Ion Albulescu Si Mirela Albulescu Didactica Disciplinelor Socioumane

8/17/2019 Ion Albulescu Si Mirela Albulescu Didactica Disciplinelor Socioumane

http://slidepdf.com/reader/full/ion-albulescu-si-mirela-albulescu-didactica-disciplinelor-socioumane 1/181

Ion Albulescu Mirela Albulescu

DIDACTICA DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE

Fiului nostru, Alexanru

Autorii !in s" #ul!u#easc" s$onsorilor care au %"cut $osibil" a$ari!iaacestei lucr"ri&

S'C' AUTO(ALA)IA S'R'L'S'C' AR(OS S' A'D-lui I' (*ERA

D-nei C"t"lina (*I+ULESCU

Ion Albulescu Mirela AlbulescuDIDACTICA DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE

NAPOCA STAR Clu

Eitura NAPOCA STAR str' *orea .-/, a$'01, tel2%ax&34540'06'01

e-#ail& a7inci8coec'ro 9tt$&44:::'an;el%ire'co#4bi<4bartisDirector ;eneral& =lai#ir Fisc9er

Director e eitur"& (abriel *rlics>aReactor ?e%& Dinu =ir;il

@635R@

B Ion ?iMirelaAlbulescu,6'' cRAI A IIP iFCTUR Descrierea CIP a ibliotecii Na!ionale

AILULESCU, Ion ?i MirelaDiactica isci$linelor,''4 Ion Albulescu, Mirela Albulescu

- Clu-Na$oca & Na$oca Star, ////1 $ 1 c#'

ISN /.0-/-/-30.Corectura textului a %ost e%ectuat" e autor



PREFA+G

Unul in as$ectele care se i#$un tot #ai #ult Hn contextul re%or#eicurriculare a siste#ului e Hn7"!"#nt in !ara noastr" este aec7areaac!iunii iactice la ne7oile e<7olt"rii ini7iuale ?i sociale' Atin;ereaacestui e<ierat $resu$une, $rintre altele, ao$tarea ?i consacrarea unor strate;ii iactice creatoare, care s" asi;ure e$"?irea $racticilor eucati7etrai!ionaliste, inco#$atibile cu actualele obiecti7e ;enerale ale instruc!iei?i euca!iei' Pentru o ast%el e $roiectare a e#ersurilor instructi7-eucati7e

$leea<" ?i autorii lucr"rii JDiactica isci$linelor socio-u#aneK'Pre#isa e la care s-a $ornit este aceea c" $roiectarea ac!iunilor

instructi7-eucati7e se cristali<ea<" Hn <ona e contact intre exi;en!elesociale, s$a!iul culturii ?i ne7oile e e<7oltare ale ini7iului' Lucrarea

$ro$une o alternati7" e aborare a $rocesului e $reare-Hn7"!are la

isci$linele socio-u#ane, care Hncearc" s" e$"?easc" 7ec9ea $arai;#"li7resc", e ins$ira!ie 9erbartian", care Hl #en!ine $e ele7 Hn starea erece$tare $asi7" a noului' Pleoaria autorilor este Hn %a7oarea 7alori%ic"rii Hn

$rocesul e Hn7"!"#nt, Hneosebi a 7alen!elor %or#ati7-eucati7e aleisci$linelor socio-u#ane, al"turi e 7alen!ele lor in%or#ati7e' n acest sensautorii accentuea<" necesitatea ao$t"rii unui stil iactic care s" Hnl"tureo;#atis#ul $rele;erilor ex-cathedra, care Hi H#$ieic" s" se i#$lice acti7-

$artici$ati7 Hn acti7it"!ile instructi7-eucati7e' Acest ti$ e aborare ainstruirii este %una#entat $e cercet"rile ?tiin!i%ice reali<ate Hn ulti#ul ti#$

Hn o#eniile $si9olo;iei, $ea;o;iei, iacticii ;enerale, iacticiiisci$linelor socio-u#ane ?i ale iacticii altor isci$line e stuiu'A$recie# e%orturile autorilor e a o%eri teoreticienilor ?i $racticienilor unsu$ort biblio;ra%ic bine ocu#entat ?tiin!i%ic, ba<at $e surse e calitate ?i eat" recent", auto9tone ?i str"ine'

n cele <ece ca$itole ale lucr"rii, $ornin e la $re#isa $re<entat"#ai sus, autorii ?i-au $ro$us s" reali<e<e aborarea ?i anali<a Hn 7i<iunesiste#ic" a celor #ai i#$ortante as$ecte teoretice ?i $ractice ale $re"rii ?iHn7"!"rii isci$linelor socio-u#ane' Lucrarea este re<ultatul orin!ei ?i

e%orturilor autorilor e a o%eri stuen!ilor ?i carelor iactice care $reauisci$linele socio-u#ane, al"turi e re$erele teoretice, $articulari<"ri,aa$t"ri ?i exe#$li%ic"ri concrete ale $rinci$iilor ?i nor#elor

$si9o$ea;o;ice ;enerale !inn cont e s$eci%icul acestor isci$line'To$icele $ro$use cititorului $re<int" i#$ortan!" eosebit" Hn stuiul

oric"rei isci$line e Hn7"!"#nt& $rocesul Hn7"!"rii Hn ?coala #oern",obiecti7ele $re"rii ?i Hn7"!"rii, #etoolo;ia iactic", #iloacele eHn7"!"#nt, $roiectarea iactic" ?i e7aluarea' Proble#ele s$eci%ice

$rocesului e $reare ?i Hn7"!are a isci$linelor socio-u#ane aborate,

#oalitatea concret" e tratare a acestora, clari%ic"rile conce$tuale,



CUPRINS

Pre%a!"'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''Introucere''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''/Ca$' I& Pre;"tirea #etoic" a carelor iactice'''''''''''''''''''''Ca$' II& Hn7"!area Hn ?coala #oern"'''/Ca$' III& Statutul isci$linelor socio-u#ane'''''''''''''''''''''''''''''1.Ca$' I=& Obiecti7ele $re"rii ?i Hn7"!"rii isci$linelor socio-u#ane ?io$era!ionali<area lor''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''0.Finalit"!ile euca!iei'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''0/Obiecti7ele ;enerale ale stuierii isci$linelor socio-u#ane Hn liceu'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''O$era!ionali<area obiecti7elor''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

Ca$' =& As$ecte #etoolo;ice ale $rocesului instructi7-eucati7'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''50Consiera!ii ;enerale''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''50Metoe acti7-$artici$ati7e'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''5.Metoe ex$o<iti7e'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''6

Ca$'=I& Miloace e instruire'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''/3

Ca$ =II& Co#unicarea iactic"'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''/

Rolul co#unic"rii Hn ?coal"''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''/For#ele co#unic"rii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''//Reali<area %eebac>-ului Hn co#unicare'''''''''''''''''''''''''''''''''''''3Co#unicarea e#$atic"'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''3

Ca$' =III& Proiectarea, or;ani<area ?i es%"?urarea lec!iei''''' 36Plani%icarea ?i or;ani<area acti7it"!ilor iactice''''''''''''''''''''''36Proiectarea lec!iei'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''Pa?i se#ni%icati7i Hn es%"?urarea lec!iei''''''''''''''''''''''''''''''''''''1/

Ca$' I)& Ele#ente e oci#olo;ie iactic"''''''''''''''''''''''''''''' 5Ce se e7aluea<" ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''5Structura actului e7aluati7'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''3For#ele e7alu"rii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''/Te9nici e e7aluare'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''56

Notarea re<ultatelor ele7ilor''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''.5Ca$' )& Clasa e ele7i ca ;ru$ social''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''60



INTRODUCERE

Cuno?tin!ele cu$rinse Hn #anualele ?colare sau Hn alte surse biblio;ra%ice obnesc %or!" instructi7-eucati7" nu#ai $rin $relucrarea?i trans#iterea lor e c"tre $ro%esor, $reocu$at Hn $er#anen!" eienti%icarea celui #ai e%icient #o e or;ani<are ?i Hnru#are a acti7it"!iie Hn7"!are a ele7ilor s"i' Pre;"tirea $ro%esional" co#$lex" a %or#atorilor este o ;aran!ie a reu?itei oric"rui e#ers iactic' Co#$eten!a

$ro%esional" concreti<at" Hn ca$acit"!i e%ecti7e e lucru, care au $utereo$era!ional" cuno?tin!elor teoretice e s$ecialitate, $resu$une ?i st"$nireate#einic" a #etoicii $re"rii isci$linei sau #oulului e isci$line?colare' Multe care iactice $robea<" cuno?tin!e a#$le e s$ecialitate,ar Hnt#$in" serioase i%icult"!i atunci cn este 7orba e ao$tarea ?iutili<area unor strate;ii e%iciente e $reare-Hn7"!are a con!inuturilor sau

se abanonea<" ex$erien!ei lor <ilnice, in care %ac sin;urul re$er eac!iune' De aceea, o H#bun"t"!ire raical" a $re;"tirii $ersonalului iacticnu se $oate reali<a Hn absen!a %or#"rii co#$eten!elor e natur" #etoic"'

Inten!ion"# $rin aceast" lucrare s" 7eni# Hn autorul celor ce sea%l" Hn staiul e ini!iere stuen!ii, ar ?i Hn Hnt#$inarea celor $reocu$a!ie $re;"tirea lor continu" $ro%esorii, $re<entn as$ecte esen!iale ete9nolo;ie iactic", s$eci%ice isci$linelor socio-u#ane' Conce$ut" Hntr-o#oalitate sintetic", lucrarea $oate constitui un instru#ent %unc!ional

$entru stuen!ii ?i $ro%esorii oritori e auto$er%ec!ionare, r"s$un<n

unor ne7oi reale ?i totoat" ur;ente e ocu#entare, Hn coni!iile Hn careliteratura e s$ecialitate Hn acest $eri#etru, al #etoicii $re"riiisci$linelor socio-u#ane, r"#ne Hnc" e%icitar"'

Sco$ul acestei c"r!i este, a?aar, acela e a $re<enta $rinci$ii eac!iune, #etoe, re;uli ?i te9nici e lucru estinate s" c"l"u<easc"es%"?urarea Hn bune coni!ii a acti7it"!ii iactice' A# c"utat s"ex$licit"# un ublu e#ers, teoretic ?i $ractic, care s" $er#it" celor interesa!i s" Hn!elea;" ce strate;ii e $reare-Hn7"!are a isci$linelor socio-u#ane sunt cerute e Hn7"!"#ntul actual' Ne ex$ri#"# Hncreerea c"

lucrarea e %a!" 7a %i e un real %olos $entru cei $reocu$a!i e aceast" $roble#atic", ser7in ca Hnru#ar al unor ini!iati7e iactice, care s"e$"?easc" unele $ractici consacrate, ar ine%iciente'

Autorii

3



Cap. I: PREGĂTIREA METODICĂ A CADRELOR DIDACTICE

Profesorul este o “moaşă a spiritului”

'F' S>inner

Des%"?urarea o$ti#" a $rocesului instructi7-eucati7 esteconi!ionat" e o serie e %actori, intre care co#$eten!a celui c9e#at s"or;ani<e<e ?i s" conuc" acti7itatea iactic" se i#$une ca i#$ortan!"'Pro;resul Hn Hn7"!"#nt e$ine, Hn #are #"sur", e $re;"tirea ?ia$tituinile carului iactic, ca $ro%esionist al o#eniului s"u es$ecialitate, re<ultatele ob!inute re%lectn ni7elul $resta!iei sale, #"iestria

$ea;o;ic" e care " o7a"' (aran!ia Hne$linirii %unc!iilor iactice ?ieucati7e ce Hi re7in $ro%esorului este o%erit" e co#$eten!a sa

$ro%esional", coni!ie a ob!inerii unor re<ultate ct #ai bune Hn acti7itatea

$e care o es%"?oar"' Con%runtnu-se cu exi;en!ele unui Hn7"!"#nt#oern, $ro%esorul trebuie s" o7eeasc" Hns", $e ln;" cuno?tin!e es$ecialitate, cuno?tin!e e #etoica $re"rii acestora, $rice$eri, e$rineri?i a$tituini ce Hi $er#it s" ac!ione<e cu succes Hn $re;"tirea ?i eucareaele7ilor'

Metoica $re"rii isci$linelor socio-u#ane Lo;ic", Sociolo;ie,Psi9olo;ie, Econo#ie' Filoso%ie, ?'a' aborea<", ca isci$lin" $ea;o;ic",

$roble#atica ;lobal" a strate;iilor iactice aec7ate reali<"riiobiecti7elor ur#"rite' Preocu$"rile Hn acest o#eniu 7i<ea<" #oul e

a$licare a $rinci$iilor nor#ati7e ?i a $roceeelor e ac!iune s$eci%icete9nolo;iei instruirii, Hn $rearea con!inutului ?tiin!i%ic $ro$riuisci$linelor socio-u#ane' De<7oltat" ca iactic" s$ecial", #etoica

$re"rii acestor isci$line orientea<", cu nuan!"rile e ri;oare, $ractica $re"rii-Hn7"!"rii-e7alu"rii, as$ectele s$eci%ice, a$licati7e, $e care leH#brac" $rocesul e Hn7"!"#nt, Hn sco$ul e%icienti<"rii sale' Ea este oteorie a ac!iunii instructi7-eucati7e a$licat" Hn stuiul isci$linelor



res$ecti7e, Hn 7eerea obnirii e co#$eten!e sub %or#a cuno?tin!elor,e$rinerilor, conuitelor necesare #oel"rii $ersonalit"!ii ele7ului'Caracterul s"u este eo$otri7" escri$ti7 ?i $rescri$ti7, Hntruct clari%ic"#oul cel #ai e%icient e atin;ere a unui anu#it ni7el e co#$eten!" Hno#eniul isci$linelor socio-u#ane ?i stabile?te, totoat", coni!iilenecesare reali<"rii lui' Ea $re<int" carelor iactice #oalit"!ile cele #aie%iciente e $roiectare ?i or;ani<are a $re"rii ?i Hn7"!"rii, e structurare acuno?tin!elor ?i H#binare a #etoelor, ast%el Hnct acti7itatea lor s" aib" unreal succes'

Co#$orta#entul $ro%esorului Hn carul $rocesului instructi7-eucati7 re%lect" ;raul e st"$nire a isci$linei e Hn7"!"#nt $e care o

$re", cuno?tin!ele ?i abilit"!ile $si9o-$ea;o;ice ?i #etoice $e care le $ose" $resu$use e s$eci%icul acti7it"!ii ?colare, cultura sa ;eneral",tr"s"turile sale e $ersonalitate' Cerin!ele ?colii #oerne sunt eosebit e

co#$lexe, Hn ceea ce $ri7e?te $re;"tirea carelor iactice' Moelul unui $ro%esor co#$etent $resu$une cuno?tin!e ?i $rice$eri Hn o#eniulisci$linei $reate ?i al acti7it"!ii instructi7-eucati7e Hn ;eneral,ca$acitatea e a tre<i ?i Hntre!ine interesul ele7ilor $entru o#eniul s"u, ea-i atra;e ?i a-i Hnru#a' Multe laturi ale $ersonalit"!ii sale H?i $una#$renta asu$ra rana#entului ?colar, e aceea el se $re;"te?te con%or#sarcinii $e care o are& Hnru#area cu co#$eten!" a ele7ilor Hntr-un anu#ito#eniu e stuiu, Hn inten!ia %or#"rii ?i e<7olt"rii lor in $unct e7eere intelectual, e<7oltnu-le, Hn acest sens, $rocesele e cunoa?tere,

;nirea ine$enent", a$tituinile, creati7itatea etc' Nu $ot %i i;norate, HnHne$linirea #enirii sale, nici calit"!ile atituinale e natur" caracterial-#oral", necesare Hn acti7itatea e #oelare a $ersonalit"!ii celor euca!i,cu# ar %i& con?tiin!a res$onsabilit"!ii, s$iritul e obiecti7itate ?i re$tate,

$rinci$ialitatea, e#nitatea, %er#itatea, r"barea'Se i#$une ca $ro%esorul s" %ie co#$etent Hn ceea ce %ace,

co#$eten!a %iin re<ultatul acu#ul"rii culturii $ro%esionale, aic"Hn<estr"rii cu anu#ite cuno?tin!e e s$ecialitate, te9nici e lucru ?i calit"!iabsolut necesare Hn acti7itatea ce o es%"?oar"' Pre;"tirea $entru

exercitarea acestei $ro%esii 7i<ea<", a?aar, ou" as$ecte co#$le#entare&obnirea e co#$eten!e Hn s$ecialitate ?i obnirea e co#$eten!e#etoice ?i $si9o$ea;o;ice' Co#$eten!ele Hn s$ecialitate se re%er" la ;ra-

1



ul e asi#ilare a cuno?tin!elor intr-un anu#it o#eniu, al s$iritului,orient"rii ?i #etoolo;iei cercet"rilor in o#eniul res$ecti7' Cuno?tin!elee s$ecialitate, care ur#ea<" s" %ie trans#ise ele7ilor $rin $rearea uneiisci$line sau #oul e isci$line, nu sunt su%iciente Hns" $entru reali<areaunei autentice co#unic"ri iactice' Nu este su%icient s" le 7orbe?tiele7ilor $entru a se reali<a Hn7"!area' Actul iactic este o acti7itateco#$lex", ce $resu$une te9nici e #unc" e%icace ?i, eci, nu $oate %ili#itat la $rearea ca si#$l" ex$unere' Reac!ia ne;ati7" a acelora ce creHn su%icien!a e sine %a!" e $re;"tirea #etoic" ?i $si9o$ea;o;ic" nu

$oate a7ea un te#ei ra!ional' Pre;"tirea carelor iactice $entru a %ica$abile e $resta!ii su$erioare $resu$une Hnsu?irea unor cuno?tin!e

$si9o$ea;o;ice cu $ri7ire la co$il ?i euca!ia sa, $recu# ?i a unor $rice$eri ?i e$rineri $ractice, solicitate e es%"?urarea ac!iuniiinstructi7-eucati7e' Exist" o strns" le;"tur" Hntre $re;"tirea e

s$ecialitate ?i cea $si9o$ea;o;ic" a $ro%esorilor&JSe$ararea %or#"rii acae#ice e s$ecialitate e cea

$si9o$ea;o;ic" este contrainicat", eoarece ele sunt asociate una alteiaHn exercitarea $ro%esieiK

sus!in teoreticienii $rocesului e Hn7"!"#nt' Nu#ai $rintr-o ast%ele asociere se $oate i#$ri#a un sens ?i o %inalitate eucati7" $re#iselor ?iconi!iilor i#$licate Hn acest $roces'

Cuno?tin!ele cu$rinse Hn #anuale sau Hn alte surse in%or#ati7eobnesc %or!" eucati7" $rin ac!iunea $ro%esorului, care utili<ea<"

cuno?tin!e #etoice ?i $si9o$ea;o;ice o$era!ionali<ate Hn carul unor #oalit"!i ?i te9nici e lucru e%iciente' Datorit" acestor cuno?tin!e,

$rice$erilor ?i e$rinerilor obnite, el 7a $utea trans%or#a in%or#a!iilecultural-?tiin!i%ice Hn autentice #esae euca!ionale' For#area ele7ilor con%or# iealului euca!ional e$ine e ca$acitatea $ro%esorilor e aac!iona nu nu#ai ca buni s$eciali?ti Hntr-un o#eniu, ci ?i ca $ea;o;i ais$ecialit"!ii lor' Pro%esorul este $re;"tit, att Hn ceea ce $ri7e?te Hnsu?irea laun ni7el Hnalt a 7alorilor sociale, ct ?i $entru a le trans#ite ele7ilor s"i'M"iestria $ea;o;ic" este re<ultatul H#bin"rii

Miron lonescu, =asile C9i?& Strate;ii e $reare ?i Hn7"!are, Eitura Qtiin!i%ic",ucure?ti, //1, $' 135'

0



Ansamblul dinamic al aptitudinilor pedagogice Mironlonescu, /61, $'

• A$tituinea e a cunoa?te ele7ul ?i clasa -• A$tituinea e a in%or#a trans#ite cuno?tin!e• St"$nirea con!inutului e s$ecialitate• A$tituinea e a %or#a ele7ul• Folosirea unei #etoe #ai bune ?i a unor #iloace e

Hn7"!"#nt aec7ate• A$tituini e a %ace obser7a!ii $ea;o;ice• Cuno?tin!e teoretice e $ea;o;ie a 7rstei ?colarului• A$tituini e or;ani<ator • Con7in;erea asu$ra 7alorii celor $e care le $re"• Dorin!a e a cunoa?te la <i ac9i<i!iile ?tiin!ei o#eniului

e s$ecialitate• Cunoa?terea #etoolo;iei %olosite ?i Hncreere Hn noile

#etoe• S$irit e ex$eri#entator• Flexibilitate Hn #unca instructi7-eucati7"• Creati7itate• A$tituinea e exa#inator• Ca$acitatea e a intra Hn rolul e #oel cu care Hl

in7este?te ele7ul• usta cunoa?tere e sine• Obiecti7itate Senin"tate, Ec9ilibru #oral -U#or • Maniera e a inter7eni $ro#$t ?i e%icient Hn con%lictele in

clas"

celor ou" as$ecte %or#ati7e, ca o sinte<" a tuturor Hnsu?irilor $ro%esionale, ce eter#in" reu?ita ac!iunilor es%"?urate'

Aborarea #etoic" a unui con!inut ?tiin!i%ic H?i e#onstrea<"7aloarea ?i e%icien!a Hn $ractica ?colar"' Rolul cel #ai i#$ortant al

$ro%esorului este cel iactic& asi;urarea unei %unc!ionalit"!i o$ti#e $rocesului instructi7-eucati7' Ast%el, el se 7a $reocu$a e structurareaacti7it"!ilor e Hn7"!are, Hnru#area ?i or;ani<area acti7it"!ii ele7ilor,reali<area %unc!iilor %una#entale ale instruc!iei ?i euca!iei, e7aluareae%ectelor etc' Ca ele#ent e%initoriu al co#$eten!ei $ro%esional-iactice,

$re;"tirea #etoic" %ace $osibil" Hne$linirea sarcinilor s$eci%ice, asi;ur"trans%or#area unor $rinci$ii ;enerale Hn strate;ii e $reare ?i e$rinerea



te9nicilor e $roiectare, reali<are, e7aluare' Multe care iacticeHnt#$in" serioase i%icult"!i atunci cn trebuie s" trans%or#e $rinci$ii;enerale e iactic" Hn strate;ii concrete e $reare-Hn7"!are' Pre;"tirea#etoic" Hl 7a auta $e $ro%esor s" ;"seasc" solu!ii la o serie e $roble#ecu care, ine7itabil, se 7a con%runta& Ce trebuie s" Hntre$rin" Cu ce sco$Cu# 7a $rocea $entru ca acti7itatea es%"?urat" cu ele7ii s" aib" e%ectulscontat n ce %el 7a a%la ac" acti7itatea sa a %ost e%icient" Co#$eten!ele#etoice sunt necesare Hn re<ol7area cu u?urin!" a i7erselor $roble#eHntlnite Hn $ractica iactic", $roble#e ce !in e $roiectarea, or;ani<area,conucerea ?i e7aluarea $rocesului instructi7-eucati7' Acest o#eniu eco#$eten!" 7i<ea<"&

- sesi<area obiecti7elor ;enerale s$eci%ice isci$linelor $reate ?io$era!ionali<area lor Hn carul lec!iilor

- $roiectarea acti7it"!ilor iactice, #ai ales Hn ce $ri7e?te

or;ani<area, Hnru#area ?i cooronarea ele7ilor Hn e%ortul lor e a Hn7"!a- $relucrarea, esen!iali<area, ilustrarea ?i re$re<entarea con!inutului- aa$tarea con!inutului la s$eci%icul e<7olt"rii $si9ice staiale a

co$ilului- sur$rinerea ?i e7ien!ierea 7alen!elor %or#ati7e ?i eucati7e ale

con!inutului- 7alori<area con!inutului obiectului e Hn7"!"#nt structurn

co#$orta#ente ra$ortate la 7alorile co#unicate- reali<area e corela!ii inter, intra ?i $luriisci$linare



Se resi#te acu#, #ai #ult ect oricn, necesitatea unei $er%ec!ion"ri $ro%esionale $er#anente, care s" 7in" Hn Hnt#$inareatenin!elor e #oerni<are a Hn7"!"#ntului' Per%ec!ionarea continu" sereali<ea<" $rin acti7it"!i #etoico-?tiin!i%ice ?i $si9o$ea;o;ice&si#$o<ioane, sesiuni e co#unic"ri, $ro;ra#e e $er%ec!ionare or;ani<atee c"tre institu!iile e Hn7"!"#nt, ins$ectoratele ?colare sau alte institu!iii#$licate Hn $er%ec!ionarea carelor iactice Hneosebi Casa Cor$uluiDiactic' Acestora li se aau;" e%initi7area Hn Hn7"!"#nt ?i acorarea;raelor iactice, ce intr" Hn atribu!iile uni7ersit"!ilor'

Inten!ion"# $rin aceast" lucrare s" 7eni# Hn s$riinul celor care sea%l" Hn cursul %or#"rii ini!iale, ct ?i a celor $reocu$a!i e $er%ec!ionarea

$re;"tirii lor $ro%esionale, o%erinu-le in%or#a!ii e natur" #etoic" ?ite9nici e lucru s$eci%ice acti7it"!ii e $reare-Hn7"!are a isci$linelor socio-u#ane'

.



iblio;ra%ie&

For#area continu" a carelor iactice Hn Uniunea Euro$ean" ?i Hnstatele AELS4SEE, Eitura Alternati7e, ucure?ti, //.'

Miron lonescu' =asile C9i?& Strate;ii e $reare ?i Hn7"!are, EituraQtiin!i%ic", ucure?ti, //1'

Miron lonescu& Lec!ia Hntre $roiect ?i reali<are, Eitura Dacia, Clu- Na$oca, /61'

Mialaret (aston& Princi$es et eta$es e la %or#ation es eucateurs,Hn 7ol' JTr"ite es sciences $ea;o;iuesK sous la irections e M' Debe-sse et (' Mialaret, PUF, Paris' /.6'

Rau, I'T'& Teorie ?i $ractic" Hn e7aluarea Hn7"!"#ntului, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /6'

6



Cap. II: ÎNVĂŢAREA ÎN ŞCOALA MODERNĂ

“...săracă este activitatea unei şcoli care se îngrijeşte numai

de umplerea! capului elevului cu cunoştin"e# av$nd

convingerea că în acest mod# se va de%volta

cel pu"in inteligen"a acestuia”

=incent O>on

n7"!"#ntul #oern se conuce u$" o %iloso%ie a euca!iei, care $ro#o7ea<" o nou" conce$!ie es$re %or#area ele7ului, es$re iealulsocial-u#an, ast%el Hnct acti7itatea ?colar" 7ine Hn Hnt#$inareatrebuin!elor e<7olt"rii ini7iuale ?i sociale' n s$iritul acestei %iloso%ii se

$ro#o7ea<" ;nirea creatoare, ini!iati7a ?i coo$erarea, ca$acitatea eeci<ie, a$tituinile ?i talentul, $ersonalitatea ele7ului, a?aar un

Hn7"!"#nt care culti7" ina#is#ul ?i i$onibilitatea $entru Hnnoire,a$tituinea $entru sc9i#bare, ca$acitatea e in7en!ie ?i ino7a!ie' =oca!iaHn7"!"#ntului #oern este e a %or#a oa#eni ca$abili e a o$era cuin%or#a!ii, e a %ace in in%or#a!iile existente Hn #e#orie un instru#ente c"utare, cercetare ?i esco$erire e noi ae7"ruri (' Mialaret'Con%or# unor ase#enea cerin!e ?i Hn coni!iile cre?terii continue a7olu#ului e in%or#a!ii accentul cae $e caracterul %or#ati7 al euca!iei,

$e culti7area ca$acit"!ii e a Hn7"!a, $e st"$nirea #etoelor ?i te9nicilor s$eci%ice obnirii unor noi cuno?tin!e, eucarea ca$acit"!ilor creati7e,

interisci$iinaritate etc' Unul intre $rinci$iile e ba<" u$" care seconuc acti7it"!ile iactice concrete, Hn 7eerea obnirii unor ast%el eco#$eten!e, este $rinci$iul instruirii $rin ac!iune'

A7n la ori;ini conce$!iile es$re euca!ie ale unor autori $recu#De:e, Decrol, Ferriere, $rinci$iul instruirii $rin ac!iune &earning b'

doing s-a i#$us Hn $ractica iactic" #oern", $entru care Ja ?tiHnsea#n" a reali<a ?i nu a recitaK1' Construirea $ersonalit"!ii ele7ului

1 E#ile Planc9ar& Introucere Hn $ea;o;ie, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, /.5' $' 1.'

/



se reali<ea<" $rin ac!iune, con%runtare, co#unicare' Pro%esorul trebuie s"e7ite $asi7itatea ele7ilor, eter#innu-i s" aib" ini!iati7", s" ac!ione<e

$entru a esco$eri, s" $ro7oace atituini Hn le;"tur" cu cele co#unicate, Hnacest %el, ele7ul 7a e7eni un constructor acti7 al structurilor saleintelectuale ean Pia;et' Ce $resu$une acti7is#ul ele7ilor Cu# se 7a#ani%esta el Printr-o orin!" s$ontan" e a ac!iona ?i reali<a, e a sean;aa Hntr-un e%ort $ro$riu e c"utare-esco$erire-Hnsu?ire, Hn carulc"ruia 7or Hntre!ine un $er#anent sc9i#b e iei cu $ro%esorul' =oin!a e areali<a ce7a este re<ultatul orin!elor $ersonale ?i nu ce7a i#$us inexterior' n satis%acerea $ro$riilor interese, curio<it"!i, $asiuni $rinreali<area sarcinilor ?colare, se 7or resi#!i $l"cerea ?i bucuria Hn7in;eriii%icult"!ilor ?i atin;erii sco$urilor, ceea ce contribuie la e<7oltarea

$roceselor e 7oin!", %a7ori<ea<" c"ut"rile $ersonale ?i a%ir#area ieilor $ro$rii'

Una in $rinci$alele cerin!e ale Hn7"!"#ntului #oern este aceea a%or#"rii la ele7i a e$rinerilor e stuiu ini7iual, care s" %ructi%iceca$acitatea e a ;ni ?i ac!iona liber ?i creati7' Se $orne?te e la ieea c"e%ectele instructi7e ?i eucati7e ale $rocesului iactic se a%l" Hntr-oe$enen!" irect" e ni7elul e an;aare ?i $artici$are al ele7ilor laacti7it"!ile ?colare0' F"r" a suba$recia 7aloarea ac!iunilor $ro%esorului,

$reci<ia ?i claritatea ex$unerilor sale, inter7en!ia sa sti#ulatoare ?i $entruiriarea $rocesului, re<ultatele ?colare e$in, Hntr-un #o irect, e#"sura Hn care ele7ii $artici$" e%ecti7 la trans#iterea ?i asi#ilarea

cuno?tin!elor ?i la %or#area abilit"!ilor' De<7oltarea e7ine, ast%el, oautoe<7oltare, c"ci ele7ul $artici$" acti7 la $ro$ria %or#are' Un autentic

$ro;res ?colar se reali<ea<" nu#ai ac!ionnu-se asu$ra $si9iculuiele7ului, tre<inu-i interese, suscitnu-i ini!iati7e, e<7oltnu-ica$acit"!ile e cunoa?tere ?i ac!iune, Hntre!innu-i orin!a 7ie e a %i ct#ai $er%or#ant'

n ?coala trai!ional" Hn7"!area era $re$onerent ex$licati7-re$roucti7" sau ex$licati7-rece$ti7"' Acti7itatea e ba<" era lec!ia#a;istral" ex-cat9era, la ba<a c"reia se situa ieea c" ?tiin!a

cunoa?terea re$re<int" un re<ultat %init, o su#" e cuno?tin!e ;ataelaborate, $e care Hn7"!"#ntul trebuie s" le trans#it" a?a cu# suntconstruite, Hntr-o

0 Lero (ilbert& Dialo;ul Hn euca!ie, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti,/., $' '

13



%or#" %init", ca $rous, accentul $unnu-se $e $ro%esor ?i $e $reare'Instruirea era reus" la trans#iterea unor cuno?tin!e e-a ;ata elaborate, laex$unerea unor conclu<ii ?i r"s$unsuri inainte %or#ulate, $e care ele7iinu au ect s" le rece$te<e ?i s" le #e#ore<e $entru a %i re$rouse atuncicn li se solicit" acest lucru' De$rinerea ele7ilor sa ;neasc" ?i s"ac!ione<e Hn #o liber nu constituia o $reocu$are e $ri# $lan'

Preo#inante erau %or#ele ex$o<iti7e e co#unicare a unor cuno?tin!e ?i uec"!i i#$use in a%ar" ?i acce$tarea lor $asi7", Hn ba<aautorit"!ii #a;istrului' (nirea ele7ilor ur#ea<" cu relati7" exactitatecursul ;nirii $ro%esorului su$ri#nu-se %a<ele esco$eririi, ei nu suntsti#ula!i s" Hntre$rin" $ro$riile cercet"ri, c"ut"ri, Hncerc"ri' Lec!ia sere<u#a la lun;i ex$uneri sau ex$lica!ii, $rin care se $rea con!inutul#ateriei' Acest ti$ e lec!ie este $re<ent uneori ?i ast"<i, utili<at %iin ecei care $ro#o7ea<" oar acea ex$erien!" e Hn7"!are ba<at" $e rece$tarea

#eiat" e li#ba a #esaului'Funa#entul acti7it"!ii iactice Hn ?coala trai!ional" a %ost

asi;urat e $si9olo;ia asocia!ionist", $entru care actul cunoa?terii sereucea la si#$la Hnre;istrare $rin si#!uri, la $erce$!ie' Moelul teoretic al

$rocesului e instruire ecur;e in teoria $si9olo;ic" a Hn7"!"rii, care st" la ba<a acestui $roces, aic" in #oul Hn care este re<ol7at" o $roble#"%una#ental"& ce acti7itate intern" ?i extern" a ele7ului conuce laobnirea cuno?tin!elor, $rice$erilor ?i e$rinerilor Teoriileasocia!ioniste ale Hn7"!"rii au sus!inut #oelul Hn7"!"rii ca iriare a

$rocesului e acu#ulare ?i $relucrare a ex$erien!ei sen<oriale' Oricecunoa?tere $orne?te e la sen<a!ii ?i se reuce la co#bina!ii e sen<a!ii,eoarece acestea constituie #aterialul in care se extra; ?i se construiesccuno?tin!ele' nsu?irea lor const", eci, Hn %or#area e i#a;ini ?i asocia!iiHntre acestea, Hn7"!area ca $roces %iin reus" la stabilirea $asi7" econexiuni, e c"tre ini7iul ce se #ani%est" oar ca rece$tor' Perce$!iilese %or#ea<" in le;area ?i conto$irea sen<a!iilor, re$re<ent"rile in le;area?i conto$irea $erce$!iilor, iar ieile no!iunile in

Ioan Cer;9it coor& Per%ec!ionarea lec!iei Hn ?coala #oern", Eitura Diactic"?i Pea;o;ic", ucure?ti, /60, $'01'

1



le;area ?i conto$irea re$re<ent"rilor ' Acesta este $arcursul cunoa?terii,con%or# $si9olo;iei asocia!ioniste'

A eter#ina ele7ii s" re!in" $e ina%ar" ceea ce le-a %ost co#unicateste, e7ient, #ai si#$lu ect a-i conuce s$re autono#ia uec"!ii' Rolulacti7 ?i o#inant re7ine $ro%esorului, $e cn ele7ului Hi re7ine rolul es$ectator rece$ti7, solicitat Hneosebi s" asculte, s" note<e, s" #e#ore<e ?is" re$rouc"' Dialo;ul autentic intre co#$onen!ii bino#ului euca!ional

$ro%esor-ele7 se reali<ea<" rar ?i %ra;#entar' n carul lec!iei nu seantrenea<" ?i nu se exersea<" ;nirea, nu se crea<" situa!ii Hn careae7"rul s" %ie esco$erit reesco$erit e c"tre ele7i, ceea ce conuce la

$asi7itate, $lictiseal", oboseal" ?i Hn %inal la o e%icacitate %or#ati7-eucati7" sc"<ut"' Sunt a$roa$e inexistente criticile, c"ut"rile $ersonale,rarele re7enic"ri ex$ri#ate e ele7i Hl eranea<" $e $ro%esor ?i Hn ;eneralsunt e7itate'

Ca autoritate absolut", $ro%esorul trans#ite cuno?tin!e, iar ele7ulrece$tea<", re!ine ?i asi#ilea<"' Nu se s$riin" %or#area s$iritului autono#?i creati7, ini!iati7a ?i coo$erarea' Moalit"!ile e control %olosite sunt cueosebire a7ersi7e critici, note, $ee$se, eter#innu- $e ele7 s"Hn7e!e #ai #ult $entru a sc"$a e $eea$s"'

Noile teorii ale Hn7"!"rii - *' Valoon, ' Pia;et, P'I' (al$erin - au $us Hn e7ien!" %a$tul c" %or#area conce$telor are loc $e ba<a interiori<"riiunor ac!iuni, aic" $e ba<a trecerii e la ac!iuni externe cu obiectele laac!iuni interne ce se es%"?oar" $e $lan #intal, cu autorul li#baului'

Con%or# $si9olo;iei ;enetice, ;nirea ne a$are ca un oc e o$era!ii ?i nuca o si#$l" asi#ilare e i#a;ini ?i no!iuni' A %or#a ;nirea Hnsea#n" a%or#a o$era!ii, iar a %or#a o$era!ii Hnsea#n" a le elabora sau construi Hn ?i

$rin ac!iune' Prearea ?i Hn7"!area se ba<ea<" $e antrenarea ele7ilor Hnac!iuni ine$enente, $e a%ir#area lor ca subiec!i ai euca!iei, careHncetea<" a #ai %i ac9i<itori $asi7i e cuno?tin!e'

Calitatea acti7it"!ii iactice Hn ?coala #oern" este at" eca$acitatea sa e a-?i #ulti$lica e%ectele %or#ati7e asu$ra ele7ilor ?i e ae7ita acele situa!ii Hn care Hn7"!area e7ine un $roces e #e#orare a r"s-

L' ' Itelson& Teoriile $si9olo;ice ale Hn7"!"rii ?i #oelele $rocesului einstruire, Hn 7oi' JProble#e e te9nolo;ie iactic"K coor' Eu;en P-No7eanu,Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /..'

11



$unsurilor ate unor Hntreb"ri, $e care ele7ii Hn?i?i nu ?i le-au $us'Pro%esorul nu caut" s" Jrese<eK ele7ul $entru o ascultare $asi7", ci s" Hl%ac" $"rta? la $ro$ria %or#are &

JCei #ai buni isci$oli ai unui $ro%esor nu sunt cei care re$et"lec!iile u$" el, ci cei c"rora el le-a tre<it entu<ias#ul, le-a %ertili<atnelini?tea, le-a e<7oltat %or!ele $entru a-i %ace s" #ear;" sin;uri $eru#urile lor'K5

n7"!area $rin ac!iune sti#ulea<" ;nirea ?i tr"irile ini7iului,ast%el Hnct se aun;e la o #oalitate co#$re9ensi7" e a e7alua $ersonal oserie e 7alori' Procesele %or#ati7e Hl 7or $re;"ti $entru st"$nirea ?iutili<area in%or#a!iei, Hn sco$ul H#$linirii e<ieratelor $ersonale ?isociale, c"ci, Hn cele in ur#" Jeuca!ia este ac9i<i!ionarea unei arte autili<"rii cunoa?teriiK, cu# o e%ine?te A' N' V9ite9ea'.

Princi$iul %una#ental u$" care se conuce $rocesul e $reare-

Hn7"!are este cel al $artici$"rii acti7e ?i con?tiente a co$ilului la asi#ilareacuno?tin!elor ?i %or#area $ersonalit"!ii sale' De7enit subiect al euca!iei,el se e<7olt" $rin ac!iuni, $rin acti7itate $ersonal"' Ele7ul nu trebuie s"-?iHnsu?easc" Hn #o $asi7 cuno?tin!ele, ci s" oace un rol acti7, e<7oltnu-?i te9nici $e care le 7a a$lica Hn Hn7"!are ?i atorit" c"rora H?i 7a #"ri?ansele e reu?it"&

JA instrui $e cine7a Hntr-o isci$lin" nu Hnsea#n" a-l %ace s"Hn#a;a<ine<e Hn #inte ase#enea re<ultate, ci a-l Hn7"!a s" $artici$e la

$rocesul care %ace $osibil" crearea e cuno?tin!e'K6

Acest lucru $resu$une %a#iliari<area ele7ilor cu lo;ica in7esti;a!iei?tiin!i%ice, e<7oltarea strate;iilor co;niti7e, conco#itent cu Hnsu?ireaconce$telor ?tiin!i%ice %una#entale'

O anali<" co#$arati7" a acti7it"!ilor es%"?urate Hn ?coalatrai!ional" ?i Hn cea #oern", reali<at" e autori $recu# Miron Ionescu ?iloan Cer;9it, scoate Hn e7ien!" ur#"toarele as$ecte&

5 (aston er;er& O#ul #oern ?i euca!ia sa, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, /.0, $' 01'

. A' N' V9ite9ea& T9e Ai#s o% Eucation, Ernest enn Li#ite, Lonon, /51, $' 5'6 ero#e S' runer& Pentru o teorie a instruirii, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, /.3, $' 6/'

10



Parai;#a ?colii trai!ionale Parai;#a ?colii #oerne

- ele7ul este $ri7it #ai #ult ca obiectal instruirii- accentul se $une Hneosebi $e

Hnsu?irea cuno?tin!elor- ale;erea obiecti7elor nu se %ace Hn%unc!ie e re$ertoriul s$eci%icele7ului, ci $e ba<a unui ni7el #eiue cuno?tin!e, ce se $resu$une c" Hlare o clas" aborarea nei%eren!iat"- ele7ii au, Hn ;eneral, o iee 7a;"es$re co#$orta#entul $e caretrebuie s" ?i- Hnsu?easc"- ele7ii nu-?i $ot a%ir#a $re%erin!ele

?i, eci, nu $ot ale;e obiecti7ul- sursele e in%or#are se li#itea<" la $ro%esor ?i #anual- $ro%esorul trans#ite cuno?tin!eleHntr-o %or#" inainte $re;"tit", $ecare ele7ii trebuie s" le ur#e<e- $rearea se ba<ea<" $e ex$unerea $ro%esorului- #etoele utili<ate sunt $reo#inantex$o<iti7e, 7erbaliste, li7re?ti,

rece$ti7e ?i $asi7e, ba<ate $e#e#orie ?i re$roucere conucereri;i" a institu!iei ?i control %or#al,a7ersi7- #oti7a!ie $re$onerent extrinsec" aHn7"!"rii- o H#binare slab" a Hn7"!"riiini7iuali<ate ?i $e ;ru$e- e7aluarea se reali<ea<" Hneosebi $entru clasi%icare ?i ia;nosticare

reu?it" ?i nereu?it" se a?tea$t" oistribu!ie ;ausian" a re<ultatelor'

- ele7ul e7ine subiect al $rocesuluiinstructi7-eucati7- se ur#"re?te nu nu#ai ac9i<i!ia e

cuno?tin!e, ci ?i e<7oltarea ca$acit"!ilor ?i a$tituinilor ele7ilor- Hn stabilirea obiecti7elor se !ine sea#ae co#$eten!ele $e care le $ose" %iecareele7, Hn %unc!ie e care se stabilescsarcinile aborarea i%eren!iat"&- ele7ii sunt in%or#a!i asu$ra obiecti7elor ur#"rite ?i a #oului Hn care se 7a7eri%ica reali<area lor- ele7ii au $osibilitatea s"-?i a%ir#e

$re%erin!ele ?i s" alea;" obiecti7ul- sursele e in%or#are sunt #ult #aii7ersi%icate- $ro%esorul crea<" coni!iile $entru caele7ii Hn?i?i, cu %or!ele e care is$un, s"esco$ere ?i s"-?i Hnsu?easc" cuno?tin!ele,e<7oltnu-?i $rice$erile ?i e$rinerile- $rearea se s$riin", Hn #are #"sur", $eacti7itatea ine$enent" ?i $roucti7-creati7" a ele7ilor

- sunt utili<ate %rec7ent #etoele centrate $e ac!iune, cercetare, ex$lorare, $e te9nicie #unc" intelectual", e auto-instruire- Hncuraea<" ine$enen!a ele7ului Hn;nire ?i ac!iune, sti#ulea<" la ele7ie%ortul e autocontrol- #oti7a!ie $re$onerent intrinsec" aHn7"!"rii- o bun" H#binare a Hn7"!"riiini7iuali<ate ?i $e ;ru$uri

- #ulti$le sco$uri ale e7alu"rii& %or#areaele7ului, reali<area %eebac>-ului $ri7in $er%or#an!ele, ia;nosticarea ob!inereae in%or#a!ii ce $er#it s" ia eci<iia#eliorati7e se a?tea$t" ca #aoritateaele7ilor s" ob!in" o $er%or#an!"su$erioar"'

1

1



A reali<a o lec!ie bun" nu Hnsea#n" a-i eter#ina $e ele7i s" re!in"ct #ai #ulte cuno?tin!e $re<entate 7erbal e c"tre $ro%esor, ci a-i %ace s"

$artici$e acti7 la $rocesul e $reare-Hn7"!are' Si#$la $re<en!" a unui ele7la lec!ie nu conuce auto#at la $roucerea Hn7"!"rii orite' Ori e cte orieste $osibil, cerin!ele sunt $re<entate ele7ilor Hn contexte $roble#ati<ante,Hnct s" riice $roble#e e ;nire ce ur#ea<" a %i re<ol7ate $rin e%ort

$ro$riu e$us Hn acest sens' Prearea nu se 7a sola cu e%icien!a orit"atta ti#$ ct ace?tia nu 7or e$une e%ortul cu7enit&

J'''o lec!ie #oern", acti7-$artici$ati7", se istin;e $rin caracterulei solicitant, ceea ce $resu$une i#$licarea $ersonal" ?i e$lin" asubiectului, $n" la inenti%icarea lui total" cu sarcinile e Hn7"!are Hn carese 7ee antrenat'K/

Pro%esorul trebuie s" solicite ?i s" 7alori%ice la #axi#u# ?i $e#ulti$le $lanuri $oten!ialul e ac!iune, cunoa?tere ?i si#!ire al ele7ilor s"i,

Hntruct $ersonalitatea lor se #oelea<" nu nu#ai sub in%luen!a unor con!inuturi, ci ?i Hn %unc!ie e caracterul acti7it"!ii Hntre$rinse ?i exerci!iul#intal la care sunt su$u?i'

n ?coala #oern" sarcina $ro%esorului nu se #ai re<u#" la $reare?i ascultare' Rolul s"u este Hneosebi acela e a or;ani<a, Hnru#a ?ie7alua acti7itatea instructi7-eucati7" a ele7ilor' Ti$urile e acti7it"!i

$racticate ?i strate;iile utili<ate $un ele7ii Hn situa!ii e #unc" e%ecti7", Hncarul c"rora iau contact, Hn #o i%eren!iat, cu con!inutul e Hnsu?it'Ac!ionn sub conucerea $ro%esorului, ei H?i 7or %or#a un siste# e

ca$acit"!i ?i e$rineri absolut necesare $entru a-?i es"7r?i $re;"tirea, $e ba<a unor rela!ii e coo$erare, co#unicare real" ?i Hncreere reci$roc"'

/ Ioan Cer;9it& Per%ec!ionarea lec!iei Hn ?coala #oern", $' /'

1



iblio;ra%ie&

er;er, (aston& O#ul #oern ?i euca!ia sa, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, /.3'

runer' ero#e S'& Pentru o teorie a instruirii, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, /.3'

Cer;9it, Ioan coor'& Per%ec!ionarea lec!iei Hn ?coala #oern",Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /60'

Ferriere, A'& Qcoala acti7", Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, /.0'

(illbert, Lero& Dialo;ul Hn euca!ie, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, /.'

Itelson, L''& Teoriile $si9olo;ice ale Hn7"!"rii ?i #oelele $rocesului e instruire, Hn 7ol' JProble#e e te9nolo;ie iactic"K coor'

Eu;en P' No7eanu, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /..'Ionescu, Miron& Lec!ia Hntre $roiect ?i reali<are, Eitura Dacia,

Clu-Na$oca, /61'Ionescu, Miron, Rau, Ion coor'& Diactica #oern", Eitura

Dacia' Clu-Na$oca, //'Mucc9ielli, Ro;er& Metoe acti7e Hn $ea;o;ia aul!ilor, Eitura

Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /61'O>on, Vincent& n7"!"#ntul $roble#ati<at Hn ?coala

conte#$oran", Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /.6'

Planc9ar, E#ile& Introucere Hn $ea;o;ie, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, /.5'

15



Cap. III: STATUTUL DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE

“(duca"ia constă într-o sociali%are

metodică a tinerei genera"ii”

E#ile Dur>9ei#

Acti7itatea ?colar" a ele7ilor este orientat", Hn #o esen!ial, s$reasi#ilarea con?tient" a 7alorilor culturii ?i ci7ili<a!iei, ar ?i s$re %or#areaunor abilit"!i ?i atituini $e care ?coala, r"s$un<n cerin!elor sociale, leconsier" necesare $re;"tirii 7iitorilor cet"!eni' n7"!"#ntul este uninstru#ent e $olitic" social" #enit s" asi;ure $re;"tirea $ro%esional",inte;rarea social" ?i un anu#it stanar cultural al ini7i<ilor' Sub acestas$ect, el se $re<int" ca un $roces co#$lex e e<7oltare liber", inte;ral"?i ar#onioas" a $ersonalit"!ii u#ane autono#e ?i creati7e, con%or# unui

ieal euca!ional care, ca $roiec!ie, sinteti<ea<" i#ensiuni socio-culturale?i $si9o-$ea;o;ice'

Cu ct este #ai sus!inut" $re;"tirea ini7iului Hn 7eerea inte;r"riiHn structurile sociale, cu att este #ai #are contribu!ia sa la buna%unc!ionare ?i $ro;resul societ"!ii ?i, i#$licit, reco#$ensa $ri#it"' Deaceea&

JEste necesar s"-i Hn7"!"# $e ele7i co#$orta#entele, #oalit"!ilee a ;ni ?i ac!iona, care au o 7aloare Hn societatea noastr" ?i aut"ini7iul s" e7in" un ae7"rat #e#bru al ei'K3

n ?coal" sunt co#unicate ele7ilor cuno?tin!e, u<an!e sociale ?i#orale, Hn sco$ul %or#"rii lor ar#onioase, autnu-i s" se $re;"teasc" nunu#ai $entru exercitarea unei $ro%esii, ci ?i $entru 7ia!a Hn carulco#unit"!ii' Reu?ita ac!iunilor instructi7-eucati7e coni!ionea<" reu?itasocial" ?i $ro%esional" a ini7i<ilor'

3 (ilbert e Lans9eere& De%inirea obiecti7elor euca!iei, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, /./, $' 0'

1.



Siste#ul e Hn7"!"#nt 7ine Hn Hnt#$inarea ne7oii $e care o aresocietatea e a is$une e cet"!eni instrui!i, $rintr-un $ro;ra# ee<7oltare #enit s" asi;ure %or#area ca$acit"!ii e a ac!iona cuco#$eten!" ?i res$onsabilitate $entru reali<area intereselor $ro$rii ?i aleco#unit"!ii' D2*ainaut istin;e ?ase care e 7ia!" ce trebuie a7ute Hn7eere Hn elaborarea unui $ro%il e %or#are a ini7iului&

' =ia!a $articular" ?i %a#ilial" '1' =ia!a social"0' =ia!a $olitic"' =ia!a $ro%esional"' =ia!a cultural"5' Acti7it"!ile in ti#$ul liber'OMULo' WX ST

Cu#EDUCA+IEMEDIUL

Natural

Cuno?tin!eCrein!eMoral"

Obiceiuri Institu!iiLe;i Te9nici Politic"Econo#ie Arte

CULTURAYSocialInte;rat Hntr-un #eiu socio-econo#ic ?i cultural, siste#ul e

Hn7"!"#nt este $ri7it ca un Jser7iciu socialK, ce are e Hne$linit %unc!iico#$lexe ?i eosebit e i#$ortante' Coni!ionat e acest #eiu Hn care%unc!ionea<", el 7a c"uta, $rin $ro;ra#ele $e care le ini!ia<", s"-

$re;"teasc" $e ele7 $entru o anu#it" acti7itate, s"- %or#e<e ca cet"!ean ?is"-i e<7olte latura s$iritual" a 7ie!ii' Anre Pa;e1 stabile?te trei %inalit"!iale euca!iei&

L' D2*ainaut& Pro;ra#e e Hn7"!"#nt ?i euca!ie, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti' /6, $' 1/'1 Anre Pa;e& L2econo#ie e l2eucation, P'U'F', Paris, /.'

16



' Cultural"& %or#area o#ului instruit, $rin asi#ilarea culturii1' Social"& Hnsu?irea unui co#$orta#ent care s"- aute $e ini7i

s"-?i oace rolul social0' Econo#ic"& %or#area o#ului $entru 7ia!a $ro%esional"'La reali<area acestor e<ierate culturale ?i social-econo#ice,

isci$linele socio-u#ane H?i auc in $lin contribu!ia'Ini!ierea Hn cultur" ?i obnirea instru#entelor culturale uecat"

critic", re%lec!ie, a$reciere, istinc!ie, esco$erirea s$iritualit"!ii ?i a7alen!elor ei, Hi aut" $e ele7i s"-?i Hnnobile<e s$iritul, s"-?i %or#e<e ocon?tiin!" axiolo;ic" inis$ensabil" as$ira!iei ?i is$onibilit"!ii $entru7alori ?i 7alori<are' Euca!ia Hn s$iritul exi;en!elor 7ie!ii sociale #oerne

$resu$une asi#ilarea 7alorilor culturale, ca o necesitate 7ital" $entruini7i, $entru $ro;resul lui ?i al societ"!ii Hn care tr"ie?te'

Nu#ai Hn #"sura Hn care euca!ia Hl sensibili<ea<" $e ini7i $entru

7alorile s$irituale, $ute# s$une c" acesta este $e cale e a aun;e lastatutul e $ersonalitate e#n" ?i autono#"' =ia!a s$iritual" a uneisociet"!i se #ani%est" $rin ?tiin!", literatur", art", %iloso%ie etc'Personalitatea unui ini7i nu se $oate %or#a ect Hn ar#onie cu 7alorile

$e care aceste o#enii le $ro#o7ea<"' nsu?irea 7alorilor culturaleconuce la %or#area e sine, ca ini7iualitate Hnsu%le!it" e con!inuturis$irituale&

JEuca!ia este, Hn ulti#" instan!", un act e cultur", e riicare aini7iului e la starea e natur" la starea e cultur"'K0

Euca!ia $rin cultur" constituie calea ?i coni!ia %una#ental" aa%ir#"rii ?i H#$linirii u#ane' Prin $ractici iactice cu7enite, ?coala $uneHn 7aloare latura s$iritual" a 7ie!ii, %acilitn $rocesul e7enirii u#ane Hncon%or#itate cu iealul social ?i euca!ional existent' Introucerea Hncultur", inclusi7 $rin inter#eiul isci$linelor socio-u#ane, ur#"re?teeucarea ini7iului $entru u#anitate' La staiul e o# culti7at, consier"(aston Mialaret, se aun;e $rin $atru cicluri e Pro;res, esen!iale Hnstructurarea $ersonalit"!ii&

1/

0 Du#itru Salae& Euca!ie ?i $ersonalitate, Casa C"r!ii e Qtiin!", Clu-NaPoca,//, $' 1' (aston Mialaret& Introucere Hn $ea;o;ie, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, /6, $' 0-6'

1/



' Hnsu?irea instru#entelor e ba<", $e care se cl"esc e$rinerilesu$erioare

1' Folosirea cuno?tin!elor ?i instru#entelor culturale obnite $entru a ex$loata alte ori<onturi s$irituale

0' Stabilirea e rela!ii, analo;ii, istinc!ii, sinteti<area cuno?tin!elor obnite, reali<area unei re%lec!ii %iloso%ice

' Desco$erirea e noi teritorii e in7esti;a!ie, obnirea e noicuno?tin!e, stabilirea e #etoolo;ii ineite etc'

ntre;ul $roces instructi7-eucati7 trebuie ast%el conce$ut ?i reali<atHnct tinerii s" aun;" la ca$acitatea e a es%"?ura o acti7itate $ro%esional"?i e a se inte;ra Hn societate' n carul acestuia, euca!ia $rin cultur" esteeosebit e co#$lex", #ultii#ensional" ?i $oli7alent"' Cultura o%er"ini7i<ilor un Hnru#ar inis$ensabil Hn toate H#$reur"rile 7ie!ii' =alorileHnsu?ite se situea<" Hntr-un ori<ont al trebuin!elor ini7iuale ?i sociale,

#ani%estnu-se $rin atituini ?i #oele e co#$orta#ent, inclusi7 Hnacti7itatea $ro%esional"&

JOrice atituine teoretic" sau $ractic" este e$enent" e o $o<i!iee ba<" a ini7iului Hn %a!a lu#ii, e o conce$!ie es$re lu#e ?i 7ia!", eo %iloso%ie'K

=alorile culturale inserate la ni7elul subiecti7it"!ii u#ane au o7aloare orientati7" $entru ini7i, ele stau la ba<a unor #oeleco#$orta#entale ?i ac!ionale i#$use e interac!iunea social"' Sociali<areaini7iului se reali<ea<" $rin trans#iterea ex$erien!ei sociale, a

#oalit"!ilor e ra$ortare inter$ersonal", a culturii ?i siste#ului e 7alori,e la o ;enera!ie la alta&

JF"r" cultur" n-ar $utea s" existe nici siste#e sociale e ti$ u#an,nici $osibilitatea noilor #e#bri e a se aa$ta la ele'K5

Siste#ul social este o con%i;ura!ie e #oele culturale, care%urni<ea<" ini7i<ilor te9nici e 7ia!" Hn ;ru$, e interac!iune ?i inte;raresocial", con%or# unor a?te$t"ri sau cerin!e inis$ensabile con7ie!uirii

Constantin Nari& Pea;o;ie ;eneral", Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, //5, $' 6.'5 Ral$9 Linton& Funa#entul cultural al $ersonalit"!ii, Eitura Qtiin!i%ic",ucure?ti, /56, $' 50'

03



Hn societate' Moul Hn care o $ersoan" reac!ionea<", Hntr-o situa!ie at",e$ine e euca!ia $e care a $ri#it-o, e e$rinerile %or#ate, care oaut" s"-?i oace rolul social'

Pro%esia constituie ?i ea o cale e H#$linire a $ersonalit"!ii u#ane'Cultura ;eneral" re$re<int" Hns" ba<a $re;"tirii $ro%esionale ?i o $arte inea se re;"se?te ?i se a%ir#" Hn %iecare s$eciali<are' Autono#ia ?ico#$eten!a axiolo;ic" sunt necesare $entru Hn!ele;erea, Hncor$orarea ?iutili<area cuceririlor ?tiin!ei ?i te9nicii' Euca!ia $entru ?tiin!" trebuieracorat" la un siste# axiolo;ic, a7nu-se Hn 7eere nu nu#aitrans#iterea ?tiin!ei, ci ?i conota!iile sale axiolo;ice, care o se#ni%ic" ?i Hirelie%ea<" 7alen!ele'. Cultura ;eneral" are un rol #aor Hn %or#area

$ersonalit"!ii ele7ilor, c"rora siste#ul e Hn7"!"#nt trebuie s" le o%eres$re stuiu isci$line care s" aco$ere o#enii i#$ortante ale culturii'Pre;"tirea ?tiin!i%ico-te9nic" ?i cea e cultur" ;eneral" sunt co#$le#entare

?i H#$reun" sunt #enite s" H#bo;"!easc" $ersonalitatea ele7ilor, asi;urnreu?ita lor social"' E;ar Faure6 consier" c" Hn orice ac!iune eucati7"trebuie $us accentul $e&

' O conce$!ie co#un" cali%icat" re$t Ju#anis# ?tiin!i%icK,eoarece $lasea<" Hn centrul $reocu$"rilor o#ul ?i e<ieratelees"7r?irii sale

1' O conce$!ie ?tiin!i%ic", Hn coni!iile Hn care con!inutulu#anis#ului este e%init ?i H#bo;"!it $rin tot ceea ce ?tiin!a auce nou

0' Te9nolo;ie, Hn #"sura Hn care tinerii se $re;"tesc $entru o

anu#it" $ro%esie'Ex$ansiunea crescn" a ?tiin!ei ?i te9nicii Hn carul culturii ?i

ci7ili<a!iei conte#$orane este Hnso!it" e o extensiune %"r" $receent aeuca!iei ?tiin!i%ico-te9nice, aceasta e7enin axul $rinci$al al %or#"rii;enera!iilor tinere' Con!inutul Hn7"!"rii Hn ?coal" a cunoscut sc9i#b"riraicale' n $ro;ra#ele ?colare, in ra!iuni $ractic-utilitare, se con%er"

$rioritate unor isci$line Hn e%a7oarea altora, c9iar ac" 7alen!ele lor eucati7e ?i sociale nu usti%ic" acest lucru' Di%u<area ?tiin!elor $o<iti7e ?ia te9nolo;iilor, ca #iloc care asi;ur" atin;erea obiec-

. Constantin Cuco?& Pea;o;ie ?i axiolo;ie, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, ucure?ti, //, $' 6'6 E;ar Faure& A Hn7"!a s" %ii, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /., $' 1.'

0



ti7elor #ateriale ale existen!ei sociale, se reali<ea<" con%or# uneiconce$!ii utilitariste Hn;uste, ce ne;liea<" celelalte i#ensiuni aleexisten!ei' Se $iere in 7eere %a$tul c" euca!ia intelectual" constituie%una#entul reali<"rii la un ni7el riicat e $er%or#an!" a euca!iei

$ro%esionale&J'''nu este su%icient s" riic"# ni7elul e cali%icare al

$rouc"torilor, %iecare trebuie autat s" e7in" un a;ent con?tient ale<7olt"rii, un consu#ator lu#inat, atorit" cunoa?terii reale a le;ilor,#ecanis#elor ?i an;renaelor 7ie!ii econo#ice'K/

Pro;ra#ele e euca!ie #ai 7ec9i, ca ?i cele #ai noi, au ne;liatacea euca!ie care " ini7iului con?tiin!a locului s"u Hn societate,autnu- s" Hn!elea;" c" $oate ?i trebuie s" $artici$e la 7ia!acolecti7it"!ii'

Disci$linele socio-u#ane au un rol esen!ial Hn e<7oltarea

$ersonalit"!ii ele7ilor, contribuin la %or#area ca$acit"!ii e a 7alori<arealit"!ile in ur, consoliarea con?tiin!ei e sine, a%ir#area unor atituini

$o<iti7e %a!" e 7alorile %una#entale, institu!ii, societate etc' Fiecareintre ele H?i auce contribu!ia la instruirea ;enera!iilor 7iitoare, e aceease cu7ine s" li se acore $onerea cu7enit" Hn $ro;ra#ele ?colare'Do#eniul ?tiin!elor socio-u#ane a %ost ?i continu" s" %ie consierat caa7n o i#$ortan!" secunar", cu toate c" stuiul s"u are #ulti$le 7alen!e%or#ati7e' Qcoala cae $ra" %or#alis#ului ?i te9nicilor, cu toate c"oa#enii nu $ot %i $re;"ti!i ca Jrobo!i #ecaniciK sau ca %iin!e $asi7e' Ei

trebuie s" $osee calit"!i cu ae7"rat u#ane, ce nu se $ot na?te ect $rini#$actul cu cultura ?i eci, i#$licit, cu acele isci$line $e care le nu#i#socio-u#ane Constantin Cuco?' ReHn7ierea interesului $entru acesteisci$line, $entru sco$urile intelectuale ale Hn7"!"#ntului, #ani%estat Hnulti#ul ti#$, este un %a$t H#bucur"tor' Lu#ea conte#$oran" nu $oate %ireus" la ci7ili<a!ia ?tiin!i%ico-te9nic", ea nu $oate %i es$"r!it" sau s"r"cit"e #eiul cultural care a ;enerat-o ?i Hntre!inut-o' De aceea&

/ E;ar Faure& A Hn7"!a s" %ii, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /., $' 1.'

01



J''' $ro;ra#a e Hn7"!"#nt trebuie s" %ie Hntoc#it" $e ba<a $roble#elor $rinci$ale, $rinci$iilor ?i 7alorilor $e care societatea leconsier" e#ne e a constitui continua $reocu$are a #e#brilor ei'K1313

A exclue in stuiu sau a #ini#ali<a ca i#$ortan!" ceea ce uniiconsier", Hn #o subiecti7 ?i li$sit e te#ei, ca %iin Jne?tiin!i%icK $oateHnse#na eli#inarea in $re;"tirea ele7ilor a ceea ce este esen!ial $entru

$ersonalitatea lor' Ne $ute# Hntreba& e ce trebuie s" stuie<e ele7ii aceste isci$line

n7"!area lor este $ea;o;ic #oti7at" Ponerea $e care o au Hn carulcurriculu#-ului este cores$un<"toare interesului ele7ilor ?i 7alen!elor lor %or#ati7e Pre<en!a isci$linelor socio-u#ane Hn $lanul e Hn7"!"#nteste i#$us" e iealul euca!ional ur#"rit, ce ex$ri#", Hn esen!a sa,#oelul e $ersonalitate $e care ?coala este c9e#at" s"- %or#e<e' Ieeae<7olt"rii ar#onioase a o#ului )alo*agathia+, att e ra;" 7ec9ilor

;reci, este Hnc" actual" Hn ?coala #oern", insistnu-se $e recunoa?tereaini7iualit"!ii u#ane, a libert"!ii ?i e#nit"!ii sale' Aolescen!a este7rsta cn Hnce$ s" se #ani%este interesele abstracte co#$lexe, 7rsta

$re;"tirii $entru 7ia!a social"' Disci$linele socio-u#ane au #enirea e a7eni Hn Hnt#$inarea $reocu$"rilor ele7ilor $ri7in o#ul ?i societatea'

Ra$ortarea la ini7i ?i societate instituie carele e re%erin!" Hncare se Hnscriu isci$linele socio-u#ane' Cunoa?terea $rinci$alelor i#ensiuni conce$tuale ?i te#atice ale re%lec!iei asu$ra o#ului ?i societ"!iiasi;ur" Hnsu?irea ieilor necesare %or#"rii culturii u#aniste' Un ast%el e

e#ers conuce la o 7alori<are Hn care re;"si# o#ul ?i lu#ea sa'Articularea interisci$linar" a ?tiin!elor socio-u#ane o%er" ele7ilor

$osibilitatea Hn!ele;erii Hn $ro%un<i#e a realit"!ii ?i, i#$licit, $osibilitateaunei ac!iuni e%iciente asu$ra ei' Existen!a ini7iual" ?i social" a o#uluisuscit" o ex$lica!ie aec7at" $entru a %i Hn!eleas", inter%eren!ele reali<atecu celelalte crea!ii s$irituale, cu alte <one ale acti7it"!ii u#ane, o7einu-se eosebit e bene%ice, in $ers$ecti7a %or#"rii $ersonalit"!ii ele7ilor'

13 ero#e S' runer& Procesul euca!iei intelctuale, Eitura Qtiin!i%ic", ucure?ti,

/.3, $' .'00



Stuierea isci$linelor socio-u#ane are, eo$otri7", un caracter in%or#ati7 ?i %or#ati7, Hn concoran!" cu $articularit"!ile ?i tenin!ele%una#entale e $ro;res ale 7ie!ii s$irituale' A$ortul $e care acestea Hlauc la %or#area ?i e<7oltarea $ersonalit"!ii ele7ilor este u?or e sesi<at

$ornin e la obiecti7ele ;enerale s$eci%ice, ex$licitate Hn $ro;ra#ele?colare' nsu?irea unui siste# e cuno?tin!e cu $ri7ire la %unc!ionarealo;ic" a ;nirii, #ecanis#ele $si9ice, le;ile e<7olt"rii ini7iuale ?isocial-econo#ice, natura ra$orturilor cu ceilal!i, %or#area unor $rice$eri,e$rineri, ca$acit"!i ?i atituini Hn %a!a existen!ei, Hi $er#it ele7ului s"-?iconstruiasc" o i#a;ine e ansa#blu asu$ra lu#ii ?i s" $oat" r"s$unecerin!elor %una#entale ale existen!ei ?i inte;r"rii sale sociale' El 7a %i

$re;"tit s" ;neasc" liber ?i creati7, s" $oat" sus!ine co#unicareainteru#an", s" #ani%este ca$acit"!i e anali<" ?i a$reciere a $ro$riuluico#$orta#ent ?i al se#enilor s"i' Culti7area res$ectului %a!" e 7alorile

u#ane, libertate, e#ocra!ie, institu!ii sociale Hl 7a auta $e ele7 s" seinte;re<e Hn societate ca $ersonalitate istinct", ca$abil e o$inii $ro$rii,ialo;, co#$orta#ent e<irabil, ac!iune' For#area ?i e<7oltareaca$acit"!ilor intelectuale, a %unc!iilor co;niti7e ?i instru#entale, asc9e#elor asi#ilatorii ?i structurilor o$eratorii asi;ur" Hnsu?irea unor 7alori care re$re<int", la ni7elul ini7iului, cultura sa ;eneral"' Pe acest%on se ;re%ea<" cuno?tin!ele e s$ecialitate sau ceea ce nu#i# cultura es$ecialitate'

Noul Curriculu# con!ine $lanuri-caru, i%eren!iate $e $ro%iluri ?i

s$eciali<"ri conce$ute Hn a?a %el Hnct s" asi;ure ele7ilor $osibilitatea%or#"rii unei $ersonalit"!i acti7e ?i creati7e' n7"!"#ntul #eiu estestructurat ?i %unc!ionea<" $e #ai #ulte $ro%ile& teoretic u#anist ?i realist,in%or#atic, te9nic, econo#ic, artistic etc, sco$urile ;enerale ur#"rite %iin&

- H#bo;"!irea ?i a$ro%unarea cuno?tin!elor e s$ecialitate ?i ecultur" ;eneral"

- co#$eten!" axiolo;ic"- e<7oltarea ca$acit"!ilor intelectuale- %or#area $ro%ilului #oral-ci7ic

- conturarea unor i#ensiuni $ractice ale cuno?tin!elor obnite'Disci$linele e stuiu 7e9iculea<" cuno?tin!e care %acilitea<" e<7oltarea#ultilateral" a $ersonalit"!ii ele7ilor, $rin asi;urarea unor

0



$22 aec7ate, a unui ec9ilibru Hntre cele ou" cate;orii& e cultur" eneral"?i e s$ecialitate' Aceste $ro$or!ii se $re<int" i%eren!iat e la un $ro%il laaltul'

Este necesar ca Hn7"!"#ntul liceal s" o%ere ele7ilor cuno?tin!elecu$rinse Hn conce$tul e Jcultur" ;eneral"K, $recu# ?i co#$eten!ele care

$er#it orientarea ?i inser!ia acti7" Hn #eiul social' De aceea, $lanul eHn7"!"#nt ur#"re?te s" asi;ure atin;erea e c"tre ele7 a unui rasu%icient e autocunoa?tere ?i $osibilitatea co#$atibili<"rii intereselor

$ersonale e %or#are cu o%erta ?colii ?i cu e7olu!iile $re7i<ibile ale#eiului social'1 Una in $rinci$alele nout"!i ause e actualulcurriculu# const" Hn introucerea isci$linelor o$!ionale Hn carul#oulelor e stuiu, ceea ce Hi aut" $e ele7i s"-?i #ani%este $re%erin!ele ?iHnclina!iile, s" alea;" Hntre i7erse alternati7e Hn s$iritul $rinci$iuluiselecti7-7oca!ional, asu#nu-?i consecin!ele eci<iilor luate'

Orice $lan e Hn7"!"#nt este conce$ut ast%el Hnct s" ex$ri#e#oul Hn care 7or %i con7ertite 7alorile culturale Hn sarcini eucati7e, lani7elul i%eritelor isci$line e stuiu' Contrar orin!ei e re%or#" ?i#oerni<are a Hn7"!"#ntului in !ara noastr", $onerea isci$linelor socio-u#ane continu" s" %ie reus", ceea ce nu $oate asi;ura oi7ersi%icare a $re;"tirii, Hn acor cu ne7oile reale ale ti#$ului ?iexi;en!ele societ"!ii' Cu att #ai #ult cu ct $rin stuierea acestor isci$line nu se ur#"re?te nu#ai structurarea unui siste# axiolo;ic

$ro$riu ?i culti7area unor ca$acit"!i ale ele7ului, ci ?i %or#area ?i

consoliarea atituinilor e Hn!ele;ere ?i toleran!" Hn $ers$ecti7a 7ie!iiacti7e, aa$tarea la sc9i#b"rile sociale, is$onibilit"!i e ini!iati7" ?i

$artici$are res$onsabil" la ac!iuni Hntr-o societate e#ocratic"'

1 Orinul nr' 013.40'31'/// al Ministerului Euca!iei Na!ionale cu $ri7ire laa$licarea noilor $lanuri-caru $entru Hn7"!"#ntul $ri#ar, ;i#na<ial ?i liceal,Hnce$n cu anul ?colar ///-1333'

0



iblio;ra%ie

' Antonesei,7Li7iu& Paieia' Funa#entele culturale ale euca!iei,Eitura Poliro#, Ia?i, //5'

1' runer, ero#e S'& Procesul euca!iei intelectuale, Eitura?tiin!i%ic", ucure?ti, /.3'

0' Cuco?, Constantin& Pea;o;ie ?i axiolo;ie, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, //'

' D2 *ainaut, L'& Pro;ra#e e Hn7"!"#nt ?i euca!ie, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /6'

' Faure, E;ar& A Hn7"!a s" %ii, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, /.'

5' Lans9eere, (ilbert e, Lans9eere, =i7ian e& De%inireaobiecti7elor euca!iei, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /./'

.' Linton, Ral$9& Funa#entul cultural al $ersonalit"!ii, EituraQtiin!i%ic", ucure?ti, /56'

6' Mialaret, (aston& Introucere Hn $ea;o;ie, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, /6'

/' Narl, Constantin& Pea;o;ie ;eneral", Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, //5'

3' Pa;e, Anre& L2econo#ie e l2eucation, P'U'F' , Paris, /.'' Salae, Du#itru& Euca!ie ?i $ersonalitate, Casa C"r!ii e

Qtiin!", Clu-Na$oca, //'

05



Ca$' I=& OIECTI=ELE PREDGRII QI N=G+GRII DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE QI OPERA+IONALIZAREA LOR

“(duca"ia este considerată drept

cultura inteligen"ei sau a spiritului”

' F' S>inner

Euca!ia este un $roces teleolo;ic, Hn orice #o#ent %iin orientat"?i iriat" e anu#ite %inalit"!i, care circu#scriu #oelul, $rototi$ul e

$ersonalitate ce ur#ea<" a %i %or#at' Rele7an!a ?i e%icien!a actului iacticsunt ate e or;ani<area ?i es%"?urarea sa teleolo;ic", ca ac!iuneHnre$tat" s$re atin;erea unor sco$uri i#$use e iealul euca!ional alti#$ului, la ni7elul c"ruia sunt $roiectate cerin!ele e<7olt"rii ini7iuale?i sociale' Acestor %inalit"!i le sunt suboronate ?i obiecti7ele $re"rii

isci$linelor socio-u#ane'Iealul euca!ional asi;ur" sensul ?i, eci, orientarea ac!iunii

eucati7e, $rin care se ur#"re?te %or#area ele7ilor Hn s$iritul unei anu#econ%i;ura!ii e 7alori consierate esen!iale e societatea Hn care tr"iesc' Ca

$roiec!ie ;enerali<at" ?i abstract" a unui #oel e $ersonalitate e<irabil,iealul ex$ri#" %inalitatea ulti#" a ac!iunii eucati7e, care irec!ionea<"Hntre;ul $roces instructi7-eucati7' Prin inter#eiul s"u societatea H?ia%ir#" $ro$riile as$ira!ii Hn le;"tur" cu calit"!ile %una#entale ale7iitorilor s"i #e#bri, reali<abile $rin inter#eiul institu!iei ?colare' Ca

%inalitate e #axi#" ;eneralitate, iealul ex$ri#" inten!ionalit"!ile $eter#en lun; cu $ri7ire la ceea ce trebuie s" e7in" ini7iul su$useuca!iei' Prin ur#are, el ar $utea %i e%init ca %iin&

J''' cate;oria e o ;eneralitate #axi#al" ce sur$rine $arai;#a e $ersonalitate, oarecu# abstract", $roiectul e7enirii u#ane la un #o#entat, Hntr-o societate at"'K11

11 Constantin Cuco?& Pea;o;ie, Eitura Poliro#, Ia?i, //5, $' 5'

0.



Stabilirea iealului e ur#at este o $roble#" e $olitic" a euca!ieicare caut" s" r"s$un" la Hntrebarea& JCe ini7i<i ne $ro$une# s"%or#"#K, sub as$ectul calit"!ilor intelectuale, $ro%esionale ?i #oral-ci7ice' O ast%el e $roiec!ie a ac!iunii eucati7e se cristali<ea<" Hn <ona econtact intre exi;en!ele sociale, s$a!iul culturii ?i ne7oile e e<7oltareale ini7iului'

Deter#inarea social"Deter#inarea cultural"Ieal $ea;o;ic

,odelul de%voltării ideale a personalită"ii

Con!inutul s"u este e natur" social", eoarece inclue cerin!elesociet"!ii %a!" e ac!iunea eucati7", ar ?i e natura $si9olo;ic", $rin

inter#eiul iealului $roiectnu-se tr"s"turile %una#entale e $ersonalitate $e care euca!ia ur#ea<" s" le %or#e<e' Stabilirea iealuluieuca!ional $resu$une o conce$!ie clar" cu $ri7ire la 7alorile culturale cetrebuie asi#ilate, $entru a se asi;ura %or#area unei $ersonalit"!i inte;rale?i ar#onioase, Hn acor cu cerin!ele #o#entului sau e $ers$ecti7"' Deaceea, obiecti7ele ?i con!inutul curriculu#-lui ?colar trebuie s" ex$ri#eobiecti7ele ;lobale ale societ"!ii, tenin!ele e e<7oltare ale acesteia subas$ect #aterial, s$iritual, conce$!ia es$re o# ?i lu#e existent" la un#o#ent at, toate acestea re;"sinu-se la ni7elul iealului euca!ional'

Sub i#$actul e<7olt"rii ?tiin!ei ?i te9nicii lu#ea conte#$oran"cunoa?te $ro%une trans%or#"ri econo#ice, sociale ?i s$irituale, %a$t

$entru care iealul euca!ional nu $oate %i $ri7it ca o $roiec!ie a unui#oel stanar, i#$us oat" $entru toteauna Ioan Nicola, ci #aie;rab" ca o $roiec!ie a unui #oel ina#ic, su$us $er#anent#oi%ic"rilor ?i restructur"rilor' Conce$ut" $entru o lu#e Hn sc9i#bare,euca!ia 7ine Hn Hnt#$inarea noilor cerin!e, i#$use e e<7oltareasociet"!ii, $ri7in exercitarea unei $ro%esii ?i inte;rarea social"'

06



Finalit"!ile euca!ieiIon T' Rau, /6, $' 1

Cerin!ele societ"!ii %a!"e euca!ie

Iealul euca!ional

[ 4

Finalit"!ile sco$urile ;enerale ale euca!iei

Obiecti7e e #acro-

siste# e e<7oltare

Obiecti7uls$eci%ic

Obiecti7e $e cicluri Obiecti7e $entru $ro%iluri e

inter#eiar e Hn7"!"#nt $re;"tire

Obiecti7e ale $rocesului e instruc!ie?i euca!ie

Obiecti7e $e isci$line?i $e te#e

Obiecti7econcrete,o$era!ionale

Do#eniiCo;niti7

Descriereaco#$orta#entelor concrete $e care ele7iile obnesc Hn %iecaresec7en!"

A%ecti7

0/

0/



n $ractica ?colar" curent", iealul euca!ional se concreti<ea<" $rin inter#eiul sco$urilor ?i obiecti7elor ur#"rite' Sco$urile etalia<"con!inutul iealului ese#nn e7olu!ii ?i sc9i#b"ri a#$le ale

$ersonalit"!ii ele7ilor, in $unct e 7eere co;niti7, a%ecti7 ?ico#$orta#ental' n ti#$ ce iealul 7i<ea<" %inalitatea ac!iunii eucati7e Hnansa#blul s"u, sco$ul 7i<ea<" %inalitatea unui co#$lex e ac!iunieter#inate ?i etaliate $e ni7eluri e $re;"tire' Deosebirea este e ni7el ?i;ra e ;eneralitate al %inalit"!ii re$re<entate'

Iealul re$re<int" un $roiect al e7enirii u#ane $e ter#en lun;,sco$ul unul $e ter#en #eiu, iar obiecti7ele ex$ri#" sarcini $articulareale $rocesului instructi7 eucati7'

Unui ieal Hi cores$un sco$uri #ulti$le ?i 7ariate, care orientea<" $er#anent i7ersitatea ac!iunilor iactice' Ca %inalit"!i e #eie;eneralitate, sco$urile 7i<ea<", e exe#$lu, asi#ilarea unui ba;a e

cuno?tin!e s$eci%ice unor isci$line $reate la un anu#it ni7el e stuiu,#aturi<area unor atituini co;niti7e, #oelarea a$tituinilor ?ie$rinerilor, e<7oltarea ;ustului estetic, %or#area conuitelor ba<ate $e7alori #orale etc' Prin stabilirea lor se antici$ea<" re<ultatele $e careori# s" le ob!ine# Hn ur#a erul"rii #ai #ultor sec7en!e euca!ionale,Hntr-un inter7al #ai lun; e ti#$' Stuiul isci$linelor socio-u#ane arere$t sco$ abilitarea ele7ului cu setul e cuno?tin!e ?i ca$acit"!i, care s"-i%acilite<e intre;rarea acti7" Hn 7ia!a social"'

Sco$urile se trans$un, $rin eri7are, Hn obiecti7e euca!ionale, care

re$re<int" i$osta<a cea #ai concret" a %inalit"!ilor, $ri7ite acu# care<ultate $er%or#an!e ienti%icabile la Hnc9eierea ac!iunii iactice'Particulari<n ?i nuan!n iealul ?i sco$ul, obiecti7ul ex$ri#"inten!ionalit"!ile $rocesului iactic, s$eci%icate Hn ter#eni e sc9i#b"rico#$orta#entale, ce H#brac" %or#a ac9i<i!iilor sau $er%or#an!elor obnite e cel eucat'

JObiecti7ele euca!ionale sunt $roiect"ri antici$ate, relati7restrnse ca extinere ale iealului eucati7, sub %or#" e ele#ente sausarcini euca!ionale, care, $rin re7enirea ?i inte;rarea lor Hntr-un ansa#blu

unitar, e%inesc sau conuc la reali<area iealului eucati7'K10

10 loan onta?& Pea;o;ie, Eitura ALL, ucure?ti, //5, $' 5'3



Obiectie!e "e#e$a!e a!e %t&'ie$ii 'i%cip!i#e!($ %(ci(-&)a#c *# !ice&

Obiecti7ele euca!ionale sunt relati7 nu#eroase, %a$t $entru care Hnliteratura e s$ecialitate Hntlni# %rec7ent Hncerc"ri e clasi%icare a lor' norinea ;raului e ;eneralitate, obiecti7ele euca!ionale $ot %i ierar9i<ate

$e trei ni7eluri&

' Obiecti7ele ;enerale ale siste#ului e Hn7"!"#nt&- ese#nea<" %inalit"!i ce orientea<" Hntrea;a acti7itate iactic",

$e toat" $erioaa ?colarit"!ii ?i care cores$un iealurilor social-econo#ice ?i culturale

- au un caracter ;lobal, abstract ?i se re%er" la anu#ite laturi ale $ersonalit"!ii'

1' Obiecti7ele e ;eneralitate #eie&- %inalit"!i $ri7itoare la isci$linele ?colare #oule, stabilite $e

tre$te e ?colari<are Hn %unc!ie e $articularit"!ile e 7rst" ale ele7ilor- eri7ate in obiecti7ele ;enerale ale euca!iei, $e $ro%ile e

$re;"tire- 7i<ea<" reali<area unor sc9i#b"ri Hn co#$orta#entul co;niti7,

a%ecti7 ?i $si9o#otor al ele7ului, e7ien!in sensul Hn care 7a %i 7alori%icatcon!inutul in%or#a!ional s$eci%ic i%eritelor isci$line'

0' Obiecti7ele o$era!ionale&- sunt eri7ate in obiecti7ele ;enerale ale isci$linelor e

Hn7"!"#nt- ese#nea<" $er%or#an!e ce ur#ea<" a %i ob!inute $rin %inali<area

unor sarcini concrete Hn ti#$ul lec!iei acti7it"!ii- sunt irect obser7abile ?i #"surabile'n %unc!ie e o#eniul la care se re%er", $ute# istin;e&' Obiecti7e co;niti7e&- trans#iterea ?i Hnsu?irea e cuno?tin!e

- %or#area ?i e<7oltarea $rice$erilor, e$rinerilor, ca$acit"!ilor intelectuale etc'

1' Obiecti7e a%ecti7e&- %or#area ?i e<7oltarea con7in;erilor, senti#entelor, a$tituinilor,

tr"s"turilor e 7oin!" ?i caracter etc'



0' Obiecti7e $si9o#otorii&- o$era!ii #anuale, %or#area ?i e<7oltarea $rice$erilor,

e$rinerilor ?i obi?nuin!elor e a$licare etc'Orice $ro%esor $reocu$at e es%"?urarea acti7it"!ii sale cu

#axi#u# e e%icien!" nu Hnce$e instruirea %"r" s" e%ineasc" obiecti7ele $rocesului $e care ur#ea<" s" Hl or;ani<e<e ?i s" Hl conuc"' A eucai#$lic" Hntoteauna un obiecti7, consiera De Lans9eere, a c"ruireali<are re$re<int" Hns"?i ra!iunea e a %i a $rocesului iactic' I#$ortan!aobiecti7elor Hn carul $rocesului instructi7-eucati7 $oate %i $us" Hne7ien!" $rin %unc!iile $e care le Hne$linesc1&

' Func!ia e orientare axiolo;ic" - $rin ex$licarea obiecti7elor sereali<ea<" o orientare a ele7ilor c"tre 7alorile euca!ionale, $e care ori#s" ?i le Hnsu?easc"

1' Func!ia $reicti7" e antici$are a re<ultatelor - inicarea

$er%or#an!elor e<irabile0' Func!ia e7aluati7" - obiecti7ele constituie ?i un re$er Hn %unc!ie

e care a$recie# ac" ceea ce trebuia reali<at s-a reali<at' Func!ia e or;ani<are ?i re;lare a $rocesului iactic - o%er"

criterii re%eren!iale $entru iriarea ac!iunilor iactice'Obiecti7ul " sens ?i se#ni%ica!ie acti7it"!ii iactice' Stabilirea sa

nu $resu$une Hns" oar o eci<ie cu $ri7ire la natura #oi%ic"rii eco#$orta#ent ur#"rit", ci ?i o eci<ie $ri7in coni!iile Hn care se 7areali<a Hn7"!area, ti$ul e Hn7"!are, strate;ia ao$tat", aic" situa!ia Hn care

se 7a reali<a obiecti7ul R' (a;ne' Dac" obiecti7ele unei acti7it"!iiactice nu sunt bine reali<ate ?i corect e%inite, ne 7o# con%runtaine7itabil cu ou" consecin!e ne;ati7e1&

li$sa e claritate asu$ra e7olu!iei orite a ele7ilor1 i%icultatea e a e7alua re<ultatele ac!iunii eucati7e'Prin e%inirea atent" a obiecti7elor $ro%esorul eter#in"

$er%or#an!a la care trebuie s" aun;" ele7ul, $lani%ic" aec7at $a?ii $ecare acesta Hi 7a %ace $entru a atin;e res$ecti7a $er%or#an!" ?i H?i asi;ur" o

ba<" obiecti7" $entru e7aluare'

1 Constantin Cuco?& Pea;o;ie, $' 6-/'1 (ilbert e Lans9eere, =i7ian e Lans9eere& efinirea obiectivelor educa"iei, $' '

1



De%inirea obiecti7elor se reali<ea<" Hn %unc!ie e $er%or#an!ele lacare ele7ii trebuie s" aun;", $er%or#an!e care 7i<ea<" sc9i#b"ri eco#$orta#ent ex$ri#ate Hn ter#eni e Jca$acit"!iK obnite'

JObiecti7ele instruc!ionale escriu clasa $er%or#an!elor care $ot %iutili<ate $entru a stabili ac" res$ecti7a ca$acitate u#an" a %ostHn7"!at"'K15

Ca$acit"!ile $e care instruirea H?i $ro$une s" le %or#e<e suntex$ri#ate, e obicei, Hn ter#eni e $er%or#an!e ?i s$eci%icate ca Jobiecti7eco#$orta#entaleK sau Jobiecti7e $er%or#ati7eK'

O ca$acitate inic" ceea ce ?tie sau ceea ce $oate s" %ac" un ele7'Co#$eten!a sa Hntr-un anu#it o#eniu este a$reciat" Hn %unc!ie e anu#iteca$acit"!i obnite $rin Hn7"!are' n carul %iec"rei isci$line e stuiu

$ot %i istinse obiecti7e ce escriu ca$acit"!i, corelate cu cate;orii eco#$orta#ent centrate $e trei o#enii& co;niti7, a%ecti7, $si9o-#otor'

ipuri de capacită"i învă"ate/0. ,. 1agne# &. 2. 3riggs# 4566# p. 78+

Ti$ul ca$acit"!iiFunc!iaCate;oria $er%or#an!eiDe$rinerea intelectual"Co#$onent" a Hn7"!"rii ?i ;nirii ulterioareMani%estarea o$era!iei intelectuale Hntr-o a$licare s$eci%ic"Strate;ia co;niti7"

Controlea<" co#$orta#entul ele7ului Hn Hn7"!are ?i ;nireRe<ol7area unei 7ariet"!i e $roble#eIn%or#a!ia 7erbal"Inic" irec!ii $entru Hn7"!are' Aut" la trans%erul Hn7"!"riiStabilirea sau co#unicarea in%or#a!ieiDe$rinerea Tiotric"Meia<" $er%or#an!ele #otoriiReali<area acti7it"!ii #otorii Hntr-o 7arietate e contexteAtituinea

Moi%ic" ale;erea e c"tre ini7i a unei ac!iuniAle;erea unui #o e ac!iune %a!" e o clas" e obiecte, $ersoane,

e7eni#ente

15 Robert M' (a;ne, Leslie ' ri;;s& Princi$ii e esi;n al instruirii, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /.., $' 31'

0



Fiecare in aceste cate;orii e ca$acit"!i Hn7"!ate sunt e#onstrate?i #eia<" sau %ac $osibile i%erite ti$uri e $er%or#an!e obser7abile sauco#$orta#ente obnite' Obiecti7ele escriu un $rous, re<ultatula?te$tat al instruirii, sc9i#barea ce se 7a reali<a Hn ur#a Hn7"!"rii la ni7elulco#$orta#entului ele7ilor'

O serie e teoreticieni ai euca!iei, $recu# loo# sau (a;ne, aue%init obiecti7ele Hn ter#eni co#$orta#entali, eoarece Hntoteauna seHn7a!" Hn sensul unei sc9i#b"ri e co#$orta#ent' Robert M' (a;ne aistins o$t clase e co#$orta#ent obnit1.1.&

' n7"!area e se#nale1' n7"!area sti#ul-r"s$uns0' n7"!area $rin Hnl"n!uire' Asocia!iile 7erbale' n7"!area $rin iscri#inare

5' n7"!area no!iunilor.' n7"!area re;ulilor6' Re<ol7area e $roble#e'De%inirea obiecti7elor $resu$une stabilirea re<ultatelor, $e care ne

a?te$t"# s" le ob!in" ele7ii' Pute# stabili ac" ei au Hn7"!at sau nu ce7aobser7n re<ultatul co#$orta#entului lor, re<ultat nu#it Hn #ocon7en!ional Jobiecti7 co#$orta#entalK'

Al!i autori, cu# ar %i Robert Ebel, Elliot Eisner sau P' D' Mitc9ell16,au criticat #oalitatea e e%inire a obiecti7elor instruc!ionale exclusi7 Hn

ter#eni e co#$orta#ente obser7abile, rele7ate e un inicator extern, ca%iin Hn $rinci$iu insu%icient", neaec7at" ?i c9iar nereali<abil" Hn $ractic"'

Nu toate obiecti7ele ur#"rite $ot sau trebuie s" %ie e%inite Hn ter#enico#$orta#entali, $entru c" $er%or#an!ele i#$licate $ot %i st"ri interioaresau $rocese neobser7abile e exe#$lu Hn!ele;erea' Exist" te#e sau lec!iiHn $rearea c"rora nu se ur#"resc co#$orta#ente s$eci%ice obser7abile lato!i ele7ii ?i $osibil e su$us controlului instruc!ional con7er;ent, insi#$lul #oti7 c" s-ar su$ralicita Hn irec!ia con%or#is#ului, ceea ce ar conuce la Hn;r"irea creati7it"!ii R' Ebel' Unele atituini, e exe#$lu,

nu $ot %i ientice

1. Robert M' (a;ne& Coni!iile Hn7"!"rii, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic"'ucure?ti, /.'16 =e<i& Proble#e e te9nolo;ie iactic" coor' Eu;en P' No7eanu, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /..'



Hn toate $ri7in!ele' Exist" #aterii, cu# sunt ?i cele socio-u#ane, une secaut" r"s$unsuri noi, creatoare, %a$t $entru care nu $ot %i u?or ienti%icateco#$orta#entele $articulare ce trebuie %or#ate' n acest ca<, $ro;ra#elee instruire trebuie s" conuc" la co#$orta#ente ?i re<ultate e$rinerico#$lexe ce nu $ot %i $re7"<ute E' Eisner' Ca abilitate e a ;ni sauac!iona, ca$acitatea i#$lic" #ult #ai #ult ect J$re<entarea or;ani<at" ain%or#a!iilor sau o $ro;ra#" co#$orta#ental" $lani%icat"K, care $re7" caele7ii s" $re<inte cuno?tin!e sau s" Hne$lineasc" ac!iuni Hn #o uni%or#,e#onstrn o $er%or#an!" %inal" s$eci%ic" unui anu#it o#eniu' a;aule cuno?tin!e al unui ele7, sus!ine P' D' Mitc9ell, trebuie s" caracteri<e<e#ai #ult %elul lui e a $ri7i realitatea ?i s" cu$rin" #oul e $artici$arecare se Hnr""cinea<" Hntr-o %or#" e ;nire, caracteristic" con?tiin!eisale' ntr-o ast%el e $ers$ecti7", ca$acitatea re%lect" #ai e;rab" $rocesultotal al $artici$"rii, ect o $er%or#an!" %inal"'

Criticile ause e%inirii obiecti7elor instruc!ionale Hn ter#enico#$orta#entali, obli;" la o aborare #ai nuan!at" a %inalit"!ilor euca!iei, ar ?i a $rocesului Hnsu?i' Cu toate acestea, Hn $ractica iactic"curent" este necesar" e%inirea obiecti7elor Hn ter#enii co#$orta#entului

$recis obser7abil ?i #"surabil, eoarece un co#$orta#ent s$eci%icat, care<ultat %inal al unei sec7en!e e instruire, $er#ite si#ultan $ro%esorului ?iele7ilor s"-?i or;ani<e<e ?i s" conuc" acti7itatea e Hn7"!are'

Obiecti7ul #aor al stuierii isci$linelor socio-u#ane Hn liceu este%or#area $ersonalit"!ii ele7ului $e ba<a unor criterii 7alorice e natur"

?tiin!i%ic", u#anist" sau #oral-ci7ic"' I#$licnu-se acti7 Hn esco$erireae sine, a naturii u#ane Hn ;eneral ?i a interac!iunilor sociale cu ceilal!i,ele7ul H?i 7a Hnsu?i $rinci$alele te#atici ale re%lec!iei asu$ra o#ului ?isociet"!ii' Prin e<7oltarea unor co#$eten!e& ;nire creatoare, ca$acitatee anali<", sinte<", abstracti<are, ;enerali<are, concreti<are, ar;u#entare,e7aluare, a$licare, li#ba e s$ecialitate, te9nici e lucru s$eci%ice,e$rineri e #unc" intelectual" etc, ele7ul aun;e s"-?i structure<e unsiste# axiolo;ic, care Hl 7a auta Hn conturarea $ro$riei conce$!ii es$relu#e ?i 7ia!"' Stuierea isci$linelor socio-u#ane asi;ur" tinerilor

instru#entele necesare %or#"rii ?i e<7olt"rii unor e$rineri ?i atituiniintelectuale, care 7or sta la ba<a obnirii unei autentice culturi u#aniste'Euca!ia $rin inter#eiul acestor isci$line contribuie la $re;"tirea;eneral" ?i %una#ental" a



ini7iului, asi;urnu-i ori<ontul cultural ?i ca$acit"!ile intelectualenecesare oric"rei e<7olt"ri ?i acti7it"!i'

Obiecti7ele $re"rii isci$linelor socio-u#ane se Hnscriu $ecooronatele iealului euca!ional, care, a?a cu# a# 7"<ut anterior,7i<ea<" %or#area $ersonalit"!ii tinerilor con%or# cerin!elor e<7olt"riiini7iuale ?i sociale&

JMarile re7olu!ii Hn $lan ini7iual ?i social sunt coni!ionate e#anierele i%erite e a ne ra$orta la %onul cultural'K1/

Mani%estnu-se ca %iin!e esc9ise c"tre toate as$ectele existen!eiu#ane, ini7iuale ?i sociale, ele7ii au oca<ia s" abore<e coerent ?isiste#atic $roble#e e natur" %iloso%ic", social", $si9olo;ic", econo#ic",

$olitic", #oral-ci7ic"' Fire?te, %iecare isci$lin" socio-u#an" se re%er" la oanu#it" cate;orie e %eno#ene ?i $rocese, $e care le siste#ati<ea<" ?i leex$lic", ur#"rinu-se obiecti7e s$eci%ice reali<abile Hn situa!ii eucati7e

or;ani<ate $e $arcursul unui an ?colar' =alori%icn $oten!ialul lor interisci$linar ?i inte;rator, ele7ii 7or $utea s"-?i %or#e<e o i#a;ineco#$re9ensi7" es$re ei Hn?i?i ?i es$re societate, 7or $utea Hn!ele;ele;"turile intre ;nire ?i ac!iune, coni!ion"rile ac!ionale ?i institu!ionaleetc, $entru a e7eni cet"!eni in%or#a!i, ca$abili s" e#it" cu co#$eten!"

uec"!i e 7aloare, s" $artici$e la ialo; ?i ac!iune social"'n $rearea isci$linelor socio-u#ane se ur#"resc ur#"toarele

cate;orii e obiecti7e&' Obiecti7e co;niti7e&

- Hnsu?irea cuno?tin!elor s$eci%ice isci$linei'1' Obiecti7e co;niti7-%or#ati7e&- e<7oltarea ca$acit"!ilor e cunoa?tere aten!ie, #e#orie, ;nire

critic re%lexi7", i#a;ina!ie, creati7itate- utili<area corect" a conce$telor ?i a in%or#a!iei %actuale

ca$acitatea e a o$era cu acestea- autono#i<area $ro$riului e#ers co;niti7- %or#area $ro$riei conce$!ii es$re lu#e'0' Obiecti7e a%ecti7e atituinale&

- %or#area con7in;erilor ?i senti#entelor #orale- %or#area ?i ex$ri#area $"rerilor $ersonale

1/ A' N' V9ite9ea& T9e Ai#s o% Eucation, $' 1'

5



Pot %i $use Hn e7ien!" acti7it"!ile atorit" c"rora cel ce Hn7a!" H?ies"7r?e?te euca!ia, situa!iile Hn care ast%el e acti7it"!i se 7or reali<a Hn7eerea %or#"rii unui co#$orta#ent'

Do#eniul co;niti7Inte;rarea obiecti7elor Fran< E' Villia#sDo#eniul a%ecti7

Subiectul este is$us s"

cunoa?terea

rece$!ione<e in%or#a!iile Rece$tarea

Subiectul ore?te s"

Co#$re9ensiunea st"$neasc" in%or#a!iile R"s$unsul

Subiectul a$recia<"

A$licarea in%or#a!iile care suntrele7ante ?i %olositoare

=alori<area

r

Subiectulin%or#a!isiste# e7alori $ro$riu

nte;rea<" leHntr-unAnali<a4Sinte<a Conce$tuali<area

L

Subiectul uec" ?i ac!ionea<"

Hn 7ia!"

E7aluarea con%or# siste#ului e Interiori<area

7alori $e care ?i l-a creat

6



isciplinele socio-umane structura şi de%voltarea competen"elor

conform noului cumculum

Accesul la in%or#a!ii4 cuno?tin!e re%eritoare la o# ?i societateDe$rineri4co#$eten!e e ob!inere a in%or#a!iei' Lectur"-stuiu-

rece$tareOr;ani<area ?i utili<area in%or#a!ieiDe$rineri4co#$eten!e e orin co;niti7& Anali<a, Clasi%icarea,

Inter$retarea, Re<u#area, Sinteti<area, E7aluareaDe$rineri4co#$eten!e e luare a eci<ieiDe$rineri4co#$eten!e e orin #etaco;niti7Strate;ii e solu!ionare a unei $roble#e autoe7aluarea ?i

auto#onitori<area e#ersului co;niti7Ex$ri#area $ersoanei

Ex$ri#area $"rerilor4 con7in;erilor $ersonale' Aa$tarea la context?i situa!ii

Co#unicare Ar;u#entare Dialo; socialRela!ionarea4 interac!iunea e ;ru$Exersarea unor roluri i%erite Hn carul unor acti7it"!i $e ;ru$e'Partici$area la stabilirea sco$urilor sau re;ulilor ;ru$uluiPartici$area la e<batere, ne;ociere, ale;ere a lierului, re<ol7area

con%lictelor, reali<area cli#atului a%ecti7 $o<iti7 e ;ru$Partici$area la 7ia!a social", econo#ic", $olitic"

Acce$tarea ?i Hne$linirea unor sarcini sau res$onsabilit"!i Hn #oliber' Recunoa?terea situa!iilor Hn care este ne7oie e ac!iune social"

In%or#area es$re te#ele e actualitate'Deci<ia $ri7in ac!iunile $otri7ite Hn i%erite situa!iiIn%luen!area $ersoanelor ?i institu!iilor $entru solu!ionarea unor

$roble#e sociale'Res$ectarea le;alit"!ii, orinii sociale, re$t"!ii ?i libert"!ii,

re$turile o#ului

/



=' Sinte<a -$roucerea unui #esa $rin care se Hncearc"trans#iterea ieilor, i#$resiilor, ex$erien!elor-elaborarea unui $lan e ac!iune sau set ein%or#a!ii care s" cores$un" sarcinii ce Hire7ine ele7ului

-eri7area unui set e rela!ii abstracte, $entru aclari%ica sau ex$lica ate s$eci%ice sau%eno#ene, ori $entru eucerea e a%ir#a!ii ?irela!ii $ornin e la $ro$o<i!ii e ba<"

a scrie, a relata, a $rouce, a eri7a, a $lani%ica, a $ro$une, a%or#ula, a sinteti<a

=I' E7aluarea -a$recierea critic" asu$ra 7alorii #aterialului Hnra$ort cu criterii interne $reci<ie lo;ic",consisten!", etc'-a$recierea critic" asu$ra 7alorii #aterialului Hnra$ort cu criterii externe

a ueca, a ar;u#enta, ae7alua, a 7alia, aecie, a co#$ara, astanari<a



Taxono#ia obiecti7elor a%ecti7e loo#, *astin;s, Maaus

Clasele eco#$orta#ent

Co#$eten!ele =erbele eex$ri#are

I' Rece$tarea$artici$area

-con?tienti<area& Hn situa!ii aec7ate ele7ul s" %iecon?tient e ce7a, s" !in" sea#a e o situa!ie, un%eno#en, o stare e lucruri etc'- is$o<i!ia e rece$tare& ele7ul nu caut" s" e7ite, ciore?te s" ia cuno?tin!" e ce7a, s"-i acore aten!ie- aten!ie iriat" sau $re%eren!ial", orientat" s$re $erce$erea ?i selectarea sti#ulilor care interesea<"

a acce$ta,a acu#ula,a co#bina,a i%eren!ia,a se$ara,a i<ola,a i7i<a,a ale;e,a r"s$une,

a asculta,a controlaII' Reac!iar"s$unsul

- asenti#entul e a reac!iona la o su;estie, la ocerin!"- orin!a e a r"s$une, e a $artici$a- satis%ac!ia e a r"s$une ?i reac!ia e#o!ional" ce oHnso!e?te $l"cere, sa7oare, bucurie

a se con%or#a,a asu#a, a a$roba,a iscuta,a $ractica, a o%eri, a a$laua, aacla#a, a-?i $etreceti#$ul liber Hntr-o

acti7itate

III' A$recierea7alori<area

-acce$tarea unei 7alori atribuite unui obiect,%eno#en, co#$orta#ent etc' - $re%erin!a $entru o 7aloare, care nu este oar acce$tat", ci orit" ?i c"utat" eoarece ini7iul H?iienti%ic" co#$orta#entul cu ea

a renun!a,a s$eci%ica,a-?i s$orico#$eten!a $rin''',a Hncuraa,a ar;u#enta,a e<bate a $rotesta,a ne;a

I='Or;ani<area

- conce$tuali<area unei a$recieri 7alori, care $er#ite ele7ului s" ra$orte<e o a$reciere la cele $ecare el ?i le-a %or#at sau sunt Hn curs e %or#are- or;ani<area siste#ului e a$recieri 7alori, acestea%iin oronate, sinteti<ate cu sco$ul e a ob!ine onou" a$reciere sau un co#$lex e e7alu"ri e orinsu$erior, ceea ce aut" la %or#area unei conce$!ii

a iscuta, aabstra;e,a co#$ara, ateoreti<a o te#",a or;ani<a a e%ini,a %or#ula,a ar#oni<a

1



='Caracteri<area $rin a$reciere7aloric"

- oronarea ;enerali<at", care con%er" o consisten!"intern" siste#ului e atituini ?i a$recieri-caracteri<area autocaracteri<area ;lobal", la acestni7el se re;"sesc obiecti7e care se re%er" la $ro$riul $unct e 7eere asu$ra lu#ii, $ro$riul

Veltansc9auun;

a re7i<ui,a sc9i#ba, aco#$leta, a %ia$reciat, a a$recia7aloric o acti7itate

sau o ac!iune, airia, a e7ita, a-?iasu#a, a colabora

0



O$era!ionali<area obiecti7elor

Pornin e la obiecti7ele ;enerale, s$eci%ice unei anu#iteisci$line, se $ot stabili cu autorul $roceurilor e o$era!ionali<areobiecti7ele concrete, i#eiat obser7abile ?i #"surabile, $entru %iecarelec!ie care se $re" ele7ilor' O$era!ionali<area obiecti7elor re$re<int" otrans$unere a obiecti7elor ;enerale Hn obiecti7e concrete, $reci<nu-seco#$orta#entele co;niti7e, a%ecti7e ?i $si9o#otorii ce ur#ea<" a %iobnite Hn carul unei acti7it"!i iactice, ca se#n c" Hn7"!area orit" aa7ut loc'

JObiecti7 o$era!ional este acel obiecti7 e%init Hn #o concret ?irelati7 $recis, care $e $lan eucati7 eclan?ea<" acele ac!iuni a c"ror Hn%"$tuire uce la $ro;res Hn cunoa?tere, la e<7oltarea e$rinerilor ?ia$tituinilor, eci la e<7oltarea co;niti7" Hn ;eneral, $recu# ?i la

e<7oltarea a%ecti7-e#o!ional" ?i caracterial-ac!ional" a $ersonalit"!iiele7ului'K03

Prin stabilirea obiecti7elor o$era!ionale se $reci<ea<" co#$eten!ele?i $er%or#an!ele la care ele7ii trebuie s" aun;" Hn ur#a es%"?ur"rii uneiacti7it"!i' A o$era!ionali<a, $reci<ea<" Ioan Cer;9it0, Hnsea#n" a e%ectuaou" o$era!ii inis$ensabile&

' eri7area in obiecti7e ;enerale a unor obiecti7e concrete,s$eci%ice

1' traucerea e%ecti7" a acestora Hn $lanul ac!iunii ?i a$lica!iei

irecte, aic" Hn co#$orta#ente obser7abile'Aceasta $resu$une a eter#ina ceea ce 7or Hn7"!a ele7ii Hn carul

Hne$linirii unor sarcini concrete, ar ?i coni!iile Hn care se 7a reali<aHn7"!area'

Prearea isci$linelor socio-u#ane 7i<ea<" cu eosebire obiecti7ee natur" co;niti7" ?i a%ecti7", cele $si9o#otorii %iin #ai $u!in i#$licate'Pentru stabilirea obiecti7elor in o#eniul co;niti7 $ute# $orni e lataxono#ia reali<at" e c"tre 'S' loo# Hn lucrarea Taxono#

03 Miron Ionescu& Lec!ia Hntre $roiect ?i reali<are, Eitura Dacia, Clu-Na$oca,/61, $' 0'0 Ioan Cer;9it& Per%ec!ionarea lec!iei Hn ?coala #oern", $' .'



o% euca!ional Obecti7es /5' A# reat anterior aceast" taxono#ie,c"reia i-a# a"u;at co#$eten!ele %iec"rei clase e co#$orta#ent ?i7erbele e ac!iune cores$un<"toare' =o# $re<enta e ase#enea taxono#iaobiecti7elor a%ecti7e reali<at" e c"tre ' S' loo#, ' T' *astin;s ?i (' F'Maaus Hn 7olu#ul colecti7 9andboo* on :ormative and summative

evaluation of ;tudent &earning /.'01

n ca<ul isci$linelor socio-u#ane o$era!ionali<area obiecti7elor Hnter#eni e co#$orta#ente i#eiat obser7abile ?i #"surabile, a?a cu# a%ost Hn!eleas" e autori $recu# F' R' Maer, R' \ibler, L' ar>er, D' Mileseste #ai i%icil e reali<at ect Hn ca<ul isci$linelor %or#ali<ate' Ace?tiautori consier" c" un obiecti7 $oate %i o$era!ionali<at nu#ai ac" 7i<ea<"un co#$orta#ent irect obser7abil ?i #"surabil, care $oate %i e7aluatri;uros, $recis ?i obiecti7' Prin obiecti7ele co#$orta#entale se insist"asu$ra #"surabilit"!ii' Disci$linele socio-u#ane con!in Hns" cuno?tin!e a

c"ror Hnsu?ire e c"tre eie7i nu $oate %i e7aluat" ect co#binn criteriicantitati7e ?i calitati7e'

JCon7in;erile ?i 7alorile sunt acelea care se inte;rea<" Hn $ersonalitatea a%ecti7" a $ublicului, care se #ani%est" Hn acest o#eniu cuo anu#it" $er#anen!" care eter#in", Hntr-o situa!ie at", o atituine

$utn s" aun;" la un r"s$uns sau la un co#$orta#ent'K00

Interiori<area unor 7alori ?i %or#area unor con7in;eri nu sunti#eiat obser7abile ?i irect #"surabile' Structurile euristice $ro$riiisci$linelor socio-u#ane, ba<ate $e obiecti7e e trans%er ?i e ex$ri#are,

$resu$un co#binarea criteriilor cantitati7e ?i calitati7e Hn e7aluarea unor $er%or#an!e co#$orta#entale, i%icil e a$reciat $rin #"surare Hn $ers$ecti7a sarcinilor i#eiate'

Nu toate obiecti7ele $ot %i o$era!ionali<ate, cel $u!in a?a cu# $re7ee strate;ia o$era!ionali<"rii $reconi<at" e Ma;er sau Miles&ex$ri#area lor Hn ter#eni co#$orta#entali irect obser7abili ?i #"surabiliHn carul strict al i%eritelor sec7en!e e $reare-Hn7"!are' Seo$era!ionali<ea<" cu $rec"ere obiecti7ele in o#eniul co;niti7, exce$!ie

01 =e<i Hn acest sens ?i 7oi' Proble#e e te9nolo;ie iactic" coor' Eu;en P' No7eanu, Eitura Diactic" ?i $ea;o;ic", ucure?ti, /..'00 L D2*ainaut& Pro;ra#e e Hn7"!"#nt ?i euca!ie, $' 5'



%"cn cele care 7i<ea<" re<ol7area e $roble#e $e c"i euristice ?isti#ularea creati7it"!ii, Hntruct acestea o%er" ele7ului $osibilitatea e a aun r"s$uns $ersonal, cu ele#ente e ori;inalitate ce nu $ot %i $re7"<ute ?inici stanari<ate sau uni%or#i<ate, ar $ot %i $er%ectibile Hn ti#$'

Obiecti7ele in o#eniul a%ecti7, #oti7a!ional sau caracterial, caresunt conco#itent att $re#ise cat ?i e%ecte ale $rocesului iactic, nu $ot%i o$era!ionali<ate Hn sens clasic #a;erian, eoarece se re%er" la ca$acit"!i?i tr"s"turi co#$lexe a c"ror %or#are, e<7oltare ?i inte;rare se reali<ea<"Hn inter7ale #ari e ti#$, u$" interiori<area se#ni%ica!iilor 7alorice ale#ai #ultor acti7it"!i ?i situa!ii eucati7e' Pute# $rea la isci$linaJFiloso%ieK, e exe#$lu, i#$erati7ul cate;oric >antian, ur#"rineo$otri7" obiecti7e e natur" co;niti7" ?i a%ecti7" atituinal"' =o#

$re<enta ele7ilor, Hn sco$ul cunoa?terii, o $roble#" %iloso%ic", ar 7o#c"uta totoat" s" le %or#"# o atituine $ri7itoare la #oul Hn care trebuie

trata!i se#enii no?tri' Co#$orta#entul lor #oral se 7a %or#a Hns" Hntr-unti#$ #ai Hnelun;at, $e $arcursul #ai #ultor acti7it"!i instructi7-eucati7e'

For#area atituinilor ?i inte;rarea 7alorilor sunt %eno#ene lente ?ieci nu $ot %i i#eiat obser7abile ?i controlabile, cu# este ca<ul unuinu#"r #are e acti7it"!i co;niti7e' D2*ainaut istin;e trei ni7eluri aleacti7it"!ii a%ecti7e sau atituinale&

' Acti7it"!i re%eritoare la %or#area unei con7in;eri sau a unei7alori

1' Acti7it"!i re%eritoare la a$licarea e%ecti7" a unei con7in;eriexisten!iale sau e7aluati7e ?i a unei 7alori instru#entale sau ter#inale

0' Acti7it"!i re%eritoare la or;ani<area con7in;erilor ?i a 7alorilor ierar9i<are, co#binare, re<ol7area con%lictelor Hntre 7alori sau con7in;eriinco#$atibile'

Controlul %or#"rii atituinilor ?i al inte;r"rii con7in;erilor ?i7alorilor este i%icil e reali<at' Obiecti7ele a%ecti7e 7i<ea<"co#$orta#ente care rareori au oca<ia e a se #ani%esta Hn situa!ii reale saucare nu $ot %i obser7ate Hn #o irect e c"tre $ro%esor'

J'''$e cn acti7it"!ile co;niti7e au %ost e%inite Hn #o o$era!ional, $ornin e la ele#ente obser7abile obiect,

5



$rous ?i e la c7asi-obser7abile ac9i<i!ie a subiectului, o$eratori $u?i Hnac!iune, acti7it"!ile a%ecti7e nu 7or $utea %i s$eci%icate Hntr-un #o att eo$era!ional, eoarece $rousul lor co#$orta#ent ?i e%ect nu este,aeseori, ect $oten!ial, ceea ce Hnsea#n" c" nu se $oate le;a Hntr-un #ostrict $rousul cu situa!ia ?i cu o$eratorii $u?i Hn ac!iune, %"r" s" sealiene<e libertatea ele#entar", care trebuie s" r"#n" la is$o<i!ia celuieucat, att cu $ri7ire la con?tiin!a sa, ct ?i cu $ri7ire la ale;erea

$ro$riului ]eu^'K0

Acti7itatea a%ecti7" nu $oate %i e%init" $rin $rousul s"u irectobser7abil ?i #"surabil, a?a cu# se Hnt#$l" cu #aoritatea acti7it"!ilor co;niti7e, ci $rin e%ectul s"u $oten!ial' Atituinile %or#ate $e ba<a unor 7alori sau con7in;eri re$re<int" un co#$orta#ent $oten!ial, $osibil e#ani%estat Hntr-o situa!ie at"'

Dincolo e i%icult"!ile e o$era!ionali<are, obiecti7ele a%ecti7e

constituie inten!ionalit"!i $er#anente Hn carul sarcinilor iactice curente,cu att #ai #ult cu ct este i#$osibil e isociat co;niti7ul e a%ecti7'Se$ararea lor $e Jo#eniiK istincte este arti%icial", Hn $ractica instructi7-eucati7" curent" orice situa!ie iactic" real" co#$ort", Hn $rinci$iu, oco#$onent" co;niti7" ?i una a%ecti7"' Pe tot $arcursul acti7it"!ii ?colare seur#"re?te sensibili<area ele7ilor $entru 7alori, culti7area orin!ei lor e a?i le interiori<a, %or#area ca$acit"!ii e selec!ie ?i a$reciere, a atituinilor

$o<iti7e ?i a con7in;erilor etc'Posibilit"!ile e o$era!ionali<are a obiecti7elor se i#inuea<"

atunci cn se ur#"re?te culti7area creati7it"!ii, atituinilor, con7in;erilor,a?a cu# se Hnt#$l" eseori Hn $rearea isci$linelor socio-u#ane'Obiecti7ele care $un Hn e7ien!" un senti#ent, o e#o!ie, acce$tarea saure%u<ul unor 7alori sau uec"!i e 7aloare, calit"!ile caracterului saucon?tiin!ei nu $ot %i o$era!ionali<ate Hn sens #a;erian'

Pot %i $use Hns" Hn e7ien!" acti7it"!ile atorit" c"rora cel ce Hn7a!"H?i es"7r?e?te euca!ia, situa!iile Hn care ast%el e acti7it"!i se 7or reali<aHn 7eerea %or#"rii unui co#$orta#ent'

Atunci cn sunt solicita!i s" enun!e obiecti7ele $e care le

ur#"resc, $ro%esorii o%er" e cele #ai #ulte ori r"s$unsuri %oarte ;enerale,e

0 L' D2*ainaut& Pro;ra#e e Hn7"!"#nt ?i euca!ie, $' 50'.



;enul& ele7ul ur#ea<" s" ?tie ce7a, s" Hn!elea;" ce7a, s" a$recie<e ce7a' Oast%el e enun!are nu constituie o ba<" su%icient" $entru $roiectarea ?ireali<area acti7it"!ii' Mai #ult, %or#ularea $rea ;eneral" a obiecti7elor lec!iei, %ace a$roa$e i#$osibil" o e7aluare aec7at" a re<ultatelor ob!inute'

Enun!area obiecti7elor unei lec!ii este o o$era!ie co#$lex" ?i relati7i%icil", eoarece nu se $reci<ea<" nu#ai re<ultatele ce ori# s" leob!ine#, ci ?i circu#stan!ele Hn care se 7a reali<a $er%or#an!a $re%i;urat"'n %or#ularea co#$let" a unui obiecti7 o$era!ional, consier" DeLans9eere0, este necesar s" se !in" sea#a e ur#"toarele&

' Cine 7a $rouce co#$orta#entul orit1' Ce co#$orta#ent obser7abil 7a o7ei c" obiecti7ul este atins0' Care 7a %i $rousul acestui co#$orta#ent $er%or#an!a' n ce coni!ii trebuie s" aib" loc co#$orta#entul' Pe te#eiul c"ror criterii aun;e# la conclu<ia c" re<ultatul este

satis%"c"tor'Robert M' (a;ne stabile?te ur#"toarele ele#ente co#$onente ale

enun!ului05&' Un 7erb care ese#nea<" o ac!iune obser7abil"1' O escriere a clasei e sti#uli la care ur#ea<" s" se r"s$un"0' Preci<area obiectului %olosit e c"tre ele7 Hn carul ac!iunii e

ce se 7a %olosi' O escriere a clasei e r"s$unsuri corecte'

Du$" R' F' Ma;er, %or#ularea obiecti7elor instruc!ionale necesit"0.&' Ienti%icarea $er%or#an!ei %inale $e care instruirea Hncearc" s" o

reali<e<e1' Descrierea coni!iei i#$ortante Hn care a?te$t"# s" se $rouc"

co#$orta#entul orit

0 (ilbert e Lans9eere' =i7ian e Lans9eere& De%inirea obiecti7elor euca!iei, $' 130'

05 Robert M' (a;ne& Coni!iile Hn7"!"rii, $' 16'0. Robert F' Ma;er& Pre$arin; obecti7es %or $ro;ra##e instruction, Palo Alto,Cali%ornia, /51, $'1.'

6



0' Descrierea ni7elului e reali<are a $er%or#an!ei, necesar $entruca aceasta s" %ie acce$tat"'

Dac" obiecti7ele instruirii sunt enun!ate !innu-se sea#a e acestecerin!e, $er%or#an!ele la care se re%er" $ot %i obser7ate cu u?urin!" ?ie7ine $osibil" e7aluarea reali<"rii lor' Lun Hn consierare cerin!ele

$reci<ate e c"tre autorii in7oca!i anterior, $ute# a7ea ur#"toarea%or#ulare stanar&

JLa s%r?itul acti7it"!ii to!i ele7ii $u?i Hn situa!ia e'''4 a7n accesla '''4 u$" citirea textului '''4 utili<n ''' etc, 7or %i ca$abili s" '''obiecti7ul se consier" atins ac" '''K

Exe#$le&' La s%r?itul acti7it"!ii to!i ele7ii $u?i Hn situa!ia e a anali<a

structura Jno!iuniiK 7or %i ca$abili s" e%ineasc" ele#entele co#$onenteale acesteia obiecti7ul 7a %i atins ac" este anali<at" corect structura unei

no!iuni oarecare, luat" ca exe#$lu1' La s%r?itul acti7it"!ii to!i ele7ii, utili<n cuno?tin!ele

acu#ulate es$re Jte#$era#entK 7or $utea ex$lica locul acestuia Hnstructura $ersonalit"!ii obiecti7ul se consier" atins ac" se 7a ex$lica ece te#$era#entele nu sunt susce$tibile e a %i a$reciate ca bune sau rele

0' La s%r?itul acti7it"!ii to!i ele7ii, solicita!i s" abore<e $roble#atica #obilit"!ii sociale 7or %i ca$abili s" istin;" ti$urile e#obilitate obiecti7ul 7a %i atins ac" se 7a o$era o co#$ara!ie Hntre#obilitatea $e 7ertical" ?i cea $e ori<ontal"

' La s%r?itul acti7it"!ii to!i ele7ii, re<ol7n un set e $roble#eate, 7or reu?i s" a$lice %or#ulele e calcul ale $ro%itului ?i ale ratei

$ro%itului obiecti7ul se consier" atins ac" 7or re<ol7a 1 in cele $roble#e ate

' La s%r?itul acti7it"!ii to!i ele7ii, anali<n ine$enent textullui Pascal in #anual, 7or $utea ienti%ica conce$!ia acestuia es$re o#obiecti7ul este consierat atins ac" au %ost etectate ieile $rinci$ale ?iinter$retate corect #eta%orele Hntlnite Hn text

5' La s%r?itul acti7it"!ii to!i ele7ii, Hn ba<a cuno?tin!elor

obnite, 7or $utea elabora un eseu intitulat JPot intra Hn con%lictre$tatea ?i

/



libertatea ini7iual"K obiecti7ul se consier" atins ac" sunt res$ectatecerin!ele e reactare ale eseului'

Cn enun!"# obiecti7ele o$era!ionale ale unei lec!ii este necesar s" res$ect"# anu#ite exi;en!e&

- obiecti7ul trebuie s" 7i<e<e acti7itatea ele7ilor ?i nu $e aceea a $ro%esorului

- %iecare obiecti7 7a 7i<a o sin;ur" o$era!ie ?i nu un co#$orta#entco#$o<it, i%icil e anali<at ?i e7aluat

- se o%er" s$re Hn7"!are oar ceea ce este %una#ental, esen!ial Hno#eniul res$ecti7

- Hn enun!ul obiecti7ului se 7a escrie situa!ia Hn care are locac!iunea, coni!iile e reali<are a sarcinii ?i e e7aluare a ei

- se stabile?te clar ?i $recis $er%or#an!a la care 7or aun;e ele7ii las%r?itul acti7it"!ii

- se $reci<ea<" ni7elul reali<"rii $er%or#an!ei, nu ne $ro$une# $er%or#an!e #axi#ale $entru to!i ele7ii unei clase ?i nici nu %olosi#acelea?i criterii e reu?it" $entru toate clasele aborare i%eren!iat"

- $reci<area Jto!i ele7iiK este necesar", eoarece se consier" c" sub/_ Hnce$e ine%icacitatea instruirii

- trebuie s" ne asi;ur"# c" obiecti7ele stabilite sunt Hn acor cu $ro;ra#a e Hn7"!"#nt ?i reali<abile Hn ti#$ul $e care Hl a7e# lais$o<i!ie, #oti7 $entru care nu ne $ute# $ro$une #ai #ult e cinciobiecti7e $entru o acti7itate

- ex$ri#area co#$orta#entelor $reconi<ate e obiecti7 se %ace cuautorul 7erbelor e ac!iune ?i nu $rin 7erbe consierate JintelectualisteKa ?ti, a Hn!ele;e, care sunt $rea ;enerale, c9iar $rea 7a;i 7erbele careex$ri#" ac!iunea ex$licit" sunt li$site e a#bi;uitate atunci cnco#unic" unei alte $ersoane $er%or#an!ele obser7abile, ast%el Hnct s" se

$oat" aun;e cu u?urin!" la conclu<ia c" obiecti7ul $ro$us a %ost reali<at'O$era!ionali<area obiecti7elor are o $onere Hnse#nat" Hn e%ortul

e $roiectare ?i reali<are a instruirii, ceea ce nu Hnsea#n" c" $rocesulinstructi7 eucati7 trebuie $ri7it oar $rin $ris#a unor re<ultate

#"surabile, $e care ne-a# $ro$us, Hn #o con?tient, s" le ob!ine#' Pute#eter#ina, ca %or#atori, c9iar ac" nu Hntoteauna inten!ionat, ac9i<i!ii

53



care nu %i;urea<" Hn #anuale ?i $ro;ra#e ?colare' Pute# in%luen!aco#$orta#entul ?i $ersonalitatea ele7ului $rin acte ine$enente eobiecti7ele $re"rii unor isci$line anu#e' S" o%eri un #oel e

$ersonalitate ele7ilor t"i, iat" un exe#$lu eloc7ent Hn acest sens'

5



iblio;ra%ie&

loo#, ena#in S'& Taxono# o% Euca!ional Obecti7es,*anboo> I& Co;niti7e Do#aine, Da7i Mc\a Co#$an Inc', Ne:-`or>, /.'

loo#, ena#in S' *astin;s, T9o#as ' Maaus, (eor;e F'&*anboo> on For#ati7e an Su##ati7e E7aluation o% Stuent Learnin;,Mc(ra: *ill oo> Co#$an ,/.'

onta?, loan& Pea;o;ie, Eitura ALL, ucure?ti, //5'runer, ero#e S'& To:ar a T9eor o% nstruction, *ar7ar

Uni7ersit Press, Ca#bri;e, Massac9usetts, /55'Cer;9it, loan& Per%ec!ionarea lec!iei Hn ?coala #oern", Eitura

Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /60'Cuco?, Constantin& Pea;o;ie, Eitura Poliro#, Ia?i, //5'

(a;ne, Robert M'& Coni!iile Hn7"!"rii, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, /.'

(a;ne, Robert M' ri;;, Leslie '& Princi$ii e esi;n a instrurii,Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti,/..'

D2*ainaut, L' coor'& Pro;ra#e e Hn7"!"#nt ?i euca!ie, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /6'

D2*ainaut, L'& Les %ins aux obecti%s e l2eucation, Labor Nat9an,ruxelles-Paris, /..'

Ionescu, Miron& Lec!ia Hntre $roiect ?i reali<are, Eitura Dacia,

Clu-Na$o-ca, /61'Ionescu, Miron Rau, loan& Diactica #oern", Eitura Dacia,

Clu-Na$oca, //'in;a, Ion Ne;re! loan& n7"!area e%icient", Eitura Tec9nis,

ucure?ti, //'Lans9eere, (ilbert e Lans9eere, =i7ian e& De%inirea

obiecti7elor euca!iei, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti,/./'Ma;er, Robert F'& Pre$arin; Obecti7es %or Pro;ra##e

Instruction, Palo Alto, Cali%ornia, Fearon Publis9in; Inc'' /51'

No7eanu, Eu;en P' coor'& Proble#e e te9nolo;ie iactic",Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /'

Tler, Robert V'& So#e Persistent uestions on t9e De%inin;o%O9e"i7es, Hn 7ol' JDe%inin; Eucationals Obecti7esK, E' CM'Lin7all, Uni7ersit o% Pittsbur; Press, /5'

V9ite9ea, Al%re N'& T9e Ai#s o% Eucation, Ernest ennLi#ite' Lonon,/51'

51



Ca$' =& ASPECTE METODOLO(ICE ALE PROCESULUIINSTRUCTI= - EDUCATI=

“ Profesorul care vorbeşte într-o oră mai mult dec$t to"i elevii la un loc nueste pe drumul cel bun”

Ra#on all

Consiera!ii ;eneralePrin ter#enul J#etoolo;ieK ese#n"# ansa#blul #etoelor ?i

$roceeelor utili<ate Hn $rocesul instructi7-eucati7' Or;ani<area ac!iunii bino#ului euca!ional $ro%esor-ele7 $resu$une ienti%icarea unor c"i sau#oalit"!i o$ti#e e execu!ie a o$era!iilor i#$licate Hn Hn7"!are, ceur#ea<" s" %ie utili<ate Hn reali<area obiecti7elor $ro$use' Metoele sunte#ersuri teoretico-ac!ionale e $reare - Hn7"!are - e7aluare, #enite s"

asi;ure cu #axi#" e%icien!" obnirea cuno?tin!elor ?i %or#areaca$acit"!ilor $roiectate la ni7elul obiecti7elor, $recu# ?i e7aluarea lor' Eleser7esc, a?aar, sco$urilor co;niti7e ?i %or#ati7e ale euca!iei'

Plasarea ele7ului Hntr-o situa!ie e Hn7"!are $resu$une o anu#it"#oalitate e a $rocea la reali<area sarcinii, o #eto" $rin care s" seobneasc" ceea ce este $re%i;urat Hn obiecti7e' Ca #oalit"!i e ac!iune,unele #etoe Hl solicit" #ai #ult $e $ro%esor $rele;erea, ex$unerea,altele #ai #ult $e ele7 exerci!iul, lectura ini7iual" sau colecti7", iar altele $resu$un ac!iuni iactice care antrenea<" eo$otri7" $ro%esorul ?i

ele7ii $roble#ati<area, aborarea euristic"' n ?coala 7ec9e ele7ul era $ri7it Hneosebi ca %iin $asi7, ar rece$ti7, actul cunoa?terii reucnu-se,Hn cele #ai #ulte ca<uri, la o si#$l" Hnre;istrare a in%or#a!iilor co#unicate e $ro%esor, %"r" s" se $un" accent $e e<7oltarea structurilor co;niti7e ?i re%lectorii ini7iuale' =erbalis#ul excesi7 al euca!ieiclasice, steril ?i ine%icient, continu" totu?i s" %ie H#br"!i?at ?i ast"<i e#ulte care iactice, care i;nor" unul in

50



Pira#ia Hn7"!"rii

Punere in a$licare .3_Trans#iterea cuno?tin!elor Hn7"!ate c"tre al!ii /3_

5

5



J''' o euca!ie a esco$eririi acti7e a ae7"rului este su$erioar" uneieuca!ii care const" oar Hn a-i resa $e subiec!i $entru a 7rea $rin acte e7oin!", $realabil controlate ?i a ?ti $rin ae7"ruri $ur ?i si#$luacce$tate'K3

Trans#iterea ae7"rului se reali<ea<" #ai bine $rin ac!iuni $ersonale, iriate e $ro%esor, ect $rin $roceee e si#$l" re$eti!ie aceea ce s-a $ri#it ?i Hnre;istrat' O ast%el e Hn7"!are nu este $osibil" ectutili<n #etoe care $un Hn oc acti7it"!ile $ro$rii, creatoare ale ele7ilor ?i Hi eter#in" s" $artici$e acti7 la elaborarea cuno?tin!elor ce ur#ea<" s"%ie Hnsu?ite' Funa#entul lor este asi;urat e noile $rinci$ii iactice ?i e

$ro;resele $si9olo;iei co;niti7e ?i ale $si9olo;iei Hn7"!"rii, care ne o%er"ate es$re natura ?i #ecanis#ele Hn7"!"rii, structurile co;niti7e ?io$era!ionale ale $si9icului ele7ului'

JMetoele noi sunt cele care !in sea#a e natura $ro$rie a co$ilului

?i %ac a$el la le;ile construc$ei $si9olo;ice ale ini7iului ?i la le;ilee<7olt"rii lui'K

Ele se o$un #etoelor ex$o<iti7e centrate $e iscursul Hn care $ro%esorul #onolo;9ea<" ex-cat9era, acest ;en iactic %iin consieratJ$ea;o;ie terorist"K Mic9el Lobrot' Interesul ele7ilor $entru lec!iecre?te atunci cn $ro%esorul $roceea<" la o an;aare a %iec"ruia Hnesco$erirea e %a$t reesco$erirea cuno?tin!elor' Acti7i<area ele7ilor,

$entru a-i %ace $"rta?i la $ro$ria %or#are, nu se 7a reali<a ac" $ro%esorul $roceea<" $rin a%ir#are - ne;are - ex$licare %"r" a utili<a %or!ele lor

$si9ice Hntr-o ina#ic" intelectual" continu" ?i ec9ilibrat"' De aceea&JMetoele acti7e se situea<" $e $ri#ul $lan al $ea;o;iei

creati7it"!ii, $e cn exerci!iul rill $ea;o;ic, #etoele ex$o<iti7e saue#onstrati7e, constn Hn trans#iterea unor cuno?tin!e $ri#ite e-a ;ata,nu $ot cel #ult ect s" construiasc" auto#atis#e is$onibile'K1

55

3 ean Pia;et& Psi9olo;ie ?i $ea;o;ie, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, /., $' 15'

ibie#, $' 1'1 Ro;er Mucc9ielli& Metoe acti7e Hn $ea;o;ia aul!ilor, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, /61, $' 6'

55



co;niti7 ?i $re;"te?te ele7ul $entru ine$enen!" Hn ;nire' Elaborareasolu!iilor $resu$une ca$acitate e a ra!iona, su$le!e Hn ;nire, i#a;ina!ie?i in7enti7itate, toate acestea ucn un rol eosebit e i#$ortant Hn

$rocesul e construire a solu!iilor ieilor' C"utn s" solu!ione<e situa!ia- $roble#" ele7ii H?i 7or $une Hn oc toate %or!ele lor intelectuale,in;enio<itatea ?i ca$acitatea e #unc" ine$enent"' Cu ct ele7ul se 7ai#$lica #ai #ult Hn acti7itate, e#onstrnu-?i a$tituinile, cu att 7aob!ine re<ultate #ai bune V' O>on' Dar, Hn ce const" #etoa

$roble#ati<"riiEle7ii sunt $u?i Hn %a!a unei i%icult"!i teoretice, care $rouce Hn

#intea lor o stare con%lictual" Hntre ex$erien!a co;niti7" obnit" anterior ?i ele#entul e noutate ?i sur$ri<", necunoscutul cu care se con%runt"'Con%lictul intelectual $o<iti7 a$are Hntre ceea ce ?tie ?i ceea ce nu ?tieele7ul, atunci cn se a%l" Hntr-o situa!ie - $roble#", care Hi $ro7oac"

curio<itate, neu#erire, incertituine, nelini?te ?i orin!a e a Hn7in;eobstacolul' Exist" li$suri Hn siste#ul s"u e cuno?tin!e ?i acest %a$t Hleter#in" s" caute ?i s" esco$ere cuno?tin!e sau $roceee e ac!iune cares"- scoat" in i#$as' Proble#a este o Jstructur" cu ate insu%icienteK,cu# o e%ine?te Vincent O>on0, ele7ului re7eninu-i sarcina e aco#$leta aceast" structur", anali<n ele#entele ate, le;"turile cunoscute?i necunoscute intre ele, c"utn ele#entele care li$sesc' n orice

$roble#" exist" ce7a cunoscut at ?i ce7a necunoscut, re<ol7areaconstn Hn a%larea ele#entului necunoscut'

JA $rouce cunoa?tere nu Hnsea#n" a o in7enta' nsea#n" a oor;ani<a Hn %elul ei, $entru a $rouce un sens care s" %ie sensul $ro$riu, celal cunoa?terii, ar un sens care se $oate r"s$ni %"r" niciun %el e $ierereHn trans%or#"rile e cunoa?tere ?i e in%or#a!ie' Sunt, a?aar, ;raei%erite e $roucere ?i e consu#a!ie, #ai ales Hn toate e#ersurile eHn7"!are' Dar a %ace s" $ri#e<e $rouc!ia e cunoa?tere, Hnsea#n" a seacora un loc $re$onerent subiectului e instruit'K

56

0 Vincent O>on& Hn7"!"#ntul $roble#ati<at Hn ?coala conte#$oran", EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /.6, $' 3'

(eor;es Lerbet& Le%lon etl2eco9er' La culture u$araoxe, Eitions Uni-

7ersitaires, Paris, //3, $' '56



Re<ol7area e $roble#e nu constituie oar un si#$lu exerci!iu ea$licare a unor ac9i<i!ii obnite anterior, ea trebuie $ri7it" ca oJre<ol7are $roucti7" e $roble#eK Robert M' (a;ne' Pentru aceastaeste ne7oie Hns" e Hnru#area $er#anent" a $ro%esorului, care $re<int"atele $roble#ei, aut" la reactuali<area unor in%or#a!ii necesare, o%er"su;estii e orin #etoic, orientea<" acti7itatea ele7ilor, cu sco$ul e au?ura Hn!ele;erea ?i re<ol7area'

Structura acti7it"!ii e re<ol7are a unei situa!ii-$roble#" cu$rineur#"toarele %a<e $rinci$ale&

$re<entarea i%icult"!ii in care trebuie s" ie?i# ?i anali<area sa1 aunarea ?i selectarea in%or#a!iilor rele7ante e%ectuarea e

ra!iona#ente euc!ii, inuc!ii, analo;ii, a$el la #oele0 elaborarea solu!iei $osibile ?i e7aluarea ei se acce$t" ac" este

satis%"c"toare

siste#ati<area ?i consoliarea cuno?tin!elor obniteExe#$lu&Utili<area #etoei $roble#ati<"rii Hn $rearea lec!iei e %iloso%ie

JLiberul arbitruK' n a$licarea #etoei $ute# istin;e ur#"toarele#o#ente&

Pro%esorul $re<int" situa!ia-$roble#"& contraic!ia intreexisten!a unor constrn;eri e neocolit, i#$use e autoritatea i7in" ?ilibertatea u#an" ele7ul $erce$e $roble#a ?i H?i stabile?te $ri#ii iniciorientati7i, rea#intinu-?i #oul Hn care %iloso%ii stoici au re<ol7at o ast%el

e contraic!ie1 Ele7ul es%"?oar" o acti7itate ine$enent"& stuia<" ?i

restructurea<" atele $roble#ei $e e o $arte, acce$tn atot$uternicia luiDu#ne<eu ;nirea cre?tin" accentua constrn;erile la care oa#eniitrebuie s" se su$un", $e e alt" $arte, nu $utea s" nu recunoasc" oa#enilor un anu#it ;ra e libertate

0 Ele7ul caut" solu!ii $osibile la $roble#a Hn iscu!ie, $ro$riile uec"!i %iin ra$ortate la cuno?tin!ele obnite $rin anali<a ?ico#$ararea textelor in #anual e7entual ?i alte surse biblio;ra%ice

a$ar!inn unor autori $recu# To#a in Auino, Metoiu e Oli#$, IoanDa#asc9inul

5/

5/



Se esco$er" solu!ia ?i se reali<ea<" o e7aluare a ei se co#$ar"7ariantele e r"s$uns solu!iile o%erite e c"tre %iloso%ii #en!iona!i cucritica aus" e c"tre Fr' Niet<sc9e

Noile cuno?tin!e obnite sunt siste#ati<ate ?i consoliate,e7entual ?i $rin e%ectuarea unor a$lica!ii $ro$use Hn #anual, la s%r?itulca$itolului'

Cuno?tin!ele obnite $rin e%ort $ro$riu, Hn carul Hn7"!"rii $rin $roble#ati<are, sunt $"strate #ai #ult ti#$ Hn #e#orie ?i st"$nite #ult#ai bine e c"tre ele7i'

.3

.3



1 Aborarea euristic"' Este o #eto" a ialo;ului, care sti#ulea<"?i iriea<" acti7itatea e Hn7"!are a ele7ilor, incita!i $rin Hntreb"ri laesco$erirea ae7"rului' Ur#n ?irul unor Hntreb"ri bine $use, care leirec!ionea<" e%ortul co;niti7, ele7ii se antrenea<" Hntr-o sarcin" ecunoa?tere' La noile cuno?tin!e se 7a aun;e reali<n o in7esti;a!ie Hns%era in%or#a!iilor $e care ea le $ose" ?i 7alori%icn $ro$ria ex$erien!"e cunoa?tere Ioan Cer;9it' R"s$unsurile la Hntreb"rile $use sunt cele

$resu$use ?i a?te$tate e c"tre $ro%esor'n $ractica iactic" se caut" instituirea unui ialo; 7eritabil Hntre

$ro%esor ?i ele7i, e aceea aborarea-euristic" este o #eto" %rec7entutili<at" Hn $rearea isci$linelor socio-u#ane' =alen!ele sale %or#ati7esunt #ulti$le& strne?te curio<itatea ?i interesul, trebuin!a e cunoa?tere,antrenea<" ?i e<7olt" ca$acit"!ile intelectuale, solicit" inteli;en!a

$roucti7", s$ontaneitatea etc'

Aborarea euristic" const", Hn esen!", Hn %a$tul c" %olosinu-se e osuccesiune e Hntreb"ri $use cu abilitate ?i Hn alternan!" cu r"s$unsurile

$ri#ite, $ro%esorul Hi in7it" $e ele7i s" sone<e $ro$riul uni7ers co;niti7,s" %ac" conexiuni ast%el Hnct s" aun;" la esco$erirea unor noicuno?tin!e' Punerea unei Hntreb"ri nu este se#nul obli;atoriu alnecunoa?terii, ce7a in ceea ce se caut" este anun!at $rin c9iar $unereaHntreb"rii, care $reeter#in" e #ulte ori solu!ia' ntrebarea re<ult" intr-un %on e cuno?tin!e ini!ial ?tiute' Aborarea euristic" $resu$une unsc9i#b e $"reri $ri7in te#a Hn iscu!ie, Hnc9eiat $rin sesi<area unor

rela!ii cau<ale ?i a unor tr"s"turi caracteriale, $rin %or#ularea unor conclu<ii ?i ;enerali<"ri e c"tre ele7i, o#olo;ate e c"tre $ro%esor'

Exe#$lu&Disci$lina& JEcono#ieK - Lec!ia& Statul Hn econo#ia e $ia!"Sco$ul& A$recierea #oului Hn care statul este obli;at s" se i#$lice

Hn erularea $rocesului econo#icAborarea euristic" Hn $rearea acestei lec!ii $resu$une o serie e

Hntreb"ri, $e care $ro%esorul le 7a aresa ele7ilor&n ce calitate se #ani%est" statul Hn econo#ia e $ia!"

Care sunt i$osta<ele i#$lic"rii statului Hn econo#ia e $ia!" La ce ni7eluri se reali<ea<" aceast" i#$licare .1

Constantin Cuco?, Pea;o;ie, $' /6'

.1



Care este o$inia $o$ula!iei ?i a a;en!ilor econo#ici cu $ri7ire laaceast" i#$licare

De ce este li#itat" i#$licarea statului Hn econo#ia e $ia!" Sub Hnru#area $ro%esorului, ele7ii 7or c"uta s" r"s$un" la aceste

Hntreb"ri ra$ortnu-se la ex$erien!a co;niti7" obnit" anterior, cu $ri7ire la&

- caracteristicile econo#iilor #oerne- siste#ul econo#iei e $ia!"- $ro$rietatea ?i libera ini!iati7"- re;le#entarea uriic" a concuren!ei- Hnl"turarea e<ec9ilibrelor in econo#ie ?o#a, in%la!ie, %luctua!ii

ciclice'Pornin e la cuno?tin!ele obnite Hn Hn7"!area acestor te#e,

ele7ii 7or $utea r"s$une solicit"rii $ro%esorului, esco$erin noile

cuno?tin!e, $resu$use e te#a a%lat" Hn iscu!ie'Recursul la #oul e aborare euristic necesit" o eosebit"

$re;"tire ?i #"iestrie $ea;o;ic"' Succesul s"u e$ine e res$ectareaanu#itor coni!ii&

Succesiunea Hntreb"rilor trebuie #inu!ios ?i lo;ic stabilit"1 n %unc!ie e situa!ie se 7a %olosi ti$ul $otri7it e Hntreb"ri&

re$roucti7e, re$roucti7 - co;niti7e, i$otetice, i7er;ente, con7er;ente,e e7aluare etc'

- Hntreb"rile re$roucti7e ser7esc la reactuali<area cuno?tin!elor

Hnsu?ite, Hn sco$ul 7eri%ic"rii- Hntreb"rile re$roucti7 - co;niti7e sunt utili<ate Hn sco$ul

reactuali<"rii unor in%or#a!ii, $e ba<a c"rora sunt ob!inute altele noi- Hntreb"rile i$otetice sunt utili<ate Hn 7eerea eter#in"rii i$ote<ei

e lucru- Hntreb"rile con7er;ente, care Hi eter#in" $e ele7i s" reali<e<e

anali<e, sinte<e, co#$ara!ii, ex$lica!ii, asocia!ii e iei- Hntreb"rile i7er;ente, care Hnru#" ;nirea ele7ilor $e

traiectorii ineite, $un Hn e7ien!" i7ersitatea solu!iilor etc'

- Hntreb"rile e e7aluare, $rin care li se solicit" ele7ilor e#itereaunor uec"!i e 7aloare'

.0

.0



0 ntreb"rile se %or#ulea<" corect, clar ?i concis in $unct e7eere ?tiin!i%ic ?i ;ra#atical

Dac" este necesar, se 7or aresa Hntreb"ri aut"toare sausu$li#entare, $entru a u?ura Hn!ele;erea, elaborarea r"s$unsului,corectarea r"s$unsurilor ;re?ite etc

ntreb"rile trebuie s" %ie accesibile ?i 7ariate, aresate Hn a?a %elHnct s" sti#ule<e ;nirea ?i creati7itatea ele7ilor

5 Se 7a e7ita ca Hntreb"rile s" su;ere<e r"s$unsul a?te$tat ?i nu 7or solicita r"s$unsuri #onosilabice e ti$ul JaK sau JnuK

. ntreb"rile se aresea<" Hntre;ului ;ru$ clas" ?i a$oi sestabile?te ele7ul care s" ea r"s$unsul, Hn %elul acesta 7a %i acti7at"Hntrea;a clas"

6 Nu se $un Hntreb"ri 7oit ;re?ite sau Hncuietoare, eoarece acestea $ot bloca sau inuce Hn eroare ele7ii

/ Se las" su%icient ti#$ e ;nire Hntre Hntrebare ?i r"s$uns3 Nu se acce$t" r"s$unsuri $ri$ite, su$er%iciale ?i eronate, ele

trebuie s" %ie clare, inteli;ibile ?i $e ct $osibil co#$lete R"s$unsurile se au ini7iual ?i nu Hn cor, $entru a $utea %i

$erce$ute ?i e7aluate corect1 Ele7ul nu 7a %i Hntreru$t, $entru a se e7ita in9ibarea, cu

exce$!ia ca<urilor cn r"s$unsul este Hn a%ara Hntreb"rii sau incorect0 Se o%er" $osibilitatea tuturor ele7ilor s" $artici$e la e<baterea

$roble#elor

ntr-o lec!ie reali<at" $rin #etoa abor"rii euristice este inicat ca $ro%esorul s" cree<e ct #ai #ulte situa!ii Hn care se $ot aresa Hntreb"ricare s" ;enere<e %r"#nt"ri ?i c"ut"ri, s" solicite ini!iati7", ac!iune, e%ortintelectual $ersonal, s$ontaneitate etc'

0 n7"!area $rin esco$erire' De?i #ai ;reu e a$licat ectcelelalte #etoe, Hn7"!area $rin esco$erire are un rol %or#ati7 eosebit,Hn i$osta<a e subiect al cunoa?terii, ele7ul 7a c"uta $rintr-o acti7itate

$ro$rie, ine$enent" s" esco$ere ae7"rul re%"cn ru#ul elabor"riicuno?tin!elor, c"ci, a?a cu# arat" ean Pia;et, $e $arcursul cercet"rii

$rocesul ;nirii se $rouce la ele7i Hntr-o #anier" ase#"n"toare cue<7oltarea $e care o cunoa?te Hn acti7itatea o#ului e ?tiin!", cu toate c"cele ou" ti$uri e acti7it"!i i%er" Hn con!inut ?i Hn sco$urile

.

.



$e care le ur#"resc' O$era!iile co;niti7e la care se %ace recurs suntase#"n"toare, ca ?i unele obiecti7e ur#"rite, %a$t $entru care ele#ente in#etoolo;ia ?tiin!ei $ot %i aa$tate s$eci%icului acti7it"!ii ?colare'

Metoa Hn7"!"rii $rin esco$erire nu trebuie con%unat" cu $roble#ati<area' Dac" Hn ca<ul $roble#ati<"rii accentul se $une $eeclan?area ?i crearea unor situa!ii e Hn7"!are, a c"ror escriere a#reali<at-o anterior, Hn ca<ul esco$eririi ele7ii se 7or %olosi, e ceea ce Hn

$si9olo;ia Hn7"!"rii se nu#e?te J$rinci$iul Hncerc"rii ?i eroriiK'Ele7ul es%"?oar" o intens" acti7itate ine$enent" e esco$erire a

ae7"rului' Fire?te, el nu esco$er" ae7"ruri noi $entru o#enire, ci oar $entru sine' Fiecare nou" ac9i<i!ie $resu$une Hns" un recurs la o ex$erien!"obnit" anterior, la cuno?tin!e ?i sc9e#e o$eratorii #ai 7ec9i' Este oHn7"!are reali<at" $rin cercetare, $rin in7esti;a!ie ine$enent" sau iriat"e $ro%esor, care o%er" ex$lica!ii ?i ilustr"ri' De exe#$lu, Hn carul lec!iilor

e %iloso%ie ele7ii au $osibilitatea s" esco$ere ae7"ruri noi $rin anali<ae text, Hnso!it" e alte #oalit"!i e in%or#are, $ot reali<a a$oi corela!ii,co#$ara!ii, sinte<e, a$lica!ii'

n %unc!ie e rela!ia ce se stabile?te Hntre cuno?tin!ele obniteanterior ?i cele care ur#ea<" s" %ie Hnsu?ite, $ute# istin;e ur#"toareleti$uri e esco$erire&

Desco$erirea inucti7"& $e ba<a unor cuno?tin!e $articulare suntobnite cuno?tin!e cu un ;ra #ai #are e ;eneralitate

Exe#$lu&

Pornin e la exe#$le e 7ia!" concrete, ele7ii 7or $utea stabili cei%eren!" exist" Hntre le;alitate ?i re$tate

1 Desco$erirea eucti7"& $ornin e la cuno?tin!e cu un ;ra e;eneralitate #are se aun;e la cuno?tin!e $articulare sau cu un ;ra e;eneralitate #ai #ic

Exe#$lu&Folosin le;ile ;enerale ale silo;is#ului se 7a e#onstra, $entru

%i;ura a $atra silo;istic", ac" $re#isa #aor" este a%ir#ati7", #inora esteuni7ersal"

0 Desco$erirea analo;ic"& se utili<ea<" acel ti$ e ra!iona#ent carese ba<ea<" $e o co#$arare Hntre cel $u!in ou" lucruri, Hn $ri7in!a %a$tuluic" $ose" anu#ite Hnsu?iri co#une' Pe aceast" ba<", ac" se

.

.



constat" c" unul intre ele are o Hnsu?ire su$li#entar", neetectat" Hnc" lacel"lalt, se conc9ie c" ?i acesta are Hnsu?irea res$ecti7"' Ra!iona#entul

$rin analo;ie este oar $lau<ibil, eoarece conclu<ia este $robabil" subas$ectul 7alorii sale e ae7"r'

Exe#$lu&a Vitt;enstein ex$lic" unitatea lu#ii $ornin e la ase#"n"rile e

%a#ilie sau e la caracteristicile unei le;"turi e %elul %irului e ln"Filoso%ie'

b Dac" lu#ea $are o Hntruc9i$are a $er%ec!iunii, att in $unct e7eere natural, ct ?i in $unct e 7eere #oral Leibni<, atunci ar#oniacaracteri<ea<" nu nu#ai natura, ci ?i rela!iile intre oa#eni Filoso%ie'

c Siste#ul social este ase#"n"tor unui or;anis# 7iu'Func!ionalitatea, care caracteri<ea<" un or;anis# 7iu, este o caracteristic"

$ro$rie ?i siste#ului social Sociolo;ie'

Discu!ia colecti7"' Este o #eto" eosebit e atracti7" Hn $rearea-Hn7"!area isci$linelor socio-u#ane' Ea se $re<int" ca un sc9i#breci$roc, or;ani<at ?i constructi7 e i#$resii, in%or#a!ii, a$recieri, $"reri?i $ro$uneri axat $e o te#" stuiat", un %a$t $articular sau exe#$luilustrati7' Ele7ii se antrenea<" cu #ult" u?urin!" Hn ast%el e iscu!ii ?iHncearc" H#$reun" s"-?i clari%ice anu#ite as$ecte le;ate e $roble#aticaa%lat" Hn stuiu' Discu!ia colecti7" este o #oalitate e%icient" e a lesti#ula ;nirea, i#a;ina!ia, creati7itatea' Reali<area sa e$ine e%or#area ca$acit"!ii ele7ilor e a ialo;a Hn carul acti7it"!ilor iactice

curente' Munca Hn ;ru$' Sub Hnru#area $ro%esorului, care $roiectea<"

acti7itatea, o cooronea<" ?i Hnru#", ele7ii se antrenea<" Hntr-o acti7itateco#un", e colaborare, Hn sco$ul re<ol7"rii unei sarcini e instruire'Acti7itatea Hn ;ru$ are o e%icien!" riicat", eoarece inteli;en!a ?i e%ortulini7iual se H#bin" cu inteli;en!a ?i e%ortul Hntre;ului ;ru$' Este e lasine Hn!eles c" $oten!ialul unui ;ru$ este net su$erior $oten!ialului%iec"ruia intre #e#brii s"i' Nu#eroase cercet"ri Hntre$rinse V' Doise, 'M' Monteil au $us Hn e7ien!" %a$tul c" coo$erarea este #ult #ai

$roucti7" ect co#$eti!ia' Din acest #oti7, recursul la acti7itatea Hn ;ru$ca #eto" e $reare-Hn7"!are este tot #ai %rec7ent"' Ac9i<i!iile

.5

.5



%iec"rui ele7 e$in e ina#ici colecti7e ?i e %or#ele rela!ionale $e careacestea le $resu$un, eoarece %a7ori<ea<" or;ani<area ;nirii Hn #oo$erati7, sc9i#bul e iei, s$iritul critic etc'

n7"!area $rin coo$erare se reali<ea<" u$" ur#"torul $lan&- $re<entarea ?i anali<area te#ei- istribuirea sarcinilor e lucru #e#brilor ;ru$ului- ele7ii se ocu#entea<" cercetn sursele in%or#ati7e- se %ac a$recieri esti#ati7e $ri7in re<ultatele $robabile- re<ol7area sarcinii ?i ob!inerea re<ultatelor- iscutarea, co#$letarea, corectarea, co#$ararea re<ultatelor Hncarul ;ru$ului ?i $re<entarea lor Hn %a!a clasei- uecarea, e7aluarea ?i a$recierea re<ultatelor'Exe#$lu&Dici$lina JFiloso%ieK - Lec!ia JDre$turile o#uluiK Pro%esorul 7a

H#$"r!i ele7ii clasei Hn ;ru$uri e lucru 1-0 #e#bri ?i 7a a ca sarcin" $entru %iecare ;ru$, e anali<at ?i inter$retat cte un articol in JDeclara!iaUni7ersal" a re$turilor o#uluiK' Ele7ii 7or c"uta, $rin e%ort co#un, s"stabileasc" es$re ce %el e re$t $o<iti7 sau ne;ati7 este 7orba, cu# seres$ect" acesta la noi Hn !ar", ac" $ot %i in7ocate exe#$le e neres$ectarea sa, ac" el este a$licat oriune ?i oricn etc' Du$" reali<area sarcinii,%iecare ;ru$ 7a $re<enta celorlal!i conclu<iile e#ersului Hntre$rins,antrennu-se Hn iscu!ii %rontale asu$ra te#ei a%lat" Hn e<batere'

Prin acti7itatea Hn ;ru$ se reali<ea<" ceea ce nu#i# JHn7"!are

social"K, Hn carul c"reia sunt Hnsu?ite ?i e<7oltate co#$orta#enteini7iuale ?i sociale e natur" co;niti7", a%ecti7" ?i #oral"' Sc9i#bul eiei, $osibil atorit" coo$er"rii, are un e%ect sti#ulati7 ?i contribuie laatin;erea unor $er%or#an!e su$erioare' Rolul $ro%esorului const" Hnini!ierea, in%or#area, re;larea ?i, Hn %inal, a$recierea acti7it"!ii es%"?uratee %iecare ;ru$'

5 Stuiul e ca<' Aceast" #eto" const" Hn anali<area ?i e<batereaunei situa!ii $articulare $roble#atice Hn care se a%l" un ini7i, ;ru$ socialsau o institu!ie' Stuiul e ca< $er#ite ele7ilor o con%runtare irect" cu

situa!ii reale re$re<entati7e'..

..



. rainstor#in;-ul' Este o #eto" e sti#ulare a creati7it"!ii Hncarul unor iscu!ii, e<bateri, atunci cn se ur#"re?te %or#area la ele7i aunor calit"!i i#a;inati7e, creati7e ?i c9iar a unor tr"s"turi e $ersonalitates$ontaneitatea' Metoa Jasaltului e ieiK are re$t $rinci$al"caracteristic" se$ararea $rocesului $roucerii ieilor e $rocesul e7alori<are a lor, care are loc ulterior' De aceea, aceast" #eto" se #ainu#e?te ?i J%iloso%ia #arelui DaK, Hntruct $e #o#ent este re!inut" oriceiee, se acce$t" tot ceea ce se $rouce sub as$ect ieatic' Asaltul e iei se

ba<ea<" $e eblocarea #ecanis#ului ca$acit"!ii creati7e, $rin abro;area, $entru #o#ent, a e7alu"rii i#eiate a ieilor e#ise' Are loc Hn acest %el oeliberare a i#a;ina!iei creatoare, $rin anularea te#$orar" a cen<uriiintelecti7e'

O lec!ie ba<at" $e aceast" #eto" Hnce$e $rin enun!area e c"tre $ro%esor a unei $roble#e, u$" care se solicit" ele7ilor solu!ii, %"r" o

$reocu$are i#eiat" $entru 7aliitatea lor'Exe#$lu&Cu# Hl $ute# cuno?te $e Du#ne<euSco$ul $rinci$al Hl re$re<int" enun!area a ct #ai #ulte $uncte e

7eere' Ni#eni nu are 7oie s" ironi<e<e, critice sau s" contra<ic" $"rerilecole;ilor' E7aluarea solu!iilor se %ace u$" un inter7al e ti#$, $rinselectarea ?i co#$ararea ieilor 7iabile sau $rin co#binarea acestora Hnco#$lexe ex$licati7e sau o$era!ionale aec7ate, $entru $roble#a $us"'

6 Al;orit#i<area' n re<ol7area unei sarcini se ur#ea<", aeseori,

o succesiune e o$era!ii sau sec7en!e ri;uros oronate' Al;orit#ulre$re<int" un nu#"r e inica!ii $recise, cu $ri7ire la o$era!iile ce trebuiee%ectuate succesi7 $entru reali<area sarcinii V' O>on'

For#a al;orit#ilor $oate %i i%erit"&- re;uli e calcul econo#ic- sc9e#e e es%"?urare a unei acti7it"!i e re<ol7are a unei

$roble#e- sc9e#a e es%"?urare a unei anali<e e text %iloso%ic- #oalit"!i e ;ru$are ?i clasi%icare a unor Hnsu?iri, %eno#ene,

$rocese, u$" un criteriu at'./

./



Exe#$lu&Disci$lina JLo;ic"K - Metoa #atriceal" e stabilire a 7aliit"!ii

in%eren!elor cu $o<i!ii co#$use'A7e# ar;u#entul ra!iona#entul lui Platon a c"rui 7aliitate

ur#ea<" s" o e#onstr"#&JDac" *o#er s$une ae7"rul es$re <ei, atunci eroii erau %ii ai

<eilor ?i, Hn $lus, eroii au co#is #ulte %a$te cona#nabile' Dar eroii nuerau %ii ai <eilor ?i ei nu au co#is %a$te cona#nabile, e une ur#ea<" c"*o#er nu s$une ae7"rul es$re <ei'K

Metoa #atriceal" $resu$une ur#"torul al;orit# e re<ol7are& Stabili# sc9e#a e in%eren!" a ra!iona#entului&A - A - C-f-C

1 Stabili# %or#ula cores$un<"toare sc9e#ei e in%eren!"& f$-Yrfgfgrh-@ g$0 Construi# un tabel e ae7"r, Hn care se Hnscriu, Hn coloane

succesi7e e la stn;a la rea$ta, toate 7ariabilele $ro$o<i!ionale, ne;a!iilelor ?i %iecare %or#ul" a%lat" Hn structura %or#ulei ate, Hnce$n cu cele#ai si#$le, continun cu cele #ai co#$lexe ?i, Hn cele in ur#", %or#ulaat"

D"# 7alori e ae7"r 7ariabilelor $ro$o<i!ionale ast%el Hnct s"a7e# toate co#bina!iile $osibile e ae7"r ?i %als

Se calculea<" 7aloarea e ae7"r a %iec"rei %or#ule, Hn %unc!ie eco#bina!iile 7alorilor e ae7"r ale 7ariabilelor $ro$o<i!ionale

5 A$recie# ac" %or#ula cores$un<"toare ra!iona#entului este7ali" sau nu

D'

t

H r H

t

o o o o o o Ot-*

63



cr

3@

o o o o o Or-*

O@

i

----

@

r -*

o o t

t i-*

o r -*

W-*

o r-* i

f

[ o o o o t

r -*

-*t-*

o@

I

o T l

o o

Oi-*

o o

I

o o r-*T-*

r !

o o OO

cr

o T----

o t-*

o r*O

a l

T-*

o o

OO

6

6



Ar;u#entul lui Platon este 7ali, eoarece %or#ula este oi#$lica!ie'

n Hnsu?irea cuno?tin!elor $rin al;orit#i<are, ele7ii $arcur; o cale bine $reci<at"' Se %or#ea<", Hn acest %el, $rototi$uri e ;nire ?i ac!iune,care e7in #iloace $entru re<ol7area altor $roble#e, aceast" #eto" %iin

$re<ent" Hn interiorul oric"rei alte #etoe, ce se es%"?oar" u$" re;uli e%actur" al;orit#ic"'

/ Exerci!iul' Este o #eto" %olosit" Hn toate ti$urile e acti7it"!iiactice& lec!ii e co#unicare, %ixare ?i consoliare, %or#are a

$rice$erilor ?i e$rinerilor, reca$itulare ?i sinte<", #unc" ine$enent"'Exerci!iul const" Hn executarea e c"tre ele7i a unor ac!iuni e Hn7"!are#entale sau #otrice, Hn #o con?tient ?i re$etat, Hn 7eerea %ix"rii ?iconsoli"rii cuno?tin!elor obnite, %or#"rii ?i e<7olt"rii $rice$erilor ?ie$rinerilor intelectuale ?i a$licati7e'5 Nota e%initorie a exerci!iului

const" Hn a$licarea unor al;orit#i e re<ol7are Hn contexte 7ariate' Prinre$etare se %or#ea<" auto#atis#e e ;nire ?i ac!iune, care asi;ur"te#einicie ?i rana#ent s$orit Hn7"!"rii'

Exist" #ai #ulte ti$uri e exerci!ii&.

Du$" %unc!ia $e care o Hne$linesc&a Exerci!ii re$roucti7e& recunoa?terea unui al;orit# e re<ol7are,

u$" #oelul o%erit e $ro%esor, %"r" a solicita ;nirea creati7" aele7ului

b Exerci!ii creati7e& solicit" s$iritul e ini!iati7" ?i ;nirea

creati7", $e %onul unor $rice$eri ?i e$rineri ea %or#atec Proceeul sinectic& const" Hn %a#iliari<area ele7ilor cu

ele#entele necunoscute ale $roble#ei ?i a$oi eta?area acestora e ceea cea e7enit cunoscut, $entru a $ri7i $roble#a in alt" $ers$ecti7", stabilin#ai #ulte 7ariante e solu!ionare&

+inn sea#a e eta$a %or#"rii e$rinerilor, exerci!iile $ot %i&a Exerci!ii e ini!iere introucti7e& se %olosesc la Hnce$utul

acti7it"!ii, cu sco$ul e a %a#iliari<a ele7ii cu rece$tarea ?i a$licareacuno?tin!elor

61

5 Ioan onta?& Pea;o;ie, $' .'. ibie#'

61



b Exerci!ii curente& constau Hn executarea re$etat" a unor o$era!iiac!iuni, $entru %ixarea ?i consoliarea cuno?tin!elor obnite ?i%or#area $rice$erilor ?i e$rinerilor'

c Exerci!ii reca$itulati7e sau e 7eri%icare& ur#"resc restructurarea#ateriei sau e7aluarea

Exerci!iul iactic contribuie la ancirea Hn!ele;erii celor $reate,consoliarea cuno?tin!elor ?i e$rinerilor, e<7oltarea o$era!iilor #intale,s$orirea ca$acit"!ii o$eratorii, reali<area %eebac>-ului, controlulac9i<i!iilor'

3 Te#a e cercetare ?i eseul %iloso%ic' Sub Hnru#area $ro%esorului, ele7ii $ot elabora lucr"ri cu caracter ?tiin!i%ic $e o te#" $restabilit", lucr"ri care ur#ea<" s" %ie $re<entate Hn carul acti7it"!ilor iactice curente, cercurilor, si#$o<ioanelor ?i sesiunilor e co#unic"ri?tiin!i%ice or;ani<ate $entru ele7i' E%ortul e$us Hn aborarea unei

$roble#e se concreti<ea<" Hntr-o lucrare ce ur#ea<" a %i $re<entat"'Subiectul se ;"se?te Hntr-o situa!ie autentic" e cercetare ?i ac!iune, care

$er#ite testarea ?i 7eri%icarea ca$acit"!ilor sale intelectuale ?i aa$tituinilor creatoare'

Reali<area unei te#e e cercetare recla#" $arcur;erea #ai #ultor %a<e&

- $reci<area $roble#ei- %or#ularea i$ote<elor- cule;erea in%or#a!iei

- ale;erea solu!iei- ar;u#entarea solu!iei- e7aluarea solu!iilor alternati7e- reactarea lucr"rii'Cerin!e #etoolo;ice e reactare&- %or#ularea cu claritate a $roble#ei- $roble#a nu trebuie si#$li%icat", $entru a nu-?i $iere sensul- luarea Hn consierare ?i e7aluarea $unctelor e 7eere i7er;ente- %olosirea corect" a conce$telor

- atituine critic" Hn ra$ortarea la i%eritele $uncte e 7eere- ar;u#entare soli"- st"$nirea literaturii e ba<"

60

60



- Hncuraarea ini!iati7ei, l"sn ele7ilor ct #ai #ult" libertate ere<ol7are $rin ei Hn?i?i

- ale;erea #etoelor ?i a te9nicilor e lucru aec7ate- $ro%esorul se #ani%est" ca un Hnru#"tor, consultant, %or e

a7i<are'Eseul este o #oalitate e lucru cu ele7ii %oarte es utili<at", #ai

ales Hn stuierea isci$linei jFiloso%ieK, ar nu nu#ai' Eseul constituie oJHncercareK e a orona, ex$lica, inter$reta atele unei $roble#e intr-o

$ers$ecti7" $ersonal", care are e $artea sa ar;u#ente, ar nu Hnc"certituini6' Ca #oalitate e ex$resie, eseul este, inter#eiar Hntre si#$laex$unere e $"reri ?i stuiul siste#atic, Hn care %iecare $"rere este ri;urosar;u#entat"' n elaborarea sa se a%ir#" un $unct e 7eere ori;inal, Hn

urul c"ruia se or;ani<ea<" atele cunoscute ale $roble#ei' Cerin!ele#etoolo;ice e reactare sunt $re<entate Hn #anualul e JFiloso%ieK ?i nu

7o# insista aici asu$ra lor' Men!ion"# oar c" $ractica eseului $oate are<ultate eosebite Hn ca<ul ele7ilor care $ose" un ba;a e cuno?tin!e%iloso%ice ?i e cultur" ;eneral" #ul!u#itor, a$eten!" $entru lectur",ca$acit"!i intelectuale, Hneosebi a$tituini creatoare' Practica eseuluicontribuie nu nu#ai la e<7oltarea creati7it"!ii ?i l"r;irea ori<ontuluicultural, ci ?i la e<7oltarea ;nirii re%lexi7e, care Hi 7a auta $e ele7i s"e$"?easc" $reuec"!i, conce$!ii ri;ie, a%ir#nu-?i %"r" restric!iilibertatea e ;nire ?i ex$ri#are'

Lectura ini7iual" ?i re%lec!ia $ersonal"' Re$re<int" una in

$rinci$alele acti7it"!i e #unc" ine$enent", $rin care se reali<ea<"esci%rarea unui text, $reluarea ?i Hn#a;a<inarea in%or#a!iilor, e7aluarea ?ia$recierea lor' O te9nic" %una#ental" e #unc" intelectual" Hntre$rins" Hnsco$ul $er%ec!ion"rii $ro%esionale ?i culti7"rii continue a $ersonalit"!iiautoeuca!ia' n #"sura Hn care #anualele ?colare 7or $resu$une tot #ai#ulte ele#ente e cercetare ?i a$licare, recursul la aceast" #eto" este ince Hn ce #ai %rec7ent, cu in%luen!e bene%ice asu$ra $er%or#an!elor, calit"!ii?i e%icien!ei Hn7"!"rii ?i $er%ec!ion"rii' Ca #oalitate e Hn7"!areine$enent", lectura ini7iual" asi;ur" Hnsu?irea unor #oalit"!i ?i

$roceee e ocu#entare, in7esti;are,6

6 Anrei Mar;a& Introucere Hn #etoolo;ia ?i ar;u#entarea %iloso%ic", EituraDacia, Clu-Na$oca, //1, $' 0'

6



cercetare, H#bo;"!irea ?i a$ro%unarea cuno?tin!elor, %or#area ?ie<7oltarea ca$acit"!ilor intelectuale' E%icien!a sa e$ine e&/

- %or#area ca$acit"!ii e a selecta cele #ai i#$ortante ate- H#binarea stuiului noti!elor e la lec!ie, cu stuiul ne#ilocit al#anualului ?i surselor biblio;ra%ice- co#$letituinea ?i te#einicia stuiului- rit# e stuiu aec7at- conse#n"ri siste#atice'Lectura ine$enent" este Hnso!it" aeseori e elaborarea unor&a Re<u#ate& sinte<" e<7oltat" a ieilor $rinci$ale, esen!iale intr-

o lucrare, Hn orinea trat"rii lor b Cons$ecte& o $re<entare e ansa#blu a con!inutului $arcursc Fi?ele e lectur"& #oalitate sintetic" e conse#nare a te#ei

aborate, ieilor $rinci$ale ?i re%lec!iilor $ersonale, #oalit"!ilor e

ar;u#entare, etc' Re%erate& $re<entarea ieilor esen!iale intr-o lucrare sau #ai

#ulte lucr"ri a$ro$iate te#atice Recen<ii& a$recieri critice la aresa unei lucr"ri Hn care se

sur$rin contribu!iile ?i lacunele, se %ac obser7a!ii, a$recieri, co#$let"ri'Lectura ine$enent" trebuie Hnso!it" $er#anent e re%lec!ia

$ersonal", ca exerci!iu e #eita!ie necesar $entru a Hn!ele;e con!inutulieatic ?i a lua o atituine critic", a %or#a o$inii $ersonale ?i uec"!i e7aloare'

Metoe ex$o<iti7eCu toate criticile ause, care au reus i#$ortan!a ?i %rec7en!a

utili<"rii lor, recursul la #etoele ex$o<iti7e este aesea ine7itabil' Eleser7esc la co#unicarea siste#atic" a cuno?tin!elor intr-un o#eniu es$ecialitate, $rin inter#eiul li#baului oral, H#binat, atunci cn esteca<ul, cu un su$ort intuiti7 - e#onstrati7, auio - 7i<ual ?i e in7esti;a!ie'Ex$unerile H?i au rostul lor, ac" sunt bine construite ?i $re<entate $otauce ele7ilor un ansa#blu coerent ?i siste#atic e cuno?tin!e'

6

/ Ioan onta?& Pea;o;ie, $' 0-'6



Criticile aresate ex$unerilor 7i<ea<" Hneosebi %or#a lor trai!ional", aceea e #onolo;, care $oate uce la $asi7itate, #onotonie,i%icult"!i e rece$tare ?i Hnsu?ire, ceea ce Hi con%er" o e%icien!" sc"<ut"'Utili<at" Hn co#binare cu alte #etoe, ex$unerea obne?te caracteristicinoi, acti7-$artici$ati7e ?i c9iar euristice' Recur;e# la ex$uneri atunci cn

$re<ent"# ele7ilor ate su$li#entare necesare Hn!ele;erii unei te#e, atuncicn $re<ent"# atele bio;ra%ice ale unor autori stuia!i, siste#e e ieisau curente e ;nire, es$re care ele7ii nu se $ot in%or#a Hn #oine$enent'

Ex$unerea cunoa?te #ai #ulte %or#e&a Po7estirea sub %or#" e nara!iune sau escriere' Este o

#oalitate e $re<entare a unor %a$te, e7eni#ente, Hnt#$l"ri' Folosinu-se e un li#ba ex$resi7, $ro%esorul $oate strni, $e aceast" cale, e#o!ii ?isenti#ente care i#$ulsionea<" ele7ii, Hnlesnesc Hn!ele;erea %a$telor ?i

e7eni#entelor, contribuie la e<7oltarea i#a;ina!iei ?i creati7it"!ii'Po7estirea $oate %i %olosit", e exe#$lu, ca un $roceeu auxiliar $entru

$re<entarea unor #o#ente in 7ia!a ?i acti7itatea unor %iloso%i, ceea ce areun $uternic i#$act acti7i<ator asu$ra ele7ilor'

b Ex$lica!ia' Este o %or#" e ex$unere $rin inter#eiul c"reia seclari%ic", $rin $roceee inucti7e sau eucti7e, no!iuni, le;i, $rinci$ii,teorii, rela!ii cau<ale, etc' Ioan Nicola' Este o cale ra$i" ?i e%icient" eob!inere a unor in%or#a!ii noi'

c Descrierea' Prin inter#eiul s"u sunt $re<entate Hn #o irect

caracteristici ale $roceselor ?i %eno#enelor econo#ice, as$ecte $ri7itoarela 7ia!a $ersonal" ?i social" a ini7i<ilor, insistnu-se asu$ra as$ectelor e %or#", con!inut, i#ensiune, context e rela!ii etc'

Prele;erea' Este o #eto" ce se $oate $ractica la clasele #ari,eoarece $resu$une o concentrare e urat" a aten!iei ?i un Hnalt ni7el eHn!ele;ere in $artea ele7ilor' n esen!", ea const" Hn $re<entarea unui7olu# #are e cuno?tin!e, anali<e, ar;u#ent"ri ?i con%runt"ri, reali<ate cusco$ in%or#ati7'

Oricare in #etoele $re<entate este utili<at" nu#ai ac" este

aec7at" situa!iei iactice& obiecti7ele ur#"rite, con!inutul e Hn7"!at,s$eci%icul clasei, $osibilit"!ile #ateriale' De re;ul", Hn carul unei lec!ii nuse lucrea<" cu #etoe $ure ?i sin;ulare, ci cu co#$lexe #etoice, Hn carei%erite #etoe se Hntre$"trun ?i se co#$letea<" reci$roc'

65

65



66



- atorit" %a$tului c" se aresea<" unuiauitoriu colecti7, se creea<" o a#bian!"social" care %a7ori<ea<" %eno#enul eJconta;iuneK sau e Jsu;estie colecti7"K,aic" aerarea $artici$an!ilor la acelea?i

iei, o$inii, atituini- %iecare $artici$ant se si#te sti#ulat eaten!ia ?i ae<iunea cu care ceilal!iur#"resc

- are 7alen!e #ai #ult in%or#ati7eect %or#ati7e- rela!ia $ro%esor-ele7 r"#neunilateral", cu $u!ine interac!iuni $ersonale ?i $osibilit"!i e reali<are

a %eebac>-ului- ele7ul nu $oate in%luen!a $rinconexiune in7ers" cursul ex$unerii- $ro%esorul nu $oate constatai#eiat e%ectele ex$unerii sale

Cu toate c" #etoele ex$o<iti7e sunt susce$tibile e nu#eroasecritici, 7erbalis#ul excesi7 o7einu-se ine%icient, Hn $rearea

isci$linelor socio-u#ane cuno?tin!ele sunt $re<entate ele7ilor e #ulteori Hn %or#" %init", $rin ex$unere' Interesul $entru #etoele acti7-

$artici$ati7e a crescut Hns" %oarte #ult Hn ulti#ul ti#$, eoarece eleasi;ur" o #ai bun" Hnsu?ire a cuno?tin!elor, e<7oltarea structurilor co;niti7e ?i o$eratorii ale ele7ului, consoliarea co#$onentelor rela!ionale?i a as$ectului co#unica!ional ele7 - ele7, $ro%esor - ele7' Hnte#eiate $eieea H#bin"rii ;nirii ?i ac!iunii, #etoele acti7-$artici$ati7e eter#in"ele7ii s" cercete<e ?i s" esco$ere sin;uri cuno?tin!ele e Hnsu?it, s" le

$relucre<e ?i s" ;"seasc" solu!ii la $roble#ele cu care se con%runt"'

E%icien!a lor se atorea<" %a$tului c" utili<nu-le reu?i# s" #obili<"#ener;ii %i<ice ?i $si9ice eosebite, strni# ele7ului interesul ?i curio<itatea,Hl eter#in"# s"-?i $un" Hn oc i#a;ina!ia, creati7itatea, Hn!ele;erea,#e#oria, ;nirea, $uterea e antici$are etc' n7"!area e%icient" $resu$unei#$licarea, an;aarea celui care Hn7a!" Hn actul Hn7"!"rii, ceea ce este

$osibil atorit" #etoelor acti7-$artici$ati7e'

66

6/



iblio;ra%ie&onta?, Ioan& Pea;o;ie, Eitura ALL, ucure?ti, //5'C9er;9it, Ioan& Metoe e Hn7"!"#nt, Eitura Diactic" ?i

Pea;o;ic", ucure?ti, /63'Cristea, Sorin& Dic!ionar e ter#eni $ea;o;ici, Eitura Diactic"

?i Pea;o;ic", ucure?ti, //6'Cuco?, Constantin& Pea;o;ie, Eitura Poliro#, Ia?i, //6'Dr";ule!, Marin& Proceee e acti7i<are a ele7ilor, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /.'(a;ne, Robert, M'& Coni!iile Hn7"!"rii, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti, /.'Ionescu, Miron C9i?, =asile& Metoolo;ia acti7it"!ii iactice, Hn7oi' Diactica #oern", Eitura Dacia, Clu-Na$oca, //' Lerbet,(eor;es& Le %lon et l2ecolier' La culture u $araoxe, Eitions

Uni7ersitaires, Paris, //3'Mar;a, Anrei& Introucere Hn #etoolo;ia ?i ar;u#entarea%iloso%ic", Eitura Dacia, Clu-Na$oca, //1'Mor, Fernan& Tra7ail ini7iuei' Tra7ail $ar iui$e, Ar#nColin, Paris, /.'Mucc9ielli, Ro;er& Metoe acti7e Hn $ea;o;ia aul!ilor, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /61'

Nicola, Ioan& Pea;o;ie ?colar", Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, /63'

O>on, Vincent& n7"!"#ntul $roble#ati<at Hn ?coalaconte#$oran", Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /.6'

Pia;et' ean& Psi9olo;ie ?i $ea;o;ie, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti' /.'

6/

/3



Ca$'=I& MILOACE DE INSTRUIRE

=a %i $osibil s%r?itul cor7oaelor u#ane Hn ?coal" $rin utili<area#iloacelor #oerne e instruire

una es%"?urare a $rocesului e $reare-Hn7"!are esteconi!ionat", aeseori, e utili<area unor #iloace #ateriale la care

$ro%esorul ?i ele7ii recur; cu sco$ul e a %acilita rece$tarea, Hn!ele;erea,%ixarea ?i consoliarea cuno?tin!elor ?i abilit"!ilor, e7aluarea, etc' Prin#iloace e instruire Hn!ele;e#, Hn ;eneral, un ansa#blu e instru#ente%olosite Hn a?a %el Hnct s" contribuie la reali<area obiecti7elor $ro$use&trans#iterea-rece$tarea in%or#a!iilor, %or#area e$rinerilor, e7aluareaunor acti7it"!i, reali<area unor a$lica!ii' Folosite Hn ti#$ul lec!iei acesteasti#ulea<", s$riin" ?i a#$li%ic" e%orturile e $reare-Hn7"!are, o%erin o#ai bun" oronare ?i $re<entare a in%or#a!iei, u?urn co#unicarea,

e<7oltn ca$acitatea e Hn!ele;ere a ele7ilor, ceea ce contribuie lareali<area e%icient" a sarcinilor'

JMiloacele e instruire a#eliorea<" nu nu#ai re<ultatele ?colareale ele7ului, ci ?i ca$acitatea acestuia e a Hnre;istra, $relucra ?i inter$reta#esaul in%or#a!ional e#is e obiectul-sti#ul, o$era!iile $erce$ti7e e%ixare, e ex$lorare, e co#$arare etc, $recu# ?i caracterul rela!ional alacti7it"!ilor $erce$ti7e'K3

Miloacele e Hn7"!"#nt Hl aut" $e $ro%esor s" reali<e<e la ni7elsu$erior sarcinile instructi7-eucati7e ale lec!iei' Locul ?i rolul lor $oate %i

$us Hn e7ien!" $rin inter#eiul %unc!iilor $e care le Hne$linesc& Func!ia in%or#ati7-e#onstrati7"& ser7esc la trans#iterea

in%or#a!iilor, o%erin un su$ort intuiti7 co#unic"rii orale $rinexe#$li%icarea sau ilustrarea no!iunilor, concreti<area ieilor, %or#areaunor re$re<ent"ri concrete, etc'

3 Miron Ionescu, =asile C9i?& Strate;ii e $reare ?i Hn7"!are, $' 0-0'

/



1 Func!ia %or#ati7"& solicit" ?i s$iin" o$era!iile ;nirii, e<7olt"structurile co;niti7e, in%luen!ea<" i#a;ina!ia ?i creati7itatea ele7ilor

0 Func!ia e #oti7are a Hn7"!"rii& sensibili<ea<" la o anu#it" $roble#", ca$tea<" aten!ia, strnesc curio<itatea, interesul ?i trebuin!a eac!iune a ele7ilor

Func!ia e7aluati7"& s$riin" #"surarea ?i e7aluarea re<ultatelor Hn7"!"rii

Func!ia e ?colari<are substituti7"& reali<area Hn7"!"#ntului laistan!"'

ncerc"rile e clasi%icare a #iloacelor e instruire sunt nu#eroase,criteriile a7ute Hn 7eere %iin intre cele #ai i7erse' =o# recur;e, s$reilustrarere, la clasi%icarea reali<at" e Miron Ionescu ?i =asile C9i? HnJStrate;ii e $reare ?i Hn7"!areK'

Folosirea #iloacelor e Hn7"!"#nt se reali<ea<" Hn %unc!ie e

s$eci%icul isci$linelor e stuiu ?i al lec!iilor $e care ur#ea<" s" le $arcur;e#' In ce $ri7e?te isci$linele soo-u#ane, cele #ai utili<ate#iloace sunt& #oelele, su$orturile %i;urati7e ?i ;ra%ice, #iloacelesi#bolico-ra!ionale sc9e#e structurale ?i %unc!ionale, #iloacele auio -7i<uale ia$roiectorul, e$iiasco$ul, retro$roiectorul, %il#ul ?colar reali<at $rin Hnre;istr"ri 7ieo, Internet, etc'

A7antaele utili<"rii #iloacelor e Hn7"!"#nt&- %acilitea<" trans#iterea cuno?tin!elor- o%er" un su$ort intuiti7 ex$lica!iilor 7erbale

- $ro7oac" ?i sus!in interesul $entru Hn7"!are- %a#iliari<ea<" ele7ii cu o realitate, care $e cale irect" este #ai

;reu accesibil"- sus!in consoliarea cuno?tin!elor ?i abilit"!ilor- asi;ur" o ra!ionali<are ?i, eci, e%icienti<are a ti#$ului e

instruire'De<a7antae $resu$use&- $reis$un la stanari<area ?i uni%or#i<area $erce$erii ?i

inter$ret"rii

- uneori conuc la o rece$tare $asi7"- exist" $ericolul unor enatur"ri ale %eno#enelor %a$telor etalate'

/

/1



Inte;rarea #iloacelor e instruire Hn $rocesul iactic se reali<ea<" $rin racorare la obiecti7ele ur#"rite, la con!inutul lec!iei, la #etoele ?i $roceeele %olosite'

<lasificarea mijloacelor de învă"ăm$nt

Miron Ionescu, =asile C9i?, //1, $' 1/Miloace e Hn7"!"#ntMiloacein%or#ati7-e#onstrati7eMiloace e exersare ?i %or#are a $rinci$iilor ?i e$rinerilor ocuri truse, a$arate e laborator Miloace intuiti7e naturaleObiecte construite Hn sco$uri iactice, substitute trii#ensionale

ale realit"!ii

Materiale %i;urati7e, substitute bii#ensionale ale realit"!iiRe$re<ent"ri si#boliceMiloace e ra!ionali<are a ti#$ului Hn lec!iiMiloace e e7aluare a re<ultatelor la Hn7"!"tur"*"r!i e contur, ?abloane, ?ta#$ile iacticeTeste, a$arate e testare -a$arate e $roiec!ie static" -a$arate e

$roiec!ie ina#ic" -a$arate e reare %onic" -co#$lexe e #iloacete9nice

I#%t$&i$ea a%i%tat+ 'e c()p&te$Co#$uterul este o unealt" e #unc" inis$ensabil" Hn lu#ea

conte#$oran", inclusi7 Hn acti7itatea iactic"' Ca #iloc e instruire $oate %i utili<at $entru trans#iterea - Hnsu?irea in%or#a!iilor,siste#ati<area, 7eri%icarea ?i e7aluarea lor, %or#area unor abilit"!i,isci$linarea ;n-

/0



irii' Co#$uterul u?urea<" totoat" stocarea, $relucrarea ?i reactuali<areain%or#a!iilor $ri7in $resta!iile ini7iuale ?i e ;ru$ ale ele7ilor'Te9nicile in%or#a!ionale 7i<ea<" H#bun"t"!irea in%rastructurii ?colare ar ?i a actului euca!ional Hn sine' Sc9i#barea #oului e $reare, aborareainterisci$linar", co#unicarea, e%icien!a ac!iunii H?i ;"sesc un su$orttoc#ai Hn aceste te9nici'

Exe#$lu&In $rearea isci$linei JEcono#ieK $ot %i utili<ate exerci!ii e

si#ulare #ana;erial" ?i econo#ic" a$licat", care le o%er" ele7ilor oca<iae a or;ani<a ?i conuce %ir#e Hntr-un #eiu co#$eti!ional ce si#ulea<"lu#ea real" a a%acerilor' Ele7ii au oca<ia s" a$lice cu autorulco#$uterului cuno?tin!ele obnite Hntr-o situa!ie e a%acere co#$etiti7",

$artici$n la luarea eci<iilor strate;ice' Pro;ra#ul $e co#$uter con!ineo escriere a %ir#ei, Hnru#nu-i Hn toate eci<iile luate& $rouc!ie, $re!,

#ar>etin;, $lan e in7esti!ii, cercetare ?i e<7oltare, autnu-i totoat" s"inter$rete<e re<ultatele ob!inute'

/



iblio;ra%ie&

Cer;9it, Ioan& Per%ec!ionarea lec!iei Hn ?coala #oern", EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /60'

Cre!u, =ir;inia& Miloace #oerne auio-7i<uale Hn ?coal", EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /.1'

Cuco?, Constantin& Pea;o;ie, Eitura Poliro#, Ia?i, //6'Ionescu, Miron C9i?, =asile& Strate;ii e $reare ?i Hn7"!are,

Eitura Qtiin!i%ic", ucure?ti, //1'Rau, Ioan& I#$actul in%or#aticii Hn Hn7"!"#nt e la instruirea

$ro;ra#at" la l'A'C, Hn 7ol' JDe<bateri e iactic" a$licat"K coor'Miron Ionescu, Ioan Rau, Du#itru Salae, Eitura Presa Uni7ersitar"Cluean", Clu -Na$oca, //.'

/



Ca$' =II& COMUNICAREA DIDACTICG

JFiecare Hn7a!" e la %iecareKConstantin Cuco?

R(!&! c()&#ic+$ii *# ,c(a!+Co#unicarea re$re<int" un as$ect esen!ial al acti7it"!ilor e $re-

are-Hn7"!are' Cei oi a;en!i ai $rocesului eucati7, $ro%esorul ?i ele7ul,sunt le;a!i $rintr-un siste# e co#unicare reci$roc" reali<at" Hn contextesituati7e i7erse ?i e a c"rei e%icien!" e$ine e%icien!a $re"rii ?iHn7"!"rii'

Ca #o e interac!iune Hntre $ersoane ;ru$uri, co#unicareaiactic" este una instru#ental", eoarece Hn carul ei se ur#"re?te Hn #ointen!ionat ?i con?tient un sco$& $roucerea unui anu#it e%ect asu$ra

rece$torului, Hn e%ortul e %or#are a ientit"!ii sale' Orice acti7itate ?colar" $resu$une sc9i#bul e in%or#a!ii, aic" $rocese ?i rela!ii e co#unicare,rela!ii #ilocite e cu7nt, i#a;ine, ;est, se#n sau si#bol'

J''' co#unicarea este ac!iunea e a %ace ca un ini7i I,''', s"-?iHnsu?easc" ex$erien!a re%eritoare la atele ?i e7eni#entele a#bian!ei e laun ini7i sau siste# E %olosin ele#entele e cunoa?tere care le suntco#une'K

Robert M' (a;ne istin;e ur#"toarele sco$uri iactice ur#"ritee c"tre $ro%esor, $rin co#unicarea oral" Coni!iile Hn7"!"rii, $' 031-03&

' Ca$tarea aten!iei ?i sti#ularea ca$acit"!ilor e Hn7"!are aleele7ilor se $oate reali<a att 7erbal ct ?i $rin utili<area unor #aterialeti$"rite sau i#a;ini

Abra9a# Moles& T9eorie structurale e la co##unication et la societe, Masson,Paris, /65, $' 65'

/5



1' In%or#area ele7ilor asu$ra obiecti7elor ur#"rite $er%or#an!a%inal" $oate %i co#unicat" oral, ar uneori este #ai $otri7it s" o %ace# $rininter#eiul textului ti$"rit sau al i#a;inii

0' Co#unicarea sti#ulilor in interiorul sarcinii e Hn7"!are $oate%i %"cut" 7erbal, ar se Hnt#$l", Hn anu#ite situa!ii, ca #iloacele ti$"rites" %ie #ai $otri7ite

' Reali<area conexiunii in7erse la ele7ii e 7rst" #arenecesitatea acestor JHnt"riri oraleK se reuce, eoarece ei sunt ca$abili s"-?icon%runte $ro$ria $er%or#an!" cu un criteriu exterior sau cu unul stabilit eei Hn?i?i

' Pro%esorul recur;e la Hnt"ririle orale $entru Hne$linirea %unc!ieie a$reciere a $er%or#an!elor ele7ilor Hnsu?irea no!iunilor ?i a $rinci$iilor

$oate %i Hns" #"surat" ?i cu autorul unor #ateriale ti$"rite, i#a;ini,;ra%ice

5' Asi;urarea trans%erului, $rin Hntreb"ri aresate oral sau $rine#onstra!ia care %olose?te obiecte reale, i#a;ini, etc'

Carele iactice trebuie s" acore o aten!ie s$orit" con%i;ur"riiet9osului co#unicati7, ate %iin in%luen!ele acestuia asu$raco#$onentelor acti7it"!ii instructi7-eucati7e' Co#unicarea satis%acene7oia e Jcooronare a ac!iunilorK ur;en *aber#as' In actulco#unicati7 $artenerii se %olosesc e un siste# e se#ne $entru a seHn!ele;e asu$ra lucrurilor, e7eni#entelor, %a$telor' n!ele;erea #ilocit" eco#unicare st" la ba<a #ecanis#ului e cooronare a ac!iunilor'

Des%"?urnu-?i acti7itatea cu ;ru$ul-clas" e ele7i, $ro%esorul %olose?te#esae, care, Hn %unc!ie e inten!ie, $ot %i ;ru$ate Hn ?ase cate;orii&1

k e orientare ?i co#unicare& trans#ite sau solicit" in%or#a!iik e e7aluare& H?i a%ir#" $ro$ria $"rere sau solicit" $"rerea ele7ilork e in%luen!"& o%er" sau cere su;estii, irecti7ek e eci<ie& H?i ex$ri#" acorul sau e<acorulk e ex$ri#are a cli#atului e#o!ional at#os%era& se #ani%est" otensiune sau sc"ere e tensiunek e inte;rare& se ex$ri#" soliaritatea sau anta;onis#ul'

Co#unicarea iactic" antrenea<" Hntre;ul $oten!ial iscursi7, $recu# ?i Hntrea;a $ersonalitate a $artici$an!ilor' Ea re$re<int" un trans%er

1 Ion Rau& Psi9olo;ie social", Eitura E)E, Clu-Na$oca, //, $' 133'/.



co#$lex, reali<at $rin #ai #ulte canale, Hntre ini7i<i sau ;ru$uri ce H?iasu#" si#ultan sau succesi7 rolurile e e#i!"tori ?i rece$tori'

;chema comunicării în procesul de învă"ăm$nt

V' Meer-E$ler

PROFESOR e#i!"tor e #esaCANAL DE TRANSMITEREW ELE= rece$tor e #esa

Co#unicarea este $osibil" atunci cn cele ou" re$ertorii se

intersectea<"' Prin re$ertoriu Hn!ele;e# ansa#blul conce$telor, o$era!iilor,re;ulilor etc, e care is$un $ro%esorul sau ele7ii' Cu ct re$ertoriile lor au#ai #ulte ele#ente co#une, cu att co#unicarea bilateral" este #ai bun"'Un act e co#unicare ecur;e nestnenit ac" subiec!ii care co#unic" ?iac!ionea<" se Hn!ele; Hn ex$ri#"rile lor, sus!ine *aber#as0, Hn a?a %el Hnctei&

- H#$"rt"?esc sensul con!inutului $ro$o<i!ional al ex$ri#"rii lor- H#$"rt"?esc sensul $ra;#atic al rela!iei inter$ersonale- nu $un sub se#nul Hntreb"rii $reten!ia e 7aliitate a o$iniilor $e

care ?i le co#unic"- acce$t" $reten!ia e 7aliitate a nor#ei e ac!iune $e care %iecareintre ei 7rea s" o res$ecte Hn H#$reur"rile res$ecti7e'

0 ur;en *aber#as& Preli#inarii la o teorie a co#$eten!ei co#unicati7e, Hn 7oi'JCunoa?tere ?i co#unicareK, Eitura Politic", ucure?ti, /60, $' 131'

/6



Intersectarea celor ou" re$ertorii %ace $osibil" Hn!ele;erea, care $resu$une, ca o coni!ie ele#entar", o ientitate a se#ni%ica!iilor ex$resiilor $entru $artici$an!ii la co#unicare' Hn carul actelor co#unicati7e, ientitatea e se#ni%ica!ii $resu$une #ult #ai #ult ect ouni%or#itate a co#$orta#entului $artici$an!ilor la co#unicare ?i anu#eun JacorK, care nu are nu#ai co#$onente lin;7istice, ci ?i co;niti7e ?iinterac!ionale C9arles Morris'

In%or#a!ia sau #esaul iactic se rece$tea<" ?i $relucrea<" Hn%unc!ie e re$ertoriul ini7iului' Re$ertoriul ele7ului este Hns" estul es"rac Hn ce $ri7e?te conce$tele s$eci%ice isci$linelor socio-u#ane, atuncicn Hnce$e s" le stuie<e, $oate ?i atorit" %a$tului c" re$re<int" o noutate

$entru el, lecturile ini7iuale antici$ati7e %iin estul e rar Hntlnite' Pee alt" $arte, ni7elul riicat e abstracti<are %ace i%icil" rece$tarea ?iHn!ele;erea, ceea ce i#$une $ro%esorului aa$tarea in%or#a!iilor ?i a

#oalit"!ilor e o$erare cu ele la ni7elul e e<7oltare al ele7ilor, $rinutili<area unui li#ba aec7at ?i accesibil Hn ex$licarea sensului ?ise#ni%ica!iei lucrurilor'

Datorit" ni7elului riicat e ;enerali<are ?i abstracti<are alin%or#a!iilor 7e9iculate e isci$linele socio-u#ane este necesar" oaborare care s" H#$ieice asi#ilarea ca #e#orare #ecanic", %"r"

$osibilitatea e inter$retare, Hn!ele;ere ?i trans%er' Pro%esorii tratea<"aesea unele te#e la un ni7el $entru care ele7ii nu sunt $re;"ti!i, e$"?in

$osibilit"!ile lor e Hn!ele;ere' Procen Hn acest %el, in%or#a!iile 7or %i

asi#ilate ca si#$le cli?ee 7erbale'Riscul Hn7"!"rii #ecanice este riicat, atunci cn nu se !ine cont e

structurile co;niti7e ale ele7ilor' Este bine cunoscut, e c"tre oricine arecuno?tin!e e $si9olo;ia Hn7"!"rii, %a$tul c" Hn!ele;erea este coni!ionat"e ra$ortarea noilor cuno?tin!e la un %on co;niti7 %or#at anterior' n ce

$ri7e?te isci$linele socio-u#ane acest %on este, sub #ulte as$ecte, s"rac'Exe#$lul eloc7ent ne este o%erit e isci$lina JLo;ic"K clasa a I)-a,care $resu$une cuno?tin!e ?i o$era!ii cu ;ra #are e noutate $entru ele7i'Pro%esorul este ne7oit s" Hi %or#e<e ele7ului o ba<" conce$tual" ce

ur#ea<" s" %ie e<7oltat" ulterior, Hntr-un ti#$ relati7 scurt' Su$ra$unereare$ertoriilor se 7a reali<a, in acest #oti7, cu estul" i%icultate, ceea ce se7a re$ercuta asu$ra e%icien!ei co#unic"rii' Acest i#$ei#ent $oate %ie$"?it ac" aborarea te#elor este $e #"sura e<7olt"rii intelectuale aele7ilor'

//



Rea!ia$ea ee'bac/-&!&i *# c()&#ica$e Co#unicarea iactic" nu se con%un" cu in%or#area' Ea

$resu$une o $rocesualitate circular", o anu#it" reci$rocitate Hntre $arteneri, %iecare intre ei a7n si#ultan un ublu statut& e e#i!"tor ?irece$tor' Si#$la e#itere nu Hnsea#n" co#unicare, eoarece nu estesu%icient ca ele7ilor s" le %ie $re<entate in%or#a!ii, $entru ca ei s" ?i Hn7e!e'

JDac" sco$ul oric"rei co#unic"ri $ea;o;ice este e a #oi%icani7elul ?tiin!ei, %elul e a $rea ?i e a se co#$orta al rece$torului, a-l %aces" Hn!elea;" ?i, ulterior, s" reu?easc" ce7a ''', atunci e7ine e7ient c"si#$la e#itere a unui #esa nu este e auns ?i c" sunt inis$ensabile ou"conexiuni in7erse %eebac>, una e la rece$tor la e#i!"tor, cealalt" e lae#i!"tor la rece$tor, $entru ca aceast" co#unicare s" #erite nu#ele e

$ea;o;ic"'K

Co#unicarea unilateral" este un nonsens' Dac" $ro%esorul nu

rece$!ionea<" ?i esci%rea<" la ti#$ reac!iile ele7ilor s"i ?i nu H?i re;lea<"la ti#$ conuita con7en!ional", Hntrea;a acti7itate $oate %i co#$ro#is"' Elnu 7a ?ti nici #"car ac" a %ost Hn!eles e ace?tia' Reali<area %eebac>-uluiHnsea#n" ob!inerea unei in%or#a!ii recurente cu $ri7ire la re<ultatelee#ersului Hnter$rins' Acesta Hne$line?te, totoat", %unc!ia e control Hnco#unicare& $er#ite re;larea sursei $entru a se aa$ta la nor#ele ?iobiecti7ele $re7"<ute' Este 7orba e o Jco#unicare cu $ri7ire laco#unicareK, $ara%ra<nu-l $e Mucc9ielli, Hntruct Hl in%or#ea<" $ee#i!"tor asu$ra calit"!ii e#isiei ?i asu$ra #oului Hn care #esaul a %ost

rece$!ionat ?i Hn!eles' Este necesar ca $ro%esorul s" reali<e<e %eebac>-ul,ac" 7rea s" ?tie Hn ce #"sur" a co#unicat e%icient ?i ce trebuie s" %ac"

$entru a asi;ura o H#bun"t"!ire calitati7" a co#unic"rii'Prin inter#eiul %eebac>-ului $ro%esorul 7a ob!ine in%or#a!ii

es$re obstacolele Hntlnite Hn co#unicare, ;raul rece$t"rii, i#$actul#esaului s"u asu$ra ele7ilor, necesit"!ile e a#eliorare etc' La %eebac>-ul rece$tor-e#i!"tor, acesta in ur#" trebuie s" r"s$un" i#eiat $rintr-unalt %eebac>'

3

Ro;er Mucc9ielli& Metoe acti7e Hn $ea;o;ia aul!ilor, $' 1'

33



Reac!iile 7erbale sau non7erbale ale ele7ului, care #ani%est" oneHn!ele;ere, Hl 7or eter#ina $e $ro%esor s" re$ete ?i s" ex$lice in nou, Hnalt %el' A$oi, con%or# instruc!iunilor $ri#ite, ele7ul trece la ac!iune ?i se

$rouce cel"lalt %eebac>, Hn sens contrar, $rin se#ne 7erbale saunon7erbale, e a$robare sau e<a$robare a $ro%esorului' La rnul s"u,acesta H?i re;lea<" trans#isia #esaelor, $entru a 7eni Hn Hnt#$inareane7oilor ?i a?te$t"rilor ele7ului' Feebac>-ul, consier" Mucc9ielli,trebuie s" %ie ublu, Hn a#bele sensuri& unul $entru $ro%esor, i#$us e7aloarea r"s$unsurilor $ro7ocate ?i care $er#ite aec7area continu" acon!inutului ?i a rit#ului co#unic"rii, unul $entru ele7, care 7a %i in%or#at,la %iecare r"s$uns, es$re 7aloarea acestuia' n co#unicarea iactic" areloc in%or#area reci$roc", interacti7", ca rela!ie e sc9i#b Hntre $arteneri'

;ensul feedbac*-ului în ac"iunea reciprocă Ro;er Mucc9ielli,

/61, $' 16Feebac> care re;lea<" in%or#a!iaE#isiune - in%or#a!iitnEeAc!iuni - r"s$unsRr RaFeebac> care re;lea<" $re;"tirea

--------------------------%e--------------------------------------------

31

3



Exe#$lu&Pro%esorul $re<int" ele7ilor i#$erati7ul cate;oric >antian&

Jac!ionea<" ast%el ca s" %olose?ti u#anitatea att Hn $ersoana ta, ct ?i Hn $ersoana oricui altuia toteauna Hn acela?i ti#$ ca sco$, iar nicioat"nu#ai ca #ilocK ?i le 7a solicita &

- anali<area ?i inter$retarea enun!ului >antian- s" se $ronun!e ac" $ot %i consierate ?i alte sco$uri Hn sine, ect

o#ul- s" ienti%ice situa!ii Hn care se si#t %olosi!i ca #iloc- s" a$recie<e $rin $ris#a i#$erati7ului cate;oric >antian, a%ir#a!ia

lui Niet<sc9e& J=ia!a Hns"?i este Hn esen!" sustra;ere, r"nire, biruin!" asu$racelui str"in ?i asu$ra celui slabK

- s" stabileasc" cu# $oate %i a$licat acest i#$erati7 Hn $ractica7ie!ii'

Ele7ii $ot Hnt#$ina i%icult"!i e rece$tare a enun!ului >antian nuHn!ele; se#ni%ica!ia unor ter#eni, nu Hn!ele; rela!ia sco$-#iloc etc' ?iatunci $ro%esorul 7a o%eri ex$lica!ii su$li#entare sau c9iar 7a %ace o nou"

$re<entare, Hntr-o alt" #oalitate, $entru a se reali<a rece$tarea' Ele7ii se7or ac9ita e sarcinile $ri#ite o%erin r"s$unsurile a?te$tate e $ro%esor,care le 7a e7alua ?i 7a %ace a$recieri asu$ra lor' n %elul acesta, $ro%esorulH?i $oate a sea#a ac" #esaul s"u a %ost rece$tat corect, iar ele7ii

$ri#esc con%ir#area c" s-au ac9itat cu bine e sarcinile $e care le-au a7ute Hne$linit'

Maoritatea isci$linelor socio-u#ane $resu$un %or#e elaborate ?ico#$lexe e co#unicare' Nu se co#unic" oar $entru a trans#ite ele7ilor ele#ente co;niti7e ?i con%i;ura!ii ieatice sau $entru a $ro#o7a 7alori, a#oela con7in;eri ?i crein!e, a %or#a co#$orta#ente e<irabile'Di#ensiunea rela!ional", $urt"toare e se#ni%ica!ii, este #ult #aii#$ortan!a ect Hn ca<ul altor isci$line' Reu?ita iscursului Hntre$rinse$ine nu nu#ai e ri;oarea ar;u#entelor, ex$lica!iilor ?ie#onstra!iilor, ci ?i e %or!a lor $ersuasi7", e stilul iscursi7 ?i li#baul%olosit, care $ot sensibili<a, strni interesul ?i orin!a e ac!iune'

30

31



C()&#ica$ea e)patic+Cunoa?terea e c"tre $ro%esor a tr"s"turilor e $ersonalitate ale

ele7ului constituie una in #ulti$lele coni!ii e reu?it" Hn $rocesulinstructi7-eucari7' Moalit"!ile e reali<are sunt i7erse, co#unicarea7erbal" ucn un rol esen!ial, %"r" a %i Hns" ?i su%icient", $entru si#$lul#oti7 c", e #ulte ori, co#unicarea se $rouce la ni7el ;eneral, %"r" a

$resu$une cunoa?terea irect" a %iec"ruia intre subiec!ii i#$lica!i' Este7orba e acele ra$orturi cu caracter inirect ce se stabilesc Hntre $ro%esori?i ele7i, ac!iunile $ri#ilor $utn $rouce #oi%ic"ri Hn co#$orta#entulcelorlal!i, %"r" a %i ne7oie e o cunoa?tere irect" a lor' De aceea estenecesar" utili<area unor #oalit"!i alternati7e, ar co#$le#entare, erela!ionare, care s" #eie<e le;"turile intre cei oi %actori ai bino#uluieuca!ional, cu# ar %i cunoa?terea $si9olo;ic" e ti$ e#$atic'

E#$atia nu ese#nea<" o cunoa?tere e ti$ analitic, ci ca$acitatea

e a e$une un e%ort i#a;inati7 $entru a- Hn!ele;e $e cel"lalt, subas$ectul $oten!ialului e care is$une, atituinilor ?i senti#entelor sale,se#ni%ica!iei conuitei #ani%estate' O stare #intal", cu# o e%ine?te*or:ar O' Varren, $rin care un ini7i se ienti%ic" cu un altul sau si#testarea acestuia, ceea ce nu Hnsea#n" Hns" c" se aun;e la o %u<iune a%ecti7"e ti$ul ienti%ic"rii totale' A #ani%esta un co#$orta#ent e#$aticHnsea#n", eci, a te $une Hn situa!ia unei alte $ersoane, Hn sco$ul e aHn!ele;e reac!iile acesteia la ceea ce i se Hnt#$l", st"rile sale e#o!ionale,#oti7a!ia ?i orin!ele $e care le a%ir#"'

Co#$orta#entul e#$atic $resu$une un #ecanis# $si9ic extre# eco#$lex, a$t s" antrene<e $rocese co;niti7e ?i a%ecti7e care 7i<ea<", Hno$inia Iui C'Ro;ers, $erce$erea carului intern e re%erin!" al altuia,

$si9olo;ia sa, cu toate co#$onentele sale ra!ionale ?i e#o!ionale' Oa$ro$riere $rin inter#eiul i#a;ina!iei a #oului e a ;ni ?i si#!i alaltuia, aun;nu-se c9iar la tr"irea unei situa!ii ase#eni celeilalte

$ersoane&JHn cunoa?terea e#$atic" are loc un $roces e ienti%icare cu un

#oel e co#$orta#ent u#an extern, $erce$ut sau e7ocat, %a7ori<n

ast%el Hn!ele;erea $artenerului, co#unicarea cu acesta ?i atin;erea unuini7el al tr"irilor a%ecti7e si#ilar cu al #oelului'K

3

5' Miron Ionescu& Lec!ia Hntre $roiect ?i reali<are, $' 0/'

30



Ienti%icarea e#$atic" cu cel"lalt %acilitea<", a?aar, co#unicarea ?icunoa?terea Hn sco$ul e7alu"rii corecte a #oului s"u e a ;ni ?i si#!i,nu#ai $e aceast" cale $utnu-i ie?i Hn Hnt#$inare ?i crea coni!iile uneiin%luen!"ri e%iciente, Hn carul acti7it"!ii iactice'

Ca$acitatea e a cunoa?te ?i a Hn!ele;e ele7ul, $si9olo;ia sa,inclusi7 $e cale e#$atic", constituie o calitate a carelor iactice, oa$tituine $ea;o;ic" ce oac" un rol esen!ial Hn acti7itatea ?colar"' Ea%ace $osibil", totoat", $artici$area la e#o!iile ?i senti#entele ele7ilor,H#$"rt"?irea st"rilor lor a%ecti7e, $recu# ?i $reic!ia sau controlulco#$orta#entului acestora' Poate %i antici$at, Hn acest %el, #ersule7eni#entelor, cau<ele care le eter#in" ?i consecin!ele $re7i<ibile aleac!iunilor Hntre$rinse' Ca$acitatea e#$atic" necesar" unui bun caruiactic 7i<ea<" o anu#it" ienti%icare $si9olo;ic" cu ele7ul, ublat" econi!ia $"str"rii unei istan!"ri aec7ate %a!" e acesta, Hn a?a %el Hnct s"

$oat" %i cu$rins" obiecti7 Hntrea;a $roble#atic" a colecti7ului' Aceast"istan!are o%er" $ro%esorului $osibilitatea s"-?i #en!in" is$onibilitatea%a!" e %iecare ele7, $e cn a$ro$rierea Hi asi;ur" Hn!ele;erea olean!elor ?i tr"irilor sale'

Starea e e#$atie se inserea<" Hn $rocesul cunoa?terii interu#ane,nu e $u!ine ori constituin o coni!ie necesar" Hn!ele;erii ele7ilor, aco#$orta#entului lor $re<ent ?i a celui 7iitor, un $ara#etru co;niti7 careasi;ur" trans$aren!a Hn rela!iile cu ace?tia' Hn 7i<iunea $ea;o;iei #oernerela!ia $ro%esor-ele7 este $ri7it" ca o rela!ie e #are co#$lexitate, ce

i#$lic" un ialo; $er#anent Hntre eucator ?i eucat, o co#unicare Hn caresunt an;aate toate laturile $ersonalit"!ii lor' Reali<area $rocesuluiinstructi7-eucati7 $resu$une un co#$lex e rela!ii Hntre a;en!ii euca!iei,Hn $lan %or#al, ar ?i in%or#al, care se interconi!ionea<" reci$roc' n $lan%or#al sunt i#$licate rela!ii e #unc" ti$ice Hn $rocesul Hn7"!"rii, $e cnHn $lan in%or#al ac!ionea<" cele e natur" a%ecti7", cu# ar %i cele esi#$atie, anti$atie sau ini%eren!", care $ot in%luen!a es%"?urarea celor inti ?i, eci, an;aarea ele7ilor Hn #unca instructi7-eucati7"'Interac!iunea intre aceste ou" as$ecte rela!ionale, Hn sco$ul e%icienti<"rii

acti7it"!ii, este coni!ionat" e ca$acitatea e#$atic" a $ro%esorului %a!" eele7'

Exist" nu#eroase Hncerc"ri, Hn literatura e s$ecialitate, eti$olo;i<are a rela!iilor intre $ro%esor ?i ele7i' n %unc!ie e e7olu!ia

$ea;o;ic" a $ro%esorului, M' Marc9an stabile?te trei ti$uri eco#$orta#ent&

3

3



iblio;ra%ie&

Cuco?, Constantin& Pea;o;ie, Eitura Poliro#, Ia?i, //5'(a;ne, Robert M'& Coni!iile Hn7"!"rii, Eitura Diactic" ?i

Pea;o;ic", ucure?ti, /.'*aber#as, iir;en& Cunoa?tere ?i co#unicare, Eitura Politic",

ucure?ti, /60'Ionescu, Miron& Lec!ia Hntre $roiect ?i reali<are, Eitura Dacia,

Clu-Na$oca, /61'Ionescu, Miron Rau, Ioan coor'& Diactica #oern", Eitura

Dacia' Clu-Na$oca, //'Marcus, Stroe& E#$atia - cercet"ri ex$eri#entale, Eitura

Acae#iei, ucure?ti, /.'Mucc9ielli, Ro;er& Metoe actiue Hn $ea;o;ia aul!ilor, Eitura

Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /61'Moles, Abra9a#& T9eorie structurale e la co##unication et la

societe, Masson, Paris, /65 Neac?u, Ioan& Metoe ?i te9nici e Hn7"!are e%icient", Eitura

Militar", ucure?ti, //3'Rau, Ioan Ilu!, Petre Matei, Li7iu& Psi9olo;ie social", Eitura

E)E, Clu-Na$oca, //'

3.

35



Ca$' =II& PROIECTAREA, OR(ANIZAREA QI DESFGQURAREALEC+IEI

J''' a instrui Hnsea#n" a $lani%ica, a $roiecta, a or;ani<a,a iria ?i a controla, %unc!ii ce asi;ur" exercitarea

rolului conuc"tor ce re7ine carului iacticHn $rocesul e Hn7"!"#nt'K

Ioan Cer;9it

P!a#iica$ea ,i ($"a#ia$ea actiit+0i!($ 'i'actice

Pentru a se reali<a ct #ai bine obiecti7ele ur#"rite $rin $reareaunei isci$line ?i, eci, e<7oltarea $ersonalit"!ii ele7ilor Hn irec!ia orit",Hn7"!area trebuie s" %ie $lani%icat" ?i nu Hnt#$l"toare' A?a cu# o

e%ine?te R' (a;ne, $lani%icarea este o $roble#" e anali<" a ceea ce s-ar $utea nu#i Jstructura Hn7"!"rii unui obiect e stuiuK' Ce $resu$uneaceast" anali<" O istribu!ie a con!inutului isci$linei $e unit"!i #ari eorinul ca$itolelor sau siste#elor e lec!ii, oronate Hntr-o anu#it"succesiune ?i care ur#ea<" s" %ie aborate Hn ecursul unui se#estru sauan ?colar'

Plani%icarea constituie $ri#a o$era!ie i#$ortant" $e care oreali<ea<" carul iactic la Hnce$utul anului ?colar' Docu#entul orientati7Hn $lani%icarea unei isci$line este $ro;ra#a ?colar", une sunt inicate

obiecti7ele ;enerale, ca$itolele, te#ele ?i nu#"rul e ore $osibil e alocat $entru tratarea lor' Pro%esorul $lani%ic" $rearea isci$linei e stuiu $entru un se#estru sau an ?colar, stabilin succesiunea lec!iilor acti7it"!ilor ?i ter#enele $recise e reali<are a lor' Plani%icarea anual" aacti7it"!ii $resu$une structurarea con!inutului $rin eli#itarea ca$itolelor ?i $reci<area nu#"rului e ore alocat $entru %iecare' Plani%icarease#estrial" o continu" $e cea anual", etaliin-o $rin&

' De%inirea obiecti7elor s$eci%ice %iec"rui ca$itol1' Stabilirea $e ca$itole a lec!iilor ?i a ter#enelor e reali<are

36

3.



0' Ienti%icarea unor $osibile strate;ii e $reare, Hn7"!are,e7aluare'

Exe#$le& Nr'crt'

Ca$itol Nr'ore

Subiectullec!iei

Data Obiecti7e Ti$ul elec!ie

Obser7a!ii

Nr'crt'

Ca$itol Nr'ore

Subiectul Data Obiecti7ele lec!iei

MetoeMiloace%olosite

E7aluareObser7a!ii

Procesul e Hn7"!"#nt este unul or;ani<at ?i iriat' Toateco#$onentele sale se articulea<" $entru a asi;ura, Hn cele in ur#",obiecti7ele ur#"rite' In es%"?urarea acti7it"!ilor iactice, inter7innu#ero?i %actori con!inuturi, #etoe ?i #iloace, strate;ii etc, sunt%olosite anu#ite resurse ?i se stabilesc 7ariate ti$uri e rela!ii $si9o-sociale?i $ea;o;ice $ro%esori-ele7i ?i ele7i-ele7i' Fiecare in aceste co#$onenteconi!ionea<" reu?ita e#ersului iactic' Co#$lexitatea $rocesului, $ri7it

$rin $ris#a intere$enen!ei %unc!ionale a co#$onentelor sale, %acenecesar" or;ani<area, care s"-i asi;ure unitatea ?i es%"?urarea Hn coni!iio$ti#e'

JOr;ani<area re$re<int" ac!iunea co#$lex" e asi;urare oronat",isci$linat", ra!ional", coerent" ?i e%icient" a acti7it"!ilor iactice, a%or!elor ?i #iloacelor u#ane ?i #ateriale necesare $unerii Hn o$er" aco#$onentelor esen!iale ale $rocesului e Hn7"!"#nt - obiecti7ele,con!inuturile, strate;iile iactice, e7aluarea ?i Hneosebi %or#ele eacti7itate iactic"'K5

Pentru a se asi;ura o %unc!ionalitate e%icient" $rocesului instructi7-eucati7, %or#a e or;ani<are trebuie s" %ie aec7at" con!inutului $reat'In $ractic" $ot %i ao$tate %or#e 7ariate e or;ani<are a acti7it"!ii' Datorit"

7alen!elor sale in%or#ati7e ?i %or#ati7e, lec!ia r"#ne %or#a e ba<" aor;ani<"rii acti7it"!ii'

Ca $rinci$al caru e Hnsu?ire a cuno?tin!elor, %or#are a abilit"!ilor,e7aluare ?i notare a $er%or#an!elor, lec!ia trebuie s" r"s$un" anu#itor cerin!e iactice, $entru a a7ea un rana#ent riicat&

3/

5 . Ioan onta?& Pea;o;ie, $' .'

36



Lun re$t criteriu sarcina iactic" e ba<" ?i ti$ul e Hn7"!are, $ute# reali<a ur#"toarea taxono#ie a lec!iilor&

' Lec!ia e trans#itere ?i Hnsu?ire a noilor cuno?tin!e1' Lec!ia e %or#are a $rice$erilor ?i e$rinerilor0' Lec!ia e reca$itulare, siste#ati<are ?i consoliare a

cuno?tin!elor' Lec!ia e 7eri%icare, e7aluare, notare' Lec!ia #ixt"5' Lec!ia ti$ se#inar'

Lec!ia nu este unica %or#" $rin care se or;ani<ea<" instruirea ?ieucarea' Exist" o #ultituine e alte %or#e, ini7iuale sau e ;ru$, eor;ani<are ?i es%"?urare a acti7it"!ii iactice, cu# ar %i&

' Stuiul ini7iual& lectura e co#$letare ?i lectura

su$li#entar"1' Elaborarea unor $roiecte, eseuri, re%erate0' Re<ol7area e exerci!ii ?i alte a$lica!ii' Sesiuni e co#unic"ri ?i re%erate, concursuri' Cercurile e s$ecialitate5' Consulta!ii ?i #eita!ii'Moul Hn care $ro%esorul or;ani<ea<" acti7it"!ile ce ur#ea<" a %i

reali<ate cu ele7ii, are o eosebit" i#$ortan!", eoarece Hn acest %el este $osibil" iriarea o$ti#" a Hn7"!"rii, o Hn7"!are solicitant" ?i instructi7" D'

P' Ausubel ba<at" $e o 7arietate e ac!iuni ?i $roceee #enite s" asi;ureHnsu?irea te#einic" a con!inuturilor, %or#area $rice$erilor ?i e$rinerilor 7i<ate' Pentru aceea?i sarcin" e Hn7"!are exist" #ai #ulte alternati7e eac!iune' n7"!area 7a %i or;ani<at" recur;nu-se la solu!ia cu cele #ai#ari ?anse e reu?it"'

P$(iecta$ea !ec0iei 1actiit+0ii2Ter#enul e J$roiectare iactic"K esi;n instruc!ional

ese#nea<" o serie e o$era!ii $rin care se stabilesc antici$at $a?ii ce 7or

%i $arcur?i Hn reali<area lec!iei, obiecti7ele ur#"rite, con!inutul ce ur#ea<"a %i $reat, strate;iile utili<ate, $roceeele e e7aluare, $recu# ?i rela!iileintre toate acestea' Rolul ?i e7aluarea o$era!iilor e $roiectare suntcon%ir#ate e $ractica ?colar", reu?ita lec!iei %iin coni!ionat" e un

$roiect bine reali<at'

3



JO $re;"tire serioas", $re7"<"toare ?i ra!ional" a lec!iei Hnce$e cuun act e $roie"are, e ;nire, i#a;inare ?i %una#entare a acesteia intoate $unctele e 7eere'K.

Prin inter#eiul $roiect"rii, $ro%esorul H?i 7a clari%ica ce anu#eur#ea<" s" $reea, cu# ?i cu ce sco$' n acest %el, el are $osibilitateaar#oni<"rii obiecti7elor lec!iei cu strate;iile e reali<are ?i #oalit"!ile ee7aluare' Acti7itatea iactic" e7ine cu att #ai e%icient", cu ct este #aite#einic ?i #inu!ios $re;"tit"'

A $roiecta o lec!ie Hn 7eerea Hn7"!"rii e%iciente Hn clas" Hnsea#n" ae%ectua ur#"toarele o$era!ii&

' Anali<a ;eneral" a lec!iei $rin consultarea $ro;ra#ei,#anualului ?i a altor surse biblio;ra%ice ce 7o# $rea

1' ncararea acti7it"!ii res$ecti7e Hn siste#ul e lec!ii sau $lanulte#atic une ne situ"#

0' De%inirea obiecti7ului ;eneral ?i a obiecti7elor o$era!ionale ceur#"ri# Hn acti7itatea res$ecti7"

' Stabilirea resurselor necesare reali<"rii cu ce 7o# reali<a cele $ro$use

' Ienti%icarea strate;iilor iactice aec7ate %iec"rui obiecti7o$era!ional stabilit cu# $roce"# $entru a atin;e ceea ce ne-a#

$ro$us5' Selectarea, structurarea lo;ic" ?i esen!iali<area con!inutului la

ce in%or#a!ii ne ra$ort"# Hn $reare

.' Deter#inarea %or#elor e e7aluare cu# 7o# ?ti ac" a#reali<at ceea ce ne-a# $ro$us

6' Stabilirea #oalit"!ilor e a$licare cu# 7o# reali<atrans%erul'

1

. 6 Ioan Cer;9it& Per%ec!ionarea lec!iei Hn ?coala #oern", $' 0'



emersul metodic al unei activită"i instructiv educative

Miron Ionescu, //., $' 33

Stabilirea ?i $relucrarea con!inutului ?tiin!i%ic $e ba<a $rinci$iilor ?inor#elor&

- lo;icii ?tiin!ei- e$iste#olo;iei- Hn7"!"rii- lo;icii iactice ?i $ea;o;ice- $articularit"!ile $si9olo;ice ale ele7ilor - ni7elul intelectual al ele7ilor

For#ularea obiecti7elor o$era!ionale

Stabilirea strate;iei iactice !inn cont e interrela!iile intre $rinci$iile iactice, #etoele e Hn7"!"#nt ?i %or#ele e or;ani<are aacti7it"!ii iactice

Metoe e Hn7"!are& Hn7"!area $rin esco$erire- Hn7"!area $rin $roble#ati<are- ex$eri#entarea irect"- exerci!iul- instruirea asistat" e co#$uter - #e#orarea inteli;ent"

- Hn7"!area cu autorul #oelelor - re$eti!ia ?i controlulMetoe e $reare&- con7ersa!ia euristic" $roble#ati<area e#onstra!ia lo;ic" sau

ex$eri#ental"- instruirea asistat" e co#$uter - ex$lica!ia- #oelarea- $rele;erea

- $o7estireaCunoa?terea ?i e7aluarea rana#entului ?colar Moalit"!i e autocontrol ?i autoe7aluare %olosite e ele7i&interexa#in"ri, exerci!ii e autoa$reciere cu autorul unor bare#uri,

con%runtarea cu solu!ia corectaMoalit"!i e e7aluare ?i control %olosite e $ro%esor&c9estionare oral", exa#in"ri scrise, teste e cuno?tin!e, exa#in"ri

cu autorul co#$uterului, H#binarea i%eritelor #oalit"!i e e7aluare

0



Ilustrare&Pro%esorul ur#ea<" s" $reea la isci$lina JLo;ic"K clasa a I)-a,

lec!ia JPrinci$iul ra!iunii su%icienteK' Hn $roiectarea lec!iei, el 7a $arcur;eur#"torii $a?i&

- se ei%ic" asu$ra con!inutului teoretic ce ur#ea<" s" %ie $reat,consultn #anualul ?i alte surse biblio;ra%ice lucr"ri e s$ecialitate,sinte<e, cule;eri e exerci!ii

- H?i clari%ic" #oul Hn care 7a inte;ra noul con!inut Hn ansa#blulte#atic al ca$itolului JPrinci$iile lo;iceK, asociinu- cuno?tin!elor

$reate anterior celorlalte trei $rinci$ii lo;ice- e%ine?te obiecti7ul ;eneral cunoa?terea celei e a $atra le;i e

ra!ionare corect" ?i obiecti7ele o$era!ionale e%inirea $rinci$iului,ienti%icarea ti$urilor e te#eiuri, stabilirea te#eiurilor corecte, %or#areaca$acit"!ii e a o$era cu acest $rinci$iu, eter#inarea consecin!elor

neres$ect"rii lui&- ienti%ic" acele ca$acit"!i ale ele7ilor ce 7or %i solicitate Hn

reali<area sarcinilor e Hn7"!are ;nire critic", i#a;ina!ie- 9ot"r"?te aborarea unei strate;ii acti7-$artici$ati7e Hn reali<area

lec!iei, care s" solicite ele7ii Hn $re<entarea con!inutului lec!iei, ilustrareacu exe#$le a %iec"rui ti$ e te#ei, re<ol7area e exerci!ii ?i $roble#e

- 7a conce$e un test e e7aluare %or#ati7", care 7a %i a$licat las%r?itul lec!iei sau 7a selecta cte7a exerci!ii $rin re<ol7area c"rora ele7ii7or e#onstra ;raul e Hnsu?ire ?i Hn!ele;ere a con!inutului ieatic

- stabile?te #oalitatea $rin care 7a ex$lica ele7ilor cu# $oate %i%olosit acest $rinci$iu Hn aborarea unor $roble#e s$eci%ice altor isci$line, o%erinu-le $entru re<ol7are, e exe#$lu, ur#"torul exerci!iuin #anual&

Pentru a $utea sus!ine c" ou" triun;9iuri sunt ase#enea, estesu%icient s" ?ti# c"&

' Au cte un un;9i con;ruent 1' Au cte o latur" con;ruent" 0'Au cte ou" un;9iuri con;ruente ' Au cte ou" laturi $ro$or!ionale' Au cte ou" laturi $ro$or!ionale, iar un;9iurile %or#ate e laturile

res$ecti7e sunt con;ruente 5' Toate laturile unuia sunt $ro$or!ionale culaturile celuilalt'



Cerin!e&' Ce %el e te#ei re$re<int" %iecare intre enun!urile e la - 5

1' Care este %or#ula exact" a rela!iei e la te#ei la Hnte#eiat 0' n ca<ulte#eiurilor insu%iciente, s" se arate ce ar trebui a"u;at $entru a ob!ine unte#ei su%icient

Conce$erea unei lec!ii se concreti<ea<" Hn elaborarea unui $roiecte reali<are a sa, care o%er" o $ers$ecti7" e ansa#blu, ;lobal" ?i co#$let"asu$ra acti7it"!ii ce ur#ea<" s" o es%"?ur"# loan Cer;9it' n li$saacestuia exist" riscul e a lucra 9aotic ?i ine%icient' n $roiectul e lec!iesunt $reci<ate toate ele#entele i#$licate Hn es%"?urarea sec7en!ial" a

$rocesului e $reare-Hn7"!are' Nu exist" un #oel unic e $roiect e lec!ie, e aceea $re<ent"# Hn

continuare cte7a 7ariante $osibile'Mo#entelelec!iei

Obiecti7e $ro$use

Te9nolo;iareali<"rii

Feebac>

Obiecti7eo$era!ionale

Con!inutaec7at

Strate;iiiactice

Ite#ii testului ee7aluare

Mo#entele

lec!iei

Con!inut Acti7itatea

$ro%esorului

Acti7itatea

ele7ilor

A $re;"ti un e#ers iactic Hnsea#n" a antici$a es%"?urarea sa,succesiunea sec7en!elor ?i structura acestora, strate;iile necesare,

$er%or#an!ele ce se 7or ob!ine' Pre;"tirea $realabil" coni!ionea<"e%icien!a acti7it"!ii' Lec!ia are un con!inut bine eter#inat, o anu#it"structur" sec7en!ial", un ti#$ li#itat e es%"?urare, $resu$une utili<areaunor strate;ii aec7ate Hn Hne$linirea obiecti7elor $ro$use' Proiectareaasi;ur" o ri;oare s$orit" or;ani<"rii ?i es%"?ur"rii e%ecti7e a lec!iei, ceeace nu Hnsea#n" c" $roiectul Hnsu?i nu $oate %i reconsierat, ac" estene7oie, $e $arcursul reali<"rii sale'

5



Mo#entelelec!iei

Con!inut esen!ial Acti7itatea $ro%esorului Acti7itateaele7ilor

' Mo#ent Notea<" absen!ele Se $re;"tesc

or;ani<atoric Obser7a!ii $entru lec!ie

1'Reactuali<area

- istribuirea ter#enilor k solicit" r"s$unsuri la - au r"s$unsuri la

con!inutului k ter#en istribuit ur#"toarele Hntreb"ri& Hntreb"rile ce lesunt

$reat anterior ter#en neistribuit a' Ce este o in%eren!" aresate

k le;ea istribuirii ter#enilor b' Cu# se clasi%ic" in%eren!ele - H?i reactuali<ea<"

k tabelul istribuiriiter#enilor'

c' Care este structura unei cuno?tin!eleHn7"!ate

$ro$o<i!ii cate;orice anterior

- ti$uri e in%eren!e eucti7e ' Cn un ter#en este istribuit - %ac conexiuni cui#eiate Dar neistribuit con!inuturi care

auCon7ersiunea e' Enun!a!i le;ea istribuirii

ter#enilor%ost $relucrate Hn

k e%ini!ie %' Care sunt ti$urile e in%eren!e ca$itolele

k con7ersiuni 7alie eucti7e i#eiate $receente

k e#onstra!ie ;' Cu# se e%ine?te con7ersiunea - re%ace#onstra!ii

k ca<ul $ro$o<i!iilor SoP' 9' Care sunt con7ersiunile 7alie $e ba<a teoriei

i' Din ce #oti7 $ro$o<i!iile e ti$

SoP

Hnsu?ite Hn

$realabilnu se con7ertesc

Ob7ersiuneak e%ini!ie k ob7ersiuni 7alie

k Ce este ob7ersiunea

k re$re<entare ;ra%ic" $rin#etoa ia;ra#elor =enn ka$lica!ii ale con7ersiunii ?iob7ersiunii

k Care sunt ob7ersiunile 7aliek Cu# se re$re<int" ;ra%iccon7ersiunile ?i ob7ersiunile

.



Re<ol7are&

i Se introuc si#boluri $entruter#enii

$ro$o<i!iilor cate;orice $ro$use ca $re#ise,%olosin, e7entual, #auscule e laHnce$utul al%abetului'

A oa#eni care H?i !in $ro#isiunile

oa#eni e Hncreere

C oa#eni 7eseli

D oa#eni co#unicati7i

E oa#eni res$ecta!i

F oa#eni si#$atici'

Exe#$lu& - $ro%esorul insist" asu$ra

i#$ortan!ei

k etectea<"

AaE aE $t' c"AaE

etect"rii corecte a ter#enilor JSK?i

ter#enii $ro$o<i!iilor

aA Da JPK lo;ic a%la!i Hn structura $ro$o<i!iilor

cate;orice

aE DaE cate;orice Hn 7eerea o$ti#i<"rii k reenu#escace?ti

Da CaD o$er"rii' ter#eni'

DaE CaE - $ro%esorul solicit" ele7ilor reactuali-

k clasi%ic"

CaD FaC <area clasi%ic"rii $ro$o<i!iilor

cate;orice

$ro$o<i!iile

CaEW FaE $entru construirea ra$i" ?i corect"a

cate;orice ?i

%or#ulelor cores$un<"toare $re#iselor

construiesc

raC ?i $entru aucerea la %or#a eex$ri#a-

%or#ulele

t-aE re stanar el ex$lic" #oul Hn care $ot

$re#iselor'

%i reconstruite $ro$o<i!iileec9i7alente'

k construiesc

iii Hn ur#a trans%or#"rilor toate

- $ro%esorul ex$lic" %elul Hn care se %or#ulele

$ro$o<i!iile sunt a%ir#ati7eeci,

construiesc silo;is#ele ele#entare?i

$ro$o<i!iilor

nu#ai $rin #eoa =enn' cu# se ur#"re?te ob!inereaconclu<iei

ec9i7alente'

e exe#$lu& AaE re$re<entarea ;ra%ic" se %ace k construiesc

res$ectn cerin!ele unui e#ers silo;is#ele

lo;ic-corect' ele#entare'

SSab "e - $ro%esorul solicit" $re<entarea%or#ei

k $re<int" %or#ae

U :L e ex$ri#are stanar a soritului ex$ri#are

/



stanar'

aristotelic' k H?i reactuali<ea<"- solicit" reactuali<area ti$urilor e cuno?tin!ele

$ri7inFor#ula& AE3 $ro$o<i!ii cate;orice in $unct e $ro$o<i!iile

7eere calitati7' a%ir#ati7e ?iObser7a!ie& ac" se iau Hnconsie-

$ro$o<i!iilene;ati7e'

ra!ie oar $ro$o<i!iileini!iale, atunciou" $ro$o<i!ii suntne;ati7e& Ae?i CeF ?i se 7or re$re<enta

$rin ia-;ra#a Euler'

13



i Se con7ine asu$ra not"riiter#e-

nilor $ro$o<i!iilor cate;oricek clasi%icarea $ro$o<i!iilor

cate;orice&A E I O SaP SeP SiP SoP

k con7ersiune&k ob7ersiune

Uk ra!iona#ent co#$lex

$olisilo;is#k sorit - ex$ri#areenti#e#atic"Aa

aCCaD %or#a stanar

DaE

@

SD

EaF

3

3

AaF

iii

k $ro$o<i!ii a%ir#ati7e

k $ro$o<i!ii ne;ati7e

k ia;ra#a =enn

k ia;ra#a Euler

Fixarea -se extra;e conclu<ia ;eneral" a k %ace a$recieri asu$ra #oului k solicit"ex$lica!ii

#oului #oului e solu!ionare aexerci!iului

Hn care ele7ii au colaborat la su$li#entar e

e re<ol7are ?i se inter$retea<" re<ultatul' re<ol7area exerci!iului' kre<ol7"exerci!iial;orit#ic k re<ol7are e exerci!ii

ase#"n"toarek $ro$une alte exerci!ii' ase#"n"toa

re'care au ;ra e i%icultate #ai#are

k $ro$une te#a $entru acas"

1



Mo#entele Con!inutul Acti7itatea Acti7itatea

lec!iei esen!ial $ro%esorului ele7ilor

Mo#ent or- - notarea absen!elor - se $re;"tesc

;ani<atoric - obser7a!ii $entru lec!ie

- 1 #in'

Sensibili<a- - Co#unic" ele7ilor Notea<" Hn

rea $entru subiectul lec!iei ?i o- caiet titlul

acti7itate biecti7ele o$era!io- lec!iei

- 0 #in' nale, $e care le scrie

$e tabl"

- Strne?te curio<ita-

tea, tre<e?te interesul

?i orin!a e a aboraaceast" $roble#atic"

Reactuali<a- Proble#atica& Solicit" ele7ilor trece- H?i rea#intesc

rea unor no O#ul, rea Hn re7ist" a te#e- $rinci$alele

!iuni ancor" Libertatea, lor aborate $n" Hn te#e stuiate

- #in' Dre$tatea, acel #o#ent $entru a $n" acu# Hn

Fericirea, ilustra i7ersitatea $ro- carul orelor

Ae7"rul, ble#elor aborate, e %iloso%ie

Ti#$ul, ceea ce 7a u?ura e%ortul

Orinea, e e%inire a %iloso%iei

Du#ne<eu

Prearea Cicero -$re<int" ele7ilor textul -situarea

noilor 3-0 H'e'n'& ?i le $ro$une un e#ers textului Hn

cuno?tin!e Tusculanae analitic asu$ra lui contextul

03 #in' - re" acce$!iunea -o%er" in%or#a!ii ;nirii

at" %iloso%ului e su$li#entare autorului

c"tre Pita;ora& -Hi aut" s" anali<e<e -anali<ea<"

%iloso%ia este textul ?i s" #eite<e textul ?iconte#$la!ie' asu$ra celor esco$erite extra;e

- Pita;ora a%ir#" -%ace a$recieri $ri7in esen!ialul $e

es$re sine c" #oul e tratare a te#ei care Hl %ixea<"

Jnu $ose" nici o -iriea<" ?i siste#ati<ea- no!iuni ?i

?tiin!" Hn s$ecial, <" obser7a!iile ele7ilor ?i uec"!i'

ar c" este %iloso%K

1- Filoso%ii, aic" Jiubitorii -es$rin ieea

10



e Hn!ele$ciuneK sunt cei $rinci$al" ?i o

care nu $un $re! nici $e ex$lic"'

;lorie nici $e bani, ci Jse - rele7" ti$ul e

consacr" cu aroare cerce- ar;u#enta!ie

t"rii naturiiK' - reali<ea<" un

- Hn 7ia!", conte#$larea ?i e%ort e re%lec-

stuiul naturii sunt cu #ult !ie $ersonal"

#ai $resus ect orice alt" asu$ra ieilor

acti7itate' ex$ri#ate

-%ac o$erante cu-

no?tin!ele nou

obnite Hn

stuiul ini7iual

E$ictet 3-1 e'n'& -$ro$une ele7ilor -stuia<" textulManualul anali<area unui inicat

-Ex$resia %iloso%iei e %a$ta, alt #o e a -solicit" l"#uriri

nu 7orba conce$e %iloso%ia su$li#entare

-Filoso%ii sunt $reocu$a!i -o%er" in%or#a!ii - extra; esen!ialul

nu nu#ai e conte#$la- su$li#entare in #aterialul

rea naturii ?i a oa#enilor, -Hnru#" ?i con- anali<at

ci au Hn 7eere ?i reali<a- trolea<" acti7ita- -reali<ea<" un

rea unor %a$te e#ne e tea lor e%ort e re%lec!ie

$rinci$ii %iloso%ice -nu#e?te un ele7 $ersonal" asu$ra-Exe#$le in 7ia!a coti- s" $re<inte ?i s" ieilor ex$ri#ate

ian" co#ente<e ieea -H?i #ani%est"

-a nu se a%ir#a ce7a ex$ri#at" Hn text' atituinea %a!" e

ne;nit -cooronea<" acestea $rin ata-

-Hnce$i s" te co#$or!i ca iscu!iile care se ?a#entul la uec"-

ae7"rat %iloso% atunci cannu e?ti a%ectat cn cine7a H!is$une c" nu ?tii ni#ic'

Ini!ia<"-%ace scurte a$recieriasu$ra atituinilor $ecare ele7ii le au %ata e

$unctul e 7eeresus!inut e autor'- solicita ar;u#entareaacestor atituini'

!ile e 7aloare e#ise Hn textsau $rin res$in;ereaar;u#entat" a lor'-Co#$ar" cele ou"

$ers$ecti7e o%erite eanli<a textelor ?i esco$er"eosebirile intre ele'

15

1



Nae Ionescu 6/3-/3& Curs e#eta%i<ic"& -a %iloso%aHnsea#n" a reucerealitatea sensibil" lanecesit"!ile

$ersonalit"!ii tale'-Filoso%ia Hnsea#n" Jae%or#a realitateasensibil" ?i a Hncerca s-o $ui e acor cu tineHnsu!i, a-!i $roiectastructura ta s$iritual"asu$ra Hntre;uluicos#osK Ar;' &inca$acitateaae7"rului %iloso%ic e

a e7eni obiecti7' Ar;'1& #ultituinea esiste#e %iloso%ice' Ar;'0& caracterul e absolut

$e care- are oricecuno?tiin!" %iloso%ic"'-Filoso%ia are uncaracter $ersonal, esteun act e tr"ire& %or#"e #ani%estare a

$ersonalit"!ii'

Aristotel 06-011H'e'n'& Meta%i<ica-Filoso%ia este ?tiin!" a

$ri#elor $rinci$ii-Caracteristicile%iloso%ului ?i ale%iloso%iei&' %iloso%ul ?tie totul,%"r" a $osea ?i ?tiin!a

%iec"rui ca< $articular 1' Hn o#eniul oric"reiisci$line e consieratcel #ai ca$abil acelacare ?tie s"-?i%or#ule<e ;nurile Hnc9i$ #ai $otri7it

-co#unic" ele7ilor sarcinile e lucru,-o%er" in%or#a!iisu$li#entare es$re

$ersonalitatea%iloso%ului,

-ur#"re?te #oul Hncare ele7ii H?i Hnsu?escti$ul e ar;u#entareutili<at e %iloso%-solicit" ele7ilor a$recieri $e #ar;ineaieilor sus!inute Hn text-Hi Hnru#" s$reesco$erirea celor ou"alternati7e re<ultate inaceast" $ers$ecti7"&

$articular"- o lu#esubiecti7" $rin excelen!"1 ;eneral"- e%initorie

$entru Hntre; siste#ul Hncare se 7alori%ic"existen!a-$re<int" textul eanali<at ?i reali<ea<" oHncarare a sa Hncontextul ;nirii%iloso%ului, -o%er"ex$lica!ii su$li#entarecu $ri7ire la ter#enii ere%erin!",-aut" ele7ii Hnanali<area textului,extra;erea ieilor e

ba<" ?i co#$ararea lor cu cele es-co$eriteanterior'

-anali<ea<" textul ?i extra;ieea $rinci$al"-ex$lic" ieea $re<entnarticula!iile ;niriiautorului,-istin; ti$ul e

ar;u#enta!ie la carerecur;e %iloso%ul Hnsus!inerea ieilor sale'-caut" s" $un" Hn e7ien!"in%luen!a $e care auexercitat-o ieile %iloso%iceres$ecti7e Hn 7ia!a cultural"?i cea social"'- Hncearc" s" ienti%ice

$uncte e 7eere ?iar;u#ente o$use celor

sus!inute e autorultextului'

-ienti%ic" acce$!iunea $ecare Aristotel o "%iloso%ului ?i %iloso%iei-co#$ar" statutul %iloso%ieicu cel al ?tiin!ei Hn (reciaantic"-stabilesc locul ?i rolul%iloso%ului Hn cetate,con%or# o$iniei Iui

Aristotel'

1.

1



0' %iloso%ia este ?tiin!a caree culti7at" $entru ea Hns"?ie ra;ul cunoa?terii, esu$erioar" ?tiin!a care estestuiat" Hn 7eerea

%oloaselor ce ecur; in ea' %iloso%ul este cel care arecuno?tin!a uni7ersalului,c"ci $rin aceasta cunoa?teoarecu# ?i ceea ceesubsu#at uni7ersalului'

-cooronea<" $artici$area ele7ilor laiscu!iile ;enerate e $roble#atica textului-ur#"re?te %or#area

a$tituinilor e;nire $ersonal"-culti7" atituineacritic" %a!" e ieileenun!ate-caut" s" $re7in"Hnsu?irea necritic" aieilor'

-caut" s" esco$e$erese#ni%ica!ia conce$tuluie J2$rinci$iu $ri#K-reactuali<ea<" Hn!elesurileconce$tului e J$rinci$iu

$ri#K, stuiat Hn ca$itolulJOrineaK-H?i ex$ri#" o$inia $ersonal" cu $ri7ire la $ers$ecti7a $ro$us" eAristotel

Fixarea

noilor cuno?tin!e #in'

-Pita;ora& Filoso%ia este

conte#$lare-E$ictet& Ex$resia %iloso%ieie %a$ta-Nae Ionescu& Filoso%ia caact e tr"ire-Aristotel& Filoso%ia este?tiin!a $ri#elor $rinci$ii

-solicit" ele7ilor

$re<entarea succint" a#ourilor e aconce$e %iloso%iaiscutate Hn carullec!iei

-reali<ea<" o restructurare

a #aterialului $reat-o$erea<" co#$ara!ii Hntre#oalit"!ile e e%inire a%iloso%iei $re<entate Hnti#$ul lec!iei-$leea<" $entru una sau $entru alta intre acestea

E7aluar ea 3#in

Ite#ii testului e e7aluare -Reali<area %eebac>-ului $rin a$licareaunui test e e7aluare%or#ati7"-Pre<int" re<ultateletestului ?i %acea$recieri asu$ra lor-se 7a reali<a notarea?i ex$licarea notelor

acorate

-R"s$un Hn scris la testule e7aluare-H?i Hnsu?esc obser7a!iile%"cute-Pri#esc l"#uriri asu$ranotelor acorate

nc9eierealec!iei1 #in'

-se 7a e7ien!ia ;raule $artici$are al claseila lec!ie %iinre#arca!i ele7ii cucontribu!ii eosebite

15



16Pa?i se#ni%icati7i Hn es%"?urarea lec!ieiCu toate c" i#$unerea unei structuri $realabil stabilite $oate

conuce la %or#alis# Hn acti7itatea iactic", 7o# $re<enta Hn continuare $a?ii care, e re;ul", sunt $arcur?i Hn es%"?urarea unei lec!ii'

' Sensibili<area ele7ilor $entru acti7itate, $rin ca$tarea aten!iei, $ro7ocarea curio<it"!ii, strnirea interesului ?i sti#ularea orin!ei lor e aac!iona $entru $roucerea Hn7"!"rii'

Moalitatea %una#ental" e ca$tare, #en!inere ?i orientare aaten!iei, inis$ensabil" rece$t"rii, r"#ne a$elul la #oti7a!ia intrinsec" aele7ilor, aic" la acei %actori interiori susce$tibili e a-i #obili<a la oacti7itate #enit" s" conuc" la Hnsu?irea cuno?tin!elor ?i %or#area

$rice$erilor' Subiectul este ca$abil s" Hne$lineasc" anu#ite ac!iuni, ar o7a %ace nu#ai ac" este #oti7at, ac" ce7a Hl eter#in" s" ac!ione<e'Moti7a!ia Hn7"!"rii este asi;urat" e un ansa#blu e #obiluri curio<itate,

orin!e, as$ira!ii, atrac!ii, tenin!e, senti#ente, atituini, interese, iealurile;ate e trebuin!ele %iec"ruia, care ina#i<ea<", acti7ea<", $un Hn #i?care?i iriea<" co#$orta#entul s$re un anu#it sco$'

Exe#$lu&Moti7a!ia ele7ilor $entru stuierea lec!iei JIn%la!iaK, la isci$lina

JEcono#ieK, $oate %i asi;urat" e orin!a lor e a cunoa?te ?i Hn!ele;ecau<ele, #ecanis#ele ?i #oalit"!ile e co#batere ale unui %eno#enne;ati7 care a%ectea<" econo#ia na!ional" ?i este resi#!it e #aoritatea

$o$ula!iei' Ei nu-?i 7or s$une& JTrebuie s" Hn7"! aceast" lec!ie $entru a

ob!ine nota necesar" $ro#o7"rii sau $entru a a7ea, Hn ;eneral, note %oarte buneK, ceea ce ar constitui o #oti7a!ie insu%icient"' La ba<a ac!iunii lor sesituea<", e %a$t, auto#oti7a!ia, ce re<i" Hn curio<itatea e$iste#ic"#ani%estat", s$iritul e ex$lorare, tenin!a e $er%ec!ionare continu"'

Moti7a!ia este o tensiune interioar" care ina#i<ea<" subiectul, Hlantrenea<" Hntr-o acti7itate orientat" s$re atin;erea unui sco$ acce$tatsubiecti7' Subiectul #oti7at se #ani%est" acti7, o7ee?te o aten!ieconcentrat" ?i sus!inut", #unce?te #ult ?i nu ur#"re?te un $rile oarecaree e7aare in sarcin"' Pro%esorul caut" s" le %or#e<e ele7ilor un

co#$orta#ent sr;uincios, e ti$ul st"rii e $re;"tire $entru Hn7"!are, lein%luen!ea<", $rin te9nici s$eci%ice e con7in;ere, o$iniile ?i atituinile'

1/

1.



JNu-l %ace# $e ele7 9arnic $ee$sinu-l $entru lene, curaos $ee$sinu-l $entru la?itate nu-i $ro7oc"# interes $entru #unc" $ee$sinu-l $entru ini%eren!"' Nu-l Hn7"!"# s" stuie<e re$ee, $ee$sinu-l $entru Hncetineal", nici s" !in" #inte $ee$sinu-l c" uit",nici s" uece corect $ee$sinu-l $entru li$s" e lo;ic"'K6

Ac!iunile e sensibili<are a ele7ilor $entru acti7it"!i %ac a$el la oserie e %actori #oti7a!ionali, cu# ar %i& a$tituinile ?i talentul ini7iual,orin!ele ?i $asiunile, curio<itatea, co#$eti!ia, reali<area eului, s$eran!asuccesului ?i tea#a e e?ec etc' Pea;o;ia acti7" tine s" utili<e<e, cu

$rec"ere, #oti7a!iile intrinseci' Ro;er Mucc9ielli istin;e ur#"toriisti#uli care $ot s" inuc" ast%el e #oti7a!ii/&

' In7ocarea obiecti7elor $e ter#en lun; #oti7ele $entru a stuia,a7antaul 7iitor al stuierii isci$linelor Hn cau<", interesul social, cel e

$ro#o7are, ie?irea in starea e i;noran!", $resti;iul etc

1' Reco#$ensa $e ter#en lun;0' Sanc!iuni estinate s" escurae<e co#$orta#entele nea#ise'Te9nicile a7ersi7e, care $ro7oac" %rica e sanc!iune, nu asi;ur" o

#oti7a!ie $o<iti7" Hn7"!"rii, riscn s" $ro7oace c9iar a$atia ?i a$oire7olta' Pe e alt" $arte, succesul la Hn7"!"tur" constituie un sti#ulent

$entru Hn7"!area ulterioar"'Moti7a!ia este o coni!ie a acti7it"!ii e%iciente ?i se ex$ri#" $rin

interes ?i atituini e atrac!ie sau e res$in;ere %a!" e acti7itate' Nu#aiac" sunt $o<iti7 #oti7a!i, ele7ii se 7or i#$lica acti7 Hn acti7itatea

iactic"' Acti7i<area $rin sensibili<are este o ac!iune e eucare ?iinstruire ce se reali<ea<" $rin #iloace $ea;o;ice& utili<area #etoelor acti7-$artici$ati7e, crearea situa!iilor sur$ri<" antrenante, a unei at#os%ere

$a?nice e lucru, culti7area atituinilor e cercetare ?i obnire acuno?tin!elor $rin esco$erire $ro$rie'

1' Co#unicarea obiecti7elor ur#"rite' nainte e reali<areae%ecti7" a oric"rei acti7it"!i iactice se $reci<ea<" Hn #o clar obiecti7eleur#"rite' Ele7ii trebuie s" cunoasc" ti$ul e $er%or#an!" care 7a %i

03

6 / 'F' S>inner& Re7olu!ia ?tiin!i%ic" a Hn7"!"#ntului, $' 01'/ 53 Ro;er Mucc9ielli& Metoe acti7e Hn $ea;o;ia aul!ilor, $' 5/'

16



%olosit re$t iniciu c" Hn7"!area a %ost reali<at" Robert M' (a;ne'Sco$ul co#unic"rii obiecti7elor ur#"rite este e a r"s$une la Hntrebarea

$e care orice ele7 $oate s" ?i-o $un"& Cu# 7oi ?ti cn a# reali<atHn7"!area orit" In%or#area asu$ra $er%or#an!ei $e care o 7a reali<a laHnc9eierea acti7it"!ii arat" ele7ului, Hnainte e Hnce$erea Hn7"!"rii, ceanu#e trebuie s" Hn7e!e re<ultatul a?te$tat, ceea ce este %oarte i#$ortant

$entru a-?i iria #ai bine aten!ia ?i e%orturile'J'''$ro%esorii nu nu#ai c" trebuie s"-?i or;ani<e<e toat" acti7itatea

$e obiecti7e clare, ar ?i trebuie s"-?i in%or#e<e ele7ii asu$ra acestor obiecti7e, %"r" a#bi;uit"!i ?i %"r" #ister'K53

Ma;er ?i Mc Cann au e#onstrat %oloasele $e care le auce ele7ilor cunoa?terea e la Hnce$ut a obiecti7elor s$eci%ice $e care ur#ea<" s" leatin;", clasa e r"s$unsuri ce se a?tea$t" e la ei la ter#inarea acti7it"!ii'Obiecti7ele ur#"rite nu trebuie s" constituie o necunoscut" nici $entru

$ro%esor, nici $entru ele7i, eoarece un $roces instructi7-eucati7 este9a<arat ?i orb ac" nu exist", intr-un Hnce$ut, $ers$ecti7a re<ultatelor ce7or %i ob!inute' Declan?area ac!iunii iactice e%ecti7e este $receat",a?aar, e stabilirea ?i anun!area !intelor instruirii, care oat" ce au %ostcon?tienti<ate e c"tre ele7i, eter#in" la cei #ai #ul!i intre ei ?i o

$artici$are #oti7at" la acti7itatea e Hn7"!are'0' Reactuali<area cuno?tin!elor Hn7"!ate anterior no!iunile ancor",

Hnsu?irea in%or#a!iilor sau re<ol7area unor $roble#e noi e$ine ein%or#a!iile ?i e$rinerile intelectuale obnite anterior' Exist" c9iar

situa!ii cn noua Hn7"!are nu este, Hn cele in ur#", ect o co#binare acuno?tin!elor Hn7"!ate Hn $realabil' Nu se reactuali<ea<" ect no!iunileancor" conce$te, iei, $rinci$ii, ter#eni e le;"tur" etc, care $ot u?ura,ca ele#ente e su$ort, noua Hn7"!are' n7"!area unei e$rineri intelectualeeste coni!ionat" e Hn7"!area anterioar" a unei e$rineri suboronate'

Exe#$lu&Disci$lina Lo;ic" - nu $ot %i Hn7"!ate ra$orturile intre no!iuni %"r"

reactuali<area ?i in7ocarea cerin!elor i#$use e c"tre $rinci$iile lo;ice'

0

53 =i7ian e Lans9eere, (ilbert e Lans9eere& De%inirea obiecti7elor euca!iei,

$' /'1/



Orice obiecti7 o$era!ional se lea;", ca $osibilitate e reali<are, ealte obiecti7e Hne$linite anterior' In reactuali<area no!iunilor ancor", caas$ecte esen!iale ale con!inutului $reat anterior, ele7ii 7or e#onstra c"#ai $"strea<" Hnc" Hn #e#orie cuno?tin!ele necesare reali<"rii noilor obiecti7e' Pentru acest #o#ent al lec!iei, I' in;a ?i I' Ne;re! reco#an"5&

- s" se 7eri%ice oar ceea ce aut" la reali<area noilor obiecti7e, %"r"a se intra Hn a#"nunte nese#ni%icati7e

- nu se $ier cu reactuali<area ancorelor #ai #ult e - 5 #inute- actuali<area ancorelor nu trebuie trans%or#at" Hntr-un e7eni#ent

e 7eri%icare se7er"- se $ot acora note, ar nu se $ee$sesc cei care au uitat in%or#a!ii

obnite anterior- e7itarea stresului ?i a e#oti7"rii- Hn reali<area acestei sec7en!e e instruire trebuie antrena!i ct #ai

#ul!i ele7i, ar nu se insist" exa;erat cn unii intre ei Hnt#$in"i%icult"!i

- este $re%erabil s" %ie aresate Hntreb"ri %rontale, %"r" a solicita Hns"#ereu aceia?i ele7i'

' Pre<entarea noului con!inut ?i iriarea Hn7"!"rii' Pentrureali<area acestei eta$e, $ro%esorul se %olose?te e strate;ii aec7ate#etoe, $roceee, #iloace, %or#e e or;ani<are reali<"rii Hn7"!"rii' ntr-o lec!ie une se %olosesc #etoe acti7-$artici$ati7e ele7ii sunt conu?is$re esco$erirea ae7"rului $rintr-o succesiune e co#unic"ri, care

su;erea<" linia e ;nire ce 7a %i ur#"rit" Hn reali<area $er%or#an!ei'n ?coala trai!ional" se $unea accentul $e trans#iterea

cuno?tin!elor ;ata elaborate, $e cn Hn ?coala #oern" se $une accentul $e as$ectul %or#ati7& ele7ul trebuie s" %ie ca$abil e cunoa?tere $rin e%ort $ro$riu' Rolul $ro%esorului nu este acela e a $rea Hn sensul $re<ent"riiunor cuno?tin!e, $e care ele7ii le #e#orea<" ?i le re$rouc, ci e aor;ani<a #eiul eucati7 ?i acti7itatea $ro$rie a ele7ilor, e a cooronautili<area resurselor is$onibile ?i in%or#area, e a e7alua ?i a$recia' A

$rea nu este ec9i7alent cu a s$une, a icta ?i a $retine #ai a$oi

restituirea, i#$otri7", a $rea Hnsea#n"51&01

5 51 Ioan in;a, Ion Ne;re!& Hn7"!area e%icient"'51 50 Ioan Rau& Diactica #oern", $' '

03



- a $re<enta un #aterial in%or#ati7, %a$te, exe#$le, #oele,ecu$ae in realitate- a $ro$une ele7ilor o acti7itate asu$ra acestora& anali<",co#$ara!ie, e%inire, clasi%icare etc- a extra;e a$oi esen!ialul conensat Hn le;i, $rinci$ii, re;uli, teorii- a or;ani<a ?i Hnru#a actul e Hn7"!are- a %ace o$erante cuno?tin!ele Hn a$lica!ii'n ;eneral, inter7en!ia $ro%esorului Hn ti#$ul lec!iei 7i<ea<"&

ex$unerea succint" a te#ei sau $roble#ei e stuiat, conucereacoo$er"rii Hntr-o iscu!ie, e<baterea, re<ol7area e $roble#e, Hnru#areaacti7it"!ii ini7iuale a ele7ilor, $re<entarea e conclu<ii ?i o$inii cu

$ri7ire la acti7itatea acestora' (nirea ele7ilor este Hnru#at" $n" laob!inerea $er%or#an!ei %inale'

Exe#$lu &

Disci$lina JLo;ic"K - Lec!ia JPrinci$iul ter!ului exclusK- $ro%esorul $re<int" ele7ilor o nou" le;e %una#ental" e ra!ionare

corect"- solicit" ele7ii la a ar;u#enta c" su#a un;9iurilor unui triun;9ieste e;al" cu 63 ;rae- ele7ii 7or obser7a c" acest lucru nu $oate %i reali<at $rintr-osin;ur" $ro$o<i!ie, ci $rintr-un siste# ansa#blu e $ro$o<i!ii- Hnru#a!i e $ro%esor, ele7ii 7or esco$eri Hn ce coni!ii

ar;u#entarea este satis%"c"toare, anu#e res$ectarea $rinci$iului ter!ului

exclus- ele7ii 7or extra;e esen!ialul conensat Hn enun!ul acestui $rinci$iu

?i 7or stabili %or#ula si#bolic" e ex$ri#are a sa- ele7ii 7or ienti%ica, sub Hnru#area $ro%esorului, ce eosebiriexist" Hntre $rinci$iul ter!ului exclus ?i $rinci$iul bi7alentei- ele7ii 7or ex$lica e ce este i#$ortant" res$ectarea acestui

$rinci$iu lo;ic- $entru a %ace o$erante cuno?tin!ele obnite, $ro%esorul lecere ele7ilor e%ectuarea unor a$lica!ii

- Hn Hnc9eierea acti7it"!ii, $ro%esorul 7a %ace a$recieri asu$ra#oului Hn care aceasta s-a es%"?urat ?i 7a e7alua re<ultatele'00

0



Exe#$lu 1&Disci$lina JFiloso%ieK - Lec!ia JSursele ae7"ruluiK- $ro%esorul $re<int" ele7ilor noua $roble#atic"K, care este sursao$iniilor noastre ae7"rate- $ro%esorul %ace scurte ex$uneri $ri7in cele ou" curente e;nire& e#$iris#ul ?i ra!ionalis#ul- ele7ii 7or $re<enta %i?e cu ate re%eritoare la 7ia!a ?i o$era unor re$re<entan!i e sea#" ai celor ou" curente- $ro%esorul cere ele7ilor s" anali<e<e ?i s" co#ente<e ou" textere$re<entati7e, a$ar!inn %iloso%ilor o9n Loc>e ?i Rene Descartes,

$entru $roble#atica $us" Hn iscu!ie- coorona!i e $ro%esor, ele7ii 7or anali<a cele ou" texte

%iloso%ice, es$rin<n ieile $rinci$ale ?i ex$licn a%ir#a!iile autorilor- ele7ii 7or rele7a ti$ul e ar;u#entare la care au recurs cei oi

autori in7oca!i $entru a-?i sus!ine ieile ?i 7or reali<a co#$ara!ii Hntreacestea

- cuno?tin!ele obnite e7in o$erante $rin e%ectuarea unor a$lica!ii cu$rinse Hn #anual'

Pute# consiera o lec!ie ca %iin e%icient" ac" ea contribuie las$orirea cuno?tin!elor, Hnt"rirea $rice$erilor ?i e$rinerilor, H#bo;"!ireas%erei e#o!ionale ?i culti7area interesului ele7ilor $entru isci$linastuiat", antrennu-i Hn %or#e $o<iti7e e co#$orta#ent'

Prearea Hn ?coala trai!ional"

- centrat" $e $ro%esor- or;ani<at" Hn %unc!ie e ti#$- o strate;ie unic" e $reare- $reare unic"- se lucrea<" cu ;ru$uri %ixe- $reare $entru Hntre;ul ;ru$- Hn7"!are $asi7"Prearea Hn ?coala #oern"- centrat" $e ele7

-or;ani<at" $entru ct #ai bune re<ultate- sunt %olosite strate;ii #ulti$le e $reare- $reare re$etat", $entru a se asi;ura H#bo;"!irea cuno?tin!elor- se lucrea<" cu ;ru$uri %lexibile- $reare i%eren!iat"- Hn7"!are acti7"n carul acti7it"!ii iactice, $ro%esorul $oate ao$ta stiluri i%erite

e lucru, e interac!iune cu ele7ii&0

01



Princi$iul instruirii Hn ?coala #oern" nu #ai este cel selecti7ist,elitist, $ro$riu ?colii clasice, ci cel %or#ulat e c"tre (ilbert e Lan-s9eere& a instrui nu Hnsea#n" a selec!iona, i#$otri7", a ne str"ui ca to!iele7ii s" reu?easc"' Sarcina $ro%esorului este e a- riica $e %iecare la unni7el ct #ai Hnalt e cunoa?tere ?i %or#are' De #ulte ori $ro%esorii care

$reau isci$linele socio-u#ane ca Hn ca$cana elitis#ului, consiernc" isci$line $recu# Lo;ica sau Filoso%ia nu $ot %i stuiate aec7at eoricine, ar;u#entele in7ocate %iin ;raul riicat e abstracti<are alcon!inuturilor res$ecti7e ?i li$sa unor abilit"!i necesare, $e care oar $u!iniele7i le $ose" sau ?i le $ot %or#a Hntr-un inter7al e ti#$ scrut' Ast%el ei%icult"!i $ot %i Hns" e$"?ite, totul e$ine e obiecti7ele $e care ni le%ix"# ?i, #ai ales, e #oul Hn care abor"# instruirea' Ae$!ii a?anu#itei Ji$ote<e o$ti#isteK ' ' Carroll, ' S' runer sus!in c" ieile%una#entale, te#ele e ba<" care %or#ea<" #ie<ul oric"ror ?tiin!e sunt

tot att e si#$le, $e ct sunt e i#$ortante ?i $ot %i $reate oricui, la orice7rst", Hntr-o %or#" anu#it"' Prearea unui con!inut, $entru ele7i e oanu#it" 7rst", const" Hntr-o o$era!ie e JtraucereK, aic" Hntr-o

$re<entare aec7at" #oului lor e ;nire, e a $ri7i realitateaHnconur"toare'

JOric"rui co$il, la orice staiu e e<7oltare, i se $oate $rea cusucces orice obiect e Hn7"!"#nt Hntr-o %or#" intelectual" aec7at"'K5

JFiloso%ia $entru co$iiK, ca isci$lin" e stuiu introus" la clasele#ici, 7ine s" ilustre<e o ast%el e $osibilitate'

De obicei, $ro%esorii se conuc Hn $reare u$" ni7elul #eiu alclasei, iar atunci cn situa!ia o i#$une, aau;" ce7a Hn $lus $entru ele7iiconsiera!i buni sau o%er" l"#uriri ?i ex$lica!ii #ai $e lar; $entru cei slabi'Ele7ii $ot %i incita!i s" Hn7e!e nu nu#ai ac" %ace# #ateria #aiatr";"toare, ar ?i u?or e re!inut, aa$tn con!inutul la ni7elul lor erece$tare' Procen Hn acest %el, nu 7o# banali<a con!inutul, cu# ar

$utea re$lica unii, ci 7o# ao$ta un #o e aborare i%eren!iat, care s"conuc" la reali<area obiecti7elor $ro$use e c"tre to!i ele7ii'

05

5 5 'S' runner& S$re o teorie a instruirii, $' /'

0



JDu$" $"rerea #ultora intre noi este necesar s" se elabore<e#ateriale care s"-l sti#ule<e $e ele7ul su$erior ?i Hn acela?i ti#$ s" nuistru;" Hncreerea ?i orin!a e a Hn7"!a a acelora care sunt #ai $u!inHn<estra!i'K5

Di%eren!ele intre ele7i sunt e7iente, e aceea se i#$une oaborare i%eren!iat" a acti7it"!ii e Hn7"!are, con%or# ni7elului e

$re;"tire ?i rit#ului e lucru $ro$rii %iec"ruia' Ini7iuali<area instruiriise#ni%ic" ac!iunea e aa$tare la $articularit"!ile ini7iuale ale ele7ului'Dac" se res$ect" aceste cerin!e ?i sunt asi;urate coni!iilecores$un<"toare, consier" (a;ne ?i ri;;s, un $rocenta e /3-/_ inele7i H?i $ot Hnsu?i Hn #o real #aoritatea obiecti7elor $n" la ni7elulatins nu#ai e cei buni'

Foarte i#$ortant", $entru lec!iile e co#unicare ?i Hnsu?ire acuno?tin!elor, este esen!iali<area con!inutului necesar Hn7"!"rii Hn clas"' O

o$era!ie care conuce la suboronarea lo;icii ?tiin!i%ice a isci$linei estuiu la lo;ica $ea;o;ic" a Hn7"!"rii' Ea const" Hn selectareain%or#a!iilor %una#entale ?i iscri#inarea lor e a#"nunte' Extra;ereaesen!ialului intr-un con!inut at solicit" in $artea $ro%esoruluico#$eten!e e s$ecialitate ?i e$ine e $ro%un<i#ea st"$nirii

$roble#elor ce ur#ea<" a %i iscutate' n con!inutul oric"rei isci$line, $oate %i eosebit un #"nunc9i e iei %una#entale, $rinci$ii ?i no!iuni e ba<"' Dobnirea acestora este %acilitat" e aceast" o$era!ie eesen!iali<are' Pe e alt" $arte, %iecare isci$lin" H?i are lo;ica sa intern", Hn

care se re%lect" orinea %ireasc" a lucrurilor sau %eno#enelor stuiate ?iaceast" lo;ic" trebuie re%lectat", la rnul s"u, Hn #etoolo;iaesen!iali<"rii con!inutului' n selectarea in%or#a!iei ne orient"# u$"

$re7eerile $ro;ra#ei, textul #anualului ?i sursele su$li#entare eocu#entare, ast%el Hnct s" asi;ur"# un o$ti# cantitati7 accesibilele7ilor, su%icient $entru asi#ilarea atelor %una#entale, aec7at ti#$uluia%ectat ?i rit#ului e lucru al %iec"ruia'

0.

5 55 ibie#, $' /3'

0



Exe#$lu&Disci$ina Econo#ie, con!inutul esen!ial al lec!iei& JCe sunt %actorii

e $rouc!ieK- ce re$re<int" %actorii e $rouc!ie- rela!ia existent" Hntre %actorii e $rouc!ie ?i resurse- locul ?i rolul %actorilor e $rouc!ie- orice %actor e $rouc!ie se $re<int" ca unitate a unor as$ecte

cantitati7e ?i calitati7e- e<7oltarea econo#ic" e ti$ intensi7 ?i e<7oltarea econo#ic"

e ti$ extensi7- H#$reur"ri care i#$un econo#isirea ?i a#eliorarea %actorilor e

$rouc!ie- nu#"rul %actorilor e $rouc!ie'

Proiectarea unei lec!ii este centrat" att $e con!inut, ct ?i $eac!iune, $e e#ersul co#un al $ro%esorului ?i ele7ilor' Pentru ca acesta s"%ie Hncununat e succes, trebuie ao$tat" o strate;ie e ac!iune aec7at"'Strate;ia iactic" re$re<int" un #o e or;ani<are a #etoelor ?iresurselor u#ane ?i #ateriale Hntr-o situa!ie e Hn7"!are at", Hn 7eereaatin;erii unui obiecti7' Menirea sa este e a asi;ura le;"tura intreacti7itatea e $reare ?i cea e Hn7"!are'

Exist" #ai #ulte strate;ii e cooronare ?i iriare a rela!iilor intre $reare ?i Hn7"!are&

' Strate;ii ex$licati7-re$roucti7e ex$uneri, $rele;eri1' Strate;ii ex$licati7-intuiti7e e#onstra!ii0' Strate;ii al;orit#ice&a, al;orit#ic-euristice re<ol7area e $roble#e

b' euristic-al;orit#ice re;uli e ac!iune, #oalit"!i e re<ol7aresau a$licare'

' Strate;ii acti7-$artici$ati7e&a re;"sirea cuno?tin!elor

b' euristice

c' creati7e'O strate;ie iactic" este, Hn cele in ur#", un #o e aborare ?i

re<ol7are a unei sarcini e instruire' Ao$tarea sa se %ace Hn %unc!ie e&- conce$!ia iactic" a $ro%esorului- $rinci$ii, nor#e, re;uli iactice- obiecti7ele s$eci%ice situa!iei e instruire

06

05



- natura con!inutului ce ur#ea<" a %i $reat- ti$ul e ex$erien!" e Hn7"!are $ro$us" ele7ilor- otarea #aterial" existent"- ti#$ul is$onibil'n $rearea isci$linelor socio-u#ane, e#ersul iactic trebuie sa

se oriente<e #ai $u!in s$re #e#ori<are-re$roucere ?i #ai #ult s$reselectarea in%or#a!iilor rele7ante esen!iale, e<7oltarea ca$acit"!ilor intelectuale, utili<area lor Hn contexte noi ?i 7ariate' Prearea-Hn7"!area se

$oate concentra asu$ra as$ectelor rele7ante ale con!inutului ?i asu$ra%or#"rii ?i e<7olt"rii co#$eten!elor e ni7el su$erior' Se 7a ur#"riHnlocuirea a ceea ce se c9ea#" J$arcur;erea #aterieiK cu $unerea ele7ilor Hn situa!ii e lucru re<onabile ?i atracti7e, Hn #"sur" s" %acilite<ee<7oltarea ?i consoliarea co#$eten!elor' Manualele se %olosesc Hn acorcu cerin!ele $ro;ra#ei, Hn s$ecial cu obiecti7ele e re%erin!" s$eci%icate

$entru %iecare isci$lin", Hns", Hn Js$iritulK lor ?i nu Hn JliteraK2 lor' Pentrua reali<a o lec!ie bun" nu este su%icient" st"$nirea te#einic" acon!inutului isci$linei res$ecti7e, e%icacitatea $re"rii e$ine ?i e

$re;"tirea #etoic" ?i talentul iactic al $ro%esorului'O lec!ie conce$ut" Hn s$iritul strate;iilor acti7-$artici$ati7e $re<int"

ur#"toarele caracteristici&' Reactuali<area no!iunilor ancor" $rin 7eri%icarea oral" a ctor7a

ele7i la Hnce$utul lec!iei este Hnlocuit" cu o #unc" e%ecti7" reali<at" cuHntrea;a clas"

1' Acti7itatea e Hn7"!are sau e #unc" ine$enent" a ele7ilor ocu$" o $arte ct #ai #are a ti#$ului a%ectat lec!iei 3_

0' In re<ol7area i%icult"!ilor, ele7ii au $osibilitatea s" coo$ere<e?i s" solicite $ro%esorului ex$lica!ii su$li#entare

' Acti7itatea este bine or;ani<at" ?i cooronat"' Inter7en!ia $ro%esorului este $re;"tit" in ti#$ ?i se reali<ea<"

ca& ex$unere succint" a te#ei sau $roble#ei e re<ol7at, conucerea ?iHnru#area acti7it"!ii ele7ilor, conclu<ii ?i a$recieri %inale

5' Ele7ii au $osibilitatea s" %ac" ex$uneri cursi7e, Hn carul c"rora

$ot s"-?i ex$ri#e $"reri $ersonale'S$eci%icul lec!iei e trans#itere ?i Hnsu?ire a cuno?tin!elor,

ini%erent e 7ariantele sale, const" Hn conce$erea ?i es%"?urareaacti7it"!ii Hn

0/

0.



a?a %el Hnct ele7ii s"-?i Hnsu?easc" acti7 in%or#a!iile, e<7oltnu-?ica$acit"!ile instru#entale ?i o$eratorii'Totul se concentrea<" Hn urulelabor"rii ?i asi#il"rii e c"tre ele7i, $rin e%ort $ro$riu, a unor con!inuturiesen!iale' Acti7itatea ine$enent" ocu$" o $onere Hnse#nat" ?i Hn carullec!iilor e %or#are ?i e<7oltare a $rice$erilor ?i e$rinerilor sau ereca$itulare ?i siste#ati<are' Pute# consiera eci, c"&

JLec!ia e%icient" este aceea care o%er" ele7ilor $rileul s" %or#ule<eHntreb"ri ?i $roble#e s" e#it" i$ote<e, s" i#a;ine<e re<ol7"ri, solu!ii s"%ac" asocia!ii e iei asocia!ii e ex$erien!e $ro$rii ?i ex$erien!e e%ectuatee cercet"tori s" elabore<e #oele, $lanuri, %i?e, sinte<e, re<u#ate s"an;ae<e iscu!ii $entru clari%icarea unor no!iuni, s" %or#ule<e conclu<iis" exerse<e ialo;ul, #unca Hn cabinet s" culti7e %or#e $o<iti7e econuit" etc'K55

In $rearea isci$linelor socio-u#ane este necesar s" recur;e# la

ceea ce Hn literatura e s$ecialitate $oart" enu#irea e Jinstruireini7iuali<at"K, care $er#ite s" %ie stabilite sco$uri realiste $entru %iecareele7, aa$tate la co#$eten!ele ?i s$eci%icul ini7iual' O ast%el e#oalitate e aborare $er#ite ele7ului s" lucre<e Hn rit#ul s"u ?i asi;ur"un %eebac> ini7iual e cele #ai #ulte ori si;ur ?i aec7at'

Manualul e %iloso%ie ne rele7" o #anier" ineit" e $re<entare ate#elor, i%erit" e #oul Hn care sunt conce$ute celelalte #anuale' Elo%er" o structur" te#atic" a$t" s" asi;ure reali<area unui contact irect cutextele esen!iale ale ;nirii %iloso%ice, ast%el Hnct Hntreb"rile ?i

$roble#ele s" e7in" accesibile ?i s" uc" la e<bateri ar;u#entati7e%ecune, Hn carul orelor e $reare' Textele sunt selectate in o$erele cele#ai i#$ortante ale #arilor %iloso%i ?i sunt #enite s" trans#it" i#$ulsuri e;nire ?i e<batere a unor $roble#e %una#entale ale 7ie!ii' Dac"celelalte isci$line socio-u#ane o%er" un 7olu# e cuno?tin!e selectate,siste#ati<ate, trecute $rin %iltrul inter$ret"rilor autorilor e #anuale,%iloso%ia $ro$une o lectur" acti7" ?i re%lexi7" a unor texte e re%erin!"

$entru o anu#it" $roble#atic", conectnu-i $e ele7i la $ulsul 7iu al;nirii %iloso%ice' Lectura textului %iloso%ic are ca sco$ Hnsu?irea unor

cuno?tin!e s$eci%ice, introucerea Hn %or#ule e ar;u-3

55 5. Miron Ionescu& Lec!ia Hntre $roiect ?i reali<are, $' /.'

06



#entare %iloso%ic", e<7oltarea ;nirii $rin con%runtare cu alte ;niriea constituite ?i %inisate, care s" $ro7oace ele7ilor $roble#ati<"ri $ro$rii,Hn a%ara $urei re%lec!ii ?i a inter$ret"rilor in #anuale sau cursuri,co#entariul e text este o Jcale re;al" e ini!iere Hn %iloso%ieK 5., eoareceo%er" $osibilitatea cunoa?terii conce$telor e ba<", a $roble#elor care au%ost $use ?i a solu!iilor $ro$use'

Cunoa?terea %iloso%ic" are un s$eci%ic al s"u' nsu?irea e c"treele7i a unor cuno?tin!e care nu au %ost $"trunse Hn esen!" risc" s" e7in"Hn7"!are a unor ;nuri ne;nite e ei Hn?i?i ?i $e care le-ar re$eta %"r" s"se i#$lice, c9iar %"r" s" le Hn!elea;"' Ar ;ni oar $rin ac9i<i!ionare, #ai

bine <is, nu ar ;ni eloc' Ini!ierea Hn %iloso%ie este o cale lun;" ?ii%icil", care $oate %i Hns" u?urat" $rin clari%icarea a ou" as$ecte esen!iale&Cu# s" cuno?ti $entru a te ini!ia ?i Cu# s" te ini!ie<i $entru a cunoa?te#ai bine

Nu exist" cuno?tin!e %iloso%ice %"r" ini!iere %iloso%ic"' Nu exist"ini!iere %"r" reluarea ;nurilor ea ;nite, %"r" a lua Hn consierare oHntrea;" trai!ie' Lectura textului este coni!ia necesar" $entru o cultur"%iloso%ic" $ersonal"' Ele7ii nu sunt Hntoteauna ei%ica!i asu$ra #oului Hncare trebuie lecturat, anali<at ?i co#entat un text %iloso%ic, e aceea cte7a

$reci<"ri sunt absolut necesare' Ieea c"l"u<itoare Hn e#ersul lor nu $oate%i ect ur#"toarea& a lectura #etoic un text Hnsea#n" a- re;ni, ceeace Hnsea#n", e %a$t, a ;ni' Lectura #etoic" a unui text %iloso%ic

$resu$une ur#"toarele exi;en!e&

- textul se cite?te ?i se ex$lic" inte;ral- %or#a ?i con!inutul nu $ot %i isociate ?i tratate se$arat- st"$nirea su%icient" a c#$ului $roble#ei a%late Hn iscu!ie- nu se atribuie autorului a $riori o inten!ie&- nu se ur#"re?te $asi7, #ecanic erularea textului- Hn cu$rinsul s"u se %ac asocieri sau isocieri, ex$licit"ri sub

as$ectul ter#inolo;iei, te<elor sus!inute, consecin!elor- se obser7" $recis ?i nuan!at %or#ele sau siste#ele e %or#e c#$

se#antic, enun!, i#a;ini, #eta%ore, %i;uri e stil, #oalit"!i e ex$ri#are

- ieile sunt $reluate %"r" e%or#"ri $rin ru$ere in context sauinter$retare abu<i7"

5. Do#iniue Folsc9ei, ' ' Vunenbur;er' Met9oolo;ie $9i9so$9iue, P'U'F',Paris, //1'

0/



- orinea noti!elor $e care le iau ele7ii s" cores$un" cu orineatextului

- nu se sus!ine c" un text are Hntoteauna Jre$tateK'Pentru anali<area ?i co#entarea unui text se $roceea<" Hn %elul

ur#"tor&- se $reci<ea<" te#a tratat" Hn text ?i te<a sus!inut" e autor- textul este situat Hn contextul ;nirii autorului sau Hn o$era in

care a %ost extras- sunt es$rinse ieile $rinci$ale, Hn ex$ri#area c"rora este e7itat"

$ara%ra<area, aic" %or#ul"rile care conuc la re$etarea textului autorul<ice c"'''

- se ex$lic" esen!ialul ?i se $un Hn relie% ex$resiile Hnc"rcate e sens,ur#"rinu-se Hn!ele;erea lor

- se reali<ea<" o istinc!ie clar" Hntre $roble#e ?i solu!ii, Hntre

solu!ii ?i ar;u#ente- ra$ortarea la text trebuie s" %ie una critic", co#$arnu-se o$inia

ex$ri#at" cu $uncte e 7eere ?i ar;u#ente $ro$rii sau o%erite e al!iautori

- sunt a$reciate consecin!ele $e care le co#$ort" textul'

Prearea %iloso%iei Hn liceu se reali<ea<" Hn #are #"sur" $rinanali<a ?i co#entariul e text, ceea ce $resu$une in $artea ele7ului olectur" acti7" ?i nu o rece$tare $asi7" ?i #ecanic"' Lectura acti7" este o

acti7itate eosebit e co#$lex", ce cu$rine ?i Hntoc#irea %i?elor electur", cons$ectelor, re<u#atelor, ex$ri#area unor obser7a!ii, o$inii ?iar;u#ente $ersonale' =alen!ele anali<ei e text Hn $rearea %iloso%iei sunt#ulti$le, ele7ii 7or Hn7"!a s" ienti%ice $uncte e 7eere, $resu$o<i!ii ?ii#$lica!ii, s" anali<e<e lo;ic, s" corele<e ?i caracteri<e<e ieile cu$rinse Hntext, s" le re;neasc" ?i s" le con%runte cu altele, %or#nu-?i Hn cele inur#" un $unct e 7eere $ersonal' Ele7ii 7or aun;e la $er%or#an!e $rinexerci!ii e ti$ re%lexi7, 9er#eneutic, es%"?urate ini7iual sau Hn ;ru$'Metoolo;ia %or#"rii ;nirii re%lexi7-$roucti7e, $resu$une in $artea

ele7ilor 56&1

56 5/Ioan Neac?u& Metoe ?i te9nici e Hn7"!are e%icient", Eitura Militar",ucure?ti, //3'

3



- s" nu acce$te neconi!ionat $"rerile altora, %"r" a le anali<a ?ico#$ara, %"r" a re%lecta asu$ra lor

- s" ra$orte<e ct #ai es cuno?tin!ele ?i ex$erien!a obnit" lacerin!ele cu care se con%runt"

- s" 7alori%ice ex$erien!a altora, ar s" ;neasc" ?i ine$enente ea, $ornin e la $re#isele ei sau $rin con%runtare cu ele

- s"-?i $un" sin;uri Hntreb"ri, c"utn s" cunoasc" cau<elei%eritelor %a$te, %eno#ene

- s" acce$te ar;u#entele ra!ionale ale $artenerului, c9iar ac" lenea;" $e ale sale

- s" nu res$in;" iei noi, e antici$a!ie, $reic!ie, cantonnu-seHn cele e care sunt si;uri ?i care au %ost, Hntr-un anu#e %el 7eri%icate

- s" re<ol7e $roble#e asi;urnu-se e Hn!ele;erea lor- s" utili<e<e te9nici e 7erbali<are, ;enerali<are ?i trans%er a

ac9i<i!iilor %"cute- s" $ro#o7e<e atituini %lexibile, stabilin alternati7e ale

irec!iilor e re<ol7are'' Fixarea ?i consoliarea $er%or#an!ei reali<ate' Se asi;ur" $rin

re$etarea as$ectelor esen!iale ale con!inutului $reat, re<ol7area eexerci!ii sau a$lica!ii, exe#$li%ic"ri su$li#entare necesare $entru creareaunor #ai bune $osibilit"!i e ;enerali<are a ca$acit"!ilor Hnsu?ite ?i etrans%er, e o$era!ionali<are a celor Hn7"!ate' Fixarea ?i consoliareaasi;ur" $"strarea cuno?tin!elor Hn #e#oria e lun;" urat" ?i, eci,

tr"inicia Hn7"!"rii'5' E7aluarea $er%or#an!ei' Inis$ensabil" Hn ti#$ul unei lec!ii,

eoarece $rin inter#eiul s"u se $oate a$recia ac" Hn7"!area orit" a a7utloc' Ele7ului i se o%er" oca<ia s"-?i 7eri%ice $er%or#an!a re<ultatulHn7"!"rii, iar $ro%esorul are $osibilitatea s" constate e%icien!a lec!iei !inute'n a%ara e7alu"rii i#$licate Hn conexiunea in7ers", inserat" $e $arcursullec!iei, se reali<ea<" ?i o e7aluare ba<at" $e #"surarea ?i a$reciereare<ultatelor la s%r?itul acti7it"!ii $rin 7eri%icarea oral" sau cu autorultestelor e e7aluare %or#ati7"'

.' Asi;urarea conexiunii in7erse' Pe tot $arcursul lec!iei, $ro%esorul ur#"re?te s" ob!in" in%or#a!ii es$re #oul Hn care e7oluea<"Hn7"!area, es$re #oul Hn care ele7ii esco$er", Hn!ele;, re!in, anali<ea<",

0



a$lic" etc' Pentru a-?i a sea#a Hn ce #"sur" au %ost atinse obiecti7eleur#"rite, el 7a c"uta s" stabileasc" o $er#anent" conexiune in7ers" cuele7ii, o$erant" u$" sc9e#a& solicitare-r"s$uns-con%ir#are4in%ir#are-corectare' Un %eebac> o$ti# se $oate reali<a nu#ai ac" Hn carul lec!iei&

- sunt %olosite strate;ii acti7-$artici$ati7e- sunt create coni!ii e #ani%estare a reac!iilor ele7ilor, $rin

Hntreb"ri ?i co#entarii libere la #esaul $ro%esorului-sunt antrena!i ct #ai #ul!i ele7i Hn reali<area a$lica!iilor- se reali<ea<" un ialo; $lurirela!ional Hntre $ro%esor ?i ele7i

Ac9i<i!iile reali<ate e ele7i Hn ti#$ul orelor e clas" sunt co#$letate,consoliate, H#bo;"!ite $rin acti7it"!i sau sarcini e lucru co#$le#entare&te#e $entru acas", stuiul ini7iual, lucr"ri a#$le e sinte<" re%erate,

$roiecte, $re;"tirea $entru concursuri ?i exa#ene etc'Sinteti<n cele s$use $e $arcursul acestui ca$itol, $entru ca o

acti7itate e $reare-Hn7"!are s" %ie e%icient" $ro%esorul trebuie s" res$ecteanu#ite coni!ii&

' Sarcina $e care ele7ii o au e re<ol7at $rin e%ort $ro$riu s" %ie bine $roiectat", or;ani<at", cooronat" ?i su$ra7e;9eat"

1' Cooronarea acti7it"!ii se reali<ea<" Hntr-o #anier" care s" $er#it" tututor ele7ilor atin;erea stanarelor e $er%or#an!" $ro$use

0' Utili<area unor #oalit"!i aec7ate e sensibili<are ?i acti7are aele7ilor

' Asi;urarea unei at#os%ere e lucru antrenante

' Cre?terea $onerii acti7it"!ii e Hn7"!are Hn clas", ele7ii lucrne%ecti7 ini7iual sau Hn ;ru$ o $arte ct #ai #are a ti#$ului a%ectat uneilec!ii

5' Dac" ele7ii Hntlnesc i%icult"!i s" $oat" colabora $entrue$"?irea lor sau s" solicite autorul $ro%esorului

.' Nu se inter7ine $rea es %ra;#entn e<baterile saur"s$unsurile orale ?i H#$ieicn, Hn acest %el, ex$unerile cursi7el"#uririle sunt cerute4 o%erite la ur#"

6' Se reali<ea<" un %eebac> $er#anent $entru a a7ea controlul

celor Hnsu?ite Hn ti#$ul lec!iei/' E7aluarea continu" a re<ultatelor instruirii, $entru a $re7eni la

ti#$ tenin!ele e e?ec sau nereu?it"'

1



iblio;ra%ie&onta?, Ioan& Pea;o;ie, Eitura ALL, ucure?ti' //5'runer, ero#e S'& S$re o teorie a instruirii, Eitura Diactic" ?i

Pea;o;ic", ucure?ti, /.3'Cer;9it, Ioan& Per%ec!ionarea lec!iei Hn ?coala #oern", Eitura

Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /60'Cuco?, Constantin& Pea;o;ie, Eitura Poliro#, Ia?i, //6'Folsc9ei, Do#iniue Vunenber;er, ''& La #et9oolo;ie

$9iloso$9i-ue, PUF, Paris, //1'(a;ne, RobertM'& Coni!iile Hn7"!"rii, Eitura Diactic" ?i

Pea;o;ic", ucure?ti, /.'(a;ne, Robert M' ri;;s, Leslie '& Princi$ii e esi;n al instruirii,

Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /..'Ionescu, Miron& Lec!ia Hntre $roiect ?i reali<are, Eitura Dacia,

CIu-Na$o-ca, /61'Ionescu, Miron Rau, Ion coor'& Diactica #oern", Eitura

Dacia, Clu-Na$oca, //'Ionescu, Miron Rau, Ion Salae, Du#itru& De<bateri e iactic"

a$licat", Eitura Presa Uni7ersitar" Cluean", Clu-Na$oca, //.'in;a, Ioan Ne;re! Ion& n7"!area e%icient", Eitura Te9nis,

ucure?ti, //'Lans9eere, =i7iane e Lans9eere, (ilbert e& De%inirea

obie"i7elor euca!iei, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /./'

Mucc9ielli, Ro;er& Metoe a"i7e Hn $ea;o;ia aul!ilor, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /61'

Neac?u, Ioan& Moti7a!ie ?i Hn7"!are, Eitura Diactic" ?iPea;o;ic", ucure?ti' /.6'

Neac?u, Ioan& Metoe ?i te9nici e Hn7"!are e%icient", EituraMilitar", ucure?ti, //3'

No7eanu, Eu;en coor'& Moele e instruire %or#ati7" laisci$linele %una#entale e Hn7"!are, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic",ucure?ti, /60'

Po$escu, Peia;9ia Ro#an, Ioan& Lec!ii Hn s$iritul #etoelor acti7e,Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic"' ucure?ti, /6'

S>inner, 'F'& Re7olu!ia ?tiin!i%ic" a Hn7"!"#ntului, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /.'

Vloars>i, Zie#o:it& Le;it"!ile $si9olo;ice ale Hn7"!"rii ?i $re"rii, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /63'

0



Ca$' I)& ELEMENTE DE DOCIMOLO(IE DIDACTICG

JE i#$osibil s" ueci aec7area unei conuite,;raul e e%icacitate a unei ac!iuni %"r" s"

cuno?ti e%ectul sau re<ultatul ur#"ritK(ilbert e Lans9eere

Ce se e7aluea<"E7aluarea re$re<int" un #o#ent esen!ial Hn es%"?urarea acti7it"!ii

iactice, eoarece $rin inter#eiul ei $oate %i Hnre;istrat $ro;resul ?colar,ceea ce ne aut" s" a$recie# Hn ce #"sur" re<ultatele ob!inute sunt Hnconcoran!" cu obiecti7ele stabilite' Orice $roces e Hn7"!are, %inali<at $rinac9i<i!ionarea cuno?tin!elor ?i st"$nirea abilit"!ilor co;niti7-ac!ionale,

$resu$une, $entru iriarea e%icace a erul"rii sale, un control al e%ectelor,

ca te#ei al oric"ror #"suri a#eliorati7e' Ter#enul Je7aluareK ese#nea<"o serie e o$era!ii $rin care se ob!in in%or#a!ii utile cu $ri7ire la ni7elul e

$re;"tire al ele7ilor ?i calitatea instruirii' Sco$ul e7alu"rii este e aconstata e%ectele unei ac!iuni ?i e a le a$recia Hn $ers$ecti7a obiecti7elor ur#"rite, nu#ai Hn acest %el %iin $osibil un control $er#anent asu$raerul"rii $rocesului instructi7-eucati7 ?i ao$tarea eci<iilor ee%icienti<are a acestuia'

Co#$onent" inis$ensabil" a $rocesului iactic, e7aluarea sereali<ea<" sub %or#a unui %eebac> neHntreru$t, #enit s" con%ir#e sau s"

in%ir#e acu#ularea e c"tre ele7i a cuno?tin!elor ?i abilit"!ilor'JE7aluarea cu$rine, Hn esen!", escrierea calitati7" ?i cantitati7" a

co#$orta#entului ele7ilor ?i o uecat" e 7aloare re%eritoare Hae<irabilitatea acestor co#$orta#ente'K5/.3

5

5/ .3 Ioan in;a& Euca!ia ca in7esti!ie Hn o#, $' 51'



Constatarea $ro;resului cantitati7 ?i calitati7 al Hn7"!"rii re$re<int"coni!ia sine ua non $entru eter#inarea succesului $e care -a a7utinstruirea, $rin $ris#a obiecti7elor ur#"rite' E7aluarea este un act ecunoa?tere a ele7ilor sub #ai #ulte as$ecte& cuno?tin!e acu#ulate,ca$acit"!i e<7oltate, atituini ?i conuite, ar ?i a acelor as$ecte aleacti7it"!ii care ex$lic" ni7elul re<ultatelor' Si#ultan cu a$reciereare<ultatelor constatate sunt rele7a!i ?i %actorii care au contribuit laob!inerea lor, e%icacitatea resurselor, coni!iilor ?i o$era!iilor %olosite, $eaceast" ba<" %iin $osibil" ia;nosticarea calit"!ii $rocesului, $unerea Hne7ien!" a $"r!ilor bune ?i a celor slabe' Datele $e care ori# s" leob!ine# $rintr-o ac!iune e e7aluare a instruirii trebuie ast%el or;ani<ate,consier" (a;ne ?i ri;;s, Hnct s" r"s$un" ur#"toarelor Hntreb"rire%eritoare la lec!ie, te#" sau siste# instruc!ional&

' n ce #"sur" s-au reali<at obiecti7ele $ro$use

1' n ce #o ?i Hn ce ;ra noua lec!ie a %ost #ai reu?it" sau #ai $u!in reu?it" ect $receentele

0' Ce e%ecte su$li#entare, e7entual ne$re7"<ute, a a7ut ?i Hn ce#"sur" sunt acestea #ai bune sau #ai slabe ect cele anterioare

Consierat" a %i $unctul %inal Hn succesiunea e7eni#entelor lec!ieiD' P' Ausubel, e7aluarea este un act iactic co#$lex, inte;rat $rocesuluiinstructi7-eucati7, #enit s" asi;ure ob!inerea unor in%or#a!ii utile $ri7inele7ii, $ro%esorul ?i $ro;ra#ul euca!ional, Hn 7eerea elabor"riia$recierilor %inale, care, la rnul lor, 7or %i utili<ate $entru sus!inerea

eci<iilor a#eliorati7e' Cerin!a e a con%eri acti7it"!ii iactice o e%icien!"s$orit" eter#in" intensi%icarea e%orturilor e extinere a ac!iunilor ee7aluare asu$ra #ai #ultor as$ecte' Nu este su%icient s" ne in%or#"# oar asu$ra $er%or#an!elor ob!inute e ele7 la un #o#ent at, ci ?i asu$ra

$rocesului iactic, Hn 7eerea $er%ec!ion"rii sale Hn eta$ele ur#"toare' 'L' C9ancerel stabile?te ur#"toarele as$ecte ur#"rite $rin e#ersule7aluati7.3.&

' E7aluarea acti7it"!ii e Hn7"!are Hn ter#eni e ac9i<i!ii1' E7aluarea #oului e utili<are a structurilor e ac9i<i!ie, $entru

a obni co#$eten!e ?i cali%ic"ri.

.3 'L' C9ancerel& E7aluarea ?i instruirea& o #eta$ractic", Hn JRe7istaHn7"!"#ntului $re?colarK, nr' , //'



iactic' Co#$eten!ele constatate nu $ot %i a$reciate ?i ex$licate aec7atect Hn #"sura Hn care sunt $use Hn le;"tur" cu #ulti$lele co#$onente ale

$rocesului instructi7-eucati7& con!inut, #etoe, #iloace, %or#e eor;ani<are, situa!ii, coni!ii, rela!ii eucati7e a c"ror calitate ?i%unc!ionalitate se re%lect" Hn re<ultatele ob!inute' Preocu$"rile #ani%estateHn irec!ia $er%ec!ion"rii ac!iunilor e7aluati7e !intesc, Hn cele in ur#",cre?terea continu" a e%icien!ei acti7it"!ii ?i a rana#entului ?colar&

J''' rana#entul ?colar re$re<int" un conce$t inte;rator caresuboronea<" #ai #ulte no!iuni o$era!ionale i#$licate Hn ac!iunea ee7aluare& e7aluarea ni7elului e cuno?tin!e ale ele7ului, e7aluareaco#$orta#entului ele7ului, e7aluarea succesului ?colar, e7aluarea calit"!ii

$rocesului e Hn7"!"#nt'K.1

ntre;ul e%ort este centrat $e conexiunea $roces-re<ultat, e aceea $ute# consiera c" o e7aluare e%icient" este aceea care&

- arat" $ro%esorilor ac" au %ost atinse obiecti7ele- aut" $ro%esorii s" %ac" o ia;no<" a $ro;resului ele7ilor- aut" $ro%esorii s" aa$te<e acti7it"!ile ele7ilor la $osibilit"!ile lor- orientea<" ele7ii Hn ale;erea celei #ai bune c"i e a%ir#are- aut" $ro%esorii s"-?i or;ani<e<e corect $ro$ria acti7itate- %urni<ea<" %eebac>-ul $entru $"rin!i'I#$ortan!a e7alu"rii, ca %or#" e rela!ionare la re<ultatele

acti7it"!ii, $oate %i $us" Hn e7ien!" $rin inter#eiul %unc!iilor $e care leHne$line?te&

' Func!ia e constatare ?i a$reciere a re<ultatelor ob!inute eele7i

1' Func!ia e in%or#are a a;en!ilor ac!iunii eucati7e $ro%esori,ele7i, $"rin!i $ri7in staiul ?i e7olu!ia $re;"tirii

0' Func!ia e ierar9i<are ?i clasi%icare a ele7ilor, $rin $ris#a $er%or#an!elor reali<ate

' Func!ia e $reic!ie, $ri7in ne7oile ?i is$onibilit"!ile 7iitoareale ele7ilor

' Func!ia e ia;nosticare ?i re;lare a acti7it"!ii es%"?urate, $rin

e7ien!ierea cau<elor care au eter#inat succesul sau e?ecul5' Func!ia eucati7", aic" sti#ularea ob!inerii e $er%or#an!e

su$erioare $rin %olosirea re<ultatelor ca %actor #oti7a!ional'/

.1 .0 Sorin Cristea& Dic!ionar e ter#eni $ea;o;ici, $' /'

.



ca$acit"!i Hn7"!ate, ce se #ani%est" ca $er%or#an!e constatabile aleele7ilor

1' Direct"& $rin e7aluarea $roceselor consierate esen!iale Hntr-oanu#it" acti7itate intelectual" Hn!ele;erea, ca$acitatea e a o$era cuin%or#a!ii, anali<a, sinte<a, ra!iona#entul eucti7, ra!iona#entul inucti7etc'

Ilustr"ri&Disci$lina JLo;ic"K - ca$acitatea ele7ilor e a reali<a o$era!ii

concrete e e%inire se $oate e7alua utili<nu-se un test cu ite#i e ti$ul&' Care in a%ir#a!iile ur#"toare re%eritoare la e%ini!ii este

eronat"&a' ex$ri#" Hntr-o %or#" concis" $rinci$alele re<ultate ale unei

eta$e Hn cunoa?terea obiectului

b' e%inirea este cel #ai i#$ortant $roces lo;ic ce $receera!iona#entul ?i este coni!ia inis$ensabil" ra!iona#entului corect

c' nicio e%ini!ie nu este absolut" ea se $oate Hntre;i, #oi%ica sauc9iar Hnlocui cu alte e%ini!ii, cores$un<"tor noii eta$e e cunoa?tere

' co#$onent" a structurii e%ini!iei, rela!ia e e%inire trebuieHn!eleas" ca rela!ie e ec9i7alen!" Hntre e%init ?i e%initor, Hn $articular carela!ie e e;alitate

e' una ?i aceea?i no!iune $oate a7ea #ai #ulte e%ini!ii corecte,%unc!ie e sco$urile ur#"rite Hn cunoa?tere'

1' De%inirea unei no!iuni se $oate %ace $rin ou" e%ini!ii istincte,a#bele $rin ;en $roxi# ?i i%eren!" s$eci%ic"& a a b' nu

0' Preci<a!i ac" ur#"toarele enun!uri sunt sau nu ae7"rate&a, eroarea e a %i $rea lar;" sau $rea Hn;ust" nu se $rouce Hn

ca<ul e%ini!iilor sti$ulati7e b' eroarea e a %i obscur" $oate a$"rea ?i Hn ca<ul e%ini!iilor

sti$ulati7e

c' es$re e%ini!iile sti$ulati7e nu se $oate s$une c" nu enun!"Hnsu?irile esen!iale ale obiectului e%ini!iei

/



' Ur#"toarele e%ini!ii sunt incorecte Hntruct Hncalc" unelere;uli' Care sunt aceste re;uli

a, an;oasa este un co#$lex ar9eti$al b' sinco$a este o li$s"c' %ru#os este ceea ce suscit" si#!ul estetic' $unctul este ceea ce nu are Hntinere s$a!ial"e' lo;ica este ?tiin!a care ne Hn7a!" s" ;ni# lo;ic'' Ar"ta!i care intre enun!urile ur#"toare sunt e%ini!ii corecte& a#eseria este br"!ar" e aur

b' balena este un ani#al ac7atic care nu res$ir" $rin bron9iic' o linie rea$t" este cea #ai scurt" istan!" intre ou" $uncte' lu#en este unitatea e #"sur" a ener;iei lu#inoase'5' S" se anali<e<e co#$arati7 e%ini!iile ur#"toare ?i s" se arate

ac" sunt lo;ic corecte&

a' Maor %' $ersoan" Hn 7rst" e 6 ani Hn coni!iile re$tuluiin !ara noastr", cu re%erin!" la exercitarea re$tului e 7ot

b' Maor %' $ersoan" care a H#$linit 7rsta le;al" $entru a bene%icia e re$turi ci7ile ?i $olitice'

.' Anali<a!i co#$arati7 ur#"toarele e%ini!ii ?i ar"ta!i ac" suntlo;ic - corecte&

a' Ec9i7alen!" %' rela!ie ce ex$ri#" $ro$o<i!iile e %or#a&J$ ac" ?i nu#ai ac" K

b' Ec9i7alen!a %' rela!ie ce ex$ri#" i#$lica!ia in%eren!ial"

reci$roc" $-Yc' Ec9i7alen!a %' rela!ie ce ese#nea<" %unc!ia e ae7"r a

ec9i7alen!ei $@@'6' Hncerca!i s" e%ini!i corect no!iunile& societate, $ersonalitate,

$arla#ent'

Disci$lina JFiloso%ieK& e7aluarea ca$acit"!ii e anali<" a unui text%iloso%ic&

1

3



Proceuri utili<ate e ele7, care ur#ea<" s" %ie e7aluateA re$era&- te#a ;eneral" a textului- ele#entele4$"r!ile textului- ieile esen!iale

- conce$tele e ba<"- etaliile- le;"turile lo;ice ?i #oul e ar;u#entare'A conser7a&- sensul ;eneral- conce$tele c9eie- orinea textului- ieile esen!ialeCriterii e reu?it" Hn %unc!ie e care se %ace a$reciereare$erarea este exact" ?i co#$let"

- %"r" eroare Hn ale;erea su$o<i!iilor- exactitate- %"r" o#isiuni- $"reri critice- co#$ara!iile;"turile lo;ice'A re%or#ula ieile esen!iale

- re%or#ulare sintetic", %"r" re$rouceri ?i %"r" e%or#"ri ale sensului'Disci$lina JFiloso%ieK - e7aluarea co#$eten!elor e co#unicare&Se reali<ea<" $rin&

- acti7it"!i e con7ersa!ie irect", ialo; liber ?i e<batere $e oanu#it" te#" sau Hn le;"tur" cu un subiect contro7ersat

- exerci!ii care solicit" ex$ri#area $"rerilor, con7in;erilor,senti#entelor $ersonale

Se ur#"re?te&- ac" ele7ii sunt is$u?i la ialo;- utili<area unui li#ba aec7at- ac" ele7ii $ot %or#ula ?i ex$ri#a un $unct e 7eere $ersonal- consisten!a iscu!iei

- ar;u#entarea- cu# este $ri7it o$onentulMoalit"!i e e7aluare a lucr"rilor e crea!ie.0& ' (lobal"& u$"

i#$resia ;eneral" $rous" asu$ra e7aluatorului ;ra #are esubiecti7itate

.0 . Ion T' Rau& Teorie ?i $ra"ic" Hn e7aluarea e%icien!ei Hn7"!"#ntului, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /6, $' 60-6'



01' Analitic"& se stabilesc as$ectele cele #ai i#$ortante e carese !ine sea#a Hn a$recierea lucr"rii ?i un $uncta $entru %iecare ele#ent, Hn%unc!ie e $onerea ?i Hnse#n"tatea sa'

Sunt ur#"rite Hneosebi trei as$ecte&k con!inutulk te9nica reali<"riik tr"s"turile e $ersonalitate care H?i $un a#$rentaInicatori e reu?it"& ' Pentru con!inut&- orientare Hn ale;erea te#ei- ensitatea ieilor, a i#$resiilor- bo;"!ia ?i exactitatea cuno?tin!elor- unitatea, coeren!a te#ei- existen!a unor ate, i#$resii e $risos- concoran!a con!inutului cu titlul

- ori;inalitatea #oului e aborare ?i tratare a te#ei1' Pentru structura lucr"rii&- oronarea ieilor- H#$"r!irea Hn %ra;#ente, alineate- $ro$or!ionarea $"r!ilor0' Pentru stil&- structura %ra<elor ?i a $ro$o<i!iilor - conci<iunea ?i claritatea acestora- %olosirea $otri7it" a li#baului s$eci%ic lucr"rii

- %olosirea aec7at" a ter#inolo;iei ?tiin!i%ice- ele;an!a ex$ri#"rii- 7aloarea artistic" a ex$ri#"rii' Pentru scriere&- res$ectarea re;ulilor e orto;ra%ie ?i $unctua!ie- acurate!ea lucr"rii'

Nu e $u!ine ori $ro%esorii reuc e7aluarea la o si#$l" 7eri%icare aasi#il"rii cuno?tin!elor, i;norn as$ectele cele #ai i#$ortante aleinteli;en!ei ?i a$roa$e toate tr"s"turile e $ersonalitate' Sunt e7aluate

Hneosebi as$ectele co;niti7e ale acti7it"!ii instructi7e, #ai $u!inabilit"!ile, ca$acit"!ile ?i conuita ele7ilor' Obiecti7ele %or#ati7e sunta$reciate acciental $rin a$recieri ;lobale, %"r" s" se e%ectue<e Hn

1



1' At#os%era $e care o crea!i Hn ;ru$ este&a' cal"

b' recec' a;itat"' con%u<"e' sunt oarecu# i<olat, a?a c" nu contribui cu ni#ic la at#os%era

e ;ru$

0' Care este rolul t"u Hn ;ru$a' lierul

b' $rietenul tuturorc' bun ascult"tor' $rotectorul celor slabie' br%itorul

%' !a$ul is$"?itor;' bu%onul9' o#ul bine in%or#at

' Ce %el e ?e% a!i %i Hn ;ru$ul in care %ace!i $artea, $er%ect b' o#inator c' coo$erant' nu a? inter7eni ect Hn $roble#ele e cooronare a e%orturilor

ini7iuale

' Cu# ac!iona!i Hn ;ru$a' cu exi;en!a ?i #aturitatea s$eci%ic" 7rstei

b' cu o ex$erien!" ?i o #aturitate su$erioare 7rstei $e care o a#c' cu o ex$erien!" ?i o #aturitate in%erioar" 7rstei $e care o a#

5' Cu# 7" #ani%esta!i %a!" e su$eriori ?i4sau %a!" e cei Hn 7rst"a' cu res$ect

b' cu $recau!iec' oarecu# ca e;alul lor

' cu resenti#ente

5



.' Cu# Hi trata!i $e in%erioria' cu conescenen!"

b' Hi ex$loata!ic' Hi auta!i' cu su$erioritate

6' Cu# 7" a%ectea<" acti7itatea e ;ru$ 7ia!a $ersonal"a sunt ou" lu#i se$arate

b' se co#$letea<" %oarte binec' acti7itatea e ;ru$ H#i $erturb" estul e #ult 7ia!a $ersonal"

/' Cu# in%luen!ea<" 7ia!a 7oastr" $ersonal" acti7itatea Hn ;ru$ aabsolut eloc

b' in%luen!ea<" ne;ati7

c' 7ia!a $ersonal" constituie o bun" $re#is" $entru #unca Hn ;ru$

3' Cu# 7alori%ica!i oca<iile care 7i se i7esc&a' cu e%icien!" #axi#"

b' estul e binec' #" s$erie sc9i#barea' nu $rea a# a7ut ?anse eosebite

' Cu# 7ee!i co#$eti!ia

a' %ace $arte in 7ia!" ?i sunt $re;"tit s" lu$t b' cee< estul e re$eec' re$re<int" o surs" e iscon%ort' este o oca<ie $otri7it" $entru a%ir#are

1' Care este $ri#a i#$resie $e care o crea!i celorlal!ia o# Hn!ele$t care ?tie ce are e %"cut

b' cu si#!ul u#oruluic' sunt insi;ni%iant

' nu reu?esc s" tre<esc aten!ia celorlal!i, e?i a# estule calit"!i

A$recierea este relati7", eoarece nu $ute# %i si;uri e sinceritateacelor testa!i' O i#a;ine #ai a$ro$iat" e realitate ne $ute# %or#a $rinco#$ararea r"s$unsurilor %iec"rui ele7 cu a$recierile celorlal!i es$re el'

.



Te%t 'e ea!&a$e a aptit&'i#i!($

Prin $rearea isci$linei JEcono#ieK se ur#"re?te ?i %or#areae$rinerilor $ractice e natur" econo#ic", e<7oltarea a$tituinii eluare a eci<iilor, care s" $er#it" ele7ilor s" ex$lore<e o$ortunit"!i ecarier" Hntr-o ex$erien!" $ractic" e o$erare a unor or;ani<a!ii e a%aceri'Ur#"torul test 7i<ea<" tr"s"turi i#$ortante, inis$ensabile unui 7iitor Hntre$rin<"tor ?i este aa$tat u$" #anualul JEcono#ie a$licat"K elaborate unior Ac9ie7e#ent'

' Ce atituine #ani%esta!i %a!" e ceilal!i oa#enia, #aoritatea #" ener7ea<"

b' #" $ot Hn!ele;e cu a$roa$e oricinec' Hn a%ar" e $rieteni nu a# ne7oie e altcine7a

1' Sunte!i un o# cu $ro$rie ini!iati7"a, re<ol7 lucrurile Hn stilul #eu' Ni#eni nu trebuie s"-#i s$un"s" #" a$uc e ce7a

b' ac" cine7a #" Hnru#", $ot continua ?i sin;urc' nu #" a$uc e ce7a ect ac" trebuie

0' H!i $o!i asu#a res$onsabilit"!ia' H#i $lace s" $reiau sarcini ?i s" uc lucrurile $n" la ca$"t

b' a, ar $re%er s" las $e altcine7a s" %ie res$onsabil

c' las $e altcine7a s" se o%ere

' Ct e bun or;ani<ator sunte!ia, iau lucrurile a?a cu# sunt

b' H#i $lace s" a# un $lan Hnainte e a Hnce$e e obicei note<totulc' %ac totul bine oar ac" lucrurile nu se co#$lic" $rea #ult,alt%el H#i $ier interesul

' Ce %el e lucr"tor e?tia, cre c" #unca ;rea nu uce nic"ieri

b' lucre< in ;reu un ti#$, ar cn #" satur renun!c' $ot continua att ct este necesar nu #" eranea<" #unca

i%icil"6

5



5' Pute!i lua eci<iia' $ot lua eci<ii ra$ie ac" este ne7oie, iar eci<iile #ele sunt

bune b' a? $utea ac" a# su%icient ti#$ la is$o<i!ie, ac" trebuies" #" 9ot"r"sc re$ee, #" ab!inc' nu-#i $lace s" %iu cel care ecie, eoarece #" Hnoiesc c"

$ot lua eci<ii bune

.' I!i #en!ii eci<iilea' e obicei ter#in ce a# Hnce$ut

b' ac" nu-#i con7ine, renun!c' oat" 9ot"rt un lucru, ni#ic nu #" 7a o$ri s"- %ac

6' Pute!i !ine e7ien!ele

a, ac" sunt necesare, le 7oi !ine, c9iar ac" nu 7reau b' $ot, ar e #ult #ai i#$ortant s" #unce?ti ect s" #ane7re<ici%rec, $re%er s" an;ae< $e cine7a s"-#i !in" e7ien!ele

Dac" ele7ii au ales 7ariantele e r"s$uns& - b, 1 - a, 0 - a, - b, -c, 5 - a, . - c, 6 - a, $ute# consiera c" ei au tr"s"turi $ersonale ce i-ar

$utea auta s" e7in" antre$renori e succes'

3($)e!e ea!&+$iiDu$" #oul Hn care se inte;rea<" o$era!iile e #"surare - a$reciere

- eci<ie Hn es%"?urarea $rocesului iactic, istin;e# trei %or#e ee7aluare& ini!ial", cu#ulati7" su#ati7" ?i continu" %or#ati7"'

' E7aluarea ini!ial"' Se e%ectuea<" la Hnce$utul $re"rii uneiisci$line Hn sco$ul cunoa?terii ni7elului e $re;"tire al ele7ilor la#o#entul res$ecti7, ex$ri#at Hn ter#eni e co#$eten!e Hnsu?ite, ar ?i

$oten!iale' Cunoa?terea ca$acit"!ilor e Hn7"!are, a ni7elului abilit"!ilor necesare asi#il"rii cuno?tin!elor Hn eta$a 7iitoare constituie una in

$re#isele conce$erii $ro;ra#ului e instruire ?i o coni!ie 9ot"rtoare $entru reu?ita Hn acti7itatea ce ur#ea<" s" se erule<e'

Exe#$lu&La Hnce$utul $re"rii isci$linei JFiloso%ieK $ute# a$lica un test e

e7aluare ini!ial" cu$rin<n ur#"torii ite#i&' A!i citit 7reoat" o lucrare e %iloso%ie Dac" a, care

/

.



1' Pute!i a cte7a exe#$le e #ari %iloso%i0' Cunoa?te!i 7reun curent %iloso%ic Dac" a, cu# Hl $ute!i

caracteri<a' Care sunt cerin!ele unei anali<e e text literar Consiera!i c"

res$ecti7ele exi;en!e sunt a$licabile ?i anali<ei e text %iloso%ic' Care este i%eren!a intre anali<a ?i co#entariul e text5' n ce const" reactarea unui eseu.' Cu# se Hntoc#e?te o %i?" e lectur"

Ast%el e Hntreb"ri 7i<ea<" cuno?tin!e ?i $rice$eri $e care ele7ii le-au obnit $rin stuierea altor isci$line literatur", ?tiin!ele sociale etc'sau $rin lecturi ini7iuale ?i e care se $ot %olosi $entru a se ini!ia Hn noulo#eniu e s$ecialitate' Pe ba<a r"s$unsurilor $ri#ite $ro%esorul are

$osibilitatea e a ia;nostica ni7elul e $re;"tire al ele7ilor a Hnce$utul

$re"rii isci$linei, $entru a ?ti e une se $orne?te'

1 E7aluarea continu" %or#ati7"' Se reali<ea<" $rin 7eri%ic"risiste#atice $e tot $arcursul $ro;ra#ului e instruire, $ro%esorul cule;n,Hn acest #o, in%or#a!ii es$re ;raul e reali<are a obiecti7elor o$era!ionale, ceea ce Hi $er#ite s" ia i#eiat #"suri corecti7e,a#eliorati7e sau e austare, aec7ate situa!iei constatate' Pentru a a7ea oi#a;ine ct #ai co#$let" a e7olu!iei ele7ului $e o $erioa" e ti#$se#estru, an ?colar se Hntoc#e?te un $orto%oliu e e7aluare continu",

care $er#ite ur#"rirea $ro;resului reali<at e %iecare ele7 ?i %urni<ea<"ar;u#ente $entru o uecat" e 7aloare aec7at"' Instru#entele %olositesunt& testul e cuno?tin!e, ;rilele e e7aluare4autoe7aluare, c9estionarul

$ri7in atituinea %a!" e o anu#it" $roble#atic", exerci!iile, a$lica!iile,re%eratul sau eseul $e o te#" $re7"<ut" Hn $ro;ra#"'

Preocu$area continu" $entru cunoa?terea e%ectelor ac!iuniiiactice, $entru ia;nosticarea ?i a#eliorarea $ro;ra#ului e instruire $e

$arcursul erul"rii sale conuce la H#bun"t"!irea re<ultatelor ?colare' Prininter#eiul e7alu"rii continue %or#ati7e se $ot stabili %actorii care au

asi;urat reu?ita sau cau<ele e?ecului, ienti%icarea acestora %iininis$ensabil" e%ortului e aa$tare a $rocesului iactic la $osibilit"!ilei%eren!iate ale ele7ilor' nru#area ele7ilor Hn e%ortul lor e Hn7"!arenecesit" Hn $er#anen!" in%or#a!ii $ri7in es%"?urarea ?i re<ultatelee#ersului iactic'

53

6



JDac" se esco$er" $rin e7aluare, c" o lec!ie nu se $oate %ace sauc" te#a $ro$us" nu-?i atin;e obiecti7ele, aceast" in%or#a!ie este %olosit"

$entru a se re7i<ui lec!ia sau a se Hnlocui $"r!i ale te#ei, Hn Hncercarea e aHnl"tura e%ectele care au ie?it la i7eal"'K.

Teoreticienii Hn7"!"rii e$line loo#, Caroll consier" e7aluarea%or#ati7" re$t un $rinci$iu %una#ental al acti7it"!ii iactice' E7alun

$er%or#an!ele ele7ilor u$" %iecare sec7en!" e instruire cule;e# o7e<ieosebit e i#$ortante es$re reali<area obiecti7elor ?i a7e#, Hn acest %el,

$osibilitatea ienti%ic"rii neaunsurilor, a as$ectelor critice, ceea ce neaut" la ao$tarea #"surilor e corectare, recu$erare ?i a#eliorarenecesare $entru a $re7eni e?ecul ?colar' E7aluarea %or#ati7" nu se a$lic"oar ac9i<i!iilor reali<ate Hn lec!ia $receent", ci ?i celor obnite Hn lec!iacurent"' Ele7ii $ot %i obser7a!i Hn ti#$ ce lucrea<", iar alte obser7a!ii se %acla s%r?itul orei, $rintr-o testare care are ca obiecti7 %inal asi;urarea

$re;"tirii siste#atice ?i continue' In%or#a!iile es$re ac9i<i!iile ele7ilor secule;, Hn #o nor#al, la %iecare lec!ie, eoarece&

JNu#ai Hn acest %el ele7ul 7a $utea continua a7i<at stuiulini7iual acas", iar eucatorul 7a a7ea la is$o<i!ie un nou ia;nostic Hn

ba<a c"ruia s" $oat" or;ani<a continuarea instruirii'K..5E7aluarea %or#ati7" re$re<int", totoat", un $rile acorat ele7ului

$entru a-?i %ixa ?i consolia cuno?tin!ele recent obnite, $entru a-?iesco$eri la ti#$ lacunele ?i i%icult"!ile Hn $re;"tire'

E7aluarea noului con!inut Hnsu?it ?i a ca$acit"!ilor o$eratorii se

reali<ea<" cu autorul testelor a$licate la s%r?itul %iec"rei acti7it"!i, care Hl $un $e ele7 Hn situa!ia e a reali<a Hnc" o at", la un ni7el acce$tabil, ceeace a reali<at ea Hn ti#$ul lec!iei' n elaborarea testelor %or#ati7e, I' in;a?i I' Ne;re! reco#an" res$ectarea ur#"toarelor cerin!e&

' Ite#ii testului 7or con!ine noi sarcini e lucru eri7ate inobiecti7ele o$era!ionale ur#"rite, ar e aceea?i natur" cu sarcinile eHn7"!are reali<ate Hn ti#$ul $re"rii

5

. Robert M' (a;ne, Leslie ' ri;;s& Princi$ii e esi;n al instruirii, $'16'. m Ioan in;a, Ion Ne;re!& n7"!area e%icient", $' 30'

/



1' Ite#ii trebuie ast%el %or#ula!i Hnct s" 7i<e<e exact naturaobiecti7ului ur#"rit

0' Ite#ii trebuie s" o%ere $osibilitatea e a e$"?i stanarul#ini#al e $er%or#ant", ar reu?ita sau nereu?ita se 7or ueca strict Hn%unc!ie e acest stanar

' Nu se %or#ulea<" ite#i i%eri!i, to!i ele7ii sunt $u?i Hn %a!aacelora?i sarcini

' Ele7ii nu 7or %i auta!i Hn ti#$ul re<ol7"rii testului5' Ti#$ul acorat test"rii 7a %i reus.' Se 7a ur#"ri culti7area ca$acit"!ii e autoe7aluare la ele7ii care

sunt antrena!i Hn autocorectarea testului, e7ient sub Hnru#area caruluiiactic, eoarece Hn acest %el ei H?i con?tienti<ea<" erorile ?i Hn7a!"corectnu-le, obnesc e$rineri e autocontrol ?i autoe7aluareobiecti7" a $ro$riilor ca$acit"!i e Hn7"!are

Pe ba<a re<ultatelor ob!inute, $ro%esorul stabile?te sarcinile e lucruini7iual, $ro;ra#ele co#$ensatorii ?i 7a $re;"ti instruirea 7iitoare'

Test e e7aluare %or#ati7"

Disci$lina& Lo;ic"Te#a lec!iei& Ti$uri e in%eren!e i#eiateSco$ul test"rii& 7eri%icarea ?i a$recierea ;raului e Hnsu?ire a

con!inutului esen!ial

Mo#entul test"rii& la s%r?itul $re"rii lec!iei

' Ex$lica!i e ce $ro$o<i!ia& JUnii ele7i nu sunt s$orti7iK nu se $oate con7erti

1' Cu# este i#$licat" le;ea istribuirii ter#enilor Hn o$era!iile econ7ersiune ?i ob7ersiune

0' Anali<a!i co#$arati7, in $unctul e 7eere al cantit"!ii ?i alcalit"!ii, $re#isa ?i conclu<ia con7ersiunii ?i ob7ersiunii

Ce conclu<ie ob!ine# $rintr-o sin;ur" con7ersiune, $rintr-o

sin;ur" ob7ersiune ?i $rin e$ui<area tuturor co#bina!iilor Hntrecon7ersiune ?i ob7ersiune, in ur#"toarele $ro$o<i!ii&

a' Doar oa#enii sensibili sunt arti?ti b' Nu toate ae7"rurile sunt e7ientec' To!i #arinarii ?tiu s" Hnoate

51

53



1' E7aluarea cu#ulati7" su#ati7"' Se reali<ea<" $rin 7eri%ic"ri ?ia$recieri $erioice, la s%r?itul unui ca$itol, siste# e lec!ii sau la s%r?itulHntre;ii acti7it"!i se#estriale, anuale, Hn 7eerea cunoa?terii ni7elului reale st"$nire a #ateriei la #o#entul res$ecti7' Ea are un caracter retros$ecti7 ?i $resu$une o co#$arare a re<ultatelor att cu obiecti7eleur#"rite, ct ?i cu starea existent" la Hnce$utul instruirii' Prin inter#eiule7alu"rii su#ati7e se $ot %ace a$recieri ;lobale, e bilan! asu$rare<ultatelor Hn7"!"rii u$" o $erioa" #ai lun;" e stuiu' Prin inter#eiuls"u se $oate e%ectua un sona $ri7itor la situa!ia ele7ilor, necesar $entruluarea unei eci<ii e $ro#o7are ?i care $er#ite, totoat", %or#ularea unor conclu<ii asu$ra #oului e reali<are a instruirii, e%icacit"!ii siste#uluiinstruc!ional, curs sau siste# e lec!ii' Acest ti$ e e7aluare $oart"enu#irea e Jsu#ati7"K eoarece se ur#"re?te ob!inerea unor atees$re e%ectele Hnsu#ate ale unui set e lec!ii, care alc"tuiesc o unitate #ai

#are a instruirii'Datorit" %a$tului c" nu Hnso!e?te $rocesul iactic sec7en!" cu

sec7en!", e7aluarea su#ati7" are $rea $u!ine 7alen!e %or#ati7e ?i e%ectereuse Hn ce $ri7e?te a#eliorarea continu" a $rocesului' Ea exercit" Hn

$rinci$al %unc!iile e constatare a re<ultatelor ?i e clasi%icare a ele7ilor,conse#nn o realitate, ex$ri#at" la ni7el e $rous, %"r" $osibilitatea einter7en!ie i#eiat" Hn sco$ul a#elior"rii ?i $er%ec!ion"rii'

Cu toate acestea&JEsti#"rile %inale $ot s" ser7easc" re$t #iloc e ia;nosticare ?i

s" %urni<e<e in%or#a!iile necesare care conuc, Hn %inal, la a#eliorareasitua!iei Hn7"!"#ntului, $rin Hnl"turarea unor neaunsuri, corectareaerorilor etc' Dar aceste a#elior"ri nu #ai %olosesc ele7ilor care au $arcurs

$erioaa e instruire e7aluat"'K.5

n #ulte ca<uri, e7aluarea su#ati7" Hntre!ine o #oti7a!ie extrinsec"a Hn7"!"rii, $entru note, ;enern st"ri e nelini?te ?i stres la ele7i'Elaborarea testelor $rin inter#eiul c"rora se reali<ea<" este ase#"n"toarecu elaborarea testelor %or#ati7e' Deosebirea const" Hn %a$tul c" $ri#ele sea$lic" u$" $erioae #ai lun;i e instruire ?i con!in ite#i care 7i<ea-

50

.5 Ion T' Rau& Teorie ?i $ractic" Hn e7aluarea e%icien!ei Hn7"!"#ntului, $'55'

5



Reali<area %unc!iilor actului e7aluati7, Hn carul $rocesului iactic, $resu$une %olosirea tuturor %or#elor e e7aluare, $rin H#binare ?iinte;rare, ele %iin co#$le#entare' Nu#ai Hn acest %el ac!iunea e e7aluareH?i 7a o7ei e%icien!a'

Test e e7aluare su#ati7"

Disci$lina& Lo;ic"Se e7aluea<"& con!inutul esen!ial $reat Hn ti#$ul se#estrului II

Mo#entul a$lic"rii testului& s%r?itul se#estrului

' Caracteri<a!i ti$urile e in%eren!e eucti7e cu $ro$o<i!iico#$use'

1' Conclu<iile ce se es$rin cu $ri7ire la istribuirea ter#enilor sunt&

a' S este istribuit Hn $ro$o<i!iile ne;ati7e ?i neistribuit Hn celeuni7ersale

b' P este istribuit Hn $ro$o<i!iile ne;ati7e ?i neistribuit Hn celea%ir#ati7ec' S este istribuit Hn $ro$o<i!iile uni7ersale ?i neistribuit Hn cele

$articulare' P este neistribuit Hn $ro$o<i!iile a%ir#ati7e ?i istribuit Hn cele

$articulare

0' Care in ur#"toarele %or#ule sunt lo;ic - corectea'SaPYPiS e' Se P-@@Pa S&

b'SiP@-PoS %' SiP-YPiSc' Se P@-Pe S ;' Sa P@Pa S' So P@Po S 9' So PYPe S=arianta corect" e r"s$uns este& A a, o' c, a, c, %, C a , e , %,

D a,b,,%, E a,c,,;'

' Ienti%ica!i enun!urile corecte&a' Pro$o<i!iile co#$lexe sunt cele #ai co#$licate %or#e lo;ice

$ro$o<i!ionale b' In%eren!ele inucti7e sunt $lau<ibilec' Conclu<ia inuc!iei inco#$lete are un caracter a#$li%icati7 'Ar;u#entele care sunt incorecte, eoarece Hncalc" $rinci$iile%or#ale ale 7aliit"!ii, se nu#esc Jso%is#e %or#aleK'5

50



' =eri%ica!i $rin #etoa =enn ur#"toarele #ouri silo;istice& a,aaa - b' iai - '

5' Din ra$ortul e subalternare re<ult" c"&a, in ae7"rul su$raalternei re<ult" ae7"rul subalternei

b' in %alsitatea subalternei re<ult" ae7"rul su$raalterneic' in ae7"rul su$raalternei re<ult" %alsitatea subalternei' in %alsitatea subalternei re<ult" %alsitatea su$raalterneie' in %alsitatea su$raalternei nu re<ult", cu si;uran!", 7aloareae ae7"r a subalternei%' in ae7"rul su$raalternei nu re<ult", cu si;uran!", 7aloareae ae7"r a subalternei;' in ae7"rul subalternei nu re<ult", cu si;uran!", 7aloarea e

ae7"r a su$raalternei

Subiectul - 0 $' Subiectul 1 - $'Subiectul 0 - $' Subiectul - $'Subiectul - 1 $' Subiectul 5 - $'

Din o%iciu - l$' Total& 3 $'

Test e e7aluare su#ati7"

Disci$lina& Filoso%ieSe e7aluea<"& con!inutul esen!ial al Ca$' JLibertateaKMo#entul a$lic"rii& u$" $rearea ca$itolului res$ecti7'' Preci<a!i sensul conce$tului e JestinK'1' Hn ce const" secretul libert"!ii $entru %iloso%ii stoici0' Cui Hi a$ar!ine a%ir#a!ia& Jcel care 7rea s" %ie ine$enent nici

s" nu r7neasc", nici s" nu res$in;" ce7a in cele ce stau Hn $utereaaltoraK

a' =asile Conta

b' S$ino<ac' E$ictet'

' De ce au elaborat ;nitorii cre?tini teoria liberului arbitru

' Preci<a!i sensul conce$tului e J%atalis#K

55

5



' Co#enta!i a%ir#a!ia lui Nae Ionescu& J%iloso%ia sau %iloso%areaeste un act e 7ia!", un act e tr"ireK 1 $

Stil ?i lectur" - $' Din o%iciu - $' Total& 3 $'

Te4#ici 'e ea!&a$en $ractica ?colar" sunt utili<ate, cu eosebire, ur#"toarele te9nici

e e7aluare a $er%or#an!elor&' Obser7area curent"' =i<ea<" co#$orta#entul ele7ilor Hn ti#$ul

lec!iei, #oul Hn care ace?tia $artici$" la Hne$linirea sarcinilor eHn7"!are, la es%"?urarea acti7it"!ii Hn ;eneral' C"utn s" se ac9ite esarcinile ce le re7in, ele7ii 7or a$ela la cuno?tin!ele obnite anterior, la

$rice$eri ?i e$rineri ea %or#ate, H?i 7or #ani%esta interesul $entrustuiu, $ro%esorul a7n $osibilitatea s" obser7e cu# au %ost asi#ilate

cuno?tin!ele ?i cu# sunt utili<ate Hn noile coni!ii, calitatea r"s$unsurilor, aialo;urilor ?i a atituinilor etc' Pe ba<a celor constate el H?i %or#ea<" oi#a;ine asu$ra %iec"rui ele7, ca ?i asu$ra reu?itei lec!iei'

1' C9estionarea oral"' Const" Hn reali<area unei con7ersa!iiini7iuale, %rontale sau co#binate, $rin care se ur#"re?te eter#inarea7olu#ului ?i a calit"!ii cuno?tin!elor Hnsu?ite' A7antaele sale constau Hn%a$tul c" se reali<ea<" o co#unicare irect" ?i e$lin" Hntre $ro%esor ?iele7i, co#unicare ce %a7ori<ea<" e<7oltarea ca$acit"!ii e ex$ri#are aacestora e $e ur#"' Pro%esorul $oate inter7eni cu Hntreb"ri su$li#entare,

aut"toare ?i sti#ulati7e, eter#innu- $e ele7 s"-?i ex$un" ct #aia#"nun!it r"s$unsul'

E%icien!a e7alu"rii $rin c9estionare oral" e$ine e nu#ero?i%actori&

- calitatea Hntreb"rilor ?i ;raul lor e i%icultate, i%erit e la unele7 la altul

- starea a%ecti7" a exa#inatorului ?i co#$orta#entul s"u Hn i%erite#o#ente

- starea %i<ic" ?i $si9ic" a celor e7alua!i

- calitatea r"s$unsurilor, care trebuie s" %ie corecte ?i co#$lete nuse acce$t" r"s$unsuri #onosilabice e ti$ul JaK sau JnuK

- r"s$unsurile ;re?ite $ot %i corectate i#eiat'56

55



De<a7antae&- necesit" #ult ti#$- eoarece nu exist" bare#uri controlabile, este i%icil e eli#inatsubiecti7itatea exa#inatorului- atorit" %a$tului c" se reali<ea<" $rin sona, nu este $osibil"cunoa?terea ;raului Hn care to!i ele7ii st"$nesc un con!inut- $oate a$are in9ibi!ia, inti#iarea'

0' E7aluarea $rin lucr"ri scrise' Per#ite 7eri%icarea obiecti7" aHntre;ului colecti7 e ele7i, ace?tia a7n $osibilitatea s"-?i etale<e Hn #oine$enent cuno?tin!ele sau ca$acit"!ile, %"r" inter7en!ia irect" a

$ro%esorului' In %unc!ie e #o#entul Hn care se %olosesc, istin;e#&a' Lucr"ri scrise e control curent exte#$oralele' Durea<"

a$roxi#ati7 3 - #inute ?i con!in cte7a Hntreb"ri in lec!ia curent",

ur#"rinu-se Hneosebi ;raul e reali<are a unor obiecti7e o$era!ionale' b' Lucr"ri scrise e control la s%r?itul unui ca$itol' Durea<" $u!in

#ai #ult ect cele curente ?i con!in Hntreb"ri re%eritoare la con!inutulca$itolului $arcurs' Se ur#"re?te ;raul e reali<are a obiecti7elor ur#"rite $rin $rearea ca$itolului res$ecti7'

c' Lucr"ri scrise se#estriale te<e, lucr"ri e e7aluare su#ati7 las%r?itul se#estrului' Aco$er" #ateria $arcurs" Hn ti#$ul se#estruluires$ecti7 ?i sunt $re;"tite $rin lec!ii e reca$itulare ?i sinte<"' Se 7eri%ic";raul e Hnsu?ire, Hn!ele;ere ?i 7alori%icare a cuno?tin!elor ?i ca$acit"!ilor,

con%or# obiecti7elor ;enerale s$eci%ice'A7antaele e7alu"rii $rin lucr"ri scrise&- $er#ite 7eri%icarea Hntr-un ti#$ at a unui nu#"r #are e ele7i- 7alori%ic" o arie #are e cuno?tin!e ?i ca$acit"!i- %a7ori<ea<" co#$ararea re<ultatelor- $er#ite ra$ortarea re<ultatelor la un criteriu unic e 7aliare- exist" bare#uri ?i $unctae care contribuie la i#inuarea

subiecti7it"!ii exa#inatorului- ele7ul $oate lucra ine$enent, %"r" a %i tensionat, tracasat

- a7antaea<" ele7ii ti#i<i sau len!i Hn elaborarea r"s$unsurilor'Princi$alele e<a7antae&

- unele erori a$"rute Hn %or#ularea r"s$unsurilor nu $ot %i corectate?i l"#urite i#eiat e c"tre $ro%esor

- reali<ea<" un %eebac> #ai slab5/

5.



- ele7ii nu $ot %i auta!i ?i orienta!i - $rin Hntreb"ri su$li#entare -c"tre un r"s$uns corect ?i co#$let'

Pentru e%icienti<area e7alu"rii $rin lucr"ri scrise sunt %olositetestele oci#olo;ice, care asi;ur" o obiecti7itate s$orit" Hn #"surarea ?ia$recierea con!inuturiior Hnsu?ite ?i a ca$acit"!ilor an;aate' Testul este uninstru#ent e colectare a unor ate rele7ante $entru e7aluarea $ro;resuluiele7ilor ?i $entru re;larea $rocesului e instruire'

n %unc!ie e #o#entul a$lic"rii ?i estina!ia lor, loan *olbanstabile?te trei cate;orii e teste oci#olo;ice&

' Testele e sona ini!ial& se a#inistrea<" la Hnce$utul unei eta$ee instruire ?i au ca sco$ ienti%icarea ni7elului cuno?tin!elor ?ie$rinerilor %or#ate, e care ele7ii au ne7oie $entru $arcur;ererea cusucces a ur#"toarei eta$e e instruire

1' Testele e $ro;res& se a$lic" Hn carul lec!iilor $e tot $arcursul

instruirii, $entru a $une Hn e7ien!" ac9i<i!iile, ar ?i lacunele ?i ;re?elileele7ilor

0' Testele %inale& se a#inistrea<" la s%r?itul unor unit"!i #ari einstruire ?i $er#it o e7aluare su#ati7" a ele7ilor'

Elaborarea ?i a$licarea testului $resu$une&- stabilirea obiecti7elor ?i a con!inutului testat- selectarea $roble#elor re$re<entati7e ?i %or#ularea ite#ilor- Hn?tiin!area ele7ilor asu$ra test"rii& $reci<area te#elor, ex$lica!ii

$ri7in sco$ul testului, nu#"rul ?i ti$ul ite#ilor, 7aloarea %iec"ruia Hn

stabilirea notei %inale, #oul Hn care se 7a lucra, ti#$ul e lucru etc- asi;urarea coni!iilor e a$licare a testului- corectarea testului ?i anali<a statistic"- notarea aec7at" a re<ultatelor'Testele oci#olo;ice solicit" re<ol7area unor sarcini ientice

$entru to!i ele7ii' Ca $robe stanari<ate, ele con!in un nu#"r #are eHntreb"ri ite#i care $er#it eter#inarea $recis" a ;raului e Hnsu?ire acuno?tin!elor sau a ni7elului e e<7oltare a unor ca$acit"!i' Stabilirear"s$unsurilor corecte se reali<ea<" aeseori cu autorul unor ;rile e

corectare'Un as$ect eosebit e i#$ortant Hn elaborarea testelor

oci#olo;ice Hl re$re<int" stabilirea nu#"rului e ite#i ?i %or#ularea lor,u$" cu# ur#ea<"&

.3

56



- nu#"rul ite#ilor e$ine e co#$lexitatea obiecti7elor ?iextensiunea con!inutului e7aluat

- Hntreb"rile trebuie %or#ulate su%icient e ex$licit clar, $recis,concis

- ite#ii trebuie s" cores$un" ca ;ra e i%icultate $osibilit"!ilor subiec!ilor c"rora li se aresea<" se 7a e7ita situa!ia Hn care un ele7inteli;ent, ar care nu a stuiat, s" $oat" ob!ine un scor satis%"c"tor sausitua!ia Hn care un ele7 #ai $u!in otat, ar care s-a $re;"tit, s" %ie Hni#$osibilitatea e a r"s$une

- Hntreb"rile %oarte u?oare sau %oarte ;rele nu $er#it o istinc!ienuan!at" a i%eritelor ni7eluri e $re;"tire a ele7ilor& cele $rea u?oare nu

$er#it rele7area r"s$unsurilor %oarte bune, cele $rea ;rele res$in; #ul!isubiec!i, c9iar intre cei cu o $re;"tire satis%"c"toare

- este necesar ca Hntreb"rile s" aco$ere Hntrea;a #aterie $arcurs",

Hn as$ectele sale esen!iale- r"s$unsurile la unele Hntreb"ri s" nu su;ere<e r"s$unsurile la

Hntreb"rile care ur#ea<"- aranarea lor Hn carul testului se %ace Hn %unc!ie e i%icultate,

Hnce$n cu cele si#$le, %ie Hn orine ciclic" e i%icultate, $e ;ru$e eite#i aranate Hn orine crescn" e i%icultate'

Du$" #oul Hn care se $oate r"s$une, Hntreb"rile sunt&' Hntreb"ri cu r"s$unsuri esc9ise&- $resu$un elaborarea co#$let" ?i ine$enent" a r"s$unsului e

c"tre ele7i- asi;ur" coni!iile #ani%est"rii s$ontaneit"!ii ?i creati7it"!ii- solicit" ar;u#entarea unor a%ir#a!ii, ex$licarea ?i inter$retareaunor ate- r"s$unsurile sunt ;reu e #"surat ?i e7aluat $rin co#$arare ?ira$ortare la o scal" etalon'1' Hntreb"ri cu r"s$unsuri Hnc9ise&- ele7ii nu elaborea<" r"s$unsurile, ci le ale; in #ai #ulte 7ariante

o%erite

- #"surarea este #ult #ai si#$l" ?i exact", eoarece %iecareHntrebare $resu$une oar ou" $osibilit"!i& r"s$uns corect sau r"s$uns %als'

.

5/



A$licarea testului oci#olo;ic se %ace Hn carul obi?nuit ees%"?urare a acti7it"!ii iactice, o%erin ate utile $ro%esorului ?i ele7ilor'Aceste ate $ot %i %olosite $entru stabilirea ia;nosticului ?i re#eiului'Testul este e%icient nu#ai ac" asi;ur" o ienti%icare exact" a ni7elului e

$er%or#an!" la care a auns ele7ul' Corectarea se reali<ea<" Hn #"sura $osibilit"!ilor, H#$reun" cu ele7ii, eoarece autoe7aluarea ?iautoa$recierea au #ulti$le 7alen!e %or#ati7e' Antrenarea ele7ilor Hncorectarea testului le $er#ite&

- s"-?i a$recie<e re<ultatele- s"-?i exa#ine<e erorile- s" sesi<e<e $ro;resele Hnre;istrate- culti7" atituinea res$onsabil" %a!" e $ro$ria acti7itate'

Corectarea testelor 7a %i continuat" #ai a$oi e c"tre $ro%esor cu

#axi#" aten!ie, %olosin o ;ril" $re;"tit" anterior ?i cuanti%icnre<ultatele $rin notare sau istribuinu-le $e o scal" e a$reciere'

Test oci#olo;icDisci$lina& Filoso%ieSe e7aluea<"& cuno?tin!ele con!inute Hn ca$itolul JFiloso%iaKTi$ul ite#ilor& cu r"s$unsuri esc9iseMo#entul a$lic"rii& la s%r?itul $re"rii ca$itolului res$ecti7' Din ce #oti7 Pita;ora Hi nu#e?te $e %iloso%i Jiubitori e

Hn!ele$ciune1' Ce co#$orta#ent trebuie s" #ani%este un %iloso%, Hn o$inia lui

E$ictet0' Ce Hn!ele;e Nae lonescu $rin J%iloso%areK' Care sunt tr"s"turile caracteristice ale %iloso%ului, u$"

Aristotel' De ce unii %iloso%i, $recu# Platon sau Aristotel, au consierat c"

%iloso%ia se na?te in ui#ire5' Pe ce ar;u#ente se s$riin" a%ir#a!ia lui Sc9o$en9auer& Jo#ul

este un ani#al #eta%i<icK.' Ce eosebire ienti%ic" Lucian la;a Hntre aria, res$ecti7 <area

interioar" a unei $roble#e %iloso%ice ?i aria, res$ecti7 <area interioar" aunei $roble#e ?tiin!i%ice

.1

.3



6' Care este 7rsta $otri7it" $entru %iloso%ie Hn o$inia lui E$icur/' Ce 7rea s" su;ere<e Seneca atunci cn a%ir#" c" $rininter#eiul %iloso%iei Jne este $er#is s" $artici$"# la orice secolK

In ac!iunea e #oerni<are a $rocesului instructi7-eucati7 seHnscrie ?i e%ortul e $er%ec!ionare a te9nicilor e e7aluare, ca ele#enteco#$onente ale te9nolo;iei iactice' Dac" e%ini# e7aluarea re$te#ersul $rin care se ob!in in%or#a!ii es$re ele7i, atunci o e7aluareco#$let" nu $resu$une oar #"surarea re<ultatelor ob!inute e ace?tia laun #o#ent at, #ai #ult sau #ai $u!in aleatoriu stabilit, ci ?i a$reciereae%ectelor eucati7e asu$ra e<7olt"rii $ersonalit"!ii lor' Pentru o anali<"co#$lex" a re<ultatelor instruirii noul Curriculu# ?i irec!iile actuale ee7olu!ie a Hn7"!"#ntului inic" #oalit"!i e e7aluare, care nu se #aire<u#" la o si#$l" exa#inare oral" sau scris", reali<at" e cte7a ori $e

$arcursul unui se#estru ?i a$recierea %inal" a ele7ilor oar $e ba<a ctor7ainter7en!ii, $u!ine la nu#"r, aesea tributare 9a<arului ?i irele7ante'Aceste #oalit"!i, $e care le 7o# e7ien!ia Hn cele ce ur#ea<", asi;ur" ointe;rare #ai e%icient" a actelor e7aluati7e Hn acti7itatea iactic"'

Nu e $u!ine ori e7aluarea const" Hn exa#inarea oral" ?i notarea a- ele7i Hn 3- #inute ?i un exte#$oral a#inistrat Hn ti#$ulse#estrului' Acest #o e a $rocea are, Hns", o serie e neaunsuri&

- nu atrenea<" to!i ele7ii clasei la o conlucrare acti7" $e tot $arcursul erul"rii $rocesului iactic

- la isci$linele cu un nu#"r reus e ore alocate, cu# sunt ?iisci$linele socio-u#ane, rit#ul 7eri%ic"rii ini7iuale este sc"<ut ?i $rinur#are a$recierea ele7ilor este e%ectuoas"

- contribuie la #en!inerea acti7it"!ilor stereoti$e e ascultare- $reare

- consu#" o #are $arte in ti#$ul lec!iei cu un rana#ent sc"<ut- #en!ine Hn;riorarea ele7ilor %a!" e 7eri%icare ?i notare,

eter#innu-i la calcule $ri7in ata ascult"rii ?i nota $e care trebuie s" oob!in"

- $rouce rela!ii Hncorate, uneori con%lictuale, Hntre $ro%esori ?iele7i

- culti7" #ai #ult interesul $entru not" ect $entru cunoa?tere'.0

.



Ascultarea curent" ur#at" e notare, la care se aau;" o lucrarescris" sau o te<" se#estrial", nu asi;ur" un control aec7at al e%ectelor ?i outili<are e%icient" a notei' Recursul la #oalit"!ile Jnecon7en!ionaleK ee7aluare, asi;ur" $ro%esorilor oca<ii #ulti$le e a sur$rine as$ecteco#$lexe ale $re;"tirii ele7ilor, care sunt nota!i u$" #ai #ulte exa#in"risuccesi7e, cu ae7"rat rele7ante'

Dar care sunt aceste #oalit"!i

' Metoa creitelor trans%erabile' La s%r?itul unui ca$itol sausiste# e lec!ii li se a$lic" ele7ilor un test su#ati7, cu ite#i ra$orta!i laobiecti7ele unit"!ii iactice res$ecti7e' Se corectea<" testul ?i se constat"care ele7i au reu?it ?i care nu s" atin;" $er%or#an!a $re%i;urat" Hnobiecti7e, iar a$oi se stabilesc ele7ii creita!i, intre cei cu re<ultatenecores$un<"toare' A$recierea %inal" a acestora se trans%er" $entru o eta$"

ulterioar", $reci<at" e e7aluator, ti#$ Hn care au $osibilitatea s"recu$ere<e' La s%r?itul $erioaei e creitare ei sunt testa!i in nou'obiecti7ele 7i<ate %iin cele ini!iale sau oar acelea neHne$linite la $ri#atestare' Nota %inal" const" Hn #eia intre nota ob!inut" la $ri#a testare ?icea e la retestare'

Princi$alele a7antae ale acestei #etoe sunt&- e7it" sau reuce acu#ularea ;olurilor Hn $re;"tire- $er#ite recu$erarea Hntr-un inter7al e ti#$ relati7 scurt

1' E7aluarea $orto%oliilor' Este o solu!ie $entru $ro%esorii care auun nu#"r reus e ore alocat isci$linei, %a$t $entru care acu<" c" nu $otreali<a o e7aluare con%or# cerin!elor' Prin no!iunea e J$orto%oliuKese#n"# un ansa#blu e acti7it"!i es%"?urate e un ele7 Hntr-o anu#it"

$erioa" e ti#$& te#e, lecturi su$li#entare, $roiecte, stuii, lucr"ri ecrea!ie, eseuri etc' Toate acestea $er#it e7aluarea cuno?tin!elor,ca$acit"!ilor intelectuale, con7in;erilor, atituinilor #oral-ci7ice etc'

Con!inutul $orto%oliilor ?i criteriile u$" care 7or %i e7aluatei7ersele acti7it"!i co#$onente, ter#enele e control, e7aluare ?i notare

%inal" se co#unic" ele7ilor intr-un Hnce$ut' Notele acorate re$re<int"#eii ale notelor cu care sunt a$reciate co#$onentele $orto%oliului ?i au oHnc"rc"tur" %or#ati7" #ult #ai bo;at" ect cele acorate la o sin;ur"7eri%icare oral" sau exte#$orale'

.

.1



notare, $e e alt" $arte %eti?i<area lui, consiernu- a$t s" re<ol7e ceeace $ro%esorul trebuie s" reali<e<e $rin alte #iloace& culti7area interesuluiele7ilor $entru isci$lina $reat", a res$onsabilit"!ii, a e$rinerii e aHn7"!a siste#atic etc' De aceea, reu?ita $rocesului instruc-ti7-eucati7e$ine ?i e asi;urarea unui ec9ilibru Hntre relati7itatea a$recierilor ?ireali<area unei te#einice $re;"tiri a ele7ilor'

Di%t$ib&i$ea $e&!tate!($Pe ba<a notelor ob!inute Hn ur#a e7alu"rii, %iecare ele7 este

clasi%icat ?i i se atribuie un anu#it loc Hn carul ;ru$ului - clas" in care%ace $arte' Pu?i Hn situa!ia e a re$re<enta statistic reu?itele ele7ilor lor,#aoritatea $ro%esorilor care $reau isci$linele socio-u#ane ar recur;e lao i#a;ine ;ra%ic" a notelor Hn %or#a curbei lui (auss'

1_i 1_%oarte slabislabi#ilocii

buni%oarte buniAr;u#entul in7ocat, cu nuan!e elitiste e7iente, const" Hn crein!a

c" Hn ?tiin!ele u#aniste curba Hn %or#" e clo$ot a lui (auss este Hns"?ii#a;inea re$arti!iei #ultor a$tituini ?i calit"!i' Ini7i<ii #ilocii se ;"sescin abunen!", Hns" ;eniile ?i iio!ii sunt rari (ilbert e Lans9eere'

In iactica #oern" curba lui (auss este criticat" 7e9e#ent eae$!ii i$ote<ei o$ti#iste a Hn7"!"rii' Potri7it esti#"rilor lui loo#, cei

..

.



#ai #ul!i ele7i, a$roxi#ati7 /_, $ot Hn7"!a e$lin ceea ce li se $re", cuconi!ia utili<"rii #iloacelor unei $re"ri e%iciente' Pentru o ase#eneareu?it" $leea<" ?i (ilbert De Lans9eere&

JIn clasa lui, $ro%esorul ur#"re?te un obiecti7 cu totul i%erit'Iealul s"u nu este oare acela e a %ace ca to!i ele7ii s" Hn7e!e, ''', s"st"$neasc" la $er%ec!ie toate cuno?tin!ele $e care societatea le consier"necesare sau utile A instrui nu Hnsea#n" a selec!iona' Di#$otri7"Hnsea#n" a ne str"ui ca to$ s" reu?easc"' nsea#n" eci a lu$ta H#$otri7acurbei lui (auss, consierat" ca #oel e selec!ie'K..

Curba lui (auss trebuie atunci Hnlocuit" cu o curb" Hn %or#" e JK,ceea ce Hnsea#n" c" $rocesul e Hn7"!"#nt se 7a es%"?ura Hn a?a %el Hnctto!i s" reu?easc"' Pea;o;ia curbei Hn JK $resu$une o e;ali<are la ni7elsu$erior, ar nu la ni7elul ;eniilor ?i %"r" ca i%eren!ele intre ini7i<i s"is$ar"'

Reu?ita Hn care cre ae$!ii i$ote<ei o$ti#iste este iscutabil"'E7ient, %iecare ele7 nor#al $oate s" $ro;rese<e, Hnsu?inu-?i un con!inut#ini#al ?i %or#nu-?i a$tituinile e ba<"' Este e orit ca %iecare

$ro%esor s" ur#"reasc" atin;erea unui ni7el e reu?it" riicat $entru ele7iis"i, a c"rui reali<are e$ine Hns" e nu#ero?i %actori& $osibilit"!ileele7ilor, resursele #ateriale is$onibile, strate;iile ao$tate, o$ti#i<area

$ro;ra#elor, ini7iuali<area instruirii etc' Insuccesul ?colar nu $oate %itotu?i eli#inat, ar reu?ita #aorit"!ii ele7ilor r"#ne un e<ierat $entruorice caru iactic'

.6

.. .6 (ilbert De Lans9eere& E7aluarea continu" a ele7ilor ?i exa#enele,Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /., $' 13'

.5



I#'icat($i pe#t$& ea!&a$ea &#ei !ec0iiCe se ur#"re?teCriterii e e7aluare

Elaborarea $roiectului e lec!ieDocu#entarea ?tiin!i%ic"&- aec7area surselor biblio;ra%ice alese Hn ra$ort cu con!inutul ce

ur#ea<" a %i $reat- a$licarea creatoare a in%or#a!iilor Hn conce$erea $roiectului- conse#narea biblio;ra%iei con%or# nor#elor #etoolo;ice

De%inirea obiecti7elor&- $reci<area ti$ului e obiecti7e ur#"rite& in%or#ati7e, %or#ati7e,

eucati7e e%inirea obiecti7elor o$era!ionale

- $reci<area co#$orta#entelor 7i<ate $rin obiecti7e, corelate cucon!inutul ?i $osibilit"!ile ele7ilor i%eren!iat

- $reci<area coni!iilor $si9olo;ice ale Hn7"!"rii- $reci<area coni!iilor #ateriale ale Hn7"!"rii- s$eci%icarea criteriilor e reu?it"

Corela!ia intre obiecti7e ?i celelalte co#$onente ale actuluiiactic con!inut, strate;ie, %or#e e or;ani<are, %or#e e e7aluare, etc&e%inirea obiecti7elor Hn corela!ie cuco#$onentele i#$licate Hn con!inutul

res$ecti7 - corela!ia obiecti7e-strate;ie-#iloace e Hn7"!areCorela!ia obiecti7e-e7aluare&- concoran!a intre ite#ii e e7aluare ?i obiecti7ele stabilite- i%eren!ierea solicit"rilor- corelarea 7olu#ului ?i ;raului e i%icultate al cerin!elor cu

$articularit"!ile ini7iuale ?i urata acti7it"!ii e re<ol7are- corelarea con!inutului $robelor e e7aluare cu %or#ele e

e7aluare

- 7alori%icarea re<ultatelor e7alu"rii $entru co#$ensare saue<7oltare

./

..



Des%"?urarea lec!iei

Acti7i<area ele7ilor&- ca$tarea aten!iei, strnirea interesului ?i a orin!ei e a Hn7"!a $rin

ac!iune- ra$ortul intre urata a%ectat" acestui #o#ent ?i cea a%ectat"

$re"rii, Hn %unc!ie e ti$ul ?i 7arianta e lec!ie, s$eci%icul con!inutului, $articularit"!ile $si9ointelectuale ale ele7ilor

- concoran!a naturii solicit"rilor cu $articularit"!ile con!inutului ?iale ele7ilor

- acti7i<area ele7ilor la ni7elul $roxi#ei e<7olt"ri

Con!inutul&- esen!iali<area con!inutului

- re$re<entarea con!inutului- ;raul e structurare ?i or;ani<are a #aterialului- caracterul %or#ati7 al con!inutului e a ;enera iei noi, o$inii,

solu!ii, etc'- caracterul ?tiin!i%ic ?i $ractic-a$licati7&- corela!ii interisci$linare- corela!ia con!inutului cu strate;ia iactic" ?i ti$ul e interac!iune

$ro%esor-ele7i, ele7i-ele7H- corela!ia #oului e aborare lo;ic" a con!inutului cu strate;ia

iactic"- ac!iuni lo;ice e or;ani<are ?i $relucrare a in%or#a!iei anali<",

sinte<", corelare, asociere, e%inire, ex$licare, e#onstrare, ;enerali<are,ar;u#entare, inter$retare, ilustrare, sinteti<are, etc'

- reali<area $ro;resului ?colar

Co#$orta#entul&- or;ani<area colecti7ului ?i a acti7it"!ii- crearea cli#atului a%ecti7-e#o!ional aec7at

- #oti7area acti7it"!ii- orientarea ac!iunii ?i ;nirii ele7ilor- %a7ori<area ex$ri#"rii o$iniei $ersonale- aresarea e Hntreb"ri- solicitarea ele7ilor s" %or#ule<e Hntreb"ri- clari%icarea $roble#elor

63

.6



- 7alori%icarea ex$erien!ei ele7ilor- crearea e situa!ii $roble#"- %or#ularea e irecti7e, orine, co#en<i- acorarea e autor' Hnru#area

i%eren!iat"- ini7iuali<area instruirii- alternarea acti7it"!ii %rontale cu acti7itatea

$e ;ru$e ine$enente&- laua sau e<a$robarea atituinii ele7ilor

ironic", acu<atoare, stereoti$", #oti7ant",s$eci%ic"

E7aluarea& - reali<area e7alu"rii %or#ati7e- ra$ortul intre con!inutul e7alu"rii ?i

con!inutul Hn7"!"rii- ra$ortarea a$recierii la obiecti7e- ra$ortarea a$recierii la $osibilit"!ile

%iec"rui ele7, re<ultatele sale anterioare ?i lare<ultatele celorlal!i ele7i

- Hncuraea<" autoa$recierea ?i a$reciereareci$roc" a ele7ilor

- ra$ortul intre notare ?i nor#aoci#olo;ic"

- #oti7area notei

Co#$orta#entul $si9o$ea;o;ic

Rela!ia $ro%esor-ele7& - crea<" un cli#at eialo; autentic, e coo$erare ?i e ac!iune

- sti#ulea<" interesul $entru cunoa?tere- %a7ori<ea<" reu?ita %iec"rui ele7- Hncuraea<" ine$enen!a, ori;inalitatea,

;nirea creatoare- 7alori%ic" ceea ce este $o<iti7 la %iecare

ele7

- #ani%est" si#!ul ec9ilibrului- lau", e7ien!ia<", recunoa?te #eritele- crea<" un cli#at ne%a7orabil& a#enin!",

acu<", critic", i;ne?te, i;nor" etc'

6

./



iblio;ra%ie&

onta?, Ioan& Pea;o;ie, Eitura ALL, ucure?ti, //'Cristea, Sorin& Dic!ionar e ter#eni $ea;o;ici, Eitura Diactic"

?i Pea;o;ic", ucure?ti, //6'E7aluation in Curriculu#' De7elo$#ent& T:el7e Case Stuies,

Mac#illan Eucation LTD, asin;sto>e an Lonon, /.0'(a;ne, Robert M' ri;;s' Leslie '& Princi$ii e esi;n al instruirii,

Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /..'in;a, Ioan Ne;ret, Ion& Hn7"!area e%icient", Eitura Te9nis,

ucure?ti, //'Lans9eere, (ilbert e& E7aluarea continu" a ele7ilor ?i exa#enele'

Manual e oci#olo;ie, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /.'L 2e7aluation %or#ati7e ans un ensei;##ent i%%erene, eite $ar

Lina Allal, ean Caninet, P9ili$$e Perrenou, Eitions Peter Lan;, S'A',erne, /6/'

Psi9oteste - cunoa?terea e sine ?i a celorlal!i 7oi' II, 7olu#cooronat e Aina C9elcea, Eitura Qtiin!i%ic" ?i Te9nic", ucure?ti,/..'

Rau, Ion T'& Teorie ?i $ractic" Hn e7aluarea e%icien!eiHn7"!"#ntului, Eitura Diactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /6'

Tenbrin>, Terr D'& E7aluation' A $racticai ;uie%or teac9ers, Mc(ra: - *ill oo> Co#$an, Ne: - `or>, /.'

61

63



Ca$' )& CLASA DE ELE=I CA (RUP SOCIAL

n %ixarea sco$urilor ?i es%"?urarea e%ecti7" a $rocesuluiinstructi7-eucati7 nu $ot %i i;norate in%luen!ele e natur" social" care, Hncele in ur#", se o7eesc a %i eter#inante' Ele7ul H?i es%"?oar"acti7itatea ?i se #ani%est" Hntr-un ;ru$ stabil clasa - a?aar Hntr-uncontext social, une H?i Hnsu?e?te 7alori, cli?ee co#$orta#entale, H?i%or#ea<" con7in;eri $rin i#ita!ie sau $reluare con?tient"' El se ienti%ic"cu ;ru$ul Hn care se inte;rea<", $relun nor#ele, 7alorile ?i sco$urileacestuia, care Hi #ilocesc rela!iile cu ceilal!i Hn carul acti7it"!ii co#une'Presta!iile %iec"ruia se es%"?oar" Hn %a!a ;ru$ului, tre<in reac!ii ea$robare sau critice, $re!uirea sau sanc!iunea in $artea cole;ilor, ceea ce

oac" un rol eosebit e i#$ortant Hn selectarea $ro$riilor ti$are eco#$orta#ent ?i Hn %or#area i#a;inii e sine' (ru$ul asi;ur" siste#ul e

re%erin!" $entru #e#brii s"i Ion Rau' //' Toc#ai e aceea,cunoa?terea construc!iei sociale a claselor e ele7i, a interac!iunilor ce sestabilesc Hntre #e#brii unor ast%el e ;ru$uri sociale este esen!ial" Hnasi;urarea reu?itei acti7it"!ii iactice' Nu e $u!ine ori $ro%esorul se

$reocu$" cu $rec"ere e ini7i ?i acor" $u!in" aten!ie ;ru$ului in careacesta %ace $arte, in%luen!ei $e care o exercit" asu$ra %iec"ruia in #e#briis"i' Stuiile Hntre$rinse e cercet"tori in o#eniul sociolo;iei,socio#etriei, $si9olo;iei sociale atra; aten!ia Hns" asu$ra i#$ortan!eias$ectelor ?i caracteristicilor acti7it"!ii e ;ru$, rele7n i#$actul $e care

Hl au asu$ra %or#"rii $ersonalit"!ii #e#brilor constituen!i' n absen!acunoa?terii co#$orta#entului e ;ru$ al clasei, $ri7it" ca un tot unitar, cu

$roble#atica ?i $ersonalitatea sa $ro$rie, nu se $oate reali<a o e%icien!"crescut" Hn acti7itatea ?colar"'

Clasa e ele7i se constituie ca ;ru$ social %or#al, creat Hn #oarti%icial %unc!ie e anu#ite criterii, une se stabilesc o serie e rela!ii Hntre#e#brii co#$onen!i, cu consecin!e Hn es%"?urarea $rocesului instruc-

60

6



ti7-eucati7' n interiorul ;ru$ului e ele7i $ot %i eosebite #ai #ulteti$uri e rela!ii' a#es S' Cole#an istin;e rela!ii e co#unicare, a%ecti7e?i e o#inare-conucere' ean Pia;et le clasi%ic" ?i el Hn trei cate;orii&intelectuale, a%ecti7e ?i #orale' Pe e alt" $arte, $ute# eosebi Hn carul;ru$ului rela!ii %or#ale, re;le#entate o%icial ?i rela!ii in%or#ale, care nusunt re;le#entate o%icial, ci a$ar Hn #o s$ontan, ca ur#are a $roceselor e interac!iune Ioan Rau, //' Ca orice ;ru$' clasa e ele7i $re<int" oor;ani<are ina#ic" cu o structur" s$eci%ic", Hn carul c"reia #e#briico#$onen!i ocu$" %iecare o anu#it" $o<i!ie, are un status al s"u $lasat $eo anu#it" trea$t" a unei ierar9ii e status-uri, care i#$ri#" clasei ocon%i;ura!ie s$eci%ic"' Stuctura este re<ultatul rela!iilor ce se stabilesc Hntreini7i<i' Pute# eosebi o structur" %or#al" ?i una in%or#al" a ;ru$ului'Cea %or#al" re$re<int" or;ani<area ierar9ic" ?i %unc!ional" a acestuia ?i seinstituie ca ur#are a in7estirii o%iciale a ini7i<ilor cu anu#ite roluri, $e

cn cea in%or#al" se instituie %"r" ca interac!iunea intre ini7i<i s" %iei#$us" ?i re;le#entat" o%icial, ci ca re<ultat s$ontan al rela!iilor intersubiecti7e e natur" a%ecti7", re%lectn #oul e istribuire asi#$atiei ?i anti$atiei, atrac!ia ?i con%lictele, re$re<ent"rile es$re ceilal!i?i es$e $ro$ria $o<i!ie Hn carul ;ru$ului' Pe ln;" cei inte;ra!i clasei $otexista ini7i<i care #ani%est" co#$orta#ente e7iante, o$o<an!i,#ar;inali<a!i' Pot a$are c9iar ;ru$e ce #ani%est" tenin!e e i%eren!iere ?ieli#itare, #ai $u!in inte;rate, o$unnu-se unor sarcini sau nor#e;enerale i#$use Hntre;ului ;ru$' Nu#ai atra;erea ?i inte;rarea tuturor Hn

7ia!a ?i acti7itatea ;ru$ului asi;ur" coe<iunea acestuia' Cunoa?tereaas$ectelor le;ate e structura ina#ic" a ;ru$ului e ele7i, #oul e#ani%estare a autorit"!ii e c"tre lierii %or#ali sau in%or#ali, in%luen!eleintre #e#brii ?i e%ectele acestora asu$ra coe<iunii ;ru$ului, aco#$orta#entului s"u %inal este 9ot"rtoare Hn $rocesul instructi7-eucati7' Ob!inerea e re<ultate bune este coni!ionat" nu nu#ai e %actorie natur" $si9olo;ic", ci ?i social", unele $roble#e, cu# ar %i conucerea,controlul, isci$lina clasei ;"sinu-?i re<ol7area #ai e;rab" $rincunoa?terea ?i st"$nirea %eno#enelor e natur" social" ?i a$licarea

#etoelor e ;ru$' Sociali<area reali<at" Hn clasa e ele7i constituie osurs" e acti7are ?i conuce la atin;erea unor $er%or#an!e su$erioare'Pro%esorul $oate inter7eni $er#anent asu$ra instituirii ?i e7olu!iei

6

61



rela!iilor intre ele7i, Hn sensul Hnt"ririi coe<iunii, cu e%ecte $o<iti7e asu$ra%iec"ruia' I#$ortan!a or;ani<"rii clasei e ele7i usti%ic" e$lasarea

$reocu$"rilor e la instruc!ia ?i euca!ia centrat" $e ini7i, la instruc!ia ?ieuca!ia centrat" $e ;ru$, eoarece $ersonalitatea este un $rous alcontactului ?i co#unic"rii sociale'

n carul clasei se $rouc sc9i#buri e #esae e la un ele7 laaltul, se i#$un nor#e $ri7itoare la acti7itatea ?i $reocu$"rilor lor co#une,se stabilesc rela!ii %unc!ionale ?i a%ecti7-e#o!ionale Hn ra$ort cu naturasarcinii e Hne$linit' Ca ur#are a interac!iunilor se %or#ea<" cu ti#$ulanu#ite #oele e co#unicare, se creea<" situa!ii intre cele #ai i7erse&co#$etiti7e, a7ersi7e sau i#itati7e' n %unc!ie e ti$ul rela!iilor stabilite ne

$ute# a sea#a ac" ;ru$ul este constituit u$" criterii a%ecti7e, $re%eren!iale, ac" Hn interiorul lui exist" un cli#at cal# e si#$atiereci$roc" Hntre #e#brii sau, i#$otri7", exist" rela!ii con%lictuale,

tensionate' n ;ru$urile une $reo#in" $ri#ul ti$ e rela!ii ecolaborare, cu caracter #obili<ator re<ultatele sunt su$erioare %a!" e celeHn care $reo#in" rela!iile con%lictuale' Cunoa?terea acestora %acilitea<"

$rocesul iri"rii, $rin #"suri aec7ate, a in%luen!ei eucati7e'Feno#enul rela!ional care caracteri<ea<" realitatea social" a

;ru$ului clas" e ele7i se r"s%rn;e asu$ra %iec"rui #e#bru,eter#innu-i $er%or#an!ele, co#$orta#entul, uec"!ile ?i o$iniile'Cunoa?terea, co#unicarea, inti#itatea intre ini7i<i %a7ori<ea<" stabilireaunor interac!iuni care $ot a#$li%ica, $rin coo$erare, %or!a lor creati7", le

$oate #oi%ica 7ia!a a%ecti7" ?i atituinile' Rela!iile inter$ersonale intreele7i au o in%luen!" irect" asu$ra %or#"rii ?i e<7olt"rii $ersonalit"!ii%iec"ruia&

JProcesele e in%luen!" social" $ot %i e%inite Hn acce$!iunea lor cea#ai s$eci%ic" re$t cele care cooronea<" #oi%ic"rile $erce$!iilor,

uec"!ilor, o$iniilor, atituinilor sau co#$orta#entelor unui ini7i,atorit" cunoa?terii $erce$!iilor, uec"!ilor, o$iniilor etc' altor ini7i<i'K.6

6

.6 ./ Ville# Doise& L2ex$lication en $sc9olo;ie sociale, P'U'F', Paris,/61, $' 6.'

60



Ele7ii lucrea<" H#$reun" Hn ti#$ul re<ol7"rii sarcinilor, sc9i#b"Hntre ei i#$resii ?i o$inii, au o7a" e anu#ite tr"s"turi e caracter'Orice ti$ e ra$ort interini7iual are, Hn cele in ur#", un $uternic e%ecteucati7'

Acti7itatea Hn ;ru$ %acilitea<" e%ectuarea sarcinii, eoarece Hncarul ;ru$ului se 7e9iculea<" ?i se $une Hn 7aloare o cantitate ein%or#a!ii #ai #are ect cea a oric"ruia intre #e#brii s"i' O serie eautori, $recu# Doise, Mu;n, Perret-Cler#ont au subliniat rolul $o<iti7 alinterac!iunii sociale Hn e<7oltarea unor o$era!ii co;niti7e ini7iuale' ne<7oltarea abilit"!ilor ?i co#$eten!elor co;niti7e ale unui ini7i inter7in%actori ce !in e caracteristicile sale bio-$s9ice, ar ?i e coni!iile sociale,%a$t $entru care este necesar" inte;rarea coni!ion"rilor sociale Hn stuiulinteli;en!ei ?i al e<7olt"rii sale' Ac9i<i!iile ini7iuale !in e ina#icicolecti7e ?i e %or#e rela!ionale $e care acestea le $resu$un ean-Marc

Monteil, //.'Clasa e ele7i este locul une se reali<ea<" a%ir#area e sine,

anta;onis#ele, ri7alitatea, co#$eti!ia ?i coo$erarea' Per%or#an!ele Hnreali<area unei sarcini sunt #ai sti#ulate e coo$erare, ect eco#$eti!ie, sus!ine Monteil in7ocn cercet"rile lui Vor>ie, ro:n ?iAbra#s' n ti#$ ce co#$eti!ia conuce aeseori la anta;onis#e, ostilit"!i,re$re<ent"ri ne;ati7e ale celuilalt, coo$erarea are un e%ect $o<iti7 Hn ce

$ri7e?te unele i#ensiuni ale co#$orta#entului& state;iile e ra!iona#ent,#oti7a!ia, $erce$!ia celuilalt etc'

Acti7it"!ile care $resu$un un e%ort co#un $entru re<ol7area unor $roble#e e interes ;eneral, reu?esc s" reuc" anta;onis#ele, ri7alitatea,actele ostile ?i a;resi7e, contribuin la stabilirea unui cli#at e Hn!ele;ereHn interiorul ;ru$ului' Sc9i#bul e iei are un e%ect sti#ulati7, %a7ori<nreali<area unor $er%or#an!e su$erioare Hn re<ol7area $roble#elor, c"ci;ru$ul is$une, Hn $rinci$iu, e un re$ertoriu #ult #ai 7ariat e solu!ii,ect unul sau altul intre #e#brii s"i' S-a constatat, Hn ur#a cercet"rilor Hntre$rinse, c" $rocentul e r"s$unsuri corecte este #ai riicat Hn carul#uncii e ec9i$", ect Hn ca<ul celei ini7iuale Ioan Rau'

Sur$rinerea ?i rele7area $articularit"!ilor structurale, $unerea Hne7ien!" a %eno#enelor sociale ce au loc Hn ;ru$ul clas" e ele7i aut" laesco$erirea unor #oalit"!i ra!ionale e inter7en!ie, Hnre$tat" s$re

65

6



o$ti#i<area rela!iilor inter$ersonale ?i constituirea unui cli#at $si9osocial%a7orabil bunei es%"?ur"ri a acti7it"!ii iactice' Dina#i<area ?i#ulti$licarea rela!iilor inter$ersonale $o<iti7e, conce$erea ?i or;ani<areaunor acti7it"!i care s" intensi%ice $artici$area ele7ilor la eclan?area unor ast%el e rela!ii cu cole;ii, contribuie la e%icienti<area $rocesului instructi7-eucati7' Nu se $ot ob!ine re<ultate su$erioare Hn a%ara antren"riine#ilocite a ele7ilor Hn stabilirea e rela!ii cu ceilal!i' De aceea, a $reaHnsea#n" ?i a ac!iona asu$ra conuitelor sociale ale ele7ilor, u$" cu#a%ir#" Monteil, ar acest lucru nu este $osibil Hn li$sa unor re$ere $e careoar aborarea sociolo;ic" a ;ru$ului e ele7i ni le o%er"'

6.

6



iblio;ra%ie&

Doise, Ville#& L2ex$lication en $si9olo;ie sociale, P'U'F, Paris,/61'

Monteil, ean-Marc& Euca!ie ?i %or#are' Pers$ecti7e $si9osociale,Eitura Poliro#, Ia?i, //.'

Nicola, Ioan& Microsociolo;ia colecti7ului e ele7i, EituraDiactic" ?i Pea;o;ic", ucure?ti, /.'

Rau, Ioan Ilut, Petru Matei, Li7iu& Psi9olo;ie social", EituraE)E, Clu-Na$oca, //'

Ion Albulescu Si Mirela Albulescu Didactica Disciplinelor Socioumane

Documents

Transcript of Ion Albulescu Si Mirela Albulescu Didactica Disciplinelor Socioumane