www.titanmachinery.ro

15-31 mai 2016 (115) | 10 lei

TOTUL PENTRU VIN AFACERE DE MILIOANE, PORNITĂ CU PUI CRESCUȚI ÎN CASĂ

„Trebuie să reactivăm cumva vechile piețe, în care să ne vindem

într-un mod elegant și civilizat produsele. Chiar dacă suntem

în UE nu trebuie să mai lăsăm să intre în țara noastră tot

«deșeul» țărilor din lume, iar produsele noastre să dăinuie pe

piața românească” - Horia Moruțan, președinte Asociația Crescătorilor de Ovine din județul Alba

15

-31

mai

20

16 (

115)

|

1

0 le

i

Ed

ito

rial

Vre

me

tre

ce

, vre

me

vin

e…

și s

e c

ern

e g

râu

l de

ne

gh

ină

5

Op

inii

Citatu

l ed

iție

i 6

În v

ârf

ul p

en

ițe

i 6

Scri

soare

a lu

’ Gh

eo

rgh

e

8

Pra

ticu

ltu

ra, p

e în

țele

sul t

utu

ror

(IV

) 10

Pah

aru

l cu

... v

isu

riIW

CB

, itin

era

nt

16

Ști

ri

18

Eve

nim

ent

Imp

lem

en

tare

a L

eg

ii p

rivi

nd

infr

ast

ructu

ra [

...]

de

irig

ații t

reb

uie

acce

lera

tă

20

In

terv

iuG

eo

rge

Tu

rto

i: „D

acă n

u e

ste

fo

c, n

u ie

se f

um

” 2

4

Cu

ltu

ră m

are

Ad

ap

tare

a t

eh

no

log

iei c

ultu

rii d

e s

oia

la s

chim

bări

le c

limatice

3

4

Ho

rtic

ult

ură

Totu

l pe

ntr

u v

in

38

Zo

ote

hn

ieA

face

re d

e m

ilio

an

e, p

orn

ită c

u p

ui c

resc

uți în

casă

4

2

Ovi

ne

sau

cap

rin

e? R

asă

ro

mân

easc

ă s

au

str

ăin

ă?

46

Bro

nh

op

ne

um

on

ia v

ierm

ino

asă

5

2

Teh

nic

ă ag

rico

lăP

iața

utila

jelo

r ag

rico

le, c

reșt

ere

ușo

ară

în 2

016

5

4

Pia

ța a

gri

colă

Pia

ța u

leiu

rilo

r ve

ge

tale

, în

cre

ște

re s

pe

cta

cu

loasă

5

8

Cad

astr

u ș

i ca

rte

fun

ciar

ăÎn

reg

istr

are

a s

iste

matică a

cad

ast

rulu

i, în

tre

de

zid

era

te ș

i fap

te

60

D'a

le g

uri

iM

on

ocro

mie

leg

um

ico

lă

64

Zâm

biț

i, vă

ro

g!

Hu

mo

r... i

mag

inativ

66

Cu

pri

ns

Rev

ista

Fer

mie

rulu

iw

ww

.revi

staf

erm

ieru

lui.r

oN

r. 9

(115

), 15

-31 m

ai 2

016

Cole

giul

ști

inţi

fi c

Prof

. uni

v. d

r. Io

an A

lecu

Prof

. uni

v. d

r. in

g. M

ihai

Ber

caPr

of. u

niv.

dr.

Ioan

Năm

oloş

anu

Dr.

ing.

Ioan

Bar

tha

Ec. C

onst

anti

n Ch

iurc

iuD

r. V

ioric

a Ch

iurc

iu

Cole

giul

con

sult

ativ

Silv

iu Z

etea

- f

erm

ier,

Satu

Mar

eM

ircea

Cro

itor

u -

legu

mic

ulto

r, G

alaţ

iIo

n O

prea

- p

omic

ulto

r, D

âmbo

viţa

Win

e A

mba

ssad

orCă

tălin

Păd

urar

u

Red

acto

r-șe

fM

ihae

la P

reve

nda

- 075

8 84

5 15

2

Publ

icis

t co

men

tato

rG

eorg

e G

hidr

igan

Edit

oria

list

ștef

an R

ancu

Secr

etar

gen

eral

de

reda

cţie

Mar

inel

a Co

rnel

ia R

ancu

Red

acto

riD

elia

Cio

banu

Ione

l Văd

uva

Mih

ai N

isto

r

Red

acto

ri co

labo

rato

riA

urel

Flo

rent

in B

adiu

Teod

or M

aruș

caD

r. in

g. d

ipl.

Mih

ai R

acov

icea

n

Foto

repo

rter

Cost

in-A

ndre

i Fot

a

Core

ctor

ww

w.c

orec

tura

.ro

DTP

Iulia

na L

uca

Ştiri

furn

izat

e de

Age

nţia

de

Pres

ă R

ador

Conc

epţi

e și

mac

heta

rew

ww

.cam

erad

egar

da.ro

Tipo

grafi

aCo

prin

t

Publ

icaţ

ie e

dita

tă d

eS.

C. P

rofe

sion

al-A

grom

edia

S.R

.L

Ofi

ciul

poș

tal 6

1, C

P 15

2

fax:

031

814

59

90

offi

ce@

revi

staf

erm

ieru

lui.r

o

Mar

keti

ng -

Abo

nam

ente

offi

ce@

revi

staf

erm

ieru

lui.r

o

Dire

ctor

gen

eral

Adr

ian

Ned

elcu

adria

n.ne

delc

u@re

vist

afer

mie

rulu

i.ro

ISSN

- 2

069-

2455

Grâ

ul

de

clin

at

la in

fin

it

Vre

me

trec

e, v

rem

e vi

ne…

și

se

cern

e gr

âul d

e ne

ghin

ăD

e p

est

e u

n s

fert

de

se

co

l, p

rod

ucăto

rul a

gri

co

l ro

mân

nu

reu

șeșt

e s

ă f

ie c

om

pe

titiv

pe

o p

iață

lib

eră

, stă

cu

mân

a în

tin

să

la g

uve

rn ș

i la m

ila C

eru

lui,

iar

cazu

rile

în c

are

exi

stă u

n p

lan

de

afa

ce

ri, m

ăcar

pe

te

rme

n m

ed

iu, s

un

t ext

rem

de

rare

. Ca s

ă n

u

mai v

orb

im c

ă o

rice

pla

n d

e a

face

ri în

ag

ricu

ltu

ra r

om

ân

easc

ă s

e

baze

ază

pe

su

bve

nții,

nu

pe

ce

se

pro

du

ce

și c

e s

e v

ind

e. Î

ntr

-

un

ast

fel d

e h

ao

s, p

rod

ucăto

rul n

ici n

u a

re a

ltce

va d

e f

ăcu

t d

e-

cât

să jo

ace

du

pă c

um

i se

cân

tă. Ș

i, în

că d

e p

e la

înce

pu

turi

le

de

mo

cra

ție

i ro

mân

eșt

i, se

to

t cân

tă im

nu

l po

mp

ieri

lor…

În

lip

sa

un

ei s

trate

gii

ag

rico

le la

niv

el n

ațio

nal,

se ia

u m

ere

u m

ăsu

ri p

om

-

pie

rist

ice

, care

pe

ntr

u m

om

en

t m

ulțu

me

sc lu

me

a, î

nsă

, du

pă c

um

ne

ara

tă r

ealit

ate

a, p

e t

erm

en

lun

g n

u d

au

re

zultate

– ș

i azi

vo

r-

bim

de

spre

falim

en

tul a

gri

cu

ltu

rii,

așa

cu

m v

orb

eam

și i

eri

, și

ala

ltăie

ri…

Leg

isla

ția, l

a o

rice

s-a

r re

feri e

a, s

e f

ace

după c

um

dic

tează

inte

-

rese

le v

rem

urilo

r și

ale

leg

iuitorilo

r, ia

r in

tere

sele

se m

ai s

chim

bă

și, o

dată

cu e

le, l

eg

ile. Ș

i bin

e-n

țele

s că

oricu

m a

i sch

imba, t

ot

nu-i

bin

e, i

ar

vinova

t e în

totd

eauna B

ruxe

llesu

l!

Și i

aca

așa

, Rom

ânia

-i t

ot

pe la

1907…

Ne p

lâng

em

că s

trăin

ii ne c

um

pără

păm

ântu

rile

, urlăm

că s

unte

m

deca

pitaliz

ați, s

tăm

cu o

chii-

n s

oare

așt

eptâ

nd s

ă p

ice b

a c

âte

va

pic

ătu

ri d

e p

loaie

, ba c

âțiva

golo

gani,

ne u

ităm

cum

vin

tirurile

cu d

’

ale

gurii d

in t

oată

lum

ea a

sta m

are

, spunem

că la

noi î

ntr

eg

ul g

lob

își d

eșa

rtă d

eșe

urile

, dar

așt

eptă

m...

să s

e în

tâm

ple

miraco

le. E

i,

bin

e, p

ână a

cum

se v

ede t

reaba c

ă n

-a a

păru

t ce

-a d

e-a

opta

mi-

nune a

lum

ii pe m

alu

l Dâm

bovi

ței ș

i nic

i nu s

e în

treză

reșt

e.

Atâ

ta t

imp c

ât

nu v

om

reuși

să n

e p

roduce

m n

ece

saru

l de

hra

nă, c

ât

tim

p p

ute

rea d

e c

um

păra

re a

popula

ției e

ste la

niv

elu

l

„deșe

ulu

i” v

enit d

e p

est

e g

ranițe, a

tâta

tim

p c

ât

pre

feră

m m

inci

una

și li

psa

de r

esp

ect

, cât

tim

p „

lătr

ăm

” st

ând c

om

od în

foto

lii, n

u p

u-

tem

ave

a p

rete

nția c

a R

om

ânia

să f

ie a

ltce

va d

ecâ

t est

e, o

țară

fără

stă

pâni,

în c

are

câin

ii la

tră ș

i cara

vana t

rece

.

Trebuie

să r

ecu

noașt

em

, în R

om

ânia

, azi

, încă

ne t

em

em

. Orice

form

ă d

e p

resi

une p

e c

are

ferm

ierii a

r fa

ce-o

, mai m

ult s

au m

ai

puțin c

ivili

zată

, se la

să în

ferm

ele

rom

âneșt

i, în

că d

e a

doua z

i, cu

vizi

ta t

utu

ror

inst

ituțiilo

r st

atu

lui c

are

-și g

ole

sc r

eze

rva d

e p

ixuri

scriin

d a

menzi

– p

oate

că ș

i ace

ste r

eperc

usi

uni a

r tr

ebui a

sum

ate

de c

ei c

are

vor

cu a

devă

rat

să s

e im

pună.

Ad

mite

m c

ă a

uto

rită

țile

nu

-și f

ac t

reab

a, c

ă n

u s

un

t d

esc

his

e la

un

dia

log

re

al î

ntr

e e

le ș

i pro

du

căto

ri, d

ar,

tre

bu

ie s

ă a

dm

ite

m,

nic

i pro

du

căto

rul a

uto

hto

n n

u a

re o

str

ate

gie

pro

pri

e, u

n p

lan

care

să-i

co

nfe

re li

be

rtate

.

Vre

m s

ă în

chid

em

două z

ile d

in s

ăptă

mână h

iperm

ark

etu

rile

, vre

m

să e

xist

e în

marile

lanțu

ri d

e m

ag

azi

ne 5

1%

pro

duse

ag

roalim

en-

tare

rom

âneșt

i. S

unte

m s

iguri c

ă v

om

ave

a c

e m

ânca

din

pie

țe ș

i

la p

rețu

ri c

are

să n

u n

e g

ole

asc

ă b

uzu

nare

le?

Să n

u u

i-

tăm

că d

e c

âte

ori a

u p

rim

it t

ara

be g

ratu

it c

ei c

u p

ro-

duse

tra

dițio

nale

, de f

ieca

re d

ată

„au v

rut

să în

gra

șe

porc

ul î

n a

jun”

și p

rețu

rile

așa

-zis

e „

de p

roducă

tor”

era

u

atâ

t de p

ipera

te c

ă u

stura

u…

Nu e

prim

a d

ată

când o

spunem

, și n

u s

unte

m s

ing

u-

rii,

că s

e im

pune c

a p

roducă

torii ș

i auto

rită

țile

com

pe-

tente

să s

e a

șeze

la a

ceeași

masă

și s

ă a

ibă u

n d

ialo

g

real,

const

ruct

iv, s

ă s

tabile

asc

ă îm

pre

ună o

str

ate

gie

pe t

erm

en lu

ng

. Iar

statu

l, pentr

u o

furile

de m

om

ent,

să

acț

ioneze

după n

iște

reg

uli

deja

tra

sate

prin s

trate

gie

.

Mi-

a z

is u

n f

erm

ier,

zile

le t

recu

te, c

ă d

acă

ei,

cei d

in c

ul-

tura

mare

, ar

ceda d

in s

ubve

nție c

âte

20 d

e e

uro

pe

hect

ar

pentr

u c

a a

ceșt

i bani s

ă f

ie d

irecț

ionați c

ătr

e

sect

oru

l zoote

hnic

, tot

n-a

r să

răci

. Dacă

moare

zoote

h-

nia

, se v

a d

uce

și s

ect

oru

l veg

eta

l.

Est

e n

evo

ie c

a p

roducă

toru

l ag

rico

l să-ș

i gândeasc

ă

afa

cere

a a

stfe

l încâ

t să

fie

efici

entă

, tre

buie

să p

ro-

ducă

mult, c

alit

ativ

și c

u c

heltuie

li ca

re s

ă-i

perm

ită s

ă

rezi

ste p

e p

iață

și î

n c

ondițiil

e u

nor

pre

țuri m

ici a

le m

a-

teriei p

rim

e. N

u p

oți s

ă c

onst

ruie

ști o

afa

cere

renta

-

bilă

pe s

ubve

nțiile

care

vin

sau n

u la

tim

p. N

u p

oți a

vea

pre

tenția s

ă f

ii pre

zent

pe r

aft

ul m

ag

azi

nulu

i în c

ondițiil

e

în c

are

nu a

i capaci

tate

a s

ă a

jung

i aco

lo c

u c

onst

anță

și c

u a

ceeași

calit

ate

. Nu p

oți p

retinde s

eriozi

tate

atâ

ta

tim

p c

ât

tu, l

a r

ându-ț

i, nu e

ști s

erios

și, d

e p

ildă, l

a o

ofe

rtă m

ai b

ună d

e la

un t

erț

, renunți la

a m

ai l

ivra

marf

a

coopera

tive

i din

care

faci

part

e, p

roducâ

nd p

ag

ube. N

u

poți r

enunța

la o

luptă

pentr

u u

n în

treg

sect

or

doar

că

ție, p

ers

onal,

ți-a

pro

mis

un m

inis

tru c

ă v

a r

ezo

lva c

um

va

o p

roble

mă…

cu c

ondiția

să f

aci

și p

olit

ică, p

e lâ

ng

ă

ag

ricu

ltură

. Nu p

oți r

upe u

n la

nț

eco

nom

ic n

eplă

tindu-ț

i

furn

izorii,

tu, c

el c

are

ai o

bținut

pro

fit,

doar

pentr

u m

o-

tivu

l că n

u ț

i-ai p

rim

it „

cadoul” d

e la

Uniu

ne s

au d

e la

stat.

Dre

pt

e c

ă s

unt

pro

ble

me, c

ă e

xist

ă ș

i cei c

are

sunt

deca

pitaliz

ați, p

e c

are

ultim

ul a

n e

posi

bil

să-i

îng

roape.

Pentr

u a

ceșt

ia, s

tatu

l tre

buie

să in

terv

ină r

apid

.

Pute

m g

ândi ș

i altfe

l. P

oate

că e

ste m

om

entu

l în c

are

eco

nom

ia n

oast

ră c

ern

e „

grâ

ul” d

e „

neg

hin

ă”.

Rezi

stă în

pia

ță a

ceia

care

își g

est

ionează

afa

cere

a e

fici

ent,

care

au u

n m

anag

em

ent

adecv

at

orică

rei p

erioade, c

hia

r și

ace

lora

dific

ile.

Cân

d a

i o a

face

re p

ute

rnic

ă ș

i nu

eșt

i de

pe

nd

en

t d

e

stat,

te p

oți im

pu

ne

și î

i po

ți s

co

ate

la t

ab

lă p

e c

on

du

-

căto

rii ț

ări

i.

Ed

ito

rial

7

www.titan

mac

hinery.ro

MIH

AE

LA

PR

EV

EN

DA

Cân

dva

, de

mu

lt, p

e la

mijl

ocu

l ultim

u-

lui s

eco

l al m

ilen

iulu

i tre

cu

t –

ce

re

-

pe

de

tre

c a

nii!

... –

un

tân

ăr

pro

-

zato

r am

eri

can

a s

cri

s o

cart

e

ce

ave

a s

ă-l

facă c

ele

bru

în t

oată

lum

ea: „

De

ve

gh

e

în la

nu

l de

se

cară

”. N

u ș

tiu

,

pe

ntr

u c

ă n

-am

ve

rifi

cat

în

ce

l pu

țin

tre

i su

rse

cre

dib

ile,

cu

m s

cri

e în

man

ualu

l bu

nu

lui

gaze

tar,

dacă p

oliț

iștii d

esp

re

care

vo

i vo

rbi a

u c

itit o

ri b

a r

e-

spe

ctiva

op

eră

lite

rară

. Și,

de

fap

t,

nic

i nu

are

vre

o în

sem

năta

te. I

m-

po

rtan

t e

ste

că a

ce

știa

, bra

vo lo

r,

au

sta

t d

e v

eg

he

. Și n

u în

lan

ul

un

de

cre

ște

pla

nta

ce

realie

ră a

le c

ăre

i

sem

ințe

n-a

u n

icio

leg

ătu

ră, î

n p

ofi

da t

u-

turo

r ap

are

nțe

lor,

cu

tră

scău

l nu

mit S

ecări

că,

ci î

n la

nu

l de

po

rum

b. U

nd

e –

ce

să v

ezi

?... Ș

i pe

de

asu

pra

să

mai ș

i cre

zi! –

au

dat

de

o c

ultu

ră d

e c

ân

ep

ă. Ș

i nu

din

ace

ea

ban

ală

și a

uto

hto

nă, d

in c

are

se

fac „

fun

ii în

casa

sp

ân

zura

tu-

lui”, c

ăm

ășo

aie

de

fo

rță ș

i năvo

ad

e p

en

tru

pri

ns

pe

știi

mic

i –

că ă

i mari

, nu

știu

cu

m s

e f

ace

, dar

me

reu

scap

ă. N

u, f

rațilo

r!

Băie

ții c

are

mai n

ou

sch

imb

ă c

aii-

pu

tere

pe

bic

icle

te –

că a

șa

se p

oart

ă p

rin

Evr

op

a –

și b

ast

on

ul d

e c

au

ciu

c c

u b

ag

he

ta c

u

lase

r, p

oliț

iștii,

așa

dar,

au

găsi

t o

oare

ce

pla

nta

ție

de

cân

ep

ă

de

-i z

ice

și c

an

ab

is. Ș

i nu

în a

ltă p

art

e, d

ecât

în „

fru

mo

asa

și

ete

rna R

om

ân

ie”

– b

ine

înțe

les,

cre

de

ați c

ă-n

Afg

an

ista

n…

Să

trăiți,

do

m’le

pre

șed

inte

!… T

ocm

ai p

usă

la p

ăm

ân

t, cu

ltu

ra –

de

un

de

și r

om

an

ța „

În f

ân

ul d

e c

urâ

nd

co

sit..

.”, d

e u

nd

e a

tâta

rom

an

ță –

își a

ște

pta

, fru

mo

s d

ep

ozi

tată

, clie

nții,

se p

are

că

de

pe

alte

me

leag

uri

, sp

ecia

lizați în

pro

du

ce

rea ș

i de

sface

rea

de

dro

gu

ri ș

i su

bst

an

țe h

alu

cin

og

en

e.

Ext

rem

de

cu

rio

s, d

up

ă c

om

pe

ten

ta m

ea p

ăre

re, e

ste

că

pro

pri

eta

rii r

esp

ective

i parc

ele

se

jură

– „

se ju

ră c

ă n

u f

ură

,

și l-

am

pri

ns

cu

rața

-n g

ură

” –

că d

ân

șii h

ab

ar

n-a

veau

ce

săm

ân

ță a

dra

cu

lui c

reșt

e p

e p

ăm

ân

tul l

or.

Cu

m p

rezu

mția d

e

ne

vin

ovă

ție

fu

ncțio

ne

ază

– o

ri, m

ă r

og

, așa

se

zic

e, ș

i-ar

cam

tre

bu

i – s

ă le

dăm

cre

zare

, pân

ă u

na-a

lta. D

ar

nic

i să n

u n

e ia

de

pro

ști.

Mo

rala

: „C

ine

pro

voacă v

ân

t va

cu

leg

e f

urt

un

ă”.

Ho

ria F

ur-

tun

ă. D

up

ă c

âte

știți, s

cri

ito

r ro

mân

din

tre

ce

le d

ou

ă R

ăz-

bo

aie

Mo

nd

iale

, pe

ne

dre

pt

uitat.

Ori

cu

m, c

ătr

e f

inalu

l ace

sto

r

rân

du

ri, u

n s

fat,

o p

ova

ță: „

Cio

cu

l mic

!”. P

en

tru

că „

cin

e g

ură

mare

are

cin

ci a

ni v

a s

ăp

a la

sare

”. V

ers

uri

ad

ap

tate

, pre

lu-

cra

re a

dap

tată

re

alit

ățilo

r zi

lei.

Ca ș

i ce

le p

e c

are

vi l

e p

ro-

pu

n a

cu

m. „

Mic

roso

ftu

l să t

răia

scă, ă

i lib

eri

și b

og

ați s

ă m

ai

șman

gle

asc

ă”.

820

16

MIH

AIL

E

MIN

ES

CU

„Pos

ibili

tate

a da

tă

unor

nul

ităţi

şi

unor

par

veni

ţi de

-a

trăi d

in b

uget

, din

în

trepr

inde

ri, d

in

aren

zi, d

in p

ăsui

eli;

posi

bilit

atea

co

nstit

uţio

nală

dat

ă un

or o

amen

i de

prov

enie

nţă

ince

rtă

de-a

exp

loat

a m

unca

po

poru

lui f

ără

nici

o

com

pens

aţie

, iat

ă ră

ul, i

ncur

abil

poat

e,

al o

rgan

izăr

ii no

astre

so

cial

e.” F

ragm

ent din

Răul d

e c

ăpete

nie

...,

Tim

pul,

22 a

ugust

1881, O

pere

, vol.

XII, p

ag. 3

03

Cita

tul e

diți

ei

Op

inii

În v

ârfu

l pen

iței

GE

OR

GE

GH

IDR

IGA

N

Scri

soar

ea lu

’ Ghe

orgh

ee

rea b

aza

ţi p

e M

OV

, do

ar

no

i, ăşt

ia, ţ

ăra

nii

cu

m a

r ve

ni,

o f

ăce

am

(mo

ca b

un

înţe

les,

da’ c

um

cre

zi?), f

işte

care

le c

u c

e p

ute

a ş

i ave

a

p’in

căşi

le d

’acasă

: câte

o m

ia, d

ou

ă (

şefi

are

şi e

i şe

fi), g

ăin

i, co

-

co

şi, c

urc

an

i, ó

ò, c

iort

an

i, za

ibăr,

sam

ah

oan

că, u

stu

roaie

de

stu

-

fat,

mă r

og

, de

to

ate

lea, c

ă p

e n

oi,

dacă n

e p

rin

de

a p

ote

ra (

că

se f

ăce

a p

ote

ră, n

u g

lum

ă!)

, ăl m

ult n

e c

ritica în

şe

din

ţa d

e s

in-

dic

at

(fre

cţie

la p

icio

r d

e s

cau

n, î

n c

on

tra lu

’ re

um

an

tism

u’), d

a’

pe

ei î

i cri

tica la

part

id (

Ba’b

aú

Bau

bailo

r) ş

i’mi’ţ

i zvâ

rle

a la

mam

a

dra

cu

lui (

Do

am

ne

Iart

ă’m

ă!)

, să lu

cre

(aşa

vin

e d

e’o

vo

rbă, n

u

c’a

r lu

cra

, că ş

efi

i nu

lucră

nim

ic, n

icio

dată

, nic

iun

de

, de

nic

iun

-

fel,

ca’c

um

ie ş

i în

vre

mile

no

ast

re!)

. Eh

eh

ee

! Ce

vre

mi!

Au

z că

s’ar

înto

arc

e! Z

ice

şi N

ea T

raia

n ş

i Co

an

a N

uţi, p

e c

are

le n

u p

oci

să n

u’i

cre

z (ie

me

şte

ri la

cro

şeta

t d

e v

orb

e), m

ai a

les

că c

ole

gii

me

i, an

liştr

ii d

e p

olit

ice

, ald

e m

ors

a c

om

pe

ten

tă, a

lde

ce

tep

eu

,

ald

e d

om

’Rad

u ş

i ald

e d

oam

na D

an

a, z

ice

la f

el,

po

a’ c

hia

r cu

mai

mu

ltă n

ăd

ejd

e. A

de

căte

lea o

leacă d

e d

icta

tură

parc

ă n

’ar

stri

ca,

să n

u s

e s

trig

e "

de

mis

ia, d

em

isia

", ş

i "re

zolv

aţi p

rob

lem

ele

ro

mâ-

nilo

r" t

am

an

cân

d p

reşu

’ su

fere

a c

hin

uri

li În

vie

rii d

e’a

do

ua o

ară

,

că ie

l o m

ai s

ufe

ri o

dată

, mai’n

ain

te. I

o c

rez

că s

e s

trig

ă la

Pre

-

feri

citu

’ să a

ran

jeze

cu

şe

fu’ l

ui c

he

stia

cu

re

zolv

atu

’, că la

câte

ave

m n

oi,

nu

ma’ c

u o

ap

ocalip

să s

’ar

pu

tea o

ri S

asu

’ nu

-i în

sta

re

de

un

’ to

m’n

a s

e a

pu

că s

ă r

eco

nst

ruia

scă ţ

ara

de

la t

em

elie

, fără

s’o

zid

easc

ă p

e D

oam

na C

arm

en

în p

ăre

ţi! C

rezi

că-i

pu

ţin

lucru

?

Au

d? S

ă-i

tra

nsm

ite

zi t

oate

gân

du

rile

me

le d

e p

ace

şi p

rosp

eri

-

tate

, de

via

ţă lu

ng

ă, p

lină d

e im

plin

iri,

ca m

ăre

ţ co

nd

ucăto

r al n

a-

ţie

i no

ast

re c

u is

tori

e b

imile

nară

, mân

dru

’ cârm

aci s

pre

glo

baliz

a-

rea g

lob

ală

. Te

ro

g s

ă-i

mai s

pu

i, că’l

ad

mir

ez

pe

ste

po

ate

pe

ntr

u

ge

ne

alit

ate

a c

u c

are

tace

şi c

ă m

ă p

ui l

a d

isp

ozi

ţie

, dacă o

fi d

e

f’u

n m

inis

tru

te

cn

ocra

t. C

um

, în

ce

do

me

niu

? În

to

ate

bre

! Că

sun

t te

cn

ocra

t d

e t

ecn

ocra

t! Ș

tiu

ab

solu

t to

tu’,

da’,

ab

solu

t to

tu’,

de

spre

nim

ic. A

ltu

’fel i

ere

am

un

am

ărâ

t d

e e

spe

rt, c

are

le ş

tie

şi

iel c

âte

ce

va, d

esp

re m

ai n

imic

. Ca’c

um

ie a

ctu

ali!

Ap

rop

o! D

ă-i

lu’ d

om

’ Ju

lien

nu

măru

’ me

u d

e t

ele

fon

, să’i

spu

i cu

m s

-o r

ezo

lve

cu

"C

um

inte

a P

ăm

ân

tulu

i". H

ai c

ă-ţ

i sp

un

şi l

u’ m

ata

! S’a

r u

mp

le

de

o c

ăp

iţă d

e p

ara

le (

Eu

roi,

bu

n în

ţele

s!), d

acă a

r fa

ce

ca c

ân

d

de

mite

on

min

istr

u. S

ă s

co

aţă

la v

ân

zare

pe

fe

isb

uci,

fetia f

etii ş

i

să v

ezi

la ş

eru

ri, l

a la

icu

ri ş

i cu

m o

r să

sară

cu

para

ua m

ele

ard

a-

rii d

in p

an

am

ale

şi c

roco

dile

, s-o

licite

ze, c

ă d

e u

n’ m

ai g

ăse

şte

ei

o a

şa f

etie

de

pia

tră. D

up

e c

e’o

s’o

... (

nu

po

t sc

rie

, că e

de

po

rc!)

,

bu

n în

ţele

s că r

est

u’,

part

ea n

eb

ort

elit

ă c

um

ar

ven

i, o

să n

e r

ă-

mâie

no

uă, l

u’ p

op

oru

’, că-i

vi

nd

e d

oar

fetia, n

u c

a’c

um

s-a

vân

-

du

t la

fia

re v

ech

i fab

ricile

şi u

zin

ili, c

u t

op

tan

u’.

N’a

i te

am

ă, r

est

u’

n’o

să-l

cu

mp

ere

nim

en

i, n

ici e

ng

ro, n

ici e

nd

eta

i. C

ine

are

ne

voie

de

un

cap

pătr

at,

cân

d lu

me

a’i

plin

ă d

e e

le, m

ai a

les

p’in

gu

be

rne

.

Po

a’ P

reşu

’, că’i

cam

pe

fe

lu’ l

ui,

mai p

ătr

ăţo

asă

dé

, da’ n

u c

rez

să’l

lase

do

am

na C

arm

en

, de

n c

au

ză d

e c

on

cu

ren

ţă. C

um

care

co

ncu

ren

ţă? C

e e

şti o

rb, n

u v

ezi

că n

’are

nic

i bu

dig

ăi?

"C

um

inţe

-

nia

", c

ă D

oam

na n

e-a

ară

tat

d’a

tâte

a o

ri c

ă a

re! H

ai p

a! G

he

org

he

Hai,

Hri

sto

s a În

viat,

bre

,

trăiţ’a

r fa

me

lia, c

ă n

u-o

face

pe

para

lele

me

le, c

ă

Mata

eşt

i la p

riva

tă, n

u

la p

ub

lică, c

a a

lţii,

en

clu

-

siv

ăia

din

cap

u’ l

a t

reb

ile

lu’ s

tatu

’. M

ă m

inu

ne

z că

cu

m s

e în

em

eri

an

u’ ă

sta,

Sfi

nte

le P

aşt

i lao

lan

tă c

u

Sfâ

nta

Sărb

ăto

are

a M

un

-

cii,

că io

, care

le b

at

pe

vrâst

a a

tre

ia s

pre

a p

atr

a,

n-a

m m

ai p

om

en

it a

şa p

o-

triv

eală

. Ad

evă

ru’i

că p

e

vre

me

a lu

’Du

su, t

ot

pri

n m

un

că s

erb

am

În

vie

rea D

om

-

nu

lui ş

i cio

cn

eam

óò

lele

le d

e c

oad

a s

ăp

ii, lo

pe

ţii,

baro

-

sulu

i, st

run

gu

lui,

fişt

ecare

du

pe

bră

ţara

de

au

r cu

care

se f

ăle

a. N

’ai d

e u

n’ş

ti, c

ă e

şti c

am

dăn

ac d

e a

ni!

Po

a’

c’a

r tr

eb

ui s

ă a

fli ş

i Mata

şi j

un

can

ii d

in le

atu

’ lu

i Mata

,

ca’c

um

iere

a p

’atu

nci.

Asc

ultă ic

i. V

en

eam

la s

lujb

ă

şi d

ed

eam

dru

mu

’ la t

oate

un

eltili

, de

se

făce

a ă

l mai

mare

zg

om

ot

po

seb

el,

dacă c

are

cu

mva

ve

ne

a u

nu

’

de

Su

s, s

ă s

e a

uză

de

la o

po

ştie

că la

no

i în

se

cţie

se

tran

spir

ă, d

oar-

do

ar

ne

’o s

ări

la c

on

tro

l. D

acă t

otu

şi v

e-

ne

a, p

rim

ul d

e’l

ved

ea îl

fir

itis

ea c

u o

într

eb

are

la ie

ve-

nim

en

t, să

vază

că ie

ream

la c

ore

nt

cu

învă

ţâm

ân

tu’

po

litic

: "A

uzi

ră-ţ

i to

a’ş

u c

ă în

vié

bărb

osu

’?".

Ăia

de

ave

a c

eva

sân

ge

în e

nst

ala

ţie

ave

a c

ura

ju’ s

ă r

ăsp

un

ză

"Ju

st",

înch

izân

d u

şa p

e d

inafa

ră, ă

iala

nţii d

ăd

ea d

osu

cu

ap

ă’n

plis

c. P

ân

’ la p

rân

zişo

r, o

ste

ne

am

de

larm

a

scu

lelo

r şi

ne

întâ

râta

m c

u "

lap

ti a

ntid

ot"

(C

um

care

"lap

ti a

ntid

ot"

? Ă

l’ ad

us

d’a

casă

, ne

tim

bra

tă c

ura

tă,

pitită’n

sticle

văp

site

p’in

lău

ntr

u c

u d

uco

alb

). P

e la

zece

sco

team

glo

jde

lili d

e p

rin

pap

orn

iţe

şi t

răiş

ti: ó

ò

roşi

i (ve

rde

nu

de

de

a b

ine

, de

un

de

iere

a c

olo

rul C

ăp

i-

tan

ulu

i, şt

ii M

ata

le c

are

!), c

aşu

ri, c

ep

i ve

rzi,

rid

ich

ili r

o-

şii (

an

um

e fă

cu

te d

up

e in

ima ş

efi

lor,

gău

no

ase

şi i

uţi!)

,

dro

bii

şi f

rip

turi

li d

e m

ială

, bo

rcan

ili c

u s

tufa

t, p

ăşt

ili ş

i

co

zon

acii.

Le

aşt

ern

em

pe

zia

rili

întin

se p

e b

an

cu

rile

de

lucru

(b

un

ban

c, n

u?), d

ân

d c

ep

la a

lte

sticle

"an

ti-

do

t" (

care

zaib

ăr,

care

căp

şun

ică, c

are

om

ieu

nu

, care

co

nd

ir), p

ân

ă s

pre

prâ

nz,

că e

ra r

eg

ulă

, du

min

ica ie

zi

scu

rtă. A

veam

şi m

osa

firi

la p

oto

l, am

âră

şte

nii

de

pe

la

bir

ou

ri, c

are

n’a

vea p

e n

ime

ni p

’in s

at

(dra

cu

’i p

use

să

fie

a d

ou

a g

en

era

ţie

de

încălţaţi?)

pin

tru

"o

pe

raţiu

ne

a

MO

V"

(Mie

l, Ó

ò, V

in), o

ri ş

efi

i, care

le v

en

ea s

ă c

on

tro

-

leze

cu

m s

e d

esf

ăşo

ară

pro

ce

su’ d

e p

rod

ucţie

şi n

u

iere

a s

ă r

efu

zeze

o p

oft

ire

, tam

an

în S

fân

ta z

i de

Paşt

i.

Nu

se

făce

a, d

acă v

roia

să r

âm

âie

po

pu

lari

! Și v

oia

! Ei

CA

RIC

ATU

RĂ

: A. F

. BA

DIU

AC

ES

TA E

ST

E U

N P

AM

FL

ET

ȘI T

RE

BU

IE T

RA

TAT

CA

ATA

RE

Op

inii

1020

16

MEWI

Mai

201

6

Am

con

stat

at c

u p

lăce

re c

ă, la

maj

orita

tea

even

imen

telo

r or

gani

zate

de

noi,

par

ticip

ă to

t m

ai m

ulți

tiner

i. C

ea m

ai m

are

par

te a

lor

își d

oreș

te s

ă fa

că a

gric

ultu

ră, s

ă ai

bă

pro

pria

lo

r af

acer

e, în

să c

ostu

rile

mar

i ale

maș

inilo

r și

util

ajel

or a

gric

ole

noi,

mod

erne

, le

limite

ază

acce

sul l

a p

erfo

rman

ță.

De

acee

a am

cre

at o

ofe

rtă

”de

star

t” p

entr

u tin

erii

ferm

ieri,

pen

tru

care

ave

m p

reț

bun

, ca

litat

e a

pro

dus

elor

și p

osib

ilită

ți d

e fi n

anța

re a

vant

ajoa

se.

Eșt

i dor

nic

să în

cep

i o a

face

re în

dom

eniu

l agr

icul

turii

?

Ai t

otul

într

-un

sing

ur p

ache

t!

Ofe

rta

Tâ

nă

rul fe

rmie

r in

clud

e un

tra

ctor

Va

ltra

A 7

3 (7

8 C

P),

un p

lug

Le

mk

en

OP

AL

090

2N85

(pur

tat,

dou

ă tr

upițe

), și

o s

emăn

ătoa

re M

asc

ar

Max

i (p

e p

atru

rân

dur

i).

Det

alii

priv

ind

ofe

rta

put

eți g

ăsi p

e si

te-u

l ww

w.m

ewi.r

o sa

u p

e p

agin

a d

e Fa

ceb

ook

a co

mp

anie

i ME

WI.

Pra

ticu

ltur

a,

pe în

țele

sul t

utur

or (I

V)

DR

. IN

G. T

EOD

OR

MA

RU

ȘCA

, DIR

ECTO

R G

ENER

AL

ICD

PA

JIȘT

I BR

AȘO

V

PR

INC

IPA

LE

LE

SP

EC

II D

E P

LA

NT

E Ș

I TIP

UR

I DE

PA

JIȘ

TI

CU

DE

SC

RIE

RE

A L

OR

PE

ZO

NE

ȘI E

TAJ

E B

IOC

LIM

AT

ICE

Din

mu

ltitu

din

ea d

e f

orm

e d

e d

esc

rie

re a

flo

rei ș

i a

veg

eta

ție

i pajiș

tilo

r, p

en

tru

o m

ai b

un

ă în

țele

ge

re, s

-a

ale

s va

rian

ta d

e p

reze

nta

re a

ace

sto

ra în

ord

ine

alf

a-

be

tică, p

e g

rup

e m

ari

eco

no

mic

e, p

en

tru

fie

care

zo

nă

sau

eta

j bio

clim

atic, î

n lo

cu

l un

ei l

iste

un

itare

pe

ntr

u

toate

sp

eciil

e d

e p

ajiș

ti p

erm

an

en

te.

Vari

an

ta a

leasă

în a

ce

ast

ă lu

cra

re îl

aju

tă p

e c

el c

are

stu

dia

ză c

om

po

ziția f

lori

stic

ă s

ă s

e o

rie

nte

ze m

ai u

șor,

avâ

nd

din

sta

rt p

reze

nta

te p

rin

cip

ale

le s

pe

cii

valo

roase

sau

dău

năto

are

din

co

voru

l ie

rbo

s al p

ajiș

tilo

r exi

s-

ten

te în

tr-o

an

um

ită a

rie

bio

clim

atică, b

ine

co

ntu

rată

.

Pre

zenta

rea c

om

pozi

ției f

lorist

ice a

pajiș

tilo

r se

face

de

jos

în s

us,

înce

pând c

u c

âm

pia

și c

u d

ealu

rile

, unde e

ste

situ

ată

zona b

iocl

imatică

a s

tepei,

silv

ost

epei ș

i ste

jarilo

r,

urm

ată

de c

ea m

ai m

are

part

e d

in p

ajiș

tile

intr

azo

nale

din

lunci

, sără

turi, n

isip

uri e

tc.,

continuate

cu e

taje

le d

e

veg

eta

ție c

are

se s

ucc

ed d

e la

poale

le m

unțilo

r până p

e

cele

mai î

nalte c

ulm

i unde în

tâln

im p

ajiș

ti.

Sp

eciil

e f

ura

jere

su

nt

împ

ărț

ite

în t

rei g

rup

e m

ari

: gra

-

min

ee

, le

gu

min

oase

și a

lte

fam

ilii,

iar

spe

ciil

e d

ău

nă-

toare

în a

lte

tre

i părț

i, re

spe

ctiv

ce

le c

are

afe

cte

ază

co

voru

l ie

rbo

s și

pro

du

sele

an

imale

urm

ate

de

pla

n-

tele

toxi

ce

. La f

iecare

sp

ecie

se

pre

zin

tă d

en

um

ire

a

știin

țifi

că ș

i, p

e c

ât

po

sib

il, p

op

ula

ră, c

âte

va c

ara

cte

re

bio

log

ice

, în

ălțim

ea, l

un

ile c

ân

d în

flo

resc

, urm

ate

de

in-

dic

ii e

co

log

ici ș

i în

suși

rile

pra

ticu

ltu

rale

.

În g

en

era

l, sp

eciil

e d

in p

ajiș

ti s

un

t p

ere

ne

, in

clu

siv

ce

le

cu

riz

om

i și s

tolo

ni,

iar

pe

ntr

u e

xce

pții e

ste

me

nțio

nat

dacă s

un

t an

uale

sau

bia

nu

ale

.

Pe

ntr

u lă

mu

riri

su

plim

en

tare

asu

pra

pla

nte

lor

și im

ag

inii

ace

s-

tora

, acu

m se

po

ate

face

ap

el l

a s

erv

iciil

e in

tern

etu

lui p

rin

sim

pla

acce

sare

a d

en

um

irii

știin

țifi

ce

sau

alte

su

rse

de

info

rmație

, care

sun

t d

in c

e în

ce

mai p

erf

ecțio

nate

.

Pla

nte

de p

ajiș

ti d

in z

ona

ste

pei, s

ilvo

ste

pei și

nem

ora

lă (

a p

ădurilo

r de s

teja

ri)

din

câm

pie

și

dealu

ri (

ss)

Pe

ntr

u în

ce

pu

t p

reze

ntă

m p

rin

cip

ale

le s

pe

cii

din

zo

na s

tep

ei,

sil-

vost

ep

ei ș

i a p

ăd

uri

lor

de

ste

jari

(Ta

be

lul 3

.1.).

Față

de

facto

rii e

co

log

ici,

ce

le 6

0 d

e s

pe

cii

din

ace

ast

ă z

on

ă a

u

urm

ăto

are

le în

suși

ri p

en

tru

:

• Lum

ină (

L),

sp

ecii

majo

rita

r d

e lu

min

ă (

7, 8

) sa

u d

e lu

min

ă

plin

ă (

9)

și d

oar

7 s

pe

cii

de

se

miu

mb

ră (

6), d

e la

me

zoh

elio

file

la e

xtre

m h

elio

file

;

• Tem

pera

tură

(T),

sp

ecii

răsp

ân

dite

mai a

les

în z

on

e c

ald

e (

7,

8)

și t

em

pe

rate

(5

, 6), m

ezo

term

e p

ân

ă la

te

rmo

file

din

câm

pie

,

de

alu

ri ș

i țin

utu

ri s

ub

mo

nta

ne

;

• U

mid

itate

a s

olu

lui (U

), c

u s

pe

cii

răsp

ân

dite

pri

ori

tar

pe

te

-

ren

uri

fo

art

e u

scate

(1

, 2)

și u

scate

(3

, 4), c

u n

um

ai 5

sp

ecii

Op

inii

1220

16

de c

om

bin

ații î

ntr

e s

peci

i

care

se v

or

denum

i ca a

tare

,

după c

ele

1-3

speci

i cu c

ea

mai m

are

part

icip

are

în c

o-

voru

l ierb

os.

Din

punct

ul d

e v

edere

al

clasi

fică

rii f

itoso

ciolo

gic

e,

pajiș

tile

din

zona d

e s

tepă,

silv

ost

epă ș

i păduri d

e s

te-

jari (

SS

) aparț

in d

e C

lasa

de

veg

eta

ție F

est

uco –

Bro

me-

tea, O

rdin

ul F

est

uceta

lia v

a-

lesi

acae c

u A

lianțe

le S

tipio

n

less

ingia

nae, F

est

ucio

n r

upi-

cola

e, P

impin

ello

– T

hym

ion

zygio

idi,

Danth

onio

– C

ryso

-

pogonio

n, ș

i num

ero

ase

aso

ciații,

subaso

ciații ș

i fa-

ciesu

ri, p

e c

are

nu le

mai

enum

eră

m.

– D

anth

onia

pro

vincia

lis;

Cyn

odon d

acty

lon; Fest

uca

pse

udovi

ne –

Achill

ea s

e-

tacea; Fest

uca r

upic

ola

–

Agro

stis

capill

aris;

Fest

uca

rupic

ola

– B

rachyp

odiu

m

pin

natu

m; Fest

uca r

upic

ola

– C

are

x hum

ilis;

Fest

uca v

a-

lesi

aca –

Fest

uca r

upic

ola

;

Fest

uca v

ale

siaca –

Medi-

cago falc

ata

; P

oa a

ngust

ifo-

lia –

Fest

uca v

ale

siaca; P

oa

bulb

osa

– A

rtem

isia

aust

ri-

aca ș

i Stip

a c

apill

ata

.

În a

fară

de a

cest

e t

ipuri „

de

bază

”, pe s

upra

fețe

le p

ute

r-

nic

deg

radate

pot

apăre

a ș

i

alte s

peci

i dom

inante

și c

o-

dom

inante

, pe t

ere

n în

tâl-

nim

un n

um

ăr

foart

e m

are

modera

t um

ede (

5),

re-

spect

iv s

unt

în m

ajo

ri-

tate

pla

nte

xero

file

și

mezo

xero

file

;

• R

eacția s

olu

lui (R

), c

u

speci

i care

cre

sc p

e s

o-

luri n

eutr

e ș

i alc

alin

e (

7,

8, 9

), cu

20 d

e s

peci

i indi-

fere

nte

la r

eacț

ia s

olu

lui

și d

oar

2 s

peci

i pe s

olu

ri

mai s

lab a

cide (

5);

• C

onținutu

l de a

zot

mi-

nera

l (N

), c

u s

peci

i care

viețu

iesc

în m

ajo

rita

te p

e

solu

ri f

oart

e s

ăra

ce (

1, 2

)

și s

ăra

ce (

3, 4

) re

spect

iv

olig

otr

ofe

și o

ligom

ezo

-

trofe

, doar

11 s

peci

i sunt

răsp

ândite p

e s

olu

ri c

u

un c

onținut

modera

t sp

re

cele

mai b

og

ate

.

În p

rivi

nța

com

port

ării p

lan-

telo

r la

acț

iunile

antr

opozo

-

og

ene, ș

i anum

e c

osit (

C),

păscut

(P)

și s

triv

it (

S), s

e

const

ată

că m

ajo

rita

tea s

pe-

ciilo

r su

nt

tole

rante

de la

modera

t (3

, 4)

până la

bun

(7, 8

) cu

exc

epția s

parc

ete

i,

luce

rnei g

alb

ene ș

i alb

ast

re

și a

unor

speci

i dăunăto

are

,

care

sunt

into

lera

nte

la p

ăs-

cut

(P)

și s

triv

it –

călc

at

(S).

Valo

are

a f

ura

jeră

(F

) pen-

tru c

ele

34 d

e s

peci

i de in

-

tere

s fu

raje

r est

e d

est

ul d

e

scăzu

tă, r

esp

ect

iv 1

3 s

pe-

cii s

unt

de b

ala

st (

indic

e 4

),

6 s

unt

medio

cre (

5),

6 s

unt

mijl

oci

i (6),

4 s

unt

bune (

7),

3 s

unt

foart

e b

une (

obsi

ga

nearist

ată

, ghiz

deiu

l și s

par-

ceta

cu in

dic

e 8

) și

num

ai

una, l

uce

rna, a

re v

alo

are

ex-

cele

ntă

(in

dic

e 9

), fiin

d m

ai

mult c

ultiv

ată

.

Difere

nța

de 2

6 d

e s

peci

i

din

ace

ste p

ajiș

ti e

ste r

epre

-

zenta

tă d

e c

ele

dăunăto

are

covo

rulu

i ierb

os

(indic

e 3

),

pro

duse

lor

anim

alie

re (

2)

și

toxi

ce (

1),

toate

fiin

d în

ca-

dra

te în

cate

goria c

elo

r fă

ră

valo

are

eco

nom

ică p

entr

u

creșt

ere

a a

nim

ale

lor.

În p

lus,

pe lâ

ng

ă c

ele

60

de s

peci

i s-a

u m

ai i

ntr

o-

dus

un n

um

ăr

de 4

gra

mi-

nee, c

are

sunt

mai b

ine r

e-

pre

zenta

te în

eta

jul n

em

ora

l

al p

ădurilo

r de g

oru

n ș

i fag

,

resp

ect

iv A

gro

stis

capill

a-

ris,

Anth

oxa

nth

um

odora

tum

,

Briza

media

și C

ynosu

rus

crist

atu

s.

În z

ona s

tepei,

silv

ost

e-

pei ș

i ste

jarilo

r (S

S)

se

pot

întâ

lni u

rmăto

are

le t

i-

puri m

ai i

mport

ante

de

pajiș

ti p

erm

anente

: Botr

i-

ochlo

a is

chaem

um

– C

a-

rex

hum

ilis;

Chry

sopogon

gry

llus;

Chry

sopogon g

ryllu

s

Nr

crt

Sp

ecii f

ura

jere

Însu

șir

i m

orf

olo

gic

e ș

i

bio

log

ice

Ind

ici fa

cto

ri

eco

log

ici

Însu

șir

i

pra

ticu

ltu

ră

Gra

min

ee

LT

UR

NC

PS

FM

1A

gro

pyr

on crist

atu

m (

pir

cre

stat)

Tufă

de

asă

, de

20

-60

cm

, V-V

II8

73

83

75

47

5

2B

rachyp

od

ium

pin

natu

m (

ob

sig

ă)

Pla

ntă

cu

riz

om

i, 6

0 -

10

0 c

m,V

I-V

III

65

47

43

66

53

3B

rom

us

ere

ctu

s (o

bsi

gă)

Tufă

de

asă

de

30

-80

cm

, V-V

II8

53

83

54

46

3

4B

rom

us

inerm

is (

ob

sig

ă n

eari

stată

)S

tolo

nife

ră, 8

0-1

00

cm

,VI-

VII

8x

48

54

43

88

5B

rom

us

tecto

rum

(ob

sig

ă)

An

uală

, 20

-40

cm

de

asa

,V-V

I7

6x

53

64

55

1

6C

hry

sop

ogo

n g

ryllu

s (s

ad

ină)

Pla

ntă

cu

riz

om

i, 8

0-1

00

cm

, VI-

VII

77

37

3-

--

45

7C

yno

do

n d

acty

lon (

pir

ul g

ros)

Sto

lon

ife

ră, 1

0-3

0, V

I-V

III

87

3x

5-

--

62

8D

anth

onia

pro

vincia

lis (

dan

ton

ie)

Tufă

, 30

-60

cm

, V-V

II8

74

53

44

44

3

9Fest

uca p

seud

ovi

na (

păiu

şcă)

Tufă

de

asă

, 20

-35

cm

, V-V

II8

73

81

64

45

4

10

Fest

uca r

up

ico

la (

păiu

ş d

e s

ilvo

ste

pă)

Tufă

de

asă

, 25

-70

cm

, V-V

II8

73

82

77

75

5

11

Fest

uca v

ale

siaca (

păiu

ş st

ep

ic)

Tufă

de

asă

, 25

-40

cm

,V-V

II

87

28

27

77

53

12

Ko

ele

ria m

acra

nth

a (

iarb

a d

e p

reri

e)

Tufă

de

asă

, 20

-50

cm

,V-V

III

76

37

24

32

42

13

Phle

um

phle

oid

es

(tim

oft

ică d

e d

eal)

Tufă

rară

, 50

-70

cm

, VI-

VII

85

28

2-

--

63

14

Po

a a

ngust

ifolia

(fi

ruță

de

ste

pă)

Tufă

, 30

-70

cm

, V-V

I7

53

x4

--

-7

5

15

Po

a b

ulb

osa

(fi

ruța

cu

bu

lbi)

Tufă

rară

, 15

-30

cm

, IV

-VII

87

3x

1-

--

61

16

Stip

a p

ennata

(co

lilie

)Tu

fă d

easă

50

-80

cm

, V-V

I8

72

72

23

34

3

17

Vulp

ia m

yuro

s (f

ulf

ucă)

An

uală

, 20

-40

cm

, V-V

III

87

2-

3-

--

42

+A

gro

stis

cap

illaris

(1 G

oF

a), A

nth

oxa

nth

um

od

ora

tum

(2

Go

Fa), B

riza

med

ia (

3 G

oF

a), C

yno

suru

s crist

atu

s (4

Go

Fa),

Op

inii

1420

16

INSE

CTIC

IDE

46

FII M

ÂNDRU

DE

CULT

URI

LE T

ALE.

SPUNE

ADIO

DĂU

NĂT

ORI

LOR.

Cor

agen

® pro

tejea

ză ca

rtofi i

, pru

nele,

mer

ele și

stru

gurii

împo

triva

unu

i spe

ctru

larg

de d

ăună

tori.

Efi c

ient ș

i de l

ungă

dur

ată,

asig

ură o

pro

tecţ

ie ex

celen

tă a

cultu

rilor

, acţ

ionâ

nd as

upra

ouălo

r, lar

velo

r și a

dulţi

lor, u

tilizâ

nd d

oze r

edus

e la h

ecta

r.Si

gur p

entru

om

și m

ediu

l înc

onju

răto

r, pr

oteje

ază

ento

mof

auna

util

ă, se

înca

drea

ză p

erfe

ct în

pro

gram

ele d

e co

mba

tere

in

tegr

ată

(IPM

- I

nteg

rate

d Pe

st M

anag

emen

t) și

com

bate

rea

rezis

tenţ

ei dă

unăt

orilo

r (I

RM -

Ins

ectic

ide

Resis

tanc

e M

anag

emen

t).

® și T

M su

nt m

ărci

înre

gistr

ate a

le co

mpa

niilo

r DuP

ont d

e Nem

ours

și co

mpa

niilo

r afi l

iate

. Îna

inte

a oric

ărei

util

izăr

i, ci

tiţi c

u at

enţie

instr

ucţiu

nile

de p

e etic

heta

care

înso

ţeșt

e pro

dusu

l. U

tiliz

aţi p

rodu

sele

pen

tru

prot

ecţia

pla

ntel

or în

sigu

ranţ

ă con

form

legi

slaţie

i și r

egle

men

tăril

or în

vigo

are

DuPo

nt™ C

orag

en®

INSE

CT C

ONTR

OL

Pow

ered

by

Nr

crt

Sp

ecii f

ura

jere

Însu

șir

i m

orf

olo

gic

e ș

i

bio

log

ice

Ind

ici fa

cto

ri

eco

log

ici

Însu

șir

i

pra

ticu

ltu

ră

Leg

um

ino

ase

LT

UR

NC

PS

FM

18

Lo

tus

co

rnic

ula

tus

(gh

izd

ei)

Tulp

ină 2

0-4

0 c

m, V

-IX

7x

47

46

44

86

19

Med

icago

falc

ata

(lu

ce

rna g

alb

en

ă)

Tulp

ină 4

0-7

0 c

m, V

-IX

86

39

35

22

76

20

Med

icago

sativ

a (

luce

rna a

lbast

ră)

Tulp

ină 6

0-8

0 c

m, V

-X8

53

93

72

29

9

21

Melil

otu

s o

ffic

inalis

(su

lfin

a g

alb

en

ă)

Bia

nu

ală

, 1-1

,2 m

, VI-

IX8

53

8x

35

56

7

22

Ono

bry

chis

vic

iifo

lia (

sparc

eta

)Tu

lpin

ă 3

0-7

0 c

m, V

I-V

III

87

38

36

22

88

23

Trifo

lium

cam

pest

re (

trif

oi g

alb

en

)A

nu

ală

, 15

-30

cm

, V-I

X8

54

x6

64

47

3

Alte f

am

ilii

LT

UR

NC

PS

FM

24

Achill

ea s

eta

cea (

co

ad

a ș

ori

ce

lulu

i)Tu

lpin

ă, 2

0-4

0 c

m, V

I-V

III

97

27

16

--

-2

25

Card

aria d

rab

a (

urd

a v

acii)

Tul p

ină 2

0-5

0 c

m, V

-VI

77

37

63

34

42

26

Cap

sella

burs

a p

ast

oris

(tra

ista

cio

b.)

An

uală

20

-40

cm

, IV

-VII

7x

xx

73

76

42

27

Care

x hum

ilis

(ro

go

z d

e s

tep

ă)

Tufă

, 2-1

0 c

m, I

II-I

V7

53

83

44

44

1

28

Care

x p

raeco

x (r

og

oz)

Tulp

ină 1

5-3

0 c

m, I

V-V

I9

63

x3

38

84

1

29

Daucus

caro

ta (

mo

rco

v să

lbatic)

An

uală

30

-10

0 c

m, V

I-IX

86

4x

46

34

63

30

Dia

nth

us

cart

husi

ano

rum

(g

aro

fiță

)Tu

lpin

ă 3

0-6

0 c

m, V

I-V

III

85

47

23

44

42

31

Echiu

m v

ulg

are

(ia

rba ş

arp

elu

i)B

ian

uală

, 20

-70

cm

, VI-

VII

I9

7x

x4

23

24

3

32

Galiu

m v

eru

m (

sân

zie

ne

)Tu

l pin

ă 3

0-8

0 c

m, V

I-V

III

75

47

35

44

52

33

Salv

ia p

rate

nsi

s (jale

ș)Tu

lpin

ă 3

0-7

0 c

m, V

-VII

86

48

45

33

43

34

Thym

us

zygio

ides

(cim

bri

șor

de

ste

pă)

Tulp

ină, 3

-10

cm

, V-V

II9

72

82

--

-4

1

Sp

ecii d

ău

năto

are

Co

vo

r ie

rbo

sL

TU

RN

CP

SF

M

35

Bo

trio

chlo

a is

chaem

um

(b

ărb

oasă

)Tu

fă r

ară

, 20

-60

cm

, VII-X

97

3x

3-

--

3-

36

Cala

magro

stis

ep

igeio

s (t

rest

ioară

)P

lan

tă c

u r

izo

mi,

60

-15

0 c

m, V

I-V

II

75

xx

72

43

3-

37

Card

uus

nuta

ns

(ciu

lin)

Bia

nu

al,

50

-15

0 c

m, V

I-V

III

8x

38

73

73

3-

38

Carp

inus

orienta

lis (

cărp

iniță)

Arb

ore

, 3-7

m, I

II-I

V8

93

xx

19

93

-

39

Carlin

a v

ul g

aris

(cașu

l po

pii)

Bia

nu

ală

, 10

-30

cm

, VII

I-IX

76

4x

33

43

3-

40

Cra

taegus

mo

no

gyn

a (

păd

uce

l)A

rbu

st, 2

-5 m

, V-V

I7

54

83

15

93

-

41

Ele

agnus

angust

ifolia

(să

lcio

ară

)A

rbu

st, 3

-7 m

, VI

--

--

--

--

3-

42

Querc

us

cerr

is (

ce

r) -

pu

ieți

Arb

ore

, 30

m în

ălțim

e6

84

xx

13

93

-

43

Querc

us

pub

esc

ens

(ste

jar

pu

fos)

Arb

ore

, 4-1

5 m

înălțim

e

77

37

x1

39

3-

44

Querc

us

rob

ur

(ste

jar)

- p

uie

țiA

rbo

re, +

40

m în

ălțim

e7

6x

xx

13

93

-

45

Lig

ust

rum

vulg

are

(le

mn

câin

esc

)A

rbu

st, 1

-5 m

, VI-

VII

76

x7

x2

89

3-

46

Pru

nus

s pin

osa

(p

oru

mb

ar)

Arb

ust

, 1-3

m, I

V-V

75

xx

x3

59

3-

47

Rham

nus

cath

art

ica (

veri

gari

u)

Arb

ust

, 4-6

m, V

-VII

68

3x

x1

39

3-

48

Ro

sa c

anin

a (

măcie

ș)A

rbu

st, 1

-3 m

, VI-

VII

85

4x

x1

49

3-

49

Sam

bucus

eb

ulu

s (b

oz)

Tul p

ini,

50

-20

0 c

m, V

I-V

II8

65

88

--

-3

-

50

Stip

a c

ap

illata

(co

lilie

)Tu

fă d

easă

, 50

-80

cm

, VII-V

III

87

28

22

33

3-

Pro

du

se a

nim

ale

51

Art

em

isia

aust

riaca (

pe

linița)

Tulp

ină 2

0-6

0 c

m, V

II-I

X9

73

84

26

12

-

52

Ono

po

rdo

n a

canth

ium

(sc

ai m

ăg

ăre

sc)

Bia

nu

al,

10

0-2

00

cm

, VII-V

III

65

57

73

63

2-

53

Thla

s pi a

rvense

(p

un

gu

liță)

An

uală

, 15

-40

cm

, IV

-VI

65

57

73

63

2-

54

Xanth

ium

str

um

arium

(co

rnu

ți)

An

uală

, 40

-10

0 c

m, V

II-X

87

57

62

-8

2-

Toxic

e

55

Ad

onis

vern

alis

(ru

șcu

ță)

Pla

ntă

de

10

-40

cm

, IV

-V7

63

71

58

81

-

56

Co

ronill

a v

aria (

co

ron

iște

)P

lan

tă d

e 2

0-1

20

cm

, VI-

VII

I7

54

93

37

-1

-

57

Chelid

oniu

m m

aju

s (r

ost

op

asc

a)

Pla

ntă

de

30

-60

cm

, V-I

X

66

58

8-

--

1-

58

Eup

ho

rbia

nic

aeensi

s (lap

tele

câin

elu

i)P

lan

tă d

e 1

0-8

0 c

m, V

-VII

I9

72

72

--

-1

-

59

Hyp

ericum

perf

ora

tum

(p

oja

rniţă)

Pla

ntă

de

30

-60

cm

, VI-

IX7

x4

xx

34

41

-

60

Verb

asc

um

phlo

mo

ides

(lu

mân

ări

că)

Bia

nu

al,

90

-12

0 c

m, V

I-X

86

48

63

23

1-

1620

16

Op

inii

PA

CH

ET C

OM

BO

RE

KO

RD

™L

a 1

0 p

ach

ete

RE

KO

RD

™ c

um

păra

te, p

rim

ești

gra

tuit

1 p

achet

RE

KO

RD

™ +

1 k

g S

torm

® P

elle

ts

OOOOOO nnn

oouuăă

ooofffeer

ttăăBB

AASSFF!

Ac

um

po

ţi s

ă a

i la

nu

ri d

e p

oru

mb

să

nă

toa

se

și d

ep

ozit

e c

ura

te!

Pro

dusu

l STO

RM

® P

elle

ts e

ste

un ro

dent

icid

antic

oagu

lant

des

tinat

com

bate

rii ş

obol

anilo

r şi ş

oare

cilo

r

din

spaţ

iile d

e de

pozi

tare

.

Uti

liza

ți c

u p

rec

au

ție

pro

du

se

le fi

tosa

nit

are

. C

itiț

i în

totd

ea

un

a e

tic

he

ta ș

i in

form

ați

ile

de

sp

re p

rod

us în

ain

te d

e u

tiliza

re.

Ate

nți

e la

sim

bo

luri

le ș

i in

dic

ați

ile

de

pe

ric

ol.

Pac

hetu

l RE

KO

RD

™ c

omba

te b

urui

enile

din

cul

tura

de

poru

mb,

în p

oste

mer

genţ

ă, p

rintr-

o si

ngur

ă ap

licar

e!

1 P

ache

t REK

OR

D™

con

ţine:

- K

elvi

n® T

op :

5 L

- C

ambi

o® :

10 L

- D

ash®

HC

: 3 L

1 pa

chet

est

e de

stin

at p

entr

u 5

ha.

Inte

rnat

iona

l Win

e C

onte

st B

ucha

-re

st (I

WC

B) s

e țin

e an

ul a

cest

a la

...

Focș

ani,

în ju

dețu

l Vra

ncea

. Vă

rețin

at

enția

cu

cîte

va c

onsi

dera

ții le

gate

de

ace

st fa

pt.

La f

el c

um

Concours

Mondia

l du V

in

Bru

xelle

s, c

el m

ai m

are

concu

rs in

ter-

naţional d

e v

inuri d

in lu

me, s

e ț

ine u

n

an în

tr-u

n lo

c și

urm

ăto

rul î

n a

ltul (

anul

ace

sta la

Plo

vdiv

, Bulg

aria, a

nul t

recu

t a

fost

la J

eso

lo, I

talia

), și

IWC

B (In

tern

a-

tional

Win

e C

onte

st B

uch

arest

) –

Con-

curs

ul I

nte

rnaţ

ional

de V

inuri

Bucu

reşt

i

dore

ște, p

ur

și s

implu

, să

fie m

ai a

pro

ape

de z

onele

viti

cole

ale

țăr

ii.

Benefic

iile s

unt cu

dublu

sens.

Câș

tigă

și ju

rații

(m

ai a

les

cei d

in s

trăi

năt

ate),

dar

câș

tigă,

înm

iit m

ai m

ult,

podg

ore

-

nii

din

aria

de d

esf

ășura

re a

com

petiţ

iei.

În a

nii

trecu

ți, c

ând c

oncu

rsul s

e ţin

ea

la B

ucu

reşt

i, din

cau

za in

fras

truct

urii

pe

care

o c

unoaș

tem

, pute

am „eva

da”

din

Bucu

reșt

i, cu

jura

ţii ş

i zia

riştii

rom

âni ş

i

stră

ini,

doar

căt

re D

eal

u M

are...

Foar

te

frum

os

o d

ată,

de d

ouă

ori.

..

IWC

B, o

șansă

pentr

u R

om

ânia

OIV

(O

rgan

izaţ

ia In

tern

aţio

nal

ă a

Vie

i şi

Vin

ulu

i), c

u s

ediu

l la

Par

is, e

ste c

el m

ai

înal

t fo

r in

tern

ațio

nal

al d

om

eniu

lui v

itivi

-

nic

ol,

o e

ntit

ate c

are, p

rin a

ctiv

itate

a sa

, a

dus

la u

nifi

care

a pro

cedeelo

r ac

cepta

te

în v

ie ș

i vin

ifica

ție, a

meto

delo

r de e

va-

luar

e ș

i a în

treg

ulu

i pac

het le

gis

lativ

în

priv

ința

vin

ulu

i.

Pra

ctic

, știi

nța

, exp

ert

iza,

auto

ritat

ea

sunt

adunat

e la

OIV

. Ace

st o

rgan

ism

are

sub c

ontr

ol 2

0 d

e li

cențe

pentr

u tot at

â-

tea

concu

rsuri

pe tot g

lobul.

Unul d

intr

e

acest

ea

est

e IW

CB

.

IWCB

, iti

nera

ntC

ĂTĂ

LIN

PĂ

DU

RA

RU

Aco

rdar

ea

și m

ențin

ere

a lic

ențe

i țin

de

subsc

riere

a în

tota

litat

e la

norm

ele

OIV

,

oric

e fel d

e a

bat

ere

atr

ăgân

d p

ierd

ere

a

stat

utu

lui d

e c

oncu

rs c

ert

ifica

t.

Pe s

curt

, o c

om

petiț

ie O

IV, a

șa c

um

est

e

IWC

B, p

resu

pune:

• Ju

rizare

„în

orb

”. D

eci

, nic

iun ju

rat nu

cunoaș

te id

entit

atea

vinuril

or

eva

luat

e.

• E

xclu

dere

a n

ote

lor

extr

em

e. M

e-

dia

se f

ace d

upă

ce n

ota

cea

mai

mar

e ș

i nota

cea

mai

mic

ă au

fost

eli-

min

ate, a

stfe

l încâ

t eve

ntu

ale în

cer-

cări

de f

avoriz

are s

au d

e p

enal

izar

e

rău-inte

nțio

nat

e s

ă fie

exc

luse

.

• C

om

poziția

juriulu

i. În

concu

rs s

unt

mai

multe

„pan

elu

ri” (co

mis

ii) d

e c

âte

cinci

mem

bri.

Tre

i din

tre a

ceșt

ia, p

e f

i-

eca

re p

anel,

sunt ju

rați

care

nu p

rovi

n

din

țar

a org

aniz

atoar

e. E

ste a

nih

ilată

posi

bili

tate

a ca

țar

a g

azdă

să îș

i fav

o-

rizeze

vin

uril

e.

• Ju

rizare

a s

e face e

lectr

onic

, pe ta-

ble

te ş

i cu a

juto

rul u

nui s

oft

cre

at d

e

staf

f-ul I

WC

B, p

e c

riterii

bin

e s

tabi-

lite, c

u o

secv

enția

litat

e o

blig

atorie

,

bin

e c

uan

tific

ată

pentr

u a

spect

, mi-

ros,

gust

, ech

ilibru

. Nu e

xist

ă nic

io p

o-

sibili

tate

pentr

u u

n ju

rat să

iasă

din

acest

tip

ar s

au s

ă nu îș

i just

ifice

eve

n-

tual

ele

apre

cieri

care

ies

din

media

conse

nsu

ală.

• D

in tota

lul v

inuril

or

care

obțin

punct

aj

de m

edal

ie, d

oar

30%

(în

ord

ine d

es-

cresc

ătoar

e)

prim

esc

dis

tincț

ii, p

en-

tru a

nu r

isca

o e

ventu

ală

„infla

ţie” de

pre

mii.

Vin

uril

e s

unt su

puse

unei „

lote

rii” prin

care

200 d

e p

robe a

jung

la la

bora

tor.

Opera

țiunea

est

e r

epeta

tă la

șas

e lu

ni

cu a

cele

ași v

inuri,

dar

, de a

ceas

ta d

ată,

achiz

iționat

e d

in p

iață

. Est

e lu

pta

IWC

B

împotr

iva

pro

bei d

e la

„buto

iul m

ic”.

Un

core

spondent al

antid

oppin

g-u

lui d

in

sport

ul d

e p

erf

orm

anță

. Vin

uril

e m

ari

ale lu

mii

au p

reț și

noto

rieta

te p

entr

u c

ă

trec

prin

ace

ste f

urc

i cau

din

e. M

ai e

xist

ă,

din

păc

ate, p

roducă

tori

rom

âni c

are

cred c

ă se

poat

e a

jung

e în

vâr

f oco

lind

com

petiț

ia. N

u s

e p

oat

e.

De

ce

V

rancea

?N

u ș

tiu c

um

se v

ede d

in in

terio

r, dar

Vra

nce

a, p

rivită

prin

och

ii lo

cuito

rilor

al-

tor

județe

, stâ

rneșt

e a

dm

irație

. E u

n d

i-

nam

ism

al u

ltim

ilor

20 d

e a

ni c

are, s

igur,

pentr

u u

nii

poat

e p

ărea

încă

depar

te d

e

ideal

. Prin

com

par

ație

cu a

lte ju

dețe

cu

acele

ași r

esu

rse, V

rance

a s-

a „m

ișca

t”

foar

te b

ine.

Neaj

unsu

rile p

recu

m d

ensi

tate

a în

că

mic

ă de c

ram

e n

oi,

vânza

rea

de v

in la

mar

gin

ea

stră

zii (

și d

e a

ici u

n m

inus

de

bra

ndin

g)

au f

ost

asu

mat

e d

e c

ătre

Con-

siliu

l Județe

an, i

ar g

ăzduire

a unui a

stfe

l

de e

venim

ent m

ajor,

cu im

pac

t naț

ional

și in

tern

ațio

nal

, poat

e f

ace c

a m

ulte

lu-

cruri

să s

e s

chim

be.

Țin

să

fac

o r

eco

man

dar

e g

enera

lă, n

ele

-

gat

ă de IW

CB

. Județe

car

e n

u d

ețin

pe-

trol,

gaz

e, n

u a

u ie

șire

la D

unăr

e s

au la

-

Mar

ea

Neag

ră, c

are, m

ai p

e r

om

âneșt

e,

nu b

enefic

iază

de a

vanta

jele

unor

re-

surs

e s

peci

ale, s

e p

ot tr

ansf

orm

a în

poli

ai d

om

eniil

or

creat

ive. P

rin p

lasa

-

rea

sa g

eog

rafic

ă, c

u u

n e

fort

bin

e țin

tit

în in

fras

truct

ura

speci

fică

(săl

i de c

on-

cert

e, a

mfit

eat

re în

aer

liber,

spaț

ii pentr

u

pro

ducț

ia a

rtis

tică

etc

.), V

rance

a ar

pute

a

fi g

azda

unor

man

ifest

ări c

ultu

rale

și d

e

div

ert

ism

ent ca

re s

ă ac

opere

nevo

ile tu-

turo

r ju

dețe

lor

din

jur.

IWC

B a

ting

e în

pro

porț

ii co

nsi

dera

bile

cam

toat

e ja

loan

ele

car

e m

arch

eaz

ă

pro

filul i

ndust

riei c

reat

ive: c

ultu

ră, p

ublic

itate

, com

petiț

ie, l

ois

ir, s

peci

-

fic lo

cal ș

.a.m

.d. P

ute

rea

de c

om

unic

are p

e c

are o

au, d

e p

ildă,

mem

-

brii

juriu

lui (

mai

ale

s in

vita

ții d

in s

trăi

năt

ate),

pentr

u a

fi p

usă

în s

lujb

a

popula

rizăr

ii va

loril

or

vitiv

inic

ole

ale

țăr

ii și

ale

județu

lui,

nu a

r pute

a

fi cu

mpăr

ată

decâ

t cu

un e

fort

fin

anci

ar im

ens.

Ast

ăzi,

aceas

tă f

orț

ă

o a

vem

gra

tis. P

roducă

torii

sunt prim

ii câ

știg

ați.

Viz

ita la

cra

mele

lor

nu s

e p

oat

e c

om

par

a cu

nic

iun m

ateria

l de d

ocu

menta

re trim

is p

rin

poșt

ă, f

ie e

a și

ele

ctro

nic

ă.

Prin

pre

zența

lor

aici

, ace

ste p

ers

onal

ități

atra

g a

tenția

pre

sei d

in în

-

treag

a lu

me. A

vem

, deci

, desp

re V

rance

a șt

iri o

rgan

ice. A

dău

găm

bug

ete

le n

oas

tre p

entr

u c

om

unic

are s

ă obțin

em

un m

ix e

xtre

m d

e

valo

ros.

Oenotu

rism

și s

erv

icii c

onexe

În a

cest

e c

ondiți

i, pute

m s

pune c

ă desf

ășura

rea

IWC

B în

Vra

nce

a

va în

sem

na

o p

ote

nța

re a

tutu

ror

activ

itățil

or

eco

nom

ice d

in z

onă

și c

reio

nar

ea,

în p

rem

ieră

, a u

nora

noi,

cum

ar

fi ce

le d

in in

dust

ria

osp

italit

ății, c

u a

ting

ere

la s

ubie

ctul v

in. C

u c

ât m

ai m

ulte

cra

me v

rân-

cene v

or

fi cu

nosc

ute

și s

olic

itate

să

își d

esc

hid

ă porț

ile p

entr

u o

e-

notu

rism

, cu a

tât va

fi n

evo

ie d

e m

ai m

ulți

oam

eni c

are s

ă ac

opere

dife

rite f

uncț

iuni.

Ghiz

i car

e s

ă îi

ducă

pe turiș

ti de la

o c

ram

ă la

alta

,

spaț

ii de c

azar

e c

u p

ers

onal

afe

rent,

rest

aura

nte

, inst

ruct

ori

de c

ă-

lărie

, curie

ri. T

uris

tul p

reocu

pat

de v

in (oenofil

, win

elo

ver,

win

enth

u-

sias

t) e

ste, c

onfo

rm s

tudiil

or,

adult

(într

e 2

8 ș

i 50 d

e a

ni),

abso

lvent

de ș

coli

superio

are (53%

), că

săto

rit, c

u c

opii

și c

are p

etr

ece

ace

astă

experie

nță

împre

ună

cu p

arte

neru

l de v

iață

. Ce v

reau

să

spun?

Ofe

rta

pentr

u turis

mul d

e f

amili

e tre

buie

să

fie c

om

ple

xă p

entr

u a

aduce

benefic

ii im

edia

te. A

cest

tip

de turis

t est

e in

tere

sat,

tot co

n-

form

cerc

etă

rilor,

de p

roduse

le lo

cale

, ceea

ce i-

ar p

une în

ava

nta

j și

pe m

icii

agric

ulto

ri sa

u p

roducă

tori

de p

roduse

din

lapte

și c

arne s

au,

de c

e n

u, d

e o

bie

cte d

e a

rtiz

anat

.

Apoi,

să f

im s

ince

ri, c

rede c

ineva

că

pro

sperit

atea

firm

elo

r din

județ

stă

doar

pe p

ute

rea

de a

bso

rbție

a v

rânce

nilo

r pentr

u p

roduse

le/s

er-

vici

ile lo

r? Ș

tim b

ine c

ă V

rance

a m

izeaz

ă și

pe f

luxu

l de tra

nzi

t, dar

și

pe c

onsu

mat

orii

din

într

eag

a ța

ră.

De a

ceea,

mi s

e p

are e

senția

l ca

firm

ele

din

județ ch

iar

să s

e im

plic

e

în s

prij

inul I

WC

B, p

rimin

d p

entr

u e

le ș

i pentr

u o

amenii

care

lucr

eaz

ă

o n

eaș

tepta

tă d

esc

hid

ere

naț

ional

ă și

inte

rnaț

ional

ă.

Cel p

uțin

pân

ă ac

um

, nu c

red c

ă au

fost

multe

oca

zii c

u c

are f

irmele

de a

ici s

ă îș

i îm

bunăt

ățeas

că „aw

areness

-ul”

asoci

indu-s

e c

u e

veni-

mente

de s

cară

glo

bal

ă. E

o ș

ansă

pe c

are o

evi

denție

z și

invi

t fir

mele

serio

ase s

ă pro

fite d

e e

a.

Mai

mult,

noută

țile a

cest

ei e

diți

i, în

pre

mie

ră m

ondia

lă, v

or

fi co

nse

m-

nat

e în

isto

ria m

ondia

lă a

dom

eniu

lui c

a fii

nd la

nsa

te la

Focș

ani.

Vin

ul e

ste o

resu

rsă

imensă

. Eco

nom

ică

şi id

entit

ară.

Să

îl priv

im d

in

aceas

tă p

ers

pect

ivă.

Sal

turil

e is

toric

e p

e c

are, î

n tim

p, R

om

ânia

le-a

făcu

t au

țin

ut num

ai și num

ai de a

stfe

l de in

ițiat

ive.

Îl ci

tez

pe a

cadem

icia

nul S

olo

mon M

arcu

s: „S

ă nu lă

săm

ca

timpul s

ă

vină

pest

e n

oi,

să în

cerc

ăm ș

i să

învă

țăm

să-

l înțe

leg

em

și s

ă-l s

tăpâ-

nim

. Dac

ă vr

em

să

scoat

em

Rom

ânia

din

săr

ăcie

.”

1918

2016

Pah

aru

l cu

... v

isu

ri

Aju

toar

ele

exce

pţio

nale

pen

tru

ferm

ele

de

vaci

și d

e po

rci,

do

ar p

e pr

omis

iune

a de

con

trac

tPr

oduc

ător

ii de

lapt

e pa

r să

aibă

nor

oc, d

upă

apro

-ba

rea

unui

act

nor

mat

iv c

are

mod

ific

ă și

com

plet

ea-

ză H

G 16

0/20

16 p

entr

u di

strib

uire

a su

mei

sta

bilit

e în

an

exa

la R

egul

amen

tul d

eleg

at (U

E) n

r. 20

15/1

853

al C

omis

iei d

in 15

oct

ombr

ie 2

015

de a

cord

are

a un

or

ajut

oare

exc

epţi

onal

e cu

car

acte

r tem

pora

r fer

mi-

erilo

r din

sec

toru

l cre

şter

ii an

imal

elor

, pre

cum

şi

pent

ru s

tabi

lirea

uno

r măs

uri d

e ap

licar

e a

aces

teia

, ur

mân

d să

prim

easc

ă sp

rijin

ul d

oar p

e of

erta

scr

isă

de a

con

trac

ta, f

ăcut

ă de

un

prim

cum

pără

tor.

„Avâ

nd în

ved

ere

că o

rice

livra

re d

e la

pte

crud

a u

nui

prod

ucăt

or c

ătre

un

prim

cum

pără

tor d

e la

pte

crud

tr

ebui

e să

facă

obi

ectu

l unu

i con

trac

t sc

ris în

tre

părţ

i sa

u pr

imii

cum

pără

tori

treb

uie

să fa

că o

ofe

rtă

scris

ă de

a c

ontr

acta

, prin

ace

astă

hot

ărâr

e de

guv

ern

se re

glem

ente

ază

fapt

ul c

ă, p

entr

u a

bene

fici

a de

sp

rijin

, pro

ducă

torii

pot

dov

edi c

ă su

nt în

act

ivit

ate

şi p

rin o

fert

a sc

risă

de a

con

trac

ta fă

cută

de

un p

rim

cum

pără

tor,

vala

bilă

la d

ata

depu

nerii

sol

icit

ării,

şi a

ce

l puţ

in u

nui d

ocum

ent

fisc

al c

are

să a

test

e liv

rare

a la

ptel

ui, a

fere

nt o

fert

ei d

e a

cont

ract

a”, s

e pr

eciz

ea-

ză în

tr-u

n co

mun

icat

de

pres

ă pr

imit

la re

dacţ

ie.

În c

azul

în c

are

bani

i cuv

eniţ

i pro

ducă

toril

or e

ligib

ili

din

sect

orul

lapt

elui

şi p

rodu

selo

r lac

tate

fie

depă

-şe

sc, f

ie n

u ep

uize

ază

plaf

onul

alo

cat

sect

orul

ui,

actu

l nor

mat

iv re

glem

ente

ază

mod

ul d

e re

part

izar

e a

dife

renţ

ei în

def

icit

sau

exc

es, î

n ca

drul

ace

luia

şi

sect

or, c

ătre

ace

iaşi

ben

efic

iari

elig

ibili

, rec

alcu

lân-

du-s

e cu

antu

mul

uni

tar a

loca

t pe

ben

efic

iar s

au

pe c

anti

tate

a de

pro

ducţ

ie re

aliz

ată

în p

erio

ada

de

refe

rinţă

.D

e as

emen

ea, p

rin p

reze

ntul

act

nor

mat

iv s

e m

odif

i-că

dat

a ra

tei d

e sc

him

b eu

ro –

lei,

de la

17 o

ctom

brie

la

30

sept

embr

ie 2

015.

Perio

ada

în c

are

ferm

ierii

pot

dep

une

cere

ri es

te

stab

ilită

într

e 30

mai

și 6

iuni

e 20

16, î

n ve

dere

a di

strib

uirii

într

egii

sum

e că

tre

bene

fici

arii

elig

ibili

. Pe

ntru

obţ

iner

ea a

juto

arel

or fi

nanc

iare

, pro

ducă

torii

ag

ricol

i dep

un c

erer

ea la

cen

trul

jude

ţean

al A

PIA

, re

spec

tiv

al m

unic

ipiu

lui B

ucur

eşti

, îns

oţit

ă de

doc

u-m

ente

spe

cifi

ce.

Ferm

ierii

car

e vo

r ben

efic

ia d

e aj

utoa

rele

exc

epţi

o-na

le s

unt

prod

ucăt

orii

agric

oli c

resc

ător

i de

vaci

de

lapt

e şi

pro

ducă

torii

agr

icol

i cre

scăt

ori d

e po

rcin

e.pr

oduc

ţie

min

imă

de 12

,5 t

/ha.

Pes

te 1

00.0

00 d

e ov

ine,

pre

găti

te d

e pl

ecar

e că

tre

Iord

ania

în lu

na s

epte

mbr

ieÎn

urm

a co

nsul

tăril

or c

u cr

escă

torii

de

ovin

e, m

inis

trul

Agr

icul

-tu

rii, A

chim

Irim

escu

, a a

firm

at c

ă nu

mai

puţ

in d

e 4,

5 m

ilioa

ne

de o

i pot

fi e

xpor

tate

anu

al d

e ţa

ra n

oast

ră, p

rimii

apro

xim

ativ

12

5.00

0 de

mie

i kar

akul

urm

ând

să p

lece

dej

a că

tre

Iord

ania

în

luna

sep

tem

brie

201

6, ţ

ară

în c

are

va fi

des

chis

un

cent

ru d

e ca

rant

ină

și t

riere

la 1

sept

embr

ie, a

nul a

cest

a.Po

triv

it e

stim

ărilo

r min

istr

ului

de

reso

rt, m

ilion

ul d

e oi

pre

coni

-za

t a

fi e

xpor

tat

ar p

utea

aju

nge

în a

cest

cen

tru

de t

riere

(hub

) în

per

ioad

a ur

măt

oare

. „A

m a

vut

în a

prili

e o

vizi

tă în

Iord

ania

. A

m re

ușit

ca,

împr

eună

cu

preș

edin

tele

vet

erin

arilo

r, să

pun

pe

agen

dă u

n pu

nct

extr

em d

e im

port

ant,

pra

ctic

regi

onal

izar

ea în

co

ndiţ

iile

limbi

i alb

astr

e, a

stfe

l înc

ât s

ă nu

mai

ave

m p

robl

eme

cu e

xpor

tul d

e ov

ine

pe p

iaţa

din

Iord

ania

. Am

agr

eat

aces

t pu

nct

și 10

0.00

0 de

ovi

ne d

eja

au p

leca

t că

tre

Iord

ania

”, a

afi

r-m

at A

chim

Irim

escu

.În

del

egaţ

ia d

in Io

rdan

ia a

u fo

st p

reze

nţi ș

i spe

cial

işti

i de

la

Staţ

iune

a de

Cer

ceta

re D

ezvo

ltar

e pe

ntru

Cre

șter

ea O

vine

lor

și C

aprin

elor

Pop

ăuţi

- B

otoș

ani.

Ace

știa

s-a

u în

tors

în ţ

ară

cu

veșt

i ext

raor

dina

re p

entr

u cr

escă

torii

de

ovin

e: 15

sta

te a

rabe

și

-au

desc

his

gran

iţel

e că

tre

impo

rtur

ile d

e ov

ine

din

Rom

ânia

, im

port

uri „

fără

lim

ită

de c

anti

tate

”, p

otriv

it s

puse

lor l

ui Io

nică

N

echi

for,

cres

căto

r de

ovin

e și

cer

cetă

tor î

n do

men

iu, s

peci

alis

t ca

re a

adă

ugat

că

expo

rtul

căt

re Io

rdan

ia e

ste

deja

avi

zat

prin

ce

rtif

icat

ul s

anit

ar-v

eter

inar

.Ju

deţu

l Bot

oşan

i urm

ează

să

trim

ită

pest

e 12

5.00

0 de

mie

i căt

re

zona

ara

bă, î

nsă

num

ai d

upă

fina

lizar

ea u

nui c

entr

u de

trie

re în

Io

rdan

ia, l

a în

cepu

tul l

unii

sept

embr

ie. P

otriv

it lu

i Nec

hifo

r, hu

-bu

l ior

dani

an v

a av

ea o

cap

acit

ate

de li

vrar

e zi

lnic

ă de

200

.000

de

cap

ete.

INCD

A F

undu

lea

ader

ă la

A

lianţ

a In

dust

riei

Sem

inţe

lor

Inst

itut

ul N

aţio

nal d

e Ce

rcet

are-

Dez

volt

are

Agr

icol

ă Fu

ndul

ea

(INCD

A F

undu

lea)

a a

ccep

tat

invi

taţi

a A

lianţ

ei In

dust

riei

Sem

inţe

lor d

in R

omân

ia (A

ISR

) de

a-i d

even

i mem

bru

onor

ific

. A

ISR

repr

ezin

tă, î

n ac

est

mom

ent,

apr

oxim

ativ

70%

din

pia

ţa

de s

emin

ţe d

in ţ

ara

noas

tră.

INCD

A F

undu

lea

va fi

cel

de-

al 13

-lea

mem

bru

al A

lianţ

ei ș

i si

ngur

ul in

stit

ut d

e ce

rcet

are

agric

olă

cu a

cest

sta

tut,

adu

când

, as

tfel

, în

cadr

ul a

lianţ

ei b

ogat

a sa

exp

erie

nţă

în d

omen

iul e

x-pe

rtiz

ei în

sec

toru

l sem

inţe

lor c

erti

fica

te d

in R

omân

ia. Î

mpr

eu-

nă v

or c

onti

nua

să s

usţi

nă ș

i să

prom

ovez

e in

tere

sele

sec

toru

lui

sem

inţe

lor d

in ţ

ara

noas

tră

prin

dife

ritel

e pr

oiec

te a

le a

soci

aţie

i, pr

ecum

acţ

iuni

de

info

rmar

e și

con

știe

ntiz

are

la n

ivel

ul fe

rmie

ri-lo

r şi a

l aut

orit

ăţilo

r pub

lice

din

dom

eniu

l agr

icul

turii

, med

iulu

i, să

nătă

ţii ș

i eco

nom

iei,

cu s

copu

l de

a po

pula

riza

bene

fici

ile

utili

zării

sem

inţe

lor c

erti

fica

te.

Ști

ri

2020

16

Ro

mân

ia r

iscă s

ă p

iard

ă în

urm

ăto

rii t

rei a

ni ş

i fo

nd

u-

rile

eu

rop

en

e d

in P

ND

R u

tiliz

ate

de

ja în

infr

ast

ructu

ra

secu

nd

ară

de

irig

aţii,

fap

t p

en

tru

care

Co

aliţ

ia p

en

tru

De

zvo

ltare

a R

om

ân

iei (

CD

R)

a c

eru

t au

tori

tăţilo

r să

acce

lere

ze im

ple

me

nta

rea L

eg

ii p

rivi

nd

infr

ast

ructu

ra

pri

ncip

ală

de

irig

aţii,

pro

mu

lgată

în n

oie

mb

rie

20

15

.

„Ave

m o

Le

ge

a ir

igaţiilo

r, L

eg

ea 2

69

, care

pre

ved

e

alo

care

a u

nu

i mili

ard

de

eu

ro d

e la

bu

ge

tul d

e s

tat

în

urm

ăto

rii c

inci a

ni,

cu

14

5 d

e m

ilio

an

e d

e e

uro

în 2

01

6

pe

ntr

u in

frast

ructu

ra p

rin

cip

ală

, cu

o c

reşt

ere

de

17

%

în f

iecare

an

. Din

păcate

, de

şase

lun

i de

cân

d s

-a p

ro-

mu

lgat

leg

ea, s

-a s

tat

de

ge

ab

a. A

nu

l ace

sta e

ste

pie

r-

du

t şi

nu

se

po

t ve

de

a m

ăsu

rile

imp

lem

en

tate

. Am

dis

-

cu

tat

cu

pre

mie

rul ş

i cu

min

istr

ul A

gri

cu

ltu

rii ş

i ni s

-a

pro

mis

că s

e v

a a

cce

lera

imp

lem

en

tare

a. I

me

dia

t d

up

ă

jum

ăta

tea lu

nii

mai,

ni s

e v

or

co

mu

nic

a d

eciz

iile

luate

de

gu

vern

pe

ntr

u im

ple

me

nta

rea L

eg

ii ir

igaţiilo

r”, a

de

-

cla

rat

pre

şed

inte

le A

gri

cu

ltu

re T

ask

Fo

rce

, din

cad

rul

Co

aliț

iei p

en

tru

De

zvo

ltare

a R

om

ân

iei,

Cam

elia

Șu

cu

.

Pe

de

altă p

art

e, J

ean

Valv

is, e

x-co

ord

on

ato

rul A

gri

-

cu

ltu

re T

ask

Fo

rce

, a s

ub

linia

t că R

om

ân

ia n

u d

eţin

e

un

co

nce

pt

de

irig

aţii l

a n

ive

l naţio

nal,

iar

pro

ce

sul d

e

imp

lem

en

tare

est

e d

ific

il. „

Nu

vre

au

să in

tru

într

-un

bla

-bla

bir

ocra

tic le

gal,

dar

eu

cre

d c

ă t

reb

uia

u o

de

-

ciz

ie a

co

mis

iei p

arl

am

en

tare

, o h

otă

râre

de

gu

vern

şi

Impl

emen

tare

a Le

gii p

rivi

nd

infr

astr

uctu

ra p

rinc

ipal

ă de

ir

igaț

ii tr

ebui

e ac

cele

rată

ION

EL V

ĂD

UV

A

o d

eciz

ie d

e s

tab

ilire

de

pri

ori

tăți a

le in

vest

iţiil

or

pu

blic

e p

en

tru

a

alo

ca a

ce

şti b

an

i cât

mai r

ep

ed

e. C

ân

d a

m c

itit p

roce

sul,

am

co

n-

stata

t că t

reb

uie

sim

plif

icată

pro

ce

du

ra. A

vem

un

me

saj p

ozi

tiv

şi e

ste

po

sib

il ca p

rim

ele

licitaţii p

ub

lice

să le

ve

de

m în

ace

st a

n.

De

ase

me

ne

a, i

de

ntifi

căm

o p

rob

lem

ă m

ajo

ră -

şi a

nu

me

că n

u

exi

stă o

str

ate

gie

, un

co

nce

pt

de

irig

aţii,

nu

exi

stă la

niv

el d

e ţ

ară

un

text

în c

are

să s

e s

pu

nă c

um

tre

bu

ie f

ăcu

te ir

igaţiile

în R

om

â-

nia

. Est

e in

ad

mis

ibil

să n

u f

ie u

n c

on

ce

pt

pe

ntr

u in

frast

ructu

ra ir

i-

gaţiilo

r. P

ers

on

al,

am

insi

stat

la c

inci-

șase

min

iştr

i ai A

gri

cu

ltu

rii:

red

acta

ţi u

n c

on

ce

pt

de

irig

aţii l

a n

ive

l de

ţară

”, a a

firm

at

Valv

is.

Fost

ul m

inis

tru

D

anie

l C

onsta

nti

n îl

ata

că

pe A

chim

Iri

mescu

în

pro

ble

ma iri

gați

ilo

rM

inis

trul A

gricu

lturii î

n e

xerc

ițiu

, Ach

im Ir

imesc

u, a

fost

taxa

t

de c

ătr

e e

x-m

inis

trul D

anie

l Const

antin p

e s

ubie

ctul b

loca

rea

inve

stițiil

or

în d

om

eniu

l irig

ațiilo

r. C

onst

antin s

usț

ine c

ă d

eși

Leg

ea

irig

ațiilo

r nr.

269/2

015, p

ublic

ată

în M

onitoru

l Ofici

al î

n d

ata

de 1

2

Eve

nim

ent

2220

16

noie

mbrie 2

015, p

reve

dea c

ă, î

n t

erm

en d

e m

axi

mum

30 d

e z

ile d

e

la in

trare

a în

vig

oare

, Min

iste

rul A

gricu

lturii a

vea o

blig

ația s

ă p

ro-

move

ze h

otă

râre

a d

e g

uve

rn p

entr

u s

tabili

rea n

orm

elo

r m

eto

dolo

-

gic

e d

e a

plic

are

, „m

inis

trul A

gricu

lturii n

u a

avu

t nic

io p

roble

mă s

ă

înca

lce le

gea ș

i să n

u r

ealiz

eze

nic

i până a

stăzi

norm

ele

de a

pli-

care

”. M

ai m

ult d

ecâ

t atâ

t, m

inis

trul I

rim

esc

u a

resp

ins,

în m

om

en-

tul a

pro

bării b

ug

etu

lui p

entr

u a

nul 2

016, a

loca

rea f

inanci

ară

pentr

u

refa

cere

a in

frast

ruct

urii p

rinci

pale

de ir

igații.

„Ace

st lu

cru l-

a f

ăcu

t

pentr

u c

ă n

u r

ealiz

ase

Str

ate

gia

sect

oru

lui d

e ir

igații,

așa

cum

pre

-

vede le

gea, d

eși

i-am

înm

ânat-

o la

pre

dare

a m

andatu

lui.

A în

cerc

at

să m

otive

ze c

ă v

rea s

ă g

ândeasc

ă u

n a

lt s

iste

m, c

u u

tiliz

are

a a

pei

din

lacu

rile

de a

cum

ula

re c

u r

ol h

idro

tehnic

, dar

până în

pre

zent

nu a

într

eprins

nim

ic în

ace

st d

om

eniu

. Mai m

ult, p

rin in

term

ediu

l

ace

stei s

trate

gii,

tre

buia

act

ualiz

ată

list

a c

u a

menajă

rile

de ir

igații

viabile

ela

bora

tă în

2010, î

n b

aza

căre

ia O

rganiz

ațiile

Utiliz

ato

rilo

r

de A

pă p

entr

u Ir

igații s

unt

elig

ibile

pentr

u f

inanța

re d

in f

onduri e

u-

ropene. D

eși

situația a

ctualiz

ată

a a

cest

or

am

enajă

ri e

ste f

inaliz

ată

din

2015, a

ceast

a n

u a

fost

apro

bată

prin S

trate

gia

sect

oru

lui d

e

irig

ații,

iar

o b

ună p

art

e d

in O

UA

I sunt

oprite

din

acc

esa

rea d

e f

on-

duri e

uro

pene”,

afirm

ă D

anie

l Const

antin.

Asig

ură

rile

și cerc

eta

rea

, al

te p

riorit

ăți a

le

Ag

ricultu

re T

ask

Forc

eÎn

privi

nţa

asi

gură

rilo

r ag

rico

le, C

oaliţ

ia p

entr

u D

ezv

olta

rea R

om

ânie

i

susţ

ine c

reare

a d

e f

onduri m

utu

ale

care

să în

locu

iasc

ă p

lăţil

e d

in

alte

surs

e, î

n c

az

de c

ata

stro

fe n

atu

rale

neaco

perite

de a

sig

ura

tori.

CD

R c

onsi

deră

nece

sară

resp

ect

are

a li

bere

i concu

renţe

în r

aport

cu in

dust

ria d

e a

sig

ură

ri, î

n c

eea c

e p

rive

şte f

olo

sire

a s

ubve

nţii

lor

dis

ponib

ile d

in p

art

ea U

niu

nii

Euro

pene ş

i a s

tatu

lui r

om

ân. G

ru-

pul d

e lu

cru p

entr

u A

gricu

ltură

consi

deră

că d

eci

ziile

ese

nţia

le p

e

ace

ast

ă tem

ă ţin

de n

um

ăru

l de f

onduri, d

e c

ara

cteru

l oblig

ato

riu, d

e

part

icip

are

a s

tatu

lui ş

i de m

odelu

l de g

uve

rnanţă

.

Nu în

ulti

mul r

ând, C

DR

consi

deră

nece

sare

o m

ai b

ună p

rom

ova

re

a e

duca

ţiei î

n d

om

eniu

l ag

rico

l, re

vita

lizare

a li

ceelo

r de p

rofil,

pe m

o-

delu

l învă

ţăm

ântu

lui d

ual,

pre

cum

şi s

tabili

rea d

e p

riorită

ți în

rest

ruc-

tura

rea c

erc

etă

rii d

in a

gricu

ltură

.

Refe

rito

r la

act

ivita

tea în

CD

R, p

rin T

ask

Forc

e p

e A

gricu

ltură

, Mo-

nik

a P

uiu

, direct

or

genera

l NH

R A

gro

part

ners

, a p

reci

zat că

adoră

munca

din

gru

pul d

e lu

cru ș

i că a

re m

ulte

de în

văța

t, în

speci

al p

e

zona d

e c

adast

ru. „

Eu lu

crez

pentr

u N

HR

Ag

ropart

ners

,

dar

în T

ask

Forc

e A

gricu

ltură

am

fost

prim

ită p

rin A

m-

basa

da A

ust

riei ș

i îm

i pla

ce m

unca

ast

a. N

e în

tâln

im, n

e

împin

gem

de la

spate

unii

pe a

lții,

dis

cută

m ș

i într

e n

oi.

Eu, p

ers

onal,

am

de în

văța

t și

sper

să a

m ș

i un p

ic d

e

influență

însp

re b

ine p

entr

u d

ezv

olta

rea a

gricu

lturii d

in

Rom

ânia

”, a a

firm

at M

onik

a P

uiu

, ofici

al C

DR

care

și-a

asu

mat,

ală

turi d

e J

ean V

alv

is, r

ezo

lvare

a p

roble

mei c

a-

dast

rulu

i. „L

a c

adast

ru, p

ract

ic a

m în

ceput în

Task

Forc

e,

de a

cum

tre

i ani,

să îm

pin

gem

în toate

posi

bile

le d

irecț

ii

auto

rită

țile, a

stfe

l încâ

t să

se r

ezo

lve p

roble

ma. N

u v

reau

să s

pun c

ă d

oar

noi a

m f

ăcu

t tr

eabă, d

ar

în c

iuda p

roble

-

melo

r în

tâm

pin

ate

la tot pasu

l, to

tuși

, cu p

ași

mic

i, dar

si-

guri, s

-a m

ers

înain

te. A

vem

o in

tenție

de le

ge, o

pro

pu-

nere

care

est

e p

e s

ite-u

l Min

iste

rulu

i Dezv

oltă

rii,

dar

eu

zic

că d

acă

nu n

e u

nim

forț

ele

, dacă

lăsă

m p

resi

unea, m

ai

lentă

va f

i dezv

olta

rea”,

a m

ai s

pus

doam

na P

uiu

.

Gru

pul d

e lu

cru p

entr

u A

gricu

ltură

din

cadru

l Coaliţ

iei

pentr

u D

ezv

olta

rea R

om

ânie

i se r

euneşt

e d

e p

est

e tre

i

ani p

entr

u a

dis

cuta

şi p

ropune s

olu

ţii c

oncr

ete

la p

ro-

ble

me d

e in

tere

s co

mun ş

i public

din

sfe

ra a

gricu

lturii.

În p

reze

nt,

Gru

pul d

e lu

cru e

ste în

dia

log

desc

his

cu a

u-

torită

ţile d

esp

re c

adast

rare

a tere

nurilo

r ag

rico

le, d

ezv

ol-

tare

a in

frast

ruct

urii d

e ir

igaţii

, asi

gură

rile

ag

rico

le ş

i edu-

caţie

şi c

erc

eta

re în

ag

ricu

ltură

şi m

onito

rize

ază

pro

gre

sul

imple

mentă

rii m

ăsu

rilo

r în

ace

ste d

om

enii.

Coaliţ

ia e

ste o

iniţi

ativ

ă p

riva

tă, a

polit

ică, c

onst

ruită

ca u

n

aco

rd d

e c

ola

bora

re p

rin p

art

icip

are

a c

ole

ctiv

ă a

mem

-

brilo

r să

i. M

em

brii C

oaliț

iei c

ontr

ibuie

volu

nta

r cu

resu

r-

sele

și e

xpert

iza n

ece

sară

form

ulă

rii u

nor

opin

ii co

mune

cu p

rivi

re la

polit

ici p

ublic

e c

u im

pact

asu

pra

mediu

lui d

e

afa

ceri. C

oaliț

ia r

euneșt

e 4

5 d

e o

rganiz

ații

sau m

em

bri

aso

ciați.

„S

copul C

oaliţ

iei e

ste d

e a

ofe

ri o

bază

coere

ntă

pentr

u c

onsu

ltare

cu G

uve

rnul ș

i alte

inst

ituţii

public

e p

e

tem

e c

are

au im

pact

asu

pra

clim

atu

lui e

conom

ic ș

i de

afa

ceri d

in R

om

ânia

”, se

pre

cize

ază

în d

ocu

mentu

l de

pozi

ție a

l CD

R.

Coord

onare

a C

oaliţ

iei e

ste a

sig

ura

tă d

e u

n c

onsi

liu d

i-

rect

or

form

at din

pre

ședin

ţii ș

i vic

epre

ședin

ții A

soci

ație

i

Oam

enilo

r de A

face

ri d

in R

om

ânia

(A

OA

R),

Cam

ere

i de

Com

erț

Am

erica

ne în

Rom

ânia

, (A

mC

ham

), C

am

ere

i de

Com

erț

Fra

nce

ze în

Rom

ânia

(C

CIF

ER

), C

am

ere

i de

Com

erț

și I

ndust

rie R

om

âno-G

erm

ană (

AH

K),

Consi

liu-

lui I

nve

stito

rilo

r S

trăin

i (F

IC)

și R

om

ania

n B

usi

ness

Lea-

ders

(R

BL

).

25

vor

mai m

ult p

lăți d

irect

e (

bunăst

are

),

decâ

t in

vest

iții.

El a

ară

tat

cu d

eg

etu

l cătr

e z

ona d

e

ag

rom

ediu

, unde d

in 2

50 d

e m

ilioane

de e

uro

inte

res

din

part

ea f

erm

ierilo

r,

abia

16 m

ilioane d

e e

uro

au f

ost

plă

-

tite

, în c

ondițiil

e în

care

mulți p

ote

nțiali

benefici

ari s

-au r

ăzg

ândit. A

cest

fapt

a

dus

la d

eza

ng

aja

rea a

mai b

ine d

e 1

80

de m

ilioane d

e e

uro

, adic

ă a

pro

ape u

n

sfert

din

tota

lul b

anilo

r ca

re n

u a

u f

ost

abso

rbiți d

e R

om

ânia

prin P

ND

R.

Abso

rbția f

ondurilo

r euro

pene r

epre

-

zintă

o m

are

pro

ble

mă, î

n c

ondițiil

e în

care

Rom

ânia

ris

că s

ă d

eza

ng

aje

ze

un m

iliard

de e

uro

pe d

ezv

oltare

rura

lă

și a

pro

ape 4

0%

din

fondurile

pentr

u

pesc

uit.

Euro

penii

își

dore

sc m

ai m

ult

plă

țile

dir

ecte

decât

investi

țiile

Rep

orter:

Car

e es

te tr

endu

l act

u-al

? P

lățil

e di

rect

e și

prin

FEA

DR

sau

in

vest

iții î

n ag

ricul

tură

și d

ezvo

ltare

ru

rală

?G

eo

rge T

urt

oi:

Sta

tele

cu

ve

chim

e

mai m

are

în U

niu

ne

a E

uro

pe

an

ă s

-au

co

nce

ntr

at

foart

e m

ult c

u a

locări

le p

e

măsu

rile

care

pre

sup

un

plă

ți d

ire

cte

(n.r.

- p

lăți p

e b

un

ăst

are

a a

nim

ale

lor)

.

Și a

sta p

en

tru

că, p

rin

plă

țile

dir

ecte

,

ap

ort

ul d

e c

ap

ital e

ste

re

lativ

ușo

r d

e

ob

țin

ut

de

cătr

e b

en

efi

cia

ri ș

i plă

tit

de

Nu

de

pu

țin

e o

ri, a

tât

fost

a, c

ât

și a

ctu

-

ala

co

nd

uce

re a

MA

DR

s-a

u p

lân

s atâ

t

ofi

cia

l, cât

și o

ff-t

he

-re

co

rd c

u p

rivi

re

la d

uri

tate

a a

ud

itu

rilo

r C

urț

ii E

uro

pe

ne

de

Co

ntu

ri (

CE

A)

atâ

t p

e z

on

a d

e f

on

-

du

ri F

EG

A (

plă

ți d

ire

cte

), c

ât

și p

e c

ea

de

FE

AD

R (

fon

du

ri p

en

tru

de

zvo

ltare

rura

lă ș

i pe

scu

it).

În in

terv

iul p

e c

are

l-a a

cord

at

Revi

s-

tei F

erm

ieru

lui,

fost

ul s

ecr

eta

r de s

tat

Georg

e T

urt

oi a

pre

ciza

t dest

ul d

e p

las-

tic

că: „

Dacă

nu e

ste f

oc,

nu ie

se f

um

”,

exp

licând c

ă în

PN

DR

2007-2

013 s

-a

înce

rcat

fraudare

a p

e z

ona d

e s

erv

icii

ag

rico

le. „

Fiin

d d

ensi

tate

a m

ai m

are

de

sprijin

, resp

ect

iv 7

0 la

sută

iniția

l, m

ulți

ag

ricu

ltori ș

i-au f

ăcu

t div

ers

e f

irm

e c

are

să c

um

pere

utila

je p

e M

ăsu

ra 3

12, s

ub

pre

text

ul c

ă p

rest

ează

serv

icii

ag

rico

le

în z

onă, c

ând, d

e f

apt,

ele

lucr

au 1

00%

în f

erm

a p

roprie, i

ar

firm

a r

esp

ect

ivă

ave

a le

gătu

ri e

vidente

cu f

erm

a c

are

benefici

a d

e a

cele

utila

je”,

a p

unct

at

șefu

l DG

Advi

sory

, Georg

e T

urt

oi,

fă-

când a

stfe

l refe

rire

incl

usi

v la

zona d

e

condiții

art

ific

iale

, o a

ltă p

roble

mă p

e

care

act

ualu

l min

istr

u a

l Ag

ricu

lturii,

Ach

im Ir

imesc

u, o

bla

mează

.

În p

lus,

el a

vorb

it d

e t

endin

țele

act

uale

de f

inanța

re p

rin p

rog

ram

ele

de d

ezv

ol-

tare

rura

lă a

le s

tate

lor

mem

bre

, Turt

oi

punând a

ccentu

l pe f

aptu

l că e

uro

penii

Geo

rge

Turt

oi:

„Dac

ă nu

est

e fo

c,

nu ie

se fu

m”IONE

L V

ĂD

UV

A

Fost

ul s

ecre

tar d

e st

at în

cad

rul M

inis

teru

lui A

gric

ultu

rii (M

AD

R),

Geo

rge

Tur-

toi,

actu

alm

ente

șef

al D

G A

dvis

ory,

a d

ecla

rat c

ă în

cee

a ce

priv

ește

fond

urile

FE

GA

și F

EAD

R, ț

ara

noas

tră a

re u

n pu

ncta

j în

plus

pe

fact

orii

de ri

sc, c

ând

se a

leg

tranz

acții

le la

niv

elul

Com

isie

i Eur

open

e (C

E), m

ențio

nând

, tot

odat

ă,

că „n

u am

fost

imac

ulaț

i în

prog

ram

ul tr

ecut

” (P

ND

R 2

007-

2013

), pe

ntru

că

acol

o s-

au în

cerc

at a

num

ite „l

ucru

ri” p

e zo

na d

e se

rvic

ii ag

ricol

e.

Inte

rviu

2620

16

cătr

e in

stitu

ții,

fără

ris

cu

ri f

oart

e m

ari

, așa

cu

m s

e în

-

tâm

plă

în c

azu

l pro

iecte

lor

pe

fo

nd

uri

de

de

zvo

ltare

ru

-

rală

. În

ace

st c

az,

știm

pre

a b

ine

că, o

dată

, du

rata

de

che

ltu

ire

a b

an

ilor

pe

un

pro

iect

est

e f

oart

e m

are

și,

în

al d

oile

a r

ân

d, a

i și t

oate

re

gu

lile

pri

vin

d e

ligib

ilita

tea,

sele

cția, p

art

ea d

e a

chiz

iție

și,

la s

fârș

it, z

on

a d

e a

uto

ri-

zare

plă

ți ș

i de

lucră

ri. A

șa, p

rin

ap

ort

ul d

e c

ap

ital,

rela

-

tiv

dir

ect,

be

ne

ficia

rul î

și p

oate

face

inve

stiții

din

ace

st

cap

ital,

fără

să m

ai s

tea s

ă u

rmăre

asc

ă t

oate

eta

pe

le

un

ui p

roie

ct.

Su

nt

do

ar

câte

va s

tate

în E

uro

pa c

are

mai m

erg

pe

zon

a d

e in

vest

iții.

În

tr-a

de

văr,

pe

zo

na d

e in

vest

iții

un

be

ne

ficia

r p

oate

face

o in

vest

iție

mai i

mp

ort

an

tă,

chia

r și

de

1-2

mili

oan

e d

e e

uro

. Așa

, cân

d p

rim

eșt

e

sub

ven

ție

, tre

bu

ie s

ă a

ște

pte

câțiva

an

i să s

e a

cu

mu

-

leze

ace

a s

ub

ven

ție

su

b f

orm

ă d

e c

ap

ital,

ast

fel î

ncât

să p

oată

face

inve

stiții

și, d

e a

sem

en

ea, a

r p

resu

pu

ne

și o

part

e d

e c

red

itare

din

part

ea b

ăn

cilo

r, g

ara

ntâ

nd

cu

ace

l cap

ital p

e c

are

el t

reb

uie

să-l

pri

me

asc

ă.

Și p

e P

ND

R-u

l tre

cu

t, n

oi a

m în

ce

rcat

la s

fârș

it d

e p

ro-

gra

m s

ă r

ealo

căm

su

me

pe

măsu

rile

cu

plă

ți d

ire

cte

,

ca u

n d

eb

ușe

u p

en

tru

part

ea d

e a

bso

rbție

, dar

avâ

nd

în v

ed

ere

pro

gra

mu

l tre

cu

t și

fap

tul c

ă a

m s

esi

zat

că

ace

sta e

ste

lucru

l ce

l mai f

acil

pe

ntr

u a

re

uși

să a

tin

gi

part

ea d

e a

bso

rbție

, atu

nci a

r tr

eb

ui c

hia

r în

pe

rio

ad

a

actu

ală

, din

tim

p, s

ă f

ie lu

ate

ace

ste

măsu

ri.

La în

ce

pu

t, cân

d a

m n

eg

ocia

t P

ND

R-u

l, C

om

isia

Eu

rop

ean

ă e

ra p

uțin

re

fracta

ră la

zo

na a

ce

ast

a d

e

bu

năst

are

. Ei,

acu

m, d

up

ă c

e s

-a v

ăzu

t că s

-au

tre

cu

t

și u

ltim

ele

au

ditu

ri, s

-au

re

făcu

t fo

rmu

lele

și s

-au

re

-

calc

ula

t p

ierd

eri

le p

e c

are

le a

u b

en

efi

cia

rii p

en

tru

a

resp

ecta

măsu

rile

de

bu

năst

are

, atu

nci s

-ar

pu

tea n

e-

go

cia

cu

Co

mis

ia f

oart

e b

ine

o n

ou

ă m

ăsu

ră d

e b

un

ăs-

tare

cu

to

ate

ace

ste

re

gla

je r

ealiz

ate

.

Rep

orter:

Acu

m e

xist

ă o

măs

ură

de b

unăs

ta-

re în

PN

DR

201

4-20

20?

Dac

ă nu

, de

ce n

u a

fost

ac

tivat

ă?G

eo

rge T

urt

oi:

În

PN

DR

-ul n

ou

nu

exi

stă m

ăsu

ra

de

bu

năst

are

activa

tă. E

xist

ă în

să în

Re

gu

lam

en

t și

po

ate

fi a

ctiva

tă. D

e c

e n

u s

-a în

tâm

pla

t ast

a p

ân

ă

acu

m? C

E a

fo

st r

efr

acta

ră la

activa

rea e

i. N

u a

u t

ri-

mis

nim

ic s

cri

s, d

ar

din

dis

cu

țiile

pe

care

le-a

m a

vut

cu

rep

reze

nta

nții s

ăi,

nu

era

op

ort

un

. No

i am

înce

rcat

pe

ultim

a s

ută

de

me

tri d

in P

ND

R 2

00

7-2

01

3, a

m f

ăcu

t

sesi

un

e p

e p

art

ea d

e b

un

ăst

are

pe

ntr

u a

-i in

tro

du

ce

în s

iste

m p

e t

oți c

ei c

are

avu

sese

ră f

erm

e d

ezv

oltate

în c

ad

rul p

rog

ram

ulu

i. P

en

tru

ce

i care

le f

inaliz

ase

ră, a

mai f

ost

o s

esi

un

e în

20

14

, sp

re f

inal,

cân

d a

m m

ai p

ri-

mit în

sis

tem

ultim

a s

eri

e d

e b

en

efi

cia

ri.

Rep

orter:

Are

nev

oie

ferm

ieru

l rom

ân d

e pl

ata

pe

bună

star

e la

ani

mal

e?

Geo

rge T

urt

oi:

Măsu

ra d

e b

un

ăst

are

, așa

cu

m e

ste

ea s

tab

i-

lită în

Re

gu

lam

en

t, e

ste

o m

ăsu

ră v

olu

nta

ră (

n.r.

- R

eg

ula

me

ntu

l

de

leg

at

[UE

] N

R. 8

07

/2

01

4 a

l Co

mis

iei d

in 1

1 m

art

ie 2

01

4 d

e

co

mp

leta

re a

Re

gu

lam

en

tulu

i [U

E]

nr.

13

05

/2

01

3 a

l Parl

am

en

tu-

lui E

uro

pe

an

și a

l Co

nsi

liulu

i pri

vin

d s

pri

jinu

l pe

ntr

u d

ezv

oltare

ru

-

rală

aco

rdat

din

Fo

nd

ul e

uro

pe

an

ag

rico

l pe

ntr

u d

ezv

oltare

ru

rală

[FE

AD

R]

și d

e in

tro

du

ce

re a

un

or

dis

po

ziții t

ran

zito

rii)

. Nu

est

e

o m

ăsu

ră o

blig

ato

rie

și n

u e

ste

un

a c

are

să p

reva

dă s

ub

ven

ții.

Atu

nci c

ân

d u

n p

rod

ucăto

r se

an

gaje

ază

să r

esp

ecte

an

um

ite

co

nd

iții

sup

eri

oare

pe

ntr

u b

un

ăst

are

a a

nim

ale

lor,

el a

re n

iște

pie

rde

ri d

e v

en

it p

en

tru

re

spe

cta

rea c

on

dițiil

or

pri

vin

d d

en

sita

tea,

lum

ina, a

pa a

sig

ura

tă ș

i, p

rin

urm

are

, se

calc

ule

ază

o p

ierd

ere

la

ven

itu

rile

pe

care

ar

tre

bu

i să le

încase

ze, d

in c

au

za r

esp

ectă

rii

ace

sto

r co

nd

iții.

Rep

orter:

Se

com

pens

ează

, pân

ă la

urm

ă, în

inte

gral

itate

pi

erde

rea

de v

enit

cu a

ceas

tă p

lată

pe

bună

star

e?G

eo

rge T

urt

oi:

Eu

zic

că s

e c

om

pe

nse

ază

, pe

ntr

u c

ă a

șa a

fo

st

calc

ula

tă. S

un

t n

iște

fo

rmu

le d

e c

alc

ul p

rin

care

exa

ct

ast

a s

e

urm

ăre

ște

: care

ar

fi p

ierd

ere

a p

e c

are

o a

re b

en

efi

cia

rul,

res-

pe

ctâ

nd

ace

le c

on

diții

de

bu

năst

are

a a

nim

ale

lor.

Inte

rviu

2820

16

Lip

sa c

ofi

nanță

rii a

dus

la d

eza

ng

ajăr

i mas

ive d

e

fonduri

euro

pene

Rep

orter:

De

ce m

inis

trul A

gric

ultu

rii, A

chim

Iri-

mes

cu, a

adu

s în

dis

cuție

în u

ltim

ul ti

mp,

atâ

t de

mul

t, de

zang

ajăr

ile d

e fo

ndur

i pe

zona

de

agric

ultu

-ră

și d

ezvo

ltare

rura

lă?

Se

vorb

ește

de

sum

e de

pes

-te

800

de

mili

oane

de

euro

(mai

exa

ct, u

n m

iliar

d de

eu

ro, d

ezan

gajă

ri). C

are

au fo

st m

otiv

ele

pent

ru c

are

nu s

-au

abso

rbit

aces

te s

ume?

Geo

rge T

urt

oi:

Știm

foart

e b

ine c

are

au f

ost

cauze

le; î

n

princi

pal,

ext

ern

e. A

cest

ea a

u a

păru

t la

fin

al d

e p

rog

ram

.

Pro

ble

ma m

ajo

ră a

fost

lipsa

de c

ofinanța

re ș

i faptu

l

că b

enefici

arii a

u r

enunța

t la

pro

iect

e p

entr

u c

ă n

u m

ai

ave

au p

art

ea lo

r de n

um

era

r, de c

ofinanța

re. L

a m

ai b

ine

de 9

5%

din

cazu

ri d

in c

auza

ace

ast

a s

-au d

eza

ng

aja

t fo

n-

durile

FE

AD

R. A

sta a

fost

princi

pala

pro

ble

mă.

Rep

orter:

Est

e o

ches

tiune

car

e a

ținut

de

man

age-

men

tul g

uver

nam

enta

l def

ectu

os a

l pro

gram

ului

?G

eo

rge T

urt

oi:

Nu n

eapăra

t. S

unt

mult m

ai m

ulți f

ac-

tori c

are

au f

ost

implic

ați. A

fost

criza

fin

anci

ară

care

a

apăru

t și

a a

fect

at

fluxu

rile

de n

um

era

r ale

benefici

arilo

r: d

e c

ând

ai d

epus

un p

roie

ct ș

i până c

ând a

i vru

t să

te a

puci

de im

ple

men-

tat

ți s

-au m

odific

at

indic

ato

rii e

conom

ici.

Tocm

ai d

e a

ceea, a

m p

us

la p

unct

și u

n a

lt s

iste

m d

e s

ele

cție

, pentr

u a

nu m

ai a

ștepta

luni

sau c

hia

r și

un a

n p

ână la

prim

irea c

onfirm

ării c

ă p

roie

ctul a

fost

sele

ctat.

Ace

ast

a a

fost

log

ica s

chim

bării s

iste

mulu

i, să

se f

acă

eva

luare

a c

ât

mai r

epede, i

ar

benefici

aru

l să p

rim

easc

ă n

otifica

-

rea c

ât

mai r

epede, a

stfe

l încâ

t in

dic

ato

rii l

ui e

conom

ici s

ă n

u f

ie

modific

ați, c

ei d

e la

depunere

față

de c

ei d

e la

mom

entu

l apro

bării

pro

iect

ulu

i.

O a

do

ua c

au

ză a

fo

st p

rob

lem

a d

e r

eo

rie

nta

re a

pro

ce

du

rilo

r

de

ris

c a

le b

ăn

cilo

r, d

up

ă c

e s

-a în

tâm

pla

t cu

alte

tip

uri

de

cre

-

dite

. S-a

re

vizu

it p

roce

du

ra d

e a

naliz

ă a

ris

cu

rilo

r și

, pri

n u

rmare

,

foart

e m

ulți b

en

efi

cia

ri n

u s

-au

mai î

ncad

rat

pe

zo

na d

e c

red

ite

.

În a

ce

lași

tim

p, a

mai f

ost

pro

ble

ma a

ce

ea c

u s

cri

sori

le d

e c

on

-

fort

care

au

fo

st d

ate

inclu

siv

pe

ntr

u s

tart

-up

-uri

care

, ulte

rio

r, n

u

au

mai f

ost

co

nsi

de

rate

ban

cab

ile.

Un

alt f

en

om

en

care

a d

ete

rmin

at

de

zan

gaja

rea, u

n f

en

om

en

care

a ț

inu

t d

e f

acto

ri r

ela

tiv

ext

ern

i, a f

ost

pla

ta p

en

tru

ag

rom

e-

diu

și p

lata

pe

ntr

u b

un

ăst

are

. Pla

ta p

en

tru

ag

rom

ed

iu, d

e la

es-

tim

ări

le d

e p

est

e 2

50

de

mili

oan

e d

e e

uro

s-a

aju

ns

la 8

0 d

e m

i-

lioan

e d

e e

uro

, ca s

olic

itări

. În

ace

lași

tim

p, d

in a

ce

ast

ă s

um

ă a

fost

plă

tit

foart

e p

uțin

(cir

ca 1

6 m

ilio

an

e d

e e

uro

).

Rep

orter:

De

ce n

u s-

au m

ai d

epus

cer

eri î

n va

loar

e de

250

de

mili

oane

de

lei?

Geo

rge T

urt

oi:

Mo

dif

icân

du

-se

Po

litic

a A

gri

co

lă C

om

un

ă

(PA

C), s

-au

mo

dif

icat

co

nd

ițiil

e p

en

tru

part

ea d

e a

gro

me

diu

. De

ace

ea, b

en

efi

cia

rul a

pu

tut

op

ta s

ă-ș

i în

che

ie m

ai d

evr

em

e a

n-

gaja

me

ntu

l față

de

ce

i cin

ci a

ni p

e c

are

îi a

vea „

leg

ați”.

A a

vut,

pra

ctic, p

osi

bili

tate

a s

ă r

en

un

țe la

an

gaja

me

ntu

l ve

chi p

en

tru

a-ș

i

de

sch

ide

un

no

u a

ng

aja

me

nt

an

ul a

ce

sta. D

in c

ele

25

0 d

e m

ili-

oan

e d

e e

uro

, un

ii b

en

efi

cia

ri a

u d

ori

t să

co

ntin

ue

an

gaja

me

ntu

l

do

ar

de

80

de

mili

oan

e d

e e

uro

. Și a

ici,

din

ce

le 8

0 d

e m

ilio

an

e

de

eu

ro, d

oar

16

mili

oan

e a

u f

ost

plă

tite

(d

oar

pe

ag

rom

ed

iu).

Re

stu

l au

re

nu

nța

t, u

rmân

d s

ă d

ep

un

ă a

nu

l ace

sta.

Rep

orter:

Pe

zona

de

bună

star

e ce

s-a

întâ

mpl

at?

Dar

cu

rest

ul d

e de

zang

ajăr

i?G

eo

rge T

urt

oi:

Pe

zo

na d

e b

un

ăst

are

au

ap

ăru

t p

rob

lem

e c

u

an

um

ite

pach

ete

, în

sp

ecia

l cu

ce

l de

tra

nsp

ort

, care

nu

a f

ost

plă

tit

pe

ntr

u c

ă a

sta

t su

spe

nd

at,

avâ

nd

în v

ed

ere

au

ditu

l Co

mi-

sie

i. În

re

st, p

art

ea c

eala

ltă c

u r

ezi

lieri

le d

e p

roie

cte

, pro

ble

me

le

au

fo

st d

in c

au

za li

pse

i co

fin

an

țări

i.

În m

om

entu

l în c

are

am

deci

s să

ple

c de la

Min

iste

rul A

gricu

l-

turii,

ave

am

maxi

mum

posi

bil

est

imat

ca d

eza

ng

ajă

ri, d

e 8

00 d

e

mili

oane d

e e

uro

. În c

e p

rive

ște c

eala

ltă z

onă, c

ea c

u c

ore

cțiil

e,

ace

stea s

e a

flă în

diferite

sta

dii.

Core

cțiil

e s

unt

pro

puse

, iar

de la

pro

punere

și p

ână la

fin

aliz

are

a n

eg

oci

erii c

u C

om

isia

Euro

peană

est

e c

ale

lung

ă. D

e f

oart

e m

ulte o

ri, c

hia

r s-

au r

etr

as

core

cțiil

e p

ro-

puse

sau s

-au d

imin

uat

subst

anțial;

a r

ăm

as

doar

10%

din

sum

a

pe c

are

a c

onsi

dera

t-o C

E d

rept

core

cție

. Mai s

unt

core

cții

care

sunt

în c

urs

de n

eg

oci

ere

care

, la f

el,

nu s

unt

finaliz

ate

și m

ai s

unt

Inte

rviu

3020

16

cele

cert

e, c

ore

cțiil

e p

entr

u c

are

s-a

u f

inaliz

at

și p

art

ea

de d

iscu

ții b

ilate

rale

cu C

E, ș

i part

ea d

e c

onci

liere

la o

r-

ganis

mul a

bili

tat.

Rep

orter:

Org

anis

mul

de

conc

ilier

e?G

eo

rge T

urt

oi:

Da. O

rgan

ism

ul d

e c

on

cili

ere

inte

r-

vin

e a

tun

ci c

ân

d u

n s

tat

me

mb

ru n

u e

ste

de

aco

rd c

u

de

ciz

iile

luate

în u

rma b

ilate

rale

lor

cu

CE

. Mai e

xact,

cu

co

recțiile

răm

ase

în f

inal c

a p

rop

un

ere

de

cătr

e C

E,

statu

l se

du

ce

la a

ce

st o

rgan

ism

de

co

ncili

ere

care

co

ncili

ază

într

e C

E ș

i el,

ca s

tat

me

mb

ru.

Co

mpete

nța

în

rezo

lvar

ea

pro

ble

mei

„condiți

ilor

artif

icia

le”

aparț

ine R

om

ânie

i

Rep

orter:

Dup

ă o

între

bare

adr

esat

ă di

rect

com

i-sa

rulu

i eur

opea

n pe

ntru

Agr

icul

tură

, Phi

l Hog

an, c

u pr

ivire

la p

robl

emel

e pe

car

e R

omân

ia le

întâ

mpi

-nă

în a

num

ite s

ituaț

ii de

con

diții

arti

ficia

le d

epis

tate

la

pro

iect

ele

PN

DR

, prin

voc

ea lu

i Rog

er W

ai-

te, p

urtă

tor d

e cu

vânt

DG

AG

RI,

aces

ta a

m

ențio

nat c

ă to

tul d

epin

de d

e co

ntex

-tu

l spe

cific

al p

roie

ctul

ui, f

apt p

en-

tru c

are

com

pete

nța

în re

zolv

area

prob

lem

elor

est

e a

stat

ului

mem

bru,

în a

cest

caz

, a R

omân

iei!

Cum

com

enta

ți?G

eo

rge T

urt

oi:

În R

eg

ula

mentu

l am

intit

ante

rior

apare

un s

ing

ur

art

icol l

eg

at

de c

ondițiil

e a

rtific

iale

, art

icol p

e c

are

îl p

oate

inte

r-

pre

ta, ș

i într

-un s

ens,

și î

n a

ltul,

orici

ne. I

deea e

ste s

ă n

u c

reezi

un

ava

nta

j suplim

enta

r ce

lui c

are

înce

arc

ă s

ă c

reeze

ace

ste c

ondiții

sau c

elu

i care

chia

r cr

eează

ace

ste c

ondiții.

Ava

nta

j suplim

enta

r

înse

am

nă c

ă p

e z

ona d

e s

ele

cție

sau in

tensi

tate

a s

prijin

ulu

i, dacă

cineva

anum

e a

cre

at

condiții

art

ific

iale

, ar

trebui s

ă i

se d

imin

ueze

punct

aju

l, re

spect

iv in

tensi

tate

a s

prijin

ulu

i. D

oar

dacă

face

condiții

art

ific

iale

pe z

ona d

e e

ligib

ilita

te, a

tunci

ar

fi p

roie

ctul n

eelig

ibil

și

nu în

toate

cazu

rile

, ci d

oar

în t

rei s

ituații:

punct

aj,

inte

nsi

tate

spri-

jin ș

i elig

ibili

tate

. Doar

când a

fect

ează

elig

ibili

tate

a, p

roie

ctul e

ste

dat

jos,

în r

est

, în c

ele

lalte d

ouă c

azu

ri, a

r tr

ebui d

imin

uată

inte

nsi

-

tate

a. M

ai e

xist

ă o

situație în

care

condițiil

e a

rtific

iale

se id

entifică

în t

impul i

mple

mentă

rii p

roie

ctulu

i pentr

u c

ă, n

edesf

ășu

rând a

ctiv

i-

tate

, în c

eea c

e-l

prive

ște p

e u

n a

num

it b

enefici

ar,

nu a

i cum

să-ț

i

dai s

eam

a în

toate

situațiile

, de la

înce

put,

că v

rea s

ă f

acă

vre

o

condiție

sau a

lta. U

lterior,

abia

când în

cepe s

ă f

uncț

ioneze

, găse

ști

leg

ătu

rile

pe c

are

le a

re ș

i faptu

l că e

l, de f

apt,

funcț

ionează

ca u

n

inte

rpus

al a

ltei s

oci

etă

ți.

Pe z

ona d

e p

unct

aj,

în t

impul d

eru

lării p

roie

ctulu

i vezi

că, d

e f

apt,

un b

enefici

ar

anum

e n

u a

r fi a

vut

nevo

ie d

e o

act

ivitate

anum

e p

e

care

a b

ăg

at-

o în

pro

iect

doar

să o

bțină p

unct

aj.

Nic

i nu o

face

sau p

oate

a a

chiz

ițio

nat

doar

utila

jele

, fără

să d

esf

ășo

are

ace

a a

ctiv

itate

. În a

cest

conte

xt, p

unct

aju

l est

e

dim

inuat,

com

para

tiv

cu a

cea

act

ivitate

care

a f

ost

punct

ată

. Dacă

se în

cadre

ază

sub li

nie

și n

-ar

fi t

rebuit s

ă f

ie s

ele

ctat,

atu

nci

se p

oate

, într

-adevă

r, și

pro

iect

ul s

ă

fie r

ezi

liat.

Altfe

l, dacă

s-a

r fi m

enținut

pest

e li

nie

, n-a

r ave

a d

e c

e

să s

e r

ezi

lieze

.

Rep

orter:

De

ce a

spu

s, to

tuși

, Hog

an c

ă to

tul d

epin

de d

e co

ntex

tul s

peci

fic a

l pro

iect

ului

, fap

t pen

tru c

are

com

pete

nța

în

rezo

lvar

ea p

robl

emel

or e

ste

a st

atul

ui m

embr

u, în

ace

st c

az, a

R

omân

iei?

Geo

rge T

urt

oi:

Crite

riile

de e

ligib

ilita

te ș

i de s

ele

cție

diferă

într

e

pro

gra

mele

de f

inanța

re a

le s

tate

lor.

CE

nu a

r ave

a c

um

să f

acă

un g

hid

în c

are

să p

rindă t

oate

spețe

le d

e c

ondiții

art

ific

iale

pen-

tru c

ă n

u a

re c

um

să ia

toate

condițiil

e d

e e

ligib

ilita

te d

e la

toate

măsu

rile

, toate

crite

riile

de s

ele

cție

de la

toate

măsu

rile

și t

oate

inte

nsi

tățile

de s

prijin

de la

toate

măsu

rile

din

toate

pro

gra

mele

de

dezv

oltare

ale

tutu

ror

state

lor,

adic

ă d

e la

pest

e 1

60 d

e p

rog

ram

e.

De a

ceea, e

u c

red c

ă a

spus

că r

ăm

âne la

latitu

din

ea s

tatu

lui,

că

în f

uncț

ie d

e c

ondițiil

e d

in p

rog

ram

ul l

ui d

e d

ezv

oltare

își p

oate

de-

fini m

ai c

lar

și in

tra în

deta

lii c

e a

num

e s

e p

oate

cre

a în

condiții

art

ific

iale

, care

ar

fi in

dic

ato

rii p

entr

u a

depis

ta a

cele

condiții

și

ce a

num

e s

peci

fica

ții d

in p

rog

ram

sunt

sau p

ot

fi în

călc

ate

prin

condițiil

e a

rtific

iale

.

Rom

ânii

și b

ulg

arii

repre

zin

tă u

n r

isc

Rep

orter:

Pe

lâng

ă de

zang

ajăr

i, au

torit

ățile

de

la B

ucur

ești

se p

lâng

și d

e au

ditu

rile

dure

ale

Bru

xelle

s-ul

ui

pe z

ona

de fo

ndur

i FEG

A

și F

EAD

R.

Cum

com

enta

ți m

esaj

ul tr

ansm

is d

e ac

elaș

i Phi

l Ho-

gan:

„Exis

tă u

nele

asp

ecte

isto

rice

finan

ciar

e de

lica-

te în

cee

a ce

priv

ește

sub

iect

ele

adus

e în

ate

nția

mea

. Lu

crăm

cu

auto

rităț

ile d

in R

omân

ia s

ă în

cerc

ăm s

ă îm

bună

tățim

sis

tem

ele

și s

ă ve

dem

cum

put

em d

eblo

ca

unel

e su

me

de b

ani c

are

sunt

imob

ilizat

e în

ace

st m

o-m

ent d

in c

auza

inve

stig

ațiilo

r car

e au

loc”

?G

eo

rge T

urt

oi:

Dacă

nu e

ste f

oc,

nu ie

se f

um

. Nu p

u-

tem

spune c

ă a

m f

ost

imacu

lați în

pro

gra

mul t

recu

t,

pentr

u c

ă a

colo

s-a

u în

cerc

at

anum

ite „

lucr

uri”

pe z

ona

de n

on-a

grico

l, că

aco

lo a

fost

fenom

enul,

aco

lo s

-a

manifest

at,

pe z

ona d

e s

erv

icii

ag

rico

le. F

iind d

ensi

ta-

tea m

ai m

are

de s

prijin

, resp

ect

iv 7

0 la

sută

iniția

l, m

ulți

ag

ricu

ltori ș

i-au f

ăcu

t div

ers

e f

irm

e c

are

să c

um

pere

uti-

laje

pe M

ăsu

ra 3

12, s

ub p

rete

xtul c

ă p

rest

ează

serv

icii

ag

rico

le în

zonă, c

ând, d

e f

apt,

ele

lucr

au 1

00%

în f

erm

a

pro

prie, i

ar

firm

a r

esp

ect

ivă a

vea le

gătu

ri e

vidente

cu

ferm

a c

are

benefici

a d

e a

cele

utila

je.

Pe z

ona d

e n

on-a

grico

l, în

tr-a

devă

r, poate

s-a

u r

ezi

liat

pro

iect

e d

e c

irca

100 ș

i ceva

de m

ilioane d

e e

uro

, bani

care

au f

ost

realo

cați.

A f

ost

tim

p d

e c

ând s

-au r

ezi

liat

ace

ste p

roie

cte p

e M

ăsu

ra 3

12. N

u a

colo

a f

ost

pro

ble

ma

deza

ng

ajă

rii d

e la

fin

al.

În a

cela

și tim

p, c

ore

cția

pe c

are

a lă

sat-

o C

E la

fin

al,

după toate

neg

oci

erile

, de la

iniți

al

– b

loca

rea p

rog

ram

ulu

i și c

ore

cții

pe în

treg

pro

gra

mul,

s-a a

juns

la 2

6 d

e m

ilioane d

e e

uro

dre

pt co

recț

ie, d

upă

doi a

ni d

e d

iscu

ții, n

eg

oci

eri, z

bate

re ș

i revi

zuiri î

n c

adru

l

pro

gra

mulu

i. S

um

ele

rezi

liate

din

contr

act

e a

u f

ost

realo

-

cate

, deci

nu a

cest

a a

fost

fenom

enul p

rinci

pal.

Și a

loca

-

rea m

ăsu

rii d

e n

on-a

grico

l era

foart

e m

ică, î

n c

om

para

ție

cu c

ele

lalte

. Fenom

enul r

ezi

lierilo

r din

cauza

lipse

i de

cofinanța

re c

are

a a

fect

at part

ea d

e a

bso

rbție

a f

ost

în

princi

pal d

e p

e M

ăsu

rile

121 ș

i 123, p

roie

ctele

mari, n

u

cele

de p

e M

ăsu

ra 3

12, u

nde e

rau p

roie

cte d

e 2

00.0

00

de e

uro

, maxi

mum

. Că n

-au a

ccesa

t to

ți 200.0

00 d

e e

uro

.

Aco

lo a

apăru

t fe

nom

enul d

eza

ng

ajă

rii.

Rep

orter:

Ați

afirm

at u

rmăt

orul

lucr

u: „D

acă

nu e

ste

foc,

nu

iese

fum

”. În

seam

nă c

ă am

avu

t cev

a pr

oble

-m

e, n

u?G

eo

rge T

urt

oi:

Nu tre

buie

să a

scundem

faptu

l că n

oi

și b

ulg

arii r

epre

zentă

m u

n r

isc,

ave

m u

n p

unct

aj î

n p

lus

pe f

act

orii d

e r

isc,

când s

e a

leg

tra

nza

cțiil

e la

niv

elu

l CE

.

Ast

a n

u e

ste c

eva

nou. O

rice

eșa

ntio

nare

pe o

rice

pro

-

cedură

se f

ace

pe b

aza

unor

fact

ori d

e r

isc

(și c

ele

ale

AF

IR, ș

i cele

ale

AP

IA).

Așa

se f

ac

și la

CE

eșa

ntio

anele

,

incl

usi

v la

Curt

ea E

uro

peană d

e A

udit

(CE

A).

Fact

orii d

e

risc

în c

auză

repre

zintă

valo

are

a tra

nza

cție

i (su

ma p

lătit

ă

efe

ctiv

pe o

anum

ită tra

nșă

), part

ea d

e r

isc

cum

ave

m n

oi

la C

EA

ris

cul d

e s

tat „n

em

atu

riza

t”, n

u a

ceast

a e

ste e

xpri-

mare

a c

ore

ctă, d

ar

știu

sig

ur

că a

vem

un p

unct

aj p

entr

u

că s

unte

m s

tate

noi.

De

-a lu

ng

ul t

imp

ulu

i, au

fo

st a

ud

itu

ri c

are

au

ide

ntifi

cat

Inte

rviu

3332

2016

ero

ri c

ât

de

mic

i, d

ar

mai t

ot

tim

pu

l s-a

u id

en

tifi

cat

ero

ri. F

iind

o c

urs

ivitate

în id

en

tifi

care

a d

e e

rori

, s-a

stab

ilit

și p

art

ea d

e r

isc. C

u t

imp

ul,

no

i am

cam

elim

i-

nat

ero

rile

. Ultim

ele

au

ditu

ri a

u ie

șit

de

stu

l de

bin

e ș

i,

atu

nci,

spe

r ca în

viit

oru

l cât

de

ap

rop

iat

să n

u s

e m

ai

sco

reze

pe

ntr

u R

om

ân

ia a

ce

ste

ris

cu

ri.

Rep

orter:

Ce

s-a

găsi

t cel

mai

des

în u

rma

aces

tor

audi

turi?

Geo

rge T

urt

oi:

Pe

zo

na d

e b

en

efi

cia

ri p

ub

lici,

par-

tea d

e d

eru

lare

a p

roce

du

rii d

e a

chiz

iție

a f

ost

gă-

sită

cu

ero

ri. P

e z

on

a d

e b

en

efi

cia

ri p

riva

ți, t

ot

zon

a d

e

ach

iziții.

A f

ost

și p

art

ea a

ce

ast

a c

u c

on

dițiil

e a

rtif

ici-

ale

pe

măsu

ra d

e n

on

-ag

rico

l. Ș

i pe

plă

ți d

ire

cte

au

fost

pro

ble

me

, în

sp

ecia

l din

cau

za d

ocu

me

nte

lor

pe

care

be

ne

ficia

rii d

e s

ub

ven

ții l

e a

veau

pe

ntr

u u

tiliz

a-

rea t

ere

nu

lui ș

i, în

ace

lași

tim

p, l

a u

nii

din

tre

ei p

en

tru

ne

resp

ecta

rea a

nu

mito

r co

nd

iții,

cu

m a

fo

st la

ag

ricu

l-

tură

eco

log

ică. A

ici,

spre

exe

mp

lu, l

a u

n a

nu

mit f

erm

ier

s-au

de

sco

pe

rit

în d

ep

ozi

tele

sale

îng

rășă

min

te c

hi-

mic

e in

terz

ise

pe

zo

na d

e a

gri

cu

ltu

ră e

co

log

ică.

Este

nevo

ie d

e

co

nsult

anți

seri

oși,

azi

fiind p

rea

mulți

avi

zi d

oar

de c

âștig

uri

rapid

e

Rep

orter:

Ați

făcu

t pas

ul c

ătre

con

sulta

nța

priv

ată.

S

unte

ți șe

ful D

G A

dvis

ory.

Des

pre

ce e

ste

vorb

a?G

eo

rge T

urt

oi:

În u

rma e

xperiențe

i de p

est

e z

ece

ani

în f

onduri e

uro

pene, a

m in

trat

în z

ona a

ceast

a p

riva

tă d

e

consu

ltanță

. Vorb

im d

e c

onsu

ltanță

în b

usi

ness

, în m

a-

nag

em

entu

l tehnic

și f

inanci

ar

al i

nve

stițiil

or,

pe p

art

ea

de p

roie

cte d

e ț

ară

, de d

ezv

oltare

de c

ătr

e a

num

iți i

n-

vest

itori s

erioși

care

vor

să f

acă

pro

ducț

ie ș

i să ș

i o la

se

în R

om

ânia

. Lucr

ez

incl

usi

v pe p

art

ea d

e f

onduri e

uro

-

pene, a

tât

pe a

gricu

ltură

, cât

și p

e p

art

ea r

eg

ională

sau

de m

ediu

. În a

cela

și t

imp, l

a U

SA

MV

Bucu

reșt

i mă o

cup

de p

art

ea d

e p

roie

cte s

oci

ale

, de f

orm

are

, de c

onsi

liere

.

Rep

orter:

Ce

face

ți, m

ai e

xact

, în

cadr

ul U

SA

MV?

Geo

rge T

urt

oi:

Aic

i su

nt

dir

ecto

r al C

en

tru

lui d

e f

or-

mare

și c

on

silie

re în

ag

ricu

ltu

ră. F

irm

a d

e c

on

sultan

ță

se n

um

eșt

e D

G A

dvi

sory

.

Rep

orter:

De

ce a

r tre

bui u

n po

tenț

ial b

enef

icia

r de

fond

uri e

urop

ene

în a

gric

ultu

ră ș

i dez

volta

re ru

rală

să a

pele

ze la

un

cons

ulta

nt p

rivat

și d

acă

ar tr

ebui

să

facă

o

sele

cție

a o

ferte

lor d

e as

tfel d

e se

rvic

ii?G

eo

rge T

urt

oi:

Est

e o

avi

ditate

a u

no

r co

nsu

ltan

ți p

en

tru

a în

-

casa

ban

i cât

de

re

pe

de

de

la p

ote

nțialii

be

ne

ficia

ri. D

in a

ce

ast

ă

cau

ză, a

ici a

u a

păru

t d

ou

ă p

rob

lem

e: p

rim

a –

au

făcu

t to

ată

par-

tea d

e c

on

sultan

ță p

en

tru

acce

sare

a d

e f

on

du

ri ș

i, u

lte

rio

r, n

-au

mai f

ăcu

t zo

na d

e im

ple

me

nta

re a

pro

iectu

lui ș

i a r

ăm

as

be

ne

-

ficia

rul c

u p

roie

ctu

l ap

rob

at,

dar,

mai d

ep

art

e, î

n z

on

a d

e im

ple

-

me

nta

re, a

u în

ce

pu

t să

ap

ară

pro

ble

me

din

cau

ză c

ă a

ce

st c

on

-

sultan

t n

u s

-a m

ai ț

inu

t d

e c

ee

a c

e a

scri

s în

pro

iect.

În a

ce

lași

tim

p, t

ot

din

ace

ast

ă c

au

ză a

u f

ost

ace

le p

roie

cte

co

py-

past

e s

au

pro

iecte

le f

ăcu

te „

pe

ge

nu

nch

i”, d

oar

pe

ntr

u a

de

pu

ne

re

pe

de

un

pro

iect.

Un

al d

oile

a f

en

om

en

care

a a

păru

t, p

en

tru

a r

eu

și s

ă

co

ntr

acte

ze u

n p

ote

nțial b

en

efi

cia

r, co

nsu

ltan

tul,

ind

ife

ren

t că

po

ten

țialu

l be

ne

ficia

r e

ra s

au

nu

elig

ibil

sau

ind

ife

ren

t că b

en

e-

ficia

rul s

trân

ge

a s

au

nu

pu

ncta

j, îl

învă

ța s

ă f

acă a

nu

mite

art

ifi-

cii

(aic

i a a

păru

t zo

na d

e c

on

diții

art

ific

iale

) n

um

ai c

a s

ă d

ep

un

ă

pro

iectu

l, să

ia s

pri

jinu

l și,

ulte

rio

r, e

l să-ș

i ia c

om

isio

nu

l pe

zo

na

de

co

nsu

ltan

ță. F

en

om

en

ul a

ce

sta a

r tr

eb

ui s

târp

it ș

i îm

po

triv

a

ace

stu

ia a

r tr

eb

ui s

ă lu

pte

to

ți c

on

sultan

ții s

eri

oși

.

Rep

orter:

De

ce e

ste

nevo

ie d

e co

nsul

tanț

i ser

ioși

?G

eo

rge T

urt

oi:

De c

onsu

ltanți s

erioși

est

e n

evo

ie p

entr

u c

ă e

i

știu

reg

ulil

e e

uro

pene ș

i naționale

pentr

u a

face

, o d

ată

, un p

roie

ct

ast

fel î

ncâ

t să

fie

elig

ibil

și f

ără

pro

ble

me ș

i, apoi,

pentr

u a

-l g

es-

tiona, a

stfe

l încâ

t să

se im

ple

mente

ze c

ore

ct p

lanul d

e a

face

ri ș

i

inve

stiția

pe c

are

și-

o p

ropune p

rin p

roie

ct p

ote

nțialu

l benefici

ar.

Inte

rviu

3420

16

Cu

ltu

rile

ce

le m

ai e

xpu

se în

co

nd

ițiil

e s

chim

bări

lor

cli-

matice

su

nt

ce

le c

u u

n c

oe

ficie

nt

de

tra

nsp

irație

ri-

dic

at

și c

u u

n c

on

sum

de

ap

ă m

are

pe

ntr

u o

bțin

ere

a

pro

du

cție

i. S

oia

est

e o

mare

co

nsu

mato

are

de

ap

ă ș

i

de

nu

trie

nți. C

om

pan

ia N

atu

revo

, du

pă c

um

su

sțin

e

fon

dato

rul e

i – d

r. in

g. I

oan

En

oiu

–, a

re s

olu

ții p

en

tru

ob

țin

ere

a u

no

r p

rod

ucții c

on

sist

en

te ș

i de

calit

ate

, cu

un

co

nsu

m d

e a

pă ș

i de

nu

trie

nți m

ult m

ai r

ed

us.

„N

a-

ture

vo a

re t

eh

no

log

iile

pro

pri

i – F

LE

XIT

EC

Hag

ro®

,

care

su

nt

ad

ap

tate

sch

imb

ări

lor

clim

atice

și s

un

t co

n-

ce

pu

te p

en

tru

pro

fita

bili

tate

a c

ultu

rii d

e s

oia

”, a p

un

c-

tat

Ioan

En

oiu

.

Pri

n p

rog

ram

ele

pe

care

le im

ple

me

nte

ază

, Natu

revo

măre

şte

ran

dam

en

tul e

ne

rge

tic c

u p

ân

ă la

10

0%

, pri

n:

• U

tiliz

are

a f

ert

iliza

nţil

or

cu e

libera

re c

ontr

ola

tă. L

a

do

ze d

e d

ou

ă-t

rei o

ri m

ai m

ici,

se o

bţin

e a

ce

eaşi

can

tita

te d

e e

lem

en

te n

utr

itiv

e în

pla

ntă

;

• R

eţe

tele

de s

timula

re a

germ

inaţie

i sem

inţe

lor

red

uc

de

do

uă-t

rei o

ri c

an

tita

tea d

e e

ne

rgie

inte

rnă a

se

-

min

ţei p

en

tru

de

sfăşu

rare

a p

roce

selo

r in

iţia

le, p

ân

ă

la t

ran

sfe

rul c

on

sum

ulu

i en

erg

etic p

e b

aza

pro

du

se-

lor

de

asi

mila

ţie

clo

rofi

lian

ă.

Re

ţete

le c

om

ple

xe d

e p

rote

cţie

/fe

rtili

zare

/st

imu

lare

ap

licate

fo

liar,

un

eo

ri ş

i rad

icu

lar

sau

pri

n f

ert

igare

, po

t

du

ce

la c

reşt

ere

a r

an

dam

en

tulu

i fo

tosi

nte

tic c

u p

ân

ă

la 1

00

%. R

eţe

tele

co

mp

lexe

de

term

ină r

ed

uce

rea c

on

-

sum

uri

lor

en

erg

etice

pri

n: p

reve

nir

ea a

tacu

lui a

ge

nţilo

r

dău

năto

ri (

pla

nta

co

nsu

mă in

ten

s p

en

tru

a s

e a

păra

);

red

uce

rea t

ran

spir

aţie

i, re

spir

aţie

i, fo

tore

spir

aţie

i şi/

sau

pre

lun

gir

ea a

ctivi

tăţii c

elu

lelo

r/ţe

sutu

rilo

r.

Ada

ptar

ea te

hnol

ogie

i cu

ltur

ii de

soi

a

la s

chim

bări

le c

limat

ice

MIH

AEL

A P

REV

END

A

Ben

efi

cii

le f

olo

sir

ii p

ach

ete

lor

FLE

XIT

EC

Hag

ro®

de

germ

inare

:

• A

sig

ură

răsă

rire

a r

ap

idă, c

hia

r în

co

nd

iții

de

str

es

term

ic,

hid

ric ș

i de

co

mp

acta

re a

so

lulu

i;

• C

on

feră

vig

oare

sp

ori

tă p

lan

telo

r în

pri

me

le f

aze

de

veg

eta

ție

;

• În

târz

ie a

pari

ția b

olil

or

folia

re în

cu

ltu

ri, c

u c

âte

va s

ăp

tă-

mân

i;

• R

ed

uce

co

nsu

mu

rile

en

erg

etice

, pre

zerv

ân

d e

ne

rgia

inte

r-

nă a

pla

nte

lor;

• M

ăre

ște

ab

sorb

ția s

ele

ctivă

a m

acro

- și

mic

roe

lem

en

telo

r

nu

tritiv

e d

in s

ol;

• M

ăre

ște

re

zist

en

ța t

ine

relo

r p

lăn

tuțe

în f

ața

ag

en

țilo

r p

ato

-

ge

ni d

in s

ol ș

i a s

tre

sulu

i ab

iotic;

• D

ete

rmin

ă p

arc

urg

ere

a m

ai r

ap

idă a

faze

lor

de

ve

ge

tație

și

du

ce

la o

re

co

ltă t

imp

uri

e.

Reco

mandări

tehno

logic

e

pentr

u c

ultu

ra d

e s

oia

Ioan E

noiu

spune c

ă N

atu

revo

s-a

implic

at

în a

nul 2

015 în

cultura

de s

oia

, pentr

u a

asi

gura

un n

ivel d

e p

roducț

ie s

uperior,

chia

r în

conte

xtul u

nui d

efici

t de a

pă d

in s

ol ș

i al t

em

pera

turilo

r ext

rem

e,

cu u

mid

itate

redusă

a a

eru

lui.

Ast

fel,

pentr

u s

tim

ula

rea g

erm

inației

și p

rote

jare

a p

lante

lor

tinere

, la t

rata

ment

săm

ânță

Natu

revo

reco

-

mandă: R

ootip B

asi

c +

Kera

fol s

au K

era

min

k +

inocu

lant.

Cu

ltu

ră m

are

3620

16

Codi

cevo

Fert

iliza

nt fo

liar s

peci

al, c

u m

icro

-el

emen

te ș

i act

ivat

ori,

cu c

onţi

nut

echi

libra

t de

mac

roel

emen

te. C

on-

ţine

mag

nezi

u în

can

tita

te ri

dica

tă

� �,

.

Roo

tip

Mix

Stim

ulat

or d

e în

rădă

cina

re

și c

reșt

ere

a vo

lum

ului

mas

ei

radi

cula

re.

Ker

afol

EV

OSt

imul

ator

al g

erm

inaţ

iei

sem

inţe

lor;

sti

mul

ator

de

creș

tere

și

dife

renţ

iere

a n

oilo

r ţes

utur

i (m

e-ris

tim

e); s

tim

ulat

or p

entr

u în

flor

ire,

fecu

ndar

e, fr

ucti

fica

re, m

atur

are,

re

zist

enţă

la p

ăstr

are;

con

trib

uie

la

abso

rbţi

a ra

dicu

lară

spe

cifi

că.

Alt

osan

Indu

ctor

de

apăr

are

pe b

ază

de c

hi-

tosa

n; in

duce

form

area

fit

oale

xine

-lo

r în

plan

te, s

ubst

anţe

resp

onsa

bile

de

rezi

sten

ţa la

fact

orii

biot

ici ș

i abi

otic

i.

Def

fort

Inse

ctic

id o

rgan

ic c

u ef

ect

repe

lent

, m

ăreș

te c

apac

itat

ea d

e au

toap

ă-ra

re; p

rin a

plic

are

se e

vită

dep

une-

rea

ouăl

or d

e că

tre

para

ziţi

.

Mim

oxFu

ngic

id o

rgan

ic s

iste

mic

; alt

erna

-ti

vă n

atur

ală

pent

ru c

ontr

olul

bol

i-lo

r: s

cler

otin

ia, f

ăina

re, r

apăn

, pu-

treg

ai c

enuș

iu, m

ană,

fuza

rioză

.

Ener

gevo

Fert

iliza

nt fo

liar s

peci

al, c

u m

icro

e-le

men

te ș

i act

ivat

ori.

Are

un

conţ

i-nu

t ex

trem

de

ridic

at d

e fo

sfor

asi

-m

ilabi

l, ca

re p

oate

sco

ate

imed

iat

cult

ura

de s

ub s

tres

ul li

psei

de

fo-

sfor

. Măr

eşte

abs

orbţ

ia s

elec

tivă

a

elem

ente

lor n

utrit

ive

din

sol ş

i mă-

reşt

e re

zist

enţa

la fa

ctor

ii de

str

es,

înde

oseb

i la

cei h

idric

i, te

rmic

i, ra

di-

aţii

sola

re.

Mat

urev

oFe

rtili

zant

folia

r spe

cial

, cu

mic

roe-

lem

ente

și a

ctiv

ator

i. A

re u

n co

nţi-

nut

ridic

at în

fosf

or ş

i pot

asiu

. Mă-

reşt

e ra

pid

abso

rbţi

a sp

ecif

ică

de

fosf

or ş

i pot

asiu

. Gră

beşt

e m

atur

a-re

a, c

oace

rea

şi d

ifere

nţie

rea.

Pro

te-

jeaz

ă îm

potr

iva

radi

aţiil

or s

olar

e.

Fina

levo

Fert

iliza

nt fo

liar s

peci

al, c

u m

icro

e-le

men

te ș

i act

ivat

ori.

Are

un

conţ

i-nu

t fo

arte

ridi

cat

de p

otas

iu, î

mbu

-nă

tăţi

nd m

ajor

cal

itat

ea fr

ucte

lor,

atât

ca

dens

itat

e, c

ât ş

i col

oris

-ti

c. D

imin

ueaz

ă ce

rere

a şi

pie

rde-

rea

de a

pă ş

i cre

şte

rezi

sten

ţa n

atu-

rală

la in

fest

ări c

u bo

li m

icot

ice

sau

bact

erie

ne.

Rez

iste

voFe

rtili

zant

folia

r spe

cial

, cu

mic

ro-

elem

ente

și a

ctiv

ator

i. A

re u

n co

n-ţi

nut

ridic

at în

azo

t �

��

, cal

ciu

� �

ş

i, m

ai a

les,

mag

nezi

u �

�,�

. M

icşo

reaz

ă at

acul

bol

ilor î

n de

po-

zite

. Măr

eşte

rezi

sten

ţa ş

i ela

stic

i-ta

tea

înve

lişul

ui fr

ucte

lor l

a ră

niri

mec

anic

e pe

par

curs

ul re

colt

ării,

de-

pozi

tării

şi t

rans

port

ului

. Măr

eşte

gr

euta

tea

și d

ensi

tate

a fr

ucte

lor,

prec

um ş

i con

ţinu

tul î

n su

bsta

nţe

de re

zerv

ă.

Roo

tip

Bas

icSt

imul

ator

de

form

are

a ră

dăci

nilo

r și

de

creș

tere

a s

iste

mul

ui ra

dicu

lar;

st

imul

ează

mic

roor

gani

smel

e ca

re

asig

ură

hrăn

irea

plan

telo

r.

Ker

afol

și K

eram

in K

Stim

ulat

or d

e ge

rmin

are

și c

reșt

ere;

m

ăreș

te re

zist

enţa

la s

tres

ul t

erm

ic

și h

idric

. Sti

mul

ează

înfl

orire

a, fe

-cu

ndar

ea, f

ruct

ific

area

, mat

urar

ea

și re

zist

enţa

la p

ăstr

are.

Evob

or -

B �

� �

asi

mila

bil

(eta

nola

min

a).

Măr

ește

fert

ilita

tea,

redu

ce a

ta-

cul b

acte

riilo

r, m

ăreș

te re

zis-

tenţ

a la

ger

. Red

uce

putr

egai

urile

ră

dăci

nilo

r/tu

berc

ulilo

r/bu

lbilo

r.

Ovi

pron

Ule

i pro

tect

or p

araf

inic

folo

sit

în v

e-ge

taţi

e pe

ntru

: pro

tecţ

ia p

lant

elor

îm

potr

iva

radi

aţiil

or s

olar

e U

V, IR

; re

duce

rea

tran

spira

ţiei

(a p

ierd

e-rii

de

apă)

, pân

ă la

�

; sta

biliz

a-re

a su

bsta

nţel

or a

ctiv

e pe

apa

ratu

l fo

liar.

Figh

ter P

hos

Stim

ulat

or fu

ngis

tati

c; s

iste

mic

ex

cele

nt a

cro

și b

azip

etal

; fer

tili-

zant

cu

P și

K; m

ăreș

te re

zist

enţa

la

boli;

elim

ină

care

nţel

e de

fosf

or ș

i po

tasi

u.

Pentr

u s

tim

ula

rea f

orm

ării f

lorilo

r, a f

ecu

ndării (

mări-

rea n

um

ăru

lui d

e p

ăst

ăi l

eg

ate

), m

ărire

a n

um

ăru

lui d

e

boabe în

păst

ăi,

creșt

ere

a r

ezi

stențe

i la s

ece

tă ș

i mări-

rea p

roducț

iei,

se r

eco

mandă: E

vob

or

+ K

era

fol +

Ovi

-

pro

n +

Fig

hte

r P

hos

+ E

nerg

evo

+ f

ung

icid

+ a

cari-

cid (

dacă

est

e c

azu

l). „

În f

uncț

ie d

e s

peci

ficu

l culturii,

în

loc

de E

nerg

evo

se p

oate

folo

si u

nul d

intr

e f

ert

iliza

nții

folia

ri: C

odic

evo

, Matu

revo

, Fin

ale

vo, R

ezi

stevo

. Toți

fert

iliza

nții s

peci

ali

din

gam

a E

VO

au d

e t

rei-

cinci

ori m

ai

multe e

lem

ente

chela

tate

decâ

t alte f

orm

ulă

ri”,

a s

peci

-

fica

t Io

an E

noiu

.

Natu

revo

are

în p

ort

ofo

liu ș

i pro

duse

pentr

u s

oia

culti

vată

în s

iste

m e

colo

gic

. Pach

etu

l de tra

tam

ent și

germ

inare

reco

mandat pentr

u c

ultu

rile

eco

log

ice e

ste u

rmăto

rul:

Rootip

Mix

+ K

era

fol E

VO

+ A

ltosa

n +

Deff

ort

+ M

imox.

Pentr

u îm

bunătă

ţire

a s

truct

ură

rii s

olu

lui ş

i a a

ctiv

ităţii

mic

robio

log

ice, N

atu

revo

reco

mandă N

ova

tec®

Cla

s-

sic,

un f

ert

iliza

nt

com

ple

x de s

ol,

gra

nula

t, cu

elib

era

re

contr

ola

tă p

e b

aza

inhib

itoru

lui d

e n

itrifica

re D

MP

P. A

re

un c

onţinut

ridic

at

de m

acr

oele

mente

, olig

oele

mente

şi

mic

roele

mente

. Nova

tec®

Cla

ssic

are

randam

ent

ridi-

cat

de u

tiliz

are

, niv

el r

edus

de s

păla

re s

au/ş

i eva

pora

re

şi c

om

ple

xita

te s

porită

. O s

ing

ură

aplic

are

pe a

n p

oate

asi

gura

fert

iliza

nții n

ece

sari.

Pentr

u c

ore

ctare

a r

apid

ă a

pH

-ulu

i solu

lui,

se r

eco

mandă C

alc

i-

prill®

, un în

gră

șăm

ânt

şi a

mendam

ent

gra

nula

t (2

-6 m

m)

obţinut

prin m

ăci

nare

a u

ltra

fină a

carb

onatu

lui d

e c

alc

iu d

e p

urita

te r

idi-

cată

. Se a

plic

ă la

orice

cultură

ag

rico

lă ş

i est

e id

eal p

entr

u a

melio

-

rare

a r

apid

ă a

pH

-ulu

i. C

alc

iprill®

est

e f

oart

e r

eact

iv, d

oza

la h

ec-

tar

est

e c

u 8

0–

90 %

mai m

ică, î

n c

om

para

ţie c

u a

mendam

ente

le

obiş

nuite. S

e a

dm

inis

trează

uşo

r, uniform

şi f

ără

pră

fuire, c

u m

a-

şina d

e îm

pră

ştia

t în

gră

șăm

inte

.

Desc

riere

a pro

duse

lor

din

pac

hete

le F

LE

XIT

EC

Hagro

®

Cu

ltu

ră m

are

3938

2016

Pla

nta

țiile

din

Ro

mân

ia s

-au

bu

cu

rat

de

o ia

rnă b

lân

dă,

vița

-de

-vie

fiin

d în

mu

gu

rită

încă d

in lu

na a

pri

lie. L

a

po

dg

ori

a J

idve

i, te

mp

era

turi

le r

idic

ate

au

facili

tat

lu-

cru

l ap

roap

e în

fie

care

zi a

iern

ii, a

stfe

l că p

rim

ăva

ra n

u

i-a p

rin

s n

ep

reg

ătiți p

e v

itic

ulto

ri. „

Nic

iod

ată

n-a

m s

tat

aşa

de

bin

e c

u lu

cră

rile

și n

icio

dată

n-a

ple

cat

via în

8

ap

rilie

. S-a

de

sfăcu

t m

ug

ure

le ş

i de

ja s

e v

ăd

pri

me

le

fru

nzu

lițe

”, n

e-a

sp

us

Mari

n C

ucu

ră, d

ire

cto

r te

hn

ic a

l

po

dg

ori

ei J

idve

i.

Co

mp

an

ia J

idve

i lu

cre

ază

2.5

00

de

he

cta

re d

e v

iță-d

e-

vie

, din

care

2.3

00

su

nt

pe

ro

d, c

ele

lalte

fiin

d v

ii tin

ere

,

în a

nu

l în

tâi ş

i al d

oile

a. S

-a p

lan

tat

viță

-de

-vie

și î

n

Totu

l pen

tru

vin

2.5

00

HA

, ȘC

OA

LĂ

DE

VIȚ

E, F

AB

RIC

Ă D

E Ș

PA

LIE

RI,

ÎNT

R-U

N C

UV

ÂN

T: J

IDV

EI

DEL

IA C

IOB

AN

U

Cin

e nu

a a

uzit

de v

inur

ile d

e la

Jid

vei?

Și c

ine

nu

a bă

ut c

el p

uțin

un

paha

r cu

vin

real

izat

de

cel m

ai

mar

e pr

oduc

ător

de

vinu

ri di

n R

omân

ia?

Toat

ă lu

mea

a

înce

rcat

cel

puț

in o

dat

ă un

vin

pro

dus

în p

odgo

ri-ile

de

aici

, înt

inse

pe

apro

xim

ativ

2.5

00 h

a. R

ecen

t, am

făcu

t și n

oi o

viz

ită la

pod

goria

Jid

vei,

unde

am

di

scut

at d

espr

e cu

m s

e ur

măr

ește

totu

l în

timp

real

pr

in in

term

ediu

l unu

i sof

t, de

spre

pre

miil

e pr

imite

de

ace

astă

com

pani

e pe

ntru

cal

itate

a vi

nulu

i, da

r și

desp

re c

oncu

rsul

ined

it de

vin

uri o

bțin

ute

din

mus

-tu

l cum

păra

t de

la J

idve

i, in

titul

at „V

inul

cas

ei ta

le d

in

mus

t de

la J

idve

i”.

ace

ast

ă p

rim

ăva

ră, i

ar

pe

ntr

u t

oam

nă s

un

t p

revă

zute

10

0 d

e h

ec-

tare

, pe

re

co

nve

rsie

. „N

oi m

ai a

vem

acu

m în

jur

de

18

0 d

e h

ec-

tare

de

vie

bătr

ân

ă ş

i do

rim

ca, a

nu

l viit

or,

să s

chim

băm

şi s

uta

ast

a o

ptz

eci,

să f

ie t

oată

vie

tân

ără

”, a c

om

ple

tat

Mari

n C

ucu

ră.

So

iuri

le a

lese

au

fo

st în

fu

ncţie

de

pia

ţă ş

i de

cu

m s

-a v

ân

du

t vi

-

nu

l. D

ato

rită

ce

reri

i în

cre

ște

re d

e v

inu

ri r

oze

și r

oși

i, an

ul a

ce

sta

se v

or

mai p

lan

ta, p

e lâ

ng

ă c

ele

15

0 h

a e

xist

en

te, a

lte

câte

va z

eci

de

he

cta

re c

u s

oiu

ri d

e s

tru

gu

ri r

oși

i. N

ece

sita

tea e

ste

imp

usă

și d

e f

ap

tul c

ă s

oiu

l Pin

ot

No

ir s

e v

inif

ică în

alb

şi s

e f

olo

seşt

e în

alb

pe

ntr

u s

pu

man

tele

Ro

man

tin

e ș

i Mărg

ări

tar.

În v

ie s

unt to

t tim

pul

pro

ble

me

Pri

ntr

e p

rob

lem

ele

cu

care

se

co

nfr

un

tă c

ei d

e la

Jid

vei s

un

t

man

a ș

i mu

ce

gaiu

l, o

cau

ză f

iind

și p

loile

fre

cve

nte

de

pe

ste

an

din

zo

na T

ârn

ave

lor.

„Nu

-i d

e n

eg

lijat

nic

i făin

are

a ș

i no

i fa-

ce

m t

rata

me

nte

pre

ven

tive

împ

otr

iva f

ăin

ări

i. C

u d

ău

năto

rii n

u

pre

a a

vem

pro

ble

me

. Aşa

, pe

su

pra

feţe

re

du

se, d

ăm

pe

ntr

u L

o-

be

sia, p

en

tru

mo

lia s

tru

gu

rilo

r –

ce

l mu

lt o

su

tă d

e h

ecta

re d

acă

le s

tro

pim

, pe

lân

gă p

ăd

uri

. Iar

cu

acari

en

ii, t

ot

aşa

, pe

jum

ă-

tate

din

su

pra

faţă

, pe

ve

tre

. Ne

stro

pin

d a

n d

e a

n, s

-a r

eg

lat

de

la

sin

e e

co

sist

em

ul ş

i are

, fie

care

, pră

dăto

rii l

ui,

a e

xplic

at

dir

ecto

-

rul t

eh

nic

al p

od

go

rie

i Jid

vei.

În v

ie a

i to

t tim

pu

l pro

ble

me

. Fri

gu

l

Ho

rtic

ult

ură

4020

16

Concu

rs p

entr

u v

inul p

rodus

din

mustu

l de la J

idvei

În a

cest

an, J

idve

i a o

rganiz

at un c

oncu

rs p

entr

u c

ei c

are

au p

rodus

vin d

in m

ust

ul c

um

păra

t de a

ici.

Est

e v

orb

a d

e v

inuri r

ealiz

ate

în s

pe-

cial d

in S

auvi

gnon, F

ete

asc

ă R

eg

ală

şi F

ete

asc

ă R

eg

ală

cu M

usc

at

Ott

onel.

În a

cest

concu

rs ş

i-au a

răta

t m

ăie

stria 7

0 d

e p

roducă

tori

care

au în

dră

git

de-a

lung

ul t

impulu

i să r

ealiz

eze

vin

în c

asă

, în tota

l

fiin

d 7

5 d

e p

robe. P

art

icip

anții

au a

chiz

iționat m

inim

um

200 d

e k

ilo-

gra

me d

e m

ust

de la

Jid

vei î

n c

adru

l cam

panie

i „V

inul c

ase

i tale

din

must

de la

Jid

vei”,

desf

ășu

rată

în p

erioada a

ug

ust

-septe

mbrie 2

015.

Pre

miu

l cel m

are

a f

ost

de 3

.000 d

e le

i și a

fost

luat

de R

adu

Sco

rțea d

in B

rașo

v, c

u s

oiu

l Sauvi

gnon B

lanc,

an 2

015, c

u u

n

punct

aj d

e 8

9,6

. Pre

miu

l al I

I-le

a, î

n v

alo

are

de 2

.000 d

e le

i, a f

ost

câșt

igat

de M

ihai R

om

an d

in R

âșn

ov

(Bra

șov)

, cu s

oiu

l Fete

asc

ă

Reg

ală

plu

s M

usc

at

Ott

onel,

an 2

015, (

punct

aj 8

7,4

), ia

r pre

miu

l

al I

II-l

ea, d

e S

ilviu

Todora

che d

in F

eld

ioara

(B

rașo

v), c

u s

oiu

l Fe-

teasc

ă R

eg

ală

plu

s M

usc

at

Ott

onel,

an 2

015, p

unct

aj 8

7,2

, și a

const

at

în p

roduse

Jid

vei î

n v

alo

are

de 1

.000 d

e le

i. To

t pre

miu

l al

III-

lea, c

u a

cela

și p

unct

aj,

l-a o

bținut

Dan Il

iesc

u d

in B

laj,

pentr

u

soiu

l Fete

asc

ă R

eg

ală

cu M

usc

at

Ott

onel.

Juriul a

fost

com

pus

din

speci

aliș

ti și

au f

ost

favo

riza

ți ce

i care

au

lucr

at ce

l mai b

ine, c

u c

ele

mai c

ura

te v

ase

, care

au r

ealiz

at un p

ro-

cedeu c

ore

ct d

e ferm

enta

re, l

a o

tem

pera

tură

cob

orâ

tă. D

in c

om

isia

de d

eg

ust

are

au f

ăcu

t part

e d

r. Io

an B

uia

– p

reșe

din

tele

juriulu

i, di-

rect

or

vinific

ație

la c

om

pania

Jid

vei;

Dia

na P

ave

lesc

u –

secr

eta

r g

e-

nera

l al A

soci

aţie

i Deg

ust

ăto

rilo

r A

uto

riza

ţi din

Rom

ânia

, pre

cum

și

Carm

en C

hircu

, Flo

rin F

rățil

ă, C

laudia

Hors

ia, M

arius

Vasi

u, D

orina

Cost

ea –

exp

erț

i vin

ific

ato

ri d

e la

SC

Jid

vei S

RL

.

„Must

urile

pe c

are

le-a

m c

om

erc

ializ

at au f

ost

lucr

ate

într

-un m

od

impeca

bil,

realiz

ate

num

ai d

in m

ust

rava

c şi

must

de p

resa

unu,

adic

ă o

uşo

ară

pre

sare

. Rava

cul v

ine c

u fru

ctuozi

tate

, cu p

rosp

eţim

e,

iar

uşo

ara

nuanţă

de p

resă

vin

e c

u c

eva

mai p

lin, c

u m

ai m

ulte

sub-

stanţe

min

era

le, c

u m

ai m

ulte

subst

anţe

de a

rom

ă. Î

n a

cela

şi tim

p,

ne-a

m în

grijit

să c

om

unic

ăm

celo

r ca

re c

um

pără

ce v

ase

pot fo

losi

,

la c

e tem

pera

tură

, să le

spunem

că toate

ust

ensi

lele

tre

buie

să f

ie

deose

bite

, cura

te ş

i, în

ace

laşi

tim

p, n

e-a

m în

grijit

să le

spunem

mo-

mentu

l în c

are

tre

buie

să tra

gă v

inul d

e p

e d

rojd

ie, c

um

să-l tra

gă ş

i

cum

să-l p

rote

jeze

pe a

cel t

inere

l vin

împotr

iva u

nor

oxi

dări c

are

au

loc

mai t

ârz

iu”,

ne-a

deta

liat Io

an B

uia

.

Eve

nim

entu

l a a

vut ca

obie

ctiv

pro

mova

rea v

inulu

i de c

asă

tradiți

onal,

dar

și u

n s

chim

b d

e e

xperiență

într

e p

roducă

torii c

asn

ici

și J

idve

i. P

art

icip

anții

au f

ost

invi

tați

la C

ast

elu

l Beth

len-H

alle

r, de

la C

eta

tea d

e B

altă

, unde a

u lu

at part

e la

deg

ust

ări d

e v

inuri ș

i la o

masă

fest

ivă ș

i au f

ăcu

t un tur

al c

ram

elo

r.

și în

gh

ețu

rile

de

iarn

ă, p

rim

ăva

ra -

îng

he

țuri

le t

ârz

ii d

e

pri

măva

ră, p

est

e v

ară

- g

rin

din

a, s

oare

le c

u a

rsu

ra p

e

stru

gu

ri ş

i cu

de

shid

rata

tul,

an

imale

le îş

i iau

şi e

le p

ar-

tea lo

r d

in v

ie, o

am

en

ii îş

i iau

şi e

i part

ea lo

r şi

ce

ră-

mân

e b

ăg

ăm

şi n

oi î

n c

ram

ă.”

Cea m

ai m

are

șco

ală

de p

roduce

re

a m

ateria

lulu

i să

dito

r vi

ticol,

din

țar

ăP

od

go

ria J

idve

i d

eți

ne

o ş

co

ală

de

viţ

ă-d

e-v

ie c

u c

are

s-a r

ealiz

at

înti

ne

rire

a p

lan

taţi

ei.

În 1

99

9 c

ân

d s

-a p

ri-

vati

zat, s

ocie

tate

a d

eți

ne

a 5

00

ha d

e v

ie, s

up

rafa

ță

co

mp

rom

isă a

pro

ap

e în

to

talit

ate

, şi ap

roxi

mati

v 3

00

de

he

cta

re d

e p

om

i fr

ucti

feri

. Mări

rea s

up

rafe

ței la

2.5

00

de

he

cta

re a

în

sem

nat

ne

ce

sita

tea d

e a

în

fi-

inţa

o ş

co

ală

de

viţ

ă-d

e-v

ie, d

e p

rod

uce

re a

mate

ria-

lulu

i să

dit

or,

și d

e a

face

o f

ab

rică d

e ş

palie

ri, p

en

tru

a n

u m

ai ad

uce

din

str

ăin

ăta

te. „

Am

făcu

t u

n p

lan

de

pla

nta

re ș

i am

aju

ns

la c

on

clu

zia c

ă c

el m

ai b

ine

est

e

să n

e f

ace

m n

oi şc

oala

de

viţ

ă, a

dic

ă d

e p

rod

uce

re a

mate

rialu

lui să

dit

or.

E c

ea m

ai m

are

din

ţară

şi,

po

ate

,

chia

r co

ncu

răm

cu

un

ele

de

pri

n E

uro

pa”, a

afi

rmat

Mari

n C

ucu

ră.

Ace

ast

ă m

ăsu

ră s

e im

pu

ne

a ș

i d

in c

au

ză c

ă m

ate

ria-

lele

ad

use

din

str

ăin

ăta

te a

u v

en

it in

fest

ate

, ast

fel că

pla

nta

ția „

a d

ob

ân

dit

” b

oli

pe

care

nu

le

ave

a în

ain

te.

Soft

pentr

u

o v

iziu

ne d

e a

nsam

blu

La J

idve

i, to

t ce

ea c

e s

e f

ace

, po

rnin

d d

e la

tăie

ri, d

e la

înfi

inţa

-

rea d

e n

oi p

lan

tații,

am

pla

sare

a s

oiu

rilo

r, tr

ata

me

nte

, to

ate

su

nt

intr

od

use

într

-un

so

ft. A

stfe

l, se

ce

ntr

aliz

ează

în t

imp

re

al t

ot

ce

se în

tâm

plă

, pe

ntr

u a

fi u

rmări

t m

ai u

șor.

„Ave

m ş

i un

so

ft d

e m

e-

teo

şi d

isp

un

em

de

pe

rso

nal s

pe

cia

lizat

în a

intr

od

uce

date

le.

De

ci î

n o

rice

mo

me

nt

şi d

in o

rice

part

e a

lum

ii, d

om

nu

l pre

şe-

din

te s

au

no

i pu

tem

intr

a s

ă v

ed

em

în f

erm

a X

ce

s-a

lucra

t, cu

ce

s-a

str

op

it, c

ât

a p

lou

at.

Totu

l est

e p

e c

alc

ula

tor,

totu

l est

e

pe

tab

letă

”, n

e-a

mărt

uri

sit

dir

ecto

rul t

eh

nic

al p

od

go

rie

i. A

stfe

l,

inte

rve

nțiile

po

t fi

făcu

te m

ult m

ai r

ap

id ș

i pro

ble

me

le s

e r

ezo

lvă

în t

imp

util ș

i cu

gra

d c

resc

ut

de

efi

cie

nță

.

Rețe

ta u

nui v

in p

rem

iat

Anul a

cest

a, v

ița-d

e-v

ie „a p

lâns”

, ceea c

e în

seam

nă c

ă la

Jid

vei a

nul

va f

i bun, l

ung

şi p

ropic

e p

entr

u r

ealiz

are

a u

nor

stru

guri d

e c

alit

ate

şi,

implic

it, a

unor

vinuri b

une.

De a

ltfel,

e o

tra

diți

e c

a a

ici s

ă s

e p

roducă

vin

uri d

e c

alit

ate

, fapt ce

r-

tific

at și

de p

rem

iile o

bțin

ute

. „În

ace

st a

n, c

oncu

rsul d

e S

auvi

gnon

Bla

nc

s-a d

esf

ăşu

rat în

Spania

. A f

ost

un c

oncu

rs d

e o

mare

an-

verg

ură

, pentr

u c

ă e

ste c

oncu

rsul u

nde toate

vin

urile

sunt re

aliz

ate

de m

ari s

peci

aliş

ti şi

num

ai d

in s

oiu

ri S

auvi

gnon B

lanc.

Anul a

cest

a,

com

pania

Jid

vei s

-a p

reze

nta

t la

concu

rs c

u tre

i pro

be, d

in c

are

două a

u f

ost

medalia

te c

u a

rgin

t. E

ste v

orb

a d

e S

auvi

gnon B

lanc

Nec

Plu

s U

ltra ș

i de S

auvi

gnon B

lanc

Ana”,

ne-a

spus

Ioan B

uia

, vi-

nific

ato

r, direct

or

Com

ple

x vi

nific

ație

Jid

vei.

Anul t

recu

t, co

mpania

a

prim

it auru

l la a

ceast

ă c

om

petiț

ie, l

a c

are

part

icip

ă c

ele

mai b

une v

i-

nuri d

in lu

me. „

Sunt co

ncu

rsuri u

nde m

edalia

de a

rgin

t şi

medalia

de

aur

sunt desp

ărț

ite d

e 0

,1 s

au 0

,05 p

unct

e. V

inurile

Sauvi

gnon A

na

şi T

eza

ur,

pre

mia

te în

ace

st a

n la

Sauvi

gnon d

u M

onde, s

unt vi

nuri

obţin

ute

din

tr-u

n a

n d

e r

eco

ltă în

care

am

avu

t B

otr

ytis

, nu f

oart

e

ava

nsa

t, dar

care

a a

vanta

jat vi

nul m

ai a

les

din

punct

ul d

e v

edere

al

calit

ățil

or

gust

ativ

e. Î

n c

eea c

e p

rive

ște c

alit

ate

a lu

i olfact

ivă, a

ceast

a

a f

ost

ceva

mai d

imin

uată

. Orice

vin

care

est

e o

bţin

ut din

tr-u

n s

tru-

gure

reco

ltat la

o p

erioadă m

ai l

ung

ă, o

rice

str

ug

ure

cule

s m

ai t

âr-

ziu, c

are

are

şi u

şoare

urm

e d

e B

otr

ytis

, va a

vea a

rom

a u

şor

mai d

i-

min

uată

, dar

calit

ăţil

e g

ust

ativ

e s

unt ext

raord

inare

”, a e

xplic

at Io

an

Buia

, sublin

iind c

ă a

cest

e v

inuri c

atif

ela

te, r

otu

nde ș

i onct

uoase

pla

c

consu

mato

rilo

r.

Com

pania

nu a

part

icip

at doar

la c

oncu

rsurile

de S

auvi

gnon. Î

n

ace

st a

n, a

bifat apro

xim

ativ

şase

concu

rsuri in

tern

ațio

nale

, unde v

i-

nurile

Jid

vei a

u p

rim

it atâ

t arg

int,

cât şi

aur.

„Est

e o

răsp

lată

a m

unci

i

vitic

ulto

rilo

r, a m

unci

i vin

ific

ato

rulu

i şi,

nu în

ulti

mul r

ând, a

celo

r ca

re

ştiu

să f

acă

şi u

n d

esi

gn f

oart

e f

rum

os.

Pentr

u c

ă u

nul d

intr

e v

inuri a

fost

pre

mia

t şi

pentr

u d

esi

gnul d

eose

bit

la m

are

le c

oncu

rs d

e la

Mo-

naco

. Est

e v

orb

a d

e M

yste

rium

”, a m

ai s

pus

vinific

ato

rul.

Ho

rtic

ult

ură

4342

2016

Cu

un

nu

măr

de

cir

ca 1

.00

0 d

e lu

cră

tori

, in

clu

zân

d ș

i zili

e-

rii,

pro

du

cția V

an

be

t se

rid

ică în

pre

zen

t la

o m

ed

ie d

e 4

50

.00

0

de

ou

ă/zi

și 9

mili

oan

e d

e p

ui d

e c

arn

e p

e a

n. C

irca 4

0%

din

pro

du

cție

se

vin

de

acu

m p

rin

co

op

era

tiva

„Ț

ara

me

a”,

care

are

ca

part

en

er

Kau

flan

d.

În 2

01

5, V

an

be

t a în

reg

istr

at

o c

ifră

de

afa

ce

ri d

e 3

3 d

e m

ilio

an

e

de

eu

ro, î

n c

reșt

ere

cu

40

% f

ață

de

20

14

. „A

ce

ast

ă c

reșt

ere

se

exp

lică p

rin

ach

izițiil

e d

e f

erm

e p

e c

are

le-a

m f

ăcu

t. A

m c

resc

ut

mu

lt p

rin

ab

ato

riza

re. P

rod

use

le n

oast

re a

jun

g, l

a o

ra a

ctu

ală

, în

ap

roap

e t

oată

țara

. Ne

gân

dim

și l

a e

xpo

rt, d

ar

du

pă c

e p

iața

ro

-

mân

easc

ă v

a f

i satu

rată

. Și a

cu

m v

ind

em

3-5

to

ne

/zi

în U

ng

ari

a,

2-3

to

ne

/zi

în B

ulg

ari

a”,

a a

dău

gat

Făn

el B

og

oș.

So

cie

tate

a V

an

be

t a f

ost

înfi

ința

tă în

an

ul 2

00

1, a

vân

d c

a o

bie

ct

de

activi

tate

cre

ște

rea p

ăsă

rilo

r și

erb

ivo

relo

r. În

pre

zen

t, d

ețin

e

no

uă f

erm

e d

e p

ui d

e c

arn

e, p

atr

u f

erm

e d

e g

ăin

i pe

ntr

u o

uă

de

co

nsu

m, d

ou

ă f

erm

e d

e g

ăin

i de

re

pro

du

cție

rasă

gre

a, d

ou

ă

ferm

e t

ine

ret

înlo

cu

ire

, in

cu

bație

, o f

erm

ă d

e c

ap

re, o

fab

rică d

e

pro

ce

sare

lap

te d

e c

ap

ră ș

i un

FN

C.

SC

Vanbet dețin

e ș

i mai m

ulte

mărc

i înre

gis

trate

la O

SIM

: “P

uiu

l

cam

pio

n”,

„Puiu

l haid

uce

sc”,

„Găin

a G

osp

odin

ă”.

De a

sem

enea, s

o-

cieta

tea a

dezv

olta

t o r

ețe

a d

e d

istr

ibuție

a o

uălo

r și

a în

cheia

t co

n-

tract

e d

e v

ânza

re d

e c

arn

e p

ui ș

i ouă c

u d

istr

ibuito

ri d

in toată

țara

.

Inve

stiți

i pentr

u v

iito

rM

edic

ul v

ete

rinar

Fănel B

og

oș

spune c

ă p

rog

ram

ul i

nve

stițio

nal

al s

oci

etă

ții V

anbet

est

e c

ontinuu, 1

,5 m

ilioane d

e e

uro

urm

ând s

ă

fie d

irecț

ionate

cătr

e u

n F

NC

, ech

ipam

ente

de a

bato

riza

t, depo-

zita

re ș

i pro

ducț

ia d

e o

uă ș

i carn

e b

io. „

Mai a

vem

de in

vest

it, î

nsă

nu în

mărire

a c

apaci

tății,

deoca

mdată

, pentr

u c

ă n

u p

ute

m v

orb

i

de v

iitor.

Viit

oru

l îl v

oi f

ace

de m

âin

e. A

stăzi

, ave

m u

n c

redit a

pro

-

bat

de 1

,5 m

ilioane d

e e

uro

din

care

vre

m s

ă in

vest

im 5

00.0

00 d

e

euro

într

-un a

lt F

NC

, în lo

calit

ate

a S

ălc

ioara

, județu

l Vasl

ui,

gata

,

pro

babil,

în t

rei-

patr

u lu

ni,

în d

ota

rea c

u e

chip

am

ente

a a

bato

rulu

i

de în

altă p

erf

orm

anță

(utila

je d

e a

tmosf

eră

contr

ola

tă, c

onst

ruirea

unui d

epozi

t de 2

.000 d

e t

one d

e c

ong

ela

te p

entr

u a

ne d

epozi

ta

pro

ducț

ia p

e p

erioada în

care

desf

ace

rea e

ste m

ai p

roast

ă),

cât

și în

orienta

rea c

ătr

e p

roduse

le d

e n

ișă, s

ă n

e f

ace

m o

ferm

ă b

io

de g

ăin

i de o

uă ș

i o f

erm

ă b

io d

e p

ui d

e c

arn

e c

u c

reșt

ere

lentă

.

În 1

5 a

ni,

pri

n p

ers

eve

ren

ță, t

en

acitate

și,

mai a

les,

pre

-

vizi

un

e p

e p

iața

ro

mân

easc

ă, c

om

pan

ia V

an

be

t a c

res-

cu

t și

a a

jun

s să

pro

du

că n

ou

ă m

ilio

an

e d

e p

ui p

e a

n,

60

0.0

00

de

ou

ă p

e z

i, d

eve

nin

d a

stfe

l ce

l mai m

are

pro

du

căto

r ro

mân

de

ou

ă d

in ț

ară

. „P

rim

a f

erm

ă a

fo

st

în c

asă

. Am

cre

scu

t p

rim

ii 5

00

de

pu

i în

casa

în c

are

locu

iam

; ave

am

tre

i cam

ere

. În

un

a a

veam

bu

cătă

-

ria, î

n u

na a

veam

co

pilu

l și s

oția ș

i în

ce

ala

ltă c

am

eră

am

cre

scu

t p

rim

ii p

ui,

care

au

avu

t p

art

e d

e în

călz

ire

cu

so

bă d

e f

ier

și p

rim

ul s

en

zor

de

te

mp

era

tură

era

m

chia

r e

u. D

orm

eam

cu

pu

ii în

cam

eră

. În

mo

me

ntu

l în

care

mie

îmi e

ra f

rig

, au

tom

at

mă t

reze

am

, alim

en

tam

focu

l; p

uii

era

u d

eja

ad

un

ați t

oți s

ub

so

bă. Î

n m

om

en

tul

în c

are

eu

do

rme

am

leje

r, în

maio

u, p

uii

stăte

au

fo

art

e

Afa

cere

de

mili

oane

, por

nită

cu

pui

cre

scuț

i în

casă

„PR

IMU

L S

EN

ZO

R D

E T

EM

PE

RA

TU

RĂ

ER

AM

CH

IAR

EU

” –

FĂ

NE

L B

OG

OȘ

, AD

MIN

IST

RA

TO

R V

AN

BE

T

ION

EL V

ĂD

UV

A

Prim

ii 50

0 de

pui

cre

scuț

i de

med

icul

vet

erin

ar F

ă-ne

l Bog

oș a

u fo

st c

hiar

în d

omic

iliul

pro

priu

, înt

r-un

a di

ntre

cel

e tre

i cam

ere

pe c

are

le d

ețin

ea în

prim

ii an

i de

căsn

icie

, clim

atul

pro

pice

pen

tru d

ezvo

ltare

a ac

esto

ra fi

ind

între

ținut

de

o so

bă d

e fie

r și d

e pr

o-pr

iul „

term

omet

ru”,

în re

alita

te p

ropr

ia p

iele

a a

dmi-

nist

rato

rulu

i soc

ietă

ții V

anbe

t, în

ființ

ată

în a

nul 2

001.

bin

e”,

a d

ecla

rat

Făn

el B

og

oș,

cu

ocazi

a îm

plin

irii

a 1

5 a

ni d

e a

c-

tivi

tate

a c

om

pan

iei s

ale

și a

un

ui a

n d

e c

ân

d V

an

be

t a a

de

rat

la

co

op

era

tiva

„Ț

ara

me

a”.

În p

reze

nt,

ferm

ieru

l de

țin

e d

ou

ă F

NC

-uri

și p

rop

riu

l sis

tem

de

incu

bație

, co

nst

ruit d

up

ă u

ltim

ele

no

rme

de

te

hn

ică în

do

-

me

niu

. Bo

go

ș are

în p

rop

rie

tate

și u

n a

bato

r p

rop

riu

, fe

rme

de

rep

rod

ucție

și f

erm

e d

e c

reșt

ere

pu

i-carn

e. P

e lâ

ng

ă t

oate

ace

s-

tea, a

dm

inis

trato

rul V

an

be

t d

ețin

e o

fe

rmă d

e 1

.50

0 d

e c

ap

re, o

fab

rică u

nd

e p

roce

sează

lap

tele

ob

țin

ut

și s

co

ate

pe

pia

ță m

ai

mu

lte

pro

du

se d

e n

ișă, c

um

ar

fi s

an

a, i

au

rt, k

efi

r, b

rân

zetu

ri m

a-

tura

te, f

oart

e c

ău

tate

de

co

nsu

mato

ri. „

Ave

m în

jud

ețu

l Gala

ți

șap

te f

erm

e, i

ar

în ju

de

țul V

asl

ui a

vem

11

fe

rme

. Ju

de

țul V

asl

ui

de

țin

e lo

cu

l pri

mo

rdia

l în

pro

du

cția a

vico

lă, a

sta d

ato

rită

mo

du

lui

de

aso

cie

re p

e c

are

l-am

pra

cticat

cu

ce

ilalți p

rod

ucăto

ri în

că d

in

an

ii 2

00

3-2

00

4. P

e a

tun

ci n

e-a

m a

du

nat

lao

laltă, a

m p

us

baze

le

un

ei f

irm

e d

e c

ole

cta

re ș

i de

co

me

rcia

lizare

ou

ă; n

e în

tâln

eam

săp

tăm

ân

al.

În c

on

clu

zie

, dato

rită

org

an

izări

i și a

socie

rii d

in-

tre

pro

du

căto

ri, j

ud

ețu

l Vasl

ui a

aju

ns,

din

ce

l mai s

ăra

c ju

de

ț p

e

toate

do

me

niil

e, c

el m

ai b

og

at

jud

eț

în s

ecto

rul a

vico

l, a a

dău

gat

Făn

el B

og

oș.

Am

făcu

t și

o f

ăb

ricu

ță d

e la

pte

, to

t d

in f

on

du

ri p

ro-

pri

i. A

m in

au

gu

rat

inclu

siv

o r

ețe

a d

e m

ag

azi

ne

. La o

ra a

ce

ast

a,

ave

m 1

8 m

ag

azi

ne

în B

ârl

ad

, Vasl

ui ș

i Iași

și,

în u

rmăto

are

le t

rei-

patr

u lu

ni,

tin

de

m s

ă n

e e

xtin

de

m a

ctivi

tate

a d

e d

esf

ace

re p

rin

mag

azi

ne

le p

rop

rii c

ătr

e T

ecu

ci ș

i Gala

ți”.

Pe a

cest

seg

ment,

conve

rsia

o s

ă d

ure

ze t

rei a

ni”, a

menționat

adm

inis

trato

rul V

anbet.

Ferm

ieru

l nu a

înce

tat

vreodată

să p

rive

asc

ă în

viit

or

și

să f

ie d

esc

his

la n

ou. E

l a r

ealiz

at

și d

ouă p

roie

cte p

en-

tru a

ccesa

rea f

ondurilo

r euro

pene, î

n 2

00 5

și î

n 2

008.

De a

tunci

, Bog

oș

recu

noașt

e c

ă n

-a m

ai a

ccesa

t fo

n-

duri e

uro

pene, p

entr

u c

ă p

roducț

ia i-

a p

erm

is s

ă s

e d

ez-

volte c

u f

onduri p

roprii ș

i cu c

redite d

e la

bancă

. „Fondu-

rile

euro

pene a

u f

ost

pentr

u m

odern

izare

a a

dăpost

urilo

r,

iar

abato

rul a

fost

const

ruit d

in b

anii

pro

prii,

chia

r și

FN

C-u

l”, a

mărt

urisi

t el.

Făn

el B

og

oș

recu

no

așt

e c

ă in

fuzi

a d

e c

ap

ital e

uro

-

pe

an

pri

n s

ub

ven

ții e

ste

be

ne

fică ș

i so

licită g

uve

rnu

-

lui g

ăsi

rea d

e s

olu

ții l

a d

isp

ari

ția p

lățilo

r p

e b

un

ăst

are

din

20

17

. „B

un

ăst

are

a a

ctu

ală

, pe

pasă

re s

au

pe

ce

le-

lalte

cate

go

rii d

e s

pe

cii

de

an

imale

, est

e o

su

bve

nție

pe

care

o a

vem

pân

ă în

20

17

. Atâ

ta t

imp

cât

ce

le-

lalte

sta

te d

in U

E a

u f

on

du

ri, n

u s

e p

oate

ca la

niv

el

națio

nal s

ă n

u g

ăsi

m ș

i no

i o f

orm

ă d

e s

ub

ven

țio

nare

a a

gri

cu

ltu

rii.

Eu

cre

d c

ă d

up

ă 2

01

7 v

a f

un

cțio

na în

co

ntin

uare

ace

ast

ă s

ub

ven

ție

, su

b o

fo

rmă s

au

alta,

pe

ntr

u c

ă s

un

tem

to

tuși

me

mb

ri U

E ș

i tre

bu

ie s

ă f

im

pro

teja

ți”,

a p

un

cta

t șe

ful V

an

be

t.

Nu în

ultim

ul r

ând, e

l consi

deră

că im

port

urile

din

com

u-

nitate

a e

uro

peană n

u îi

încu

rcă p

e p

roducă

torii r

om

âni

Zo

ote

hn

ie

4544

2016

Împr

euna

for

mam

înt

regu

l

)

)

ww

w.a

gria

ngel

.ro

din

se

cto

r, p

en

tru

sim

plu

l mo

tiv

că R

om

ân

ia e

ste

țară

me

mb

ră a

Un

iun

ii E

uro

pe

ne

și b

en

efi

cia

ză d

e b

an

ii e

u-

rop

en

i. „Î

n s

ecto

rul a

vico

l, atâ

t d

ato

rită

mai b

un

ei o

rga-

niz

ări

, aș

pu

tea s

pu

ne

la n

ive

l națio

nal,

cât

și d

ato

rită

pro

du

căto

rilo

r p

e c

are

no

i îi a

vem

, pri

n p

ers

eve

ren

ță

și p

rin

mu

nca p

e c

are

au

de

sfășu

rat-

o, s

-au

făcu

t

inve

stiții

foart

e m

ari

și s

un

tem

co

mp

etitivi

din

to

ate

pu

ncte

le d

e v

ed

ere

cu

pro

du

cția e

uro

pe

an

ă”,

a d

ecla

-

rat

Făn

el B

og

oș.

Ho

rmo

ni de c

rește

re

nu e

xis

tă, a

m f

ost

co

ntr

ola

ți câ

nd a

m in

trat

în

coopera

tivă

Adm

inis

trato

rul V

anbet

decl

ară

fără

putință

de t

ăg

adă

că v

est

iții

horm

oni u

tiliz

ați în

cre

ștere

a f

orț

ată

a p

ui-

lor

„nu e

xist

ă”,

în id

eea în

care

verifică

rile

făcu

te a

tât

inte

rn, c

ât

și c

ele

realiz

ate

în s

uperm

ark

etu

ri n

u p

ot

fi

înșe

late

. „H

orm

oni d

e c

reșt

ere

nu e

xist

ă. S

ă-m

i spună

mie

orice

medic

, orice

pro

ducă

tor

sau o

rice

zia

rist

că s

e

dau h

orm

oni î

n f

ura

je. H

orm

oni p

entr

u c

reșt

ere

a p

uilo

r

nu e

xist

ă. E

ste s

cris

ero

nat

pe p

anca

rtele

, pe e

tich

ete

le

diferite

lor

firm

e «

pui f

ără

horm

oni»

. Apoi,

în f

ura

jare

noi

nu a

vem

cum

să in

troduce

m s

ubst

anțe

care

sunt

no-

cive

sănătă

ții p

opula

ției d

eoare

ce e

xist

ă o

decl

ara

ție p

e

pro

prie r

ăsp

undere

în c

are

noi,

de e

xem

plu

, în a

bato

r tă

-

iem

într

-o z

i 50 d

e t

one d

e c

arn

e; 4

0 d

e t

one p

leacă

pe

cale

refr

igera

tă la

diferiți c

lienți, d

ar

rest

ul c

ărn

ii ră

mâne,

se c

ong

ele

ază

și n

u s

e ș

tie la

ce o

ră ș

i la c

e d

ată

aju

ng

e în

tr-u

n

superm

ark

et,

iar

la o

sim

plă

sesi

zare

sau la

un s

implu

auto

con-

trol a

l superm

ark

etu

lui s

e p

ot

depis

ta a

cest

e r

ezi

duuri. N

u e

ste d

e

joacă

cu a

limenta

ția u

mană, s

unt

niș

te m

ăsu

ri f

oart

e d

rast

ice ș

i

foart

e b

ine p

use

la p

unct

de c

ontr

ol a

l calit

ății p

roduse

lor

alim

en-

tare

. Nu s

e p

oate

vorb

i de in

fluențe

neg

ative

ale

cărn

ii de p

asă

re

în a

limenta

ția u

mană”,

consi

deră

șefu

l Vanbet.

Că n

u a

re v

oie

să g

reșe

asc

ă n

ici m

ăcar

o d

ată

est

e d

at,

po

ate

,

și d

e f

ap

tul c

ă V

an

be

t e

ste

me

mb

ră a

co

op

era

tive

i „Ț

ara

me

a”.

De

un

an

, so

cie

tate

a f

ace

part

e d

intr

-o a

socie

re d

e p

rod

ucăto

ri

org

an

izați p

e b

aze

sim

ilare

cu

ale

alto

r co

op

era

tive

din

ve

stu

l Eu

-

rop

ei.

„Fir

ma n

oast

ră a

împ

linit 1

5 a

ni d

e a

ctivi

tate

ne

într

eru

ptă

și u

n a

n d

e c

ân

d a

intr

at

în c

oo

pe

rativa

«Ț

ara

me

a»,

cu

care

co

-

lab

oră

m f

oart

e b

ine

. Est

e c

el m

ai b

un

mo

d d

e a

te

org

an

iza. M

o-

de

lul a

fo

st p

relu

at

din

țări

le d

in v

est

. Pro

du

căto

rii t

reb

uie

să f

ie

org

an

izați în

co

op

era

tive

ag

rico

le c

are

le a

sig

ură

o m

ai b

un

ă

pu

tere

, lid

eri

, în

pe

rman

en

ță o

leg

ătu

ră c

oe

ren

tă c

u G

uve

rnu

l,

spu

ne

Bo

go

ș. În

co

op

era

tiva

«Ț

ara

me

a»

sun

t aso

cia

ți p

rod

ucă-

tori

atâ

t d

in a

vicu

ltu

ră, c

ât

și d

in in

du

stri

a d

e c

reșt

ere

a p

orc

ulu

i,

pre

cu

m ș

i din

ce

a a

cre

ște

rii b

ovi

ne

lor,

resp

ectiv

secto

rul v

eg

e-

tal.

Îl ave

m r

ep

reze

nta

nt

la B

ucu

reșt

i pe

pre

șed

inte

le c

on

siliu

-

lui d

e a

dm

inis

trație

, Flo

rin

Bu

rcu

lesc

u (

n.r.

- c

el c

are

co

ntr

ole

ază

gru

pu

l de

fir

me

BFA

), c

are

țin

e în

pe

rman

en

ță le

gătu

ra în

tre

fe

r-

mie

ri, s

up

erm

ark

etu

ri ș

i au

tori

tățile

tu

tela

re. O

dată

cu

intr

are

a în

co

op

era

tivă

, ace

știa

și-

au

tri

mis

sp

ecia

liștii p

en

tru

a n

e f

ace

o

eva

luare

în c

ee

a c

e p

rive

ște

calit

ate

a p

rod

use

lor

ob

țin

ute

. Au

vă-

zut

po

ten

țialu

l pro

du

ctiv

al f

irm

ei n

oast

re ș

i ne

-au

pri

mit c

hia

r cu

mare

dra

g în

co

op

era

tiva

lor”

.

Co

op

era

tiva

„Ț

ara

me

a”

a în

ce

pu

t să

fu

ncțio

ne

ze în

iulie

20

14

,

cu

20

0 d

e le

gu

mic

ulto

ri, m

em

bri

ai C

oo

pe

rative

i de

pro

du

că-

tori

din

Izb

ice

ni ș

i Viș

ina, j

ud

ețu

l Olt, c

are

est

e a

filia

tă F

ed

era

ție

i

Ag

rost

ar.

În p

reze

nt,

din

co

op

era

tivă

fac p

art

e m

ai m

ulți p

rod

u-

căto

ri d

e c

arn

e d

e p

asă

re ș

i de

ou

ă, p

rod

ucăto

ri d

e le

gu

me

și d

e

pro

du

se d

in la

pte

de

oaie

și d

e c

ap

ră.

Zo

ote

hn

ie

4620

16

altcin

eva

pu

team

sta

de

vo

rbă d

ecât

cu

co

nf. d

r. in

g. S

telia

n D

ă-

răb

an

din

cad

rul U

SA

MV

Clu

j-N

ap

oca, o

m c

are

și-

a d

ed

icat

cari

-

era

pro

fesi

on

ală

de

zvo

ltări

i rase

lor

rom

ân

eșt

i.

Ap

ari

ția r

ase

i Me

rin

os

de

Clu

j a a

vut

loc în

19

56

, mo

me

nt

în c

are

au

fo

st în

cru

ciș

ate

Ţu

rcan

a A

lbă d

e S

ibiu

cu

Me

rin

osu

l tra

nsi

l-

văn

ean

. Tre

i de

ce

nii

a d

ura

t o

mo

log

are

a c

a r

asă

și c

ert

ific

are

a e

i

cu

bre

vet

de

inve

nție

. În

an

ul 1

99

2, Ţ

urc

an

a a

luat

însă

locu

l oilo

r

cu

lân

ă f

ină ș

i se

mif

ină, i

ar

cre

ște

rea M

eri

no

sulu

i de

Clu

j a f

ost

ign

ora

tă. A

șa s

e e

xplic

ă f

ap

tul c

ă, î

n p

reze

nt,

rasa

est

e c

resc

ută

do

ar

la U

SA

MV

Clu

j-N

ap

oca.

Cu t

oate

că s

e în

treprind e

fort

uri în

ace

st s

ens,

repre

zenta

ntu

l

US

AM

V s

pune c

ă v

a f

i gre

u s

ă s

e r

epopule

ze z

ona d

e c

âm

pie

cu

ace

ast

ă r

asă

. „S

peră

m s

ă s

e r

evi

nă la

o z

onare

core

ctă, z

ona d

e

șes

și d

e p

odiș

să f

ie a

panaju

l cre

șterii d

e o

i de lâ

nă f

ină ș

i sem

i-

fină, d

ar

la o

ra a

ctuală

efe

ctiv

ele

s-a

u r

edus

atâ

t de m

ult, c

ă n

u

pute

m d

ifuza

mate

rial b

iolo

gic

, fem

ei d

e p

răsi

lă, a

exp

licat

speci

-

alis

tul.

Om

olo

gată

în 1

986, o

aia

Merinos

rom

ânesc

est

e a

dapta

tă

condițiil

or

pedocl

imatice

din

zona C

luju

lui.

Pre

zintă

perf

orm

anțe

bune p

entr

u p

roducț

ia d

e la

pte

, chia

r dacă

nu c

antita

tiv.

Calit

ativ,

are

subst

anță

usc

ată

mai m

ultă ș

i un r

andam

ent

de t

ransf

orm

are

în b

rânze

turi m

ai m

are

.”

Co

nfo

rm a

pre

cie

rilo

r co

nfe

ren

țiaru

lui,

chia

r d

acă r

asa

Me

ri-

no

s d

e C

luj e

ste

re

nta

bilă

, nu

pre

a a

re a

plo

mb

la c

resc

ăto

rii

de

ovi

ne

, de

oare

ce

est

e o

rasă

pre

ten

țio

asă

în c

e p

rive

ște

bu

-

năst

are

a. „

Oblig

ato

riu, M

erinosu

l rom

ânesc

nece

sită

pe t

impul

Mo

me

ntu

l op

ort

un

pe

ntr

u a

ce

ast

ă d

ezb

ate

re a

fo

st

chia

r „S

ărb

ăto

are

a o

ieri

tulu

i”, e

ven

ime

nt

care

a a

vut

loc în

localit

ate

a C

iug

ud

, ju

de

țul A

lba, î

n z

ilele

de

8 ș

i

9 a

pri

lie 2

01

6, p

us

la p

un

ct

pân

ă în

ce

l mai m

ic d

eta

-

liu d

e c

ătr

e A

socia

ţia c

resc

ăto

rilo

r d

e o

vin

e d

in ju

de

ţul

Alb

a, î

mp

reu

nă c

u C

on

siliu

l Ju

de

ţean

Alb

a ș

i cu

Pri

-

mări

a c

om

un

ei C

iug

ud

. Part

en

eri

ai e

ven

ime

ntu

lui a

u

fost

Un

ive

rsitate

a d

e Ș

tiin

ţe A

gri

co

le ş

i Me

dic

ină V

ete

-

rin

ară

(U

SA

MV

) C

luj-

Nap

oca ș

i Aso

cia

ţia p

en

tru

Pro

-

mo

vare

a ş

i Co

nse

rvare

a B

iod

ive

rsității,

a T

rad

iţiil

or

Ru

-

rale

, a T

eh

nic

ilor

şi P

rod

use

lor

Trad

iţio

nale

.

Cu

m o

aia

a f

ost

ve

de

ta e

ven

ime

ntu

lui,

cu

cin

e

Ovi

ne s

au c

apri

ne?

Ras

ă ro

mân

easc

ă sa

u st

răin

ă?„S

ĂR

BĂ

TO

AR

EA

OIE

RIT

ULU

I”, M

OM

EN

T P

RIE

LN

IC P

EN

TR

U R

EF

LE

CȚ

IE

ION

EL V

ĂD

UV

A

Cân

d îl

auzi

pe

conf

. Ste

lian

Dăr

ăban

vor

bind

de

rasa

rom

ânea

scă

Mer

inos

, om

olog

ată

în 1

986,

re-

zist

entă

la c

ondi

țiile

met

eo d

in z

ona

de v

est a

țării

și

furn

izoa

re d

e la

pte

de c

alita

te, p

arcă

îți r

evin

e cu

raju

l de

a m

ai c

rede

în c

erce

tare

a ro

mân

easc

ă, în

revi

go-

rare

a se

ctor

ului

de

creș

tere

a o

vine

lor ș

i cap

rinel

or,

chia

r dac

ă pi

ața

este

libe

ră, c

resc

ător

ii se

orie

ntea

ză

și c

ătre

alte

rase

pro

fitab

ile, i

ar p

iedi

cile

de

ordi

n le

-gi

slat

iv ș

i/sau

soc

ial î

i det

erm

ină

pe u

nii s

ă se

lase

de

afa

cere

.

Zo

ote

hn

ie

4820

16

Contr

olu

lui O

fici

al a

l Perf

orm

anțe

lor

de p

roducț

ie (

CO

P).

De

anul a

cest

a, p

entr

u a

prim

i sprijin

ul c

upla

t (S

CZ

), cr

esc

ăto

rii s

unt

oblig

ați s

ă a

ibă o

vinele

însc

rise

în R

eg

istr

ul G

enealo

gic

(R

G)

al r

a-

sei.

Adic

ă, e

xact

cei c

are

au r

euși

t să

facă

perf

orm

anță

. „C

iobanii

sunt

nem

ulțum

iți p

entr

u c

ă n

u s

-au d

at

subve

nțiile

nic

i până la

ora

act

uală

. Acu

m, d

e e

xem

plu

, ne o

blig

ă c

u C

OP

-ul.

Dacă

ai o

mie

de

oi,

cum

poți f

ace

CO

P-u

l în v

ârf

de m

unte

? N

u s

e p

oate

. Tre

buie

să-ș

i dea f

ieca

re s

eam

a c

ă d

acă

ai 2

0-3

0 d

e o

i, poți f

ace

CO

P-u

l,

dar

la o

mie

de o

i, nu. Î

l oblig

ăm

pe c

el c

are

are

o m

ie d

e o

i să ț

ină

doar

o s

ută

ca s

ă p

oată

face

CO

P-u

l”, a

afirm

at

Ioan M

og

a.

Co

nd

ițiil

e d

e a

co

rdare

a s

pri

jinu

lui c

up

lat

au

se

para

t cre

scăto

-

rii d

e o

vin

e în

do

uă t

ab

ere

. La m

ijlo

c s

un

t m

ai m

ult d

e 2

8 d

e m

ili-

oan

e d

e e

uro

, care

ar

urm

a s

ă f

ie îm

părț

ite

oie

rilo

r.

De

an

ul a

ce

sta, p

en

tru

a p

rim

i sp

rijin

ul c

up

lat

(SC

Z), c

resc

ăto

-

rii s

un

t o

blig

ați s

ă a

ibă o

vin

ele

însc

rise

în R

eg

istr

ul G

en

ealo

gic

(RG

) al r

ase

i. A

ce

ast

a c

on

vin

e în

să d

oar

ce

lor

care

au

re

uși

t să

facă p

erf

orm

an

ță. Î

n a

ce

st f

el,

foart

e m

ulți c

resc

ăto

ri v

or

pie

rde

ban

ii. R

om

ân

ia a

no

tifi

cat

la C

om

isia

Eu

rop

ean

ă 3

,5 m

ilio

an

e d

e

cap

ete

ovi

ne

/cap

rin

e, p

en

tru

care

po

ate

fi a

co

rdat

un

sp

rijin

de

maxi

mu

m 7

eu

ro/cap

. În

re

alit

ate

însă

, efe

ctivu

l în

scri

s în

RG

la

fin

alu

l an

ulu

i 20

15

est

e m

ult m

ai m

ic, î

n ju

r d

e 5

05

.00

0 d

e o

vin

e

și d

e 5

3.0

00

de

cap

rin

e, a

rată

date

le A

NZ

– A

ge

nția N

ațio

nală

pe

ntr

u Z

oo

teh

nie

.

Oie

rii s

un

t în

co

ntin

uare

ne

mu

lțu

miți ș

i de

ne

pla

ta la

tim

p a

sub

ven

țiilo

r, și

de

lip

sa d

e c

oe

ren

ță în

ce

ea c

e p

rive

ște

mo

dif

ica-

rea L

eg

ii vâ

năto

rii.

O s

itu

ație

co

mp

ara

tivă

sch

em

atică a

rată

cla

r că, l

a d

ata

de

11

mai 2

01

5, n

u e

rau

plă

tite

de

cât

0,3

5 d

e m

iliard

e d

e le

i pri

n A

PIA

,

stabula

ției a

dăpost

ire; e

ste r

asa

care

se c

reșt

e c

a la

cart

e: ș

apte

luni p

erioadă d

e p

ășu

nat,

cinci

luni p

eri-

oadă d

e s

tabula

ție, a

ceast

a d

in u

rmă în

sem

nând ș

i fu-

raja

re d

in s

toc,

nu p

urt

atu

l pe p

ășu

ne. D

oar

dacă

sunt

iern

ile b

lânde, a

nim

ale

le p

ot

fi s

coase

la o

plim

bare

funcț

ională

, așa

-zis

a g

imnast

ică f

uncț

ională

pentr

u a

ni-

male

gest

ante

, dar

fura

jare

a s

e f

ace

din

sto

c. M

erinosu

l

est

e o

rasă

de lâ

nă f

ină-c

arn

e s

au d

e c

arn

e-l

ână f

ină,

rasă

mix

tă, î

n a

fară

de M

erinosu

l aust

ralia

n, c

are

est

e

consi

dera

tă s

upra

rasă

pentr

u p

roducț

ia d

e lâ

nă f

ină”,

a

menționat

Ste

lian D

ără

ban. E

l a m

ai p

reci

zat

că g

rupele

rase

i Merinos

sunt

pre

coce

, avâ

nd o

viteză

de c

reșt

ere

mare

, dar

și r

epro

duct

iv. „

Pot

fi m

onta

te, î

n p

rim

ul a

n,

la v

ârs

ta d

e 8

-10 lu

ni.

Sunt

pro

lific

e ș

i au o

capaci

tate

bună d

e a

lăpta

re, p

utâ

nd în

țărc

a d

oi m

iei.

Pot

fi s

upuse

densi

fică

rii f

ătă

rilo

r. N

u m

erg

la n

oi î

n ț

ară

două f

ătă

ri p

e

an p

entr

u c

ă e

ste o

tehnolo

gie

dest

ul d

e c

ost

isitoare

,

care

are

nevo

ie d

e in

stala

ții d

e a

lăpta

re a

rtific

ială

. Sunt

trei f

ătă

ri la

doi a

ni,

sunt

înță

rcați d

oi m

iei l

a o

oaie

și

sunt

obținuți ș

ase

mie

i în d

oi a

ni,

pe c

ând la

o Ț

urc

ană,

în d

oi a

ni s

e o

bțin t

rei m

iei;

mult m

ai r

enta

bil.

Apoi,

vor-

bim

de o

rasă

mai c

om

pact

ă. R

aport

ul d

intr

e lu

ng

imi,

lățim

i și î

nălțim

i o a

duce

însp

re r

ase

le d

e c

arn

e. S

e o

bțin

niș

te r

ase

de c

arn

e c

are

nu s

e v

or

înca

dra

în c

lasa

ex-

cele

nt

sau f

oart

e b

un, d

ar

ar

fi c

arc

ase

care

pot

fi în

-

cadra

te în

cla

sa b

ună. A

ceast

a d

in u

rmă, c

ore

lată

și c

u

o g

răsi

me d

e c

lasa

III H

, ar

face

un p

reț

de v

alo

rifica

re

apro

ape t

riplu

, apro

ape d

e c

arc

asa

de la

rasa

Țurc

ană,

care

nu p

oate

fi c

lasa

tă; s

ă m

ă s

cuze

cre

scăto

rii,

dar

nu

se o

bține o

carc

asă

cla

sată

din

rasa

Țurc

ană c

ura

tă”,

a

mai p

unct

at

Ste

lian D

ără

ban, c

onfe

rențiar

la U

SA

MV

Clu

j-N

apoca

.

Horia

Moru

țan: A

cum

, oaia

nu

m

ai este

renta

bilă

De

spre

re

nta

bili

tate

a o

vin

elo

r, am

vo

rbit c

u o

rgan

izato

rul e

ven

i-

me

ntu

lui d

e la

Ciu

gu

d, n

ime

ni a

ltu

l de

cât

Ho

ria M

oru

țan

, me

dic

vete

rin

ar

și p

reșe

din

te a

l Aso

cia

ție

i Cre

scăto

rilo

r d

e O

vin

e d

in

jud

ețu

l Alb

a, p

rop

rie

tar

cu

pe

ste

90

0 d

e o

i.

Într

eb

at

fiin

d c

um

ve

de

în p

reze

nt

ren

tab

ilita

tea s

ecto

rulu

i de

cre

ște

re a

ovi

ne

lor,

răsp

un

sul l

ui M

oru

țan

a f

ost

de

zarm

an

t: m

ie-

lul r

ăm

ân

e s

ing

uru

l pro

du

s va

nd

ab

il, ș

i ace

la, g

reu

de

valo

rifi

cat.

„Oaia

, în

ace

st m

om

en

t, n

u m

ai e

ste

re

nta

bilă

. În

ain

te d

e 1

98

9,

era

u t

rei p

rod

ucții:

de

lân

ă, d

e la

pte

și d

e c

arn

e, i

ar

la o

ra a

ctu

ală

,

lân

a e

ste

gra

tis,

nu

aco

pe

ră n

ici m

ăcar

tun

sul.

Lap

tele

, din

ca-

uza

lip

sei f

orț

ei d

e m

un

că ș

i a in

trări

i pe

pia

ța n

oast

ră a

to

t fe

lul

de

brâ

nze

turi

care

, de

ce

le m

ai m

ulte

ori

, nu

su

nt

din

lap

te, d

ar

au

pre

țuri

de

rizo

rii,

de

ci p

rod

use

le o

bțin

ute

din

lap

tele

de

oaie

su

nt

pe

cale

de

dis

pari

ție

. Răm

ân

e m

ielu

l, p

rod

us

pe

care

îl v

ind

em

foart

e g

reu

și l

a p

rețu

ri d

eri

zori

i”, a

mărt

uri

sit

Ho

ria M

oru

țan

.

Potr

ivit

afirm

ații

lor

sale

, cre

ștere

a o

vinelo

r are

nevo

ie în

prim

ul r

ând

de o

pia

ță e

fici

entă

de d

esf

ace

re. „

Noi t

rebuie

să a

jung

em

să v

or-

bim

de o

aie

, de m

iel,

de b

rânză

, nu n

eapăra

t de s

trate

gii,

de g

enetic

ă

ș.a.m

.d. N

oi t

rebuie

să r

eact

ivăm

cum

va v

ech

ile p

iețe

, iar

om

ul s

ă-ș

i

poată

vin

de în

tr-u

n m

od e

leg

ant și

civ

iliza

t to

ate

pro

duse

le. T

rebuie

să f

im a

tât de in

telig

enți

încâ

t, ch

iar

dacă

sunte

m în

UE

, să n

u m

ai

lăsă

m s

ă in

tre în

țara

noast

ră tot «d

eșe

ul»

țărilo

r din

lum

e, i

ar

pro

-

duse

le n

oast

re s

ă d

ăin

uie

, să f

ie p

e p

iața

rom

âneasc

ă”,

a c

onch

is

pre

ședin

tele

Aso

ciație

i cre

scăto

rilo

r de o

i din

județu

l Alb

a.

Ne

mu

lțu

mit d

e t

urn

ura

pe

care

a lu

at-

o s

ecto

rul o

vin

elo

r în

ul-

tim

ii an

i est

e ș

i Io

an

Mo

ga, c

resc

ăto

r d

in s

atu

l Le

ori

nț,

co

mu

na

Răd

eșt

i, p

rop

rie

tar

al u

nu

i șe

pte

l de

50

de

oi S

uff

olk

. Pri

ncip

a-

lul o

f al b

aciu

lui d

in L

eo

rin

ț e

ste

re

pre

zen

tat

de

ob

ligativi

tate

a

în c

on

dițiil

e în

care

la a

ce

eași

dată

din

20

13

su

ma t

o-

taliz

a 1

,22

de

mili

ard

e d

e e

uro

, un

an

mai t

ârz

iu 1

,05

mili

ard

e, i

ar

în 2

01

5, s

um

a d

e 1

,07

mili

ard

e d

e e

uro

.

...ș

i capre

le a

r pute

a fi

pro

fitab

ile, n

u-i a

șa?

Dacă

est

e s

au n

u r

enta

bilă

cre

ștere

a c

aprinelo

r ne-a

mărt

urisi

t A

drian B

otiș

, din

Șeușa

, com

una C

iug

ud,

județu

l Alb

a. F

ost

ele

ctrici

an, B

otiș

„a lu

at ta

uru

l de

coarn

e” și

s-a

reorienta

t că

tre p

roducț

ia d

e a

limente

nu-

triti

ve ș

i sănăto

ase

, cum

est

e ș

i cazu

l lapte

lui d

e c

apră

și

al b

rânze

turilo

r de c

alit

ate

. „M

-am

apuca

t de a

ceast

ă a

cti-

vita

te g

ândin

d la

ea c

a la

o a

face

re, n

u d

in a

lte m

otiv

e. N

u

am

avu

t nic

io tre

abă c

u z

oote

hnia

, cu c

apre

le, p

ână a

cum

.

Din

ace

ast

ă c

auză

, am

înce

put cu

puțin

. Eu s

unt ele

ctri-

cian d

e m

ese

rie, d

ar

am

aju

ns

cioban. A

m a

vut niș

te b

ani

și m

-am

gândit

să în

cep o

afa

cere

”, a d

ecl

ara

t cr

esc

ăto

rul

de c

aprine.

În o

pin

ia s

a, c

apre

le S

aanen s

unt m

ult

mai r

enta

bile

de-

cât ovi

nele

, sin

guru

l inco

nve

nie

nt fiin

d p

iața

de d

esf

a-

cere

pentr

u p

roduse

le f

inite

. „C

resc

capre

pentr

u c

ă s

unt

de p

ăre

re c

ă s

unt re

nta

bile

, mai r

enta

bile

chia

r și

decâ

t

oile

, din

punct

ul d

e v

edere

al p

roducț

iei d

e la

pte

. Capri-

nele

dau o

cantit

ate

mai î

nse

mnată

de la

pte

decâ

t oile

și

Zo

ote

hn

ie

5150

2016

care

se d

esc

urc

ă, d

in p

unct

ul d

e v

edere

al d

ezv

oltă

rii,

cu a

juto

rul

pro

priilo

r pute

ri. P

entr

u D

am

ian, m

icile

busi

ness

-uri lo

cale

sunt im

-

port

ante

, motiv

pentr

u c

are

a ș

i susț

inut asf

alta

rea u

nui d

rum

de n

u

mai p

uțin

de 3

0 k

m c

are

dese

rveșt

e a

ccesu

l la m

ai m

ulte

ferm

e d

in

zonă. „

E f

oart

e im

port

ant să

ave

m g

rijă

de a

ceșt

i oam

eni,

să-i p

ro-

movă

m, s

ă-i s

prijin

im. Î

n R

om

ânia

exi

stă o

tendin

ță a

tin

erilo

r de a

reve

ni l

a țară

, de a

-și f

ace

o ferm

ă, d

e a

-și î

ncr

opi o

gosp

odărie în

așa

fel î

ncâ

t să

tră

iasc

ă m

ai b

ine ș

i e d

e d

ato

ria n

oast

ră s

ă-i a

jută

m,

dacă

ne s

tă în

pute

re”,

a d

ecl

ara

t G

heorg

he D

am

ian.

La o

ra a

ctuală

, în c

om

una C

iug

ud d

in A

lba s

unt ci

rca 4

50 d

e v

aci

și a

pro

xim

ativ

2.0

00 d

e o

i. „S

igur,

noi,

ca a

dm

inis

trație

, nu a

m s

tat

pe lo

c și

am

făcu

t un p

roie

ct îm

pre

ună c

u a

lte d

ouă c

om

une, c

u

care

ne m

ândrim

. Am

asf

alta

t undeva

la 3

0 k

m d

e d

rum

uri d

e c

âm

p

care

leag

ă c

ele

tre

i com

une ș

i șapte

sate

într

e e

le. D

ar

nu d

oar

atâ

t;

ace

ste d

rum

uri d

ese

rvesc

pest

e 1

.500 h

a d

e tere

n a

rabil.

Pe tra

seul

ace

stor

dru

muri a

u a

păru

t în

ulti

mii

cinci

ani u

n n

um

ăr

de 1

2 ferm

e.

Sig

ur,

tânăru

l sau f

am

ilia c

are

dore

ște s

ă-ș

i dezv

olte

o ferm

ă m

ai

mare

tot tim

pul s

e g

ândeșt

e: «

Unde îm

i așe

z fe

rma ș

i ce a

vanta

je

am

?». A

ccesu

l est

e u

n p

unct

import

ant în

ale

gere

a lo

culu

i”, a

mai

spus

prim

aru

l com

unei C

iug

ud.

Anul t

recu

t, R

om

ânia

a o

cupat lo

cul I

V în

UE

-28 la

capito

lul ș

epte

l

ovi

n ș

i caprin, d

upă M

are

a B

rita

nie

, Spania

și G

reci

a, c

u u

n to-

tal d

e 1

1,2

mili

oane d

e c

apete

, se a

rată

într

-un r

aport

al I

nst

itutu

lui

Națio

nal d

e S

tatis

tică.

Mai m

ult,

cu p

rivi

re la

densi

tate

a d

e o

i și c

apre

la 1

00 d

e h

ect

are

de

tere

n, ț

ara

noast

ră s

e s

ituează

tot pe lo

cul a

l patr

ule

a în

Uniu

nea

Euro

peană, d

upă G

reci

a, R

eg

atu

l Unit

şi S

pania

.

Toto

dată

, efe

ctiv

ele

de o

vine ş

i de c

aprine a

u în

reg

istr

at cr

eşt

eri m

a-

jore

, aju

ng

ând în

anul 2

015 la

un n

ivel d

e 1

1,2

49 m

ilioane d

e c

apete

,

resp

ect

iv c

u 3

3,8

% m

ai m

are

faţă

de a

nul 2

006 ş

i cu a

pro

ape 3

%

faţă

de a

nul 2

014.

lapte

le lo

r est

e u

n p

rodus

pentr

u c

are

, în p

rim

ul r

ând, n

oi

trebuie

să n

e e

ducă

m p

e n

oi î

nși

ne s

ă îl

consu

măm

. Eu

consi

der

că e

ste la

pte

le a

ccesi

bil

și c

el m

ai s

ănăto

s de

pe p

iață

, a p

unct

at fe

rmie

rul.

Brâ

nza

pe c

are

o f

ac

eu n

u

se g

ăse

ște în

com

erț

; nic

i gust

, nic

i text

ură

. Eu n

u v

ând

în m

ag

azi

ne, c

i mă d

uc

la p

iață

. Est

e g

reu la

pia

ță, p

entr

u

că r

om

ânul m

erg

e în

superm

ark

et,

de u

nde îș

i cum

pără

de toate

și l

a o

calit

ate

mult

mai j

oasă

. Ast

a e

ste. P

oate

,

cu tim

pul,

ne v

om

da s

eam

a, v

om

merg

e la

pia

ță ș

i vom

cum

păra

pro

duse

natu

rale

de la

oam

eni c

are

fac

ceva

din

pasi

une ș

i ceva

natu

ral,

sănăto

s”.

Adrian B

otiș

dețin

e 4

0 d

e c

apre

Saanen, p

lus

tinere

t și

țapi.

În tota

l, cu

tot cu

iezi

, ferm

ieru

l dețin

e u

n ș

epte

l de

circ

a 1

00 d

e c

apete

și s

peră

la m

ai m

ult.

În 2

014, s

-a a

pu-

cat de c

reșt

ere

a c

apre

lor

din

dorința

de a

cre

a u

n p

rodus

care

nu e

xist

ă p

e p

iață

.

„Săr

băt

oar

ea

oie

ritulu

i”,

o p

latf

orm

ă d

e

co

munic

are

Cre

ieru

l din

spate

le e

venim

entu

lui d

e la

Ciu

gud, „

Sărb

ă-

toare

a o

ieritu

lui”

(aflată

la p

rim

a e

diți

e),

dr.

Horia M

oru

țan,

a m

ărt

urisi

t că

a g

ândit

manife

stare

a d

e la

Ciu

gud c

a o

modalit

ate

de s

oci

aliz

are

atâ

t în

tre c

resc

ăto

rii d

e o

vine ș

i

caprine, c

ât și

într

e a

ceșt

ia ș

i soci

eta

te.

Pre

ședin

tele

Aso

ciație

i cre

scăto

rilo

r de o

vine d

in ju

dețu

l

Alb

a s

pune c

ă d

upă o

perioadă lu

ng

ă d

e m

uncă

asi

-

duă, f

erm

ierii î

și p

ot eta

la a

nim

ale

le ș

i pro

duse

le f

inite

obțin

ute

și î

și p

ot îm

părt

ăși

cu c

ole

gii

exp

eriențe

le d

e

pest

e a

n. „

Ace

ast

ă s

ărb

ăto

are

nu a

m g

ândit-

o d

oar

pen-

tru n

oi,

cresc

ăto

rii d

e o

i, ci

vre

m s

ă f

ie o

em

ula

ție în

tre n

oi

și r

est

ul s

oci

etă

ții. V

rem

ca s

oci

eta

tea r

om

âneasc

ă s

ă n

e

prive

asc

ă d

in m

ai m

ulte

ung

hiu

ri, s

ă v

adă c

ă s

unte

m o

a-

meni c

are

nu v

or

să p

ără

seasc

ă a

ceast

ă țară

, că v

rem

să

munci

m, c

ă v

rem

să n

e c

reșt

em

copiii

aic

i, în

țară

. După o

perioadă c

u f

oart

e m

ultă

muncă

, după p

erioada d

e ia

rnă,

perioada d

e f

ătă

ri, e

ste u

n m

om

ent în

care

mulți

priete

ni,

cresc

ăto

ri, s

e în

tâln

esc

cu b

ucu

rie, c

u m

ândrie ș

i își

eta

-

lează

anim

ale

le, î

și p

ove

stesc

păța

niil

e, v

iața

lor

din

ulti

-

mele

luni.

În a

ceast

ă p

erioadă e

i nu a

u a

vut posi

bili

tate

a

să s

e în

tâln

easc

ă a

șa d

e d

es,

iar

acu

m e

ste u

n p

rile

j de

mare

bucu

rie”,

a a

răta

t H

oria M

oru

țan.

Și p

rim

aru

l Gheorg

he D

am

ian d

in C

iug

ud e

ste m

ândru

de p

rim

a e

diți

e a

eve

nim

entu

lui o

rganiz

at îm

pre

ună c

u

Aso

ciația

Județe

ană a

Cre

scăto

rilo

r de O

vine ș

i cu C

on-

siliu

l Județe

an, î

n p

art

eneriat cu

US

AM

V C

luj.

În p

lus,

edilu

l exp

lică lo

cul ș

i motiv

ația

deru

lării u

nui a

stfe

l

de e

venim

ent în

eco

nom

ia u

nei l

oca

lități

dest

ul d

e m

ici,

Zo

ote

hn

ie

5220

16

Te

hnol

ogia

ecoH

ORN

ETar

de p

el fa

brica

din

„tot c

e ard

e”

rve

geta

le

buru

ieni

nese

lecta

te

beg

ar, a

tern

utur

i cu

dejec

i

cren

gi, c

orzi

vde

vie

rea

bloc

urilo

rre

a se

relo

r

îire

a fer

melo

r de p

orci

rea

ferm

elor d

e pui

rest

uri

foia

se

cren

gi u

scat

e

selec

dur

i m

enaje

re

paie

grâu

, orz

, ov

z, et

cca

rton

angh

inar

e

salci

e ene

rg

misc

anth

us

rest

uri

coni

fere

coji,

tulp

ini

oare

a so

arelu

i

rand

amen

t 94-

97%

Pro

filax

ie ș

i tr

ata

ment

Se f

olo

sesc

urm

ăto

are

le m

edic

am

ente

antipara

zita

re p

entr

u c

abaline

: EC

-

VIR

OM

şi E

CV

IRO

M I,

su

spensi

e o

rală

.

Pentr

u r

um

egăto

are

(b

ovi

ne, o

vine,

caprine),

se r

eco

mandă R

OM

BE

ND

A-

ZO

L 2

,5%

şi 1

0%

, RO

MF

EN

BE

ND

A-

ZO

L, R

OM

BE

ND

AZ

OL

PLU

S -

sus-

pensi

i ora

le s

au R

OM

AV

ER

ME

CT

IN,

RO

MIV

ER

ME

CT

IN ş

i RO

MA

VE

RM

EC

-

TIN

PLU

S -

solu

ţii i

nje

ctabile

.

Pro

gnosticul b

olii

an

imalu

lui e

ste

favo

rab

il sa

u r

eze

rvat

în f

un

cţie

de

vârs

tă, d

e in

ten

sita

tea p

a-

razi

tări

i şi d

e s

tare

a d

e în

tre

ţin

ere

. Ast

-

fel,

pro

gn

ost

icu

l est

e r

eze

rvat

la a

ni-

male

le t

ine

re c

u în

tre

ţin

ere

pro

ast

ă.

La a

nim

ale

le a

du

lte

, pro

gn

ost

icu

l eco

-

no

mic

est

e g

rav

de

oare

ce

ran

dam

en

-

tul p

rod

ucţiilo

r sc

ad

e, i

ar

oile

ge

stan

te

nasc

mie

i mic

i, cu

dife

rite

afe

cţiu

ni.

Dia

gnosticul

Se

su

spic

ion

ează

pe

baza

se

mn

elo

r

clin

ice

, co

rob

ora

te c

u a

spe

cte

le e

pi-

zoo

tolo

gic

e c

a: i

zbu

cn

ire

a îm

bo

lnăvi

ri-

lor

cu

cara

cte

r e

nzo

otic, î

n s

ezo

an

ele

de

vară

, în

an

ii p

loio

şi,

cu

man

ife

stări

gra

ve m

ai a

les

la t

ine

ret

într

eţin

ut

pe

păşu

ni u

me

de

sau

în a

dăp

ost

uri

ne

igi-

en

ice

, cu

um

eze

ală

. Dia

gn

ost

icu

l dife

-

ren

ţial t

reb

uie

să s

e f

acă f

aţă

de

alte

afe

cţiu

ni p

ulm

on

are

sau

dig

est

ive

cu

alte

cau

ze.

Dia

gn

ost

icu

l de

ce

rtitu

din

e

se c

on

firm

ă n

um

ai p

rin

exa

me

n la

rvo

-

sco

pic

făcu

t în

lab

ora

tor.

an

imal,

od

ată

cu

mu

cu

sul d

in a

para

tul

resp

irato

r, su

nt

elim

inate

în m

ed

iul e

x-

teri

or,

pri

n f

ecale

. De

zvo

ltare

a a

ce

sto

r

larv

e s

e f

ace

nu

mai d

acă e

xist

ă c

on

di-

ţii f

avo

rab

ile d

e u

mid

itate

, te

mp

era

tură

şi o

xig

en

.

De a

ceea, d

ictio

cau

loza a

re c

ara

c-

ter

sezo

nie

r, f

iind

fo

art

e r

ăsp

ând

ită

vara

, în

anii p

loio

şi.

Infe

sta

rea

anim

alel

or

Se f

ace

cu la

rve, î

n s

peci

al,

la p

ăşu

ne,

iar

cele

mai g

rave

şi m

ai m

ulte

cazu

ri

de îm

boln

ăvi

ri a

par

la o

i şi l

a c

apre

. Ani-

male

le tin

ere

într

eţin

ute

neco

resp

unză

-

tor

sunt ce

le m

ai a

fect

ate

. Inci

dența

cea

mai m

are

a b

olii

apare

în lu

nile

septe

m-

brie -

oct

om

brie, l

a a

nim

ale

le a

dulte

, iar

la m

iel,

ace

ast

a p

oate

să a

pară

chia

r din

luna iu

nie

, în u

rma in

fest

ărilo

r cu

para

ziți

din

lunile

aprilie

- m

ai.

Polu

are

a p

ăşu

ni-

lor

cu la

rve, î

n ţara

noast

ră, î

nce

pe p

ri-

măva

ra, c

ând a

nim

ale

le s

unt sc

oase

la

păşu

ne. A

stfe

l, exi

stă u

n c

erc

vic

ios,

pă-

şunea e

ste o

surs

ă d

e in

fest

are

pentr

u

Bro

nhop

neum

onia

vie

rmin

oasă

Zo

ote

hn

ie

O B

OA

LĂ

PA

RA

ZIT

AR

Ă A

RU

ME

GĂ

TO

AR

ELO

R Ș

I A C

AB

AL

INE

LO

R, F

AV

OR

IZA

TĂ

DE

TIM

PU

L P

LO

IOS

DR

. VIO

RIC

A C

HIU

RC

IU, M

EDIC

VET

ERIN

AR

, DO

CTO

R ÎN

ȘTI

INȚE

MED

ICA

LE -

RO

MV

AC

CO

MP

AN

Y S

.A.

Bro

nhop

neu-

mon

ia v

ierm

i-no

asă,

num

ită

şi d

ictio

caul

oză,

es

te o

par

azito

-ză

a a

para

tulu

i re

spira

tor c

are

afec

teaz

ă, în

sp

ecia

l, ru

me-

găto

arel

e, d

ar ş

i ca

balin

ele.

B

oala

evo

luea

ză

cron

ic, r

areo

ri ac

ut ş

i afe

ctea

ză m

ai

grav

tine

retu

l ace

stor

spe

cii.

Cic

lul b

iolo

gic

al p

ara

ziţilo

r im

plic

ă

o f

ază

care

se

de

zvo

ltă în

org

an

is-

mu

l an

imale

lor

şi o

fază

care

se

de

z-

voltă p

e s

ol (

ge

oh

elm

inţi). A

stfe

l, vi

er-

mii

ad

ulţi s

e lo

caliz

ează

în b

ron

hii

şi

trah

ee

, un

de

se

hră

ne

sc c

u m

ucu

s,

iar

la m

atu

rita

te e

limin

ă o

uă d

in c

are

ies

larv

e c

are

, fiin

d în

gh

ițite

de

cătr

e

”CEA

MA

I ÎN

ALT

Ă P

REC

IZIE

ÎN P

RO

TEC

ŢIA

PLA

NTE

LOR

VIN

E D

IN IN

IMA

MEA

.”

—

Cont

rol a

utom

at a

l ram

pei d

e pu

lver

izar

e pe

ntru

cop

iere

a ex

actă

a te

renu

lui ş

i apl

icar

ea

trat

amen

telo

r cât

mai

apr

oape

de

cultu

ră in

dife

rent

de

cond

iţiile

tere

nulu

i

—

Sist

em in

telig

ent M

ultis

elec

t con

trol

at e

lect

ro-p

neum

atic

, cu

dist

anţa

într

e du

ze d

e 25

cm

, în

chid

ere/

desc

hide

re a

utom

ata

fara

inte

rven

tia o

pera

toru

lui

—

Stab

il şi

com

pact

cu

lăţim

i de

lucr

u de

la 1

8 m

la 4

2 m

pen

tru

prod

uctiv

itate

ridi

cată

—

Ghi

dare

prin

sat

elit

si S

ectio

n-Co

ntro

l

Leeb

LT

TEH

NIC

Ă IN

TELI

GEN

TĂ D

E PU

LVER

IZA

RE

THEO

LEE

B

www.horsch

.com

Spec

ialis

t H

OR

SCH

pen

tru

Ro

mân

iaCo

nsta

ntin

Cur

caM

obil:

+40

749

950

850

Fix:

+40

311

06

79 7

9E-

mai

l: co

nsta

ntin

.cur

ca@

hors

ch.c

om

Excl

usiv

pri

n M

ewi

Tel.:

+40

256

49

43 5

0Fa

x: +

40 2

56 4

9 07

29

E-m

ail:

info

@m

ewi.r

ow

ww

.mew

i.ro

anim

ale

, iar

anim

ale

le, o

surs

ă d

e in

fes-

tare

pentr

u a

ceast

a. B

oala

est

e m

enţi-

nută

de la

an la

an, î

n a

num

ite z

one, a

tât

de a

nim

ale

le b

oln

ave

, cât şi

de c

ele

cli-

nic

sănăto

ase

, dar

purt

ăto

are

de p

ara

-

ziţi.

Infe

staţia

anim

ale

lor

se f

ace

şi î

n tim

-

pul a

dăpatu

lui d

in b

ălţi

sau d

in d

iferite

le

acu

mulă

ri d

e a

pă d

e p

e p

ăşu

ni.

Larv

ele

para

zitu

lui a

jung

odată

cu ia

rba s

au a

pa

în in

test

in, d

e u

nde m

igre

ază

în g

ang

li-

oni,

cord

şi a

jung

în a

para

tul r

esp

irato

r.

Pe tot parc

urs

ul m

igră

rii,

para

ziţii

pro

duc

lezi

uni m

ai m

ult

sau m

ai p

uţin

gra

ve.

Sim

pto

me

Dic

tio

cau

loza

se

man

ife

stă c

linic

atu

nci c

ân

d v

ierm

ii au

aju

ns

în s

tad

iul

de

ad

ult în

ap

ara

tul r

esp

irato

r. T

ine

re-

tul s

pe

ciil

or

am

intite

est

e c

el m

ai a

fec-

tat

şi p

rezi

ntă

jeta

j ab

un

de

nt

(le

cu

rge

nasu

l), t

use

, re

spir

aţie

acce

lera

tă, m

ai

ale

s d

imin

eaţa

, la s

chim

bări

bru

şte

de

te

mp

era

tură

sau

în u

rma e

fort

uri

-

lor.

An

imale

le a

fecta

te n

u a

u p

oft

ă d

e

mân

care

, slă

be

sc f

oart

e m

ult, i

ar

la v

i-

ţei p

ot

să a

pară

asf

ixii

şi c

hia

r m

oar-

tea în

tim

pu

l acce

sulu

i de

tu

se. U

ne

ori

,

la d

ou

ă-t

rei z

ile d

e la

infe

stare

, ap

are

şi o

fază

clin

ică, d

ige

stiv

ă,

man

ife

s-

tată

pri

n d

iare

e u

rât

mir

osi

toare

şi s

ete

acce

ntu

ată

.

5554

2016

po

ziția, c

u p

est

e 5

00

de

tra

cto

are

livr

ate

și,

în t

ota

l, p

est

e 1

.20

0

de

ech

ipam

en

te v

ân

du

te. A

nu

l 20

16

l-am

înce

pu

t m

ai î

ncre

ză-

tori

. Pre

ved

em

o u

șoară

cre

ște

re a

pie

ței ș

i, b

ine

înțe

les,

ob

iec-

tivu

l no

stru

est

e s

ă n

e c

on

solid

ăm

în c

on

tin

uare

po

ziția d

e li

de

r

Pia

ța u

tila

jelo

r ag

rico

le,

creș

tere

uș

oară

în 2

01

6T

RA

CTO

RU

L J

OH

N D

EE

RE

9R

X, P

E P

AT

RU

ȘE

NIL

E,

PR

EZ

EN

TAT

ÎN P

RE

MIE

RĂ

LA

AG

RIP

LA

NTA

– R

OM

AG

RO

TE

C

MIH

AEL

A P

REV

END

A

Anu

l tre

cut a

fost

un

an d

ifici

l pen

tru a

gric

ultu

ra ro

-m

ânea

scă,

dar

chi

ar ș

i în

aces

te c

ondi

ții, p

e fo

ndul

st

abili

tății

pie

ței d

e pr

ofil,

IPS

O A

gric

ultu

ră a

reuș

it să

-și m

ențin

ă po

ziția

de

lider

cu

pest

e 1.

200

de

echi

pam

ente

vân

dute

în 2

015.

Reî

nnoi

rea

parc

ului

de

trac

toar

e și

maș

ini a

gric

ole

este

impe

rios

nece

-sa

ră în

țara

noa

stră

, util

ajel

e fii

nd în

vech

ite ș

i fol

osite

in

tens

cel

puț

in z

ece

ani.

Expo

ziția

Agr

iPla

nta

- R

o-m

Agr

oTec

(19-

22 m

ai 2

016)

ofe

ră fe

rmie

rulu

i pos

i-bi

litat

ea d

e a

vede

a te

hnic

ă ag

ricol

ă de

ulti

mă

oră.

P

e câ

mpu

l de

la F

undu

lea

(Căl

ăraș

i), IP

SO

Agr

icul

-tu

ră e

xpun

e în

pre

mie

ră tr

acto

rul 9

RX,

lans

at d

e Jo

hn

Dee

re la

fina

lul a

nulu

i 201

5.

pe

pia

ța u

tila

jelo

r ag

rico

le d

in R

om

ân

ia, d

ato

rită

co

telo

r d

e p

iață

rid

icate

. Re

înn

oir

ea p

arc

ulu

i de

tra

cto

are

și m

ași

ni a

gri

co

le e

ste

imp

eri

os

ne

ce

sară

în R

om

ân

ia. V

orb

im d

e u

n p

arc

înve

chit, c

u u

ti-

laje

care

se

fo

lose

sc in

ten

s și

se

exp

loate

ază

ce

l pu

țin

9-1

0 a

ni.

Cif

ra v

eh

icu

lată

în p

iața

de

ach

iziție

de

tra

cto

are

no

i, câte

4.0

00

de

bu

căți im

po

rtate

și v

ân

du

te a

nu

al î

n R

om

ân

ia în

urm

ăto

rii 4

-5

an

i, n

u e

ste

de

loc n

ere

alis

tă”,

a a

firm

at

Gab

rie

l Pe

triș

or.

Azi,

fără

uti

laje

perf

orm

ante

nu s

e m

ai p

oat

e fac

e a

gric

ultu

răU

nu

l din

tre

fe

rmie

rii d

e s

eam

ă a

i ju

de

țulu

i Ne

am

ț (a

co

lo u

nd

e

rece

nt

IPS

O A

gri

cu

ltu

ră a

inau

gu

rat

un

no

u s

ed

iu, l

a S

ăb

ăo

an

i,

în a

pro

pie

re d

e R

om

an

), V

asi

le B

alc

an

, est

e r

etice

nt

la a

mai i

n-

vest

i în

ace

st a

n în

utila

je n

oi,

însă

, fără

ele

, a f

ace

ag

ricu

ltu

ră în

co

nd

ițiil

e a

ctu

ale

de

clim

ă n

u s

e p

rea p

oate

. „C

u p

rivi

re la

no

ile

no

ast

re in

vest

iții

în u

tila

je a

nu

l ace

sta, e

ste

gre

u d

e s

pu

s. A

tât

valo

rifi

care

a p

rod

use

lor,

cât

și li

psa

măsu

rilo

r p

rivi

nd

acce

sare

a

fon

du

rilo

r e

uro

pe

ne

și-

au

pu

s am

pre

nta

pe

ap

etitu

l no

stru

de

ach

iziție

. Su

nt

do

i an

i în

care

n-a

m p

utu

t acce

sa n

iciu

n p

rog

ram

și, a

tun

ci,

cla

r că t

oate

ace

ste

a, c

um

ula

te, n

e ț

in p

e lo

c. P

e d

e

altă p

art

e în

să, f

ără

utila

je p

erf

orm

an

te, s

ă f

aci a

gri

cu

l-

tură

în c

on

dițiil

e a

ctu

ale

de

clim

ă n

u s

e p

oate

, iar

pe

ri-

oad

ele

de

exe

cu

tare

a lu

cră

rilo

r s-

au

re

du

s fo

art

e m

ult.

Dacă a

m a

vut

sece

tă p

ân

ă a

cu

m, u

rme

ază

pe

rio

ad

a d

e

plo

i; tr

eb

uie

să n

e s

tre

cu

răm

pri

ntr

e e

le. O

r, fă

ră u

tila

je

pe

rfo

rman

te, d

e p

rod

uctivi

tate

mări

tă, n

u s

e p

oate

. Uti-

laje

le d

e m

are

pro

du

ctivi

tate

su

nt

de

un

re

al f

olo

s, în

ferm

ele

mari

în s

pe

cia

l, u

nd

e c

lar

că a

cu

m n

u p

oți f

ace

lucră

ri c

u t

racto

are

de

65

sau

10

0 C

P, î

n c

on

dițiil

e în

care

ai d

e e

xplo

ata

t 3

.00

0 d

e h

ecta

re, c

um

ave

m n

oi,

și

tre

bu

ie s

ă f

aci l

ucră

ri c

on

tra t

imp

”, a s

pu

s V

asi

le B

al-

can

, care

est

e a

cțio

nar

în s

ocie

tățile

Mars

at

SA

Ro

man

și A

gro

me

c R

om

an

SA

. Fe

rma a

dm

inis

trată

de

Vasi

le

Balc

an

are

în e

xplo

ata

re 3

.00

0 h

a, î

n a

ce

st a

n a

gri

co

l

stru

ctu

ra c

ultu

rilo

r fi

ind

: sfe

clă

de

zah

ăr

(54

0 h

a), f

loa-

rea-s

oare

lui (

50

0 h

a), p

oru

mb

(8

00

ha), g

râu

(5

00

ha),

orz

(1

20

ha), r

ap

iță (

10

0 h

a).

Ce

le m

ai m

ari

inve

stiții

făcu

te d

e f

erm

ieru

l din

Ne

am

ț

în u

ltim

a p

eri

oad

ă a

u f

ost

în s

ilozu

ri ș

i în

de

po

zita

rea

ce

reale

lor,

în c

on

dițiil

e în

care

afa

ce

rea p

e c

are

o c

on

-

du

ce

are

de

ja o

bază

de

de

po

zita

re ș

i co

nd

ițio

nare

de

cir

ca 1

00

.00

0 d

e t

on

e p

e z

on

a R

om

an

.

La

Ag

riPla

nta

-R

om

Ag

roTe

c 2

016

, IP

SO

expune n

ouă

mo

dele

de t

racto

are

Jo

hn D

eere

La e

xpo

ziția d

esf

ășu

rată

pe

câm

pu

l de

la F

un

du

lea

(Călă

rași

) în

pe

rio

ad

a 1

9-2

2 m

ai 2

01

6 –

Ag

riP

lan

ta-

Ro

mA

gro

Tec, I

PS

O A

gri

cu

ltu

ră e

xpu

ne

no

uă m

od

ele

de

tra

cto

are

Jo

hn

De

ere

din

se

riile

5E

, 5G

F, 5

M, 6

MC

,

6M

, 6R

, 7R

, 8R

T ş

i 9R

X, c

ât

și a

lte

mași

ni ș

i ech

ipa-

me

nte

pe

care

co

mp

an

ia le

de

țin

e în

po

rto

foliu

și l

e

dis

trib

uie

pe

pia

ța r

om

ân

easc

ă. I

PS

O e

ste

imp

ort

ato

r

un

ic a

uto

riza

t al m

aşi

nilo

r şi

utila

jelo

r Jo

hn

De

ere

, iar

pale

ta d

e f

urn

izo

ri in

clu

de

şi a

lte

mărc

i de

re

nu

me

pe

pia

ţa u

tila

jelo

r ag

rico

le, p

recu

m M

an

ito

u, K

uh

n, B

ed

nar

FM

T, F

lieg

l, P

ich

on

, Pe

rard

, Ke

mp

er,

Zu

rn, G

eri

ng

ho

ff,

Gra

sdo

rf, L

afo

rge

etc

.

No

uta

tea ş

i to

tod

ată

ve

de

ta a

bso

lută

a s

tan

du

lui e

ste

tracto

rul 9

RX

, lan

sat

de

Jo

hn

De

ere

la f

inalu

l an

u-

lui 2

01

5, u

tila

j pre

zen

tat

acu

m în

pre

mie

ră în

Ro

mâ-

nia

. „D

up

ă a

ni d

e p

roie

cta

re, t

est

e în

câm

p ș

i fe

ed

back

din

part

ea c

lien

țilo

r, Jo

hn

De

ere

a in

tro

du

s p

rim

ul s

ău

tracto

r p

e p

atr

u ş

en

ile: n

ou

l 9R

X. C

ele

patr

u m

od

ele

Gab

rie

l Pe

triș

or,

dir

ecto

r co

me

rcia

l al c

om

pan

iei I

PS

O

Ag

ricu

ltu

ră, p

reve

de

o c

reșt

ere

ușo

ară

a p

iețe

i utila

je-

lor

ag

rico

le în

20

16

, pe

fo

nd

ul n

evo

ii d

e r

ete

hn

olo

gi-

zare

și a

l ap

etitu

lui f

erm

ieri

lor,

ge

ne

rat

de

un

înce

pu

t

rela

tiv

bu

n a

l an

ulu

i ag

rico

l și d

e lu

cră

rile

ag

rote

hn

ice

care

vin

la p

ach

et

cu

sch

imb

ări

le c

limatice

.

Re

feri

tor

la r

eîn

no

ire

a p

arc

ulu

i de

mași

ni ș

i utila

je a

gri

-

co

le, c

ifra

ve

hic

ula

tă d

e v

oci d

in p

iață

(4

.00

0 d

e n

oi

tracto

are

vân

du

te a

nu

al l

a n

oi î

n ț

ară

pe

parc

urs

ul m

ai

mu

lto

r an

i) n

u e

ste

ne

realis

tă în

viz

iun

ea lu

i Pe

triș

or.

În p

reze

nt,

an

ual,

în R

om

ân

ia s

e c

om

erc

ializ

ează

cir

ca

1.8

00

de

tra

cto

are

, po

triv

it d

ate

lor

statist

ice

de

țin

ute

de

IP

SO

. „A

nu

l tre

cu

t a f

ost

un

an

dif

icil,

în g

en

era

l,

însă

pe

fo

nd

ul u

ne

i pie

țe c

are

a f

ost

sta

bilă

, nic

i în

cre

ște

re, n

ici î

n s

căd

ere

, am

re

uși

t să

ne

co

nso

lidăm

Teh

nic

ă ag

rico

lă

5756

2016

de

tra

cto

are

dis

pu

n d

e d

ou

ă m

oto

riză

ri d

e 1

3,5

l și

15

l, cu

pu

teri

într

e 4

70

şi 6

20

CP

. Tra

cto

rul e

ste

ech

i-

pat

cu

tra

nsm

isie

e1

8 c

u e

ffic

ien

cy

man

ag

er.

No

ul

9R

X a

re u

n ș

asi

u m

are

şi r

ob

ust

şi u

n s

iste

m p

e ș

en

ile

cre

at

pe

ntr

u a

ofe

ri p

ute

re s

up

eri

oară

, du

rab

ilita

te ș

i

est

e m

ai u

șor

de

co

nd

us,

în s

pe

cia

l atu

nci c

ân

d îi

su

nt

ata

șate

imp

lem

en

te m

ari

pe

câm

p”,

a p

reciz

at

dir

ecto

-

rul c

om

erc

ial a

l co

mp

an

iei –

Gab

rie

l Pe

triș

or.

Co

mp

acte

, ve

rsatile

şi u

şor

de

man

evr

at,

tracto

are

le

din

se

ria 5

E c

om

bin

ă în

mo

d id

eal c

alit

ate

a ş

i fia

bili

ta-

tea s

pe

cif

ice

utila

jelo

r Jo

hn

De

ere

. Ace

ste

a s

un

t d

o-

tate

cu

mo

tor

de

2,9

litr

i cu

3 c

ilin

dri

Po

we

rTe

ch M

cu

turb

oco

mp

reso

r d

e 5

5 C

P, 6

5 C

P s

au

75

CP

, 9 v

ite

ze

de

de

pla

sare

înain

te ş

i 3 v

ite

ze d

e d

ep

lasa

re în

ap

oi ş

i

au

o c

ap

acitate

mare

de

rid

icare

de

pân

ă la

1,8

to

ne

.

Tracto

are

le s

eri

a 5

E s

un

t d

e a

sem

en

ea id

eale

pe

ntr

u

ferm

ele

sp

ecia

lizate

care

ne

ce

sită

utila

je f

iab

ile c

are

se p

ot

de

pla

sa a

gil

în s

paţii m

ici,

pro

du

cân

d în

ace

laşi

tim

p u

n z

go

mo

t m

inim

.

Ideale

pentr

u a

pro

ape t

oate

lucr

ările

din

live

zi s

au p

od-

goriile

mari, t

ract

oare

le d

in s

eria 5

GF

ofe

ră m

anevr

abili

-

tate

şi v

izib

ilita

te m

are

, plu

s ca

paci

tate

a p

rize

i de p

ute

re

care

uşu

rează

munca

pentr

u c

ele

mai s

olic

itante

sarc

ini.

Se

ria 5

M c

up

rin

de

tra

cto

are

de

stin

ate

fe

rme

lor

zoo

-

teh

nic

e. M

oto

are

le d

e 2

,9 li

tri p

en

tru

75

CP

şi 4

,5 li

tri

pe

ntr

u 8

5 C

P, 1

00

CP

şi 1

15

CP

, su

nt

ech

ipate

cu

in-

jecţie

ele

ctr

on

ică C

om

mo

nR

ail

care

co

nd

uce

la o

eco

-

no

mie

de

co

mb

ust

ibil

de

11

% ş

i o p

om

pă h

idra

ulic

ă

de

94

l/m

in. D

esi

gn

ul r

ob

ust

al c

ad

rulu

i ce

ntr

al a

l tra

c-

toare

lor

5M

est

e id

eal p

en

tru

rid

icare

a g

reu

tăţilo

r m

ari

de

cătr

e în

cărc

ăto

rul f

ron

tal s

au

ori

ce

altă lu

cra

re c

u

ech

ipam

en

te f

ron

tale

gre

le. C

on

stru

cţia s

olid

ă a

se

rie

i

5M

ofe

ră o

sta

bili

tate

exc

ep

țio

nală

şi p

erm

ite

o în

căr-

cătu

ră m

axi

mă g

en

ero

asă

de

6.5

00

kg

pe

tra

cto

are

le

cu

cab

ină.

Tracto

are

le J

oh

n D

ee

re 6

MC

su

nt

utila

je c

ap

ab

ile ş

i

vers

atile

, ech

ipate

cu

mo

toare

de

4,5

L P

WX

cu

tra

ns-

mis

ie P

ow

erQ

uad

Plu

s 1

6/1

6 (

40

km

/h

), în

sta

nd

ard

sau

Po

wrQ

uad

Plu

s 2

4/2

4 (

40

km

/h

) o

pţio

nal,

pe

ntr

u

a o

feri

un

cu

plu

lin

, rap

id ş

i co

nfo

rtab

il. P

rin

tre

cara

c-

teri

stic

ile m

od

ele

lor

din

se

ria 6

MC

se

nu

mără

: saşi

u

co

mp

let,

pla

tfo

rmă c

om

pactă

ve

rsatilă

şi s

olu

ţii i

nte

li-

ge

nte

Gre

en

Sta

rt/ IS

OB

US

Re

ad

y.

Tracto

are

le d

in s

eri

a 6

R a

u o

pu

tere

cu

pri

nsă

într

e

10

5 C

P ş

i 25

5 C

P, c

u m

oto

r p

ute

rnic

Po

we

rTe

ch P

lus.

Ace

st n

ou

gru

p p

rop

uls

ato

r cu

sis

tem

eco

log

ic G

ree

-

nE

ffic

ien

cy

ofe

ră o

eco

no

mie

de

co

mb

ust

ibil

fără

pre

-

ce

de

nt,

folo

sin

d u

n s

ing

ur

co

mb

ust

ibil.

Tracto

are

le d

in s

eri

a 7

R s

e c

ara

cte

rize

ază

pri

n v

ers

a-

tilit

ate

, fia

bili

tate

, pe

rfo

rman

ţă ş

i su

nt

de

stin

ate

fe

rme

-

lor

mari

şi p

rest

ato

rilo

r d

e s

erv

icii,

avâ

nd

o p

ute

re c

u-

pri

nsă

într

e 2

01

CP

şi 3

19

CP

.

Tracto

are

le s

eri

a 8

R/8

RT

su

nt

ech

ipate

cu

mo

toare

Jo

hn

De

ere

pu

tern

ice

pe

ntr

u a

plic

aţii s

olic

itan

te: a

rat,

cu

ltiv

at,

dis

cu

it, s

cari

ficat

şi în

săm

ân

ţare

. M

oto

rul c

u d

ou

ă t

urb

ine

de

9.0

L P

ow

er

Tech

PS

X e

libe

rează

pân

ă la

maxi

mu

m 4

20

CP

cu

Ma-

nag

em

en

tul I

nte

lige

nt

al P

ute

rii.

IPS

O A

gri

cu

ltu

ră a

du

ce

co

mb

ine

le J

oh

n D

ee

re W

44

0 ș

i S6

80

i la

ed

iția

de

an

ul a

ce

sta a

târg

ulu

i Ag

riP

lan

ta-R

om

Ag

roTe

c.

Ve

rsatilă

, fia

bilă

, cu

o p

ute

re s

po

rită

a m

oto

rulu

i şi u

şor

de

într

e-

ţin

ut,

co

mb

ina W

44

0 r

ep

rezi

ntă

o g

am

ă d

e c

om

bin

e c

om

pacte

de

dim

en

siu

ni r

ed

use

şi e

ste

po

triv

ită a

tât

pe

ntr

u s

ole

mic

i, cât

şi

pe

ntr

u s

ole

me

dii.

Dato

rită

pre

zen

ţei b

ătă

toru

lui d

e s

pic

e n

etr

e-

iera

te, c

are

re

du

ce

încărc

are

a s

up

lime

nta

ră a

bătă

toru

lui,

scu

tu-

răto

rulu

i şi a

site

lor,

un

ele

me

nt

de

exc

lusi

vita

te p

en

tru

ace

st m

o-

de

l, co

mb

ina W

44

0 a

re o

pu

tere

de

23

5 C

P ş

i est

e d

ota

tă c

u u

n

pre

bătă

tor

şi 6

scu

tură

tori

.

Co

mb

ine

le J

oh

n D

ee

re s

eri

a S

su

nt

pro

pu

lsate

de

un

mo

tor

Jo

hn

De

ere

cu

6 c

ilin

dri

Po

we

rTe

ch P

SX

. Mo

de

lul S

68

0i a

re o

vers

iun

e d

e 9

l care

pro

du

ce

38

7 C

P. N

ou

l ro

tor

cu

flu

x va

riab

il

şi c

arc

asa

ace

stu

ia a

u f

ost

sp

ecia

l co

nce

pu

te p

en

tru

cu

ltu

rile

şi

co

nd

iţiil

e d

in E

uro

pa. M

asi

vul b

un

căr

de

ce

reale

de

14

.00

0 d

e li

-

tri c

u s

iste

m d

e p

liere

acţio

nat

hid

rau

lic e

ste

ce

l mai m

are

bu

ncăr

din

ind

ust

rie

, cre

scân

d a

stfe

l efi

cie

nţa

de

re

co

ltare

.

La s

tan

du

l IP

SO

Ag

ricu

ltu

ră d

e la

Ag

riP

lan

ta-R

om

Ag

roTe

c, f

er-

mie

rii m

ai g

ăse

sc: u

tila

je d

e e

rbic

idat

tracta

te ş

i au

top

rop

uls

ate

,

pre

sa d

e b

alo

tat

cili

nd

rică c

u c

am

eră

vari

ab

ilă 8

42

, so

luţii d

e m

a-

nag

em

en

t p

en

tru

ag

ricu

ltu

ră A

MS

, ech

ipam

en

te p

en

tru

gazo

n,

toate

pro

du

se d

e J

oh

n D

ee

re; î

ncărc

ăto

are

te

lesc

op

ice

Man

ito

u;

cis

tern

e p

en

tru

împ

răşt

iat

de

jecţii P

ich

on

; re

mo

rci p

en

tru

ag

ri-

cu

ltu

ră F

lieg

l; se

măn

ăto

ri, c

ultiv

ato

are

, dis

trib

uito

are

de

îng

răşă

-

min

te K

hu

n; c

om

bin

ato

are

, scari

ficato

are

, gra

pe

Be

dn

ar

FM

T.

Teh

nic

ă ag

rico

lă

5820

16

În a

pri

lie 2

01

6, s

pe

cia

liștii F

AO

(p

art

e

inte

gra

ntă

a m

ecan

ism

ulu

i co

mp

lex

rep

reze

nta

t d

e O

rgan

izația N

ațiu

nilo

r

Un

ite

) au

re

vizu

it în

cre

ște

re in

dexu

l

pre

țuri

lor

la a

lime

nte

cu

0,7

la s

ută

, pe

fon

du

l un

ei m

ajo

rări

co

nst

an

te în

reg

is-

trate

în u

ltim

a p

eri

oad

ă, î

n f

ap

t o

re

cu

-

pe

rare

du

pă o

pe

rio

ad

ă d

e s

tag

nare

de

șap

te a

ni,

cu

ce

l mai m

ic n

ive

l în

re-

gis

trat

în d

ece

mb

rie

20

15

.

Ule

iul vegeta

l, perf

orm

er!

Cre

ștere

a n

ivelu

lui i

ndexu

lui p

rețu

rilo

r

alim

ente

lor

FAO

a f

ost

susț

inută

de in

-

dexu

l pre

țurilo

r ule

iurilo

r ve

geta

le, c

are

s-a m

ajo

rat,

la r

ândul l

ui,

cu 4

,1%

față

de lu

na t

recu

tă.

Indexu

l pre

țurilo

r ule

iurilo

r ve

geta

le

a a

tins

cel m

ai î

nalt n

ivel d

in 2

014

Pia

ța u

leiu

rilo

r veg

etal

e, în

cr

ește

re s

pect

acul

oasă

GR

ÂU

: AȘ

TE

PT

ĂR

I PO

ZIT

IVE

CU

PR

IVIR

E L

A R

EC

OLT

EL

E D

IN U

E, D

IN R

US

IA Ș

I DIN

UC

RA

INA

MIH

AEL

A P

REV

END

A

În a

prili

e, p

entru

a p

atra

lună

la râ

nd,

preț

urile

alim

ente

lor l

a ni

vel m

ondi

al

au c

resc

ut, s

pun

spec

ialiș

tii F

AO

, în

prin

cipa

l pe

fond

ul m

ajor

ării

preț

urilo

r de

ach

iziți

e al

e ul

eiur

ilor v

eget

ale.

Ni-

velu

l cos

tulu

i de

achi

ziție

al a

limen

te-

lor e

ste

mai

mic

cu

zece

pro

cent

e de

la

an

la a

n, d

oar c

el a

l zah

ărul

ui ș

i cel

al

ule

iulu

i veg

etal

fiin

d m

ai m

ari d

ecât

ce

le în

regi

stra

te în

ace

eași

per

ioad

ă a

anul

ui a

nter

ior.

înco

ace

, majo

rându-s

e c

u 2

8 d

e p

ro-

cente

de la

înce

putu

l anulu

i. „C

reșt

ere

a

din

aprilie

a f

ost

susț

inută

de u

leiu

l

de p

alm

ier,

pre

țuri c

are

au u

rcat

până

la c

el m

ai î

nalt n

ivel î

nre

gis

trat

în u

lti-

mele

17 lu

ni,

pe f

ondul u

nor

tem

eri c

ă

pro

ducț

ia d

in 2

016 v

a f

i mic

ă, i

ar

cere

-

rea, m

are

, ara

tă c

ei d

e la

FA

O. P

rețu

rile

inte

rnaționale

la u

leiu

l de s

oia

, cel d

e-a

l

doile

a c

a im

port

anță

din

indexu

l FA

O,

s-au în

tărit

și e

le c

a p

ozi

ție, p

e f

ondul

unei p

roducț

ii m

ici î

nre

gis

trate

în a

nul

ag

rico

l 2015-2

016 în

Am

erica

de S

ud.”

Pre

vizi

uni

cu p

rivire

la

pro

ducți

a d

e

grâ

uP

rețu

rile

cere

ale

lor

sunt

și e

le p

ute

r-

nic

e, î

n c

reșt

ere

cu 1

,5%

, susț

inute

de

poru

mb, î

n p

rinci

pal,

sort

iment

de c

ere

-

ale

care

benefici

ază

de u

n d

ola

r am

e-

rica

n s

lăbit ș

i de p

rețu

rile

mari la

ole

a-

gin

oase

. „C

u t

oate

ace

stea, c

ondițiil

e

ag

ro-m

ete

o f

avo

rabile

, coro

bora

te c

u

așt

eptă

rile

pozi

tive

în c

eea c

e p

rive

ște

dis

ponib

ilul d

in h

am

bare

din

noul s

ezo

n,

au li

mitat

câșt

igurile

pe p

iața

grâ

ulu

i”,

susț

in c

ei d

e la

FA

O.

Speci

aliș

tii O

NU

și-au r

evi

zuit

în c

reșt

ere

pre

vizi

unile

cu p

rivi

re la

pro

ducț

ia m

ondi-

ală

de g

râu în

sezo

nul 2

016-2

017 c

u 4

,2

mili

oane d

e tone, f

ață

de e

stim

ările

din

luna m

art

ie a

ace

stui a

n.

FA

O a

pre

cia

ză c

ă r

evi

zuir

ea „

refl

ectă

în p

rin

cip

al o

îmb

un

ătă

țire

a p

revi

ziu

-

nilo

r cu

pri

vire

la p

rod

ucția d

in E

uro

pa,

zon

ă în

care

co

nd

ițiil

e a

gro

-me

teo

fa-

vora

bile

din

iarn

ă a

u d

us

la a

ște

ptă

ri

po

zitive

cu

pri

vire

la r

eco

lte

e d

in U

E,

din

Ru

sia ș

i din

Ucra

ina”.

Pia

ța z

ahăru

lui

scade

pe f

ondul

surp

lusu

lui l

a

export

din

Bra

zilia

Zah

ăru

l, u

n a

lt p

erf

orm

er

pu

tern

ic a

l

ace

stu

i an

, est

e în

scăd

ere

cu

1,7

%

de

la lu

nă la

lun

ă, c

on

form

date

lor

din

ap

rilie

20

16

.

Sp

ecia

liștii F

AO

pu

n m

icșo

rare

a

pre

țuri

lor

la z

ah

ăr

pe

fo

nd

ul u

nu

i dis

-

po

nib

il g

en

ero

s la

exp

ort

al B

razi

liei,

susț

inu

t d

e o

re

co

ltă b

uff

er

reco

rd (

a

do

ua c

ea m

ai m

are

înre

gis

trată

) și

de

așt

ep

tări

le r

ed

use

pri

vin

d u

tiliz

are

a

tre

stie

i de

zah

ăr

în p

rod

ucția d

e e

ta-

no

l din

țară

. „C

u t

oate

ace

ste

a, p

osi

bi-

litate

a d

imin

uări

i pro

du

cție

i glo

bale

de

zah

ăr,

co

rob

ora

tă c

u a

ște

ptă

rile

pri

vin

d

co

nsu

mu

l, p

en

tru

ce

l de

-al d

oile

a s

e-

zon

ag

rico

l la r

ân

d, a

mai l

imitat

din

de

-

clin

ul p

rețu

rilo

r la

niv

el i

nte

rnațio

nal”,

au

co

nch

is c

ei d

e la

FA

O.

Pia

ța a

gri

colă

6020

16

și a

unor

reg

lem

entă

ri s

peci

ale

, care

să c

onducă

la r

esp

ect

are

a

dre

ptu

rilo

r re

ale

de p

roprieta

te d

eținute

, pre

cum

și l

a o

dezv

ol-

tare

dura

bilă

a a

gricu

lturii r

om

âneșt

i.

-E

fectu

are

a în

reg

istr

ări

i sis

tem

ati

ce a

cad

astr

ulu

i p

e

secto

are

cad

astr

ale

, p

rin

sta

bilir

ea d

e p

rio

rită

ți a

secto

are

lor

afe

ren

te t

eri

tori

ulu

i extr

avilan

, solu

ție c

eru

tă

și s

usț

inută

în m

od r

epeta

t de c

ătr

e p

art

icip

anți, c

are

, fin

aliz

ată

prin r

ece

pții p

arț

iale

și e

mitere

a c

ărț

ilor

funci

are

, cu r

esp

ec-

tare

a c

om

ple

tă ș

i core

ctă a

tutu

ror

pași

lor

ce t

rebuie

urm

ați,

a p

roce

durilo

r te

hnic

e o

blig

ato

rii ș

i a le

gis

lației î

n v

igoare

sau

core

ctată

confo

rm p

ropunerilo

r, va

const

itui u

n im

bold

și u

n

exe

mplu

pentr

u t

oți c

ei c

are

înțe

leg

urg

ența

ace

stei a

cțiu

ni d

e

import

anță

națională

.

-S

ecto

rizare

a U

AT-u

rilo

r, c

are

să ț

ină c

ont

de s

ituația r

eală

din

tere

n.

-E

fectu

are

a m

ăsu

răto

rilo

r la

tere

n p

e lim

ite n

atu

ra-

le, u

tiliz

ând t

ehnolo

gia

perf

orm

antă

aflată

în d

ota

rea t

utu

ror

pro

fesi

oniș

tilo

r din

dom

eniu

care

se r

esp

ect

ă. N

u t

rebuie

ad-

mis

e s

canări s

au a

lte m

eto

de g

rafice

pe s

uport

uri t

opog

rafice

neact

ualiz

ate

.

-R

esp

on

sab

iliz

are

a t

utu

ror

part

icip

an

țilo

r la

realizare

a

Pro

gra

mu

lui N

ați

on

al d

e C

ad

astr

u ș

i C

art

e F

un

cia

ră:

Parlam

ent,

Guve

rn, A

NC

PI,

adm

inis

trația p

ublic

ă c

entr

ală

și l

o-

cală

, fie

care

, pe d

om

eniu

l său d

e r

esp

onsa

bili

tate

, prin s

tabili

rea

de a

trib

uții c

lare

. Pla

ta a

ctiv

itățilo

r deru

late

să s

e f

acă

doar

pen-

tru p

roce

ntu

l realiz

at

și f

inaliz

at

din

pro

gra

m, p

e b

aza

gra

ficu

lui

de r

ealiz

are

a în

reg

istr

ării s

iste

matice

a c

adast

rulu

i, așa

încâ

t

asi

gura

rea s

igura

nțe

i și i

nte

resu

lui n

ațional s

ă n

u r

epre

zinte

sim

ple

slo

ganuri. R

ăsp

undere

a p

entr

u a

cțiu

nile

deru

late

tre

buie

să f

ie c

oncr

etă

pentr

u t

oți p

art

icip

anții l

a a

cțiu

ne, i

ncl

usi

v pe

cale

penală

.

-O

rgan

izare

a p

roced

uri

lor

de în

reg

istr

are

a c

ad

astr

ulu

i

să f

ie t

recu

tă în

sarc

ina c

on

siliilo

r lo

cale

și a p

rim

ări

i-

lor.

Pentr

u c

a o

rganiz

are

a li

cita

țiilo

r afe

rente

lucr

ărilo

r de în

re-

gis

trare

sis

tem

atică

să s

e p

oată

realiz

a, s

e im

pune a

se a

dapta

leg

isla

ția s

peci

fică

nece

sară

, așa

încâ

t im

plic

are

a ș

i inte

rese

le

de r

ezo

lvare

să c

reasc

ă în

mod s

em

nific

ativ.

AN

CP

I nu p

oate

fi

și a

rbitru

, și j

ucă

tor.

Nu m

ai p

ot

fi a

ccepta

te s

ele

cțiil

e c

om

unelo

r

de la

niv

el c

entr

al p

e a

lte c

rite

rii d

ecâ

t ce

le p

rofe

sionale

și d

e

com

pete

nță

, în c

onfo

rmitate

cu p

art

icula

rită

țile

fie

căru

i UA

T.

Num

ai a

șa s

e v

a a

sig

ura

acc

esu

l direct

la d

eru

lare

a lu

crărilo

r

al c

ât

mai m

ultor

speci

aliș

ti ș

i nu p

rin in

terp

uși

sau f

irm

e c

are

,

Înre

gist

rare

a si

stem

atic

ă a

cada

stru

lui,

într

e de

zide

rate

și f

apte

RE

ZO

LU

ȚIA

DE

LA

BO

TO

ȘA

NI,

21

AP

RIL

IE 2

01

6

DR

. IN

G. D

IPL.

MIH

AI R

AC

OV

ICEA

N, P

REȘ

EDIN

TE P

IFC

A T

IMIȘ

OA

RA

Pe

21 a

prili

e, la

Bot

oșan

i a c

ontin

uat s

eria

dez

bate

-ril

or p

ublic

e di

n ca

drul

cam

pani

ei n

ațio

nale

de

info

r-m

are

și p

rom

ovar

e a

inte

resu

lui n

ațio

nal a

l Rom

âni-

ei –

cad

astru

l și c

arte

a fu

ncia

ră. Î

n ur

ma

emis

iuni

lor

„Cad

astru

l pe

înțe

lesu

l tut

uror

. Nou

ă ch

iar n

e pa

să!”,

de

rula

te în

per

ioad

a se

ptem

brie

201

5 –

april

ie 2

016

la R

adio

Rom

ânia

„Ant

ena

Sat

elor

”, a

rezu

ltat n

ece-

sita

tea

orga

niză

rii u

nor d

ezba

teri

publ

ice

pe a

ceas

tă

tem

ă, p

rin c

are

soci

etat

ea c

ivilă

, și t

oți c

ei c

ăror

a le

pa

să, s

ă ai

bă p

osib

ilita

tea

să-ș

i man

ifest

e po

ziția

pri-

vind

cad

astru

l ca

activ

itate

de

impo

rtanț

ă na

ționa

lă.

Prin

ace

st d

emer

s, s

e do

reșt

e a

se a

trage

ate

nția

P

arla

men

tulu

i, G

uver

nulu

i Rom

ânie

i, au

torit

ățilo

r pu-

blic

e ce

ntra

le ș

i loc

ale,

uni

vers

itățil

or, a

spe

cial

iștil

or

din

dom

eniu

, fer

mie

rilor

mar

i și m

ici,

dar ș

i tut

uror

de

ținăt

orilo

r de

imob

ile, c

ă an

ii 20

18, 2

020

repr

e-zi

ntă

born

e de

hot

ar în

cee

a ce

priv

ește

aco

rdar

ea

subv

enții

lor p

rin S

ingl

e A

rea

Pay

men

t Sch

eme

– S

chem

a de

pla

tă u

nică

pe

supr

afaț

ă (S

AP

S) i

mpl

e-m

enta

tă în

Uni

unea

Eur

opea

nă, c

ă ar

treb

ui s

ă ne

pe

se d

e ac

est d

omen

iu d

e im

porta

nță

națio

nală

, iar

R

omân

ia, p

rintr-

un e

fort

conj

ugat

, să

nu ră

mân

ă, d

in

nou,

cor

igen

tă la

ace

st im

porta

nt d

emer

s, p

rodu

-câ

nd, i

arăș

i, pr

ejud

icii

atât

fina

ncia

re, c

ât ș

i mor

ale

cetă

țeni

lor ț

ării.

în t

imp, ș

i-au d

ove

dit li

mitele

sau n

u a

u p

utu

t asi

gura

volu

mul d

e m

uncă

ang

aja

t, în

term

enele

conve

nite,

fără

a a

pela

la t

erț

i.

-A

locare

a c

ofi

nan

țări

i d

e 6

0 lei/

cart

e f

un

cia

-

ră, în

urm

a f

inalizări

i secto

rulu

i cad

astr

al și

nu

la f

inalizare

a în

treg

ulu

i U

AT

, pe b

aza

unor

criterii a

leato

rii,

stabili

te d

e C

onsi

liul d

e a

dm

inis

trație

al A

NC

PI,

num

ai d

acă

exi

stă f

onduri. D

e a

sem

e-

nea, p

entr

u a

fin

aliz

a a

cțiu

nile

aflate

în d

eru

lare

, la

UA

T-urile

care

au „

îndră

znit”

să d

em

are

ze c

u f

onduri

pro

prii î

nre

gis

trare

a s

iste

matică

a c

adast

rulu

i pe

sect

oare

să f

ie c

ofinanța

ți în

ace

lași

mod p

recu

m

cele

lalte U

AT-

uri.

-In

sti

tuir

ea m

od

ule

lor

de p

reg

ăti

re c

on

tin

uă

,

ori d

e c

âte

ori s

e im

pune, p

entr

u t

ot

pers

onalu

l care

part

icip

ă la

pro

cesu

l de în

reg

istr

are

sis

tem

atică

a

cadast

rulu

i, fie e

l din

cadru

l AN

CP

I/O

CP

I, prim

ării

sau p

rest

ato

ri. C

ei c

are

nu f

ac

dova

da c

om

pete

nțe

lor

nece

sare

să n

u m

ai p

oată

part

icip

a la

ace

st g

en d

e

lucr

ări p

ână n

u p

ot

dove

di c

ă p

ose

dă c

unoșt

ințe

te-

mein

ice în

dom

eniu

și c

ă p

ot

să lu

creze

într

-o e

chip

ă

care

realiz

ează

un p

roie

ct d

e im

port

anță

națională

.

Pentr

u c

ă n

ouă c

hia

r ne p

asă

de v

iitoru

l ace

stei

pro

fesi

i, su

sțin

em

deru

lare

a p

rog

ram

ulu

i de p

reg

ătire

pro

fesi

onală

„M

unca

în e

chip

ă în

cadast

ru”,

dest

inat

tutu

ror

studențilo

r ca

re s

tudia

ză la

speci

aliz

are

a „

Mă-

sură

tori t

ere

stre

și c

adast

ru”

din

cadru

l facu

ltățilo

r

acr

editate

din

Rom

ânia

, acț

iune p

e c

are

ne p

ro-

punem

să o

fin

aliz

ăm

prin c

oncu

rsul „

Învi

ng

ăto

ri în

Rom

ânia

, Învi

ng

ăto

ri în

Cadast

ru”,

org

aniz

at

de p

art

e-

neri, c

u s

prijin

ul ș

i asu

mare

a d

irect

ă a

le U

niv

ers

ității

de Ș

tiin

țe A

grico

le ș

i Medic

ină V

ete

rinară

a B

ana-

tulu

i „R

eg

ele

Mih

ai I

Rom

ânie

i” d

in T

imiș

oara

și a

le

Univ

ers

ității P

olit

ehnic

a T

imiș

oara

.

-P

ers

on

alu

l d

e s

pecia

lita

te e

ste o

pro

ble

-

mă e

xtre

m d

e g

rea, c

u c

are

prim

ăriile

din

județu

l

Boto

șani s

e c

onfr

untă

. Tre

buie

căuta

te s

olu

ții p

entr

u

form

are

a d

e s

peci

aliș

ti. P

e lâ

ng

ă f

aptu

l că a

ceșt

ia a

r

trebui i

nst

ruiți s

ă p

art

icip

e la

realiz

are

a lu

cră

rilo

r d

e

înre

gis

trare

sis

tem

ati

că c

a p

ers

on

al d

in a

para

tul

teh

nic

al p

rim

ări

ilor,

du

pă f

inaliz

are

a p

roce

sulu

i

de

în

reg

istr

are

sis

tem

ati

că a

cad

ast

rulu

i ar

tre

bu

i

Cara

van

a „

Cad

ast

rul p

e în

țele

sul tu

turo

r. N

ou

ă c

hia

r n

e p

asă

!”

a p

orn

it la T

imiș

oara

pe

17

mart

ie 2

01

6, î

n c

ad

rul acți

un

ii o

r-

gan

izate

de

Rad

io R

om

ân

ia „

An

ten

a S

ate

lor”

, Ce

ntr

ul „P

IFC

A”

Tim

ișo

ara

, „A

EF

” R

om

ân

ia, U

SA

MV

B „

Re

ge

le M

ihai I al R

om

â-

nie

i” d

in T

imiș

oara

, Re

vist

a F

erm

ieru

lui și

alț

i p

art

en

eri

atr

ași

, și

a a

jun

s în

data

de

21

ap

rilie

20

16

la B

oto

șan

i, u

nd

e p

art

en

eri

i

au

do

rit

să v

ad

ă c

are

est

e r

ealit

ate

a la f

ața

lo

cu

lui.

În u

rma d

ezb

ate

rilo

r p

ub

lice

, au

re

zult

at

și a

lte

pro

pu

ne

ri c

are

co

mp

lete

ază

re

zolu

ția in

iția

lă d

e la T

imiș

oara

(d

esp

re c

are

am

scri

s în

Re

vist

a F

erm

ieru

lui n

r. 1

12

, 1-1

4 a

pri

lie 2

01

6).

-C

om

ple

tare

a leg

isla

ției în

do

men

iu p

rin r

eg

lem

entă

ri c

la-

re le

gate

de z

onele

neco

opera

tivi

zate

, de p

ose

sia, d

e e

limin

are

a

dis

crim

inării p

rom

ova

te p

rin L

eg

ea n

r. 16

5/2

013

, modific

ată

,

privi

nd m

ăsu

rile

pentr

u f

inaliz

are

a p

roce

sulu

i de r

est

ituire, î

n

natu

ră s

au p

rin e

chiv

ale

nt,

a im

obile

lor

pre

luate

în m

od a

buzi

v în

perioada r

eg

imulu

i com

unis

t în

Rom

ânia

, care

sch

imbă r

eg

ulil

e

de r

etr

oce

dare

a t

ere

nurilo

r prin a

loca

re d

e p

unct

e ș

i nu în

natu

ră, s

tabili

te d

e e

valu

ări t

ip A

NR

P, d

ove

dite p

rin e

xem

ple

le

cunosc

ute

în m

od s

peci

al d

e D

NA

. Țăra

nul r

om

ân ș

i cei f

ără

influență

vor

fi d

in n

ou s

acr

ific

ați, c

ontinuând d

ezm

oșt

enirea

națională

, identifica

tă în

multe d

irecț

ii până a

cum

.

Sto

pare

a f

ărâ

mițării t

ere

nurilo

r cu

dest

inație a

grico

lă, p

rin

stabili

rea u

nei l

ățim

i min

ime d

e 2

0 m

a p

arc

ele

lor

nou-r

ezu

ltate

în u

rma e

fect

uării m

oșt

enirilo

r sa

u a

altor

opera

țiuni i

mobili

are

viitoare

.

Ieși

rea d

in in

div

iziu

ne s

au d

ezm

em

bră

rile

ce s

e in

tenționează

a

fi r

ealiz

ate

să s

e p

oată

fa

ce p

e b

aza

pre

vederilo

r C

odulu

i Civ

il

Cad

astr

u ș

i ca

rte

fun

ciar

ă

6362

2016

exp

ert

ulu

i tehnic

judic

iar

din

dom

eniu

l topog

rafiei,

cadast

rulu

i

și g

eodezi

ei”, c

a g

hid

de b

une p

ract

ici d

est

inat

tutu

ror

org

ane-

lor

care

dis

pun e

fect

uare

a u

nor

exp

ert

ize t

ehnic

e în

dom

eniu

.

Ace

stea p

ot

fi ju

decă

tori, p

rocu

rori, p

oliț

iști, e

xperț

i tehnic

i

judic

iari, s

peci

aliș

ti, a

voca

ți ș

i nu n

um

ai,

public

ul l

arg

, așa

încâ

t

orici

ne c

iteșt

e s

ă-ș

i poată

da s

eam

a c

ă în

cazu

l în c

are

o e

xper-

tiză

nu r

esp

ect

ă e

lem

ente

le m

inim

ale

cuprinse

în a

cest

ghid

,

ar

trebui s

ă-ș

i facă

pro

ble

me în

ceea c

e p

rive

ște m

odul î

n c

are

prici

na lu

i est

e r

ezo

lvată

.

Toți f

acto

rii d

e d

eciz

ie a

r tr

eb

ui s

ă s

e im

plic

e ș

i să c

ree

ze

pre

mis

ele

ca p

rofe

sia d

e s

pe

cia

list

în d

om

en

iul c

ad

ast

rulu

i,

avâ

nd

o im

po

rtan

ță n

ațio

nală

, să-ș

i re

găse

asc

ă s

tatu

tul î

n

ce

ea c

e p

rive

ște

pre

gătire

a p

rofe

sio

nală

, de

on

tolo

gia

mo

rală

și p

rofe

sio

nală

.

Pe m

ăsu

ră c

e c

ontinuăm

dezb

ate

rile

în c

eea c

e p

rive

ște

cadast

rul,

apre

ciem

că t

ot

ce a

m c

onst

ata

t până a

cum

ne

îndre

ptă

țeșt

e s

ă t

rag

em

un s

erios

sem

nal d

e a

larm

ă, i

ar

în c

ea-

sul a

l 12

-lea s

ă r

euși

m s

ă n

e t

rezi

m la

realit

ate

a d

in t

ere

n, p

e

care

ave

m o

blig

ația s

ă o

const

ată

m c

u r

esp

onsa

bili

tate

, calit

ate

și e

fici

ență

.

-În

fin

alu

l re

un

iun

ilo

r, s

-a r

elie

fat

faptu

l că în

anul 2

02

0,

că v

rem

ori c

ă n

u v

rem

, în c

azu

l în c

are

nu s

e v

a r

ealiz

a m

ăca

r

pro

gra

mul d

e în

reg

istr

are

sis

tem

atică

a c

adast

rulu

i afe

rent

terito

riulu

i ext

ravi

lan

pe

ntr

u c

are

se

po

t aco

rda s

ub

ven

ții,

toți

i

facto

rii ră

spu

nză

tori

de

ace

st d

om

en

iu, f

ie e

i p

arl

am

en

tari

,

min

iștr

i, d

ire

cto

ri, p

rim

ari

, pre

stato

ri, s

pe

cia

liști

etc

., vo

r tr

eb

ui

să d

ea s

oco

teală

și să

răsp

un

dă M

ări

ei sa

le „

țăra

nu

l ro

mân

”.

De

zbate

rile

pu

blic

e d

e la

Tim

ișo

ara

și B

oto

șan

i „C

ad

ast

rul p

e

înțe

lesu

l tu

turo

r. N

ou

ă c

hia

r n

e p

asă

!” r

ep

rezi

ntă

og

lind

a u

ne

i

stări

de

fap

t p

rivi

nd

mo

du

l în

care

inte

resu

l națio

nal î

n c

ee

a c

e

pri

veșt

e c

ad

ast

rul î

n R

om

ân

ia e

ste

pe

rce

pu

t, ia

r re

zolu

ția a

do

p-

tată

de

part

icip

an

ți, a

fo

st în

cre

din

țată

po

stu

lui d

e r

ad

io „

An

-

ten

a S

ate

lor”

de

cătr

e o

rgan

izato

ri ș

i part

icip

an

ți, c

a s

cri

soare

de

sch

isă c

are

să f

ie a

dre

sată

pre

șed

inte

lui R

om

ân

iei,

pri

m-m

i-

nis

tru

lui,

vice

pre

mie

rulu

i, m

inis

tru

lui D

ezv

oltări

i Re

gio

nale

și

Ad

min

istr

ație

i Pu

blic

e, m

inis

tru

lui A

gri

cu

ltu

rii,

dir

ecto

rulu

i ge

ne

-

ral A

NC

PI,

Co

nsi

liulu

i Națio

nal a

l Re

cto

rilo

r, cât

și a

lto

r fa

cto

ri d

e

de

ciz

ie im

plic

ați în

de

rula

rea P

rog

ram

ulu

i Națio

nal d

e C

ad

ast

ru ș

i

Cart

e F

un

cia

ră ș

i, n

u în

ultim

ul r

ân

d, p

ub

licu

lui l

arg

, cu

sp

era

nța

că ș

i la n

oi,

la r

om

ân

i, se

po

ate

, iar

inte

resu

l națio

nal p

rim

ează

.

să p

oată

pu

nă în

valo

are

baze

le d

e d

ate

pe

care

fie

care

pri

mări

e a

r tr

eb

ui s

ă le

org

an

ize

ze c

on

form

Ord

on

an

ței I

nsp

ire

.

De

ase

me

ne

a, s

-a a

tras

ate

nția a

sup

ra s

ala

riu

lui p

e

care

o p

rim

ări

e p

oate

să-l

asi

gu

re u

nu

i sp

ecia

list,

care

acu

m n

u e

ste

de

loc a

trăg

ăto

r, ace

ast

a f

iind

și

un

a d

intr

e p

ied

icile

de

re

cru

tare

a p

ers

on

alu

lui.

-S

-a p

rop

us c

a p

rim

ări

ile s

ă c

on

tacte

ze

stu

den

ții

de

la s

pe

cia

lizări

le d

e m

ăsu

răto

ri t

ere

stre

și c

ad

ast

ru, s

ă-i

sp

rijin

e a

sig

urâ

nd

u-l

e o

bu

rsă p

en

-

tru

a s

e c

on

stitu

i în

ech

ipe

de

lucru

care

să p

art

ici-

pe

la c

on

cu

rsu

l „În

vin

găto

ri în

Ro

mân

ia, Î

nvi

ng

ăto

ri

în C

ad

ast

ru”,

așa

încât

du

pă p

arc

urg

ere

a p

rog

ram

u-

lui s

ă lu

cre

ze în

pro

iect,

iar

un

ii d

intr

e a

ce

știa

să f

ie

încad

rați în

pri

mări

i pe

ntr

u a

asi

gu

ra ș

i exp

loata

rea

baze

lor

de

date

.

-R

ep

rezen

tan

tul sp

ecia

liști

lor

din

do

men

iu d

in

jud

ețu

l B

oto

șan

i a s

upus

ate

nției m

odul î

n c

are

au

fost

înto

cmite c

aie

tele

de s

arc

ini l

a li

cita

țiile

deru

late

până în

pre

zent,

care

au în

gră

dit ș

i au c

reat

dis

crim

i-

nări în

ceea c

e p

rive

ște d

reptu

l la m

uncă

al c

ole

gilo

r

din

bre

asl

ă. N

u t

oate

firm

ele

din

zonă s

peci

aliz

ate

pot

part

icip

a la

realiz

are

a lu

crărilo

r de c

adast

ru. A

vând

în v

edere

condițiil

e im

puse

, s-a

apre

ciat

că e

ste

nece

sar

a s

e ț

ine c

ont

că f

oart

e p

uține f

irm

e d

in R

o-

mânia

pot

face

dova

da c

ă d

ețin e

xperiență

sim

ilară

la

ace

ste lu

crări, c

unosc

ut

fiin

d c

ă P

rog

ram

ul C

eza

r nu

a f

ost

realiz

at

încă

în R

om

ânia

decâ

t în

tr-o

pro

porț

ie

nese

mnific

ativă

. Luând în

calc

ul ș

i tim

pul c

are

a

trecu

t de la

înce

pere

a p

roce

durilo

r, anul 2

00

9, p

ână

ast

ăzi

, ne în

dre

ptă

țeșt

e s

ă a

firm

ăm

că s

olu

ția a

leasă

prin li

cita

țiile

org

aniz

ate

de A

NC

PI,

la n

ivel c

entr

al,

a

fost

și e

ste u

na p

ăg

ub

oasă

.

-P

en

tru

a a

sig

ura

pers

on

al califi

cat

la p

rim

ări

i,

în d

om

eniu

l adm

inis

trativ,

din

punct

ul d

e v

edere

al

cadast

rulu

i, s-

a p

ropus

să f

ie id

entifica

te s

olu

ții d

e

form

are

a s

peci

aliș

tilo

r în

șco

li post

liceale

de p

rofil,

sub c

oord

onare

a M

inis

teru

lui E

duca

ției.

S-a

pus

în e

vidență

exe

mplu

l dat

de C

urt

ea d

e A

pel

Tim

ișoara

, care

a p

ost

at

pe p

ropriul s

ite „

Ghid

ul

Cad

astr

u ș

i ca

rte

fun

ciar

ă

6420

16

De

cu

m d

ă P

ost

ul P

așt

elu

i, p

e m

ine

mă n

ăp

ăd

eşt

e

un

do

r d

e m

ân

cări

că d

e p

ost

alto

ită p

e c

eva

de

du

lce

,

care

şi d

e-i

pasă

re, p

orc

să f

ie (

ard

ele

an

ce

vre

ţi?).

Baza

mân

cări

cilo

r e

ste

o g

rău

nţă

to

t m

ai ra

ră p

e m

e-

leag

uri

le n

oast

re. S

e d

use

şi e

a p

rin

lo

cu

ri m

ai în

les-

nit

e, c

a m

ulț

i alţ

ii, a

şa c

ă a

tun

ci cân

d o

ve

de

m p

e t

a-

rab

e, t

otd

eau

na-i

în

raio

an

ele

su

pe

rmarş

eu

rilo

r cu

dan

ga d

e s

trăin

ezi

a p

e e

a, m

ai m

ult

sau

mai p

uţi

n

trasă

’n ţ

iplă

au

rită

(n

u c

ă n

’ar

me

rita

!). N

u, n

u e

fa-

sole

a, c

ă n

um

ai la

ea v

ă s

tă g

ân

du

l! E

lin

te! C

he

stia

aia

cu

gră

un

cio

are

măru

nțe

le, c

a o

le

nti

lă. D

e u

nd

e

şi n

um

ele

, in

clu

siv

ăl la

tin

! Io

cre

d c

ă a

tun

ci cân

d

min

țile

str

ălu

min

ate

au

tre

bu

it s

ă d

e u

n n

um

e le

n-

tile

lor

(sti

cle

le ă

lea p

en

tru

och

ela

ri), t

ocm

a’ s

e r

idi-

case

ră d

e la o

masă

, la c

are

li se

se

rvis

e o

zam

ă d

in

on

ora

bila

le

gu

min

oasă

, zam

ă în

de

lun

g c

on

sum

ată

(de

pri

n n

eo

litic

) p

e m

ele

ag

uri

le e

uro

pe

ne

, pân

ă s

-a

împ

icio

rog

at

faso

lea (

mai am

eri

can

ă, d

è!)

.

Io ia

u lin

te v

erd

e (

ca

m o

cru

, nu

pre

a ş

tiu

io

de

ce

-I

zice

lu

me

a v

erd

e, p

en

tru

că

pri

n d

rum

uri

le m

ele

am

văzu

t şi

ve

rde

-ve

rde

, ia

r in

gle

jii’i

spu

n b

row

n!)

, că

pe

ast

a a

m m

ân

ca

t-o

la

ma

ma

aca

să ş

i vă

sp

un

acu

’

de

spre

cu

m o

gă

tea

ea

.

Lu

a c

am

ju

mă

tate

de

kilo

gra

m d

e lin

te p

e c

are

du

pă

ce

-o a

leg

ea

la

ma

să d

e p

ietr

ice

le (

nu

c’a

r fi

avu

t,

da

’ e m

ai b

ine

aşa

, de

câ

t să

-ţi sp

arg

i m

ân

dre

ţe d

e

din

ţi!)

, o s

pă

la b

ine

de

pra

f şi

o p

un

ea

la

în

mu

iat

în

ap

ă r

ece

, pâ

nă

câ

nd

îi ve

ne

a r

ân

du

l la

oa

lă. T

ăb

ăra

pe

do

uă

ce

pe

ro

şii ca

pe

pu

mn

şi le

hă

cu

ia g

osp

o-

dă

reşt

e, b

ob

de

pip

er. A

şijd

ere

a d

oi m

orc

ovi

ma

i

de

zvo

lta

ţi ş

i ce

va r

ăd

ăcin

ă d

e ţ

elin

ă. D

aca

ave

a, n

u

dă

de

a d

eo

pa

rte

nic

i u

n p

ăst

arn

ac s

au

ce

va r

ăd

ăcin

i

de

pă

tru

nje

i. D

ăd

ea

pe

mă

run

tele

a d

oi a

rde

i că

rno

şi,

ori

îi în

locu

ia c

u u

n p

um

n d

e a

rde

i u

sca

ţi la

so

are

,

da

că

nu

era

se

zon

ul ă

lora

pro

asp

eţi

. În

tr-o

tig

aie

lă

-

tăre

aţă

, în

nă

de

a d

ou

ă lin

gu

ri în

vârf

ate

de

un

tură

de

ma

ng

aliţ

ă (

n’a

veţi

, me

rge

alt

gro

şte

i, o

ri g

âsc

ă, b

un

îi

şi o

loiu

!), c

u u

na

de

se

min

ţe d

e c

him

ion

şi câ

nd

era

încin

să, u

nd

ea

le

gu

me

le, p

ân

ă s

ticle

a c

ea

pa

. Că

-

pă

ce

a, c

u d

ou

ă c

ăn

i d

e a

pă

ca

ldă

. Ală

turi

pe

plit

ă

ad

ăst

a o

ala

de

su

pă

în

ca

re c

loco

tea

de

ja, c

a la

o

oca

ju

mă

tate

, (h

ai d

ou

ă d

acă

ai m

usa

firi

mu

lţi la

ma

să),

de

ap

ă n

eîn

ce

pu

tă, a

şte

ptâ

nd

u-ş

i că

rcă

litu

ra

bu

lgă

rie

i, ca

re v

en

ea

de

asu

pra

fă

ră m

ult

ă a

şte

pta

re.

Fo

c d

om

ol su

b f

iert

ură

, să

se

pă

tru

ză r

ăd

ăcin

oa

sele

ăle

a m

ai n

ără

vaşe

, şi,

de

cu

m s

e în

mu

iau

de

ven

ea

u

ga

zdă

pri

mit

oa

re p

en

tru

gră

uţa

. Fo

c m

oa

le, î

nd

e-

lun

g c

loco

tito

r, p

reţ

de

o lit

ră d

e c

ea

s. G

ust

a g

ră-

un

ţa ş

i d

acă

era

pe

ju

mă

tate

fia

rtă

, pu

ne

a c

eva

sa

re

AFB

SO

CA

CIU

s-o

ţin

ă’n

co

ajă

, că

alt

fel se

sp

ulb

era

de

n’o

ma

i cu

no

aşt

e n

ici

ma

ma

ei.

Ma

i ce

rca

gră

un

ţa ş

i câ

nd

era

ap

roa

pe

fia

rtă

, ta

bă

ră

nă

valn

ic c

u u

n c

uţi

t, p

est

e d

oi co

ţi d

e c

ârn

aţi

de

la

Cră

ciu

n,

tre

cu

ţi p

rin

fu

mu

ri r

eci d

e f

ag

, usc

aţi

scâ

nd

ură

în

po

d ş

i a

rde

-

iaţi

ocn

ă. R

on

de

lele

era

u c

am

de

gro

sim

ea

de

ge

tuţu

lui m

ic d

e

pru

ncu

ţ. L

e t

răg

ea

în

un

tură

în

cin

să, s

ă în

flo

rea

scă

şi să

se

înzd

răve

ne

asc

ă d

am

fu’ f

ag

ulu

i. R

ăst

urn

a p

est

e f

iert

ura

’n c

lo-

co

t. C

âte

va lin

gu

ri în

vârf

ate

cu

pa

stă

de

ro

şii o

ri ju

ma

’ de

lit

ru

de

bu

lion

de

ro

şii.

Încă

un

clo

co

t şi

se

pu

tea

da

în

blid

e p

ân

te-

co

ase

la

ma

să, s

ub

po

spa

i d

e p

ătr

un

jei.

Ve

rde

pe

ro

şu, a

co

rd

cro

ma

tic c

lasi

c, s

tre

cu

rat

pri

ntr

e r

on

de

le d

e c

ârn

at

împ

arf

u-

ma

t. S

ă a

du

ci cu

oa

la la

ma

să, s

ă n

u o

ste

ne

şti la

re

pe

tir, c

ă

mie

nu

mi-

a f

ost

da

t să

vă

d, s

up

ă d

e lin

te, f

ără

re

pe

tir.

Cu

m m

am

a e

ra d

in n

ea

m d

e ş

vab

i ţi

nu

ţi d

e b

ine

pe

ntr

u t

en

a-

cit

ate

, cu

te

na

cit

ate

, fe

lul d

oi d

in z

iua

de

lin

te e

ra t

ot

linte

şi

tot

cu

afu

mă

tură

. Do

ar

că

cio

lan

afu

ma

t (a

şijd

ere

a p

e f

ag

!),

încă

rna

t b

ine

(o

oca

, o o

ca

şi ce

va),

ca

re f

ierb

ea

în

de

lun

g în

mu

ltă

ap

ă n

eîn

ce

pu

tă, p

ân

ă îi că

de

a o

su’n

un

cro

p. A

lătu

ri, î

ntr

-

o t

ing

ire

de

fo

ntă

ma

i lă

tăre

aţă

, se

pe

rpe

lea

u în

un

tură

(a

şij-

de

rea

, ca

ma

i su

s!)

vre

o p

atr

u c

ep

e m

ăşc

ate

pre

lucra

te ih

ti-

olo

gic

, mo

rco

vi, a

şijd

ere

a, d

oi că

ţei d

e u

stu

roi,

să f

ie a

şa, c

a

o p

ăre

re, m

ăru

nţi

ţi b

ine

, o f

oa

ie d

e d

afi

n,

pra

v d

e c

imb

ru, o

a-

rece

gră

un

ţe d

e p

ipe

r, o

lin

gu

ră în

vărf

ată

de

bo

ia d

ulc

e ş

i a

lta

zdra

van

ă d

e p

ap

rică

de

Ara

d, d

’aia

din

ca

re-ţ

i sa

re c

ăciu

la’n

ba

gd

ad

ie. C

ân

d a

vea

pu

ne

a ş

i vr

eo

do

i a

rde

i g

raşi

, ori

go

go

-

şari

. Câ

nd

nu

, nu

! P

un

ea

ma

i m

ult

ă b

oia

du

lce

. În

ăb

uşe

a c

ăr-

că

litu

ra c

u v

reo

câ

teva

po

lon

ice

din

za

ma

cio

lan

ulu

i şi

pu

ne

a

pe

ste

, la

fo

c, m

oa

le, l

inte

a b

ine

sp

ăla

tă ş

i în

mu

iată

pre

ţ d

e’o

oră

. Câ

tă? C

am

o c

an

ă d

e m

ese

an

. Fo

c b

lân

d, c

om

ple

tare

de

ab

uri

cu

zg

ârc

en

ie, d

in f

iert

ura

cio

lan

ulu

i, să

ia

să u

n f

el d

e

iah

nie

scă

zută

. În

ăst

tim

p c

iola

nu

l fi

ert

şi ră

co

rit

era

tă

iat

in

bu

că

ţele

po

triv

ite

şi vâ

rât

sub

gră

un

te, m

ăca

r o

lit

ră d

e c

ea

s.

Câ

teva

lin

gu

ri d

e p

ast

ă d

e r

oşi

i p

en

tru

co

lor

şi g

ust

vă

rati

c.

Era

ga

ta, c

ân

d g

rău

nţa

era

în

mu

iată

un

t, d

a’ n

u s

pa

rtă

. To

t

aşa

, ca

ldă

la

ma

să, c

u p

osp

ai d

e m

ăra

r h

ăcu

it. P

oţi

să

la

şi ş

i

ling

uri

le, d

acă

n’a

i m

oft

ure

lnic

i la

ma

să, c

ă t

ot

asu

pra

gră

un

-

ţii a

u lu

cra

t. D

acă

nu

, fu

rcu

liţe

, da

’ ve

zi s

ă a

i p

reg

ăti

tă ş

i p

âin

e

cu

ca

rto

afe

, ru

ptă

’n m

ân

uri

să

nu

se

în

cru

zea

scă

de

la

fie

r, s

ă

aib

ă c

u c

e în

tin

ge

’. S

pu

i io

, câ

t d

e d

om

no

şi o

r fi

, or

lăsa

do

m-

nia

, pe

ru

şin

e ş

i ţi

’or

stic

li b

lide

le, m

ai a

les

da

că

ai a

lătu

ri o

sălă

ţică

din

in

imi d

e v

erz

e m

ura

te (

la v

rem

ea

ast

a s

e m

ai g

ă-

sesc

!), î

nvi

ora

te c

u u

n p

osp

ai d

e p

ap

rică

şi o

loi d

e d

ovl

ete

, o

ca

rafă

cu

un

vin

işo

r sp

rin

ţar, c

ă n

ici o

be

re n

u s

tric

ă. Ș

i b

un

înțe

les

da

că

ai d

esc

his

ca

lea

cu

o p

alin

că

pră

frip

tă, z

ăcu

tă p

e

do

ag

ă, s

ă n

’o îm

pie

dic

e c

eva

la

lu

ne

ca

re ş

i la

exp

lozi

e’n

pâ

n-

tec. C

ole

ste

rolic

e z

ici?

Ve

zi b

ine

că

da

! F

latu

len

te? N

u m

ai

vorb

esc

! D

a’ o

da

tă’n

an

nu

se

pu

ne

şi n

ici n

u t

e-a

pâ

rî n

ime

,

că

nu

-i le

ge

, ca

la

fu

mă

tori

! A

sta

ar

ma

i lip

si! M

ă r

og

la

Ăl d

e

Su

s, s

ă n

u le

fi d

at

vre

o id

ee

de

im

po

zit!

Mon

ocro

mie

legu

mic

olă

D´

ale

gu

rii

6620

16

de 1,5

-2 or

i mai

mic

GAZ

de 3-

4 ori

mai

mic

CEri

rand

amen

t 94

-97%

de 2-

3 ori

mai

mic de

4-5 o

ri mai

mic

term

ice

injec

tor,

radi

ante

ecoH

OR

NE

T

i-P

E-m

Hum

or...

imag

inat

iv

by

Zâm

biț

i, vă

ro

g!

ind

icaţ

iile

de

per

ico

l.in

form

aţiil

e d

esp

re p

rod

us în

aint

e d

e ut

iliza

re. A

tenţ

ie la

sim

bo

luri

le ș

iU

tiliz

aţi c

u p

reca

uţie

pro

dus

ele

fito

sani

tare

. Citi

ţi în

totd

eaun

a et

iche

ta ș

i

Cre

șter

e co

nsec

vent

ă a

pro

duc

țiilo

r d

e-a

lung

ul a

nilo

r

®A

gC

elen

ceV

italit

ate

îmb

unăt

ățită

a p

lant

elo

r d

ato

rită

ben

efici

ilor

Co

mb

ater

e efi

cien

tă a

bo

lilo

r im

po

rtan

te d

in c

ultu

ra d

e flo

area

-so

arel

ui

Exp

erie

nța

mea

în u

tiliz

area

pro

dus

ului

Pic

tor

a d

oved

it:

®

Mar

ia V

altin

Str

ey, D

irect

or T

ehni

c B

AS

F

Re

co

ma

nd

Pic

tor

cu

to

ată

înc

red

ere

a p

en

tru

ob

țin

ere

a

®

ce

lor

ma

i m

ari

pro

du

cți

i.

.®

lotu

ri de

mon

stra

tive

real

izat

e cu

pro

dusu

l Pic

tor

Din

mom

entu

l lan

sării

sal

e, a

m s

uper

viza

t sut

e de

6820

16