PORTUL TRADITIONAL SI POPULAR AL CEHILOR (SF. · PDF fileIonel Folea PORTUL TRADITIONAL SI...
6
Ionel Folea PORTUL TRADITIONAL SI POPULAR AL CEHILOR (SF. ELENA, GARNIC, BIGAR, ETC) Aprecieri generale: Cehii (“pemii”, cum ii numesc romanii si sarbii din clisura) s-au stabilit in Banatul de Sud prin anii 1820. Ei sunt originari din Boemia. Adusi de marele bogatas din Oravita pe numele Magyarly, in urma unei false promisiuni, cehii (ce erau foarte saraci) au fost asezati in muntii impaduriti, in apropierea localitatiiMoldova Noua. Au defrisat paduri pentru agricultura, si-au construit locuinte (la inceput bordeie) si cate o bisericuta in localitatile ce azi se numesc Sf. Elena (apartine de Coronini), Padina Matei- apartine de Gârnic, Bigãr, etc. Sunt deci localitati originare(azi in numar de 6, altele au ramas pustii prin plecarea cehilor in Cehoslovacia inainte de 1989, Cehia dupa 1989) conserva limba materna , folclorul si costumele originale, obiceiurile si traditiile , religia (catolica), periodic prin Uniunea cehilor, primind ajutoare din Cehia. Portul cehilor Dupa momentele cand il folosesc , cehii au doua tipuri de port: a) unul obisnuit , specific in culori diferite (domina albastru cu alb in combinatie cu caramiziu , liliachiu cu alb, sort rosu, bleu) cu buline (sau cu flori) . Se poarta Duminica (la biserica) pe ulite, la joc, la intalnirea cu cehii din Cehia in cadrul unor festivaluri, la piata (de “strada”) Port din Sf. Elena Port din Bigar Port din localitatea (dupa liturghie) (eleva 15-16 ani) Garnic b) Celalalt, ce se foloseste mai ales la tinerele casatorite, la joc, la nunti si petreceri si in situatii deosebite Componenta (costumul este din Sf. Elena)
Transcript of PORTUL TRADITIONAL SI POPULAR AL CEHILOR (SF. · PDF fileIonel Folea PORTUL TRADITIONAL SI...
Ionel Folea
PORTUL TRADITIONAL SI POPULAR AL CEHILOR
(SF. ELENA, GARNIC, BIGAR, ETC)
Aprecieri generale:
Cehii (“pemii”, cum ii numesc romanii si sarbii din clisura) s-au stabilit in Banatul de Sud prin anii 1820. Ei sunt originari din Boemia. Adusi de marele bogatas din Oravita pe numele Magyarly, in urma unei false promisiuni, cehii (ce erau foarte saraci) au fost asezati in muntii impaduriti, in apropierea localitatiiMoldova Noua. Au defrisat paduri pentru agricultura, si-au construit locuinte (la inceput bordeie) si cate o bisericuta in localitatile ce azi se numesc Sf. Elena (apartine de Coronini), Padina Matei- apartine de Gârnic, Bigãr, etc. Sunt deci localitati originare(azi in numar de 6, altele au ramas pustii prin plecarea cehilor in Cehoslovacia inainte de 1989, Cehia dupa 1989) conserva limba materna , folclorul si costumele originale, obiceiurile si traditiile , religia (catolica), periodic prin Uniunea cehilor, primind ajutoare din Cehia.
Portul cehilor
Dupa momentele cand il folosesc , cehii au doua tipuri de port:
a) unul obisnuit , specific in culori diferite (domina albastru cu alb in combinatie cu caramiziu , liliachiu cu alb, sort rosu, bleu) cu buline (sau cu flori) . Se poarta Duminica (la biserica) pe ulite, la joc, la intalnirea cu cehii din Cehia in cadrul unor festivaluri, la piata (de “strada”)
Port din Sf. Elena Port din Bigar Port din localitatea
(dupa liturghie) (eleva 15-16 ani) Garnic b) Celalalt, ce se foloseste mai ales la tinerele casatorite, la joc, la nunti si petreceri si in situatii deosebite Componenta (costumul este din Sf. Elena)
Costum traditional Fetita in costum Costum traditional
cu sort bleu cu sort inflorit spate
Camasa din matase Tanara (eleva cl. a XIIa) Fusta cu dantela de
alba cu dantela la in costum traditional culoare alba peste care maneci, cu nasturi cu sandale se pune fusta principala
Cravata alba cu Sort bleu cu motive Fusta principala ,
broderie pe margini florale spre poale inflorata si apretata
Eleva si mama la Batic specific Mireasa serbarea de sfarsit
Razboi de tesut – Sf. Elena Satul Ravensca
Costume cu specific Ceh
Costume Populare ale Cehilor
Costume Populare
