1

1.4.2 Organizatiile de turism rural din Romania si atributiile lor Dupa 1990 masurile privind constituirea si ntarirea cadrului organizatoric necesar stimularii turismului rural s-au concretizat n constituirea unor organizatii neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestei forme de turism si anume; Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), Agentia Nationala a Zonei Montane si Federatia Romna pentru Dezvoltare Montana.

ANTREC Asociaia Naional de Turism Rural, Ecologic i Cultural din Romnia, a luat fiinta in anul 1994 si este o organizaie neguvernamental, apolitic, non-profit, membr a Federaiei Europene de Turism Rural (EUROGTES). Organizaia are in prezent o reea de 31 de filiale (din cele 41 de judete din tara), cu un numar de 3500 membri proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati..

Ca urmare a meritelor deosebite i a contribuiei aduse la dezvoltarea turismului rural, Marilena Stoian preedinte ANTREC a fost numit preedinte EUROGITES, poziie pe care a deinut-o n perioada 1997-1999. n prezent ea este vicepreedinte EUROGITES. n cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului n Romnia, ANTREC a fost desemnat pentru alegerea aciunilor de promovare i marketing, proiectul prevznd crearea unei reele naionale concepute ca un sistem integrat i computerizat, cu posibiliti de racordare la piaa turistic european.Atributiile A.N.T.R.E.C., conform statutului, constau in reprezentarea, dezvoltarea si promovarea intereselor turismului rural in cooperare si colaborare, in primul rand, cu autoritatea administratiei publice centrale in turism.A.N.T.R.E.C. are urmatorele atributii: de a identifica i promova potenialul turistic rural; de a organiza cursuri de pregtire profesional pentru gazde, agenii de turism rural prin seminarii, cursuri de scurt i lung durat, schimburi de experien ntre ANTREC i organizaii similare din ar i strintate;

de a transmite informaii legate de turismul rural ntregii reele ANTREC i instituiilor implicate n mod direct sau indirect n promovarea i dezvoltarea turismului rural;

de a organiza campanii de publicitate pentru unitile clasificate i omologate, incluse n reea, prin mijloace mass-media;

de a participa la evenimentele importante specifice, att pe plan intern (regional i naional), ct i extern (trguri i burse de turism), cu o ofert divers.

Site-ul A.N.T.R.E.C. - www.antrec.ro - ofera informatii despre activitatea asociatiei, ofertele filialelor A.N.T.R.E.C., imagini ale pensiunilor turistice care sunt membre A.N.T.R.E.C. insotite de pictograme, un calendar al manifestarilor culturale cat si noutati din presa. A.N.T.R.E.C. realizeaza periodic anchete privind nivelul de satisfactie al turistilor privind serviciile oferite de pensiunile turistice rurale, circulatia turistilor pe diverse destinatii turistice rurale. Rezultatele acestor anchete sunt comunicate catre presa si transmise ministerului coordonator, in vederea adaptarii politicii si strategiei din domeniul turismului rural la cerintele pietei. Revista lunara " Vacante la tara" este o publicatie lunara a Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural si are ca scop principal promovarea turismului rural. Tirajul revistei este intre 3.000-5.000 exemplare/numar, in functie de solicitari. Revista este destinata atat turistilor, celor care vor sa calatoreasca prin satele romanesti, cat si proprietarilor de pensiuni agroturistice din reteaua A.N.T.R.E.C. De asemenea, cei care doresc sa inceapa o afacere in turismul rural vor putea gasi in paginile revistei multe informatii utile (de la credite oferite de banci pentru construirea de locuinte pana la fonduri SAPARD).

Pe parcursul celor 10 ani de activitate, ANTREC i-a demonstrat iniiativa i capacitatea sa organizatoric n crearea unei reele viabile n aceast parte a Europei, aflat n adevrat competiie cu ri cu o veche tradiie n acest domeniu. Federaia Romna pentru Dezvoltare Montan infiintata in anul 1991, a iniiat propuneri legislative ce au contribuit la nlturarea vidului existent n domeniu. A creat o politic i un management propriu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului n Romnia. A iniiat proiecte i programe de promovare intern a produselor agroturistice. A promovat un proiect PHARE i prin protocolul din mai 1994 cu Ministerul Sportului, s-au pus bazele colaborrii pentru integrarea tinerilor n mediul rural.

Asociaia Operaiunea Satelor Romneti cunoscut ca Operation Vilagge Roumains a fost constituit n anii 1988-1989 pentru a proteja satele romneti de campania de sistematizare a satelor iniiat de fostul regim comunist n cadrul cruia urmau a fi demolate multe sate i ctune. A contribuit la ntrzierea aciunilor de strmutare a gospodriilor rneti. Dup 1990 asociaia a acionat pentru sprijinirea i ajutorul umanitar, apoi a desfurat aciuni de parteneriat n vederea dezvoltrii satelor romneti.

In afara de organizatiile amintite, exista si alte organizatii si autoritati implicate in dezvoltarea turismului rural si agroturismului, ce functioneaza in cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

1.4.3 Finantarea turismului rural si agroturismului in RomaniaDesi turismul este considerat unul dintre atuurile Romniei si, ca atare, o sursa importanta de venituri, programele de finantare destinate acestui sector se pot numara pe degete.

Daca in anul 2004 Ministerul Integrarii Europene derula un program de finantari nerambursabile, destinat investitiilor n turism, astazi singura sursa de granturi pentru acest sector o reprezinta programul SAPARD.Daca domeniul hotelier se misca, sectorul micilor ntreprinzatori, axati n principal pe pensiuni si agroturism, are ca alternative sursele proprii, programul SAPARD sau creditele bancare. Din cadrul fondurilor europene, cei care vor sa demareze o activitate n domeniul turismului rural au la dispozitie programul SAPARD, Masura 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative, capitolele 2, Turism rural si 3 - Alte tipuri de activitati de turism n spatiul rural.

Banii pot fi solicitati pentru o gama larga de activitati, pornind de la constructia sau extinderea cladirilor si a utilitatilor pentru cazare, recreere si divertisment si pna la finantarea lucrarilor pentru pregatirea terenurilor aferente acestor activitati, cuprinznd alei si platforme, spatii verzi, terenuri de sport si piste, zone de campare, precum si baruri-terase n aer liber.

SAPARD acorda finantare inclusiv pentru dotarea cu echipamente si instalatii destinate administrarii unitatilor turistice. Aici intra: centralele termice, echipamentele de iluminare, aer conditionat, telecomunicatii, software si hardware, dar si echipamente electrocasnice, mobilier si facilitati de servire publica.

Tot prin programul SAPARD pot fi construite si modernizate cabanele turistice, cabanele de vnatoare si pescuit, refugiile turistice, cantoanele silvopastorale, locurile de popas, satele de vacanta, campingurile sau spatiile de campare organizate n gospodariile populatiei.Existenta infrastructurii si a peisajelor frumoase nu reprezinta nsa o conditie suficienta pentru reusita unei afaceri n turism. Asa ca, pe plan mondial, o dezvoltare deosebita o cunosc, de ctiva ani buni, serviciile de agrement oferite clientilor, mergnd de la vnatoare, sport extrem, calarie si pna la turismul cultural. Noi ncercam sa le sugeram celor care ncep sa construiasca o pensiune sa se gndeasca si la partea de agrement, n conditiile n care diversificarea serviciilor oferite este foarte importanta pentru atragerea turistilor, afirma Daniela Ditoiu, director executiv al Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (2006, ANTREC). Si banii ar exista; prin submasura Alte tipuri de turism rural, sunt disponibile 23,02 milioane de euro, suficiente pentru finantarea a peste 300 de proiecte SAPARD.

Cu acesti bani pot fi finantate activitati de genul:

turism ecvestru, pentru achizitionarea de animale de agrement, cum ar fi: pauni, ponei, cai (exceptie fac caii de cursa);

turism cinegetic (pentru popularea parcurilor de vnatoare); turism piscicol;

turism montan;

eco-turism;

cicloturismul. Cicloturismul, de exemplu, o activitate deosebit de atractiva n Uniunea Europeana, beneficiaza de sprijin financiar n vederea achizitionarii de biciclete performante si adaptate pentru diferite terenuri, afirma Daniela Ditoiu.

Pentru turismul piscicol se pot achizitiona nave fluviale destinate transportului turistilor sau chiar pentru cazarea acestora (hotel plutitor), dar se finanteaza si construirea ori modernizarea anexelor turistice de genul platforme, parcari auto, grupuri sanitare, refugii, bacuri si pontoane.

Finantare se poate obtine si in vederea achizitionarii de mijloace de transport noi la dispozitia turistilor cazati n unitatile proprii. Aici intra mijloace de transport pasageri (cu o capacitate de 8+1 locuri), barci si barci cu motor cu lungime de pna la 6 metri, hidrobiciclete, skijeturi si canoe.Aceste tipuri de finantari nerambursabile sunt destinate persoanelor fizice autorizate, asociatiilor familiale, societatilor agricole si societatilor comerciale cu capital integral privat. Din valoarea totala eligibila a proiectului, 50% reprezinta contributia beneficiarului, iar 50% contributia publica. Valoarea minima a sprijinului financiar SAPARD este de minimum 2.500 de euro si maximum 100.000 euro. Astfel, valoarea totala a investitiei, care include cofinantarea si finantarea SAPARD, trebuie sa se ncadreze ntre 5.000 si 200.000 de euro. Conditia esentiala pentru obtinerea fondurilor nerambursabile SAPARD este demonstrarea viabilitatii economico-financiare a investitiei.

Cu alte cuvinte, beneficiarul va trebui sa demonstreze ca si poate plati obligatiile si datoriile n mod regulat si sa genereze un profit net de minimum 5%.Pentru construirea, modernizarea si dotarea pensiunilor turistice rurale se solicita un nivel de confort si calitate de minimum trei margarete.

Capacitatea minima de cazare pentru a fi acceptat n program este de patru camere, iar nivelul maxim de 10 camere. n cazul construirii de pensiuni turistice este necesar nsa, avizul Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Autoritatea Nationala pentru Turism.

Pentru emiterea avizelor este necesara depunerea documentatiei prevazute de Hotarrea Guvernului nr. 31/1996, respectiv nu mai putin de 15 cereri, certificate, documentatii, memorii, planuri de situatie si de amplasament etc.

Abia dupa obtinerea acestor avize de specialitate persoanele respective se vor putea adresa Agentiei SAPARD sau Birourilor Regionale ca sa obtina Ghidul solicitantului pentru proiectul pe care doresc sa-l dezvolte. Tot de la sediul Agentiei, al Birourilor Regionale sau de pe pagina de web, www.sapard.ro, potentialii beneficiari pot intra n posesia cererii de finantare, care se completeaza electronic.Pna n prezent, gradul de angajare al fondurilor europene pentru turismul rural este de 75%, dintr-un total de 7,51 milioane euro. Potrivit datelor puse la dispozitie de Agentia SAPARD, n cadrul submasurii Alte tipuri de activitati turistice n spatiul rural (cabane, turistice, pentru vnatoare si pescuit, parcuri de vnatoare), gradul de angajare este de numai 5%, desi UE ne pune la dispozitie 23,02 milioane euro. Pana acum oamenii apelau mai greu la fondurile SAPARD, pentru ca nu aveau partea de cofinantare, acei 50% necesari, pentru ca SAPARD-ul da doar jumatate din bani. Si chiar daca aveau banii, oamenii nu se incumetau sa garanteze cu casa sau cu pamantul.

La sfarsitul anului 2005 apare o noua oportunitate si anume este initiat Programul Fermierul de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, care a alocat pentru a se testa sistemul, cca. 300 miliarde de lei.

Prin Programul Fermierul se poate face un imprumut bancar, beneficiarul putand garanta cu bunurile obtinute de pe urma creditului.

Pentru derularea programului, la licitatie au participat, la acea data, doar trei banci, castigatoarea fiind Banca Comerciala Romana, intrucat celelalte doua nu au indeplinit criteriile de eligibilitate.

Cele aproape 300 miliarde de lei au fost deja consumate, ceea ce arata interesul fermierilor pentru accesarea acestor fonduri.

Ulterior, Ministerul Agriculturii a selectat prin licitatie alte trei banci pentru a atribui creditele destinate Programului Fermierul: C.E.C., Banca Carpatica si B.R.D Groupe Societe Generale.In urma licitatiei organizate de Ministerul Agriculturii la sfarsitul lunii aprilie 2006, B.C.R. si-a adjudecat dreptul de atribuire a unor credite in cadrul Programului Fermierul.

Creditele vor avea o valoare totala de 325 milioane lei, cu o dobanda avantajoasa, de 5% si cu perioada de gratie de 5 ani destinate cofinantarii proiectelor SAPARD (Adelina Vlad, 2006).2.4. Conceptul de marketing in agroturism factor de inflenta

Daca pna la inceputul perioadei postbelice marketingul avea mai mult o natura comerciala, axndu-se cu precadere asupra procesului de vnzare a produsului iar principalele preocupari ale managementului constau n rezolvarea problemelor legate de fabricarea produselor, n perioada care a urmat, marketingul a cunoscut o dezvoltare constanta dobndindu-si consacrarea n spatiul teoriei economice si constituindu-se ca o disciplina stiintifica de sine statatoare.

Ca urmare a dezvoltarii, diversificarii si aprofundarii aplicatiilor practice, marketingul urmeaza un proces de diferentierere si specializare, al carui rezultat este si marketingul turistic.

n aceasta lumina noua, marketingul strabate ca un fir rosu toate functiile ntreprinderii, din momentul conceperii produsului ori serviciului pna n momentul n care acesta este cumparat de catre client.

Marketingul este un proces al devenirii, niciodata ncheiat, adica parcurgerea unui drum, nicidecum ajungerea ntr-un punct de destinatie finala.

Conceptul este prezentat n literatura de specialitate n felul urmator:

marketingul este procesul prin care o organizatie se racordeaza la piata ntr-un mod creativ, productiv, profitabil;

marketingul este arta de a crea si satisface cererea ntr-un mod profitabil;

satisfacerea nevoilor n conditii de rentabilitate;

identificarea dorintelor consumatorilor si ndeplinirea lor;

indragirea clientului, nu a produsului;

a face ceea ce se crede ca este mai bine;

cuprinderea tuturor activitatilor prin care o firma se adapteaza ntr-un mod creativ si profitabil la mediul n care opereaza;

a transforma nevoile societatii n posibilitati de afaceri profitabile (V. Olteanu, 1999, N. Constantin, 2000).

Di Meo contribuie cu urmatoarea definitie: marketingul reprezinta tehnicile ntreprinderii care, n functie de posibilitatile ntreprinderii si exigentele pietei, i aduc firmei profituri nsotite de satisfacerea consumatorilor.

Dupa cum reiese si din definitiile de mai sus, accentul n marketing se pune tot mai mult pe armonizarea intereselor ntreprinderii cu cele ale pietei, intelegerea si satisfacerea nevoilor consumatorilor n primul rand.

In prezent, concentrarea asupra clientului este o prioritate n marketing, ntruct vocea si valorile acestuia constituie principalul motor al pietei.

Prin implicatiile sale, marketingul s-a extins repede n cele mai diverse domenii ale activitatii umane, acoperind toate compartimentele activitatii economice si depasind chiar aceasta sfera.

Conceptul, optica si metodele marketingului au fost adaptate specificului diverselor domenii de activitate, genernd un proces de specializare n cadrul acestuia.

Desi specializarea marketingului a avut loc intr-o varietate de domenii si acest proces inca nu s-a ncheiat, marketingul ramne un sistem unitar de principii si tehnici care imbraca forme diferite n functie de specificul fiecarei activitati.

Conceptul de marketing turistic este definit de Jost Krippendorf (1971) ca: O adaptare sistematica si coordonata a politicii ntreprinderilor turistice, private sau de stat, pe plan local, regional, national si international, n vederea satisfacerii optime a nevoilor anumitor grupuri determinate de consumatori, n scopul obtinerii unui profit. Orientarea de marketing a activitatii economice a ntreprinderilor turistice nseamna:

receptivitatea fata de cerintele pietei, garantia desfasurarii unei activitati utile, constituind-o tocmai orientarea ei catre nevoile turistilor, catre cerintele pietei;

cunoasterea riguroasa a acestor cerinte, urmarirea sistematica si chiar anticiparea lor;

capacitatea de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum, la dinamica pietei, flexibilitate n mecanismul de functionare a unitatilor economice;

inventivitate, spirit creator, preocupari pentru nnoire si modernizare;

viziunea unitara asupra sirului de activitati care alcatuiesc ciclul economic complet al produselor si serviciilor, din mometul conceperii pna n momentul intrarii lor n consum;

eficienta maxima, obtinuta ca rezultat al orientarii efective catre nevoile reale de consum ale turistilor, catre cerintele pietei turistice interne si internationale.

Majoritatea specialistilor considera ca marketingul turistic ar reprezenta totalitatea masurilor cu ajutorul carora conducerea unei societati turistice poate cerceta relatiile produs-piata, conducnd pe baza acestora toate activitatile economice necesare n vederea evaluarii clientelei potentiale si transformarii acesteia ntr-o cerere efectiva pentru un anumit produs turistic, urmarindu-se realizarea profitului preconizat.

Prin urmare marketingul turistic capata sensul unui proces constient prin care societatea turistica si adapteaza activitatea la cerintele pietei urmarind realizarea unui profit.

Marketingul este tiina prin care se transmite un mesaj consistent potenialilor clieni ai unei firme utilizndu-se mai multe ci de comunicare (T. Comen, 2004).

Marketingul este esenial pentru succesul unei pensiuni i include mai multe tactici pe care o firm le poate aplica pentru a atrage i menine o clientel.

Un plan de marketing poate include urmtoarele metode: scrisori directe, publicitate, pagin internet, punct dre vnzare, telemarketing, relaii cu publicul, promoii, distribuie brouri, studii i analize, previziuni economice, relaii cu clienii.

ntrebarea cea mai important pe care trebuie s ne-o punem atunci cnd elaborm un plan de marketing este cum putem dezvolta relaii de lung durat cu clienii notri?

O firm de turism cum ar fi o pensiune sau o agenie vinde att bunuri concrete, palpabile (un pat, o mas etc.) ct i experiene intangibile cum ar fi: o anumit atmosfer, un anumit fel de a livra servicii.

Combinaia dintre produse i servicii devine o experien care determin povestea pe care clientul o va spune prietenilor cnd se ntoarce acas.

Aa cum turistul va povesti celor pe care i cunoate experiena prin care a trecut, proprietarul pensiunii sau atraciei turistice poate veni n ntmpinarea potenialilor clieni cu propria poveste despre produsul turistic i serviciile oferite.

Pn la urm marketingul nu este altceva dect o modalitate de a descrie experienele pe care potenialii clieni le pot atepta dac cumpr produsul turistic respectiv.

Marketingul agroturistic urmrete (include n obiectul de activitate), valorificarea integral a mediului rural cu potenialul su agricol, turistic i tehnico-economic.

n acest fel marketingul agroturistic prezint unele trsturi (caracteristici), ce-l difereniaz de turismul tradiional, standard i anume (prelucrat dup V. Glvan, 1999, citat de M. Constantin, 2002): consumul turistic se petrece n mediul rural, unde eseniale sunt: calitatea primirii i serviciilor de primire la fermieri, cunoaterea mediului natural, uman i cultural, originalitatea produselor turistice;

oferta turistic este autentic, difereniat, multipl n diversitatea sa, organizat i condus de fermieri, deci de oamenii satului;

este o activitate economic complementar exploataiei agricole i nu o alternativ sau o substituie a acesteia;

ofer populaiei, cu venituri reduse, posibilitatea de odihn i recuperare, de petrecere a timpului liber, n peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural-educative i cu o ospitalitate specific;

nu necesit investiii foarte mari pentru amenajri de infrastructur i suprastructur turistic sau pentru alte dotri de profil;

se evit marile aglomerri turistice de pe litoral sau din staiunile balneare sau montane;

este un turism "difuz" prin specificul ofertei sale diversificate i de mare diseminare n spaiu (referitor la aceast problem trebuie menionat necesitatea de a se ine seama de un anumit "prag ecologic" i "prag fizic");

nu este compatibil cu turismul de mas.

De aici, concluzia c prin marketingul agroturistic se influeneaz integrarea activitilor agroturistice n planificarea i strategia de dezvoltare naional, regional i mai ales local (dezvoltarea ofertei, promovarea i organizarea, precum i dezvoltarea infrastructurii generale i tehnico-edilitare).

Dar, n actuala etap, dezvoltarea agroturismului este nc legat de aciunea concomitent a unor factori cu caracter obiectiv i subiectiv.

O prim problem o constituie progresul nregistrat n transporturi, prin care se pot diminua substanial influenele negative ale factorului timp-distan i ca atare se poate amplifica ponderea cltoriilor turistice pe distane lungi i chiar n cadrul unor sejururi n mediul rural.

Efectiv este pus n discuie existena unor reele de drumuri modernizate n satele romneti; n utilizarea timpului su liber, turistul dorete ca durata transportului pn n zona (regiunea) aleas pentru petrecerea timpului liber (sejurului) s fie ct mai scurt.

Modificarea raportului ntre cerere i ofert n cadrul pieei turistice rurale sufer permanent modificri.

Aceast problem este, ns, strns legat de produsul turistic, a crui cerere este diminuat si este justificat prin creterea disponibilitilor de timp liber a populaiei salariale datorit mrimii duratei concediului de odihn, a posibilitilor de fragmentare a vacanei, a ntreruperii unor perioade de inactivitate datorit sezonalitii produciei unde i desfoar activitatea turistul potenial etc.

Dar, la aceast cerere, este solicitat i un nivel calitativ din ce n ce mai ridicat al produsului turistic la care n actualele condiii oferta nu reuete s o satisfac.

Se pot face referiri, n special, la:

gradul de confort oferit de actualele locuine;

asigurarea activitii auxiliare (transport, excursii etc.);

gradul de sezonalitate ce se manifest printr-o concentrare sezonier a activitii turistice pe care actualele capaciti turistice nu o pot satisface (o bun parte din timpul perioadelor de sejur corespunde cu activitile desfurate n agricultur uneori chiar suprapuse cu campaniile agricole).

Elementele de propagand i informare turistic, au un rol deosebit n cunoaterea ofertei turistice n mediul rural (cu referire mai ales la produsul turistic).

Acolo, unde aceste elemente sunt cunoscute - mai ales prin propagand i publicitate - exist i o extindere i chiar permanetizare a multitudinilor forme de turism rural.

Ca urmare a promovrii iniiativei de angrenare n cadrul circuitelor agroturistice i a profitului nregistrat de acestea, numrul gospodriilor agroturistice a fost din ce n ce mai mare.

Problema circulaiei turistice n mediul rural, este foarte mult influenat i de elementele de natur psiho-sociologic.

Se pot face referiri la:

nivelul veniturilor populaiei,

structura pe vrste etc.;

dorina de a cunoate natura, tezaurul cultural-folcloric, elementele de agrement ale unei zone rurale ntr-o anumit perioad a anului etc., elemente care imprim o anumit predilecie n atraciile rurale.