bine mersi, din pălăvrăgeală!

Eomâstia pune beîe-n roate Pactului de Stabilitate pentru Balcani

România pune beţe' în roate . Pactului de Stabilitate, se arată într-un larg comentariu apărut în ediţia de sîmbătă a cotidianului - bulgar proguvemamental “Standart”. r România pune Bulgariei

condiţii inventate pentru a âmîna decizia construirii celui de-al doilea pod peste Dunăre, susţine cotidianul bulgar.. RecCnta sesiune â com isiei m ixte interguvernamentale;. româno-bulgare de colaborare economică ş-a soldat cu “u n \ eşec pe toată linia”. “Standart” afirmă că, în loc să rezolve problem ele în suspensie, comisia mixtă' româno-bulgară nu a . făcut altceva decît să le amîne şi să pună noi piedici pe viitor. Cotidianul citat mai susţine că Traian Băsescu a scos din mînecă mai mulţi aşi în lupta pentru supremaţia economică în Balcani, anume cerinţa Bucureştiului de a exporta, prin Bulgaria, energie în Grecia şi Turcia şi taxe mai mari de tranzit pentru gazul rusesc livrat Bulgariei, prin România. Băsescu a declarat, joi, la Sofia, că oferta părţii

bulgare din acest an reprezintă abia jumătate din'valoarea taxei de tranzit, pe 1999, a gazului rusesc.

“Reiese că, în practică, miza relaţiilor bulgaro-române se ascunde în compromisuri mai mari din partea Sofiei, decît din partea Bucureştiului”, susţine cotidianul bulgar•proguvemamental “Standart”. . Ainînarea discuţiilor în privinţa noului pod peste Dunăre pune sub semnul întrebării soarta proiectelor din,cadrul Pactului de Stabilitate, se mai arătă în comentariul apărut în “Standart”. . - '

“Romania trebuie să aibă în vedere faptul că un nou pod peste Dunăre este în interesul tuturor ţărilor dezvoltate din Europa”, a declarat, vineri, premiemi bulgar, Ivan Kostov, citat de “Standart”. Kostov a mai declarat presei bulgare că realizarea acestui pod nu este numai o problemă a bulgarilor şi că, “dacă partea bulgară nu obţine. sprijinul României nu vom putea realiza acest proiect”. Premiemi bulgar s-a angajat să discute cu omologul său român,

Mugur Isărescu, despre găsirea unei soluţii în privinţa celui de­al doilea pod peste Dunăre. Cei doi premieri se vor îritîlni, în perioada 11-12 februarie, la Bucureşti, unde vor semna o declaraţie politică, apelînd la instituţiile UE, pentru standardizarea reglementărilor în materie de vize cu cele ale celorlalte state care doresc să adere la UE. . - .

“Partea proastă este că timpul înaintează şi Bruxelles-ul insistă ca pînă în luna martie problema; podului să fie clară. Iar acesţ lucru trebuie făcut înainte ca : Bulgaria şi România să înceapă negocier ile de aderare la Uniunea Europeană”, conchide cotidianul “Standart”. :

M inistrul român a i: Transporturilor, Traian Băsescu,’ a declarat, jo i, la Sofia, că

România şi Bulgaria trebuie să depăşească .“în maximum trei luni” toate problem ele în suspensie pe care le au în plan economic pentm a avea poziţii comune pe durata negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Băsescu susţine că pentm reuşita negocierilor de

aderare în zonele d ific ile , autorităţile bulgare şi cele române trebuie “să vorbească aceeaşi lim bă”. Ministrul Transporturilor a declarat că România şi Bulgaria vor începe, în vară, negocierile de aderare la UE în domeniul unor sectoare cu problem e, precum cel energetic şi cel al transporturilor. Băsescu crede că ăr fi o,greşeală ca cele două ţări să înceapă aceste negocieri fară să ajungă la o poziţie comună în privinţa chestiunilor- divergente din planul relaţiilor bilaterale. Băsescu a propus omologului său bulgar, Antoni Slavinski, abordarea cu mai mult pragmatism a chestiunilor divergente şi a susţinut că Bucureştiul şi Sofia trebuie să facă o echipă comună pentm negocierile de aderare şi nu trebuie să se afle într-o competiţie. Traian Băsescu s-a aflat, jo i, la Sofia pentm a participa, în calitate de copreşedinte, la lucrările celei de-a şasea sesiuni a comisiei m ixte interguvernam entale româno-bulgare de colaborare economică si tehnico-stiintificâ.

D

CENTRUL MEDICAL P R 0 C T 0 L 0 G ICp m

tratează:

. si a lte problem e le g a te d e a c e s t su b ie c t -A c t u a l m e n t e , e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a

t r a t ă r i i a c e s t o r a f e c ţ i u n i

fără o p e ra ţii!: J S ţ ^ , f , l ] ^ . Ş9urtă'durată,usor

RESPONSABILITATEA D EPL IN Ă A REZULTATELOR

B A IA M A R E : 0 6 2 - 2 2 .0 1 .0 3B UC UR EŞTI: . T IM IŞ O A R A : IA Ş I01 -3111.969; 056-221.219; o'32-14

Page 14: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

;; i • •

m ar putea fireclama dumneavoastrăirS 0 . 0 S C O V!—

s » dmi p v -

* l i f

j î , (

şy

Memoria influenţată de muzica

Conform unui studiu publicat în “British M edical Journal” , persoanele adulte care In copilărie (pînă la vîrsta de 12 ani) au s tu d ia t m uzica se po t c o n s id e ra m ai no ro co ase . M em oria lo r au d itiv ă este incom parabil m ai bună decît a celorlalţi.

Se ştie că la m uzicieni, aria cerebrală num ită^plam en tem poral stîng este mai volum inoasă decît la nem uzicieni. Aceasta e s te zona, în ca re au fo s t lo ca liza te m ecanism ele m em oriei aud itive . Deci o e d u c a ţie m u z ic a lă a s c u te m e m o ria auditivă a celui în .cau ză .

H ugh G rant nem ulţum it deJaspectul său

D upă re a liza rea film ulu i “M ickey Biue Eyes” , în care H ugh a ap ă ru t dezbrăcat, acesta s -a declarat nem ulţum it de a s p e c tu l p o s te rio ru lu i său - H ugh a r fi dorit ca acesta să fie m ai r id ica t. '

Pagină realizată de

M ihaela Daniela POP

m

Oare stiati?3 3Cina în doi e întotdeauna romantică. Dacă vreţi

.ca ea să vă rămînă în amintire pentru mult timp, atunci trebuie să ascultaţi de sugestiile sau sfaturile celor mai versaţi. 1

Giovanni Giacomo Casanova, renumitul cuceritor specialist în seducerea femeilor, afirma câ meniul indicat la o astfel de ocazie, trebuie ales cu mare grijă, de la caz la caz, în funcţie de ■> personalitatea celei pe care vă pregătiţi s-o fermecaţi. Acesta depinde de vîrstă, construcţie fizică, culoarea părului şi a ochilor alesei.

Blondelor, de exemplu, este cel mai bine sâ le propuneţi peşte, verdeaţă, brînzeturi şi dulciuri pufoase. In plus, să le umpleţi paharul cu vin alb.

Focoaselor brunete le puteţi propune preparate picante, fructe de mare, iar ca desert - ciocolată. Băutura preferată este vinul roşu.

Casanova recomandă ca cina intimă cu o roşcată-temperamentală să înceapă cu o şampanie rece şi creveţi.

Ca un sfat foarte important şi necesar pentru - reuşita cinei, Casanova sugera ca bărbaţii să “riiT se îmbete ei înşişi, pentru a nu uita care este scopul acestei cine”.

ih

1844 - Domnul .Moldovei, Mihail Sturdza, a decretat emanciparea

‘ ţiganilor robi ai statului şi ai / mănăstirilor.

’ Curiozităţiticuriozităţi.d.Călătorie în jurul lumii

De cînd se navighează mulţi “curajoşi” au încercat, unii au şi reuşit sâ călătorească în jurul lumii. Una din călătoriile, din ultimii ani, atrage atenţia, fiind mai puţin obişnuită! Soţii Sergio şi L icia Albeggiani, ambii pensionari, deci trecuţi de prima tinereţe, au plecat din portul Porticello (Italia), cu vasul “Lisca Bianca II”, un model “Karol Ketch”, lung de 11,5 m. Temerarii navigatori au traversat 3 oceane, călătoria a durat peste 1.000 de zile şi au dat dovadă de o rezistenţă ieş ită din com un (f iz ic ă şi p sih ică), înfruntînd vitregia vrem ii şi întîmplări extraordinare) toate consemnate în jurnalul de bord. Călătoria celor doi a fost cu atît mai apreciată cu cît au reuşit s-o ducă la bun sfîrşit! Cine le urmează exemplul?! (ÎNV)

?

iv

T Xim

Brooke Shields - “dragostea

trece prin stom ac”

Fosta soţie a cunoscutului

tenism an, A nd re A g a s i.a aflat pe propria ei

piele că dragostea trece

mai în tîi prin stom ac.

Brooke “a acum ulat” opt

kilograme, fapt ce’ i-a

determ inat pe producătorii

serialului “Susan” să o

pună la regim .

/ r \ă .s t r‘s *

M ' - V

-î* ■ jţ

f : ' ** *

A l Pacino - are problem e cu

podoaba capilarăA l a re un p ro g ram foarte în c ă rc a t,;

de c in c i film e pe an . D atorită s tress- ului, lu i P ac in o a în c e p u t să-l cadă m a s iv p ă ru l. M e d ic i i i-a u d a t un ultim atum : ori rev in e la un ritm norm al de lucru , ori se va d esp ărţi curînd de p o d o ab a cap ila ră .

Madonna se teme de moarteIn tr-u n a d in călă toriile sale , în m o m en tu l în care

avionul a a terizat pe aeroportul H eathrow din Londra, un nebun a am eninţat-o cu m oartea. M adonna îm preună cu fiica sa, Lourdes, au fost escortate de 6 poliţişti.ş i un cîine de pază pînă la ieşirea din aeroport.

Cunozităţi *curiozitdţiÂŢăran autodidact

în comuna Arbore jud. Suceava a trăit peste 90 de ani un ţăran pe nume Toader Hrib. Scriitor popular, a scris “Cronica de la Arbore” editată la “Junimea” Iaşi şi ulterior reeditată. Şi-a pus.casa la dispoziţie şi a organizat un muzeu “sentimental” unde un timp a îndeplinit şi rolul de ghid. în acest muzeu se găsesc: bucăţi de lut ars, unelte din lemn din zonă, diferite arme (iatagane, zale, căşti, măşti de gaze, lăzi de grenade, ghiulele şi tunuri vechi, săbii, pistoale vechi), lăzi de zestre, monede, fluiere, pluguri de lemn, haine locale, colecţie de ştergare, picturi pe sticlă şi multe alte obiecte. Drumeţii şi turiştii care merg în zonă merită să se abată şi pe la Arbore jud. Suceava (comună, muzeu, biserică veche).(INU)

- Curiozită ţip curiozităţii**Pescuit interesant

Locuitorii băştinaşi din insula Moorea arhipelagul Tahiti (Oceanul Pacific), pescuiesc mai puţin obişnuit. De la prova unei pirogi în care se aruncă cu'pietre în peştii dimprejur, apoi “dirijează” peştii într-o capcană formată din frunze, după care îi adună si-i pregătesc pentm consum.

- (INU)C uriozită ţi,^curiozită ţiiModa fobiilor sau fobiile

la modă- Un psiholog a prezentat o listă a unor

fobii, care de care m ai curioase, din care enum erăm cîteva: a ilu ro fo n la - team a de pis ic i, a c r o fo b ia - fr ic a de-înălţim e, a nto fob ia - frica de flori, b rontofobia - frica de tunete şi fulgere, m izo fo b ia - frica de murdărie şi poluare, n eo fob ia - frica de tot ce e nou, s itio fo b ia - frica de lăcomie, fo to fob la - frica de... frică!

firs pentru câ a ars cărbuni!

C u v în tu l "S m o g ” s e tra g e d e la englezescul “sm oke” şi reprezintă pentru Anglia şi Londra "fum şMoc". Interesant de ştiut că în anul 1306 un cetăţean londonez a fost condam nat la m oarte şi executat pentru faptul că a “ars cărbuni în oraş” îri Londra. P este num ai 3 secole încălzitul prin ardere de cărbuni era generalizat în Londra. D ar azi cîţi cărbUni se ard în lume pentru încălzire?! ' (INU)

Claudia Schiffer se mărită?!Noul prieten al C laudiei Schiffer se n u m eşte ,

Tim Jefferies şi este un bărbat “de m ilioane”, după spusele acesteia. Cei doi au fost văzuţi recent într-un m agazin de rochii de m ireasă. Să se fi g în d it C la u d ia la m ă ritiş , după ce cu p uţin tim p în urm ă a d e c la ra t că nu a re de gînd să se mărite.

Un sfert dintre tinerii cu virsta de pină la 25 de ani suferă de caivttie .Un sfert dintre tinerii cu vîrsta de pînă la 25 de ani suferă de calviţie, studiile psihologice arătînd că \ \ apariţia cheliei în rîndul tinerilor are un puterme impact negativ, juntl asociată cu scăderea încrederii în sine, depresie, introversie st sentimente de " lipsă de atractivitate, se arată într-un raport al Societăţii 'Române dc Dermatologie. Acelaşi document menţionează că aproape jumătate dintre bărbaţii cu vîrstă depîna la 40 de ani şi unul din doi bărbaţi cu vîrstă de peste 50 de ani, din totalul populaţiei planetei, sufeta de calviţie, cauzele declanşării acestei boli fiind de natură- hormonală şi genetică.Mai multe studii de specialitate au arătat că o parte dintre bărbaţii care suferă de calviţie consideră că sînt mai puţin atractivi sau plăcuţi, iar succesul lor profesional s uf er ă, comparativ cu al celor neafectaţi de

cade rea 'p ă i u l li i .Conform unui studiu realizat, reuni, in Biuiucsti, pe un eşantion i epnzenlativ de 5<l0 de bat hau su/eiiml de cadet i ale pa’uhu, numai 15 la sută dintre aceştia apelează la un medic dermatolog, cei mai mulţi solicitînd. sfatul familiei, prietenilor sau, cel mai des, al frizerului.Societatea . Română de Dermatologie şi firma farmaceutică franceză Merck Sharp&Dohme (MSD) au demarat, în Capitală, începînd cu 24 ianuarie a.c., un program de lansare pe piaţa românească a produsului Propecia, destinat tratării calviţiei. Este vorba despre împărţirea a 10 mii de pliante cu

prezentarea produsului Propecia şi chestionare referitoare la calviţie. Pliantele vor fi distribuite numai bărbaţilor sub 50 de ani, cu chelie, din două maşini Volkswagen tip "broscuţă", din anii ’60, decorate cu "plete" şi avînd luneta pe"post de "chelie ", care se vor plimba prin locurile publice, a declarat, dr. Cristian Bănaru, reprezentantul MSD.-

Page 15: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

m' ) ) 1 ) I T

' 1968 - România a ratificat "Tratatul privind "Principiilecare guvernează activitatea s tate lo rîn exploatarea şi

folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti", semnat la 27 .01 .1967 la Washington, Moscova şj

T Londra.

ÎMPOTRIVAESCROCILORNu orice infractor poate să comită escrocherii. Pehtru a fi escroe

. s e impun anumite, calităţi, pe care vi Ie dezvăluim, pentru a şti ; cum să vă feriţi împotriva acestei categorii de infractori.

• Inteligenţă delictuală. Se manifestă sub formă de viclenie, perfidie, ipocrizie. Individul care încheie tranzacţii de mică/mare anvergură, fară a avea ceva de vînzare sau mijloace de cumpărare, nu poate fi socotit un “nimîc”. .

• Escrocul este rafinat, uneori chiar inteligent, dar foarte rar cultivat. Inteligenţa sa este îndreptată în întregime spre succesul imediat, limitat în timp şi spaţiu; ’

\ • Facultăţile lui intelectuale sînt utilizate mult mai bine în combinaţii decît în abstracţii şi imaginaţia sa lucrează în mod constant într-un singur sens, în serviciul obiectivelor sale imediate.

Prevederile noii Legi privind imigrarea şi azilul

Ambasada Marii Britanii la Bucureşti apreciază că în România nu există situaţii discriminatorii, care să justifice aprobarea unor cereri de azil politic, a informat Ministerul român al Afacerilor Externe. MAE român a fost informat de ambasada britanică îri legătură cu măsurile preconizate în noua Lege privind imigrarea şi azilul, adoptată de Parlamentul de la Londra în luna decembrie a anului trecut. Legea prevede instituirea unui sistem de plasare a solicitanţilor de azil în “zone de grupare”,-plasate pe

. teritoriul ţârii, fără posibilitatea de:-alegere. De asem enea, sistemul de asistenţă pentru solicitanţii de azil aflaţi într-o

situaţie dificilă este fixat la ajutoare în natură şi plata unei sume de maximum 10 lire sterline pe săptămînă. Legea prevede o, amendă de 2.000 de lire sterline pentru cei responsabili de introducerea unor persoane străine în ţară.

Potrivit actului, competenţele autorităţilor de stare civilă vor fi lărgite, pentru a preveni încheierea unor căsătorii fictive care vizează im igrarea frauduloasă. Totodată, cererile de azil vor fi soluţionate în maximum două luni de zile, cu posibilitatea exercitării unei singure trepte de atac în instanţă. Legea se va aplica din luna aprilie, a mai precizat MAE român.

C Â m C C e A l* *

îi t s n'mNG-

o n o r a t a in s t a n ţ a -• "Am constatat cu surpriză că soţul meu a construit un apartament proprietate personală, iar la încercarea mea de a mă stabili în apartament m-a izgonit, spunîndu-mi:- Vizita s-a terminat... ”,

• “După ce am prins trei oi de culori diferite, le-am legat cu o funie şi am intenţionat să le sacrificăm, scoţîndu-le din staul, dar n-am reuşit din cauza coinculpatului, care era fumător începător şî a tuşit, înecîndu-se cu fumul, iar oile s-au speriat şi au fugit, astfel că nu mai poate fi vorba în nici un caz de furt...” . " 1 -,

TRASEU PENTRU TRAFICUL GREUDE LÂ ORADEA, HUEDIN LA TURDA, BUCUREŞTI

• DN1 Oradea• NodN• Str.Bucium• Str.îware,al Ion Antonescu• Str.Izlazului• Str.Frunzişului (varianta Zorilor-

Manastur)• - Str.Observatorului• Calea Turzii

D N 1 + V N o d

ORADEaN, t h u e d in >

DE LA TURDA, BUCUREŞTI LĂ ORADEA, HUEDIN

N

Str.Bucium

Str.Maresal..Izlazului ‘

Str. Observatorului 1

-**r* -- I '

Calea Ti rzi

BUCUREŞTIT U R D A

L aAdunarea Generală a Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) a decis, la ultima sa şedinţă, ca în anul 2000 să nu mai fie organizat Salonul Auto Bucureşti, următoarea sa ediţie fiind programată pentru anul 2001. .La baza deciziei de a organiza salonul auto o dată la doi ani ■-■au stat raţiuni care ţin de contextul internaţional al organizării ■ unor astfel'de evenimente. Ţările cu tradiţie în organizarea : saloanelor auto programează derularea acestora din ,doi în doi ani, iar Bucureştiul, care a intrat,de curind în lumea auto, se aliniază în acest fel tendinţei mondiale, a explicat Vardie. La

ora actuală, doar saloanele auto de la Geneva şi Detroit sînt organizate'anual. / :: Totuşi, anul 2000 ar putea fi acoperit, din punct de vedere automobilistic, printr-o serie de tîrguri .şi expoziţii la nivel naţional, dar şi organizarea acestora se ajlă, în acest moment, 'doar în stadiul de intenţii. în luna octombrie a anului trecut. APIA a organizat, împreună cu Expoline, a şaptea ediţie a SAB, care a avut caracter internaţional. Pînă în prezent, intervalul dintre ediţiile internaţionale ale SAB era acoperit printr-o ediţie naţională.

S E C R E T E N U C L E A R E Î N

A R H I V E P U B L I C ESute de documente scoase de

sub regimul secret al Guvernului american şi care sînt disponibile pentru public la Arhivele Naţionale conţin secrete referitoare la armamentul nuclear al Statelor Unite, secrete ce au ajuns din greşeală printre documentele destinate publicului, a anunţat recent Departamentul Energiei. . Departamentul Energiei, conform unei legi emise în 1998, trece în revistă toate documentele ce au devenit disponibile pentru public, pentru a se asigura că printre acestea nu se mai strecoară nici un secret “nuclear”. Un prim raport a fost prezentat Congresului cu, puţin timp înainte de Crăciun. Tot cei din Departamentul Energiei au declarat ca acele documente puse la dispoziţia publicului proveneau de la agenţii federale. Aceste

agenţii federale nu au fost însă numite.

Problema materialelor secrete din domeniul nuclear este un punct fierbinte pentru actuala

•Administraţie americană, de cînd China a fost acuzată public că îşi procură prin spionaj informaţii despre armele nucleare şi atomice ale Statelor Unite, acuzaţie respinsă de către Beijing. Conform unui ordin p r e z i d e n ţ i a l ,

cu acces restrîns. “Este o scurgere importantă de informaţii, întrucît sînt potenţial valoroase pentru cine încearcă sâ-ji creeze o capacitate nucleară’ . 14.890 de pagini din 948.000 pagini conţineau informaţii secrete. Angajaţi ai Departamentului Energiei au reuşit sâ preîntîmpine dezvăluirea de secrete “nucleare”

în 2.250 de mmm— documente care (Reuters) | erau în proces

de scoatere dedocumente mai vechi de 25 de ani trebuie examinate pentru a fi date publicităţii. •

Informaţiile secrete din aceste documente au ajuns la îndemînă publicului datorită erorii umane, faptului că persoanele ce au examinat aceste documente nu au zărit sem nele ce indicau că respectiva informaţie era numai'

sub embargo. Documentele secrete ce au ajuns publice conţin informaţii referitoare la feste nucleare ce dau o perspectivă asupra nivelului tehnologiei de proiectare a armelor nucleare din a doua jumătate a anilor ’50 şi prima jumătate a anilor ’60 şi care scot la lumină informaţii- privitoare la rezultatele unui test

specific dintr-un program de tesle nucleare.

A stfe l dc scurgeri dc inform aţii „nucleare" sînt îngrijorătoare, deoarece dc cIc ar putea beneficia adversarii Statelor Unite şi “grupurile teroriste”, pentru că armele nucleare mai vechi sînt mai uşor de construit decît ce le noi, sublin iază raportulDepartamentului Energici. “Armele nucleare aplică legile fizicii, prin urmare o armă carc a funcţionat după un proiect la nivelul celui de al doilea război mondial poate funcţiona şi azi. Mai există com ponente ale bom belor de lâ Hiroşima şi Nagasaki care sînt încă sub embargo”, a afirmat un oficial al Departamentului Energiei, referitor la problema secretelor făcute publice din neglijenţă.

•*. QLTENC E FIERB INŢI§ 0 1 .8 9 2 6 6 2

' , „ Fara taxe interurbane _■

- '• *... - ..

Cititi . . . . . . . . .

ADEVĂRUL DE CLU1! (2)Motto: Un ziar ca vă oforă

adevăru-adevărat, v • ştirile din orice sforă ' . - ■■■;şi un nume nepătat!

ORIZO NTAL: 1 . IL IE .. . - A p e lu l c e lo r a f la ţi în p r im e jd ie , în m a re ;2 . R a i - M IR C E A . . . 3 . în c e p u tu r ile lui V IC T O R ( M O R E A ) I .- L a u ru l în v in g ă to ru lu i 4 . C u m p ă r a ţ i A D E V Ă R U L D E C L U J d e .. . - F o c u l e re t ic ilo r 5 . A f a c e p o a m e - M iro s u r i îm b ie to a r e 6 . E a n o a s tră d e2 .0 0 0 d e a n i - E m il N e g r u 7 . A d r ia n D o h o ta r u - R A D U . . . - B A R A .. . a v o c a lic ! 8 . N u - i a b u n ă - C u lo a r e a o p tim is tu lu i 9 . în fu io r! - F lu ie r p o p u la r 1 0 . A d a o rtu l pop ii - L u n a a V l - a (a b r . )

V ER TIC A L: 1 . V A L E R . . . 2 . M A R IA ! - A t î t e a c î te o b ie c te 3 . F o a r te p a lid ă - R u b r ic a lu i C O R IO L A N IU G A 4 . R ă i la s u f le t - V irg il U d r e a 5 . U s tu ro i - A n u s p u n e A D E V Ă R U L 6 . D ia n a fă r ă c o d iţe ! - T r a g e la c în ta r 7 . L a r e v e d e r e - N u -i a b u n ă 8 . D E M O S T E N E . . ’. - în c u r c a t la S R I! 9 . D ro g - M IC H A E L A . . . 1 0 . M A R IA . . .

D ic ţio n a r: U IO , . IN IC I , D IA , R S I |o a n POP

1 2 . 3 4 5 6 I r g 8 9 10

2

3.

4

5

6- K .

7, '

Q -

« ...... ..

8‘ 1 ' \

- -■

9

■

i v "" ’4 b

• f e J

Page 16: ANUL X NR. 2803 31 IANUARIE 2000 . dntcj.ro ...dspace.bcucluj.ro/.../72178/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000_012_2803.pdf · Şi afunci vraciul suprem se poate gîndi că tratamentul pe care

fumăta^ealunffeîm arS^'u r a î / ’a ^ ' 0001 vo' scădea.de la

accize, fenom enul de d u ^ r e ^ a a c c iz ^ o ^ v a r o n t in ^ * ^ *

■ Un înalt responsabil palestinian a declarat, că încheierea unui acord-cadru privind statutul definitiv al teritoriilor

palestiniene ar putea fi amînată, cu condiţia ca Israelul să dea dovadă de "seriozitate" în timpul negocierilor.

tir*' . :iv, '.isJUUfiUj;., *Js)?ţy:/i**}

Sunetul oraşului tău se propagă de patrulam

Superchef cu CD Radio!Lanţul petrecerilor

aniversare CD R adio s-a încheiat sîmbătă, 29 ianuarie, în manieră apoteotică: Hotelul N apoca a găzduit un su p erch ef Ia care s-au dezlăn ţu it, deopotrivă, angajaţii CD Radio,reprezentanţi fideli ai celor care ascultă postul respectiv, personalităţi invitate şi ziarişti din Cluj-Napoca.

„Aniversarea" celor patru ani de emisie a început încă de marţi, cînd Caravana CD Radio a defilat prin centrul oraşulu i şi a împărţitconcitadinilor noştri şampanie şi cadouri. Ineditul situaţiei a fost con stitu it de grupul „Sensor", care a cîntat pe o platformă încadrată de şase maşini. Astfel „sensorii" au fost plim baţi, în timp ce concertau, prin Pieţele Mihai , V iteazu l, U nirii, Lucian Blaga, Libertăţii şi Avram lancu. în perioada 26-29 ianuarie au urmat dezvăluiri din cu lise le radioului şi concursuri cu premii constînd în invitaţii la cheful de la Hotelul Napoca.

Seara de sîmbâtâ a' debutat cu filmul CD Radio, lansarea oficială a paginii de Internet şi fredonarea în premieră a cîntecelului CD Radio, care s-a lăsat cîteva momente aşteptat din cauza tracului interpreţilor, resp ectiv a jurnaliştilor de la CD. Dar scopul a scuzat... întîrzierea. A poi, ascu ltătorii care

cîştigaseră invitaţii la petrecere au participat la o tom bolă cu premii substanţiale. . Ş i , nici colaboratorii nu au scăpat fără a fi „cadorisiţi”. .

După crisparea specifică acestu i gen de sindrofii, însoţită de conversaţiile protocolare obişnuite, atmosfera a început să se destindă. La început uşor nesigur, apoi într-un mod evident. Desigur, la această stare de lucruri au contribuit destul de multe „stimulente": delicii gastronomice, paleta de licori, trabucuri cu arome exotice şi, nu în ultimul rînd, acordurile trupei Desperado.

în şirul evenimentelor s-au înscris - glume mai mult sau' mai puţin inspirate, bătaia cu tort, dansuri îndrăcite... Dar au existat şi colegi de breaslă care nu dansează „din principiu" şi care au refuzat cu obstinaţie orice tentativă de „corupere" din partea „Adevărului de Cluj". Nu nominalizăm, pentru că nu vrem să facem publicitate celor care cred că ne sînt concurenţi.

La plecare, nu puţine au fost doamnele care s-au simţit „imponderabile" şi pentru care denivelările mochetei din restaurant au devenit greu de sesizat. însă, dacă-i bal, bal să fie, nu?!

Sim ona DUM ITRU Alin TUDOR

PNŢCD îi acordă sprijinul lui Emil Consianiinescu pentru un al doilea mandat prezidenţial şi cere liste electorale comune ale COR la toate alegerile din anul 2000

PNŢCD şi-a reafirmat, ieri, printr-o rezoluţie aprobată la finalul sesiunii Delegaţiei Permanente,. sprijinul pentru actualul preşedinte al României pe care îl va susţine şi în cursa pentm un al: doilea mandat prezidenţial. Rezoluţia Delegaţiei Permanente afirmă că CDR trebuie menţinută drept alianţă politică principală a forţelor politice şi civice şi cere liderilor partidului să militeze "pentru liste electorale comune la toate alegerile din anul 2000”. Delegaţia Permanentă a avut aprecieri pozitive la adresa activităţii parlamentare

a PNŢCD şi a aprobat deciziile luate de Biroul de Conducere, Coordonare şi Control (BCCC) faţă de criza guvernamentală şi de criza internă din partid.

în rezoluţie se afirmă susţinerea faţă de continuarea procesului de reformă, se apreciază că PNŢCD este "conştient de greutăţile apărute şi scăderea nivelului de trai” şi se precizează că admiterea României în procesul de aderare la Uniunea Europeană este rezultatul "acţiunii preşedintelui României”.

In meciul nrefect-primar e pusă la bătaie firma Discoveryurm are din pagina 1

spaţii ale Consiliului local, Florin Tătar a afirmat că nu are nici 'un spaţiu închiriat, ci este „asociat” în cîteva din cele zece magazine pe care firma le deţine în Cluj-Napoca.

■ Raporturile „de muncă” ale prefectului cu firma Discovery au încetat şi ele. Prefectul Vasile Sălcudean ne-a declarat că, într-adevâr, pînă la 1 mai 1999 a. fost salariat al firmei D iscovery , de unde s-a şi pensionat. După ce funcţia de vicepreşedinte al Consiliului

Judeţean Cluj i-a încetat, Vasile Sălcudean a fost angajat al firmei Discovery, unde nu a fost nici acţionar, n ici ri-a luat decizii în ce priveşte

' administrarea societăţii. „M-am ocupat de treburi executive, cum a fost construcţia abatorului şi de ferma de la Viştea”, a precizat Sălcudean, care a adăugat faptul că este mirat de faptul că n-a fost invocată şi S.C. „Sinterom”, unde a avut funcţii de. conducere pînă în 1990, ori C onsiliul Judeţean Cluj. în privinţa recurgerii la invocarea

unor societăţi com erciale într-un litigiu juridic, prefectul a opinat că este o „neruşinare”, menţionînd că nu este o ruşine să munceşti undeva şi are de gînd să lucreze şi de aici înainte. - în treacăt, remarc faptul că „dezvăluirile” au survenit doar după ce pipa păcii a fost fumată şi'aruncată la coş, iar lupta s-a încins. - ' '

Precum nu- pot, trece cu vederea faptul că un anumit ales uită că în propria familie are un om de afaceri notoriu, ce se află în relaţii mult mai strînse cu institutia tatălui.

Hfigassi, înger şi

demon!!!• Cea de-a 95-a ediţie a

turneului de grand slam de la Melboume s-a încheiat o dată cu disputarea celor două finale, două finale adjudecate, pe ambele tablouri, de jucătorii _ americani”. Andre Agassi se numără între primii cinci jucători ai lumii care şi-au adjudecat de-a lungul carierei toate cele patru mari turnee de peste an, “Australian Open”, “Rolland Garos”, “Wimbledon” şi “US Open”. Agassi le-a cucerit pe toate şi, implicit, publicul, cu specificaţia câ la Melboume trofeul a intrat de două ori în posesia yankeului din Las Vegas.

Revenind la evoluţia fără greşeală a lui Agassi la ediţia anului 2000 pe decotourful

Australian Open - Melboume 2000

Emil Constantinescu critică intenţia PDSR de a modifica

Legea LupuIntenţia PDSR de a modifica Legea Lupu

este “absolut aberantă”, întrucît este “complet absurd ca, după ce ai dat pămîntul ţăranilor, să-1 iei înapoi”, a afirmat, ieri, preşedintele Emil Constantinescu.

Constantinescu a spus că adversarii Legii Lupu “probabil nu au fost la ţară”, adăugind. că intenţiile principalului partid de opoziţie reprezintă “un pericol” pe care nu şi-l poate explica. Şeful statului şi-a reiterat acuzaţiile la adresa PDSR, afirmînd că acest partid “a ignorat un principiu de bază al democraţiei , nerespectînd voinţa majorităţii şi blocînd în

mod sistematic adoptarea legii. Constantinescu a admis că simpla promulgare a legii nu va rezolva problemele din agricultură, afirmînd că Guvernul pregăteşte o serie de măsuri de creditare avantajoasă a ţăranilor. El a amintit,

, în context, de programul SAP ARD al Uniunii Europene, prin care vor fi alocate două miliarde de dolari dezvoltării rurale în următorii şase ani. Şeful statului a promis că se va ocupa > “personal” de situaţia unui tînăr şomer din- tr-un sat din Botoşani, care doreşte să pornească o afacere, “pentru că de astfel de oameni este nevoie”. Constantinescu a spus că acesta este “argumentul cel mai puternic împotrivă celor care nu văd decît dezastre şi care spun că toţi tinerii din România vor să părăsească ţara”.

austral, să mai spunem că bunul său am ic Pete Sampras a declarat că Andre este un adevărat “înger” în viaţa de toate zilele, dar pe teren este un “demon” care nu iartă nimic adversarului. Aşa a facut-o şi în “sem ifinala” cu greco- am ericanul şi în finala cu deţinătorul de anul trecut al trofeu lu i, rusul Evgheni Kafelnikov, care se părea că va fi totuşi singurul adversar pe măsura yankeului.

Kafelnikov s-a străduit să închidă jocul cu mingi lungi, dar nu a reuşit decît în primul set să combată practica celui mai bun jucător al anului 2000. Următoarele trei runde s-au încheiat rapid cu succesul yankeu-lui, un adevărat tur de forţă, care l-au pus la podea pe rus. “Katiuşele’ msnacului nu s-au dovedit destul de puternice pentru “demonul” A gassi. Aşadar scor final Andre Agassi, (U SA /l) - Evgheni Kafelnikov (RUSIA/2): 3-6, 6-3, 6-2, 6-4.

Davenport a redevenit number

v oneCa urmare a succesului

categoric repurtat pe “Centralul” de la Melboume în faţa rivalei Martina Hingis, Lindsay Davenport a redevenit numărul unu mondial în clasamentul WTA, devansînd- o pe elveţiancă. Lindsay Davenport şi-a trecut în palmares cel de-al treilea trofeu de mare slam, primul la

“Australian Open”. Davenport a dispus de H ingis, triplă laureată a turneului-, în doar 65 de minute, pentm a zecea oară în cele 17 confruntări directe. La “Australian Open”, primul set s-a întins pe durata a doar 19 minute şi s-a încheiat cu 6-1 pentm americană. Setul doi părea să aibă acelaşi deznodămînt ca şi precedentul, dar de la 5-1 pentm Davenport, Hingis a revenit la 5-5, egalînd aşadar situaţia şi relansînd Confruntarea ce părea “jucată”, în cele din urmă Davenport s-a impus cu 7-5 cîştigînd setul, meciul şi implicit turneul.

Cristian FOCSANU

Vosganian crede că

miza alegerilor se va juca între PDSR şi UFD

Miza alegerilor se va - juca între PDSR şi UFD, a declarat, vineri, la Cluj- Napoca, senatorul Varujan ‘ Vosganian. Lideml UFD a afirmat că este necesară o,; echilibrare a forţe lor politice, avînd în vedere faptul că la stînga „se înghesuie” prea mulţi lideri politici.

Vosganian susţine că pentru formarea unei constmcţii politice în jurul UFD mai multe partide s-ar alătura polului de dreapta pentru a-şi - îmbunătăţi imaginea. „PNL ar veni imediat”, . afirmă senatorul UFD, care nu exclude faptul că şi ţărăniştii se vor arăta interesaţi de acest lucru. Vosganian afirmă că cele două partide din actuala guvernare au făcut deja declaraţii în ceea ce priveşte colaborarea mai strinsă cu UFD.

„ApR şi PD vor veni şi ei”, a declarat Vosganian, care a apreciat că cele două partide „iau PH-ul după substanţa în care sînt turnate”.

Formarea acestei coaliţii de dreapta este foarte posib ilă , în opinia lui Vamjan Vosganian, pentru câ „termenii de aderare da Uniunea Europeană impun strategii de dreapta”.

Andreea MARCU

Profanare de morminte la Sînnicoară

La sfârşitul săptămînii-trecute un eveniment mai puţin obişnuit a marcat liniştea sufletească a-creştinilor din localitatea Sînnicoară. Aceştia au aflat că mai multe locuri de veci din cimitirul din localitate au fost profanate, şi au fost furate crucile de pe 31 de morminte. Cel care a văzut dezastrul din cimitir a fost Nicolae Momeo, corâtorul bisericii, el fiind- şi răspunzătorul cu administrarea cimitirului. Acesta a sesizat organele de Poliţie din localitate, care în urma cercetărilor au găsit cele 31 de cruci furate, la depozitul de fier vechi din Someşeni, unde au fost vîndute contra sumei de 500 de mii de lei. Totodată s-a reuşit stabilirea identităţii autorilor, aceştia fiind daţi în urmărire generală. Potrivit conducerii parohiei din Sînnicoară, nu este prima dată cînd se întîmplă astfel de acte în cimitir. Cele mai dese cazuri sînt flirturile de flori şi coroane de pe mormintele noi.

Cosmin PURIS

A u to r iz a tă p r in S.C. n r. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- N a n o ca în m a tr ic u la tă la O fic iu l R eg is tru lu i C om erţu lu i ju d e ţu lu i C luj, sub n r . J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod f is c a l R 2 0 4 4 6 9 . - -___________

IL IE C Ă L IA N (re d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şe f adjunct); ; C R IS T IA N B A R A (redactor şe f adjunct).T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail: [email protected] - redacţia E-mail: [email protected] - publicitate

S e c r e ta r de re d a c ţ ie : T e l/fa x :H o re a P E T R U Ş ’ 1 9 .7 4 .1 8

R E D Â C Ţ IA : C lu j -N a p o c a , s t r . N a p o c a 16C U L T U R Ă : T E L . 1 9 .7 4 .9 0 - M IC H A E L A B O C U ; E V E N IM E N T : T E L 1 9 7 4 .9 0 - R A D U V ID A ; S O C IA L , E C O N O M IC : T E L .: 1 9 .7 5 .0 7 - M A R IA S Â N G E O R Z A N ; S P O R T : T E L : 1 9 .2 1 .2 7 - C O D IN S A M O IL Ă ;P U B L IC I T A T E : T E L 7 F A X :1 9 .7 3 .0 4 - R Â U L S E S T R A Ş ; D IF U Z A R E M IC A P U B L IC IT A T E : T E L : 1 9 .4 9 .8 1 . - S T E L A P E T C U ; C O N TA B IL ITA TE : TEL.: 19.73.07 - LIV IA POP S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : T E L /F / ţX : 3 1 .4 3 .2 3 , S U B R E D A C Ţ IA D E J : T E L . /F A X : 2 1 .6 0 .7 5

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

revistahelis.rorevistahelis.ro/wp-content/uploads/2017/02/mai_2003.pdf · 2017-02-18 · (Vraciul) Cerbilor" (cf. rom. Ceremus). Dacä nu este încã destul de limpede de ce Mihai

revistahelis.rorevistahelis.ro/wp-content/uploads/2017/02/mai_2003.pdf · 2017-02-18 · (Vraciul) Cerbilor" (cf. rom. Ceremus). Dacä nu este încã destul de limpede de ce Mihai

VALIDARE...rd. 01.01.2016 31.12.2016 A B 1 2 A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903)

VALIDARE...rd. 01.01.2016 31.12.2016 A B 1 2 A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903)

Lapis Philosophorum · 2015-10-05 · incolo de înțelepciunea ternului și Infinitului scriitorul și vraciul Liviu Pendefunda, laureat al TESLA AWARD FOR COMMUNICATION in the field

Lapis Philosophorum · 2015-10-05 · incolo de înțelepciunea ternului și Infinitului scriitorul și vraciul Liviu Pendefunda, laureat al TESLA AWARD FOR COMMUNICATION in the field

Hotel 5* Aro Palace Brasov - Cazare - Restaurant - Hotel ... · 1 .Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903) 3. Concesiuni, brevete,

Hotel 5* Aro Palace Brasov - Cazare - Restaurant - Hotel ... · 1 .Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903) 3. Concesiuni, brevete,

Vraciul Nicu Micu - 81 de Ani

Vraciul Nicu Micu - 81 de Ani

MARTIE 2016 - bjiasi.ro · Arta de a gîndi Întreprinderea poligrafică Cluj - Editura ştiinţifică şi enciclopedică: 1968 (Bucureşti) 159.955 / 082.1Orizonturi gândire / procese

MARTIE 2016 - bjiasi.ro · Arta de a gîndi Întreprinderea poligrafică Cluj - Editura ştiinţifică şi enciclopedică: 1968 (Bucureşti) 159.955 / 082.1Orizonturi gândire / procese

Raport de monitorizare - CNA · ecranul computerului era scris: pula). Încheiem tot cu OTV- ul, unde vraciul care scotea cancerul bucăţele, bucăţele, căcăreze, căcăreze,

Raport de monitorizare - CNA · ecranul computerului era scris: pula). Încheiem tot cu OTV- ul, unde vraciul care scotea cancerul bucăţele, bucăţele, căcăreze, căcăreze,

Vraciul. Profesonrl Wilcnw - Libris.ro Vol. 1 - Tadeusz Dolega... · o fdcea pentru el, cd muncea ca un rob, cd n-a ezitat niciodatd sd-gi asume rdspunderea gi adeseori a fdcut adevdrate

Vraciul. Profesonrl Wilcnw - Libris.ro Vol. 1 - Tadeusz Dolega... · o fdcea pentru el, cd muncea ca un rob, cd n-a ezitat niciodatd sd-gi asume rdspunderea gi adeseori a fdcut adevdrate

bilant SC 1219 XML 070520 final - infofer.roA. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 01 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903)

bilant SC 1219 XML 070520 final - infofer.roA. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 01 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903)

MAKTUB - Web viewEricsson o auzi pe mama lui plîngînd. “Cine ştie, poate dacă reuşesc să trec de noaptea asta, nu o să mai sufere atît de mult,” gîndi

MAKTUB - Web viewEricsson o auzi pe mama lui plîngînd. “Cine ştie, poate dacă reuşesc să trec de noaptea asta, nu o să mai sufere atît de mult,” gîndi

ORGAN AL-MIŞCĂREI MODERNE DINŢARĂ ŞI STRĂINĂTATEdspace.bcucluj.ro/.../64229/1/BCUCLUJ_FP_279547_1925_001_001.pdf · Recitind manifestele lui Tristan Tzara — vraciul care

ORGAN AL-MIŞCĂREI MODERNE DINŢARĂ ŞI STRĂINĂTATEdspace.bcucluj.ro/.../64229/1/BCUCLUJ_FP_279547_1925_001_001.pdf · Recitind manifestele lui Tristan Tzara — vraciul care

Ioan Dadârlat „Relaţia pălăriei cu coafura ...digital-library.ulbsibiu.ro/dspace/bitstream/123456789/1985/11/10... · deosebit şeful de trib sau vraciul în comuna primitivă,

Ioan Dadârlat „Relaţia pălăriei cu coafura ...digital-library.ulbsibiu.ro/dspace/bitstream/123456789/1985/11/10... · deosebit şeful de trib sau vraciul în comuna primitivă,

Electra Ghiza - între profesie și hobby Un demagog ... · - între profesie și hobby Vraciul »pag. 5. 2 OPINII numărul 4, 15-21 ianuarie 2016 T e uiți la reclamele de la tele-vizor?

Electra Ghiza - între profesie și hobby Un demagog ... · - între profesie și hobby Vraciul »pag. 5. 2 OPINII numărul 4, 15-21 ianuarie 2016 T e uiți la reclamele de la tele-vizor?

Vraciul. Frofesorul Wilcnw - Libris.ro Vol. 2 - Tadeusz Dolega... · pragul sinuciderii. Totul s-a terminat insd cu o crizd dure- roasd de ficat, apoi, o zi intreagd, cu un vAjAit

Vraciul. Frofesorul Wilcnw - Libris.ro Vol. 2 - Tadeusz Dolega... · pragul sinuciderii. Totul s-a terminat insd cu o crizd dure- roasd de ficat, apoi, o zi intreagd, cu un vAjAit

Tadeusz Mostowicz - Vraciul Profesorul Wilczur Vol. 1 [Ibuc.info]

Tadeusz Mostowicz - Vraciul Profesorul Wilczur Vol. 1 [Ibuc.info]

Colectivul de redacţie al revistei „Primul zbor“ a ... · Cu siguranţă, dacă aş fi elev şi m-aş gîndi ce să urmăresc în perioada şcolii, acesta ar fi primul lucru:

Colectivul de redacţie al revistei „Primul zbor“ a ... · Cu siguranţă, dacă aş fi elev şi m-aş gîndi ce să urmăresc în perioada şcolii, acesta ar fi primul lucru:

ANUL UNIVERSITAR 2010-2011...Anul universitar 2019-2020 2 Nr. crt. NR. MATRIC OL SPEC. UNITATEA REPARTIZATĂ PENTRU PRACTICĂ 21. 2803/EN EN-RU IT Linserver SRL 22. 2828/EN EN-SP Biblioteca

ANUL UNIVERSITAR 2010-2011...Anul universitar 2019-2020 2 Nr. crt. NR. MATRIC OL SPEC. UNITATEA REPARTIZATĂ PENTRU PRACTICĂ 21. 2803/EN EN-RU IT Linserver SRL 22. 2828/EN EN-SP Biblioteca

Ba Bj •HB t Dr. Oscar Jászi - Documente in format ...documente.bcucluj.ro/.../1912/bcucluj_fp_p2581_1912_002_0097.pdf · vraciul partidului guvernamental îl agită cu ...

Ba Bj •HB t Dr. Oscar Jászi - Documente in format ...documente.bcucluj.ro/.../1912/bcucluj_fp_p2581_1912_002_0097.pdf · vraciul partidului guvernamental îl agită cu ...

VALIDARE - wellness-tusnad.ro · 1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903) 02 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale,

VALIDARE - wellness-tusnad.ro · 1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 01 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903) 02 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale,

Anexa nr. 1 la OMC nr 2803/31.03.2020 RO-

Anexa nr. 1 la OMC nr 2803/31.03.2020 RO-