Arh. Duiliu Marcu,

IMOBIL DE LOCUINTEstr. Stirbei Voda nr. 18-20

Inscriere in context

„Crearea statului national unitar in 1918 face din Romania una din tarile cu

perspective de dezvoltare economica importanta din Sud-Estul Europei. Criza mondiala din

1929-1933 nu va avea repercursiuni importante asupra societatii romanesti. Mai mult, anii

crizei mondiale impulsioneaza pe detinatorii de capital sa lanseze investitii imobiliare in

intentia de a se feri de pericolul devalorizarii.

Evolutia situatiei legislative a fost si ea destul de favorabila. S-au acordat credite pentru

constructiile de locuinte, precum si alte inlesniri in legatura cu impozitele in exploatarea

constructiilor de locuinte.”1

Aceste premize economico-sociale, impreuna cu un climat cultural deschis spre

modernitate lucreaza spre noul context arhitectural urbanistic modern, si spre noi forme

arhitecturale moderne. Fundalul dat de contextul arhitectural existent este unul unitar,

constituit din coexistenta mai multor stiluri(neo-clasic, bizantin, eclectic). Insa numai dupa

finalizarea conceptului de unitate nationala si stil national(cand se va alatura imaginii

orasului stilul neo-romanesc), si aparitia noilor tehnologii, se va face loc avangardei tinerilor

arhitecti. In acelasi timp, sunt adusi din Franta arhitecti ce vor proiecta in stilul

academismului francez.

In faza incipienta, betonul armat este utilizat in arhitectura civila, unde un rol important

il are ing. Anghel Saligny. Ulterior, se va introduce folosirea acestuia in structura de

rezistenta a cladirilor, ce va raspunde directiilor moderniste de eliminare a decoratiei.

„Duiliu Marcu, unul dintre arhitectii de mare valoare ai acestei perioade, motiva

propria evolutie a conceptiei lucrarilor sale: <<Desi aveam o mare inclinatie si chiar usurinta

spre desen si pasiune pentru ornamente si decor, totusi am devenit mai tarziu adeptul

1 Bucureşti anii 1920-1940 între avangardă şi modernism, Editura Simetria, Uniunea Arhitecţilor din România, Bucureşti, 1994.

arhitecturii simple, fara belsug de ornamente care prin justetea proportiilor si armonia

plasticii trebuie sa dea ochilor si ratiunii cea mai deplina satisfactie.”2

Dintre personalitatile perioadei trebuie amintiti: pictorul si arhitectul Marcel Iancu,

Tristan Tzara (fondatori ai miscarii DADA) si sculptorul Constantin Brancusi. Impreuna cu

alti studenti arhitecti din Vestul Europei, au constituit o legatura artistica si culturala

importanta pentru tara noastra.

Tesutul urban se indesea de imobile de locuinte colective, ce flancau marile bulevarde,

dar si unele strazi secundare. Necesitatea locuintelor colective se datora cresterii demografice

dupa Primul Razboi Mondial, cand populatia Bucurestiului ajunge de la 380 000 locuitori in

1918 la 650 000 in 1930 si la 870 000 in 1939.

Planurile apartamentelor se concretizau in jurul unui nucleu central; spatiile erau mari,

iar schimbarile aduse de noile material erau vizibile prin suprafete vitrate cat mai mari,

inchiderile incaperilor cu usi vitrate pliabile.

Accentul pus pe spatiile de reprezentare si deschiderea in general ilustreaza climatul

vremii respective. “Second, the new architecture consists of comfort based on improvements

in technology. Air, light, and wormth in every corner of the dwelling, in every corner of the

globe.”3

Imobilele locuintelor colective respectau anumite aliniamente date de legislatie, iar cele

aflate in cadrul unei intersectii constituiau un reper si capatau forme special modelate(uneori

circulare), pentru a creea o legatura intre strazi.

Incadrare tipologica. Incadrare stilistica.

Constructia analizata nu constituie doar un imobil de locuinte ci mai cu seama un

imobil de raport .

Denumirea provine de la cuvantul “<<report>>= a aduce,fr.-afacere prin vanzare sau

inchiriere”.4

2 Bucureşti anii 1920-1940 între avangardă şi modernism, Editura Simetria, Uniunea Arhitecţilor din România, Bucureşti, 1994.

3 MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-1940, London, 1999

4 ZAHARIADE, Ana Maria, Note de curs(Arhitectura-Locuire-Oras), 2008-2009;

Astfel, imobilul de raport este o entitate arhitecturala ce se raporteaza societatii in mod

continuu prin contracte de inchiriere si servicii de comert.

Cat despre incadrarea stilistica, ea poate fi declarata modernista.

Informatii care intregesc intelegerea constructiei

Date despre proprietar

Pe fundalul conturarii unei societati deschise spre viata sociala, emancipare, se poate

deduce ca proprietarul imobilului avea o gandire progresista, si dispunea de un capital, pe

care l-a investit intr-un imobil, pentru a se feri de devalorizarea monedei.

Date despre architect

“Duiliu Marcu(1885-1966), dupa ce si-a exersat talentul construind fie in formele

academismului francez (case particulare), fie in stil romanesc (Scoala Politehnica, un camin

studentesc si Teatrul din Timisoara), s-a alaturat cu convingere curentului artei moderne, in

spiritul caruia a realizat cu talent si competenta in Bucuresti, nu numai cateva case

particulare- casa Busila de pe Aleea Modrogan 1 si multe imobile cu apartamente- ci si o

buna parte din cele mai representative edificii publice: Palatele Presedentiei Consiliului de

Ministri, al comisiei de stat a Planificarii, al Academiei Militare, Biblioteca Academiei

Romane s.a.”5

Ierarhia spatiilor in raport cu functiunile pe care acestea le adapostesc

Functiunile adapostite de imobilul din Calea Serban Voda sunt locuirea si comertul,

insa cea din urma se dezvolta doar la nivelul parterului, si doar de-a lungul strazii Luterane,

insa ingloband si coltul cladirii (intersectia). “Tinand seama de faptul ca aceasta strada este o

artera comerciala, s-au prevazut la parter pravalii, avand ca anexa serviciile neceasare.”6

In cazul blocului A, subsolul este ocupat de spatii tehnice. Parterul gazduieste “biroul

administratiei si loja portarului, comunicand cu curtea de serviciu si cu subsolul, precum si

trei apartamente de locuit.Cele 6 etaje contin 24 apartamente a cate 3 si 4 camere.” 7

5IONESCU, Grigore, Tipologii, creatii, creatori, Editura Tehnica,Bucuresti, 1986;p. 167;

6MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1960; p.369;

7 MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, p.365;

Cat despre Blocul B, definitorii sunt spatiile comerciale: pravalii: Aceasta insertie in

partiu schimba total caracterul relatiilor si ierarhiei intre spati, introducand o garsoniera

“compusa din camera de zi cu nisa pentru pat, camera de baie si o mica bucatarioara.” 8, pusa

in legatura cu un spatiu commercial ce poate fi accesat separate din strada Luterana. Aferent

mai exista independent inca 3 alte spatii comerciale cu anexele propriu-zise.

De asemenea, spatiile publice, si anume la nivelul parterului: zona de acces, este tratata

cu o deosebita atentie, prin finisaje de calitate si prin generozitatea suprafetelor. Se mai face

simtita prezenta unei sali de administratie, accesibila din holul de intrare, amplu vitrata spre

strada. Aparatul de intrare este foarte generos si bine rezolvat

Determinarea schemei planului si a legaturilor dintre diferitele spatii,

regulile de compozitie a planului si ale fatadei,

procedee arhitecturale care stau la baza acesteia

Forma generala a planului este data in primul rand pentru a se incadra in noua

structura urbana existenta.

Parterul gazduieste zone de serviciu, orientate spre curtile de serviciu din spate.

Camera de zi si sufrageria sunt intotdeauna gandite ca doua spatii conectate, ce

comunica liber –ele practic constituie o singura camera- avand aproape de fiecare data

posibilitatea de largire printr-o deschidere spre dormitor/birou.

Se poate observa o dezvoltare mult mai intensa a spatiilor de reprezentare, comparativ

cu cele de serviciu (suprafetele bucatariilor sunt minime), fapt ce denota o caracteristica

importanta a societatii din acea perioada, si anume: deschiderea catre viata sociala, interesul

pentru evenimente sociale. In acest sens, se ofera posibilitatea largirii acestor spatii prin

delimitari flexibile cu usi pliabile.

Compozitia fatadei

Fatada este dominate de o serie de benzi ce dau o orizontalitate puternica volumului,

marcand astfel si rationalitatea clara a acestuia.

8 Idem, p. 369;

Raportul dintre plin si gol, configuratia golurilor (usi si ferestre), proportiile

acestora, tipologia lor, regulile de compunere ale acestora

Raportul plin-gol este cel ce ritmeaza fatada si totodata creeaza benzile orizontale. Se

da intaietate plinului, prin detasarea fizica a acestuia, si prin tratarea cromatica tipic

modernista: lasarea obiectului architectural intr-un alb curat, simplu.

Pot fi observati niste pereti perpendiculari pe inchiderea spre strada, ce insa au fost

proiectati cu o grosime minima si retrasi, pentru a nu nega orizontalitatea dominanta. Acest

fapt demonstreaza o atentie deosebita pentru intentiile compozitionale.

Decoratia fatadei(ordonanta, ancadramente, friza)

“What does the new architecture consist of? First-simplicity. Proportionate and

vigourous spatial volumes, straight lines, surfaces free of useless decoration. Horizontal

window as a frize, so as to be able to fit the general horizontal line of the street…”9

Material de finisaj ale fatadei

Finisarea este tipica modernismului, tencuiala fiind lasata ca statut al simplitatii, in alb.

Amplasarea constructiei pe parcela si raportul ei cu strada si spatial public

“Astfel de imobile aveau o functiune comerciala si impuneau arhitectilor o exploatare

la maximum a terenului, adica construirea cu maximum de etaje si de suprafata cladita si cu

minimum de spatii libere rezervate pentru curti, coridoare, scari.(…).Suprafata cladita la

parter este de 450 mp, iar volumul construit este de 10 000 mc”. In cazul Corpului B:

“Suprafata cladita este la parter de 465 mp. Volumul, inclusiv subsolul este de 12 000 mc.” 10

Se poate deduce ca regulamentul de constructii al orasului Bucuresti nu era prea exigent in

ceea ce priveste ocuparea terenului.

9 MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-1940, London, 1999

10 MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1960;pp. 365, 372;

Aceste date si aprecieri se pot observa usor din planul de situatie, imobilele ocupand

aproape integral parcelele, ramanand cateva mici curti de serviciu, dintre care una fiind Curte

de Lumina.

Relatia cu vecinatatile si statutul ei in ansamblul construit

Relatia cu vecinatatile determina caracterul imobilului, si anume: legatura cu artera

comerciala strada Luterana motiveaza aparitia pravaliilor la parter. Volumul se detaseaza in

zona intersectiei printr-un cilindru inaltat cu un nivel in plus fata de restul cladirii.

In concluzie, imobilul din strada Stirbei-Voda, nr. 18-20, se incadreaza in

caracteristicile generale ale stilului si epocii moderne, si pune in valoare aspectele societatii

interbelice. Releva in mod sicer stilul de viata al proprietarilor apartamentelor si deschiderea

lor spre viata sociala. De asemenea, cladirea in sine, materialele folosite si spatialitatea

apartamentelor ilustreaza nolie tehnologii si materiale.

BIBLIOGRAFIE

IONESCU, Grigore, Tipologii, creatii, creatori, Editura Tehnica,Bucuresti, 1986;

MARCU, Duiliu, Arhitectura, Editura Tehnica, Bucuresti, 1960;

MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of

Bucharest 1920-1940, London, 1999

Bucureşti anii 1920-1940 între avangardă şi modernism, Editura Simetria, Uniunea

Arhitecţilor din România, Bucureşti, 1994.

ZAHARIADE, Ana Maria, Note de curs(Arhitectura-Locuire-Oras), 2008-2009;