CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 21 (209) 15 noiembrie 2006 12 pagini 50 bani

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Discursuri dde aadâncimePSIHOLOGIE ªI

LITERATURÃ

Aniversarea a 90 de ani de existenþã a trupelor deVânãtori de Munte, din Armata României, a fost sãrbã-toritã vineri, 03 noiembrie, la Braºov, în prezenþa mi-nistrului apãrãrii, Sorin FRUNZÃVERDE, ºi a ºefuluiStatului Major General, amiralul Gheorghe MARIN, darºi la Târgu-Neamþ,prima garnizoanã dedislocarere a acestortrupe de elitã, unde afost prezent ºeful înfuncþie al StatuluiMajor al Forþelor Te-restre, gl. lt. dr SorinIOAN.

- Domnule locotenent-colonel Iuri TÃNASE, timpulscurs de la numirea dumneavoastrã la comanda bata-

lionului este foarte scurt, dupã cumscurt este ºi timpul pe care-l avem ladispoziþie pentru discuþia aceasta.Spuneþi-mi, vã rog, cum aþi per-ceput nivelul de pregãtire al unitãþii,la preluarea comenzii unitãþii?

William SHAKESPEARE în „Cum vã place?”perora cã „lumea întreagã e o scenã, iar toþi oameniiactori”. Discursul pe care îl proiectãm se vrea unul deadâncime, cu dovada faptului cã extindem cugetareaîn domeniul literaturii. Aceastã necesitate acunoaºterii, este o scenã, iar personajele create suntactorii. Ca sã înþelegem personajele, apelãm la psi-hologie. Replicile ºi atitudinile lui Tãnase SCATIUdin romanul cu acelaºi nume al lui DuiliuZAMFIRESCU sunt suficiente pentru a-i construi unportret psihologic.

Filiala prahoveanã a Asociaþiei Naþionale „Cultuleroilor” (ANCE) a sãrbãtorit marþi, 7 noiembrie 15ani de la reînfiiþare. Evenimentul, care merita o asis-tenþã mai numeroasã, s-a desfãºurat în sala de festi-vitãþi a Cercului Militar Ploieºti, insituþie care are ofrumoasã tradiþie culturalã în garnizoana prahoveanã.

Oamenii sunt mândri cã fac partedintr-o unitate afirmatã NATO

Cincisprezece ani de la înfiinþarea Asociaþiei Naþionale

„Cultul eroilor”

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

“Dacã nu ascu l þ i , mãnânc i bã ta ie !”

- DDoommnnuullee lltt..ccooll.. SSAAMMOOIILLÃÃ,, ddiinn ssuurrssee ddeemmnnee ddeeîînnccrreeddeerree aamm aaffllaatt ccãã ssuunntteeþþii uunn „„vveetteerraann”” aallPPoolliiggoonnuulluuii SSMMÂÂRRDDAANN.. PPrreezzeennttaaþþii-nnee,, ppee ssccuurrtt,,ccââtteevvaa ddaattee ddiinn ccaarriieerraa dduummnneeaavvooaassttrrãã..

- Cu multã plãcere. Înanul 1982, am absolvitªcoala Militarã de Ofiþeride Artilerie „Ioan Vod㔺i am fost repartizat îngarnizoana Brãila, la Re-gimentul 285 Artilerie.Am parcurs aici, pânã în

1989, primele trepte ale ierarhiei militare ºi am datexamen la Academia Militarã, ale cãrei cursuri le-am urmat în perioada 1989-1991.

Dupã absolvire, am fost repartizat la R.43 Arti-lerie Mihai Bravu, ca ºef al operaþiilor ºi instrucþiei.Începând cu anul 1996, am activat în cadrulPoligonului de trageri SMÂRDAN, ocupând succe-siv funcþiile de ofiþer 3 la S3, ºef de stat major ºi, dindecembrie 2002, funcþia de comandant. Practic, înacest an, se împlinesc 10 ani de când activez înpoligon. Nu sunt mulþi, dar nici puþini.

(pag.6)

Ce trebuie sã ºtimdespre ... ,,ROMEX’06”

Organizat ºi condus deComandamentul 2 OperaþionalÎntrunit ,,MareºalA l e x a n d r uA V E R E S C U ” ,sub directa coor-donare a StatuluiMajor General,exerciþiul tactic

,,ROMEX’06” a mobilizat energi-ile a sute ºi mii de militari dincompunerea celor douã mariunitãþi subordonate Corpului 1Armatã Teritorial ,,General IoanCULCER”-Brigada 282 Infan-

terie Mecanizatã,,Unirea Princi-patelor” ºi Briga-da 2 Vânãtori deM u n t e,,Sarmizegetusa”.

((ppaagg..77))

- Interviu cu domnul locotenent-ccolonel Radu SAMOILÃ, comandantul poligonului de trageri SMÂRDAN -

“ROMEX 06”- EXAMENUL AFIRMÃRIISUBUNITÃÞILOR ROMÂNE

DESTINATE NATO

CMYK

“Vom ridica permanent ºtacheta exigenþei în muncã”

De 90 de ani, o armã de elitã

Marþi, 31 noiembrie, colonelul Marcel DUMITRACHE ºicolonelul Adrian BRÂNZÃ, din comandamentul Corpului 1Armatã Teritorial au ieºit la pensie.

Printre cadourile primite de la colegi ºi prieteni au fost ºiurmãtoarele rânduri scrise mai jos:

(...)Pornind de la vorba poetului George Coºbuc „O luptã-iviaþa, deci te luptã / Cu dragoste de ea, cu dor...”, am putea spunecã nu existã moment în care sã nu ducem o bãtãlie. Cu inamicimai mult sau mai puþin puternici, vãzuþi sau nevãzuþi; În con-fruntãri drepte sau mai puþin drepte ºi, adesea, fãrã a îmbrãcaarmura lui Don Quijote, ne luptãm ºi cu morile de vânt. În fiecarezi, ostilitãþile se desfãºoarã în noi, cu noi înºine.

Aproape cã nu existã hotãrâre pe care sã nu o luãm în afaraunui joc al disputelor. Am înþeles cã nu trebuie sã ne lãsãmcopleºiþi ºi sã gãsim întotdeauna în noi acea tãrie moralã, cu toatesacrificiile pe care le impune noua bãtãlie.

Privind în urmã, acum, la vremea schimbãrii, dragul nostrucamarad, putem spune cã nu þi-ai încazarmat degeaba, tinereþeaºi... viaþa.

Orice carierã are un preþ al ei, pe care dacã eºti dispus sã-lplãteºti, poþi merge pânã la capãt. Nu este vorba de bani, aicimoneda înseamnã renunþãri, tenacitate, ore ºi zile în care nu-þimai aparþii þie ºi, cu atât mai puþin, celor dragi.

Ce ne rãmâne este brevetul în alb al corectitudinii ºi alonestitãþii.

Locotenent-colonel Valentin NEDELESCUºi colegii de la Bg. 282 Mc.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

LONDRA - Polonia propune formarea unei armateUE, corelate cu NATO. Autoritãþile poloneze au propusînfiinþarea unei armate UE, formatã din 100.000 de mi-litari ºi corelatã cu NATO, pentru a fi detaºatã în zonelede conflict din întreaga lume sau pentru a apãra Europa,a declarat preºedintele Lech Kaczynski pentru cotidianulFinancial Times, citat de Reuters. Preºedintele a argu-mentat propunerea pe baza situaþiei cu care se confruntãUE în Liban, în care UE are nevoie de aproximativ 8.000de militari. “Este nevoie de forþe care sã nu înlocuiascãarmatele naþionale, dar care sã poatã fi strânse cuuºurinþã, când e nevoie, nu doar de 8.000 de soldaþi, ci de25.000 - 30.000”, a adãugat el. Preºedintele polonez aprecizat cã sperã sã discute aceastã problemã cu pre-mierul britanic Tony Blair, în cursul unei vizite în MareaBritanie. Kaczynski a declarat cã a mai abordat de douãori acest subiect, în cadrul unor întrevederi cu preºedin-tele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu fratelesãu, premierul polonez Jaroslaw Kaczynski, dar ºi cuAngela Merkel, cancelarul german, în cadrul uneivizite efectuate sãptãmâna trecutã la Berlin.

Financial Times a arãtat cã propunerea a generat con-fuzie, pentru cã Jaroslaw Kaczynski negase vineri cã arfi discutat pe aceastã temã cu Angela Merkel, a cãrei þarãva prelua preºedinþia semestrialã a UE în ianuarie.

TEHERAN - Iranul, dispus sã ofere rachete balis-tice altor state. Comandantul Gardienilor Revoluþiei adeclarat cã Iranul este dispus sã ofere rachete balisticestatelor prietene ºi vecine, dupã ce a prezentat mai multeastfel de modele, o parte dintre ele fiind dotate cu focoasecu fragmentare. În cadrul exerciþiului militar din GolfulPersic, Iranul a testat trei noi rachete de diferite tipuri deproiectile sol-mare ºi mare-mare, inclusiv racheteKousar, Noor ºi Nasr a cãror razã de acþiune a fost extin-sã potrivit unui oficial militar, de la 120 la 170 de kilo-metri. Comandantul Gardienilor Revoluþiei a declarat,pentru postul iranian de televiziune Al-Alam cã trupelesale numãrã mii de militari antrenaþi pentru misiuni sin-ucigaºe, pregãtiþi sã acþioneze în cazul în care Iranul esteameninþat, deºi, susþine cã un atac din partea StatelorUnite este puþin probabil. Statele Unite au precizat cãvizeazã soluþionarea crizei iraniene prin mijloace diplo-matice, dar nu au exclus ºi varianta militarã. Washing-tonul bãnuieºte cã Teheranul intenþioneazã sã fabricearmament nuclear, deºi Iranul respinge aceste acuzaþii.Analiºtii susþin cã tehnologia militarã iranianã nu oegaleazã pe cea americanã ºi a altor state occidentalecare au trupe dislocate în regiune, dar avertizeazã cãIranul poate provoca pagube uriaºe în Golful Persic, înspecial, prin atacuri de gherilã.

MOSCOVA -GRU, “pregãtit sã acþioneze” oriundeîn lume. ªeful Serviciului de informaþii al armatei ruse(GRU), generalul Valentin Korabelnikov a declarat într-un interviu acordat cotidianului Izvestia, citat de AFP cãGRU este “pregãtit sã acþioneze în orice punct al globu-lui”. Generalul a precizat cã structurile GRU ºi-audovedit eficienþa în timpul rãzboaielor din Vietnam,Cambodgia, în conflictul arabo-israelian, în Angola,Etiopia, Afganistan, Iugoslavia ºi în alte regiuni aflate încrizã. Acesta a explicat cã “în era mondializãrii, nu maiexistã «crize îndepãrtate»”. În ceea ce priveºte activi-tatea serviciilor pe front intern, responsabilul rus a afir-mat cã, de la începutul celui de-al doilea conflict dinCecenia, în 1999, în aceastã republicã rusã, GRU a“lichidat 3.000 de combatanþi ºi a arestat 1.500”. Gene-ralul Korabelnikov a efectuat portretul membrului tipical trupelor de elitã ale GRU, un “superman”. “Cu o încãr-cãturã de luptã de 30 pânã la 40 de kilograme, acesta estepregãtit sã se deplaseze 20-30 de kilometri ºi sã intre înluptã cu adversarul în orice moment. El poate debarcaziua ºi noaptea în condiþii dificile, are experienþã pemunte ºi se orienteazã pe teren necunoscut. Acesta ºtie sãîºi procure hranã ºi sã îºi construiascã un adãpost care sãnu fie vãzut”. WASHINGTON –Un site ce ofereainformaþii despre fabricarea armei nucleare a fostînchis. Administraþia SUA a dispus închiderea unui sitecare conþinea o serie de documente sustrase în timpulrãzboiului din Irak, dupã ce mai mulþi experþi au apre-ciat cã acesta oferã instrucþiuni despre construirea uneibombe atomice, relateazã New York Times, citat deReuters. Potrivit publicaþiei citate, administraþia ameri-canã a fost cea care a creat site-ul în luna martie sub pre-siunea republicanilor din Congres care sperau sã utilizezeInternetul pentru a gãsi noi dovezi privind pericolul pecare îl reprezenta fostul dictator irakian, SaddamHussein, înainte de invazia coaliþiei în 2003.

Site-ul respectiv a prezentat în ultimele sãptãmâni oserie de documente care ar conþine detalii despre activi-tatea nuclearã irakianã întreprinse de Bagdad înainte deprimul rãzboi din Golf, din 1991, informaþii ce reprezin-tã un veritabil ghid pentru o persoanã care vrea sã con-struiascã o bombã atomicã, potrivit experþilor în arma-ment. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Aniversarea a 90 de ani de existenþã a trupelor de Vânãtori deMunte, din Armata României a fost sãrbãtoritã vineri, 03 noiembrie,la Braºov, în prezenþa ministrului apãrãrii, Sorin FRUNZÃVERDEºi a ºefului Statului Major General, amiralul Gheorghe MARIN, darºi la Târgu-Neamþ, prima garnizoanã de dislocare a acestor trupe deelitã, unde a fost prezent ºeful în funcþie al Statului Major alForþelor Terestre, gl. lt. dr Sorin IOAN.

La Braºov, manifestãrile au început la Troiþa Brigãzii 2 Vânã-tori de Munte “Sarmizegetusa”, cu un ceremonial religios ºidepuneri de coroane ºi jerbe de flori la care a participat M.S regeleMihai. Au luat parte, de asemenea, reprezentanþi ai administraþieipublice locale, veterani de rãzboi din cadrul unitãþilor de vânãtori demunte, invitaþi din alte garnizoane din þarã. A urmat un ceremonialmilitar, la care au luat parte militari din Brigada 2 Vânãtori deMunte “Sarmizegetusa” ºi ai Brigãzii 61 Vânãtori de Munte “Ge-neral Virgil Bãdulescu”.

Ministrul Apãrãrii, Sorin FRUNZÃVERDE, i-a felicitat pe mi-litari, urându-le viaþã lungã ºi succes, în activitãþile pe care ledesfãºoarã în cadrul brigãzilor de vânãtori de munte din þarã. Cuaceastã ocazie, ministrul apãrãrii a anunþat cã, la începutul anului2007, Brigada 2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa” va fi a douabrigadã din þarã operaþionalizatã pentru acþiuni NATO. Aceastãunitate va fi dotatã corespunzãtor, a promis ministrul apãrãrii, SorinFRUNZÃVERDE. El a anunþat în context cã vor fi achiziþionatemijloace blindate, cel mai probabil, dintr-o þarã membrã NATO,staþii de emisie-recepþie ºi se vor face dotãri legate de armament deinfanterie ºi echipament pentru militari.

Potrivit precizãrii maiorului Nicolae USKAI, ofiþerul de relaþiipublice al brigãzii, cu acest prilej, fundaþia “Dacia”din Braºov adonat comandamentului brigãzii o casetã cu relicve din gorunul luiHorea de la Þebea, care va fi pãstratã lângã Drapelul de luptã alBrigãzii 2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa”. Ceremonialul dincentrul municipiului s-a încheiat cu defilarea drapelelor de luptã,purtate de cãtre efectivele celor douã mari unitãþi de vânãtori demunte. Complexul Militar Braºov a gãzduit, cu acelaºi prilej,lansarea albumului omagial “Vânãtorii de Munte-Onoarea ºi Mân-dria Armatei Române” ºi a lucrãrii “Elita Vânãtorilor de Munte”.Oaspeþii au vizionat ºi un colaj de imagini ºi filme de scurt metrajdespre vânãtorii de munte, grupate generic sub titlul “FLORI DECOLÞ la 90 de ANI” realizat de un grup de împãtimiþi iubitori aispaþiului înalt din comandamentul brigãzii. Manifestãrile au conti-nuat cu un spectacol folcloric la care ºi-au dat concursul cei o sutãde artiºti ai Asociaþiei Libris Cultural Braºov, aflaþi sub baghetaorganizatoricã a domnului Virgil ONIÞÃ. Sãrbãtoarea Vânãtorilorde Munte, la Braºov, s-a încheiat cu o retragere cu torþe pe traseulComplexul Militar-Bulevardul Eroilor - Comandamentul MariiUnitãþi.

La Târgu-Neamþ, ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, în

funcþie, general-locotenent dr. Sorin IOAN, a participat la un TeDeum oficiat la monumentul-mausoleu al vânãtorilor de munte,unde au fost depuse coroane ºi jerbe de flori. Activitãþile au conti-nuat în piaþa centralã a oraºului, unde s-a desfãºurat parada militarãa Brigãzii 61 Vânãtori de Munte “General Virgil Bãdulescu.

Monumentul-mausoleu al vânãtorilor de munte din Târgu-Neamþ a fost ridicat în iarna anului 1916 ºi primãvara anului 1917,în memoria „eroilor care au înfruntat urgia focului duºman ºi auînscris pagini de glorie ºi jertfe în istoria Rãzboiului de Reîntregirea Neamului la Târgu-Ocna, Mãgura, Cireºoaia ºi la Coºna”.

Monumentul a fost construit la propunerea Societãþii “Cultuleroilor”, cu sprijinul unui comitet de iniþiativã în fruntea cãruia s-aaflat generalul Virgil Bãdulescu (atunci cãpitan), cel care a coman-dat primul batalion de vânãtori de munte.

Inaugurarea a avut loc la 29 iunie 1939, în cadrul unei solem-nitãþi la care au participat regele Carol al II-lea, primul ministruArmand Cãlinescu, generali, ofiþeri superiori, oficialitãþi ale judeþu-lui ºi mulþi locuitori din oraº ºi din împrejurimi. (B.E.)

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaBBooþþooaaggãã LLeennuuþþaa

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02214 Bucuresti RO 70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pen-tru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în carese va specifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã.La aceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt.. 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

RReeddaaccttoorrii

Lt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel PãtraºcuLt.col. Florentin ParaschivCristina Fratu int.0156

ISSN

1582-1269B 64406

C 21 /2006

SE CAUTÃ „MACI” ªOFERIUnitatea militarã 02222 Bucureºti organizeazã concurs pen-

tru ocuparea a patru funcþii de militar angajat pe bazã de con-tract, specialitatea militarã, ºofer. Examenele se vor susþine înperioada 13.11 – 14.12.2006, la sediul instituþiei din ºoseauaVitan – Bârzeºti nr.2-4, sector 4, telefon 021.332.13.40. Crite-riile specifice de încadrare sunt: vârsta maximã de 26 ani, absol-venþi ai învãþãmântului liceal sau profesional, cu documentecare sã ateste nivelurile studiilor, sã fie îndeplinit stagiul militar,ca militar în termen sau cu termen redus. Detaliile pentru anga-jare se pot obþine de la sediul instituþiei, cu adresa ºi telefoanelemenþionate la început. Dosarele pentru angajare se depun lasediul instituþiei, pânã la data de 24.11.2006.

Domnului colonel Marcel DUMITRACHE

Ministrul Apãrãrii, SorinFRUNZÃVERDE, a declarat, încadrul primei sale conferinþe depresã de la preluarea mandatuluicã, începând din anul 2007, vor filansate ºase programe majore deînzestrare pentru fiecare cate-gorie de forþã a armatei, acesteafiind convenite în discuþii cuºeful Statului Major General ºi cureprezentanþi din conducerea mi-litarã.

Este vorba despre douã pro-grame pentru forþele terestre,respectiv, achiziþionarea devehicule de teren uºoare ºi detransportoare blindate. Deasemenea, pentru forþele arienevor fi achiziþonate un tip de avionmultirol ºi un sistem de rachetesol-aer cu bãtaie lungã. În ceea cepriveºte forþele navale, ministrulApãrãrii a anunþat cã armata esteinteresatã de nave tip vânãtoarede mine ºi corvete multi-funcþionale.

Ministrul Apãrãrii a maideclarat cã “prioritatea zero” aMinisterului Apãrãrii este ope-raþionalizarea a douã brigãziNATO pentru forþa de reacþie,dar ºi pentru grupurile de luptãale Uniunii Europene. Este vorbadespre Brigada 2 Vânãtori deMunte de la Braºov ºi despreBrigada 282 Mecanizatã, caretrebuie însã sã fie ºi înzestrateconform standardelor NATO. Unalt obiectiv menþionat îl constitu-ie creºterea nivelului de trai pen-tru militari, prin alocarea de fon-duri importante pentru infrastruc-turã, hrana militarilor, dar ºi posi-

bilitatea construirii de locuinþepentru aceºtia, lucru pe care ell-a numit “un deziderat perma-nent” în Ministerul Apãrãrii.

Ministrul Apãrãrii, SorinFRUNZÃVERDE a mai declarat,cã România îºi va respecta anga-jamentele asumate faþã de aliaþiºi a menþionat cã România nu areîncã un program de retragere atrupelor din Irak. El a spus cãpolitica ministerului, ca ºi com-ponentã militarã a politiciiexterne a României, va fi unapredictibilã.

Cu ocazia acestei prime con-ferinþe, dl. Sorin FRUNZÃ-VERDE ºi-a prezentat ºi echipade consilieri din care fac partegeneralul Gheorghe ROTARU,fost director al DGIA, coloneluldoctor Florinel DAMIAN, care afost locþiitor pentru operaþii îndivizia multinaþionalã subcomandã polonezã din Irak,locotenent-colonelul GelaledinNEZIR, care este ºi purtãtorul decuvânt al Ministerului Apãrãrii,Dan Rãzvan GRIGORESCU,consilier diplomatic al ministru-lui, plutonierul adjutant TiberiuNICOLAU, consilier pe problemeprivind subofiþerii, gradaþii ºi mi-litarii voluntari, inginer HoriaDUMITRESCU, consilier peprobleme economice. Adjutantulministrului este sergentul-majorLaurenþiu ªERBAN, decorat cuOrdinul Serviciul Credinciosclasa I pentru Rãzboi devota-mentului de care a dat dovadã înAfganistan, unde a fost rãnit.(B.E.)

Programe majore de înzestrare pentru categoriile

de forþe ale Armatei

De 90 de ani, o armã de elitã

Pe 10 noiembrie 2006, s-au împlinit 163 de ani de la înfiinþarea,prin Porunca domneascã a lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, a primeibaterii de artilerie menitã “sã slujeascã întru paza bunei rânduieli ºiliniºtei obºteºti”.

În cadrul manifestãrilor dedicate Zilei Artileriei Române,unitãþile Brigãzii 8 Artilerie Mixtã au primit drapelele de luptã, încadrul ceremonialului care a avut loc vineri, 10 noiembrie a.c. laFocºani.

Drapelele ce simbolizeazã simbolul onoarei, gloriei ºi vitejieimilitare au fost înmânate comandanþilor Batalionului 81 Artilerie,Batalionului 83 LAROM, Batalionului 96 LAROM, Batalionului 84Asigurare Date ºi Batalionului 85 Logistic de cãtre Secretarul destat ºi ºef al Departamentului pentru Armamente, ing. Ioan ION.

La ceremonial au participat, de asemenea, locþiitorul ºefuluiStatului Major General, general-locotenent dr. Sorin IOAN, ºefulStatului Major al Forþelor Terestre, general-maior dr. TeodorFRUNZETI,comandantul C1 A Trt general de brigadã dr. IonBÂRLOIU,comandanþi de mari unitãþi, reprezentanþi ai autoritãþilorpublice locale, veterani de rãzboi, un numeros public civil.

Înmânare de drapele de luptã la Focºani

3 noiembrie 1916. Zi înscrisã în Calen-darul Oºtirii Române, de ieri ºi de azi, cuverdele viu al vânãtorilor de munte. Ziua încare, prin ordinul Marelui Cartier Generalnr.294, oficial, a luat fiinþã cea mai tenace ºimai încercatã specialitate militarã, dar,poate, ºi cea mai îndrãgitã armã din ArmataRomâniei.

Intraþi cu glorie în istoria militarã mo-dernã, în vara de foc a anului 1917, vânã-torii de munte ºi-au dovedit pe deplin efi-cienþa deschizând perspectiva unei armeautonome, legatã de arealul Carpaþilor careo definesc ºi o personalizeazã. O zi cât pen-tru un secol, putem spune acum la 90 de anide existenþã, mai mult sau mai puþin liniarã,iar, din perspectiva documentelor istorice,afirma cu convingere, fãrã putinþã de tãgadãcã într-adevãr „atunci pe culmile semeþe aleCarpaþilor a izvorât ºi durat legenda”.

Permanent adaptaþi condiþiei modernede ducere a acþiunilor de luptã, purtãtoriiepoleþilor cu crenguþa de brad nu ºi-au pier-dut niciodatã mentalitatea de învingãtori.Acþiunile desfãºurate în timpul celui de-alDoilea Rãzboi Mondial le-au creat o aurã deluptãtori infailibili, capabili sã desfãºoareoperaþii ofensive de amploare în orice spaþiuterestru. ªase ani ºi douã luni au însumatparticiparea vânãtorilor de munte la acþiunide luptã în cele douã conflagraþii. Într-unspaþiu ce a mãsurat o adâncime de aproxi-mativ 4000 de kilometri, peste 74.000 devânãtori de munte, eroi, au cãzut pe frontacoperiþi de glorie nepieritoare. Numele ºijertfa lor se leagã de victoriile obþinute înbãtãliile de la Cernãuþi, în Stepa Calmucã,în munþii Caucaz ºi Peninsula Crimeea, laSfântu Gheorghe, Cluj ºi Oradea, în munþiiBukk ºi Javorina ºi vor rãmâne dãltuite într-o infinitã epopee a vânãtorilor de munte.Pentru faptele de arme ºi eroismul de careau dat dovadã în rãzboi, zece drapele deluptã ale batalioanelor au fost decorate cuOrdinul „Mihai Viteazul” ºi peste ºase miide ostaºi au primit ordine ºi medaliiromâneºti ºi strãine.

Viaþa ºi moartea, jertfa ºi gloria sunt ele-mente indisolubil legate de perenitatea aces-tor luptãtori temerari. Cultul pentru cinstireamemoriei eroilor, mai pregnant ca oriundeîn altã parte îi aduce ca în fiecare an sãaºeze pe altarele recunoºtinþei, eternul: ceti-na brazilor din Carpaþi care le-a fost leagãnºi chiar cristalul unei lacrimi din zorilealbastre ale florilor de colþ.

Astãzi, vânãtorii de munte se aflãangrenaþi într-un proces evolutiv fãrã prece-dent, ce trebuie privit ca un suport al rea-litãþii ºi un îndemn la reflecþie. Componentãimportantã a Forþelor Terestre, prin misiu-nile specifice, dar, mai ales, prin calitatearesursei umane, ei constituie o forþã spe-cialã, redutabilã, capabilã sã menþinã viabi-litatea spaþiului ce consfinþeºte arealul mon-tan. Recentele evaluãri ale unor structuri deluptãtori montani, confirmã mandatul decredibilitate, încrederea ºi polaritatea pozi-tivã a modernizãrii. Flexibilitatea acþionalã,dublatã de gândirea pragmaticã a actului

decizional ºi dispunerea în teren, la care seadaugã impactul semnificativ al introduceriitehnologiilor moderne la reuºita misiunilor,conferã stabilitate dispozitivului strategicnaþional de apãrare.

În tot acest timp, am fost martori aitransformãrilor spectaculoase în pregãtireaacestor luptãtori temerari. Le-am urmat dru-mul spre înãlþimi ºi am admirat deopotrivãtenacitatea, dãruirea ºi seriozitatea pro-gramelor de pregãtire profesionalã în ca-zãrmi sau în poligoane de instrucþie, întabere mobile, ori de alpinism, la competiþi-ile sportive. Pe toatã durata unui an, cliºeelefotografice au fost impresionate de ati-tudinea semeaþã a acestui tip de luptãtorcomplex, vânãtorul de munte. Alãturi de eiam trãit duritatea antrenamentelor înzãpadã, pe stâncã, în ger sau arºiþã. Tãriapregãtirii nu are limite, se împleteºte cunatura, cu spaþiul ºi timpul. Trãirile lor suntintense, iar, de la nivelul dovedit al matu-ritãþii profunde, de multe ori ascunse vederiiprofane, ºtiu sã lase neîncorsetat spiritulmereu viu al competenþei profesiunii, loiali-tatea, generozitatea ºi camaraderia. Îndeplin acord de manifestare a respectuluipentru spaþiul înalt, întorcând fila aniversarãa anilor de existenþã, adresãm salutul nostruostãºesc tuturor camarazilor care slujesc înaceastã armã, urându-le, totodatã, poate maimult decât orice, sã fie sãnãtoºi ºi fericiþialãturi de cei dragi lor. De aici, din Pan-theonul neamului românesc, munþii Carpaþi,din jurul Sarmizegetusei, pe culmile perfor-manþei profesiunii, în Kosovo, sau pestenisipurile irakiene, în Bashra, vânãtorii demunte poartã faima Armatei României ºi, cucinste, oriunde timpul îi va cãlãuzi, trico-lorul, pe meridianele lumii.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

Marþi, 01 noiembrie la ora08.00 (ora României) la BazaAerianã Kandahar, generalul debrigadã canadian DavidFRASER a predat comandaComandamentului Regional deSud (RC SOUTH) generalului-maior olandez Ton VANLOON.

La ceremonialul militar orga-nizat cu aceastã ocazie, au par-ticipat: comandantul ISAF(Forþei Internaþionale de Asis-tenþã pentru Securitate dinAfganistan), generalul locote-nent David RICHARDS, coman-danþii unitãþilor NATO dislocateîn sudul Afganistanului, printrecare, locotenent-colonelul

Daniel PETRESCU, comandantul Bata-lionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”, reprezen-tanþi ai autoritãþilor naþionale afgane ºi aimass-media locale ºi internaþionale.

În discursul sãu, generalul RICHARDS aelogiat succesele obþinute de forþele NATOpentru crearea unui climat de securitate ºistabilitate în regiune, de la extinderea misi-unii ISAF în provinciile afgane de sud(începutul lunii august) ºi pânã în prezent.

Comandamentul Regional de Sud are însubordinea sa forþele NATO dislocate înºase provincii afgane, printre care ºi provin-cia Zabul, aflatã în responsabilitatea desecuritate a Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni”. Provincia Zabul are osuprafaþã comparabilã cu cea a Dobrogei.

Înainte de a prelua actuala funcþie, cuocazia Zilei Armatei României, 25Octombrie, generalul VAN LOON, însoþitde generalul FRASER, i-a vizitat pe mili-tarii români dislocaþi în baza militarã Qalat,provincia Zabul ºi a fost încântat de modulcum aceºtia îºi îndeplinesc misiunile încre-dinþate.

MaiorLuigi-Mihail COJOCARU

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006 Pagina 3

GGeenneerraall oollaannddeezz llaa ccoommaannddaa mmiissii-uunniiii IISSAAFF

Ziua în care a izvorât legenda

“Este pentru mine o adevãratã onoaresã vã vizitez ºi sã observ cooperareaRomâniei în cadrul NATO – ISAF ºi, în spe-cial, activitatea în echipã a militarilorromâni împreunã cu colegii lor,militari ºi civili americani. Cumult respect ºi cele mai buneurãri!”

Acestea sunt aprecierileambasadorului SUA în Afga-nistan, Ronald E. NEUMANNînscrise în Cartea de onoare aBatalionului 2 Infanterie“Cãlugãreni”, unitate care par-ticipã la misiunea ISAF 2006.

Luni, 06 noiembrie, militariiromâni ºi americani din baza de laQalat, provincia Zabul, Afganistanau fost vizitaþi de cãtre o delegaþie

condusã de ambasadorul Statelor Unite aleAmericii în Afganistan.

Domnia sa a dorit sã se intereseze despresituaþia de securitate din zonã ºi despre sta-

diul proiectelor de dezvoltare puse deja înaplicare de cãtre Echipa de ReconstrucþieProvincialã Zabul: programul de electrifi-care a oraºului Qalat, construcþia unor edi-ficii de interes public, acþiuni umanitaredesfãºurate pentru ajutorarea populaþieilocale.

În cadrul briefingului organizat cuaceastã ocazie, ambasadorul american a fostinformat asupra excelentei coooperãri dintremilitarii Batalionului 2 Infanterie“Cãlugãreni”, colegii lor americani dincompania aflatã în subordinea batalionuluiºi cei din Echipa de Reconstrucþie Provin-cialã. A fost subliniat efortul depus deromâni ºi americani la consolidarea roluluiforþelor naþionale de securitate afgane, arma-ta ºi poliþia.

La Qalat, capitala provinciei Zabul,ambasadorul american s-a întâlnit cu dom-nul Del Bar Arman, guvernatorul provincieiZabul ºi a participat la ceremonialul deabsolvire a primei promoþii a ºcolii depoliþiºti din Qalat pentru forþele naþionaleauxiliare de poliþie (ANAP – AuxiliaryNational Afghan Police). Aceastã structurã

de securitate nou constituitã are menirea dea completa deficitul de personal din forþelenaþionale de poliþie afgane (ANP) ºi suntnecesare pentru a întãri securitatea ºi stabi-litatea provinciei, pe mãsurã ce contingen-tele ISAF predau ºtafeta acestei responsabi-litãþi autoritãþilor locale. Înmânându-le per-sonal cursanþilor diplomele de absolvire,ambasadorul i-a felicitat, adresându-leurmãtoarele cuvinte:

“Dumneavoastrã aveþi ºansa de a devenipoliþiºti profesioniºti. Puteþi sã atingeþiacest þel, implicându-vã tot mai mult înapãrarea satelor afgane, a intereselorcomunitãþii locale. Cu concursul ISAF(Forþei Internaþionale de Asistenþã pentruSecuritate), vã vom acorda tot sprijinul nos-tru pentru asigurarea pregãtirii dumnea-voastrã ºi a mijloacelor materiale necesarepentru a vã îndeplini misiunile.”

Pe tot parcursul vizitei, securitatea dele-gaþiei conduse de ambasadorul american afost asiguratã de militarii Batalionului 2Infanterie “Cãlugãreni”.

Maior Luigi-Mihail COJOCARU

Generalul David FRASER, comandantul forþelor NATO din sudul Afganistanuluii-a felicitat pe militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”.

„Am afirmat de nenumãrate ori cã românii formeazã un veritabil grup de luptã, care,împreunã cu militarii din compania americanã aflatã în subordinea lor ºi Echipa deReconstrucþie Provincialã (Provincial Reconstruction Team – PRT) desfãºoarã o activitateremarcabilã… Aþi fost ºi sunteþi o forþã foarte activã în aceastã zonã strãbãtutã de autostra-da A1.

Datoritã vouã, pe aceastã arterã rutierã - care leagã sudul de nordul þãrii – traficul esteliber, ba chiar aglomerat, ceea ce este un semn vizibil de normalitate.

SSuunntt mmâânnddrruu ddee vvooii,, ssuunntt mmâânn-ddrruu ccãã aamm aaccþþiioonnaatt îîmmpprreeuunnãã ºi aºmai dori ca, într-o viitoare eventu-alã misiune, sã fim tot aºa, împre-unã, ca ºi pânã acum…

Pânã la încheierea misiuniivoastre în aceastã þarã, aveþi grijãde voi ºi sã-i þineþi la distanþã petalibani.

Misiunea voastrã în provinciaZabul o pot denumi cu toatã convin-gerea ca fiind oo ppoovveessttee ddee ssuucccceess.Vã mulþumesc foarte mult pentruceea ce aþi fãcut ºi faceþi în conti-nuare pentru ca localnicii acesteiprovincii sã trãiascã într-un climatde securitate ºi stabilitate.”

Acestea sunt cuvintele rostitedin suflet de generalul de brigadã

David FRASER, comandantul Comandamentului Regional de Sud (RC South) al ForþeiInternaþionale de Asistenþã pentru Securitate din Afganistan (ISAF), la 25 Octombrie, ZiuaArmatei României. Aceastã importantã zi din viaþa militarilor români coincide ºi cuîncheierea misiunii generalului canadian în Afganistan.

În asemenea momente, cunoscându-i mai bine pe militarii Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni” dislocaþi în provincia Zabul, Afganistan, precum ºi succesele acestora la maimult de trei luni de misiune în acest teatru de operaþii, oaspetele a dorit sã fie împreunã cuei ºi sã-ºi ia rãmas bun, fiind însoþit, de asemenea, de generalul - maior olandez VANLOON, care va prelua, începând cu luna noiembrie, comanda RC South.

Generalul FRASER a condus cu succes, la începutul lunii septembrie, forþele NATO înOperaþia „Medusa” îndreptatã împotriva numeroaselor grupãri talibane care ameninþausudul Afganistanului. La sfârºitul acestei operaþii, talibanii au suferit o grea înfrângere, fiindastfel zãdãrnicite planurile lor de a împiedica procesul de securitate ºi stabilitate declanºatodatã cu extinderea misiunii ISAF în provinciile de sud ale Afganistanului: Daikondi, Hel-mand, Kandahar, Nimroz, Uruzgan ºi Zabul ( ultima aflatã în responsabilitatea Batalionu-lui 2 Infanterie „Cãlugãreni”). (C.L.M.)

AAPPRREECCIIEERRII PPEENNTTRRUU MMIILLIITTAARRIIII DDIINNAAFFGGAANNIISSTTAANN

MMiissiiuunneeaa IISSAAFF - 22000066FFeelliicciittããrrii ppeennttrruu mmiilliittaarriiii rroommâânnii

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006Pagina 4

- DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell IIuurrii TTÃÃNNAASSEE,, ttiimmppuullssccuurrss ddee llaa nnuummiirreeaa dduummnneeaavvooaassttrrãã llaa ccoommaannddaa bbaattaalliioonnuu-lluuii eessttee ffooaarrttee ssccuurrtt,, dduuppãã ccuumm,, ssccuurrtt ,, eessttee ººii ttiimmppuull ppee ccaarree-ll aavveemm llaa ddiissppoozziiþþiiee ppeennttrruu ddiissccuuþþiiaa aacceeaassttaa.. SSppuunneeþþii-mmii,, vvããrroogg,, ccuumm aaþþii ppeerrcceeppuutt nniivveelluull ddee pprreeggããttiirree aall bbaattaalliioonnuulluuii,, llaapprreelluuaarreeaa ccoommeennzziiii uunniittããþþiiii??

- Am fost numit la comanda batalionului acum o lunã ºitimpul nu a fost suficient pentru a reuºi sã cunosc în profun-zime întregul colectiv. La o primã percepþie, însã, vã potspune cã am în subordine oameni foarte bine pregãtiþi profe-sional. Dacã mã voi referi doar la personalul cu funcþii-cheiedin comandament ºi la comandanþii de subunitãþi, persoanepe care le-am întâlnit mai des, datã fiind natura relaþiilor deserviciu, aceºtia au suficiente cunoºtinþe teoretice ºideprinderi practice pentru a-ºi îndeplini atribuþiilefuncþionale specifice, la cel mai înalt nivel.

De fapt, nici nu poate fi altfel. Majoritatea personalului aparticipat la cel puþin o misiune internaþionalã, iar mulþi din-tre militari au fost în toate cele trei misiuni la care a luatparte batalionul: Irak, Afganistan ºi Kosovo.

- TToottuuººii,, cchhiiaarr ttooaattee ssãã ffiiee bbuunnee ººii ffrruummooaassee!!?? NNuu aaþþiisseessiizzaatt ººii uunneellee nneeaajjuunnssuurrii??

- În prima parte a acestui an, în dotarea subunitãþilor afost introdusã maºina de luptã a infanteriei, model 84 M(MLI-84M). Militarii nu au avut timp suficient pentru adeservi aceastã tehnicã îndeajuns de mult, încât sã capetedeprinderile necesare, chiar dacã sunt foarte bine pregãtiþi camecanici-conductori ºi trãgãtori. Pentru a cãpãta gradul de

coeziune ºi capacitatea de manevrã corespunzã-toare, este nevoie de un efort suplimentar, într-operioadã scurtã de timp. Un alt punct sensibil estereprezentat de nivelul de coeziune a unitãþii pen-tru acþiunea întrunitã, în diferite situaþii, domeniuunde este nevoie de antrenamente ºi exerciþiispecifice, atât pentru comandament, cât ºi la sub-unitãþi.

- CCaarree aa ffoosstt rroolluull eexxeerrcciiþþiiuulluuii „„RROOMMEEXX ’’0066””îînn ddrruummuull sspprree ooppeerraaþþiioonnaalliizzaarree aall BB..228800 II..MMcc..??

- „ROMEX ’06” a fost un test important ºi,totodatã, un punct de sosire. Acest exerciþiu areprezentat pentru batalion, etapa finalã în lungul proces aloperaþionalizãrii. La sfârºitul „ROMEX ’06”, B.280 I.Mc.,ca unitate afirmatã NATO, trebuie sã fie capabilã sã executemisiuni în teatrele de operaþii, conform articolului 5 dinCarta O.N.U.

- AA ttrreeccuutt BB..228800 II.. MMcc.. aacceesstt tteesstt??- „ROMEX ’06” a fost un examen greu, care a necesitat

implicarea întregului personal al unitãþii, punerea în valoarea tuturor cunoºtinþelor ºi experienþei practice dobândite afost un bun prilej pentru batalion de a dovedi cã este înmãsurã sã execute misiuni NATO, cot la cot cu alte unitãþiale Alianþei.

- CCaarree vvaa ffii uurrmmããttoorruull ppaass ppee ccaarree ttrreebbuuiiee ssãã-ll ffaaccããBB..228800 II.. MMcc..??

- Dupã afirmarea NATO, din acest an, în ianuarie 2007,unitatea va fi notificatã la NATO ºi va intra în evidenþa

Alianþei, ca fiind disponi-bilã sã execute misiunicolective, NATO. Noi tre-buie sã îmbunãtãþim per-manent nivelul de inter-operabilitate cu alte struc-turi militare ale Alianþei,chiar dacã vom fi afirmaþi,ca unitate NATO.

- UUnn mmeessaajj ddee ffiinnaall ppeenn-ttrruu cciittiittoorrii......

- Înainte de acesta, aºdori sã mulþumesc predece-sorilor mei la comandabatalionului, care au muncitºi au adus unitatea la acestnivel. Îmi exprim ºi cu

acest prilej, regretul pentru dispariþia tragicã ºi prematurã acolonelului ªtefan BÃLAN, fostul comandant al batalionu-lui, care a avut contribuþia sa semnificativã la realizareanivelului de pregãtire actual al unitãþii. Mulþumesc, deasemenea, factorilor de conducere din S.M.F.T. ºi de la C.1A. Trt., pentru sprijinul permanent acordat.

Asigur pe toatã lumea cã, personalul B.280 I. Mc. estedoritor sã-ºi îndeplineascã obiectivele stabilite. Oamenii vorsã facã treabã ºi sunt mândri cã fac parte dintr-o unitate aForþelor Terestre Române, în curând, afirmatã NATO.

Locotenent-colonelFlorentin PARASCHIV

Oamenii sunt mândri cã fac parte dintr-oo unitate afirmatã NATO

- DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell MMiihhaaii ªªOOMMÂÂTTCCÃÃ,, nnee-aammrreeîînnttââllnniitt îînn ppoolliiggoonnuull SSmmâârrddaann,, llaa oo nnoouuãã aaccttiivviittaattee iimmppoorr-ttaannttãã ppeennttrruu uunniittaatteeaa ppee ccaarree oo ccoommaannddaaþþii –– eexxeerrcciiþþiiuull„„RROOMMEEXX ’’0066”” .. CCee aa ffããccuutt ppeerrssoonnaalluull BBaattaalliioonnuulluuii 228855AArrttiilleerriiee îînn ttoott aacceessttiinntteerrvvaall ddee ttiimmpp??

- S-a pregãtitcontinuu. Pregãtireas-a desfãºurat con-form „Planului cuactivitãþile bata-lionului”, punându-se accent pe prob-lemele deficitareconstatate de evalua-tori la „CERTEX’06”.

- ªªii ccaarree aarr ffiiaacceellee pprroobblleemmeeddeeffiicciittaarree??

- Înainte de aenumera anumitedeficienþe, trebuieprecizat faptul cã,unele dintre ele au fost sesizate ºi de cãtre factorii de con-ducere ai unitãþii. Mai avem de lucru la realizarea coeziuniipentru luptã a unitãþii ºi a subunitãþilor. Au fost problemelegate de modul de acþiune a militarilor ºi subunitãþilor, încondiþiile întrebuinþãrii de cãtre inamic a A.D.M.N.B.C. Aufost probleme în ceea ce priveºte asigurarea protecþiei forþei,dar ºi în privinþa lucrului întrunit al statului major al bata-lionului, conform procedurilor NATO. Am încercat, atât câts-a putut, sã remediem, sã atenuãm, toate aceste neajunsuri,pânã la începerea exerciþiului „ROMEX ’06”.

- CCaarree aauu ffoosstt ddiiffeerreennþþeellee îînnttrree „„CCEERRTTEEXX ’’0066”” ººii„„RROOMMEEXX ’’0066””??

- În primul rând, scopul a fost diferit. La „CERTEX ’06”s-a urmãrit certificarea naþionalã ºi evaluarea a fost fãcutãde cãtre comisii de evaluatori români, pe când la „ROMEX

’06”, s-a urmãrit afirmarea NATO, iar evaluarea s-a fãcut decãtre comisii mixte, cu evaluatori români ºi strãini.

Un alt aspect distinctiv a fost faptul cã procesele de ana-lizã a misiunilor ºi de luare a deciziei, precum ºi de condu-cere a acþiunilor militare, s-au desfãºurat în limba englezã.Au fost diferenþe de scenarii ºi, poate, ºi altele. Un lucru esteclar, afirmarea a fost ultimul examen înaintea notificãriiNATO. Odatã acesta, trecut, ne putem considera unitateoperaþionalizatã la dispoziþia NATO, pentru a executa misi-uni în comun cu alte forþe NATO, într-un teatru de operaþiiextern.

- TTrreeccâânndd îînn rreevviissttãã ddoommeenniiiillee eevvaalluuaattee,, ccoonnssiiddeerraaþþii ccããmmaaii ssuunntteeþþii ddeeffiicciittaarrii îînn vvrreeoo pprriivviinnþþãã??

- Oricând se mai gãseºte ceva de corectat ºi este loc demai bine însã, ceea ce am dorit noi la „ROMEX ’06”, nu afost doar afirmarea, ci ºi calificarea superioarã pe cele cincidomenii, comparativ cu exerciþiul „CERTEX ’06”.

- AA ffoosstt ppoossiibbiill aacceesstt lluuccrruu??- Orice este posibil. Personalul batalionului a înþeles

importanþa misiunii ºi s-a angajat cu toate forþele pentrudepãºirea, pe cât posibil, a propriilor limite. Am cerutfiecãrui militar al unitãþii, sã încerce sã dea tot ce are maibun în el în aceste trei zile. Cred cã am reuºit sã-iconvingem.

- DDuuppãã aaffiirrmmaarreeaa uunniittããþþiiii,, ccoonnssiiddeerraaþþii ccãã eessttee pprreeggããttiittppeerrssoonnaalluull BB..228855 AArrtt.. ppeennttrruu aa aaccþþiioonnaa îînnttrr-uunn tteeaattrruu ddeeooppeerraaþþiiii eexxtteerrnn??

- Eu nu vreau sã mã pronunþ direct. Acest lucru îl va con-firma comisia de evaluare. În calitate de comandant al bata-lionului, cunosc mai bine posibilitãþile unitãþii de a executamisiuni, în cooperare cu alte forþe NATO.

Interoperabilitatea este asiguratã, în acest moment îndomeniul pregãtire ºi planuri, în cel al încadrãrii cu perso-nal ºi în celelalte domenii care þin de nivelul de pregãtire alpersonalului din subordine. Vã garantez cã, ajutaþi deeºaloanele superioare pe linia dotãrii cu echipamenteledeficitare esenþiale sau cu cele ce se distribuie înainte deplecarea în misiuni, B.285 Art. poate sprijini cu succes oriceforþã a Alianþei, pe timpul îndeplinirii unei misiuni colectiveNATO. (P.F.)

Eram în vizitã la o redacþie a unuiziar civil, când o domniºoarã, pe numeCorina, mi-a solicitat informaþii desprecariera militarã. Citisem ceea ce aupublicat colegii mei în ziarul mariiunitãþi, aºa cã, am sãrit peste pragulpericulos de a-i difuza generalitãþi. Mãurmãrea cu atenþie ºi nota, foarte rar,doar datele care nu se pot reþine decâtmecanic. Fãrã sã-mi verific agenda cuaprecieri, am intuit cã, în faþa mea, seaflã o atletã de mare performanþã. Orecomandau alura foarte înaltã, muscu-latura picioarelor ºi osatura feþei. Ochiiverzi i se asortau bine pe chipul uºorprelung ºi întrerupt, doar la zâmbet, dedouã gropiþe. Pãrul, de un blond natu-ral, era îngrijit ºi parþial ascuns dupãgulerul unui trening din f⺠albastru.Vorbea foarte rar, pe un registru dealtistã ºi cu un accent pus pe seamapretenþiilor de limbã standardizatã(bucureºtean). De câteva luni îºi luasecele douã licenþe, una la informaticã ºi

cealaltã la filologie. Sincer, era pentruîntâia oarã când auzeam despre cinevacã a reuºit sã îmbine armonios celedouã polaritãþi cu sensuri opuse. Amîntrebat-o de ce opteazã pentru carieramilitarã. Oferte pentru locuri de muncãbine plãtite a avut. Chiar a lucrat cainformatician la o firmã de aparaturãelectronicã. S-a plictisit repede dinpricina orarului monoton.

Provine dintr-o familie de militariºi ar vrea sã nu piardã tradiþia. Curio-zitatea m-a fãcut sã o întreb pentru cespecialitate ar opta. Era croitã pe toatedomeniile, mai puþin transmisiuni.Mirat, i-am cerut explicaþii. Din punc-tul ei de vedere, la transmisiuni esteaceeaºi monotonie ca în centrul deinformaticã unde a lucrat. Staþiileradio, tehnica echipatã cu mijloace delegãturã îþi cer sã fii mereu aproape. Lacelelalte specializãri, ineditul se aflãmai uºor. I-am completat ierarhia deatitudini cu exemple care confirmã cã

ºi transmisiunile au ineditul lor. Petimpul aplicaþiilor, în taberele deinstrucþie, transmisioniºtii se antrenauzi ºi noapte la instalarea legãturilor, lamutarea punctelor de comandã, lamiºcarea tehnicii ºi constituirea de noireþele ºi direcþii radio. Domniºoara ºi-apus în evidenþã ºi mai mult ochii verzi,aºa încât, dacã i-aº fi tradus picturaobrazului pe un text, cu siguranþã, nuaº fi omis nici semnul mirãrii. Cred cã,cineva, care nu ºtia mai nimic despre„oamenii cu fulgerul pe umeri” – trans-misioniºtii, a lansat metafora <<dolcevita>>. ªi nu este o opinie corectã.Pentru cã, indiferent de culoarea ºisemnele de armã, într-un spectru deconflict, moto-ul acþiunii e doar unulsingur. NOI, TOATE ARMELE, LADATORIE!

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

DDOOMMNNIIªªOOAARRAA CCUU OOCCHHIIII VVEERRZZII

Interoperabi l i tate NATO as iguratã în mare parte

Bereta de porþelan

Printre profesioniºtii care deservesc instalaþiile complexeale sistemului antiaerian 2x35mm OERLIKON, prezenþa unuispecialist militar-femeie nu mai constituie o raritate. M.m Car-men NEGULESCU este, însã, una dintre puþinele femei care auales sã lupte pentru seninul cerului. La doar doi ani dupãabsolvirea institutului de profil, în specialitatea artilerie ºirachete, domniºoara luptãtor trãieºte zilnic, aproape umãr laumãr cu ºtiinþele exacte, accentuând într-un domeniu conside-rat pânã nu demult, eminamente, bãrbãtesc, imaginea traiec-toriilor precise. Bereta vânãtorilor de munte pe care o poartã cuplãcere îi aduce un iz de cochetãrie aparte. Delicatã ºi subþire,în þinuta mozaic apare ca o figurinã de porþelan. Sub aparentaei fragilitate existã o putere deosebit de mare de autocontrol ºisiguranþã. Deserveºte un sistem de conducere a focului deosebitde complex, GUN STAR- NIGHT ºi, în actuala ipostazã, lucrulcu aparatura modernã, digitalizatã nu face altceva decât sã-istârneascã interesul ºi atenþia pentru cunoaºterea în detaliu acaracteristicilor ºi a modului de lucru. Aparent, activitatea sanu are nimic spectacu-los. Totul sedesfãºoarã, însã, cere-bral, rotiþele minþii semiºcã extrem de rapid,iar procedurile seaplicã riguros, asi-gurând viabilitatea sis-temului. De la postulde luptã, în cadrulantrenamentului, veri-ficãrile ºi alinierile înteren, detaliilecuprinse în anexeletehnice, operaþii rigideºi scheme cu circuitecomplicate cuprinse îninstrucþiunile decunoaºtere ale insta-laþiei, pe care numaiea le înþelege, sunt atent ºi precis aplicate astfel încât, totul sãse desfãºoare în parametri optimi, fãrã sincope. Siguranþa înexprimare ºi lipsa de stângãcie din miºcãri îi confirmã foartebuna pregãtire. Cu toate acestea, în decorul încãrcat de atâtatehnicã de luptã modernã, întrebarea despre alegerea profesieinu a întârziat prea mult. Atentã la luminile aprinse pe panoul deafiºaj ºi la datele numerice comunicate, mi-a rãspuns calm: ,,A fost opþiunea mea ºi cred cã fac bine ce fac. Am fost atrasãde mirajul acestei arme din considerente practice. Îmi placºtiinþele exacte ºi consider cã, aici, mai mult decât în cadrulaltor specialitãþi, practica verificã rigurozitatea teoriei. Cufiecare pas am senzaþia cã trebuie sã înving ceva, cã arhitecturatraiectoriilor, descrisã în cifrele seci din instrucþiuni prinde con-tur prin efortul meu. Activitatea mea, ca specialist, impunepermanent un studiu organizat ºi practica detaliatã a tuturorelementelor cuprinse în profesia aleasã. Este o problemã devoinþã. O profesie în care simþi cu adevãrat ce înseamnã sã fiifemeie într-un sistem condus de bãrbaþi. Dacã ºtii perfect ce aide fãcut, eºti precis ºi permanent alãturi de echipã însoluþionarea problemelor, respectul ºi autoritatea sunt asigu-rate. Eu ºtiu cel mai bine ce am de fãcut în cadrul acestei echipede specialiºti ºi asta, deoarece, crezul meu este simplu;ce seciteºte, se învaþã ºi ce s-a învãþat, se cunoaºte, iar ce secunoaºte se ºtie”. Dincolo de gard, Carmen este o optimistãcare nu acceptã o existenþã liniarã. În puþinul timp liber mai areputerea de a limpezi cuprinsul bibliografiei parcurse pentrususþinerea unei licenþe ºi, totodatã, de a parcurge cursurile anu-lui doi al unei facultãþi de matematicã. Pentru ea, femeie-luptã-tor, încrezãtoare în propriile forþe, optimista incurabilã, învelitãîn haina durã a militãriei, dragostea pentru profesie seîmpleteºte cu dragostea mamei ºi puterea de a lupta cu frunteasus pentru ceea ce iubeºte.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

MILANeste o rachetã antitanc portabilã, curazã medie de acþiune, produsã deEuromissile, cu baza în Fontenay-

aux-Roses, Franþa. Despre Euromissile putem spune cã este unconsorþiu care reuneºte trei mari companii, Aerospatiale-Matradin Franþa, DaimlerChrysler Aerospace din Germania ºi o com-panie subsidiarã EADS. MILAN a fost produsã sub licenþã, ime-diat dupã testarea prototipului, ºi de cãtre Bharat Dynamics înIndia.

Din anul 1972 ºi pânã în prezent, Germania ºi Franþa au pro-dus, pentru dotarea proprie, ºi nu numai, peste 350.000 derachete MILAN ºi 10.000 de unitãþi de lansare. În consecinþã, 41de þãri au în dotare astfel de rachete antitanc.

Ultima generaþie din aceastã gamã, MILAN 3, cu un nou tipde post de tragere rezistent la recul ºi cu un sistem de ghidare cuinfraroºu, a început sã fie produsã din anul 1996, la cererea

Franþei, Ciprului ºi a altor douã þãri. La un moment dat, EADSAerospatiale Matra a propus o combinaþie între MILAN 3 ºi Tri-gat MR, cunoscutã sub numele de Trigan. Trigan a fost con-ceputã pentru a înlocui în totalitate racheta Trigat MR în Franþaºi Germania, urmând exemplul dat de Ministerul Apãrãrii dinMarea Britanie ºi Olanda.

MILAN ADT ºi Milan ERMILAN ADT ºi MILAN ER sunt ultimele douã proiecte

puse în practicã care au în plus un dispozitiv de tragere digital ºio razã de acþiune extinsã. Þinta este localizatã cu ajutorul unui altdispozitiv de imagine termal. Cele douã rachete, ADT ºi ER, cân-tãresc mai puþin de 45kg. Calificativele obþinute la tragerile careau avut loc la începutul anului 2006 au fost excelente.

MILAN ER are a razã de acþiune de 3.000m ºi poate penetra1.000mm de blindaj sau pânã le 3m de beton armat. Racheta estepusã pe traiectorie dintr-un lansator rezistent la apã. Sistemul depropulsie al rachetei este dublu sau dual ºi este furnizat de cãtrefosta Societatea Naþionalã de Prafuri ºi Explozivi din Franþa,care, acum, este cunoscutã sub denumirea de Eureco. În primafazã, existã explozia iniþialã, de 1,5 secunde, care aruncã rachetala 3m, iar, apoi, cea de-a doua explozie, de 11 secunde, care îiconferã acesteia o vitezã de 200m/s, putând acoperi astfel o dis-tanþã de 2km în 12,5s.

Postul de tragerePostul de tragere consistã într-un sistem de vizualizare ºi ghi-

daj montat pe un tripod. Existã ºi un localizator infraroºu caremãsoarã unghiurile de tragere ºi de deviaþie între traiectoria realã

a rachetei ºi linia dreaptã trasã între poziþia de tragere ºi obiectiv.Datele de ghidare a rachetei sunt transmise cãtre un centru decomandã ºi control care le prelucreazã. Din acest post decomandã pot fi lansate toate tipurile de rachete MILAN.

DISPOZITIVUL TERMALDispozitivul termal MIRA este produs de Thales Optronique

ºi are o razã de vizualizare de pânã la 4.000m în câmp deschis.Se instaleazã foarte uºor, fãrã a fi nevoie de alte unelte adiþionale

ºi fãrã a modifica poziþia postului detragere. Nu este necesarã nici o core-lare între dispozitivul termal ºi postulde tragere. Pot fi vizualizate douãcâmpuri, unul de detecþie de pânã la7km ºi un altul de recunoaºtere depânã la 2,5km.

OPERAÞIUNIÎntr-o dislocare tipicã, o unitate de

2 rachete MILAN poate fi datã îndotare, la nivel companie, iar trei sauchiar patru unitãþi, la nivel pluton, re-giment sau batalion. Echipajul delansare este format din doi oameni:trãgãtorul, care poartã cu el postul detragere ºi încãrcãtorul, numit ºi asis-tent de tragere, care are în grijã celedouã rachete.

Trãgãtorul localizeazã þinta ºiapasã butonul de lansare. Racheta estelansatã din containerul de lansare, iar tubul este ejectat în spateletrãgãtorului. Lansatorul poate fi imediat încãrcat cu cea de-adoua rachetã care poate fi îndreptatã cãtre o nouã þintã. Pe dura-ta zborului cãtre þintã, racheta îºi menþine o poziþie ascendentã cuaproximativ 0,5m deasupra liniei de ochire pentru a evita even-tualele obstacole. Explozia are loc la momentul impactului cuobiectivul urmãrit la un unghi de incidenþã de pânã la 800. Se pot

executa astfel pânã la trei runde pe minut. Sistemul de rachete MILAN poate fi montat cu ajutorul

tripodului pe orice vehicul, numai pe partea de deasupra acaroseriei pentru a se asigura locul necesar ejectãrii tubuluirachetei.

Cristina FRATU

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006 Pagina 5

Sistemul de rachete antitanc MILAN EUROPA

Compania Naþionalã Romarm împreunã cu Uzina Autome-canica Moreni S.A. au prezentat la începutul acestei luni pro-totipul pentru noul concept de transportor blindat pe roþi, multi-funcþional.

Vehiculul blindat 8x8 poartã numele SAUR ºi este realizatde cãtre un colectiv de cercetãtori români de la AutomecanicaMoreni S.A., în colaborare cu firme de renume din SUA, Franþa,Israel ºi Norvegia.

Potrivit specialiºtilor firmei realizatoare, transportorulSAUR corespunde standardelor NATO, iar gama noilor modeleva fi adaptatã exigenþelor armatelor de la nivelul anului 2010.

Modelul 8x8 SAUR seamãnã foarte bine cu blindatele ZIM-BRU ºi TAB 77C, noutãþile incluse acestui produs constând înmãrirea spaþiului interior dublatã de sistemele de comunicaþii ºiinformatizarea bordului de comandã, la care se adaugã instalaþiade climatizare, cu protecþie NBC ºi senzori de avertizare la ilu-minare laser ºi radar. Un astfel de produs se constituie lejer ca oplatformã de luptã, pe care pot fi montate echipamente ºi sis-teme pentru diverse variante de operare în spaþiul de luptã sau,poate, fi utilizat chiar la salvarea ºi evacuarea sinistraþilor însituaþii de intervenþie la dezastre naturale. Blindatul poate firealizat atât în varianta de bazã, maºinã de luptã, cât ºi ca punctde comandã, punct de conducere a focului sau ambulanþã.

Costul unei platforme 8x8 SAUR, fãrã echipamente, costãaproximativ 600.000 de euro, uzina producãtoare putând realiza100 de astfel de vehicule blindate într-un an.

Preºedintele Consiliului de Administraþie al companiei, dl.Aurel CAZACU a precizat cã lansarea prototipului SAUR esteun bun prilej pentru a arãta lumii cã industria româneascã poatesã prezinte un produs la nivel european.

Cel mai important atu al blindatului SAUR îl constituienivelul ridicat de protecþie oferit de cutia blindatã, care rezistãfocului executat de la o distanþã de 30 m cu armamentul deinfanterie ºi efectelor exploziilor produse de proiectile de arti-lerie, calibru 155 milimetri. Podeaua cutiei blindate este con-

ceputã sã fie deformabilã, pentru a prelua o parte din ºocul

exploziilor provocate de dispozitivele amplasate dedesubtulvehiculului.

Echipajul este compus din mecanic-conductor, comandant ºiochitor. Vehiculul poate transporta în camera desantului, mult

mai încãpãtoare în comparaþie cu modelele precedente,nouã militari echipaþi de luptã.

Îmbarcarea în transportor, se face prin cele douã uºidin spate ºi patru trape de acces.

Transportorul care cântãreºte 13.500 de kilogrameeste echipat cu un motor a cãrui putere specificã de 20CP/tonã asigurã atingerea vitezei de 100 kilometri peorã, pe ºosea ºi o autonomie de 705 kilometri. Realiza-torii blindatului urmãresc echiparea modelului cu unmotor a cãrui putere specificã va fi de 25 CP/tonã.

Fiind o platformã de luptã, SAUR poate fi echipatcu diferite sisteme de foc ºi i se poate adapta turela dela MLI. Au fost prezentate ºi alte variante de echiparecu alte modele de turelã dintre care, una, cu comandãdublã.

Romarm este integratorul general al proiectului, larealizarea cãruia, prin intermediul uzinei Automecani-

ca Moreni S.A. va fi construitã cutia blindatã, care va încorpo-ra, sistemul de transmisie ºi sistemul de propulsie pe punþi, dez-voltat de Renault Trucks, echipamente militare. Tot o firmãfrancezã, Thales, va asigura sistemele de comunicaþii ºi condu-cere a focului, în timp ce sistemele de bord vor fi produse defirma româneascã Elprof. La acest prototip, celelalte subansam-ble au fost livrate de firmele Elbit ºi Rafael din Israel, Cumminsdin SUA ºi Kongsberg din Norvegia.

Cooperãrile pe care uzina din Moreni le realizeazã cu firme

partenere, mai cuprind un autovehicul HUMMER, în cooperarecu firme din SUA ºi Israel, precum ºi un autovehicul blindatIGUANA, cu firma SABIEX INTERNATIONAL S.A. Belgia.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

SAUR 8X8 , un produs de nivel european

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006Pagina 6

CMYK

Lecturarea articolului cu titlul ,,Cine preferã meta-jurnalismul?” a trezit reacþii ,,pro” ºi ,,contra”, legate denoþiunile de jurnalism ºi metajurnalism, de limbaj, de stilºi scriiturã de presã ºi, în ultimã instanþã, de rolul pre-sei în societatea contemporanã. Rândurile care vorurma exprimã unele opinii, altele decât cele ale autoru-lui articolului menþionat, referitoare la tema în discuþie.

Voi începe cu un ,,exerciþiu lingvistic”. Prefixul ,,meta”înseamnã, în limba greacã, ,,dincolo de”. Specialiºtii înlingvisticã utilizeazã demult noþiunile de limbaj ºi metalim-baj, termenul din urmã (metalimbaj=dincolo de limbaj)semnificând un limbaj generator de sensuri ºi înþelesuriascunse, în cadrul limbajului obiºnuit, natural. În mod ana-logic, putem afirma cã existã ,,jurnalism” ºi ,,metajurna-lism”, adicã, ,,dincolo de jurnalism”, neologism ce, încã, îºimai cautã locul prin dicþionare. Ceea ce m-a determinat sãaºtern aceste rânduri, nu a fost intenþia de a contrazice cuorice preþ un camarad de breaslã, care, în parantezã fie spus,,,are mânã” ºi cãruia îi respect în totalitate alegerea, ci, maidegrabã, dorinþa de a scoate în evidenþã un alt mod de avedea lucrurile. Prin urmare, voi încerca sã justific ,,drep-tatea mea”, plecând de la ,,dreptatea” autorului articolului.

Autorul articolului este, dupã spusele sale, adeptul,,metajurnalismului, curent în arta jurnalisticii” specificcelor care ,,curteazã figurile de stil ºi teoria literarã pânã învârful acului”. Afirmã cã ,,stilul simplu supãrã urechea sen-sibilã, minte neuronul jucãuº, desconsiderã personalitateaþintei (n.a.-cititorului)”. Este convins cã lectorul este atrasde text doar dacã frazele conþin figuri de stil. Numai într-oastfel de situaþie, jurnalistul ,,îi zice bine”. Dacã înþelegcorect, jurnalist ,,cu mânã” este doar cel care foloseºte unlimbaj literar artistic, indiferent de genul publicistic abordat.Autorul lasã, în final, sã se înþeleagã faptul cã, adevãratascriiturã de presã trebuie sã conþinã ,,zor-zoane lingvistice” (n.a.-figuri de stil).Citind articolul ,,Cine preferã metajurna-lismul?”, am avut impresia cã semnatarulacestuia a fost subiectiv ºi exclusivist, uºorelitist, atât în ceea ce priveºte calitãþile edi-toriale pe care trebuie sã le aibã un jurna-list, cât ºi în privinþa calitãþilor unui cititor.A fost, totuºi, prea mult. Nimeni nu ne dãdreptul sã ierarhizãm publicul cititor, înreceptori deºtepþi, iubitori ai metajurnalis-mului ºi receptori sãraci cu duhul. Oricum,împãrþirea este relativã ºi, de fapt, toatã dis-cuþia se reduce la analiza limbajului utilizatpentru a crea un text jurnalistic.

Am o altã pãrere. Nu subapreciez loculºi rolul jurnaliºtilor cu har, capabili sãcreeze ,,literaturã” în paginile ziarelor pecare le deservesc, tot mai rari într-o lumegrãbitã, aflatã în era informaþiei digitale.Dimpotrivã, prin analizele sau imaginile defineþe realizate, utilizând un vocabularpreþios, generator de podoabe lingvistice,aceºtia se vor afla întotdeauna în avangardabreslei publicistice. ,,A scrie bine”, însã,

jurnalistic vorbind, nu înseamnã a face cu orice preþ,,,poezie” sau ,,picturã literarã”. Nu orice gen publicistic sepreteazã unui astfel de stil. ªi apoi, locul ,,artiºtilor” este, înprincipiu, în pagina cultural-literarã a oricãrei publicaþiiserioase, dacã nu cumva aceasta este cu specific cultural-artistic.

Pe de altã parte, dacã vom analiza evoluþia mass-mediaîn lumea contemporanã, lesne vom observa tendinþa decreºtere a volumului ºi vitezei de transmitere a informaþiilorvehiculate în presã, fapt datorat modernizãrii ºi dezvoltãriicanalelor ºi mijloacelor de comunicare (Internetul). Omulmodern este supus unui adevãrat bombardament infor-maþional. Din toate pãrþile sosesc mesaje. Cititorului îi va figreu sã accepte ºi sã înþeleagã un limbaj sofisticat, plin de,,zorzoane lingvistice”. Nu are timp ºi nu este dispus sãrezolve ,,cuvinte încruciºate”, atunci când citeºte presa.Uneori, are tendinþa sã respingã astfel de informaþii, care nuintrã în sfera imediatã de interes. Plecând de aici, jurnalistuleste obligat sã întrebuinþeze un limbaj simplu, concret, dese-ori, standardizat. În acest sens, academicianul IonCOTEANU caracteriza limbajul jurnalistic drept ,,limbajliterar mediu sau standard, îngrijit, însã, neartistic. Acestaeste susþinut de ºcoalã ºi difuzat prin mass-media”, iarcunoscutul critic literar Tudor VIANU, referindu-se la lim-bajul jurnalistic, spunea: ,,Jurnalistul trebuie sã traducã într-un limbaj accesibil informaþia specificã unui domeniu”.

Pe de altã parte, jurnalistul Lucian-Vasile SZABO, înlucrarea ,,Libertate ºi comunicare în lumea presei”, afirmafaptul cã ,,limbajul jurnalistic exprimã o anumitã dozã desubiectivitate, indusã de cãtre omul de presã. Limbajul pre-sei este uneori un limbaj figurat, specific funcþiei poetice.Funcþia poeticã, a oricãrui tip de limbaj, rãmâne centratã pemesaj. Totodatã, nici un act de comunicare nu poate existaîn afara mesajului”. Teoria literarã distinge existenþa a douãtipuri de mesaje: ºtiinþific ºi artistic. Mesajul ºtiinþific nu

agreeazã figurile de stil, ci exprimarea concisã a realitãþiiobiective. Acelaºi Lucian-Vasile SZABO menþiona faptulcã ,,locul mesajului jurnalistic se plaseazã între cel artistic ºicel ºtiinþific..., dar nu reprezintã o medie a celor douã”. ªicontinua: ,,În jurnalisticã nu se recomandã folosirealicenþelor poetice, pentru a nu fi afectate obiectivitatea ºiclaritatea necesare realizãrii funcþiei de bazã pe care o arepresa în societate, funcþia de informare. Mizând pe obiec-tivitate ºi claritate, stilul jurnalistic se apropie mai mult destilul ºtiinþific”. Cele înfãþiºate mai sus sunt susþinute decuvintele celebrului romancier francez STENDHAL, care,referindu-se la stilul publicistic, spunea: ,,Eu cred cã existão singurã regulã, claritatea. Fãrã claritate, întreaga mealume se destramã”.

Cu alte cuvinte, stilul jurnalistic ºi scriitura de presã tre-buie sã uºureze receptarea mesajelor de cãtre cititori,respectând, alãturi de obiectivitate ºi claritate, niºte normegenerale: originalitatea, inventivitatea, expresivitatea,corectitudinea, precizia sau puritatea.

Fãrã a minimaliza rolul sãu formator, culturalizator ºicelelalte funcþii, totuºi, misiunea principalã a presei este dea informa cu oportunitate un public eterogen, ca nivel depregãtire ºi culturã. A reduce acest public doar la cei careînþeleg limbajul preþios al creatorului de artã, este un act, celpuþin egoist.

David RANDALL, autorul lucrãrii ,,Jurnalistul univer-sal” spunea:,,Scriitura de presã e ca un muºchi. Va fi multmai puternicã dacã exersezi continuu”.

Iatã de ce, prefer sã parcurg pas cu pas drumul propriude cizelare a expresiei jurnalistice, prin acumulãri calitativeºi cantitative succesive, evitând ,,febra muscularã”.

ªi, pânã la urmã, nu oricine se naºte poet!

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

NN UU OO RR II CC II NN EE SS EE NN AA ªª TT EE PP OO EE TT .. .. ..

- DDoommnnuullee lltt..ccooll.. SSAAMMOOIILLÃÃ,, ddiinn ssuurrssee ddeemmnnee ddeeîînnccrreeddeerree,, aamm aaffllaatt ccãã ssuunntteeþþii uunn „„vveetteerraann”” aall PPoolliiggoonnuulluuiiSSMMÂÂRRDDAANN.. PPrreezzeennttaaþþii-nnee,, ppee ssccuurrtt,, ccââtteevvaa ddaattee ddiinn ccaarriieerraadduummnneeaavvooaassttrrãã..

- Cu multã plãcere. În anul 1982, am absolvit ªcoala Mi-litarã de Ofiþeri de Artilerie „Ioan Vodã” ºi am fost reparti-zat în garnizoana Brãila, la Regimentul 285 Artilerie. Amparcurs aici, pânã în 1989, primele trepte ale ierarhiei mi-litare ºi am dat examen la Academia Militarã, ale cãreicursuri le-am urmat în perioada 1989-1991.

Dupã absolvire, am fost repartizat la R.43 ArtilerieMihai Bravu, ca ºef al operaþiilor ºi instrucþiei. Începând cuanul 1996, am activat în cadrul Poligonului de trageriSMÂRDAN, ocupând succesiv funcþiile de ofiþer 3 la S3, ºefde stat major ºi, din decembrie 2002, funcþia de comandant.Practic, în acest an, se împlinesc 10 ani de când activez înpoligon. Nu sunt mulþi, dar nici puþini. Un necaz de naturãmedicalã, în familie, nu mi-a mai permis sã pãrãsesc garni-zoana Galaþi. ªi am rãmas aici.

- CCee aaccttiivviittããþþii ddee iinnssttrruuiirree ssee ppoott ddeessffã㺺uurraa îînn ppoolliiggoonnuullSSMMÂÂRRDDAANN??

- De când mã aflu în poligon, am participat la activitãþicomplexe, organizate ºi desfãºurate de M.U. ºi unitãþiromâne, dar ºi cu parteneri strãini. De exemplu, în perioada2000-2006, au avut loc exerciþii cu un regiment mecanizatdin Anglia, cu un regiment de infanterie ºi un regiment detancuri din Italia, trageri cu unitãþi de aviaþie din S.U.A. ºiFranþa, exerciþii cu M.U. ºi unitãþi române, vizând operaþio-nalizarea acestora („VIS DE TOAMNÔ, „VIS DE PRIMÃ-VARÔ, „CERTEX ’06”, „ROMEX ’06”).

Activitãþile în poligon sunt continue. Imediat dupã„ROMEX ’06”, a urmat exerciþiul „SIRET ’06”, cu Baza 95Aerianã Bacãu, dupã care, verificãrile loturilor de muniþieprin trageri, cu Comandamentul Logistic Întrunit, concomi-tent cu executarea tragerilor cu o unitate de aviaþie dinArmata Italiei. Activitãþi cu trageri de luptã vor continuaînsã, pânã la sfârºitul anului, conform „Planului tragerilor”

din poligon.- CCuumm ccoonnttrriibbuuiiee,, ddee rreegguullãã,, ppeerrssoonnaalluull ppoolliiggoonnuulluuii llaa

bbuunnaa eexxeeccuuttaarree aa uunnuuii eexxeerrcciiþþiiuu ccuu ttrruuppee ººii ttrraaggeerrii ddee lluuppttãã??- Pornind de la obiectivul fundamental al poligonului –

acela de a asigura condiþii pentru cazarea, hrãnirea ºi instru-irea diferitelor unitãþi planificate la trageri – se iau toate

mãsurile pentruca exerciþiul sãfie pregãtit lacel mai înaltnivel, fiind înjoc, în cazulexerciþiilor cumilitari strãini,nu numaio n o a r e ap o l i g o n u l u iSMÂRDAN, ciºi a ArmateiRomâniei.

P r i n t r eactivitãþile cele

mai semnificative, din poligon, aº putea menþiona: asanareaterenului de elementele de muniþie rãmase neexplodate sauneidentificate; pregãtirea spaþiilor de cazare ºi hrãnire; coo-perarea cu personalul unitãþilor participante pentrurezolvarea solicitãrilor acestora; pregãtirea personaluluipoligonului implicat în desfãºurarea acelui exerciþiu.

Totdeauna apar ºi probleme noi, diferite de cele ante-rioare, pe care trebuie sã le soluþionãm împreunã cu unitãþilevizitatoare.

- CCuumm vveeddeeþþii eevvoolluuþþiiaa,, îînn ppeerrssppeeccttiivvãã,, aa uunniittããþþiiii ppee ccaarreeoo ccoonndduucceeþþii??

- Mai întâi trebuie sã precizez cã, anul acesta, la 15 iunie,Poligonul de trageri SMÂRDAN a aniversat 50 de ani de laînfiinþare. În ceea ce priveºte perspectiva unitãþii, poligonuleste prevãzut sã se transforme într-o bazã militarã tip NATO

pentru armata românã. Momentan, s-a realizat un studiu defezabilitate ºi nu deþin mai multe informaþii.

- TToottuuººii,, nnuu ppoott ffii ttooaattee bbuunnee ººii ffrruummooaassee.. CCuu ccee ggrreeuuttããþþiivvãã ccoonnffrruunnttaaþþii??

- Un buget de austeritate creeazã, întotdeauna, problemeoricui în a-ºi acoperi cheltuielile ºi necesarul de materiale.Datoritã schimbãrii modalitãþii de achiziþionare a bunurilorºi materialelor, din luna octombrie a acestui an,aprovizionarea unitãþii a devenit mai greoaie.

Avem probleme cu echiparea de iarnã a militarilor pro-fesioniºti ºi ducem lipsa pieselor de schimb pentrumijloacele auto, având în vedere specificul unitãþii –deplasarea pe drumuri de poligon neamenajate.

- ÎÎnn ffiinnaalluull iinntteerrvviiuulluuii,, aavveeþþii lliibbeerrttaatteeaa ddee aa ttrraannssmmiittee uunnmmeessaajj cciittiittoorriilloorr „„CCuurriieerruulluuii AArrmmaatteeii””.. VVãã rroogg,, ssãã oo ffaacceeþþii!!

- Aº dori sã afirm, fãrã falsã modestie, cã majoritateamilitarilor care au trecut prin acest poligon, români sau strã-ini, au apreciat pozitiv condiþiile de cazare ºi instruireoferite.

Aceste frumoase aprecieri ºi realizãri nu puteau fiobþinute fãrã aportul întregului colectiv al poligonului ºisprijinul C.1 A. Trt. Fãrã a supãra pe cineva, aº aminti con-tribuþia deosebitã la obþinerea acestor rezultate a ºefilor desectoare (mr. Viorel GOLEA, mr. Lucian DONOSE), aofiþerilor 3 cu operaþiile ºi instrucþia (mr. GigelNECHITOV) ºi cu asigurarea logisticã (mr. ConstantinENE), a comandanþilor de plutoane (mm. StelicãMÃZÃROAIE ºi plt.adj. Mihai CIOCHINÃ).

Remarc, totodatã, dãruirea militarilor angajaþi pe bazã decontract, care, pe lângã serviciul de pazã în ture, au rãspunssolicitãrilor comenzii unitãþii ºi au participat din timpul lorliber, la pregãtirea activitãþilor importante ale poligonului.

Cititorii „Curierului Armatei” sã fie siguri cã, atât câtdepinde de noi, “de la vlãdicã, la opincã”, vom menþine ºivom încerca sã ridicãm permanent ºtacheta exigenþei înmuncã. Locotenent-colonel

Florentin PARASCHIV

““VVoomm rriiddiiccaa ppeerrmmaanneenntt ººttaacchheettaa eexxiiggeennþþeeii îînn mmuunnccãã””- Interviu cu domnul locotenent-ccolonel Radu SAMOILÃ, comandantul poligonului de trageri SMÂRDAN -

Am cerut legãtura telefo-nicã unui ofiþer competentsã mã informeze cu ceea

ce-mi trebuia în documentare. Uni-tatea, fiind cu rang de batalion,respectivul nu a rãspuns la interioruldeclarat cândva. Centralistul, om bine instruit,l-a gãsit într-un alt birou, loc în care munceadin greu sã întocmeascã o situaþie. L-am între-bat de ce-i atât de imprevizibil cu locurile decartiruire. „Pentru cã am cinci funcþii princumul. Alerg ba sus, ba jos, rãspund la un tele-fon, raportez ceva de la un altul, în ºedinþele delucru prezint câte patru rapoarte de activitate”.L-am crezut pe colegul meu, chiar dacã tresade ofiþer cu grad superior l-a pãcãlit de doi ani.Încerc sã-l încurajez cã funcþiile pentru careîndeplineºte atribuþiile sunt deja calculate laîncadrare. Stã puþin pe gânduri ºi mã aver-tizeazã cã, ºi anul trecut, erau aceleaºi zvonuri,numai cã, realitatea, din pãcate, a rãmasaceeaºi. Nu e supãrat din cauza multiplelorsolicitãri. Cu efort, reuºeºte sã se încadreze întermenele ordonate. Nu-i place sã fie superfi-

cial. Face patru treburi în acelaºi timp, dar nugaranteazã cã toate sunt ºi corecte. Am trãit ºieu asemenea clipe. Rãmân la opinia mea. Sã seþinã seama de acea prevedere legalã. Anume,cã în limita competenþelor, unui subordonat ise pot stabili, prin cumul, ºi alte atribuþii, darcare sã aibã tangenþã cu domeniul de bazã.Nu-i corect ca un genist încadrat la structura delogisticã sã fie cu relaþiile publice, cu educaþiafizicã militarã sau cu cercetarea juridicã spe-cialã. ªi încã, ceva. În companiile civile care serespectã, pentru fiecare angajat sunt normativecare nu se pot depãºi nici în ruptul capului.Problema de gestiune este dimensionatã, celede concepþie ºi execuþie, la fel. Adevãrat estecã militarii au fost consideraþi ca fãcând partedin sectoarele nenormate. Astãzi poþi muncipentru douãzeci, mâine poþi sta pentru atâþia.Nici aceastã variantã nu este mulþumitoare, din

cauzã cã uzajul, intelectual, moral,volitiv este la fel. Funcþiile duse princumul au devenit deja un „sindrom”.Pe care l-am putea trata, spun eu,dacã s-ar modifica ºi pârghiile decointeresare materialã ºi moralã. Un

spor la salariu, o prioritate la sistemele de re-compense, o facilitate pentru plecarea la uncurs. Propuneri pentru a-i rezolva pe cei careduc funcþii prin cumul sunt. Rãmân doar sem-nalele de aplicare. Am avut ocazia sã participla un experiment creat pe aplicarea unor mo-dele de asistenþã psihologicã. Mi-am notat oobservaþie interesantã. Cei care aveau maimulte funcþii decât cea titularã au înregistratrezultate cu mult mai slabe decât ale celorlalþi.Conducãtorul experimentului a comunicatºefilor sãi faptul cã oboseala fizicã ºi psihicã,presiunile informaþionale, relaþiile interperso-nale tensionate scad potenþialul creativ ºi con-tureazã starea de nemulþumire. Se pare cãuitãm cât e de bine sã faci o activitate care-þiplace, nu cinci diversificate ºi cu multipleºanse de a nu le vedea nimeni. (C.D.C.)

SSIINNDDRROOMMUULL““CCUUMMUULL DDEE FFUUNNCCÞÞIIII””

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006 Pagina 7

CMYK

CCee ttrreebbuuiiee ssãã ººttiimm ddeesspprree ......,,,,RROOMMEEXX’’0066””

Organizat ºi condus de Comandamentul 2 OperaþionalÎntrunit ,,Mareºal Alexandru AVERESCU”, sub directacoordonare a Statului Major General, exerciþiul tactic,,ROMEX’06” a mobilizat energiile a sute ºi mii de mili-tari din compunerea celor douã mari unitãþi subordonateCorpului 1 Armatã Teritorial ,,General Ioan CULCER”-Brigada 282 Infanterie Mecanizatã ,,Unirea Princi-patelor” ºi Brigada 2 Vânãtori de Munte ,,Sarmizege-tusa”.

Scopul ,,ROMEX’06” a fost sã asigure cadrul ope-raþional pentru evaluarea nivelului de interoperabilitateatins de Batalioanele 280 Infanterie Mecanizatã ºi 285Artilerie din Bg.282 I.Mc., respectiv, Batalioanele 33V.M. ºi 206 Artilerie din Bg. 2 V.M., subunitãþi desti-nate NATO, care încheie procesul de operaþionalizare lasfârºitul anului 2006 ºi care, au fost evaluate pentru a fiafirmate NATO la acest exerciþiu.

,,ROMEX’06” a cuprins cinci etape: afluirea forþelorºi mijloacelor (03-08.10), transferul controlului ope-raþional cãtre C.2Op.Î. (09.10), desfãºurarea exerciþiuluipropriu-zis (10-12.10), analiza post-acþiune (TOA) ºidefluirea forþelor în garnizoanele de dislocare la pace (12-13.10).

Alãturi de subunitãþile evaluate, la desfãºurarea înbune condiþii a ,,ROMEX’06”, au mai contribuit coman-damentele de brigadã, subunitãþile de brigadã ºi logisticeale celor douã brigãzi menþionate, forþe de sprijin dinS.M.F.A. (4 avioane MIG LANCER ale Bazei 71Aeriene) ºi ale Comandamentului Logistic Întrunit(1Cp.Tp., Cdm.B.Cadru/B.121Tp.), precum ºi douã sub-unitãþi din B.300I., respectiv, B.21V.M., care au marcatacþiunile inamicului terestru.

Atât comandamentele brigãzilor, cât ºi cele patrustructuri evaluate, au organizat procesul de planificare aoperaþiilor conform procedurilor NATO, în puncte decomandã tip ,,T.O.C.”

Forþele ºi mijloacele au fost dislocate în poligoane, întabere constituite din corturi militare, iar hrãnirea a fostasiguratã de cãtre agenþi economici civili, la SMÂRDANºi, în sistem clasic, la RENÞEA.

La nivelul comandamentului C. 1 A.Trt., echipeleconduse de col. Viorel ALBÃSTROIU ºi col. ConstantinCÃRÃMIDARIU, au coordonat ºi monitorizat permanentpregãtirea ºi executarea ,,ROMEX’06” de cãtre struc-turile subordonate, pe timpul afluirii ºi defluirii în/dinpoligoane ºi pe timpul desfãºurãrii exerciþiului, înraioanele SMÂRDAN ºi RENÞEA.

,,,,FFiillmmuull jjooccuulluuii......ddee rrããzzbbooii””,,ROMEX’06”, exerciþiu cu trupe în teren (LIVEX),

s-a axat pe un scenariu fictiv, de tip articol 5 (NATO), cea vizat ofensiva din miºcare, în care forþele statului agre-sor-ARCADIA, au fost respinse dincolo de graniþele sta-

tului aliat-BECON, de cãtreGruparea de Forþe ÎntruniteCONDORUL, în cadrul apãrãriicolective NATO.

În cele ce urmeazã, voidescrie, pe scurt, ce s-a întâm-plat pe câmpul de luptã de laSMÂRDAN. Din dispozitivulde luptã iniþial, forþele ºimijloacele B.280 I.Mc. ºi B.285Art., s-au deplasat în raioane deprepoziþionare. SubunitãþileB.280 I.Mc. au trecut la ofensi-va din miºcare, desfãºurându-sepe aliniamente succesive, pecoloane de companii ºi plu-toane, ocupând un aliniamentde siguranþã. Ulterior, au atacat limita dinainte a apãrãriiagresorului, respingând contraatacul acestuia, executat cueºalonul doi, de batalion, apoi, de brigadã. Au continuatofensiva din miºcare ºi au nimicit rezistenþele inamicului,cucerind obiectivele repartizate prin misiune, securizândfrontiera statului BECON ºi trecând la apãrare. B.285Art.a executat pregãtirea de foc ºi a sprijinit prin foc acþiunilede luptã ale brigãzii, pânã la atingerea obiectivului final.În tot acest timp, comandamentul Bg.282 I.Mc. a planifi-cat ºi condus acþiunile de luptã ale unitãþilor subordonate.

Dupã un scenariu similar, adaptat condiþiilor specificezonei montane, s-a desfãºurat exerciþiul din poligonulRENÞEA. Doar actorii au fost alþii: Batalioanele 33 V.M.ºi 206 Artilerie din Bg. 2 V.M.

IInnffllaaþþiiee ddee ,,,,VV..II..PP..””-uurriiPractica socialã a demonstrat faptul cã importanþa

unei activitãþi este direct proporþionalã cu numãrul de,,V.I.P.”-uri participante la acea activitate. De acestlucru, m-am convins, participând la briefingul de infor-mare al comandamentului Brigãzii 282 Infanterie Meca-nizatã, desfãºurat în deschiderea exerciþiului dinpoligonul SMÂRDAN, unde, numãrul generaliloraproape cã era egal cu numãrul celorlalþi ofiþeri din salã.Erau prezenþi generali din S.M.G., S.M.F.T., C.2 Op.Î.,cu funcþii importante în ierarhia militarã, precum ºiofiþeri evaluatori din structurile centrale ale ArmateiRomâne. Ulterior, a asistat la partea practicã a exerciþiu-lui, alãturi de comandanþii militari enumeraþi anterior ºide alte personalitãþi invitate, ºeful Statului Major Gene-ral, amiralul doctor Gheorghe MARIN.

În deschiderea briefingului de informare, domnulgl.lt.dr. Florian PINÞà a remarcat, printre altele, con-tribuþia eºaloanelor centrale la buna desfãºurare a acti-vitãþilor de evaluare, menþionând cã ,,la nivel strategic,au fost implicate Direcþia Doctrinã ºi Instrucþie dinS.M.G., care s-a ocupat de partea de planificare ºi orga-nizare a evaluãrii, în timp ce Direcþia Planificare Strate-gicã a monitorizat certificarea ºi a rãspuns de afirmareaNATO. Comandamentul 2 Operaþional Întrunit a condusîntregul proces de evaluare a structurilor nominalizatepentru afirmare.”

Domnul gl.lt.dr. Sorin IOAN a evidenþiat eforturiledepuse de toate structurile implicate în procesul de ope-raþionalizare care s-a finalizat acum, transmiþând partici-panþilor la exerciþiu unele sfaturi: ,,Este o perioadã de 3-4 zile de efort maxim, care încheie un an de zile de efor-turi deosebite. Atât timp cât cunoaºteþi procedurile ºi cri-teriile de evaluare CREVAL, rãspunzând cu calm ºidegajare, nu se poate sã nu aveþi un limbaj comun cureprezentanþii NATO ºi, în mod normal, succesul dorit.”

În finalul briefingului de informare, domnul gl.lt.dr.Florian PINÞÃ a þinut sã precizeze: ,,ªtiu cã au fost pro-bleme serioase ºi cã s-au fãcut eforturi foarte mari lanivelul S.M.F.T., ca subunitãþile sã intre în evaluare...ªtiu foarte bine ºi care sunt limitele echipamentelor dindotare. Nimeni n-o sã cearã absurdul. Unitãþile se certi-ficã cu echipamentul pe care îl au...Eu sper ca oameniisã fie suficient de motivaþi ºi sã se prezinte în mod co-respunzãtor. Din momentul în care se afirmã acesteunitãþi, ele intrã în ciclul de planificare NATO. Din acelmoment, nu mai putem decât sã îmbunãtãþim elementele

pe care evaluatorii NATO le considerã ca nefiind laparametrii acceptaþi de Alianþã, pentru interoperabili-tate.”

EEvvaalluuaarreeaa îînn ssiisstteemm CCRREEVVAALLEvaluarea structurilor nominalizate, în vederea afir-

mãrii NATO, a început în perioada 26-28 septembrie,când, echipe mixte, compuse din ofiþeri români, selecþio-naþi de la mai multe eºaloane (la nivelul S.M.G.) ºi dinevaluatori NATO (de la CC Land Madrid), au executat, încazãrmile din garnizoanele de dislocare la pace, evalu-area staticã a celor patru unitãþi, vizând, cu predilecþie,elementele de suport logistic. Etapa a doua, a evaluãrii înteren, a cuprins douã faze: prima, schimbul de informaþii(09-10.10) ºi a doua, evaluarea propriu-zisã, în poligoane(10-12.10).

Pe timpul evaluãrilor executate în vederea afirmãriiNATO, atât documentele întocmite, cât ºi comunicareaîntre ,,pãrþi”, s-au realizat în limbile românã ºi englezã.

Activitatea a fost supervizatã de cãtre observatoriNATO, sosiþi de la JFC NAPOLI, CC LAND MADRIDºi CC Air IZMIR, care au verificat momentele semnifica-tive ale exerciþiului.

La analiza post-acþiune (TOA), din concluziileenunþate de evaluatori, a rezultat faptul cã personalulstructurilor evaluate a deprins foarte bine procedurilespecifice procesului de planificare operaþionalã NATO,de dislocare ºi redislocare, de integrare ºi sincronizare aacþiunilor cu alte structuri similare ºi, la aceastã datã,prezintã capabilitãþile de comunicaþii ºi informaticã, decomandã ºi control necesare pentru îndeplinirea misiu-nilor NATO.

Concluzionând, ,,ROMEX”-ul a dat ,,undã verde”pentru NATO celor patru subunitãþi evaluate, înþelegândprin afirmare NATO,aºa cum preciza comandantulBg.282 I.Mc., colonelul Cãtãlin TOMESCU, ,,etapafinalã de evaluare a unitãþilor nominalizate pentruNATO, privind nivelul încadrãrii, dotãrii ºi instruirii,interoperabilitãþii ºi dislocabilitãþii, în urma cãreia,structurile respective primesc avizul NATO, ca fiindcapabile sã îndeplineascã întreaga gamã de misiuni desecuritate extinsã ºi de apãrare colectivã ale NATO.”

Evaluarea s-a fãcut dupã sistemul de evaluareCREVAL, acordându-se calificative pentru cincidomenii: pregãtire ºi planuri, capacitatea de luptã, asigu-rarea logisticã, dislocabilitate ºi apãrare N.B.C.

În urma monitorizãrii exerciþiului ,,ROMEX 06”,membrii comisiilor de evaluare au rãmas plãcut impre-sionaþi de dãruirea ºi interesul, arãtate de militarii românide toate categoriile, implicaþi în desfãºurarea exerciþiu-lui, au apreciat în mod deosebit profesionalismul coman-danþilor ºi al ofiþerilor din statele majore de unitãþi ºi aupropus, prin rapoartele întocmite cãtre eºaloanele compe-tente, afirmarea NATO a celor patru unitãþi ale ArmateiRomâne, Batalioanele 280 Infanterie Mecanizatã ºi285 Artilerie din Bg.282 I.Mc., respectiv, Batalioanele33 Vânãtori de Munte ºi 206 Artilerie din Bg. 2 V.M.

Locotenent-colonelFlorentin PARASCHIV

“ROMEX 06”- EXAMENUL AFIRMÃRII SUBUNITÃÞILOR ROMÂNEDESTINATE NATO

Subunitãþi din Brigada 282 InfanterieMecanizatã ,,Unirea Principatelor” ºi Brigada 2Vânãtori de Munte ,,Sarmizegetusa”, aflate lafinele procesului de operaþionalizare, au fost eva-luate în teren, în vederea afirmãrii NATO, încadrul exerciþiului ROMEX’06, desfãºurat înprima jumãtate a lunii octombrie, în poligoanele

SMÂRDAN-GALAÞI ºi RENÞEA-BRAªOV.

Foto: Petricã MIHALACHE

Din Sfânta Evanghelie dupã Ioanaflãm cã Mântuitorul Hristos, dupã cesãturase în chip minunat din „cincipâini ºi doi peºti”... „cam la cinci mii”de oameni (6,9-10), vãzându-se încon-jurat a doua zi de aceeaºi mulþime, le-aspus, cu vãditã mâhnire, câtevacuvinte, care vor mustra întotdeauna pecei care cautã sã-ºi mulþumeascã pre-cumpãnitor firea cea trupeascã ºi muri-toare, spre paguba firii lor spirituale ºinepieritoare: „Adevãrat, adevãrat vãzic vouã: Mã cãutaþi nu pentru cã aþivãzut minuni, ci pentru cã aþi mâncatdin pâini ºi v-aþi sãturat. Lucraþi nupentru mâncarea pieritoare, ci pentrumâncarea ce rãmâne pentru viaþaveºnicã”. (6, 26-27)

Dar, care este mâncarea aceastacare are în ea însãºi puterea de a daviaþã veºnicã omului, care, trupeºte,este repede trecãtor? Acestei îndrep-tãþite întrebãri îi rãspunde tot Domnul:„Cel ce mãnâncã Trupul Meu ºi beaSângele Meu are viaþã veºnicã, ºi Eu îlvoi învia în ziua cea de apoi”. (6, 53)

Greu de pãtruns aceste dum-nezeieºti cuvinte pentru cel ce nu-ºideschide, în chip deplin ºi cu sinceri-tate de prunc, inima în faþa lui Hristos,Fiul lui Dumnezeu, întrupat pentru a neface pãrtaºi vieþii celei adevãrate ºi

nestricãcioase. De aceea, nu este demirare cã, auzind asemenea cuvinte –ne spune Sfântul Ioan -, mulþi dintre ceicare îl urmaserã pe Domnul Hristos,mai mult la vedere decât cu duhul lor,„s-au dus înapoi ºi nu mai umblu cuEl”. (6, 66)

Dar, hrana vieþii veºnice – Dum-nezeiescul Trup ºi DumnezeiesculSânge ale lui Hristos, jertfa de ispãºirepentru pãcatele fiecãruia dintre oameni– este cea datã sub chipul vãzut alpâinii ºi al vinului, la Cina cea deTainã, când Mântuitorul le-a spusSfinþilor Sãi Ucenici ºi Apostoli:„Luaþi, mâncaþi, acesta este TrupulMeu... Beþi dintru acesta toþi. Cãciacesta este Sângele Meu, al Legii celeiNoi, care pentru mulþi se varsã, spreiertarea pãcatelor”. (Matei 26, 26-28)

Iatã, stimaþi colegi, menirea decãpetenie a fiinþei fiecãrui sfânt locaºcreºtin ortodox: aducerea neîncetatã, închip nesângeros, a Sfintei Jertfe de peGolgota „pentru viaþa lumii” (Ioan6,51), pentru a se dãrui fiecãrui credin-cios pregãtit ºi cu luare aminte spove-dit, pâinea „aceea din care, dacãmãnâncã cineva, nu moare”. (6, 50)

Aºadar, nu în primul rând pentru ase oferi omului un loc de reculegere, demeditaþie sau încântare a privirii sau

auzului este înãlþatã o bisericã orto-doxã, ci, mai întâi de toate, pentru a seputea sãvârºi în ea acea neasemuitãslujbã – Sfânta Liturghie -, înlãuntrulcãreia se rosteºte ºi se tâlcuieºte SfântaEvanghelie, dar se ºi dobândeºte, pen-tru rugãciunile preotului ºi ale credin-cioºilor, prin pogorârea Duhului Sfânt,„pâinea cea vie”, acea hranãduhovniceascã fãrã de care nimeni nuva cunoaºte bucuria vieþuirii celei nes-fârºite. (6, 51, 53)

Dar, aceste Sfinte Taine sunt,deopotrivã, ºi hranã, ºi leac tãmãduitoral sufletelor ºi al trupurilor pentru toþicei ce se apropie de ele cu credinþã, cucutremur lãuntric, dar ºi cu iubire deDumnezeu ºi recunoºtinþã faþã de El.Însã, despre cum se cade sã sepregãteascã, sã participe ºi sã dobân-deascã folos duhovnicesc creºtinul dinprezenþa la aceastã Tainã a Tainelor, neînvaþã, în graiul sãu caracteristic, directºi apropiat inimilor, EpiscopulNicodim, cel ce avea sã devinã vred-nicul de pomenire înaintaº al Nostru –Nicodim Munteanu, PatriarhulRomâniei.

Adaptare decolonel ªtefan MITINCU,

dupã Episcopul Nicodim

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006Pagina 8

William SHAKESPEARE în „Cum vã place?” peroracã „lumea întreagã e o scenã, iar toþi oamenii actori”.Discursul pe care îl proiectãm se vrea unul de adâncime,cu dovada faptului cã extindem cugetarea în domeniul li-teraturii. Aceastã necesitate a cunoaºterii literaturii este oscenã, iar personajele create sunt actorii. Ca sã înþelegempersonajele, apelãm la psihologie. Replicile ºi atitudinilelui Tãnase SCATIU din romanul cu acelaºi nume al luiDuiliu ZAMFIRESCU sunt suficiente pentru a-i construiun portret psihologic. Îl putem cataloga drept un om cuinteligenþã diabolicã, imposibil de a fi antrenat într-orelaþionare din cauza nepotrivirilor de statut social, untemperament coleric, puternic neechilibrat, paralizat înintenþiile iniþiale volitive. Nici cu Ion al Glanetaºului dincreaþia lui REBREANU, nu-i putem admite devianþelecomportamentale ºi ura vulcanicã izvorâtã dintr-o traumãemoþionalã dominatã de un complex de inferioritate greude reconsiderat. Neadaptaþii Apostol BOLOGA din„Pãdurea Spânzuraþilor” ºi ªtefan GHEORGHIDIU din„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi” a luiCamil PETRESCU au probleme de atitudine ºi concepþiide sine prea îndulcite pentru realitãþile mediului în caretrãiesc. Henriette Beecher STOWE cu romanul de ima-gine „Coliba unchiului Tom” construieºte o psihologie apersonajelor cu totul aparte. Mecanismele cognitive aleprotagonistului Tom stau sub semnãtura unei supuneri

oarbe, din cauza ierarhiei sociale – sclavia. Stãpânii lorsunt bântuiþi de hormonii desperãrii ºi acþioneazã subimpulsurile unor energii neuronale necontrolate ºi domi-nate de norme, credinþe ºi valori primitive. Eminescu, stu-diat cândva din perspectiva psihanaliticã de cãtrecolonelul doctor Constantin VLAD, se deconspirã în„Sãrmanul Dionis” cu un complex de inferioritate gene-rat de severitatea pãrintelui sãu, cãminarul GheorgheEMINOVICI. Scenele în care apare nãzdrãvanul NicãAPETRII, adicã Ion CREANGÃ, nasc personaje cuinteligenþã ruralã, cu moºteniri educative pãguboase, cutoate cã registrele de imagine se deschid la paginile cufrumuseþea unei lumi necontaminate de flagelul mo-dernismului. Imaginile deja stereotipe în romanele rea-liste sunt prelungirile unor simboluri care au conotaþii psi-hologice. De exemplu, bisericile sunt prezenþele neamuluiîn faþa istoriei noastre zbuciumate. Averile sunt genera-toarele unor simþuri ale proprietãþii. Moºierii ºi þãraniidevin simbioza unei culturi organizaþionale deficitare,unde corupþia ºi hilarul stau sub oblãduirea proceselorpsihice deteriorate. Învãþãtorii, preoþii, primarii ºi jan-darmii comunali sunt personaje cu influenþã socialã, carepot acþiona pentru normalizare, pentru facilitarea socialã,devin obediente ºi acþioneazã la impulsurile semenilor.Între psihologie ºi literaturã nu este barierã. Termeniiºtiinþifici sunt înlocuiþi de figurile de stil. Consideraþiileautorului sunt emanaþiile propriilor sale concepte psiho-logice. Un personaj se portretizeazã din penelul afecti-vitãþii, al relaþiilor cu ceilalþi, al profesiunii ºi al tempera-mentului. Psihologia ºi literatura nu este doar un subiectmultiplu, ci unul care trebuie sã primeascã drept predicatverbal firescul dualism. Nu este literaturã fãrã psihologieºi nici psihologie fãrã literaturã. (C.D.C.)

CARNETCULTURAL

PSIHOLOGIE ªI LITERATURÃ

DDiissccuurrssuurrii ddee aaddâânncciimmee

A cãºtigat premiul Nobel pentru literaturã în 1968. S-anãscut la Osaka, iar, dupã moartea timpurie a pãrinþilor, afost crescut de bunicul din partea mamei, un bãtrân orb ºisuferind. Mai târziu s-a spus, ºi nu fãrã temei, cã aceastãcopilãrie nefericitã a marcat ulterior întreaga operã a luiKawabata. În 1924 a absolvit Universitatea Imperialã dinTokyo (studii de literaturã). S-a numãrat printre fondatoriirevistei Bungei Jidai, promotoare a curentului „neosenzua-list“, tributar dadaismului ºi expresionismului ºi opus ºcoliirealiste care domina peisajul literar din Japonia acelor ani.A debutat în 1925, doi ani mai târziu, adevenit cunoscut prin nuvela Izu noodoriko (Dansatoarea din Izu), iar, în1948, a câºtigat definitiv notorietatea curomanul Yukiguni (Þara zãpezilor) –probabil, cea mai cunoscutã scriere a saîn Occident. Este primul scriitor japonezcare câºtigã Premiul Nobel (la aceadatã, în Europa îi fuseserã traduse doartrei romane ºi câteva povestiri), moti-vaþia juriului fiind „mãiestria lui lite-rarã, care exprimã cu mare sensibilitateesenþa spiritului japonez“. S-a sinucis în aprilie 1972, la doiani dupã moartea prietenului sãu Yukio Mishima. Printrecele mai cunoscute cãrþi ale sale se numãrã, în afarã de Þarazãpezilor, Sembazuru (O mie de cocori, 1949–1952), Yamano oto (Vuietul muntelui, 1949–1954) ºi Utsukushisa tokanashimi to (Frumuseþe ºi întristare, 1965).

În ultima lui carte se spune cã, la început, a fostdragostea: frumuseþea întâlnind frumuseþe - o poveste oare-care, cu o fatã îndrãgostitã de un scriitor cãsãtorit. Apoi,când frumuseþea se transformã în întristare, dragostea numai e ca oricare alta: devine carte, devine tablou. Cândtânãra de ºaisprezece ani ajunge o pictoriþã cunoscutã, depatruzeci de ani, are loc revederea: tristeþea întâlnind tris-teþe, în zvonul clopotelor de Anul Nou. Atunci apare, delângã ea, o fatã rãzbunãtoare, poate tristã sau poate doar fru-moasã, care schimbã povestea. La sfârºit, dragostea s-atransformat pe neobservate din frumuseþe care întristeazã întristeþe care înfrumuseþeazã. De aici, strãlucirea lacrimilordin ultimele cuvinte ale romanului.

Cristina FRATU

Yasunari Kawabata

Creºt inul la Sfânta Li turghie ((II))

Cuvânt de învãþãturã creºtinã

Acest olandez genial, JeroenBrouwers, a scris la 41 de ani unbizar roman autobiografic.”Roºuucigaº” e cartea vieþii sale: tot ceeace i se întâmplã în prezent îlîntoarce la amintirile din lagãruljaponez de concentrare pentrufemei, unde a ajuns, împreunã cumama sa, când avea patru ani. Fi-xaþia lui e sã nu fie patetic, chiardacã e convins cã un scriitor fericitnu are ce povesti. Preferã sã fie

crud ºi sã creadã cã-ºi urãºte mama, care tocmai a muritcând el începe sã scrie acest roman, care îi va aduce celebri-tatea mondialã ºi premiul Femina Etranger. Jeroen Brouw-ers a devenit celebru prin modul în care trateazã îmbinareadintre realitate ºi ficþiune.

Raporturile dificile dintre sexe, angoasa inspiratã, atâtde viaþã, cât ºi de moarte, obsesia pentru corp ºi pentru efe-meritate, trecutã prin toatã gama, de la uitare, la amintire,toate aceste teme revin, în cele mai variate forme, în lite-ratura lui Jeroen Brouwers.

„Aº vrea ca opera mea sã devinã un ansamblu unic, carenu este niciodatã diferit de viaþa autorului“, afirma Brouw-ers, ºtiind totuºi cã multe dintre textele sale depãºesc nivelulpovestirii autobiografice.

Romanul sãu de debut, „Joris Ockeloen ºi aºteptarea“(„Joris Ockeloen en het wachten“, 1967) a trecut aproapeneobservat de critica olandezã, însã scriitorul îºi lua revanºaîn 1973, odatã cu publicarea nuvelei „Fãrã surle ºi trâmbiþe“(„Zonder trommels en trompetten“), în care aborda, pentruprima oarã, marile sale teme - moartea, dragostea, trecutul,reluate ºi dezvoltate în romanul „Rãsãrituri de soare lamare“ („Zonsopgangen boven zee“, 1977), pentru care cri-tica l-a proclamat, noua voce a literaturii olandeze.

Elementele autobiografice, adesea întâlnite în opera sa,sunt foarte vizibile în romanele „Paradisul scufundat“ („Hetverzonkene“, 1979) ºi în „Roºu ucigaº“ (1981). Primulevocã paradisul pierdut al copilãriei sale, petrecutã în Indi-ile Olandeze, marcat de figura mamei, de invazia japonezãºi de captivitatea în lagãrul de concentrare de la Tjideng,episod cãruia îi este dedicat romanul „Roºu ucigaº“.

În anii ’90, Jeroen Brouwers a publicat doar câtevacolecþii de eseuri ºi jurnalul sãu literar „Feuilletons“,rãmânând în umbrã pânã în 2000, când romanul „Încãperisecrete“ („Geheime kamers“) l-a propulsat din nou în atenþiacriticii ºi i-a adus prestigiosul Premiu Golden Owl. (P.I.)

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnãã“Roºu uc igaº ”

de Je roen B rouwers

Fostul ofiþerde infanterie,L i v i u

REBREANU, a scriso operã de mãreþiafluviului american.Romanele „Rãscoala” ºi „Ion” audepãºit graniþele României. Astãzi,aceste capodopere sunt citite ºi înJaponia sau þara „Soarelui Rãsare”.Un prieten de-al nostru, profesor titu-lar la catedra de literaturã românã aunei facultãþi din California, ne-atrimis o confirmare a faptului cã,deja, niponii au uitat de shogunii luiJames CLAVELL ºi-l citesc peREBREANU, cu IKKI, adicã „Rãs-coala”. SUMIYA HARUYA este celcu propunerea ºi iniþiativa de a-l tra-duce pe scriitorul ardelean, la edituraKOBUNSHA coordonatã de cãtreTSUNEO IKEDA. HARUYA esteun împãtimit al prozei româneºti, areproiecte pentru a-i traduce peSADOVEANU cu „Creanga de aur”

ºi pe Eugen BARBU, bineînþeles, curomanul „Groapa”. Prietenul nostru,profesorul din California, susþine cãsubordonaþii lui ITSUKO KAWAHI-RA urmãresc jocurile tiparelor, pen-tru ca, cele peste 2000 de semnegrafice, sã acopere valoarea de ade-vãr a destinului vieþii þãranuluiromân, scos în evidenþã atât de binede cãtre fostul ofiþer, într-unul dintreromanele de mare rafinament psiho-logic, „Ion”. Numai cã, în japonezã,„Ion” a devenit DAICI NO INORI –Rugãciunea pãmântului. De fiecaredatã, ne lãsãm conduºi de ºtiinþareportajului rebrenian, mai ales când,realitatea satului românesc nu esteciuntitã nici mãcar cu vârful unui ac.Toponimia concretizatã de Rebreanu

capãtã monedaunui crochiu li-terar unic. „Dinºoseaua ce vinede la Cârlibaba,î n t o v ã r ã º i n d

Someºul când în dreapta, când înstânga, pânã la Cluj ºi chiar maideparte, se desprinde un drum maisus de Armadia, trece râul pestepodul bãtrân de lemn acoperit cuºindrilã mucegãitã, spintecã satul...”.Inspiraþia lui HARUYA de a puneacest citat între exigenþele graficejaponeze ar stârni curiozitateaoricãruia dintre noi, chiar dacã timpulpentru a lectura în liniºte lasã doarcâteva umbre pe foaia velinã a pasi-unii.

„SONO MICI WA KURURIBA-BA MURA KARA SOMEªIUKAWA O MIEHI NI HIDARU NIWATARINAGARA, KAWAZOI NIKURUGIU ªI MADE NOBI, SARANI SONO SAKI E ÞUZUITE IRU”.

Rebreanu e citit în þara“SOARELUI RÃSARE”

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006 Pagina 9

Construcþia europeanã a fost exprimatã cu claritate, pentruprima datã, în planul politicii active, în vechea Societate a Naþi-unilor de cãtre Aristide Briand, în 1929. Au trecut 15 ani pânãla momentul în care guvernele în exil a trei þãri continentale -Belgia, Olanda ºi Luxemburg au redactat la Londra un proiectde Uniune economicã, prevãzut sã fie aplicat imediat dupãEliberare. Noul proiect a stat la originea Benelux-ului. Desigur,aceastã primã structurã subregionalã nu era nici pe departe oalternativã la Statele Unite ale Europei, propuse de Briand. Eraun prim pas, care s-a concretizat în libera circulaþie a forþei demuncã, în miºcarea capitalurilor. Politicul a încetinit realizãrileeconomice, deoarece, pe de-o parte, se vor manifesta rivalitãþiîntre Anvers ºi Rotterdam pentru traficul cu Germania în zonarenanã, iar pe de altã parte, salariile erau mai mari în Belgia faþãde cele din Olanda, unde ºi preþurile erau mai mici datoritãpoliticii de subvenþii.

Pactul de la Bruxelles (17 martie 1948) s-a înscris larându-i între abordãrile punctuale ale construcþiei europene.Anglia, Franþa ºi cele trei þãri din Benelux au semnat un acordde cooperare militarã, în scopul protejãrii þãrilor contractante înfaþa unei eventuale agresiuni germane. Iniþiativa nu a fãcut“carierã” cãci, era evident încã de atunci - fapt confirmat de cei50 de ani de istorie a construcþiei europene - cã nu se poate vorbide Europa unitã dacã în arhitectura proiectului sunt atitudininegativiste.

Organizaþia Europeanã de Cooperare Economicã (O.E.C.E.)Începând cu 1945, constatãm internaþionalizarea “ordinii”,

prin tendinþe ºi, uneori, reuºite, de reconstrucþie a vechii ordinia democraþiilor occidentale de dinainte de rãzboi. S.U.A., maimult decât Europa, au þinut sã gestioneze reconstrucþia modelu-

lui care, în expresie ideologicã, este de tip neoliberal. Din aces-te considerente economice, dupã rãzboi, înregistrãm douãdirecþii: ordinea monetarã internaþionalã - sistemul BrettonWoods ºi ordinea comercialã internaþionalã - sistemul GATT.Principiile de bazã vizau, în ambele situaþii, dezvoltarea multi-lateralismului.

Pânã la transformarea în O.C.D.E., în 1960-1961, O.E.C.E.,Organizaþia Europeanã de Cooperare Economicã, creatã la 16aprilie 1948, cu ocazia Planului Marshall, a contribuit lamenþinerea legãturilor între statele membre, în cel puþin douãdomenii:

1. repartiþia ajutorului american de aproape 13 miliarde dedolari, 85% sub formã de materiale sau produse ºi 15% împru-muturi, în funcþie de nevoile ºi cerinþele þãrilor membre. (Patruþãri - Marea Britanie, Franþa, Germania ºi Italia - au beneficiatde 60% din ajutorul Marshall);

2. creºterea schimburilor comerciale, prin douã mijloace -limitarea contingentãrilor ºi amenajarea mijloacelor ºi moda-litãþilor de platã ºi a schimburilor între þãrile membre.

La încetarea conflagraþiei, monedele europene nu erau con-vertibile între ele, plãþile ºi deficitele comerciale constituiau ofrânã în calea schimburilor. Pentru a face faþã problemelor, s-ausemnat acorduri de plãþi ºi compensãri în octombrie 1948 ºiseptembrie 1949, apoi, Acordul din 16 septembrie 1950, princare s-a pus în miºcare Uniunea Europeanã de Plãþi. UEP ainstituit sistemul compensaþiilor multilaterale ºi de creditareautomatã între þãrile membre în OECE. S-a adoptat un sistemde clearing, girat de Banca pentru Reglementãri Internaþionale(BRI) (dolarul american a fost ales ca unitate de cont). OECE adesfãºurat activitãþi în domenii diverse: utilizarea ºi mobi-lizarea mâinii de lucru, difuzarea procedeelor tehnice, formareaprofesionalã ºi dezvoltarea regiunilor prin Agenþia Europeanãde Productivitate (1953), aprovizionarea cu energie, prinComitetul Energiei, fondat în 1956.

OECE a încercat sã promoveze calea veritabilei unificãrieuropene. În acest sens, þãrile membre s-au angajat, în 1948, sãelaboreze un program anual comun - 1948-1949, apoi un pro-gram pe 4 ani, 1949-1953. Programele naþionale, ireconciliabileideii comunitare, au torpilat intenþiile asumate. Europa nu era,încã, pregãtitã pentru uniunea economicã. Se manifestau opo-ziþii naþionale de tipul celor care au împiedicat tentativele deuniune vamalã franco-italianã (în ciuda tratatului semnat înmartie 1949) sau cele dintre þãrile scandinave, din noiembrie1949.

OECE a contribuit, totuºi, în cursul anilor ‘50, la reducereasensibilã a contingentãrilor între statele membre ºi la elabo-rarea, prin intermediul Uniunii Europene de Plãþi, a mijloacelor

ºi modalitãþilor “vizibile” de reglementare a schimburilor co-merciale. În decembrie 1960, a fost semnatã Convenþia princare se crea OCDE, Organizaþia de Cooperare ºi DezvoltareEconomicã, intratã în vigoare în septembrie 1961. 18 þãrieuropene din OECE au pornit la drum alãturi de SUA ºi Cana-da - semnatare ale Convenþiei din decembrie 1960; apoi Japonia(aprilie 1964), Finlanda (ianuarie 1969), Australia (iunie 1971),Noua Zeelandã (mai 1973). Statele sus-menþionate s-au pus deacord pentru a realiza “expansiunea, consideratã posibilã, aeconomiei ºi slujbelor ºi progresul nivelului de viaþã în þãrilemembre, pentru a contribui la dezvoltarea comerþului mondialpe o bazã nediscriminatorie ºi multilateralã”.

Demobilizarea tarifarã s-a efectuat în cadrul organizaþiiloreuropene - în conformitate cu art. 24 al G.A.T.T., sub formã deasociere sau de integrare. Asocierea comportã libertateainternã a schimburilor, în timp ce, integrarea viza adaptarea depolitici vamale comune faþã de terþi.

Ca o concluzie la activitatea desfãºuratã de þãrile europene,formula integrãrii a devenit din ce în ce mai atractivã pentruFranþa, Italia, Benelux ºi Germania. Aceste state au parcurs unlung traseu integraþionist, de la formarea Comunitãþii Europenea Cãrbunelui ºi Oþelului (Tratatul de la Paris, aprilie 1951) laPiaþa Comunã, vãzutã ca o Comunitate Economicã Europeanã(Tratatul de la Roma, din martie 1957).

Formula asocierii a fost utilizatã de cãtre Marea Britaniecare va grupa în juru-i 6 þãri (Austria, Danemarca, Norvegia,Portugalia, Suedia ºi Elveþia) în cadrul AELS - Asociaþia Euro-peanã a Liberului Schimb. Instituþia a fost creatã prin Con-venþia de la Stockholm, în ianuarie 1960. (Finlanda a devenitmembru asociat în 1961; Islanda a intrat în organizaþie în 1970.)Dupã lãrgirea CEE, de la 6, la 9 membri, prin adeziunea MariiBritanii, Irlandei ºi Danemarcei, în 1973, AELS s-a redus la 7membri. Aceºtia au semnat acorduri de liber schimb cu CEE,constituind ceea ce în limbajul curent s-a numit Europa Celor16.

O.C.D.E. a creat, ca reacþie la noua strategie din 1973 aOPEC, Agenþia Internaþionalã a Energiei. AIE a propus, la 18noiembrie 1974, Programul Internaþional al Energiei. 20 deþãri membre ale OCDE (din 24) au aderat la Program. Franþa,Finlanda, Islanda ºi Norvegia au preferat un statut special. AIEa devenit o agenþie autonomã a OCDE ºi ºi-a stabilit, la 23 iulie1980, propriul centru, Consiliul de Direcþie, Comitet deGestiune, 4 grupe permanente de lucru ºi un Secretariat. Influ-enþa anglo-saxonã în AIE este dominantã. Ea este prima orga-nizaþie internaþionalã compusã din þãri consumatoare ale unuiprodus de bazã - petrolul.

Cristiana MARIN

“Mica Europã” Începutul construcþ ie i europene

LLaa ddooaarr ccââþþiivvaa kkiilloommeettrrii ddee CCââmmppuulluunngg MMuusscceell,, mmaaii pprreecciiss,, llaa VVaalleeaa MMaarree,, ddããiinnuuiiee îînn mmeemmoorriiaa ssoollddaaþþiilloorr ccããzzuuþþii îînnPPrriimmuull RRããzzbbooii MMoonnddiiaall CCoommpplleexxuull mmoonnuummeennttaall VVaalleeaa MMaarree –– MMaatteeiiaaºº.. DDeesspprree lluupptteellee ddee aattuunnccii,, ddiinn ooccttoommbbrriiee –– nnooiieemm-bbrriiee 11991166,, ººttiimm cceevvaa ddiinn eexxpprreessiiiillee pprreelluuccrraattee îînn rroommaannuull „„UUllttiimmaa nnooaappttee ddee ddrraaggoossttee,, îînnttââiiaa nnooaappttee ddee rrããzzbbooii”” aa lluuii CCaammiillPPEETTRREESSCCUU.. PPrriinn iimmaaggiinneeaa ssuubbllooccootteenneennttuulluuii ddee iinnffaanntteerriiee ªªtteeffaann GGHHEEOORRGGHHIIDDIIUU,, rreeccoonnssttiittuuiimm ppee ppllaaccaa mmeemmoorriieeiiaaffeeccttiivvee ggeessttuurriillee ddee oommeenniiee ººii vvooiinnþþaa ddee aa ffii lliibbeerrii aallee ccoommbbaattaannþþiilloorr ddiinn DDiivviizziiaa 2222 IInnffaanntteerriiee,, ccoommaannddaattãã ddee ccããttrree ggeenn-eerraalluull ddee bbrriiggaaddãã AArriissttiiddee RRAAZZUU.. LLeeccþþiiaa ddee ooddiinniiooaarrãã,, ttrrããiittãã ddee mmiilliittaarriiii rroommâânnii îînn ttrreeccããttooaarreeaa BBrraann –– CCââmmppuulluunngg ooeexxppuunneemm nnooii,, aassttããzzii,, pprriinn ffoorrþþaa ttooccuurriilloorr mmuuiiaattee îînn ccuuppeellee uunnssee ccuu aabbuurriiii cceerrnneelleelloorr ttiippooggrraaffiiccee..

Manevre de amploare, succese parþialeDiviziei 22 Infanterie cãreia i s-a alãturat ulterior Divizia 12 Infanterie i-a revenit misiunea de a interzice pãtrunderea

inamicului în trecãtoarea Bran – Câmpulung. Comandamentul inamic a încredinþat Corpului 1 rezervã german comandatde cãtre generalul Kurt von Morgen responsabilitatea de a deschide prin trecãtoarea Bran drumul spre zonele sudice aleRomâniei. În urma luptelor anterioare, Corpul 1 rezervã german ajunsese la 25 septembrie 1916 la intrarea de nord a trecã-torii Bran, în contact cu trupele române. Pentru cucerirea defileului, Divizia 76 germanã urma sã execute o loviturã frontalã,în timp ce Brigada 8 munte austro-ungarã trebuia sã realizeze o manevrã de întoarcere, dinspre vest, urmând vãile Dâm-boviþei ºi Argeºului. Potrivit ordinului Comandamentului Armatei a 2 a române, Divizia 22 infanterie a ocupat o poziþie deapãrare în defileul Branului, între muntele Fundãþica ºi Piatra Craiului în timp ce între acest ultim reper ºi vârful Comisu-lui, pe un front aproape egal cu al întregii divizii, au fost dispuse, cu misiune de supraveghere, douã batalioane din Regi-mentul 10 Infanterie. Acþiunea ofensivã a inamicului a fost angajatã de Brigada 8 munte austro-ungarã, chiar din dupã-ami-aza de 25 septembrie / 8 octombrie. Aceasta, ca ºi Corpul alpin în bãtãlia de la Sibiu a evitat lovitura frontalã, executândo manevrã largã de întoarcere a dispozitivului defensiv român. Urmând cursul vãii superioare a râului Bârsa, marea unitateinamicã a ocolit munþii Piatra Craiului pe la vest, la o depãrtare de 15 km de flancul stâng al Diviziei 22 Infanterie ºi la 27septembrie / 10 octombrie, a depãºit punctele sudice ale munþilor Fãgãraº, coborând în valea superioarã a Dâmboviþei. Înaceastã zi, a acþionat ofensiv ºi Divizia 76 rezerva germanã, dar atacurile ei au fost iniþial respinse. Abia în dupã-amiazazilei, cu pierderi simþitoare a reuºit un succes parþial, ocuparea localitãþii Moeciul de Jos.

Muntele Mateiaº, o legendã a bravuriiZiua de 3 octombrie. Atacuri în forþã ale germanilor. Fermitatea forþelor noastre devine mai ceva decât un Etna chinu-

it în propriul focar. A doua zi acþiunile cresc în intensitate. Muntele Prisaca a fost cucerit de inamic ºi recucerit de ai noºtri.Muntele Mateiaº, care constituia poziþia-cheie a apãrãrii a fost, de asemenea, atacat cu violenþã. Trupele germane ajungdoar pe pantele sale nordice. Moment greu pentru diviziile române, mai ales cã, la doar 8 km de Câmpulung, germanii spe-rau sã-ºi punã în valoare intenþiile de dominare. Maiorul Laurenþiu BÂRZOTESCU din biroul operaþii al Marelui CartierGeneral, trimis în zona luptelor, telegrafia de urgenþã superiorilor sãi: „în faþa unui atac puternic, dublu învãluitor, aripadreaptã de la Valea Dragoslavele a fost forþatã a se retrage. Este imperios necesarã intervenirea unui ajutor de o divizie pen-tru acþionarea pe valea Dâmboviþei.

La 18 octombrie, cele douã divizii române au fost constituite în „Grupul Nãmãeºti”, care a primit în întãrire patru bateriide artilerie grea. Raportul de forþe s-a schimbat, potenþialul combativ a crescut la ambii adversari. Succesele românilor nus-au lãsat aºteptate. Zona muntoasã a putut fi degajatã pe o adâncime de 2-5 km. Intrarea în Câmpulung a rãmas pentrugermani un vis cu aripi de plumb. Cheia pentru a deschide cremenea muntelui Mateiaº nu s-a potrivit de aceastã datã. Pal-maresul Armatei 9 germane a rãmas doar pe hãrþile mânjite de culorile jocurilor de rãzboi. Direcþia Bran – Câmpulung arãmas cu aceeaºi origine ºi cu acelaºi sens de miºcare, doar pentru luptãtorii noºtri.

În loc de concluziiMai mult decât în manualele de strategie, am gãsit în relatãrile cronicilor bruma de adevãr ºi curaj. Libertatea a avut

mai mare ecou decât agresiunea. Munþii au devenit porþi de apãrare ºi aliaþi pentru dragostea de þarã. Pentru noi, elevii deastãzi, slujitorii în uniforme, acele zile de octombrie cusute cu sângele acelor de brazi au triumfat pe înãlþimile Mateiaºului,cu intensitãþi pe care cu greu le descriem de pe o peliculã a unui film regizat în tranºeele bravurii.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

România ºi refacerea Europei (planuri economice ºi alianþe militare)

Dragostea de þarãa triumfat la Mateiaº

Filiala prahoveanã a Asociaþiei Naþionale „Cultul eroilor”(ANCE) a sãrbãtorit marþi, 7 noiembrie, 15 ani de la reînfi-iþare. Evenimentul, care merita o asistenþã mai numeroasã,s-a desfãºurat în sala de festivitãþi a Cercului Militar Ploieºti,insituþie care are o frumoasã tradiþie culturalã în garnizoanaprahoveanã. Sãrbãtoarea a devansat data realã – asociaþia s-areînfiinþat la 19 noiembrie 1991 – deoarece o activitate maiconsistentã va fi organizatã de cãtre Asociaþie pe 16 ale lunii,la hotelul „Haiducul” din Bucureºti.

De ce se vorbeºte de reînfiinþare? Vicepreºedintele filialeiprahovene, colonelul (r) Constantin Chiper prezintã, pentrucei mai puþin iniþiaþi un scurt istoric. „Este bine sã punctãm,pentru cititorii dumneavoastrã, o datã foarte importantã, iaraceasta este 23 aprilie 1919, când s-a înfiinþat «Societateamormintelor ºi monumentelor eroilor», organizaþie care, în1927, a primit denumirea de «Asociaþia cultul eroilor». Deremarcat cã, cei care au pus bazele acestei organizaþii obºteºtipentru cinstirea memoriei celor care au cãzut în acþiunile mi-litare din campaniile anilor 1916-1917 ºi 1919, au fostreprezentanþi ai Ministerului de Rãzboi, ai Bisericii OrtodoxeRomâne ºi însãºi regina Maria.” Hotãrârea de a se serba ZiuaEroilor de Înãlþarea Domnului s-a luat de Guvernul Românieiîn anul 1922 ºi a fost respectatã în toatã perioada interbelicã,pânã în 1948 când, din motive politice ºi ideologice, regimulcomunist a desfiinþat, la 30 aprilie, asociaþia ºi, implicit, sãr-bãtoarea.

Filiala prahoveanã a ANCE s-a înfiinþat doi ani mai târziu,în 1993 ºi, la ora actualã are, sub-filiale în 11 oraºe ºi 38 decomune din judeþ. În afarã de întreþinerea monumentelor ºicimitirelor eroilor de pe teritoriul judeþului, membrii asociaþieidezvoltã, împreunã cu cadrele didactice, o susþinutã activitatede promovare a valorilor ºi tradiþiilor de luptã ale poporuluinostru. Referitor la acest aspect, inspectorul cu problemeeducative din Inspectoratul ªcolar Prahova, doamna AneloreScorpan, caracteriza colaborarea dintre filiala prahoveanã aANCE ºi unitãþile ºcolare din judeþ ca fiind „o activitate foartebunã” deoarece, odatã cu dezvoltarea ANCE Prahova, s-audezvoltat ºi structurile asociative din învãþãmânt. „Un seg-ment din educaþia patrioticã o consitituie ºi înfiinþareacercurilor «Cultul eroilor»” preciza doamna inspector,numãrul acestora ridicându-se la 110.

Într-o epocã în care valorile morale par a nu se mai afla lamare preþ, colaborarea cu ANCE a reuºit sã îi facã pe copii sãse implice „foarte frumos în aceastã acþiune, sub suprave-gherea cadrelor didactice, reuºind astfel sã scoatem în evi-denþã, nu numai memoria celor dispãruþi, ci ºi modeluleroului. Cãutãm în acest fel sã-i facem pe copii sã înþeleagã ceeste respectul, patriotismul, disciplina. Repere ce îi vor ajutaîn activitatea lor viitoare”.

Pentru modul fructuos în care s-a realizat colaborarea cuunitãþile ºcolare, unele dintre ele au primit diplome din parteaconducerii ANCE Prahova. Cu aceastã ocazie a fost evidenþi-atã ºi activitatea a douã sub-filiale judeþene, Vãlenii de Munteºi Câmpina, datoritã activitãþii susþinute în domeniu. Preºedin-tele ANCE Prahova, colonelul (r) Traian Nechita, motiva evi-denþierea celor douã sub-filiale prin faptul cã „în aceste loca-litãþi membrii asociaþiei au organizat ºi au desfãºurat, pe lângãactivitãþile curente ºi unele de o amploare mai mare reuºind,de fiecare datã, sã atragã personalitãþi ºi oficialitãþi locale,activitãþi în care au fost antrenate cadre militare în rezervã, înretragere ºi veterani de rãzboi, atâþia câþi au mai rãmas.”

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHEanghelache.dragos@forter.ro

Cincisprezece ani de la înfiinþarea Asociaþiei

Naþionale „Cultul eroilor”

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006Pagina 10

A FI SAU A NU FIPE... DISPLAY! Un inventator englez a gãsit soluþia

decongestionãrii ºoselelor supraaglome-rate. Peter Coates Smith a dezvoltat o ideeconform cãreia pneurile uzate alemaºinilor pot fi reciclate ºi utilizate la“îmbrãcarea” ºinelor nefuncþionale de caleferatã, astfel încât, acestea sã devinã miciautostrãzi cu o singurã bandã.

Coates Smith, preºedinte al unei com-panii care se ocupã de cauciucareadiferitelor materiale de uz casnic, afirmãcã noua “autostradã” va da ocazia autotu-rismelor ºi motocicletelor sã ruleze cu

maxim 90 de km/h.“Este mai rapid ºi mai ieftin de montat

decât asfaltul. În plus, aceastã suprafaþãeste mult mai silenþioasã. Nu se gãureºte ºitoate plãcile stricate pot fi înlocuite cu ceamai mare uºurinþã”, afirma inventatorulbritanic.

Primii care au sesizat oportunitatea dea utiliza suprafeþe pânã acum inaccesibilesunt cei de la Peugeot, care ºi-au instalat o“pistã de încercare” cu lungimea de 300 demetri la un centru de testare din MareaBritanie.

Pen-t r uf iecarek i l o -m e t r ude pistãsunt uti-l i z a t ecirca 250.000 de pneuri uzate, costul con-strucþiei acestuia fiind de 2.2 milioaneeuro, unul foarte mic în comparaþie cu cele30 de milioane de euro necesare realizãriiunui kilometru de autostradã modernã.

Un director al companiei Samsung a prezis o cereremare pe piaþã pentru LCD-uri în 2007, atât de mare încâte necesarã o alianþã cu Sony pentru a satisface clienþii.

Estimãrile companiei sunt cã, în prima jumãtate aanului 2007, vânzãrile de LCD-uri vor scãdea semnifica-tiv, dar vor fi echilibrate decererea foarte mare din a douajumãtate a anului. Aceastãcerere ar putea fi atât demare, încât sã epuizezestocurile.

Cei doi giganþi ai dome-niului electronic, Samsung ºiSony, au discutat condiþiile parteneriatului pe segmentulLCD în 2003 ºi au început sã îl concretizeze la începutulanului 2004. Iniþial, ambele companii au fost de acord sãinvesteascã 2 miliarde de dolari, împreunã, în nouaafacere, care îºi are sediul în Asan, aproape de Seul.

Se pare cã noua linie de produse din a 8-a generaþieva fi disponibilã mai devreme decât se anticipase. Planuliniþial stabilise data de octombrie 2007 pentru dis-tribuirea pe piaþã, dar, acum, produsele ar putea fidisponibile încã din august sau chiar iulie 2007. Estevorba despre ecrane LCD care pot fi incluse, atât în dis-play-uri de notebook, cât ºi în monitoare LCD folositepentru computere ºi televizoare.

Deºi costurile de producþie au afectat alianþa Sam-sung-Sony pânã acum, companiile se aºteaptã sã aibãparte de profit din a doua jumãtate a anului 2007.

Producãtorul japonez Sony a lansat cel mai uºor lap-top complet cu ecran 12,1 inci, Sony Vaio Type G, careare numai 898 de grame, spun oficialii companiei.

Vicepreºedintele divizieiPC a declarat cã pro-blemele cu bateriile s-aurezolvat ºi cã noua gene-raþie de laptopuri va fi, cusiguranþã, apreciatã decãtre utilizatori. Bateriaeste optimizatã ºi, pentruprima oarã, acest Vaiosuper-high-end nu este

ultra-scump. La circa 1.881 de dolari, Type G are obaterie care þine circa 12,5 ore, conform testelor com-paniei. Din pãcate, însã, modelul este dedicat deocam-datã pieþei japoneze, iar lansarea lui, la nivel mondial, arputea sã mai dureze.

Sony vrea sã se concentreze mai mult cãtre ofertelespre mediul de business, vânzãrile sale în acest sectorfiind de doar 10% din totalul încasãrilor companiei. Pânãîn 2010, compania vrea sã aducã acest procent la 30%.

Adobe Systems Incorporated a anunþat lansarea “pre-coce” a software-ului Adobe Acrobat 8.

Acrobat 8 introduce câteva inovaþii majore pentru uti-lizatorii sãi profesioniºti, în domenii variate, precum:arhitecturã, inginerie ºi construcþii, IT, marketing ºiactivitate editorialã. Profesioniºtii au acum posibilitateasã lucreze mult mai eficient cu documentele PDF datoritãsoftului Acrobat 8. Lideri ai industriei, precum Caterpi-llar Inc., Eaton Corporation, the Internal Revenue Ser-vice, Quebecor World Inc.ºi alþii testeazã Acrobat 8pentru a îmbunãtãþi comu-nicarea ºi colaborarea înorganizaþiile lor.

John Moebes, directoral companiei Construction,Crate & Barrel, spune:“Procesele de proiectare ºiconstruire sunt notorii pen-tru caracterul lor ineficientºi consumator de hârtie.Costul construirii unei clãdiri creºte cu 10% anual,aºadar, avem nevoie de programe ca Acrobat 8 ºi PDF.”Moebes considerã cã acestea fac posibilã realizarea maimultor sarcini de cãtre o singurã persoanã, când înainteera nevoie de mai multe persoane care sã se ocupe de ele.

Mai multe companii beneficiazã de pe urma ca-litãþilor superioare ale softului de la Adobe Systems Inc.Firmele de avocaturã Cowles & Thompson ºi The VeenFirm, care se bucurã de succes în SUA, se bazeazã peAcrobat zilnic pentru a-ºi îndeplini activitãþile.

“Familia” Acrobat include produsele: Acrobat 8 Pro-fessional, Acrobat 8 Standard, Acrobat 8 Elements, Acro-bat 3D Version 8, Acrobat Connect ºi Acrobat ConnectProfessional.

Cristina FRATU

Sony ºi Samsung vor sãsalveze piaþa de LCD-uri 2007

Sony Vaio Type G, cel mai uºor laptop complet

Adobe a lansat Acrobat 8 mai devreme

Peste 65% din români încã mai folosesc metodaînfãºatului, în locul scutecelor de unicã folosinþã, deºi s-ademonstrat cã este o metodã învechitã, care afecteazãfizic ºi psihic dezvoltarea copilului. Þãrile dezvoltate aurenunþat demult la aceastã metodã.

Peste jumãtate din pãrinþi îºi pun copiii sã munceascãîncã de la vârste fragede: copii între 3 ºi 5 ani ajutã încasã, în grãdinã, au grijã de animale, le duc la pãscut, carãapã sau au grijã de fraþii mai mici. Existã ºi un procent de3% din copii care ajutã la muncile câmpului.

Românii aplicã metode învechite

de îngrijire a copiilor

Nebunie britanicã: ºoseaua din cauciuc

Liceenii nu cunosc, conform unui sondaj al European Youth CardAssociation, organizaþiile neguvernamentale care luptã împotriva dis-criminãrii, în vreme ce studenþii mai au cunoºtinþã de acþiuni de pro-movare a diversitãþii, fãrã sã ºtie, însã, autorii „miºcãrilor”.

De asemenea, tinerii traduc diversitatea drept o combinaþie ciudatãde haine ºi pãrul vopsit în culori tari.

Cu toate acestea, susþine generaþia proaspãtã, fiecare are dreptul dea se comporta ºi arãta exact aºa cum doreºte, iar diferenþele dintreoameni sunt, pânã la urmã, pozitive ºi aduc evoluþia în societate.

Adolescenþi i români habarnu au de societatea c iv i lã

Vaccin ant i -HIV, în faza de testare

Cu toate cã susþin ideea conform cãreia, diferenþa are o valoareneutrã sau pozitivã, ducând la evoluþia societãþii, atunci când suntpuºi sã exemplifice termenul de diferit, adolescenþii dau exemplenegative.

Ei considerã cã cei diferiþi pot fi recunoscuþi în primul rânddupã aspectul hainelor. Raportul aratã cã “o înfãþiºare stridentã,cum ar fi o combinaþie nepotrivitã de haine, nepotrivitã cu locul,extravagantã, haine care aratã un statut social superior sau denotãprost-gust, pãrul vopsit în culori tari, va atrage atenþia automat

asupra persoanei respective”.De asemenea, un comportament necorespunzãtor, adicã

agresiv, va fi sancþionat ºi etichetat ca fiind diferit, dar într-unsens negativ.

Din punct devedere al atitudinii,cele mai supãrãtoarepersoane sunt, conformtinerilor, cele nepoliti-coase, cãrora le placesã se laude ºi sã iasã înevidenþã, fie prin faptulcã vorbesc prea tare,fie prin faptul cã aufoarte mulþi bani ºi se

cred superiori.“Astfel de comportamente au fost identificate în toate

grupurile participante, aºa cã, putem deduce cã statutul socialare o semnificaþie deosebitã pentru tinerii români, resimþitã lanivel personal ca ºi contrastând cu statutul pe care persoanele

respective l-ar merita”, se aratã în documentul EYCAdemy.Pe lângã înfãþiºare ºi comportament, tinerii au mai identificat,

ca “diferenþã”, originea etnicã. Observaþiile au fost fãcute de cãtregrupurile de studenþi ºi liceeni. Acestora li s-au mai adãugat criteriicum ar fi: religia, originea socialã, handicapul fizic (menþionatnumai de grupul studenþilor).

Aderarea la Uniunea Europeanã va aduce o serie deschimbãri pentru muncitorii români. Specialiºtiiestimeazã cã, începând cu anul 2007, va avea loc omigraþie a personalului cãtre þãri precum Olanda sau Fin-landa, unde se înregistreazã un deficit de forþã de muncã.Impactul migraþiei forþei de muncã se va face simþit, spunaceºtia, în primele ºase luni de la aderare. Ulterior, înurmãtorii 2-3 ani de la integrare, migraþia forþei de muncãse va echilibra. Printre þãrile care întâmpinã muncitoriiromâni se pot numara Danemarca, Slovacia ºi Cehia, spredeosebire de britanici, care sunt destul de temãtori în faþaunei posibile “invazii” de muncitori din mai sãracelestate membre, România ºi Bulgaria.

Muncitori la mare preþ în UE sunt cei din domeniulconstrucþiilor, din domeniul medical ºi alimentar. Potrivitrapoartelor realizate de Departamentul de Muncã înStrãinãtate, “Averea” a realizat un top al celor mai cãu-tate meserii în UE.

Locul 1: Specialiºti IT. Salariile din acest domeniupot atinge ºi 4.000 de euro în spaþiul european;

Locul 2: Ingineri ºi muncitori în construcþii. Spe-cialiºtii în construcþii sunt la mare cãutare în þãri precumDanemarca sau Germania;

Locul 3: Lucrãtori în domeniul agricol. Italia ºiSpania sunt în mare cãutare de agricultori. Salariile nusunt ridicate, dar contractul de muncã se încheie pentru operioadã mai mare;

Locul 4: Muncitori în industria textilã. Danemarcaînregistreazã o crizã de personal în domeniul industrieiuºoare;

Locul 5: Asistente medicale. Sistemul sanitar dinstatele UE e performant, dar duce lipsã de personal caresã se ocupe de pacienþi sau bãtrâni.

Topul celor mai cãutatemeserii în Europa

“Educaþia pe care pãrinþii ooferã copiilor lasã mult de dorit.Românii continuã sã-ºi educecopii pe sistemul “dacã nu asculþi,mãnânci bãtaie”. În lipsa comu-nicãrii, copilul ascultã de fricã,aratã studiul UNICEF -“Cunoºtinþe, atitudini ºi practiciparentale în România”, primul deacest gen la noi în þarã.

Pentru pãrinþii din România,bãtaia rãmâne cea mai folositãmetodã de a-ºi disciplina copiii.De la þipete ºi înjurãturi, pânã lapalme ºi bãtãi crunte; în peste90% din familii se aplicã pedepse.Douã treimi din acestea sunt fi-

zice, iar comunicarea în relaþia cucopilul este aproape inexistentã.

Majoritatea pãrinþilor au afir-mat cã “trag o palmã” copiluluifãrã sã-ºi dea seama sau cã nuconsiderã cã pãlmuirea este unabuz fizic asupra copilului, aratãstudiul UNICEF.

Numãrul familiilor în carepartenerii trãiesc fãrã acte este încreºtere, mai ales, în mediul rural,iar, ca o tradiþie în aceastã parte aEuropei, bãrbatul este cel carepãrãseºte cãminul.

Peste jumãtate din mame ausub 24 de ani, dintre care 10%sunt analfabete.

“Dacã nu asculþ i , mãnânci bãtaie!”

Un cercetãtor de la Universitatea Western Ontario, Canada, apus la punct un vaccin împotriva virusului HIV, pentru care aobþinut fonduri ca sãînceapã faza testelorclinice pe om. O com-panie coreeanã a anunþatcã este dispusã sãfinanþeze testele.

Societatea Curocomva investi 15 milioane dedolari canadieni (10,5milioane de euro), nece-sari pentru prima ºi adoua fazã de cercetãriasupra vaccinului elaborat de dr. virusolog Yong Kang.

Dr Kang susþine cã procesul de omologare a vaccinului – dacãacesta se dovedeºte eficient – ar putea costa pânã la 50 de milioanede dolari canadieni (35 de milioane de euro). Deocamdatã, însã, eprea devreme sã se ºtie dacã vaccinul va trece toate testele cu suc-ces.

În prima fazã a cercetãrilor se va determina dacã vaccinul estesigur pentru oameni. În faza a doua, vaccinul va fi administrat îndoze mai mari, pentru a se vedea dacã este eficace împotriva HIV.În faza a treia, testele clinice vor fi efectuate pe un numãr maimare de pacienþi. Aceastã ultimã fazã va permite sã se stabileascãdacã vaccinul meritã sã fie lansat comercial.

Cercetãtorii din întreaga lume încearcã de 25 de ani sã punã lapunct un vaccin împotriva HIV, dar pânã în prezent, fãrã succes.

Divers i tatea vãzutã îndouã fe luri : extravagantã

sau agres ivã

Paginã realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

Rãspunsurile testului din nr. 20(208)1. Rãzboaiele de þesut manuale au apãrut

în mileniul al ºaselea î.Ch.2. Muzica operei „Þar ºi teslar” aparþine

compozitorului german Albert Lortying(1801-1851)

3. Romanul „Sticlarii” a fost scris deprozatoarea englezã Daphne du Maurier(1907-1989).

4. Personajul care se ocupã cu prindereapãsãrilor se numeºte Papageno ºi apare înopera „Flautul fermecat” de WolfgangAmadeus Mozart (1756-1791).

5. Filmul „Pasãrea pe sârmã” a fost rea-lizat, în 1990, de regizorul american JohnBadham, avându-i ca protagoniºti pe GoldieHawn ºi Mel Gibson.

6. Seneca (4 î. Ch. – 65 d. Ch.), Scrisoarelui Lucilius.

Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006 Pagina 11

JoWooD va cumpãra DreamCatcherPrintr-o miºcare oarecum surprinzãtoare (se

aºtepta cineva la treaba asta?), austriecii de laJoWooD au anunþat încheierea unui acord decumpãrare a publisher-ului canadian Dream-Catcher. Afacerea e condiþionatã încã de niºteaprobãri anti-trust, dar dupã ce va primi undãverde, JoWooD va câºtiga o poziþie solidã pe piaþadistribuitorilor de jocuri nord-americani … plustot catalogul de jocuri DreamCatcher, în care intrãtitluri ca Painkiller, Agatha Cristie ºi o droaie dejocuri de aventurã.

Având un accesmai direct la lanþurilede distribuþie dinAmerica, JoWooD artrebui sã îºi poatãlansa jocurile simul-tan peste ocean -spre deosebire de

situaþia actualã cu care se confruntã Gothic 3 deexemplu (RPG-ul celor de la Piranha urmând sãaparã în SUA abia pe 13 noiembrie, la o lunã dupãlansarea europeanã). În fine, JoWooD va beneficiaºi de titlurile de console pregãtite de Dream-Catcher - sã nu uitãm cã Painkiller: Hell Wars artrebui ºi el sã aparã luna asta pe PlayStation 2.

Kil lzone: Liberat ion el iberat,Ki l lzone 2 dat dispãrut

Killzone: Liberation este disponibil acum întoatã lumea bunã pe PlayStation Portable, Sonyanunþând cã au lansat jocul celor de la Guerilla ºiîn America de Nord. Primele review-uri claseazãversiunea portabilã chiar mai bine decât originalulKillzone pe PS2, lãsând sã se înþeleagã cã avem

de-a face cu una dintre lansãrile fericite pe PSPdin aceastã perioadã.

Killzone: Liberation se zice cã ar fi fost fãcutspecial pentru sistemul PSP, fiind un shooterthird-person careîºi poartã jucã-torii prin 16 mi-siuni intense desalvare a ostati-cilor din gheareleHelghast-ului .Jocul urmeazã ladouã luni dupãevenimentele din Killzone (lansat acum doi ani pePlayStation 2) ºi aduce câteva noutãþi în versiuneade PSP - atât offline, cât ºi online. Printre ele senumãrã funcþii multiplayer wi-fi (inclusiv un mod“gameshare”, în care, jucãtorii pot împãrþi niveluridemo din joc cu alþi posesori de PSP), ºi un “Tac-tical Command System” cu care pot fi date ordinetovarãºului A.I. în toiul luptelor intense.

Toate bune ºi frumoase cu Killzone: Libera-tion. Dar, ce mai face Killzone 2? Guerilla s-aumândrit cu un trailer impresionant la E3 2005, dar,de atunci, au tãcut ca lunetiºtii în cucuruz. Þinândcont cã acesta a fost unul dintre jocurile folositepentru a introduce PlayStation 3-ul la vremeaaceea, iar consola next-gen a celor de la Sony eaproape gata de lansare luna aceasta, nu e niþelcam dubios sã fie tot “missing in action” Killzone2?

WoW Vault oferã conturi de betapentru The Burning Crusade

Au mai fost pânã acum “concursuri” pediverse site-uri care ofereau o ºansã de a intra în

faza de beta-testing a lui World of Warcraft: TheBurning Crusade. Însã, nici unul nu pãrea atât deîmbietor (ºi de aleatoriu) precum cel organizatacum de WoW Vault. Fãrã întrebãri încuietoare,fãrã restricþii legate de locaþie, n-ai nevoie nici detalente artistice, doar de o grãmadã mare denoroc. Plus un cont valid de World of Warcraftcare sã fi fost cu plata la zi pe 8 octombrie 2006.

Dacã ai aºa ceva, îi poþi da bãtaie sã citeºtianunþul de pe WoW Vault, iar apoi sã completeziformularul de înregistrare. Ca o precizare, adresade e-mail trebuie sã fie cea pe care îþi e înregistratcontul de World of Warcraft, iar restul câmpurilorse explicã de la sine. Baftã, când trimiþi datele!

WoW Vault se laudã cã vor extrage ºi voranunþa probabil câte 10 nume o datã la câteva zile,pe parcursul a douã sãptãmâni mãcar (au peste 90de locuri de dat!) - aºa cã, ceva ºansã sã prinzi unloc tot existã. ªi, crede-mã, când spun asta: me-ritã sã-þi încerci norocul!

Î n t r etimp, beta-ulmerge maideparte, iarla fel ºiblood elfiþamea anore-xicã. Încã nuam dus-o lap l i m b a r eprin Outlands, mã tem cã îi vor sfâºia bestiile aleapielea de pe cioante în câteva clipe!

Ah ºi un sfat pentru maniacii de epix: nu vãmai chinuiþi! Sunt deja câteva chestii mai bunedecât epicele pentru care trebuie sã macini luniîntregi prin raiduri. (F.C.)

SHOWBIZSHOWBIZ

DEAL

STAU ÎNGÂT...

CU ªASEFEÞE...

REST LATÃIERE

LOTRUUNªIARTA

VORBIRII

PRIMITÃ LAINTRARECHELNER

LEGAT DE TIMBRU

A EXPUNE

ORGAN DEZBOR

CUVÂNT LAMODÃ...

HARNIC

PLETE

DAR, ALTFEL

OTRAVALENTÃDÃRUIT

FRECVENT

DIN LEGE!

PRIMAETAPÃ!

APLAUZESUSÞINUTE

TURNEE DEªAH

FABRICÃ

CREAÞII

VÃZDUH

ALIAT

DIN AULÃ!

PUS PECASÃ!

IBIS!

POMENI

A URSI

MARCÃ ELEC-TRONICÃ

ELIMINAT

DIN START!

ILEGALI

AMAR!

S, C, B, L, TUB, S, STÃLUCIRE, AÞE,ROBINETE, PNEU, VALORICE, ORAL,BUTICURI, OL, B, BARIC, RENUMIÞI,TINERI, TROTIL, CE, I, O, CRAVATE,RA, EST, AÞÂÞAT, DENATURAT, ÞINE.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL

TRECUT

1. În ce an a devenit generalul francez Henri MathiasBerthelot (1861-1931) membru al Academiei Române?

2. Cine a fost comandantul Armatei Române de Ope-raþii în timpul Rãzboiului de Independenþã?

3. Unde trãieºte „pasãrea paradisului”?4. Când a avut loc premiera operei Otello?5. Cui aparþine „Portretul generalului Fournier –

Servoleze”, aflat la Muzeul Luvru?6. Cine a spus: „Înþeleptul nu urmãreºte plãcerea, ci

evitarea durerii”?

Actorul britanic Colin Firth va juca în “Genova”, opoveste de groazã modernã, cu fantome, regizatã deMichael Winterbottom.

El va interpreta rolul unui bãrbat cãruia i-a muritrecent soþia. Îndurerat, acesta se mutã în Italia împreunãcu cele douã fiice adolescente ale sale pentru a-ºi reîn-cepe viaþa, dar fantomele trecutului nu îi dau pace.Lansarea este programatã pentru 2007.

Colin Firth, în vârstã de 46 de ani, este cunoscut pen-tru rolurile sale variate, în comedii romantice ca ”Brid-get Jones’ Diary” ºi urmarea sa, “Bridget Jones: The

Edge of Reason” sau“Love Actually”, dar ºi înfilme mai “întunecate”:“Trauma”, “Where theTruth Lies” ºi “Girl WithA Pearl Earring”.

El este cãsãtorit, din1997, cu Livia Giuggioli,cu care are doi copii, Lucaºi Matteo. Mai are un fiu

cu actriþa Meg Tilly, Will Firth. Actorul a avut un rol principal în adaptarea cine-

matograficã a romanului semi-autobiografic, “FeverPitch”. În anii ’80, el a fost unul dintre membri presti-gioasei trupe de teatru Royal Shakespeare Company(RSC) în Stratford Upon Avon, Marea Britanie.

Michael Winterbottom, regizorul viitorului film allui Colin, se aflã, în prezent, în India, unde regizeazã “AMighty Heart”. El sperã sã înceapã filmãrile pentru“Genova” imediat ce revine din India.

Tom Cruise este noul preºedinte al companiei holly-woodiene de producþie United Artists.

Nu au trecut nici trei luni de când Tom Cruise a fostconcediat de marele ºef de la Paramount Pictures, cã a ºigãsit de lucru, unde credeþi? La United Artists. Noulcontract nu îi interzice actorului participarea în filme alealtor studiouri de film.

United Artists a fost fon-datã în 1919 de cãtre mariiactori hollywoodieni din aceavreme: Charlie Chaplin, Dou-glas Fairbanks, Mary Pick-ford ºi D. W. Griffith. De-alungul celor aproape 90 deani de activitate, compania a produs filme clasice pre-cum “The African Queen” cu Katherine Hepburn(1951), filme cu Marilyn Monroe ca “Some Like It Hot”(1959) ºi multe alte creaþii cinematografice memorabile.

În ultimii ani, UA a produs “Hotel Rwanda” (2004),“Capote” (2005) ºi noul film cu James Bond care va filansat luna aceasta, “Casino Royale”.

Dupã câteva sãptãmâni în care presa a fost ocupatãcu tot felul de speculaþii, a venit, în sfârºit, ºi declaraþiaoficialã: Tom Cruise ºi Katie Holmes se vor cãsãtoripe 18 noiembrie în Italia.

Cei doi s-au logodit în iunie 2005, iar, în aprilie2006, s-a nãscut fetiþa lor, Suri. Este primul copil pentruKatie. Tom mai are doi copii din cãsãtoria anterioarã cuNicole Kidman, Isabella ºi Connor, ambii fiind adoptaþi.

Lindsay Lohan ºi Keira Knightley vor juca împreunãîn filmul britanic “The Best Times of Our Lives”, regizatde John Maybury.

Publicaþia americanã Daily Variety relateazã cã fil-mul va prezenta relaþi-ile dintre poetul galezDylan Thomas, soþiasa Caitlin, prietena dincopilarie a lui Thomas,Vera Phillips ºi soþulacesteia din urmã,William Killick. Bazatpe fapte reale, filmulva insista asupra unui

incident controversat, anume atacul violent al Verei, carea folosit o mitralierã ºi o grenadã asupra locuinþei poetu-lui. Maybury negociazã în prezent cu casa de producþieSarah Radclyffe Prods.

Lindsay Lohan o va interpreta pe Caitlin, iar KeiaKnightley pe Vera. “Este un film frumos ºi uimitor – sepetrece în timpul celui de al doilea rãzboi mondial”, adeclarat Lindsay Lohan pentru MTV.

Lindsay, în vârstã de 20 de ani, a mai jucat în“Freaky Friday”, “Confessions of a Teenage DramaQueen” ºi “Herbie Full Loaded”.

Keira Knightley este cunoscutã pentru rolurile eidin “King Arthur”, “Pride and Prejudice” ºi, bineînþe-les, seria “Pirates of the Carribean”, în care o inter-preteazã pe Elizabeth Swann.

Deocamdatã, nu s-a anunþat cine va interpreta rolullui Dylan Thomas.

Cristina FRATU

Tom Cruise, ºef nou laHollywood

Colin Firth va juca în“Genova”

A B U R E L I D E M A R K E T I N G . . .A B U R E L I D E M A R K E T I N G . . .JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...Într-o zi se întâlnesc doi cerbi,

unul, numai coarne, unul, numaicoaste:

-Salut, Cornele! -Salut, Costele!

☺☺- Soþul tãu mai aleargã dupã

femei? - Da, dar de când s-a pensio-

nat numai la vale...☺☺

Douã doamne mai în vârstã: - În ziua de azi, tinerii sunt

mult mai destrãbãlaþi. - Da dragã, ai dreptate... acum

ar fi trebuit sã fim tinere!☺☺

ªeful cãtre secretarã: - Cine þi-a spus cã, doar pentru

cã am fãcut sex de câteva ori, aidreptul sã leneveºti toatã ziua?

- Avocatul meu.☺☺

Soþia se apropie de bãrbatul ei: - Scumpule, mi s-a stricat

automobilul, a intrat apã în carbu-

rator. - Ce înþelegi tu din maºini?

Mãcar ºtii ce-i aia carburator?Unde þi-e maºina?

- În iaz.☺☺

- Ospãtar, aveþi picioare debroascã?

- Nu, aºa merg eu mai sãltat!☺☺

- De unde vii, mãi omule, aºabãtut ºi zdrenþuit?

- M-a prins unul la nevastã-mea!

☺☺- Ce fel de restaurant e ãsta?

Supã nu mai este, tocãniþã nu maieste, salatã nu mai este. Adu-mi,te rog, paltonul.

- Nici paltonul nu mai este!☺☺

- Recunoºti cã ai rupt mânareclamantului?, întreabã judecã-torul.

- Recunosc, dar nu sunt vinovat,pentru cã el a ridicat întâi mâna.

- ªi tu ce-ai fãcut?- Eu am vrut sã-i sparg capul, nu sã-i rup mâna.

☺☺Un orãºean îºi viziteazã vãrul care locuia în

deºertul Arizona. La un moment dat, se aude un urlet:- Ce-i asta?- Nimic, coioþii.- Dar ce-s coioþii?- Niºte câini sãlbatici.- ªi de ce urlã în halul ãsta?- Pãi, pe la noi nu cresc pomi, numai cactuºi. (F.C.)

CLASIFICATÃ

PÃRÞI COMUNE

POLEI PEJOS!

PEªTEOCEANIC

CUIEPOVESTITMERGE LA

MECCA

ÎNTREG

FATA DINPORT...

Lindsay Lohan ºi KeiraKnightley într-un film despre

Dylan Thomas

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006Pagina 12

CMYK

Publicaþia lunarã Coalition Bulletin(Buletinul Coaliþiei) editatã de cãtre Biroulde presã al Coaliþiei Antiteroriste, cu sediulla Tampa, SUA , într-un articol intitulat„Cooperarea dintre militarii americani ºiromâni este remarcabilã”, acordã un spaþiuimportant aspectelor cooperãrii dintre mili-tarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”ºi aliaþii lor americani, dislocaþi în provin-cia Zabul, Afganistan, în cadrul misiuniiISAF 2006.

În acest sens, sunt relevante aprecierilelocotenent-colonelului american KevinMCGLAUGHLIN, ºeful echipei, PRT(Provincial Reconstruction Team – Echipade Reconstrucþie Provincialã) din Zabul,consideratã ca fiind una dintre cele maibune din Afganistan, prin proiectele dedezvoltare iniþiate în aceastã provincie:

„Împreunã, militarii americani ºiromâni formeazã o echipã unitã, puter-nicã. Proiectele noastre de dezvoltareiniþiate în provincia Zabul nu ar fi reuºitdacã soldaþii noºtri ºi cei români nu ar fiasigurat aici securitatea ºi stabilitatea decare este atâta nevoie.

Ei îºi îndeplinesc misiunile foarte bine,

þinând elementele ostile la distanþã. Local-nicii au încredere în noi toþi. În asemeneacondiþii putem sã-i ajutãm mai uºor”.

Principalele misiuni pe care militariiBatalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni” leîndeplinesc în provincia Zabul, împreunãcu forþele americane din subordine, sunt:intervenþie în sprijinul forþelor naþionaleafgane de securitate, armatã ºi poliþie(ANSF – Afghan Security NationalForces); misiuni de cercetare ºi patrulare încomun cu ANSF; interzicerea infiltrãriiforþelor ostile în provincia Zabul;menþinerea unui dialog permanent cu li-derii locali ºi autoritãþile afgane; sprijinireaactivitãþilor Centrului de CoordonareProvincial; sprijinirea planului de paceiniþiat de guvernul afgan; facilitareaproiectelor de dezvoltare iniþiate de Echipade Reconstrucþie Provincialã din Zabul;desfãºurarea de operaþii umanitare, înfuncþie de capabilitãþile avute la dispoziþie;desfãºurarea de acþiuni cu focus medical;protecþia forþelor proprii; misiuni de infor-mare a populaþiei locale în scopul câºtigãriisprijinului ºi încrederii acesteia.

MaiorLuigi-Mihail COJOCARU

Apropo de publicitateDe patru ani, urmãresc pe douã dintre cele mai vizualizate

posturi de televiziune discursurile publicitare. Sã tot fie vreopatru mii, dar, din pãcate, pe schema proprie de evaluare, puncta-jele sunt foarte mici. De dragul ieºirii pe scena publicã, regizoriis-au gândit doar la îndeplinirea normelor financiare ºi, mai puþin,la beneficiile noastre. Nu caut responsabili, ci vreau sã comparacþiunile anterioare cu cele recent fãcute de cãtre specialiºtii mi-litari, în argumentarea pentru CARIERA MILITARÃ. Sunt ºaseconsideraþii care fac obiectul comentariului meu. Din punct devedere al pragmaticii ºi retoricii de comunicare, gãsim dezvãluitãintenþia persuasivã (atragerea spre cariera militarã). Strategia deargumentare se pune în evidenþã prin conectorul (alege) formulatla modul imperativ. Triada ALEGE CARIERA MILITARÃ

sugereazã tendinþamesajului organizat.Particularizat la vari-antele media, radio,televiziune, presãscrisã, repetiþia esteuna de bun – simþ, aºaîncât, þinta intrã ime-diat în rezonanþã cusursa. Pentru cei

interesaþi, opþiunea le este dirijatã prin declararea datelor oficiale,vârstã, studii, proceduri de contactare pentru înscriere. Logicadiscursului se continuã cu varianta unui operator specific, pus cuamprenta unei prepoziþii adversative – dacã referinþa este lavârstã (26 de ani). Ar fi fost o eroare în proiecþie, formularea„numai dacã ai 26 de ani”. Atunci, alocutorul (receptorul) s-ar fisimþit ofensat din cauza vârstei biologice („cum, numai cei careau 26 de ani, dar eu care am depãºit cu o lunã”?). Scenariul gân-dit pentru televiziune, pe legenda tânãrului care afirmã „ºtiu cãpoþi!” aratã o inteligenþã aparte a celor avizaþi. Comunicarea afec-tiv-motivaþionalã este subtil trecutã prin pragurile influenþãrii, aºaîncât, e greu sã-þi pãstrezi cu stoicism simbolurile de pe „harta ati-tudinalã”. Vreau sã evidenþiez în premiera discursului militarpublicitar pasiunea pentru ºtiinþa de a persuada. Ceea ce-i unlucru foarte rar. În 24 de ore, numai la douã posturi de televiziuneapar peste patruzeci de flash-uri publicitare. Dar, cel mult patruau caracteristicile persuasiunii. Premisele de la care se pleacã îndemersul discursului sunt nevoile sistemului militar. Concluziileapar sub forma opþiunii ºi alegerii. Validarea se câºtigã prin pe-roraþiile despre condiþii, cerinþe, avantaje. Solicitãrile pe care le-au înregistrat cei de la birourile specializate pe informare ºirecrutare sunt probele concrete ale acþiunii ºi regiei. Opinez cãdiscursul ALEGE CARIERA MILITARà este unul conceput înmanierã profesionistã. Punctajele maxime pe care le-am acordatsunt susþinute prin ºase consideraþii retorico-pragmatice: sedezvãluie intenþia persuasivã, este organizat ºi argumentatmesajul, gãsim repetiþia ºi redundanþa, sunt exemple, statistici ºidovezi, întrebãrile sunt formulate retoric, comunicarea emoþiiloreste armonizatã. Am acordat, în afara grilei de evaluare, o notãmaximã ºi la recuzita lingvisticã. Simplitatea cuvintelor îmbinãîntr-o formã plãcutã limbajul verbal cu cel vizual. Într-una dindocumentaþiile fãcute pentru instituþia ofiþerului de relaþii pu-blice, am cerut un punct de vedere, vizavi de competenþele în cre-ativitate. Anume, acela de a difuza produse publicistice de interes.Ieºirea din ultimele zile, aº pune-o sub semnãtura certitudinii ºi asuccesului.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Salariile cadrelor militare din Ministerul Apãrãrii vor fimãrite, în medie, cu 15%, a anunþat secretarul de stat, CorneliuDobriþoiu, ºeful Departamentului pentru Politica de Apãrare dinMinisterul Apãrãrii. Mãrirea salariilor se aplicã de la data de 1ianuarie 2007. Secretarul de stat a fãcut aceste precizãri la cere-monia de ieri, prilejuitã de oprirea ceasului din faþa Cercului Mi-litar Naþional care mãsura timpul pânã la ultima încorporare.Oprirea cronometrului face parte din seria de manifestãri dedicateprofesionalizãrii complete a Armatei Române, care se va realizala data de 1 ianuarie 2007. Din acel moment, serviciul militarobligatoriu va fi suspendat ºi va putea fi reluat doar în situaþii demobilizare, de asediu sau de rãzboi. Atribuþiile îndeplinite pânã lasfârºitul anului 2006 de militarii în termen sau cu termen redusvor fi integral preluate, de la 1 ianuarie 2007, de soldaþii ºigradaþii voluntari. În anul 2007, Ministerul Apãrãrii va angajacirca 5000 de soldaþi ºi gradaþi voluntari. Secretarul de stat,Corneliu Dobriþoiu a explicat, totodatã, cã înlocuirea militarilorîn termen cu soldaþi ºi gradaþi voluntari este o mãsurã oportunã,întrucât, o armatã formatã din militari în termen nu putea îndepli-ni aceleaºi sarcini ca o armatã profesionalizatã. Pe de altã parte,instruirea militarilor în termen sau cu termen redus era o activi-tate neeconomicã, întrucât, la terminarea serviciului militar obli-gatoriu, tinerii ieºeau din rândurile Armatei, iar MinisterulApãrãrii trebuia sã cheltuiascã bani pentru instruirea unei alteserii de recruþi. Secretarul de stat, Dobriþoiu a recunoscut cã, niciacum, Armata nu stã prea bine cu banii: “Bugetul nu are o dimen-siune care sã satisfacã integral nevoile instituþiei, dar sunt convinscã vom gãsi mijloace pentru achiziþia de tehnicã performantã,care este foarte costisitoare”. În privinþa alocãrii pentru Apãrare a2,38% din PIB, aºa cum s-a angajat România în momentul intrãriiîn NATO, secretarul de stat, Dobriþoiu a spus cã “avem speranþacã acest procent va fi respectat, întrucât România are o situaþiespecialã, suntem în plin proces de generare a capabilitãþilor mi-litare. Statele membre ale NATO ºi ale UE, care au capabilitãþiledeja create, au scãzut cheltuielile de apãrare sub 2% din PIB, caurmare a descreºterii intensitãþii ameninþãrilor convenþionale laadresa lor”. (P.I.)

QQaallaatt,, 0044 nnooiieemmbbrriiee 22000066 - ªªttiirree ddee pprreessããQQaallaatt,, 0044 nnooiieemmbbrriiee 22000066 - ªªttiirree ddee pprreessããBatalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni” în paginile

Coalition Bulletin

În limbajul curent, mentalitatea desemneazã o stare de spirit,un mod de a vedea lucrurile, fundamentat pe principii, manierãasociatã obiceiurilor observate în comportamentele oamenilor.Prin urmare, mentalitatea face referire la ceva ce este comun indi-vizilor unui grup. Acest ceva poate fi: comportamente, moduri deviaþã ºi norme de apreciere, caracteristici ºi trãsãturi tipice. Maiprecis, noþiunea de mentalitate presupune culturã interiorizatã,tipul modal al personalitãþii care se stabileºte exclusiv prinfrecvenþa incidenþei, achiziþii comune care servesc drept referinþepermanente ºi inconºtiente în percepþia socialã ºi diferite evaluãri,intervenind în orientarea conduitelor. Mentalitatea poartã în ea oviziune asupra lumii ºi genereazã atitudini (maniere de a fi) faþã deelementele mediului care constituie obiecte nodale - referenþiesenþiali ai identitãþii grupale.

Astfel, se poate observa legãtura dintre mentalitate ºi instituþiamilitarã. Rigurozitatea, tipic militarã, regulile, regulamentelecreeazã o mentalitate. Însã, pentru a o caracteriza trebuie sãcunoºti principiile care stau la baza acesteia. E uºor sã spui:,, mentalitate de plutonier” sau ,, cãpºunarii armatei române”, darnu realizezi ce implicaþii ºi ce frustrãri apar !!!! E de ajuns sãdeschizi televizorul ºi ai o mulþime de exemple. La ora actualã,media este un mijloc dintre cele mai eficace de manipulare. Totuºi,am fost printre puþinii din societatea româneascã care încercãm sãschimbãm ceva. ªi cred cã se vede !!!!

Trecerea de la ofiþerii politruci, la ofiþerii NATO, de la sub-ofiþerul „veºnic”, la liderul de microgrup, de la o armatã care, în1989, arãta jalnic, la vârful de lance a integrãrii României în orga-

nizaþiile euro-atlantice, spune ceva. Poate a trecut timpul sã stãmcu capul în nisip, ºi, plecat. Sincer, nu vãd acum de ce am maiprivi în pãmânt!!! De acord, cã schimbarea de mentalitate e unproces lung ºi anevoios ce implicã chiar ºi rãzboiul dintre gene-raþii, care, în armatã, s-a dus ºi se duce, atât pe orizontalã, cât ºi peverticalã. Important este sã luãm ce a fost bun din trecut, sãrespectãm profesioniºtii, indiferent de vârstã sau grad. E timpul caistoria sã închidã un capitol ºi, cu el, o mentalitate. Pentru cei deacum, din armatã, este ÎNCEPUTUL altui capitol, mult maideschis ºi mai transparent pentru societate ºi pentru noi, înºine,atât din interiorul, cât ºi din exteriorul sistemului militar.

Au trecut 16 ani de la Revoluþie!! Mentalitatea nu este ometeahnã care afecteazã numai instituþia militarã. Armata este unorganism birocratic, rapace care se conduce dupã reguli stricte.Societatea actualã este una liberã în exprimare. Pentru un grup,mentalitatea este cadrul de referinþã, rezultat prin asimilareanormelor ºi valorilor existente în cultura ambiantã. Însã, Senza-þionalul se vinde cel mai bine. Cã este de calitate sau nu..., ce maiconteazã !!! Se vinde!!! Ce conteazã cine vinde sau cine apare saudacã este calificat din postura pe care o deþine sã emitã o pãrerepublicã! Este pãcat însã de munca unor oameni, de riscul pe careºi-l asumã, acolo, departe de casã ºi de cei dragi...

În orice caz, subiectul nu este nici pe departe epuizat. Luptaîntre mentalitãþi s-a dat, se dã ºi se va da ... Importante sunt rezul-tatele!!!

Plutonier Lucian IRIMIA

M E N T A L I T A T E A : o b a r i e r ã g r e u d e d e p ã º i t ?

Salariile cadrelor militarevor creºte cu 15%

Oricecadou seo f e r ãînsoþit deo floare.Chiar ºipachetelesunt maifrumoasedacã leornãm cu

o crenguþã de brad, cu o ramurã de vâsc saucu niºte imortele (nu se oferã ºi nu se þin încasã flori artificiale, oricât de reuºite ar fiaceste imitaþii; este de foarte prost gust).Cu puþin efort ºi imaginaþie, mai ales înanotimpurile calde, se pot oferi flori decâmp sau flori rare, pentru a nu cumpãramereu cele cinci garoafe îmbobocite,banale ºi rigide (în Franþa, de pildã, nu seoferã garoafe; ele sunt folosite doar pentrujerbe ºi coroane). Toate florile sunt fru-moase, dar, în general, un om delicat,preferã florile delicate, ca: anemonele,lãcrãmioarele, violetele, ghioceii, macii,brânduºele, margaretele englezeºti ºi multealtele (florile se oferã fãrã ambalajul încare le-am cumpãrat, chiar dacã este foartefrumos; vom lua hârtia ºi o vom face sãdisparã, eventual în buzunar sau în poºetã,încã înainte de a intra în casã ºi le vomoferi cu cozile în jos).

La noi, în þarã, existã obiceiul de a oferiflori în numãr impar. Se spune cã cea carele primeºte completeazã buchetul (la cere-monii funebre se dau flori în numãr par;chiar ºi jerbele respectã aceastã regulã).

Nu se dau flori bãrbaþilor decât dacãsunt la spital. La spital nu se duc flori cu

un miros prea puternic ºi nici prea mari.Este bine sã ne gândim de acasã în ce vorfi puse. Nu este greu sã aducem noi înºineun vas potrivit (poate evitãm astfel eternelesticle de plastic ºi borcanele de gem care“împodobesc” atât de dizgraþiossaloanele).

S-a cam uitat un obicei, pe cât decomod, pe atât de elegant: sã trimitem floriprin comisionar. Multe florãrii au la dis-poziþie un om care ne poate face serviciulde a duce un buchet de flori la o datã ºi oorã precisã. Vom avea însã grijã sã-i dãm oadresã cât mai exactã. Vom comandabuchetul, îl vom plãti anticipat, vom între-ba dacã cel care îl duce este angajat ºiplãtit de firma respectivã, dacã nu îi vomachita ºi lui anticipat drumul. Vom lãsa ocarte de vizitã, pe care vom scrie câtevarânduri adresate destinatarului. Nu vomtrimite buchete anonime decât dacã þinemcu tot dinadinsul sã creãm încurcãturineplãcute! Cel care primeºte florile, va daºi el o sumã de bani comisionarului ºi vasemna de primire. Apoi va mulþumi cât mairepede, telefonic, celui care i le-a trimis.

Sã spunemcâteva cuvinteºi despre lim-bajul florilor.Poate suntsuperstiþii, darexistã per-soane care þinla ele. Desprecale, se zice cãaduc ghinion.Florile roºii

semnificã iubire ºi pasiune, cele galbene,gelozie, cele albe, puritate. Nu vom duceunei mãtuºi în vârstã de la care aºteptãm omoºtenire un buchet de “nu mã uita” ºi nicimamei soþului nostru o specie de cactus cecreºte spectaculos ºi poartã numele popularde... “limba soacrei”. Florile pe care le

primim lea º e z ã mi m e d i a tî n t r - u nvas cuapã. Cândaºteptãmmusafiri,v o mavea laîndemânãpregãtite vase de diferite mãrimi. În nici osituaþie nu se refuzã florile ce ni se dãru-iesc.

Aceastã regulã nu este însã valabilã ºipentru toate obiectele. Chiar dacã nu neplace, un cadou este un cadou ºi sã-l refuziînseamnã sã jigneºti pe cel care þi l-a ofe-rit. Acestã regulã are, totuºi, excepþii. Suntcazuri speciale când un cadou poate fiînterpretat ca mijloc de presiune sau deconvingere ºi, dacã îl primeºti, înseamnãcã accepþi sã faci serviciul respectiv. Înacest caz, trebuie sã-l refuzi. Cinstea ºiconºtiinta profesionalã nu îþi lasã altãalegere.

Sã înapoiezi, ulterior, cadouri care þi-aufost fãcute nu este admis decât în anumitecazuri speciale. Când cineva te calomni-azã sau te jigneºte, poþi sã-i înapoiezi, fãrãnici un cuvânt, cadourile pe care þi le-afãcut, dar nu este obligatoriu. Dupã o vechetradiþie, îndrãgostiþii care s-au despãrþit nuîºi restituie unul altuia cadourile primite.Un cadou primit este, de regulã, numai alaceluia care l-a primit. Aceastã regulã nueste absolutã decât dacã unul dintre ei aadus prejudicii grave onoarei celuilalt saudacã darurile fãcute sunt foarte preþioase.Buna-cuviinþã va cere sã se înapoiezeobiectele de mare valoare. Toate acestesituaþii nu sunt, totuºi, fãrã excepþii. Pentrua evita aceste situaþii neplãcute, ar fi binesã ne gândim de douã ori când oferim uncadou ºi, mai ales, cui. (P.I.)

Din codul bunelor maniere

FLORILE