Antreprenoriat si lansarea unei afaceri

8/16/2019 Antreprenoriat si lansarea unei afaceri

1/177


2/177


3/177


4/177

Universitatea Tehnică a Moldovei

Larisa Bugaian, Valentina Catanoi, Ala Cotelnic, NataliaCuragău, Cristina Dolghi, Igor Enicov, Maria Gheorghiă,Vasile Golovco, Marian !alencu,

Ala Levitschi, Claudia Melinte, Angela "olcan, #etru To$iă

Antreprenoriat:

Iniţierea afacerii

Redactor ştiinţific coordonator


5/177

Larisa Bugaian, doctor ha%ilitat &n econo$ie, 'ro(esor universitar


6/177

Chi)inău, *++

C-U ../0+*0*1+234

A 5/

Lucrarea a (ostreco$andată s'reeditare de "enatulUniversităii Tehnice aMoldovei, 'roces6ver%aldin *.0+.0*++0

Recenzenţi7 "vetlanaGoro%ievschi, doctor &necono$ie, con(ereniaruniversitar

Ghenadie Ciu$ac,doctor &n econo$ie,con(ereniaruniversitar

Contribuţia autorilor:Larisa Bugaian, dr0ha%0, 'ro(0 univ01#re(aă, Ca'0 II, VIII48Valenti6na Catanoi1Ca'0 VIII48 AlaCotelnic, dr0 ha%0, 'ro(0univ0 1Ca'0 I48 NataliaCuragău, dr0, con(0 univ01Ca'0 I948 CristinaDolghi, dr0, con(0 univ01Ca'0 I948 Igor Enicov,dr0 ha%0, 'r0 univ0 1Ca'0I948 Maria Gheorghiă,dr0, con(0 univ0 1Ca'0VI48 Vasile Golovco1Ca'0 V48 Marian!alencu, dr0, con(0 univ01Ca'0 VII48 AlaLevitschi, dr0, con(0univ0 1Ane:a *48Claudia Melinte, dr0,con(0 univ0 1Ca'0 9, Ane:a 48 Angela"olcan, dr0, con(0 univ0


7/177

1Ca'0 III, IV, Ane:a *48#etru To$iă, dr0, con(0univ0 1Ca'0 VII40

;edactori literari7 Diana Culic, Angela Levina

Corector7 Eugenia #roca

Tehnoredactor7 et al0?8 red0 )t0 coord0 LarisaBugaian8 Univ0 Tehn0 aMoldovei0 @ Ch07 Elena6V0I0";L, *++0 @ .// '0

Bi%liogr0 la s(r)itul ca'0 @3++ e:0 I"BN 262365/6/6/

../0+*0*1+234

Universitatea Tehnică aMoldovei

Editura7 Levina Angela F0I0

I"BN 262365/6/6/


8/177

Sumar

Capitolul I.Elementeintroductie priindantreprenoriatul

00 Antre'renoriat7conce't, (or$e )iti'ologii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 000 Activităi cu autoriaieco$ercială 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +00*0 Antre'renoriatulsu% (or$a &ntre'rinderilorco$erciale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00.0 Ti'ologia(or$elor $ediuluiantre'renorial 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0*0 Fntre'rinderile $ici )i$iHlocii @ co$'onente de%aă ale antre'renoriatului 00 / 0.0 Antre'renorul desucces 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 2 0/0 "usinerea decătre stat a IMM6urilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 *

Capitolul II. Ideeade afaceri

*00 Lansarea unei a(aceri7$otive )i condiii 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 *2*0*0 Cu$ să găse)ti o idee

de a(acerireu)ită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 .*0.0 Evaluarea ideii dea(aceri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 ./ *0/0 Evitareagre)elilor co$une 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 .2

Capitolul III.!odalităţi delansare a afacerii

.00 Deschiderea uneia(aceri 'ro'rii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 /3 .000Deschiderea a(acerii @avantaHe )i li$ite 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 /3.00*0 Eta'ele 'rocesuluide deschidere a a(aceriide la ero 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 /5 .00.0 "ta%ilireadenu$iriia(acerii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3

.0*0 Cu$'ărarea uneia(aceri e:istente 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 3. .0*00Cu$'ărarea unei a(aceri

e:istente @ avantaHe )ili$ite 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3..0*0*0 Eta'ele 'rocesuluide cu$'ărare a a(acerii 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 03. .0*0.0 Metodele deevaluare aa(acerii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 32


9/177

.0.0 Cu$'ărarea unei(rancie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 5+ .0.00ranchisingul @o'ortunitate de lansare aa(acerii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 5+ .0.0*0 Ti'urile de(ranchising 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 5 .0.0.0 Evaluareasiste$ului de(ranchising 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5..0.0/0 Contractul de(ranchising 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 5

Capitolul I".Aspectele le#ale aleiniţierii afacerii

/00 Alegerea statutului Huridic ala(acerii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2//000 Fntre'rindereaindividuală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 023 /00*0 "ocietatea curăs'undere li$itată 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 02 /00.0 "ocietatea 'eaciuni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

+ /00/0 "ocietatea &nnu$e colectiv 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 * /0030 "ocietatea &nco$andită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 . /0050 Coo'erativade 'roducie 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 / /0020 Coo'erativade

&ntre'rinători 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 3

/0*0 #rotecia 'ro'rietăiiintelectuale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 3 /0*00 Brevetulde invenii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 /0*0*0Marca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 */0*0.0 Modelul de utilitate

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0/ /0*0/0 Modelul saudesenul industrial 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 3 /0*030 Dre'tuldeautor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 5

/0*050 "ecretul co$ercial0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00

5

Capitolul ".!ar$etin#ul iniţieriiafacerii 300 MarJetingul )i

utilitatea lui &n


10/177


11/177

20*0 #rocesul de c onducerea 'ersonalului &n cadrulunei (ir$e $ici 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 *3 20*00 #lani(icarea'ersonalului 'entruiniierea )i derulareaa(acerilor 0 0 0 0 0 *5 20*0*0 ;ecrutarea )i s electarea'ersonalului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 *20*0.0 Instruirea )i

devoltarea'ersonalului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 **.

20.0 Manage$entulreco$'enselor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 **3 20.00#articularităile $otivării )iantrenării 'ersonalului 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 **3 20.0*0


12/177

Capitolul I&.Contabilitateaafacerii

00 ;egle$entareanor$ativă a conta%ilităii 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 *5 0*0 "iste$ede organiare aconta%ilităii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0*/ 0.0 Docu$entareao'eraiilorecono$ice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0** 0/0 ;a'oartele(inanciare de %aă 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 */ 030 As'ectele (iscale alea(acerii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 *

Capitolul &.'ursele definanţare la crearea

(ntreprinderii

+00 Ti'uri de(inanare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 .3 +0*0"urse de (inanare 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.*+ +0.0 Ti'uri de

garanii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 .*3 +0/0Ti'uri decredite 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 .*5 +030Costurile creditării 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.*2 +050 Alegereacreditorului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ..+

Ane)e 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 ...

5 2

PREFAŢĂ

Manualul de (aă a (ostela%orat &n cadrul#roiectului TEM#U"Devoltarea de 'ar6teneriate cu &ntre'rinderiledin ;e'u%lica Moldova,

'rintre o%iectivele

'rinci'ale ale căruia senu$ără $otivarea )isusinerea studenilor &ndevoltarea iniiativei de &ntre6'rinător, o(erireaasistenei in(or$aionale'entru studierea %aeiantre'renoriatului, 'recu$)i (or$area co$'etenelor de creare )i gestiune aa(acerii 'ro'rii0


13/177

Micul %usinessre'reintă viitorulecono$iei0 A(acerea'ro'rie o(eră 'osi%ilităide $ani(estare aa%ilităilor )i talentului,de a'licare a e:'erienei

'ro(esionale, dedevoltare 'ersonală0Una dintre 'rovocările'e care le au de

&n(runtat universităileeste &ncuraHarea )idevoltarea a%ilităilor de

&ntre'rinător la studeni0 Acest $a6nual vine cusoluii concrete 'entruaceastă 'ro%le$ă,$otivnd studenii )icrend un cadruteoretico6'ractic 'entru(or$area cuno)tinelor

&ntr6o $anierăsiste$atică0 Ast(el,sco'ul $anualului estede a asista studenii &n(or$area co$'etenelorde iniiere )i gestionarea a(acerii 'ro'rii0

Ast(el, $anualul'reintă de(iniii ale

antre'renoriatului,e:'lică $odalităile degenerare a ideilor dea(aceri, analindas'ecte i$'ortante de$arJeting, (inanare,'lani(icare )iconta%ilitate a a(acerii,o(erind )i o listă ainstituiilor care acordă

con6sultană, su'ort )i(inanare 'entru $icul%usiness0

#ri$ul ca'itol e:'lică(unda$entele teoreticeale antre'renoriatului7

conce'tul, (or$ele,ti'ologiile, analindu6seco$'onenta de %aă @

&ntre'rinderile $ici )i$iHlocii0 Ca'itolul o(eră )io a%ordare co$'le:ă,inclusiv 'sihologică, acalităilor, a%ilităilor )ie:'erienei unuiantre'renor de succes,dar )i o detaliere a'rghiilor legislative )i(inanciare a'licate destat &n susinereasectorului de a(aceri0

Ca'itolul doi 'reintă$otivele )i condiiile ceur$eaă a (i res'ectate'entru iniierea uneia(aceri 'ro'rii0


14/177

care descrie eta'ele'rocesului dedeschidere a a(aceriide la ero, cu$'ărarea unei a(acerie:istente )i$odalităile dedevoltare a a(acerii

'rin cu$'ărarea unei(rancie0

#entru a deschide oa(acere, antre'renorultre%uie să cunoască(or$ele organia6torico6 Huridice ale activităii deantre'renoriat, 'rin'ris$a avantaHelor )ideavanta6Helor 'e care leo(eră acestea0 As'ectele

res'ective sunt relevate &n ca'itolul 'atru0

Ca'itolul cinci estededicat $arJetingului$icii a(aceri, aHutndu6l'e student să &neleagăactivitatea de$arJeting )i utilitatealui &n a(aceri, ceea ce &iva 'er$ite să6)i'ro$ovee e(iciento(erta de 'iaă )i săgestionee 'reurile'roduselor sale, să'roiectee )i săorganiee siste$e dedistri%uie0

#lani(icarea a(aceriieste un 'rocesindis'ensa%il oricăreiactivităi econo$iceco$erciale att laeta'a de iniiere aa(acerii, ct )i 'entrudevoltarea ei0

Ca'itolul )ase esteast(el a:at 'econce'tul 'lanului dea(aceri, utilitatea,structura )i coni6nutulacestuia0

#entru iniierea )idevoltarea uneia(aceri de succes,calitatea 'ersonalului

este (actorul de %aă0Ca'itolul )a'testudiaă 'rocesele de$anage$ent alca'italului u$an )isiste$ele de sti$ularea 'ersonalului0


15/177


16/177

su'ort &n siste$atiareacuno)tinelor )i$otivarea inii6eriia(acerii 'ro'rii, iar 'entrucei de la s'ecialităineecono$ice @ &n (or$a6rea co$'etenelor )ia%ilităilor necesare unui

&nce'ător &n a(aceri8

studenii ciclului II1$asterat47 $anualulre'reintă un ghid'entru a'ro(un6dareacuno)tinelor 'rivind'racticile de %unăgestiune a a(acerii,devoltarea a%ilităilorde integrare )ia'licare a acestora8

tinerii antre'renori7$anualul va (i une:celent &ndru$ar'ractic 'entru actu6

aliarea )i generaliareacuno)tinelor )i (or$areanoilor co$'etene0"tudiind cu atenie

$anualulAntre'renoriat0 Iniiereaa(acerii, 'artici'nd ac6

tiv la orele 'ractice )ila discuii, reolvnde:erciiile )i sarcinile'ro'use, studentul &)i

va (or$a o serie dea%ilităi )i de'rinderi7

6 inter'retareain(or$aiei de a(aceri8

6 analia )i evaluareaunei idei de a(aceri8 6'ro$ovarea a(acerii )icercetarea 'ieei8 6ela%orarea unui 'lan dea(aceri8

6 (inanarea )i evidenaconta%ilă a a(acerii8 6(or$area unei echi'e de'ersonal8

6 identi(icarea )isoluionarea 'ro%le$elor ce in de iniiereaa(acerii0 Desigur, nue:istă soluii unice )i'er(ecte 'entru toatecaurile, dar riscurile 'ot

(i $ini$iate 'rin

cuno)tine, studiu,$ultă $uncă )ia'licarea e:'erieneiantre're6norilor desucces0

Autorii cred cămanualul va ajuta la


17/177

realizarea unei şansede succes pentru ceicare-şi vor încerca

potenţialul.


18/177

Capitolul I. Competenţe:

► identificarea calităţilor necesare unui antreprenor de succes;

► definirea activităţii de antrepre-noriat;

► interpretarea corectă şi definirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

► demonstrarea capacităţilor de analiză comparativă a unor noţiuni, fenomene;

► cunoaşterea avantajelor şi limite-lor acestora.

Capitolul I

Elemente introductive privind antreprenoriatul

00 Antre'renoriat7 conce't, (or$e )i ti'ologii

000 Activităi cu autoriaie co$ercială

00*0 Antre'renoriatul su% (or$a &ntre'rinderilor co$erciale 00.0 Ti'ologia (or$elor $ediului antre'renorial

0*0 Fntre'rinderile $ici )i $iHlocii @ co$'onente de %aă ale antre'renoriatului

0.0 Antre'renorul de succes

0/0 "usinerea de către stat a IMM6urilor


19/177

*.*. Antreprenoriat: concept+ forme şi tipolo#ii

iind un conce't $ultidisci'linar, studierea antre'renoriatului conte$'oran ne6cesită cunoa)terea diversităii teoriilor re(eritoare la acesta0 Dre'tul ro$an cuno)tea noiunea de antre'renor, dese$nnd o

activitate, &ndeose%i co$ercială0 Antre're6nor era considerat arenda)ul, 'recu$ )i 'ersoana care gestiona construcia 'ro'rie0

Fn Evul Mediu noiunea de antre'renor avea $ai $ulte sensuri, indicnd7

6 'ersoanele care se ocu'au cu co$er6ul e:terior8

6 organiatorii de 'arade, s'ectacole8 6 res'onsa%ilii de o%iecte industria6le, )antiere0 Ace)tia nu &)i asu$au niciun risc, ci doar conduceau toa6te activităile, utilind resursele (inanciare,$ateriale )i co$erciale

care li se alocau0

Noiunea antre'renoriat de risc cu6noa)te o devoltare a'arte &n sec0 al 9VII6lea, atunci cnd antre'renor era nu$ită 'ersoana care a &ncheiat cu statul un con6tract de &nde'linire a anu$itorlucrări sau

+

Activitatea de antreprenoriat esteo activitate independentă, desfăşura-tă pe propriul risc şi orientatăspre obţinerea sistematică a profitului ca urmare a utilizării bunurilor, vinde-rii mărfurilor,executării lucrărilor sau prestării serviciilor de către per -soanele înregistrate oficial în aceastăcalitate în modul stabilit de lege.


de des(acere a anu$itor 'roduse0 Deoa6rece valoarea contractului era 'resta%ili6tă,$ări$ea 'ro(itului sau a 'ierderilor era deter$inată &n e:clusivitate de noro6culantre'renorilor0

Fn literatura econo$ică noiunea de antre'renor a a'ărut 'entru 'ri$a dată &nDicionarul Universal de Co$er, edi6tat la #aris &n anul 2*., dese$nnd 'er6soanacare &)i asu$ă o%ligaii &n vederea gestionării construciei unui o%iect0


20/177

Ca ter$en )tiini(ic, ca su%iect de discuie )i analiă, noiunea deantre'renor dateaă &ncă din sec0 al 9VIII6lea, cnd econo$istul (rance;ichard Cantillon a asociat asu$area de riscuri &n econo$ie cuantre'renoriatul, (or$ulnd 'ri$ele teorii cu 'rivire la antre'renoriat0 Fn

Anglia, &n aceea)i 'erioadă, ;evoluia Indus6trială era &n 'lină des(ă)urare,iar antre'renorii Hucau un rol i$'ortant &n trans(or6$area resurselor0

!ose'h "chu$'eter 1econo$ist austriac, ./4 s'unea7 Fn antre'renoriate:istă o &nelegere 'e care o (ace$ &n legătură cu un anu$it ti' deco$'orta$ent, care in6clude7 4 iniiative8 *4 organiarea )i reorganiarea$ecanis$elor socioecono$ice8 .4 acce'tarea riscului )i a e)ecului0

Activitatea de antre'renoriat este o activitate inde'endentă, des(ă)urată 'e 'ro6'riul risc )i orientată s're o%inerea 'ro(itului ca ur$are a utiliării %unurilor, vinde6rii $ăr(urilor, e:ecutării lucrărilor sau 'restării serviciilor de către 'ersoanele &nre6gistrate &n această calitate, &n $odul sta%ilit de lege0 Activitate de antre'renoriat 'otdes(ă)ura att 'ersoanele Huridice, ct )i cetăenii 1'ersoanele (iice40

#otrivit legislaiei ;e'u%licii Moldova, antre'renoriatul este activitatea de (a6%ricare a 'roduciei, e:ecutare a lucrărilor )i 'restare a serviciilor, des(ă)urată dece6tăeni )i de asociaiile acestora &n $od inde'endent, din 'ro'rie iniiativă, &nnu$ele lor, 'e riscul 'ro'riu )i su% răs'underea lor 'atri$onială &n sco'ul de a6)iasigura o sursă 'er$anentă de venituri >, art0 ?0

Cele $ai des &ntlnite (or$e de activităi de antre'renoriat sunt7 genurile de acti6vităiliceniate )i co$'aniile co$erciale0 #rinci'ala di(erenă &ntre cele două (or$e este cun co$erciant 1'ersoană (iică4 (ace a(aceri 'e cont 'ro'riu )i are nevoie de autoriaieco$ercială, &n ti$' ce o co$'anie 1'ersoană Huridică4 (ace a(aceri &n contul co$'aniei,

adică 'entru toi 'atronii săi0 Fn acest ca, va (i nevoie de autori6aia co$ercială a(ondatorilor )i de un contract legal &ncheiat &ntre ace)tia0

*.*.*. Actiităţi cu autorizaţie comercială

#racticarea unui gen de activitate &n ur$a o%inerii unei autoriaii co$ercialeeste cea $ai si$'lă $odalitate de a &nce'e o a(acere0 Autoriaia co$ercialăcon(eră dre'tul de a des(ă)ura o activitate &ntr6un anu$it do$eniu0 #entru

o%inerea acesteia este necesară res'ectarea unor cerine s'eci(ice (iecărui ti'de activitate co$ercială 1toate necesită 'ro%itate47

*


21/177


a) omerţ li!er" nu este necesară o cali(icare s'ecială, autoriaia (iindeli%erată la 'reentarea caierului Hudiciar 1de e:e$'lu7 activităi dedes(acere a 'rodu6selor sau diverse activităi de inter$ediere40

!) Activităţi meşteşu#ăreşti" 'entru o%inerea autoriaiei este nevoie de 'regăti6re'ro(esională sau e:'erienă &n do$eniile a(erente ocu'aiilor res'ective 1de e:e$'lu7t$'lăria, (ierăria, idăria, tinichigeria, serviciile cos$etice40

c) Activităţi re#lementate" 'e lngă cali(icările adecvate, 'entru o%inereaautori6aiei e:istă cerine su'li$entare de(inite &n diverse regula$ente 1dee:e$'lu7 conta%ilitatea, $ontaHul, re'ararea )i controlul a'aratelor electrice,'roducia chi$ică, o'tică, serviciile de $asaH, consilierea 'sihologică etc040 Aceste ti'uri de activităi se nu$esc &nregistrate0

d) oncesion$ri" 'entru acestea sunt de(inite cerine 1inclusiv cali(icări4 'rin legi )iregula$ente0 Fn 'lus, 'e lngă &nregistrare, solicitarea necesită a'ro%are din'artea unei autorităi ad$inistrative de stat 1de e:e$'lu7 'entru schi$%ul valutar @Banca Naional40 Fn caul &n care a'ro%area este acordată, solicitan6tul 'ri$e)te,'e lngă licena co$ercială, a)a6nu$ita concesionare0 Fn calitate de e:e$'leenu$eră$7 'roducerea, re'ararea, vnarea )i utiliarea de ar$e, serviciile deco$unicaii, serviciile de ta:i$etrie etc0

*.*.,. Antreprenoriatul sub forma (ntreprinderilor comerciale

Fn caul &n care costurile de &nce'ere a a(acerii sunt $ari, cteva 'ersoane se'ot asocia )i &n(iina o societate co$ercial0 Fn ;e'u%lica Moldova societăileco$erci6ale sunt regle$entate 'rin Legea des're antre'renoriat )i &ntre'rinderi0 Legea sta%i6le)te agenii econo$ici care au dre'tul, &n nu$ele lor1(ir$elor lor4, să des(ă)oare activitate de antre'renoriat &n ;e'u%lica Moldova)i deter$ină 'rinci'iile Huridice, organiatorice )i econo$ice ale acesteiactivităi0 Fn con(or$itate cu 'revederile acestei legi, societăile co$erciale se'ot constitui &n una dintre ur$ătoarele (or$e7 societate &n nu$e colectiv8

societate &n co$andită8 societate 'e aciuni8 societate cu răs'undere li$itată0

Cea $ai (recvent &ntlnit (or$ de societate co$ercial este societatea cu răs6'undere li$itat 1";L40 iecare 'artener este o%ligat s (acă o de'unere de ca'italde %a, din care vor 'utea (i 'lătite datoriile sau alte angaHa$ente (inanciare &ncaul lichidării societăii0 Acesta este $otivul 'entru care răs'underea este li$itat7societatea este răs'unătoare nu$ai &n li$ita ca'italului de %a0 #artenerii

&ncheie un contract de 'arteneriat, &n care se 'revede, 'rintre altele, su$a investitde (iecare 'artener )i $odul &n care se va (ace distri%uirea 'ro(itului co$un0 <societate cu răs'undere li$itat 'oate (i &n(iinat )i de către o singură 'ersoană0

*.*.-. ipolo#ia formelor mediului antreprenorial

Ta%loul econo$iei conte$'orane 'reintă o $are diversitate de &ntre'rinderi )istructuri ale acestora, cu di$ensiuni, roluri )i caracteristici $ult diversi(icate0 Estedeose%it de i$'ortantă cunoa)terea di(eritelor ti'uri de &ntre'rinderi, ale căror 'ar6ticularităi recla$ă a%ordări di(ereniate din anu$ite 'uncte de vedere0

.


Necesitatea clasi(icării &ntre'rinderilor este deter$inată de $ai $uli (actori7

6 'e această %aă se 'ot e(ectua analie co$'le:e )i a'ro(undate 'rivind dee6chili%rele )i dis(uncionalităile e:istente la un anu$it $o$ent &n econo$ie8 6 aceasta'er$ite identi(icarea caracteristicilor )i $odalităilor de e:ercitare a

conducerii &n &ntre'rindere0


22/177

E:istă $ai $ulte criterii de clasi(icare a &ntre'rinderilor, &nsă &n li$itele'reen6tului ca'itol ne vo$ reu$a la cele $ai 'rinci'ale0

1. Fn (uncie de forma de proprietate deose%i$7 6 &ntre'rinderi de stat8

6 &ntre'rinderi 'rivate8

6 &ntre'rinderi cu 'ro'rietate $i:tă0

Trăsătura de(initorie a &ntre'rinderii de stat este (a'tul că &ntregul său'atri$oniu a'arine statului 'e al cărui teritoriu se a(lă0 Fn(iinarea )i(uncionarea &ntre'rinde6rilor de stat de'inde &n e:clusivitate de voina(actorilor deciionali etatici, 'otrivit regle$entărilor e:istente &n (iecare ară0

Fntre'rinderile private se caracterieaă 'rin (a'tul că 'atri$oniul lor se a(lă &n'ro'rietatea uneia sau a $ai $ultor 'ersoane0 Este un ti' de &ntre'rindere(oarte veche, avndu6)i rădăcinile &n sclavagis$0 Nu$ărul, diversitatea )i$ări$ea &ntre6'rinderilor 'rivate au crescut odată cu devoltarea societăii0

Trăsăturile econo$ice eseniale ale &ntre'rinderilor 'rivate7

6 iniiativa constituirii )i (uncionării lor a'arine &n totalitate

&ntre'rinătorului8 6 e:istena unui ca'ital iniial $ini$ este o%ligatorie8

6 inde'endena de'lină &n ceea ce 'rive)te direcionarea activităilor &ntre6'rinderii8

6 asu$area integrală a riscurilor econo$ice )i sociale legate de o'eraiile(ir6$ei etc0

Fn (uncie de nu$ărul 'osesorilor de ca'ital, &ntre'rinderile 'rivate 'ot (i indivi-duale )i de #rup0 Fntre'rinderea individuală a'arine unei singure 'ersoane0 Această (or$ă estecaracteristică &n s'ecial &ntre'rinderilor de di$ensiuni $ici )i $iHlocii0

Fntre'rinderea de gru' 'reintă dre't caracteristică 'osesiunea asu'ra

'atri$o6niului său de către cel 'uin două 'ersoane, )i 'oate (i7

a4 întreprindere familială, al cărei 'atri$oniu se a(lă &n 'ro'rietatea$e$%ri6lor unei (a$ilii0 De regulă, aceste &ntre'rinderi sunt $ici, $e$%rii(a$iliei 'osednd integral co$'etenele 'rivind conducerea tuturoractivităilor0 Cel $ai adesea $e$%rii (a$iliei nu sunt nu$ai 'ro'rietarii

&ntre'rinderii, ci )i lucrători e(ectivi &n cadrul acesteia8

%4 întreprinderea asociativă este &n(iinată 'rin dorina )i 'artici'area &n condiii egalea $ai $ultor 'ersoane, ce des(ă)urau anterior activităi si$ilare &n cali6tate de $ici'roducători0 "'eci(ic este dre'tul de 'ro'rietate asu'ra 'atri$o6niului al $ai $ultor'ersoane, care 'rin actul de constituire devin, su% anu$ite (or$e, co'artici'ani laconducerea &ntre'rinderii0 iecare $e$%ru are dre'6tul, 'e lngă salariu, la o 'arte dinvenitul (inal cores'unător cotei6'ări din ca'ital, 'otrivit unor 'roceduri sta%ilite la &n(iinarea &ntre'rinderii8

/


23/177


c4 întreprinderea cu proprietate mixtă, al cărei 'atri$oniu a'arine'arial sta6tului, 'arial 'ersoanelor (iice sau Huridice 'rivate0

2. Du'ă natura actiităţii se evideniaă7 6 &ntre'rinderi agricole8

6 &ntre'rinderi industriale8

6 &ntre'rinderi de servicii 1%ănci, asigurări, trans'ort48

6 &ntre'rinderi de distri%uie al căror rol este de a 'une la dis'oiiaclienilor di(erite %unuri de consu$0

3. Fn (uncie de obiectul muncii, &ntre'rinderile se &$'art &n e%tractive )i prelu-crătoare0 Cele e:tractive se ocu'ă cu e:tracia o%iectelor $uncii dinnatură 1car%o6ni(ere, 'etroli(ere etc04, iar cele 'relucrătoare @ cutrans(or$area $ateriilor 'ri$e &n 'roduse (inite0 #ri$ele se caracterieaă'rintr6o de'endenă 'ronunată de (actorul natură0

4. Fn ra'ort cu destinaia econo$ică )i caracterul producţiei finite distinge$7 6 &ntre'rinderi 'roducătoare de $iHloace de 'roducie 1gru'a A48

6 &ntre'rinderi 'roducătoare de %unuri de consu$ 1gru'a B40

5. Fn (uncie de continuitatea procesului te/nolo#ic e:istă7 6 &ntre'rinderi cu'rocese tehnologice continue8

6 &ntre'rinderi cu 'rocese tehnologice discontinue0

6. Du'ă timpul de lucru &n cadrul anului calendaristic deose%i$7 6 &ntre'rinderi ce (uncioneaă anul &$'reHur8

6 &ntre'rinderi seoniere0

7. Fn ra'ort cu nielul de specializare se 'oate vor%i de7 6 &ntre'rinderis'ecialiate8

6 &ntre'rinderi universale8 6 &ntre'rinderi $i:te0

8. Fn (uncie de $etoda de or#anizare a producţiei 'ute$ evidenia7 6 &ntre'rinderi cu 'roducia organiată &n (lu:8

6 &ntre'rinderi cu 'roducia organiată 'e o%iecte8 6 &ntre'rinderi cu 'roduciaorganiată &n unicate0

9. Fn (uncie de forma or#anizatorico01uridică a &ntre'rinderii deose%i$7 6 &ntre'rindere individuală8

6 societate &n nu$e colectiv8 6 societate &n co$andită8 6 societate 'e aciuni8

6 societate cu răs'undere li$itată8 6 coo'erativă de 'roducie8

6 coo'erativă de &ntre'rinător8 6 &ntre'rindere de arendă8

6 &ntre'rindere de stat )i &ntre'rindere $unici'ală0


24/177

3

Nu există o definiţie unanim ac-ceptată a IMM-urilor. n !epublica Moldova se aplicăurmătoarele crite-rii" numărul anga#aţilor, suma anua-lă a veniturilor din v$nzări, valoareaanuală de bilanţ a activelor. n con -formitate cu %egea privind susţine-rea sectoruluiîntreprinderilor mici şi mi#locii, se poate vorbi despre mi -croîntreprinderi, întreprinderimici, întreprinderi mi#locii.


10. Du' m2rime 1esti$at du' nu$rul de 'ersonal, ci(ra de a(aceri,ca'italul social4 se 'oate vor%i de7

6 $icro&ntre'rinderi8 6 &ntre'rinderi $ici8 6 &ntre'rinderi $iHlocii8 6 &ntre'rinderi $ari0

*.,. 3ntreprinderile mici şi mi1locii 4I!!5 6 componente debază ale antreprenoriatului

#0 DrucJer 1savant a$erican, considerat rugul a'rins al $anage$entului $o6dern4 s'unea că micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creşterii econo-mice&. Micile a(aceri contri%uie &n %ună $ăsură la realiarea unor o%iective (unda6

$entale ale oricărei econo$ii naionale0 IMM6urile Hoacă un rol &nse$nat &n eco6no$ie din ur$ătoarele $otive7

6 su'leea structurilor le con(eră o ca'acitate ridicată de ada'tare la (luctuaiile$ediului econo$ic8

6 &ntre'rinderile $ici )i $iHlocii se 'ot integra relativ u)or &ntr6o reea industrială regională,ceea ce con6tri%uie, 'e de o 'arte, la devolta6rea econo$ică a regiunii res'ecti6ve, iar 'ede altă 'arte, la reducerea

)o$aHului )i la cre)terea nivelului de trai, 'entru că o(eră locuri de $uncă8

6 di$ensiunea lor redusă 'er$ite evitarea %irocraiei e:cesive )i a deu$aniării8 6IMM6urile (or$eaă, la nivel individual, un ansa$%lu $ult $ai u)or de con6

trolat=condus0

Nu e:istă o de(iniie unani$ recunoscută a IMM6urilor0 #entru a (i considerată$ică=$iHlocie, o a(acere tre%uie să &nde'linească anu$ite condiii0

Fn a'recierea $ări$ii unei &ntre'rinderi se au &n vedere criterii cantitative )icalitative7

6 cantitative" volu$ul vnărilor, nu$ărul salariailor, 'ro(itul8

6 calitative" atingerea unui anu$it nivel al 'roductivităii $uncii, a unuianu$it grad de integrare &n $ediul econo$ic etc0

Fn "UA &ntre'rinderile sunt considerate $ici )i $iHlocii dacă nu$ărul 'ro'rie6tarilor 1'ersoanelor4 este &ntre )i *+, au o localiare geogra(ică %inedeter$inată, $anage$entul este inde'endent, se'arat de 'ro'rietar, iar ci(relede a(aceri constau din cteva $ilioane de dolari "UA 1co$erul cu a$ănuntul @ $il0 dolari "UA8 co$erul cu ridicata @ ** $il0 dolari "UA40

Fn Uniunea Euro'eană criteriul 'rinci'al &n sta%ilirea $ări$ii &ntre'rinderii estenu$ărul de salariai, ceea ce 'er$ite clasi(icarea acestora &n . categorii7


25/177

6 $icro&ntre'rinderi7 6 salariai8

5


6 &ntre'rinderi $ici7 +6 salariai8

6 &ntre'rinderi $iHlocii7 ++6/ salariai0

Fn Marea Britanie 1&nce'nd cu .+ ianuarie *++/4, &n cores'undere culegislaia &n vigoare, sunt considerate mici &ntre'rinderile care res'ectă cel'uin * criterii dintre cele enu$erate $ai Hos7

6 valoarea anuală a vnărilor nu de'ă)e)te 3,5 $ilioane lire sterline8 6 valoareade %ilan a activelor nu de'ă)e)te *, $ilioane lire sterline8 6 nu$ărul angaHailornu este $ai $are de 3+ de 'ersoane0

#entru întreprinderile mijlocii criteriile de a'reciere sunt ur$ătoarele7 6 valoarea

anuală a vnărilor nu de'ă)e)te **, $ilioane lire sterline8 6 valoarea de %ilan aactivelor nu de'ă)e)te ,/ $ilioane lire sterline8 6 nu$ărul angaHailor nu este $ai$are de *3+ de 'ersoane >*?0

Fn Canada, &ntre'rinderile cu o ci(ră de a(aceri $ai $ică de * $ilioane dolarisunt clasi(icate ca (iind $ici, &n ti$' ce o ci(ră de a(aceri de 'nă la *+$ilioane dolari situeaă &ntre'rinderea &n categoria celor $edii0

Fn !a'onia, 'e#ea de !ază a întreprinderilor mici şi mijlocii atri%uie &ntre'rinde6rilela categoria de IMM &n (uncie de $ări$ea ca'italului, de nu$ărul angaHailor )i de

a'artenena ra$urală0 Ast(el, &n industria e:tractivă )i 'relucrătoare, trans'ort,co$unicaii )i construcii &ntre'rinderea este considerată $iHlocie dacă dis'une deun ca'ital de $a:i$ ++ $ii eni 155+ $ii dolari4 )i de .++ de angaHai8 &n co$erulcu ridicata, res'ectiv, 'nă la .+ $ii eni 1*++ $ii dolari4 )i 'nă la ++ angaHai8 &nco$erul cu a$ănuntul )i servicii, + $ii eni 155 $ii dolari4 )i 3+ de angaHai >, '0*?0 Fntre'rinderi $ici sunt considerate cele care au 'nă la 3 angaHai &n co$er )iservicii )i cel $ult *+ de angaHai &n celelalte do$enii0


26/177

Fn ederaia ;usă, la %aa de(inirii $icului %usiness se 'une nu$ărul angaHailor'e do$enii de activitate0 "unt considerate IMM6uri &ntre'rinderile &n care nu$ărul$ediu al angaHailor &n 'erioada de dare de sea$ă nu de'ă)e)te ur$ătoarele nive6luri7 &n industrie, construcii )i trans'ort7 ++ de angaHai8 &n gos'odăria de (er$ieri75+ de angaHai8 &n co$erul cu ridicata7 3+ de angaHai8 &n co$erul cu a$ănuntul )i'restarea serviciilor 'o'ulaiei7 .+ de angaHai0 Un alt criteriu este cota de 'artici6'are a statului, a societăilor o%)te)ti sau religioase, a &ntre'rinderilor $ari, care nutre%uie să de'ă)ească *3 la sută din $ări$ea totală a ca'italului statutar0

Fn Republica !oldoa, la (el ca )i &n Uniunea Euro'eană, criteriul de %aă &lconstituie nu$ărul angaHailor0 Ast(el, 'e#ea privind susţinerea sectorului întreprin-derilor mici şi mijlocii >*? de(ine)te $icul %usiness ca 'e o activitate antre'renorială0

"e consideră &ntre'rindere micro agentul econo$ic ce cores'unde ur$ătoarelorcri6terii7 nu$ăr $ediu scri'tic anual de salariai de cel $ult 'ersoane, su$ăanuală a veniturilor din vnări de cel $ult . $ilioane de lei )i valoare totală anualăde %ilan a activelor ce nu de'ă)e)te . $ilioane de lei0

Este considerat &ntre'rindere mică agentul econo$ic ce res'ectă ur$ătoarelecri6terii7 nu$ăr $ediu scri'tic anual de salariai de cel $ult / de 'ersoane,

su$ă anuală a veniturilor din vnări de cel $ult *3 $ilioane de lei )i valoaretotală anuală de %ilan a activelor ce nu de'ă)e)te *3 $ilioane de lei0

2


Fn caul &ntre'rinderii mi1locii, criteriile de de(inire sunt ur$ătoarele7 nu$ăr

$e6diu scri'tic anual de salariai de cel $ult */ de 'ersoane, su$ăanuală a veniturilor din vnări de cel $ult 3+ $ilioane de lei )i valoaretotală anuală de %ilan a activelor ce nu de'ă)e)te 3+ $ilioane de lei0

Du'ă cu$ se 'oate o%serva, nu e:istă o de(iniie unani$ acce'tată a $icilor a(a6ceri, de)i acest (a't are nu nu$ai o i$'ortană teoretică, ci )i una 'ractică0 Ast(el, oa(acere tre%uie să &nde'linească anu$ite condiii 'entru a (i considerată $ică )i,i$'licit, 'entru a %ene(icia de serviciile ad$inistraiei $icilor a(aceri0

#entru a evita crearea de noi distorsiuni )i %locaHe 'e 'iaă, de(inirea &ntre'rin6derilor $ici )i $iHlocii tre%uie 'rivită ca (iind la (el de i$'ortantă cas'riHinirea lor0 De(iniiile tre%uie să (ie o%iective, sigure din 'unct de vedere

Huridic )i u)or de a'licat diverselor categorii de &ntre'rinderi7$icro&ntre'rinderi, &ntre'rinderi $ici )i &ntre'rinderi $iHlocii0

#ros'erarea 'e 'arcursul ti$'ului a $icilor a(aceri )i6a găsit re(lectare )i &nteo6ria econo$ică0

Dacă acu$ *36.+ de ani 'redo$ina o'inia că situaia econo$ică este $ai %inecontrolată de către organele statale, &n 'reent o $ai $are răs'ndire o areteoria conlucrării &ntre'rinderilor $ici )i a celor $ari0 Fntre'rinderile $ari nu tindsă lichi6dee $icul %usiness, din contra, &l utilieaă ca do$eniu convena%il deinvestire a ca'italului0 La rndul lor, (ir$ele $ici %ene(iciaă de susinerea &ntre'rinderilor $ari, de aceea nu tind să concuree cu ele, iar deseori nici nu

sunt interesate să6)i trans(or$e a(acerea &n una $are0

;olul )i i$'ortanta IMM6urilor decurg din ur$ătoarele trăsături ale acestora76 o(eră noi locuri de $uncă8

6 (avorieaă inovarea )i (le:i%ilitatea8

6 o(eră 'ersonalului 'osi%ilitatea de a6)i s'ori cali(icarea )i de a 'utea

as'ira la 'osturi &n &ntre'rinderile $ari8

6 sti$uleaă concurena8

6 aHută la %una (uncionare a &ntre'rinderilor $ari, 'entru care 'resteaădi(erite servicii sau 'roduc di(erite su%ansa$%luri8


27/177

6 (a%rică 'roduse )i 'resteaă servicii &n condiii de e(icienă0

Micul %usiness ridică via%ilitatea )i co$'etitivitatea &ntre'rinderilor $ari,(iind un i$'ortant (actor reglator al econo$iei0 i dacă &ntre'rinderile $ariactiveaă &n $ai $ulte ra$uri industriale, 'e $ai $ulte 'iee, o(erind unsorti$ent variat de 'roduse &n cantităi $ari, atunci cele $ici )i $icro @ &ntr6

un do$eniu concret, 'ro'u6nnd 'roduse &n serie $ică sau unicate0

Din 'unct de vedere econo$ic, &ntre'rinderile $ici 'reintă o serie de aanta1e: 6 < &ntre'rindere $ică 'oate constitui 'unctul 'er(ect de 'ornire &n lansarea unui

nou 'rodus sau serviciu8

6 Fntre'rinderile $ici 'ot 'reenta avantaHe (aă de cele $ari atunci cnd se'une 'ro%le$a satis(acerii unor nevoi locale0 Adesea nevoile locale au anu$ite'articula6rităi, care nu ar 'utea (i satis(ăcute adecvat de o &ntre'rindere $are8

6 Muli consu$atori sunt 'lictisii de 'rodusele realiate &n serii $ari )i 're(eră'rodusele de serie $ică sau unicate, realiate de &ntre'rinderile $ici8


6 Fn anu$ite do$enii 'restarea unor servicii de calitate 'resu'une o relaie'er6sonală, $ai a'ro'iată, &ntre client )i 'roducător, avantaH o(erit &n s'ecialde &ntre'rin6derile $ici8

6 Fntre'rinderile $ici sunt $ai (le:i%ile )i se aco$odeaă ra'id )i e(icient lacon6Hunctura 'ieei )i la schi$%ările &n 'rocesul de 'roducie0

;a$urile &n care 'redo$ină $icile a(aceri dis'un de trei caracteristici s'eci(ice7 o'iaă locală, necesităi reduse de ca'ital )i o tehnologie si$'lă0 Deoarece acestecaracteristici deter$ină de'endena (ir$ei de una sau cteva 'ersoane, de $ulteori 'ot a'ărea 'ro%le$e ce 'un &n 'ericol reu)ita activităii, deavantaHele (iind7

< singură 'ersoană nu 'oate să 'osede toate cali(icările $anageriale nece6sare

'entru coordonarea &ntregului ciclu de activitate0 De e:e$'lu, 'atronul sau &ntre'rinătorul 'oate (i (oarte %ine 'regătit &n tehnica 'ro$oională a vnărilor, dar insu(icient instruit 'entru interacionarea cu 'ersonalul anga6Hat, 'entru inerea uneievidene riguroase, 'entru gestiunea (inanciară a (ir$ei sale )i 'entru satis(acereaaltor o%ligaii ad$inistrative0

Fntr6o a(acere $ică siste$ul de control tinde să (ie in(or$al, direct )i'ersonal0 Dacă (ir$a se e:tinde, evantaiul res'onsa%ilităilor 'oate devenie:cesiv 'en6tru &ntre'rinător0

#reocu'area 'ro'rietarului 'entru 'ro%le$ele ilnice 'resante &l deter$ină deseorisă ignore 'lani(icarea activităii 'e un ter$en $ai lung0 Din această cauă, (ir$ele$ici reacioneaă de o%icei la schi$%ările deHa realiate )i nu au 'osi%ilitatea să leantici'ee sau să le generee0 Ase$enea (ir$e sunt, de cele $ai $ulte ori, $aidegra%ă a(ectate dect (avoriate de trans(or$ările $ediului concurenial )i de(luctuaiile econo$iei0


28/177

#ro'rietarul unei a(aceri $ici este deseori li'sit de o educaie $anagerialăadecvată )i de e:'erienă &n do$eniul $anage$entului0 #entru $icul &ntre'rinător este ti'ică insu(iciena 'lani(icării $anage$entului (ir$ei0

*.-. Antreprenorul de succes

Antre'renorul este 'ersoana care &)i asu$ă riscul de antre'renoriat )i caută $iH6loace'entru organiarea &ntre'rinderii0 El tre%uie să cunoască $odul de e(ectuare a activităiide antre'renoriat, $ediul de a(aceri, 'ro%le$ele cu care se 'oate ciocni &n activitateasa )i 'osi%ilităile de soluionare0 #entru a lua deciii corecte, antre'reno6rul tre%uie săesti$ee la Husta valoare conHunctura 'ieei )i 'oiia sa e(ectivă0

Fntre'rinătorul este un coordonator, un gestionar de resurse, ca'a%il să &$%ine resursele )i să le organiee 'entru a devolta )i a 'une 'e 'iaăinovaia0 Adesea organiaia &n cadrul căreia acioneaă devine un o%stacol

&n 'rocesul de inovare, de aceea el si$te nevoia să se asociee cu alte'ersoane0 El este )i un OHucător care agreeaă )i chiar creeaă 'rovocările0

Fn secolele 9I9699, antre'renorii erau deseori echivalai cu $anagerii &ntre'rin6derilor0Nu$ai &n a doua Hu$ătate a secolului al 996lea noiunea de antre'renoriat a (ost legatăde cea de inovaie0 Antre'renorul este considerat un 'ro$otor al ideilor noi, &nce'ndcu 'roiectarea unor $ăr(uri )i ter$innd cu crearea de structuri orga6

ntreprinzătorul este 'ersoana care iniiaă )i deruleaă un set de activităicaracteriate 'rin risc )i inovare &n sco'ul de a o%ine satis(acii $ateriale )i'ersonale0


niatorice0 Ast(el, A0 Gari$an a (ost re(or$atorul căii (erate din "UA, !0Morgan @ reorganiatorul industriei a$ericane0

Ter$enul de &ntre'rinător 'rovine de la entrepreneur& , din (ranceă, dese$nnd o'ersoană ce iniiaă o aciune, o activitate 'e cont 'ro'riu0 Ast(el, avnd &n vedere cele

$enionate anterior, 'ot (i (or$ulate unele de(iniii ale &ntre'rinătorului0

(efiniţia 7 Fntre'rinătorul este 'ersoana care identi(ică o'ortunitateaunei a(aceri, &)i asu$ă res'onsa%ilitatea iniierii acesteia )i o%ine resurselenecesare 'entru &nce'erea activităii0

(efiniţia * 7 Fntre'rinătorul este 'ersoana care &)i asu$ă riscurileconducerii unei a(aceri0

(efiniţia +" Fntre'rinătorul este cel care gestioneaă resursele necesare(uncionării unei a(aceri %aate 'e inovaie0

(efiniţia 7 Fntre'rinătorul este o 'ersoană (iică autoriată sau o 'ersoană Huridică care, &n $od individual sau &n asociere cu alte 'ersoane (iice autoriate sau cu'ersoane Huridice, organieaă o societate co$ercială &n vederea des(ă)urării unor actede co$er &n sco'ul o%inerii de 'ro(it 'rin re6aliarea de %unuri $ateriale, res'ectiv'restarea de servicii )i vnarea acestora 'e 'iaă, &n condiii de concurenă0

Fntre'rinătorii activeaă &n toate do$eniile @ educaie, $ed icină, cercetare, in6ginerie etc0 @, dar cei $ai $uli se $ani(estă &n s(era econo$ică0

Fn literatura de s'ecialitate 'revaleaă două conce'ii7

#otrivit primei concepţii , &ntre'rinătorul este 'ersoana care &nde'line)tesarcina identi(icării )i o%inerii resurselor necesare &n(iinării unei a(aceri )i,

&n acela)i ti$', &)i asu$ă riscul utiliării resurselor alocate0


29/177

Fntre'rinătorul, 'otrivit celei de a doua concepţii , este iniiatorul uneia(aceri care se concentreaă 'e inovaie, ela%ornd 'roduse )i servicii noi)i crend o nouă 'iaă )i un nou client0

#rin ur$are, 'ute$ de(ini &ntre'rinătorul ca 'ersoana sau gru'ul ce iniiaă oactivitate lucrativă, 'ro$ovnd schi$%area )i inovaia )i asu$ndu6)i riscurileine6rente unei a(aceri &n schi$%ul unor satis(acii )i interese 'ersonale0

Cercetătorii evideniaă anu$ite caracteristici ale antre'renorilor, o atenie de6

ose%ită $eritnd trăsăturile de carac6ter 'recu$ independenţa, încrederea şi perseverenţa0 Inde'endena este e:tre$ de rvnită de &ntre'rinători, (iind, 'oa6te, cea$ai de 're trăsătură de caracter a acestora0 Fntre'rinătorii sunt de cele $ai $ulte orisiguri 'e ei )i &ncreători

&n viitorul a(acerii create, iar 'erseverena acestora vine din convingerea căsuccesul nu va a'ărea i$ediat, că tre%uie să de'ună e(orturi &ndelungate'entru a aHunge la sco'urile 'ro'use )i chiar să lu'te cu ti$'ul0

Fn (uncie de caracteristicile )i trăsăturile do$inante, &ntre'rinătorii suntclasi(i6cai de către di(erite )coli de gndire &n $ai $ulte $oduri0

*+


Du'ă condiiile de &n(iinare a (ir$ei, A0 "$ith 1econo$ist, o$ 'olitic )i (ilo6o( scoian4deose%e)te două ti'uri de &ntre'rinători7 întreprinzătorul artizan @ de regulă $ai tnăr,care &)i creeaă a(acerea (ără a avea o e:'erienă su(icientă, $ai ales &n $aterie degestiune, 'osedă &n s'ecial co$'etene tehnice )i se lanseaă &n activităi sla%inovative8 )i întreprinzătorul speculativ-oportunist @ $ai &n vrstă dect 'ri$ul )i $ai

e:'eri$entat &ndeose%i &n $aterie de gestiune, el &)i iniiaă )i devoltă a(acerea 'e%aa unei inovaii, (olosind att ca'italul 'ro'riu, ct )i un solid s'riHin e:tern0

Du'ă 'ro(ilul conducătorului )i stilul de gestiune a a(acerii, acela)i savant clasi(ică &ntre'rinătorii &n trei categorii7 întreprinzătorul specialist @ care o'ereaă 'rioritar &ndo$eniul tehnic sau in(or$atic )i care se intereseaă &nainte de t oate de condiiile de(a%ricaie a 'rodusului sau s erviciului, 'unndu6)i &n valoare co$'etenele 'ro(esion6alereultate din s'ecialiarea )i cuno)tinele sale8 întreprinzătorul mana#er , care se concentreaă asu'ra 'ro%le$elor de gestionare a resurselor, %andu6se 'e (or$aia s auniversitară sau 'e e:'eriena 'ro(esională, 'unnd accentul 'e reducerea costurilor, 'einvestiiile adiacente 'roduciei )i 'e in(or$atiarea activităilor8 )i întreprinzătorul comercial,care este interesat &n s'ecial de 'ro%le$ele de (a%ricaie )i de gestiune0

#ornind de la as'iraiile )i 'riorităile sta%ilite, savanii (rancei #0 A0 !ulien )i M0Marchesna consideră că e:istă două ti'uri de &ntre'rinători7 &ntre'rinători careacu$uleaă )i &ntre'rinători care valori(ică0 Această conce'ie se %aea6ă 'e'rinci'iul că e:istă trei $ari as'iraii socioecono$ice ale &ntre'rinătorului7'erenitatea )i cre)terea (ir$ei, 'e de o 'arte, )i inde'endena &ntre'rinătorului, 'ede altă 'arte0 #ri$ele re'reintă de (a't o 'er$anentă 'reocu'are 'entru continua6rea a(acerii &n s'erana trans$iterii ei către o altă 'ersoană din (a$ilie sau dina(ara acesteia, iar inde'endena reultă din 'uternicul ego al &ntre'rinătorului,care &l deter$ină să dorească a (i li%er &n (or$area )i utiliarea ca'italurilornecesare )i soluionarea 'roceselor deciionale0 Ca ur$are, aceste trei as'iraiigenereaă la &ntre'rinător două $oduri di(erite de a aciona, )i anu$e7 logica deaciune 'atri6$onială )i logica de aciune antre'renorială0

Mai 'ot (i evideniate ur$ătoarele două ti'uri de &ntre'rinători7 ntreprinzătorulclasic , centrat 'e o%inerea de 'ro(it, constituie categoria de &n6

tre'rinător cea $ai re'reentativă, iar din 'unctul de vedere al reultateloractivi6tăii sale, 'reintă $a:i$u$ de 'er(or$ană0


30/177

ntreprinzătorul tenic 'osedă, &n general, cel 'uin o di'lo$ă universitară, de o%icei de inginer0 El este tnăr 1circa .36 /+ ani4, &nar$at cu o 'uternică dorinăde a reu)i, iar talentul lui antre'renorial este adesea $o)tenit0 Fntre'rinătorultehnic este strns legat de inovaie 1co$ercialiarea unor 'roduse noi,tehnologii avansate, schi$%ări organiaionale sau $anageriale40

Alte caracteristici ale antreprenorilor sunt următoarele:

(eterminare şi perseverenţ$. Mai $ult dect oricare alt (actor, dedicarea total 'entru succes &l deter$ină 'e antre'renor să de'ă)ească toate o%stacolele0 Deter6$inarea 'uternic )i 'erseverena &l aHută s (acă (a oricăror greutăi, 'e care alte'ersoane le6ar considera insur$onta%ile )i 'ot co$'ensa, uneori, li'sa dee:'erien )i de &nde$nare a 'ersonalului angaHat0

*


(orinţa de a c/şti#a. Antre'renorii e:a$ineaă o situaie, deter$in cu$ &)i'ot $ri )ansele de c)tig )i acioneaă &n consecină0 Ca reultat, riscurileconsiderate $ari de 'ersoanele o%i)nuite sunt u)or asu$ate de antre'renori0

ăutarea feed!ac0-ului. Antre'renorii e(icieni sunt adesea descri)i ca avnd ca6'acitatea de a &nvăa re'ede )i dorina 'uternic de a )ti ct de %ine se descurc )icu$ &)i 'ot &$%unătăi reultatele0 eed%acJ6ul este i$'ortant, deoarece antre'reno6ruleste dis'us s &nvee din gre)eli )i din e:'erienele anterioare0

1ezolvarea pro!lemelor persistente. Antre'renorii nu sunt inti$idai desituaiile di(icile0 Fncrederea &n sine )i o'ti$is$ul general &i (ac s vadăi$'osi%ilul ca 'e ceva ce necesit $ai $ult ti$' 'entru a (i reolvat, &nsănicidecu$ irealia%il0 #ro%le$e6le si$'le &i 'lictisesc, iar si$ul realităii &iaHută să a'reciee corect ceea ce 'ot )i ceea ce nu 'ot s (acă )i unde au

nevoie de aHutor 'entru reolvarea unor 'ro%le$e di(icile, dar de neevitat0

2niţiativ$ şi responsa!ilitate. Antre'renorii au (ost &ntotdeauna considerai 'er6soane inde'endente8 ei caută )i 'reiau iniiativa, nu evită situaiile &n care sunt'erso6nal răs'unători 'entru succesul sau e)ecul &ntregii o'eraiuni0 Le 'laces se i$'lice &n 'ro%le$e &n care i$'actul lor 'ersonal 'oate (i $ăsurat0

3rientare spre oportunităţi. Ceea ce6i caracterieaă 'e antre'renori este con6centrarea 'e o'ortunitate $ai $ult dect 'e resurse, structur sau strategie0


31/177

2ndependenţa. rustrarea &n (aa siste$elor %irocratice, &$'reun cu dorina de aschi$%a ceva, (ace din antre'renori ni)te 'ersoane inde'endente, care acioneaădu'ă conce'iile 'ro'rii0 Totu)i tre%uie să e:iste li$ite )i deciii i$'use de autorită6ile statale, 'entru a crea cadrul 'ro'ice activităii de antre'renoriat0

'ucru în ecip$. Dorina de inde'enden )i autono$ie nu &l &$'iedică 'eantre6'renor s lucree &n echi'0 De (a't, &n ti$' ce antre'renorul se ocu'ă

de viitorul (ir$ei, 'ersonalul realieaă activităile curente, la (el de necesare0

A!ilit$ţi mana#eriale. Acestea nu sunt indis'ensa%ile, &nsă un antre'renorde succes are nevoie )i de acest ti' de cuno)tine0

**


*.7. 'usţinerea de către stat a I!!0urilor

Fntre'rinderile $ici deseori se ciocnesc cu greutăi &n 'erioada de$araHului

)i cre)terii e:tensive0 ir$a tre%uie să 'rocure s'aiu )i utilaH, să creeereeaua co$ercială 'ro'rie )i siste$ul de deservire a clienilor0 #entru oa(acere $ică, o i$'ortană deose%ită &l are aHutorul (inanciar e:tern,serviciile de identi(icare a 'ar6tenerilor )i de sta%ilire a relaiilor, 'recu$ )iasigurarea echili%rului necesar &ntre datorii )i ca'italul statutar0

#entru eta'a actuală de devoltare a sectorului antre'renorial din Moldova, e:'e6riena $ondială de susinere de către stat a a(acerilor $ici 'reintă un interesdeose6%it0 Ast(el, &n "UA e:istă un $ecanis$ de sti$ulare (inanciar6creditară a

&ntre'rinde6rilor $ici, ce include su%venii, (acilităi (iscale )i a$ortiare accelerată0

acilităile (iscale acordate &ntre'rinderilor $ici au &nce'ut să (ie a'licate &n"UA la &nce'utul anilor P2+ ai secolului trecut0 Fn 2 au (ost a'ro%ate cotereduse ale i$'oitelor 'e 'ro'rietate 'entru &ntre'rinderile $ici cu un venitanual care nu de6'ă)e)te ++ $ii dolari0

Fn din %ene(iciul i$'oa%il a (ost e:clusă 'artea destinată 'entrucercetările )tiini(ice 153Q40 Din 5 au (ost di(ereniate cotele de i$'oitare a%ene(iciului0 #entru un %ene(iciu de 'nă la 3+ $ii dolari cota de i$'oitareconstituie 'nă la 3Q, de la 3+ la 23 $ii @ *3Q, 'este 23 $ii dolari @ ./Q0#entru &ntre'rinderile $ici, cotele erau reduse )i constituiau &ntre 3 )i *Q0

< $etodă destul de e(icientă de sti$ulare a $icilor a(aceri este siste$ulcon6tractelor de stat0 Fn cores'undere cu legea "UA des're $icul %usinessdin 2, &ntre'rinderile $ici aveau acces (acil la contractele de stat cuvaloare de 'nă la + $ii dolari, iar din + @ 'nă la *3 $ii dolari0


32/177

8ranţa o(eră (ir$elor $ici &$'ru$uturi de stat 'entru investiiile ca'itale, 're6cu$)i &$'ru$uturi 'e ter$en lung0 #e 'arcursul 'ri$ilor . ani de (uncionare a &n6tre'rinderilor $ici, iar &n unele cauri )i &n ur$ătorii doi ani sunt 'revăute (acilităii$'oitare0 #e 'arcursul a 3 ani nu se i$'oiteaă $iHloacele care 'ot (i 'ierdute0

Fn această ară e:istă un 'rogra$ s'ecial de 'regătire a $anagerilor din (ir$ele $ici,'recu$ )i un serviciu industrial 'entru consultare &n do$eniul $anage$entului0

9aponia este cunoscută 'rin nu$ărul i$'unător de (acilităi (iscale 'e carele o(eră &ntre'rinderile $ici, cele $ai i$'ortante (iind7

6 cota redusă a i$'oitului 'e 'ro(it )i a i$'oitului 'er$anent 'entru 'articulari8 6a$ortiarea accelerată, care constituie /Q din costul iniial al utilaHului8

6 siste$ul de leasing al utilaHului, 'er$ind o dotare tehnico6$aterială $ai%ună a (ir$elor $ici0

Fn An#lia (uncioneaă 'rogra$e inovaionale, siste$e de asigurare a &$'ru$u6turilor'e care le contracteaă (ir$ele $ici, orientate s're asigurarea creditelor %an6care )i

garantarea ra$%ursării a 2+Q din &$'ru$uturile 'e ter$en $ediu 1*62 ani40

Analia contri%uiei (ir$elor $ici la 'rocesul inovativ din Marea Britanie 'er6$iteclasi(icarea ra$urilor industriale &n două gru'e distincte0 #ri$a gru'ă cu'rindera$urile &n care (ir$ele $ici au o contri%uie redusă 1'uin 'este la sută4 la 'roce6

*.


sul inovativ7 industria autovehiculelor, industria coloranilor )i vo'selelor, industria(ar$aceutică, industria ci$entului etc0 Cea de a doua gru'ă &nglo%eaă ra$urilein6dustriale &n care $icile (ir$e au o 'ondere relativ se$ni(icativă &n 'rocesulinovativ0 Aceste ra$uri sunt industria electronică, industria te:tilă )i a covoarelor,industria 'ielăriei )i a &ncălă$intei0 Fn această gru'ă contri%uia (ir$elor $ici la'rocesul inovativ este de circa 5Q, iar la realiarea 'rodusului net @ de *+Q0

Fn %ermania (uncioneaă un siste$ de asigurări ale creditelor, garantnd %ăn6

cilor co$erciale, 'entru o 'erioadă de 36*. de ani, ra$%ursarea a +Q din &$'ru6$uturi0 "iste$ul (iscal 'revede $ulte (acilităi 'entru a(acerile $ici0"ocietăile cu răs'undere li$itată sunt scutite de i$'oitul cor'orativ0 I$'oitulco$ercial 'e 'roducia realiată este redus, la (el ca )i cel asu'ra venitului(ir$elor care su'or6tă 'ierderi0 A$ortiarea accelerată constituie +Q din'reul de co$ercialiare0 E:istă )i 'rivilegii la $o)tenirea (ir$elor $ici0 Aceastălistă 'oate (i continuată, dar )i cele e:'use ne 'er$it să &nelege$ cu$contri%uie statul la devoltarea $i6cului %usiness0

Danemarca. #entru acordarea de &$'ru$uturi IMM6urilor &n condiii (avora%ile, a(ost &ncheiată o convenie &ntre Ministerul Industriei )i o instituie (inanciară s'e6

cialiată se$iguverna$entală, care 'revede crearea unui de'oit al statului 'elngă instituia res'ectivă0 Fn cadrul unui 'rogra$ de garantare a &$'ru$uturiloracordate 'entru noi activităi ale IMM6urilor, statul garanteaă &$'ru$uturile cevieaă sec6toarele $anu(acturilor, al construciilor )i al serviciilor0

Fn landa a (ost creat un $ecanis$ de (inanare destinat să (urniee IMM6urilor ca'italuri cu risc ridicat, acest aHutor acordndu6se &n (uncie dei$'ortana &ntre'rinderilor &n structura industrială, de via%ilitatea lor econo$ică)i de a%sena altor 'osi%ilităi de (inanare0 Mecanis$ul de (inanare re'reintăun 'arteneriat &ntre sectorul 'u%lic )i cel 'rivat, ale căror contri%uii sunt de*+Q )i res'ectiv +Q, )i (uncioneaă &n condiiile 'ieei0

Fn *++5 ;e'u%lica Moldova a a'ro%at 'e#ea privind susţinerea sectorului între- prinderilor mici şi mijlocii, care 'revede direciile susinerii de stat a IMM6urilor, su%iectele )i o%iectele susinerii, (ondurile s'ecialiate, strategiile de stat etc0

"usinerea de către stat a &ntre'rinderilor $ici )i $iHlocii se e(ectueaă di(ereniat, &n(uncie de genul de activitate, de 'erioada de (uncionare )i de nu$ărul agenilorecono$ici, cu utiliarea di(eritor (or$e )i $etode de susinere )i surse de (inanare0


33/177

"usinerea devoltării sectorului &ntre'rinderilor $ici )i $iHlocii see(ectueaă de către autorităile 'u%lice, con(or$ strategiilor )i 'rogra$elorde stat a'ro%ate de Guvern, )i de către organiaii nestatale0

"u%iecte ale susinerii de stat a devoltării sectorului &ntre'rinderilor $ici )i

$iH6locii sunt $inisterele, alte autorităi ale ad$inistraiei 'u%lice centrale,autorităile ad$inistraiei 'u%lice locale, alte organe autoriate0

"u%iecte ale susinerii nestatale a devoltării sectorului &ntre'rinderilor $ici)i $iHlocii sunt 'ersoanele (iice )i Huridice, inclusiv străine0

*? )i sta%ilesc7

a4 sco'urile )i o%iectivele 'oliticii de stat &n do$eniul susinerii &ntre'rinderi6lor $icro, $ici )i $iHlocii8

%4 gru'urile6intă de &ntre'rinderi $icro, $ici )i $iHlocii viate de direciilestrategice de activitate ale 'oliticii de stat8

c4 sarcinile )i aciunile concrete de realiare a strategiilor, inclusiv costurile

acestora8

d4 sursele de (inanare8

e4 instituiile 'u%lice res'onsa%ile de i$'le$entarea strategiilor8


34/177

(4 indicatorii de $onitoriare a 'rocesului de i$'le$entare )i i$'actuluigenerat8 g4 'rocesul de $onitoriare8

h4 ter$enele de i$'le$entare8

i4 alte 'revederi necesare i$'le$entării strategiilor0

Ela%orarea )i coordonarea 'rocesului de i$'le$entare a strategiilor sunt'use &n sarcina Ministerului Econo$iei0

inanarea 'rocesului de realiare a strategiilor se va e(ectua 'rinincluderea &n legea %ugetară anuală a resurselor (inanciare necesare,'recu$ )i 'rin crearea unor (onduri s'eciale con(or$ legislaiei &n vigoare0

'umar

Activitatea de antre'renoriat este o activitate inde'endentă, des(ă)urată 'e'ro'riul risc )i orientată s're o%inerea siste$atică a 'ro(itului ca ur$are autiliării %unurilor, vinderii $ăr(urilor, e:ecutării lucrărilor sau 'restăriiserviciilor de către 'ersoane &nregistrate o(icial &n această calitate &n $odulsta%ilit de lege0

Cele $ai (recvente (or$e de antre'renoriat sunt7 activitatea co$ercial li6ceniată sau co$'aniile co$erciale0

Antre'renoriatul &n (or$a co$'aniilor co$erciale este regle$entat 'rin Le-#ea despre antreprenoriat şi întreprinderi )i &$%racă ur$ătoarele (or$e7 societatea &n nu$e colectiv, societatea cu răs'undere li$itată, societatea'e aciuni etc0

*3


Fntre'rinderile $ici )i $iHlocii sunt considerate $otorul activităii deantre'renoriat )i Hoacă un rol i$'ortant &n econo$ia oricărei ări0 #entrucla6si(icarea acestor &ntre'rinderi se a'lică di(erite criterii, att cantitative,ct )i calitative0

Nu e:istă o de(iniie unani$ acce'tată &n ce 'rive)te IMM6urile0 Fn ;e6

'u%lica Moldova sunt a'lica%ile ur$ătoarele criterii7 nu$ărul angaHailor,su$a anuală a veniturilor din vnări, valoarea totală anuală de %ilan aactivelor0 Fn con(or$itate cu 'e#ea privind susţinerea sectorului întreprin-derilor mici şi mijlocii , se 'oate vor%i de $icro&ntre'rinderi, &ntre'rinderi $ici, &ntre'rinderi $iHlocii0

Antre'renorul este 'ersoana care &)i asu$ă riscul de antre'renoriat )i cau6tă $iHloace 'entru organiarea &ntre'rinderii0 #rinci'alele caracteristici 'ecare tre%uie să le 'osede un antre'renor de succes sunt7 determinarea şi

perseverenţa, dorinţa de a c/şti#a, căutarea feed!ac0-ului, rezolvarea pro-!lemelor persistente, iniţiativa şi responsa!ilitatea, orientarea spreopor-tunităţi, toleranţa pentru eşec, încrederea în sine şi optimismul,clarvizi-unea, creativitatea şi spiritul de inovaţie, independenţa, lucrul înecip$, a!ilit$ţile mana#eriale.

Fntre'rinderile $ici deseori se ciocnesc cu greutăi &n 'erioada de$araHului )icre)terii e:tensive0 #entru o a(acere $ică este deose%it de i$'ortant aHutorul(inanciar e:tern, serviciile de identi(icare ale 'artenerilor )i de sta%ilire a relai6ilorreci'roce, 'recu$ )i asigurarea echili%rului necesar &ntre datorii )i ca'italul statutar0

Fn acest sens, un rol i$'ortant &i revine statului0 Modalităile de susi6nere de cătrestat a IMM6urilor di(eră de la stat la stat, dar cele $ai (recvente sunt acordarea(acilităilor (iscale, derularea 'rogra$elor inovaionale etc0

3ntrebări pentru discuţii

Calităile necesare unui antre'renor sunt &nnăscute sau (or$ateK


35/177

Care sunt calităile 'ersonale cele $ai i$'ortante 'entru un &ntre'rinătorK#articulariai 'e un ca concret 1indicnd ti'ul de &ntre'rindere, do$eniulde activitate etc04 )i argu$entai0

Analiai doi &ntre'rinători de succes 'e care &i cunoa)tei 1sau des're care ai

citit4 )i a'reciai &n ce $ăsură i6au aHutat ca'acităile 'ro(esionale0

#ornind de la i'otea că vei devolta o $ică a(acere 'ersonală, analiaice ti' de &ntre'rinător suntei, care sunt a%ilităile 'e care le avei )i caresunt cele 'e care tre%uie să le devoltai0

'arcini pentru orele practice

E(ectuai o analiă co$'arativă a (or$elor de antre'renoriat0

;ealiai un studiu al 'rinci'alelor $otivaii 'entru crearea unei a(aceri0

#ornind de la e:'eriena $ondială a susinerii de către stat a sectorului IMM, care ar (i, &n o'inia Dvs0, cele $ai e(iciente soluii 'entru ;e'u%lica MoldovaK

*5


;iblio#rafie recomandată

Legea cu 'rivire la antre'renoriat )i &ntre'rinderi nr0 /369II din . ianua6

rie *0

Legea 'rivind susinerea sectorului &ntre'rinderilor $ici )i $iHlocii nr0*+569VI din 2 iulie *++50

#rogra$ul de stat de susinere a devoltării &ntre'rinderilor $ici )i$iHlocii 'entru anii *++6*+0

Bgrave R0, -acharaJis A0 4e porta!le 78A in entrepreneursips, .ed0, NeS !erse7 !ohn Rile"on, Inc0, *++/0

isrish ;0, #eters M0, "he'herd D0 Entrepreneursip0 5th ed0, TheMcGraS6ill, *++30

uratJo D0 Entrepreneursip" 4eor9, :rocess, :ractice0 e, "outh6Res6tern, *++0

Nicolescu


36/177

Ti$$ons !0, "'inelli "0, BlanJ A0 5e ventures creation entrepreneursip for te*st entur9 , Center (or Entre'reneurshi'7 McGraS6ill IrSin, *++/0

htt'7==SSS0%usiness0$$u0ac0uJ=research=S's='a'ers=S'+W0'd(

*2


37/177

► aplicarea diverselor tenici de sti-mulare a potenţialului inventiv-creativ;

► #enerarea ideilor de afaceri;

► analiza cauzelor eşecurilor în lan-sarea afacerilor;

► cunoaşterea instrumentelor şi teni-cilor adecvate pentru evitarea #reşelilor comise la desciderea afacerii;

► identificarea celor mai frecvente #re-şeli comise la iniţierea unei afaceri;

► determinarea factorilor care influ-enţează procesul desciderii unei afa-ceri proprii;

► sta!ilirea motivelor pentru începe-rea unei afaceri proprii;

Capitolul II. Competenţe:

Capitolul II

Ideea de afaceri

*00 Lansarea unei a(aceri7 $otive )i condiii *0*0 Cu$ să găse)ti o idee de a(aceri reu)ită *0.0 Evaluarea ideii de a(aceri

*0/0 Evitarea gre)elilor co$une


38/177

,.*.


39/177

2deea de afaceri

#rintre (actorii de i$'unere se nu$ă6ră, &n 'ri$ul rnd, )o$aHul, ne&nelegeri6le de lalocul 'recedent de $uncă, li'sa con(ortului 'sihologic la serviciu sau li'sa unui venitregulat0 Ace)ti (actori sunt (oarte duri )i ei i$'un luarea unei deciii &ndrănee0 Dar, &nacela)i ti$', (orarea condiionată de )o$aH deseori conduce la deciii de a(acerinechi%u6ite, (ără 'ers'ective0

< a(acere 'ros'eră este in(luenată )i

$otivată )i de alte caue, caue 'oitive, care indică o 'ro%a%ilitate &naltă de succes7inde'endenă, autorealiare, devoltare 'ersonală, inde'endenă (inanciară 'rin 'o6si%ilitatea de a lua deciii &n $od inde'endent, de a6i (i 'ro'riul )e(0 Deseori (actorii dei$'unere )i cei de $otivare se co$%ină, genernd o energie du%lă0

A$%ele gru'e de (actori de in(luenă 'ot (i %locai de anu$ite condiii su%iective7

li'sa veniturilor regulate, ne&nelegeri=ne$ulu$iri &n snul (a$iliei, li'sa de ca'ital)i ne&ncrederea &n (orele 'ro'rii )i &n ca'acitatea de a gestiona o a(acere0 Acesteagenereaă &ndoieli )i nesigurană, s'orind tea$a de risc )i incertitudine0

Motivele se %aeaă 'e cerere, care nu este altceva dect e:istena unornecesităi acute, deseori necon)tientiate 'e de'lin, care servesc dre'ti$%old s're aciune0 De aceea un o$ %ine $otivat este activ, caută'er$anent noi căi de soluionare a 'ro'riilor necesităi0

;


40/177

IDEEA

AC=I>NE

2deea de afaceri

Nu e:istă studii care ar indica vrsta o'ti$ă 'entru iniierea unei a(acerei 'ro6'rii0#ractica de$onstreaă că &n a(aceri se lanseaă 'ersoane de cele $ai di(erite vrste0Totu)i savantul a$erican Coo'er indică asu'ra ctorva gru'e7

0 In(luena s'orită asu'ra s'iritu6lui antre'renorial a nivelului de educaie )i astudiilor de %aă, a (a$iliei, vrstei, e:'erienei de $uncă etc0

*0 Condiiile de organiare a a(acerii

&n ce 'rive)te a$'lasarea, sectorul de 'iaă, a%ilităile necesare do$eniuluide activitate selectat etc0

.0 actorii de $ediu antre'renorial7 econo$ia, sursele de (inanare,asistena consultativă, 'ersonalul de su'ort etc0

"'eciali)tii arată că $ai $ult de o trei$e dintre antre'renori, deschind 'ro'riaa(acere, deter$ină do$eniul 'otenial de %usiness 'ornind de la &nelegerea 'ro(undă aactivităii lor anterioare, de la e:'eriena de $uncă0 Unii dintre antre'renorii &nce'ători126+Q4 conce' o idee de a(aceri 'ro'rie, alii 1/Q4 co'iaă o idee străină, iar cei dinaltă categorie 15Q4 'ornesc a(acerea &n %aa 'ro'riul ho%%0 A'ro:i$ativ acela)i nu$ăr de antre'renori se conduc de (a'tul că au găsit o ni)ă li%eră 'e 'iaă0

Dar 'entru a trans(or$a ideea &ntr6o a(acere cu )anse reale de succes, antre'reno6rul tre%uie să ai%ă calităile 'ersonale )i a%ilităile 'ro(esionale necesare 'entrudes(ă)urarea ti'ului concret de a(acere0 El tre%uie să identi(ice consu$atorii )i să

&neleagă legile 'ieei0 La (el, el tre%uie să6)i cunoască concurenii, să )tie cu$ săatragă clienii, satis(ăcndu6le necesităile $ai %ine dect concurenii0

Antre'renorul tre%uie să sta%ilească $etodele o'ti$e de vnare a 'rodusului saua serviciului0 Fn s(r)it, el tre%uie să se asigure că are resurse su(iciente, (inanaresigură0 Toi ace)ti (actori sunt 'reentai &n (igura *0*0


41/177

Dar, &n 'ri$ul rnd, viitorul antre'renor ur$eaă7 I0 "ă ia deciia de a intra &na(aceri0

II0 "ă aleagă genul de activitate, 'rodusul sau serviciul0 III0 "ă sta%ilească$odalitatea de organiare a a(acerii0

8ACRI DE I!P>NERE

Y Li'sa unui serviciu=)o$aH

Y Insatis(acia 'entru (uncia ocu'atăY Ne&nelegeri cu conducătorul

Y Li'sa unor alternative

8ACRI DE !I"ARE

Y Inde'endenă, autorealiare YDevoltare 'ersonală

Y Inde'endenă (inanciară

Y #osi%ilitatea de a lua deciii &n$od inde'endent

Deciia de iniiere a a(acerii este deseori riscantă )i di(icilă0 #entru realiareaacestei eta'e este necesară dorina (er$ă de a intra &n a(aceri0 Muli oa$eni

sunt tentai de acest gnd @ 'osi%ilitatea iniierii unei a(aceri 'ro'rii0 Fnsă unadintre 'ri$ele &ntre%ări ce a'ar este cu$ 'oate (i iniiată o a(acere, care suntcondiiile ce tre%uie res'ectate0 Deci, &nainte de toate, este necesar a )ti dela ce &nce'e$ )i &n ce consecutivitate0

0 #ri$ul 'as 'resu'une deter$inarea o%iectivelor a(acerii0 #entru aceastatre%uie găsite răs'unsuri la ur$ătoarele &ntre%ări7

6 Ce vreau să o%inK


42/177

sla%e )i (orte0 A'oi, aceste condiii o%iective vor (i ra'ortate la 'osi%ilităilede 'iaă, la venitul 'reconiat )i la o%iectivele (or$ulate0

4 Alegerea 'rodusului sau a serviciului &nsea$nă7

6 Analia 'ro'riei cali(icări, e:'eriene, a calităilor 'ersonale, a tendinelor actuale &n %usinessul de ra$ură du'ă criteriul co$'ati%ilităii lor0

6 Dis'unerea de cele necesare 'entru a &nce'e a(acerea dorită0 6 Fnelegereacorectă a 'ărilor (orte )i sla%e ale %usinessului dat0

*4 Deter$inarea $odalităii de organiare a a(acerii0 E:istă trei $odalităide a intra &ntr6o a(acere7

6 Crearea unei &ntre'rinderi noi0 6 Cu$'ărarea unei &ntre'rinderi0 6 Cu$'ărarea

unei (rancie0

Alegerea 'otrivită a căii de iniiere a unei a(aceri 'ro'rii de'inde de $ai$uli (actori )i va 'utea (i realiată doar du'ă o analiă co$'le:ă0

IDEEA

CA


43/177

A;I


44/177


45/177

olvate 'nă la ca'ăt se &nti'ăresc &n $inte )i soluia 'oate a'ărea $ai triu, 'arcă dela sine0 De aceea in(or$aia acu$ulată va (i lăsată să se coacă 1să se sedi$entee40

Etapa de #enerare, meditare. #ri$a regulă la această eta'ă7 se vor aduna ct$ai $ulte variante de realiare a ideii0 "e va i$agina cu$ ar (ace6o alii0 "e vaine cont de cauri si$ilare &n care au (ost i$'licai 'rieteni, cunoscui,'ersoane cu renu$e )i se va &ncerca ada'tarea la condiiile concrete0 Este

%ine să se utiliee tehnici e(i6ciente de generare a ideilor0

Etapa decizională. Fnainte de luarea deciiei (inale se vor identi(ica as'ectele 'oi6tive,se vor selecta cele $ai reu)ite, $ai adecvate, $ai realia%ile idei0 "e vor sta%iliavantaHele )i deavantaHele &n (iecare ca a'arte )i a%ia a'oi se va lua deciia (inală0

Etapa de acţiune. Este cea $ai res'onsa%ilă eta'ă, $o$entul cnd se văd reul6tatele căutărilor de 'nă acu$0 I$'le$entarea ideii selectate se va (ace &ncon(or$i6tate cu deciia luată, &n %aa 'lanului deciional, care va conine$iHloace, ter$ene )i $odalităile de realiare a ideii0 "e va 'regăti o versiune

si$'li(icată a activităilor )i a reultatului (inal0 "e va lucra asu'ra realiării ideii0

#rocesul de identi(icare a o'ortunităilor )i de generare a ideilor de a(aceri o'ti$eeste un 'as (oarte i$'ortant 'entru cei care vor să iniiee o a(acere0 "untreco$an6date ur$ătoarele $etode de identi(icare a unei idei o'ti$e de a(aceri7

6 Creai6vă un (i)ier sau cu$'ărai6vă un carnet 'entru notarea ideilor0

6 Acu$ulai ct $ai $ulte in(or$aii des're antre'renoriat, &n s'ecialdes're $icul %usiness0

6 Evaluai )i &$%unătăii a%ilităile creative0

6 A'licai tehnici de veri(icare &n generarea ideilor noi )i riscante0

6 Luai &n considerare as'ectele 'ersonale )i (inanciare, identi(icai surselede (inanare0

Crearea )i e:'loatarea unei %ae de date 'resu'un selectarea, clasi(icarea )ide'oitarea in(or$aiei la te$a dată 'entru 'relucrarea )i i$'le$entarea ei ul6

./


46/177

2deea de afaceri

terioară0 #entru aceasta este nevoie de o agendă s'ecială, dar $ai %ine @ deun (i)ier electronic0 La &nce'ut se vor acu$ula diverse idei de a(aceri )idescrierea lor, iar a'oi @ idei des're o'ti$iarea )i devoltarea %usinessului0 Acest (i)ier se va co$'leta0 Deseori ideile interesante sca'ă, deoarece se &nregistreaă la &nt$6'lare0 Unele idei 'ot 'ărea neinteresante, dar analia lor

'oate releva necesitatea )i i$'ortana lor 'ractică0

Unele o'ortunităi 'entru activităi de su%contractare 1outsourcing4 'ot (iiden6ti(icate &n discuiile cu 'ro'rietarii sau $anagerii a(acerilor0 #entruaceasta se vor analia &ntre'rinderile $ari a$'lasate &n localitate )i &n

&$'reHurările ei0 "e vor căuta 'osi%ilităi de cola%orare &n vederea (a%ricării'roduselor sau 'restării serviciilor 'e care ar (i $ai ie(tin să lesu%contractee de la o co$'anie $ai $ică dect să le 'roducă singuri0

Deci, e:istă $ulte surse de generare a ideilor de a(aceri0 Ele 'ot 'rovenidin7 6 a(acerile deHa e:istente8

6 (rancie8 6 inovaii8 6 'atente8 6 licene8

6 instituii de cercetare8

6 contracte industriale )i co$erciale8 6 e:'oiii industriale )i co$erciale8 6 iare )i

reviste ale e:'oiiilor8

6 reele de %usiness )i contacte8 6 televiiune )i radio0

Cteva s(aturi 'entru generarea ideilor de a(aceri )i &$%unătăirea creativităii7 6Mergei de la general la 'articular, acce'tnd $ai &nti ideea, 'rinci'iul, iar

a'oi clari(icnd detaliile0

6 Viitai a(acerile e:istente, discutai cu antre'renori de succes, &n s'ecialdes're &nce'utul a(acerii lor, adresai6le diverse &ntre%ări, chiar dacă nu veio%ine răs'unsuri i$ediate0

6 Citii regulat 'resa de s'ecialitate )i navigai 'e Internet0

6 Căutai ni)e de 'iaă, nu vă li$itai la o variantă, cercetai activ 'iaa0

6 Discutai cu 'ersoanele cunoscute din do$eniul de a(aceri care vă intereseaă0 6Mergei la trguri )i e:'oiii 'entru a o%serva cererea )i o(erta0

6 In(or$ai6vă des're do$eniul dat7 'roduse, inovaii, tehnologii etc0 6 Nu re'etaia(acerile e:istente (ără o a%ordare 'ro'rie a do$eniului0 6 Lucrai creativ 'entru aada'ta ideile 'ro'rii la $ediul o%iectiv0

6 "tudiai 'unctele (orte )i sla%e ale 'otenialilor concureni0

6 Căutai one nonco$'etitive, co$'arai cele 'lani(icate cu condiiile reale0 6Ur$ării actele nor$ative ce in de antre'renoriat )i $ediul de a(aceri, (ii la

curent cu legile &n vigoare )i $odi(icările ce se o'ereaă &n acestea0 6 A'licaicuno)tinele )i e:'eriena acu$ulată &n a(acerea 'lani(icată0

6 Luai &n considerare interesele )i ho%%6urile 'recedente0

.3

=enr9


47/177

5icio sarcină nu e prea #rea dacă o împarţi în c/teva sarcini mai mici>

*faturi pentru începători

2deea de afaceri

Creativitatea este caracteristica cea $ai 'otrivită 'entru găsirea unei idei de a(aceri'ro'rii (ără a re'eta ceea ce e:istă deHa0 Cu$ decurge 'rocesul de creativi6tateKCreierul o$ului are două e$is(ere care lucreaă &n $oduri di(erite )i &nde6

'linesc (uncii s'eci(ice0 #artea stngă este res'onsa%ilă de raional, logică, tinde agndi ver%al )i analitic, o'ereaă &n succesiune logică liniară0 #artea drea'tăo'ereaă0


48/177

.5

2deea de afaceri

6 Care este gradul de risc acce'ta%il 'entru Dvs0K 6 Care va (i rolul (a$iliei &na(acerea Dvs0K

6 Ct de $ult )i 'erseverent intenionai să lucraiK 6 Ce condiii ai 're(era la loculde $uncăK

6 Care sunt sco'urile $aHore )i o%iectivele Dvs0 'ersonaleK

Nicio a(acere nu va reu)i (ără o%iective 'ersonale clar sta%ilite0 La evaluarearea6liării o%iectivelor 'ersonale se vor avea &n vedere ur$ătoarele7

6 interesele )i dorinele 'ersonale8 6 (a$ilia )i rudele8

6 &ntreinerea relaiilor, &ntlnirile cu 'rietenii8 6 relaiile sociale )i societatea8

6 devoltarea 'ersonală )i 'ro(esională0

De calitatea o%iectivelor trasate de'inde, &n $od direct, calitatea realiării lor0#ornind de la o%iectivele 'ersonale, se va sta%ili clar cu ce, cnd, &$'reună cucine, &n ce $od se dore)te să se des(ă)oare a(acerea0 < a(acere nu 'oate (i

iniiată la &n6t$'lare0 Este %ine să ine$ cont de di(erite as'ecte ale'ersonalităii noastre )i de condiiile $ediului &n care trăi$7

6 'regătirea 'ro(esională8

6 interesele )i ho%%6urile 'ersonale8


49/177

6 cuno)tinele, 'rice'erile, a%ilităile deose%ite8 6 necesităile, dorinele,'re(erinele8

6 condiiile social6econo$ice actuale8 6 cerina )i o(erta de 'iaă8

6 locul de trai, 'osi%ilităile reale de s'aiu )i de ti$'8 6 ideile creative,inveniile, inovaiile 'ro'rii8

6 calităile 'ersonale s'eci(ice8 6 'osi%ilităile (inanciare0

Consideraiile (inanciare, de ase$enea, sunt (oarte i$'ortante0 Iată cteva &ntre6%ări de control la care viitorul antre'renor tre%uie să găsească răs'uns7

6 Ci %ani avei &n 'reentK 6 Ci %ani dorii să c)tigaiK

6 De ci %ani avei nevoie 'entru a atinge sco'urile 'ersonaleK 6 Ct'utei investi &n $o$entul actualK

inanarea ideii de a(aceri este un as'ect central, constituind, deseori, o%arieră serioasă &n devoltare0 ;ăs'unsul la &ntre%area dureroasă7 Deunde să iau %aniK nu vine de la sine0 De)i e:istă )i noroco)i, care auc)tigat loul cel $are, ace)tia sunt &n $inoritate a%solută0

Cea $ai si$'lă cale este de a aduna resursele (inanciare necesare 'e'arcursul anilor0 Dar &n 'erioada econo$ică de traniie aceasta este o $etodădestul de nesi6gură0 < altă cale este su'ortul (a$iliei, rudelor )i 'rietenilor0 Darorict de a'ro'iai ar (i ace)ti oa$eni, %anii vor tre%ui oricu$ restituii0

Mai 'uin solicitate sunt creditele %ancare, care se acordă doar la res'ectarea anu$itor cerine, dar )i cu o do%ndă usturătoare0 < soluie $ai 'otrivită este &$'ru6

.2

. ?ia!ilitatea afacerii depinde de" clienţi şi concurenţi, strate#ia de mar0etin# şi profita!ilitatea !usi-nessului.

*. 1esursele sunt importante" at/t cele de personal, c/t şi cele financiare necesare pentruiniţierea afacerii; o atenţie deose!ită se va acorda duratei şi modului de ram!ursare ainvestiţiei.

+. redi!ilitatea cere evidenţă şi acumularea de e%perienţă.

ineţi minte următoarele principii"

2deea de afaceri

$utul sau atragerea investiiilor, 'recu$ )i asocierea cu antre'renorii desucces0 Fn acest $od veniturile vor a'ărea $ai re'ede )i a(acerea va (i &n

oarecare $ă6sură asigurată0 ;elaiile %une cu (urni6orii sunt i$'ortante,deoarece scutesc antre'renorul de investiii $ari 'nă la vnarea $ăr(ii0

"urse s'eci(ice de (inanare 'ot (i aliana cu un client )i aliana strategicăcor'orativă0 #ri$a re'reintă un acord direct cu un client s'eci(ic, 'entru care seo(eră un serviciu='rodus deose%it0 Fn ase$enea ca 'lata 'entru o(ertă 'oate

(i $ult $ai $are dect &n caul 'roducerii &n serie, 'entru larg consu$0 Ca e:e$'lu'oate servi un set de huse 'entru un anu$it ti' de $a)ină0 Alianele strategicecor'o6rative re'reintă un acord %ilateral &ntre două co$'anii=&ntre'rinderi &n sco'ulde a &$%unătăi, 'er(eciona, o'ti$ia reci'roc 'rodusele (a%ricate sau serviciile'restate0 Ar 'utea (i vor%a de a$%alaHe s'eciale, accesorii etc0

Este destul de di(icil să (aci o evaluare co$'le:ă )i o%iectivă de la 'ri$a &ncer6care0 Această a%ilitate vine odată cu e:'eriena, dar )i cu acu$ulareacuno)tinelor des're ce )i cu$ să evaluei0 Cele $ai si$'le direcii de


50/177

evaluare a unei idei de a(aceri 'ot (i considerentele 'ersonale )i cele(inanciare, care tre%uie 'rivite &n co$6'le:, (ără a negliHa vreuna dintre ele0Doar a)a se va reu)i o alegere o'ti$ă, care va (i i$'le$entată cu succes0

La selectarea ideii de a(aceri se va ine cont )i de ur$ătoarele s(aturi7

6 Nu considerai că toate ideile %une sunt o'ortunităi )i vor avea succes0 6 Nu'er$itei altora să vă s'ună ce (el de a(aceri să iniiai0

6 Nu (acei concluia că li'sa co$'etiiei &nsea$nă o o'ortunitatee:traordinară0 6 Nu căutai conce'te de %usiness care vor schi$%a lu$ea0

6 erii6vă de 'ărerile 'rietenilor )i (a$iliei des're ideea Dvs0 de a(aceri0 6 Nudeschidei a(aceri )i eu @ co'ie e:actă a altor a(aceri0

6 Nu iniiai a(aceri care nu coincid cu sco'urile Dvs0 'ersonale0 6 Nu &nce'eia(acerea (ără a &ntoc$i %usiness 'lanul0

6 erii6vă de consultani care se o(eră să ela%oree %usiness 'lanul la un're reona%il0

;es'ectarea acestor s(aturi va 'er$ite evitarea sau eli$inarea unor cauecare conduc la e)ecul a(acerilor7

6 'lani(icarea inadecvată a %usinessului8

6 ca'italul iniial insu(icient 'entru 'erioada de lansare )i eta'eleur$ătoare8 6 esti$area eronată a cererii 'e 'iaă 'entru 'rodusul sauserviciul res'ectiv8 6 li'sa a%ilităilor $anageriale8

6 inco$'etena de a selecta )i a a'lica s(aturile adecvate ale unorconsultani 'ro(esioni)ti8

.


51/177


52/177

50 Proiecte ireale: Fnainte de a 'lani(ica cheltuielile, tre%uie să evaluai'oten6ialii clieni )i ter$enele de realiare a 'ri$elor vnări0 "ta%iliiter$ene ct se 'oate de realeX

20 'tabilirea inadecată a preţurilor: "ta%ilii 'reuri reona%ile0 A(laireac6ia 'ieei0 #reurile $ici nu &nsea$nă auto$at vnări $ari, ele'resu'un că tre%uie să avei $ai $ulte vnări0 Evitai co$'etiia %aatănu$ai 'e 're @ a'reciai )i 'unei accent 'e7

.

ineţi minte, o%inerea succesului &n %usiness nu este nea'ărat o 'ro%le$ă de a (ace totul


53/177


54/177

2deea de afaceri

doi clieni i$'ortani0 Ela%orai un 'lan de reervă &n caul &n care clientulcel $ai i$'ortant vă 'ărăse)te0

30 Diizarea proprietăţii (n mod e#al: Identi(icai (actorii co$6'ensatorii aia(acerii0 "electai cu

atenie directorul e:ecutiv )i tratai6l cu res'ect0

50 ratarea incorectă a an#a1aţilor: Fncercai să &nelegei ce &i$otiveaă 'e oa$eni, co$unicai e(icient cu angaHaii, asigurai o delegareo'ti$ă a tutu6ror sarcinilor )i res'onsa%ilităilor0 or$ai6vă un stil individualde conducere 1leadershi'40

20 I#norarea lucrurilor eidente: Monitoriai cu atenie indicatorii6cheie, 'entru a reduce 'agu%ele7 dea$ăgirea )i riscul s'orit0

0 endinţa de a acţiona de unul sin#ur: AngaHai 'ersonalul 'otrivit )i &nvăai sădelegai res'onsa%ilităile0 AngaHai un e:'ert &n %usiness sau un consultant0

0 Contractele (nc/eiate (n formă orală: Fnelegerile orale 'ot (i $ai u)or &n6călcate dect cele scrise0 Fncheiai toate contractele doar &n (or$ă scrisă0

*+0


55/177

ii decis )i i$'le$entai ra'id deciiile luate0

Ascultai )i (ii sensi%il la clieni, (urniori, angaHai )i investitori0

/

2deea de afaceri

ocusai6vă asu'ra (lu:ului de nu$erar0

ii inovativ )i di(erit0

Mini$iai structura de $anage$ent0

Ma:i$iai 'ro(iturile 'rin $eninerea costurilor Hoase )i 'roductivităii &nalte0 +0 Avei &ncredere &n (orele 'ro'riiX

'umar

6 Multe 'ersoane au idei de a(aceri, dar le a'lică $ult $ai 'uini0 Acest 'aseste %locat, deseori, de tea$a de a sustrage venituri din %ugetul (a$iliei,de li'sa ca'italului )i de nesigurana &n 'ro'riile ca'acităi0

6 #entru a iniia o a(acere, este necesară e:istena unui set de $otive cear sti6$ula )i i$'une &n acela)i ti$'0 Doar e:istena acestora va conducela cre)te6rea a(acerii0

6 Ideea de a(aceri nu re'reintă ceva incidental, ea este direct legată denecesi6tăile 'ieii0

6 Antre'renorul tre%uie să )tie cine vor (i clienii săi )i de ce ace)tia vor da

're6(erină 'rodusului lui, )i nu al concurenilor0

6 Este $ai %ine 'entru un &nce'ător să lansee a(acerea 'e o 'iaă undee:istă $ai 'uini concureni0

6 Ideea va (i $ai atrăgătoare )i va aduce $ai $ult succes dacă, lai$'le$entare, se va tinde s're ur$ătoarele avantaHe7 're $ic, grad &naltde di(ereniere )i concentrarea 'e client0

6 Un antre'renor &nce'ător are de &nvăat )i realiat $ulte lucruri7 alegerea(or$ei legale, a localului, o%inerea licenei )i a autoriărilor0 Tre%uie să s'o6rească resursele (inanciare, să e:tindă cercul de clieni, să devolte $anage6$entul )i siste$ele organiaionale, să &ntoc$ească 'lanul de $arJeting, săinstalee siste$ul de conta%ilitate etc0 Avnd attea lucruri de (ăcut )i atteadeciii i$'ortante de luat, nu$ero)i antre'renori devin co'le)ii de 'ro%le6$e)i &nce' să (acă gre)eli0 Multe dintre aceste gre)eli 'ot (i evitate )i &nlă6turate(ără $ari e(orturi )i nu sunt (atale, &n ti$' ce altele conduc ne$iHlocit la(ali$entarea a(acerii0

6 Cu ct antre'renorul este $ai 'regătit din 'unct de vedere teoretic )i'ractic, cu att $ai %ine &i va $erge a(acereaX

3ntrebări pentru discuţii

0 Ce credei că %locheaă i$'le$entarea ideii de a(aceriK Cu$ 'ot (i &nlăturate aceste %locaHeK


56/177

*0 De ce ideea este veriga de legătură dintre %usiness )i creativitateK .0Creativitatea 'oate (i &nvăatăK Dar sti$ulatăK

/0 Descriei eta'ele de realiare a unei idei0

30 Dacă ideea este %ună, ea va avea oare nea'ărat succesK 50 #oateinstruirea (or$a un antre'renorK

/*

2deea de afaceri

20 Care sunt riscurile &nce'erii unei a(aceri $ai 'uin 'use la 'unctK 0 Care suntgre)elile 'e care le co$it deseori tinerii antre'renoriK 0 Ce gre)eli ar tre%uievitate &n lansarea a(aceriiK

'arcini pentru orele practice

0 Descriei un set de $otivaii )i (actori de in(luenă care ar sti$ulaantre'reno6rul să deschidă o a(acere0

*0 Fntoc$ii o listă cu + $odalităi de di(ereniere a unui 'rodus sau serviciue:istent 'e 'iaă0 De ase$enea, descriei cu$ vei realia i$'le$entareadi(erenierii0 Ce avantaHe aduc aceste di(erenieri clienilorK

.0 Co$'letai testul )i *0

Testul 1

Aeţi oare capacităţile necesare pentru iniţierea unei afaceriB

Acest test va aHuta viitorul antre'renor să &neleagă ct de %ine 'oate organia )i ges6tiona o

a(acere0 La (iecare &ntre%are sunt o(erite cte trei variante de răs'uns0 "e va alegerăs'unsul $ai a'ro'iat la (iecare &ntre%are 'ro'usă, %i(nd litera cores'unăt

Antreprenoriat si lansarea unei afaceri

Documents

Transcript of Antreprenoriat si lansarea unei afaceri