rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

Anul VII Nr. 74 2015

Aceastã ediþie se distribuie gratuit

Sã întâmpinaþi Crãciunul cu sufletulSã întâmpinaþi Crãciunul cu sufletulSã întâmpinaþi Crãciunul cu sufletulSã întâmpinaþi Crãciunul cu sufletulSã întâmpinaþi Crãciunul cu sufletuldeschis, ca de fiecare datã!deschis, ca de fiecare datã!deschis, ca de fiecare datã!deschis, ca de fiecare datã!deschis, ca de fiecare datã!

Lucrãrile la Podul Varului au intrat pe ultima sutã demetri. Pentru a evita posibilele accidente, podul va fideschis doar dupã montarea parapeþilor. Acest lucru se vaîntâmpla la sfârºitul acestei luni, când podul va fi deschiscirculaþiei. Mai trebuie efectuate anumite finisaje, marcaje,dar ele se vor face la anul, neîmpiedicând circulaþia peaceastã punte de legãturã. Primarul comunei Orlat, AurelGâþã spune cã "Aceastã investiþie importantã va fi datã înfolosinþã imediat ce vor fi montaþi parapeþii, pentru a existatoate condiþiile de siguranþã. Astfel, pe podul reconstruitvor putea trece ºi maºini de mare tonaj, ceea ce, în trecut,nu era posibil. Am reuºit, prin aceastã lucrare, sã îndeplinimunul dintre obiectivele importante stabilite pentru anul2015".

PPPPPodul Vodul Vodul Vodul Vodul Varului va fi deschis circulaþieiarului va fi deschis circulaþieiarului va fi deschis circulaþieiarului va fi deschis circulaþieiarului va fi deschis circulaþiei

Iatã-ne ajunºi la un nousfârºit de an, la un noumoment de bilanþ. Nebucurãm ca, în fiecarean, sã constatãm, în

bun din punctul devedere al investiþiilor ºiputem spune cã amreuºit sã ducem la bunsfârºit tot ceea ce ne-apropus. Aº aminti,dintre principaleleinvestiþii, lucrãrile deasfaltare pe mai multestrãzi, reconstrucþiaPodului Varului,lucrãrile de la Biserica"Sf. Gheorghe"(Parohia 2),amenajarea drumurilorforestiere, investiþiecare va contribui,implicit, la dezvoltareaturisticã a zoneinoastre. Putem spunecã lucrurile au ieºit aºacum ne-am propus, iarpentru 2016 am gândit

luna decembrie, cã amreuºit sã aducem unplus de confort ºimodernitate orlãþenilor.Anul 2015 a fost unul

un nou plan deinvestiþii, încercând sãacoperim o plajã largãde necesitãþi alecomunitãþii. Revenindla semnificaþiaSãrbãtorilor de Iarnã,atât de preþuite ºi cusfinþenie respectate laOrlat, doresc sã vãtransmit, tuturor, ungând sincer, urându-vãsã fiþi sãnãtoºi, fericiþi ºiîncrezãtori într-un viitormai bun. Noi, cei dinadministraþia localãvom continua sã neimplicãm în viaþacomunitãþii, punându-ne toatã priceperea înslujba dumneavoastrã.Vã îndemn sã vãbucuraþi din plin de

sfintele noastre tradiþiide Crãciun, sãîntâmpinaþiSãrbãtoarea NaºteriiDomnului aºa cum aþifãcut-o mereu, cusufletul deschis ºichipurile luminate de o

bucurie sincerã. Fie caNoul An sã vãgãseascã sãnãtoºi,optimiºti, cu sufletulcurat.La MULÞI ªI FERICIÞIANI!

Primar, Aurel GÂÞÃ

În conformitate cu dispoziþiile art.115 alin.1 lit. b ) ale art. 115 alin. 3 lit.b) coroborate cu cele ale art. 117 lit.e) din Legea administraþiei publicelocale nr.215 / 2001, republicatã, vãînaintãm alãturat hotãrârile numãrul58 / 2015 – 63 / 2015 adoptate în ºe-dinþa ordinarã a Consiliului Local alComunei Orlat, din data de17.12.2015, la care au participat unnumãr de 10 consilieri din totalul de13 consilieri componenþi ai Con-siliului Local Orlat .

Pentru hotãrârile adoptate în cadrulºedinþei ordinare din data de17.12.2015 facem urmãtoareleprecizãri :

58/17.12.2015 alegerea preºedintelui de sedinþã 10 -59/17.12.2015 rectificarea bugetului local pe trimestrul IV anul 2015 10 -60/17.12.2015 prelungirea valabilitãþii Planului Urbanistic General al 10 -

Comunei Orlat ºi a Regulamentului Local de Urbanismaferent

61/17.12.2015 aprobarea realizãrii demersurilor necesare în vederea 10 -îndeplinirii obiectivului de investiþie nouã ,, Modernizarereþele strãzi în localitatea Orlat, comuna Orlat , judeþul Sibiu ''

62/17.12.2015 aprobarea planului de acþiuni de interes local pentru repartizarea 10 -orelor de muncã pentru beneficiarii de ajutor social

63/17.12.2015 stabilirea tarifelor de bazã , lunare , pe metru pãtrat , la chiriile 10 -pentru spaþiile cu altã destinaþie decât aceea de locuinþã ,din fondul locativ la dispoziþia autoritãþii locale pentru anul 2016

Nr. HCL/data Titlul hotãrârii Nr de voturi adoptate Obiecþii secretar adoptãrii

Hotãrâri ConsiliulLocal Orlat17.12.2015

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 2pag. 2

Campioni în 2013-2014,popicarii din Orlat au începutturul 2015-2016. Pânã înprezent au reuºit performanþade a nu pierde niciun meci. Aurãmas neînvinºi, jucândîmpotriva unor echipe foartebune din campionatul judeþean.Echipa din Orlat a realizat ºidouã transferuri valoroase:Cazacu Cãlin, fost campionmondial la juniori ºi Mitru Sorin.Reprezentanþii echipei locale depopice promit performanþenotabile ºi în 2016 ºi, totodatã,un spectacol sportiv de calitate.

PPPPPopicele, un sporopicele, un sporopicele, un sporopicele, un sporopicele, un sport care set care set care set care set care sesimte bine la Orlatsimte bine la Orlatsimte bine la Orlatsimte bine la Orlatsimte bine la Orlat

Cererile se primesc lasediul din Sibiu, str.Someºului nr. 49.

Conform art. 4 din HG nr.1174/2014, beneficiazã desubvenþia la motorinã:producãtorii agricoli, per-soane fizice autorizate,întreprinderile individuale ºiîntreprinderile familialeconstituite potrivit Ordo-nanþei de urgenþã a Guver-nului nr. 44/2008, cumodificãrile ºi completãrileulterioare, care sunt înre-gistraþi în Registrul agricol,Registrul fermelor, Regis-trul plantaþiilor viticole, alteevidenþe funciare, careexploateazã terenuri agri-cole, individual sau în formede asociere conform legis-laþiei în vigoare, în scopulobþinerii producþiei agricole;producãtorii agricoli, per-soane fizice autorizate,întreprinderile individuale ºiîntreprinderile familialeconstituite potrivit Ordo-nanþei de urgenþã a Guver-nului nr. 44/2008, cumodificãrile ºi completãrileulterioare, ºi/sau persoanejuridice, grupuri de produ-cãtori recunoscute sauorganizaþii de producãtorirecunoscute, dupã caz, caresunt înregistraþi în Registrulnaþional al exploataþiilor ºicare deþin, cresc sau ex-ploateazã animale, indivi-dual sau în forme de aso-ciere conform legislaþiei învigoare, în scopul obþinerii

APIA primeºte cereri pentruAPIA primeºte cereri pentruAPIA primeºte cereri pentruAPIA primeºte cereri pentruAPIA primeºte cereri pentrusubvenþia la motorinãsubvenþia la motorinãsubvenþia la motorinãsubvenþia la motorinãsubvenþia la motorinã

Centrul Judeþean APIA Sibiu informeazã fermierii cã încursul lunii decembrie 2015 se depun Cererile de acordprealabil pentru finanþare aferente schemei de ajutor de statpentru reducerea accizei la motorina utilizatã în agriculturãpentru anul 2016.

producþiei agricole; organi-zaþiile de îmbunãtãþiri fun-ciare ºi federaþiile deorganizaþii de îmbunãtãþirifunciare înscrise în Registrulnaþional al organizaþiilor deîmbunãtãþiri funciare ºiAdministraþia Naþionalã aÎmbunãtãþirilor Funciare, aºacum sunt definite în Legeaîmbunãtãþirilor funciare nr.138/2004, republicatã, cumodificãrile ºi completãrileulterioare; organismele/organizaþiile de cercetare,respectiv universitãþile, in-stitutele ºi staþiunile decercetare-dezvoltare dindomeniul agricol, indiferentde statutul lor juridic sau demodul lor de finanþare, alcãror scop principal este dea realiza cercetare funda-mentalã, cercetare indus-trialã sau dezvoltare experi-mentalã ºi de a-ºi face cu-noscute rezultatele prin pre-dare, publicare sau transferde tehnologie.

Important!Persoanele fizice pot fi

acceptate ca potenþialibeneficiari ai prezenteischeme dacã în termen de60 de zile lucrãtoare de ladata primirii notificãrii privindacordul prealabil, dar nu maitârziu de data depuneriiprimei cereri trimestriale, seautorizeazã ca persoanãfizicã autorizatã sau între-prindere individualã, conformOUG nr. 44/2008, cu modi-

ficãrile ºi completãrileulterioare.Condiþii de acordare

În funcþie de sectoarelevegetal, zootehnic ºi/sauîmbunãtãþiri funciare în careproducãtorii agricoli îºi des-fãºoarã activitatea, aceºtiatrebuie: sã fie înscriºi înRegistrul unic de identificare(RUI) al APIA (sã deþinã IDfermier); sã fie înscriºi înevidenþele APIA cu supra-feþele de teren pe care leexploateazã sau în Registrulplantaþiilor viticole, dupã caz;sã fie înscriºi în Registrulagricol cu suprafeþele agri-cole aflate în exploatare,inclusiv pentru spaþiile pro-tejate (sere ºi solarii),precum ºi cu efectivele deb o v i n e / o v i n e / c a p r i n e /porcine/ pãsãri/familii dealbine/viermi de mãtase,dupã caz; sã fie înregistraþiîn Registrul naþional alexploataþiilor (RNE) al Auto-ritãþii Naþionale SanitareVeterinare ºi pentru SiguranþaAlimentelor sau sã deþinãdocument de înregistrare/autorizare sanitarã veterinarãpentru porci/pãsãri/familii dealbine/viermi de mãtase,dupã caz; suprafeþele deteren pe care le exploateazãsã fie de minimum un hectarinclusiv, iar suprafaþa par-celei agricole sã fie de celpuþin 0,3 ha, cu excepþiasuprafeþelor aferente legu-melor cultivate în spaþii pro-

tejate. În cazul viilor, livezilor,culturilor de hamei, pepi-nierelor pomicole, pepini-erelor viticole, arbuºtilorfructiferi, suprafaþa minimã aparcelei trebuie sã fie de celpuþin 0,1 ha; sã exploateze/sã deþinã/sã creascã ani-male/pãsãri/familii de albine/viermi de mãtase în vedereaobþinerii producþiei agricolepentru care solicitã ajutorulde stat; sã utilizeze instalaþiide irigat acþionate cumotoare termice.

Documente necesareCererea de acord prealabil

se depune însoþitã de urmã-toarele documente: copie adocumentelor de identitate ºia documentelor de înregis-trare; adeverinþã aliberatã dePrimarie cu suprafeþeleagricole aflate în exploatare,inclusiv pentru spaþii pro-tejate /cu efectivele deanimale/pãsãri/familii dealbine/viermi de mãtase,dupã caz; adeverinþã elibe-ratã de cãtre Oficiul Naþional

al Viei ºi al ProduselorVitivinicole pentru suprafeþelecu vie, dupã caz; situaþiasuprafeþelor ºi a structuriiestimative a culturilor pentrucare solicitã ajutorul de statsi/sau producþia de ciuperciestimatã; copia documen-tului care atestã înregistrarea/autorizarea sanitarã veteri-narã pentru porci/ pãsãri/familii de albine/viermi demãtase, dupã caz; situaþiaprivind calculul efectivuluirulat /mediu estimat anual, înfuncþie de specie, întocmitãde beneficiar; dovada cãsolicitantul nu figureazã cadebitor la organizaþiile deîmbunãtãþiri funciare ºifederaþiile de organizaþii deîmbunãtãþiri funciare înscriseîn Registrul naþional alorganizaþiilor de îmbunãtãþirifunciare, precum ºi laAgenþia Naþionalã de Îmbu-nãtãþiri Funciare, furnizorulde apã ºi de electricitate,dupã caz; copie de pecontractul de irigaþii/furnizarea apei, dupã caz; cantitãþilede motorinã pentru care se

solicitã ajutorul de stat subformã de rambursare pen-tru sectorul îmbunãtãþirifunciare; angajamentulsolicitantului persoanafizicã cu privire la auto-rizarea ca persoanã fizicãautorizatã sau întreprindereindividualã, conform OUGnr. 44/2008, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.Acordul prealabil pentrufinanþare prin rambursarese emite de cãtre centreleAPIA judeþene, în termen decel mult 20 lucrãtoare de ladata depunerii cererii deacord. În anul 2016,diferenþa dintre rata accizeistandard prevãzutã încoloana 3 din Anexa nr.1 dela Titlul VIII din Legeanr.227/2015 privind Codulfiscal ºi rata accizei reduseprevãzute la alin. (2), seacordã ca ajutor de statsub formã de rambursare.

Valoarea accizei pentruanul 2016 va fi comunicatãde cãtre Ministerul Finan-þelor în perioada imediaturmãtoare.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 3pag. 3

Eventua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .

Pagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan Pãrean

Notã: Începând cu acest numãr al ziarului ORLAT-Info publicãm, în integralitate, prima monografie a comunei Orlat scrisã ºi tipãritã în anul 1895 de cãtreînvãþãtorul-dirigent (directorul ºcolii) Romul Simu.

MONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLAAAAATTTTTSCRISÃ DE Romul SimuÎNVÃÞÃTOR ÎN ORLAT

Lucrare premiatã cu premiul I., de 25 de coroane, la concursul publicat de tinerimea românã din Sibiu pentru monografiile comunelor comitatului SibiiuRetipãrire din „FOAIA POPORULUI“ SIBIU

INSTITUT TIPOGRAFIC, T. LIVIU ALBINI 1895 În toamna anului 1894, un grup de tineri români din Sibiu, anume dnii: T.L. Albini, Emil

Borcia, Liviu Brote, Il. Banciu, I.Doleanu, Ilie Dopp, A. Dordea, I. Grecu, G. Moldovan, I.Moþa, I. Russu-ªirianu, I. Stoica, Vict. Tordãºianu, E. Verzariu ºi I. Ursu de Margine, - au luatîntre sine hotãrârea sã publice un concurs cu premii monografiile economice ale comunelordin comitatul Sibiiu, contribuind cu toþii pentru coperirea premiilor. S-a publicat concursulîn «Tribuna» (numãrul 131 din anul 1894) ºi «Foaia Poporului» (nr.40 din 1894), urmareacãruia a fost, cã s’au pregãtit monografiile economice a treisprezece comune din comitatulSibiiu.

Iar la ruga tinerilor de mai sus, domnii profesori de la seminarul din Sibiiu, Dr. D. P.

Barcianu ºi Dumitru Comºa, închiºi în vremea asta în Vaþ pentru «Memorand», au avutbunãtatea a primi, ca Domnia lor sã recensioneze lucrãrile sosite, designând pe cele depremiat. Pãrerii date de dînºii s’a potrivit apoi tinerimea sibiianã la votarea premiilor.

Rezultatul acestui concurs e ºi monografia de faþã.Asupra acestei lucrãri, juriul examinator din Vaþ, domnii profesori Dr. D.P. Barcianu ºi

Demetriu Comºa, au adus urmãtoarea judecatã:„Lucrarea e fãcutã dupã o bunã împãrþire, cu multã diligenþã, ºi lãudabil zel. ªi limba

ºi stilul sunt, cu puþine excepþii, destul de bine netezite. Este, dintre lucrãrile examinate,cea mai bine succeasã !“

urmare din numãrul trecut

urmare în numãrul viitor

7. Casa comunalã(cancelaria)

În toate comunele grãniþereºti,zidirile de-arîndul au fost lãsatela desfiinþare pentru ºcoale ºialte trebuinþe ale comunelor.Singur în Orlat pare cã s’a urmatcu totul din contrã. Din multeleclãdiri frumoase, la cari auasudat destul ºi Orlãþenii, s’alãsat singur ºcoala ºi cancelariape seama comunei. Dar ºiaceste sunt din zidirile cele maide rînd. Chiar cancelaria, casacomunalã pentru o comunã caOrlatul, e o adevãratã batjocurã.

Fiindcã acum casele erarialenu se mai folosesc pentrumiliþie, nu e cu neputinþã încã,de-a se câºtiga o clãdire maicum se cade, care sã serveas-cã de casã comunalã în loculcelei de faþã, ce de altcum e ºiameninþatã de Orlãþel.

Cancelaria e a doua casã înstrada pieþii, cum eºi din târgînsus pe mâna dreaptã. Notareste în timpul de faþã AlexandruDrãgan, iar jude Iosif Loloiu.

8. Alte zidiri comunaleMai are comuna a mãcelãrie,

sau cum îi zic aci, «fleºerie».Aceasta e din peatrã ºi aºezatãîn piaþã. Apoi o casã de peatrã lacuptoarele de var.

În munþi ºi anume: în Poeniþãºi Duºi, are comuna douã casepentru pãdurari. Aceste casesunt fãcute de vre-o 4 ani, dinbârne.

9. GrãdinileCele 94 jugãre de grãdinã se

folosesc în cea mai mare partepentru facerea de fân ºi otavã.Am putè socoti fânul adunat dingrãdini, la vre-o 360 care, iarotava la 140 care, laolaltã cam500 care în preþ de 5000 fl.

Poamele din toate grãdinileacestei comune, dau un venitde abia 3000 fl. socotindpoamele ce se vând împreunãcu cele-ce se mãnâncã.

Legumi se gãsesc în Orlatfoarte puþine.

Grãdini sunt azi mai multe, caspre pildã, acum 50 de ani, cu130, dar nu toate sunt înfiinþatedin nou. Vre-o 60-65, adecãjumãtate, s’au fãcut împãrþindu-se grãdini mai mari în douã ºitrei pãrþi.

Grãdini din nou, sunt cele depeste Cibin înspre Cristian,multe în strada Câmpºorului º.a.

ªcoala are douã grãdini: unalângã ea ºi alta lângã moara –de-sitã. Cea dintâiu e plinã dealtoi tineri, din cari s’au împãrþitºi se împart ºi acum ºcolarilorºi oamenilor din comunã. Vre-o 50 de altoi s’au strãmutat îngrãdina a doua unde de 3 anis’a înfiinþat ºi ºcoala de pomi,care numãrã 4000 de pomiºori,ce se pregãtesc pentru altoit.

În grãdini se cultivã: mere,pere, prune, viºine, cireºe maipuþine, ºi nuci.

Merele poartã urmãtoarelenumiri: pãtule, posape, jolje-neºti, popeºti, vinete, dungate,lidere, cisnãdeºti º.a., iar perelesunt numite: ovãseºti, roºioare,ruginoase, cânepeºti, pîcioase,sânpetreºti, prãsade, par-gamute, turceºti º.a.

Cultivarea grãdinilor nu se

face cum ar trebui. Pomi ar încãpèîn ele îndoit ºi întreit mai mulþi caazi.

Peste tot: trebuie sã ne silim ascoate din grãdini un venit maimare, îndoit ºi întreit mai mareca azi; iar aceasta se poatenumai umplându-le de pominobili ºi de tot felul de legumi,pentru cari acum dãm strãinilormii de florini.

10. Hotarul comunei pestetot

Comuna are cu totul: 1124jugãre arãturi (agrii), 804 jugãrefînaþe, 23 jugãre vii, 526 jugãrepãºuni, 7306 jugãre pãduri, ºi283 jugãre loc neroditor, cari cuvatra comunei împreunã (curþile,grãdinile ºi stradele) dau 10.160jugãre.

Agrii comunei sunt cea maimare parte la ºes; mai puþini peniºte coline ºi dealuri mici.Pãdurile, aproape toate, sunt pemunte, asemenea ºi pãºunile,ba ºi o parte bunã din fânaþe.

Hotarul Orlatului se mãrgi-neºte spre Rãsãrit cu alCristianului, spre Meazã-Noaptecu al Sãcelului, spre Apus cu alCacovei, sãliºtei ºi Jinii, iar spreMeazã-Zi cu al Gurarîului.

Pãmântul comunei s’aîmpuþinat cu vre-o 80 jugãre,vânzându-se locuitorilor dinGurarîului, cristian, Sãcel ºiCacova ºi anume: s’au împu-þinat agrii. Vînzarea locurilor s’aînceput cam pe la 1860, dinpricinã cã oamenii care rãzimauîn brãdet, erau de credinþa, cãbrãdetul nici-odatã nu se vaîmpuþina. Altcum pãmântulvândut a ajuns în mâni româ-neºti; dar pentru Orlãþeni, chiarº i aceastã împregiurare, e oslabã mângãiere.

11. AgriiAgrii înspre Sãcel se numesc:

Priloage, Dupã-Deal ºi Curãturi.Spre Cristian: Poduri, Inuri,Ierdãºi, Crânc, Sortiþe ºi Dupã-Cînepi. Înspre Gurarîului sunt:Zãloagele, Poiana –cea-mare,Cãliniº, Rãstoci, La-Gureni,Câmpºorul-mare ºiCâmpºorul-mic.

Agrii sau locurile de arat sunt,reamintim, 1124 jugãre, care searã aproape de-arîndul. Aceºtiagri sunt împãrþiþi în douã hota-re, dintre care o parte se samã-nã într-un an cu grâu ºi în celãlaltcu cucuruz. Ogor nu se lasã.

Din cele 1124 jugãre s’ar venipe seama spicoaselor camjumãtate, adecã vre-o 560jugãre, din care:

cu grâu de toamnã vre-o 460jugãre

” secarã ............. 70 jugãre ”ovãs vre-o ....10 jugãre ”orz....................... 10 jugãre ”cânepã........... 3 jugãre ” trifoiu.............4 jugãre ”mãzãriche........3 jugãreLocul de un jugãr, semãnat cu

grîu, aduce vre-o 40 clãi de câte20 snopi, aºadar 460 jugãreaduc vre-o 18.000 de clãi, claiadã pe aici cam 1 ferdelã de cîte20 litre, prin urmare în total vre-o18.000 ferdele de grâu, careîmpãrþite fiind între cele 440familii, se vin de fiecare familiesau de fiecare casã cam 40ferdele, din care vre-o 16 sesamãnã, rãmânând astfel 24ferdele de familie. Paiele de

grâu, de secarã, orz ºi ovãsîmpreunã, încât se folosesc lanutrirea animalelor ºi lapregãtirea gunoiului º.a. încã sepot socoti cu vre-o 45000 fl.

Cele 70 jugãre semãnate cusecarã dau vre-o 4200 ferdele,din care ve-o 900 ferdele sesamãnã, rãmânând cam 3300ferdele de secarã, de toatãfamilia cam 7 ferdele, care sefolosesc mai mult pentru rîmãtori.Pâne de secarã aici nu semãnâncã.

Cele 10 jugãre semãnate cuovãs ºi alte 10 jugãre semãnatetot cu ovãs dar printre fânaþe, dau20 jugãre de pe care se iau cam2400 ferdele de ovãs pe seamavitelor. De fiecare familie cam 5½ferdele de ovãs.

Cele 10 jugãre semãnate cuorz încã dau vre-o 600 ferdele deorz, de familie 1½ ferdelã. Orzulse întrebuinþeazã cu deosebirela îngrãºarea rîmãtorilor.

Cele 3 jugãre de cânepã daucânepã în preþ de vre-o 300 fl.

Cele 4 jugãre semãnate cutrifoiu, cu cele vre-o 3 jugãre detrifoiu printre cucurz ºi cu cele vre-o 4 jugãre de prin fânaþe, dau 8jugãre.

Fiecare jugãr aduce cel puþin4 care de nutreþ, laolaltã 32 care.

Cele 3 jugãre semãnate cumãzãriche printre grâne ºi cucele vre-o 20 jugãre dintecucuruze, fac laolaltã 23 jugãre,care dau vre-o 50 care de nutreþ.

Scoþând pãmântul socotit laspicoase din cele 1124 jugãrearãturi, rãmân vre-o 530 jugãre,care se samãnã cu cucuruz,cartofi, napi de nutreþ º.c.l.anume:

- cu cucuruz vre-o .. 550 jugãre- cu cartofi vre-o ......... 30 jugãre- cu napi....................... 3 jugãreDe jugãr se pot socoti 2 care

de cucuruz, laolaltã vre-o 1000care. Carul dã cam 20 ferdelede cucuruz sfirmit, laolaltã vre-o20.000 ferdele de cucuruz.

Cartofii, câþi se prãsesc princucuruze, fânaþe, grãdini ºiaiurea, fac cam 27 ferdele defamilie, laolaltã vre-o 12.000ferdele de cartofi.

Din cele 2 jugãre cultivate cunapi de nutreþ se iau vre-o 20care de napi, carul socotit cu 5 fl.,dã suma de 100 fl.

Prin cucuruz se mai prãsescbostani (lubeniþe, dovleci, tidve),de jugãr cam 4 care cu cîte 2 fl.,laolaltã 2000 care în preþ de vre-o 4000 fl.

Uleul scos din sâmburiiacestor bostani face vre-o 1500litre în preþ de vre-o 1000 fl.

Fasolea din cucuruz face vre-o450 ferdele în preþ de 450 fl.

Cînepa de sãmânþã face vre-o 250 ferdele în preþ de 250 fl.

Pâºii (cocenii) cucuruzului, carese folosesc ca hranã pentru vite,se pot socoti de jugãr cu 2 care,de toate 1000 care cu 2500 fl.

Fasolea, câtã se aduce verdepeste varã din cucuruze, se poatesocoti de familie cu 3 ferdele,laolaltã cu 1200 ferdele în preþde 500 fl.

Venitul total din agrii esteaºadar de 54.344 fl.

În timpul graniþei ºi cam pânãpe la 1870 câmpul era împãrþitîn trei hotare, din care unul secultivã cu grâu, altul cu cucuruzºi al treilea se lasã ca ogor; acumînsã, cum am zis mai înainte,

câmpul e împãrþit numai în douãhotare.

Mai nepotrivitã împãrþire ahotarului ca cea în douã hotarenici cã se poate.

ªi cã aºa e, ne-a dovedit dl.Dumetriu Comºa în întrunireaagricolã þinutã la Orlat în 1 Iuliea.t. Dl. Comºa, acum presidentul„Reuniunii agricole române dincomitatul Sibiiului“, a datOrlãþenilor sfatul sã se împartãhotarul în 5 pãrþi.

În aceste 5 pãrþi plantele artrebui sã urmeze astfel: 1cucuruz îngrãºat cu mult gunoiu,2. ovãs cu trifoiu, 3. trifoiu, 4. trifoiuºi 5. grâu, cu sau ºi fãrã gunoiu.

Pãºunatul vitelor în agrii sã nuse îngãdue pânã dupã culesulcucuruzului.

Înþeleptele ºi binevoitoarelesfaturi ale domnului Comºa artrebui sã le punem în lucrare.Astfel ni-s’ar înmulþi venitele ºisoartea încã ni-s’ar îmbunãtãþi.

Oamenii n’ar mai fi siliþi sãcumpere primãvara fân, nicibucate nu s’ar cumpãra aºamulte ca azi; iar vitele la toatãîntâmplarea ar fi mai bine þinuteºi ar avè preþ mai bun.

Tovãrãºia agricolã, plãnuitã înîntrunirea dela 1 Iulie a.t. ºi la acãrei înfiinþare ºi-au dat cuvântul15 fruntaºi din loc, va înainta ºimai mult bunãstarea comuneiîn toatã privinþa.

De vre-o 15-20 de ani avempluguri de fer, avem maºini deîmblãtit cu mâna ºi cu caii, detoate 11. E timpul acum sã tra-gem folos ºi dela alte maºini cumsunt: cele de sãmãnat grâu ºicucuruz, cele de tãiat paie, napi,º.a. de trior, de grape pentru fânaþepline de muºchiu º.a.

Orlatul nici-odatã n’a avut, decând se ºtie bucate de ajuns.Totdeauna a trebuit sã cumpereo parte de aiurea.

12. FânaþeleDupã subtragerea pãmân-

tului semãnat cu ovãs, cartofi,napi ºi cu trifoiu, ar mai rãmânedin cele 804 jugãre pentrufacerea fânului ºi otãvii. Acestejugãre dau vre-o 1560 care defân ºi cam 780 de otavã în preþde 35000 fl.

Fânul, otava, trifoiul, mîzãri-chea, napii, paiele, p⺠ii ºipleava, câte se fac pe hotarulOrlatului, nu sunt de ajuns pentruvite, ci an de an mare parte dinlocuitori sunt siliþi sã cumpere dinCacova, Sibiel, Vale º.a. nutreþ înpreþ de vre-o 1500 fl. ºi de cândîºi aduc aminte cei mai bãtrânioameni în viaþã, tot aºa a fost.

Pãrþile de hotar unde se facefânul ºi otava se numesc:Rovinã, Dupã-Deal, La-Cerna-voda, Pe-lângã-Râu, În Câm-pºorul-cel-mare, în pãduri (lamunte) ºi în grãdini.

13. PãºuneaPãºunatul vitelor în cele 526

jugãre de pãºune, apoi primã-vara ºi toamna în fânaþe, pestevarã în miriºti ºi în cucuruziºtipreþueºte vre-o 5000 fl.

Locurile de pãºune au urmã-toarele numiri: Cetatea, Cetatea-cea-lungã, Arinul-cel-mic, ÎnZãvoaie, La Cânepi, Tãietura decãtre Gureni, Breazda, Poiana luiGhiºoiu (pânã la fântâna luiªerban), Poieniþa, Ardeul, Piscullui Zãvoiu, Strâmba-mare,

Strîmba-micã ºi Pe Orlãþel.

14. ViileÎn cele 23 jugãre de vii se

produc peste 1500 ferii de vin (1ferie = 10 litre) în preþ de vre-o2000 fl.

Poamele din vii aduc ºi ele vre-o 200 fl. Vii au mai fost într-un locºi adecã în capul satului de cãtrãmunte, pe coasta din stângaOrlãþelului. Acele s’au stârpit cutotul, dar viile s’au împuþinat ºi înlocul unde se aflã azi. În zilelenoastre nime din Orlat nu maisãdeºte viie. Vinul e acru; dar’pânã are plugarul de acesta, nucumpãrã din târg. Filoxera ºi alteboale ale viþei de viie, aici nu s’auivit încã; la cas de a se încuiba,fiind vii de tot puþine, curând ausã gate.

15. PãdurileTeritoriul acoperit cu pãduri

este de 7306 jugãre, adecã de2½ ori mai mult tãrîm decât toatecelelalte pãmânturi împreunã.

Pe dealuri se aflã numai micilepãduri numite: Arin ºi Zid.

Celelalte pãduri sunt toate pemunte ºi se numesc începânddin comunã spre partea de cãtrãcomunele Cacova, Sãliºte ºiJina: Teiºul, Faþa-Teiºului,Dosul-Rãu, Dosul-Cârstii, Tãr-nicioara, Pãrãul-Târnãcioarei,Pãrãul-Feregii, Dosul-Achi-meºtilor, Pãrãul lui CrãciunManciu, Pãrãul-Alunelului,Pãrãul-Piþului, pãrãul-Pãiºelului,Dosul Rîului (al Luncii), Pãrãullui Pãtru Lupu, Pãrãul-Dainii,Curmãtura, Urzicariu, Fântânaneagrã, Piscul lui Zãvoiu, Pãrãul-Peºtilor, Pãrãul-Duºilor, Strâm-ba-micã, La Rudari, Strâmba-mare ºi La Vîrf.

Pe partea de cãtrã Gurarîuluisunt: Pãrãul lui Bobeº, Ardeul,Piscul Vulturului, Poeniþa,Sãnuni, La-Curmãturã, Pãiºelul,Alunelul, Bãloaia, Dosul-Cornii,Coasta mare, Faþa Orlãþelului,Dosul din jos ºi Poeni. Cuaceste am ajuns iar în comunã,pe ceealaltã parte.

Rîul Foltii formeazã în cea maimare parte graniþa între pãdurileOrlatului ºi ale Gurarîului; iar decãtrã Cacova Orlãþelul-cel-mare,care vine din Fântâna-neagrã,aproape de Poeniþã, apoi Plaiulpânã la Peatra-roºie. De aici însus se mãrginesc pãdurileOrlatului cu ale Sãliºtei pânã înplaiul Jinei, deasupraPripoanelor; iar de aici în sus cuJinarii pânã La Vârf.

În graniþa de cãtre Jinari esteºi Pasul-Duºilor pe unde trecMãrginenii ºi îndeosebi Poenariiîn România. La Duºi estevameº, controlor, staþie degendarmi ºi finanþi ºi cârciumã.

Trecerea pe aici se întâmplãnumai cu caii ºi cu piciorul.

Pãdurile acestei comunesunt o avere de mare preþ, unisvor nesecat de venit pentrutoate timpurile, dacã ele se vorgriji altfel ºi nu ca pânã acum.

Grije deosebitã nu s’a pus nici-odatã pe pãduri. Atâta numai, cãîn timpul graniþei se tãiau cucumpãt, ceea ce se dovedeºteprin împregiurarea, cã atuncierau la munte numai 7 joagãre

(ferestrauã de tãiat scânduri ºilaþi); iar în sat nu erau de loc.Astãzi însã la munte sunt 17 ºiîn sat 9.

Dela desfiinþarea graniþei,adecã de 43 de ani încoace,oamenii au rãzimat numai înpãduri ºi iar în pãduri, tãind fãrãcruþare, care de unde ºi cât avoit ºi a putut.

Nime n’a plãtit nimãrui nimicpentru lemnele tãiate ºi totul s’aîntâmplat fãr’ de nici o controlã.

De vre-o 10 ani este silvicultorcercual, care s’a apucat sã facãºi un plan de exploatare, începutîncã mai înainte; dar acela niciastãzi nu e gata, cu toate-cã s’aucheltuit spre acest sfârºit câtevamii.

De vre-o 6 ani oamenii cariaduc scânduri, laþi, bârne ºipeste tot lemne de vândut,plãtesc comunei niºte mici taxe.Pentru vanþuri mai lungi de 5stângini 20 cr. de bucatã. Grinzide 4 st. 10 cr., de 3 st.6 cr., de 2½st. 4 cr. Caferii 4 cr., de bucatã.De scânduri 2 cr. De pãreche,de fostãne 4 cr. De pãreche. Laþiipãrechea 1 cr. De un stânginde lemne 40 cr. Pãdurile suntîntabulate pe numele comunei;iar dupã obiceiul ºi dreptulcâºtigat de mai înainte sefolosesc numai de urmãtoriifoºtilor grãniþeri ºi de aceia, cariºi-au cumpãrat mai târziudreptul de folosinþã (cei maiavuþi au plãtit ºi plãtesc câte 100fl, cei de mijloc câte 50 fl, ºi ceimai sãraci câte 25 fl.)

Pânã erau pãduri în putere,de fag, s-au adus zeci de maga-zinuri de lemne, constãtãtoaredin câte 1000-2000 de stânginiunul, astfel cã socotite împre-unã dau cel puþin vre-o 20.000de stângini.

Dar acestea ce s-au fãcutfãcut ?? Ne fiind o administraþiebunã toate s-au dus ca ºi cândn-ar mai fi fost.

Iar când dupã 1880 comunaa cumpãrat dela erar pãdureade fag din sat pân’ la Urzicar(partea din dos mai cu seamã),în preþ de aproape 9000 fl.,atrebuit sã se bage în datorii, lacare plãteºte de 8 ani, ºi are sãmai plãteascã vre-o 14 ani.

E un mare dar dumnezeesca avea pãdure, chiar ºi Þiganiiau lemne pentru foc din destul.E de nepreþuit a avè pe nimicafiecare om din comunã lemnelede trebuinþã pentru clãdirea delocuinþe, ºuri, grajduri, ºopruri,coteþe, garduri, pãlanuri (uluci)ºi c.l., apoi pe lângã acestea maiºi vinde scânduri, bârne, caferiºi lemne de foc, în preþ de vre-o30.000 fl., an de an.

Aici, nici Þiganii nu ard cupto-rul cu paie ºi cu pâºi, pe cândîn unele pãrþi ale þãrii, spre pildãpe Câmpie, cei mai de frunteplugari fac mãmãliga ºi altebucate cu paie, ogrinji ºibalegã.

Gândindu-se cu durere deinimã locuitorii de azi ai Orlatuluila fiii ºi nepoþii dînºilor, trebuie sãafle chipuri ºi feluri de a fi maicruþãtori ca pânã acum faþã depãduri, dacã e sã aibã ºi aceºtiadin ce sã trãiascã.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag 4pag 4

Fondator :Fondator :Fondator :Fondator :Fondator : pr imar pr imar pr imar pr imar pr imar Aure l GâþãAurel GâþãAurel GâþãAurel GâþãAurel Gâþã º i º i º i º i º i Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local OrlatAdmin is t raþ ie :Admin is t raþ ie :Admin is t raþ ie :Admin is t raþ ie :Admin is t raþ ie : re ferent re ferent re ferent re ferent re ferent TTTTTamaraamaraamaraamaraamara Cânean Cânean Cânean Cânean Cânean

Tiparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuLe dLe dLe dLe dLe dorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtoºioºioºioºioºi

alalalalal ãturi de pãrinþi iãturi de pãrinþi iãturi de pãrinþi iãturi de pãrinþi iãturi de pãrinþi i lor ! lor ! lor ! lor ! lor !

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează bun-venit urează bun-venit

noilor născuţi:noilor născuţi:

Primãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famil ie il ie il ie il ie il ie iîndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!

Dumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu s[-[-[-[-[-iiiii odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace!

STROIA ANDREEA-ªTEFANIA 01.12.2015CURTEAN ANDREI-ªTEFAN 11.12.2015CUBLEªAN RAHELA-GABRIELA 08.11.2015

MUNTEAN ANA 03.02.1928 15.12.2015

A devenit o tradiþie la Orlat ca, în apropierea Crãciunului, elevii ªcolii Generale "Ion Pop Reteganul" sã ofere un spectacol pãrinþilor, cadrelor didacticeºi reprezentanþilor administraþiei locale. ªi în acest an, copiii au colindat, oferind un program artistic deosebit. Ca în fiecare an, cei mici au fost rãsplãtiþicu pungi cu dulciuri. Cadouri au primit ºi vârstnicii din comunã cu o situaþie materialã precarã. Respectând o tradiþie veche, Primãria a fost ºi anulacesta alãturi de copiii ºi vârstnicii din Orlat, contribuind la crearea unei atmosfere de sãrbãtoare autentice.

Cadouri pentru copiii ºiCadouri pentru copiii ºiCadouri pentru copiii ºiCadouri pentru copiii ºiCadouri pentru copiii ºivârstnicii din Orlatvârstnicii din Orlatvârstnicii din Orlatvârstnicii din Orlatvârstnicii din Orlat

Adresa: Primãria comunei Orlat, str. Avram Iancu nr. 202,cod postal 557170.Telefoane Primãria Orlat: 0269/571104; 0269/571455;Interioare:Secretariat - 11;Secretar - 12;Impozite ºi taxe (casierie) – 13;Biroul Agricol - 17;Contabilitate - 16;Serviciul Public Voluntar pt. Situaþii de Urgenþã - 17;Viceprimar - 15;Stare civilã – 14;Asistenþã socialã - 14;Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor - 14.Fax: 0269/571104; 0269/571455

@

Date contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rie

PENTRU DEFECÞIUNI LA REÞELE ENERGIE ELECTRICÃSAU GAZ VÃ RUGÃM SÃ APELAÞI NUMERELE DE

TELEFON DE MAI JOS

TEL.GRATUIT ELECTRICA 0800801929TEL.GRATUIT EON GAZ 0800800928

Site web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : www.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro

E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat yahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.com

Cetãþenii comunei Orlat care doresc sã publiceanunþuri de vânzãri, cumpãrãri, prestãri servicii

º.a. în ziarul Orlat INFO pot depune acesteanunþuri la sediul Primãriei.

Comuna Orlat, Judeþul Sibiu, având sediul în Orlat,strada Piaþa Avram – Iancu nr. 202, cod poºtal 557170,C.I .F. 4240952, te l / fax :0269/571104, emai lprimariaorlat@yahoo.com,

În conformitate cu prevederile art. 7 alin.(1) din H.G.286/2011 pentru aprobarea Regulamentului - cadruprivind stabilirea principiilor generale de ocupare a unuipost vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilorcontractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sautrepte profesionale imediat superioare a personaluluicontractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

Organizeazã concurs pentru ocuparea a 1 (unu) postcontractual vacant de asistent medical comunitar.

Conditii generale de participare la concurs:a) are cetãþenia românã, cetãþenie a altor state

membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparþinândSpaþiului Economic European ºi domiciliul în România;

b) cunoaºte limba românã, scris ºi vorbit;c) are vârsta minimã reglementatã de prevederile

legale;d) are capacitate deplinã de exerciþiu;e) are o stare de sãnãtate corespunzãtoare postului

pentru care candideazã, atestatã pe baza adeverinþeimedicale eliberate de medicul de familie sau de unitãþile

Anunþ publicitarAnunþ publicitarAnunþ publicitarAnunþ publicitarAnunþ publicitarsanitare abilitate;

f) îndeplineºte condiþiile de studii ºi, dupã caz, devechime sau alte condiþii specifice potrivit cerinþelorpostului scos la concurs;

g) nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârºirea uneiinfracþiuni contra umanitãþii, contra statului ori contraautoritãþii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, careîmpiedicã înfãptuirea justiþiei, de fals ori a unor fapte decorupþie sau a unei infracþiuni sãvârºite cu intenþie, carear face-o incompatibilã cu exercitarea funcþiei, cuexcepþia situaþiei în care a intervenit reabilitarea.Condiþii specifice de participare la concurs :

a) Studi i : ºcoalã post l icealã sau l iceul sani tarspecialitatea generalist sau pediatrie

b) Cunoºtinþe operare pe calculatorc) Certificat de membru al O.A.M.A.M.R. plus aviz anual

O.A.M.G.M.A.M.R. SibiuData desfãºurarii concursului:Proba scrisã în data de 08.01.2016Proba oralã în data de 11.01.2016Dosarele de înscriere se depun la sediul Primãriei

Comunei Orlat pânã la data de 30.12.2015 ora 14:00.Alte informaþii suplimentare la nr. de telefon

0269/571104.

Efectuaþi exemenul trichineloscopic!Efectuaþi exemenul trichineloscopic!Efectuaþi exemenul trichineloscopic!Efectuaþi exemenul trichineloscopic!Efectuaþi exemenul trichineloscopic!În aceasta perioadã, în mod tradiþional se sacrificã porci

în gospodãriile populaþiei. În vederea prevenirii unor posibileinfestãri cu parazitul Trichinella Spiralis la om, D.S.V.S.A.Sibiu recomandã proprietarilor de porcine sã soliciteefectuarea examenului trichineloscopic la porcii sacrificaþiîn gospodãrii pentru consum propriu ºi, de asemenea,recomandã consumatorilor sã cumpere carne de porc saupreparate din carne numai din unitãþi sau spaþii autorizate/înregistrate sanitar-veterinar.

ANTONIE VASILE 16.08.1950 24.11.2015

VERDE GHEORGHE 17.08.1932 17.12.2015