ANUL III * No. 10 * OCTOMVRIE 1934

D i r e c t o r : P E T R U B O R T E S P R E Ţ U L : 10 L E I

A C U M P Ă R A U N L O Z L A L O T E R I E

N U E S T E O C H E L T U I A L Ă D E P R I S O S ! ! !

Preţul locurilor: 1/4 = Lei 200 1/2 = Lei 400 1/1 = Lei 800

ŞI OMUL

MUNCITOR TREBUIE SĂ FIE

CĂLĂUZIT DE ÎNCRE­DERE ÎN SINE, SĂ AIBĂ

PERMANENTA SPERANŢĂ, CĂ ÎN SCURT TIMP POATE DEVENI OM

BOGAT ŞI SCAPĂ DE GÂNDURI ŞI VA PUTEA PARTICIPA LA BUCURIILE V1EŢEI.

GRĂBIŢI-VÂ DECI SI COMANDAŢI UN LOZ LA ORI CARE COLECTOR, FIINDCĂ PLANUL NOU AL LOTERIEI DE STAT OFERĂ POSIBILITĂŢI DE CÂŞTIGURI COLOSALE.

| Tragerea la 15 Noemvrie 1934 |

Colectura principala pentru întreg Ardealul

CENTRALA Servim discret!!!

BANCA ILIESCU S. A. GLUJ

ANUL III, No. 10 OCTOMVRIE1934

L i t e r a r ă * P o l i t i c ă * E c o n o m i c ă * S o c i a l ă R e d a c ţ i a ş i a d m i n i s t r a ţ i a : C l u j , S t r a d a R e g i n a M ă r i a N r . 3 6 » T e l e f o n : 7 6 9

3KHHBHBHHB mmmmmm\mmmmmmmmmm

S u v e r a n i i J u g o s l a v i e !

Defunctul r e g e Alexandru ş i reg ina văduvă Mărioara

Asasinatele delà Marsilia Pepiniera de criminali d e l à Janka-Puszta — Cine p o a r t ă r ă s p u n d e r e a ?

A u u l 1904 a fost un a n a l ce lor mai a b o m i n a b i l e c r i m e po l i t i ce . S trop i t î n c h i a r p r a g u l lu i cu s â n g e l e p r i m u l u i mi ­n i s t r u r o m â n , I . D u c a , apo i cu cel al c a n c e l a r u l u i Dol l fuss , «1 v i n e să î n r e g i s t r e z e a c u m o f a p t ă m u l t mai î n g r o z i t o a r e d e c â t cea î n t â m p l a t ă î n a n u l 1914 la S e r a i e v o , f a p t ă c a r e a îngroz i t î n t r e a g a l u m e c i v i l i z a t ă , ea ind icând precis g r a d u l <le a n a r h i z a r e c e s t ă p â n e ş t e a c t u a l m e n t e c o n t i n e n t u l nostru .

I ouis Barthou

S u n t d e s i g u r regi şi c o n d u c ă t o r i de p o p o a r e cari , p r i n faptele, lor, se fac odioş i o p i n i e i publ ice . Dar î n t r u c â t se p o a t e a p l i c a a c e a s t a , bunulu i ş i l oa ia lu lu t r e g e A l e x a n d r u al «Iugos lavie i , s a u p a c i f i s t u l u i L o u i s B a r t h o u , m i n i s t r u l de e x ­t e r n e al F r a n ţ e i , car i se î n t â l n i s e r ă î n m a r e l e port d e i a Me-d i t e r a n ă . t o c m a i î n v e d e r e a s t r â n g e r i i r â n d u r i l o r pentru g a ­r a n t a r e a păc i i e u r o p e n e ? !

P r i n d i s p a r i ţ i a r ege lu i A l e x a n d r u , s ta tu l ,-eem şi a m i c . J u g o s l a v i a , p i e r d e pe ce l m a i m a r e r e g e a l ei . D e s c e n d e n t d i n v e c h e a f a m i l i e K a r a g h e o r g h e v i c i , f a m i l i e care a d a t i u-m a i r e g i ce a u m u r i t a n o r m a l , el dăduse , d in f r a g e d ă copi­l ă r i e , d o v a d a u n o r e x c e p ţ i o n a l e în suş i r i n a t u r a l e , pe c a r i nu ş i l e -a p u t u t c u l t i v a î n v o i e f i ind s i l i t să a c c e p t e r id i carea l u i l a r a n g u ! de p r i n c i p e m o ş t e n i t o r , d u p ă abdicarea f ra te lu i s ă u George . A fost un p e r m a n e n t bun s f ă t u i t o r al ta tă lu i s ă u , R e g e l e Pe tru , a luptat. î n c u r s u l răsbo iu lu i m o n d i a l în p r i m e l e t ranşee , p e n t r u apărarea p a t r i e i , i a r în 1915 a fost n u m i t r e g e n t p e l â n g ă t a t ă l s ă u , m u l t p r e a î m b ă t r â n i t p e n -t r u e a s ă p o a t ă p u r t a s i n g u r g r i j i l e r e g a t u l u i .

A n u l 1918 a d u c e rea l i zarea r e g a t u l u i unit , al Sârbi lor . S l o v e n i l o r şi Croaţ i lor . I n 1921 este p r o c l a m a t rege iar in 1922 se c ă s ă t o r e ş t e cu pr inţesa M ă r i o a r a a Komânie i , pr in a c e a s t a rea l i zându-se o t e m e i n i c ă a l i a n ţ ă r o u i â n o - j u g o s l a v ă , c e a v e a să f i e a t â t de mul t d e s ă v â r ş i t ă , în cursul an i lor , în c a d r e l e Micei A n t a n t e .

. I u g o s l a v i a M a r e a a d u s p e t a p e t p r o b l e m e nou i ş i m u l ­t ip le , p r o b l e m e r i d i c a t e de f a p t u l eă fra ţ i i de s â n g e t r ă i s e r ă , su te d e ani , s u b s t ă p â n i r i s t re ine . Spre a c u r m a n e f a s t e l e lupte f r a t r i c i d e , el î n t r o d u c e , î n anul 1930, d i c t a t u r a p e r s o ­na lă , t r u d i n d u - s e de a tunc i , d i n r ă s p u t e r i , s ă î n l ă t u r e a n t a ­g o n i s m u l d i n t r e B e l g r a d şi Zagreb , e e e a c e i-a reuş i t în b u n ă parte .

P e c â t de m a r e o m p o l i t i c era p e n t r u J u g o s l a v i a , p e a t â t de i m e n s e serv ic i i a a d u s p ă c i i europene , ea d i p l o m a t . P a c t u l B a l c a n i c , rea l i zarea c o n f e d e r a ţ i e i e c o n o m i c e a s t a t e lor d u n ă r e n e , a u g ă s i t în el ce l m a i f a n a t i c adept . V i z i ­t a s e î n u l t i m u l t i m p B u c u r e ş t i u l şi Sof ia , ş i - ş i f ă c u s e u n t i t l u d e m â n d r i e d in a rea l iza mult n e c e s a r a a p r o p i e r e j u g o s l a v o b u l g a r ă .

E v e n i m e n t e l e de pe c o n t i n e n t a u r id icat , p e n t r u r e g a t u l lui , p r o b l e m e i m p o r t a n t e , p r i n t r e car i r a p o r t u r i l e cu I t a l i a ş i m a i a l e s A n s c h l u s ş - u l o c u p a u locu l de f r u n t e . D e a c e e a el a m e r s s ă d i s c u t e so lu ţ i i l e ce să se dea u n o r a s e m e n e a pro­bleme, î n c h i a r c a p i t a l a F r a n ţ e i , c u o a m e n i i p o l i t i e i f r a n c e z i , ş t i i n d u - s e ro lu l c o v â r ş i t o r p e care-1 j o a c ă F r a n ţ a î n t r u m e n ­ţ inerea a c t u a l e l o r f r u n t a r i i , p r i n r e s p e c t a r e a t r a t a t e l o r d e pace .

I n d r u m spre aces t ideal , R e g e l e A l e x a n d r u a căzut ră ­p u s de m â n a e r i m i n a l ă d a r s i g u r ă a c r o a t u l u i P e t r u ş K a e l e -m e n , c o m e r c i a n t din Zag-reb, u n f a n a t i c a d e p t al a s o c i a ţ i e i s ecre te m a c e d o n e n e „ORIM" ce a p ă t a t , de a t â t e a or i , cu s â n g e i s tor ia c o n t e m p o r a n ă a J u g o s l a v i e i şi a B u l g a r i e i .

Odată cu el, o d a t ă c u b u n u l r e g e c a r e ş e g r ă b e a spre ce ta tea păc i i , a căzut v i c t i m ă a c e l u i a ş f i oros a s a s i n , ş i băr­batul po l i t i c francez , c a r e a fos t L o u i s B a r t h o u .

D e s p r e a c e a s t ă c o v â r ş i t o a r e p e r s o n a l i t a t e p o l i t i c ă ş i d i ­p l o m a t i c ă a m scr i s , în t r 'unu l d i n n u m e r i l e t r e c u t e a l r e v i s ­te i n o a s t r e , u n d o c u m e n t a t ar t i co l c u ocazia v i z i t e i l u i î n R o m â n i a . A c u m s u f l e t e l e n o a s t r e s t a u u l u i t e î n f a ţ a m o r ­m â n t u l u i ce lu i care a b i a z i l e l e t r e c u t e a n i m a ş e d i n ţ e l e L i g i i N a ţ i u n i l o r şi v e g h e a , c u s p i r i t u l său c l a r v ă z ă t o r , la g a r a n ­t a r e a p ă c i i e u r o p e n e .

Cei mai buni , ce i m a i î n d r ă g o s t i ţ i d e p a c e , de b u a ă v i e -ţu ire î n t r e popoare , d o u ă p e r s o n a l i t ă ţ i , m a r i n u p r i n s i t u a ţ i a lor s o c i a l ă , ci p r i n zes trea s u f l e t u l u i lor , a u c ă z u t c i u r u i ţ i d e g l o a n ţ e . N i c i o d a t ă o v i a ţ ă de om d e m n ă , n u a f o s t m a i m i ­şe le ş te r ă s p l ă t i t ă . Cu drept e u v â n t s t a r e a de g e n e r a l ă a n a r ­h i z a r e ce s t ă p â n e ş t e c o n t i n e n t u l nos tru , e s t e u n s i m p t o m c a r e preves t e ş t e a p r o p i e r e a u n e i nou i epoci de c h a o s .

E v i d e n t că î n as t fe l de î m p r e j u r ă r i s a n c ţ i u n i l e n u p u ­t e a u să l i p s e a s c ă , E o d o v a d ă de f r u m o a s ă c o l a b o r a r e in t er -e u r o p e a n â , m u n c a a s i d u ă ce au d e p u s - o d i f e r i t e l e s i g u r a n ţ e şi pol i ţ i i pen tru d e s c o p e r i r e a f i r u l u i a c e s t u i c o m p l o t . U i m i -

Asaslnarea

r e a şi i n d i g n a r e a tu turor a fost eu a t â t m a i m a r e c â n d fi­rele c o m p l o t u l u i a u d u s p â n ă i n U n g a r i a unde , în locu l i ta t e a d e t r i s t ă m e m o r i e J a n k a - P u s z t a , ofitsi ' i m a g h i a r i t ă c e a u o t e m e i n i c ă ş i c o t i d i a n ă e d u c a ţ i e t eror i ş t i l or ereoaţ i , p e n t r u d i s t r u g e r e a u n i t ă ţ i i j u g o s l a v e .

D u p ă a f a c e r e a f a l s i f i c ă r i i f r a n c i l o r francez i . J a n l . a -P u s z t a v i n e s ă a d u m b r e a s c ă î n c ă o d a t ă o n o a r e a i n t e r n a ţ i o ­n a l ă a U n g a r i e i ş i să p u n ă î n a d e v ă r a t a lor l u m i n î meto­de l e co se p r e c o n i z e a z ă î n P u s z t a Panonică p e n t r u î n v r ă j ­b irea Europe i .

D e c â t J u g o s l a v i a , s u s ţ i n u t ă î n pr imul rând de F r a n ţ a ş i de c e l e l a l t e s t a t e a le Mici i A n t a n t e , C e h o s l o v a c i a şi Ro­m â n i a , c ă r o r a l i s'a a l ă t u r a t t o a t ă l u m e a c i v i l i z a t ă , a ţ i n u t să protes teze , să î n f i e r e z e ş i s ă c e a r a s a n c ţ i u n i . D e l e g a t u l ei l a G e n e v a , d. F o t i c s ş i m i n i s t r u l d e e x t e r n e , d. Jei 't ici , an î n a i n t a t L i g i i N a ţ i u n i l o r u n M e m o r a n d care -îere d e p l i n ă l u ­m i n ă î n l e g ă t u r ă eu a s a s i n a t e l e d e l a Mars i l i a şi s a n c ţ i u n i p e n t r u autor i i lor mora l i .

I n fe lu l a c e s t a o r i z o n t u r i l e î n c e p s ă se e s tompeze . Tea­m a u n u i nou c o n f l i c t se p l ă m ă d e ş t e ca ş i î n a i n t e d e 1914 iar b u g e t e l e m i l i t a r e a l e s t a t e l o r sporesc î n mod c o n s i d e r a ­bil , î n g l i i t â n d t r u d a popoare lor spre a l e d i s t r u g e î n oarba l u p t ă f r a t r i c i d ă .

A l ă t u r i de J u g o s l a v i a , R o m a n i a este a d â n c l o v i t ă de a t e n t a t e l e d e l a M a r s i l i a . P i e r d e m n u n u m a i u n c u m n a t a l i u b i t u l u i n o s t r u rege , Carol a l I I - l e a ş i u n c e t ă ţ e a n de o n o a r e al ţăr i i , dar p i e r d e m , m a i p r e s u s de toa te , do i s t r ă j e r i ai p ă c i i c o n t i n e n t a l e , doi pr i e t en i a d â n c l e g a ţ i s u f l e t e ş t e de a c e s t e p l a i u r i , unde se b u c u r a u de u n a n i m ă s i m p a t i e .

I n i s t o r i a u n i v e r s a l ă s'a s c r i s o n o u ă p a g i n ă de s â n g e , a le căre i u r m ă r i s u n t î n c ă i n c a l c u l a b i l e .

D a r p e n t r u c â v o r b i m d e a t e n t a t e po l i t i ce , c redem că n u e s t e f ă r ă i n t e r e s s ă d ă m , p e n t r u c e t i t o r i i r e v i s t e i , u n ta­blou a l aces tor a t e n t a t e , î n t â m p l a t e î n u l t i m i i 60 an i .

1876: A b d u l A z i s , S u l t a n u l Turc i e i . 1881: A l e x a n d r u I, al R u s i e i . Gara f i e l , p r e ş e d i n t e l e Sta­

te lor U n i t e . 1894: Carnot , p r e ş e d i n t e l e F r a n ţ e i . 1896: N a z r e d - D i n , ş a h u l P e r s i e i . 1898: E l i s a b e t a , î m p ă r ă t e a s a A u s t r i e i . 1900: H u m b e r t o , r e g e l e I t a l i e i . 1901: M a c - K i n l e y , preşed . S t a t e l o r U n i t e . 1903: A l e x a n d r u ş i D r a g a , s u v e r a n i i Serb ie i . 1905: S e r g e , Mare l e D u c e a l R u s i e i . 1908: R e g e l e Car los ş i p r i n c i p e l e m o ş t e n i t o r al P o r t u ­

g a l i e i . 1909: I t o , p r i n ţ u l d e c o r o a n ă al J a p o n i e i . 1911: P a i e s , p r e ş e d i n t e l e P o r t u g a l i e i . 1913: Georges , r e g e l e Gree ie i . 1914: F r a n t z - F e r d i n a n d , arh id . d e c o r o a n ă a l A u s t r i e i . 1917: F a m i l i a ţaristă, d i n R u s i a . 1919: K u r t E i s n e r , preşed . B a v a r i e i . E m i r u l A f g a n i s t a ­

nu lu i . 1932: D o u m e r , p r e ş e d i n t e l e F r a n ţ e i . 1933: N a d i r - S a h , r e g e l e A f g a n i s t a n u l u i . 1934: A l e x a n d r u I . r e g e l e J u g o s l a v i e i .

Corneliu Albu

Moartea lui R. Poincaré Fostul preşedinte at republicei franceze fiind de multă vreme suferind în ziua de 15 Noembrie a înce­tat din viaţă. Un nou voal de doliu asupra Franţei şiaîntreagei omeniri. El cerneşte însă în mod deosebit inimile Românilor, ştiindu-se ce a însem­nat cuvântul lui Po­incaré pentru reali­zarea unităţii noastre naţionale. Patria sa îi va păstra o veşnică

recunoştinţă nu numai pentru energia cu care a apărat prestigiul Franţei în marele războiu, ci şi pentru dârzenia apărării francului, în 1926, dela o prăbuşire de unde se părea că nu mai există scăpare.

Geniul lui mare a învins şi de astădată şi el a fost pe drept cuvânt numit: salvator al patriei.

Note biografice: Raymond Poincaré s'a născut la anul 1660. Licenţiat în litere şi drept a profesat avoca­tura la Paris începând de tânăr şi cariera ziaristică. La 1886-1887 e deputat şi ministru de agricultura. La 1893 şi 1895 ministru de instrucţiune şi de finanţe, apoi vicepreşedinte al Camerei. La 1902 este ales senator. In repetate rânduri a fost numit apoi prim-ministru 1912, 1922, 1926—1928.

Suprema treaptă a carierii sale R. Poincaré a atins-o la 1913 când a fost ales preşedinte al Republicei, în aceasta calitate conducând destinele Franţei în cele mai tragice clipe ale istoriei sale noui, în cursul războiului mondial, până în 1920. Defunctul a fost ales membru al Acade­miei franceze încă din anul 1909. Franţa a pierdut prin el una din gloriile sale cele mai curate şi cele mai mari. Omenirea de asemenea.

T o a m n ă în p ă d u r e Frunze palide ş i moarte, Cerne v â n t u l prin p ă d u r e , S c â r ă i n d s ' a p l e a c ă ' n cale Un fag mare, sub secure.

M o h o r â t e ceriu'n s l a v ă Ş i s ' a l u n g ă î n t r ' u n a norii, Pe sub ei î n stoluri negre F â l f ă i n d — se duc, cocorii.

Printre crengile uscate S b o a r ă o g a i ţ ă p r i b e a g ă — Ş l mereu îşi c h e a m ă s o a ţ a C e i-a fost a t â t de d r a g ă .

Ş i ' n potopul a m o r ţ e l i i S u b un vrav de crengi uscate, Doarme un iepure s ă r m a n u i , C u urechile pe spate.

I o n V. T o d e a

M o t o : N e m , n e m , s o h a l

Şcoa la m a g h i a r ă c o n t i m p o r a n ă , pr in e d u c a ţ i a ş o v i n ă şi teedentâ ce-o s ă d e ş t e î n su f l e tu l t i n e r e t u l u i , c o m i t e o a d e v ă ­r a t ă c r i m ă î m p o t r i v a soc ie tă ţ i i u m a n e .

A z i , c â n d t o a t e ţ ă r i l e p ă m â n t u l u i s e n i zuesc a p r o p a g a i d e i l e de î n f r ă ţ i r e a popoare lor şi d e p a c i f i s m , U n g a r i a , creş te fcinerile g e n e r a ţ i i î n sp ir i tu l războ in ic al u n e i r e v a n ş e , care a r e d e scop r e i n t e g r a r e a U n g a r i e i m u t i l a t e î n v e c h i l e e i f r u n ­t a r i i ca p e t i m p u l r e g e l u i Sft. Ştefan.

Conduş i de l o z i n c a : „Sein, num, soha!" ( N u , nu, nic i ­o d a t ă ! ) , ţ i n e r i l e g e n e r a ţ i i m a g h i a r e u i tă , că ş i a l t e p o p o a r e a u d r e p t u l s ă t r ă i a s c ă l ibere ş i i n d e p e n d e n t e , î n a p r o p i e r e a ş i v e c i n ă t a t e a p o p o r u l u i m a g h i a r .

O r g a n i z a ţ i î n u n i t ă ţ i d e „levente" şi „vitezele" (eroi ş i v i t e j i ) , t i n e r e t u l m a g h i a r p r i m e ş t e o e d u c a ţ i e m i l i t ă r e a s c ă f o a r t e a c c e n t u a t ă , f i ind a s t f e l p r e g ă t i t p e n t r u or ice e v e n t u a ­l i t ă ţ i războ in ice .

I n ş coa lă , s e î n v a ţ ă l a g e o g r a f i e ş i i s tor ie , despre ter i t o r i i l e a n e x a t e Cehoslovaciei, României ş i Jugoslaviei, că sunt teritorii ungureşti, cari printr'o pace nedreaptă- au fost ane­xate, numai vremelnic, statelor vecine, si cari trebuiesc redo­bândite prin forţa armelor, dacă nu se poate altfel!

Dec i , ş c o a l a u n g u r e a s c ă , n n r e c u n o a ş t e s e n t i n ţ a d r e a p t ă a p ă c i i î n c h e i a t e p r i n t r a t a t e l e ee -au u r m a t războ iu lu i m o n ­d i a l ş i c re ş t e ţ i n e r i l e g e n e r a ţ i i î n ura şi n e r e s p e c t a r e a aces tora .

D a r a t u n c i c u m s t ă m c u ide i l e d e p a c i f i s m şi dec lara J iun i l e î n a c e s t s e n s , f^eute d e c ă t r e p o l i t i c i a n i i m a g h i a r i în f a ţ a Li gei Naţiunilor'?

S t u d e n ţ i m e a m a g h i a r ă a r e u n rol foarte a c t i v i n pro­p a g a r e a c u r e n t u l u i -şl mişcăr i i r e v i z i o n i s t e . Cu t o a t e aces tea , p r e ş e d i n t e l e d i n 1930 al „Uniunii studenţilor maghiari", Pa-ddny Bela, v o r b i n d de m i ş c a r e a r e v i z i o n i s t ă d i n U n g a r i a , n u e r a m u l ţ u m i t de a c t i v i t a t e a s t u d e n ţ i m e i în s l u j b a aces te i im p o r t a n t e p r o b l e m e d e s t a t a n a ţ i u n e i m a g t ì i a r e . Padăny Béla, s p u n e a : „Tineretul maghiar încă nu ţi-a revendicat partea care j-.se cuvine şi cum i-se cuvine, din această mişcare: n'a acţionat aşa cum opinia publică este obişnuită să cunoască manifestările tineretului maghiar,

„Este însă cert că organizaţiile studenţeşti îşi au punc­tul de vedere comun şi bine stabilit în privinţa revizuirii. Simţămintele lor în această direcţie nu se pot contesta. In orice organizaţie, la întrunirile ei, când bate miezul nopţii, membrii se ridică în picioare la lozinca:

,Jsă ne aducem aminte de Trianon, să ne aducem aminte de ţara noastră mutilată".

„Abia aaeă se cunoaşte vreo organizaţie în statutele căreia să nu fie fixată fă(iş, fie în mod secret, ideia revi­zuirii, ba se cunosc multe organizaţii, al căror drapel a, fost acoperit cu giulgiu de doliu, pe care nu-l vor ridica, decâi atunci, când vechile hotare vor fi restabilite'.

„Azi, studenţimea maghiară trebuie să facă uz de legă­turile pe cari le are cu străinătatea".

„La congresele studenţeşti din străinătate, studenţimea ungară trebuie să redea cu mult curaj dorinţele şi gândurile maghiare.

Tinerelul în părerile sale este liber şi independent, el trebuie, deci, să exploateze cu curaj această libertate şi in­dependenţă în interesul revizuirii. El are datoria- să se pro­nunţe categoric şi iar o în jaţa străinătăţii, pentru ca să se încălzească cei indiferenţi şi pentru ca să se înfricoşeze duş­manii".

Tinerelul universitar maghiar să strige în urechite lu­mii că această ţară-i este itrâmtă' ! etc.

B u r s e l e pe care s t a t u l m a g h i a r le acordă s t u d e n ţ i l o r p e n t r u s t u d i i î n s t r ă i n ă t a t e , se d a u n u m a i sul) r e z e r v a î n ­dep l in i r i i u r m ă t o a r e l o r cond i ţ iun i , la s a t i s f a c e r e a cărora s tu ­d e n t u l m a g h i a r es te l e g a t p r i n c u v â n t u l s ă u de o n o a r e şi p r i n j u r ă m â n t „că va da tot concursul pentru propagarea, mişcării revizioniste, că va ba -uesiuşirile necesare străinilor, pentru euncaştereit acestor teze Le areptate a nefericitei şi mutilatei Ungarii, că va ţine conferinţe şi va face cunoscută cauza maghiară prin sens!' etc. . .

Şi as t fe l , s t u d e n t u l m a g h i a r c e p l e a c ă î n . s t r ă i n ă t a t e , e î n h ă m a t la caru l m i ş c ă r i i r ev i z ion i s t e , l a n c ă r u i î n a i n t a r e î ş i d e p u n e tot e lanul s ă u t ineresc , t o a t ă c a p a c i t a t e a sa de-a

J Ş Î'J o

a r g u m e n t a ş i - a c o n v i n g e n i ş te s t ră in i credul i , despre m a r e a n e d r e p t a t e f ă c u t ă U n g a r i e i c i u n t i t e .

L a c o n g r e s e l e i n t e r n a ţ i o n a l e ce s e ţ i n î n f i e c a r e a n , s t u ­denţ i i m a g h i a r i î m p a r t g r a t i s c o l e g i l o r s t r ă i n i , m i i ş i m i i d e cărţ i , a l b u m e ş i broşur i r e v i z i o n i s t e .

A s t f e l , d e v i n e c a z u l că z i a r e l e s t r ă i n e ne a d u c m e r e u veş t i de so iu l a c e s t a :

„La Clubul studenţesc internaţional delà Geneva, stu­dentul Bende Gyôrgy, a ţinut o conferinţă asupra posibilităţii internaţionale a unei revizuiri a tratatelor de pace. Conferen­ţiarul a tras concluzia, că revizuirea tratatelor este eondiţiu-nea prealabilă a păcii durabile '.

D e s i g u r , e ă p r i n r e d a r e a T r a n s i l v a n i e i , U n g a r i e i , p a c e a m o n d i a l ă v a fi a s i g u r a t ă , sau p r i n d e s t r ă m a r e a C e h o s l o v a ­c ie i , r e d a t ă î n p a r t e t o t U n g a r i e i , R o m â n i i ş i Ceh i i s'ar î m ­p ă c a c u soar ta ş i n'ar p e r i c l i t a cu războ i p a c e a d u r a b i l ă a Europe i ş i -a î n t r e g e i l u m i ! ?

Ce a f i r m a ţ i i n e r o a d e ş i s t u p i d e , dar c â n d t e g â n d e ş t i eă t o t u ş i e le au fost a s c u l t a t e de c ă t r e s t r ă i n i ş i c o m e n t a t e , t e apucă' o i n d i g n a r e , s a u u n d i spre ţ !

Ş i î n c o n t i n u a r e l a c o n f e r i n ţ a t â n ă r u l u i „levente", Bende Gyôrgy, a f l ă m : „că după conferinţă a urmat o discuţie(f) vie şi interesantă! !i, la care au participat supuşii celor mai dife­rite naţiuni. Prezidenţia a fost ţinută de către Dr. Gyggen-heim, profesor la Institutul „Hautes Etudes" internaţionale delà Geneva.

Si desigur, că junele Bende, ea şi toţi conferenţiarii re­vizionişti maghiari, au descris bietul Ardeal, cu ţinutul ro­mânesc al Moţilor, sau cu Ţara Haţegului, ori a Oltului, ca veritabile cuiburi de maghiari şi săcui, deslipiţi cu forţa delà milenara Ungarie. Şi în plus, o mai fi adăugat, că generaţiile tinere maghiare, prin foc şi sabie, dacă nu altfel, vor recu­ceri aceste pământuri ungureşti, fără de cari existenţa no­bilului popor maghiar e în pericol de moarte! Iar afirmaţiile tânărului „levente", au provocat serioase şi interesanteft) discuţii!

Şi ia tă c u m î n „Cetatea păcii", c a r e e s t e Geneva, se c o m p l o t e a z ă î n m o d m i ş e l e s c î m p o t r i v a p ă c i i ş i t r a t a t e l o r ech i tab i l e , c ro i t e p r i n j e r t f a la m i l i o a n e şi m i l i o a n e de o a ­meni .

U n g a r i a se p r e g ă t e ş t e pentru r ă z b o i u l r e v a n ş ă d e m â i ­ne, î n t i m p ce n o u ă ni se dau lee ţ i i d e p a c i f i s m , d e z a r m a r e , u n i u n i europene , e t c . .

I a t ă c h e m a r e a t i n e r e l o r g e u e r a ţ i i m a g h i a r e , car i se cresc î n s p i r i t u l de p r o v o c a r e ş i i n t r i g ă l a u n n o u m a s a c r u e u r o p e a n , d i n c a r e c a u z a lor s ă t r i u m f e z e î n d a u n a c â t o r v a p o p o a r e p a ş n i c e , ce t ră i e sc î n a p r o p i e r e a v e z u v i u l u i b a l c a n i c ş i - a per i co lu lu i roşu . D a r s ă n u s e u i t e t r e c u t u l , c ă U n g a r i a a fost u n a d i n p r i n c i p a l e l e v i n o v a t e ş i r e s p o n s a b i l e , p e n t r u a ţ â ţ a r e a războ iu lu i m o n d i a l , a l e c ă r u i oror i m a i t ră i e sc re ­cent î n m e m o r i a noas t ră a t u t u r o r a !

P e n t r u a n e f a c e o i d e i e f ide lă de s p i r i t u l p r i m e j d i o s în c a r e s e cresc ţ i n e r i l e g e n e r a ţ i i m a g h i a r e , v o m c i ta c â t e v a loz inc i i r e d e n t e d in tr 'un „Cateehhm al naţiunei maghiare", s c r i s de p r o f e s o r u l s e c u n d a r Dr. Kdroly lănos şi premiat cu premiul întâi, de către „Asociaţia naţională a profesorilor se­cundari". Acest „catechism", tipărit în 1922, până la 1926 a ajuns ta cincia ediţie. Car tea p o a r t ă u r m ă t o r u l t i t l u u n g u ­resc „Măgyar Nemzeti Kâté", irta Dr. Kărolyi lănos, B u d a ­pest . „Studium" — Kônyvesbolt.

P a r t e a î n t â i a c u p r i n d e p e r c e p t e l e e a t e c h i z m u l u i r e v i ­z ion i s t , i a r a doua , v e r s u r i p a t r i o t i c e .

C i t ă m d i n p a r t e a î n t â i a : î n t r e b a r e a 1-a: „Ce-i Catechis-mul Naţiunei maghiare?

Răspunsul: „Catechismul Naţiunei Maghiare este cuvân­tul de protest al dreptăţii maghiare, crucificate şi înjosită prin Trianon. Scopul cateckismului este de-a uni toate ini-mele maghiare în năzuinţa de-a lupta pentru reintegrarea hotarelor istorice ale ţării" şi de-a elibera pe fraţii noştri de sub robia nemiloasă în care au ajuns".

î n t r e b a r e a 6-a: „Putem spera într'o revizuire a tratatului delà Trianon?"

R ă s p u n s u l : „Revizuirea păcii delà Trianon se va în­tâmpla, atunci când naţiunile civilizate, vor recunoaşte, ci pacea aceasta pentru Ungaria e dezastruoasă şi nedreptăţile ei sunt strigătoare la cer" e tc .

Tineretul maghiar şi revizuirea t ra ta te lor d e p a c e

î n t r e b a r e a 7-a: „Ce are de făcut maghiarimea de iir j/enţă, în această chestiunef

R ă s p u n s u l : „Avem nevoie de o muncă uriaşă prin care aă facem cunoscută dreptatea noastră în faţa străinătăţii; pentru a spulbera calomniile veninoase ale adversarilor no­ştri. Pentru acest lucru e neapărată nevoie, ca toate inimele maghiare să se unească într'o tabără pentru a lupta şi-a «păra drepturile noastre strămoşeşti. Şi pentrucă să avem arme suficiente de luptă, în primul rând trebuie să înfăţi­şăm un tablou fidel despre situaţia rfe azi a ţării noastre: trebuie vă arătăm importanţa istorică, geografică, socială şi economică, a. ţării maghiare şi consecinţele nefaste ale păcii Trianonului. Această datorinţă o are, în primul rând, s'o în­deplinească tineretul din şcoală, care pa ajunge ca mâine con­ducătorul social al ţării!"

î n t r e b a r e a 19-a: „Cari sunt cauzele mai apropiate a des-membrării Ungarieif"

Răspuns: „pierderea victoriei în războiul mondial: re­ia păcătoasă din Octombrie (1918); descompunerea ar­

matei noastre şi comunismul, care a dat ocazie binevenită sta­telor vecine ca să ocupe, fără nici o piedică şi după bunul lor plac, teritorii noui din patria maghiară".

Cauze mai îndepărtate: în luptele seculare, maghiarimea <t scăzut ca număr(f), iar în mijlocul ei au pătruns colonii •Âe• neamuri străine: d u p ă 1526 (dezas tru l d e l a Monac i ) , au ur­mat încercările de împărţire a teritoriului maghiar de către învingători, iar statele vecine, Sârbia şi România şi-au con-

,tinvid politica de expansiune ht teritoriul maghiar". In r ă s p u n s u l în trebăr i i a 21-a. se s p u n e : „Că Românii

au emigrat din Balcani în secolul al XlII^lea" („A XIII ttă-sad elèjên iôrténik eldszôr okleveles emlités az olâhokrol"). Adică, cu sec. XIII se aminteşte pentru prima oară în docu­mentele oficiale despre Valahi".

A p o i , ( la î n t r e b a r e a 26-a) se e p u n e : „Erde.ly oslakossdgdt illetolcg c(.ak egy ténu bizonyos, az ho g y a honfoglalăs ide-Jébcn Erdély teruletén oldhok nem laklak. Egyetlev tdrténeti adatot, feljegyzést, helynevet, vagy régészeti levelet nem taldlunk, amely 120H elôtti ottlétezésiiket bizonyitanû. Hiszen Mrdélyt ôk maguk is, magyar neve ut un, Ard.eal-nak nevezik,

-mert sajdt elnevezésuk rola ninesen! A. dâkoromdn elneveeés, amely ast akarja bizonyitani, hogy ôk romai telepeseknek a dâkokkal valo dssr.tkereredésébôl szdrmaztak, me g nem illeti iiket, mert nyelriik a latinnak és szlăv, fôleg a'z albânnak ke-veréke, Erdélyben pedig a honfoglalăs elôtt szlăvok és albâ-nok fiem laktak. Az oldhok eredeti hazdja Rumélia volt: innen a tôrôk-bolgé r hâboruk miatt vonultak éjszakra Ru-tndniaban, innen pedig a tôrôkôk és sajdt bojârjaik elôl Er­dély ben' ', etc

In româneşte: „Privitor la locuitorii de baştină ni Ar--dealului, un lucru e sigur, că în timpul venirii Ungurilor., Valahii. MM locuiau Ardealul. Nici o dată istorică, nici o în­semnare, nici o numire de localitate, sun relicve istorice, nu. găsim, care înainte de 1208, să ne dovedească existenţa lor în acest ţinut. Doar Ardealul şi ei înşişi îl numesc „Ardeal", după numele unguresc, pentrucă o altă numire în limba lor, nu au! Numirea daco-romană, care roieşte să dovedească, că «» sunt coloniştii Romanilor, iar din amestecul acestora cu Dacii, îşi are originea poporul lor, e inexactă, pentrucă limba lor e un amestec de latină, slavă şi albaneză. Şi în Ardeal, înainte de venirea Ungurilor, Slavi şi Albanezi, n'au locuit. Patria originară a Valahilor a fost Rumelia: de aci, în iim-

_pul războaielor turco-bulgare, cm emigrat, spre, Nord în Ru-mânia, iar de aci, împinşi de furci, şi de proprii boieri, au trecut în Ardeal'.

F a l s u r i i s t o r i e e mai g r o s o l a n e n ic i că se p u t e a u i n v e n t a . iÇi la a s e m e n e a l u c r u r i n u m a i n i ş t e r e v i z i o n i ş t i m a g h i a r i se p o t pre ta . A c e s t o r a r g u m e n t e m i s t i f i c a t o a r e , noi . l e -am p u t e a r ă s p u n d e cu c â t e v a d o c u m e n t e u n g u r e ş t i , c a r e s p u n ade­v ă r u l i s tor ic .

<'el m a i v e c h i i s t o r i o g r a f m a g h i a r e „glorissimi Belae regis Hungariue notorius-Anonymus", s au p e scur t : ^Notarul Anonymus". A c e s t a a tră i t p e t i m p u l r e g e l u i B e l a i 1-lea, el a scr i s Codexul s ă u i s tor ic c o m p u s d i n 14 păr ţ i sub n u m i r e a •de „Gesta Hungarorum". P e r s o a n a lu i n'a fost i d e n t i f i c a t ă , i s t o r i c e ş t e d a r se crede că e i d e n t i c .cu p e r s o a n a c a n o n i c u l u i jrreposi t Péter d i n Buda-veche. E l a scr i s p r i m a i s t o r i e d e s p r e v e n i r e a U n g u r i l o r în E u r o p a (a m a g y a r n e m z e t elsd tôrté -sne lmérô l ) .

A c e s t A n o n y m u s , s p u n e î n c r o n i c a s a „că oastea voevo-dului Glod, era compusă din Români, Cumani şi Bulgari şi

..«o Românii erau populaţia-de baştină a Banatului. Tot acesta.

mai spune: „că Panonia (ţinutul unguresc de peste. Dunăr.i, era locuită, la venirea Ungurilor, ele Slavi, Bulgari, Valahi şi păstorii Romanilor".

Şi aceş t i „pascua Romanoruur", erau Românii, urmaţii poporului dac şi roman, din amestecul produs între cele două popoare, după ocuparea Daciei de către Romani.

Kézai Simon, un alt cronicar maghiar, spune: „Sub Attila au eşit cetăţenii Romani din oraşele Panoniei, retră-gându-se în Apulia, iar Valahii, cari fuseseră păstorii („pas­cua romanorum" ) • şi colonii lor, rămăseseră rfp bună voie în Panonia".

I a t ă puru l a d e v ă r i s tor ic , spus , de c r o n i c a r i i u n g u r i , de p e la a n i i 1100—1150, a d i c ă de c o n t i m p o r a n i i ace le i v r e m i c a r i au t ră i t epoca c u c e r i r i i A r d e a l u l u i de U n g u r i .

Cronicarul rus, Nestor, la anul 1100, scrie în cronica sa: Ungurii veneau dela Răsărit şi trecuseră nişte munţi înalţi, cari s'au numit munţii ungureşti şi se apucară la luptă cu Valahii şi Slavii, cari locuiau aceste ţări!"

D a r a c e s t a d e v ă r îl m a i s p u n şi un i i d i n t r e i s t o r i o g r a f i i u n g u r i m o d e r n i , ca , d e ex . „F. Echhdrd, î n Magyarorszdg Tôrténete (1933), a p ă r u t ă m a i deunăz i şi c r i t i ca t ă v e h e m e n t de p r e s a m a g h i a r ă . (Vezi „Peşti Hirlap" d i n 26 A u g u s t ) .

In g e n e r a l , i s t o r i o g r a f i a m o d e r n ă m a g h i a r ă c o n t e s t ă a c e s t a d e v ă r , l u c r u ce-1 f a c e şi c a r t e a d i n c a r e iuti d a t c i ta ­te le d e m a i sus , s cr i să pentru e d u c a r e a t i n e r e t u l u i m a g h i a r c o n t i m p o r a n .

A d e v ă r u r i l e i s tor i ce scr ise de cron icaru l Anonymus, d u p ă i s t o r i o g r a f i a m o d e r n ă m a g h i a r ă ar cădea . Dar a c e a s t ă teză s u f e r ă contrad ic ţ i i enorme .

I n c a r t e a d e p r o p a g a n d ă m a g h i a r ă „La Hongrie D'Hier et D'aujord'hui", écrite par un groupe d'écrivains Hongrois. Bibliothèque Hongroise, Paris 1<>32. Rue de Vaugirard 41, l a p a g i n a 35 se s c r i e despre c ler ic i i u n g u r i , c a r i a u s tud ia t la P a r i s ş i s u n t c o n s i d e r a ţ i de f ondat or i i i s t o r i o g r a f i e i m a g h i a r e : „Ce furent ses études â Paris qui amenèrent le fondateurs rie la science historique hongroise, le grand Notaire Inconnu („Anonymus"), à résumer en son précieux ouvrage et à con­server à la postérité le recit des événiments les plus impor­tants de la conquête hongroise et de l'étabablissement des Hongrois dans leur actuelle patrie".

P r i n u r m a r e „le grand Notaire Inconnu („Anonymus") sau marele notar necunoscut, a résumât în precisa sa lucrare („son précieux ouvrage"), şi-a păstrat pentru posteritate isto­risirea evenimentelor velor mai importante, despre cucerirea şi stabilirea Ungurilor în patria lor actuală".

Deci, Ungurii recunosc valoarea precisă si incontesta­bilă a cronicei marelui notar Anonymus, care povesteşte eve­nimentele istorice despre stabilirea şi cucerirea nouii patrii ungureşti în Europa de mijloc. Dar noi am văzut mai sus, că acest Anonymus, spune, „că oastea voivodului Glad, era compusă din Români (în primul rând!), Cumani şi Bulgari şi că Romanii erau populaţia de baştină a Banatului şi-a Transilvaniei şi că Panonia (deasemenea), era locuită, la ve­nirea Ungurilor, ele Slavi, Bulgari şi păstorii Romanilor („pascua Romanorum" ) .

(Kezai Simon, c o n f i r m ă a c e l a ş a d e v ă r i s t o r i e ! ) . Dec i , R o m â n i i , la v e n i r e a U n g u r i l o r e r a u popor de ba­

ş t i n ă în ţ inutu l A r d e a l u l u i , B a n a t u l u i ş i c h i a r a P a n o n i e i . I a r U n g u r i i , î n lupte le tor de cucer i re a n o u i i pa tr i i , s 'au bătut eu aceş t i a , p r e c u m şi e u B u l g a r i i , C u m a n i i ş i S lav i .

D a r i a t ă , că a c e e a ş i c a r t e „La Hongrie d'hier et d'au­jourd'hui" ( U n g a r i a de i er i ş i d e az i ) , s p u n e l a p a g i n a 52, ur­m ă t o a r e l e : „Roumains: Au XIII-è siècle et au debut du XIX-e, les Rrjumains quittèrent en masse la Valachie et la Moldavie, alors svus la dominations turque, pour se réfugier en Tran­sylvanie et en Hongrie, et les quelques comnnus â population, roumaine que l'ou trouve lu Hongrie d'aujourd'hui représen­tent l'extrémité occidentale du territoire qui leur servit de refuge".

D e ac i r e i e s e că R o m â n i i au e m i g r a t în seco lu l al X I I I -lea şi al X I V - l e a î n Ardea l , v e n i n d d i n M u n t e n i a ş i Mol­d o v a , a s u p r i ţ i de s t ă p â n i r e a t u r c e a s c ă . D a r î n acest t i m p no ­t a r u l „precis", Anonymus, nu mai putea spune, că Ungurii s'au bătut în oastea lui Glad cu Românii, cari erau popula-ţiunea de baştină a ţinuturilor noastre, prin -urmare contra­dicţia ungurească şi falşul istoriografiei ungureşti este evident.

Din acestea, rezultă, că notarul Anonymus, a fost un cronicar de valoare, lucru ce-l recunosc şi Ungurii, dar în istorisirea faptelor referitoare la Români şi la recunoaşterea acestora că băştinaşi ai Ardealului nostru, îl desmintesc! Dar

în acelaş timp nu poate fi cineva istoric de valoare, când eronează faptele cu totul altfel, decât s'au petrecut în rea­litate.

Le precieux et le grand Notaire Innconu „Anonymus", în „Gesta Hungarorum", a scris purul adevăr şi-a istorisit evenimentele istoriei maghiarilor, aşa după cum s'au petre­cut, înzadar încearcă istoriografia modernă-maghiară, să de­natureze acest adevăr!..

Prin urmare Poporul Românesc, ca neam de baştină al Ardealului, e singurul, care are drept asupra acestui ţinut. Iar falsurile maghiare sunt cele mai criminale atentate de asasinat asupra ştiinţei istoriografe din Europa de mijloc.

R e f e r i t o r la i s t o r i a m a g h i a r ă d i n a c e s t e t i m p u r i , u n u n g u r ş i a n u m e dl Dr. Erdély Jeno, in c a r t e a s a : „1918—1928. sau „A Magyarsăg az utodállamokban és Magyarországon" ( U n g u r i m e a î n s t a t e l e s u c c e s o r a l e ş i î n U n g a r i a : 1918—1928), s p u n e : „Vambery (istoric ungur) szerint az utolso osmagya-rok vagyis azok a lorzsek, melyek a IX. században vonultak be, mar a XI. században teljesen kipusztultak és a mai élo magyar generátioban măr egyetlen csepp ósmagyar ver sem lüktet. Mai megfigyeléseink is volaban azt bizonyitjdk, hogy úgynevezett faji jelleguket csak a hozzáférhetetlen hegyekben élo népek (ca Românii!) tudják megtartani, mig azok a né-pek, melyek sikságokon, átvonulási területeken laknak, foly-ton és folyton keverednek. Ezt a keveredést nyomon tudjuk kdvetni a nagy magyar Alfbld egész kdzépkori torténetében".

Annak a területnek a torténete hát, melyet a magyar birodalom területének ismerünk, semmiképen sem a, magyar tórzs torténete. A magyar torténelem szereplói, akiket a torténetirás szeret a magyar mult szinmagyar nagyjainak feltüntetni, tulnyomo részben nem voltak alfoldi magyarok, az állitolag az Alfoldon megtelepedett alig néhány ézer fonyi magyar lovasnép ivadékai, hanem a hegyes vidékekról, sot egyenesen a távolabbi külfoldrol származo idegenek. A Hu-nyadiak valoszinüleg délszlávok voltak, (ac i g r e ş e ş t e dl E r ­d é l y , p e n t r u c ă H u n i a d e ş t i i a u f o s t r o m â n i , l u c r u ce-1 r e c u ­n o a ş t e ş i -o p a r t e d i n i s t o r i o g r a f i a m a g h i a r ă ! ) , a Zrinyiek hor-vátok ă Zápolyák lengyétek és a Rákoczyak bizony ruthének. Az erdélyi nemesség nagyrésze román származásu, a ma-tntarországi nemesség zihne pedig német, olasz és szláv. De ugyanezt a folyamot látjuk a XIX. század magyar polgár-ságnak torténetében is. Azok a XIX és XX. századbeli hires magyarok, akik foleg a gazdagsági, tudományos és müvészeti életben szereztek érdemékét, sok eéetben még maguk is ide-gen nevet viseltek, de apáik, nagyapáik még fóltétlenül más nyelven beszéltek. Ki nem tudja hogy Petofi Sándor (cel mai mare poet maghiar!), Petrovics szerb mészáros és a szlovák Hruz Mária fia voltf Ugyancsak szlovák volt Madách Imre, Csiky Gergely és Mikszáth Kálmán. Német eredetüek Liszt Ferencz, a nagy zenész, Toldi Ferencz, az irodalomtdrténész, Hunfalvi Pal, a torténelemiro és Munkácsy Mihály, a festd, hogy a mult szolva, csak a tudomány és müvészet terén ma-radjunk és ne térjünk át a politikai tereré, kénytelen le­ven felidézni a mai élo aktiv magyar politikusok családfóját.

A magyar torténelem egészen a XIX. század elejéig nem volt nemzeti torténelem. A nemzeti elvet a kozépkor és ujkor nem ismerte, az csak a nagy franela forradalom ota számitodá legujabb korban féjlodot ki. Amit mi magyar nem­zeti torténelemnek Kiszünk, az nem egyéb brutális hatalmi eszkdzokkel rendelkezo kisebb és nagyob onkényhralkodok harcánál, melyet a fold termékeiért és rabszolga- vagy jobágy-sorban élo teljesen jogtalan néptomeg munkaerejéért foly-tattak" etc.

„A kozépkor torténelme nem egyéb ilyen oligarcha-családok hatalmi versengésénél.

,Jfem lévén nemzeti elv, nemzeti állam sem volt a XIX. század elott. Nem volt magyar nemzeti állam, mint ahogy nem volt német nemzeti állam. Eppen ezért igen nagy téve-dés azt hinni, hogy a magyar állam, illetóleg a tulnyomoan magyarok által lákot Alfold felett uralkodo oligarchák fenn-hatosága ezer esztendeig pontosan vagy akár csak meg kozeli-toleg is arra a területre terjed ki, melyet az iskolában mint Magyar Birodalmaţ tanultunk megismerni. Ez a tegnapi Ma­gyarország,, mely Dévénynél kezdodott ée Predeálnál végzo-dot, mely á Kárpátoktol az Adriáig terjedt, soha létre nem johetett volna, ha azok, akik Magyarország felett as évszá-zadok folyamán uralkodtak, nem pedig telhetetlen országhab-zsolok lettek volna. A magyar államnak az a területi kiter-jedése, mely 1918-ban megszünt, az évszázadok folyamán las-san jott létre, tobbnyire abban a formaban, hogy azok, akik Magyarország felett uralkodtak, hol elvesztettek, hol szereztek

ujabb tartomdnyokat es hatalmi viszonyok vdltozdsàval e te-ruletek killômbozô anyanyelvii s egymdssal latinul érintkezS birtokos nemességét egyetlen testiiletben, a rendi orszàggyit-lésében tomôritették, mely rendi gyûlés azutân a nemzeti elv-nek a XIX, szdzad elején bekôvetkezett érvényesûlésekor hosszu évtizedekig tarto vita utdn szotôbbséggel a magyar hivatalos nyelv melet dôntott. ïly kôrùlmények kôzt Erdély magyarsâga példdul a dunântuli magyarsaggal az 1848, évi unio elôtt soha politikai gazdagsăgi vagy nemzeti kulturdlis kôzosséget nem alkotott.

„Hiszen 1872-ben még németnyelvu katonai hatàrôrteru-let volt a régi ugynevezett Délvidék! Lehetnek romantikut lelkek, akik a tôrténelmi mult alapjdn Danzigot és Kievet is Magyarorszég szâmdra reklamâljàk, mert Nagy Lajos ki-ràly alatt e vărosok sikeres ostromăban az idegen uralkodo seregét magyar csapatok is tarkitottdk, de ezt a romantikus tôrténelmi elvet a mai nemzetkozi jogfelfogds éppoly kevéssé ismeri el, mint ahogy a bùntetô perrendtartds nem ismeri el az istenitélet bizonyito erejét".

(Citat d i n c a r t e a a m i n t i t ă , p a g . 9, 10 ş i 11 Cap. „A régi Magyarorszăg tôrténelmi kialakuldsa").

Traducerea românească e următoarea: „După Vâmbery ( i s tor ie u n g u r ) , maghiarii străvechi, sau nci>\e triburi, cari au năvălit în Ungaria âe'azi^jprin secolul al_,_IX-lea, până în seçMul al Ji.lX^.auiţicrU-Xlt deş&mrşire, iar generaţiile maghiare de azi, nu au în vinele lor nici un strop de sânge unguresc străvechiu. După cercetările recente se adevereşte, că numai popoarele cari s'au jU^MLJkL-MwJMîi~JX^ şi-au putut păstra neamul lor curat, pe când popoarele delà. şes~, expun? continuilT)? TviTfirtTţtînrl, încetul cu încetul se amestecă cu sângele altor neamuri. Acest amestec, pe pusta cea mare a Ungariei, îl putem urmări până la finea evului mediu.

Deci, istoria acelui ţinut, pe care-l cunoaştem sub de­numirea de Imperiul Maghiar, nu poate să fie deloc istoria neamului maghiar. Figurile mari cari au jucat rol în Istoria, Ungariei şi cari după istoriografia maghiară sunt ridicaţi la rangul marilor maghiari ai trecutului, în majoritatea covâr­şitoare, n'au fost Unguri de pe pustă, adică urmaşii celor câ­teva mii de călăreţi maghiari, stabiliţi pe pusta Alfôlduluir

ci au fost originari din ţinuturile muntoase, iar alţii erau străini deadreptul, veniţi de pe meleaguri îndepărtate. Hunia­deştii, probabil, au fost slavi din Sud. ( A c i , a u t o r u l , g r e ş e ş t e f i i n d e ă H u n i a d e ş ţ i erau R o m â n i , lucru - ce-1 r e c u n o a ş t e ş i o p a r t e d fn i s t o r i o g r a f i a m l i g n i a r ă ! ) , Zrinyieştii erjiw rrn"ti, ZjiQolyeştii erau_poloni, iar Rakoczyeştix erau_ ruteuL. Cea maCmare parte din nemeşii '(nobilimea.) Ardealului erau ro­mâni, iar majoritatea nobilimei din Ungaria propriu zisă ( d i n t r e D u n ă r e ş i T i s a ) era germană, italiană şi slavă. Acelas proces îl întâlnim şi în istoria civică a ungurilor din secolul al XIX-lea. Marii maghiari din secolele XIX şi XX-lea, cari s'au distins pe terenul economic, ştienţific şi artistic, in multe-cazuri purtau nume străine, iar părinţii şi bunicii lor, cu certitudine, că vorbeau încă o limbă străină. Cine nu ştie, că Alexan<ţ£u m Petofi (cel mai mare poet maghiar), era băiatul măcelarulu£__sctrb Petrovici şi-a slovacei Maria Hruz? Tot slovac a fost şi Madăch Imre (cel mai mare dramaturg ma­ghiar), apoi Csiky Gergely şi Mikszâth Kolomdn ( s c r i i t o r i ) . De origine germană era şi marele compozitor Francise Liszt, Toldi Francise, proeminenta figură literară, Hunfalvi Paul, istoriograful şi Mihail Munkăcsy; pictorul. Dar fiind vorba de domeniul cultural şi artistic să nu ne abatem la cel poli­tic, pentrucă vom fi nevoiţi să facem şi genealogia (de pro­venienţă străină) a politicienilor activi din Ungaria de astăzi.

Istoria maghiară până la începutul secolului al XIX-lea, n'a fost deloc o istorie naţională. Conştiinţa naţională n'au cunoscut-o, maghiari, în evul mediu şi nou, ci ea s'a desvoltat abia după revoluţia franceză. Ceeace credem că-i istoria naţională ungurească, nu-i decât o forţă brutală, exer­citată prin tirania şi lupta unor despoţi stăpânitori mai slabi sau mai puternici, pentru moşiile şi produsele lor, sau pentru puterea de muncă a robilor, ori a popoarelor cari trăiau sub stăpânirea lor, lipsite complect de orice drepturi. Aceşti ti­rani, pe cari îi numim după întinderea puterii lor, de îm­păraţi, regi, principi, grofi, baroni, cavaleri ori nemeşi, au învins prin sabia lor pe tiranii mai mici, făcându-i supuşii (vasalii) lor şi lăsăndu-le o mică putere, iar uniţi cu ei, au atacat apoi pe alţi tirani feudali, supunându-i. Istoria evului de mijloc, nu-i altceva, decât un şir nesfârşit de asemenea lupte de hegemonie, între familiile oligarchiei (maghiare).

Nemeşi maghiari, sau mai bine zis vasalii mai mici xati-

mai mari ai puternicei oligarchii maghiare, cari trăiau p<' pusta Alfoldului si în ţinuturile sărăcăcioase din munţi, nu vqrbiau limba maghiară, ci limba latină, care era limba ofi­cială de apropiere, în decursul veacurilor, între diversele fa­milii oligarchice. Această stare de lucruri a început încă de p~e timpul primului oligarch puternic, Sfântul Ştefan, care şi el însuşi era vasalul împăratului german şi bizantin, din care motive s'a căsătorit cu o prinţesă bavareză. Veacuri dearăn­dul, au avut loc asemenea înţelegeri între cei mai diverşi oli-garchi maghiari, cari pe lângă unguri mai stăpâneau şi o ceată întreagă alte popoare străine. La orice schimbare de domnie, se încheia un contract între rege şi nobili (nemeşi), din care fiecare se năzuia să obţină cele mai mari eventagii morale şi materiale". ( A c e s t e i s tăr i d e l u c r u r i î i p u n e c a p ă t dezas tru l de la Mohac i , c â n d U n g u r i i s u n t bătuţ i de c ă t r e T u r e i ) .

„Nefiind o conştiinţă naţională, nici stat maghiar n'a existat înainte de secolul al XJX-lea.

N'a existat stat naţional maghiar, după cum n'a existat nici stat naţional german. Tocmai de aceia e o greşală mare, a crede, că statul maghiar, sau mai bine zis ţinutul de pe pusta maghiară a Alfoldului, locuit în majoritate de unguri şi stăpânit de oligarchia maghiară, şi-ar fi extins puterea de Stăpânire timp de o mie de ani, sau aproape atâta timp, şi asupra teritoriilor, pe cari în şcoală le-am învăţat, că apar­ţin Imperiului Maghiar. (Acelaş lucru îl spune şi Ekhard!).

Această Ungarie de ieri, care se începea dela Deveny şi se sfârşea la Predeal, care se întindea dela Carpaţi până la marea Adriatică, nici când nar fi avut fiinţă, dacă aceia cari au stăpănit-o (nobilii), secole dearăndul, ar fi fost nytmai domnitori maghiari, şi nu nişte hărăpăreţi de ţinu­turi străine. întinderea statului maghiar, care în 1918 a în­cetat de-a mai fi atât de extins, s'a închegat cu încetul în decursul veacurilor, mai mult în felul, că aceia cari stăpâ­neau Ungaria (nobilii), pierdeau sau cucereau noui ţinuturi, cu populaţie străină, cu care se înţelegeau în limba latină, iar clasa conducătoare de pretutindenea se întâlnia. în adu­nările ţării; la începutul secolului . al XlX-lea, se trezi si conştiinţa naţională, iar după frământări şi discuţii, cari au durat zeci de ani, c'o majoritate oarecare aceste clase con­ducătoare hotărărsc va limba oficială între ele să fie, cea maghiară. In asemenea împrejurări, maghiarimea din Ar­deal, de ex., înainte de unirea dela 1848, niciodată n'a avut vre-o legătură politică, economică, naţională sau culturală, t;u. magh,iarimea ae peste Dunăre, (din r'chea Panonie = Dundnt'Ul).

Ungaria Ce Apus, secole dearăndul a fost proprietatea privată a archiducilor din Austria. Apoi până la 1872, Del-vide'kul. ( B a n a t u l s i -o p a r t e sudică a A r d e a l u l u i ) , era ţinut grăniceresc austriac!

Pot însă, să existe şi unele spirite romantice, care pe baza faptelor trecute ale Istoriei, să reclame pentru Ungaria, Dnnzigul si Kievul, pentrucă odinioară regele Ludovic cel Mare cu armata sa, împestriţată şi cu unguri, le-a cucerit din mâna duşmanului, dar această concepţie istorică roman­tică, azi no pot admite principiile dreptului internaţional, şi •n'o recunoaşte, după cum nici procedura criminală, nu poate admite, azi puterea sentinţei dumnezeeşti a trecutului, pro­bată prin ordalii!"

( P a s a g i i l e s u n t t r a d u s e d in car tea u n g u r e a s c ă a d l u i Ih. Erdely lănos, î n t i t u l a t ă : 1918—1928. s a u „Ungurimea în statele succesorale si'n Ungaria").

A m d e s c h i s a c e a s t ă p a r a n t e z ă d e l a s u b i e c t u l i n i ţ i a l , p e n t r u a f u r n i z a c o n t r a - a r g u m e n t u l , î m p o t r i v a r ă t ă c i r i l o r ş i f a l s u r i l o r u n g u r e ş t i , p e car i p r o f e s o r i i m a g h i a r i l e p u n e a a r m ă î n m â n a t inere lor g e n e r a ţ i i a l e U n g a r i e i d e az i .

Am fi putut să ne servim de documente istorice româ­neşti, dar am crezut de cuviinţă, că e mai bine să le de-mostrăm rătăcirile cu propriile lor documente.

F a l s u r i l e i s t o r i c e d i n c a r t e a „La Bongrie d'hier et d'aujourd'hui', precum, şi contradicţiile flagrantate, pe cari le-am arătat, sunt cât se poate de evidente. Aceleaşi mon­struozităţi denaturate reies şi din „Catechizmul Naţiunii Ma­ghiare", s c r i s de Dr. Kăroly Iănos, profesor secundar, pentru pregătirea tineretului maghiar în vederea himericei idei: „Hungaria restituta"\

D i n 93 d e î n t r e b ă r i a le c a t e e h i z m u l u i r e v i z i o n i s t , n ic i u n a n u p o a t e r e z i s t a u n e i cr i t i c i , o r i c â t d e s labe .

A s t f e l , la r ă s p u n s u l a l 50-lea, p r o f e s o r u l u n g u r , K ă r o l y , « e r e r e v i z u i r e a t r a t a t e l o r p e m o t i v u l : „că apele Ardealului aleargă spre câmpiile Alfoldului. spre a se vărsa în Tisa,

iar Carpaţii despărţesc Ţara Valahilor de către Ardealul unguresc. Apoi, că natura însăşi a creiat această conforma­ţie geografică, pentrucă Ardealul să fie a Ungariei".

I n u l t i m a î n t r e b a r e a c a t e e h i z m u l u i se spune : „Care-i datorinţa neapărată a. fiecărui maghiarf R ă s p u n s : „Refa­cerea sau recăştigarea patriei pierdute şi pentru acest scop, fiecare să fie un soldat capabil de orice jertfă, ţi dacă tre­buie să fie chiar un părinte spiritual, ori martir al cauzei maghiare! Pentru rege şi pentru ţară! Istoria Ungariei să unească într'o alianţă foţi fraţii maghiari, bărbaţi şi femei, cari au credinţa şi speranţa în redobândirea moştenirii noas­tre scumpe; obiectul năzuinţei şi suferinţei noastre sfinte de-o mie d eani: reînvierea patriei scumpe, Amin!"

In p a r t e a d o u a a c a t e e h i z m u l u i a m i n t i t sunt versur i i r e d e n t e , c o l e c ţ i o n a t e de Pinter Ieno şi Sajo Sândor. (Szava-lăsra alkalmas Koltemenyek", sau versuri pentru declamări ocazionale).

D i n poez i i l e a c e s t e i co lec ţ i i ce le m a i i r e d e n t e s u n t : „Magyarnak lenni" ( A f i u n g u r ! ) , „Hărom szin" (Tre ico lo -ru l ) , î n c a r e s e a r a t ă a s u p r i m e a m a g h i a r i m e i d i n ţ i n u t u r i l e „ocupate", c ă r e i a i-s'a l u a t t r i c o l o r u l , d a r p e care, u n g u r i i , î l p ă s t r e a z ă î n i n i m e l e lor; î n p o e z i a „Uzenet" („Sol ie") , se t r i m i t e o so l i e de î n c u r a j a r e , „fraţilor" de peste graniţele barbare" p e n t r u a-i p r e g ă t i p e n t r u ora răzbun.ării .

I n „Legy biiszke, ifjuşog!..." („Fiţi mândri, tineri!"), se spune , ea t i n e r e t u l s ă f i e m â n d r u „pentru munca sfântă ce-l aşteaptă", p e n t r u c ă „se anunţă zorile ş i altarul liber­tăţii" maghiare...

I n „Kolozsvăr ejjel" („Clujul noaptea"), se a ra tă ja ­lea u imi m a g h i a r , c a r e n u m a i r e c u n o a ş t e veahiwl o r a ş al A r d e a l u l u i „ u n g u r e s c " , a j u n s î n m a n i l e s t r ă i n i l o r . I n p o e z i a „Panaszkodnak o magyar szelek" („Se plâng vânturile ma­ghiare", „Gyula diăk", s a u „Studentul luliu", spune , că s e r e î n t o a r c e d in A r d e a l , de la p o a l e l e „Hargitei", a d u c â n d , so­l i e „calvarul săcuiesc", iar pe „piaţa Clujului, calul statuiei lui Matia, nechează înfuriat, lovind cu copitele piatra", (S ta ­t u i a l u i M a t i a R o m â n u l ! ) , p e n t r u d u r e r e a m a g h i a r ă ! I a r „săcuii, încătuşaţi in lanţuri, se uită spre cer, aşteptând să scânteieze drumul marilor lupte", e tc . Şi „ s tudentu l IuliuO)",^ î ş i î n c h e i e poez ia , „isbucnind în lacrimi", şi e x c l a m â n d : „Scump şi cerşitor Ardeal!".

P o e z i a „Magyar Cimer" („Pajura maghiară"), e şi m a i o t r ă v i t ă !

P o e z i i l e „Catechismului", se t e r m i n ă c u v e s t i t u l i m n i r e d e n t - m a g h i a r „Hitvallds" („Profesiune de credinţă"), c a r e î n c e p e cu v e r s u r i l e : „Hiszek egy Istenben, hiszek egy ha-r.ăban, Hiszek egy isteni ordk igazsdgban, Hiszek Magyar-orszdg feltdmaddsdban"'. Sau p e r o m â n e ş t e : „Cred într'un Dumnezeu, Cred într'o patrie, Cred într'o dreptate eternă, Cred în învierea Ungariei!"

P o e z i a e s e m n a t ă d e c ă t r e d n a Papp-Vary Elemer — Sziklay Szerena.

D i n c e l e d e m a i s u s a m p u t u t î n ţ e l e g e , în ce sp ir i t pe­r i cu los , se c r e s c ţ i n e r i l e g e n e r a ţ i i m a g h i a r e .

Ş i t i n e r e t u l înbu iba t d e a s e m e n e a f a n a t i s m p a t r i o t i c , î ş i f a c e p e d e p l i n d a t o r i a „de bun maghiar", p r e g ă t i n d p e o r i c e c a l e p e r m i s ă şi n e p e r m i s ă „reînvierea Ungariei mu­tilate"!

I a r i n f l u e n ţ a aces te i edueaţ i i r e v a n ş a r d e se r e s i m t e ş i la noi în A r d e a l . O d o v a d ă e ş i p o e z i a „studentului luliu", p e c a r e a m c i t a t - o m a i sus . Apo i , t i n e r e t u l arde lean , m a ­g h i a r , cape s t u d i a z ă l a Budapesta, Seghedin' şi î n a l t e o r a ş e a l e Ungariei, d e v i n e ş i el u n p i o n e r al r e v i z i o n i s m u l u i m a ­g h i a r .

In o r a ş e l e n o a s t r e d e f ront i eră , ca de ex . Oradea, Sa-lonta, Satu Mare, Arad, aces t sp ir i t s'a in f i l t ra t a d â n c , î n s u f l e t u l „tinerilor maghiari de sub robia valahă".

S u b s e m n a t u l , a m a v u t o c a z i a s ă m ă e o n v i n g p e r s o n a l d e a c e s t l u c r u , v ă z â n d la u n t i n ă r m a g h i a r d i n Salonta, o f o t o g r a f i e , care reprezenta m a i m u l ţ i s t u d e n ţ i d i n A r d e a l ( d i n Oradea , A r a d ş i S a l o n t a ) , î m b r ă c a ţ i î n u n i f o r m ă d e „levente", f ă c â n d i n s t r u c ţ i e m i l i t a r ă ! T â n ă r u l r e s p e c t i v era ş i e l p e f o t o g r a f i e !

I n a n u l trecut , a m dat p u b l i c i t ă ţ i i o c i r c u l a r ă a une i Soc . s t u d e n ţ e ş t i d i n U n g a r i a , a d r e s a t ă c h i a r ş i a u t o r i t ă ţ i l o r r o m â n e ş t i , de p e f ront i eră , î n car i se a f l ă m u l ţ i U n g u r i , p r e c u m ş i o r g a n i z a ţ i i l o r t i n e r e ş t i m a g h i a r e d in o r a ş e l e d e f r o n t i e r ă , p r i n c a r e se cerea s p r i j i n u l m a t e r i a l al aces tora , p e n t r u a c ţ i u n e a r e v i z i o n i s t ă î n t r e p r i n s ă de r e s p e c t i v a Soc . s t u d e n ţ e a s c ă din U n g a r i a .

N u ş t i m însă d a c ă a u t o r i t ă ţ i l e n o a s t r e ÎN drept , s 'au ses i za t de a e e s t lucru!?

A c e i a ş i p r o p a g a n d ă f ebr i lă o d e s v o l t ă t i n e r e t u l MA­g h i a r , CU o c a z i u n e a e x c u r s i i l o r ÎN A r d e a l , p r e c u m şi l a j a m -horee l e eerce tăşeş t i . D o v a d a NE-AU f ă c u t - o j a m b o r e e l e d e l a Sibiu ş i c e a d e l a Gbdolb, d i n U n g a r i a .

U n poet m a g h i a r ( ? ) , e u o c a z i u n e a j a m b o r e i i d i n G6-dolo , (1933), scr ie ÎN „Peş t i H ir lap" . u r m ă t o a r e a poez ie des­pre cerce taş i i s ă c u i d i n ARDEAL:

„Szekely cserkcszek"

S z e k e l y cserkeszek j â t t e k P e s t r e . H o z t a k szep, z s i n d e l y e s te tot , K a p u t ă c s o l n a k n i e g m a ESTE, I a m b o r e e - t a b o r u k e lott . H o l â g y u t o n t o t Gâbor A r o n ,

S KEK — v i r â g o s A m e r e d e k ; O n n a n jo t tek , â t a h a t ă r o n , A s z e k e l y c s e r k e s z g y e r e k e k . H o b e d e r m e d t B u d a p e s t - v â r o s a . S m o s t : h a v a s i sze lo-der i i l t Sze les k a l a p j u k v a d v i r â g o s , T â n a M a r o s — szelrol ker i i l t ţ K i s csapat . . . M a j d k i i ldenek tobbet ! K d n y l ep i e l a s z e m e k e t ! E l j o t t e k kozenk . H a z a j o t t e k A s z e k e l y c serkesz g y e r e k e k ! "

Farkas Imre.

I n r o m â n e ş t e ; „Cercetaşii Săcui". Cerce taş i i s ă c u i a u so s i t l a P e s t a . A u a d u s c u e i u n e o p e r i ş f r u m o s d e ş i n d r i l ă . O s ă c i o p l e a s c ă î n c ă a s t ă s e a r ă o p o a r t ă , î n f a ţ a t a b e r e i d i n j a m b o r e e . D e a c o l o d e u n d e Gâbor A r o n a t u r n a t t u n u r i , d i n d e p ă r t a r e a f lor i lor a l b a s t r e : a u sos i t , p e s t e g r a n i ţ e , băe ţ i i săcu i .

A î n c r e m e n i t î n eft ldură o r a ş u l B u d a p e s t e i , ş i a c u m a d i e un v â n t d e m u n t e . P ă l ă r i i l e lor c u bordur i m a r i , s u n t î m p o d o b i t e c u f lor i s ă l b a t i c e , p o a t e - s d e p e m a l u l M u r e ş u l u i ?

E o trupă mieă...(H) Dar o să ne trimită mai mulţi!...(î) Ochii sunt năpădiţi de lacrimi: au venit în mijlocul nostru. Au venit acasă, băeţii cercetaşi — săcui!" Emeric Farkas.

D a r p r i m i r e a e n t u z i a s t ă a c e r c e t ă ş i l o r săcu i , d i n par­t e a t i n e r e t u l u i m a g h i a r ş i - a o f i c i a l i t ă ţ i l o r b u d a p e s t a n e , n e a m i n t e ş t e ş i d e a m i e a l i t a t e a f o r ţ a t ă a c e s t o r a f a ţ ă de cerce­t a ş i i r o m â n i , p r e c u m ş i p r i v i r i l e , ab ia , s t ă p â n i t e de u r ă , p e c a r i c e t ă ţ e n i i m a g h i a r i l e a c o r d a u a c e s t o r a .

D a r a c e s t e a v o r fi u n î n v ă ţ ă m â n t p e n t r u v i i t o r ! G e n e r a ţ i i l e t inere , de az i , a l e U n g a r i e i ŞI ce le ee v o r

v e n i m â n e , c r e s c u t e î n a s e m e n e a sp ir i t r e v a n ş a r d , vor fi m e r e u „un viespar al războiului", ameninţând pacea Euro­pei centrale. I a r „mijloacele pacifice", p e car i le p r o f e s a a c u m c â ţ i v a ani conte l e Bethlen, se VOR t r a n s f o r m a mereu, î n ac t e de p r o v o c a r e ŞI a m e n i n ţ ă r i .

B u g e t u l a r m a t e i , sub Gombos , a fost m ă r i t c o n s i d e r a ­bil, n e r e s p e c t â n d u - s e c l a u z e l e t r a t a t e l o r de pace , i a r U n g a ­r i a „va putea dispune oricând" de-o armată de peste (¡00.000 oameni, pe care o prevăd, tratatele de pace.

I n p r i v i n ţ a a r m a t e i u n g a r e , e f o a r t e s e m n i f i c a t i v d i s ­cursu l p r e m i e r u l u i de az i m a g h i a r , Gombos, ţ i n u t a c u m d o i ani , p e c â n d e r a m i n i s t r u al a r m a t e i , cu o c a z i u n e a î n t o c m i ­rii b u g e t u l u i m i l i t a r (1931).

I n t i m p u l d i n u r m ă , g a z e t e l e d i n B u d a p e s t a , a d u c e a u f o t o g r a f i i l e ş i e l o g i i l e f ă c u t e n o u i l o r p r o m o ţ i i de o f i ţer i d i n A c a d e m i a m i l i t a r ă d i n B u d a p e s t a . P e aceş t i o f i ţer i t i n e r i , g a z e t e l e , îi prezintă ca pe eroii şi stâlpii de mâine a Unga­riei ce va reînvia prin braţul lor răzbunător!

E x e m p l e de a s e m e n e a n a t u r ă a m p u t e a d a i n f i n i t d e m u l t e , d a r n u p u t e m depăş i i p r e a m u l t c a d r e l e ide i i ce n e p r e o c u p ă , p i e r z â n d u - n e î n a m ă n u n t e , cari to tuş i au o i m ­p o r t a n ţ ă ş i s e m n i f i c a ţ i e n e b ă n u i t ă .

A m d a t ace s tu i c a p i t o l o e x t e n s i u n e m a i m a r e , p e n t r u a s e r v i g e n e r a ţ i i l o r n o a s t r e s t u d e n ţ e ş t i u n e x e m p l u de n a ­ţ i o n a l i s m feroce , ce a t e n t e a z ă m e r e u a s u p r a e x i s t e n ţ e i n o a s ­tre c a n e a m , f i ind socot i ţ i d e a c t u a l a ş i v i i t o a r e a U n g a r i e , oa u n u l d i n t r e p r i n c i p a l i i d u ş m a n i al ţăr i i v e c i n e , d e ţ i n â n d s u b o c u p a ţ i a n o a s t r ă t e r i t o r i i u n g u r e ş t i ( ' ) . a s u p r a c ă r o r a n 'am a v e a n i c i u n d r e p t i s t o r i c !

Iar ţinerile generaţii româneşti, au datoria să le răs­pundă urmaşilor acelora, cari în mod barbar au ţinut în sclavie veacuri dearândul o mare parte din poporul româ­nesc, ce locuia Ardealul, încă de pe vremea când Istoria ,nu cunoştea pe Ungurii năvălitori, cari acum o mie de ani s'au pripăşit în mijlocul popoarelor din Europa de mijloc. Deci, tineretul nostru are aceeaşi datorinţă sfântă de a-şi apăra-neamul în existenţa lui, mereu ameninţat, de acel popor zvăpăiat al îndepărtatelor puste ale Asiei.

Neputinţa Ungariei de azi e incontestabilă, dar intri­gile, falsurile şi calomniile debitate în contul României şi-a ţărilor din Mica înţelegere, trebuie curmat odată şi poate pentru totdeauna.

P E T R E P E T R I N C A *

Doi români în Maroco şi Algeria loan Honae In satul său natal s'a

stins într'una din lunile de vară, atunci când to­varăşii lui se odihneau după munca unui an bo­gat în realizări, tânărul actor al Teatrului Naţio­nal din Cluj, Ioan Honae, care |se indicase ca un element de bune speranţe.

Era absolvent al Con­servatorului, student al Facultăţii de drept şi un îndrăgostit al artei, reali­zând câteva personagii mărunte dar bine susţi­nute, ca „Tobbi" din Da-vid Copperfield.

Ioan Honae a murit de boală şi mai ales de lipsuri. L-au înmormântat în satu-i natal, Breazova, din Banat, curând in Maroco şi Alger, unde au fost mat mult timp p , â n s d e p a r i n ţ i i b a t r â n i ? i d e toţi'ce, c a r i ,_'au c u n o s c u t

în legiunea franceză. şi au ştiut să şi-1 facă prieten.

Doi tineri, fraţii Caba, din comuna Ortelec (jud. Sălaj), despre care au scris ziarele mai amănunţit, vor pleca în

Cumpăraţi lozuri la

Banca Iliescu s. a. Cluj

• ' ^ M I L I O A N E MILIOANE A U , E $ I T D , N URNA MILIOANE N O R O C U L U I

CÂŞTIGURI de .

UHHILIOH MILIOANE MILIOANE MILIOANE MILIOANE

L O T E R I A »E JTAT MILIOANE A DiSTR IBUIT IN MAI PUŢIN DE MILIOANE T * E , A N '

Banca Iliescu S. A. Cluj a achitat până azi peste Lei 30,000.000 câştiguri

• • • • c n n n n • • • • • • cnn • n • • n c G c n c n n c r :

O

H

H

&

Uh

ü

M

Ou

Ph

H Ü »

O u

-

PQ

LOTERIA 6-a CONEXATA CU LOTERIA UNIUNII FUNDAŢIILOR CULTURALE REGALE SISTEM MIXT 70.000 LOZURI IN 2 SERII Şl 4 CLASE CU 56.511 CÂŞTIGURI

7 CLASA »NTAIA

Tragerea : 15 Noemvr i e 1 9 3 4

T 2 2 4 8

SO 5 2

éOO aftoo

"3SÖO

CAj-tlgurtU l«*«rl*l p* etat« a Leî Total l el

t l . 0 0 0 . 0 0 0 5 0 0 . 0 0 0 200 .000 100.Û00

50.000 20.000 10.000

4.000

cJjHgurl

2 . 0 0 0 . 0 0 0

1.00^.000 4 0 0 X 0 0 4 0 0 . 0 0 0 400.000 600.000 520.000

^ ,00.000 ' .354.000

.1 1 2 . 0 7 4 . 0 0 0

3 3 6 9

51 78

450 . 3 0 0 0 3 6 0 0

CtţtlgurlU tel.rl.lm.«» A Lei Total Lei

1.000.000 = 3.000.000 2 5 0 . 0 0 0 1 0 0 . 0 0 0

50000 I o.ooo 5.000 2.000

800 Caruri

7 5 0 . 0 0 0 6 0 0 . 0 0 0 450.000 510.000 390.000 900.000

2.400.000 ui 9 . 0 0 0 0 ) 0 0

Total 7 . 1 0 0 câş t igur i în v a l o a r e de Lei 2 1 . 0 7 4 . 0 0 0

C L A S A D O U A Tragerea : 15 Deeemvr!» 1 9 3 4

Ca»llourlla loKrl.l-ui.ii Ceţtigun a Lei Toial L-l Câjtlgyn • Lei Total Lei

2 a 1 .000 .000 = 2.000.000 3 a 1.000.000 3.000.0001 2 5 0 0 . 0 0 0 1 . 0 0 0 . 0 0 0 3 2 5 0 . 0 0 0 7 5 0 . 0 0 0 ] 2 2 0 0 . 0 0 0 4 0 0 . 0 0 0 6 100.CÜJ 6 0 0 . 0 0 0 4 100 .000 4 0 0 . 0 0 0 9 50 .000 4 5 0 . 0 0 0 8 50.000 400.000

4 5 0 . 0 0 0 30 20.000 600.00s) 51 10.000 510.000 52 1 5.000 780.0O2 78 5.000 390.000

300 «60

1 0.000 5.000

2.000.000 3.300.000 4 5 0 2.000 900.000

2800 2.222 6.221.600 3000 800 2.400.000 3 7 6 0 eWigurl l i 17.101.600 3%0Q cd 'ig uri u i 9 . 0 0 0 . 0 0 0

Total 7.360, câş t igur i în~va l :»ar> d e Lei 2 6 . 1 0 1 . 6 0 0

3/* Ì ""'/ MMţUL LOZULUI inclu.iv ANEXA i Pentru (oale 4 Clasele . . . . . . . Lei 3.500 '..400

l/2_ 1.600

1/4

Lei 600 600 400 800 200

C L A S A T R E I A Tragerea: 15 Ianuar ie 1 9 3 5

Cl«llgurll. lalcrtet p« d. i . Ciallgurrla Marlahanaii Câsllgun s Le) Total Let CA sfiguri . Lei Tolol Lei

a I . 0 0 0 . 0 0 0 - 2 . 0 0 0 . 0 0 0 3 a 1 .000.000 = 3 . 0 0 0 . 0 0 0 2 5 0 0 . 0 0 0 1 . 0 0 0 . 0 0 0 3 2 5 0 . 0 0 0 7 5 0 . 0 0 0 2 200 .000 4 0 0 . 0 0 0 6 1 0 0 . 0 0 0 6 0 0 . 0 0 0 4 8

I 0 0 . 0 0 0 50.000

4 0 0 . 0 0 0 400.000 9 5 0 . 0 0 0 4 5 0 . 0 0 0

30 30.000 900.000 51 10.000 510.000 52 20.000 1.040.000 78 5.000 390.000

400 10.000 4.000.000 4.200.000

78 5.000 390.000 700 6.000

4.000.000 4.200.000 450 2.000 900.000

2800 2.888 &086.400 3000 800 2/400.000 4 0 0 0 câjMgurl L.> 2 2 . 4 2 6 . 4 0 0 3 6 0 0 ctillgur, Lei 9 . 0 0 0 . 0 0 0

Total 7 . 6 0 0 câş t igur i în v a l o a r e d e Lei 3 1 . 4 2 6 . 4 0 0

CLASA PATRA Tragerea: 15 Februar ie 1 9 3 5

Canguri CaşHgurila loteriei pa iUu a Lei Tolel Lei

CtiHgurlIa lolarlel-.n.ia Câştiguri » Lei Tolal L#

2 a 6 . 0 0 0 . 0 0 0 = 1 2 . 0 0 0 . 0 0 0 1 2 a I . 0 0 0 . 0 0 0 1 2 . 0 0 0 . 0 0 0

2 2 . 0 0 0 . 0 0 0 4 . 0 0 0 . 0 0 0

4 1 . 0 0 0 . 0 0 0 4 . 0 0 0 . 0 0 0 12 1 0 0 . 0 0 0 1 . 2 0 0 . 0 0 0

6 4 0 0 . 0 0 0 2 . 4 0 0 . 0 0 0 18 70.000 1.260.000 12 200 .000 2 . 4 0 0 . 0 0 0

70.000 1.260.000

16 100 .000 1 . 6 0 0 . 0 0 0 51 20.000 ţ. 1.020.000 20 70.000 1.400.000

200 30.000 6.000.000 87 10.000 9 070 .000 250 20.000 5.000.000 T-888 10.000 8.880.000 ,471 4.000 1.884.000

1400 7.000 9.800.000 28000 4.444 124.432.000 3000 i.aoOi L 3.6OO.0O0 3 0 8 3 0 cjfflggrl Lei 1 8 1 . 9 1 2 . 0 0 0 3651 clillgurl , '

I I 1 %tt2Î:»SKSSB Total 3 4 . 4 5 1 câş t igur i în v a l o a r e d e Lei 2 0 3 . 7 4 6 . 0 0 0

T O T A L G E N E R A L :

4 2 . 0 6 0 Câştiguri în valoare de Lei 2 3 3 . 5 1 4 . 0 0 0

1 4 , 4 5 1 . . . . . 4 8 . 8 3 4 . 0 0 0

5 6 . 5 1 1 2 8 2 . 3 4 8 . 0 0 0