Antonie Plămădeală

8/13/2019 Antonie Plămădeală

http://slidepdf.com/reader/full/antonie-plamadeala 1/9

Antonie PlămădealăMitropolit al Transilvaniei

Opera lui Antonie Plămădeală (1926-2005), Mitropolit al Transilvaniei i !nvă"ător alrom#nită"ii, răm#ne $ntre %ele mai de seamă %e a putut să ne dea literatura su&-lunarămarilor povă"uiri, %e $n%epe demult i nu se termină de%#t odată %u %ea din urmă v pronun"ată $n rom#ne te' ă%i la el ideea $nsă i de a e ista s-a tradus $n iredu%ti&realitate a Tradi"iei, a%olo unde esen"iale sunt Modelul i Memoria' A%estea se or#nduies

i se %om&ină strălu%it' *i%ăieri, la noi, nu s-a mai e primat %u at#ta dire%te"e, $n +elul unui pro ram senin

$n +ormula unei dire%tive or ani%e ne%ontesta&ile, a%est tipar modelator. %e ilustrea/drept vor&ind, spe%i+i%ul $n %omponen"a lui meta+i/i%a Apelul la e emple, la para&la apo+te me lo%ale, e menit să su ere/e pe de o parte vitalitatea spiritualită"ii ortodo erom#ne ti, pe de alta să opere/e prin modele' piritualitatea ortodo ă este, $n eneral, nu

o te ni%ă, ni%i o +ilo/o+ie, %i o spiritualitate a modelelor reali/ate' Modelele "in ai%i lo%3e ule' 4le sunt tradi"ie vie, ve% e i nouă, adaptată, %ontemporanei/ată' esi ur, la noidu ovni%ii au +ost ast+el de modele, dar nu numai ei, %ei mari' Mai mari au +ost %ei %e

tiut să se +a%ă mi%i, prin smerenie, at#"ia anonimi %are au lăsat $n urma lor doar un nui o sin ură +aptă, dar +aptă-model.' A%estea nu sunt %uvintele unui prelat %i ale un

!nvă"ător %are ar +i putut să +ie un aman ar ai%, un voievod medieval sau un +iloso+ieri i de a/i, +iind, $n ori%e %a/, o %on%lu/ie de e ponent %ă%i Antonie Plămădeală a%el mai &iseri%es%. dintre s%riitorii rom#ni i %el mai s%riitor dintre oamenii iseri%el, %ele două literaturi %e trăiseră $n lumi paralele, des+ă%#ndu-se eterodo ia se%ularmisterul reli ios, se reunes% $n s+#r it, $ntr-o sinte/ă strălu%ită de unde, m#ine, va ie+ără ni%i o $ndoială, solu"ia noastră universală i pro+eti%ă' ă%i, deopotrivă %u Mod

esen"ială $n opera lui Antonie Plămădeală răm#ne Memoria' 3#nd pe r#nd, apar $n a%este pa ini de o uimitoare intui"ie de solomonar %e ăse te %a $ntr-o vra7ă i/voarele esen"ia% ipuri i semne %e ne adu% peste timp i ni se arată %a +iind noduri $n marile năvo%are +a% $ntre ul nostru %onstitutiv să e iste' Pe mul"i i-a ăsit prin Tradi"ie dar pe i mul"i $i a+lase prin potrivirea. ma i%ă, %e nu se va putea e pli%a alt+el de%#t prinvoin"ă %e depă e te $n"ele erea %omună' 8nii dintre %ei e tra i din uitare par a +i v%ătre el %a printr-o % emare rituali%ă ori %a printr-o invo%are de %uvinte %e +a% lu%apete alte dimensiuni' Ast+el se +ă%ură marile %ăr"i unde toate a%estea se $mpletes% un +el de Predanie %are se va or ani/a episodi%, put#ndu-se %ontempla, $n impunătoareale%"ie memora&ilă, a&ia prin alăturarea tuturor păr"ilor $mpră tiate' iseri%a slu7itoa

as%ăli de %u et i sim"ire rom#neas%ă., piritualitate i istorie., alendar de inirom#neas%ă., uvinte la ile Mari., Tradi"ie i li&ertate $n spiritualitatea ortodo ă.

3u ul Aprins. sunt nu doar do%umente de %rea"ie i de povă"uire %i i impresionan%ăr"i de $ndrumare, a %ăror $nsemnătate se va vedea %u timpul i va %re te %u %#t vrevor +i mai nedeslu ite' Pre/en"a lui $n istoria rom#neas%ă se va $n"ele e, deopotrivă, oda%u $ntărirea Timpului 3ău i indistin%t, %a un model %e va deveni ne%esar %ă%i potrive te ăii rele %e o vom urma' !ntr-un anume +el, a%easta re%apitulea/ă modelee emple. %u %ara%ter em&lemati%' 4l avea intui"ia i erudi"ia lui *i%olae :or a, %des% isese drumul ;%olii istorio ra+i%e de la Annales., "inuta senină i pro+eti%ă a



<asile P#rvan, %are a re%onstituit =eti%a., u urin"a de a +ormula memora&il a lui ălines%u i marele proie%t intermina&il al en%i%lopedistului 'P' >a deu' <enise dasara&ia, adi%ă dintr-o 3om#nie aproape &i&li%ă, ie ind din a%ea istorie paralelă %a

+iu de "ărani, +iind%ă, $n +elul lui, i el era un %răi or., adi%ă un voievod o%ult $ndreptător de oameni i de mul"imi pe al %ăror %er su+letes% ?apta %e ne lasă va răm

%u +i itatea %onstela"iilor intan i&ile'“Restituirea arhivelor ignorate”ele dint#i pa ini din :storia literaturii rom#ne de la ori ini p#nă $n pre/ent. de ='

ălines%u, ne $n+ă"i au, la 19@1, o ima ine deplora&ilă a studiilor $n a%eastă materinoi, unde a&sen"a de instrumente i de sinte/e $l o&li a adeseori pe %er%etător $n a +deopotrivă studiu ar ivisti%, editare, &i&lio ra+ie, anali/ă i privire de sus.' Ta&lou$n+ă"i at impresionea/ă prin sentimentul de nepăsare meta+i/i%ă' *oi, +a"ă de %eea %e atre&uit, am str#ns pu"in i rău i % iar i %eea %e am str#ns am lăsat, uneori, deop+iind%ă ar +i prea de tot lo%alist., nesemni+i%ativ i verna%ular' onvin erea %ă su

răma i $n urmă. i %ă mult din %eea %e am dat nu semni+i%ă de%#t pu"in %rne$n%redere i des%ura7are i, de +apt, la%ună nemeritată' A%est de+i%it se e pli%ă,

persistă i %u reu s-ar $n% ipui %ă $ntr-un interval prea s%urt, vom putea avea %eea %au demult i $ntre&uin"ea/ă spre a se a+irma' ;i, totu i, %eva s-a %ore%tat i ar +i e %e/i%e %ă ima inea pre/entată, $n a%est %#mp, de =' ălines%u răm#ne inte ral $n pi%ioAstă/i avem, mai mult de%#t ieri, edi"ii a%%epta&ile spre a da istorio ra+iei litera post%ălines%iene alte $ndreptă"iri i sunt %#teodată e tensiuni de materie %e ne a perspe%tive inedite asupra %#te unui autor %are a&ia a%um este editat %u %eva mai ma%urate"e de%#t $nainte' !n dire%"ia &i&lio ra+i%ă nu s-ar /i%e %ă a%umulărispe%ta%uloase %ă%i a&sen"ele e istă de i nu par alarmante' ar a%estea sunt, pe s%$naintări %e au putut să se %ristali/e/e $ntr-un mediu unde nu s-a modi+i%at, p#nă la urmnimi% din %e ne apar"ine, poate %onsu&stan"ial, %a do%trină a des%ura7ării' ă%i aso&ie%tive apar"in, pretutindeni $n lumea %ivili/ată, nu %etă"enilor %i tatului %are, $

ai%i, răm#ne nu %reator de strate ie i de prote%"ie pentru viitor %i a re are inde%o&ie%tivistă, i % iar un a ent neutru, de/le at de o&li a"ia +a"ă de na"ie'!nsă a pune a%%ent doar pe starea edi"iilor i pe &i&lio ra+ie e posi&il dar nu

satis+ă%ător tiin"i+i%e te de vreme %e $naintarea propriu-/isă $ i a+lă temei mai de raar umentul de ansam&lu' Ai%i intervin, de o&i%ei la noi, omul eroi% i %onstruluminată unde rea%"ia populară adu%e $ntotdeauna re/ultatul %e tre&uia +iind

*eamurile. presimt de o&i%ei dire%"ia po/itivă i +a% ale erea tre&uitoare' Ast+el $nori%#tă atitudine an%ilară ar +i arătat stăp#nirea, %on%ep"ia ne apare, p#nă la urmă, $nn

i o vi/ionare a des% iderilor. %e se impun treptat impresionea/ă prin %o eren"ă' #tev pun%te de rea/em $n des+ă urarea a%easta inevita&ilă sunt, $nsă, demne a +i e empli+i%

!nt#i de toate, i/&e te perspe%tiva' 4a nă/uie te a%um a ne arăta nu adaptarea la %ano%i trăsăturile spe%i+i%e i voin"a de a or ani/a mai potrivit $nlăn"uiri de %ronolo iori ină mai %ur#nd auto tonă de%#t materia impusă ori do&#ndită din e terior' Modelde $mprumut. $n%epe, de%i, a se estompa i a pierde $n putere ori%#t ar +i +ost elo&sedant $n ideea %ă ar +i european.' *oi suntem europeni dar, $nainte de a%easta, avemo literatură %are i-a %on+irmat evolu"ia mai de ra&ă $n termen propriu +ără a se $ntem$n autar i% i a se de/volta pe prin%ipiul vaselor ne%omuni%ante. %ă%i i $n a%materie autonomia a&solută e o utopie' onse%in"ele a%estei lăr imi de vedere se $ntrevă%ă%i astă/i ne $n"ele em mai &ine nota dominantă. i %ronolo ia răsărită prin di+ere



+iind +apt ne%ontesta&il %ă a-i vedea ai%i ori inile patristi%e i a eviden"ia evolu"ii p#se%olul al <:::-lea ($ntr-o en%i%lopedie rusti%ă. a+lată la adăpost de +anario"i) nu$n%er%are +ără sens %i o revi/uire %e se spri7ină $n or ani%itatea perenă i $n %ontinudedesuptul aparentelor rupturi, este a vedea mi %ările $n +undamental i nu $n in%identA%estea sunt, prin urmare, % estiuni de %onstitu"ie revelată i %u o $nsemnătate $n a+a

ori%e $ndoială, %ă%i se vor a e/a, %u timpul, %ăpăt#nd sta&ilitate, +iind evident %ă mai $ndră/ne"e ipote/e de a/i vor +i, %u pro&a&ilitate, lo%urile %omune. de m#ine %iner"iile se vor $mpră tia $n v#nt' ar, la drept vor&ind, noutatea. nu-i, p#nă la urmă,de%#t relativă %ă%i ast+el de reor ani/ări pornes% de la o materie %e, +iind %unos%uminimali/ată +ără motiv i ar +i aventuros a se sus"ine %ă o alt+el de %ronolo ie are drematerie revela"ii de ultimă oră'

A&ia rareori apar do%umente. %u aparen"ă de inedit' 4le de%ur dintr-o alt+el d$n"ele ere a literaturii, %e se $ndepărtea/ă de eterodo ismul se%ular le a+lăm

$nsemnările de demult., %ulese de :lie or+us, $n e trasele +ă%ute de =' trempel (diopi tii rom#ni de p#nă la 1B00C), la ?lorin uda , :on ' Mure ianu, ' ăla a, iril

Pistrui ( i $n%ă la al"ii, %#"iva) i $n tot %eea %e re%uperea/ă a doua literatură. %e p

pretutindeni pre%um marile p#n/e +reati%e i %reea/ă inevita&il o&li a"ia de a re-%om$ntre ul %u toate păr"ile %e iradia/ă'er%etările de ar ivă i re/ultatele %e se o&"in re%lamă, de%i, +ormulări noi i %

apare materia inedită se impune a le da valoare prin inte rare i potriviri mai &une'A%estea ar +i datoria istorio ra+ului de vi/iune, %are &ene+i%ia/ă de truda %ărturarilor % ilie. răma i adeseori anonimi $nsă %u %ontri&u"ie %apitală, %ă%i +ără ei sinte/a nat#t de repede posi&ilă' e o&i%ei, ast+el de su%%esiuni de etape sunt inevita&ile ie pli%ă prin or anul e er%itat mono%ord pe %are s%oto%itorul de %odi%e ve% i $l+ă%#ndu-l inapt de %on%ep"ie ori, $n %a/uri rare, o+erindu-i numai o perspe%tivă restr#A&ia interven"ia ulterioară %e lea ă. surse preluate de i%i i de %olo ar +i solude/ira&ilă i idealul ar +i a +orma spe%iali ti %u aptitudini multiple i de a stimu

%urio/itatea ar ivisti%ă $n personalitatea %u do%trină. i %apa&ilă a +ormula o %onar ite%turată' A%easta +a%e transmisiunile $ndeo& te di+i%ultoase (de la &i&lioerudit) să se produ%ă prin a%%elera"ie, o lindindu-se $ntr-un intele%t do%umentat la surori inare i %ăruia pro%esul de sinte/ă nu $i pretinde noi diso%ieri'

Ast+el de al%ătuiri +eri%ite apar rar i deo%amdată e emplul impunător este, la nAntonie Plămădeală' #nd, $n 19B1, el ne dădea o %ule ere de studii $n+ă"i #nd as%de %u et i sim"ire rom#neas%ă., sentimentul %ă apare, ast+el ordonată, o altă ima ineliteraturii rom#ne din 4vul Mediu i p#nă $n vea%ul pro+eti%. i romanti%, al $n%epude 3e%onDuista, era i/&itor' e a%i, re-%onstru%"ia se porne te' Tradi"ie i li&ert(19BE) adau a prin%ipiile a%estei ordonări i %ompleta +undamentul do%trinar, undedoar nă/uin"a de a evolua spe%i+i% i $n %adre tradi"ionale veri+i%ate era evidentă %rea"ia prin %anoni%, pe unde se $ntrevede per+e%"ionismul moral' ar spre a se e trdin a%este ipote/e F %u%eritoare prin +ormule eseisti%e F ideea de literatură era ne%esare aminare multiplă i %on7u ată, pra%ti%#nd su%%esive diso%ia"ii $n domenii %are, $ve% i, se %on+undau %u literatura i %are, a/i, nu se mai $n"ele da%ă lipse te %odumodernii văd $n literatură stratul autonom. iar nu e+e%tul. i etiolo ia.' ar, $ntradi"ie, literatura este %ultură i e, deopotrivă, peda o ie, eti%ă i +iloso+ie i $nsu+le"e te, $n momente de %omuniune, prin mu/i%ă, atun%i %#nd nu e tradusă F sptre%e de o&sta%ole arti+i%iale ale lim&ilor sa%re. F $n ima ini $ntinse pe /id,



/u răvire' A%easta este, de +apt, restituirea %on%eptului tradi"ional de literatură, undmul"imea de adaosuri %u aparen"ă neliterară. se dovedea a otăr# $nsă i su&stan"a a%tuliterar'

Tot %e se urmea/ă de a%i $n%olo se $ndrumă după a%est %on%ept %ulturalist.' tăr$n a%eastă dire%tivă impresionea/ă' #nd a re%onstituit, din ar ivele lui 4lie Miron

ristea, ima inea 3om#nilor din Transilvania su& teroarea dualismului austro-un ar.,Antonie Plămădeală s-a raportat ne%ontenit la %ondi"ia a%estei literaturi unde %omponen%ulturală +use de%isivă prin lu%rarea $n mediu neprielni%.' A%est %ulturalism e prede altminteri, i $n Pa ini dintr-o ar ivă uitată. %a i $n Ga/ăr-Geon Asa% i $n %urom#nă., unde %ontri&u"ia de ar ivisti%ă pare a +i +undamentală $nsă nu-i otăr#toare % puterea de sinte/ă impune ai%i %a i tiin"a $n a pune totul $n serii istori%e noi, plau/i&!nsă, a&ia Ga/ăr-Geon Asa% i $n %ultura rom#nă. ilustrea/ă modelul i, %ontempl#n+ără pre7ude%ată oare%are, o putem so%oti %ea mai de seamă %ontri&u"ie de a%estistorio ra+ia rom#neas%ă, ridi%#nd pro%edările la altitudinea unei metode' A%easta erestituirea ar ivelor i norate, revel#nd, prin %er%etare de do%ument, nu doar %reane%unos%ute %i i autori %a i ne%unos%u"i, uita"i. ori adesea % iar o%ulta"i., nă

de operă %e +a%, $nsă, să se modi+i%e perspe%tive., prin%ipii de al%ătuire. i, purmă, artă.' onse%in"ele i/&es% iar metoda provine din tre&uin"a de a se o&"inre/ultatul ma im $n timp %#t mai s%urt' pe%iile se %omprimă a%um, istorio ral%ătuie te edi"ia i mono ra+ia., re%onstituind %eea %e se %unoa te pu"in ori par

via"ă. $ntrepătrunsă %u opera. de dimensiuni rotun7ite prin e+ort de restaurator':ma inea %e re/ultă e de+initivăH ea re%u%ere te, %u un est, o $ntrea ă istorioine a%tă i adu%e deodată $ndreptările posi&ile doar %u s+or"ări su%%esive i la&orio poate, $n intervale lun i' ă%i a restitui. $nsemnea/ă, a%um, a epui/a ar iva, a edita, ares%rie &io ra+ii i a restaura ima inea unei opere, a +a%e, adi%ă, istorio ra+ie lite%ompletă, $nlo%uind de%enii de mi %ări naturale i lente' Timpul, $n tre%erea lui anonde i/vor, e supus voin"ei de a $ntru% ipa o %ultură prin %eea %e are a%easta de+initiv, a

statuar'IA%tivitatea, %u indis%uta&ile merite $n eseul +ilo/o+i% i $n istoria %ulturii,

Antonie Plămădeală tradusă $n %ontri&u"ii de o valoare $naltă, se or ani/ea/ă, de%i, $ntrdire%"ie inedită metodolo i% $nsă nu mai pu"in vala&ilă i % iar salutară la noi' Padintr-o ar ivă inedită. (19B@), Ga/ăr-Geon Asa% i $n %ultura rom#nă. (19B5), Gu$mpotriva de/na"ionali/ării rom#nilor din Transilvania $n timpul dualismului austro-un ar. (19B6), 3om#nii din Transilvania. (19B6), ontri&u"ii istori%e privind perioada191B-19E9C (19BJ) sunt deopotrivă %er%etări de istorie politi%ă i %ulturală, &io r portret %ara%terolo i% i edi"ie de te t inedit, al%ătuind o +ormulă literară F de o i/&itnoutate mai $nt#i prin metodă F %e %om&ină restituirea de ar ive i norate i %omentaistorio ra+i% $n ust eseisti% i rapsodi%, proprie a%estui autor %u $n/estrare nativspe%ula"ia $naltă de idei'

ă%i, $ntr-un +el, Antonie Plămădeală i-a %reat propria spe%ie, %ăut#nd să se e pr%#t mai nimerit at#t su& raportul sensi&ilită"ii %#t i al %on+orma"iei intele%tualeH a p#nă la urmă, sunt edi"ii masive $nso"ite de studii erudite i de nenumărate notelămuritoare %are %res% de pretutindeni %a o ve eta"ie lu uriantă %e de+ines% un +el d

i o stru%tură a personalită"ii repede pri%epătoare, impresionantă prin tiin"a de a +ormuelo%vent i memora&il' =eniul +ormulei %res%#nd nu din %al%ul %i din instin%t



Antonie Plămădeală are, %a i Petre Pandrea, pasiunea ideilor trăite) indi%ă o%onsump"iune e traordinară i, deopotrivă, o edu%a"ie a sensi&ilită"ii, %eea %e re/ultai%i +iind adevărate ela&ora"ii %e impun prin ri oare i printr-un spirit de eometrie i amai apoi prin stilul strălu%it' !n +ond, opera %e re/ultă este o %ontinuă supunere a vo%a"eseisti%e la ne%esitatea, $n"eleasă i ea, a datoriei i %apătă o pronun"ată %oloratură e

de altminteri e pli%a&ilă prin +orma"ie i prin "inuta tipi%ă, de intele%tual rome %ep"ional, unde %riteriul moral este otăr#tor' Moldav prin sensi&ilitate, AntoniPlămădeală este transilvan din sim"ul datoriei'

As+el $n%#t enul inedit al pa inilor dintr-o ar ivă i norată. nu-i doar un idealeseisti%, %apa&il să tradu%ă $ntr-o spe%ie de +rontieră. o individualitate ne$n%ăpătoa%anoanele str#mte, %i i un o&ie%tiv eti% i o %on%lu/ie de intele%tual %u pro ramdin a%est un i peren, esen"ial este, dar, a restitui unei %ulturi totalitatea do%umentelo posi&ile %are a&ia a%elea pot să adu%ă re%onstru%"ii istorio ra+i%e +idele i o imistoriei adevărate'

!n +ond, %#teva dintre a%este studii adău ate edi"iilor %e le $nso"es% pra%ti%ă uinsolit de ima olo ie, ori, mai &ine /is, pre ătes% o vi/iune ima olo i%ă virtuală, ma

a%%entuată $n admira&ila %er%etare 3omanitate, unitate, %ontinuitate. ( i&iu, 19BB)'Antonie Plămădeală valori+i%ă i totodată editea/ă o prea pu"in %unos%ută des%riera%iei., apar"in#nd istori%ului sas Ko ann TrLster as Alt-und *eu-Teuts% e a%ia.,

o $nt#ie edi"ie apărută $n 1666, la * rn&er ' Pa ii nu %al%ă ai%i prin teritoriu nedes"el%ă%i despre <e% ea i *oua a%ie nem"eas%ă. s%risese mai deună/i i A' Arm&ruste

a%o-romano- a oni%a.( u%ure ti, 19B0, %ontri&u"ie +undamentală)'er%etarea lui Troster, sau, mai &ine /is povestea., este $ntru%#tva neo&i nuită' ;

ideile lui arată o anumită stranietate' ă%i %ontrar pre-rosslerienilor, el nu pune la $ndoialăromanitatea rom#nilor i %ontinuitatea auto tonă dar %rede $n ori inea da%i%ă i osa ilor %eea %e astă/i ne apare e %entri% i ine pli%a&il' A%estea sunt $nsă eneaima inare. %e i/vorăs% de la Kordanes (se%'<: d'>') sus"inător, $n =eti%a., al o&#r

eti%e a o"ilor' Alt+el, des%rierea etno ra+i%ă, eo ra+i%ă, lin visti%ă i %ulturală este $n%ăpătoare i uime te prin penetra"ie' !n sele%"ia de material dida%ti%., AntoPlămădeală s-a orientat admira&il %ătre un do%ument esen"ial i o&ie%tul i se i potriv%ă%i $l $n%on7oară de un %omentariu memora&il %a studiu autonom, de +apt o siori inală de %riti%a surselor istorio ra+i%e, $n +elul %elor $n%epute la noi $n%ă din

<::, odată %u =ri ore 8re% e, Miron ostin, tolni%ul anta%u/ino i, mai apoi, %imitrie antemir' 3ea%"ia $n a%est %#mp este inevita&ilă i, de +apt, a%easta est

%omponentă de &lestem antropolo i%.' Prea adeseori noi, $n lo% să %onstruim i sămani+estăm o+ensiv, tre&uirăm să rea%"ionăm $nt#mpin#nd pe detra%torii %e produ%+a&ula ne ativă' Modelul nu-i re%ent i $n%ă stăruie, uneori % iar $ntărindu-se perio3om#nii ar +i +ost re%en"i. i veneti%i a%olo unde arată o multimilenară auto tonieH F in%ul"i. i ne%ivili/a"i. %#nd, de +apt, impresionară anti% itatea prin $nalta %on%despre lume a strămo ilor e"iH $n +ine, in%apa&ili a se uverna %ă%i ar +i priva"itradi"ie a statului, $n"eleasă, $n sens o%%idental i inor ani%, de%i %ontra%tualist' Asunt, dar, %on%lu/ii %e provin dintr-o alt+el de istorie i e empli+i%ă o mentalitate năvălitori %e $si 7usti+i%ă ast+el %u%erirea' !nsă, deopotrivă, %reea/ă ne%esitatea deimpune i +a% %ultura de ripostă să apară $n%ă de timpuriu, de la letopise"e. i p#nă m$n%oa%e, %#nd prin ;%oala Ardeleană, ăl%es%u i No ălni%eanu i p#nă la 4min



>a deu, :or a i P#rvan, la Gu%ian la a i =' ălines%u, se a+irmă spe%i+i%ul re%unoa te, la noi, o europenitate a ori inilor'

3omanitate, %ontinuitate, unitate. de Antonie Plămădeală studia/ă nu o &asnă. %i o+a&ulă po/itivă' A%easta este un mit etiolo i% i %onstă $n le itimarea unei populaapărute re%ent $n istorie (ai%i o"i i, de%i, ermani) printr-unul %u străve% ime i so

prin tradi"ie istorio ra+i%ă, a de"ine o impresionantă ve% ime' !nsu irile pseudostrămo ilor sunt %onsiderate a tre%e $n a%e ti des%enden"i +i%tivi i deopotrivă %uistoria a%estora, $mpreună %u +ormele ei de %ivili/a"ie' =eti%a. lui Kordanes, %e $n% pe o"i s%o&or#nd din e"ii. elo ia"i, $n Anti% itate, de >erodot F $n para ra+ele

:storii., :<) %e se %unos% F nu pro%edea/ă alt+el' !n +ond, a%esta este un elo iu su&$nori%#t de ine a%tă ar +i o ast+el de enealo ie %e se $nlătură %#nd se re ăses% %u arădă%inile' Ga drept vor&ind, pro%edarea apare +re%vent' rono ra+ele %e se mai păstreadoptă numai %ronolo ia <e% iului Testament i as%enden"ele %anoni%e. i ni%i numirare %ă, odată %u =r oire de Tours, istorio ra+ul medieval arată o in%redi&ii noran"ă $n privin"a anti% ită"ii do%umentate.' !n raport %u a%e tia, erudi"ia $n +a%de ve% ime. a lui Kordanes F %are ar +i putut să +ie un model de istorio ra+ie re iona

ne surprinde astă/i $ntrutotul, % iar da%ă s% ema etiolo i%ă nu se %on+irmă' A%eastă de istorie anti%ă $nso"ită de enealo ii de +ante/ie %ontinuă a %ir%ula p#nă t#r/iu i e %entri% să o&servăm %ă p#nă i re ii paniei se %onsiderau des%enden"ii e"iurma ii lui amol is i e%eneu' *u doar mediul ispani% %unoa te ast+el de reprodu%ale mitului eti% %i i, de &ună seamă, i a%ela ermani% i s%andinav, unde prstrămo ii danilor. sunt prenumăra"i, %u o anumită m#ndrie eraldi%ă, i da%ii.' a%eastă materie, Antonie Plămădeală urmea/ă %er%etările de enealo ie ima inarăanterioare, ale lui Al' usuio%eanu ( 8topia eti%ă., almo is., despre e"i, o"i spanioli) i 4u en Go/ovan ( da%i. i dani.)' Materia este pasionantă %ă%i %ontaminde surse i de istorio ra+ie ilu/orie. sunt de presupus p#nă i $n a%est %a/ oare i%umărunt' O anumită $nr#urire tre&uie să +i e istat, de%i, %ă%i &ă ăm de seamă %ă Kor

se traduse la Au s&ur , $n 1556, i nu-i +ără sens a ne $n% ipui %ă de ai%i se e tra +a&ula"iile lui TrLster i, poate, i ale altora' 4sen"ială răm#ne, $nsă ideea de no&leenealo i%ăH ea ne $ntăre te $n impresia %ă al"ii ne so%otes% model. i nu ne dispre

pre%um $n s% ema de &ar&arie i in%onsisten"ă istori%ă, %are este, totu i, re%entă'tudiul de a%um este or ani/at sistemati% i %on%eput eminent %ă%i 3omanit

%ontinuitate, unitate. +a%e e amenul %omplet i erudit al a%iei ermani%e propuseTrLster, diso%iind %eea %e este de diso%iat i sele%"ion#nd %u virtuo/itate de ee perimentat &o ă"ia do%umentară a straniei mono ra+ii %ompuse de eruditul sas de a%trei sute de ani' 4ste de la sine $n"eles %ă ori%#t de ispititoare, +a&ula enealo i%ă erespinsă de Antonie Plămădeală, adept al istorio ra+iei de %ertitudini. i s%o&or#tor d<asile P#rvan, pe %are $l i invo%ă $ntr-un dis%urs introdu%tiv asupra metodei %are estede%lara"ie de prin%ipii'

Tim&rul p#rvanian se urmea/ă ideolo iei e trase ($n 3omanitate, %ontinuitate,unitate.) din opera a%estuia, odată %u admira&ilul alendar de inimă rom#neas%ă( i&iu, 19BB)' alendarul $nsu i %ontinuă as%ăli de %u et i sim"ire rom#neas%a%eastă $nseamnă %ă autorul de"ine un proie%t de operă i $n%ear%ă să-l a tearnă $n %$ntr-un % ip omo en lăs#nd $n%ă de pe a%um unitatea ei de %osmoid a se $ntrevedea'

!nsă mai de ra&ă de%#t pro ramul F %e nu se modi+i%ă, de altminteri F este i/&itoralendarul de inimă rom#neas%ă. stilul, av#nd solemnitatea i aproape mi %area d



pro/odie ora%ulară, atti%ă, din Memoriale. Suntem contemporani cu strămoşii şi ei sunt contemporani cu noi. Nobleţea lor e nobleţea noastră, vitejia lor e vitejia noastră,victoriile lor sunt victoriile noastre, suferinţele lor sunt suferinţele noastre. Apăr n!u"lememoria ne apărăm pe noi. Noi suntem prelungirea lor #n istorie, aşa cum urmaşii vor fi

prelungirea noastră. $impul se #mparte #n trecut şi pre%ent.

Numai #n speranţă.$recutul e #n pre%ent pentru că ei sunt pre%enţi #n noi. şi aşa pre%entul lor şi al nostrue trecutul lor şi al nostru, !e aceea ne simţim at t !e soli!ari cu ei, cu ceea ce numimtrecutul. &orbin! !espre trecut, fără să ne !ăm seama, #ntot!eauna #ntrebuinţăm pluralulla persoana '( Noi am luptat la )ălugăreni * %icem+ noi am luptat la levna* %icem+ noi

* am făcut unirea * %icem- &orbim ca nişte nemuritori. i suntem nemuritori. . A%esteasunt ridi%ări i %ăderi de ton i tiin"ă de a %onstrui oratori% apar"in#nd unui pra%teminent al omileti%ii i ar putea să se %ompare de $ndată %u invo%a"iile lui 4rnest 3ende nu ar avea, mai mult de%#t la a%ela, o intui"ie, dătătoare de pro+un/imi, a Tainei'

alendarul. %e s-ar +i $n+ă"i at altminteri $n +elul unei evo%ări de modele e terne dinvia"ă istori%ă unde ideea de peda o ie răm#ne ea $nsă i +undamentală, devine a%um

parti%ipare prin ritual la des+ă urarea unei lumi de permanen"e' %risul. i vor&itsunt %eremonii i au $ntr#nsele %eva dintr-o litur ie, s%riitorul $nsu i arăt#ndu-se a ++el de pa/ni% de altar sa%ru i sa%erdot $ntr-o iseri%ă a *eamului, mai mult % iarr#nduielile ei %e depă es% $nsă i no"iunea de timp istori%.'

ar ori inile a%estui mod de a #ndi sunt patristi%e i ar +i surprin/ător a %onstatreprodu%erea unui strat de impresionantă străve% ime p#nă la noi da%ă nu am ti % &i/antinitatea se prelun e te la unărea de Kos i nu $n%etea/ă a se tradu%e $n operă

e emplu., odată %u poe/ia lui <asile <oi%ules%u, %u +iloso+ia lui Gu%ian la!n%eputurile patristi%e ale literaturii rom#ne or#nduies%, de +apt, a%est spirit %erevendi%ă tipolo i% de la i/an" $nsă do%umentea/ă deopotrivă o impunătoareauto tonitate, de +elul unui i/an" paralel.' Ga drept vor&ind, $ntre onlationes., ale lui

:oan assian (din se%olul al :<-lea) i onvor&irile. lui :oani% ie ălan nu suntdeose&iri de o&ie%t i ni%i de atitudine i de stil i e tul&urător a se %onstata %ă a%apar"in a%eleia i literaturi i se $nt#lnes% $n a+ara %ronolo iei se%i'

4 istă, dar, o %omponentă patristi%ă $nsu ită i trăită $n opera lui Antonie Plămădeal%#teva dintre no"iunile ei +undamentale arăt#nd o&#r ii străve% i, poate % iar anteri

i/an"ului istori%.' !nsă s%riitorul nu adaptea/ă, pre%um al"ii %on%eptele sa%rului penu/ pro+an, el vor&e te $n numele unei %ole%tivită"i ale %ărei valori %apătă $nsemnătattrans%enden"ă i se sa%rali/ea/ă' Timpul $nsu i ia $n+ă"i area unui %alendar su+letena"ional, e isten"a lui număr#ndu-se prin $nsemnări de %lipe +aste %#nd se evo%ă mome

i monumente, personalită"i %e de+ines% $ntre ul, taini%ul, *eamul.' Părin"ii lumii n%re tine, din 4vul Mediu timpuriu, sunt ast+el o su estie pentru %eea %e, la AntoniPlămădeală, se % eamă ai%i Părin"i ai Patriei, o %ate orie de intemporal, %e se de+in prin ?aptă, uv#nt de $n"elep%iune i de povă"uire i prin Predanie, de%i %ontinuitate model' A%easta este, de &ună seamă, perspe%tiva %elui %are, %u nu prea multă vremeurmă, a s%ris un memora&il eseu despre etni%itate i %atoli%itate.' ar pretutinden perspe%tiva se $nal"ă mai mult i privirea $n%adrea/ă totul %#t mai de sus' Părin"ii Patr%alendarul $n"eles %a un sina ar %ivil F a%estea sunt +ormulări memora&ile %e %on"i+iloso+ie a %ulturii.' !n privin"a lui Antonie Plămădeală, a%easta este o +iloso+ie spe%i+i%ită"ii, %e se ăse te a%um la ora %lasi%ită"ii ei'



19BB, revă/ut 2005 /itropolitul Antonie lămă!eală #n efigieOri%#t ar părea de inverosimilă %a +ormulă, lu%rarea. lui Antonie Plămădeală răm#n

ne$n% eiată i, $ntr-un anume +el, ea repetă, +ără să ai&ă a%elea i semni+i%a"ii dram%a/ul lui 'P' >a deu i al lui <asile P#rvan' 4ste, par%ă, a%ela i &lestem antropolo i

al /idului părăsit i neinsprăvit, %e va tre&ui, $n viitor, să $l des%operim i să stăruim aadău a prin %unoa tere, sus"inere i de/voltări, nă/uind a ridi%a $n%ă o treaptă nes+#r ita % emare de a re%onstrui Templul ideal' e +apt, la noi, o %on%lu/ie i o e+aproape deplin lustruită avuse numai *i%olae :or a ,a %ărui operă de un en%i%lopedism %"ine, la drept vor&ind, de mira%ol, %u reu s-ar $n% ipui %ă ar +i putut %ontinua alt+elreprodu%#nd %eea %e ne dăduse i apu%ase să ne arate drept %ale $n%er%ată i ne%lătinat' Omul $nsu i ar +i %ă/ut, mai t#r/iu de%#t a %ă/ut, su& alte se%uri ori $n7unde alte pumnale %ă%i soarta %elor %e voies% a $ndrepta mul"imile i a salva *eamurilero&ie pare %ă este pe%etluită de răul %e $ntotdeauna i/&#nde te, +ără a-l putea re%unoamul"imea de % ipuri %e ne pre/intă'

ar, de +apt, pare %ă p#nă i lu%rarea. lui Antonie Plămădeală se $ntrerupse prin

a%ela i &lestem $nro&itor' <ia"a lui +use multă vreme aproape de o mu%eni%ie predestinat al dramei universale i doar pu"ini ani apu%ă a se &u%ura de lini tea %e asi?apta Mare i opera memora&ilăH i, totu i, ni le-a dat i le-a $n+ăptuit'

;i, %u toate a%estea, răm#n uimitor de multe teme suspendate. i %ăr"i des% ise. vor tre&ui tiute i $ntărite ast+el $n%#t +irele de pre" %e e istă să se tra ă dinspre vi%ătre a%t i %ătre e emplu' itua"ia este parado ală %ă%i rareori, la noi, se va mai +i %ineva %are, prin po/i"ie, tiin"ă i %apa%itate de a otăr$, să +i putut să $ i $n ri+ru%tul i să $i asi ure i statorni%ie din%olo de %lipa %ea repede i $n viitor'

Antonie Plămădeală a +ă%ut, $n a%eastă dire%"ie, at#t %#t l-a lăsat umne/eu i +iinopera inedită răm#ne e tinsă i, %u pro&a&ilitate, impunătoare, ne răm#ne nouă nu doao&li a"ia %i i Ge atul de a o s%oate, $n%ă o dată, la lumină i de a o a e/a a%olo u

este lo%ul' 3ăm#n, de%i, $nt#i i-nt#i, %ăr"ile $n% eiate i $n%ă netipărite' el %e $i uda%ă voie te a se arăta un urma demn, tre&uie să se $n ri7eas%ă a le tipări iar da%ă prin respe%t prea $nalt, tre&uie să $i % eme pe %ei %e tiu să o +a%ă' Apoi, ruimitoarele %uv#ntări. strălu%ite %e s-au rostit $n multe o%a/ii i %are, da%ă s-au tipă pu&li%a"ii tre&uie adunate i pu&li%ate $n %ăr"i, iar da%ă s-au $nre istrat, +ără a se $nsă se a tearnă pe #rtie i să devină %ăr"i, la r#ndul lor' ar $ntre relativele inedite. intr

i +enomenala &i&lio ra+ie a/etăreas%a., de +apt e traordinare do%umente de eseisomileti%ă, e e e/ă $n temă diversă i % iar notă. aparent măruntă %are, la un s%liptalent pre%um a%ela al <lădi%ii merită %ulese, toate, de pe unde se a+lă i introduse $n%operte de %ăr"i' e%i, $nt#i de toate, va tre&ui $nto%mită &i&lio ra+ia operei. %are,$n%ă nu e istă' ar %ine să o +a%ă, la drept vor&ind ;i ai%i, %a i $n alte r#nduri,

inde%i/ia institu"ională. %ă%i noi, %a mul"ime., putem $n%er%a să a%operim sin ur%e tre&uie să +a%ă institu"iile dar sunt o&ie%tive %e ne depă es% $n anver ură i s-a$ndeplini mai repede da%ă e+ortul ar +i %on7u at' !n a%eastă materie, studen"imea%onvin ere na"ionala i ortodo ă de la ?a%ultă"ile din i&iu i, $nt#i de toate, de:nstitutul Teolo i%, %ăruia Antonie Plămădeală i-a purtat de ri7ă %a un %ărturar nepere%%e era, vor tre&ui adu i $n %er%etarea antierului măre" %e $ntrevedem i de unde ar nu doar %ărturărie. %i i metoda, porun%ă. i datorie, p#nă la urmă-%ara%ter' ar,a%estea, o&li a"iile noastre nu se $n% eie' 8n +ond de %oresponden"ă. %um, pro&a&i



$n doar %#teva %a/uri va +i e istat $n $ntrea a literatură rom#nă, a teaptă să +ie inventa%unos%ut i pu&li%at' !l vor +a%e, prin as%ultare, %ei %e tre&uie să ne asi ure dinspre %ei %e nu mai sunt.'

<a tre&ui, mai %u seamă, %a $ntre a%est e+ort să se or#nduias%ă i mai &ine s$n+ă"i are institu"ională i lo%ul %el mai nimerit va +i, +ără de $ndoială, Mănăst

#m&ăta, marea iero li+ă. $n% ipuită de marele Mitropolit' A%olo, $n %eea %e se % F i-o ima inase %a pentru multe sute de ani după el F A%ademia de la #m&ătaierar ul lo%ului i stare"ul vor +i, %u si uran"ă, %ei %are, av#nd %ompeten"a de a o +avor strădui să $ntemeie/e mai mult de%#t un rup. oare%are de %er%etători %i % i

mi %are. intele%tuală %apa&ilă a re%onstitui idealul . a%estei %onstru%"ii %ărturăsă-i restituie sensul ei inte ral' ă%i aproape pe oriunde a tre%ut, prin ori%e %#mp tematiAntonie Plămădeala a lăsat urmă mare, %a i *i%olae :or a'

Prin 19B9, %#nd, la r#ndul meu, mă $n%er%am să nu las deoparte nimi% din %eea %e putut avea $nsemnătate pentru noi, $mi mărturisise %ă a des%operit i el un strărom#na%eastă %on%lu/ie mi-o deslu ise optit, aproape %a pe o taină, dar nu $mi spusesenumele lui' !l a+lasem peste %#teva luni, %#nd, la o reuniune de savan"i, undeva $n lum

<lădi%a $i tersese numele, de pe piatră ima inară peste %are se a e/ase mu % i i iaaltui s%riitor de la unărea de Kos uviosul = erman.' Promisese i un studiu +ă%ut m$n lăr ime i % iar o edi"ieH dar unde sunt ;i unde se a+lă dosarele. de om ve% i.%are, %a să a7un ă la o $n% eiere, Antonie Plămădeala le $nto%mise spre a se lămuri

A%easta nu-i o +a&ulă i ni%i $ntre&are retori%ă, este realitatea vie"ii noastre istounde risipa ne stăp#ne te iar sentimentul %ă, indi+erent %e se $ntreprinde, %ontinuitate istă i se mani+estă de la sine tre&uie $ntărit prin ori i%e e+ort, individual sau %ole%Ast+el am lăsat să se piardă i să se $mpră tie $n %ele patru v#nturi nu doar dove/ilnoastre de identitate na"ionala %i i milioanele de +apte. de tot +elul, mai mari ori mamărunte, a %ăror $n ri7ire ar +i dat un alt+el de om rom#n. mai si ur pe lo%ul lui $n lu

i mai $ntărit $n %onvin erea %ă, pentru destinul lui, ori%e urmă este tot at#t de importa

%a i o via"ă %are tre%e' indromul nepăsării a&isale. tre&uie $nlăturat odată i oda+iind%ă altele sunt pierdute pentru ve ni%ie să nu lăsăm să se piardă %eea %e ne estastă/i, la $ndem#nă să +a%em +iind%ă, ori i%um ar $nainta lumea de ai%i, AntPlămădeala va răm#ne $n ve%i Modelul Omului Mare.'

Antonie Plămădeală

Documents

Transcript of Antonie Plămădeală