A n u l V I I A r a d , Mercurï Q7 August ( o Septemvrie) 10O3 N f . 1 5 6 REDACŢIA

Arai, Deik Ferencs-utOE* ar. SO.

ABONAMENTUL Pentru Austro Ungaria ;

po un an . . . 20 cor. 10

5 2

pe V« M • • pe o lan» . . N-rlI de Duminecii pe an

4 coroane. Pentru România şi străină­

tate pe an 40 franci.

Manuscripte nn se înapoiagS.

TRIBUNA POPORULUI ADMINISTRAŢIA

Arad, Deák Ferencz-ntcea nr. 80

INSERŢlCNILEt de un şir garmond : prima data 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b.

de flecare publicaţinne

Atât abonamentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti

înainte în Arad. Telefon pentru oraş şi comitat 502

Scrisori nefirancat/nu ee primesc

S I T U A Ţ I A . 0 lună a trecut de când ministrul-

preşedinte Khuen-Héderváry a adus la cunoştinţa parlamentului dimisia între­gului cabinet, de-o lună urmează — cu mici întreruperi — audienţele şi s'ar putea zice că tot nu suntem maî de­parte decât am fost la început.

Cel mult situaţia s'a mal încurcat. Sëptëmâna trecută se credea deja

că în curênd vom avea nou ministru-preşedinte şi cabinet, căci M. Sa îl chlemase la audienţă pe ministrul de finanţe Lukács, care — ştiind bine că era vorba de însărcinarea lui cu for­marea cabinetului — declarase că are să primească această însărcinare. S'a presintat însă la audienţă, M. Sa Га în­sărcinat cu formarea noului cabinet şi Lukács — a refuzat, din «motive per­sonale şi obiective», cum s'a esplicat în curend după audienţă.

Nu se simţia nici destul de ener­gic, nici destul stăpân asupra partidului liberal, ca bazat pe spriginul lui să poată frânge opoziţia... şi poate nu voia s'o strice nici cu opoziţia.

Lukács a voit să facă însă ceva şi a eşit la iveală cu un plan.

«Partidul liberal trebue să se în-truniască în conferenţă, să discute aici ce şi cât poate lua în programul sëu din «aspiraţiile naţionale», să decreteze apoi că acestui program alcătuit de con­ferenţă au să se supună toţi membrii, şi să spriginească apot din rësputerï pe cela pe care M. Sa pe baza acestui program — are să-l designeze de viitor ministcu-preşedinte «.

Planul pare că a primit şi apro­barea de sus, căci Khuen-Héderváry încă a declarat în clubul liberal că aderă la acest plan şi crede că M. Sa nici nu va designa ministru-p reşedinţe până după ţinerea conferenţeî.

încă acelaşi zi, Kfauen Héderváry a fost din nou primit în audienţă, şi apoi Duminecă iarăşi.

La 9 şi V2 a s o s i t $i ia Ю a şi părăsit castelul. Scopul audienţei, pro­babil va fi fost să-I refereze M. Sale despre dispoziţia partidului liberal şi apoi, fireşte, despre planul conferenţeî. Se svoneşte totodată că M. Sa s'ar fi înţeles cu ministrul-preşedinte Khuen-Héderváry şi în privinţa persoanelor d'à se mal invita la audienţe, şi aceste ar fi aproape numai — militari.

Audienţei e ministrul ui - preşedinte sunt însă acum atât de obişnuite, încât n'au stârnit nici o senzaţie. Cu mult mal mare svon a produs audienţa fostu­lui ministru-preşedinte S\éll Kálmán, pe care M. Sa l'a primit în audienţă la 1 oră.

Se vorbia la început chiar şi d'o revenire în fruntea guvernului alul Széli, dar în curênd au încetat svonurile, mal ales pentru-că S\éll nici înainte, nici după audienţă n'a conférât nici cu un bărbat politic, nici chiar cu ministrul-preşedinte, la care e uz să faci vizită înainte d e a merge în audienţă la M. Sa.

Foile de sară vorbesc, că M. Sa l'ar fi însărcinat cu formarea cabine­tului pe Stell şi că şi Stell ar fi refu­zat. Ce e adevër în s vonul ăsta nu se ştie, căci Stell n'a conférât cu nimeni, şi şi de altminteri e diplomat mare. Unor ziarişti lî-a declarat că nu poate să le dea nici o informaţie. Nu neagă, că la audienţă a fost vorba despre si­tuaţia gravă a teri!, dar el nu ştie nimic.

Ziua de Duminecă a fost. ziua au­dienţelor, înainte de Stell a mal fost primit în audienţă şi principele Lobko-vicţ, comandantul corpului de armată din Budapesta. A fost chiemat ca să refereze despre revoltele militare despre cari scriseseră foile din Pesta.

Ziua s'a încheiat cu o altă sensa-ţie. Sara la 7 ore a sosit la Budapesta ministrul de esterne contele Golu-

choivski, care Luni dimineaţă a şi fost primit în audienţă de 2 ore.

Scopul venirii sale se aduce în le­gătură cu evenimentele din Serbia şi Macedonia, dar nu sufere îndoială că în rîndul întâlu va fi referat despre mişcarea pornită între germanii şi cehii din Austria.

"Combinaţii privitoare la viitor nu facem. Suntem obişnuiţi să aşteptăm cu răbdare şi aşteptăm şi-acum, curioşi să aflăm cum se va putea resolva criza actrială fără noi, naţionalităţile.

am alăturat ziarului nostru şi o infor-maţiune nemţească despre convingerile Românilor în cestiunea armatei. Ji-dovaşul strigă după procurori, să ne înfunde în temniţa, pentru-că afirmăm loialitatea noastră faţă de tron şi di­nastie. Mesura aceasta de obrăznicie totuşi par'că şi delà jidovi e deja prea mare. Din causa presei jidoveşti ţara se află în primejdia absolutismului, căci această presă infectă falsificând opinia părţii sănătoase la minte a poporului maghiar, vrea să facă imposibilă o re-solvare prielnică a crimei. Se înţelege, Stauber József pretinde a représenta ypoporul maghian. Dar dacă poporul maghiar a ajuns într'o situaţiune atât de nefericită, ca să fie représentât prin perciunaţi, apoi să ştie aceşti > Schreib"

M. Sa Regele Mercurï la g Septemvrie va părăsi capitala şi se va renloarce la Viena, spre a asista la parastasul în amintirea reginei El isabeta. Din Viena, probabil, încă în decursul j Moritţi*, că noi îi vom înveţa minte săptămânii va reveni la Budapesta, unde Şi maî ales jidovaşilor delà » Aradi va sta până după resolvarea crizei. Nu ! Közlönyt le trimitem vorbă să nu se va lua dară parte nici la manevrele ca- ; obrăznicească ajară din cale, căci să valeriel, ce se vor ţine în Galiţia. \ poate întêmpla, că la eventuala între-

* i prindere a noastră pentru aducerea lor Convocarea Beichsrathu- ! [a rfson s à aflàm b u n î tovarăşi chiar

lui. Cum se depeşează din Viena, în l a fraiú maghiari, cari nu au venit in cercuri bine informate se vorbeşte, că tara a c e a s t a c u Pld d e i e P u r î i n sPate-în numërul procsim al semi-oficioasel

Statele Balcanice •»Wiener Zeitung«, se va publica pa­tenta prea înaltă, prin care se convoacă dietele provinciale ale Austriei. Sa vedem acum cum stau i<

_ militare ale Turciei şi Bulgariei. ..j Mal întâia, Turcia:

, ^ a r ă d r t 11

1 m a t a n m m a n a я m a t с п т п і о р т Sub acest titlu dulce sunător la

<

urechile ipocriţilor » maghiari de cinci pitula fiţuica jidovească > Aradi Köz­lönyt din loc cu bale la gură se nă­pusteşte asupra noastră, pentru-că în aceste \ile de grea încercare pentru patria noastră am luatposiţie în contra pretensiunil » concesiilor naţionale* în armată şi am arătat, că Românii ţin cu neclintită tărie la unitatea armatei. Mal ales li-e ciudă perciunaţilor de talia pântecosulul jidov Stauber Jó\sef, că

mata otomană a fost complect reorga­nizată la 1880. Noul modificări în for­maţia sa s'au adus la 1886 şi 1888 . Almanachul de Gotha din 1881 , 1882 şi 1885 dă desluşiri complecte asupra acestui subiect.

După noua stare de lucruri, ser­viciul militar e obligator şi durează trei ani în armata permanentă (pentru ar­tilerie şi cavalerie patru ani) ; aceştia poartă numele de nizaml. In rezerva

•) Vezi „Tr. Pop." Nrul 148 şi 150.

0 partie pe postovar, (Urmare şi fine).

Erau 12 ore, când jumëtate din es-cursionişti eram în jurul mesiï delà birtul din jos. Ceilalţi remăseră să culeagă afine.

Când sosi d-şoara L. , d-na P. , depu­tatul şi câţî-va copil ne-am convins, că-s multe afine la poalele piscului. Urmează o carne splendidă pe grătar şi acum aştept ca după prânz să 'nceapă partea de forţă a ziliî, discuţii cu d-şoare şi dame, discuţii libere în verdeaţă, să fiu răpit de farmecul naturii şi încântat de priviri dulci. Cred, că vom eşi cu toţii şi aşezendu-ne la un Ioc vom discuta pe earbă verde. Şi aşa s'ar şi întîmpla decă maioritatea am fi români. Suntem însă lipsiţi de partea cea mai fermecătoare a zilei. Regretă mult acest lucru şi d-şoara L.

Damele s'au retras într'o chilie, ear noî bărbaţii am rëmas tot la masă şi din trecere de vreme, încep a discuta cu de­putatul politică! Şi să nu credeţi că-i rëu meşteşug a discuta politică pe vîrful Po -stovarului. începem delà situaţia internă, peregrinăm prin Germania, vorbim chiar şi cu Bismarck şi ne oprim în România. Trebue să constat, că deputatul are vederi destul de clare, e obiectiv în judecată şi-T foarte simpatic Vorbeşte prudent, căci më ştie jurnalist şi nu voeşte să treacă poate nici un fel de margini. Venind vorba de unirea Transilvaniei cu România, la ceea-ce nu eu am condus discuţia, më grăbesc a anticipa : „Dies ist schon vorüber, £íerr Doctor, wir wollen dies nicht" - ca

su vëd ce zice. — Doară, preste asta n'aţi trecut D.-Voastră şi lucrul acesta s'ar putea esecuta uşor, dacă n'aţi afla piedecă aşa mare în Carpaţi. Esecutat acest lucru unde ar li punctul de gravitaţie ? Tocmai cazul cu Austria. Më mir cum de Bucovina poate avea de centru Viena Ea aparţine, după locul geografic ce-1 ocupă la România . . . etc. etc.

Trecuse deja i oră şi V2 şi am fi mai discutat de sigur, dacă nu s'ar fi ivit damele. Luăm cafeaua şi ne pregătim de plecare.

înainte de-a pleca însă nu uităm a ne înscrie în „Cartea oaspeţilor" (numërul meu 1174' şi a ne împodobi cu „Roze de Alpï", de cari am aflat pe o masă vecină, la care-şi petrecuse o altă societate. Şi oare e păcat a lua câte o pereche de roze adunate de alţii ? A fura flori nu e păcat...

Şi eată-ne călări. Tot cei de azi di­mineaţă. Damele au luat-o înainte, domnii înapoi, cel din urmă sunt eu. Dar calul deputatului şi al dlui G. merg rëu. La o cotitură ÎÏ lasă al meu înapoi şi astfel ajung damele, cari ne asteaptau într'o poeniţă. Trei minute a trebuit să aşteptăm pe domnii dinapoi, când eată-i că vin — cu caii de frîu. Şi omul cu caii, Român din Scheiul Braşovului, a priceput de ce nu vrea să meargă calul d-lui deputat şi zice :

„Calul domnului nu merge decât după cel al cucoanii, că aşa e înveţat!" — Şi minunea minunilor, calul deputatului înaintează de minune după al d-nei P . Ce cuminţi sunt şi caii câteodată ; cum pricep gândurile omeneşti! Şi înaintăm încet şi

— nu prea sigur. îmi trec uneori curente electrice prin vine, dar më liniştesc vë-zênd înaintea mea pe d-şoara L . scăpată de ori-ce primejdie. Ajungem drumul cel bun. D-şoara cântă o arie atrăgătoare încetează, o laud, o rog să -mi mai cânte ceva. îmi cântă . . . Cânt şi e u . . . D-şoara e impresionată şi cutropiţi de impresii ne trezim la fântâna, unde dejunaserăm. De-scălecăm. Roibul deputatului se liniştise, vëzêndu-І poate liniştit pe al d-neï P . ; nu mai e sburdalnic ca azi dimineaţă, când în glumă se înieptase cu picioarele dina­poi şi nu mai lipsia decât o urmă, ca să-l atingă pe deputatul, care cerca să se apro­pie de el.

Suntem veseli şi pornim. Mergem alăturea, doi cu doi, afară de dl G. care a luat-o în galop Discutăm în ticnă şi mi-se împrospătează în memorie scene din vieaţa de student, legate de drumul spre Poiană, dar mai ales de drumul din P o ­iană spre Braşov, pe care-1 facem acuma.

Ii povestesc d-şoarei L. o scenă de tot înduioşitoare de dragoste, din vieaţa mea de copil, când adică veniam din Po­iană alăturea de aleasa inimei şi nu cute­zam s'o agrăesc. Şi de aci apoi întindem o discuţie animata despre dragostea plato­nică, ideală Şi credeţi, că nu e admirabil a tracta o asemenea temă — de pe cal, pe când ziua îşi dă ultima sforţare în luptă cu noaptea?! E sublim!

A m ajuns la locul, unde ne aşteptau trăsurile. Descălecăm. Cinstesc cu un bac­şiş pe copilul, care condusese calul d-şoarei L . pe Postovar în jos. Dar să vedeţi, ce scenă nostimă se iraprovisează.

— Dar ce-i dai lui bacşiş, d-şorule, că nu-s caii lui. Sunt ai mei caii. Dă în­coace banii, më !

— Ea lasă-î banii, că uite el a pur­tat calul de căpăstru !

— Da cine l'a chemat; ducă-se dra­cului ! Dă încoace banii, më, că te loveşte cataroiul!

Ii las să vëd ce ese. de-aci^JCfecaAri nostru îl prinde pe copil îl smulge banii din mână şi umblă mai departe după bac­şiş. Më scandalisez de inima lui tirană şi nu-i dau nimic.

Un moment psihologic de mare im­portanţă. P e vîrful muntelui îl roagă pe băiat să-i ajute, să conducă calul d-şoarei L. şi aci după o cale de 2 oare îl lipse­şte pe copil şi de mica cinste, ce i-o faci. Sunt mulţi oameni fără de inimă în lume dar aşa lipsă de ruşine, atâta grobianitate par'că n'am mai vëzut.

Il chem pe copil de-oparte şi-i dau bacşişul îndoit, grijind, să nu-1 mai vază nefericitul acela de hain şi egoist

Urc trăsura cu d-şoara L. şi cu dl G. A înoptat de-a binele. Sub potopul de impresii de peste zi şi alterat de purtarea-Trocaruluï më cufund în meditaţii şi con-templaţiuni fără de sfîrşit. Obosiala încă nu m'a cuprins.

Sunt însă sigur, că mâne voiu simţi toate greutăţile escursiei de azi. Voi avea însă motiv să le uit, căci fost-a aceasta: . . O escursie pe neaşteptate de dragul alor doi ochi albaştri . . .

Din i yucl.

o 27 August (9 Septemvrie) 1903 Nr. 156

armatei active, ihliat, române trei ani — (cavaleristul şi artileristul douî ani).

Apoi trece în armata teritorială cu numele de redif, unde stă 8 am. In rezerva acestei arme stă fi ani. Ca re-zervist al armatei teritoriale poartă nu­mele de mustahfiz.

Aşa dar serviciul militar în Turcia este de două-zecl de ani.

• Vom da aci mal jos cimrcumscrip-ţiile militare ale imperiului otoman cum şi distribuirea artileriei pe corpurile de armată.

iu Iu

l 1

Circumscripţia mili­ Artilerie d' 1 campanie

o tară a corpului do Baterii cu Nr. tară a corpului do 6 tunuri

Ù armată una do tunuri

[ Constantinopol . . . 39 231 I 47 2f2

Hi Salonic îi 4 3 ; LV Armenia 39 2 ) 4 V Siria 2G 156

VI Mesopotamia . . . . 17 102 VII Yemen 7 42 VII

D i v i z i u n i . 2 12

Tripoli в 36

Trupeie otomane au arma sistem Mauser calibru 7, 66 şi 9, 5 ram. Ma­gazinul cu tub al armei poartă 5 car-Luşe şi 9 cartuşe.

Efectivul de rèsboiu în 1900 era astfel :

Armata permanentă. . . 800,000 oameni Armata teritorială . . . 361.000 „ llave (i)66 batalioane) . . 666.000 , Rezerva armatei toritoiiale 20.0 O .

1.0*0.000 oameni

Grosul trupelor sunt grămădite în Turcia europeană.

In adevër, efectivul de pace, in primele trei corpuri de armată — Cons­tantinopol, Adrianopol şi Salonic •— pe lângă alte trupe, cuprinde 192 batali­oane de redifl cum şi 158 baterii de

- ^"ţilerie cu 948 lunuri.-Să vedem acum forţele Bulgariei. In acest principat serviciul militar de douî ani in armata activă

entra infanterie, (3 ani pentru cele-rdftşHmOp) ; patru ani în rezervă şi patru ani în »opolcenie«. Aşa dar în armata bulgară serviciul e de 10 ani pentru infanterist şi de IJ ani pentru celelalte arme.

Armamentul sëu este : puşca cu repetiţie sistem Mählicher (mod. 88, calibru 8 mm.). Cavaleria este înar­mată cu carabina de acelaş sistem. Dispune de 432 tunuri. Cea mal mare parte din tunuri sunt delà uzina Krupp, ear celelalte sunt delà uzina Creuzot.

Efectivul total de rèsboiu pentru 1902 era socotit astfel:

Oameni j Tunuri Trăsuri

6 diviziuni de in­fanterie . . . .

1 divizie do cava-

Total

Armata de

124.082

i:.93s

3 1 « 5778

- 1 68

6 diviziuni de in­fanterie . . . .

1 divizie do cava-

Total

Armata de

Ш .9 .0

rezerva

3 sti .os іб 1 Oameni Tunuri Trăsuri

6 (liv. de infantei io

Total genera l . .

81.99 12o| 2772 6 (liv. de infantei io

Total genera l . . V- 6.H70 312; 5846

6 (liv. de infantei io

Total genera l . . k08.966 43fij 8618

Cum se vede forţele militare ale celor două armate nu pot suferi com­paraţie.

Dacă am admite că rezerva arma­tei bulgare se adună în întregime, am ajunge la 200.000 oameni. Eără în­doială în această socoteală e mult lucru

"problematic. Armata otomană în schimb dispune

de 750.000 oameni cu o instrucţie mi­litară complectă, din cari grosul este în Europa. Tot aci, prin dispoziţia ante­rioară a lucrurilor, sunt 958 de tunuri.

Trupele bulgare sunt distribuite parte la Nord şi parte la Sud de Balcani.

La Nord sunt: diviziile de Şumla, Vratza şi Busciuc; ear la Sud diviziile de Slivno, Filipopoli şi Sofia.

Crosul trupelor otomane într'un caz de conflict războinic vor năvăli de sigur prin Valea Maritzel asupra Ru-meliei orientale. Şi cum obiectivul ar putea ti capitala principatului, în acest caz toate trupele bulgare s'ar stringe în jurul platoului Mesiel, adică lângă Solia.

Liniile ferate delà Nord şi sud de Balcani sunt legate între ele numai prin Valea Iskerulul, un alluent al Dunărei, şi deci în jurul Soliei bulgarii pot opune cea mal mare resistinţă. In adevër în jurul acestui punct se pot concentra mal lesnicios toate forţele principalului.

Situaţia bulgarilor, în cazul cel mal nefavorabil lor, nu va suferi schimbări însemnate.

n9 ._ continuă moşleui-

Mauevrele delà Lipovuv — Schiţe instructive. —

Nu garantăm pentru autenticitate; o reproducem însă, după o foaie locală, de oare-ce nise pare — probabilă.

La poarta castelului din Nendorf stau pa\ă doi gardişti; atnêndoï voinici, amendai mândri; mai ales însă unul.

Al. Sa R. moştenitorul de tron intrând în tastei rëmâne uimit de frumsela unuia dintre gardişti. IIpripeşte cu ochii încântaţi, apoi i-se adresează unguteste.

— Eşti ungur, nu ? — Jawohl, Herr Majestät! — îl răs­

punde gardistul nemţeşte punèiidu-se . în „ Hap tac".

— De unde eşlli torul de tron.

Voinicul nostru se gândeşte o clipă, apoi îespunde bărbaţeşte.

— Melde gehorsamst, nu ştiu ungu­reşte !

Al. Sa ţi iubeşte binevoitor şi întră. Şi compatrioţii noştri maghiari mal vor

armată ungurească! *

Garantăm pentru asta şi ne cerem prea­labil scufele.

Podul ce duce peste Mureş. l'a^acupat 0 companie de soldaţi. 1 ot la \ece paşi stă câte un post, ca să. . . stee.

O societate romăneacă trece podul spre Radna. Cu ea e şi un băieţandru, care se uită cu plăcere la posturi.

— Crezi unchiule, — îi fice unuia din societate — că toţi soldaţii ăştia sunt romani ?

Apoi se apropie de un post. — D-ta eşti român ? — Da. — Şi de ce stal ahl? — îl întreabă

curios. Soldatul dă din urmere. — Ştie.. . muma dracului, de ce m'or

pus să stau! *

Autentică. T o be or not to be - soldat şi după

1 Octomvrie, asta e întrebarea. Ficiorii au venit obosiţi .delà manevre..

Sunt numai o apă. Abia mal stau pe pi­cioare, şi abia aşteaptă să sosîască i Octom­vrie să se întoarcă la vatra părintească unde îl aşteaptă cu atâta do?, — dacă se vor întoarce.

E vorba că poate nu se vor întoarce nici chiar aceia a căror vreme ar lî să plece, împlinind trei ani de serviciu.

Mt? pun cu unul la vorbe E greu ser­viciul şi mare dorul de casă.

— .ŞV nu ţi-e dor de casă'? Ochii Iul încep să străluciască plini de

bucurie. — Hei, domnule, cum nu mi va fi dor. —• .ŞY dacă vê vor mal ţinea trei luni,

pentru-că ii are cine sa vină în locul vostru? Ochii i-se întristează.. . Poale îşi va

fi aducênd aminte de Leana lui frumoasă care nu mai poate de doi ui lui...

Iu cotind însă privirea i-se aprinde din nou. Se aruncă în „haptac".

— Trăiască împăratul ! M. A

Sflrşitul manevrelor* Erl, Luni, dimineaţa la 9 ore a

rësunat peste câmpiile întinse din jurul Neudorf-u\úí fanfara de argint: s'au sjirsit manevrele. Militarii nu s'au aş­teptat la un sfîrşit atât de grabnic, dar totuşi nu li-a cauzat sunetul neaşteptat de fantară, bucurie neobişnuită. Sol­

daţii, cari împlinesc anul al treilea, au înţeles de mult că n'au să-şl revază vetrele decât către sfîrşitul anului.

Al. Sa. moştenitorul de tron, a fost pe deplin mulţumit cu dovezile de capabilitate militară date de ambele corpuri (române!) XII delà Sibiï şi VII delà Timişoara, şi asta a fost şi una dintre motivele că a dat ordin, ca ma­nevrele să se termine mal curînd.

La 10 ore, Al. Sa a urcat trenul special, care avea să-1 ducă la Viena şi puţine minute mal în urmă trenul a şi plecat. ' La gara din Neudorf şi-a luat rëmas bun delà corniţele suprem Dr. Molnár, vicecomittle Kapdebo şi contele Zselensky, căruia din nou i-a mulţumit pentru buna primire.

Cu puţine minute înainte de 1 2 , trenul a sosit în gara delà Arad, unde eşise spre întimpinarea Iul corniţele suprem Urban,, primarul oraşului In-stitoris şi căpitanul oraşului Sarlot. Al. Sa însă nu s'a arătat de loc, numai lo cotenentul de marină Remy a schimbat câte va cuvinte cu corniţele suprem.

Din incidentul venirii sale la ma­nevre, moştenitorul de tron a îmnărtit mal multe cadouri: câte un cias de aur cu monograma M. Sale: protono-larulul comitatens loanovicî, inginerului RaJislovici şi plebanulul Hold. A mal împărţit apoi cadouri şi altora.

Asociaţiunea pentru literatura ro­mâna şi cultura poporului român.

Concurs. Conform §-luî 1 7 lit. b. din sta­

tutele Asociatiunil si în urma deci-siunil speciale a adunării generale din ăst an, pentru ocuparea postului de prim-secretar al Asociaţiunh, devenit vacant prin abzicere, se publică con­curs cu următoarele condiţii:

1. Prim-secrctarul, ale cărui agende sunt prove-zute în §-ut 28 din statute, va trebui să fie cunoscut ca bărbat de litere ori apoi să aibă cualificaţie aca­demică.

2. Nu poate ocupa şi altă func­ţiune.

3 . Va beneficia de salar anual în suma de cor. 2 4 O 0 - , ce se va licuida în rate lunare anticipative, şi de relut de cuartir .în suma de cor. 800.—, ce se va licuida în rate lunare anticipative.

Reflectanţii au să-sl înainteze do-cumentelesubsemnatulul comitet (Sibiiu, strada Morii Nr. 8) până la 3 1 Decem­vrie 1 9 0 3 .

Sibiiu, din şedinţa delà 2 4 August a comitetului central al Asociatiunil.

Iosif Sterca Şvluf, vice-preşo(linte.

Dr. Beu, . secr. Í.

ARAJ>, 8 Septemvrie n. 1903.

Urban ívííii la moştenitorul (le tron. Desigur prietenia ce are cu Zzelénszky căci alt titlu nu ştim să-1 fi dat dreptul fişpanulul nostru Urban Iván de a se îmbulzi şi dinsul — după-cum citim în leibjurnalul sëu «A. es V.» — la moştenitorul de tron în Neudorf.

Citim adică Cil cL fost mal de multe-orl poftit la masă, şi că moştenitorul şi-a dat expresie simpatiilor faţă de maghiari, care simpatie s'a mărit delà prilejul acesta că îî poate cunoaşte. » Chiar aşa să fie oare? Chiar aşa să fi zis moştenitorul cătră musiu Urban? Dar ce maghiari a întâlnit moştenitorul în Neudorf?

Mal zice în treacăt « A. és V. » că mo-' stenitorul a întrebat pe dl Urban despre starea economică, chestiile naţionalită­ţilor ş. a. Ce a întrebat moştenitorul nu ştim, ce a putut rëspunde dl Urban

nu suntem curioşi a şti, ne mulţumim a constata că atunci când — deputăţia bisericel române n'a putut să se pre-sinte la moştenitor pentru pretextul că nu primeşte deputaţii — présenta dom­nilor d'alde Urban, care n'a avut acolo nimic de căutat şi pe care l-a v tri t. de­sigur contele Zselénszky abusând de situaţia sa de stăpân al casei — este o exploatare politică făcută însă într'un chip grosolan şi prost.

#

Din lieillŞl ni se scrie : Episcopul Orăzil-marI II. Sa Dr.

Demetriu Radu a înfiinţat pentru stu­denţii români delà gimnasiul din loc aşa numita >masa studenţilor*, la care vor primi gratuit prânz şi cină, de­ocamdată 15 studenţi (10 gr.-cat. şi 5 gr.-or.)

La intrevenirea sa, senatul scoalel civile de fete gr.-cat. a cărei patron e II. Sa, a holărît că de-acum înainte în internatul de fetiţe să se primească şi fete gr.-or., cea ce până acum nu se făcea.

A donat 50 cor. pentru corul me­seriaşilor români, si 1600 cor. pentru spitalul public cercual, zidit anul trecut».

Faptele marinimoase ale II. Sale se laudă de sine.

* Scoală de fete din Arad. După

cum aflăm, conducerea scoale! de fete din Arad a fost încredinţată şi pe viilor secretarului consistorial dl Vasile Goldiş.

Catichet al institutului a fost nu­mit părintele Ioan Nicorescu.

Profesoare au fost numite : Elena Pipoş, I lermina Oorogai iu şi Oclavia Deseanu, toate cu cualiiicaţiune formală superioară.

La această şcoală se pune o în­semnătate deosebită pe instruarea Fe­tiţelor în economia casnica, în ale bu­cătăriei şi croitul şi cusutul albiturilor şi ale hainelor.

Edificiul şcoalcl a fost anul acesta renovat atât interior cât si exterior.

*

Aeroetüt deasupra Aradului. Erl pe la ameaz a apărut deasupra oraşului nostru un aerostat, care a 0-ferit publicului un spectacol interesant. Aerostatul care a plecat din* Neudorf străbătea într'o linşte maiestoasă vêz-duhul şi când s'a apropiat de oraş, s'a coborit atât de jos încât cu ochian pu­tea-! distinge persoane car! se mişcau în nacelă.

0 oră întreagă a plutit aerostatul deasupra Aradului. La o oră fa dis­părut. Ţinta spre care a plecat, este necunoscută.

* Ex-lex-ul şi darea în comi­

tatul Aradului. In şedinţa de erï a co-misiunî permanente a comiiatului Arad, directorul de finanţe Jar kas Győző a făcut o relatre oficioasă despre situaţia insuportabilă creată pc urma ex-lex-ulul. Incassarea dării pe teritorul comitatului Aradului a suferit o scădere de 130,000 coroane faţă de anul trecut. Părerea directorului de finanţe e, că dacă încă o lună va dura starea de ex-lex, scă­derea pa fi un milion de coroane. D'aci-zice densul — vor proveni grave în­curcături, şi o mare parte a acestei sume va deveni neîncassabilă, pentru-că mal ales proprietarii mici cari şi de altfel sunt destul de însărcinaţi, nu plătesc.

Urmările cx-lexnhiî. Din Lech in ţa (com Turda-Arieş) ni-se scrie că locuitorii crezênd că în ex-lex nici darea comunală nu trebuie plătită, au refuzat s'o platiască. Primarul şi juraţii au cuprins la fiecare cate ceva şi au dus lucrurile la casa comu­nală. Locuitorii s'au resculat şi au asediat casa comunală. Primarul Illés şi notarul Moga numai cu greu au scăpat prin fe-reastă. Locuitorii au intrat apoi în casa comunală şi au făcut toate lucrurile puz-

Nr. 156 27 August (9 Septemvrie) 1903 < «

o derií. In comună a sosit o patrulă de geandarmi.

Aniversarea morţii împără­tesei ElisaVeta. Jo t în 28 August (10 Sep temvr i e ) a. c , vo r li 5 ani, de când a fost asasinată b/L S. mult iubita Imperă teasă Ei i saveta . D dentul aces ta se vo r ce l eb ra în toate biserici le din ţară, liturgii pentru feri­cita odihnă a sufletului Înaltei defuncte.

Becruţll rëmâo. bun i ş'a pu­blicat în foile of ic ioase , cum se depe-sează din Viena, ordinul ministrului de rësboï Pittreich, prin ca re li-se aduce la cunoştinţă soldaţ i lor a că ro r v r e m e espiră cu sfirşitul lunii, c ă de o c a m -dată nu vor fi concendia ţ i . T o t odată sunt c o n v o c a ţ i pe 5 O c t o m v r i e reser-viştil austr iacl la deprinderi de 8 sèp-tâmânî .

Ordinul vorbeş te , în schimbul ser­viciului lungit, de câ l e -va favoruri . T i m p u l câ t vor sta peste 1 Oc tomvr i e li-se va socot i drept depr indere de a r m e şi a n u m e ce le dintâi 6 septămânî drept depr inderea 1. apoi celeala l te de a II şi I lI-a.

Ord ine le aste par a dovedi c ă în curênd nu e nădejde să se résolve cr iza şi c ă din aspiraţiile naţ ionale nu va fi n imic .

* Ministru înecat. Manusefi, mi nistrul

de nuanţe a! Bulgariei, s'a înecat m băile delà Enxinograd.

* Contele Francise Deym, mi­

nistrul plenipotenţiat al Austro-Ungariel la L o n d r a , a r epaosa t J o i , la 3 S e p ­temvr ie , d. a. la 4 ore în castelul E-ckersdorf lângă Glatţ.

•

La librăria românească Petru Sinition Arad. strada Deâk-Ferencz Nrul ;Î0, au sosit o mulţime de cărţi literare româneşt i : Dminescu, loan Creangă, V. Alexandri, » Biblioteca populară Minervát (15 banï numërul), Quo padis si alte. Tot aici se pot cum-pèra cu numèrul : Sàmânàiorul, e sce -leHta revistă literara din Bucureşt i (20 b . j , » Tribuna Poporului* (10 h.), >Po­porul Romanţ (4 b.) , precum şi alte reviste şi cărţi literare şi de scoală . R e c o m a n d ă m librăria in alenţia tuturor Romani lor .

Candidat d e advocat, r o m â n , cu praesă bună, sau scri i tor, c a re a fost mai mulţi ani aplicat în cance lar i i advoca ţ ia le , află numai decâ t apl icare în cance la r ia advocatulu i Dr. Găurii Cosma în Beiuşi (Belényes . ) A se adresa de-adreptul d-lui Cosma.

» Avis. To ţ i acei p. t. participanţi la

adunarea generală a înveţătorilor din die-cesa Caransebeşului ţinendă în Băile-Her-culane, cărora le vine mal scurt şi mal eftin a călători până la Orşova cu vaporul, 'I avisez prin aceasta, că o pot face venind cu trenul din părţile Versetului şi Oraviţei, ce ajunge la Baziaş la 10 ore a. m., ear la io 1/» pleacă vaporul spre Orşova, unde ajunge la 3 ore p m. Din Orşova pleacă seara şpre B.-Herculane un tren mixt la 7'20 ore şi ajunge la staţiunea băilor la 8 ; i .,. Vaporul delà Baziaş până Ia Orşova pe cl. III. costă I fi. 70 cr. şi trenul delà Orşova până la băl 20 cr. — O r ş o v a , la 7 Sept 1403. Trăiau Heiilu.

* Dieta terii a ducatului Buco­

vina este c o n v o c a t ă în sesiune o rd i ­nară pe ziua de i o S e p . n. a. c .

Un RotSChild îlicllîs. Judecă ­toriile din F ran ţa nu se prea uită la poziţia socială a celor cari vin în con­flict cu legile. Henry Rotschi ld , milio­narul din Paris , are un automobil, ln-tr 'o zi a mânat prea repede, pentru-ce a fost condamnat la 20 Ir. amendă. Nu de mult a mânat din n o u prea re­pede, pentru-ce a fost condemnat afară

de amendă de 20 franci la o zi închi­soare, care a trebuit s-o împlinească.

Foc la Universitate. M a r e ne­norocire era să se întêmple la 5 Sept . la Univers i ta tea din Cluj, d acă un ser­vi tor precaut nu obse rva focul care a isbucnit în cabinetul Îîsîc al Univer sitarii. A n u m e din causa p â n ' a c u m ne­cunoscu tă s'a aprins petroleul aşezat spre analiză, ca re era c a m la 30—40 de litre. In curênd au sosit pompier i i , car i sea ra la 7 ore au local isât focul, c a r e şt aşa a durat peste 2 o re — Tot cabinetul însă a ars; paguba se urcă la \2500 coroane. Ce rce t a rea făcută de poliţie a dovedit , că incendiul f a causât negligenţa unui oficiant.

La temniţa. Dl T . Păcăţ ianu, au­torul operei valoroase Car tea de aur, Joî,^la 10 Septemvrie, îşi va începe pe­deapsa de 6 luni în temniţa de stat din Seg'hedin. Pedeapsa asta i s'a dictat pentru > agitaţie « cuprinsă în volumul I al operei amintite.

îngropată de vie. — Intr'o comună din apropierea oraşului Nowo-Tserkawk diö Rusia a murit nevafifa unul proprie­tar. Neriind nici 4fn medic în comună, băr­batul a rugat pe preotul să îngroape ime diat pe decedata. Aşa s'a şi întêmplat. Mal târziu însă bărbatului începu să i-se ivească bănuiala, că nevasta lui a murit numai în aparenţa Se puse deci şi des-gropă pe nevasta în présenta preotului şi mai multor oameni din comună. O groază nespusă cuprinse pe cel prezenţi. Tablou! era înfricoşat. Carnea femeel îngropate era la mâni sfâşiată până la os, ochii erau eşiţl din orbite şi mănunchiuri întregi din perul capului erau cu rădăcini cu tot în manile nefericitei. Era evident, că nevasta a fost îngropată de vie, iar în sicriu şi-a venit în lire şi a început o luptă îngrozi­toare cu moartea, până ce a trebuit să moară din lipsa de aer.

* Biser ică sivsă. Din (liacora ni se de-

peşea^ă, că a^t noapte a ars biserica româ­nească din Macedonia (lângă Ciacopa). Cauţa focului nu se ştie. Biserica, ca toate biseri­cile din diecesă, a fost asigurată la banca românească de asigurare „Transilvania".

Y Alegere de notar în Zagra. Marţi

s'a săvîrşit alegerea de notar în cercul Zăgrei. Alegătorii au fost avisaţf nu­mai în ziua precedentă despre ţinerea alegerii. Deschizîndu-se şedinţa prim-pretorul László Zoltán din Năsăud a can­didat pe notarul suplent Farkas şi încă 2 jidănaşi, necunoscuţi nici după nume, deşi au concurat la acest post (i—7 tineri români cu cualirîcaţil bune. A fost decla­rat de ales d-1 Farkas. Dacă d-1 protopre-tor László astfel respectă dorinţele Româ­nilor, de cari a fost ridicat la acest post, poate iî sigur că la proxima alegere nu va fi acolo unde e. :J(ev. Bistr.u

щ Stipendii (lin f'undaţiuaea „Gozsdu".

Representanţa fundaţiunil „Gozsdu" aţinut zilele acestea la Sibil şedinţă, în care s'au votat stipendiile pe anul acesta şcolar. S'au votat 154 stipendii în suma de 7 8 4 0 0 cor. 05 bani. Au primit stipendii 32 rigorosanţi, 57 jurişti, 14 medicinişti, 13 studenţi în (ilosoiie, 6 studenţi la technică, 5 stud. ia montanistica şi silvicultură, 1 cand. de profesor la şcoala comercială, 10 gim-nasiştl, 14 elevi în scoale militare, 1 cand. de notar şi 1 cand. farmacist. In anul trecut s'au promovat doctori 12 stipendiştl.

„ConvorliirI Li terare" Nr. 9 are ur­mătorul cuprins: G. Mumii —• Homer : Iliada, Ctntul I X (trad. în hexamètre). Teohari Antonescu. — Budhismul şi Nirvana (studiu). A — Lordul cel mititel (roman de F . H. Burnett, trad din englezeşte) Ciru (Jeconomu. — Din Rucăr (roman). Dr. Gheorghe Alexia — Macedoromânii (studiu). N: /orga. — Un nou volum al canonicului Augustin Bunea (dare de seamă despre cartea ; „Discursuri, Auto­nomia bisericească, Diverse"). Bibliografie.

Ghetele delà Porter sunt azi ar­ticol predi lect in Arad . Ab ia mai are s eamăn faptul, că aces te ghete au c â ş ­tigat plăcerea tuturor în vreme atât de

scurtă. T a i n a e că firma Porter ţine în magazin nu numai mar fa cea mai bi mă, ci o vinde mal eftin. V o r li poate şi de ace ia cari vor c rede , că ghetelg Iul Por terului corespund ghetelor luate delà specialişti , dar aces to r puţini le pu te r i r e c o m a n d a : să vină şi să se convl jgă că nicâirî nu pot găsi mal m a r e asor t iment în ghete fine, e legante şi cu şic. Magazinul ţine cont de ce l e m ii 1 mic i dorinţe :si cunoaş te Toate pretenţiile mare lu i public, nizuindu-se a . s a t i f a c e toa te pretenţiile.

Cea mal nestricăcioasă cremă pentru îrffrumseţarea tenului e crema de (toride liliac, un borcan costă 1 cor.

Pudră de flori de liliac 1 cutie 1 cor. I Săpun de flori de liliac bucata 70 fii. 1 Pasta Iuno 2 cor. ! Pudra Iuno 2 cor. ; — Mijloc sigur contra durerilor de

stomac, a sgârciturilor şi a catarurilor de stomac, contra boaleior învechite de stomac şi contra lipsei poftei de mâncare, pe urmă un mijloc sigur purgativ fără dureri: e ceaiul întăritor de stomac al farmacistului Kossuth. O cutie de probă 1 cor. 20 fii. ; o cutie de probă 2 cor.

— Contra guturaiului, tusei, ragu-şe-lel, flegmei şi a afecţiunilor laringilot ar ; un efect miraculos pastilele de pepr S ; 'nega.. Se pot găsi în farmacia „Verg-Maria" alul Kossuth, în Arad, Piaţa Boross-Beni 150 (casa Dengl).

P A R T E A L I T E R A R A .

Ţăran i i renunţară la aceas tă da-torie, în folosul bisericei , pentru şcoa­lă Dar , din causa lipsei nu ştiu cărei formalităţi , legale, s u m a nu le-a fost plătită. Ş c o a l a fu aşa dar închisă şi c o m u n a fiind prea mică , r ămase fără şcoa lă . In c o m u n e l e mai însem­nate, lucrurile se pe t rec alt fel. L e g e a di jpune că dacă , pentru a. atinge mi­nimul legal, Statul cont r ibue cu ce l puţin o sută de fiorini, câşt igă dreptul de a numi pe învăţător. Cu toa te aces tea , c o m u n e l e au în tocmi t asa de bine lucrurile, in câ t până a c u m a a-proape n'au fost şcol i pierdute. Dar nici altele noul nu s'au făcut.

Ş i mal m a r e este g reu ta tea când e vo rba de învăţâmîntul secundar na ­tional. R o m â n i i au în toa tă tara cinci scoli secundare . Ce le mai însemnate , ce le de la B r a ş o v şi de la B l a j , nu­mera l ie -care c a m câ te c inci sute de elevi. Altă şcoa lă , c e a de la Beiuş , a fost pe jumăta te maghiar isată în 1 8 8 7 , in nişte împrejurăr i destul de cur ioase . Elevi i şi profesori i se duseseră în c o r ­pore să p r imească pe episcopul o ra ­şului. Re în to rcendu-se , găsiră feres­trele licelului pavoaza te cu drapele un­gureşti S e a runcară asupra lor şi le sfăsiară în bucăţi . S ' a făcut o anche tă , elevii au fost eliminaţi , şi cursurile au trebuit să fie predate în ungureşte, dar ce ie patru l icee sunt depar te de a fi suficiente. J u m ă t a t e din tinerii români întră in şcoli le de Stat .

S e pare că t impul pe ca re îl pe­t rec in aces te din u rmă şcol i nu îi maghiar i sează de loc , din potr ivă, ved cu mânie cum istoria lor naţ ională e desfigurată de profesori , — şi r emân tot >sălbatecii valahi* pentru camaraz i i lor. In general din aces te şcoli ies ce l ma i înfocaţi naţionalişti .

Oda tă ş coa l a sfirşită, copilul s 'ar grăbi să uite ce le c â t e -va cuvinte un­gureşti pe car i le-a înveţat. Nu i se lasă însă t impul. A m trecut prin sate, unde, afară de două-trel funcţionari, po-

! pulaţiunea e curat r o m â n e a s c ă . Aces te : sate au fost împăna te cu o mulţ ime \ de inscripţii în ungureşte. S 'au năs­

coc i t chiar nume de stradă pentru a se putea pune plăci pe la răspântii. De curând o lege hotdreşte ca să se

t raducă în ungureşte toate numele geo­grafice. In munţii apusenî unde nu e • p i c i o r de ш i -u r t , â m auzit pe un s ri-

gător rub i ic iţind populaţiunei o p ro -c lamaţ iune d i t ca re nu înţelegea nici un cuvent . Pr in sate se trimit învé-ţătorl unguri ; e adevëra t că , după cum şi e de aşteptat, aceşt i înveţătorl învaţă l imba e l ev i l o r , ' c a r i n 'o învaţă pe a mve-tăîorulul !

Func ţ ionar i i scriu şi v o r b e s c un­gureş te ; ade.sea ţeranul nu se poa te înţelege cu denşil de câ t cu ajutorul unui interpret. P o a t e să fie c h e m a t la judeca tă , acuzat , judeca t şi con­damnat fără să . fi pr iceput n imic din procesul seu.

R o m â n u l nu e stăpân, nici m ă c a r ; numele -Yul. Cine-va c rede c ă îl

c h e a m ă Constantin, V ic to r sau D i m i - , t r i e ; se numeşte însă în realitate Zzi- Ц lard. Gyüzö sau D ö m e ; fata boteza tă F lor i ţa , Auro ra sau Claudia la bise­rică, se numeşte la s tarea civilă Virág, Hajnalka sau Colos . Nimeni nu e admis să solicite un loc de amplo ia t la drumul de fier,, de geandarm sau de can toner , dacă nu şî-a maghiarisat numele de familie. L

R o m â n i i au tras de aci u n ' - . n r e -ţios înveţăment; au înveţat să ЗД^і va loarea scoa le lo r si au f ac * „„ v ... ' , . banezl , un mij loc de apărare nat ternica sforţare prin C i , r < i u r ä j ' ^ de ţărani şi' de p ă s t o r ^ a t i c ă ^ lele pr imare arată c ă , a r e r , preţul luptei L e g e a ^ ; d a

cu amendă l.psinle de e î n l i m b a

adesea inutilă pentru di. s a V Q r _ muoe, ca Vidra de pilda • m • ţil.or, unde copiii au de f i u - J , ^ е

de mal multe ceasuri până la t

instrucţia în sch imb e esce lentă sala de onoa re a liceului din H se poate vedea , între portVv / episcopî şt de patrioţi iluştri, ?*N unui ţăran ars de soare , sbîrvit. cu un Diciu "de căruţaş împrejurul gâtului. E unul din în temeie tor i i liceului. Când s'a construit localul , unii au dat banii sau inteligenţa l o r ; el aduse c ă m ţ o ^ calul şi m u n c a Iul. In fruntea altor ţărani munci luni întregi, că rând lem­nărie, var şi piatră. Prin împrejurimile Năsăudului sau ale Sibiului te sur­prinde faptul că întilneştl ţerani foarte instruiţi, car i adesea au studiat patru sau c inci ani la l iceu sau la seminar .

Dumin ica seara , m a m ă - s a îi umple straiţa şi o pune pe umeri i copilului, c a re p leacă pentru toată septămâna la , oraş locuind la vre-un tovarăş tot a ş a / de să rac ca şi densul. Când p ă r i n ţ i i ^ îl c réd destul de înveţat , copilul şjf în toa rce la plug. Aces t ! ani de stu' lasă o amintire nestearsă în m i r

e.

mai vioaie . ^-t L Ut ^ЫІ.^І Ci.

55*. încet, si p • 'ful

A apărut : ea ( 1 •

(Va

B i b l i o t e c a „ T r

N-rul I .

li E L UE

Trei nuvele a"o rară JrumseţăX Preţul 40 bani + 6 fii. porto.

De venţare la adm. foii noastre.

Red. respons. Ioail Jtussu ŞiliîHî". 7""£ Rditor Aurel Popovicî-Iîart'ianu. £

ÏNSERTIUNI s i ВЕСЦШЕ.

Se caută :

A C U I S I T O R Ï sub condiţiunî avantagioase pentru un In­stitut de asigurare bine acreditat.

Oferte numai în scris sub „keulabib1

la administraţia acestui ziar. 10G2 3—3

4 „TRIBUNA POPORULUI* N r . 156

Diplomă de aur 1891. Oradea-Mare.

S C H Ä F F E R T J Ó Z S E F cömpactor.

ABAD, Straűa Tabajdy Károly. Execută tot feful de

lucrări de compactorie delà executarea cea mai simplă până la cea maï de lux. — Comandele din loc şi pro-vinţâ 8e efertuesc prompt şi punctual. — Lacra bun şi solid 1 Preţui! moderate!

Serviciu ponctuai ! 1045 u _

Diplomă de argint 1885. Budapesta.

Telefon (pentru oraş şi comitat) Nr. 387.

BRAUN N. A. deposit de culori.

Arad, s t r . Forray, p i a ţ a Boros-Béni. Mare deposit de firnis, culori de

ulei fabricat propriu, culori pentru vop­sirea podelelor, uleiuri pentru maşini, şi a. toate de prima calitate. — Comande diri provinţă se 1034 2 2 — efeptuiesc prompt şi solid —

— Pachetărea gratuit. —

Cel mai eftin isvor de сшрёгаге din Arad.

? u v a e r i c a l e , II ave ' R e z e i t a U P şi argint (frânte) оговиГиСІѳ a m a n e t

Turcia european! gata cu preţurile In асіешре, sau le schimbă cu

primele treî іооб 4 5 -,ta<* ? í tsch Izidor oane

, clasormcar şi juvaergiu r a d , S t r a d a T e m p l o a w

— Telefon n-ral 438. —

Cel maï vechiu atelier de reparaturi şi depozit de biciclete şi rneşini de cusut, în A r a d, piaţa Libertăţii 7.

H A M M E R V I L M O S mehanician electric.

i N - i * u l t e l e f o n u l u i Ö Ö . Biciclete de Dresda, calitatea I.

Depozit de Maşini de cusut Singer pentru bro-

dăril fine, şi maşini de cusut Singer cu 32 fi. pe

lângă garanţie de 5 ani.

Instalări de sonerii şi t e l e f o n , вѳ primesc pe lângă mare garanţie. Mare depozit de bucăţi de biciclete şi maşini de cusut. 1059 s—

Telefjn pentru oraş şi comitat 4 7 1 .

In atenţia gospodăriţelor. Au sosit

sticlele de aburi pentru crastaveti şi poame,

fabricat model, rezistând celui mal mare grad de căldură, făcut din o singura bucată, păreţi de sticlă, de culoare verde sau albă.

Se pot capota pe Ungă preţuri foarte avant»gioase numai la

U R B A N E . urm. \ëd. S ü t ő J ó z s i f

prăvălie de sticlarii A r a d , F o r r a y - u t c z a 2 / c .

Mare depozit de tot felul de sticle, porcelanuri, vase de fert, lampe, cadre

pe Udg& preţuri scăzute. Tot aici se capelă PETROLEU de CRISTAL fără miros; 1 litru 20 cr.

Comande din provincie prompt SÍ grabnic. 1052 7 - 3 0

j Depozit de ciasornice şi giuvaericale. ||

G I L L E R R O B E R T — ciasornirar şi giuvaergiu. —

Arad, Andràssy-tér 4. (Hot. Mndor) P t n ' r u repar«(orl de сіввогоіге pri

meec garanţia pe 2 an?. 979 2 1 — 2 5

II it de ciasornice si giuvaericale.

de

împrumuturi de bani pe amortisare mijlocesc рэ lângă condiţiile cele mal avantajoase, pe moşii şi

case în oraşe cu 4*3, 4 5 şi 5% Şi ămortisare de

2 0 , 2 5 , 3 0 , 5 0 d e a n i , adecă în camătă e socotită at&t camătă cât şi amortisarea din capital.

Principiul meu e îndestulirea M. On. public, care vrea să facă împrumuturi hipotecare.

Împrumuturile se plătesc în bani gata, scrisorile hipotecare se plătesc cu valoarea lor nominala. Spese prealabile nu sunt, tacsele mi le socotesc ulterior.

Pentru desluşiri mai detaiate a se adresa la

H E R Z O G S Á N D O R Arad, strada Weitzer-János Ш. 15, uşa 7.

11 fi fi fi ÎS» fi

m fi

fi

Lucru de gust, preţuri moderate. Trăsuri gata la disposiţie.

' / ' L < \ * , \ \ V i

Comande din provinţa se efeptuiesc prompt şi grabnic.

T a r y B é l a fabrică de trăsuri

~ şi atelier de lustruire, zz

Aiad, Boros Béni-tér nr. 10.

Primeşte fabricarea de trăsuri, calese şi căruţe corespunzötoare tuturor recerinţelor moderne, pe lângă ezecuţie de gust. Primeşte d'asemenl tot felul de reparaturi, şi toate lucrările ce se ţin de lustruire, pe largă preţuri moderate. — Se recomandă mal ales atenţiei şi părtinirii prea st. domni proprietari de păment. 9 9 0 1 6 - 2 5

Tipográfia .Tribuna Poporului*,

e r g e m m a m ă ! ! U n d e ? _

""*" [n In prăvălia de ha ne pentru bărbaţi şi

copii al iu

F r a n k L e o , A R A D ,

A n d r a s s y - t é r n - r u l 9 (vis-à-vis cu noua biserică a minoriţilor) unde acum cu începerea anului şcolar căpătăm hainele cele mai noi, mai moderne şi mai eftine şi ^ ^ ^ (

anume :

H a i n e p e n t r u b ă i e ţ i : de i2—17 ani. Haine de şeviot, pentru toamnă ю cor. Haine de şcoala, pentru toamnă 11—14 „ Haine de camgarn, deosebite culori 12 - 1 8 „ Haine moderne, 20 „

şi mai sus; ezecuţie bună.

H a i n e p e n t r u c o p i i : de 3—12 ani. Haine de toamnă cu 2 şire de nasturi 6 cor. Haine Loden 7 — 8 „ Haine Loden din Zsolna ц „ Haine de camgarn, specialitate 12—14 „

şi mai scump.

H a i n e p e n t r u b ă r b a ţ i . Haine de şeviot iß cor. Haine mai fine 1 8 - 2 0 „ Haine de camgarn 22—24 ,, Haine fine de Loden din Zsolna 2 6 - 3 0 „ Haine de tot fine din camgarn 32—38 „ Specialităţi din cel mai fin camgarn f r a n c e s . . . . 40 - 48 „

„ P a l t o a n e d e t o a m n ă . hdL Paltoane sure de şeviot 20 cor.

^ A ^ ^ C T v Paltoane fine Doubl 24 - 30 „

J' i ' î ' / f t • m Paltoane camgarn, *>^Ш'-Ш d e 0 S e W t e C U l ° r ï 2 5 - 3 0 „ J.ЩщЩ^Щ^сШіЩ Ппе 3 2 - 4 4 „

WER 1 0 4 9 9 - 1 0

ЫЕШ = Principii solide!

Ш ж л clase după măsurile deosebite!

ж ^ щ Serviciu prompt! Aurel Popoviei-Barcian, Ar«d.