ANIVERSAREA MILENIULUI UNGAR ȘI IERARHII ROMÂNI UNIȚI.pdf

8/15/2019 ANIVERSAREA MILENIULUI UNGAR ȘI IERARHII ROMÂNI UNIȚI.pdf

1/12

ANIVERSAREA MILENIULUI UNGARŞI IERARHII ROMÂNI UNIŢI

Diana COVACI

În cadrul tudiului de faă ne propunem evidenerea unui apectconoverat care a caracterizat relaile româno-maghiare de la fârşitulecolului al I-lea anume celebrarea mileniului maghar din anul 1896roblemaca aferentă temei a contuit un ubiect predilect penu

itoriografia maghară de la fârşitul ecolului I mai ale în anii care auprecedat ori au uccedat acetui moment itoricÎn itoriografia româneacă aceta a fot abordat în diferite apecte

ale ale fiind valorificat mai ale din punct de vedere naonal: erbareamileniului maghiar a fot văzută drept o nouă etalare a militmuluimaghiar otodată aceata a oferit românilor un nou moment de aşi expuneprotetele vizavi de încheierea dualimului şi în pecial pe acelea conapolicii unute de tatul maghar vizavi de naonatăle care e aflau pe

teritorul ranleithanei n acet en coniderăm reprezentav tudiul luioachm azăr care reuneşte manifetările de protet ale romiloranilvănen dea lungul anului 1896 O abordare mult mai echilibratădingem la Peter Weber care dedică două tudii acetei probleme şi încearcăă evideneze movele care au fundamentat evenmentele d curul anului

'

1896 Aceta a pu accentul mai degrabă pe acunea de protet generată demiopolitul ortodox român Miron Romanul prin intermediul circularei ale

din 10 aprilie 1896O altă direce de abordare a fot realzată de eodora Bonteanu n '

cadrul recent unutei ale teze de doctorat intereul a fot axat pemonumentele ridicate cu ocazia celebrării milenare şi pe imbolicaprofundă a acetora Niciunul dine monumentele ridicate cu acea ocazie nua fot lipit de emnficai atât monumentul în ine cât şi locaa a au fot

A se eea: Ioachm Laă Atitdi rmir d Trsivi fă d srbări miii

mgir di 896 î "Aca Muse Possenss" Zaă 996, de acum nane achm Laă,Atitdi rmr di rivi) pp 329-340

ee We, iti d t Miim Dist Hg "TansyananRee", 6, 4, 199, de acum nane Pee Wee Niiti d t Miimpssim; Idem, "Das ungasche Menum den Rmnen

", î vo trtis dZiiitibzig im ibbgi m iti tdi cd Mu, Fogâtan, Cujaoca, 996, de acum nante Pee We, D gris iim bi m pim

81

www.cimec.ro


2/12

DAA COVAC

en nege n en gh pen eonf tetlgoo ne ş peen nn ghe pe eo Unge

S e fă neă ă pnă eă nfee enăghe fâş eo XIX n bl poză: nonă (elebeen gh e exenă 896 ş onfeonă (eebe 900 e

n e eşne ngo 900 Obet pezenă e fă eeepezen e evenee poze opol geo-ol VoMhly ş epopo ă fgn e- lngl pe ăă nlen n e o nee e nepee no eo nte nne ş onfene

Sfâşt eol XIX nvee 000 e n e exenă ngo pe eo e l e ă Unge Ceebe len eexenă ve o bă eene e poă neă ş exeă Ung

oe evenee pe t gh nă popoeo le eşe eză ee Ung M o nne ghă nănvbă peă n lege nonălo n 868 ş nă pn oeăe egve e pă eze •

Iee ebă lene fee ennă nă n nl 878 lâneeăe oogfe ghe pen ble ne e â exe nepo nglo pe eo ent-e eopen Aeghă v ez fnă eenân n 896 ep nvee lenl e exenă

Pegăe pen eebe enl eb n n 80 eoll XIX pnp obev ă e ăe tl gh fo ee ă fe â foe nfeen e hee: p eeBe M Covn - n on n no p Pent n no p e je n onen etetl o l Unge n ze e e foe oă popee Dnăe - e ognze ne expoz l Bpe e Deeene oentl nve ă fe e one 400 noşo pbe bo peopă gh pen eeăenlo ă ş e e n eo no onene ee�nl ne e ee pone ă fe ele 7 obele n 7 pă e ă foneele Unge M Pen oe eenfeă fee nă o oe e ognze enl ş feeăoe e pone ee poxv 480000 fon

3 Todora Boţa, Mituri şi simboluri politice în arta monumentală la popoarele din Europacentrală şi de sud-est 880-98. Teză de doctorat CjNapoa 2008, (d am îai TodoraBoa, Mituri şi simboluri politice n arta monumentală pp 02-09

t Wr, e Nationalitie and the Mllenium, 98r Adr, Imagined Histo. Chapters fom Nineteenth and wentieth Century HungarianSymbolic Politics, N Jry 2006 (d am ai Adr r Imagined History), pp 5556. r Wr, e Natioli/ies and the Millenium p 0

6 Adr r Imagined History 59-62; Todora Boa ituri i simboluri politie narta monumentală pp. 2-3.

"aza Trava" ./896 0/22 mari, p

8www.cimec.ro


3/12

Aniversarea mileniului ungar şi ierarhii români uniţi

Apoaea pegăo poae f dedă dn aceaă eneae depan, pe cae gve agha le ponocae a f fnazae până în naa a an ena. Anc a ă debeze ceeone de a Bdapea,eae a en în capaa aghaă pe îpăa Fanz Joef îpăăeaaElabea, pe epezenan Cae Regale veneze, pe ce a o alo

pe eopene c ofcalăe aghae epezenan beco dnUngaa Coo pogal pezena coe en de căen peedne Bnfy Dez, an ena eba ă fe dech de căeîpăa egee Fanz oef, cae a ă e deplaeze a Bdapea pena naga expoza enaă. Acea a ă ăână în capala aghaăpen doă ăpăân, pen a a pae a dfee vze ofcae aocaeebă enl Pncl clnan a ceeono a ă abă oc pe 8ne 1896, daă n înâplăo aeaă, deoaece aca anveaeaîncoonă Fanz oef dn an 867

Dn pezenaea nl Bnffy eeea pcaea copeă încelebaea len a o foeo poce, confeonale naonae dnUngaa, oae înoe, bneînee de pn cope al vean de aVena. În fap, oae acee ceeon ea ne a ale de gveagha, cae înceca ă deene, pe dfee că, o oldazae a ofoeo enonae a

păa nea deea de a agha na De-a lng pae o ee de decz de a pn poca Bdapee, în cda pedecapa de agne dn paea naonaăo dn Tanlehana năevenenele decen a eco a XIXea (îne cae enonăpobea naonalălo dn Ungaa, poce Meoand, ege cvedn an 1894189 cae afecaeă eae c Sfân Scan, aavee c

1

agha efeoae la conba Bdapee a bge con, agneaUngae în ândle ăo ebe ale Tpe Aane) eodaeă oaec

pol necondona al acno gve agha dn paea FanzJoef În aceaă gă de ecă poae f nepea ncv efzîpăa în calaea a de ege al Ungae de a lana ao ef de ae dpoa nvaa de pacpae la ebăe de a Bdapea. Afe, deace apec dpoac a eb ă e ocpe n con de exee,conee Gochowk .

Naonaăle dn Ungaa -a anfea de la încep îpova

aceenave Repezenan oâno, âbo lovaco, en b

egda Conge naonaăo dn Ungaa vedea în acee fevă o

8 "Gazta ralva" 65/96 p. 2

9 Ac Ffld codr c brara fv a m rc av att o d afdama orc poa doma a rlor rataa, ct d a v drpttfcar p vor pr c o m d a d codcr. Ac Frfld Natoalm adhe Cowd Lbeal Hugay 1848 1914 Wao 2000 p. 2.

1o "Gata Travai", 7/196 p 2

n "Gata Travai", 65/196 p. 2

83

www.cimec.ro


4/12

DANA COV AC

demonsaţe de foră a guveului maghiar, care dorea să proiecteze dinprezent în ecut imagea unui stat maghiar unir şi cu o singură naţune.Aces era îsă un neadevăr istoric, pe care reprezen celor einaţonaliţ îl denunau Dacă era luată ca punct de reper imaginea dată deunguri acestor fesvităţ 1000 de ani de la cucerirea teritoriului Ungariei

atnci naţonalităţle nu aveau nimic de sărbătorit, deoarece reprezenumaii rdţ din ulmul milenu de istorie12. Asel, ei cereau boicota�aacestor ceremonii şi reafirmarea propriei identăţi naţonale cu orice pl. Iloc de săbătorirea a 1000 de ani de existenă a statului maghia,reprezennţ acestor naţonaliăţ sugerau mai degrabă sărbătorirea a 1000de ani de existenă a naţonalităţlor de pe teritoriul cucerit de maghiari, înciuda tentavelor uniformizatoare ale acestora Sensul inial al celebrării din

1

1896 era asel detuat de căe naţonalităţ în folos propru, fiind oreafirmare a identăţi proprii.

La fe, poziţa Bisericii catolice din Ungaria era una dificilă Ani 1894189 afectaser puteic această Biserică din cauza iniţavelor legislave dela Budas. I urma acestora, relaţile cu Sfântul Scaun avuseseră de suferit,mai ales ca uare a acuzelor de imixune a Suveranului Ponf în policateă a altui stat, vehiculate în presă şi chiar de la ibunele parlamentuluimaghiar. În fapt, chesonarea paiosmului catolicilor maghari era o parte a

Kulturkampf-ului, care se manifestase şi n Germania lui Bismarck cu câtevadecenii înate13. În aceste condiţi, episcopatul catolic reuit sub conducereaprimaului Vaszary Kolos, a ebuit să decidă asupra parcipării sale lacelebrarea mileniului ungar Un argumet esenţa î cadrul acestei decizii afost reprezentat de ius supremi patronatus episcopatul catolic din Ungarafiind permanent supus fluenelor guveului maghiar, aspect caredetermina un nou reper de colicte îne Budapesa şi Sfânul Scaun4

Parciparea sa pus în dezbatere în cadrul conferinei episcopatului

catolic, desfăşurată la Budapesta în 7 februarie 1896 la care au luat parteinclusiv miopolitl Victor Mihlyi de Apşa şi episcopul de Gherla, IoSzab6 Sub conducerea primalui Vaszary, episcopii catolici au decis

1 Too V. Păăn rte de r s lptele plt ţle le rl de sb cr grăvo V Sbu 93 d um nt odor V Păăn, rte de r V), . 77792.

13 Stri del ches vo X/1, L ches e l scet dstrile (1878-1922 u d EGurro Annb Zmbb, Pr rm 990 d um nn tri de l es) .

39907; nn KrEgon Gey în vo. Pltc Cthlcsm Erpe 918196 Edtdby Tom Buhnn nd Mrn Conwy Oxford, 996 . 56-5; udwg Hrtng SJ.str Bseric, . 000.

4 sr ngo ur n Sân un şi Gbor Any Ffg ]hre UgriserKregeschte 1895194, V Hs&ohr Vr M, 97 cum nn GorAdny Ffg ]hre) . 20-2 dm L Stt Ugherese ed l Vt (1848-1918) n vo.le d ctsm u d P Csfv Mr Anon D Ags, Buds200, d um înnt Gor Adn, Stt Ugherese ed l Vtc (1848-198) . 6;Dn Mâr Bseric mă Ut ître gl ghr tl : mdltăţ decmpletre scr vcte l sfrştl secll l le - ptl sell X n vo. A

Blses - Crdtele peţe grectl - Istrie ş ctltte Bj 2002 pss

84

www.cimec.ro


5/12


6/12

DANA COV ACI

maghiar Cele două prescripţi au fost reflectate în mod dferit de căeepscopi români dn Transilvania, punct important de rer penuechetările ulteroare

Miopolitul Mihli sa mulumit să comunce scurt clerului celedouă ordonane misteriale Cea legată de serbările din şcoli a suferit o

modiicare fa de varianta ministerială deoarece în cadl coerintei1 1episcopatului catolic din Ungaria se luase hotărârea ca ziua serbării să ie în17 mai deci câteva zile mai târziu deât prescrisese mnsul de culte mopotul Mihli a avut de ales îne cele două date ş a decis că variantaepiscopatului catolic era ma oportună În ceea ce prveşte a doua circularămsterală, Mii s-a mulumt să o prea în înegime şi să încheie înuns sec, arătând că prin circulaa sa nu făcea altceva decât să reansmcerinele minsului Wlassics În ceea ce-l priveşte, episcopul de Oradea acomucat totul în cadrul unei sinre circulare, indicând cele două ocazii desărbătoare şi cerând ca, în locul arborilor recomandaţ de mnisterul de culte(stejari, ulmi), să fe alei copaci mai durabili în spaţul ansilvan

iferena de ton faă de atudinea celor doi erarh greco-catolicianţ a fost dată de circularele episcopului Szab Acesta a fost acuzatinclusiv de servilism faă de guveul maghar, deoarece în circulara adresatăclerului, el îi îndemna pe preoţ să parcipe a serbare cu simăminte

paioce, apreciind că "e natural ca ş bserca să a parte" la aceste ceremoniimenare În cea de-a doua sa circulară, el a prescris în detalu modaliţle deefectuare a unei serbări şcolare, cât mai apropiată de modelul asat de căeminisul Wlassics e alel, în luna februarie, anterior confetei

episcopatului catolic, episcopul Gherlei emisese o circulară în care averzasepreoţmea să se ferească a lua parte "în orce fel de atar mşcămnte care ar aveade urmare naturală clătarea ncreder care a fost până acum în loaltateaveneratulu cler'24

Toate acestea au dus la o aspră echetare a arhiereilor grecocatoliciromâni Trna iniţase o rubrică dedicată mlenului maghar numită"Album milenar

", în cadrul căeia contabiliza toate luările de poziţe proguveamentale ş î crica pe ce implcaţ în aceste luăr de poziţe Prinealte personalită nominalizate se aflau inclusv arhereii romi uni,

1

deoarece pozia lor nu usese suficient e anşantă în cona mfestărilorasociate mileului maghar Miopoltul Mihl era numt car "Brut'' care

înfge cuţtul în upul lui Caesar La fel de aspru a fost cricată şideplasarea la Budapesta, la expoziţa milenară, a unui grup de elevi de la Blaj

1 J MUB - e n 0/8 f. •2o J, MUB - eg n 0/8 f. 4; Tafu Româ n 43/18 p 17 21 M UB - eg n. 0/8 f 3 Tgrafu Româ n 43/18 p 7122 Gaza Transvan

, 8/8 p 3 Tgrafu Româ n. 43/18 p 723 "Gazeta van 70/18 ; afu Româ 43/18 7124 Gaa Tansvan

n. 47/8 p

2s Unra n. 18/18 p. 87

86

www.cimec.ro


7/12

Aniverarea mileniului ungar şi ierarhii români uniţi

coduşi de directorul gimaziului di Blaj, Iosif Hossu, şi de alţ profesori, îua octombrie 1896

Î aceste codii, Unrea s-a simt evoită să apere ooarea ezată a

arhereilor româi uţ, mai aes codiţie care, di partea mişcăriiaoale româe, mai mute voci ceruseră sistet arhereilor să se aliieze

1

la polica oicială a Pardului Naoal Român şi a deciziile Cogresuluiaţoaităţor Primul aspect evideţat de gazeta Urea era acea cărespecvele circulare fuseseră emise la ordinul miisului de cute, iarierarhii u puteau reza să e comuice mai depar în teritoriu at suburisdicţa or eceziască De asemeea, se arăta că arhereii făcuseră totposibiul î situaţa dată, iar poegriea lor u servea cauzei aţoale27.

De alel, problema implicării preoţor româi şi a ierarhilor lor î

celebrarea mieiului ezise ateţa Padului Naţoal Român, caredema să fie respisă orice asemeea ivitaţe Poziţa deror policiromâi era oarecum tărită de faptu că Comitetului Naţoal al pardului îifusese refuzat dreptul de a se reu î 3/15 mai, data iversării revouţei dela 1848. La aceste îdeuri, Unrea a răspus că poziţa arhiereilor grecocatolici era ua dificilă Pe de o parte implicarea ierarhlor î mişcareaaţoală şi î viaa poică fusese respisă de căe policiei, pe mov căatae acţui puteau ifuea egav a�toomia bisericească supusă

cooului misterului de culte maghiar I acele codiţi eimpliareaarhiereilor î poică fusese de bu augur. Totuşi, respigerea celebrăriileare era imposibilă peu arhiereii româi, deoarece arere cupăpozţ publce în stat, e fac parte dn una dn casele legslaţun e sunt sfetncnăscu a Purtătorulu Coroane A pretnde de la e, ca să demonstreze împotrvaune serbăr de sta t încuvnţa te de toţ factor consttuţonal, înseamnă a pretndeca e să-ş calce toate datornţele împreunate cu poza ş ocul lor să-ş calcejurământul pe care Zau depus Ceea ce doreau arhereii să facă era să cerce să

jogeze îe difertele opiii, peu a u aduce ofese imăui: Arhereau să înoate împotrva curentulu ş au ă înoate aa, încât să nu se cnde pe sne şnsttuţunle pe care le poartă pe umer, în adâncul oceanulu2B. Ael spus,ierarhii româ uiţ erau obligaţ să ia pare la respecvele celebrări prisăşi poziţa ocupată de aceşa.

Poziţa epscopilor româi uiţ a fost permaet raportată a cea aarhiereior ortodocşi şi la circularele pe care aceşa e emiseseră î scopulpopularizării deciziilor misteriae pomeite mai sus Circularele episcopiorNicolae Popea de a Carasebeş şi Ioa Meţau de la Arad erau aproximavidece ua cu ceaaltă ministeul de cute prescria modaitatea de celebrarea mileiuui de căe preoţ şi î şcoli, iar ei, î calitate de ierarhi religioşi,erau datora să le comuice tertoriu. Ceea ce recomadau ei era a

1

26 .Telegrafu Român", 8/86 p 47472 Unra", 8/89, p. 87.

2 Urea", 6/896, p. .

87www.cimec.ro


8/12

DIANA COVA

cadrul slujlor din biseici "ă aducem mulţumt lu Dumnezeu că, pe lângătoate urnţele dn mlenul trecut nea prnt şi conet ş naţonaltateanoatră" n rugăciune iind pomenită ulerior persoana monarhuluiRugăcunea se exndea apo asupra altor biseici asupra paiei şi n nalpenu nelegerea dine popoare şi biserici9 Cea mai radcală era ciculara

miopoltului ortodox Miron Romanul care se asemăna n limbaj şi dei cuprotestul naţonalităţlor din Ungara: mileniul era o paradă a naţonalsmuluişi ntoleranei maghare naţonalităţle nu aveau nimc de sărbătort decâtpoate înfrângerea lor. Ortodocşi ebuiau să pcpe la serbări dar nu oăceau cu inima uşoară. În aceste condiţi recomanda clerului şi credncioşiloroodocş să revalorizeze serbarea milenului aniversând existena lor nciuda vicistudinlor police3 Cele ei crculare ortodoxe nu i-au mulumitnsă pe redactorii Trbune mai mult decât reuşseră să o acă cele alearhiereilor greco-catolici31

Î acest context poziţa ierarhilor ortodocşi a ost una mai utară iarndenul lor a ost acela de reinterpretare a simbolulu sărbători de la una acelebră existene maghiare la una a anversării existene naţonaliăţlor nciuda tuturor problemelor din ulmii 1000 de an.

Considerăm că aceasta ese ş linia de conduită pe care a sugerat-ocatolclor n inal şi Sântul Scaun. În decizia sa Papa Leon XIII a ebuit să

ţnă cont de mulplele probleme legate de Biserca catolică din Ungaia. rbarea mileniului a ost proiectată de guveul maghiar a una exclusv laică.În aceste condiţi Sântul Scaun nu usese nvitat să parcipe32 La aceasta seadăuga scandalul legat de nunţul Aglardi reclamat la Roma de primulmnisu Ban penu inuzune n aacerle statulu maghar şi căruia i seceuse să părăsească postul de nunţu aposol aspec care determinasetensionarea relaţilor dne guveul de la Budapesta ş Sântul Scaun33

Penu a oeri o soluţe de ieşire din criza ce se pregura Leon XIII sa

pronunat prno enciclică adresată episcopatului catolic maghiar şinspirată parcă din unele circulare ale acestora. Papa a arătat că maghariaveau dreptate să se bucure de sărbătoarea mleniului lor de existenă câtăvreme era nclusă în această celebrare ş religia catolică. Deşi usese asumaăde unguri după aproape un secol de la stabilrea lor în teritoriul Panoniei,religa catolică le era denore Catolicismul asigurase alături de coroanaregelui Ştean ş a privileglor reunte simbolic n cadrul acesteia

prosperitatea naţunii magare înzesaă de Sânul Scaun cu o misiune decreşnare civilizatoare. Fără creşnismul de rt lan consdera Papamagarii ar fi avut un alt parcurs storic care poate ar i nsemnat eşirea lor

29 "Gaa Trasvani, r 9/96 .

3 A...A. MRUB Rg Gn 3/96 f. "Tgau Român" r. 4/196, . 65.

31 În acs sns a a ş "Ura ş "Tgrau Român" a u să a magna

soo omân oodoş. "Tgrafu Român", . 5/96 . 777

32 "Uia" . 17/96, . 13.

33 Gor Adn Fnfig ]r . 9.

88

www.cimec.ro


9/12

Aivee mieniuui un i ieii omâni unii

dn store. n fnau enccce Papa eon X a arăta că actuaa pocăconfesonaă a guveuu de a Budapesta a afectat în od negav Bsercacatocă ş a sugerat oportună o nouă dezbaere pubcă a egor votate în an18941895.

n fapt enccca papaă nu făcea decât să nuaneze o parte dne

nsucţune epscopatuu catoc aghar coucate ceruu ş credncoşor propr prn crcuare Ma ut conerna epscopau catoc dnUngara dn anu 1896 uase decza ca sărbătorrea ze Sfâtuu Ştefan dnvara aceu an să fe ceebrată cu o popă exaordnară în prezena îneguu epscopat caoc dn tertoru aghar ş a unu deegat papa exaordnar. onsderă că prn această decze se încerca reafrarea dreptuuBserc catoce dn Ungara de a ceebra pe fondatoru creşsuu în

râdu agharor în aceeaş ăsură cu enu aghar de exstenă. nond nu se putea nega catocor dreptu de a- sărbător pe unu dn ce aar ero naţona a căru fgură era ebeacă penu îneaga store aagharor.

a fe enccca u eon XII a ndcat unee coordonate ae detensonăr stuaţe dfcă în care se afau erarh Bserc grecocatoce roâne:renvesrea anuu 896 cu vaenee une sărbător a creşnsuu a catocsuu. O atudne sară adoptaseră ncusv epscop ortodocş după

cu se poate observa ncusv dn textu crcuareor acestora. n aceste condţ consderă că erarh grecocatoc roân aeseseră să se preznte aBudapest dn a ute consderente supunerea datorată îpăratuu Franzosef necestatea acţu coune cu Bserca catocă dn Ungara dar aaes necestatea unu răspuns organzat a doeanee nsteruu de cute.

e opotu Vctor Mh în cadru unu jua personacare acoperă ncuv peroada anuu 1896 a însenat fap că în data de 2a a parcpat a deschderea expozţe regncoare de a Budapesta uratăapo de o recepţe a curtea regaă De aseenea în data de 5 ue 1896Vctor Mh a asstat în oat sacru a ansferu coroane sfnte a u ŞtefanI de a casteu rega a bserca u Maa on dn Buda n 8 une a fost dnnou prezent a Budapesta urărnd defarea banderor cotteor custeagure acestora de pe eptee nouu paat a paraentuu Ma ut s-aîntât cu reprezentanţ a cotateor Maraureş ş Făgăraş afaţ în runteadetaşaenteor or cotatense.

Aceasta er o dovadă supentară a faptuu că a ceebrarea de aBudapes au uat parte roân char dacă nu cu atâta bucure cu cât sar faăturat une ceebrăr naţona-confesonae roâneş cu a fost cea ofertăde anu 1900 ş îpnrea a 200 de an de a urea cu Bserca Roe.

34 Ue 2/ 896 p 62.5 Une

7/896, p. 3 aeta Trnslvniei 38/8 p 2.37 Mrl u rrh utt Vtr Mhl d Ap Ediţe îngijită e Nca a Ca

CluNapca 2009.

89

www.cimec.ro


10/12

DANA COV AC

Ceebrarea mienuui din 1896 pe teritoriu ravei a fot înă abotaîn variate feuri după cum prezintă ituaţa Ioacm Lazăr. Manfetăre denaţonam ae românior îne care aminm refuzu preoţor de a ocia şia credncioşior de a parcpa a iturgha mienară afişarea teaguuiromânec

iar nu a ceui maghiar etc au ezt reprobarea autorităţor

ocae In acete condiţi e de nee movu penu care atudieaarhereior a fot coniderată ca fiind "ădătoare" de căe Tribuna au"umiă" de căe Gazeta Trnsivaniei

Reacţa oficiaă a Biercii catoce vizavi de aceată ceebrare a vetcâţva a mai târziu în 1900 An jubiar mondia decarat ca atare de apaeon XIII aceta a ofert ocazia de ceebrare a mai mutor evenmenteaverare ae umii catoice re acete evenimente am remarcat şijubieu a 900 de ai de a creşnarea unguror. Coniderăm că aceta a fotrepica oficiaă a Biericii catoce maghare a ceebrarea dn 1896.

in prea epocii mai preci din Unirea a reieşit că erbărie din 1900fueeră aumate de căe epicopatu catoic care deemnae o comiie ă eocupe de regementarea cheunior orgazatorice Înă atât comiia cât şiceiaţ epicopi catoici uitaeră ă adreeze o invtaţe formaă "Ungareioficioae" Ae pu autorităţe civie tu nu fueeră conuta te şiinvitate ă parcipe a ceebrări. Reacţa minuui de terne a fot una pe

măura ceei demonate de epicopat cu câţva ani înainte prinun ordinte -a interzi oficiatăţor ă parcpe n catate oficaă a ceremonieaferente jubieuui creşnări maghare Nu era interzi parciparea ceor caredoreau ă o facă în caitate de peroae fizice dar fd o erbare excuivbierceacă tatu nu dorea ă e impicat în acete evenmente

În acete condţi ziee de 1415 augut 1900 au fot înoţte de"festivităţi reigioase Te Deum expunerea moaşteor Sfântuui Ştefan vorbiri rostitede episcopi în aminirea încreştinării Unrior înainte cu 900 de ani"

Redactori Unrii apreciau că erbărie de a ztergom nu-i prveau pe românmai mut decât cee d 1896 dar ebuau ă contate că în comparaţe cujubieu ceebrat cu pau ai nate nempcarea Ungariei ofciae eraevidentă Ordu te a muu de tee era apreciat a fi înădefitoriu penu noie reaţ tatbiercă penu indiferenmu reigio aguveeor maghiare

În cee din urmă a ceebrăre de a ztergom au uat parte o erie deociaităţ: arducee Frederic în caitate de reprezentant a împăratuui şi

regeui Franz Joef mşi Sz Waic ukac ş arnyi numeroşireprezentanţ ai epicopatuu catoic maghiar e aemenea au maiparcipat şi epicopii greco-catoici româi Ioan Szab şi emeiu RaduSuveranu onf a acordat tuuror caoncior de a ztergom tu de

38 Ioachm Lazăr, A na oânlo n anlan, pa39 "Unrea

", 2/1900, p. 540 "Unea

", 3/1900 p. 26

1 "Unea", 3/1900 p 26

90www.cimec.ro


11/12

Anierarea ileniului ungar i ierarii români uni

pea papai Fesvităe au fost connuae a Buapesta cu ocazia zieiSfântuui Ştefan a acestea in umă a pacipat incusiv miopoituMihyi.

Reatăie Unirii e a Buapesta e a ceemoie ziei SfântuuiŞtefan au pus însă în evienă finaitatea jubieeo n 1896, especv in

pma patea a uni august 1900 Ziua Sfântuui Ştefan a macat împăcaeastatuui cu biseica ce pun cu ocazia aceui moment esv. Ase aăi eahiucee osef au uat pate a fesvită sujbe şi a pocesiunea cu mânaSfântuui Ştefan incusiv episcopii catoici e ambee itui autoităe civieşi miitae şi a na emtai "Prin această participare sa dat serbării catolicecaracter reicolar iar serbării regnicolare caracter catolic" concuziona Unirea3La fe ca în 1896 Sfântu Ştefan a fost acea cae a euşit să aucă "pacea" îne

epezentani autoităo civie şi cei ai Bisecii catoice in UngaiaFnaitatea ceebăii ceo nouă secoe e ceşnism în Ungaia poatefi consieată epezentaă penu situaa existentă în Ungaia în ceea cepveşte eaa biseicii cu statu. Imixunea poicuui în eigios ea cât sepoate e pofună în coniie în cae poica confesionaă a guveeomaghiae nu mai beneficia ecât e un cono eus in patea împăatuuipaonu supem Acesta intevenea în eaa stat-biseică oa în caitate eponeato mai egabă penu a ofei o meiee în cazu apaiei unui impas.

Ahieeii omâ un a fe cu cei otoocşi nu au putut să ipseascăe a Buapesta eoaece pozia ocupată în cau suctuo statuui empunea pezena. A fi putut aceşa să se opună mai mut ceebăiimienae? A fi putut să conamne sebăe să intezică pacipaeaomânio a acestea să înfieeze pin cicuae momentu miena? Pobabică a. Această atuine e-a fi asiguat pobabi susneea popuaeiomâeş şi apobaea ieio Pauui Naona Român nsă îneventuaitatea unei asemenea atuini posibiă oa ape a un execiue imaginae a ebui să ne închipuim cae a fi fost consecinee uneiasemenea atuni. Penu început inisteu e cute ea ce cae gesona omae pate in afaceie biseiceş; impicaea mnsteui cescuse asfâşi secouui XIX pâă atât ncât etuase pe seama sa incusivunee eptui ae ieahio sau ae instuio eceziasce (menonăm oaeptu e a împă ajutou e stat penu peo sau e a stabii stanaeeimpuse şcoio eceziasce apeciate e minste a fi a aceaşi nive cu cee

e stat). Deptu e numie a canonicio numiea episcopio aminisaeafonuio şi funaio biseiceş acoaea mutaşteptatei congue apeoo eau oa o pate a aibuio cae eveneau iniect pnexecitaea ius supremi patronatus enătouui potofoiuui cuteo şinsucui pubice. n aceste conii pae estu e pun pobabi ca oacune e fonă eschsă a ieahio omâni uni sau otoocşi, să poată

"Ua", 33/900, p. 25

3 Ua, 34/1900 p 8

91www.cimec.ro


12/12

IANA COV ACI

determia altceva deât noi şiae sau represiuni deschise din parteagveului magar, preoupat să ofere regelui şi împăraului Fraz Josef,jumăăţ ausiee a imerului , de ce n lmi îneg, imagineaunui stutar, omogen aât din unct de vedere naţonal, cât şi confesional heiem,menţonâd fapul ă aul 1900 a oferit româlor greco-catolci prilejul de ajubila la Blaj, o dată c celebrarea a două secole de la urea u BisericaRomei. har daă nu au avut o amloare comparabilă celor din Budapesta,serbările e la Blaj au oferit move de mâdrie românilor ardeleni, care aupuut punca cadrul jubileului aât laura coesională, cât şi cea naţonală.

THE CELEBRATION OF THE HUNGARIAN MILLENNIUM AN THE

ROMANIAN GREEK-CATHOLIC BISHOPS

sat

896 was a very mortant year for the Hungaran Peole, ue to itshistorial sgicance. Drg the seond Half of the 19 Century, Hgarianademy had estashed t as te fuiment of a thousand years of onuousHungaran exstene and domnation of te lan of the medeval Kigdom ofHungary. The eleration as gandiose and he Government lanned it to e a

roof of he ulilment of the Hgaran ream of one sngle nation, seakgone sgle language: the Hugaran one or he Natonalies livng into theHugarian art of the ustroHgara Emre, te year ha anothersigifiane the Congress of he aonalies had delared it a Milenium oforession from udaest s side. The Romanans from Transylvana had alsorotested against the ose eleration, ut some of the omanians oiialsere nvolved into it; among them, the Hierarhs of the GreekCathoc Church.Though oneed y the Romanian speaking nesaers and y the leaders of

the Romanian aional Pary, the Bishos a the Metootan took art of teeleraton rom udaest he resent stdy had urose to ty to clear theositon they emraed and to sho the crcutanes hat surrounded theiresence i udaest. We thk hat ther ecson as inlenced y theknowledge of the real oer of the Ministry of Cts and Pu Eduaon ielesiascal areas, suh as he ishos nonation, the adnistration ofregous foundaons and the distiuon of State' s fanal ai for the oorlergy. The omaan GreekCathocs Hierarchs' resene in udaest a,

someho, fatated y Poes elaration tat the Hgarian Caoi Churhshoud oet the year 1896 to the Christanation of the Hungarian Peole ihe year 1.

9

ANIVERSAREA MILENIULUI UNGAR ȘI IERARHII ROMÂNI UNIȚI.pdf

Documents

Transcript of ANIVERSAREA MILENIULUI UNGAR ȘI IERARHII ROMÂNI UNIȚI.pdf