Anul 1848 Si Semnificatiile Sale

5/19/2018 Anul 1848 Si Semnificatiile Sale

1/81

Masoneria(sau despre ultima moda la lupi: blana de oaie)

n care se arata ca masoneria, desi se prezinta sub forma unei organizatii de binefacere, cu nalte scopuri umanitarenu este altceva dect o organie secreta, anticrestina cu scopul vadit n studiul ce va urma aici este prezentatacercetarea nalt Prea Sfintitului Nicolae Mitropolit al Ardealului, din anul 1937, studiu ce reprezinta, dupa cum se va vedea, punctul de vedere al Bisericii Ort

odoxe Romne fata de aceasta organizatie; articolul s-ar fi putut foarte bine numisi: despre Bunul Dumnezeu si satana, avnd sau putnd avea mai multe subtitluri..

Articolul de fata vine dintr-o necesitate, n ntmpinarea unei starde fapt cu care se confrunta din nou societatea romneasca: propagarea, sub o nfatisare falsa, a unei doctrine funciarmente anticrestine. Pentru a evita orice discutie polemica am ales calea aceasta: prezentam studiul PS Nicolae al Ardealului,si alaturat textul prin care Biserica Ortodoxa Romna si-l asuma; si, mai departe,masurile care au fost luate de catre Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne n 37.Mentionam ca, desi oarecum uitata, aceasta pozitie este cea oficiala: Biserica Ortodoxa osndeste masoneria ca anticrestina, dupa cum se va vedea n cele ce urmeaza. Ne simtim datori sa amintim aceste lucruri si pentru a feri tinerii si maiales tinerii intelectuali de aceasta cursa.

Poate ar fi trebuit sa ncepem cu o fabula; consideram nsa ca fabula pe care o avem n vedere este bine cunoscuta: e cea cu lupul si oile, n care un lup...

Studiu asupra francmasoneriei

ntocmit de.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului si votat de Sfntul Sinod n sedinta sa la 11 Martie 1937

Ce este Francmasoneria?Francmasoneria este o societate secreta, raspndita azi n lumea n

ga, pretinznd a avea un scop filosofic si umanitarist. Nu vom ncepe prin a da o dinitie completa a Francmasoneriei, ci vom arata pe rnd originile, organizatia sidiferitele ei aspecte, rezumndu-le la sfrsit ntr-o definitie.

1. nceputurile Francmasoneriei

nceputurile Francmasoneriei formeaza un subiect de interminabilediscutii. n forma de astazi ea exista din 1717, cnd 4 loji engleze s-au ntrunit lLondra si au format Marea Loja a Angliei.

La 1723 Andersen ntocmi Constitutiunile acestei organizatii pe baza Constitutiei mai vechi a lojilor de zidari din Anglia. (Aceste loji de zidariramasesera cu timpul numai cu numele de zidari, n ele intrau orice fel de oameni.) Constitutiunile lui Andersen sunt legea fundamentala a Francmasoneriei.

2. Organizatia Francmasoneriei

Membrii Francmasoneriei sunt mpartiti n grade oculte. Membrii dintr-un grad nu stiu nici cine face parte dintr-un grad superior, nici cine face parte din acelasi grad cu ei. Stiu numai cine face parte din gradele inferioare. Din punct de vedere al numarului gradelor, precum si al altor caracteristici rituale, Francmasoneria se mparte n diferite rituri.

Astfel exista Francmasonerie ioanita sau albastra. Membrii acesteia sunt mpartiti numai n trei grade: ucenic, calfa si maestru. Apoi este ritul sc


2/81

otian sau rosu si cuprinde asa zisele grade nalte, 30 la numar, iar si mai sus deacestea sunt gradele invizibile. De obicei nsa Francmasoneria ioanita nu existadect ca treapta inferioara, supusa celei scotiene. Gradele nalte si cele invizibile sunt cele care conduc din umbra toata vasta organizatie a Francmasoneriei, n mod unitar, pe tot globul pamntesc. n vrful piramidei sta Patriarhul, sau mparatul oronat al lumii.

Ridicarea ntr-un grad nu se face prin alegerea de jos, ci prin selectie de sus; cei din gradele superioare ridica pe cine vor dintr-un grad inferior la un grad superior. Intrarea n orice grad se face printr-un juramnt nfricosar si printr-o initiere. Prin juramnt, cel ce intra n gradul nou se obliga sa pastreze secretul fata de tot ce va vedea si va cunoaste n acest grad. Prin initiere i

se comunica taine din nvatatura si misiunea Francmasoneriei, necunoscuta de gradele inferioare. Secretele comunicate gradelor inferioare sunt anodine, dar celecomunicate gradelor superioare sunt grozave. Iata juramntul prestat de ucenicul Francmasoneriei ioanite: Jur naintea Marelui Arhitect al pamntului ca nu voi descopri nimic, nici prin semne, gesturi sau altceva ce poate descoperi si indica cevace nu trebuie descoperit. n caz de calcare a juramntului primesc sa mi se taie beregata, sa mi se scoata ochii, sa mi se gaureasca pieptul, sa mi se smulga inima, sa mi se scoata maruntaiele din trup, sa se arda, sa se prefaca n cenusa si sase arunce n fundul marii sau sa se mprastie n cele patru vnturi pe fata pamntul

Alaturi de aceasta organizatie, oculta chiar pentru membri, exista una administrativa, secreta pentru profani. Francmasoneria lucreaza n ateliere. Atelierele n care lucreaza primele grade se numesc loji simbolice, formate fiecare din vreo 50 de persoane. Atelierele gradelor superioare au alte numiri. n fru

ntea fiecarei loji se afla un venerabil cu rol de presedinte ajutat de mai multidemnitari. Toti sunt alesi pe un an de catre membrii lojei.

3. Francmasoneria si evreii

Evreii au un rol preponderent, chiar dominant n Francmasonerie. Toate gradele nalte si invizibile au fost create si sunt ocupate de ei. Bauer, Pirlet, Caillard, Lacorne, Morin, Francken, Moise Cohen, Isaac Long, ntemeietorii Francmasoneriei gradelor superioare din Franta si America au fost toti evrei. n Ungaria majoritatea Francmasonilor erau evrei, iar conducerea era aproape exclusiv nmna lor. Biserica israelita e aliatul nostru firesc, ea ne sprijina si o multimede iudei sunt n rndurile noastre, se spunea n revista Francmasonilor din Ungariaacia, 1908, nr. 62. n Germania lojile dependente de Marea Loja din Hamburg erau l

a fel ocupate de o mare majoritate de evrei. n Turcia conducatorii Francmasoneriei erau pe la 1909, evrei. Tot asa n Italia, seful Francmasoneriei era faimosul evreu Ernesto Nathan, care a ajuns primar al Romei.

Francmasoneria franceza a fost condusa n trecut de evreii Cremieux si Gambetta. n Anglia, dintre cei vreo 300.000 Francmasoni, peste 43.000 sunt evrei.

n lojile Marelui Orient din Romnia, care e o filiala a Marelui Orient din Franta, evreii se afla n majoritate de 90 la suta. n lojile Marei Loji Nationale Romne, ce se pretinde nationala, se gasesc de asemenea evrei, desi ntr-un numar mai mic. Dar desi Marea Loja Nationala Romna se prezinta cu masca celui maipur romnism si afecteaza dusmanie fata de Marele Orient din Romnia, pe fata jidovit, totusi ea are legaturi ascunse cu Marele Orient si cu celelalte organizatii francmasonice mondiale, toate fiind nglobate ntr-un sistem unitar. De altfel, Marea

Loja Nationala Romna e ntemeiata prin D.I. Pangal, de catre Francmasoneria RusieiSovietice.

Conducerea ntregii Francmasonerii de catre evrei se realizeaza prin mijlocirea ordinului Francmason pur evreiesc Benai Berith. Lojile acestui ordin, mprastiate n toata lumea sunt conduse de un comitet executiv din Chicago. Membrii acestor loji, exclusiv evrei, sunt cei mai multi si membri ai lojilor Francmasonice n care intra si crestinii. Ei mijlocesc astfel sugestiile si poruncile comitetului evreiesc de la Chicago lojilor celorlalte Francmasonerii.

Se pot aduce nenumarate marturisiri din lagarul Francmasonic sievreiesc despre caracterul iudaic al Francmasoneriei. Alegem numai vreo doua. Ra


3/81

binul Dr. Isaac M. Wise, un conducator de vaza al evreilor, declara: Francmasoneria este o organizatie iudaica, a carei istorie, misiune, semne si interpretari sunt de la un capat la altul iudaice, cu exceptia numelui unui singur grad si a unor cuvinte din formula juramntului.Evreul Dr. G. Karpeles spune: Ideea Francmaseriei a izvort cu necesitate interna din iudaism. Ca ntemeietor al ei e consideratSolomon, care a vazut cea mai nalta nflorire a lui Israil. Cuvinte si semne sunt cea mai mare parte luate din limba ebraica.n revista Francmasonica Symbolisme, Iulie 1928 se spune: Misiunea cea mai importanta a Francmasoneriei este sa glorifice rasa iudaica care a pastrat nealterat continutul dumnezeiesc al cunoasterii.Apoi ea trebuie sa sprijine rasa iudaica, pentru a sterge granitele nationale.

4. Ceremoniile FrancmasoniceCeremoniile francmasonice nca dovedesc preponderenta spiritului i

udaic n Francmasonerie. Nu vom intra aici n amanuntele acestor ceremonii. Toate actele solemne din loji au un caracter simbolic si aproape toate obiectele si notiunile care sunt uzitate n aceste ceremonii au numiri ebraice. ntreg complexul ceremoniilor sta ntr-o referinta mai departata sau mai apropiata de misterul centralal Francmasoneriei care este moartea si nvierea lui Hiram, arhitectul templului lui Solomon, identificat simbolic cu un zeu nascut din Isis, adica din natura.

Legenda lui Hiram e luata din Talmud. Participantii la ceremoniile Francmasonice repeta simbolic, prin gesturile si cuvintele lor, omorrea si nvierea lui Hiram, ntocmai ca n misterele sincretiste precrestine. Avem de-a face decicu un fel de cult misteriaco-cabalistic. Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe din Gr

ecia se exprima n actul de condamnare a Francmasoneriei din 1933, asupra acestuipunct astfel: Francmasoneria nu este numai o simpla reuniune filantropica sau scoala filosofica, ci alcatuieste un sistem mistagogic, care reaminteste de vechilereligii sau culte misteriaco-pagne, din care si trage obrsia, alcatuind o urmare i o renviere a lor... Raportul acesta al masoneriei cu religiile misteriace se vede de altfel si din cele ce au loc si se savrsesc n timpul initierilor. Caci, dupacum n cele ce au loc n misterele idolatre vechi se relua drama luptelor si a mortii zeului misteriac si prin reluarea aceasta mimica a dramei acesteia, cel ce seinitia murea dimpreuna cu patronul religiei misteriace care ntotdeauna era o persoana mitica simboliznd soarele sau natura, care murea iarna si renvia primavara -, tot asa si n initierea celui de al treilea grad al Francmasoneriei. ntr-adevartreapta aceasta a initierii alcatuieste o expunere dramatica a mortii protectorului masoneriei, Hiram, si un fel de reluare dramatica a mortii acestuia n care, c

el ce urmeaza a fi initiat sufera dimpreuna cu el, fiind ranit n aceleasi organesi n aceleasi locuri ale corpului ca si Hiram... Astfel Francmasoneria, n chip clar, este o religie misteriaca cu totul diferita, separata si straina de religia crestina... Masoneria are slujbe religioase proprii, ca ceremonia nvierii n chip delup, sau botezul masonic, ceremonia recunoasterii casatoriei sau casatoria francmasona, parastasul francmasonic, inaugurarea templului masonic etc.

5. Francmasoneria si crestinismul

Francmasoneria se prezinta asadar ca o quasi-religie cu zeul eipropriu: Hiram. n realitate ea nu admite o fiinta personala la conducerea lumii,precum nu admite un principiu personal n oameni. Ea preconizeaza un panteism naturalist: Hiram simbolizeaza forta universala care si ia temporal masti individuale

, prezentndu-se sub forma de persoane trecatoare. Masonul stie ca personalitatea sa nu e nimic si se dezintereseaza de ea. El urca pna la principiul interior al initiativei, pe care-l banuieste, fara a-l putea cunoaste exact, Dumnezeu necunoscut n realitatea sa misterioasa: acesta e eul transcendent, identic poate n toate existentele cari cugeta. Asa zisele persoane omenesti sunt rolurile pe care le joaca trecator unul si acelasi actor.

Un actor misterios detine rolul personalitatii noastre. Cine esteartistul care nu se arata n scena, ci ramne travestit si mascat?... E o energie consacrata Marei Opere, forta indestructibila ca orice alta forta. Aceasta energie este independenta de instrumentul prin care se manifesta printre noi. Ea se tr


4/81

ansforma fara a se stinge... Cine lucreaza deci n noi, daca nu forta care animape predecesorii nostri? Hiram, care nvie, este o realitate. Sa stim sa meditam sisa ntelegem. Ca indivizii dispar, putin importa, daca energia care lucra n ei subzista. Sa ne dezinteresam deci de o nemurire pe care ne-am reprezentat-o ca individuala. Personalitatea noastra se va stinge si daca mai trziu evocatorii nostrisi-ar nchipui ca intra n relatie cu noi, ei n-ar constitui o fantoma dect adunnd iunile ce si le-ar putea face despre noi.

Individul este produsul tranzitoriu si repetat al unei cauze permanent constructive. n ce priveste pe Marele Arhitect al Universului, trebuie sa notam ca aceasta expresie nu intentioneaza sa impuna o credinta. Sa ne pazim decia ceda acelei leni a spiritului care confunda pe Marele Arhitect al initierilor

cu Dumnezeul credinciosilor.Francmasoneria este rationalista. Ea ndeamna pe membrii sai sa su

puna totul cugetarii rationale ca filtru suprem pentru tot ce au sa admita. Iata ce zice un alt francmason: Nici forta statului, nici cerinta nu sunt eterne...Atunci ce poate regenera poporul cazut n dezordine? Nimic altceva dect stapnirea msurata a ratiunii... Idealul F. M. consta n a construi pe nesimtite o republica universala si democrata a carei regina va fi ratiunea, iar consiliul suprem, adunarea nteleptilor. n virtutea principiului care a prezidat la nasterea Francmasoneriei, ea va putea, bazndu-se nu pe voia unui Dumnezeu inaccesibil, ci pe imperativele Ratiunii, sa dea o viata moralei crestine

Din acestea rezulta si raportul Francmasoneriei fata de crestinism. Mai putem aduce cteva citate pentru a arata atitudinea directa a F. M. fata de crestinism. Tot autorul din care am citat mai sus declara: Mai vedeti mntuirea o

amenilor ntr-o renastere religioasa? O! visul imposibil! Boltele sanctuarelor alecaror ruine voiti sa le reparati, nu vor mai vedea niciodata dect un ecou slab al rugaciunilor de odinioara. Nu mai exista Dumnezeu pentru a mai nvia mortii si Acela (Hristos) ale carui accente magice deschideau mormintele, nu mai poate spera ca un miracol asemanator va opri coborrea lui lenta n groapa uitarii. Mai mult ca totdeauna o credinta laica se substituie unei credinte supranaturale. Fr. Osw.Wirth n lucrarea citata compara pe Hiram cu Hristos, ambele nume exprimnd doar acelasi simbol al trecerii energiei cosmice dintr-o persoana ce dispare definitiv nalta ce apare (moartea si nvierea lui Hiram). E acelasi mit, doar numele e altul.O libertate a vointei nu admite F. M. Totul n lume, chiar si viata sufleteasca,decurge dupa o lege necesara neschimbabila. Simbolismul masonic mpinge mai departeanalogia sugernd ca microcosmul sau lumea mica, se construieste ca si macrocosmul, lumea mare.

Dar Francmasoneria nu reprezinta o conceptie statistica, ci se multumeste sa existe si ea alaturi de crestinism. Francmasoneria e prin excelentadinamica. Ceea ce cere mai mult adeptilor e actiunea, recladirea lumii, conformprincipiilor ei. Astfel F. M. Lupta cu ndrjire sa elimine din omenire conceptia opusa ei, crestinismul, si institutia care-l sustine, Biserica. Devizele ei sunt:Separarea Bisericii de Stat, scoala laica, casatoria civila, difuzarea principiilor anticrestine n masele largi. n unele state cum sunt Franta, Spania, Rusia, devizele acestea au fost realizate. n alte tari se merge cu pasi repezi spre aceasta stare. Biserica sta n fata ofensivei puternice a unui dusman necrutator.

6. Scopul Francmasoneriei

Francmasoneria si tine ultimele ei scopuri n secret. Dar fara voia

ei se strevad adeseori aceste scopuri, din marturisiri masonice mai mult sau mai putin nvaluite. Regulat, F.M... spune ca scopul ei este cercetarea adevarului si actiunea caritativa.

Dar de o actiune caritativa francmasonica nu s-a mpiedicat nimenipna acum. Si apoi de ce ar fi lipsa de o asociatie clandestina si de secrete, pentru desfasurarea unei actiuni caritative?

n realitate cnd masonii explica mai larg sensul actiunii lor caritative, vezi ca e vorba de o fericire a lumii prin scaparea de ideile ei de acum,prin asezarea ei pe temeliile principiilor rationaliste masone. Binefacerea pentru mason nu se confunda cu ceea ce s-a convenit sa se numeasca caritate. Cedarea


5/81

ctorva bucati de pine, din prisos, nu-l achita de datoria sfnta ce o contracteazinitiatul fata de umanitate. A face bine comporta un ntreg program de viata. ntr-forma eufemista, Fr. Osw. Wirth, arata asadar ca nu caritatea este scopul Francmasoneriei.

Iar cercetarea adevarului de care vorbeste F.M.... trebuie nteleasa ca o lansare a tuturor ideilor de destramare a Statului si a Societatii. Toate ideile de extrema stnga ale comunismului au fost pregatite n Loji si aplicate defrancmasoni. La fel, toate ideile anticrestine, de totala emancipare a instinctelor omenesti inferioare de sub prestigiul virtutilor crestine. De la Marx pna laLenin si Trotzki, toti sefii mai de seama ai comunismului au fost evrei si francmasoni, sau cel putin francmasoni.

Ziarul francmason Latomia scrie (Iulie 1849, p. 237):Nu putem dect sa salutam socialismul ca pe un excelent aliat al F. M... n munca de nnobilare

omenirii, n straduinta de a promova binele omenirii. Socialismul si masoneria mpreuna cu comunismul au tsnit din acelasi izvor.

Scopul Francmasoneriei sta n legatura cu soarta ntregii omeniri. F.M.... lupta pentru o anumita directionare, pentru o anumita tinta a ntregii vieti omenesti colective si individuale. Care este acest scop? Dintr-o multime de marturisiri masonice si din descifrarea sensului ce se desprinde din toata activitatea de pna acum a F.M...., rezulta ca acest scop este: ntemeierea unei republicimondiale, condusa de francmasoni, adica de evrei. O republica cu desavrsire laica, cu o omenire ndobitocita de mizerie si de patimile inferioare dezlantuite.

Iata ce spune acelasi Fr. Osw. Wirth, n manualul maestrului: Sa avem curajul sa ne zicem religiosi si sa ne afirmam apostoli ai unei religiuni mai

sfinte dect toate celelalte. Sa propagam Religia Republicii, care va forma inimacetatenilor si va cultiva virtutile republicane. Tema ntemeierii republicii mondiale sub stapnirea Francmasoneriei a format obiectul Congresului mondial al F.M...., din 1900, tinut la Paris.

Cnd vorbesc metaforic, francmasonii se prezinta ca zidarii care au sa rezideasca, sub conducerea lui Hiram, templul lui Solomon din Ierusalim. Aceasta nseamna, fara metafore, restabilirea dominatiei lui Israil asupra lumii ntregi.

Numai din tendinta F.M...., dupa republica laica, internationalasi extrem de democratica se explica de ce toate revolutiile de la cea din 1789 ncoace, toate loviturile date crestinismului, principiului monarhic si national,principiului autoritatii, sunt opera francmasonilor. Din aceste motive, toate statele care recunosc valoarea principiului national si a factorului crestin au de

sfiintat Francmasoneria. Asa a facut si Italia prin Mussolini n 1925, si Germaniaprin Hitler. n Ungaria a fost desfiintata dupa prabusirea comunismului lui BelaKuhn, dovedindu-se ca acest comunism a fost creatia lojilor.

7. Francmasoneria n Romnia

Nu vom face un istoric al Francmasoneriei n Romnia. Pna la razboiu s-a bucurat de dezvoltare remarcabila. Abia de la razboi ncoace si mai ales n ultimii vreo 10 ani, a luat un avnt ce da de gndit. Din cele sase grupe francmasonice romne, una e pur evreiasca: Bnai Brith, alta Federatia lojilor simbolice de rit oanit din Romnia e evreo-ungureasca (n Ardeal) si n 1933 s-a unit cu Marea Loja Nionala Romna, iar o a treia e evreo-nemteasca: Marea loja germana din Romnia. Romi se gasesc numai n celelalte trei: Marea Loja Americana din Romnia (afiliata la M

area Loja Americana din New York), Marele Orient din Romnia afiliat la Marele Orient din Franta, si care cuprinde 90% evrei si, n sfrsit, Marea Loja Nationala dinRomnia, care afiseaza tricolorul, afecteaza lupta contra celeilalte Francmasonerii, pe motiv ca e jidovita, dar aceasta e numai o masca cu scopul de a vna ct mai multi ofiteri si alti buni romni.

Marea Loja Nationala condusa pna n 1933 de dl. Pangal, n acel an a rupt n doua, o parte lojile ei cele provinciale si cinci din cele zece bucurestene constituindu-se separat n frunte cu dl. M. Sadoveanu. Dar pe dl. Sadoveanu l-au urmat numai masonii din primele trei grade, cei din gradele superioare au ramas cu dl. Pangal. Si cum masonii primelor trei grade sunt condusi de cei din gra


6/81

dele superioare se pare ca schisma din Marea Loja Nationala e tot numai o cursapentru romnii naivi pe care prestigiul unui Sadoveanu i atrage mai mult dect dl. Pangal. De altfel, gruparea d-lui Sadoveanu s-a aliat cu Marele Orient.

Despre opiniile de mason ale d-lui M. Sadoveanu citam doar urmatoarele rnduri din cuvntarea rostita la adunarea din 2.VII.1933, a Marii Loji Nationale. Sub un val eufemist se ntrezareste toata adversitatea masonica fata de credinta crestina si ideea nationala: Liber cu adevarat e numai acel maestru care izbndeste a-si domina pasiunile si a se elibera de prejudecati. Cel care pastreaza ura de rasa, obscurantismul violentelor, suficientele dogmatice, e un sclav ca sicel care nu-si poate domina pasiunile degradante.

Foarte sistematic zeflemiseste dl. M. Sadoveanu credinta crestin

a ortodoxa pe care o socoteste o credinta pentru naivi, mult inferioara stiinteiegiptenea Maguluisuperior n romanul Creanga de aur.Numarul masonilor din Romnia era nca n 1932 ntristator de urcat.

azi se pare ca sunt si mai multi. n 1932 aveam 3300 masoni. Cehoslovacia avea 60,Jugoslavia 900, Polonia 450, Bulgaria 500. Se va recunoaste ca Romnia fata de aceste tari vecine are enorm de multi.

Influenta masonilor n viata mai noua a Statului nostru se resimtedureros, dictnd din toate locurile de conducere.

De altfel si n Marea Loja Nationala se afla evrei.

8. Asa zisa Masonerie Nationala Romna

Dar asupra Masoneriei Nationale Romne trebuie sa insistam ceva ma

i mult. Despre ateismul Marelui Orient din Romnia si al Marii Loji Nationale a d-lui Sadoveanu nu poate fi nici o ndoiala, odata ce el este n strnsa comuniune cu Mrele Orient din Franta, despre care nsasi ntmpinarea Masoneriei Nationale Romne e Sfntul Sinod spune: Prima mare organizatie dizidenta a fost asa numitul Mare Orient din Franta, care nca din secolul al VIII-lea s-a ndepartat ncetul cu ncetul asoneria traditionala, suprimnd obligativitatea credintei n Dumnezeu si n nemurirsufletului, precum si aceea a contractarii juramntului pe Sf. Scriptura, dintr-un asa zis spirit de libera cugetare, si ajungnd n anul 1878, la nsasi primirea atlor n Ordin. Aceasta a provocat, dupa cum era si firesc, o imediata ruptura a relatiilor ntre marile loji masonice regulate cu Marele Orient din Franta, si de atunci ncoace att Marele Orient din Franta ct si toate organizatiile afiliate lui, dlumea ntreaga, sunt socotite ca schismatice, eretice si orice relatii sunt interzise ntre masonii regulati si membrii acestor organizatii.

Noi vom arata n primul rnd, ca exista relatii ntre organizatiile sonice cu care este afiliata Masoneria Nationala Romna si ntre cele ce stau n legura cu Marele Orient din Franta, iar n al doilea rnd vom pune n adevarata lumina itudinea fata de religie a Masoneriei, ce se pretinde adversara Marelui Orient din Franta.

a) Marele Orient din Franta si Marea Loja din Franta stau n asa strnse legaturi, nct n fiecare an se aduna delegatii lor ntr-un convent comun. Moja din Franta nsa face parte din Asociatia Masonica Internationala (A.M.I.) cu sediul n Geneva, mpreuna cu Marile Loji din Belgia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Elvetia, Cehoslovacia, Spania, Viena si Jugoslavia,dintre care multe au legaturi cu Masoneria Nationala Romna. (Vezi ntmpinarea amiita mai sus.) De altfel A.M.I. lupta pentru ca ntr-un viitor mai apropiat sau mai

departat, lantul mondial sa se ncheie n sensul ca diferitele dialecte masonice aleumanitatii sa se uneasca ntr-o limba comuna. Deci si acum sunt numai deosebiri dialectale.

Cu Marele Orient din Franta are legaturi Marea Loja din Viena. Ori Marea Loja din Viena sta n relatii oficiale cu Marea Loja din Anglia si deci si cu Masoneria Nationala Romna.

Ct de neserioase si de trecatoare sunt suspendarile de relatii ntre diferitele organizatii francmasonice se vede si din pilda ce au dat-o n anii recenti francmasoneriei germane. Att cele trei Mari Loji prusiene vechi care se socotesc foarte nationale, ct si alte patru din cele umanitariste: Marea Loja din Ha


7/81

mburg, cea din Bayreuth, cea din Frankfurt pe Main si cea din Darmstadt, au ruptrelatiile cu Marea Loja din Viena, socotita internationalista. nsa n acelasi timpMarile Loji din Hamburg, Bayreuth si Frankfurt pe Main au reluat relatiile cu Marea Loja din Anglia, care are la rndul ei relatii cu Marea Loja din Viena.

Cu drept cuvnt observa Fr. Hasselbacher n opera sa monumentala Entlarvte Freimaurerei 1936, vol. I p.71: Orice scolar care cunoaste regulile elementare de matematica stie ca: doua marimi egale cu o a treia, sunt egale si ntre ele. Daca a=b si b=c, atunci si a=c. Daca Masoneria Nationala Romna are legaturi cucea din Austria, iar aceasta cu Marele Orient din Franta, evident ca prin masoneria austriaca exista legaturi si ntre Masoneria Nationala Romna si Marele Orient Francez.

Ce nsemneaza acum ca doua organizatii masonice au legatura si ce nsemneaza ca legaturile acestea sunt suspendate?Cnd doua organizatii masonice stau n legaturi atunci ele comunica

oficial prin organele lor conducatoare. Astfel n Regulamentul de organizare si functionare al Marei Loji Nationale Romneart.45 lit. i, se spune despre Consiliul Marii Loji Nationale, care este puterea ei executiva, ca reprezinta mpreuna cu Marele Maestru, Mare Loja Nationala din Romnia pe lnga conducerea suprema a fiecarui Rit de pe lnga Marile Puteri Masonice Straine. Legaturile acestea primesc un caracter si mai permanent si mai concret prin aceea ca cele doua organizatii masonice nlegatura si desemneaza cte un delegat, care e numit membru regulat cu un rang superior n Marea Loja prietena. Iata ce spune citatul Regulament n aceasta privinta laart. 6: Marele Maestru poate sa numeasca pe orice frate ca sa-l reprezinte ntr-oMare Loja sora din strainatate, de asemenea el poate numi ca membru al Marii Loj

i Nationale din Romnia, cu rangul pe care-l crede potrivit, pe orice frate desemnat ca reprezentant al Marelui Maestru al unei Mari Loji sora din strainatate. n felul acesta n fiecare organizatie francmasonica sunt prezente organizatiile straine masonice. n afara de aceste legaturi membrii din lojile unei organizatii pot vizita oricnd lojile de grad egal sau inferior ale unei organizatii straine, iau parte la festivitatile lor si pot fi numiti membri de onoare ai acelei organizatiistraine. Fr. Hasselbacher dovedeste n opera citata, pe baza unui vast material din arhivele lojilor germane desfiintate, ca suspendarea legaturilor ntre doua organizatii masonice lasa mai departe putinta membrilor din lojile unei organizatiide a vizita lojile celeilalte organizatii, numai ct aceste vizite n-au un caracter oficial, ci numai unul oficios. Masonii individuali sunt frati pe tot globulpamntesc, oricarei organizatii ar apartine. Oricarui rit ar apartine un mason, eleste frate cu toti masonii de pe glob.

De altfel, aceste suspendari de relatii sunt accidentale, ele nusfarma unitatea si simpatia fundamentala, care leaga ntreaga Francmasonerie universala. Si se depun totdeauna cele mai mari straduinte ca aceste suspendari sa nceteze ct mai repede si unitatea sa devina tot mai strnsa. Ba mai mult, aceste suspendari de relatii au loc numai ntre organizatiile masoneriei ioanite, a primelor trei grade. Masoneria gradelor superioare e un front unitar. Ori masoneria primelor trei grade e numai un stadiu de trecere spre cea superioara si e condusa de aceea. Deci supararile ntre organizatiile masonice subalterne sunt numai niste iluzii, niste concesii facute spiritului neprogresat n masonerie al membrilor inferiori, carora le place sa creada ca sunt n cearta cu masoneriile straine.

Dam cteva citate n acest sens din cartea masonilor vienezi, Das Blaubuch der Freimaurerei (Viena, 1933):

Organizarea ritului scotian este foarte potrivita pentru urmarire

a si ajungerea scopului sau departat. Existenta factica a unui lant mondial francmason, cel putin n cadrele ritului, este n opozitie cu organizatiile, din nefericire nca asa de nenchegate, ale francmasoneriei ioanite, care se lupta ntre ele dimotive dogmatice avantajul fundamental al lucrarii sale. Ritul scotian cu ale sale 36 de Supreme consilii constituie pentru toate teritoriile francmasone cu o aceeasi doctrina, un acelasi mod de a lucra, asadar unul si acelasi front unitarfrancmasonic. Ritul scotian este afara de aceea un pasaport catre toate atelierele corespunzatoare ale masoneriei si ofera asadar raza cea mai mare de actiune. Sa observam ca Marea Loja Nationala Romna, care are sub administratia sa gradele 1-3, este sub autoritatea Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scotian Antic


8/81

si Acceptat. ntre cele 36 supreme Consilii numite n cartea citata, se afla si celdin Romnia si cel din Franta, autoritatea suprema a masoneriei franceze. Pentru ntarirea unitatii ntre organizatiile gradelor inferioare lucreaza afara de amintita Asociation Maonique Internationale cu sediul la Geneva, care ntruneste Marile Loji Simbolice (ale primelor trei grade), Die Allgemeine Freimaurerei Liga (Afeme)cu sediul n Basel, care ntruneste pe masoni individuali pentru a realiza lantul mondial al masoneriei. Aceste organizatii tin des congrese n diferite centre europene. In Fr. Hasselbacher op. cit. vol. I, p. 53-80 se gasesc multe citate de alefrancmasonilor ca Masoneria este una. Luam pe Marele Maestru al Marei Loji dinBayreuth, prof. Blunschli care a scris n Freimaurerei Zeitung din 11.IV.1874 : De va zeci de ani lojile se aduna si iau un caracter tot mai national, desi misiune

a lor este internationala. De ce aceasta? Ce sens are? Caci daca francmasonerianu are nimic cu patria, de ce se mbraca n forme nationale? Smburele cel bun al actei miscari este trebuinta dupa o mai mare consolidare, pentru a valorifica maibine puterea confederatiei masonice.

nsemnatatea internationala a masoneriei nu e slabita prin aceasta, dimpotriva puterea ei de actiune, eficacitatea ei devine si mai urcata.

b) Sa lamurim acum atitudinea n chestiune religioasa a Masonerieice se pretinde suparata cu Marele Orient Ateu din Franta. Mai nti cte ceva din titutia si RegulamentulMarii Loji Nationale Romne. Observam nsa ca n aceasta Cotutie si Regulament nu sunt fixate dect chestiuni formale de procedura, idealurile organizatiei, principiile ei; cuprinsul discutiilor din ateliere nu este facutcunoscut. Constitutia si Regulamentul ndruma de cte ori e vorba de o chestiune ma

i importanta la Marile Constitutiuni, Traditiile si Landmarkurile Ritului. Constitutia si Regulamentul Marii Loji Nationale nu e document pe baza caruia sa se poata spune ceva definitiv referitor la scopurile si actiunea ei, cu att mai multcu ct acest document nsusi vorbeste de secretele masonice a caror divulgare este socotita ntre infractiunile cele mai grave. Ba ntr-un loc spune acest document: ni se primesc cunostintele care nu se publica nicaieri si pe care nu le putem nvata dect n Loja.

Dar chiar si din putinele expresii ale acestui document se poatetrage o concluzie care arata suficient conflictul masoneriei cu doctrina Bisericii. E adevarat ca n art. 3 al Constitutiei, Statutelor etc. se prevede ca nimeninu poate fi primit n francmasonerie daca nu crede n Dumnezeu si n nemurirea suflelui. Legamintele si juramintele masonilor fata de Ordin sunt contractate pe Sf. Scriptura (p.4). Dar n alta parte se spune: Oricare ar fi religia sau cultul cuiva,

el nu poate fi exclus din Ordin, daca crede n Marele Arhitect al Universului sipractica nvataturile sfinte ale moralei.Pna aici n-ar fi nimic grav. S-ar putea spune: sunt attea alte Soc

ietati n care nu se cere nici acest minim de credinta religioasa. Numai ct celelalte Societati au altfel de obiective economice, culturale, cta vreme Francmasoneria se socoteste daca nu un adversar al Bisericii, n orice caz un concurent al ei,cu o credinta proprie a ei. Caci iata ce se spune n pasajul citat putin mai la vale: masonii, cele mai virtuoase elemente ale tuturor credintelor... cauta sa demonstreze superioritatea credintei pe care o profeseaza. Asadar un francmason evreu, fara a-si nsusi, prin intrarea n Francmasonerie, credinta crestina, e socotit side francmasonii crestini ca avnd o credinta superioara aceleia pe care a revelat-o nsusi Fiul lui Dumnezeu cel ntrupat. n mndria francmasonilor de a se socoti dpra crestinismului, se afla implicata negarea Divinitatii crestinismului, cea ma

i grava dintre erezii.Aceeasi concluzie se deduce si din alte datorii impuse masonului

. Dupa ce se spune la p. 74 ca printre noi sunt Frati de toate religiile si rasele, la p. 75 se cere: trebuie sa preferi pe un Francmason oricarui alt om, cnd solita, n conditii egale, aceeasi situatie. Purtarea aceasta trebuie s-o aiba un mason nu numai fata de alt mason din tara, ci si fata de cei din strainatate, caci art. 5 al Constitutiei, Statutelor etc., p. 4 spune: Oricarui rit i-ar apartine unmason, el este frate cu toti masonii de pe glob. Prin urmare masoneria formeazao confraternitate mai presus de religie, de neam si de familie. Un mason considera mai apropiat siesi pe un evreu mason dect pe un romn crestin. Prin aceasta se r


9/81

upe legatura bisericeasca dintre cei care formeaza, dupa Apostolul Pavel, Trupultainic al Domnului. Se poate spune ca masonul iese din Biserica, precum iese din comunitatea nationala. Familia, prietenii se spune mai departe la p. 75 sau vinii sa nu afle chestiuni n legatura cu activitatea francmasonica, att personala,ct si cea colectiva.

Putem pune de pe acum ntrebarea: ce rost mai are juramntul pe Sf.Scriptura cnd l rosteste si un evreu care nu crede n ea, sau cnd se respinge oria divina a ei?

Dar poate ca cel putin nu se cuprinde n Marea Loja Nationala dectRomnia, asa ca acea confraternitate cu masonii din alte tari ramne o legatura destul de platonica. Chiar asa de ar fi si totusi ar fi grav: se afirma n principiul

care pune mai presus de legaturile bisericesti si nationale pe cele masonice. n realitate Masoneria Nationala Romna cuprinde multi straini si nu exista nici o piedica pentru a cuprinde si mai multi. E adevarat ca Supremul Consiliu gr. 33 nu admite n snul sau ca membri activi dect o patrime de membri neortodocsi.

Dar numarul membrilor ar fi al Supremului Consiliu care se limiteaza ntre 9-33. Destul este daca o patrime din ei pot fi neortodocsi. Dar Supremul Consiliu are si membri emeriti. ntre acestia numarul strainilor nu este limitat. Dar ceea ce-i mai important e ca grosul Masoneriei Nationale l formeaza membriidin celelalte grade, de la 1-32, si mai ales cei din primele 3 grade. ntre acestia numarul strainilor iarasi nu e limitat. Fata de toti acesti straini masonul romn e obligat sa le dea sprijin n toate mprejurarile cnd se cere n anumite cariscul vietii. Refuzul sprijinului cerut aduce una din cele mai mari pedepse.

Dar acum sa luminam si mai bine atitudinea fata de crestinism a

Masoneriei Romne, confruntnd-o cu cteva citate din amintita Blaubuch a Masonerieiustriece, care este n legatura si cu cea din Anglia si cu cea romna. Francmasonulvienez dr. Oscar Trebitsch spune n articolul Freimaurerei u. Radikalismus: Caracteristica permanenta a Masoneriei este accentuarea necesar imanenta a caracteruluiautonom al eticei sale si prin aceasta n mod necesar si negarea oricarei posibilitati a vreunei etici, heteronome, fie ea crescuta metafizic pe terenul speculatiei filosofice, fie pe cel al speculatiei teologice(p. 65).

n aceasta carte francmasonul Dr. Kurt Reichl scrie: Francmasoneriaeste n fiinta ei adnc patrunsa de ideea ca, pe terenul credintei, nu poate fi dogmatizata o anumita convingere privitor la ceva imposibil de cunoscut. Ea sta pepunctul de vedere cel cu adevarat tolerat, ca fiecare are sa-si faca socoteala cu infinitul dupa trebuintele sale religioase. Felul credintei, de semnul ce-l dafiecare notiunii sale despre Dumnezeu, nu e pentru Francmasonerie nimic, pentru

ea totul este conducerea etica a vietii care rezulta din conceptia despre lumea respectivului ins(p. 31).ntlnim asadar acelasi indiferentism fata de revelatia crestina, pu

sa n rnd cu oricare alta credinta. Nici o grija pentru unificarea sufletelor n acasi credinta crestina, ci insul e justificat n tendinta de a avea o atitudine cutotul individuala n chestiunea religioasa. Nu sustine nici Biserica impunerea cusila a credintei crestine, dar propovaduieste sus si tare ca aceasta credinta erevelata de Dumnezeu, deci singura adevarata n plenitudinea ei, si dezaproba faramitarea societatii omenesti n tot attea credinte cti indivizi sunt. Francmasoneriafirma ca n-are nici o dogma. Dar are si ea pe cea a individualismului, socoteste ca valoare suprema judecata individuala. Cel putin pentru ochii lumii, caci n realitate impune adeptilor ei destule convingeri si secrete de al caror rost si sens nu au sa se ntrebe masonii gradelor inferioare.

Acelasi lucru l afirma Dr. K. Reichl si n alt loc al numitei carti, ntr-o controversa cu iezuitul Fr. Muckermann despre ncrederea n umanitatea purape care francmasoneria o are, pe cnd crestinismul nu: Sa recunoastem clar si faraechivocuri deosebirea fundamentala. D-v va exprimati hotart banuiala n posibilitatea unei umanitati care nu e n legatura cu un Dumnezeu personal, care nu e strabatuta de credinta n Dumnezeul personal al Bisericii. Francmasonul, asa cum l nteleg u (!!) nu e ateu, conceptia despre lume a Francmasoneriei are principiul unei fiinte supreme, unei ultime temelii spirituale a existentei. Dar cu deosebirea fericita (heilsarmee), antidogmatica fata de dogma Bisericii infailibile si singuramntuitoare, ca ea lasa continutul, culoarea notiunii de Dumnezeu subiectivismulu


10/81

i fiecaruia. Ea socoteste ca exista o credinta, dar aceasta nu trebuie dogmatizata drept o cunoastere care trebuie sa fie singura adevarata, asadar imposibila.Nu e linia d-v., prea venerate, sa admiteti umanitatea laicista a francmasonuluicare nu e hranita de o credinta precisa ntr-un Dumnezeu personal, ca ntemeiata, adevarata si variabila. Va ndoiti de garantiile interne ale acestei umanitati. Socotiti ca numai ideea de umanitate a credintei crestine poseda putere ndatoritoare(p. 25-26). Iar n alt loc: Sigur ideea masona despre umanitate nu e determinata religios, n sensul ca nu cere nradacinarea ei ntr-o religie anumita, respectiv n ceatolica(p. 20).

n spiritul acesta liber cugetator vorbesc masonii despre religieatunci cnd vor sa-si prezinte n trasaturi simpatice organizatia lor. Adevaratele l

or sentimente sunt nsa direct ostile la adresa religiei. Ele izbucnesc adesea n expresii nemascate, n felul acelora pe care le-am inserat n refrenul acesta la alt loc.

Dupa ce am aratat ca si masoneria zisa nationala face parte dinorganizatia mondiala a masoneriei, fiind angajata n urmarirea scopurilor comune ale masoneriei, si dupa ce am aratat ca masoneria ntreaga e cel putin liber cugetatoare pe teren religios, sa mai revenim putin asupra scopului masoneriei n care encadrata masoneria nationala.

Am mai spus ca scopul masoneriei nu e cercetarea filosofica a adevarului si nici filantropia. Acestea n-ar trebui tinute ntr-un secret att de sever. Scopul ei este unul politic. Si este unul si acelasi pentru toata masoneria.De aceea se straduieste sa formeze un front ct mai strns, cum am vazut din paginile anterioare. Ca scopul ei este unul politic, nu de politica de partid, ci de co

nceptie, ceea ce-i si mai grav, ne-o marturiseste masonul Dr. K. Reichl n opera amintita, p. 35, aprobnd urmatoarele cuvinte ale unui membru al Marelui Orient Francez: Daca politica nsemneaza a te aprinde de suferinta oamenilor pentru aparareadrepturilor omului, pentru realizarea unor cerinte culturale de mare valoare dinpunct de vedere etic si estetic, atunci, da, masoneria face politica, atunci masoneria este politica. Mai precis ne arata orientarea politica a masoneriei marturisirile aceluiasi mason, ca organizatia din care face parte lupta pentru libertatea personala si democratie, care nu trebuie lasata sa fie sfarmata de dictatura rbara de dreapta sau de stnga(p. 24). n acelasi sens se exprima pe larg masonul . Oskar Trebitsch n amintita carte, dezvoltnd ca masoneria e contrara oricarui radicalism, oricarei conduceri autoritare si pentru larga democratie (p. 64). Pe linia aceasta masoneria e contra monarhiei desi ntmpinarea Masoneriei Romne spune afel. Dr. Reichl marturiseste ca Masoneria a vazut n instaurarea republicii n Span

ia ndeplinindu-se o aprinsa dorinta a ei. Nimeni n-a negat din latura Masoneriei ca ntre ntemeierea republicii si masoneria spaniola exista strnse legaturi. Nici nramas nimanui ca fratilor din Marele Orient li s-au mplinit prin noua organizarede stat o aprinsa dorinta(p. 17).

Astfel nu e de mirare daca Francmasoneria declara acum ca sta n razboi din Spania, cu totul n ajutorul Frontului Popular. n ziarul ABC din Madrid,din 20.X.1936, foaie redactata ca toate foile de pe teritoriul Spaniei comunistede sovietele muncitoresti, gasim urmatoarea declaratie din partea Masoneriei: Situatia actuala este asa de extraordinara si de tragica, nct suntem nevoiti sa rupem tacerea noastra obisnuita. Masoneria spaniola este deplin, total si absolut departea Frontului Popular, de partea guvernului legal si mpotriva fascismului. n arul El Dia Grafico din 15.X din Barcelona se spune: Multumita nteleptei prevederia masonilor o mare parte din comanda n Guardia civil si Guardia de asalt (trupe

politienesti create n mod special de republica) era nca nainte de 18 august n mublicanilor de ncredere. Masonii au fost aceia care au facut ca cea mai mare parte din flota de razboi sa se puna n serviciul Frontului Popular si ofiterii rasculati sa fie nchisi. Masonii au fost aviatori care s-au asezat n fruntea flotei noastre aviatice. Comandantii celor mai multe din sectiunile armatei noastre sunt masoni. Masonii sunt n majoritate aceia care, n presa, pe tribune, la microfon au sustinut focul n suflete. Masoni sunt si aceia care pregatesc victoria n etape. Masoni n sfrsit, aceia care lucreaza n strainatate ca neutralitatea sa fie parasita.

Din cele de mai sus se stravede destul de bine ca nu sunt deosebiri reale si serioase ntre masoneria mondiala careia i apartine Masoneria National


11/81

a Romna si Masoneria afiliata Marelui Orient Francez. Astfel, avnd n vedere ceea am dezvoltat n toate capitolele acestui referat, putem formula urmatoarele:

Concluzii:Francmasoneria este o organizatie mondiala, secreta n care evreii

au un nsemnat rol, avnd un rit quasi-religios, luptnd mpotriva conceptiei religmorale a crestinismului, mpotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republica internationala laica (tendinta din urma a se vedea n Blaubuch der Freimaurerei, Wien 1933, p. 82, n art. Paneuropa als Minoritatenfrage. Se recunoaste ca Masoneria urmareste planul unei Europe unite). Ea este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala. Biserica osndeste francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si n special pentru urmatoarele mo

tive: 1. Francmasoneria nvata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, ndemnndu-i sa admita numai ceea ce descopere ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta mpotriva crestinismului ale carui nvataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai multi intelectuali sa si-ca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, francmasoneria i rupe de la Biserica, si avnd n vedere influenta nsemnata ce o au intelecti asupra poporului e de asteptat ca necredinta sa se ntinda asupra unor cercuri tot mai largi. n fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu o contra propaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului capersoana, deosebita, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul sau, francmasoneria deduce nmod consecvent o morala pur laica, un nvatamnt laic reprobnd orice principiu morheteronomsi orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatiaomului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras ntoate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele francmasoneriei.

4. n lojile francmasoneriei se aduna la un loc evreii si crestinii si francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna n lojile ei cunosc adevarulsi se nalta deasupra celorlalti oameni.

Aceasta nsemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj n ce priveste cunoasterea adevarului si dobndirea mntuirii membrilor sai. Biserica nu poateprivi impasibil cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati ntr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai nalte si al mntuirii.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor pre-crestine. Chiar daca unii adepti ai ei nu dau nici o nsemnatate acestui cult, se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. n orice caz prin acest cult francmasoneria vrea sase substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului.

n afara de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are nconsiderare si motive de ordin social, cnd ntreprinde actiunea sa contra francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca si face din functionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamntesti dect aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. i face unelte n mna unor factori nestiuti nca nici de evnd sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera

, pe la spate, niciodata nu exista o siguranta n viata statului si ordinea stabilita. E o lupta ce ia n sprijinul ei minciuna si ntunerecul. mpotriva juramntuluistinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramnt pagnesc.

7. Francmasoneria lupta mpotriva legii naturale, voita de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa, care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor, si le-a ajutat sa-si dobndeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din snul omenirii.

Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica mpotriva acest


12/81

ui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt urmatoarele:

1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii.

2. ndemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face partedin loji, sa le paraseasca. n caz contrar Fratia Ortodoxa Romna, extinsa pe toatatara, va fi ndemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramna n loji.

Biserica le va refuza la moarte slujba nmormntarii, n caz ca pnanci nu se caiesc.

De asemenea le va refuza prezenta ca membri n corporatiile bisericesti.

3. Preotimea va nvata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

4. Sfntul Sinod acompaniat de toate Corporatiunile bisericesti siAsociatiile religioase se va stradui sa convinga guvernul si Corpurile Legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. n caz ca guvernul nu o va face, Sfntul Sinod se va ngriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.

Tem. Nr. 785/937. .P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, da citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod ncadin anul 1934.

Sf. Sinod nsusindu-si concluziile din referat hotaraste:

I. Biserica osndeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si n special pentru urmatoarele motive:1. Francmasoneria nvata pe adeptii ei sa renunte la orice credint

a si adevar revelat de Dumnezeu, ndemnndu-i sa admita numai ceea ce descopera curatiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta mpotriva crestinismului ale carui nvataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai multi intelectuali sa sfaca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria i rupe de la Biserica, si avnd n vedere influenta nsemnata ce o au intelelii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se ntinda asupra unor cercuri tot mai largi. n fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Bisericatrebuie sa raspunda cu o contrapropaganda.

2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca

persoana, deosebita, destinat nemuririi.3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francmasoneria deduce n

mod consecvent o morala pur laica, un nvatamnt laic, reprobnd orice principiu mol heteronomsi orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatiaomului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai crasn toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele Francmasoneriei.

4. n lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii siFrancmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna n lojile ei cunosc adevarul si se nalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta nsemneaza ca crestinismul nu da nici un avantaj n ce priveste cunoasterea adevarului si dobndirea mntuirii membrilor sa


13/81

Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristossa fie considerati ntr-o situatie superioara crestinilor din punct de vedere alcunoasterii adevarurilor celor mai nalte si al mntuirii.

5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii adepti ai ei nu dau nici o nsemnatate acestui cult, se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o oarecare forta quasi-religioasa. n orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea sase substitue oricarei alte religii, deci si crestinismului.

n afara de motivele acestea de ordin religios biserica mai are n considerare si motive de ordin social cnd ntreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca si face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamntesti dect aceleia care reprezinta ordinea stabilita vizibil. i face unelte n mna unor factori nestiuti nca nici de evnd sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista o siguranta n viata Statului si n ordinea stabilita. E o lupta ce ia n sprijinul ei minciuna si ntunerecul. mpotriva juramntulrestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramnt pagnesc.

7. Francmasoneria lupta mpotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si dobndeascalibertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta

lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din snul omenirii.Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica mpotriva acest

ui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt urmatoarele:

1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si activitatii nefaste a acestei organizatii.

2. ndemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face partedin loji, sa le paraseasca. n caz contrar, Fratia Ortodoxa Romnaextinsa pe toatra va fi ndemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramna n loji.

Biserica le va refuza la moarte slujba nmormntarii, n caz ca pnanci nu se caiesc.

De asemenea, le va refuza prezenta ca membri n corporatiile biser

icesti. 3. Preotimea va nvata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va stradui sa convinga Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. n caz ca Guvernul nu o va face, Sfntul Sinod se va ngriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.

II. ntreg referatul mpreuna cu concluziile se va tipari n brosura rin Consiliul Central Bisericesc si se va ntrebuinta ca mijloc de propaganda mpotriva francmasoneriei.

.P.S. Patriarh prezinta declaratia facuta n fata Sa, a delegatilorlojei francmasone nationale n frunte cu dl. Pangal, prin care aduc la cunostintaca aceste loji se autodizolva, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede ca este mpotriva culturii sentimentelor monarhice, nationalesi crestine. El dl. Pangal n numele delegatilor declara ca toti membrii lojelofrancmasone nationale sunt buni fii ai bisericii ortodoxe.

Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Pangal si acelorlalti conducatori ai masoneriei nationale romne, cetita n ziua de 25 Februarie a.c., n fata .P.S. Patriarh Miron, prin care anunta ca aceasta organizatie se autodizolva. Este prin urmare de sine nteles ca hotarrea Sf. Sinod privitoare la mas


14/81

onerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exista.

La orele 13 .P.S. Patriarh, ridica sedinta, prorognd Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata.

Presedinte,(ss) MironSecretar,(ss) Galaction Craioveanu

Cronica interna B.O.R., 55 (1937) nr. 3-4, Martie-Aprilie.

Desfiintarea lojei masonice nationale

Joi seara, la 25 februarie, o delegatie din partea lojei masoneriei nationale, n frunte cu dl. Pangal si nsotit de ctiva fruntasi, ingineri si oferi superiori, s-au prezentat la Sf. Patriarhie ca sa anunte oficial pe naltul ierarh de actul de autodesfiintare, pe care l-au hotart. Motivele aratate si care au dus la aceasta hotarre sunt: ndreptndu-se nenumarate atacuri mpotriva acestei nationale, ca ar fi antimonarhica, antinationala si anticrestina, si vrnd sa arate ca ntelege sa fie n serviciul Tarii si Dinastiei, si respectuosi fata de biseri

ca stramoseasca, membrii acestei loji au hotart desfiintarea.Forma n care aceasta hotarre s-a adus la cunostinta nalt Prea Sfiiei Sale Patriarhul Romniei merita sa fie bine lamurita.

Caci, pe lnga .P.Sf. Patriarh, a luat parte la acest act mitropolitul greco-catolic Alexandru Niculescu al Blajului si arhiepiscopul romano-catolic Alexandru Cisar al Bucurestilor, semnnd toti trei telegrama adresata M.S. Regelui, caruia i se aducea la cunostinta aceasta hotarre a lojei masonice.

Patriarhul ortodox al Romniei, mitropolitul greco-catolic si episcopul romano-catolic semnnd un act public, este un eveniment mbucurator si foartesemnificativ, nu att din punct de vedere religios, ci mai ales national.

Daca din aceasta solemnitate s-ar fi retinut ca esential aspectul ei religios, n nici un caz aceste trei semnaturi n-ar fi putut sta mpreuna faraconsecinte pentru ceilalti semnatari. Vaticanul ar fi luat masuri, caci pna acum

nu ntelege sa ngaduie nici o conlucrare ntre catolici si ortodocsi pe teren religs.Si atunci ramne posibila numai considerarea mai mult ca un act de

interes national romnesc aceasta raspundere comuna pe care si-au ales-o cei treiprelati n numele Bisericii lor.

Daca aceasta solemnitate ar fi avut numai un caracter religios,n-ar fi fost nevoie de nstiintarea Sefului Statului. Dar daca a fost un act mai mult politic, de ce fostii membri ai lojei s-au adresat ierarhilor acestor biserici? Pentru decor, pentru mai mult zgomot? Sau pentru ca sa afirme ca legatura ntre Statul romnesc si constiinta poporului trebuie sa se faca prin Biserica crestina. n alte mprejurari, prezenta arhiepiscopului romano-catolic credem ca ar fi fostimposibila, dar, dupa evenimentele ce se petrec n afara, vedem ca si catolicismul ntelege sa conlucreze cu celelalte biserici mpotriva lui antihrist, ceea ce este

un semn nou al vremurilor.Ar fi bine ca ierarhii acestor trei biserici sa se gaseasca conl

ucrnd si n alte mprejurari, ca sa nteleaga lumea ca Hristos este al tuturor. Estcurator ca s-a recunoscut prin aceasta Patriarhului ortodox al tarii un adevaratprimat national, fiind o garantie ca n marile mprejurari de ordin national Patriarhul ortodox poate vorbi n numele celor trei Biserici.

Consecintele acestei dizolvari s-au vazut imediat, pentru ca aceasta loja, primind sa se autodizolve, a atras atentia guvernului asupra celorlalte loji din tara, care nu au crezut ca trebuie sa faca la fel, si atunci s-a nteles ca e o necesitate nationala ca sa fie dizolvate de autoritatea publica. Guver


15/81

nul, profitnd de curentul din opinia publica mpotriva francmasoneriei, a dizolvattoate lojele din tara, pecetluind localurile si arhivele lor. Se afla si un proiect de lege, pregatit de Sf. Sinod pentru definitiva si legala lor nchidere. Prinaceasta va fi ncoronata lupta dusa de Sf. Sinod si de un mare numar de teologi si scriitori crestini mpotriva francmasoneriei.

Iar Biserica Ortodoxa a contribuit odata mai mult la linistea sisiguranta Statului.

Revolutie, nationalism, ruralitate1848 n Principatele Romne

Marile tari agricole situate ntre Marea Baltica si Marea Neagra nu pot fiizbavite de barbaria patriarhala-feudala dect cu ajutorul unei revolutii agrare care sa transforme taranii n proprietari de pamnt liberi, o revolutie cu totul asemanatoare celei care a avut loc n 1789 n statele franceze.Engels

n sfrsit, pe primavara, sosira din Paris tineri studenti apartinnd claseieresti mijlocii, care nu voiau sa creada ntr-o ngradire n spatiu a revolutiei frceze. Unul dintre ei, C.A. Rosetti credea realizabila n cel mai apropiat viitor o

nfratire idilica a tuturor oamenilor.Iorga

ntreg anul 1998 natiunea romna(adica statul) a sarbatorit cei 150 de anla revolutia pasoptista. De ce? Singura explicatie vine din partea demagogiei oficiale. Adevarata istorie a 48-ului nu ne da nici un motiv pentru a fi veseli,asa cum se va arata.

n deceniul al cincilea al secolului trecut, revolutia mondiala nceputa n 89 intra ntr-o noua etapa. Ciuma frantuzeascanu mai este raspndita acuma de catrmatele de ocupatie iacobine si napoleoniene, care impuneau libertatea, egalitatea, fraternitateacu sabia, prin cele mai salbatice razboaie pe care le cunoscuseEuropa. 48-ul foloseste o metoda mult mai economica si mai eficienta: subversiunea, autoocuparea ideologica si militara de catre o trupa de comisari ai poporului

recrutati la fata locului si instruiti la Paris (mai trziu, la Moscova) unde si nsesc tehnicile teroriste si propagandiste ale loviturii de stat si nfiinteaza viitoarele Guverne provizoriice se vor permanentiza, ntr-o forma sau alta, pna ast

Obiectivul principal este acum, ca si n vremea lui Napoleon, nfrngerea cer doua imperii teocratice, Rusia si Austria, la care se adauga Germania, care, cu toate reformele, se opunea realizarii republicii europene umaniste, dovedind u puteau fi nvinse prin mijloace exclusiv militare si nici prin revolutii de sus,um ncercase iluminismul n vremea Ecaterinei, a lui Rudolf si a lui Wilhelm.

Sfnta Rusie, mai ales, era hotarta sa opreasca invazia antihristica, asa cum o facuse si n 1812, si manifestul tarului Nicolae I din martie 1848 este faraechivoc:

Aprcs de longues annes de paix et de prosperit, lOccident de lEurope a ment boulevers par des troubles qui menacent de dtruire toute autorit lgitime et

re social tout entier.Prenant leur origine en France: la rvolte et lanarchie se sont tendues pr

ptement r lAllemagne et le flot rvolutionnaire, croissant dans la mesure des concessions des gouvernements a enfin atteint les Etats de nos allis, lAutriche et la Prussie.

Ne conaissant plus de frein, cette force aveugle menace aujourdhui la Russie, que Dieu a confie a notre garde.

Ici elle trouvera ses bornes.Fidcle au glorieux exemple de Nos ancetres, invoquant le secours du Trcs

-Haut, Nous sommes prets r faire face r Nos ennemies partout ou ils se montreron


16/81

t; et fermement unis r Notre sainte patrie, Nous conduirons Nos peuples r la dfense de lhonneur russe et de lintegrit de Notre territoire. Dieu est avec nous. Ectez peuples de la terre et suivez la voix de Dieu qui est avec nous.(ACT I/159)

48-ul nu reprezinta o singura revolutie, un eveniment punctual. Cu toataaparenta megaloman-propagandistica, rndurile urmatoare exprima o realitate asumata:

Ziua de 11 iunie 1848 va ramne o stea stralucitoare pe firmamentul romnescaci strigatul Vrem sa traim prin noi nsine a iesit atunci limpede si puternic din nsusi peptul poporului romn, nu ca strigat de desperare, ci ca strigat de renvre; nadusita a fost atunci miscarea si, desi cei ce au stat n capul ei, mult timpau umblat pribegi si persecutati, dar samnta aruncata a purtat roade manoase, str

igatul de la 1848 fu renviat prin Parlamentele legale din 1857; el capata fiintaprin natiune n 1866 si fu ntrecut n consecinte prin razboiul independentei din 18(ACT I/VII). (La 1890, cnd apare textul, autorii nu stiu ca asteptarile lor vor fi satisfacute dupa viitorul prim razboi mondial.)

48-ul este o miscare ampla ce se ntinde pe multe decenii, suferind transformari si tactica aceasta a dizolvarii din interior si va dovedi deplin eficientaabia odata cu primul razboi mondial, cnd Sfnta Aliantava fi sfrsit sfarmata ristul va face pasul decisiv catre imperiul mondial. I se mai opune doar o scurta renastere spirituala, ce va fi lichidata n uriasa confruntare a celui de-al doilea razboi mondial si anul 1945 va marca un prim sfrsit al istoriei.

Pentru a-si atinge colosalele obiective, de la 1848 pna dupa primul razboi, internationalismul ateu speculeaza infailibil nationalismul legitim al popoarelor aflate n puterea sau sub influenta monarhiilor imperiale, stimulnd, organizn

si finantnd revolutii de eliberare de sub jugul despotismului, n numele dreptului fnt la autodeterminare. n acest interval nationalismul este o atitudine umanistativa, pentru ca pulverizeaza ce mai ramasese din internationalismulcrestin. Dupa920, termenul ncepe sa capete sens tot mai sumbru, pentru ca ameninta ecumenismulteu. (De la iacobini, Napoleon, Lenin, Stalin si pna la campaniile N.A.T.O., armatele revolutionare vor tot eliberapopoarele mici si persecutate, anexndu-le idc, militar si economic n interes propriu). Despre acest nationalism, termen inventat de revolutia franceza si adaptat apoi de iluminismul german, nationalismpromovat n numele unei idei universalist-atee, voi tot vorbi pe parcurs, pentru ca este un alt fetis lingvisticce ncurca toate comentariile si face istoria noastra de enteles.

Printre tarile folosite ca masa de manevra mpotriva tiranieiimperiale, Pncipatele au un loc cu totul aparte, din mai multe motive.

n primul rnd, ca ntotdeauna, din cauza importantei lor strategice. Tarile omne au rol esential n jocul dintre cele trei imperii care si disputa cucerirea smacar dominarea Bizantului, reducndu-se de fapt ntreaga chestiune orientala.

Trebuie nteles ca nainte de a fi centru de putere geopolitica si economica, Constantinopolul, si nu Roma, este centrul spiritual european al crestinismului si cucerirea lui nseamna dominarea religioasa a lumii. Astfel rusii vor sa-si ncoroneze tarul ca bazileude drept, ei considerndu-se mostenitorii Imperiului Ortox. Austriecii, la rndul lor, urmaresc refacerea Sfntului Imperiu n forma catolicafine, Franta(adica internationala atee) vrea si ea sa reconstituie imperiul roman pagn, stiind de la Bonaparte, ca aici trebuie fundata capitala statului sau mondial. n aceasta confruntare Principatele aveau misiunea de a stopa avntul rusesc si de a ntretine nesiguranta n Austria prin bomba cu efect ntrziatdin Ardeal. nea, ele erau baza pentru operatii militare si pentru organizarea de comploturi n

toata Europa sud-estica.Rusii, la rndul lor, ca ntotdeauna, ntelegeau prea bine ca erau singuri s

nu se puteau apara dect pastrnd Principatele sub controlul lor, pentru a-si proteja flancul vestic, cel vulnerabil.

Pericolele crizei ce ameninta ordinele sotial n Europa preocupa cu tot adinsul mintea Augustului nostru Domnitor pe cnd radicalismul triumfa-n Elvetia, pecnd n Italia principiul monarhic e foarte cutreerat, pe cnd n Franta o iute catofa nalta republica peste ruinele tronului de Iulie, pe cnd nfierbntarea revolutra strabate n Germania cu repejune ducatoare la ratacire, mparatul trebuie sa-si arunce privirea mai mult dect oricnd alta data asupra intereselor de liniste si sin


17/81

guratate, pe care Rusia prin a sa pusaciune este mai cu deosebire chemata a o apara. (ACT I/168) Principatele de la Dunare se tin a anumit de aceasta categorie;ele sunt puse sub nemijlocita protectie a Rusiei, si aceasta protectie noi suntem hotarti a o aplica cu o maniera strabatatoare. Deci oricare va putea fi aiurearezultatul orcanului revolutionar mparatului este determinat a nu suferi ca anarhia sa patrunda n partea aceasta celor doi Principi cu cea mai apropriata maniera(Nota Comitetului de Nesselrode, Cancelarul Rusiei, catre Consulul general dinPrincipate, de Kotzebue n ACT I/169).

Pe de alta parte, tarile romnesti sunt nsele un centru religios de o extraordinara importanta, pentru ca de la cucerirea Constantinopolului ele reprezintaBizantul.

Cu toata recunoasterea politica a vasalitatii sale, domnul tarilor romnesti se bucura nsa pna foarte trziu de toate drepturile care, dupa notiunea veche snoua romana, adica bizantino-slava, formeaza imperiul. n biserica, domnul romn, care a ramas n orientul supus de pagni singurul stapnitor crestin mpodobit cu corosi sceptru, este primit cu onorurile ce se dadeau odinioara mparatilor dreptcredinciosi din Rasarit (IOR 1/380).

Aceasta misiune hristoforica a Romniei se accentueaza n secolul 18 si la neputul secolului 19, odata cu protestantizarea bisericilor rusa si greceasca, nctcele doua mici provincii, primitive, turcite, devin extrem de puternice si de bospiritual, avnd cele mai multe manastiri din lume, daca luam n seama proprietatesupra Sfntului Munte Athos, si fiind refugiul tuturor monahilor persecutati de ofensiva protestanta si catolica. n consecinta, presiunea revolutionara va fi aicimai puternica dect oriunde.

En 1792 ctait sur les bordes du Rhin que se rencontraient les armes de la epublique franaise et des Souverains coaliss ; le champ de la bataille est aujourddans la partie orientale de lEurope ; cest sur les rives du Danube que les deux pncipes se trouvent en prsence. Ainsi la libert a recel de trois cents lieues des onticres (Scrisoarea unui romn despre situatiunea Romnilor din Orientul Europei. ACT I/245).

Ceea ce desemna Principatele ca victime sigure ale revolutiei este starea lor de descompunere interna si completa dependenta externa la care ajunsesera ncele doua secole precedente, ca urmare a continuelor invazii, devastari, pustiiri, jafuri ale campaniilor militare sustinute de protectoriiaflati n razboi pe ast pamnt al nimanui, la toate acestea adaugndu-se actiunea dizolvanta a ideologiluministe, venita odata cu ocupantii straini.

Eroarea traditiei ncepuse, ca n toata Europa, nca din secolul 17, si chia

mai nainte.Cauza directa a fost falimentul Imperiului Otoman care a antrenat, firesc, pe acela al hinterland-ului.

Transformarea spre lumea moderna, n secolul 16, s-a produs sub presiuneaunui factor extern, dominatia otomana, care, prin exigentele ei economice, a supus taranimea la o povara mult peste puterile ei. Obisnuita cu un schimb elementar de produse, lipsita de lichiditati monetare, taranimea s-a gasit dezarmata fata de asaltul fiscal al statului pentru plata tributului. (IOR 2/424)

Apasarea pe care uriasul n agonie o exercita asupra popoarelor pe care leexploata era imensa, principatele ajungnd la un moment dat sa ntretina singure neaga mparatie.

Situatia aceasta a dus la alterarea structurii sociale, care era una functionala, dupa formula ncetatenita de Dumezil: oratores, bellatores, laboratores

categorii la care se adauga, acea supraordonata a monarhului autocrat, n cazul nostru domnul.

ncepnd cu domnul, care recunoaste pe vecinul de la sud stapn si e nzestre acesta cu o putere aproape deplina asupra supusilor sai, si pna jos la taran, care la nceput plateste noile dari cu rodul muncii, apoi cu trupul si cu demnitatea si libertatea sa omeneasca, nimic nu mai seamana cu trecutul (IOR 1/355).

Este greu de nteles din perspectiva noastra anarho-democratica ce nseamnaun asemenea sistem interrelationar, n care fiecare functie are un rol esential, la fel ca n orice organism viu. Astfel, pastrnd analogia, laboratorii rustici, taltariiasigurau subzistenta materiala, belatorii, bratele narmate ale ierarhiei ra


18/81

zboinice, luptau cu predatorii externi, iar preotimea, inimarugatoare prin legatura permanenta cu planul absolutului, conferea existentei lumesti, actiunilor istorice practice, sens si valoare. Toate aceste madulareconlucratoare, erau coordonate de catre domn, capal Statului si al Bisericii, persoana unica ce actiona prin mandat divino-uman.

Orice perturbare a uneia dintre functii avea sa duca la dezechilibrul ntregului organism. Asta s-a ntmplat cnd functia conducatoare a nceput sa se atrofin Moldova, vechea boierime pamnteana disparu de la curte si din slujbe si dregatorii nca din zilele lui Petru Rares. Boierii se retrasera pe la mosiile lor si cazura aproape pe treapta taranimii (IOR/432).

Retragerea belatorilorce fac loc administratorilor-exploatatori (ciocoilo

r) duce la schimbarea ntregii structuri a statului organic.Consecinta imediata este ca functia lucratoare este afectata si taranimea, lipsita de aici nainte de aparare, intra n lunga, nesfrsita nca, faza de extie.

n locul statului alcatuit din tarani liberi, care lupta mpotriva oricaror calcatori peste mosia mare sau mica mostenita de la stramosi, apare ca urmas nevrednic statul fixat al carui singur scop este sa adune bani / sume incalculabilepentru viata luxoasa a stapnilor straini din Constantinopol (IOR 1/355). Nu e demirare ca acela care nca de mai nainte abia putea sa poarte pe umerii sai osteniti sarcinile tarii, se prabuseste acum sub apasarea unei mari mparatii, a unei mparatii putrede, luxoase (IOR 1/420). Statul cerea prea mult; statul strain, ale carui interese le reprezenta domnul, care aparea tot mai mult ca un strain (IOR 1/505). De toate acestea erau vinovati boierii (deveniti administratori ai unui st

at strain). / Ei rapisera taranului averea, libertatea si toate drepturile. / ncadin a doua jumatate a veacului al 17-lea uitasera aproape cu totul sa mai lupte(IOR 1/507).

Pna n a doua jumatate a secolului 18 tarile romnesti au avut asigurat, ceputin teoretic, dreptul la existenta, fiind ocrotite ntr-o oarecare masura de suzeranul otoman care le exploata n folos propriu. Chiar daca nu mai erau independente, ele si pastrau suveranitatea interna si aveau un statut international definit.

Odata cu slabirea puterii turcesti, vasalii si pierd conditia de tari sidevin unitati teritoriale vacante, simple elemente de calcul politic pentru puterile ramase n conflict: Rusia, Austria si Franta revolutionara.

mparatul Iosif, de pilda, croise, mpreuna cu mparateasa Ecaterina (un alt onarh luminat), planuri cu vederi enorm de ndepartate. Printr-un razboi comun treb

ia sa se nfiinteze un regat al Daciei neogrecesti pentru arhiduci austrieci si pentru fostii favoriti ai Curtii rusesti. / Potemkin urma sa fie noul rege al Daciei (IOR/521).

n aceste conditii singura solutie a supravietuirii Principatelor parea afi aflarea unui nou suzeran sau chiar anexarea. n preajma Pacii de la Kuciuc-Kainargi (1774), care dadea dreptul rusilor de a interveni n folosul crestinilor subjugati si de a pune consuli n locurile ce le vor placea / boierii moldoveni si munteni mersera la Petersburg n 1770, dorind ncorporarea la mparatia ruseasca, cernrantii rusinoase. / Muntenii ncepusera cu dorinta ca tara noastra sa fie unita cucelelalte provincii pe care le stapneste atotputernica Rusie. / Ei cerura legi rusesti, judecatori rusi si ierarhie bisericeasca rusa, adica suprematia sinoadelorrusesti. / Cnd vazura ca rusii vor ramne suzeranii tarii, se gndira la o unire cufarmitatul stat polon, sau chiar la o crmuire proprie sub suzeranitatea Portii, da

r sub ocrotirea Rusiei, Austriei si ntmplator si a Prusiei (IOR 1/514). / Alti boieri ar fi fost bucurosi daca patria lor ar fi fost anexata de Austria (IOR 1/516).

Expansiunea mondiala a revolutiei, prin Napoleon, slabeste si mai mult pozitia Principatelor.

Era epoca mpartirii tarilor, epoca n care tari si popoare se vindeau n ma, si, n romanticele planuri ale lui Napoleon, ca si n cele real politice ale Ecaterinei, care nazuia la o mpartire a mparatiei turcesti, principatele jucau un rol nemnat. / n 1809 Napoleon / pomeni despre anexarea de catre Rusia a ambelor principate / cedate / apoi de tar austriecilor, cu binecuvntarea mparatului francezilor


19/81

(IOR 1/517).n razboiul continuu dintre Franta (prin intermediul Turciei, pe care o ntr

etine artificial tocmai n acest scop) Rusia, Austria, Moldova si Tara Romneasca sunt tari de compensatie.

La nceputul secolului trecut, odata cu Regulamentul, tarile romnesti nu mai au un stat propriu, iar statutul lor international este mai rau dect acela al popoarelor integrate ntr-un imperiu. Ele sunt vasale Portii si protectorate ale Rusiei (de fapt, gubernii), sub supravegherea Puterilor. Impunerea Regulamentului reprezinta un eveniment capital n istoria viitoarei Romnii. El marcheaza momentul pierderii suveranitatii interne, pe care nu o vom mai capata niciodata. De acum ncolo ne vor fi impuse, mai mult sau mai putin brutal, exclusiv legi straine, prin

mijlocirea unor guvernenationale

fantoma, manevrate de centrele de putere mondiala.

Ca sa pricepem njosirea cuprinsa n aceasta (n impunerea Regulamentului) tbuie sa ne gndim ca turcii n poruncile si privilegiile lor nu se amestecasera niciodata n chestiuni pur launtrice. / Abia acum, la nceputul epocii de cultura glorificate de cei interesati, romnimea de la Dunare si pierdu si ultimul drept care-i mai ramasese, acela de a-si da singura legi, bune sau rele, asiatice sau europene(IOR/586) (Intentia civilizatoarenu poate fi pusa la ndoiala. Autorul / Regulamtul / generalul Pavel Kiseleff era / mai mult francez dect rus, mai mult europeanfilosofn sensul veacului al 18-lea dect mputernicit militar IOR/586).

Este de la sine nteles ca n aceste conditii, ncheierea unui act de vasalite fata de un suzeran nu numai ndepartat dar si generospna la sacrificiu dezint, asadar nchinarea tarilor catre Franta, apare drept solutia providentiala.

Cel mai bun lucru li se parea conducatorilor sa modeleze Romnia actuala dupa felul cum si nchipuiau o Franta viitoare. / Putinii care erau de alta parere,cunoscatorii tarii, care simteau sau stiau ca niciodata un popor nu-si poate mprumuta bazele vietii sale si nici nu poate sa se dezvolte nearmonic / se retraserasau taceau (IOR/655).

Tot ceea ce ni se cerea n schimbul mntuiriiera sa ne tradam istoria, simartiri ai lui Hristos, a Carui armata de linia nti fusesem, sa devenim martiri ai libertatii, nrolndu-ne n armata celuilalt:

Nous sommes donc le premier martire de la libert ; nous sommes les enemiesns de la seule puissance de lEurope, qui ait os elever une voix menaante devant ouvement liberal de lEurope, Rusia ; nous sommes les santinelles avances de la rgation sociale.

Permettez nous de vous dire, votre cause est la ntre, et en eclairant lopi

nion sur cette question, vous aurez une fois de plus, Monsenieur le Redacteur, bien merite de la France et de la libert.(Din scrisoarea unui romn despre situatiunea romnilor din Orientul Europei n ACT 1/246).

n afara ocupatiilor militare, tarile romnesti sunt supuse tot mai mult unor invazii ideologice, prin propagarea ideilor marii revolutii, ce se extinde pentru eliberarea Rasaritului, nflacarnd imaginatia patriotilor nationalisti.

Sub puternica impresie a miscarii de reforma care cuprinsese toata Europa, sub nrurirea spiritului apusean, care patrunsese prin secretarii francezi ai domnilor, prin medici nemti, prin industriasii si negustorii apuseni imigrati / sicare ncetatenisera idealul filantropiei, precum si sub nrurirea noilor, spiritualor, attatoarelor scrieri, gndurile din 1774 aparura acum si mai clare. / Persoanele conducatoare din Muntenia / cutezau acum a se gndi chiar la o natiune romna, emeiul cercetarilor istorice (IOR 1/523).

Pe lnga tinerii plecati la studii, boierii nsisi calatoresc la Paris ca ada stralucirea tnarului imperiu universal. Lunga si des repetata sedere a ofiterilor rusi si austrieci n timpul nesfrsitelor, aproape nentreruptelor razboaie cona Turciei / erau tot att de vinovate de aceasta mare schimbare, pe ct si raspndirfatala a noului spirit, nceata dar sigura cucerire a Orientului de catre Apus (IOR 1/566). Din strainatate se ntoarsera cu totii / cu vestea mbucuratoare a unei apropiate mari prefaceri, prin care toate popoarele vor fi scapate din lanturilelauntrice si externe (IOR 1/566).

Asa se explica faptul ca autoritatile statului, domnitorul si Divanurile, patrunse ele nsele de spiritul schimbarilor iluministe, nu numai ca nu se opun


20/81

dect formal nenumaratelor conspiratii ale partidei zise nationale, dar joaca rol mecena al ideilor noi.

Sturza crease la Academia Mihaileana prima scoala nalta laica din Moldovasi cheama ca dascal la aceasta Universitate moldava pe Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu si multi altii. Idolatria fata de Franta mesianicaera de atunci att de gresc de mare nct Bibescu ajunse a voi sa ntemeieze la Bucuresti un Colegiu francez IOR 1/585). Numerosi profesori straini, mai mult francezi / pe care i cheama Bibescu, nu putura lupta cu curentul national romnesc / si planul acestui domn de a face scoala cu totul franceza / ramase nemplinit (IOR 1/586).

ncercarile de parodiere a marii revolutiincepusera n anii 20 prin proin Constitutia carvunareasca a lui Ionita Tautu pe care Lovinescu l-a socotit ad

evaratul act politic al revolutiei franceze de la noi, / legatura dintre ideilecarvunarilor si acelea ale revolutiei franceze fiind evidenta pentru oricine compara unele articole ale proiectului cu Declaratia drepturilor omului (MAN/169).

Pna la 1848 acestui proiect i-au urmat alte manifeste, dintre care ma voiopri la doua, din 1840, care mi se par semnificative pentru toata istoria romneasca viitoare.

Este vorba de binecunoscuta Introductie a Daciei literare si de Constitutia elaborata de societatea secreta condusa de Mitica Filipescu, program al ncercarii de lovitura de stat pentru care va fi nchis (la manastire!) si minorul Nicolae Balcescu, ce si va face astfel intrarea n istorie.

Introductia este prezentata peste tot ca program al pasoptismului si alromantismului romnesc, fiind vazuta pna astazi ca reper al curentului autohtonista vedem n ce masura aceste locuri comune ale manualelor scolare sunt si adevarate

. n primul rnd, documentul fondator al Daciei literare este doar o parte a programului pasoptist, si anume aceea culturala, singura ce putea trece de cenzura regulamentara. Pentru a obtine un program complet trebuie adaugata jumatatea politica, proiectul de constitutie al conspiratorilor din rndul carora, n acelasi numar al revistei, Gr. Alexandrescu publica poemul 1840.

Constitutia societatiilui Mitica Filipescu prevedea egalitatea tuturor cetatenilor, desfiintarea rangurilor si a privilegiilor, libertatea persoanei, armata revolutionara, toate ntr-un sistem republican-democratic. Preluarea puterii urma sa se produca printr-o rascoala sustinuta militar.

Reunind cele doua texte, vedem ca ntregul sufera de o aparenta contradictie interna: programul politic, de pura inspiratie iluminist-radicala, pare a nuconsuna cu acela cultural, reactionarla prima vedere.

Schizoidia congenitala a revolutiei romnesti, care trebuia sa fie fundatape traditie(?), avnd deci, cel putin n anumite puncte aspectul unei restaurati), are cauze binecuvntate. Fiind o revolutie burgheza ntr-o tara lipsita de burghezie, ea era cu necesitate facuta n numele taranilor. Pe de alta parte, avnd aparenta unei miscari de eliberare de sub dominatia fanariota (desi domnii erau pamnteni), turca si rusa, proiectata lovitura si cauta legitimitatea si modelele n trecutul voievodal. n consecinta, folclorul si trecutul eroic vor fi constantele propagandei revolutionare de modernizare pna n cea din urma faza a revolutiei, aceea a comunismului ceausescian.

De fapt, am mai spus-o, pentru orice revolutie, un anumit tip de recursla trecut este absolut necesar, indiferent de conditiile concrete din fiecare tara, n ncercarea de a aboli istoria crestina. Pe de alta parte, istorismul, cautarea obsedata a originilor, a formelor primare, altele dect cele biblice, este o c

nta inevitabila a mitului evolutionist.De aceea iluminismul si produsele sale sunt interesate de primitivi, de s

batici, de toti neevoluatiicare nu au parvenit la civilizatieprin cultura, rational autonom. n aceasta stare larvarase afla mare parte a omenirii, de la puasi pna la populatiile rurale europene, adica toti ne-europenii, si ei sunt susctibili de a oferi informatii despre originile institutiilor, limbajului si comportamentului uman, cu alte cuvinte despre felul n care experienta sociala a determinat aparitia constiintei, ajungndu-se la homo sapiens. (Absurditatea preexistentxperientei nu a inventat-o Marx. Marxismul a aparut mult naintea iluminatuluiKarMonderchai.)


21/81

Daca iluministii francezi, romanimoderni au fost preocupati de barbarii otici, iluminismul german, concurent la un moment dat, prin curentul sturm-ist siprin romantismul propriu-zis s-a interesat de primitiviiautohtoni, taranii, careformau marea majoritate a locuitorilor continentului. Asa apar folcloristicasi etnografia, din ncercarea unora ca Herder de a descoperi izvorullimbajului, al liraturii si al artei, care cu prospetimea sa naiv-primitiva ar fi dus la revigorarea literaturii civilizatiei.

Germanii au motiv particular de a investiga arhaicitatea pastrata n formepopulare. Ei nu sunt mostenitorii greco-romanilor asa cum e cazul latinilor, adica vorbitorilor unui idiom neo-romanic. De aceea racordul lor cu precrestinismulse face referitor la mitologia germana, ale carei urme sunt cautate n cultura pop

ulara. (De la Herder la Hitler, germanii s-au cautat ntr-un trecut walhalic, dincare fusesera exilati de crestinism). Asa a aparut nationalismul german, pagn, care a nlocuit orgoliul de a fi natia aleasa pentru a apara si spori Imperiul Papal.

A sosit momentul sa ncercam lamurirea istoriei acestui cuvnt-fetis natisi a familiei sale. n cadrele ideologice ale Revolutiei franceze, care l pune n cculatie, conceptul de natiune este subordonat unei anumite forme statale, republica umanist-democratica. Aceasta la rndul ei fiind expresia unui contractncheiaun numar oarecare de persoane care adera la Declaratia dreptului si cetateanului. Natiuneaar fi asadar actualizarea concreta a republicii ideale, cuprinznd adica doar starea a treia, rezident, prin hazard, pe un anumit teritoriu delimitatistoric.

Sieyes (1789) a aratat importanta starii a treia la sfrsitul Vechiului Re

gim n celebra brosura: Quest-ce que le Tiers Etat? La aceasta ntrebare el raspundEste totul. n primul capitol el demonstreaza ca starea a treia este o natiune desavrsita. Nobilimea nu face parte din ornduirea sociala. Si Sieyes ncheie: starreia cuprinde asadar tot ce alcatuieste natiunea; iar tot ceea ce nu face partedin starea a treia nu poate fi privit ca facnd parte din natiune (SOB/27).

Dupa cum se vede, n aceasta acceptiune, termenul este att de deformat, ncici nu are legatura cu referentul pe care l desemneaza etimologic: natio=neam, rasa... Criteriul etnic de identificare este nlocuit printr-unul ideologic-politic,cetatenia, si natiuneajunge sa nsemne suma celor nascuti ntru revolutie. (O interpretare contorsionata a lui natio, nativus (nascut, nnascut) se impunea sidin motive obiective, caci regicidul din anul 1792 nsemnase distrugerea principiului unificator, monarhia crestina, care tinea laolalta conglomeratul eterogen depopoare ce pastrase, dupa 1000 de ani de istorie comuna puternice particularism

e. Singura cale de a mpiedica pulverizarea Frantei era identificarea cetatenieicatiunea).Republica umanista universala nu poate lucra cu termeni care implica etn

icul, dect cu mare bagare de seama, trebuind sa inventeze ceva care sa nsemne, simultan, si autohtonsi cosmopolit.

n interior, nationalismuleste cosmopolit, pentru ca urmareste sa legitime actiunea uzurpatoare a unei clase fara functie de conducere, burghezia, formata, n partea ei cea mai puternica, din reprezentantii unei natii apatride, care manevreaza masele, compusa de asemenea din alogeni, fie autohtoni fara constiintaetnica.

n exterior, nationalismului i se atribuie un sens etnic, pentru a desprinde, cum spuneam, popoarele lipsite de autonomie si a le atasa imperiului democratic. Si sub acest aspect revolutia imita antichitatea, si nu degeaba codul jurid

ic modern este copiat dupa cel roman. Calitatea de francezse traduce prin supus republicii franceze, asa cum romanputea fi, la un moment dat, orice nativ barbacare dobndise statutul de cetatean prin servicii aduse institutiei abstracte a statului.

Iluminismul german fundamenteaza conceptul unui nationalism coerent etimologic si aparent ntemeiat pe realitati. Pentru ei, natiunenseamna chiar natie, alitatea descendentilor unor stramosi originari, care locuiesc un teritoriu comun, alcatuind un complex socio-cultural si natural avnd trasaturi particulare discernabile, altfel spus, un specificpropriu. Definitia aceasta ar fi corecta daca nu ar fi incompleta si antitraditionala, orict ar parea de paradoxal.


22/81

Caci, herderianismul, cum spuneam, descopera natiaavnd ca model trecutul itic precrestin, ceea ce nseamna negarea acumularilor, a ntregii dezvoltari care au transformat fondul originar pagn. Redesteptarea artificiala a unei experiente istorice consumate este o utopie anti-istorica. (Erezia protestanta procedase lafel atunci cnd a refuzat predania, creznd ca astfel apara puritatea crestinismului. Iluministii nu fac dect sa urmeze drumul deschis de reformatoriiBisericii).

Adevarata formula a nationalismului ar trebui sa reuneasca principiul etnic, principiul teritorial nteles ca apartenenta la un spatiu con-natural (autohtonia) si principiul spiritual, supraordonat, traditia crestina.

Confruntareadintre cele doua tipuri de pseudo-nationalism, copiate simultan de revolutionarii moldo-valahi va face substanta istoriei romnesti timp de vre

o 80 de ani. Formulanationalismului

fara nationalitate va fi urmata de munteni, liberali, fanatici francofili si va orienta decisiv viata politica si sociala. Pe

ntru a-si justifica pretentiile de stapnire asupra vechii Dacii, groco-bulgarimeviteana a fost obligata sa se declare nepoata lui Traian, uznd de aceasta monumenla batjocura a nationalismului-cosmopolit.

n general, moldovenii, proprietari rurali si infinit mai instruiti dect flamnzii mahalagii rosiisemialfabetizati, tind catre modelul german aparnd dreptrvatori, traditionalisti, reactionari. Tocmai pentru instructia lor mai serioasupule morale si intelectuale i vor mpiedica sa aj

Anul 1848 Si Semnificatiile Sale

Documents

Transcript of Anul 1848 Si Semnificatiile Sale