Antichitate Ion Albulescu

7172019 Antichitate Ion Albulescu

httpslidepdfcomreaderfullantichitate-ion-albulescu 118

Noul ideal uman şi civic care icircncepea să se contureze dincolul al V983085lca icirc H nu icircnsemna icircncă o educaţie deliberată icircnest scop oricacirct de superior era considerat acesta icircn raport cu(Chiul ideal aristocratic O nouă educaţie civică pentru reali983085ii ca noul ui ideal pol itic trebuie să fi constituit destul deevreme dezideratul bdquoomului cetăţean Oricacirctă importanţăobacircndise personalitatea individuală educaţia ei se făcea icircn

ontinuare pornindu983085se de la ideea apartenenţei la o comunitateaţională şi statală Scopul urmărit era transcendereaimcipiului aristocratic al unei educaţii privilegiate caremisidera arete accesibilă numai celor care o aveau icircn sacircngeleIc origine divină Acest lucru era considerat posibil doar printr983085oclucaţie intelectuală conştientă icircncepacircnd cu secolul al V983085lea icirc Hc opul principal al educaţiei este depăşirea caracterului icircngustil vechilor instituţii premisa lor mitică a nobleţei sacircngelui

Astfel con sid eră Wem er Jaeg er 6 ideea de educaţie s983085a născutdintr983085o necesitate vitală a statului şi a folosit cunoaşterea ca peun instrument de modelare a caracterului uman servindu983085se deca pentru atingerea idealului său Această tendinţă a fost

reprezentată pentru prima dată cu succes de către sofişti carepictindeau accesul la arete prin cunoaştere printr983085o instruireadecvată a individului

2 Educaţia spartană

Educaţia cavalerească de tip homeric s983085a perpetuat cuevidente note distinctive icircn societatea spartană Sparta a fost unstat militar şi icircn consecinţă locul dominant icircn cultura sa eraocupat de idealul militar ilustrat de elegiile războinice ale luiTyrtaios Educaţia tacircnărului spartan era concepută icircn sensul

realizării unui astfel de ideal o ucenicie icircn meseria armelorNu mai era icircnsă educaţia unui cavaler ci a unui soldat ea nu semai situa icircntr983085o atmosferă aristocratică ci icircntr983085una politică

Idealul cavalerismului homeric icircn esenţă unul personal aveasă fie icircnlocuit de idealul colectiv al devotamentului faţă de stat

Werner Jaeger loc cit p 216

25



Spartanii au dezvoltat o nouă concepţie despre virtutedespre perfecţiunea spirituală diferită de cea a lui HomerNoul ideal subordona persoana colectivităţii politice Individulera numai un instrument al statului pe care acesta icircl icircntrebuinţapentru realizarea scopurilor sale El nu avea o valoare proprieca individ ci numai icircn măsura icircn care era folositor apărării şisiguranţei cetăţii

Realizarea cea mai de seamă a societăţii spartane a fost

statul pe care I983085a creat şi care se dovedea pentru prima oară oforţă educativă icircn toată puterea cuvacircntului Sistemul de educaţieera determinat de organizarea politico983085militară a statului şi derolul ce i se atribuia individului icircn această organizare Educaţiaspartană nu mai avea ca scop să selecţioneze eroi ci să formezeo cetate icircntreagă de eroi de soldaţi gata să se jertfească pentru ea

Să nu ne icircnchipuim icircnsă că educaţia spartană se limita laucenicia armelor Ea nu era aşa cum considera Aristotel icircnPolitica o dresură militaristă unilaterală ci păstra mult maimult din trăsăturile originilor sale cavalereşti icircncepacircnd cugustul pentru sporturile hipice şi atletice Educaţia spartană nuera una exclusiv fizică deoarece artele nu au fost ignorateCultura artistică se concretiza icircn solo vocal şi instrumentallirismul coral precum şi icircn manifestări colective marile serbărireligioase care se pare că au atins un mare grad de rafinamentartistic Nu lipseau din astfel de manifestări poezia şi dansul

Ace ast ă efer vesc enţă spi rituală a fost bru sc sto pat ă pe lamijlocul secolului al Vl983085lea icirc H de către evoluţiile sociale şipolitice Aristocraţia instituie o tiranie poliţienească Spartarenunţacircnd la arte şi la spoiturile atletice pentru a deveni o cetatepur militară şi politică

Educaţia spartană a constituit un drept şi un monopol alstatului care icircn instituţiile sale realiza educaţia tinerilor

potrivit unor scopuri politico983085militare Ea se extindea aşa cumrelatează Plutarh (Lycurg 24) şi asupra adulţilor Nimeni nuera liber să trăiască după bunul plac ci icircntocmai ca icircntr983085otabără militară fiecare avea modul său de viaţă clar stabilit lafel şi obligaţiile cetăţeneşti Cetăţenii erau icircn aşa fel formaţi

icircncacirct să nu aibă nic i dor inţa şi nici cap aci tat ea de a duc e o via ţă

26

personală dimpotrivă eliberaţi de propriul eu ei trebuiau să fiecuprinşi de un entuziasm altruist să se dăruiască total patrieilor Organizată icircn funcţie de nevoile statului educaţia se afla icircn

icircnt reg ime icircn macirci nil e ace stuia Scopul ei era dezvol tarea apti tu-dinilor războinice şi cultivarea Virtuţilor politice A fi educatdupă reguli extrem de stricte devenea o condiţie necesarăpentru exercitarea drepturilor civice

Etosul educativ al spartanilor făcea apel la sacrificiul

personal şi la patriotismul cetăţeanului icircn spatele idealuluieroic străvechi se afla de această dată o autoritate moral983085politică cu totul nouă ideea de societate (polis) care cuprindetoate individualităţile şi căreia toţi icirci consacră viaţa şi moarteaIdealul homeric de arete eroică se transformă icircn eroismulpatriotic spirit pe care poetul vrea să9830851 insufle icircntregii cetăţiPolitizarea conceptului de arete eroică este urmată depolitizarea ideii de glorie eroică al cărei garant este cetatea(polisul) Celui care prin sacrificiul vieţii sale s983085a icircnălţat la oexistenţă superioară depăşind graniţele simplei umanităţicetatea icirci conferă imortalitatea eului a numelui său De atunciideea de glorie eroică şi983085a păstrat icircn permanenţă pentru greci

această coloratură politică Abia odată cu deprecierea existenţeicotidiene şi creşterea simţului valorii sufletului individual careculminează icircn creştinism dispreţuirea gloriei devine o cerinţămorală şi un reper educativ

Educaţia spartană era una colectivă şi etatistă Cetăţeanulaparţinea icircn icircntregime statului şi icircn consecinţă el se afla de lanaştere şi pacircnă la sfacircrşitul vieţii sub controlul autorităţilor Statul se interesează de copil icircncă de la naştere exista la Spartao icircntreagă politică a eugeniei Abia născut copilul trebuiaprezentat unei comisii de bătracircni care nu icircl accepta decacirct dacăera frumos bine făcut şi robust Cei plăpacircnzi sau diformi erau

condamnaţi la abandonare Pacircnă la vacircrsta de şapte ani statulbdquoconsimţea să983085şi delege prerogativele familiei deoarece seconsidera că pacircnă la această vacircrstă educaţia nu icircncepe icircncăfiind vorba doar de o simplă creştere La vacircrsta de 7 ani copilul

7 Maurice Debesse Gastoacuten Mialaret loc cit p 24

27



intra direct icircn macircinile statului căruia icirci aparţinea pacircnă lasfacircrşitul vieţii Educaţia propriu983085zisă dura de la 7 la 20 de ani şiera pusă sub autoritatea directă a unui magistrat special numit

paidonomos un adevărat comisar al educaţiei naţionale 8Copilul era introdus icircn formaţii de tineret organizate pe treistadii de vacircrstă băieţi mici (7 983085 1 2 ani) băieţi icircn sens propriu(13 983085 16 ani) şi efebi (1 7 983085 2 0 ani) Fără icircndoială aceşti băieţi

icircnvă ţau să scr ie şi să citeasc ă dar edu caţ ia lor se conce ntr a pe

exerciţiile fizice pe a icircnvăţa să se supună fără cracirccnire să icircndure obo sea la cu răb da re şi să iasă bir uitori icircn luptă La vacircrs tade 1898308520 de ani tacircnărul care tocmai icircşi icircncheia instruirea dar fărăsă fi satisfăcut toate exigenţele statului intra icircn formaţiile de adulţiorganizate după reguli militare unde servea pacircnă la 60 de ani

Tinerii spartani erau educaţi pentru a fi buni soldaţi aşadareducaţia fizică ocupa prim983085planul avacircnd ca scop rezistenţa şi

vig oar ea cor por ală Dim ens iun ea int elec tua lă a educaţiei eramult redusă copiii icircnvăţacircnd mai icircntacirci să scrie şi să citească iarmai apoi să recite versuri din Homer sau maxime din Legile lui

Lycurg (secolul al IX983085lea icirc H) care reglementau drepturile şidatoriile cu privire la viaţa cetăţenească la avere căsătorie şieducaţie Ei făceau exerciţii pentru a se deprinde cu exprimarea

verbal ă con cis ă dar plin ă de icircnţ eles (vo rbi rea lac oni că) Se maipăstra icircncă un anumit gust pentru muzică şi poezie dar nu atacirctpentru valoarea lor estetică cacirct pentru conţinutul lor moral şipatriotic Orice efort se icircndrepta spre pregătirea militară Nicipractica sporturilor atletice nu mai era legată de un stil de viaţănobil ci strict subordonată dezvoltării forţei fizice

Educaţia spartană a fost orientată spre formarea carac-terului conform unui ideal bine definit cel al patriotismului aldevotamentului faţă de stat faţă de interesul comunităţii pacircnăla sacrificiul suprem Singura normă a binelui era interesul cetăţii

Pentru realizarea acestui scop totul era permis Se urmăreaaşadar dezvoltarea simţului comunitar şi a spiritului dedisciplină virtutea fundamentală a cetăţeanului fiind supunereafaţă de stat şi de interesele sale Această morală civică dominată

s Robert Flaceliere Viaţa cea de toate zilele icircn Grecia secolului lui PericleEditura Eminescu Bucureşti 1976 p 110

de devotamentul faţă de cetate şi obedienţa faţă de legi sedezvolta icircntr983085un climat de austeritate şi ascetism Educatorulspartan ne spune Platon icircn Legile urmărea să983085i dezvoltecopilului rezistenţa la durere El icirci impune un regim de viaţăsever icircn care nota de duritate se accentua din ce icircn ce mai multŞi fetele primeau o instruire strict reglementată icircn care muzicadansul şi cacircntul jucau un rol mult mai puţin important decacirctgimnastica şi sportul icircntreaga existenţă era concepută să se rea-lizeze conform unei concepţii utilitariste femeia avea icircnaintede toate datoria de a fi o mamă fecundă icircn a da naştere unorcopii viguroşi După cum relatează Plutarh icircn Lycurg se urmărea icircnlă tura rea oric ărei urme de deli cate ţe şi sau de tan dre ţeefeminată icircntărindu983085i983085se icircn acest scop corpul Tinerele spartanetrebuiau să devină femei robuste fără complicaţii sentimentalesă aibă relaţii erotice doar icircn interesul perpetuării comunităţii

3 Educaţia ateniană

Simultan cu derapajul totalitar şi conservator al societăţiispartane cu consecinţe semnificative la nivelul concepţiei şipracticilor educative o tendinţă relativ opusă se icircnregistra la

Ate na Aic i cet ăţe nil or li se lăsa libe rta tea de a trăi fără con-stracircngerile militare lacedemoniene Legislaţia lui Solon (600 icirc H)dădea Atenei o organizare social983085politică democratică şi nuaristocratico983085militară cum era cea a Spartei

Cultura greacă arată Werner Jaeger a atins forma ei clasicăabia icircn viaţa socială a polisului icircn secolul al VILlea icirc H seremarcă adorarea acelui ideal civic şi războinic pe care l983085amidentificat la spartani un ideal presupunacircnd devotamentultotal al individului faţă de comunitate Un secol mai tacircrziuatmosfera s983085a schimbat radical cel puţin la Atena Viaţa culturaeducaţia au devenit icircn primul racircnd civile icircn decursul secoluluial Vl983085lea icirc H educaţia a icircncetat să mai fie esenţialmentedestinată pregătirii militare Elementul militar al formăriiindividului nu a dispărut icircnsă complet pentru că mereu se făceaapel la patriotismul cetăţenilor soldaţi atunci cacircnd confruntările

2928



militare erau inevitabile dar grija de a pregăti cetăţeanul doarpentru viitorul rol de soldat a icircncetat să mai ocupe un locpreponderent icircn educaţia tinerilor Atena subliniază Roger Gal9a cunoscut o educaţie care a depăşit icircntr983085o bună măsurăimperativele sociale imediate Individul era icircncă subordonatstatului dar acesta icirci permitea o dezvoltare liberă a propriilorfacultăţi a personalităţii sale icircn icircntregime Prin educaţie erau

viz ate bin ele şi feric irea indi vidu lui ceea ce poa te fi cons ide rat

un veritabil umanismPedagogia ateniană care a servit de model şi de sursă de

inspiraţie pentru icircntreaga Grecie clasică se orienta icircn altădirecţie decacirct o concepuse lumea spartană Statul atenian sedeosebea profund de cel spartan şi icircn consecinţă viaţaintelectuală a fost altfel icircnţeleasă altfel dirijată icircn cele douămari cetăţi10 Fără a neglija corpul atenienii au ajuns să seocupe icircndeosebi de spirit de cultura intelectuală icircn timp ce laspartani spiritul aproape că a fost sacrificat icircn avantajulcorpului Forţa fizică aptitudinea militară şi curajul au fostcalităţile preferate de către disciplinaţii spartani

Educaţia ateniană a rămas prin principiile şi prin cadrul eide realizare o educaţie de nobili privilegiul unei elite cumaprecia Platon icircn dialogul Protagoras Treptat icircnsă Atena adevenit o adevărată democraţie poporul obţinacircnd privilegiidrepturi civice putere politică dar şi accesul la cultură la acelideal de care la icircnceput se bucurase numai aristocraţia Accesulla educaţie devenea liber pentru indivizii din orice clasă socialădar avea un preponderent caracter particular Cele mai marirealizări ateniene memoria istorică şi proprietatea culturalăaparţineau acum nu doar unei clase exclusiviste şi privilegiateci icircn principiu icircntregului popor

Statul nu se amesteca icircn modul de realizare efectivă a

educaţiei copiilor El sprijinea numai nişte instituţii publicepalestrele şi gimnaziile unde se practicau exerciţiile fizice la

9 Roger Gal Histoire de leacuteducation Presses Universitaires de France Paris1987 p 3010 Gabriel Compayreacute Histoire de la peacutedagogie Librairie Classique PaulDelaplane Paris 1904 p 14

care putea lua parte oricine şi icircndemna cetăţenii să983085şi trimităcopiii la şcoală Autorităţile publice se interesau icircndeosebi decondiţiile icircn care se realiza educaţia aproape deloc deconţinutul acesteia şi de tehnicile didactice De exemplu undecret de la jumătatea secolului al IV983085lea icircH icircl cinstea pestrategul Derkylos pentru modul icircn care a vegheat asupraeducaţiei copiilor din cetate Educaţia era liberă aproape icircn

icircnt reg ime şi lăsată icircn seam a iniţi ative i part icul are

Idealul educaţiei ateniene era icircnfrumuseţarea corpului şicultivarea spiritului Kalokagathia faptul de a fi un om frumosşi bun altfel spus moralitatea şi frumuseţea fizică Acesta esteidealul unui spirit desăvacircrşit icircntr983085un corp bine dezvoltat Ceeace icirci distinge pe atenieni de restul lumii arată C Issaurat 12 estedragostea lor pentru armonie cultul lor pentru frumuseţeafizică pentru grandoarea morală şi intelectuală a omului Pentrucorp sau pentru educaţia fizică se practica gimnastica iar pentrueducaţia sufletului erau destinate artele cuprinse sub titlulgeneral de bdquoarta muzelor ce icircncorpora inclusiv ştiinţeleGimnastica şi bdquoarta muzelor sunt cele două dimensiuni aleeducaţiei corespunzacircnd celor două părţi ale naturii umane prindezvoltarea cărora se obţine ca rezultat ultim realizareascopului educaţiei derivat din chiar scopul vieţii Gimnasticaavea ca scop ceea ce ar trebui să aibă orice exerciţiu fizic

icircntă rirea corpul ui şi agil itat ea lui (ritmul mişc ări lor graţ iacorpului şi frumuseţea fizică a formelor) Scopul educaţieimuzelor al educaţiei spirituale era de a cultiva icircn om sensi-

bil ita tea intelec tual ă pent ru arte şi pent ru ştiin ţă a deştepta şidezvolta icircn el facultatea de a primi icircnţelege şi aprecia bunurileintelectuale A983085I aduce pe om icircn situaţia de a icircnţelege şi de asimţi plăcerea audierii unui cacircntec a9830851 conduce spre icircndelet-niciri intelectuale sau a9830851 face un bun cunoscător al unui

domeniu al culturii iată sarcina educaţiei muzelorDeşi credinţa icircn valoarea virtuţii sportive la care poateajunge orice reprezentant al Demosului era icircncă de actualitate

11 Robert Flaceliegravere loc cit p 11812

C Issaurat La peacutedagogie Son eacutevolution et son histoire Libraire-eacutediteur

C Reinwald Paris 1886 p 28

31



aceasta a fost deseori atacată icircn numele unui nou ideal acela alunei icircnţelepciuni de esenţă spirituală şi ştiinţifică Odată cuacest ideal odată cu cultura care icircl animă icircntreaga educaţiearistocratică se democratiza devenind educaţia tip a oricăruicopil grec Pentru a se vulgariza această educaţie a trebuit să sedezvolte şi din punct de vedere instituţional icircnvăţămacircntuldevenea astfel colectiv Democratizarea educaţiei presupunea

icircnsă cre are a şi dez vol tar ea şcol ilor Ace ast ă star e de fapt şi983085a

avut criticii săi poeţii aristocraţi dispreţuind tendinţele dedemocratizare a educaţiei Poate fi valoarea obţinută numai prineducaţie se icircntreba de pildă Pindar Dacă descendenţa nu esteo condiţie suficientă ea este o condiţie necesară Pentru Pindareducaţia nu are sens decacirct dacă se adresează unui nobil caretrebuie să devină ceea ce este prin origine El dispreţuieşteparveniţii culturii cei care ştiu doar pentru că au icircnvăţat Arete

este o calitate aristocratică pe care Pindar o raporta la faptelesemnificative ale predecesorilor icircn toate situaţiile el priveşte

icircnv ing ăto rul ca pe un vre dni c moş ten ito r al tra diţ iil or glo rio aseale familiei sale Arete este divină pentru că un zeu sau un eroua fost strămoşul primordial al familiei icircn care apare de la el

provine forţa care se reicircnnoieşte cu fiecare manifestare icircntr983085onouă generaţie Prin urmare o manifestare pur individuală nicinu poate intra icircn discuţie căci sacircngele divin este cel care facetoate faptele mari De aceea orice elogiu adus de Pindar unuierou se traduce icircn elogiul originilor sale Conform naturii salearete este icircnţelepciune şi nu se icircnvaţă

Dar tot mai mulţi greci icircşi iniţiau fiii icircn domenii carealtădată erau privilegiul exclusiv al familiilor bune Pentru oastfel de educaţie care interesa un număr tot mai mare de copii

icircnv ăţă macircn tul per son al (in div idu al) nu mai era sufic ient O org a-nizare colectivă era necesară şi sub această presiune socială au

apărut instituţiile şcolare Educaţia particulară atacircta timppracticată nu va dispărea Aşa cum aflăm din Etica Nicomalrică

a lui Aristotel pedagogii au discutat multă vreme despreavantajele şi inconvenientele fiecăreia dintre cele două forme

Pacircnă la vacircrsta de 7 ani copilul se educa icircn familie sub icircngri jire a mam ei a une i scl ave sau guv ern ant e De la ace astă

32

stă ei icircncepeau să icircnveţe scrierea şi citirea icircn şcolilerticulare elementare Conduşi de un paidagogus de obicei un

clav cult copiii mergeau icircn fiecare zi la palestre şi gimnazii

instituţii publice icircn care practicau sub conducerea unui pedotrib

exerciţiile sportive icircnotul alergările aruncarea disculuiMlăria pentatlonul etc Paralel cu frecventarea palestrelor şibullimnaziilor copilul urma şi şcolile particulare ale gramaticilor

cithariştilor retorilor şi filosofilor Studiul muzicii se realiza

tot icircntr983085o şcoală particulară numită bdquoşcoala citharistului căcistatul nu organiza şcoli pentru dobacircndirea unor astfel decunoştinţe şi abilităţi dar icirci obliga pe părinţi să se icircngrijească dea le asigura copiilor o astfel de pregătire După această treaptătacircnărul icircncepea să frecventeze şcoala gramaticului un fel de

icircnv ăţămacirc nt secundar int erm ediar icircnt re icircnv ăţă macircn tul ele men taral scris983085cititului şi cel din şcolile filosofice Aici el trecea la studiuloperelor poetice aparţinacircnd lui Homer Hesiod Esop Teognis ş a

icircn şcoala gra mat icu lui se icircnv ăţa scr isu l citi tul şi socoti tul Scrierea se icircnvăţa prin imitare după gramatic folosindu983085se otăbliţă de ceară şi un condei numit bdquostil Cititul se deprindeaprin silabisire şi recitare După ce terminau şcoala gramaticuluisau chiar icircn acelaşi timp copiii frecventau şi şcoala retoruluiElementele de aritmetică şi de geometrie se icircnvăţau icircn modintuitiv cu ajutorul obiectelor şi aplicaţiilor practice

Indiferent că era vorba de icircnvăţarea literelor a muzicii sau agimnasticii 983085 trivium983085ul educaţiei greceşti 983085 profesorul icirci adunape elevi icircn propria lui casă nu icircntr983085un edificiu public construitpe cheltuiala statului Pedotribul icircşi desfăşura activitatea tot icircnt r983085o pal est ră pri vată Desi gur păr inţ ii supo rtau che ltui eli lelegate de educaţia copiilor ceea ce icircnseamnă că cei icircnstăriţi icircşiputeau continua studiile pacircnă ajungeau efebi icircn timp ce copiiide condiţie modestă se opreau adesea imediat după ce ajungeau

să stăpacircnească elementele de bază şi erau orientaţi spre icircnv ăţa rea unei mes eri i (me şte şug uri agr icu ltu ră com erţ ) Cumdecurgeau activităţile şcolare Dacă dăm crezare celor relatate icircn dia log ul pla ton ic Protagoras lecţiile citharistului veneaudupă cele ale gramaticului iar cele ale pedotribului după celeale citharisnilui bdquoProfesorul de icircndată ce ştiau să citească icirci

33



pune pe toţi elevii să recite şezacircnd pe scăunele versurilemarilor poeţi şi983085i obligă să le icircnveţe pe dinafarăCithariştii laracircndul lor de icircndată ce elevul ştie să cacircnte la instrument icirci

icircnv aţă alte lucrăr i fru moas e cel e ale poe ţi lor lir ic i M ai tacircrziu copilul e trimis la pedotrib lj Adeseori cei trei icircşi desfăşurauactivitatea icircn acelaşi local Obiceiul repausului săptămacircnal erainexistent zilele cacircnd nu se mergea la şcoală erau stabiliteneregulat icircn funcţie de sărbătorile religioase de altfel foarte

numeroase sau de evenimentele de familieEducaţia morală care reprezenta o importantă preocupare

pentru greci se regăsea icircn tot sistemul lor de instruire Scopulei era icircnnobilarea sufletului care asigură omului fericirea icircn

viaţ ă posi bil de atins pri n cul tiv are a u nor cali tăţ i prec um stăpacirc-nirea de sine cumpătarea modestia respectul pentru ceilalţi

icircnt re 18 983085 2 0 de ani tacircn ăru l ate nian deve nit matur (efeb ) făceaexerciţii militare sub supravegherea statului icircn gimnazii cagardian de stradă sau la frontieră La 20 de ani el devenea majorşi putea lua parte la treburile publice Dacă tacircnărul avea trebuinţeintelectuale mai icircnalte urma şcolile deschise de filosofi

Fiecare nouă cucerire a geniului grec a fost urmată de un

efort corespunzător pentru crearea unui sistem de icircnvăţămacircnt caresă983085i asigure răspacircndirea Aşa s983085a icircntacircmplat cu filosofia medicinasau politica fiecare dintre acestea fiind icircnvăţate icircn veritabile şcolisuperioare icircn cadrul lor se derulau practici formative complexecare au marcat puternic istoria ulterioară a educaţiei

4 Idei despre educaţie icircn epoca clasică

Domeniul filosofiei a fost acela icircn care s983085a manifestat efortulde creaţie pedagogică Filosofii greci s983085au ocupat de problemele

educaţiei fără a face din acestea o ştiinţă particulară Dacăfilosofii Şcolii din Milet erau doar nişte savanţi preocupaţi decosmologie fără a manifesta şi interesul de a fi şi educatori nu lafel s983085a icircntacircmplat peste tot Pitagora concretiza noţiunea de

13 Platon Protagoras 325 c983085e in Opere voi I ediţie icircngrijită de P CreţiaC Noica şi C Partenie Editura Humanitas Bucureşti 2001

34

eoalfi filosofică icircntr983085un cadru instituţional Nu mai era vorbao simplă grupare a profesorului şi a discipolilor săi legaţi

prin relaţii personale ci de o veritabilă şcoală care icirci impuneaIkt II ui membru chiar un anumit stil de viaţă Şcoala lui a fost oni niuţie organizată cu localul său propriu cu regulile sale cuiciiiiiunile sale regulate O instituţie caracteristică ce va fi imi983085ii ia mai tacircrziu de Academia lui Platon Lyceum983085x lui Aristotelui Şcoala lui Epicur Academia lui Platon şi Lyceum983085ul lui

Ans totel au fost mar i şcoli de fil osofi e bdquover itabil e univ ersi tăţ ipj ivate cum le numeşte Gabriel Compayre 4 Şcolile filosoficeamintite anterior dar şi altele răspacircndeau o cultură ce nu seidresa decacirct unui număr restracircns de tineri unei elite spiritualeBa presupunea un anumit model de formare intelectuală unanumit ideal şi chiar un anumit mod de viaţă

41 Pitagora

Dat fiind faptul că Pitagora 15 nu a lăsat posterităţii nimicscris despre concepţia sa filosofică implicit despre ideile cuprivire la educaţie ştim numai din relatările diverşilor autori din

epocă sau de mai tacircrziu La şcoala icircnfiinţată de el la Crotonaelevii formau icircmpreună cu maestrul o societate icircn care se intrafoarte greu şi ale cărei icircnvăţături erau păstrate icircn secret nefiind

icircmpărt ăşi te decacirc t cel or iniţ iaţi Sco pul icircnvă ţămacircnt ulu i practicataici era moral şi mistic purificarea sufletului şi unirea lui cudivinitatea fundamentul icircntregii armonii 16 Potrivit concepţieilui Pitagora scopul educaţiei constă icircn realizarea armonieidintre corp şi suflet dintre raţiune simţire şi voinţă dintreeducator şi elev dintre om şi divinitate astfel icircncacirct omul să

iubească şi să realizeze perfecţiunea şi deci fericirea

14

Gabriel Compayre loc cit p 1715 Pitagora (c 580 983085 500 icirc Hr) filosof şi matematician grec originar dinSamos care punea la baza interpretării icircntregii realităţi teoria numerelor şi aarmoniei (panmatematism) Tradiţia icirci atribuie descoperirea teoremei geome-trice şi a tablei de icircnmulţire care icirci poartă numele La Crotona icircn Italia desud a icircntemeiat o şcoală icircn cadrul căreia urmărea perfecţiunea intelectuală şiimpunerea unei anumite conduite morale16 L Riboulet loc cit p 69

35



Cei care doreau să facă parte din şcoala pitagoreică urmaumai icircntacirci o ucenicie de icircncercare timp de 3 983085 5 ani icircn care tre-

buiau să dea do vad ă de supuner e res pec t şi mod est ie To t icircnacest timp li se asigura o elementară pregătire religioasămorală şi intelectuală aceasta din urmă fund redusă la icircnsuşireanoţiunii de matematică După terminarea uceniciei ei dădeau unexamen cei care reuşeau fiind primiţi ca interni (esoterici) icircnsocietatea intimă a lui Pitagora De acum ei icircnvăţau de la

maestru religia geometria aritmetica fizica muzica filosofiamorala asupra acestora purtacircnd icircndelungi discuţii Religia şimuzica erau privite ca mijloace de dominare a pasiunilor de

icircnă lţa re a spi ritului şi apr opi ere a sufl etul ui de divin ita teMatematica era plasată icircn fruntea tuturor ştiinţelor principiilesale fiind considerate principii ale tuturor lucrurilor icircn filosofiepitagoreicii se conduceau după ideea că tot ceea ce există esteun număr că esenţa şi principiul lucrurilor este numărul

Principalele idei ale doctrinei pitagoreice asupra educaţieipot fi rezumate astfel perfecta armonie a corpului şi spirituluiinstruirea graduală şi diversificată icircn funcţie de aptitudinilediscipolilor icircntrebuinţarea metodei sintetice austeritatea vieţii

moralitatea ireproşabilă inspirată de sentimentele religioase17

icircn conce pţi a pit ago rei că bun ele morav uri sunt pre fera te şti inţeiNu trebuie să vacircnăm plăcerea vieţii ci să izgonim plăcerile

vul gar e şi să nu le admitem decacirct pe cel e ca re vin de la cee a ceeste drept şi frumos

42 Sofiştii

Marea bdquorevoluţie pedagogică s983085a realizat icircnsă odată cusofiştii18 la jumătatea secolului al V983085lea icirc H Noţiunea de paideiacare treptat şi983085a extins sensul şi valoarea a primit icircn epoca

17 vezi Porphyrios Viaja lui Pitagora Viaţa lui Plotin Editura Polirom Iaşi 1998 Denumire dată icircn Grecia antică (secolu l V icirc H) profesorilor care predau icircnschimbul unei remuneraţii cunoştinţe de politică de filosofie de retoricăurmărind icircn special pregătirea tinerilor pentru participarea la viaţa publică

Aşi au fost Protagoras din Abdera Gorgias din Leontinoi Prodicos din KeosHippias din Elis şa Icircncepacircnd din sec IV icirc H sofiştii au devenit simpli retori

venali gata să demonstreze orice dascăli de arguţii şi de abilităţi verbale

fiştilor semnificaţia raportării la cea mai icircnaltă arete umanăi transformat din bdquoeducaţia copiilor sens regăsit pentru

ini oară la Eschil icircn kalokagathia conceptul de perfecţiunelt ilă a alcătuirii corporale şi spirituale a omului care include

ic um pentru pri ma oară icircn mod con ştient şi o veri tabilăPilitură spirituală

Scopul mişcării educative iniţiate de sofişti nu era instruireapoporului ci a conducătorilor săi De fapt era aceeaşi veche

preocupare a aristocraţiei reluată icircntr983085o formă nouă Problemaie care ei au căutat să o rezolve se rezuma la formarea omuluip o l i t ic Cetăţile greceşti erau animate icircn acea vreme de o viaţăpolitică intensă exercitarea puterii dirijarea afacerilor publicedevenind o activitate nobilă mult apreciată Prin urmare val oar ea individul ui nu se mai afir mă icircn dom eniul spo rtu lui deacum icircncolo ea se va concretiza icircn sfera politicului

Sprijinindu983085se pe o cultură solidă sofiştii au creat un icircnvăţă-macircnt destinat celor care voiau să dobacircndească superioritateanecesară icircn arena politică icircn viaţa publică Ei au fost primiiprofesori de icircnvăţămacircnt superior oameni pentru care icircnvăţămacircntulera o profesie a cărei reuşită comercială icirci atestă valoarea intrin-secă şi eficacitatea socială

Sofiştii nu au deschis şcoli icircn sens instituţional activitatealor luacircnd forma preceptoratului colectiv Contra unei remu-neraţii ei lucrau cu un grup restracircns de tineri care doreau să seinstruiască pentru a intra icircn viaţa politică Calităţile esenţiale aleunui om de stat considerau sofiştii precum energia prezenţa despirit sau previziunea nu se pot dobacircndi Ele sunt icircnnăscuteDar arta discursului iscusit şi convingător poate fi deprinsă prininstruire Elocinţa constituie deci punctul de plecare obligatoriual educaţiei oricărui om politic Termenul de arete dobacircndeştela sofişti o accepţiune icircn general acceptată icircn Grecia clasică

aceea de arete politică icircnţelegacircndu983085se prin el icircn primul racircndcapacităţile intelectuale şi arta oratorică decisive pentrusuccesul omului politic Preţuirea cunoaşterii şi a inteligenţei

icircntacircln ită cu num ai o ju mă ta te de secol icircna inte la Xeno fandevine acum generală icircn special icircn viaţa politică Laturaintelectuală a personalităţii umane dobacircndea acum pentru

3736



prima oară supremaţia Numai astfel poate fi explicată credinţasofiştilor icircn posibilitatea de a icircnvăţa pe cineva arete

Care era conţinutul icircnvăţămacircntului practicat de sofiştiPentru a983085i pregăti pe tineri pentru lupta politică ei icircncercau să

icirci icircnveţ e

a) O tehnică politică Protagoras de exemplu urmărea săfacă din elevii săi buni cetăţeni capabili să983085şi conducă binepropria gospodărie şi să gireze cu maximă eficienţă problemele

de stat (publice) Ambiţia lui era una de natură practică a983085i icircnv ăţa pe tine ri bdquoar ta po lit ic ă Cunoa şte rea pe care sofiş tiidoreau să o transmită discipolilor avea un caracter prepon-derent utilitar pragmatic Protagoras sau Gorgias nu au elaboratdoctrine pe care discipolii să le icircnsuşească ei formulau regulileunei practici Nu983085i icircnvăţau pe elevii lor vreun adevăr ci pur şisimplu cum să aibă dreptate icircn orice icircmprejurare

b) Dialectica Ideea de bază a acestei discipline eraurmătoarea orice chestiune poate fi tratată oricacircnd de pe poziţiifie pro fie contra altfel spus a icircnvăţa să ieşi icircnvingător icircn oricediscuţie posibilă Este vorba de o artă practică cea a discuţieiunde se pune pe acelaşi plan argumentarea raţională riguroasă

şi şiretlicurile tactice icircn scopul convingerii interlocutoruluic) Retorica sau arta de a vorbi evident tot icircn scopul unei

eficacităţi practice Numeroasele procese publice şi privateprecum şi luptele politice au contribuit la apariţia acestei arte aelocinţei Retorica se icircnvaţă prin modele Maestrul prezentaelevilor săi spre imitare un model propriu de compoziţie pentruun discurs politic moral sau chiar poetic Aceste discursuri983085tiperau de multe ori redactate icircn scris pentru ca elevii să lestudieze pe icircndelete Aceştia erau invitaţi mai apoi să le imite

icircn com poz iţi ile pe car e ei icircnş işi le ela bor au

d) Cultura generală icircnvăţămacircntul sofistic nu se rezumala tehnica politică dialectică şi retorică După cum reiese dindialogurile platonice Gorgias sau Hippias considerau că estenecesar ca elevii lor să poată vorbi despre orice şi să facă faţăoricărei confruntări indiferent de subiectul abordat Pentruaceasta ei trebuiau să posede o bogată cultură generală ocunoaştere extinsă la toate domeniile de la cele tehnic983085utilitare

38

n l e ştiinţifice şi culturale (medicină geografie istorie

|i matică astr onom ie literat ură gramat ică sau filosofe) Su bUrnele general de bdquofilosofie ei predau tot ce se ştia pe atunci

i nu se icircnvăţa icircn şcoala elementară19 Această pretenţie deniscienţă a sofiştilor a făcut obiectul criticilor ce le983085au fost

lisate de Socrate sau de PlatoacutenEforturile educative ale sofiştilor au fost marcate de

oncepţia lor asupra spiritului Prin intermediul acestuia omul

i lt i983085pe lumea obiectelor prin urma re este legat de lucruri Darlun dacă facem abstracţie de orice conţinu t obiect ual spiritulII este vid ci abia atunci icircşi reve lează adevăra ta struct ură

Internă (spiritul ca principiu formal) Corespunzător icircntacirclnim laNolişti două feluri distincte de educaţie intelectualătransmiterea unei cunoaşteri enciclopedice şi educaţia formală aipiritului Aceste două dimensiuni nu se puteau uni decacirct icircnconceptul de cultură intelectuală Dar pe lacircngă educaţia purloimală a intelectului există la sofişti şi o educaţie formalătntr983085un sens superior care nu porneşte de la structura raţiunii ciBre drept scop formarea şi dezvoltarea facultăţilor sufleteşti icircnansamblul lor Protagoras de exemplu utiliza pe lacircngă

gramatică retorică şi dialectică poezia şi muzica pentru aforma sufletul La baza pregătirii erau situate politica şi moralaIn cazul lui Protagoras care urmărea un scop etic programul deformare practicat era o bdquomorală didactică20 El icirci ironiza pe alţiSofişti precum Hippias care propuneau doar cunoştinţe dearitmetică astronomie şi acustică Metoda utilizată deProtagoras se deosebea de cea formală şi de cea enciclopedicăprin faptul că nu se adresa omului privit la modul abstract icircnsine ci omului ca membru al comunităţii Prin aceasta culturaintelectuală devenea o parte din marele ansamblu reprezentat de

arete Este vorba tot despre o educaţie intelectuală dar care nutratează spiritul intelectual983085formal ci ca fiind condiţionat de

ordinea socială Semnificativ pentru noua concepţie desprecultură este faptul că Protagoras nu considera că educaţia setermină odată ce tacircnărul părăseşte şcoala icircntr983085o anumită

19 Robert Flacelieacutere loc cit p 14120 Maurice Debesse Gaston Mialaret loc cit p 39

39



privinţă ea abia acum icircncepe Educaţia civică propriu983085zisă icircncep e prin faptul că tacircn ăru l care păr ăse şte şco ala est e obl iga tde stat ca la intrarea icircn viaţa publică activă să cunoască legilesă trăiască după modelul şi exemplul lor

Desigur au existat şi sofişti care erau numai retori precumGorgias şi care nu predau nimic altceva Pentru Gorgias virtuteapolitică se confunda cu arta persuasiunii prin cuvacircnt care aasigurat fundamentele retoricii şi a condus la o aprofundare a

problemelor limbii Retorica creată de el a avut un aşa maresucces icircn Antichitatea clasică icircncacirct termenul de bdquorethor a fost icircnt reb uinţat ca ech iva lent pentru omul de stat şi mai tacircr ziu pentru profesor icircn realitate ceea ce au toţi sofiştii icircn comun estefaptul de a fi profesori specializaţi icircn virtutea politică pe caredoreau să o obţină prin intensificarea formării spirituale

Sofiştii se icircntreţineau din cultura intelectuală pe care opromovau şi din arta educaţiei care viza crearea acestei culturiDar această cultură tocmai pentru că icircncerca să iasă din cadrulformal şi obiectual risca să rămacircnă blocată icircn semidoctismlipsindu983085i fundamentarea unei cercetări veritabile şi a uneigacircndiri filosofice penetrante care studiază adevărul pentru el

icircns uşi Din aceast ă per sp ect ivă au atac at Soc rat e Pla to n şi Ari sto tel icircn epo ca ur măt oa re icircnt reg ul sis tem al edu caţ ie isofiste zdruncinacircndu9830851 din temelii Poziţia adoptată de sofişti afost aspra criticată de Socrate purtător de cuvacircnt al vechiitradiţii aristocratice El critica preocuparea excesivă a acestorapentru virtutea politică pentru acţiune care riscă să devinăimorală dacă urmăreşte doar succesul practic după cumimorală ar fi şi recompensa financiară primită pentru activităţileeducative prestate Dat fiind faptul că sofiştii se icircntreţineau dincultură aceasta era privită ca o marfa şi comercializată Platonfăcea o astfel de comparaţie acuzacircnd un simptom intelectualconsiderat de983085a dreptul periculos1 Dincolo de aceste critici

sofistica a constituit un moment semnificativ icircn evoluţia culturiiintelectuale şi a artei educaţiei

Sofistica nu a reprezentat o mişcare ştiinţifică propriu983085zisăci mai degrabă promovarea intereselor centrate pe problemele

21 Platon Protagoras 313c

Vieţii icircn spec ial pe pro blemel e ped ago gic e şi soci ale Dar icircntr ucacirct tr ans pun ea vech ea tra diţi e educati vă icircn formalingvistică şi ideologică a noii epoci raţionaliste ea a reuşit să983085ilărgească cacircmpul de acţiune către sectorul etic şi socialpregătind calea dezvoltării unei veritabile filosofii etico983085politice Pe plan strict pedagogic sofiştii au introdus icircn practicaeducaţională cursul magistral şi discuţia icircn grup pentru

Bnsmiterea şi dobacircndirea de noi cunoştinţe

40



5 Educaţia icircn lumea romană

51 Direcţii de acţiune

icircn sec ole le VII 983085 VI icirc H edu caţi a ro man ă consta icircnt r983085oiniţiere progresivă a copilului icircntr983085un mod de viaţă tradiţional

Copilul imita prin jocurile sale gesturile şi comportamentelecotidiene activităţile celor mai mari decacirct el Treptat el ajungea să

icircşi asu me o icircnvăţ ătură exti nsă la toate aspe ctel e vieţi i şi activ ităţi iumane inclusiv la cel tehnic şi productiv Astfel educaţia erafizică şi morală militară şi religioasă A forma cetăţeni curajoşi

virt uoşi discipl inaţi moderaţi cu un carac ter puternic aces ta erascopul urmărit34 Cadrul unei astfel de educaţii a fost pacircnă icircnsecolul al III983085lea icirc H familia icircncepacircnd de la 7 ani copilul ieşeade sub tutela exclusivă a mamei şi trecea sub autoritatea tatăluiconsiderat un veritabil educator Acesta se ocupa de instruirea lui

icircnvăţacircndu9830851 scrisu l şi cititul furnizacircndu983085i cuno ştin ţele de natu răpractică cunoştinţele despre drepturile şi icircndatoririle cetăţeneştideprinzacircndu9830851 cu macircnuirea armelor călăria etc El se iniţia icircn toateaspectele vieţii care icircl aştepta stacircndu983085i alături instruindu983085se dupăpreceptele şi mai ales după exemplul său

De la vacircrsta de 16 ani copilul se număra printre cetăţeniDar formarea sa nu era icircncheiată icircnainte de a icircncepe serviciulmilitar tacircnărul nobil consacra de obicei un an uceniciei icircn viaţapublică Fără excepţie această sarcină nu şi983085o mai asuma tatăl ciun vechi prieten de familie un om politic icircncărcat de experienţăşi de onoruri Exemplul pe care icircl oferea copilului familia saudiferiţi demnitari juca un rol important icircn educarea lui

icircn lumea r om ană se rea liz a o edu caţ ie pre pon derent uti lit ară

asociată cu cea religioasă şi cu cea fizică (echitaţia şi luptele icircnamfiteatru) 35 Artele nu erau cultivate decacirct icircn măsura icircn carerăspundeau nevoilor vieţii Ideea de bdquocultură pentru ea icircnsăşi

Francois Guex loc citp 38L Riboulet loc cit p 86

i icircncacircnta pe romani Spre mijlocul secolului al III983085lea icirc HIliienţa greacă era puternică icircn lumea romană dar romanii nu

adoptat niciodată idealul educaţional grec Ei studiaudeosebi ştiinţele practice gramatica retorica matematicapndu983085le deoparte pe cele speculative icircn prim983085planul acesteiucaţii distingem un ideal moral a forma conştiinţa copilului

iu a tacircnărului inoculacircndu983085i un sistem de valori morale şi icircnnai un sistem de viaţă icircn linii mari conţinutul acestui ideal

ra asigurat de valori precum sacrificiul renunţarea devota983085cntul total faţă de stat şi de binele public

După modelul grecilor romanii au dezvoltat treptat un văţ ămacircn t reali zat icircn ver itab ile şcol i part icu lare Şcoli lerimare au apărut icircncă din secolul al Vl983085lea icirc H cele secundarei secolul al III983085lea icirc H iar cele de nivel superior abia icircnecolul al II983085lea icirc H Quintilianus de exemplu pleda pentru ostruire realizată icircn şcoli publice icircnvăţămacircntul privat fiind mai

uţin agreat Şcolile secundare şi cele de nivel superior eraurmate doar de tinerii icircnstăriţi dacă nu icircmbrăţişau cariera militarăei mai săraci se orientau după ce terminau şcoala elementară

icircnsp re depr inderea unei meseri i sau pract icarea agricu lturii

Şcolile primare icircşi aveau sediul icircn Forum şi fetele le frec- ven tau deo pot riv ă cu băie ţii deşi pentru ele pre cep tor atu lprivat de multe ori asigurat de un sclav educat (paedagogium)

era mult mai des utilizat Romanii au adoptat obiceiul grec alsclavului icircnsoţitor de copii pe care icircl desemnau tot cu numelede bdquopaedagogus care cacircnd era bine ales se putea ridica la rolulde repetitor şi chiar la cel de veritabil preceptor asumacircndu983085şi curesponsabilitate formarea copilului icircn şcolile primare numitebdquoluduş litterarius se icircnvăţau scrisul şi cititul cărora li se asociasocotitul şi recitarea Metodele romane de instruire se asemănaucu cele greceşti metode prin excelenţă pasive memoria şiimitarea fiind calităţile cele mai apreciate la copil

Roma preferase să983085şi concentreze eforturile asupra organizării icircnvă ţămacircn tulu i secun dar singurul care permi tea form area tipu luide personalitate umană pe care9830851 dorea ea adică şcoalagramaticului şi cea a retorului Sistemul pedagogic roman

54



consideră C Issaurat36 poate fi rezumat astfel supunereautoritate gramatică şi retorică Jurisprudenţa era singura ştiinţăapreciată de romani Şcoala gramaticului avea o condiţiesuperioară celei a unui simplu icircnvăţător Aici se aprofundastudiul limbii şi se comentau autorii clasici Terentius Horatiusşi Vergilius acesta din urmă reprezentacircnd pentru romani ceeace reprezentase Homer pentru greci Gramaticul consacra multe

ore explicaţiei literare nelimitacircndu983085se la o analiză gramaticalăci căutacircnd să descopere toată bogăţia documentară a textuluiPlecacircnd de la aluziile istorice juridice sau ştiinţifice conţinute

icircn pasaj ul explicat el icircl iniţ ia pe elev icircn dife rite domen ii demanifestare a spiritului uman şi icirci asigura astfel culturagenerală 37 icircn general metodele utilizate erau următoarele lecturaexpresivă şi explicativă a unui text memorarea şi recitareacomentariul literar critic983085reflexiv

Pentru icircnvăţarea artei oratorice tacircnărul era icircncredinţat unuiprofesor specializat numit bdquoretor sau bdquoorator icircn ierarhia

val ori lor pro fes ion ale şi soc ial e ace sta deţ ine a un ra ng vizibilmai icircnalt decacirct colegii săi din primele două trepte ale

icircnv ăţă macircn tul ui şi era mai bine ret rib uit icircn luc rar ea Instituţie983085

oratoria Marcus Quintilianus critica moravurile icircndoielnice alecontemporanilor săi speracircnd icircntr983085o ameliorare a vieţii morale şiculturale prin intermediul oratorilor care trebuiau să seconstituie icircn exemple vii de integritate morală şi formareintelectuală pentru că icircn opinia sa oratoria este icircn stracircnsălegătură cu icircnţelepciunea şi buna purtare

Şcoala de retorică romană n983085a avut o tradiţie pedagogicăproprie ea a rămas icircn contact stracircns cu retorica greacă Elevul eranevoit să icircnveţe mai icircntacirci regulile şi procedeele discursului cumsă construiască un discurs dispositio) cum să9830851 redea icircn cuvinte

(elocutio) şi icircn gesturi (actio) Totodată el trebuia să icircnveţe să983085şi icircmp odo bea scă dis curs ul prin int rod uce rea de cla usul e rit mice şide aceea icircşi completa cunoştinţele cu normele poeziei pe care

C Issaurat toc cit p 56

Pierre Riche Educaţie şi cultură icircn Occidentul barbar 983085 secolele VI983085 VIII

Editura Meridiane Bucureşti 2001 p 12

i le predase gramaticul Studiul oratorilor şi al istoricilor icirciitea să983085şi icircmbogăţească memoria cu bdquoexempla de care se

ea icircn exerciţiile aplicative propuse de profesor El se antrenalai a elogiul unui personaj de seamă să descrie un monumentdiscute o problemă de ordin moral apoi se dedica unor

bull ti mi mai complexe declamationes discursuri fictive careeau licirce forma unor pledoarii (controversiae) fie pe aceea a

ei deliberări pe baza unui subiect luat din istorie sau dintologie icircnvăţate pe dinafară aceste discursuri urmau să fieiiaie icircn public icircnvăţăcelul trebuia nu numai să folosească

Ireaga cultură pe care o dobacircndise icircn anii de studiu alamaiicii ci şi să facă apel la ştiinţa controversei dialecticand termina şcoala retorului după patru pacircnă la şase ani denu el putea să devină un foarte bun orator sau un redutabilocat Icircnvăţămacircntul retoricii era de fapt orientat spre viaţaStică pregătea tinerii pentru cariera politică sau pentru

tivităţile juridiceSpre sfacircrşitul Imperiului Roman (secolele IV V d H) pre983085

ea retoricii nu mai corespundea programului trasat de Cicerofi Ouintilianus care doriseră ca studierea regulilor oratoriei săIu983085 icircnsoţită de o formare mai cuprinzătoare menită să

Completeze ceea ce elevul primise de la gramatic şi care să9830851iniţieze icircn reflecţia filosofică Or prin renunţarea treptată la

icircnvăţa rea limbii grec eşti roma nul nu mai avea acces la cultura(filosofică Doar cacircţiva cărturari au căutat să salveze elenismulBl Occident Reuşita lor oricacirct de lăudabilă nu a depăşit icircnsăbullCadrul unor mici cercuri privilegiate Boethius de exemplu aiiucrcat icircn secolul VI să reicircnvie vechea concepţie greacăconform căreia filosofia ar reprezenta o icircncununare a artelorliberale icircn prefaţa tratatului De arithmetica scriind că la

filosofie duc patra discipline aritmetica muzica geometria şiagronomia (quadrivium) El schiţa şi un plan de studiibulliimţifice şi icircn acest scop traducea o serie de texte esenţialestudiate icircn acea epocă icircn Orient dar care se pare că nu s983085au

bucur at de un pre a mar e succes Renu nţa rea la studiil e fil osofic ea fost icircnsoţită icircn mod inevitabil de renunţarea la studiile

5756



ştiinţifice Conform programului moştenit de la tradiţia greacăcele patru discipline matematice aritmetica geometria muzicaşi astronomia trebuiau să se adauge gramaticii retoricii şidialecticii pentru a forma artele liberale Dacă unii cărturari dinsecolul al V983085lea icircncă mai aveau conştiinţa acestei unităţi ei nuau punit983085o reintroduce icircn programul şcolilor care se mulţumeaucu comentariile făcute de gramatic cu ocazia explicării textelorDupă aceşti ani de studiu literatul putea să983085şi sporească erudiţia

consultacircnd diverse manuale al căror număr a tot crescut dinsecolul al IV983085lea şi icircn care el găsea nu numai informaţii denatură geografică sau anecdote istorice ci şi o serie de infor-maţii cu privire la astronomie astrologie ştiinţele naturale etc

După detronarea ultimului icircmpărat roman şi organizarearegatelor barbare pe ruinele fostului imperiu icircncepacircnd cusecolul al V983085lea şcoala antică a continuat să supravieţuiascăBurgunzii vizigoţii ostrogoţii şi chiar vandalii au fost marcaţide civilizaţia Romei Astfel putem conchide că instruireaelementară nu a dispărut Claselor aristocrate le era rezervatprivilegiul unei instruiri de nivel superior dobacircndite icircn

continuare icircn şcoala gramaticului şi a retorului Chiar dacă barb arii car e au năvă lit icircn Imp eri u n u se arăt au pre a int eres aţi decultura clasică totuşi ei au agreat icircntr983085o oarecare măsurăştiinţele aplicate (arhitectura medicina) şi dreptul din raţiuni denatură practică

52 Teoria educaţiei la romani

Romanii nu s983085au preocupat prea mult de ştiinţa dezinteresatăde cercetările speculative Ei s983085au distins după cum arată şiGabriel Compayre38 mai ales icircn ştiinţele practice icircn drept deexemplu unde au excelat Or preocupările pedagogice funda-mentate icircn acea vreme pe principii filosofice pe cunoaştereanaturii umane pe o concepţie teoretică asupra destinului uman

icirci atrăgea u prea puţ in pe roman i Astfe l de preoc upă ri audovedit totuşi cacircţiva autori icircn contexte literare diverse

38 Gabriel Compayre loc cit p 37

521 Lucius Annaeus Seneca

Lucius Annaeus Seneca39 nu s983085a interesat icircn mod special de blema tica educa ţiei dar icircn scrier ile sale mora le se regăse sc şicepte de natură pedagogică icircn concepţia sa educaţia este

cesară deoarece din naştere omul este nedesăvacircrşit Viaţa esteluptă neicircntreruptă care cere energie şi perseverenţă O slabăucaţie nu pregăteşte copilul pentru vicisitudinile vieţii

Scopul ultim al educaţiei este virtutea aşa cum era eaeleasă de către stoici (Epi ctet Mar cus Aurel ius) Sănătat eaţia şi dat fiind că suntem animale sociale binele comunităţiicare trăim sunt toate conforme cu natura şi potrivite ca

opuri de urmărit Raţiunea ne face icircnsă capabili săterminăm cu acurateţe şi consecvenţă acţiunile potrivite pacircnănd la nivel ideal ajungem la conştiinţa a ceva incomparabilai de preţ decacirct lucrurile conforme cu natura şi anume laţelegerea concordanţei şi raţionalităţii ca atare a prescripţiilor

aturii Odată conştientizată această raţionalitate precum983085ăneşte asupra afectelor noastre Acţiunea icircn armonie cu eadiferent de reuşita sau eşecul a ceea ce icircntreprindem este

dentică cu virtutea iar virtutea icircn sine ne este de ajuns ca săim fericiţi

icircn tacirc lni m la Sene ca şi dist incţ ia cla sică icircntre cele tre iimensiuni ale educaţiei intelectuală morală şi fizică Educaţia

intelectuală se identifică cu instruirea care trebuie să cuprindădoar ceea ce este necesar icircn viaţă bdquoNon schole sed vitaediscimus spune o maximă a lui Seneca Cunoştinţele multedar confuze şi rău icircnţelese nu constituie o bogăţie a sufletuluiCea mai potrivită cale de a ne lămuri propriile idei este de a le

icircmp ărtăşi şi alto ra căci icircnvă ţacircnd u983085i pe alţi i icircnv ăţă m noi icircnş ine

39

Lucius Annaeus Seneca (4 icirc Hr 983085 65 d H) filosof scriitor şi om politicroman reprezentant de seamă al stoicismului Potrivit eticii sale omul trebuie săse supună destinului icircn viaţa exterioară dar poate aspira la libertatea interioarăConcepţiile sale etice au influenţat creştinismul timpuriu Persecutat de icircmpăratul Caligula Seneca a renunţat la a practica oratoria pentru a deschide oşcoală unde preda filosofia stoică Dintre scrierile sale reţinem Philosophia

ptoralis De vita beata De libertate animi De tranquillitate animi Quaestiones

natura les Epistola e adLuciliiim

58 59



(discendo discimus) Exemplul este şi el un mijloc foarJpentm transmiterea icircnţelegerea şi asimilarea cunoştinţeloi

icircn opi nia lui Sene ca dep rinde rea este un mijl oc elu H mpermanentizare a virtuţilor morale Printre acestea se numairespectul recunoştinţa elevului faţă de educatorul bullDisciplina este şi ea un mijloc de moralizare a copilulPedepsele vor fi icircntrebuinţate foarte rar icircn cazuri extremaniciodată nu vor fi date cu macircnie Pentru educaţia fizică $1

recomandate plimbările şi exerciţiile libere icircn ceea ce pri veşt e educaţia mor ală Sen eca crede că cs

inutilă o cunoaştere care ignoră ceea ce este drept din punct i ve de re mor al De altfel el sup une unu i aspre crit ici conţi nutinstruirii de care se bucurau tinerii din acel timp considcuncă icircn bună măsură artele liberale cad sub semnul ambiguiti|tşi inutilităţii Chiar dacă făceau parte din instruirea obişnuită bullomului cult Seneca nu acorda o prea mare importanţă artelorliberale icircn formarea morală a individului icircn Epistola LXXXVIlt

către Lucilium el scrie bdquoMă icircntrebi ce cred despre studiileliberale 983085 Nu admir pe niciunul pe niciunul nu9830851 consider un

bin e fii ndcă toa te urm ăresc prof itul Sunt mes eri i rent abi lefolositoare numai icircntrucacirct pregătesc spiritul fără a9830851 reţineSufletul trebuie să zăbovească cu ele atacircta vreme cacirct nu poate săfacă altceva mai de seamă sunt exerciţii nu fapte Ştii pentru ces983085au numit studii liberale fiindcă sunt demne de un om liberDe fapt un singur studiu este icircntr983085adevăr liberal acela care teface liber Acesta este studiul icircnţelepciunii un studiu nobilcurajos generos Celelalte sunt mărunte şi copilăreşti40 Referindu983085se la filosofi cei mai icircn măsură să pretindă că auajuns la icircnţelepciune Seneca apreciază că aceştia au ajuns săproblematizeze despre tot felul de lucruri neicircnsemnate şi inutileastfel icircncacirct cunosc mai bine arta de a spune mai bine decacirct de a

face mai bine Desigur filosofia are icircnainte de toate rostul uneiedificări morale Dar prin dialectica sterilă promovată filosofiinu au făcut altceva decacirct să se lanseze icircn discuţii şi argumentărisofistice icircn acest fel filosofia nu se deosebeşte cu nimic de

Seneca Scrisori către Luciiu Editura Ştiinţifică Bucureşti 1967 p 289

60

HIKA ii sterilă a artelor liberale Nu se poate vorbi de1 |n p ic Im i n afara oricărei legături cu principiile după

iii iimin sterile dacă nu icircşi află concretizarea icircnI ţ i iM983085inple vii Preceptele şi pildele icircşi dovedesc

| ilm i i 983085 tine scama de faptul că icircn domeniul moraleiUf raquot1111 In i ic e sunt adesea inoper ante că practica rea

m PN IC doar rodul unei convingeri ci şi al unei participăriI Im Im iin spre bine existentă sub formă de posibilitatelltil

tunului trebuie transformată icircn realitate icircn aceastăHlinir icircnlluenţa unui precept a unei sentinţe morale sau aliilui icircntemeiat pe exemplul viu constituie o forţă mult mai| nui i eficace decacirct o demonstraţie logică O călăuză aIm in II mat cu precepte potrivite pentm diferitele situaţiiM este icircnsă absolut necesară pentm a putea respingebull i influenţele negative Acest rol de icircndrumător moral alIm nu şi9830851 poate asuma decacirct filosofiaICI u nu trebuie icircnvăţaţi icircn primul racircnd diverse doctrine

Uit 1 bull ci cum să trăiască după filoso fic Dar cei mai mulţi

llltiOfl sau dascăli de filosofie apreciază Seneca icircn Epistola

I^Hf către Luciliu bdquone icircnvaţă să discutăm nu să trăim 41 El

t^H| filosofia icircn cond iţia de mi jloc al schimbăr ii no astret^Hilc de bdquolege a vieţii Filosofia este dragoste de icircnţelep983085I^^K o icircnţele pciu ne care nu se r ezumă la d imensi unea

puiMiitivă ci trece contemplarea icircn structura practicului şi maidrpuU icircn chiar ontologia umanului icircntre filosofie şifiiiVlrpciune Seneca stabileşte o aşa de mare apropiere icircncacirctUneori ajung să se identifice42 Numai privind icircnţelepciunea icircn

P Condiţie ontologică (dobacircndită) şi filosofia ca exerciţiu şi cale adobacircndirii acesteia mai poate fi distinsă exact una de cealaltăNici filosofia nu există fără virtute nici virtutea fără filosofiesusţine Seneca Virtutea nu se icircntacirclneşte decacirct la un spirit formatinstruit şi ajuns la icircnţelepciune printr983085un exerciţiu neicircntrerupt

F icircnţelepciunea şi virtutea sunt operă umană Ele ne desăvacircrşesc şine dau garanţia autenticităţii umane a neicircntreruptei sporiri icircn

S ff GheoPrgfedegVlăduţescu Filosofia icircn Rona anttcă Edttura Albatros 1991

p 15261



cacircmpul valorilor Seneca vedea icircn desăvacircrşirea morală prinintermediul filosofiei icircn icircnţelepciune şansa şi garanţia deplineinoastre realizări

5 2 2 Marcus Quintilianus

icircn cali tate de pro fes or de ret ori că Mar cus Qui nti lia nus4

a scris un amplu tratat intitulat De instituţia oratoria icircn care icircşi

propunea să arate cum trebuie pregătit viitorul orator Critic laadresa moravurilor vremii el credea icircntr983085o ameliorare a vieţii

morale şi culturale prin intermediul oratorilor de la care

pretindea nu numai pricepere icircn ştiinţa elocinţei ci şi să se

manifeste ca exemple vii pentru ceilalţi oameni icircn ceea ce

priveşte orizontul cultural şi integritatea morală icircn opinia lui

Quintilianus oratoria se află icircntr983085o stracircnsă legătură cu

icircnţ ele pci une a şi buna pur tar e pr emi se nec esare pen tru bdquoştii nţa

vor bir ii a exp rim ări i icircn pub lic

icircn ceea ce pri veş te educaţi a Qui nti lia nus con sid era că nu

natura este vinovată de traseul greşit al unui individ icircn viaţă ci

cultura şi educaţia deficitare pe care le983085a primit El nu pledează

pentru o cultură doctă enciclopedică ci pentru instruireaelevului icircn scopul vorbirii şi exprimării ireproşabile scopul

educaţiei al educaţiei de nivel superior fiind icircn opinia sa

formarea unui bun orator adică pregătire necesară pentru viaţa

politică şi pentru domeniul justiţiei

După Quintilianus educaţia publică realizată icircn şcoli

particulare este mult mai eficientă decacirct cea oferită de familie

Familia este prea indulgentă şi plină de delicateţe faţă de copil

distrugacircnd resorturile intime ale sufletului şi corpului acestuia

icircns ă educaţi a rea liz ată icircn şcoa lă icirci asi gur ă cop ilu lui cunoaş ter ea

societăţii a vieţii icircntrecacircndu983085se cu ceilalţi copilul icircşi poate

cunoaşte propriile forţe icircn şcoală el leagă prietenii durabile

icircnvaţă buna cuv iin ţă şi dob acircnd eşte senti men te nob ile

Marcus Quintilianus (35 983085 95 d H) s983085a născut icircn Spania la Calagurris şi afăcut studii dc drept şi oratorie Venind Ia Roma ca să profeseze retorica multpreţuită icircn acel timp i s983085a icircncredinţat şi o catedră de elocvenţă plătită de statMai tacircrziu icircmpăratul Domiţian icirci icircncredinţa chiar educaţia propriilor nepoţi

Sarcina fundamentală a educaţiei rezidă icircn dezvoltarea

ispoziţiilor naturale ale copilului O primă educaţie vor face

(mantele care trebuie să fie icircnţelepte şi virtuoase căci

(linele impresii ale copilului sunt foarte adacircnci Studiile

fit igt |M M I isc vor debut a destul de devr eme pe la vacircrsta de şapte

şi conform icircnclinaţiilor copilului După ce copilul a icircnvăţat

II sene si să citească va studia gramatica şi retorica se va

bullprinde cu vorbirea şi compunerile corecte Pentru lectură se

^n i icircntrebuinţa numai texte cu conţinut moral Cunoştinţele se

Kimorează deoarece icircn acest fel se exersează această funcţieliilleiească care este de mare preţ pentru un orator Convins de

Inpiiil că copilul poate icircnvăţa mai multe lucruri deodată

Quintilianus cere ca odată cu gramatica şi retorica să se icircnveţe

Blosofia fizica şi morala care icirci procură oratorului ideile

llceesare şi icircl icircnvaţă arta de a argumenta Copilul va studia şi

bulleometria care icircl ajută să deosebească adevărul de fals

bullicuţindu983085i mintea istoria pentru că dezvoltă sentimentul

niiponal şi icirci procură un material bogat de fapte şi idei precum

Iii muzica ce pregăteşte vorbirea frumoasă armonioasă

programul zilnic trebuie să fie variat mai multe obiecte

bulltudiindu983085se icircntr983085o zi cu pauze icircntre activităţi cacircnd copiii sebullfor juca un bun prilej pentru educator de a983085i cunoaşte O atenţie

bulleosebită se va arăta educaţiei morale deoarece omul vicios e

nebun iar un nebun nu poate fi elocvent Ea se va realiza prin

bullnvăţămacircntul moralizator exemplul educatorului şi disciplină

Quintilianus pretinde din partea profesorului o bună pregă983085

ptire fără de care nu icircşi va putea icircndeplini menirea bdquoNu există

pacoste mai mare scrie el decacirct acei pedagogi care depăşind cu

puţin cunoştinţele elementare şi983085au format o convingere falsăI despre ştiinţa lor Căci se consideră jigniţi să nu se ocupe de

bullicircnvăţătură şi ca icircn virtutea unui drept ce le conferă autoritate

bullicest soi de oameni de obicei icircngacircmfaţi devin autoritari şi uneori

I cruzi şi transmit altora propria lor prostie44

De asemenea el icirciI pretinde o bună cunoaşter e a profilului individual al copilului

care trebuie tratat icircn conformitate cu propriile trăsături de

Marcus Quint ilianus ^47laquo oratorică Editura Minerva Bucureşti 1974

p 13983085 14

6362



personalitate Profesorul icircşi va adapta conduita după profilul şinevoile elevului fără a983085i impune ceva şi fără a9830851 abrutiza Lui i simai pretinde şi un comportament ireproşabil căci numai aşapoate deveni un model de conduită pentru cei din jur

Referitor la stilul de lucru al profesorului cu elevii săiQuintilianus scrie că bdquomintea trebuie ţinută mereu trează şi icircncontinuă atenţie45 prin activităţi antrenante care presupun

icircnt rebări din par tea cel ui din tacirci şi frămacircn tări intelec tual e generatoare de răspunsuri din partea celor de pe urmă icircnvăţarea sub

formă de joc laudele stimulările şi icircntrecerile icircntre elevi suntde asemenea recomandate

Tratatul lui Quintilianus despre oratorie conţine o serie de icircnd rum ări met odi ce uti le dasc ălil or icircn acti vităţi le cot idi ene cuelevii precum principiul accesibilităţii cunoştinţelor cerinţacomunicării şi comuniunii afective cu elevii principiul respec-tării particularităţilor de vacircrstă principiul icircnvăţării prin acţiune

5 2 3 Plutarh

icircn lucr area Vieţi paralele Plutarh46 ne oferă sugestii

interesante cu privire la educaţia morală fondată pe exempleleoferite de istorie Despre rolul formativ al exemplelor el scriebdquoCa şi Antigene ce credea că mai cu plăcere icirci ascultă tinerii peflautiştii buni după ce i983085au auzit pe cei proşti credem şi noi că983085i

vom imit a şi pri vi mai cu dra gă inimă pe oam eni i de tre abă după ce vom fi citit icircn istorie viaţa celor răi şi defăimaţi 47 Prinintermediul lor tinerii pot cunoaşte o seamă de calităţi umanedezirabile pe care vor dori Ia racircndul lor să şi le cultive omeniacumpătarea blacircndeţea bunătatea hărnicia prietenia respectulpentru celălalt Plutarh este icircnainte de toate un moralist care se

45

Ibidem p 2946 Plutarh (50 983085 138 d H) a condus la Roma o şcoală de succes icircn care sestudiau filosofia literatura şi istoria El a scris un Tratat despre educaţia copiilorşi diverse opuscule icircn care s983085a referit la educaţia intelectuală şi morală Manierade a icircnţelege poeţii Maniera de a icircnţelege filosofii Mijloace de autocunoaşterea progreselor pe care le facem icircn practicarea virtuţii Vieţi paralele47 Plutarh Vieţi paralele Bucureşti 1996 p 102

iră din filosofia greacă Vorbind despre preceptele şiţăturile morale Plutarh consideră că o contemplare ce sepărtează de practică este fără utilitate Tinerii aprofundeazătiunile de morală nu atacirct pentru a se instrui cacirct pentru ani mai virtuoşi Ei trebuie icircnvăţaţi să se conducă singuri

oguvemarea) şi să reflecteze asupra propriei conduite Ceeacontează este efortul personal reflecţia travaliul interior

pennite asimilarea lecţiilor morale trăite Educaţia este

ă dacă se rezumă la acumularea icircn memorie a unoroştinţe indigeste Sufletul nu este un vas care urmează să fiemplut ci un foc care trebuie să anime individul spune olaximă a lui Plutarh

Instruirea este superioară altor bunuri temporare Putemcrde bogăţiile gloria este ceva prea puţin solid frumuseţeae efemeră sănătatea este şi ea uşor de pierdut vigoarea

orală nu rezistă la boli şi la bătracircneţe doar instruirea estegurul bun neperisabil iar cele două principale apanaje ale

aturii umane sunt inteligenţa şi raţionamentul Datorită loromul poate ajunge la virtute care reprezintă scopul ultim al

ei bune educaţii Virtutea se probează prin fapte apreciate de

ilalţi bdquoOmul cu adevărat bun şi perfect consideră Plutarhici nu doreşte altă glorie decacirct pe aceea care983085i deschide drumulre fapte şi i se dă prin icircncrederea publică Putem icircngădui

omului icircncă tacircnăr şi macircnat de ambiţie să se macircndrească şi să sefălească cu gloria pe care i983085o dau faptele frumoase Căci virtu-ţile icircnnăscute şi icircn floare la asemenea oameni se icircntărescprin laudele acordate faptelor lor şi pe viitor vor creşte odată cu

icircnă lţimea sen timen te lor 48 Concepţia pedagogică a lui Plutarhiese mai pregnant icircn evidenţă icircn opusculul Educaţia copiilor icircn bare este apre cia tă educaţia individual ă icircn familie şcol ilepublice fiind admise doar pentru icircnvăţămacircntul superior Părinţiitrebuie să se ocupe de educaţia copiilor dar pentru aceasta ei

icircnşişi sunt nevoiţi să se inst ruia scă Plut arh le propune studi i icircnal te precum mat ema tic a şi fil osofia

Pentru educarea copiilor Plutarh recomandă icircndeosebipoezia gimnastica şi morala icircncurajarea şi convingerea

Ibidem p 160

6564



reprezintă principalele mijloace ale unei educaţii de succes Vio len ţa est e co nt rap ro ducti vă icircn con secin ţă dis cip linatrebuie să se bazeze icircn principal pe afecţiune şi icircncrederePlutarh icirci mai sfătuieşte pe tinerii care aspiră la virtute să se

icircnt reţ ină zil nic cu un filosof ca re să repre zi nte pe nt ru ei unautentic icircndrumător de conştiinţe

66



ION ALBULESCU

DOCTRINE

PEDAGOGICEEdiţia a Il983085a

EDITURA DIDACTICĂ Şl PEDAGOGICĂ RA



Colecţia bdquoIstoria Gacircndirii Pedagogice este iniţiată şi coordonată deprof univ dr Sorin Cristea

copy EDP 2009 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate

Editurii Didactice şi Pedagogice RA Orice preluare parţială sauintegrală a textului sau a materialului grafic din această lucrare se

face numai cu acordul scris al editurii

copy Ion Albulescu

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ BUCUREŞTIStr Spiru Haret nr 12 sectorul 1

www ed itu ra dp ro W W P B w

E983085mail officeedituradpro

Librăria EDPStr Gen Berthelot nr 2898308530 sect 1

Director general Dacircne Kacircroly AndracircsRedactor şef Dan DumitruRedactori Corneliu Ţurcaşiu Valentina JerceaTehnoredactor Aurica Georgescu

Coperta Elena Drăgulelei DumitruDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Romacircniei

ALBULESCU IONDoctrine pedagogice Ion Albulescu Ed a 2983085a 983085

Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică 2009

Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)

Comenzi pentru această lucrare se primescbull prin poştă pe adresa editurii

bull prin e983085mail marketingedituradpro

0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84

Tiparul executat la Imprimeria

S C DON STAR JUNIOR983085GALATI

cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885

comercialedituradpro

comenziedituradprobull prin telefon fax 0213157398



Spartanii au dezvoltat o nouă concepţie despre virtutedespre perfecţiunea spirituală diferită de cea a lui HomerNoul ideal subordona persoana colectivităţii politice Individulera numai un instrument al statului pe care acesta icircl icircntrebuinţapentru realizarea scopurilor sale El nu avea o valoare proprieca individ ci numai icircn măsura icircn care era folositor apărării şisiguranţei cetăţii

Realizarea cea mai de seamă a societăţii spartane a fost

statul pe care I983085a creat şi care se dovedea pentru prima oară oforţă educativă icircn toată puterea cuvacircntului Sistemul de educaţieera determinat de organizarea politico983085militară a statului şi derolul ce i se atribuia individului icircn această organizare Educaţiaspartană nu mai avea ca scop să selecţioneze eroi ci să formezeo cetate icircntreagă de eroi de soldaţi gata să se jertfească pentru ea

Să nu ne icircnchipuim icircnsă că educaţia spartană se limita laucenicia armelor Ea nu era aşa cum considera Aristotel icircnPolitica o dresură militaristă unilaterală ci păstra mult maimult din trăsăturile originilor sale cavalereşti icircncepacircnd cugustul pentru sporturile hipice şi atletice Educaţia spartană nuera una exclusiv fizică deoarece artele nu au fost ignorateCultura artistică se concretiza icircn solo vocal şi instrumentallirismul coral precum şi icircn manifestări colective marile serbărireligioase care se pare că au atins un mare grad de rafinamentartistic Nu lipseau din astfel de manifestări poezia şi dansul

Ace ast ă efer vesc enţă spi rituală a fost bru sc sto pat ă pe lamijlocul secolului al Vl983085lea icirc H de către evoluţiile sociale şipolitice Aristocraţia instituie o tiranie poliţienească Spartarenunţacircnd la arte şi la spoiturile atletice pentru a deveni o cetatepur militară şi politică

Educaţia spartană a constituit un drept şi un monopol alstatului care icircn instituţiile sale realiza educaţia tinerilor

potrivit unor scopuri politico983085militare Ea se extindea aşa cumrelatează Plutarh (Lycurg 24) şi asupra adulţilor Nimeni nuera liber să trăiască după bunul plac ci icircntocmai ca icircntr983085otabără militară fiecare avea modul său de viaţă clar stabilit lafel şi obligaţiile cetăţeneşti Cetăţenii erau icircn aşa fel formaţi

icircncacirct să nu aibă nic i dor inţa şi nici cap aci tat ea de a duc e o via ţă

26

personală dimpotrivă eliberaţi de propriul eu ei trebuiau să fiecuprinşi de un entuziasm altruist să se dăruiască total patrieilor Organizată icircn funcţie de nevoile statului educaţia se afla icircn

icircnt reg ime icircn macirci nil e ace stuia Scopul ei era dezvol tarea apti tu-dinilor războinice şi cultivarea Virtuţilor politice A fi educatdupă reguli extrem de stricte devenea o condiţie necesarăpentru exercitarea drepturilor civice

Etosul educativ al spartanilor făcea apel la sacrificiul

personal şi la patriotismul cetăţeanului icircn spatele idealuluieroic străvechi se afla de această dată o autoritate moral983085politică cu totul nouă ideea de societate (polis) care cuprindetoate individualităţile şi căreia toţi icirci consacră viaţa şi moarteaIdealul homeric de arete eroică se transformă icircn eroismulpatriotic spirit pe care poetul vrea să9830851 insufle icircntregii cetăţiPolitizarea conceptului de arete eroică este urmată depolitizarea ideii de glorie eroică al cărei garant este cetatea(polisul) Celui care prin sacrificiul vieţii sale s983085a icircnălţat la oexistenţă superioară depăşind graniţele simplei umanităţicetatea icirci conferă imortalitatea eului a numelui său De atunciideea de glorie eroică şi983085a păstrat icircn permanenţă pentru greci

această coloratură politică Abia odată cu deprecierea existenţeicotidiene şi creşterea simţului valorii sufletului individual careculminează icircn creştinism dispreţuirea gloriei devine o cerinţămorală şi un reper educativ

Educaţia spartană era una colectivă şi etatistă Cetăţeanulaparţinea icircn icircntregime statului şi icircn consecinţă el se afla de lanaştere şi pacircnă la sfacircrşitul vieţii sub controlul autorităţilor Statul se interesează de copil icircncă de la naştere exista la Spartao icircntreagă politică a eugeniei Abia născut copilul trebuiaprezentat unei comisii de bătracircni care nu icircl accepta decacirct dacăera frumos bine făcut şi robust Cei plăpacircnzi sau diformi erau

condamnaţi la abandonare Pacircnă la vacircrsta de şapte ani statulbdquoconsimţea să983085şi delege prerogativele familiei deoarece seconsidera că pacircnă la această vacircrstă educaţia nu icircncepe icircncăfiind vorba doar de o simplă creştere La vacircrsta de 7 ani copilul

7 Maurice Debesse Gastoacuten Mialaret loc cit p 24

27



















2928




















31














32











33















34




41 Pitagora





14


35











42 Sofiştii














3736





icirci icircnveţ e








38












39













40
























54


























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885





















2928




















31














32











33















34




41 Pitagora





14


35











42 Sofiştii














3736





icirci icircnveţ e








38












39













40
























54


























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885






















31














32











33















34




41 Pitagora





14


35











42 Sofiştii














3736





icirci icircnveţ e








38












39













40
























54


























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885
















32











33















34




41 Pitagora





14


35











42 Sofiştii














3736





icirci icircnveţ e








38












39













40
























54


























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885

















34




41 Pitagora





14


35











42 Sofiştii














3736





icirci icircnveţ e








38












39













40
























54


























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885













42 Sofiştii














3736





icirci icircnveţ e








38












39













40
























54


























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885







icirci icircnveţ e








38












39













40
























54


























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885















40
























54


























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885


























54


























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885




























5756





















39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885























39




58 59











60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885













60














p 15261
































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885


































































p 13983085 14

6362








5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885










5 2 3 Plutarh




45















Ibidem p 160

6564





66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885







66



ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885





ION ALBULESCU

DOCTRINE









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885









copy Ion Albulescu









Bibliogr

ISBN 9789830859739830853098308524489830854

371(100)(0758)



0213133470

Nr pian 49792009

Format 1654x84



cod 010176Tel 0213153820

TelFax 0213122885



Antichitate Ion Albulescu

Documents

Transcript of Antichitate Ion Albulescu