Sistemele de modelare actuală şi impactul lor asupra peisajuluiFactori favorizanti:Alcătuire foarte diferită, dominată de roci sedimentare, cu grad diferit de reacţie la agenţii externi.Suprafeţe diferiteModalităţi diverse de asociere şi de alternanţă în plan verticalStructura foarte diferită a Subcarpaţilor: un sistem de cute (simple, faliate, solzi, pânze, domuri, cel mai adesea paralele cu Carpaţii) şi structura monoclinală.Frecvenţa ridicată a seismelor – seisme mici – alunecări, prăbuşiri; seisme mari (peste 5,5 Richter) - deplasări de teren cu volume mari in Vrancea şi Buzău (1940, 1977, 1986, 1990).Sistemul orografic generat de instalarea văilor in Subcarpaţi (asocierea de culmi şi văi) afavorizat o permanentă şi continuă locuire – agresivitatea activităţilor umanePoziţia geografică la adăpostul munţilor favorizează:procesele (manifestările) foehnale; inversiuni de temperatură;îngheţ prelungit (Depr. Vânători Neamţ);temperaturi ridicate, uscăciune, secetePloile torenţiale (cu rol morfodinamic foarte important) de natură convectivă – varaTopirea zăpezilor primăvaraAşezările umane – cele mai multe aşezări datează din sec. XV – XVI şi sunt concentrate mai ales în bazinele de recepţie ale unor văi mici, pe terasele sau versanţii văilor principale. Utilizareaspaţiului este foarte diversificată (exploatări, aşezări, drumuri, utilizare agricolă etc.).Reţeaua de căi de comunicaţie – densă (drumuri naţionale, judeţene, comunale, căi ferate). Celmai mare potenţial morfodinamic e reprezentat de poteci.Activităţile industriale (exploatări petroliere, sare, cărbuni – mai ales în carieră)

Grad de antropizare a peisajului subcarpa tic : A.Peisaj moderat antropizat: Subc. Moldovei, ai Curburii şi Getici (între văileDâmboviţei şi Olteţului)Fragmentarea ecosistemelor forestiereModificarea structurii şi compoziţiei floristiceMod de utilizare dominat de pădure, pajişti/fâneţe şi livezi pe suprafeţe reduseÎn cadrul acestora există regiuni puternic dezechilibrate, afectate de procese dedegradare

B.Peisaje puternic antropizate Subcarpaţii Neamţului, Bistriţei unde presiunea antropică e mare (aşezări mari şi cu densitate mare, culturi agricole în depresiunimari)

C.Peisaje foarte puternic antropizat ocupă areale relativ reduse: Bistriţa, Trotuş,subcarpaţii externi ai Prahovei, Valea Oltului, Depresiunea Târgu Jiu – Câmpu Mare.Ele cuprind aşezări mari, cu numeroase obiective industriale, bazine miniere. În imediata lor apropiere agricultura are caracter intensiv.

Forme de dezechilibru: poluarea componentelor naturale ale mediului prin emisii,deşeuri, dejecţii, schimbarea folosinţei terenurilor (pădure-culturi, culturi-halde,pădure/culturi – spaţii construite)

Factorii care determină distribuţia şi compoziţia vegetaţiei Desfăşurarea arcului carpatic –separarea zonelor de vegetaţie specific Europei temperate (stepa, silvostepa şi cea nemorală a pădurilor de stejar),iar dezvoltarea pe verticală a impus etajarea vegetaţiei.Poziţia geografică şi condiţiile locale de relief, rocă, sol, regim hidrologic sunt la fel de importante.Poziţia geografică: a impus diferenţieri climatice. Creşterea cantităţii de precipitaţii şi scăderea temperaturilor (la nord de Trotuş) a dus la individualizarea etajelor în caredomină stejarul şi fagul.Expunerea versanţilor şi a bazinelor hidrografice influenţează regimul insolaţiei şi hidrologic cu reflectare în prezenţa plantelor heliofile şi sciafile (iubitoare deumbră). Râurile ce curg prin Subcarpaţi determină apariţia vegetaţiei intrazonale, de luncă.Omul e cel mai important factor în distribuţia, compoziţia şi consistenţa vegetaţiei subcarpatice. Antropizarea este foarte veche, dar a înregistrat un optim în sec. XIXşi XX

INUNDAŢIICauzele naturale ale producerii fenomenului au fost:• ploi abundente de lungă durată;• propagarea viiturilor din amonte suprapusa peste viiturile locale.Cauzele antropice care au favorizat fenomenul sunt:• depozitarea diverselor materiale şi gunoaie în albia minoră a cursurilor de apă;• neîngrijirea vegetaţiei astfel încât aceasta a crescut necontrolat pe malul râurilor;• neîntreţinerea lucrărilor hidrotehnice existente, care au fost realizate special pentruatenuarea viiturilor şi combaterea inundaţiilor.

Măsurile aplicate pentru remedierea pagubelor şi apărarea împotriva viitoarelorinundaţii au fost:- lucrări pentru decolmatarea cursurilor de apă şi a văilor torenţiale- realizarea lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă, de apărare de maluri acursurilor de apă şi a văilor torenţilor- refaceri de poduri şi podeţe- refaceri de lucrări hidrotehnice.

Structura economică – ProblemeCa disfuncţionalităţi mai importante legate de evoluţia structurii economiei judeţului potfi menţionate:• Modificări semnificative în structura economiei, tendinţa fiind de dezindustrializarea economiei şi de evoluţie spre agrarizare a acesteia, fără o dezvoltare deosebită aactivităţilor de servicii:- scade ponderea industriei în crearea produsului intern brut şi creşte ponderea

agriculturii, a serviciilor la realizarea acestui indicator;- structura ocupaţională a populaţiei înregistrează o tendinţă de nemodernitate aeconomiei, îndepărtând-o cu mult faţă de structurile înregistrate în ţări cu oeconomie de piaţă dezvoltată: ponderea populaţiei ocupate în agricultură preiaun număr important din resursele disponibilizate din industrie, construcţii,devenind predominantă în structura demoeconomică, scade ponderea populaţieiocupate în industrie iar serviciile continuă să constituie un segment mai puţinatractiv;- industria tinde spre o structură dominată de activităţile legate de exploatarea şiprelucrarea petrolului (72 % din valoarea producţiei industriale) care, împreunăcu chimia şi prelucrarea cauciucului asigurau în anul 2000 aproape 80 % dinvaloarea producţiei industriale;- agricultura prezintă caracteristici ale unei economii subdezvoltate, respectivexploataţii de tip extensiv care răspund unei necesităţi stricte legate desubzistenţa gospodăriilor agricole. Slaba dezvoltare a activităţilor din “avalul” şi“amontele” producţiei agricole determină concentrarea puternică a resurselor demuncă în segmentul producţiei ceea ce conduce la o rată ridicată a agriculturii înstructura populaţiei ocupate;- gradul redus de valorificare a resurselor naturale, îndeosebi a celor turistice şi desubstanţe minerale utile;- stagnarea şi chiar scăderea volumului activităţii de comerţ, consecinţă areducerii veniturilor băneşti ale populaţiei.• Ritmul lent de restructurare a economiei, persistenţa unei rate înalte a inflaţieiconstituind una din cauzele principale ale scăderii ratei investiţionale cu impactasupra capacităţii tot mai reduse de modernizare, retehnologizare şi dezvoltaredurabilă a sectoarelor de bază ale economiei.• Apariţia unor zone cu probleme economice şi sociale de dezvoltare:- zone care trec printr-un declin industrial sever, afectate de un şomaj masiv, în specialîn industria prelucrătoare din sectorul de apărare şi extractivă (Filipeştii de Pădure –Filipeştii Târg – Măgureni, Urlaţi – Ceptura – Mizil şi Plopeni – Vălenii de Munte);- zone cu o structură economică fragilă, dependentă de un singur sector industrial saude o singură întreprindere (Plopeni, Boldeşti – Scăeni, Breaza, Floreşti, SlănicPrahova etc.);- zonele declarate defavorizate (Ceptura, Filipeştii de Pădure) a căror atractivitatepentru investitori tinde să scadă odată cu eliminarea unor facilităţi fiscale.Priorităţile principale pentru relansarea structurii economice sunt:• Dezvoltarea unor activităţi productive care să valorifice potenţialul local de resursenaturale (lemn, fructe, struguri, legume, produse animale şi vegetale, agregateminerale etc.).• Modernizarea infrastructurii productive şi de transport, retehnologizarea unorîntreprinderi care să creeze cadrul favorabil atragerii de investitori.• Promovarea unor politici diferenţiate în raport cu particularităţile zonale (zonemonofuncţionale, zone predominant agricole, zone turistice).• Revitalizarea zonelor defavorizate printr-un nou concept de dezvoltare respectiv al“zonelor asistate” care în locul facilităţilor să promoveze programe de finanţarepentru proiecte de investiţii complexe pe termen lung şi mediu.• Identificarea unor politici specifice de dezvoltare echilibrată şi durabilă a tuturorzonelor din judeţ.

• Accelerarea procesului de restructurare şi privatizare a ramurilor de bază aleeconomiei.• Creşterea productivităţii solului prin lucrări de îmbunătăţiri funciare (îndiguiri,desecări-drenaj, combaterea eroziunii solului).9.1.1. IndustriaProbleme mai importante pe care le ridică dezvoltarea industriei din judeţul Prahovasunt:• Diminuarea rolului şi funcţiei industriei în dezvoltarea economico-socialăechilibrată şi durabilă teritoriului şi localităţilor, pus în evidenţă de declinulproducţiei industriale ca urmare a:- restrângerii activităţii industriale, în special în unităţile economice mari şinerentabile, ceea ce a determinat o reducere a numărului de salariaţi cu peste52.000 persoane în etapa 1996 – 2000 (15.200 persoane în Ploieşti, cca. 6.000persoane în Câmpina, peste 5.000 în Plopeni, 3.300 persoane în Mizil, 2.800persoane în Filipeştii de Pădure, 2.500 persoane în Floreşti, 2.600 persoane înBucov, 2.200 persoane în Boldeşti-Scăeni etc.);- închiderii şi trecerii în conservare a unor unităţi extractive sau secţii din marileunităţi ale industriei prelucrătoare cum ar fi de exemplu uzina de îngrăşămintechimice Valea Călugărească, exploatările miniere de cărbune din Filipeştii dePădure şi Ceptura, capacităţi ale industriei cu activităţi speciale din Plopeni,Vălenii de Munte, Mizil, Breaza, etc.;- scăderii rezervelor de bilanţ din zăcămintele de hidrocarburi;- restrângerii cerinţelor pe piaţa internă şi externă a unor produse, îndeosebi dinramurile extractive ale cărbunelui şi industriei de prelucrare de utilaj petrolier;- ritmului lent de restructurare şi privatizare, contribuţia sectorului privat în producţiaindustrială fiind în 2000 de numai 32 %;- ritmului lent de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;- scăderea importanţei industriei în dezvoltarea unor centre economice importante alejudeţului datorită structurii lor predominant monofuncţionale şi ale căror unităţi suntputernic afectate de restructurare: Filipeştii de Pădure, Mizil, Plopeni, Băicoi,Sinaia, Azuga, Buşteni, etc.;- dependenţa unor centre economice de existenţa unuia sau a mai multor sectoareindustriale a căror activitate este în declin (Plopeni, Mizil, Urlaţi, Filipeştii dePădure, Băicoi, Boldeşti, Vălenii de Munte etc.);- utilizarea timp îndelungat a unor tehnologii poluante de către unităţile industrialeaparţinând prelucrării petrolului, chimiei şi prelucrării cauciucului, etc. a determinatdegradarea permanentă a condiţiilor de mediu cu impact negativ asupra teritoriuluişi localităţilor în arealul Ploieşti – Brazi – Valea Călugărească şi zona Câmpina.Priorităţile principale care vor trebui să fie luate în considerare pentru îmbunătăţireaaportului industriei la dezvoltarea economică a judeţului sunt:- accelerarea procesului de restructurare, modernizare şi privatizare a capacităţilor deproducţie cu capital majoritar de stat sau mixt;- studii şi sprijin financiar pentru reconversia unor capacităţi ale industriei de apărareîn vederea folosirii forţei de muncă de înaltă calificare şi a evitării fenomenului dedepopulare a localităţilor cu astfel de activităţi;- promovarea unor structuri funcţionale industriale bazate pe valorificarea resurselordin teritoriu;- susţinerea dezvoltării IMM-lor din cadrul sectorului privat, ca o componentă

definitorie a politicii industriale şi economice care influenţează pozitiv ritmulcreşterii durabile;- extinderea politicilor de declarare şi amenajare a unor noi parcuri industriale laPlopeni, Mizil, pentru valorificarea spaţiilor industriale disponibilizate sauinsuficient folosite;- reconstrucţia ecologică a zonelor extractive a căror activitate s-a restrâns şi a zonelorcu halde de steril de la Câmpina, Valea Călugărească, Filipeştii de Pădure, Ploieşti.9.1.2. AgriculturaProbleme• Tendinţa de declin înregistrată în ultimii ani la producţia vegetală şi în activitateadin sectorul zootehnic;• Scăderea semnificativă a producţiei animaliere, cu toată repartiţia proporţională asuprafeţei agricole. Acest regres este cauzat de lipsa dotării cu mijloace tehnice, aresurselor financiare necesare modernizării şi realizării de investiţii, ca şi a pieţelorde desfacere pentru produse;• Deficitul de umiditate climatic care se resimte în perioada vară- toamnă, uneoriprimăvara;• Ponderea semnificativă a terenurilor cu pretabilitate redusă (clasele III, IV, V- peste75% din suprafaţa agricolă);• Activitate deficitară (cantitativă şi calitativă) în domeniul serviciilor pentruagricultură şi al prelucrării produselor agricole;• Diminuarea efectivelor de animale datorită bazei furajere insuficiente, a islazuriloreroziune;• Infrastructură insuficientă pentru preluarea şi valorificarea producţiei zootehnice dincadrul gospodăriilor comunale;• Dimensiunea redusă a exploataţiilor agricole individuale în medie de 2.0 ha fiecare,ca urmare a aplicării legii fondului funciar cu următoarele consecinţe:- îngreunarea fluxului tehnologic de obţinere a producţiei agricole vegetaledatorită fărâmiţării suprafeţelor;- diversificarea excesivă a opţiunii proprietarilor în cultivarea anumitor plante, cuconsecinţe în diminuarea calităţii producţiei agricole;- folosirea insuficientă a maşinilor agricole;• Disfuncţii în exploatarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare:- gradul redus de utilizare a amenajărilor de irigaţii şi dificultăţi în aplicareaudărilor în perioada secetoasă datorită mulţimii de proprietari şi diversităţiiculturilor- insuficienţa fondurilor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajărilepentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie)- lipsa fondurilor necesare şi lipsa de interes manifestată în întreţinerea şiexploatarea amenajărilor de combatere a eroziunii solului cu consecinţe îndiminuarea efectului acestora asupra solului;Priorităţi- Efectuarea lucrărilor hidroameliorative- Regularizarea cursurilor de apă şi îndiguirea luncilor- Amenajarea corespunzătoare a teritoriului şi stabilirea folosinţelor şi structuriiculturilor în acord cu condiţiile locale- eliminarea excesului de apă prin lucrări de desecare şi lucrări de nivelare – modelare- extinderea irigaţiilor în câmpie, lunci şi conul de dejecţie al Prahovei

- reţea de desecare – drenaj pe terenurile cu pericol de ridicare a nivelului freatic sausalinizare- fertilizare raţională a culturilor şi aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare9.1.3. SilviculturaProbleme• Exploatările excesive din ultimii 40 de ani în care au predominat depăşirile anualeale posibilităţii de masă lemnoasă au generat dezechilibre în clasele de vârstă alepădurilor;• Tăierile ilegale de arbori, care în anul 2001 au înregistrat un volum total de 1.903 m3;• Starea de sănătate precară a unei suprafeţe de păduri de 72.862 ha infestate cuinsecte defoliatoare;• Deficitul de vegetaţie forestieră în zona de câmpie, care atrage după sine o serie deinconveniente de ordin climatic;• Presiunile antropice puternice (turismul în mod deosebit) în pădurile din ParculNatural Bucegi, precum şi în alte păduri de interes recreativ (Păuleşti, Cazacu etc.),care duc la degradarea ecosistemelor forestiere, a solului etc.;• Păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra ecosistemului forestier şi asupraplantaţiilor;• Intervenţiile antropice brutale asupra unor habitate a dus la restrângerea ca număr despecii sau exemplare de importanţă cinegetică sau piscicolă.PriorităţiFactorii de dezechilibru care au acţionat de-a lungul timpului asupra fondului forestiercum sunt exploatările excesive din ultimii 40 de ani, tăierile ilegale de arbori, etc. au avut caefect fragilizarea unor ecosisteme forestiere şi chiar dispariţia lor în anumite zone.În raport cu aceste disfuncţionalităţi se pot stabili o serie de măsuri prioritare carevizează conservarea fondului forestier prin păstrarea şi menţinerea integrităţii acestuia.În acest sens pot fi menţionate:• Protejarea pădurilor împotriva tăierilor ilegale de arbori, acţionând şi asupracauzelor sociale şi economice;• Înfiinţarea de noi păduri, sau de perdele de protecţie în special în zona de câmpie,folosindu-se specii forestiere autohtone locale;• Combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurii prin mijloace preponderent biologice;• Ocrotirea cu mijloace specifice a pădurilor din grupa I, cu funcţiuni speciale deprotecţie;• Protejarea habitatelor naturale ale speciilor cinegetice ocrotite de lege.9.1.4. TurismulProbleme• Reducerea activităţilor turistice pusă în evidenţă de scăderea numărului de turişti, aduratei sejurului şi a gradului de ocupare a capacităţilor de cazare;• Baza turistică insuficient modernizată ca grad de confort şi calitate a serviciiloroferite;• Bază de cazare insuficientă în zone cu potenţial turistic ridicat: Valea Doftanei,Valea Teleajenului, Ceraşu-Starchiojd, Valea Cricovului Sărat;• Structură dezechilibrată a bazei de cazare constituită în principal din hoteluri (40 %)şi în pondere mai redusă din moteluri (8 %), vile (13 %), cabane (8 %);• Dezvoltare insuficientă şi dezechilibrată în teritoriu a structurilor de agrement şisport; lipsa dotărilor corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de iarnă înmunţii Ciucaş;

• Valorificarea insuficientă a resurselor naturale balneo-turistice (lacuri sărate, apeminerale) în localităţile Telega, Ţintea, din cauza dotării necorespunzătoare;• Accese rutiere insuficient modernizate în zonele cu potenţial turistic deosebit dinpartea centrală şi estică a judeţului, precum şi lipsa unei legături fluente pe direcţiaest-vest a arealului subcarpatic, care să faciliteze deplasările între zonele turistice;• Dezvoltare încă redusă a reţelei de turism rural în zona subcarpatică, în raport cupotenţialul existent;• Valorificare redusă a disponibilităţii pentru practicarea turismului uval în zonaCricovului Sărat;• Promovarea insuficientă prin publicitate a potenţialului turistic din ValeaTeleajenului, Slănic, Valea Cricovului Sărat.Priorităţi• Dezvoltarea activităţilor turistice prin modernizarea capacităţilor de cazare şidiversificarea serviciilor în staţiunile turistice existente;• Extinderea sau formarea unei baze de cazare în zonele cu resurse turistice insuficientvalorificate: Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Ceraşu – Starchiojd, ValeaCricovului Sărat pentru echilibrarea ofertei turistice la nivelul întregului judeţ;• Diversificarea capacităţilor de cazare;• Diversificarea şi extinderea structurilor de agrement şi sport cu prioritate în zonamontană a văii Teleajenului;• Valorificarea resurselor balneoturistice locale pe baza conceptului exploatăriidurabile (Telega, Ţintea);• Promovarea unor forme noi de turism în concordanţă cu potenţialul zonei:agroturismul (în zona montană şi subcarpatică) şi turismul uval (zona CricovuluiSărat);• Modernizarea drumurilor de interes turistic în toate zonele cu potenţial şi iniţiereaunui studiu pentru realizarea unei legături fluente între zonele turistice, care săpermită stabilirea unor circuite turistice;• Promovarea mai eficientă a ofertelor turistice.9.2.PROBLEME PRIVIND POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI9.2.1. Populaţia şi resursele de muncăProbleme• Încetinirea ritmului de creştere a populaţiei, instalarea unei tendinţe de scădere anumărului de locuitori după recensământul din 1992:- localităţi neînregistrate cu populaţie la recensământul din 2002: Crângurile (BabaAna), Valea Oprii (Cornu), Plaieţu (Măneciu);- 31 localităţi au mai puţin de 100 locuitori;- scăderi importante ale numărului de locuitori între recensămintele din 1992 şi2002, dintre care se detaşează localităţile în care se înregistrează o scădere maimare de 10 %: Azuga (19,6 %), Buşteni (16,9 %), Sinaia (19,0 %), AriceştiiZeletin (10,7 %), Jugureni (16,5 %), Poienarii Burchii (13,6 %), Salcia (16,7 %)şi Talea (10,1 %).• Înrăutăţirea unor fenomene demografice ca urmare a degradării calităţii vieţii şi adeclinului economic:- Reducerea sporului natural în numeroase unităţi administrativ-teritoriale, valorileînregistrate în ultimii ani de acest indicativ fiind negative. Pentru anii 1996 –1999, sporul natural mediu anual are valori negative peste -5,0 ‰ în oraşele:Slănic (-6,7 ‰), Buşteni (-6,2 ‰), precum şi în 27 de comune;

- O tendinţă de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural, un număr în creştere decomune prezentând o pondere ridicată a populaţiei de 60 de ani şi peste în totalulpopulaţiei în 11 % din numărul total de comune;- O rată de dependenţă (numărul de persoane de până la 15 ani şi de 60 de ani şipeste care revine la 1.000 persoane în vârstă de 15 – 59 ani), foarte ridicată în 10comune;- O scădere a indicelui de vitalitate, ca raport al populaţiei tinere (0 – 14 ani) la ceavârstnică (de 60 ani şi peste), fiind sub media pe judeţ în oraşele: Azuga (1,1),Boldeşti-Scăeni (1,1), Mizil (1,4), Plopeni (1,8), Urlaţi (1,0), Vălenii de Munte(1,1) şi în 28 de comune;- O densitate scăzută a populaţiei, în special în mediul rural unde există o medie101,3 loc/km2. O densitate a populaţiei sub această medie se înregistrează în 37de comune (43 % din numărul total de comune);

- Un grad redus de asigurare cu locuri de muncă a populaţiei din localităţile cu obază economică slabă, rata de ocupare a populaţiei având valori inferioareindicelui de 34,0 % în oraşele Azuga (29,6 %), Băicoi (22,8 %), Buşteni (17,5 %),Comarnic (9,2 %), Mizil (21,3 %), Plopeni (29,4 %), Slănic (28,5 %), Urlaţi(20,2 %), Vălenii de Munte (26,1 %) şi în 83 % din totalul comunelor;- Rata ridicată a şomajului prin disponibilizarea forţei de muncă din activităţileeconomico-sociale care au fost supuse restructurării şi prin o slabă ofertă de locuride muncă pentru tinerii absolvenţi de studii şi pentru cei care şi-au încheiat decurând stagiul miliar, în oraşele: Azuga (17,7 %), Băicoi (22,2 %). Boldeşti-Scăeni (15,6 %), Buşteni (18,8 %), Comarnic (32,6 %), Mizil (34,5 %), Plopeni(18,9 %), Urlaţi (17,7 %), Vălenii de Munte (20,0 %) precum şi în 42 comune;- Grad redus de modernitate a structurii ocupaţionale a populaţiei pe sectoaresocial-economice principale comparativ cu ţările dezvoltate: ponderi ridicate alepopulaţiei ocupate în agricultură şi ponderi scăzute în sectorul serviciilor;- Calificări reduse specifice tehnologiilor tradiţionale, specializărilor de înaltăcalificare şi tehnologiilor înalte;- Rata scăzută de ocupare în activităţi de cercetare-dezvoltare;- Număr redus de specialişti cu studii medii şi superioare în mediul rural.PriorităţiRealizarea unei distribuţii echilibrate în teritoriu a populaţiei prin:• Stabilirea echilibrului demografic în toate zonele teritoriului judeţean:- creşterea numărului populaţiei din localităţile urbane realizându-se cuprecădere pe seama mişcării naturale proprii şi într-o proporţie redusă peseama migraţiei populaţiei din localităţile rurale;- reducerea fenomenului de depopulare în mediul rural în contextul dezvoltăriişi diversificării activităţilor economico-sociale;- dezvoltarea reţelei de unităţi de asistenţă medicală şi de planificare familială;• Revigorarea activităţilor economico-sociale din zonele şi localităţile situate în zonecu o bază economică redusă cum sunt: zona de nord-est în apropierea oraşelor Slănicşi Vălenii de Munte şi în zona agricolă din jurul oraşelor Mizil şi Urlaţi;• Asigurarea unui echilibru între capacitatea structurilor economico-sociale deabsorbţie a resurselor de muncă şi numărul de locuitori;• Formarea şi dezvoltarea pieţei muncii cu sistemul său de investiţii profilate pepregătirea, reconversia şi orientarea profesională a forţei de muncă;

• Asigurarea condiţiilor pentru formarea profesională a populaţiei în scopul stabilizăriipopulaţiei în zonele rurale:- Creşterea competitivităţii forţei de muncă şi combaterea excluderiiprofesionale prin îmbunătăţirea formări profesionale şi a pieţii de muncă;- Crearea unor oportunităţi pentru auto-ocuparea forţei de muncă;- Crearea unor forme de învăţământ profesional adecvate profilurilor producţieidiferitelor zone ale judeţului;- Sprijinirea înfiinţării unor centre de reconversie profesională a şomerilor dinzona rurală şi de pregătire a lor pentru iniţierea unor activităţi private, înspecial în domenii conexe agriculturii.9.2.2. Reţeaua de localităţiProbleme• Reţeaua de localităţi urbane este neomogenă, astfel pe axa Valea Prahovei sunt 6oraşe, în jurul Ploieştilor sunt 3 oraşe, iar spre Buzău în continuare încă două, iar înzona central nordică tot două oraşe.• Lipsa unor centre polarizatoare rurale dotate corespunzător.• Gradul redus de urbanizare al judeţului, ponderea populaţiei urbane (52 %) fiindinferioară ponderii pe ţară (55 %), în condiţiile în care teritoriul concentrează unnumăr important de oraşe.• Nivelul redus de dotări şi echipare urbană a unor trupuri din localităţi urbane, fostelocalităţi componente sau sate aparţinătoare (ex. Urlaţi, Breaza, Comarnic, Băicoi).• Probleme de gestionare şi administrare, de dotare şi acces al populaţiei la dotări,cauzate de prezenţa unui număr mare de localităţi în componenţa unor unităţiadministrativ teritoriale (Drajna – 11 sate, Măneciu – 9 sate, Măneşti – 13 sate,Podenii Noi – 10, Poseşti – 10 sate, Valea Călugărească – 15 sate, Poseşti – 10 sate).• Nemulţumirea colectivităţilor locale faţă de actuala împărţire administrativteritorială,solicitând organizarea unor comune noi. (Ogretin la Drajna, CocorăştiiColţ la Măneşti, Cheia la Măneciu, Olarii Vechi la Gherghiţa, Homorâciu laIzvoarele).• Unele localităţi urbane nu au atins toţi cei 16 indicatori principali de definire (conf.Legii nr. 351 privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi).Printre acestea menţionăm oraşul Comarnic (11), oraşul Mizil (8), oraşul Urlaţi (9),oraşul Breaza (7).• Instalarea şi accentuarea proceselor necontrolate în dezvoltarea şi gestionareaintravilanului şi extravilanului localităţilor îndeosebi urbane (nerespectareanormelor urbanistice şi accentuarea tendinţei de dezvoltare a localităţilor înşiruitede-a lungul drumurilor principale).Priorităţi- Programe şi măsuri pentru dezvoltarea oraşelor şi satelor cu rol şi funcţii deechilibru şi intercomunal.- Promovarea în categoria oraşelor a localităţilor rurale cu structuri economico-socialede tip urban.- Analize şi măsuri privind fezabilitatea propunerilor venite din partea colectivităţilorlocale privind organizarea unor noi comune.- Îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale prin redistribuirea trupuriloravând nivel redus de dotare, în cadrul altor unităţi administrativ-teritoriale din zonaimediată.- Luarea unor măsuri care să conducă la atingerea indicatorilor cantitativi şi calitativi

de definire a localităţilor urbane.- Valorificarea eficientă a spaţiului prin evitarea extinderii în teritoriu a intravilanuluilocalităţilor (P.U.G-uri).- Respectarea principiilor şi normelor urbanistice la dezvoltarea localităţilor.- Eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire pe bazadocumentaţiilor de urbanism.9.2.3. LocuireaPrincipalele problem• Insuficienţa fondului de locuinţe sociale.• Starea necorespunzătoare a fondului de locuinţe sociale.• Suprafaţa medie locuibilă pe o persoană, deşi este puţin mai mare decât media peţară, este inferioară unei norme de 15 – 20 m2/locuitor.• Nivelul scăzut de dotare cu instalaţii (alimentare cu apă, canalizare, baie) alocalităţilor din mediul rural.• Situaţia defavorabilă în mediul urban din punct de vedere al indicatorului numărpersoane / gospodărie, mai mare decât media pe ţară.Priorităţi- Stimularea construcţiei de locuinţe sociale.- Renovarea fondului de locuinţe sociale.- Creşterea nivelului de echipare edilitară a locuinţelor.- Reabilitarea şi modernizarea fondului locuibil existent.9.3. PROBLEME PRIVIND ECHIPAREA TEHNICĂ A TERITORIULUI9.3.1. Căi de comunicaţieProblemeReţeaua rutieră• Reţeaua majoră de căi rutiere inadaptată la cerinţele traficului european.• Starea de viabilitate necorespunzătoare a unor drumuri şi sectoare de drum (Dj şi Dc).• Prezenţa a numeroase puncte critice pe traseele reţelei majore de căi rutiere.Reţeaua feroviară• Starea tehnică critică a reţelei şi mijloacelor de transport feroviar care nu asigurărealizarea unor viteze comerciale mari.• Trasee feroviare nealiniate la standardele europene de performanţă, confort şisiguranţă.PriorităţiReţeaua rutieră• Realizarea unor trasee de mare viteză.• Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe drumurile judeţene şi comunale.• Realizarea de pasaje denivelate pentru rezolvarea punctelor critice de pe traseelereţelei majore• Eliminarea factorilor de risc şi instabilitate în zonele cu alunecări de teren şi înzonele inundate.Reţeaua feroviară• Finalizarea lucrărilor de modernizare a magistralei 300 pe tronsonul Bucureşti –Braşov.• Modernizarea infrastructurii feroviare.• Realizarea de viteze comerciale mari prin îmbunătăţirea infrastructurii feroviare şimodernizarea mijloacelor de transport.9.3.2. Gospodărirea apelor

Problemeurmează:• Numărul redus de lucrări hidrotehnice specifice asigurării debitelor necesare de apă:- în zonele deficitare: Valea Prahovei, aglomeraţia urbană Ploieşti;- în zonele lipsite de resurse de apă: Valea Cricovul Sărat, Urlaţi – Mizil;- în zonele cu resurse puternic afectate de poluare: aglomeraţia urbană Ploieşti,mun. Câmpina, zona situată la sud de mun. Ploieşti.• Număr redus de lucrări hidrotehnice specifice apărării teritoriului şi localităţilorîmpotriva inundaţiilor pe cursul râurilor: Cricovul Sărat, Doftana (aval deacumularea Paltinu), Teleajen, Vărbilău, Drajna.• Zonă poluată de produse petroliere, situată în sudul mun. Ploieşti, poluare careafectează resursele de apă subterană şi cele de suprafaţă existente în această zonă.• Surse de apă insuficiente pentru oraşele: Azuga, Buşteni, Comarnic, Sinaia, Breaza,Ploieşti, Mizil, Urlaţi, Slănic, Băicoi, Boldeşti-Scăieni.• Nu există staţie de tratare a apei în oraşele Plopeni, Urlaţi, Mizil.• Pierderi mari de apă potabilă în oraşele Ploieşti, Boldeşti-Scăeni, Slănic.• Reţele de canalizare a apei uzate colmatate în oraşele Mizil, Plopeni, Băicoi, Sinaia.• Lipsa staţiei de epurare în oraşele: Comarnic, Buşteni, Azuga.• Staţii de epurare depăşite din punct de vedere al capacităţii în oraşul Plopeni.• Alimentarea cu apă în mediul rural necesită îmbunătăţirea sistemului: sursă,înmagazinare, distribuţie în localităţile unde există.• Lipsa sistemului de canalizare a apei uzate în localităţile rurale unde există sistem dealimentare cu apă.• Lipsa procesului de epurare a apei uzate în localităţile unde există sistem decolectare a acestora (reţea de canalizare).Priorităţile care se impun după prezentarea principalelor disfuncţionalităţi sunt:• Monitorizarea zonei poluate cu produse petroliere din sudul mun. Ploieşti şiintervenţii în cazul contaminării resurselor de apă.• Realizarea staţiilor de tratare a apei în localităţile unde lipsesc şi modernizarea şiretehnologizarea celor existente.• Realizarea staţiilor de epurare în localităţile unde lipsesc.• Extinderea şi retehnologizarea celor existente.• Realizarea lucrărilor specifice pentru asigurarea surselor de apă la cerinţele actualede cantitate şi calitate.• Reabilitarea şi realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare aapelor uzate în toate localităţile judeţului.• Realizarea lucrărilor hidrotehnice specifice apărării împotriva inundaţiilor.noi în culoarul de funcţionare al liniilor electrice aeriene (culoar definit9.4. PROBLEME PRIVIND PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI9.4.1. Calitatea factorilor de mediuProblemeÎn judeţul Prahova se înregistrează sistematic depăşiri ale indicatorilor de calitate amediului, faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale tuturor factorilor demediu. Se pot contura, astfel, mai multe zone poluate sau suprafaţe degradate dintre care unele sesuprapun, în funcţie de alterarea unuia sau a mai multor factori de mediu:• Sub aspectul poluării atmosferei zona municipiului Ploieşti este poluată ca urmare aactivităţilor industriale din petrochimie (Petrotel – Lukoil, „Astra” S.A., „Vega” S.A.,„Petrobrazi” S.A.).

• Apele râului Prahova, în aval de rafinăria „Petrobrazi” sunt de categoria „degradat”,datorită evacuării apelor uzate de pe platforma industrială Brazi.• Apele pârâului Dâmbu sunt de categoria „degradat” în aval de confluenţa cuevacuarea staţiei de epurare a municipiului Ploieşti.• Apele subterane sunt poluate în mod deosebit cu produse petroliere pe un areal relativmare în partea de sud-est a municipiului Ploieşti.• Poluările cu petrol şi produse petroliere determinate de spargerile conductelor detransport, pentru sustragerea ilicită a acestora.• Identificarea unui număr de 106 depozite menajere neamenajate, care ocupă osuprafaţă totală de 48,5 ha şi care se constituie în surse de poluare a tuturorcomponentelor mediului.• Starea precară a unor habitate naturale în special păduri, în zona subcarpatică caurmare a despăduririlor, cu consecinţe negative asupra solului (alunecări de teren,eroziuni etc.) şi a topoclimatului.• Defrişările necontrolate care atrag după sine declanşarea unor fenomenegeomorfologice de degradare a terenurilor, dar şi urâţirea peisajului.• Ameninţarea cu dispariţia unor specii de floră şi faună, declarate monumente alenaturii, ca urmare a restrângerii habitatelor naturale.PriorităţiDensitatea mare a populaţiei şi presiunea demografică asupra resurselor naturale agenerat dezvoltarea unor industrii poluatoare (extracţia petrolului, industria petrochimică etc.),care a avut drept rezultat afectarea deosebită a mediului în judeţul Prahova.Calitatea mediului poate fi ameliorată dacă se au în vedere următoarele priorităţi:• Reducerea emisiilor de noxe în atmosferă şi încadrarea în standardele de calitate lasursele majore de poluare: Petrotel Lukoil SA, Astra Română SA, Vega SA,Petrobrazi SA;• Încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzateevacuate de sursele majore de poluare, respectiv, agenţii economici din domeniulindustriei petrochimice şi companiile de gospodărire comunală din mediul urban;• Asigurarea protecţiei conductelor de transport petrol şi produse petroliere în scopulstopării spargerilor şi furturilor şi implicit al protejării solului şi al pânzei freatice;• Depozitarea controlată a tuturor categoriilor de deşeuri;• Stoparea defrişărilor ilegale, generatoare de produse geomorfologice de degradare asolului materializate prin alunecări de teren, eroziuni etc.;• Diminuarea impactului antropic (defrişări, turism, construcţii etc.) asupra habitatelornaturale ale unor specii de plante şi animale declarate monumente ale naturii sau pecale de dispariţie.9.4.2. Zone protejateZone naturale protejateProblemeÎn prezent pe teritoriul judeţului Prahova există Parcul Natural Bucegi (parţial – 8.322ha) şi şase arii protejate cu statut de zonă naturală protejată conform Legii nr. 5/2000 privindaprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate.Starea ecologică a acestor zone naturale protejate se află într-un echilibru fragil, caurmare a presiunilor antropice tot mai intense (în mod deosebit în Parcul Natural Bucegi) careconstau din:• declanşarea unor fenomene de degradare a terenurilor ca urmare a defrişărilor şi aunor lucrări de construcţie, de extindere sau reamenajare a numeroase obiective

(cabane, mijloace de transport pe cablu, construcţii private etc.);• transportul auto şi circulaţia turistică pe o reţea haotică şi densă de drumuri şipoteci;• practicarea unui păşunat abuziv, cu depăşirea normelor de încărcare cu animale apajiştilor, generând fenomene de eroziune a solului;• recoltarea unor specii de plante şi animale din perimetrul acestor zone protejate, carenecesită o protecţie strictă.Priorităţi• identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim specialde ocrotire, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;• constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate,reprezentative pentru judeţul Prahova, prin declanşarea procedurilor de instituire aregimului de protecţie pentru ariile propuse de autorităţile locale;• stabilirea regimului de administrare a ariilor naturale protejate;• măsuri speciale pentru ocrotirea şi conservarea speciilor de plante şi animalesălbatice, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţiaformaţiunilor ecologice, geomorfologice, peisagistice, de interes ecologic, esteticsau ştiinţific;• exercitarea unui management diferenţiat pe categorii de arii naturale protejaterespectiv rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale şi deparcuri naturale.Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a fauneisălbatice este stabilit prin Legea nr. 236/2000 care constituie garantarea conservării şi utilizăriidurabile a patrimoniului natural.De asemenea recenta Hotărâre de Guvern nr. 230/2003 constituie baza legală pentrurealizarea cadastrului de specialitate şi stabilirea structurilor de administraţie a Parcului NaturalBucegi.Zone construite protejateProbleme- degradarea treptată a fondului de patrimoniu cultural construit existent;- valorificarea ineficientă a unor zone cu concentrare foarte mare de monumenteistorice;- neclarităţi în sistemul naţional de evidenţă a monumentelor istorice;- nedefinirea zonelor de protecţie a monumentelor istorice conform legii;- existenţa unui număr de 37 monumente istorice în pericol, în diverse stadii (gravavariate, cu deficienţe de protecţie, stare de colaps). Acestea sunt situate în 26 unităţiadministrativ – teritoriale;- nerespectarea legislaţiei în vigoare privind normele de construcţii permise învecinătatea monumentelor istorice, din lipsa documentaţiilor specifice.Priorităţi- elaborarea documentaţiilor necesare restaurării monumentelor avariate;- atragerea de fonduri pentru conservarea şi restaurarea monumentelor istorice aflateîntr-o stare avansată de degradare;- urmărirea şi controlul asupra modului de respectare a prevederilor legale de protejare amonumentelor istorice;- descărcarea de sarcină arheologică a terenurilor pe care urmează să se amplasezeobiectivele de investiţii;- urgentarea întocmirii şi avizării documentaţiilor de delimitare a zonelor protejate

aferente monumentului istoric (PUZ – zonă protejată), prioritar pentru cele de valoarenaţională excepţională;- elaborarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vedereaincluderii măsurilor necesare de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului culturalconstruit.PROBLEME PRIVIND ZONELE DE RISC NATURAL9.5.1. InundaţiiProblemeDin situaţia prezentată se pot evidenţia principalele disfuncţionalităţi:• neîntreţinerea albiilor râurilor şi a văilor torenţiale;• neîntreţinerea lucrărilor hidrotehnice specifice apărării împotriva inundaţiilor;• lipsa lucrărilor hidrotehnice pentru apărarea împotriva inundaţiilor în zonelevulnerabile la acest fenomen.Priorităţile pentru eliminarea efectelor fenomenului de inundaţii sunt:• întreţinerea albiilor cursurilor de apă prin îngrijirea vegetaţiei de pe malurileapei, controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale;• întreţinerea şi repararea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor imediatedupă producerea fenomenului;• realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor în zonele vulnerabile laacest fenomen natural.9.5.2. Alunecări de terenProbleme• Trecerea de la munte la câmpie este marcată de următoarele procese de degradarecu consecinţe în apariţia alunecărilor de teren:- dezagregarea rocilor neomogene uşor de dislocat care duc la apariţia diferitelorzone de grohotiş- ravenare şi torenţialitate în timpul ploilor torenţiale, favorizate de prezenţagrohotişurilor în lungul canalelor de scurgere (zone despădurite)• Etajul subcarpatic este afectat de pluviodenudare, eroziune de suprafaţă, eroziunede adâncime, alunecări de teren pe toţi versanţii văilor: Prahova, Doftana, Teleajen,Cricovul SăratPriorităţi• urmărirea caracteristicilor terenurilor în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie aproceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană• avertizarea organelor şi intreprinderilor interesate cât şi a factorilor de decizie încazul extinderii şi intensificării proceselor de degradare• furnizarea de date pentru a se stabili principalele cauze care generează declanşareaalunecărilor de teren în vederea fundamentării măsurilor preventive pentru atenuareaşi limitarea pagubelor materiale posibile• întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare aversanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.);• măsuri de reducere a instabilităţii terenurilor şi a declanşării fenomenelor dealunecare din cauze naturale• măsuri de reducere a instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecaredin cauze antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, arături transversale etc.).9.5.3. CutremureProbleme• seismele constituie factori de agravare şi concentrare a pierderilor cu caracter de

dezastru atunci când efectele lor se suprapun peste situaţiile produse de degradareamediului înconjurător;• hazardurile combinate reprezintă un potenţial de dezastru deosebit pus în evidenţăde cutremurele puternice în legătură cu clădirile, conductele, rezervoarele şirafinăriile de petrol, reţelele de gaze şi alte utilităţi urbane, industria chimică etc.Priorităţi• Aplicarea Planului judeţean de apărare împotriva dezastrelor întocmit deSecretariatul tehnic permanent şi aprobat de Comisia judeţeană care cuprindeplanurile de protecţie - intervenţie pe tipuri de dezastre naturale (inundaţii, alunecăride teren, cutremure) pentru a căror realizare trebuie parcurse următoarele etape:- Identificarea şi analiza caracteristicilor cutremurelor specifice judeţului;- Identificarea şi evaluarea resurselor umane, materiale şi financiare ale judeţului;- Evaluarea globală a efectelor cutremurelor;- Identificarea, organizarea şi planificarea resurselor umane, materiale şifinanciare necesare protecţiei şi intervenţiei.