Adaptari stranii a animalelor si plantelor la polenizarePolenizarea prin intermediul insectelor si pasarilor: cel mai sigur agent de polenizare este reprezentat de insecte si pasari. Acestea realizeaza, cu precadere, o polenizare incrucisata care a sporit atat arealul plantelor cu flori cat si diversitatea acestora. Desi angiospermele au aparut dupa diversificarea multor genuri de insecte si pasari, acestea au favorizat la randul lor adaptarile si transformarile acestor agenti, sporind numarul lor. Unele grupuri noi precum albinele si fluturii au aparut dupa momentul genezei angiospermelor, membrii acestor doua grupuri specializandu-si armatura bucala si comportamentul, pentru polenizare. Exista cazuri in care o planta este strict dependenta de o anumita specie de insecte pentru a-si realiza polenizarea iar insectele sunt dependente de planta procurandu-si hrana din florile acesteia. In aceste cazuri femele isi depun ouale in flori iar larvele se hranesc cu fructele plantei pentru a ajunge la maturitate. Insectele femele se asigura ca fructele se vor dezvolta adunand polenul altor plante si transportandu-l pe stigmatele florilor unde siau depus ouale. Adaptarile unor specii de plante sunt de-a dreptul uluitoare. Florile acestora imita culorile si chiar formele masculilor sau femelelor unor specii de insecte sau au un parfum asemanator feromonilor produsi de insecte femele. La unele plante spre a facilita polenizarea intai anterele imprastie polenul in jur apoi dupa ce tot polenul a fost raspandit, anterele se strang, stigmatul se intinde si astfel el va ajunge primul in contact cu insecta, nu antera. Florile plantelor polenizate de insecte au in general culori vii si parfum puternic. Daca florile sunt mici ele se grupeaza in inflorescente sau sunt inconjurate de bractee colorate pentru a starni interesul insectelor. Polenul acestor flori este in general mai mare decat al florilor polenizate prin vant si adesea au o suprafata lipicioasa pentru a adera mai usor la corpul insectelor. In regiunile tropicale este raspandita si polenizarea prin intermediul pasarilor colibri si a altor pasari consumatoare de miere. Acestea utilizeaza pliscul si limba pentru a suge mierea din flori. Inmultirea orhideelor Rolul florilor la orhidee este de a atrage insecte sau alti polenizatori (in zonele tropicale acesti polenizatori pot fi pasari sau chiar lilieci). Ele recurg la diferite trucuri pentru a-si atinge scopul dorit (culoarea si mirosul deosebite, asemanarea izbitoare cu diferite insecte). Natura insasi a avut grija ca speciile sa nu se incruciseze intre ele, plantele ajungand in starea optima de polenizare doar in momentul in care polenizatorii se apropie de floarea potrivita. Polenizarea si fructificarea Fructificarea are loc doar in momentul in care polenul ajunge pe columna. Putem sa polenizam pe cale artificiala o orhidee cu ajutorul unui betisor subtire. Daca polenizarea s-a materializat, capsulele cu seminte ajung la maturitatea completa dupa sase-noua luni. Capsulele au forma nucilor si marimea unui fruct, iar semintele sunt foarte mici, avand dimensiunile unui fir de praf. Orhideele se incruciseaza foarte usor (dand nastere la un adevarat potpuriu de forme si culori), mult mai simplu decat alte specii de plante. Astfel exista posibilitati nelimitate de obtinere a unor hibrizi la care inflorirea dureaza luni de zile, atat pentru cei care si-au facut din cultivarea orhideelor un hobby, cat si pentru cultivatorii specializati.

Liliecii prea importanti pentru a fi daunatori!Interesul omului pentru lilieci dateaza din cele mai vechi timpuri. Aceste animale erau nconjurate de o aura de mister, superstitie, frica si chiar adoratie: de exemplu, n China liliacul nseamna noroc si sanatate, de altfel, cuvntul liliac si cuvntul noroc se pronunta la fel. In prezent acest interes se manifesta prin profunda implicare a liliecilor n activitatea economica si n sanatatea umana. Din punct de vedere economic, liliecii, sunt benefici oamenilor pe mai multe planuri: n controlul biologic prin consumul de insecte daunatoare att pentru agricultura ct si pentru sanatatea umana precum si prin polenizarea si dispersarea semintelor unor plante.

Liliecii consuma mari cantitati de insecte. S-a estimat ca pe parcursul unei nopti, un liliac consuma o cantitate de insecte egala cu un sfert sau o jumatate din greutatea sa corporala. Anumite specii de lilieci sunt capabile sa captureze peste 12 insecte/minut. Cea mai impresionanta informatie asupra acestui aspect vine din Texas unde o colonie de Tadarida brasiliensis, estimata la 50 de milioane de indivizi, consuma peste 6000 de tone de insecte n fiecare vara. Din cele 950 de specii de chiroptere cunoscute, peste 650 de specii (reprezentnd membrii din toate familiile cu exceptia vulpilor-zburatoare) se hranesc cu insecte. Grupele de insecte cel mai frecvent capturate sunt: gndacii C(oleoptera), fluturii de noapte (Lepidoptera), mustele si tntarii (Diptera), gndacii de bucatarie (Blattoidea), termitele I(soptera), greierii si cosasii (Orthoptera), cicadele H(omoptera), albine si viespi (Hymenoptera). Alti lilieci polenizeaza florile atunci cnd zboara din floare n floare n cautarea nectarului. Multe dintre acestea nfloresc noaptea, deseori prezentnd mirosuri si forme speciale pentru a atrage liliecii. Este cazul agavei din Desertul Arizona ale carei flori sunt fluorescente noaptea si al carei nectar emana un miros de mosc pentru a suplini ecolocatia slab dezvoltata a liliacului Leptonycteris sanboni de care depinde polenizarea sa. De altfel, la tropice activitatile de polenizare si de mprastiere a semintelor de catre liliecii consumatori de nectar si/sau fructe sunt vitale nu numai pentru culturi, dar si pentru supravietuirea padurilor si pentru rempadurirea suprafetelor defrisate. Numeroase plante dintre cele mai importante economic depind de lilieci, pentru supravietuire: bananele, avocado, smochinele, curmalele, piersicile, mango, arborele de pine si lemnul de balsa. Peste 300 de specii de plante din zona tropicala a Lumii Vechi depind de liliecii pentru polenizare si raspndirea semintelor. Aceasta activitate este cunoscuta sub termenul stiintific de chiropterochorie (chiroptera= liliac si choria= a purta). Liliecii prefera fructele care sunt prea coapte pentru a fi recoltate si care sunt oricum lipsite de valoare pentru cultivatori. De fapt, eliminnd fructele coapte, liliecii ne fac un serviciu: ei n latura astfel fructele care pot servi ca hrana pentru musca mediteraneeana a fructelor, extrem de daunatoare. n Africa de Vest, vulpile-zburatoare si n special liliecii cu epoleti, au un rol deosebit n regenerarea padurilor n savane, terenuri agricole abandonate si n arii defrisate. In aceste medii, liliecii cu epoleti consuma fructe, digera hrana n 15 minute si defeca n zbor, fiind raspunzatori pentru 95% din semintele dispersate pe cale aeriana. In suprafetele defrisate, fiecare metru patrat de teren primeste cel putin o samnta si adesea chiar sute de seminte anual. Potrivit Dr. Don Thomas, profesor de zoologie la Univ. Sherbrooke din Quebec, acest influx constant de seminte dispersate de lilieci poate duce la regenerarea masiva a padurilor. Tot n Africa de Vest, vulpile zburatoare sunt sigurele care mprastie semintele arborelui iroko, al carui lemn aduce anual profituri de milioane de dolari. n Africa de Est, liliecii cu epoleti polenizeaza baobabii. Acest faimos gigant al Africii cu flori care se

deschid la apus si cad la rasarit, depinde de lilieci pentru polenizare si hraneste si adaposteste o ntreaga comunitate de pasari si mamifere. Dupa cum subliniaza Dr. Merlin D. Tuttle, de la Bat Conservation Inter -national, liliecii reprezinta o specie-cheie: acolo unde sunt distrusi acesti polenizatori, disparitia lor provoaca un val de extinctii n lant. Cel mai important aspect este faptul ca scaderea drastica a numarului liliecilor face ca rolul lor n ecosistemele padurilor tropicale si n cadrul culturilor sa se diminueze.

Ecologia generala nca din fazele primare ale dezvoltarii sale, societatea umana a remodelat cadrul natural crend un mediu artificial" compus din multiple echipamente ce deservesc cerinele curente ale populatiei. Forma cea mai sintetica de concretizare a mediului artificial o reprezinta localitatile, optimizate ca marime, structura, nzestrare i nfatiare, astfeil nct s poat raspunde exigenelor sociale. n prezent, devine din ce n ce mai complicat de stabilit o delimitare stricta ntre mediul natural i cel artificial., avnd n vedere c prin simbioza lor organic a rezultat un fenomen calitativ nou, denumit n terminologia internationala mediu uman". Daca ar fi facut un top al problemelor de mediu din Republica Moldova , ele ar fi nceput cu lipsa unei culturi ecologice, att n mediul demnitarilor, unde se face multa demagogie verde, ct si n mijlocul comunitatilor locale. Apoi, faptul ca sub ochii nostri se degradeaza si se pierde cel mai fertil sol din Europa, iar apele Moldovei poarta n ele mai multa otrava dect viata. n al treilea rnd, observam o diminuare considerabila a biodiversitatii n Cartea Rosie a Moldovei, ce include speciile periclitate, numarul de file creste de la o editie la alta n mod nspaimntator Toltrele prezinta niste lanturi de ridicaturi stancoase, intens fragmentate, alcatuite din roci calcaroase si intretaiate de canioanele adanci ale afluentilor de stanga ale raului Prut. Ca rezultat, se formeaza stanci ciudate de diferite marimi

Schimbarile globale ale starii mediului. Analiza trendelor de temperatura a demonstrat o cretere a temperaturii aerului in diferite zone ale Republicii Moldova. Totodata, exista o tendin natural spre scdere a umi-ditatii mediului de via, care se agraveaz i prin impactul antropic (secarea zonelor umede, canalizarea si distrugerea luncilor raurilor mici), ce duce la degradarea populatiilor de plante si animale specifice acestor habitate. O situaie critica pentru Republica Moldova este micsorarea excesiva a inveliului verde natural prin extin-derea masiva a suprafetelor de terenuri agricole. Consecinele acestor fenomene sunt xerofitizarea si saracirea invelisului vegetal, inclinarea acestuia spre o infaiare ecologic sudica (stepizare). Una din schimbarile evidente in ecologia unui ir de specii, legate de poluarea termica tehnogena a bazinelor acvatice, incalzirea globala a climei, este sporirea componentei specifice (cu 10-15%) si numerice a pasarilor, in special, a celor acvatice in perioada de iarna. Insa aceste fenomene nu sunt studiate suficient in Republica Moldova. Introductia, invazia (interventia) si hibridarea. O amenintare a diversitatii plantelor si animalelor autohtone, in unele cazuri, este influenta relatiilor concurente intre speciile introduse pe teritoriul republicii, pe de o parte, si speciile din flora si fauna spontana cu o plasticitate scazuta, pe de alta parte. Exemple ale acestor relatii de excludere reciproca intre speciile de plante si animale sunt: o substituirea prin concurenta a speciilor forestiere autohtone de catre artarul american; o excluderea treptata a cerbului comun de catre cerbul-cu-pete si populatia hibrida; o excluderea prin concurenta a nurcii europene de catre nurca americana si dihorul-de-padure.

Planificarea teritoriala si urbanizarea. Poluarea mediului cu surse provenite din orase si centre industriale afecteaza considerabil eco-sistemele raurilor. Deversarea in ele a apelor reziduale provoaca eutroficarea excesiva a lor cu deformarea ulterioara a componentei specifice a florei si faunei. Ca rezultat al eutroficarii s-au dezvoltat puternic algele cianofite ce provoaca fenomenul inflorirea apei" - o adevarata calamitate pentru raurile si bazinele de apa artificiale. O alta sursa de poluare a ecosistemelor riverane este scurgerea de suprafata (de la ploi si topirea zapezii) de pe teritoriile urbane (anual cca 200 mii tone de substante poluante), apa patrunzand in rauri fara a fi purificata, continand un complex de substante suspendate, produse petroliere si metale grele. Conform datelor Serviciului Hidrometeo si publicatiilor stiintifice, aceasta scurgere sporeste poluarea apelor cu 20-40% mai mult in comparatie cu sectoarele in amonte ale raurilor. Consecinte grave pentru mediul Republicii Moldova cauzeaza deseurile, care se acumuleaza anual in volum de 5,56,0 mln tone. Stocarea nereglementata a deseurilor, lipsa tehnologiilor moderne de neutralizare, reutilizare, nimicire, inhumare a lor etc. si managementul nesatisfacator contribuie in continuare la agra-varea situatiei ecologice, starii sanatatii populatiei si a biodiversitatii spontane.Comparativ cu alte ramuri, sectorul industrial are un impact major asupra mediului nconjurtor. Datorit cantitilor mari de impuriti degajate, acest impact se reflect asupra tuturor componentelor de mediu. Industria deverseaz ape cu coninut mare de reziduuri, care dac nu sunt epurate, pot contamina obiectele acvatice punnd n pericol fauna piscicol. Activitile industriale produc presiuni asupra strii de calitate a mediului n dependenn de specificul lor. Industria alimentar este un poluator al apelor, cu conninut de substane organice, elemente biogene, materii n suspensie etc. Industria uoar, reprezentat prin producia de confecii, textile, ncllaminte, este un poluator att a atmosferei prin compui organici volatili, pulberi, ct i al apelor. Structura i activitile transporturilor n Republica Moldova. La ora actual transporturile sunt cele mai nsemnate surse de poluare a mediului ambiant n Republica Moldova. n plan spaial nivelul de poluare depinde de structura modurilor de transport, densitatea i starea tehnic a cilor de comunicaie, nivelul exploatrii acestora (volumul de mrfuri i numrul pasagerilor transportai), tipurile de combustibil utilizate pentru fiecare mod de transport aflate n exploatare. Pe spaiul modest dup mrime a teritoriului Republicii Moldova sunt utilizate transporturile de cale ferat, auto, fluvial i aerian. Concentrarea mijloacelor de transporturi are loc n orae, ndeosebi n cele mari, n care se nregistreaz cel mai nalt grad de poluare a aerului atmosferic i a polurii sonice. Agricultura. Una din cele mai nsemnate particulariti ale agriculturii este rspndirea ei aproape uniform pe ntreg spaiul republicii. Aceasta n mare msur determin i influena ramurii asupra mediului nconjurtor. Caracterul impactului activitilor economice n agricultur n perioada de pn la 1991 este contradictoriu. Acest impact are aspecte att pozitive, ct i negative. Cele mai pozitive au fost influenate de lichidarea gospodriilor colective (colhozuri) i de stat (sovhozuri) mari i foarte mari, cu imense masive omogene de culturi agricole, lichidarea sutelor de complexe i ferme zootehnice mari i foarte mari, care produceau mari cantiti de bligar semilichid obinut prin splarea lui cu furtuni de ap, micorarea de zeci de ori a cantitii de ngrminte chimice la hectar, varietatea mare a culturilor agricole pe sute de mii de terenuri mici ale gospodriilor rneti mrunte, lsarea n stare de prloag a zecilor de mii de hectare, care mai nainte se cultivau, micorarea numrului de tractoare grele de tipul XT3 i T3 cu care se prelucrau terenurile agricole.

Aspectele negative ale influenei agriculturii asupra mediului la care s-a ajuns la momentul actual sunt cauzate de scderea eficienei aplicrii asolamentelor pe terenuri individuale mici de pn la 12 hectare a gospodriilor mici rneti, reducerea drastic a utilizrii ngrmintelor organice la hectar, utilizarea necompetent a ngrmintelor chimice n gospodriile mici rneti, suprapunatul, reducerea nsemnat a fiilor forestiere de protecie care au aparinut fostelor colhozuri i sovhozuri etc. Dinamica structurii suprafeelor nsmnate n RM n perioada 1991-2009 (mii ha) n perioada de tranziie, ncepnd cu anii 1996-2000 se observa o cretere a cotei pri a culturilor cerealiere i leguminoase boabe n suprafeele nsmnate i micorarea treptat a suprafeelor ocupate cu cartofi, legume, bostnoase i a plantelor furajere. Ponderea terenurilor nsmnate n totalul terenurilor agricole este cea mai mare n unele raioane sudice i nordice i cu mult mai redus n cele din regiunea central . Ponderea culturilor pritoare n structura terenurilor agricole rmne nalt ea depind 60%. n scopul proteciei solurilor ar fi necesar reducerea suprafeelor sub culturile pritoare cel puin pn la 50%. Conform statisticii oficiale nivelul chimizrii agriculturii n perioada de tranziie s-a redus foarte mult (tabelul 4). ns statistica nu nregistreaz un nsemnat volum de chimicale utilizat cu necompetenn n micile gospodrii rneti i chiar n gospodriile de diferite tipuri mai mari n care pe productori i intereseaz n primul rnd nu calitatea ci cantitatea produciei de care depinde mrimea venitului din realizarea produciei concrete. Silvicultura. In cadrul fondului forestier al Republicii Moldova, in ultimele doua secole au intervenit schimbari substantiale. Problemele principale cu care se confrunta acest sector sunt urmatoarele: o gradul insuficient de impadurire; o reducerea continua a biodiversitatii forestiere; o potentialul bioproductiv si ecopro-tectiv scazut al padurilor. Cresterea in ultimele 4-5 decenii a ponderii culturilor silvice in fondul forestier a provocat reducerea genofondului speciilor autohtone din cadrul formatiunilor forestiere. De asemenea, o data cu degradarea arboreturilor, se intensifica si diminuarea calitatii potentialului stational. Diminuarea conditiilor stationale duce inevitabil la simplificarea structurii si compozitiei comunitatilor forestiere si predominarea arboreturilor monodominante. O alta problema este cresterea substantiala a ponderii salcametelor in fondul forestier, care in prezent a devenit a doua formatiune silvica ca importanta spatiala. Cvercineele, care constituie 49,2% din fondul forestier, provin din lastari in proportie de 80 la suta. Ca rezultat, ele au o vitalitate scazuta, sunt in continua degradare, au o capacitate de fructificare redusa, fapt ce a determinat micsorarea varstei de exploatare a acestora, in unele cazuri, pana la 70-80 ani. Aceste comunitati forestiere sunt adesea atacate de boli si vatamatori. Factorii esentiali ai schimbarii calitatii si cantitatii componentelor biodiversitatii forestiere sunt pasunatul si cositul in paduri, fapt ce se rasfrange negativ asupra procesului de regenerare a acestora. Incarcatura recreationala sporita a padurilor, ce depaseste cu mult 10 persoane/ha, provoaca degradarea lor, dereglarea cenozelor si a structurii interne, sinantropizarea componentei floristice. Un exemplu incontestabil al consecin-telor negative din cauza nerespectarii regimului de gestionare a padurilor este procesul intensiv de diminuare a diversitatii biologice, declinul dezvoltarii multor

specii vulnerabile, cresterea numarului de specii disparute si periclitate in ultimii 15-20 de ani. In urma analizei datelor monitoringului forestier, Republica Moldova, alaturi de unele tari europene ca Belarus, Cehia, Danemarca, Germania s.a., a fost inclusa in grupul tarilor cu paduri puternic afectate (valoarea procentuala pentru clasele 2-4 de defoliere si decolorare depaseste 20%).

Industria alimentar. Industria alimentar se bazeaz pe materia prim agricol de origine vegetal i animal. ns majoritatea absolut a ntreprinderilor acestei ramuri rmne amplasat n localitile urbane. n 2009 n republic funccionau 1478 de ntreprinderi ale industriei alimentare. Fa de anul 2006 numrul lor a sczut cu 121 de uniti. Cota parte a industriei alimentare i a buturilor constituie 51,2% din totalul producciei industriei prelucrtoare din republic. Ponderea anumitor produceri ale industriei alimentare este urmtoarea: fabricarea vinului 18,1% ; prelucrarea i conservarea crnii i a produselor din carne 14,0% ; fabricarea produselor lactate 11,3% ; fabricarea pinii i a produselor de patiserie proaspete 11,0% ; prelucrarea i conservarea fructelor i legumelor 8,7% ; alte activiti din aceast ramur 36,9% ; Volumul produciei produselor alimentare n anul 2009 a constituit 555,5 mii tone fa de 818,0 mii tone n 2006 (cu 32,1% mai puin), iar volumul buturilor alcoolice i nealcoolice au fost respectiv 2556,7 i 4128,2 mil. dal (cu 38,1% mai puin). n Republica Moldova se efectueaz extracia substanelor minerale utile n stare solid (substane minerale nemetalifere), lichid (petrol, apele minerale) i gazoas (gaze naturale). Aceste substane se extrag pentru necesitile energetice i combustibile, pentru necesitile industriei i construcie (pentru producerea cimentului, liantului, sticlei, cheramzitei, n calitate de material pentru perei i piatr spart etc. Un rol deosebit n economia Moldovei au apele subterane care se folosesc pentru alimentare cu ap potabil, n calitate de ap potabil se utileaz i cele minerale, precum i pentru utilizarea exterioar i tratamentul balnearo-sanatorial. Cu regret constatm c din anul 1988 nu a fost descoperit nici un zcmnt de substane utile cu rezerve de peste 1 milion tone. Extragerea substanelor minerale utile se efectueaz la 130 zcminte. ns aceast cifr nu reflect toat plintatea tabloului privind exploatarea subsolului. Conform studiului estimativ executat de Institutul de Ecologie i Geografie al AM pe teritoriul Moldovei exist circa 700 lucrri miniere din care se extrage argil, nisip, piatr spart. n cele mai multe cazuri exploatarea acestor lucrri se efectueaz fr autorizaie ceea ce duce la pierderi economice considerabile pentru stat, precum i la nrutirea situaiei ecologice n urm dezvoltrii proceselor exogene att n interiorul carierelor, ct i n teritoriile adiacente. Practic nu se execut lucrri de conservare a carierelor activitatea crora este suspendat i a cele de recultivare a carierelor rezervele crora snt epuizate. In prezent, cea mai mare influenta asupra multor specii faunistice economic importante pentru Republica Moldova o exercita vanatul si braconajul, deranjarea animalelor in perioada de

reproducere. Anume acestea sunt cauzele principale ale reducerii numarului de caprioare si mistreti. Ele au dus la scaderea brusca a numarului sau la disparitia locala a unor specii pretioase, cum sunt vidra, hermelina, cerbul, elanul etc. Vanatul excesiv al animalelor din categoriile de specii vulnerabile si periclitate duce la degradarea puternica a populatiilor si disparitia lor. Din cauza pescuitului selectiv al speciilor de pesti si a distrugerii locurilor de reproducere a lor, a avut loc schimbarea componentei specifice si de varsta a populatiilor. Asupra starii ihtiocenozelor influenteaza puternic si introdu-cerea in bazinele acvatice a speciilor noi de pesti, care provoaca o scadere numerica semnificativa a unor specii aborigene. Procesele de introducere a speciilor noi de pesti in bazinele acvatice din republica s-au intensificat in ultimii 30-40 ani. In fazele initiale ale acestora introducerea unor astfel de specii ca amurul alb, amurul negru, nisetrul siberian, crapul chinezesc, crapul nobil s.a. a sporit productivitatea bazinelor acvatice, care apoi a scazut brusc (de 6-7 ori). Exploatarile forestiere necorespunzatoare pe parcursul ultimelor 2-3 secole, desecarea baltilor si mlastinilor, activitatile in agricultura si de urbanizare au dus la schimbari substantiale in structura si compozitia padurilor, transformarea excesiva a diferitelor elemente ale landsafturilor naturale. Suprafata habitatelor forestiere s-a redus maximal la inceputul secolului al XX-lea. Terenurile de stepa, care in trecut ocupau peste 30% din teritoriu, au fost transformate prepon-derent in terenuri agricole. Asupra vitalitatii plantelor si animalelor s-a rasfrant negativ si schimbarea regimului hidrologic, poluarea rezer-voarelor acvatice. Ecosistemele forestiere, acvatice si palustre, de stepa si lunca sunt puternic degradate si necesita intreprinderea unor masuri urgente de restabilire a vitalitatii lor. Transformarile mentionate anterior au de-ter-minat, de asemenea, diminuarea diversitatii biologice si disparitia unui numar mare de specii. Printre speciile de plante si animale critic periclitate (cu exceptia speciilor, abundenta carora este mica datorita amplasarii lor la hotarul arealurilor) predomina cele caracteristice teritoriilor acvatice si palustre, stepelor si luncilor, masivelor forestiere de varsta mare. Este bine stiut faptul ca activitatea umana are un impact decisiv asupra mediului inconjurator, indeosebi asupra regnului animal si a celui vegetal. Impactul respectiv a luat o amploare deosebita in republica mai ales in ultimii 20-25 de ani. Valorificarea excesiva a terenurilor agricole, poluarea resurselor acvatice si a solului, reducerea suprafetelor cu vegetatie naturala, inclusiv a celor forestiere, au provocat fragmentarea, limitarea ariilor naturale, agravarea conditiilor de viata, limitarea ariei de raspandire a multor spetii de plante si animale si, drept consecinta, reducerea numarului lor si chiar disparitia unora dintre acestea. Comparand numarul actual al speciilor de animale si plante vulnerabile, periclitate si critic periclitate cu cel de acum 15-20 de ani, putem ajunge cu facilitate la concluzia ca starea ecologica a multora a devenit critica. Daca prima editie a Cartii Rosii includea 29 de specii de animale si 26 de specii de plante, apoi editia de fata cuprinde 126 de specii de plante si 116 de animale. Situatia respectiva reprezinta un semnal alarmant si demonstreaza necesitatea intreprinderii unor actiuni urgente si eficiente in scopul conservarii, protejarii si restabilirii ecosistemelor si, in special, a speciilor de plante si animale rare, amenintate cu disparitia sau pe cale de disparitie. Solutionarea urgenta a acestor probleme de prima necesitate este stipulata in documentele Conferintei ONU de la Rio de Janeiro (AGENDA XXI, 1992), in Conventiile si Acordurile internationale, in Legea Republicii Moldova privind protectia mediului inconjurator (1993), Legea privind regnul animal (1995), in Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (1998) etc.

In baza celor mentionate mai sus, Cartea Rosie a Republicii Moldova urmareste nu numai sa caracterizeze si sa prezinte starea ecologica actuala a speciilor de animale si plante vulnerabile, periclitate si critic periclitate, dar propune sl actiunile strict necesare pentru conservarea, reproducerea si valorificarea rationala a acestora. Este de datoria tuturor factorilor de decizie si a cetatenilor Republicii Moldova sa contribuie la realizarea prevederilor documentelor internationale si legislatiei nationale referitoare la protectia mediului, care va favoriza restabilirea unui echilibru ecologic si conservarea genofondului tarii. Regiunea Codrilor centrali, sectorul fluviului Dunarea, luncile fluviului Nistru si ale raului Prut, precum si lacurile Cuciurgan si Beleu sunt habitate principale ale majoritatii speciilor de plante si animale, amenintate de disparitie la scara nationala si europeana si mai dispun de populatii semnificative. Actualmente se desfasoara procesul de restabilire si ocrotire a monumentelor naturii, de istorie, cultura. Republica Moldova poseda o baza suficienta pentru organizarea turismului ecologic monumente ale naturii, peisaje si landsafturi unicale. Pentru utilizarea lor in scopuri turistice se impune necesitatea solutionarii unor probleme, cum ar fi protejarea teritoriilor destinate turismului ecologic de expansiunea activitatilor economice si de impactul turistic neorganizat. Un factor de distrugere a complexelor naturale pot deveni suvoaiele haotice de oameni. Masurile si normele neadecvate privind reglementarea turismului si incarcaturii recreationale in ecosistemele naturale influen-teaza negativ starea unui sir intreg de specii de animale si plante. Prin caracteristica calitativ a apelor se subnelege proprietile fizice, chimice i biologice ale acestora. Caracteristica calitativ se poate referi, fie la apele naturale, nainte sau dup utilizarea lor pentru diferite folosine, fie la apele din circuitul folosinelor, att n partea de alimentare, ct i n partea de evacuare. Gospodarirea apelor. Valorificarea terenurilor funciare, cresterea numarului populatiei au contribuit la schimbarea esentiala a retelei hidrografice. In Republica Moldova s-au efectuat lucrari de proportii de canalizare a raurilor, construire a rezervoarelor, desecare a luncilor etc., care au dus la sporirea turbiditatii apelor, distrugerea si innamolirea habitatelor hidro-biontilor, diminuarea brusca a diversitatii speci-fice, in multe cazuri in raurile mici ihtiofauna fiind nimicita totalmente. In ultimii 50 de ani, din bazinele acvatice ale Republicii Moldova au disparut unele specii de pesti, s-a micsorat abundenta speciilor economic valoroase si a sporit cea a speciilor nesemnificative. O alta problema importanta, care a aparut in anii '80 dupa construirea barajului de la Novodnestrovsk (Ucraina), este reglementarea scurgerii apei fluviului Nistru. Stabilirea unei modalitati nereusite de reglementare a scurgerii apei in aval din acest baraj (in majoritate din straturile reci) a dus la schimbarea cardinala a conditiilor ecologice de functionare a ecosistemelor din sectorul medial al fluviului Nistru si al lacului de baraj Dubasari de pe teritoriul Republicii Moldova. Acelasi impact negativ asupra biodiversitatii acvatice a raului Prut o are barajul CostestiStanca". Ca rezultat, s-au redus brusc indicii functionali ai ecosistemelor si biodiversitatii (regimurile termic si hidrografic, diversitatea specifica si abundenta lor). Trebuie mentionat ca a scazut considerabil capacitatea de reproducere a multor specii termofile, productivitatea unora reducanduse de cca 44 ori. Poluarea solurilor cu produsele petroliere rmne actual i se nregistreaz pe ntreg teritoriul al rii. Sursele principale fiind depozitele i staiile de alimentare cu carburani, spltoriile i staiile

de deservire, poluri de accident. Pe alocuri, n solurile din preajma instalaiilor electroenergetice, se depisteaz poluarea intens (cu depirea CMA de zeci i sute de ori) cu bifenili policlorurai (BPC). n perioada anilor 2007-2010 Direcia Monitoring al Calitii Mediului al Serviciului Hidrometeorologic de Stat a continuat investigaiile privind coninutul pesticidelor organoclorurate, bifenililor policlorurai, metalelor grele, fosforului i azotului (forme totale) n aluviunile acvatice din bazinele i rurile republicii. n contextul noilor conditii social-economice n domeniul ecologic a Republicii Moldova, dupa 1990 sa conturat urmatoarele tendinte: diminuarea eruptiilor de gaze n atmosfera de la surse stationare, fapt determinat de micorarea volumelor de productie industriala, n primul rnd la marile ntreprinderi industriale, majorarea eruptiilor de gaze n atmosfera datorita unei sporiri simtitoare a numarului de unitati de transport; extinderea zonelor de disconfort acustic ca urmare a creterii intensitatii circulatiei transportului i parcarii neorganizate a automobilelor n curti, precum i efectuarii constructiilor n zonele rezidentiale; nrautatirea calitatii de curatare a apelor de suprafata pe teritoriul tarii; restrngerea suprafetelor verzi, determinata de preluarea terenurilor pentru constructii, degradarea masivelor verzi sub influenta poluarii aerului i solurilor. Din considerentele expuse s-a modificat raportul diverselor surse de poluare: obiectivele termoenergetice - 7%, alte ramuri ale industriei - 13% i transportul - 80%. Avnd n vedere toate acestea, se pune problema gasirii unor solutii de atenuare a efectelor dezvoltarii spatiale asupra mediului natural. Alaturi de criteriul cantitativ al urbanizarii, care presupune nghitirea de mari spatii", se plaseaza i criteriile calitative, cum ar fi: igienizarea spatiului de habitat i creterea nivelului de trai al populatiei. n ceea ce privete igienizarea habitatului urban, se considera ca fiind acuta solutionarea unor aa cerinte ale populatiei ca: cererea de confort, cererea de seracii complexe de deservire, cererea de locuinte, o anumita igiena a spatiului de habitat, un mediu ambiant propice desfaurarii vietii social-economice etc. Pentru a mentine nealterate conditiile de viata, urmarind n permanenta pastrarea echilibrului ecologic, se impun unele masuri complexe i de competente diferite, menite sa asigure posibilitati sporite de recreare, dar i sa combata poluarea mediului n care traim (diminuarea factorului declanator de dezechilibru, degradarea produsa sa nu depaeasca acel prag optim" de functionalitate a ecosistemului respectiv, studierea fenomenelor de degradare n perspectiva pentru fiecare component degradat, cunoaterea inter-relatiilor om-natura, realizarea de noi spatii verzi, sporirea numarului de statii de incinerare a reziduurilor menajere i a deeurilor industriale etc.) Reducerea la minimum a efectelor negative asupra sntii populaiei i mediului nconjurtor cauzate de generarea i gestionarea deeurilor reprezint primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene n domeniul gestionrii deeurilor. Aceast politic urmrete reducerea consumului de resurse i favorizeaz aplicarea practic a urmtoarei ierarhii a prioritilor: prevenirea deeeurilor prin aplicarea tehnologiilor curate n activitile care genereaz deeuri; reducerea cantitilor de deeuri, prin utilizarea celor mai bune practici n fiecare domeniu de activitate generator de deeuri; valorificarea lor, prin refolosire, reciclare i recuperare energetic; eliminarea final prin depozitare. Prioritar este prevenirea formrii deeurilor, apoi miccorarea cantitii de deeuri, reutilizarea deeurilor, reciclarea, recuperarea de energie i, n ultimul rnd, eliminarea prin

depozitare. E binevenit scopul deplasrii spre o societate a reciclrii i recuperrii dar reutilizarea i reciclarea materialelor trebuie s fie preferat valorificrii energetice, ultima oppiune dup importann este depozitarea. Problema gestionrii deeurilor n Republica Moldova se manifest, tot mai acut, din cauza creterii cantitii i diversitii acestora, precum i a impactului lor asupra mediului nconjurtor. Dezvoltarea urbanistic i industrial a localitilor, precum i creterea general a nivelului de trai al populaiei, antreneaz producerea unor cantiti din ce n ce mai mari de deeuri. Prin varietatea substanelor organice i anorganice coninute, acestea fac ca procesul degradrii aerobe i anaerobe de ctre microorganisme s fie dificil de dirijat, provocnd, n cazul evacurii i depozitrii necontrolate, la poluarea solului, aerului i apei. Sunt afectate ecosistemele din vecintatea acestor depozite, crendu-se mari dezechilibre n cadrul lanurilor trofice. Organizarea activitilor de gestionare a deeurilor este obligaia generatorilor de deeuri (n cazul deeurilor de producie) i a administraiilor publice locale i operatorilor de salubritate (pentru deeurile generate de populaie). Msurile i aciunile nteprinse n scopul prevenirii, ameliorrii i reducerii polurii industriale: mbuntirea tehnologiilor existente pentru protecia calitii aerului, modernizarea spaiilor de desprfuire, montarea de filtre cu saci la silozurile de ciment n vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile n industria cimentului; msuri tehnologice pentru reducerea emisiilor de la centralele termoelectrice, centralele termice rezideniale si industriale, procesele industriale poluante; propagarea pe scar larg a aplicrii i meninerii sistemelor de asigurare a calitii i a celor de management de mediu prin investiii pentru obinerea certificatelor de conformitate care s contribuie substanial la creterea competitivitii companiilor care lucreaz n domeniile reglementate; stimularea comercializrii certificatelor de emisii de gaze cu efecte de ser; introducerea celor mai bune tehnici disponibile n vederea dezvoltrii fabricaiei de echipamente i utilaje specifice pentru crearea condiiilor de conformare cu cerinele Directivei IPPC; crearea de baze de date privind nivelul polurii, pragurile de alert, inventarul de emisii poluante; elaborarea i punerea n aplicare a planurilor i programelor de gestionare a calitii aerului. aciuni legislative i stimulente economice viznd aplicarea legii, a amenzilor, taxelor i penalitailor. Micorarea impactului negativ a agriculturii asupra mediului nconjurtor poate fi obinut pe dou ci principale: 1. Utilizarea metodelor moderne de gospodrire - susinerea real din partea statului a gospodriilor de fermieri i cooperatiste bazate pe proprietatea privat asupra pmntului, a mijloacelor de prelucrare a lui i a ntreprinderilor de prelucrare i realizare a produciei agricole ceea ce timp de dou decenii de tranziie aa i nu s-a realizat. 2. Ecologizarea agriculturii, prelund experienele existente deja de zeci de ani n mai multe state, care are drept scop exploatarea grijulie a terenurilor agricole cu reducerea maximal a eroziunii solurilor, sistarea degradrii fertilitii lor i creterea culturilor agricole fr chimicale, prin utilizarea ngrmintelor organice i fertilizanilor organic. Culturile furajere cultivate cu respectarea restriciilor ecologice va garanta i calitatea produciei din sectorul zootehnic. Ecologizarea agriculturii este inimaginabil fr a mri suprafeele terenurilor silvice pe seama miilor de pante rmase aproape fr vegetaie, restabilirea luncilor i a fiilor forestiere de protecie. Reieind din cele menionate este necesar de a efectua:

Inventarierea zcmintelor minerale nemetalifere existente; Estimarea strii acestor zcminte i posibilitilor lor de valorificare; Amplificarea controlului att din partea Supravegherii geologice de stat, ct i din partea Ageniilor i Inspeciilor ecologice asupra carierelor care nu se exploateaz i necesit a fi recultivate. Pentru asigurarea pastrarii si dezvoltarii biodiversitatii sunt necesare pe viitor noi eforturi in dezvoltarea retelei de arii naturale protejate de stat. In acest proces ar fi bine sa se includa toate organele administratiei publice de stat, autoritatile publice locale, institutiile de invatamant de toate nivelurile si nu in ultimul rand populatia. Acest proces este complex si complicat, cere timp, rabdare, intelegere si profesionalism. n scopul ameliorarii starii mediului ambiant, n Republica Moldova sunt utile urmatoarele actiuni: extinderea participarii cetatenilor la managementul mediului ambiant, asigurarea educatiei i contientizarii ecologice a populatiei; zonarea eco-teritoriala, determinarea zonelor eco-antropo-gene conform gradului de poluare a ecosistemelor; organizarea carcasei naturale unitare din punct de vedere ecologic al oraului; recultivarea terenurilor epuizate; diminuarea deversarii deeurilor nocive; introducerea tehnologiilor moderne de filtrare a apei potabile, utilizarea aprovizionarii derivate i repetate cu apa; elaborarea unor masuri de stimulare a aplicarii unor noi tehnologii n domeniul conservarii energiei; sustinerea i stimularea mijloacelor de transport sigure i inofensive pentru mediul ambiant; perfectionarea organizarii circulatiei rutiere, extinderea capacitatii de trafic a magistralelor, reglementarea riguroasa a parcarilor auto, construirea i reconstruirea intersectiilor rutiere i ncruciarilor de trafic; monitorizarea mediului ambiant.

Elaborarea de acte normative, ordine i planuri de activiti: Hotrrea Guvernului nr. 1157 din 13.10.2008 cu privire la aprobarea Reglementrii tehnice Msurile de protecie a solului n cadrul practicilor agricole; Ordinul nr. 179 din 10 septembrie 2008 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de completare a Crii istoriei cmpurilor; Ordinul nr. 130 din 25.06.2010 cu privire la Planul de aciuni n scopul implementrii Reglementrii Tehnice Msurile de protecie a solului n cadrul practicilor agriclole; Irigarea terenului agricol la Blureti, r-nul Nisporeni Ordinul nr. 119 din 02.06.2010 cu privire la aprobarea Programului de conservare i sporire a fertilitii solului. 2. Aciuni de determinare a ariilor de manifestare a degradrii i deertificrii solurilor. n scopul identificrii ariilor afectate i prognozei proceselor de degradare i de deertificare a resurselor de sol au fost elaborate urmtoarele materiale metodice: Metodologia evolurii complexe a solurilor. Chiinu, 2007; Metodologia de evoluare i management a secetei pedologice. Chiinu, 2007; Indici i reguli de evaluare i management a secetei pedologice. Chiinu, 2007;

Metodologia de evaluare a riscului polurii solurilor agricole. Chiinu, 2008; Codul de bunele practici agricole. Chiinu, 2007; Ghidul metodic Managementul riscurilor n cadrul practicilor ecologice. Chiinu, 2008. 3. Reabilitarea i dezvoltarea sistemelor de irigare. n scopul combaterii deficitului de umiditate i dezvoltrii sistemelor de irigare au fost ntreprinse urmtoarele aciuni: Relansarea folosirii irigaiilor i n ultima instan reabilitarea i modernizarea tuturor zonelor unde acestea se dovedesc viabile; Promovarea i ncurajarea irigaiilor sub o larg gam de tipuri de management a fermelor agricole n zonele viabile; Efiencientizarea lucrrilor de exploatare i ntreinere a irigaiilor n zonele viabile. 4. Promovarea tehnologiilor agricole resurso-productive. ntru reducerea riscului degradrii i deertificrii solului au fost elaborat i se promoveaz conceptul tehnologiilor resurso-productive conform cruia: Sortimentul de culturi se va adapta condiiilor de asigurare cu ap, urmrindu-se satisfacerea cerinelor economice din produsele de baz; Rotaia culturilor i organizarea asolamentelor vor urmri asigurarea acumulrii i conservrii apei n sol, ameliorarea nsuirilor fizice, chimice i biologice ale solului, evitarea dezvoltrii agenilor patogeni, duntorilor i a buruienilor; Vor fi promovate sisteme de lucrare minim i lucrri care asigur meninerea resturilor vegetale la suprafaa terenului n vederea acumulrii i conservrii apei n sol, reducerea eroziunii prin ap i vnt i economisirea carburanilor; Se vor cultiva soiuri i hibrizi cu perioada de vegetaie mai scurt, tolerante la secet i ari; Metodele culturale se vor adapta la rezervele de ap din sol, prognoza precipitaiilor i asigurarea apei prin irigare; Fertilitatea solului se va ameliora preponderent prin fertilizarea organic cu gunoi de grajd sau resturi organice compostate, ngrminte verzi i culturi leguminoase anuale i perene, precum i prin aplicarea unor cantiti minime necesare de ngrminte chimice. In cazul pajitilor se vor ntreprinde urmtoarele aciuni: ncrcare cu animale n funcie de productivitatea punii; nceperea punatului primvara numai dup ce solul este n stare de maturizare fizic i iarba are peste 10 cm nlime, i nceperea sezonului de punat cu cea o lun nainte de apariia ngheului; Interzicerea punatului pe ploaie; Amenajarea umbrarelor i locurilor de adpat pentru animale; Folosirea pajitilor alternative (1-2 ani pune, 1-2 ani fnea); Rensmnarea (doar pe suprafee degradate cu amestecuri de ierburi rezistente la condiii ecopedologice mai aspre, lucerna i plante anuale de nutre. Resursele de sol, care constituie principala bogie natural a rii, necesit o gestionare adecvat, bine argumentat, orientat spre utilizarea eficien i protejarea solurilor n calitate de obiect natural polifuncional i mijloc important de producie n agricultur. Starea actual a resurselor de sol este ngrijortoare, utilizarea lor rmne neeficient i uneori distructiv. Printre motivele acestei situaii este i lipsa unei strategii de stat viabile

i a unui serviciu independent de gestionare a solurilor. Privatizarea pmntului i parcelarea fondului funciar a complicat posibilitatea gestionrii eficiente a resurselor de sol. n practic nu se respect recomandrile i condiiile necesare de protejare a solurilor, lipsesc asolamentele agricole, nu se implementeaz msurile antierozionale, bunele practici de conservare a solurilor sunt neglijate. Pe fiile nguste, amplasate dealungul pantelor, n aceeai direcie se efectueaz lucrarea solului (de la deal la vale), ceea ce accelereaz eroziunea. Dup voia deintorilor de terenuri, deseori cu cele mai calitative soluri, suprafeele considerabile se exclud din circuitul agricol n scopuri neagricole, altele rmn nelucrate i lsate prloag.

n condiiile reliefului accidentat, predominrii pantelor cu diferite nclinaii, tot sistemulde agricultur trebuie s fie bazat pe principii pedoecologice antierozionale. Organizarea terenurilor agricole trebuie s permit asigurarea proteciei efective a solurilor. Asemenea organizare este complicat de realizat n condiiile fragmentrii i parcelrii fondului funciar. Din aceste considerente se efectueaz aa numita consolidarea terenurilor agricole parcelate. Consolidarea terenurilor prezint o problem dificil social, juridic etc. Dar scopul consolidrii, care const n crearea posibilitilor organizrii antierozionale, implementrii asolamentelor i sistemelor regionale de utilizare eficient i protejare a solurilor, devine un imperativ actual, extrem de important pentru economia naional. Consolidarea poate fi efectuat inclusiv n condiiile privatizrii; cotele valorice i parcelele private pot fi incluse ntr-un masiv organizat pe principii antierozionale, deintorii obligndu-se s respecte regulile comune de utilizare a terenului i tehnologiile de protecie a solurilor. Procesul consolidrii terenurilor agricole ofer posibilitatea de a exclude din fondul arabil sau a reorienta utilizarea pantelor abrupte cu soluri moderat i puternic erodate, de a restabili fiile forestiere de protecie. O atitudine deosebit necesit solurile cu potenial redus de productivitate (soloneurile, solonceacurile, solurile cernoziomoide, mocirlele .a.). Lucrarea i utilizarea tradiional a acestor categorii de soluri este neeficient. Implementarea unii sistem specific de conservare necesit fondul punilor, care actualmente este n stare de degradare. n ultimii ani au fost mpdurite suprafee considerabile de terenuri cu soluri puin productive sau degradate. Plantaiile forestiere, fiind ngrijite n primii ani, reduc potenialul activizrii eroziunii i, n unele cazuri, a alunecrilor de teren. Rolul de protecie n aceste plantaii revine nu att arborilor ct nveliului ierbos. Din aceste considerente plantaiile forestiere trebuie s fie amplasate conform principiilor antierozionale de-a curmeziul pantei sau sub un anumit unghi. Apreciind pozitiv, din punct de vedere antierozional, plantaiile forestiere, menionm c acestea nu prezint i nu creeaz ecosistemele naturale, care se autoregleaz i se reproduc. Cu timpul v-a aprea problema renovrii sau nlocuirii plantaiilor, utilizarea i protejarea n continuare a terenurilor, avnd n vedere c n decursul unei generaii a plantaiei solul nu devine nici mai fertil i nici mai calitativ. Toate problemele utilizrii eficiente i protejrii solurilor necesit a fi gestionate la nivel de stat, care ar include: 1) Elaborarea i implementarea unui program special de gestionare a resurselor de sol; 2) Elaborarea i adaptarea unei legi speciale (Legea solului) cu sistem de msuri pentru asigurarea funcionrii ei; 3) Constituirea unui organ independent special de gestionare a resurselor de sol; 4) Realizarea unui program de consolidare a loturilor individuale i organizrii masivelor consolidate pe principii pedoecologice antierozionale; 5) Crearea carcasei naturale de conservare a solurilor, cu sisteme de fii forestiere antieoliene i antierozionale, conectate cu masivele forestiere existente;

6) Excluderea din fondul arabil a solurilor puin productive i erodate, prin transferul lor ntr-un fond special de revendicare (i nu numai prin mpdurire); 7) Elaborarea i implementarea asolamentelor adaptate la condiiile zonale, cu includerea ierburilor perene i sistemelor antierozionale; 8) Organizarea i reglementarea exploatrii terenurilor din fondul funciar public (puni, imauri, fondul de rezerv .a.). Pentru realizarea Programului de valorificare a terenurilor noi i de sporire a fertilitii solurilor din bugetul de stat pentru anul 2010 au fost alocate mijloace financiare n sum de 12 milioane lei. n urma valorificrii acestor bani au fost efectuate urmtoarele lucrri: desecarea terenurilor cu exces de umeditate de 350 ha cu includerea lor n circuitul agricol; lucrri tehnice de cultivare pe o suprafa de 268 ha i includerea acestor terenuri n circuitul agricol; construirea a 7 iazuri cu oglinda apei de 37 ha; au fost curite 6 km canale de desecare, 10 km ai albiilor rurilor mici. Din Fondul Ecologic Naional au fost aprobate spre finanare 45 mln. 364 mii lei pentru mbuntiri funciare (stoparea alunecrilor de teren i a proceselor erozionale, mpdurirea terenurilor degradate, consolidarea digurilor de protecie antiviitur, elaborarea documentaiei de proiect pentru lichidarea consecinelor inundaiilor i ntreprinderii msurilor de protecie contra lor). Pe terenurile degradate, gestionate de primrii, n anul 2010 au fost plantate 257 ha plantaii forestiere. De asemenea, au fost plantate doar 42 ha fii forestiere de protecie a cmpurilor agricole i 47 ha de fii forestiere de protecie a resurselor acvatice. Concluzii Din pacate acest referat a mai demostrat o data un declin al puterii de influena ecologica n Republica Moldova .Dezvoltarea formaiunilor neguvernamentale la nivel local contribuie esenial la realizarea activitilor eficiente de protecie a mediului, la efectuarea controlului asupra strii i calitii factorilor de mediu, la educaia ecologic eficient a populaiei etc. Cu toate acestea, starea i protecia mediului n Republica Moldova la unele compartimente biodiversitatea, fertilitatea solului, calitatea apei, deeurile i altele, precum i contientizarea ecologic i atitudinea populaiei la protecia mediului sunt nesatisfctoare i necesit eforturi consistente, permanente i consolidate. Numai n aceste condiii vom ajunge la o atitudine i comportare mai grijulie n mediul n care trim i la realizarea unui trai decent pentru fiecare cetean ntr-un mediu sntos.De lucru este mult pentru ntreaga societate pe timp ndelungat.