Anuí XLV. Arad, 3116 Octomvrie 1921. Nr. 40.

BISERICA REVISTA BISERICEASCĂ, ŞCOLARA, LITERARA Şl ECONOMICĂ,

A B O N A M E N T U L :

P e un a n . . . 10 Lei. P e j u m ă t a t e d e an 5 Lei.

APARE ODATĂ ÎN SĂPTĂMÂNA:

DUMINECA.

O nepăsare păcătoasă. Prin nefericita tranşare a graniţei în

Banat, cele mai de frunte comune româ­neşti cu o populaţie curat ortodocsă, au fost rupte nu numai din corpul neamului, ci şi dela sânul bisericii străbune. — Ca-noniceşte şi administrativ aparţineau die-ceseior Arad şi Caransebeş, iar azi aces­te parohii cu un popor mândru şi bogat, cu biserici ş 1 scoale de toată frumseţa, sunt prada nesaţiului sârbesc, care caută cu toate mijloacele tâmpirea prea viului sentiment românesc a acestui harnic po­por, dovadă împrejurarea, că le-a statifi-cat toate şcoalele, precum şi împrejurarea, că studenţilor români nu le dă voie a trece în România pentru a-şi face studiile,

Au trecut doi ani de zile decând aceste parohii nu mai au nici o legătură cu diecezele lor şi nimeni în lume nu-şi sparge capul de preamaştera lor soarte, căci vezi Doamne, noi în România-mare. n'avem timp, fiind prea ocupaţi cu poli­tica de partid, care duce ţara la prăpas­tie. Dureros e că nici chiar cercurile con­ducătoare bisericeşti nu se înteresează de soartea acestor fraţi ai noştrii din Jugos-lavia şi aşa am ajuns, că bunăoară cre­dincioşii noştri din fruntaşa comuna To-racul-mîc, cari rămâseseză fără nici un preot, pentruca să nu fie siliţi a-şi lăsa copii nebotezaţi şi morţii neîngropaţi, sin­guri, fără nici o autorizare si au dus un preot, lăsând de sine înţeles, altă comună fără păstor sufletesc.

Nu aşa însă Sârbii, de cari ne place â ne bate joc, că sunt balcanici, deşi ei abia au rămas o mână de oameni în Ba­natul românesc, au instituit în centru! Banatului un vicar episcopesc, c a să poar­te grije de cei rămaşi aic . Şi lucru d e necrezut, acest vicar episcopesc, care e preşedintele nu numai a Consistorului din Timişoara, ci şi a celui din Vârşeţ şi Ch 'chinda- mare, e cetăţean străin, Îndată după eşirea Sârbilor de aici, a cutreerat toate parohiile sârbeşti, îndemnând cre­dincioşii lor să stea strâns în jurul bise­ricii lor şi a Consistorului din Timişoara.

Acest vicar episcopesc şi arhiman­drit de altfel îsi şi împlineş.e cu seumpă-tate datorinţa sa, de cap bisericesc, do­vadă că nu au nici o parohie lăsată în ştirea Domnului, fără preot ori învăţător. Adevărat, că la eşirea Sârbilor din Ba­nat mulţi preoţi şi învăţători de ai lor s'au dus cu ei deodată, ori mai târziu s'aur repatriat. însă acest arhimandrit-vicar s'a

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: A r a d , S t r a d a E M I N E S C U N r . 3 5 .

Telefon pvntm oraş ţi comitat Nr. 2M. •riíi'ri 111 m unu iIiMiiiiimmimiiiii—iiiiMh • i îmi • u w i « _ i i j i i i i m i j i j l l i _

pus pe lucru, câci având El voie a trece graniţa când îi place, a adus o mulţime de călugări din Jugoslavia, pe cari apoi i-a aşezat prin parohii, aşâ că în fiecare parohie au preot. Asemenea şi învăţători, căci au strâns toţî băieţii stiuitori de car­te la curs în Timişoara şi în 3—4 va­canţe face dascăli diplomaţi din ei.

Fireşte lor li-e uşor, căci guvernul nostru arată cea mai mare nepăsare de faptul, că ne-a umplut Banatul cu călu­gări, cetăţegi străini, pripăşiţi din Sârbia veche şi de prin Bosnia, şi că Consisto-rul sârbesc din Timişoara solveste cu bani din Jugoslavia salariile învăţătorilor lor după norma de salarizare de acolo. Asemenea şi preoţimea. Ba ce e mai mult subvenţionează chiar şi comunele bisericeşti.

De sine înţeles, că aceşti pripăşiţi, servesc apoi interesele patriei lor, neavând nici o legătură cu noi, decât numai ură nedumerită şi dispreţ faţă de tot ce e ro­mânesc, în faţa acestor fapte întreb:

1) N'ar fi oare timpul suprem ca în măsura cu cari bunii noştri aliaţi Jugo-slavi măsoară fraţilor noştri de dincolo, să-le măsurăm şi noi?

2) N'ar fi oare timpul suprem să căutăm ce cetăţenie au preoţii sârbi în Banat, împreună cu vicarul lor? şi că în­văţătorii sârbi de aici dur^-xe-^rjlan de învăţământ propun şi cine-i plăteşte? Ce spirit domneşte în aceste scoale? şi in fine ^

3) N'a sosit încă timpul ca să se fa-x

că îngrijire de fraţii noştri din Banatul subjugat?

Cei chemaţi să răspundă ! Csecia-română, la 30 Sept. 1921.

Atanasie Todan, paroh rom. ort

De ce problema religioasă stagnează şi nu ajunge Ia ţinta finală, care e cunoaşterea

pe deplin a lui Dumnezeu. (Urmare şi fine.)

Ni s'ar părea că decre tarea acestei legi ne aşază credinţa şi religiunea la scul, dacă nu pe o vecinicie întreagă, măcar pe seco/i îndelun­gaţi . Ar fi păca t să ne pierdem timpul l egănăn-du-ne în aceas ta dulce nădejde, am fi prea sim­pli, dacă prea am da drum fantaziei şi ne-am închipui că suntem bogaţi , având şi fiind în p o ­sesia unui castel, care îşi are fiinţa numai pe hârtie. Guvernanţi i nostru la toate ocaziunile aduc elogii Bisericii şi Preoţi inii, când e vorba însă de ajutorare sunt zgârcit şi dispuşi a face economii . P rob lema rel igioasă la poporul nostru

se va împinge cu secoli îndărăpt , dacă s ta rea preoţimei şi a învăţători lor confesionali nu se va înbunătă ţ i . Cei mai credincioşi fii ai statului român de ieri şi de azi preotul şi dascălu l con ­fesional sunt lăsaţi p radă mizeriei . Bisericei noastre îi l ipsesc Seminari i bune, profesori eru­diţi peniru. creşterea fiitorilor preoţi şi învăţă­tori. Statul cu guvernanţi i de azi în loc de a sări în ajutorul Bisericei, sâ uita cu poftă hă -răpărea ţa la unicul ei bun, - la şcoala confesio­nală, care mulţumită guvernanţi lor de azi e în deplină des t rămare . Şi sâ ştie bine atât Statul , cât şi conducător i i de azi ai Bisericei, că nu există recompenză , care să poafâ suplini p e r d e -rea pe care e pe cale să o îndure mult cercată noastră Biserică. Statul şi conducător i i lui ar fi bine să înţe leagă din şcoala modernismului şi din cea a socialismului , că ori-ce vastă cul tură îşi va acapara statul în şcoala sa, dacă cul tura internă şi cultura sufietuiui va lipsi din aceea şcoală să o ştie că au zidit pe nisip.

Ne vor r ă spunde oamenii statalului , că nu permite bugetul . ¿ u s t i e şcoli pentru biserici şi minorităţi . — coi vom r ă s p u n d e : în 1/14 April 1912 pe nemărgini tul ocean înainta ma ies -tos un vapor măreţ, care se îndrep ta pentru p r imada tâ spre New-Yorc — eră Ti tanicul . Avea 46,382 tone, putea primi 3150 calatori , atunci ducea 2358. Cos tase 46,0u0,000 Lei. — Luxul cel mai îmbătă tor şi nemaipomeni t , că lă­torea fă ă grijă, alături de Ti tanic . Parc de fior, circus, tenis, dans , băuturi fme şi cost is i toare erau în deajuns pentru toţi fericiţii călători ai Tttanicuiui . Bugetul pe imisese pentru aceas ta r isipă totul . . . dar vai . . . o isbitură, ce abea s'a putut simţi — o lovitura de un gheţar , ce razele soarelui Tar topi in o clipită fu în s tare să dea alarma, că Ti tanicul se cufunda G h e ţ a ­rul adecă spin tecase colosul şi apa pă t rundea repede pre tut indenea . . . înda tă se cautará ş a ­lupele, adecă bărcile de scăpare . . . dar vai şi de 10 ori vai, cât e de mic omul la suflet şi cât e de mare la patimi . . . ş a m p e erau nu ­mai 16, care iură aş ternute pe mare ş i . u m p l u t e

i mai ales cu femei şi copii, d u p ă legea, care să cere în caz d e nauf rag iu ; fură salvate 800 vieţi

; •- mai t rebuiau 32 şalupe şi puteau ii salvate toate vieţile — însă bugetul n'a permis con ­struirea a lor încă 32 şalupe, căci ar fi cos ta t 32,000 lei . . .

Notez bine, că n'am pretenţ ia a acuza pe nimenea, însă titlul meu de predicator al a d e ­vărului mâ îndreptă ţeş te de a-mi apăra interesele Bisericei me le . '

Istoria Ti tanicului să fie înaintea ochilor acelora, cari conduc destiñese statului. Nu la bărcile de salvare să se facă economii , ci la lux şi-ia risipă. Statul nostru să ştie ca Biseri­ca şi Şcoala confesională au fost în todeuna bărcile de saivare ale neamului nostru. D a c ă le-va pierde pe aceste două, la un caz de n a u ­fragiu — prin ce şi va salva fii s ă i ? Sigur îi va lăsa să se înece.

Ar fi prea mult pentru mine a mă est inde în depar te , îusă relaţ iunea Bisericei cu Siatul t rebue să fie cât mai mult armonică, căci nu­mai astfel problema religioasă va fi dezlegată norocos. Statul va trebui să considere Biserica nu ca şi pe un cerşitor, care îi cere milă, ci

Pag. 2 BISERICA Şl ŞCOALA Nr. 40

drept un factor însemnat în organizatul său, de care şi f ă r ă de care nu poate exista.

Mai invoc unul şi cc 1 din urmă motiv pent ru-ce probiema rel igioasă la noi la Ro­mâni s tagnează şt acela ar fi „lipsa Bibliei la popor.

Nu e aceasta exlusiv părerea mea, ci azi e o părere generală a p^eoţimei noastre d i scu­ta tă ît! congrese preoţeşti şi în ziar.sticâ. În­cântaţi oesie măsură , că cu împărţ irea Bibliei în popor, s'a desleg-tt problema religioasă la poporul roT.ân.

Mie mi-se p;>re că prea uşor s'ar deslega aceas ta problemă, numai prin împăr ţ i rea Bibliei la popor. Trebuia ^'o fac-m mai de mult, căci ne costa numai câteva parale, ş eram cruţaţi de alta muncă şi os temeală . „ B i b l a " e o carte, din care azi- trăiesc sute de secte şi credinţe. Toate sectele Angliei şi Statelor Unite trăiesc pe Biblie. Că pi masa fiecărui intelectual ger­man şi englez stă Biblia am învăţa t -o şi o cred, e lucru frumos şt în efecte pract ic ; că pe masa nici u'.t'ii intelectual român nu afli Biblia e ru­şine şi păcat dar ca pe masa fiecărui analfabet român să zacă Biblia e de prisos. — în paran­teză (şi între noi) vorbind Biblia ar trebui îm­părţi tă as t fe l : 1) Preoţilor de rang îna l t : (p ro­fesori, asesori , p ro topresb i ten etc.) 2. Preoţi lor urbani. 3) Preoţi lor uiraii şi 4) Poporul dela sate .

Toţi cei ce o i imesc Biblia, t rebue pn gă­tiţi însă; căci Biblia e o sabie cu doua tăişuri ; Pentru cei pregătiţi va fi mântuire, iar pentru cei nepregăti ţ i pierzare şi rătăcire şi va fi apoi ră tăci rea cea din urmă mai n a r e , ca cea dintâie.

Ţ in ta f n a i ă a problemei noas t re rel igioase, numai încape înd.oală, că e cunoaş terea pe d e ­plin a lui D z e u ; iar pe Dzeu îl p u t t m cunoaş te numai dm cartea ete'niâ, din Biblie.

După părerea mea Biblia ar trebui desfă cută mai îtitâtu în şcoala : în Seminarii , în Licee şi în şcoalele poporale şs mim«i după aceea între popor. Alăturea cu Biblia t rebue da*â fie­cărui espl icarea ei.

Esp l ics rea Bibliei nu se poate face în­să decâ t de cătră oameni binepregăti ţ i . - Bine pregăti ţ i nu suntem însă nici chiar noi preoţii, decum credincioşii .

Ar fi bine ca în locul Bibliei să dăm o instrucţie cotiştien'ţioasă şi s is temat ică o studiu­lui Religîunei în scoale, ia sate şi îndeosebi la oraşe.

Până când să trăgăt tează rezolvarea proble­mei Ue Catehizare, până atunci problema re i 'g . s tagnează .

Până când nu vom avea un manual bun de catehisare , nu vom putea eatehisa bine .

Cum se face catehisaţ ia şi instrucţia reli­g ioasă în seminarii , în licee şi în şcolile p o p o ­rale, nu judec, ca să >m fiu judecat , o îndrep­tare însâ .«e impune.

Cea mai arzătoare trebuinţă, de care sufe­re preoţ imea azi şi care împedecă mult la îm­plinirea mteiuncî sale e iipsa de un manual bun de Cateherică.

Dar unde e manualul? Vom bate şi iii-se va deschide; vom cere

şi ni-'se va da! Ca izrati în pust ie sp re Moist, astf ; l privim noi preoţ imea toată spre părintele N i c o l a e m a i în bun apologet , catihet, creştin, ro mân şi părinte al preoţimei sale şi îi rugăm să ne dea hrană duhovnicească : un manual de Catihe'tică.

Am arătat până aci cauzele de-ce proble­ma rel igioasă n'a ajuns la trumf, la ţinta finală, la cunoaşterea pe deplin alui Dzeu; rămâne , ca cu altă oesz m?e, când Dzeu ne-va învrednici să mai convenim în acest cere religios s ă c o m p l e c -tez tezH şi să arat calea şi mijloacele, prin cari problema religioasă poate ajunge la triumf, la ţ in ta finală, la cunoaş terea pe d e p l i n a iui Dum­nezeu.

Odvoş, la ziua sf. Imp. itit. cu Apost. Con­stantin şi Elena.

Joan Evuţian, preot.

Monument lui Horia, Cloşca şi Crişan! U"i popor, care nu-şi cinsteşte eroii, şi

nu-şi aminteş te neînceta t de faptele mari din trecut, mi-i vrednic de ei şi de ele.

Modul cei mai nemerit , în care un popor

îşi c insteş te oameni i săi mari şi-şi aminteş te de faptele vitejeşti ale trecutului, este, pe lângă cu­noaşterea temeinşcă a vieţii celor dintâiu şi a împrejurărilor în re care au fost săvârşi te aceste din urmă, imortal izarea lor prin statut şt m o ­numente .

Până acum Românii din Ardeal nu aveau voie să eternizeze în ch^p de marmoră ori de bronz pe marii lor eroi. S tăpâni rea v răşmaşă de pe vremuri îi oprea, Acum însă nu mai sunt aceste piedeci . De aceea e dator ia fiecărui bun Român,, să vină în ajutorul. „Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român", cu sediul central in Sibiiu, dar cu organizaţ ie veche şi puternică îu întreagă Transi lvania , cumpărând cât mai multe b;lete deia loteria ei, fiindcă d-n veniturile acestei loterii vrea să ri­dice un şir întreg 'le statui si monumente oamenilor şi faptelor mari din t.-ecutul ro­mânesc .

Astfel voieşte să însemneze cu un monument demn de marii martiri, Horia, Cloşca şi Crişan, locul unde au fo*t frânţi pe roata in 28 Fe­bruarie 1785 pe dealul furcilor din Albu-fuita în faţa unei mari m ilţimi de ţărani români aduşi cu forţa din toate satele aJJel ne, ca să vadă şi să înţeleagă, ce soartă îi aş teaptă pe cei revoltaţi împotriva stăiiânirei , au fost frânţi pe roată întâiu Crişan (deşi acesta se spânzurase de mai înainte în temni ţă) şi Cloşca, pe urmă, ca să-i fie chin .rile mai mari, Horia însuş

Ungurii l-au batjoco 1 it cu vorbele „Hora rex Daoiae" (Horia regele Daciei) scrise pe o coroană de hârtie aşezată pe fruntea lui, ca şi Jidovii pe Domnul H istos, care încă purtă pe lemnul crucii vina c ei au cugetat că o ar» : „îsus Nazarineanul Regele Judeiior." Ca şs Mân­tuitorul însă r-einfrântul bărbat , Horia, a răbdat în tăcere, fără să scoată un geamăt sau un s u s ­pin, durerile supraomeneş t i ale sdrobirn cu roata. Se zice că in clipa d n urmă ar fi rostit aceste c u v i n t e : „Mor pentru n e a m ! "

Ei bine, neamul, pent iu care ei a pătimit şi a murit, t r e b u e să facă totul pentru a putea privi to tdeauna chipurile turnate în bronz ori . iopiite în marmoră, ale acestori martiri, din a căror fapte trebuie să înveţe toţi curaj şi băr­băţie neînvinsă. De aceea e o datorie naţională pentru tot Romanţă să cumpere bilete dela lote­ria „Asociaţiunei" din Sibiiu, strada Şaguna 6, ori dela băncile mai de seamă din toate centrele, fiindcă această loterie are între altele şi acest 'scop **#

Vieaţa internă şi organizaţia institutului teologic din Arad

d e D r , T . B o t t ş .

(Urmare) Remas izolat pe arena acestor lupte inter­

ne ş! izbit de curentul pornit „ca din senin şi incoronat" cu imputări „nemeri ta te" , în ajunul Naşterii Domnului din anul 1886, — renunţând părăseşte oficiul de di rec tor . 1 ) în urma acestei abziceri institutul remâne, la sîirşitul t r imestru­lui 1 al anului şcolar 1886—7, fără director. P â ­nă la alte dispoziţii conducerea o luă din nou asupra sa episcopul d ieeesan loan Meţianu, iar cu începerea anului şcolar viitor 1887 8 o în­credinţa referentului din senatul bisericesc al Consistorult i , fostului profesor Augustin Aron Hamsea.2)

Dar chestia îndeplinirii postului de d i r ec ­tor al institutului aş tepta o resolvire nimeri tă încă dela anul 1876, de când se îmbinară a m b e ­le institute într 'o s ingură şcoală centrală die-cesană. Sis temul de substi tuiri şi schimbăr i de persoane dădu greş şi în viitor nu se mai pu­tea continua. Trebuin ţa de a pune în fruntea acestui centru de cultură al diecesei un b ă r b r t care să îndrume afacerile lui spre real isarea cu succes a scopurilor pentru cari s'a înfiinţat, după desch iderea seminarului d ieeesan deveni şi mai arzătoare.

Dar nu numai oficiul de director, ci şi ca ­tedrale dela institut rec lamau o arangiare şt în­

deplinire definitivă. Dintre cele trei ca tedre s i s -temizate , câte avea institutul, numai una era ocupa tă prin o putere didact ică definitivă, c e -lelaltă două erau prdvăzute prin suplinitori s i ­nodul eparhial pentru a pune capăt acestei S i ­tuaţ i i anormale îndrumă Consistorul din Arad, ca in cursul anului 1889 „să indep l ineas :ă ' de ­finitiv catedrele provăztite până acuma numai cu profesori subs t i tu i ţ i . 2 ) " Acestei hotăriri să sa­tisfaci! în următorul chip: Pentru cele 2 ca tedre ocupate în mod provizor de profesorii Romul Ciorogariu şi Dr. loan Trailescu se publică con­curs . Se avizară apoi aceşti profesori „ inter imal i" , câ prin aceas ta publicare „se ridică din valoare disposi ţ iuni le , prin cari ei au fost substi tui ţ i şi se absoalvă de pur tarea mai depar te a oficiilor încredin ţa te dânşi lor prin subst i tu i r - interimal-îninte, lăsându- l i -se salarul până la 1 Septem­vrie" 1889. 3) Condiţ iuui lor din concurs şi hotă-rîrii*) ce-o aduse sinodul eparhia! în privinţa cvaiificaţiuni profesorilor de;a institut, satisfă­ceau recurenţii Dr. loan Trai lescu şi Dr. Traian Putici . Cel dintâi funcţiona ca profesor provi-vor dela începutul anuiui şcolar 1885—6, iar al doilea întră in serviciul şcolii la 3 Decemvre 1887, în cali tate de institutor de caligrafie şi desemn îu secţia pedagogica , iar în anul şcolar următor 1 8 8 8 - 9 s'a însărcinat cu propunerea aitor studii .

Astfel Consistorul eparhial în şedinţa sa plenară din 25 Iulie 1689 alege şi instituie în mod definitiv pentru catedra de teologia s i s te­matică pe Dr. loan Trailescu^), iar pentru s tu­diile exeget ice- is tor ice pe Dr. Traian Putici6) în vara anului 1890 se indeplinâ prin publ i ­care de concurs şi a legere şi postul de director al institutului. Ales fu asesorul referent al s e n a ­tului biser icesc şi directorul subst i tu t de până acum Augustin Hamsea.'1)

Prin aces te alegeri toate ca tedre le şi p o s ­tul de director al institutului fură provăztite în mod definitiv. Dar nici acest a ranjament nu putu avea un caracter stabil, precum cerea in­teresul învăţământului şi consol idarea inst i tutu­lui. Fiind profesorii s lab salarizaţi, după câţ iva ani de activitate gravitau spre oficii a d ­ministrative bisericeşti . în vara anulai 18y2 p r o ­fesorul Dr. Tra ian Putici, un valoros membru al colegiului profesoral, trecu de protopop ia T i ­mişoara. La ca tedra vacantă Consistorul epar ­hial numi, cu începerea anului şcolar 1802—3 pe fostul profesor Romul Ciorogaria.H) La sfîr-şitul anului şcolar 1892—3 e silit a părăsi c a ­tedra profesorul Vasilie Mangra. Pr in activitatea, ce-o desvoltă pe terenul luptelor politice căzu în osînda de a fi urmărit din partea organelor de stat.

••) P>«t conf. prof. din 4/16 Nov. 1885 Nr. ' 17, 8 Dec 18-6, Nr 22, 12 Dec. 1886, Nr 34, 16 Dec. 18*8, Nr. 35 Act. insţ». Nr- 222 şi 237 18s6-7 •) Act Consist. Nr. 2764 1887. \ A c t . Consist d¡u 24 iunie 1889, Nr. 2595 «, ConelusulNsjn. eparhial Nr. 6iJ~1885. *) Act. Consist. Nr. 2480-1889. «; Act Consist. Nr. 2481-1889. T> Concluzul sinod eparii Nr 46 -1890 şi 77—1891. •) Act Consist din 13/25 Aug 18J2, Nr. 3542.

(Va urma.)

Deschiderea congresului bisericesc din Bucovina.

Ziua I. Deschiderea congresului bisericesc al Bu­

covinei, a implicat o mulţime de solemnităţi . Luni 3 Octomvre, la orele 6 dimineaţa , s'a ofi­ciat la catedrală o utrenie, iar la orele 8 un sf. liturghie de către ^mitropolitul Bucovinei. La orele 10 au plecat dela ca tedra lă ia Mitro­polie trăsurile cu membrii congresului , în frunte cu mitropolitul Bucovinei.

La orele 10 şi jumăta te , o deputa ţ iune de 8 membri a plecat la palatul Administraţiei Ţârei , aducând pe comisarul regal, d-1 Dori Po-poviciu la mitropolie .

La orele 11 d-1 Dori Popovici desch ide congresul , dând citirei deciziei Regale şi urând congresului spor la muncă .

I. P. S. Sa Mitropolitul Vladimir al Bu­covinei, într 'o cuvântare de deschidere , a ra t ă importanţa congresului bisericesc al Bucovinei, te rminând cu s t r i gă tu l : „Tră iască Regele Ferd i ­nând . " P . S. Sa Episcopul Ipolit Vorobchievici d ă citire următoarei telegrame către M. S. Re­gele , care se aprobă de congres :

M. S. Regele Ferdinând. „Congresul bisericei or todoxe române din

Bucovina, întrunit azi în pr ima şedinţă, spre a pune temelia unei noi organizaţ i i mai potrivite t impului , îşi îndreaptă cu cea mai profundă r e ­verenţă gânduri le la augus ta persoană a Maies ­tăţii Voastre, a cărui în ţe leaptă munificienţă a -dat Arhidiecezei Bucovinei în congresul ei un •dar cu adevăra t regal si o splendidă răsp la tă după v tr'egia timpurilor, în cursul cărora cei mai aleşi fsi ai neamului şi ai bisericei noas t re s'au luptat fără ispravă pentru înfăptuirea auto­nomiei ei.

A b a noi reprezentanţi i generaţ iei actuale d u p ă sublimul act a! unirit avem şt fericirea înăl ţă toare să as is tam la deschiderea so lemnă a congresului bisericesc care de acum înainte va fiinţa în continuitate spre înălţarea bisericei şi c imentarea legăturilor sufleteşti între fii ei.

In acest moment solemn, uniţi cu toţii în aceleaş gânduri , îu aceleaş adânc şi curat s en ­timent, aducem Majestăţei Voastre, Marelui nos ­tru Rrge liberator, omagii le de cea mai profun­d ă mulţumire, de nes t rămuta tă credinţă şi iubire şi neţărrpurit d e v o t a m e n t "

Se trimit te legrame în acelaş serrs—pTtrhu-lui ministru, d-lui Goga, ministrul artelor, mitro­politului primat şi archiepiscopului Gurie al Ba ­sarabie i .

Se p rocedează la alegerea unei comisiuni de zece membri care să verifice a legerea m e m ­bri lor congresulu i .

D. Eudoxiu Hurmuzaki propune următoa­rea comis iune : Dr. Vasiie Gheorghiu, Cozak Eugen, Percek Mihail, Popescu Orest , Tar-navschi Ipoliî, H t t u Gheorghe , Sârbu Ghcorghe , Simionovici Teodor , Ta rangu! Erast şi Vasilovici Ioan.

Ziua II. Şedinţa a fost deschisă de P. S. Sa e p i s ­

copul Ipolit Vorobchievici, prezidentul congresu­lui, d u p ă care s'a dat citire procesului verbal al şed in ţe i precedente . Se validează apoi alegerile membri lor congresului .

Congresul ia hotărârea ca să fie adop ta t ca regu lament intern al desbater i ior , r egu lamen­tul Adunârei deputa t lor.

Se a lege biroul congresului după cum ur­m e a z ă :

Preşedinte : P. S. Sa Episcopul Ipolit Vo­robchievici . Vicepreşedinţ i : deputaţ i i Eusebie Popovici şi Clement Popovici . Scrutători : Ţ â g ă -ră şi Râuţ. No ta r i : Grigoroviţa şi 1. Tomoiagâ .

Se a leg apoi cele patru comis iun i : de p e ­tiţii, pentru regulamentul de alegere, pentru re ­gulamentu l intern şi regulamentul pentru noua organizare a fondului bisericesc.

P . S. Sa Episcopul Ipolit urează comis iu-ni lor spor Ia lucru, anunţându- le să se întru­n e a s c ă Miercuri şi Joi în secţii, iar Vineri în ş e ­d in ţ ă , d u p ă care r idică şedinţa.

A apărut: Calendarul Diecezan din Arad pe anul 1922. Conţine : Cronologia, Sărbători şi alte zile schimbăciose, Pos­turile, Deslegări de post, Parastase ofi­cioase, Sărbători naţionale, Zile de re­paus, Regentul anului, Anotimpurile, Par­tea calendaristică, Şematizmul diecezei ort. rom. a Aradului, Genealogia familiei domnitoare, Taxele de postă, telegraf şi telefon, Consemnarea târgurilor din Cri-şana, Banat, Ardeal şi vechiul regat, Tim­pul cât poartă animalele, Timpul vânatu­lui şi o parte literară instructivă, împodo­bită cu mai multe clişee.

Preţul unui exemplar cu şemaVzm 6 Lei, iar cel fără şematizm 4 Lei-f- 1 Leu 35 bani pentru francatura recomon-dat. Revânzătorii beneficiază rabat. Se poată comanda contra bani gata, sau cu rambursa, dela Librăria Diecezană din Arad.

A v i » şcolar. Se aduce la cunoştinţa celor intere­

saţi că anul şcolar 192*1—2 în institutul teologic şi şcoala normală diecezană se va inaugura Luni, în 17 Oct. n. Cursurile se vor începe în Î8 Oct. Toţi elevii in­stitutului sunt obligaţi a se presenta la acest termin.

Direcţiunea.

INFORMAŢIUNI. Vizita/ Familiei Regale la Arad. Maies­

tatea gloriosul nostru Rege, Ferdinând /., va vizita în cursul lunei acesteia frunta­şele oraş,e din Bănat: Lugojul şi Timi­şoara Atadul va avea deosebită onoare a primi între zidurile sale pe Majestatea Sa, cu intraga familia regală, în 28 Oct. n. în vederea înaltei şi mult doritei vizite autorităţile oraşului şi ale judeţului au luat disposiţiile necesare pentru o demnă primire a iubiţilor noştri suverani.

Personal . P. S. Sa părinte nostru Epjscop ioan, a plecat, Marţi în 11 Oct. n., la Sibiu, pentru a par t ic ipa la şedinţele Consistorulul metropoli tan şi ale Congresului naţ ional biser i ­cesc, ce se întruneşte la 1/14 Octomvrie .

Parastas. Sâmbă tă , în 9 Oct . n., s'a servit paras tas , în capela provizorie dela internatul de fete, pentru od ihna sufletului evlaviosului voe-vod Neagoe. A oficiat păr . protoiereu Dr. T. Botis, director seminarial , as is ta t de părinţii p a ­rohi Alexiu Popovici şi E. Crăciun şi diaconul I. Cioara, referent consist . Au luat par te P . S. Sa Di ep iscop diecesan Ioan /. Papp şi au to­rităţile civile şi militare. Onoruri le le-a dat companii le de onoare ale Reg. 1, Dolj, în frunte cu muzica militară.

I. P. S. Sa Metropotitui Primat la târgul de most re . Pavil ionul fdbricei de maşini „Sch ieb" S. A Sibiu, dela expoziţ ia şi târgul de mostre din Bucureşti a fost vizitat de către Mitropol i ­tul Pr imat Miron Cristea, care convins de cali­tatea i reproşabi lă a clopotelor expuse, a înc re ­dinţat executarea a trei clopote (un complex armonic) în greutate de aproximat iv de 2500 kgr. cea ce dovedeşte că produsele acestei fa­brici au început a-şi câşt iga aprecierea depl ină în cercurile înalte ale -societate!. De altfel a c e a s ­tă fabrică a fost încredin ţa tă cu turnarea m a r e ­lui clopot al catedralei încoronârei din Alba Iulia în greu ta te de circa 1500 kgr.

Sinod ecumenic. în urma iniţiativelor luate din par tea bisericii noas t re autocefale şi a con­vorbirilor avute de dl Dragomirescu , profesor la facultatea teologică din bucureşt i , cu patr iar­hul ecumenic din Constant inopul , ţ inerea unui sinod ecumenic al bisericilor or todoxe e pe cale ase realiza. S'a aderat la ideia că s inodul să se ţ ină pe pământul României , la Curtea de Argeş.

Rectificare. în şemat ismul diecezii Arad» publicat în Calendarul d iecezan pe anul 1922 s'a s trecorat o greşeală regretabi lă . Dintre m e m ­brii senatului epi t ropesc al Consis torului ort. rom. din Arad a fost trecut cu vedere păr. Va-silie Olariu, referent consistorial în acest senat . Facem cuvenita rectificare.

Congresul baptiştilor. Congresul bapt iş t i lor a fost convocat pentru 8 Octomvrie în O r a d e a Mare. Baptişti i vor cere în congresul aces ta g u ­vernului înfiinţarea unei catedre spec ia le la u n i ­versi tatea din Cluj, pentru cultul lor şi înfiinţa­rea de şcoli bapt i s te la Oradea -Mare , la Cluj, la Satu-Mare , la Arad şi la Timişoara .

înfiinţarea unei academii teologice în Chişi­nău. I. P . S. S. Gurie, Arhiepiscopul Chişinăului şi Hotinului, bazat pe trecutul nostru istoric, care ara tă că biser ica a fost cel mai puternic s tâlp de susţ inere a neamului nostru, în decu r ­sul veacurilor viforoase, a luat iniţiativa înf i inţa­re! unei Academii Teolog ice în Chişinău. Aceas­tă iniţiativă a fost împăr tăş i tă şi de 1. P . S. S. Mitropolitului pr imat şi d-1 Goga, ministrul cul­telor, cari au pr imit-o cu căldură. D-l Goga a supus M. S. Regelui dor in ţa Eparhie i din Chi­şinău şi M. S. Regele a aprobat . înfiinţarea Academiei Teologice „Petru Movi lă" este un evinement naţ ional .

Concurse. Pentru îndepl inirea parohiei de cl. IlI-a

din Păiuşeni (Paizs) se publ ică concurs cu ter­min de 3 0 zile dela pr ima publ icare în organul oficios „Bis. şi Şcoala" .

Emolumente le s u n t : 1. Uzufructul unui in­travilan parohial . 2. Birul legal. 3 ' S t o l e l e lega­le. 4. întregirea dela stat.

Darea publică după beneficiul p reo ţesc o va solvi alesul .

Refleutanţii sunt poftiţi, ca recursele ad jus­tate conform regulamentului pentru parohii şi adresa te comitetului parohial din Păiuşeni , s ă le subş tea rnă oficiului ppbiteral din Buteni având până la terminul regulamentar a se p r e ­zenta în sf. biserică din Păiuşeni spre a-şi ară tă dester i ta tea în oratorie şi celea ri tuale.

Comitetul parohial. în conţeiegere cu : F. Roxin, ppbiter.

- n — 1 - 3 Se publică concurs pentru ocuparea p o s ­

tului de învăţător dela şcola confesională gr. ort. r omână din comuna Gepiş — plasa T inca jud. Bihor cu termin d t S0 zile dela p u m a publ icare , pe lângă următoare le emolumente :

1. Dela comună 150 lei bani gata.» 2. Dela fiecare numer de casă 15 litre buca te sfărmate jumăta te grău, jumăta te cucuruz. Nn i de casă 160. 3. Doisprezece metri de lemne crepate aduse acasă , 6 pentru învăţător, 6 pentru ş c o a ­lă. 4. Scripturis t ică 30 lei, conferinţa 30 lei. 5. Dela mort mare 5 lei, dela mic 2 lei 50 bani . 6. Locuinţă foarte bună, 3 chilii, grajdu pentru vite, cămara pentru lemne, g răd .nă de legume de 3 2 Q Q loc bun.

Comple ta rea salarului la suma anum iă este as igurat din par tea statului . învăţătorul va fi obl igat să c o n d u c e strana în biserica regulat, în toate Duminecile şi sărbă tor i le bisericeşti şi naţ ionale deobligate .

De cuiăţi tul şcoalei şi încălzire apă pen­tru copii sa î rgn j e ş t e comuna.

Recursele ad re sa t e eoni. parohial se vor trimite oficiului p ro topopesc în Salonta-Mare .

Dat din şedinţa corn. parohial ţ inută la 5/18 Sept. 1921.

Gepiş , la 7 /20 Sept. 1921

Vasalie Pater, Marţian Andru, not. corn. par. preş. com. paroh.

în conţeiegere cu s. protopop Dr. Nicolae Rocsin.

— n — 1 3 Pentru vacantul post învă ţă to resc din Ho-

morogh (com. Bihor), pro topresbi tera tu l Tlncei , pritt presenta se escrie concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în organul oficios „B'serica şi Şcoala."

Emolumente : 1. Locuinţă eu 2 camere, bu­cătărie, cămară , grajd, coteţ şi grădină ne le­gume. 2 Salar fundamental dela biser ică 400 lei. 3 . Eventuala întregire dela stat pentru care pa roh ia nu garantează , dar notifică, că în trecut a beneficiat-o. 4. Curăţirea şi î ng i j i r ea salt i de învăţământ cade în sarcina parohiei , iar o lo­cuinţei în sarcina alegândului . 5 Conferinţe 50 lei în caz de par t ic ipare . 6. Scripturist ică 20i<i . 7. De curaţi a şooalei se îngrijeşte parohia . 8. Alesul este deobl gat a îndeplini toate a g e n ­dele cantorale , a conduce strana, a instrua el- vii în cântările bisericeşti , conducândui în Dumi ­neci şi sărbător i la sf. Biserică, da r pentru în­deplinirea aces tora nu poate pre t inde al ă re -muneraţ iune.

Recursele adjustate şi Compuse după Re ­gulamente le în vigoare s e / v o r îna in ta of. p p e s c în Salonta, iar recurenţi i /se vor p resenta nainte de a legere în parohie pentru a-şi ară ta d e s -ter i ta tea. /

/ Comitetul parohial. protopresbi te r Dr. cu s. în conţeiegere

Nicolae Rocsin. — • — 1—3

Peut ru îndeplinirea postului de învăţă tor -cantor deia şcoala elem. conf. ort. română din comuna Jadani (protopopiatul Vinga) se publică concurs cu termin de 30 zile deia pr ima apa r i ­ţie în „Biserica şi Şcoala ."

D o t a ţ i a : 1. Salar din cassa biser icească anual 500 lei. întregirea salarului şi diferitele ajutoare se vor cere deia Stat . 2. Locuinţă în n a t u r ă : 2 odăi, bucătăr ie , cămară şi grajd pen ­tru vite şi porci. 3. Pentru cantora t 4 jugh. cat. p ă m â n t arător. 4. Pentru înfiinţarea şi c o n d u ­cerea corului b iser icesc comuna bis . îi as igură remuneraţ ie : anul prim 500 lei, iar în anii u rmă­tori câte 200 lei, p recum şi Va din venitul curat deia petreceri le aranjate. 5. Stole deia î nmor ­mântări , când mortul e dus în biser ică 10 lei, iar deia celelalte 5 lei, deia pa ras ta se 3 lei şi deia cununii 5 lei. 6. Pent ru scr iptur is t ică 20 lei, iar pentru conferinţe de fiecare zi câte 20 lei.

Alesul e obligat a instrua copii r ă spun ­surile liturgice, a-i conduce la b iser ică şi a for­ma cu dânşi i cor vocal .

Darea după pămâni (4 jugh. cath.) o p lă ­teş te alesul.

învăţătorul e deobl igat a ţ ine şt cu adulţ i i şcoală de repeti ţ ie .

Cereri le adjustate cu actele necesare şi adresa te com. par. în Jadani sunt a-se înainta în termiuul concursu al Of. p ro top . ort. român din Vinga, iar recurenţi i sunt poftiţi a-se per -senta în cutare Duminecă ori Să rbă toa re în sf. biserică din Jadani spre a-se face cunoscut p o ­porului.

Dat din şed . com. par. ţ inută 24 Iunie (7 Iulie) 1921

Comitetul parochial în conţeiegere cu: Dr. P. Ţiucra m. p. p ro ­

topop . 1 - 3

Prin aceas ta se publ ică concurs pentru în­depl inea catedrei de cântăr i r i tuale şi tipic b i ­ser icesc la insti tutul teologic şi pedagogic din Arad.

Beneficiul impreuna t cu aces t post va consta din salarul ce va fi accepta t din par tea Statului conform anilor de serviciu computabi l i cu ocaziunea aşezări în clasă şi gradaţ ie de sa ­larizare.

Rugările de concurs sunt a se adresa Con-sistorului ort. român din Arad în termin de 3 0 zile socoti t deia pr ima publ icare în organul oficial al diecezei.

Deia concurenţi se pre t inde sâ prezinte ur­mătoarele documente :

1. Ex t ras de botez din mat r icu la biseri­cească spre a dovedi, că sunt români de rei i-giune or todoxă 2. Atestat despre cvalificaţia de special i tate pentru aceas ta catedră. 3 . Atestat de serviciu deia autor i ta tea imediat super ioară pen­tru cazul că concurentul a funcţionat deja şi până aici la vre un insti tut de învăţământ .

Debni t izarea în acest post va putea urma numai după un an de probă .

Consistorul ort. rom din Arad. ' — • — 2 - 3

Pentru îndeplinirea postului învăţă toresc deia şcoala confesională română (1—VI. clase) din Buteni, se escrie concurs cu termin de 3 0 Zile, pe lângă următorul salar:

1. 300 lei deia epitropia parohială. 2, 165.40 lei deia comuna politică. 3. 500 lei pentru can­torat. 4. 500 lei pentru conducerea şi instruarea corului vocal. 5. 12 m. lemne de foc numai pentru învăţător. 6. Scriptur is t ică: 30 lei. 7. Con ­ferinţe: 40 lei. 8. Stole obveninte . 9. Locuinţă. 10. Ajutor deia stat.

Recursele adresa te Comitetului parohial sunt a se înainta oficiului protopreşbi tera i din Buteni, având reflectanţii a se prezenta în s.

biserică pentru a-şi şi t ipic.

arăta dester i ta tea în can t

Comitetul parohial. F. Roxin p ro topop insp. în conţeiegere cu

şcolar . - • — 2—3

Conform ord. Ven. Consis tor de sub Nr. 2515 /921 . pentru îndeplinirea parohiei vacante de c lasa a l l l-a din Temeşeşti, tractul Radnei , să publ ică concurs cu termin de 3 0 zile deia pr ima apari ţ ie în org. of. „Biserica şi Şcoala."

Dotaţ ia : 1. Sesia parohia lă de 32 jugh. de deal cu drept de păşuna t şi pădure . 2. Deia fiecare număr de casă câte una măsură cucu­ruz sfărmat, deia care nu a u : 5 lei. 3, Stolele uzuate . Casă parohială nu este.

Preotul a les va avea a catechiza în şcoală şi a plăti dări le publ ice .

Reflectanţii să se acomodeze normelor în vigoare referitor la adjus tarea recurselor cât şi la prezentarea lor.

Comitetul parohial. în conţeiegere cu: Procopiu Givulescu m.

p. p io topresbi terul Radnei . — • — 3 - 3

Pentru îndeplinirea parohiei de clasa pri­mă din Sâmbăteni devenită vacan tă prin renun­ţa rea fostului preot, Ştefan German, se publ ică concurs cu termin de 30 zile deia prima publ i ­care în organul diecezan „Biserica şi Şcoala ."

Emolumente le sun t : 1. Una ses iune p ă m â n t estravilan. 2. 450 adecă pa t rusute cincizeci lei ca bir

parohial . 3. Stolele legale. 4. Eventuala întregire deia stat. 0 . Locuinţă în natură, în casa bisericii şi

folosinţa gradinei deia casa bisertcei. Cel ales se va ingriji pe spesele proprii de

ţ inerea în ordine şi curăţenie a locuinţei a tât pe din lăuntru cât şi pe din afară.

Va suporta toate dările după ses iune şi după venitele - ' i e parohiale .

Este deo: gat a catehiza în şcoalele con­fesionale din ioc.

Doritorii de a reflecta la aceas ta parohie, recursele adresa te comitetului . parohial din Sâmbă ten i şi adjustate cu documente le pentru parohii de clasa 1. au să le iuainteze Oficiului pro top esbi teral din Arad în terminul concmsual , în care res t imp pe lângă respec tarea dispozi ţ iu-nilor cuprinse în §-ul 33 din Regulamentul pentru parohii şi pe lângă încunoşt infaiva pre ­alabilă a Protopresbi terului vor avea să se pre­zinte în sfta biserică din loc spre a-şi arăta des ter i ta tea în cele rituale şi în oratorie , iar întrucât vor fi din al tă dieceză vor avea să do­vedească că pentru a recurge au cons imţămân­tul Consistorului respect ive a Episcopului d ie­cezan.

Cel ales va suporta toate dări le după s e ­siune şi după venitele sale parohiale .

Comitetul parohial. In conţeiegere cu: Trăiau Vaţian, rn. p .

pro topop. - • - 3 - 3

Pentru întregirea vacantului post de preot din parohia de clasa a ll-a Budinţ. tractul Belinţ, se escrie concuis cu termin de 30 zile deia pri­ma publicare în „Biserica şi Şcoala ."

Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t :

1. O sesie parohială de 30 jughăre , de pă­mânt arător.

2. Un intravilan de 1j% jughăr.' 3. Un extravilan de ys jughăr. 4 Stolele legale. 5. întregirea d t l a stat, pentru care însă pa­

rohia nu ia răspunderea . Alesul va avea. să supoar te toate sarcinile

publice după sesia parohială, ce o beueficiează. Reflectanţii la acest post , cari t rebue să

aibă cvalificaţia clasei, şi dacă sunt din altă dieceză t rebue nainte de a concura, să se p re -zenteze şefului t ractual , spre a-şi dovedi că au aceas tă cvalificaţie şi la P . S. Domn Episcop diecezan spre a-şi dâ înalta încuviinţare, vor aşterne petiţiile concursuale comitetului parohial din Budinţ pe calea ofic ppresb . rom. ort. din Belinţ, judeţul Timiş , apoi se vor prezentă într'o Duminecă ori într 'o sărbătoare în s biserică,

spre a-şi arăta îndemânăta tea în cântare , tipic şi oratorie, eventual şi în celebrare.

Alesul pa aveà să catehizeze, fără altă r e ­muneraţ ie , elevii români ortodoxi delà şcoala noas t ră din Budinţ.

Comitetul parohial. în înţelegere cu mine : Gherasim Sârba,

protopresbi ter . —ci— 3 - 3

Pentru îndepl ini rea postului învăţătoresc Ia şcoala confesională ort. r o m â n ă din Bulza p ro­topresbiteratul Lipovei se publ ică concurs cu termin de 30 zile delà pr ima publ icare în orga­nul oiicios „Biserica şi Şcoala."

Emolumintele s u n t : 1. în bani gata delà parohie 2b8 lei 20 bani. 2. P ă m â n t în natură în valoare de 4 0 lei. 3 . Pen t ru lemnele învăţătorului 20 lei. 4. Cortel liber şi g răd ină V» de jugăr. 5. Pent ru conferinţă 10 lei. 6. Pent ru scripturist ică 3 lei. 7. întregirea

după lege se va cere delà stat. De încălzirea şi curăţ i rea sale de învă ţă ­

mânt se va îngriji comuna biser icească. Alesul este îndatorat a p rovedea can tora ­

tul în şi afară de biserică, a conduce elevii la sf. biser ică şi a-i instrua în căutări le bisericeşti , va luà par te la înmormântăr i şi în fine va ţ inea şcoala de repeti ţ ie fără alta remunera ţ ie .

Recursele adjustate cu documente le r ece ­rute , adresa te Comitetului parohial din Bulza, sè vor înainta P . On. oficiu p ro topopesc din Lipo-va în terminul concursual , sub care durată re ­flectanţii au să se presinje în sf. biserică din Bulza în cutare Dnminecă ori sărbă toare , pen­tru a-şi ară ta dester i ta tea în cele cantorale .

Din şed in ţa Comitetului parohial din Bulza, ţ inută la 5 /18 Sept . 1921.

Comitetul parohial. în conţeiegere cu : Fabriciu Mânuită p ro to ­

presbi te r inspector şcolar eoni. — c — 2 - 3

Pent ru îndepl in i rea parohiei Belotinţ pro­topresbi teratul Lipovei, devenită, vacantă prin renunţarea alesului Laurenţiu Juga, în conformi­tate cu coocluzul Ven. Consis tor de sub Nr. 2859/921 se publică de nou concurs cu termin de 30 de zile delà prima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoa la" .

Emolumente le împreunate cu parohia sunt : 1. Un intravilan parohial cu teritor extravilan. 2. Una sesiune parohială în es tenziunea cupr insă în foaia catastrală . 3. B>rul legal. 4. Stolele legale. 5. Eventuala întregire delà Stat. 6. P â n ă la edificarea casei parohiale , parohia se va î n ­griji de casă pentru preot.

Alesul e îndatora t a solvi toate dările d u p ă întreg beneficiul parohial şi a ca t th i za în şcoala confesională din loc, fără al tă remuneraţ iune .

Parohia este de clasa a II. d t l a reflectanţi se pret inde deci asemenea cvaltficaţiune se admi t însă şi reflectanţi cu cvabficaţie de clasa a l l l-a şi vor ti candidaţ i numai în cazul, că nu s'ar află nici un reflectant cu cvalificaţia de clasa a ll-a. Reflectanţii vor avea a-şi subşterne recursele lor în terminul concursual P. O. Domn Fabriciu Manuilă, protopresbi ter ort. rom. în Li-pova, adjustate cu documente le recerute, precum şi cu a tes ta t despre eventualul serviciu prestat pân'aci , iar pe lângă obse ivarea strictă a acelor cuprinse în § 33 din Regulamentul pentru p a ­rohii a se presenta tot în terminul concursual în sf. biserică din Belotinţ în vre-o Duminecă ori sărbă toare spre a-şi arăta dester i ta tea în cele rituale şi oratorie, dar numai după ce vor dovedi pro topresb terului tractual că posed cva-lificaţ unea prescrisă, iar cei din altă dieceză, că au înalta încuviinţare a P. S. Sale Domnului Episcop diecezan de a putea reflecta la aceea parohie .

Belotinţ, din şedinţa Comitetului parohial ort. român ţ inută la 5/19 August i 921 .

Comitetul parohial: în conţeiegere cu: Fabriciu Manuilă, ppop .

- • - 2 - 3

C e n z u r a t : V. D Â R L E A.

Tiparul şi editura tipografiei d iecezane g reco - orientale române din Arad. Redactor r e sponsab i l : Or. Teodor Botiş, profesor.