A n i i ! V. Zălau, 1 - 1 5 Iunie 1 9 2 8 . N T . 1 1 - 1 2 .

ŞCOALA NOASTRĂ REVISTĂ PEDAGOGICĂ-CTJLTURALĂ,

organ oficial al revigoratului şcolar, al comitetului şcolar judeţean şi al asociaţiei învăţătorilor uin judeţul Să ! aj .

Director: loan Mango. ^ Redactor: L . Ghergariu.

Preocupări.

Inaugurarea nouilor localuri şcolare In ziua de 27 Mai a. c. Dl Ministru al Instrucţi­

unii, Dr. C. Angelescu, smulgându-se din noianul ocu-paţiunilor a venit şi în mijlocul nostru, ca să vadă şi să se convingă personal despre situaţia învăţământu­lui şi de munca şi jertfele, aduse în interesul şcoalei. Deşi obişnuiţi să-1 vedem peste tot locul, necruţând nici o jertfă şi osteneală când este vorba de interesele cirlturale şi ale învăţământului, pentru noi, cei din ju­deţul Sălaj, această vizită este şi va rămânea un eve­niment rar şi de mare importanţă. Este cel dintâi caz când un ministru al instrucţiunii cercetează .şcoalele noastre. De sigur de aceste gânduri au fost conduse toate sufletele când l-au primit aşa de bine în tot locul p& unde a trecut.

Domnul Ministru a sosit în Ghicea la ora 5 dim. în societatea dlor P. Ghiţescu, dir. gen. al învăţămân­tului primar-normal; Ştefan loan, vicepreş. camerei; Condruş, deputat; Popescu, director de cabinet; llie-scu, şef de cabinet şi Mantero ziarist italian dela Giornale d'Italia.

La gară a fost întâmpinat de către Dnii Dr. loan Ossian, prefectul Sălajului; E. Panaitescu, prof. univ. şi deputat; Gh. Bota, şef insp, şcolar; H. Constanti-nescu, P. Dejeu, P. Dan, Dr. Aug. Caba şi I. Silaghi-Corbu, inspectori şcolari; Lt.-Colonel I. Cloaje; Cornel

Pop, dir. şcoalei normale; L. Ghergariu, dir. de liceu; I. Luca, profesor; Em. Habor, pretorul plasei Ciucea; I. Mango, revizor şcolar; D. Mărgineanu, subrevizor şcolar, etc. Presa a fost reprezentată prin trei ziarişti. Dl Prefect 1-a salutat în termeni călduroşi.

După luarea dejunului a vizitat cu întreaga suită şi autorităţile din Cluj mai întâi şcoala nouă din Va-lea-Drâganului (jud. Cluj), iar de aici a trecut în Sălaj, unde a vizitat şi asistat la inaugurarea nouilor loca­luri şcolare din Boian-Ples a, Stârciu, Răstolţ, Vaşca-pău, Rachiş, Gălpâia, Var, Năpradea, Cheud şi Biuşa. In cursul drumului a mai vizitat şi alte scoale pe lângă cele amintite. In toate comunele pe unde a tre­cut a fost primit în modul cel mai sărbătoresc de câtre săteni şi elevii şcoalelor în frunte cu învăţătorii şi preoţii, cari i-au adresat în frumoase cuvinte bun sosit, iar elevii i-au oferit flori. In mai multe comune vorbirea de primire au ţinut-o elevii. A vorbit frumos elevul Rus Jovian din Vaşcapău.

In Jibou s'a dat un banchet, la care pe lângă cei amintiţi mai sus au luat parte şi învăţătorii din acea­stă plasă, în frunte cu preşedintele D. Ilea, cari îşi ţineau adunarea subsecţiei. Dl Prefect Dr I. Ossian a rostit o frumoasă cuvântare în onoarea Dlui Ministru. DSa mulţumind, arată că numai prin cultură se va putea asigura întărirea neamuLui şi a. ţării.

Toate clădirile au fost fotografiate împreună cu asistenţa.

După terminarea inaugurărilor Dl Ministru a fost oaspele Dnei şi Dlui Hossu-Longin în Băseşti, de unde a plecat în ziua următoare la Maramureş.

Dl Ministru intenţiona, ca în 29 să viziteze şi şcoalele din plăşile Cărei şi Valea lui Mihai, dar din cauza timpului prea scurt şi trebuind să participe şi la serbările centenarului liceului din Beiuş, nu şi-a putut realiza întreg programul. S'au făcut şi în aceste plăşi pregătiri de frumoase primiri şi a fost aşteptat de mici şi mari până noaptea târziu în toate comu­nele prin cari trebuia să treacă.

Cu cele văzute şi constatate Dl Ministru a rămas deplin mulţumit după cum rezultă din declaraţiile de mai jos, făcute corespondentului dela »Curentul«.

»Am vizitat patru judeţe: Sălaj, Maramureş, Satu-Mare,.Bihor. Atât şcolile din oraş, cât şi o parte din noile construcţii şcolare din aceste părţi. Impresiunea ce am avut vizitând şcolile româneşti a fost mai mult decât satisfăcătoare. Comparând situaţiunea de astăzi cu cea de acum patru ani, când am fost pentru ultima dată şi am vizitat a-ceste şcoli, găsesc o deosebire extraordinară. E un progres uimitor care face cinste întregului corp didactic din această parte a ţării. Dascălii grăniceri au făcut adevărat apostolat«.

»Impresiunea profundă ce mi-au lăsat atât şcolile din oraş cât şi cele din sate a fost împăr­tăşită de acei cari mă însoţeau ; în special de un reprezentant al presei italiene care a rămas uimit că s'au putut face progrese atât de mari într'un timp atât de scurt«.

»S'au clădit în toate patru judeţele foarte multe şcoli primare în comunele rurale. Cele în­cepute acum câţiva ani sunt unele terrninate, al-, tele în lucru«.

»Ceeace pot spune este, că am observat în toate părţile un avânt şi o mare însufleţire. Am pus elevilor din diferitele şcoli, întrebări din Is­torie, Geografie şi alte materii. Răspunsurile au fost foarte satisfăcătoare. Aceasta arată până la evidenţă că dascălii şi-au făcut datoria şi merită toată lauda«.

«Constat de asemenea că organele de control sunt şi în această parte a ţării la înălţimea cerin­ţelor actuale«.

E rândul nostru acum, ca să realizăm nădejdile legate de şcoală pentru consolidarea neamului şi a ţării.

I. Mango.

La sfârşitul anului şcolar Suntem din nou în pragul încheierii unui an şco­

lar şi a unei munci intelectuale istovitoare. Cronicele şcolare îl vor trece şi pe acesta la răboj, în cele mai multe cazuri ca pe un simplu eveniment obişnuit. Noi însă nu putem trece aşa uşor, ci trebue să ne oprim puţin .şi să reflectăm. asupra lui, ca să vedem cât s'a făcut şi cum s'a muncit. Dacă toţi aceia, cari au sub conducerea loi o gestiune financiară, economică, e t c , la sfârşitul ei se opresc, o examinează, îşi fac bilanţul şi planul de muncă pentru viitor, cu atât mai mult şcoala, care conduce pregătirea intelectuala şi morală a unui neam, trebue să-şi examineze munca şi să-şi încheie bilanţul rezultatelor obţinute în cursul unui an, ca potrivit acelora să-şi facă şi ea un plan de muncă cumpănit, ca să poată munci mai sistematic şi mai efectiv în viitor.

Să vedem deci cum se prezintă sub acest raport anul şcolar dispărut!

Început sub răi auguri prin faptul, că deschiderea cursurilor s'a amânat cu o lună şi jumătate pentru paralizia infantilă, care din fericire în judeţul nostru n'a bântuit, a decurs normal fără să întâmpine pedeci mai mari. Abia ici-colea, la câteva scoale s'au ivit unele boale molipsitoare, cari au împedecat pe câteva zile mersul regulat al învăţământului, dar fără să se­cere jertfe.

Situaţia materială a şcoalelor în general a fost satisfăcătoare. Cu mici excepţiuni localurile şcolare au fost reparate şi curăţite la timp şi provăzute cu cele necesare, multe chiar cu abundenţă. S'au făcut mari eforturi pentru asigurarea acestei situaţii şi puţine scoale au avut de suferit sub acest raport.

Situaţia se prezintă destul de bine şi în privinţa localurilor şcolare de cari avem în toate comunele ur­bane şi rurale. Cea mai mare parte din ele sunt clă­diri proprii şi puţine închiriate. Majoritatea absoluta a

lor este în stare bună şi corespunzătoare In 36 co­mune unde nu aveam ori erau necorespunzătoare s'au luat în proiect noui clădiri, pe lângă cele 8 rămase neterminate din anii precedenţi. Distribuirea ajutorului de 1 mii. şi jum. nouilor clădiri s'a şi început deja şi acest ajutor se va întregi la peste 2 mii. în cursul acestui an cu sumele, ce vom mai primi dela Minister şi judeţ. Aceste ajutoare sunt singurele izvoare de ve­nit ale comitetului după sistarea taxei de 5 L. la jug. cad. Lucrările s'au şi început deja în unele comune.

Posturile înv. s'au înmulţit cu 10 şi s'au înfiinţat 4 scoale primare_ noui şi 1 grădină de copii. Au func­ţionat în total 284 scoale de stat cu 484 înv., dintre cari 456 titulari şi 28 ajutori, 17 grădini de copii cu 2 0 conducătoare şi 105 scoale confesionale minoritare şi 1 grădină de copii cu 175 puteri didactice. Mare parte din> înv. suplinitori dela stat sunt absolvenţi de şcoală normală şi cu diplomă.

Cu acestea însă acţ.unea de organizare a învăţă­mântului primar încă nu s'a terminat. Mai este mult de făcut până cand vom putea aduce la şcoală şi cele câteva mii de copii, cari azi nu o frecventează. Dar situaţia este neasemănat mai bună decât în trecut şi se îndreaptă an de an.

Trebue să amintim aci, că acţiunea de organizare a învăţământului-reclamă timp mai îndelungat şi nu poate forma obiectul de preocupare numai al or­ganelor şcolare, ci trebue să contribue cu munca şi sprijinul lor toate autorităţile şi persoanele oficiale, chiar dacă au mai puţin contact cu şcoala şi învăţă­mântul, fiindcă ea nu oste o chestiune de rezort a cutărei autorităţi, ci este a ţârii întregi. Fiecare auto­ritate şi cetăţean trebue să o privească ca pe o che­stiune, care îl priveşte de aproape.

Din cele expuse până aci rezultă, că condiţiunile de huna funcţionare a învăţământului primar au fost asi­gurate în măsura cea mai mare a posibilităţilor între împrejurările de azi. Urmează acum să examinăm şi

calitatea şi cantitatea muncii şi rezultatele obţinute, ca să vedem că în ce grad s'a realizat scopul şi ce măsuri se impun în viitor.

Constatăm din capul locului, că deşi mulţi îşi uită de datorie ori muncesc superficial, majoritatea învăţă­torilor a depus o muncă sârguincioasă şi pricepută în ogorul şcoalei, mulţumită căreia cu sfârşitul anului curent învăţământul primar se prezintă în condiţiuni mai bune decât în anii precedenţi. S'a făcut un învă­ţământ mai serios, mai adânc şi mai bogat în rezul­tate. Nu putem însă spune acelaş lucru *şi de-spre a-tingerea în întregime a scopului, ce urmăreşte şcoala primară. Suntem încă destul de departe, dar urinăm o cale bună către realizarea lui şi dacă vor munci toţi şi mai departe cu dragostea şi sârguinţa recerută an cu an ne vom apropia tot mai mult de el.

Sunt multe cauzele pentru cari nu s'a putut rea­liza în întregime scopul şi aproape toate sunt de or­din intern. Ne vom ocupa cu cele mai principale din­tre ele, ca scoţându-le în evidenţă să le putem vedea cu toţii mai bine şi văzându-le să le putem delătura. Cu cât ne vom scăpa mai repede de ele, cu atât mai curând ne vom vedea ajunşi Ia ţintă. Totul depinde de noi.

începem cu frecvenţa, care în general este slabă şi la oraşe şi la sate. Elevii vin târziu toamna la şcoală, iar primăvară o părăsesc curând: Abia în lunile de iarnă este mai bunişoară, dar şi în această peri­oadă numărul absenţilor este destul de mare. Pentru îmbunătăţirea ei se face puţin. Mulţi învăţători nici listele de absenţii nu le fac, iar cei cari le fac, cred, că cu aceasta au făcut cel puţin destul dacă — nu prea mult. Amenzile se acumulează şi încasează după expirarea termenului legal târziu când produc adevă­rate revolte.

Situaţia aceasta nenorocită nu se mai poate to­lera, trebue sanată întrebuinţând mijloace potrivite.

In acest scop înainte de toate învăţătorii necon­diţionat trebue să iea contact cu părinţii şi elevii ab-

senti, cu cei dintâi în adunări convocate şi ocazionale, personal acasă, la toate convenirile, e tc , cu elevii personal şi prin elevi. Se vor mai folosi şi de ajuto­rul, ce Ie poate da primăria. La înscrieri nu vor forţa la şcoală pe aceia, despre cari ştiu, că nu vor putea frecventa,pot fi scutiţi legal ori aproape legal. Când părinţii au mare lipsă de ajutorul copiilor, îi vor scuti câte o zi două cu condiţia să frecventeze regulat cur­surile în viitor. Vor mai inventa şi alte mijloace po­trivite pentru îmbunătăţirea frecvenţei şi le vor co­munica şi altora, ca să se poată folosi de ele.

Amendarea părinţilor să fie cel din urmă mijloc, dar să se controleze şi forţeze ca amenzile să fie în­casate la termen, deoarece numai aşa se va îndrepta situaţia fără a produce nemulţumiri mai mari.

Să nu sé uite împrejurarea, că pentru frecvenţă este răspunzător în cel mai mare grad şi trage con­secinţele însuşi învăţătorul.

Asupra frecvenţei are influinţă covârşitoare modul ţinerii cursuri'or de către învăţători şi progresul ce se face în scoală. Unde se ţin regulat cursurile şi se vede spor pe urma lor şi părinţii se îndeamnă să trimită regulat copiii la şcoală, fiindcă văd, că profită dacă frecven­tează regulat.

Mulţi dintre învăţători însă nu ţin regulat cursu­rile. Lipsesc dela şcoală zile întregi fără nici un mo­tiv serios. Iar când sunt acasă nu ţin regulat orele de curs şi nu fac un învăţământ din care elevii să poată profita. Intre astfel de împrejurări nu ne putem mira dacă sătenii, cari toate acestea le văd nu se îndeamnă să trimită copiii la şcoală, unde nu învaţă, ci pierd vremea degeaba.

In cele mâi multe scoale predarea lecţii1 or nu se face metodic. Mai lipseşte apoi o orientare sigură asu­pra concentrării şi aplicării lui, Unele materii (obiecte) se neglijează cu totul ori se predau superficial, cum sunt : exerciţiile gramaticale şi de compunere, cetirea logică şi estetică, desenul, caligrafia, lucrările în scris şi în multe scoale chiar şi istoria, etc. Am văzut la

examenele de absolvire a cl. VII, că unii elevi au cunoştinţe gramaticale reduse şi defectuoase, recitau istoria mehanic, nu erau în stare să reproducă conţi­nutul alor 4—5 rânduri cetite, nu se ştiau exprima, greşeau la tabla înmulţirii, scriau râu (necaligrafic), nu ştiau sta la scris şi prinde corect condeiul în mână, etc.

Cu un învăţământ făcut în acest fel nu putem face progres. Trebue să-1 îndreptăm din propria noa­stră iniţiativă, altfel dăm de mal cu el. Singurul mod de îndreptare este acela, ca să predam metodic întreg materialul prevăzut de programa analitică şi să nu neglijăm nici o materie, deoarece toate sunt importante.

Rezultatul învăţământului făcut în modul indicat mai ,sus este meliamzarea care bântue în şcoalele noa­stre ca o epidemie. Cauza acestei profanări a învăţă-' mântului este, că pentru învăţători este mai uşor să dea elevilor să memorizeze lecţii rău făcute ori ne­preparate, fără a se cugeta, că le fac cel mai mare rău, fiindcă îi constrâng să înveţe forme goale de cu­vinte şi fraze pe cari nu le înţeleg şi nu le pot nici asimila. Această batjocorire a învăţământului trebue scoasă afară din şcoală cu sbiciuî dacă altfel nu se poate.

Stabilite relele de cari sufere învăţământul, este datoria tuturor să conlucre" la delăturarea lor şi per­

fecţionarea huăţământu'ut prin căutarea şi aplicarea mij­loacelor, cari ne pot servi în acest senz.

Aceia dintre noi, cari nu-şi înţeleg menirea ori n'au vocaţiune, vor face bine şi pentru ei ca şi pen­tru, învăţământ dacă îl vor părăsi şi vor lăsa pe cei cari ştiu şi voesc să muncească.

De încheiere numai atât, că doresc să fie primite aceste destăinuiri cu aceeaş bunăvoinţă- cu care au fost scrise şi să aducă îndreptările dorite de toţi prietenii învăţământului. Atunci suntem siguri, că învăţământul în viitor se va prezenta mai bine. Aceasta este şi trebue să fie dorinţa şi ţinta noastră a tuturor.

/. Mango

Chestiuni didactice.

Predarea artimeticei în şcoala primară.

i (Continuare.)

Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de în-părţiri — forma a... parte — în cadrul minierilor 20. — Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de adu­nări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri în cadrul minierilor 20. Rezolvări şi executări de probleme de adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri în cadrul numeriior 20. — Intuirea numeriior 20—50 pe hârtiuţe de 10 şi de 1. Scrierea numeriior 20—50. Intuirea numeriior 20— 50 pe hârtiuţe de câte 1 pentru a-i face pe elevi sa­şi dea seama cât face fiecare număr în uniuni. — In­tuiri de adunări pe hârtiuţe de 10 şi de 1 în cadrul numeriior 20—50. Adunări de lucruri imaginate în cadrul numeriior 20—50. Adunări de numeri abstracţi în cadrul numeriior 20—50. Scrieri de adunări în ca­drul numeriior 20—50. Rezolvări $i executări de prob­leme de adunări în cadrul numeriior 20 - 5 0 . Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de adunări în cad­rul numeriior 20 — 50. — Intuiri de scăderi pe hârti­uţe de 10 şi de 1 în cadrul numeriior 50—20. Scă­deri de lucruri închipuite în cadrul numeriior 50—20. Scăderi cu numeri abstracţi în cadrul numeriior 50— 20. Rezolvări şi executări de probleme de scădere în cadrul numeriior 53—20. Scrieri, rezolvări şi execu­tări de scăderi în cadrul numeriior 5 0 - 2 0 . — Intuiri de înmulţiri pe obiecte în cadrul numeriior 50. înmul­ţiri de lucruri imaginate în cadrul membrilor 50. în­mulţiri cu numeri abstracţi în cadrul numeriior 50. Scrieri de înmulţiri în cadrul numeriior 50. Tablo în­mulţirii în cadrul numeriior 50. Rezolvări şi execu­tări de probleme de înmulţiri în cadrul numeriior 50. Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de înmul-

ţiri în cadrul numerilor 50. — Intuiri de împărţiri pe obiecte —ambele forme — în cadrul numerilor 50. In-parţiri de lucruri imaginate în cadrul numerilor 50. împărţiri de numeri abstracţi în cadrul numerilor 50. Scrieri de înpărţiri în cadrul numerilor 50. Tablo îm­părţirii în cadrul numerilor 50. Rezolvări şi executări de probleme de împărţiri în cadrul numerilor 50. Scri­eri, rezolvări şi executări de probleme de împărţiri în cadrul numerilor 50. — Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de adunări, scăderi, înmulţiri şi împăr­ţiri în cadrul numerilor 50. Rzolvări şi executări de probleme de adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri în cadrul numerilor 50.

In cadrul materiei prescrisă pentru cl. Il-a, după repetirea materiei din clasa I-a se va trasa: — Intu­irea numerilor 50—100. pe hârtiuţe de 1, 10 şi 100. Scrierea numerilor 5 0 - 100. Intuirea numerilor 50— 100 pe hârtiuţe de câte 1 prin schimbare pentru a-i face pe elevi să-şi dea vseama cât face fiecare număr în unimi. — Intuiri de adunări pe hârtiuţe de 10 şi de 1 în cadrul numerilor 50— 100. Adunări de lucruri imaginate în cadrul numerilor 50—100 Adunăride nu­meri abstracţi în cadrul numerilor 50 - 100. Scrieri de adunări în cadrul numerilor 50—100. — Intuirea met-ruluij decimetrului şi a centimetrului şi raportul din­tre ele. Intuirea litrului, decilitrului şi a centrilitrului şi raportul dintre ele. Intuirea kilogramului, hectogra-mului şi a raportului dintre ele. Intuirea lentui şi a banului şi raportul dintre ele. Rezolvări şi executări de probleme de adunări în cadrul numerilor 50—100. Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de adunări în cadrul numerilor 5 0 - 1 0 . — Intuiri de scăderi pe hârtiuţe de 100, 10 şi 1 în cadrul numerilor 100—1. Scăderi de lucruri imadinate în ladrul numerilor 100— 1. Scăderi de numeri absfracti în cadrul numerilor 100 — 1. Scrieri do scăderi în cadrul numerilor 100—1. Rezolvări şi executări de probleme de scăderi în cad­rul numerilor 100 — 1, Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de scăderi în cadrul numerilor 100—1. — Intuiri de înmulţiri pe obiecte în cadrul numerilor 100.

înmulţiri de lucruri imaginate in cadrul numeriîor 100. Scrieri de înmulţiri în cadrul numeriilor 100. Tablo înmulţirii în cadrul numeriîor 100. Rezolvări şi exe­cutări de probleme de înmulţiri în cadrul numeriîor 100. Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de în­mulţiri în cadrul numeriîor 100. — Intuiri de împăr­ţiri pe obiecte — ambele forme — în cadrul numeri­îor 100. împărţiri de lucruri imaginate —ambele for­me — în cadrul numeriîor 100. împărţiri de numeri obstracti — ambele forme — în cadrul numeriîor 100. Scrieri de împărţiri — ambele forme — în cadrul nu­meriîor 100. Tablo împărţirii — ambele forme — în cadrul numeriîor 100. Rezolvări şi executări de prob­leme de împărţir — ambele forme — în cadrul nu­meriîor 100: Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de împărţiri — ambele ferme — în cadrul numeriîor 100. — Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de adunări, scăderi, înmulţiri si împărţiri în cadrul nu­meriîor 100. Rezolvări şi executări de probleme de adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri în cadrul nu­meriîor 100. — Intuirea numeriîor 100 1000, pe hâr-tiuţe de 1, 10, 100 şi 1000. Scrierea numeriîor 100— 1000. Intuirea numeriîor 100 —100 pe hârtiuţe de câte 1 prim schimbare pentru a i face pe elevi să-şi dea seama cât face fiecare număr în unimi. — Intuiri de adunări pe hârtiuţe de 100, 10 şi 1 în cadrul numeri­îor 1000. Adunări de lucruri imaginate în cadrul nu­meriîor 100—1000. Adunări de numeri abstracţi în ca­drul numeriîor 100 - 1 0 0 0 şi stabilirea regulei adună­rii orale. Scrieri de adunări în cadrul numeriîor 100 — 1000. Intuirea metrului, decimetrului, ceptrimentului, milimetrului, decametrului, hectometrului şi kilometru­lui şi raportul dintre ele. Intuirea litrului, decilitrului, centilitrului, mililitrului, decalitrului, ducludecalitrului şi hectolitrului şi raportul dintre ele. Intuirea kilogra­mului, hectogramului, decagramului, gramulu, cântaru^ lui sau magii şi roportul dintre ele. Intuirea anului, lunii, săptămânii, zilei, orei şi minutei şi raportul din­tre ele. Intuirea duzinei mici şi duzinele mari sau gro­sului şi raportul dintre ele. - Rezolvări şi executări

de probleme ele adunări în cadrul numerilor 1000. Scri­eri, rezolvări şi executări de probleme de adunări în cadrul numerilor 1000. — Intuiri de scăderi pe hâr-tiuţe de 1000, 100, 10 şi 1 în cadrul numerilor 1000. Scăderi de lucruri închipuite în cadrul numerilor 1000. Scăderi cu numeri abstracţi în cadrul mumerilor 1000 stabilirea regulei scăderii orale. Scrieri de scederi în codrul numerilor 1000. -Rezolvări şi executări de prob­leme de scăderi în cadrul numerilor 1000. Scrieri, re­zolvări şi executări de probleme de scăderi în cadrul numerilor 1000. — Intuiri de înmulţiri pe hârtiuţe de 100, 10 şi 1 în cadrul numerilor 1000. înmulţiri pe hârtiuţe de 100, 10 şi 1 imaginate în cadrul numeri­lor 1000. înmulţiri de numeri abstracţi în cadrul nu­merilor 1000 şi staailirea regulei înmulţirii oarele. Scrieri de înmulţiri în cadrul numerilor 1000. Tablo înmulţirii în cadrul ^numerilor 1000. Rezolvări şi exe­cutări de probleme de înmulţiri în cadrul numerilor 1000. Scrieri, rezolvării şi executăr de probleme de înmulţiri în cadrul numerilor 1000 — Intuiri' de îm­părţiri pe hârtiuţe de 100, 10 şi 1 în cadrul numeri­lor 1000, ambele forme. împărţiri pe hârtiuţe de câte 100, 1 şi 1 imaginate — ambele forme în cadrul numerilor 1000. împărţiri de numeri abstracţi — am­bele forme — în cadrul numeriîoi 1000 şi stabilirea eegulelor împărţirii orele. Scrieri de împărţiri —- am­bele foime în cadrul numerilor 1000. Tablo înpârţirii ambele forme — în cadrul numerilor 1000. Rezolvări şi executări de probleme de împărţiri — anibele for­me — în cadrul numerilor 1000. Scrieri, rezolvări şi executări de- probleme de împărţiri — ambele forme — în cadrul numerilor 1000. Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de adunări, scăreri, înmulţirii şi împărţirii în cadrul numerilor 1000. Rezolvări şi exe­cutări de probleme de adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri în cadrul numerilor 1000. —. Intuirea adu­nării în scris pe hârtiuţe — fără şi cu schimbări în cadrul minierilor 1000 şi prin exemple pe tablă. Adu­nări în scris în cadrul numerilor 1000 şi statorirea re-guiei adunării în scris. Scrieri rezolvări şi executări

oral şi în scrie de probleme de adunări în cadrul nu-meriior 1000. - - Intuirii de scăderi în scris — iarăşi cu schimbări pe hârtuiţe şi prin exemple pe bablâ în cadrul numerilor 1000. Scăderi în scris în cadrul nu-merilor 1000 şi statorirea regulei scădSrii în scris. Scrieri, rezuivări şi executări — oral şi în scris — de probleme de scăderi în cadrul numerilor 1000. — Intuiri de înmulţiri în scris, pe hârtiuţe şi prin exem­ple pe tablă în cadrul numerilor 1000 . . înmulţiri în* cadrul numerilor 1000 şi statori de reguli referitoare la înmulţirea în scris. Scrieri, rezolvări, şi executări — oral şi în scris de înmulţiri în cadrul numerilor 1000. — Intuiri de împărţiri în scris — pe hârtiuţe şi prin exemple pe tablă, ambele forme — în cadrul numerilor 1000. împărţiri în scris — ambele forme — în cadrul numerilor 1000 şi statoriri de reguli referi­toare la împărţirea în sctis. Scrieri, rezolvări şi exe­cutări — oral şi în scris — de probleme de împăr­ţiri în cadrul numerilor 1000. — Scrieri, rezolvări şi executări — oral şi în scris — de probleme de adu­nări, scăderi, înmulţiri si împărţiri în cadrul numeri­lor 1000.

In cadrul materiei prescrisă pentru clasa a III a, după repetirea materi din clasa a Il-a se va trata: — Intuirea numerilor 1 0 0 ) — 1000 .000 .000 pe hâr­tiuţe de 1, 10, 100, 100, 10.000, 100.000, 1.000.000, 10.000.000, 100 .000.000 si 1.000.000.000. Scrierea nu­merilor 1000 1.000.000.000. — Intuiri de adunări pe hârtiuţe în cadrul numerilor 1.000.000.000. Adunări — orale şi in* scris în caerul numerilor 1.000.000.000. — Intuirea măsurilor de lungime şi raportul dintre ele. Intuirea măsurilor ele capacitate şi raportul dintre ele. Intuirea inmâsurilor de greutate şi raportul dintre ele. Intuirea banilor şi raportul'dintre ei. Alte măsuri — duzina — şi raportul dinlre ele® — Scrieri, rezolvări şi executări - - orele şi în scris de probleme de adunări în cadrul numerilor 1.000.000.000. Intuiri de scăderi pe hârtiuţe în cadrul numerilor 1.000.C00.000. Scăderi orale şi în scris — în cadrul numerilor 1.000.000.000. Scrieri, rezolvări şi executări — erele

şi în scris de probleme de scăderi în cadrul nu-merilor 1.000.000.000. — Intuiri de înmulţiri pe hâr-tiuţe în cadrul minierilor 1.000.000.000. Tablo înmul­ţirii în cadrul numerilor 1.000.000.000. înmulţiri — o-rale şi în scris — în cadrul numerilor 1.000.000.000. Scrieri, rezolvări şi executări — orale şi în scris — de probleme de înmulţiri în codrul numerilor 1000000000 — Intuiri de împărţiri — ambele forme pe hârti-uţe în cadrul numerilor 1.000.000.000. Tablo împărţirii — ambele forme — îri cadrul'numerilor 1.000.000.000. împărţiri orale şi în scris — ambele forme —în cod­rul numerilor 1.000.000.000. Scrieri, rezolvări şi exe­cutări orale şi în scris — ambele forme — în cadrul numerilor 1.000.000.000. — Intuiri de noţiuni de frac­ţiuni pe părţi de obiecte rotunde. Intuiri de a zecea, a sufa, â mia, a zeceamia, a sutamia şi a milioana parte. Noţiunea de fracţiune zecimală. Intuirea scrierii fracţiunilor zecimale. Scrieri de fracţiuni zecimale. Nu­meri zecimali. Măsuri de lungime exprimate în frac­ţiuni şi numeri zecimali şi scrierea lor. Măsuri de capacitate exprimate în fracţiuni şi numeri zecimali şi scrierea lor. Măsuri de greutate exprimate în fracţiuni şi numeri zecimeli şi scrierrea lor. Bani exprimaţi în fracţiuni şi numeri aecimali şi scrierea lor. — Intuiri de adunări orale şi în scris cu fracţiuni şi numeri ze­cimali pe măsuri, bani şi prin exemple pe tablă. Adu­nări de fracţiuni şi numeri zecimali orale şi în scris şi stabilirea regulelor adunărilor de fracţiuni şi nu­meri zecimali orale şi în scris. Scrieri, rezolvări şi exe­cutări de probleme de adunări cu fracţiuni şi uumeri zecimali oral şi în scrisa — Intuiri de scăderi orale şi in scris cu fracţiuni şi numeri zecimali pe măsuri, ba­ni şi prin exemple pe tablă. Scăderi de fracţiuni şi numeri zecimali orale şi în scris în tabilirea regule­lor scăderilor de fracţiuni şi numeri zecimali orale şi în scris. Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de scăderi cu fracţiuni şi numeri zecimali orale şi în scris. — Intuiri de îmulţiri orale şi în scris de şi cu frac­ţiuni şi numeri zecimali pe măsuri, banLşi prin exem­ple pe tablă. înmulţiri de şi cu fracţiuni şi numeri

zecimali orale şi în scris şi stabilitea regulelor înmul­ţirilor fracţiunilor şi numerilor zecimali oral şi în scris Intuiri de înmulţiri de fracţiunişi numeri zecimali cu 10, 100, 1000 etc. în scris. înmulţiri de fracţiuni şi numeri zecimali cu 10, 100, 1000 etc. şi statorirea re-gulei înmulţirii unei fracţii sau număr zecimal în 10, 100, 1000 etc. în scris. Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de înmulţiri de şi cu fracţiuni şi numeri zecimali oral şi în scris. — Intuiri de împărţiri orale şi în scris de fracţiuni şi numeri zecimali pe măsuri, bani şi prin exemple pe tablă. împărţiri de fracţiuni şi numeri de zecimali orale şi în scris şi stabilirea regulelor împărţirii fracţiunilor şi numerilor zecimali oral şi în scris. Intuiri de împărţiri de fracţiuni şi nu­meri zecimali cu 10, 100, 1000 etc. în scris. împăr­ţiri de fracţiuni şi numeri zecimali cu 10, 100, 1000 etc. în scris şi statorirea regulei împărţirii în scris a fractiunelor şi numerilor zecimali cu 10, 100, 1000 etc. Intuiri de împărţiri în scris cu fracţiuni şi numeri zecimali prin exemple pe tablă. împărţiri în scris cu fracţiuni şi numeri zecimali şi statorirea regulei îm­părţirii în scris cu fracţiuni şi numeri zecimali Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de împărţiri de şi cu fracţiuni şi numeri zecimali oral şi în scris.

In cadrul materiei prescrisă pentru clasa a.IV-a, după repetirea materiei din clasa a 111 - a se va trata: — Intuiri de fracturi pe părţi de obiecte rotunde. Na­ţiunile de fracţmuie ordinară, de numitor şi numără­tor. Intuiri de Scrieri de fracţiuni ordinare. Scrieri de fracţiuni ordinare. Intuiri de soiuri de fracţiuni ordi-dinare. Intuiri de numeri mixti prin împărţiri intermi­nabile. Scrieri de numeri mixtă. Intuiri de scrieri de împărţiri sub formă de fracţiune ordinară. — Intuiri de adunări de fracţiuni ordinare şi numeri mixti, cu numitori comuni pe obiecte rotunde, părţi de obiecte rotunde şi prin exemple pe tablă. Adunări de fracţi­uni ordinare şi numeri mixti cu numitori comuni o-ral şi în scris şi stabilirea regulei adunării de frac­ţiuni ordinare şi numeri mixti cu numitori comuni. Scrieri, rezolvări şi executări de probleme de adunări

de fracţiuni ordinare şi numeri mixţi cu numitori co­muni. — Ce se întâmplă cu valoarea catului când în­mulţim atât deîmperţitul cât şi împărţitorul cu acelaş număr întreg ? Intuiri de aducere la numitor comun. Aduceri la numitor comun. — Intuiri de adunări de fracţiuni ordinare şi numeri mixti cu numitori deo­sebiţi. Adunări de fracţiuni şi numeri mixti cu numi­tori deosebiţi şi stabilirea regulei adunării de fracţiuni şi numieri mixti cu numitori deosebiţi. Scrieri, rezol­vări şi executori de probieme de adunări de fracţiuni şi numeri mixti numitori deosebiţi. — Intuiri de scă­deri de fracţiuni ordinare şi numeri mixti oral şi în scris pe obiecte rotunde şi părţi de obiecte rotunde. Scăderi de fracţiuni şi numeri mixti şi stabilirea regu­lei scăderii de fracţiuni ordinare şi numeri mixti. Scri­eri, rezolvări şi executări de probleme de scăderi cn fracţiuni ordinare şi numeri mixli. — Intuiri de în­mulţiri de fracţiuni ordinare şi numeri mixti cu întregi oral şi în scris pe obiecte şi părţi de obiecte rotunde şi prin exemple pe tablă. înmulţiri de fracţiuni ordi­nare şi numeri mixti cu întregi oral şi în scris şi sta-torirea regulei înmulţirii de fracţiuni ordinare şi nu­meri mixti cu întregi. Intuiri de înmulţiri cu fracţiuni şi numeri mixti în sc is p in exemple pe tablă. în­mulţi i cu f acţiuni o dinae şi numeri mixti în scris şi stabili ea regulei înmulţirii cu fracţiuni o dinare şi numeri mixti. Scrie i. rezolvai şi executai de prob-leme de înmulţii i de şi cu f acţiuni şi numeri mixti oral şi în'sc is. — Intui i de împă ţi i — ambele for­me — de fracţiuni'şi numeri mixti la părţi întregi pe obiecte şi pă ţi de obiecte iotundeşi prin exemple pe tablă o al şi în sc is. Impă^ţM de fracţiuni şi nume i mixti în părţi întregi o al şi în scris şi stabilrea re­gulei înmpă ţi ii de f acţiuni şi nume i mixti. Intui!i de împărţi i cu f acţiuni şi nume i mixti prin exem­ple pe tablă. împărţi i cu fracţiuni şi numea mixti şi stabilirea ragulei împă ţi ii cu fracţiuni ordinare şi nu­me i mixii. Sc ie i rezolvări şi executări de probleme de împă ţiri cu fracţiuni şi numeri mixti oral şi în

scris. *) — Intuiri de transformări de fracţiuni ordinare în zecimale. Transformări de fracţiuni ordinare în ze­cimale. •-- Intuirea regulei de trei simplă şi a rezol­vării ei prin reducere la unitate. Sireri, rezolvări şi executări de probleme de reguli de trei simple. — Iotuiri de aflări de bobândă pe ani. Calculări de do­bândă pe ani şi stabilirea regulei aflării dobânyii pe ani. Intuiri de aflări de bobândă pe luni. Calculări de dobândă pe luni şi stabilirea regulei aflării dobânzii pe luni. Intuiri de aflări de dobândă pe zile. Calculări de dobândă pe zile şi stabilirea regulei aflării dobân­zii pe zile. Scrieri, rezolvări şi. executări de probleme de dobândă.

In cadrele materiei prescrisă pentru clasa a V-a, după repetirea materiei din clasa a IV-a se va trata: — Intuiri de calcularea preţului de vânzare. Calculări de preţuri de vânzare şi stabilirea regulei calculării preţului de vânzare. Intuiri de calculări de rabat. Cal­culări de rabat şi stabilirea regulei calculării rabatu­lui. Intuiri de calulări de remiză. Calculări de remiză şi stabilirea regulei calculă ii iemizei. Intuiri de cal­culări comisioane. Calculări de comisiune şi stabilirea rogulei calculării comisionnului. Intuiri de calculări de bonifacţii. Calculări-de bonifacţii şi stabilirea regulei calculării bonifacţiei. Intuiri de calculări de câştig sau pierdere. Calculări de câştig sau pierdere şi stabilirea regulei calculării câştigului sau a pierderii. Scrieri, re­zolvări şi calculări de probleme de preţ de vânzare, rabat, remiză, comision, bonifaetie şi câştig sau pier­dere. — Intuiri de reguli de întovărăşiri şi rezolvarea Ier. Rezolvări de reguli de întovărăşiri şi stabilirea re­gulei rezolvării regulei de întovărăşiri. — Intuiri de reguli de amostec şi rezolvarea lor. Rezolvări de re­guli de amestec şi stabilirea regulei rezolvării regulei de amestec. — Scrieri si rezolvări de regul de înto­vărăşiri şi de amestec.

: | :) Operaţiuni cu fracţiuni ordinare şi numeri mixti prog­rama anaţifică nu prevede.

In cadrul materiei prescrisă pentru clasa a Vll-a, după repetirea materiei din clasele III —V se va tra­ta : — Scrieri, rezolvări şi executări de probleme re­feritoare la costul producţiunii şi a preţului de vân­zare, al p oduselor agricole şi a obiectelo ce se exe­cută în atelier, ţinând seamă de costul materialului întrebuinţat, de plata cuvenită lucrătorilor, de dobân­da copitalului, amortismentului utensilelor şi de chel-tueliie generale. (întreţinere, chirie, patentă şi câştigul stăpânilo1)-

G Capătă,

Obiectul: Aritmetica — Clasa 111-a Subiectul; Împărţirea cu Nr. zecimale.

PLANUL GENERAL. 1. Scopul material: Să ştie face împărţuea, când

ambii factori sunt nr. zecimale. 2. Scopul formal: Desvoltarea spiritului de obser­

vaţie, memoriei, atenţiei, judecaţii şi raţionamentului. 3. Metodul: Inductiv-deductiv. 4. Forma : întrebătoare spunătoare şi comunicatoare. 5. Mijloace de intuit: Probleme. 6. Treptele formale : Pregătirea, anunţarea, predarea,

asocierea, generalizarea şi aplicarea. PLANUL SPECIAL.

I. Pregătirea : Ce se întâmplă cu un număr zeci­mal, dacă-i mutăm virgula Ia dreapta- peste o cifră ? Dar dacă i-o mutăm peste două cifre ? etc. Cum se face" un număr zecimal de 10 ori mai mare? Dar de 100 de ori? Dar de 1000 de ori? Ce se întâmpla cu câtul-la o împărţire — dacă înmulţim şi pe deîmpărţit şi pe îm-părţitor, cu acelaş număr? Cum se împarte un număr zecimal, la un număr înteg ?.

II. Anunţarea : Acum veţi învăţa cum se face îm­părţirea, când împărţttorul este număr zecimal !

III. Predarea : Problema I. (Propunătorul spune prob­lema următoare :) Ofemee cumpără 2,56 Kgr. făină cu 32,50 lei. Cu ce preţ a cumpărat un Kgr. ? — Să iasă un elev la tablă ! Să repete N. enunţul problemei, iar tu să scrii numerele ! Analiza malematică : Ce cunoaştem în problema aceasta ? Ce ni se cere să aflăm ? Dacă 2,56 Kgr. făină costă 32,50 lei, numai 1 Kgr. cât 'va" costa ? De câte ori mai puţin ? Deci, ce lucrare trebe să facem ? Pe cine trebe să împărţim ? Deci, care este deîmpărţtul ? Dar împărţitorul ? Scrie : (32.50 : 2 , 5 6 = ) Ce fel de nurnăr este împărţitorul? R . = Nr. zecimal. Ştim să facem împărţirea ? R . = Nu ştim. In cazul a-cesta să facem pe împărţitor Nr. întreg! Ce trebuie să-i facem ? R . = îi ştergem virgula. — Şterge-i vilgula! Ce s'a întâmplat cu împărţitorul ? De câte ori s'a mărit ? Pentru aceasta ce trebue să facem spre a nu se schim­ba catul împărţirii. Cum vom face pe deîmpărţit de 100 ori mâi mare ? Mutâ-i virgula ! Ce numeri avem acum s£ împărţim? R.=3250 : 2 5 6 = (nr. întregi) Luc­rează ! (Un elev lucrează la tablă, iar ceilalţi pe caete împărţirea) Problema Il-a. Un econom a vândut 213,500 Kgr. cartofi, pe care a luat 854 lei. Cu cât a vândut Kgr. ? (Analiza matematică şi lucrarea, se face ca şi la prima problemă) Pe tablă se află scris:

1.) 32,50 : 2 , 5 6 = 12,69 L 2 ) 8 5 4 : 2 1 3 , 5 = 4 L.

690 512

, 1780 1536 2440 2304

136

3250 256

2 56 12,59 L.

8540 2135 8540

IV. Asocierea : Ce fel de număr a fost împărţitorul, în prima împărţire? Dar în a Il-a V Ce i-am făcut îm-părţitorului din I-a împărţire, pentruca să-1 facem nr. în­treg ? Dar în a II împărţire ? Ce i-am făcut deîmpăţitu-lui, din I împărţire, spre a nu se schimba catul ? Dar deîmpărţitului din împărţirea a 11-a ? Aşa dar ce i-am făcut împărţitorului în amândouă împărţirile, ca să-1 fa­cem Nr. întreg şi ce i-am făcut deîmpărţitului, ca să nu se schimbe catul ? Prin urmare cum se face împărţirea, când împărţitorul e Nr. zecimal ?

V. Generalizarea: Când împărţitorul este Nr. zeci­mal, îi ştergem virgula, făcându-1 Nr. întreg şi pentruca să nu se schimbe catul, o mutăm Ja deimpârţit spre dreap­ta, peste atâtea cifre, câte zecimale a avut împărţitorul.

Aplicarea : Se lucrează câteva împărţiri la tablă şi pe caete, se ceteşte regulă din carte şi se dau probleme pentru lucrat acasă.

Alex. Marinesc%i.

Cea mai frumoasă vorbă in lame, Cel mai iubit, mai dulce nume.

E Mamă.

Sub soare nu-i nici un cuvânt Atăt de adânc, atât de sfânt

Ca Mamă. CARMEN S I L V I A .

Sălajul.

Monografia Şcoalei primare de Stat din corn. Măerişte

Comuna Măerişte, mai demult era cunoscută sub denu­mirea : Hidig. Numirea nouă a primit-o în anii din urma când s'â făcut românizarea numelor localităţilor din jud. Săla j .

Tradiţia atribue înfiinţarea acestei comune împrejurări­lor următoare: Prin sec. XV. în hotarul acestei comune la valea Crasnei era un pod în jurul căruia erau câteva case ale vameşilor. Cică era un drum ce trecea peste vale, iar trecă­torii erau siliţi a plaţi vamă. In acele vremuri fiind stăpâni­rea ungurească, locuitorii comunei vecine: Ilişua, fiind unguri au denumit această comunitate dela pod pe ungureşte: Hid-veg. Cu timpul înmulţindu-se familiile iar elementul românesc fiind predominant, au românizat şi numele localităţii, zicân-du-i Hidig. Originea noului nume provine dela împrejurarea că Statul având în această comună o Măerişte, o fermă agri­colă au denumit comuna după această fermă.

Prin sec. XVI. şi XVII . hotarul acestei comuna era pro­prietatea diferiţilor nobili unguri iar locuitorii era iobagii a-cestora, în majoritate români.

Prin sec. XVIII , şi X I X . iobagii încep a câştiva drepturi şi câte o bucăţică de pământ, în aşa măsură că pela anul 1800 erau organizaţi într'o comuna în toată regula şi aveau şi biserică. La anul 1802 se începe conducerea matricolelor la oficiul parochial.

Starea socială a poporului se îmbunătăţeşte, emancipân-du-se, devin cu timpul, — pela anul 1830—40, — proprie­tari în regulă.

Ideea şcolii, se perde în negura obscurităţii, înainte de anul 1850. S e crede să fi fost vre-o şcoală parochială, dar aceasta aîirmaţiune nu este bazată pe nici un document.

Dela anul 1850—1868 a existat şcoala care avea carac­terul mai mult parochial naţional, fiind susţinută de comuni­tatea bisericească gr, cat. din Ioc care purta grije de bună starea localului şi plata învăţătorului. Localul şcolar era o

casă ordinară situată în partea de N. a comunei, care şi azi mai trăeşte.

învăţătorul era un individ de origine din loc, care, după unii se numea Prodan iar după alţii Orps. Sigur nu ştim în lipsa datelor. Numărul elevilor nu se cunoaşte. Metodul în­trebuinţat era al silabizării. Rezultatul învăţământului acestuia era bun. Cei ce urmau şcoala cunoşteau scris cetitul, socoti­tul şi învăţau cântări, Acest învăţător a funcţionat până la anul 1870 când probabil murind, i-a urmat Ioan Cosma.

La venirea sa, şcoala exista demult, aşa că după dec­retarea obligativităţii, avea caracterul confesional, plasată fi­ind tot în «localul susamintit. Era înzestrată^ cu nişte bănci primitive dar bune atunci şi cari până astăzi există şi se în­trebuinţează. Avea o masă şi o tablă. Limba de propunere era cea românească şi tot în româneşte s'au condus matricole.

învăţătorul Ioan Cosma avea cvalificaţie dela pre­parandia gr. cat. din Oradea. Era om inteligent, serios şi mare cântăreţ. Om,activ fiind efectul activităţii sale s'a cu­noscut în popor, deoarece în generaţia crescută în perioada celor 12 ani de funcţiunea sa, au fost numeroşi indivizi cari şi-au însuşit scris-cititul şi cari" mai trăesc şi azi, îl pomenesc cu laudă. Tot din şcoala sa şi-au luat baza învăţătorii şi Dl Vasile Oros care azi este pretorul plasei Tâşnad, om bine cunoscut. Se mai spune că organiza cor bisericesc a cărui cântări făceau atrăgător serviciul divin îh fiecare duminecă.

Dela anul 1873 a început să conducă la şcoală un re­gistru unde se notau inspecţiile şi alte evenimente mai de seamă ale şcolii. Directorul şcoalei era preotul Ioan Vicaş. Acesta întotdeauna cănd venia la şcoală însemna în acest registru starea în care a găsit lucrurile din şcoala şi întot­deauna spune că Ie-a găsit «în ordu bunu». In acest an au fost 65 şcolari de ambe sexe.

In 1.874 au fost 78 şcolari. în acest an luna Decembre 12 s 'a ţinut în loc adunarea învăţătorilor din ţract au fost de fa ţă : Macedon Doţan înv. în Cosniciul de jos , Ioane Popa înv. în Almaşi, Ioan Sabou înv. în Maladia, Bărnuţiu Vasile înv. în Cosniciul de sus., Ioan Oiurcuţiu înv. în Marca Ioan Hoszu înv. în Dumuslău, Vasile Dragoş înv. în Criştelec, Ipachim Pintea înv. în Şumal, Vasile Husan înv. în Cerişa, Alexa Gurzou înv. în Sarhigea, Demetriu Oiurchiş înv. în Doh, şi Teodor Talăş înv. în Giurtelec. Preşedintele adunării a fost

Sălajul 2 8 3

Simeon -Budişian preot în Giurtelec, Ambroziu Bulzan preot în Maladia şi Georgiu Mody preot în Criştelec. In însemnarea luată cu aceasta ocazie se spune că adunarea «a luat cu de­plină satisfacţîune cunoştinţa despre metodul propunerei în această şcoala, ba au ascultat şi una propunere a învăţătorului local din materiile ce i-au fost prefipte prin presidiu, şi du-păce cu toată pertractarea se află mulţumită această adunare au aflat cu cale toţi membrii acestei adunări prin una sub-scripţiune aşi manifesta mulţămirea sa în ziua şi .ora ca de sus. «De aci se vede că învăţătorul a avut un metod de pre­dare bun căci adunarea i-a eternizat mulţumirea iscălindu-se propriu fiecare în protocolul şcoalei.

In anul 1875 nu se spune câţi băieţi erau înscrişi decât că la finea' anului s'a luat examen cu 12 fii şi 23 fete, ' în > urma căruia învăţătorul a primit din nou recunoştinţă în scris: a celor prezenţi. In Iunie 17, primpretorele Ajtav Adalbert vizitând şcoala menţionează că a găsit totul în ordine şi frec­venţa regulată.

In anul 1876 şcoala are număr destul de frumos de e-elevi, după cum se exprima notarul de atunci SamoiI Bădescu, în ziua de 4. 111. 1876.

In 1877 notarul Ioan Cupşa deasemenea spune că a gă­sit un număr frumos de elevi, în ziua de 2 Dec. După obser­vările făcute în condica şcolii se vede că în acest an a s lă­bit puţin frecvenţa căci conducătorii,' adică senatul şcolar s'a văzut silit ca în ziua de 11 Oct. să ţină sfat şi să execute listele de absenţii, cari se ridicau la o sumă de-11 coroane 60 fileri, iar actele, să Ie înainteze Oficiului parochial spre K

exoperare. .

Intre anii 1878—80 nu sunt însemnări mai importante a-fară de numărul elevilor care sta între 60 — 70 anual. In 880 la 13* Dec. s 'a ţinut a doua adunare a învăţătorilor din t rac t ; învăţătorul Ioan Cosma predând lecţie din scris-cetit şi arit­metică.

-Anul şcolar 1881—82 a fost ultimul an al învăţătorului I. Cosma. Cu acesta se isprăveşte activitatea rodnică a har­nicului nostru ante-mergător în ziua de 20 Iulie 1882 (Sf. I l ie) , moartea a ridicat sufletul lui Cosma, făcându-i parte cu drepţii în împărăţia eternă.

Din aceste modeste însemnări, cari vorbesc singure, se vede clar cum a ştiut să-şi îndeplinească datoria, lucrând cu zel spre luminarea poporului timp de 12 ani consecutivi.

In ziua de 22 Oct. s',a ţinut sfat şcolar, când s'a intro­dus în aceasta şcoală noul docinte (învăţător) Nicolae Pop.

.învăţătorul Nicolae Pop era un tânăr venit din comita­tul Solnoc Dobâca. Era preparandist de Gherla dar cvalifica-ţia o avea din Bla j . Copil de ţăran, favorizat de natura care la înzestrat cu o constituţie robustă şi simpatică, sub care se ascundea o agerime de minte rară şi o inteligenţă aleasă. F i ­ind absolvent al şcolilor româneşti s'a nizuit ca însuşirile suf­leteşti ce poseda să le pună în fplosul cauzei româneşti, aşa că a preferat să vină aici, deşi era departe de locul natal, numai să fie într'o comună românească, la şcoală română. A funcţionat la aceasta şcoala 38 de ani încontinuu.

Venirea sa în aceasta comuna a fost un mare noroc. Prin activitatea sa multilaterală a reuşit ca în decursul vremii să înfăptuiască multe lucruri frumoase. A fost învăţătorul care conştiu de menirea sa avându-şi idealul bine fixat, s 'a ridicat mai presus de toate aşteptările, muncind din greu, şi luptând cu multe şi grele neajunsuri. Sărăcia, ignoranţa, analfabetis-

' mul erau mari piedeci în acele vremuri spre a se putea face ceva cu românii. Unde mai pui şi vitregia vremurilor de tristă amintire.

Cu începerea activităţii sale s'a început pentru comună o noua epocă. Intre împrejurări grele îşi începe activitatea sa modestă dar crescândă zi de zi. A înşira activitatea acestui veteran care şi azi trăeşte este cu neputinţă. Perioada dela 1882—1920 este bogată în fapte nobile şi lucruri de cari se leagă numele Dlui Nicolae Pop pe vecie, Cine vrea să se con­vingă despre activitatea sa şi vrednicia cu care a ştiut să-şi împlinească datoria, să cerceteze condica şcoalei şi va vedea ce a făcut. Eu mă mărginesc a releva numai faptele cari au o importanţa mai mare şi nu pot rămâne 4eloc uitate. / Perioada sa de muncă se poate divide în două subperi-Oade: dela 1882—1893, adecă H a n i cât a muncit în edificiul şcolar ce l v vech iu . Restul până la .1920 este a doua subpe-rioadă. -

Vremea schimbă toate. Aşa a schimbat şi lucrurile şcoa-eli, mai ales, ajutată fiind de progresul ce se făcea. Numărul

Sălajul '285

elevilor creştea an de an iar cerinţele timpului reclamau lo­cal nou şi corespunzător.

învăţătorul a ajuns pe acest timp instructor la doi co­pii a unui fost boer mare ungur din această comună, anume Horvat. Acesta avea o moşie mare şi era om bogat. înv. N. Pop in conţelegere cu preotul şi sfatul şcolar s'a gândit să in­tervină pe lângă acest proprietar pentru acordarea unui îm­prumut spre a putea edifica o şcoală nouă. Reuşind acest plan, au căpătat 2000 coroane cu 5%, Şi apoi" cn aceşti bani şi cu materialul rămas dela edificarea bisericii, au început clădirea localului nou care cuprindea sub el o sală de îvăţă-mânt şi o locuinţă învăţătorească, după un plan ce mai târ­ziu a fost adoptat chiar şi de unele comune învecinate. Po­porul, în frunte cu preotul loan Vicaş şi Coop, Aug. Vicaşi în ziua de 21 Novembrie 1892 au asistat la sfinţirea noului local şcolar care a fost dat apoi menirei sale.

Spre a se vedea mai evident partea profesională, cred nimerit să reproduc unele însemnări ce se găsesc în condica şcolară, cari stau la indemână oricând.

In anul 1883, Iunie 8, ţinăndu-se examen cu 46 elevi, i se exprimă recunoştinţă pentru rezultatul obţinut. Tot aşa în toţi anii ce au^urmat: cu ocazia examenului a primit recu­noştinţă din partea celor de faţă.

Autorităţile şcolare superioare încă au cercetat şcoala. In 32 Martie 1886, revizorul şcolar Kerekes Jozsef inspectând şcoala sc r ie : «Am găsit şcoala în bună randuială, învăţămân­tul cu succes neaşteptat, exprimându-mi recunoştinţa. Dl. în­văţător este silitor şi propunerea sa temeinică îl înalţă îăcân-du-1 vrednic de imitat».

In 21 Maiu 1887 primpretorele Ajtai Albert cercetând şco­ala observă că rezultatul ajuns în toate privinţele, a între­cut orice aşteptare.

In 9 Oct. 1888 Aug. Vicaş preot nou numit observă prog­res foarte mulţumitor.

" In 31 Maiu 1891 ţinându-se examen pubiic «peste tot se laudă activitatea Dlui învăţător desvoltată în învăţământ».

«In anul 1895 Maiu 15 a. m. cu ocazia inspecţiei ce am făcut am constatat rezultat frumos în toate privinţele. .învă­ţătorul posedă cu succes limba maghiară întrebuinţând-o cât se poate de bine, recunoscându-i eminenta râvnă, înaltul Mi-

nister al Instrucţiunii il premiază cu 40 îloreni din banii săi, Dr.. Petri Mor m. p. inspector regesc». Aşa scrie inspectorul şcolar în cartea şcoalei. La 31 Maiu, la examen, Vicarul A-limp. Barbulovici din Şimleu fiind de faţa menţionează rezul­tatul foarte bun. -

In anul 1896, pentru meritele sale şcolare şi extra şco­lare a fost premiat de către Gheorghe Pop de Băseşti cu o vaca cu viţel.

In 1904 s. rev. şcolar Kovâcs Alexandru a observat: «Am găsit curăţenie şi rezultat bufi.»

In anul 1910. cu No. 631, preşedintele'şi directorul şcoa­lei, protopopul Augustin Vicaş, la recercarea Ministeruiui In-sirucţiunii ungar, a înaintat un raport amplu, din care extrag următoarele: «Şcolarii eşiţi de sub mâna sa în Cea mai mare parte, ştiu scrie şi ceti, câţiva chiar şi ungureşte, şi tineretul adult 1-a învăţat atât cântări bisericeşti cât şi lumeşti însuf-lându-le bune şi nobile sentimente, şcoala de pomărit a con­dus-o încontinu cu elevii cu succes şi sârguinţă lăudabilă, astfel că abia este casă la care să nu fie mai multe feluri de pomi fructiferi cari au eşit din şcoala de sub mâna sa».

A mai ţinut în fiecare duminecă şcoală cu tineretul, pre­gătind pe lângă altele şi o piesă teatrală: Nicolae Vulpea Cămătarul. Iată ce este scris despe această reprezentanţie: «A doua zi de Crăciun (1910) fiind sala şcoalei împodobită cu bina pregătită s'a predat piesa amintită cu succes lăudat. Au participat la teatru mai din toata casa, ba şi din satele vecine câteva familii, apoi pe lângă întreaga inteligenţa din loc şi ne-a onorat încercarea noastră şi câteva familii inteli­gente din Şimleu şi jur. Era ceva înălţător şi edificator cu câta dragoste şi atenţiune asculta poporul discursurile dile­tanţilor, acest popor care până atunci nici nu văzuse nici nu. auzise nimic despre teatru».

Pregătirea socială a avut-o pe deplin. Reuniunea învă­ţătorilor români Sălăgeni 1-a ales de casier, ere funcţiune a îndeplinit-o timp de 15 ani, iar în 1896 a fost ales de Vice­preşedinte al acestei reuniuni, unde cu vorba şi fapta da în­drumări luminoase pentru prosperarea asociaţiei^ A publicat numeroase articole de specialitate în gazetele din jur, pre­cum şi articole menite la îndrumarea vieţii economice pentru poporul agricultor dela sate.

Sălajul •287

Legătura cu poporul din sat a avut-o cât .se poate de strânsă. A fost secretarul societăţii urbarialişţilor a cărei a-gende le-a condus cu pricepere spre înflorire. •

Efectul activităţii pur şcolare se vede în generaţiile cres­cute de dânsul. Oamenii şi femeile cari au urmat şcoala sa ştiu scrie şi ceti. Numeroşi indivizi .pregătiţi şi îndrumaţi de dânsul ocupă diferite funcţiuni la instituţiile de s tat : ca po­liţai ori cheferişti în Zălau şi Şimleu iar la muzica militară în Zălau sunt numeroşi, gagişti din loc.

Dl senator Dr. Alexandru Aciu tot delaPop N. şi-a luat baza învăţăturii primare, şi azi cu veneraţie vorbeşte despre primul său dascăl.

A venit vrmea războiuiui cel mare, bătrânul dascăl nu şi-a perdut vigoarea tinereţii şi dacă nu 1-a chemat să lupte cu arma a luptat cu puterea învăţăturii sale îndemnând pe cei ce plecau la răsboiu şi întărindu-le credinţa în isbânda dreptăţii, iar pe cei rămaşi, acasă mângăindu-i şi întărindu-le speranţa. • •

Oamenii susţineau şcoala cu mari jertfe. Comuna se în­greuna cu fel de fel de datorii, astfel că plata, mai ales a , învăţătorului, care era şi cantor, fiind mare pentru popor, dar mică faţă de cerinţele vremii, le părea insuportabilă. Insă în­văţătorul cerea ajutor, deoarece starea sa familiară s'a în­greunat cu vremea, trebuind ca pelângă datoria de învăţător să şi-o facă şi pe aceea de părinte.

In, decursul vremii şi cu consimţimântul sfatului şcolar i-a reuşit să câştige dela statul ungar un ajutor de cba 3 0 0 . coroane anual, compensându-se astfel chiar de cahje stat me­ritele acestui învăţător.

Dar vremea este asupra omului şi ea îşi imprima asupra sa fiecare clipa. Aşa şi învăţătorul Nicolae Pop în anul 1920 după o-munca asidua în ogorul învăţământului în timp de 38 de ani neîntrerupţi se retrage în pensie pentru a-şi petrece zilele ce mai are în bine meritata odihnă v Astăzi trecătorii şoselei naţionale în trecerea lor prin comună văd două luc­ruri frumoase: şcoala cu un zid corespunzător, şi o grădină minunată în jurul ei, plină de. pomi roditori, cari dacă ar şti spune, numai de Dl înv. Pop Nicolae ar vorbi, şi casa dân­sului la ceealaltă extremitate a satului, câştigată numai din truda şi osteneala sa .

Ca educator n-a uitat să indrepteze vlăstarele tinere pe 'calea ce ne arătă credinţa noastră strămoşească, iar ca pa,r rinte crescându-şi copiii cu ciniste şi demnitate, învăţ mdui-i a face fapte cu frica lui Dumnezeu. Altfel el însuşi este un om religios. Figura sa încărunţită în fiecare Duminecă şi săr-bătore apare în biserică în strana cântăreţului, iar glasul său bătrânesc şi astăzi umple de răsunet bolţile.bisericii.

In anul 1920 a venit ca învăţător în acest sat Dl Aciu Pe t re . Timpurile acestea erau însă şi mai grele- Dânsul a a-vut de luptat cu multe greutăţi originare de pe front, şi pe lângă aceste şi cu împrejurarea ca dânsul era de origine din loc. Cu toate acestea şi dânsul şi-a pus silinţa spre a duce mai departe opera începută, dacă nu cu atâta forţă dar opin tiri au fost. Că nu a reuşit să se ridice chiar la nivelul pre­decesorului său, în schimb şcolarii de sub. mâna sa nu au rămas fără ştiinţa de carte. Mai eră şi cantor în biserică, a-vănd voce frumoasă.

In decursul funcţiunii sale s'a statificat şcoala de către statul român iar în anul 1925 a fost gata a două sală de în­văţământ, înfiinţându-se al doilea post. In toamna acestui an a fost numită a doua putere didactică, Dşoara Eugenia Os-tate, fica Dlui protopop local Dl Emil Ostate, care funcţionea­ză şi astăzi, conducând clasele inferioare cu un efectiv des­tul de bogat, şi cu princepere demnă.

De aci înacolo munca învăţătorească s'a njai uşurat. Con-tigentele copiilor'începători de şcoală mereu crescânde' au reclamat această inovaţie astfel că azi suntem la un nivel destol de ridicat în ceeace priveşte şcolarizarea şi sperăm ca cu timpul vom ajunge şi mai departe.

Cu vremea însă s'au mai slăbit'unele dependinţe ale şcoa-lei şi chiar localul şcolar cel vechiu reclamă unele reparări radicale. Nu avem material didactic şi instrumente pentru demonstrarea experienţelor ce facem în şcoală. Toate acestea din lipsa de fonduri lipsă care provine din cauzele ce s'au raportat în repeţite rânduri. Sperăm însă că încurând se vor lua măsuri grabnice pentru asanarea tuturor lacunelor ce se prezintă la şcoală iar noi învăţătorii nu vom "mai avea sufe­rit atâta din cauza lor şi ne vom putea face datoria cu mai mare uşurinţa spre a ne vedea mai repede biruinţa sforţărilor ce facem.

Măerişte, !a 12 Februarie 1928. Traian Cionfi, înv. dir.

Pagini de literatură.

Cununa care sângeră Ningia . . .

Ningia . . . Pământul se îmbrăcase într'o manta albă, cu­rată. Casele cu acoperişurile înecate în omăt ; drumul ca un chilim întins printre e l e ; pomii împovăraţi, cu braţele întinse să prindă tot mai mult din fulgii mici, moi, t ă c u ţ i . . . O"stră­lucire ciudată îţi fulgeră în ochi în prima dimineaţă când ie­şind afară te izbeşte albul zăpezii. Tresari involuntar; sân­gele îţi năvăleşte în obraji ; privirile ţ i-se deschid alunecând pe luciul neşters, topindu-se pe el ca nişte pâlpâiri domoale. Şi fulgii cad mereu, albi, deşi, învolburaţi . . . Unii se sfarmă în râuri de aur, alţii se aştern înflarindu-ţi veşmântul cu o pojghiţă de argint. Aiurea să stai acolo în mijlocul lor să te îngroape ca pe un copac. Vântul e l in i ş t i t . . . tăcerea se îm­pleteşte cu ninsoarea — cum stai aşa, crezi că ninge de mult . . . de m u l t . . . şi va ninge m e r e u . . . m e r e u . . . Potopul te nă­pădeşte. . . te afundă. Şi — atunci îţi desfaci sufletul ca pe o floare şi-1 laşi să-1 ningă. — Gândul îţi devine un fir alb, care te leagă cu marginile lumii. Şi fulgii te ning. . . te ning.

* * *

După două luni de soare şi ploi — ninsoarea venia ca primenire necesară. — Ionel sosise de dimineaţă v e s e l . . . . îşi scutura pălăria de zăpadă - şi prinzând câte un fulg fugar îl strivia ca pe un strop de argint viu între degetele-i tranda­firii de frig.

S ta pe prispă lângă mine. Pe drum trecea câte un om g r ă b i t . . . Un câine lătra undeva.

— Ionel, — întrebai întorcându-mă spre el, — îţi place ninsoarea ?

— Da — făcu el deschizându-şi ochii clari. — Să-ţi placă, — zisei, e albă ca nevinovăţia t a ; e

dulce ca privirea ochilor tăi, ca lumina care ţâşneşte din ei. Ţine minte, când vei fi m a r e . . .

. — Vreau să fiu mare — zbucni el deodată, — Mare ca

dumneata. . . Atunci când ar veni popa la noi i-aş închide uşa şi nu l-aş lăsa să între. . . . Când te-ar înjura l-aş arunca afară.

— Dragul m e u . . . dragul meu . . . — făcui îmbrăţişându-1. Câteva lacrimi îmi picură din ochi, lacrimi cari se risipiră

în părul lui galben. înţelesei că se petrec în preajma mea lucruri.mari.

* * *

S i n g u r . . . Intr'un colţ fâlfâie ca o plasă subţire stropită cu praf de. argint — o pânză de paiangen. Candela ardea tă­cută (în amintirea mamei, o aprindeam în totdeauna ca la noi acasă) . — Un buchet de busuioc, cu frunzele veştejite, bro­date pe margini cu fardul uscat al morţii, atârna în grindă. Ninsoarea bătea în geam: năvală de fluturi albi. — S e auzia pe masă tic-tocul monoton al ceasului. — Şi focul arunca umbre pe perete.

(Va urma.) Georgd Popovici.

Cărţi si reviste Dintre cărţile şi revistele apărute mai recent amintim

următoarele.: — Manual de catecheze practice- voi. I. II. şi IIL pentru cl.

I-11, prelucrate de Canoicul Dr. Victor Bojor. Tipografia «Au­rora» A. Todoran, Gherla. Preţul Lei 150. Vom reveni.

— O şezătoare la munte, piesă teatrală într'un act, în ver­suri de Elena Lungu-Murgu, învăţătoare dirigintă în Ponoară judeţul Bihor (gara Bra tca) . Tipografia Diecezana, Oradea., Preţul Lei 15.

Piesa este scrisă într'un limbaj poporal uşor şi frumos. Fiind potrivită pentru cercurile culturale, şezători, festivităţi şcolare, e t c o recomandăm în atenţiunea Corpului didactic.

Venitul curat este destinat în părţi egale pentru Asocia­ţia înv. şi ridicarea unui monumentlui Dr. P. Pipoş.

— Şcoala şi familia de mâine, revistă lunară pentru pro­pagarea nouilor metode de educaţie şi învăţământ, colabora­rea dintre şcoală şi familie. Redacţia şi Administraţia: Marin Bichdescu, căsuţa poştală 316, Bucureşti. Costul abonamentului pentru un an (10 numere) Lei 60, abonament de încercare (5 numere) Lei 30, preţul unui număr Lei 6.

Mg.

Mote şi Observări.

Cerşetoria în scolă. S'au publicat adesea în ziare articole, pline de adevăr,

că în şcoală se practică ,o cerşetorie urâtă, căreia ar trebui să i se pună capăt. S'au făcut promisiuni din partea celor în drept, că se vor lua măsuri pentru curmarea răului, dar până azi nu s'a făcut nimic.

Răul continuă ş l face multe greutăţi şi neplăceri direc­torilor, profesorilor şi învăţătorilor şi deacea acum — în va­canţă — ministerul instrucţiunii ar trebui să remedieze acest rău — dând circulari tuturor şcoalelor pentru împiedicarea unei cerşitorii mârşave.

Cum s e p r a c t i c ă ?

Pentru a se vedea mai bine, de ce e vorba să arătăm, cum se fac aceste cerşitorii.

Intr'o bună zi se prezintă în cancelaria şcolii cutare. «scriitor» sau-«scriitoare» cu recomandaţii, c a s ă i-se cumpere «operele». Sunt lucruri mici care costă mult şi care sunt îm­părţite elevilor, cu toate că au destule greutăţi cu procurarea cărţilor şi rechizitelor şcolare.

Invalizi de război se prezintă, iarăş cu recomandaţii o-ficiale, pentru a-şi desface tablouri improvizate in versuri o-cazionale.

Inspectorul Institutului de surdo-muţi din oraş, merge, din şcoală. în şcoală pentru a cerceta dacă sunt elevi lipsiţi de aceste simţuri. La plecare — cu toate că nu există ase­menea elemente în şcoli — cere un ajutor pentru institut şi dă o chitanţă simplă.

- Cutare cântăreţ sau profesor pensionar cu un instrument muzical exotic, dar cu recomandări patriotice, ca să dea un concert de un sfert de oră.

Când i se spune că se va pune taxa de 5 lei pentru fie­care elev participant, sare ca muşcat de şarpe, că i se bat­jocoreşte arta. Şi multe alte cazuri. Unde mai pui; mulţimea ilustratelor, emblemelor şi cărămizilor.

Se îngreuiază şi situaţie comitetelor şcolare, întru cât directorii vrând nevrând trebue să contribue cu ceva şi deacolo.

Când nu da), se supără.

Un preot asirian' a venit cu recomandaţii dela ministere, dela mitropolile, episcopi arhimandriţi de a colecta pentru creş­tinii măcelăriţi de păgânii din Mesopotamia.

Când directorul unei şcoli în întinde 20 lei şi vrea să semneze în registru, a început să strige furios, că-i batjoco­reşte registrul. Altui director, care îi colectasă dela profesori şi elevi vre-o câţiva lei îi spune în gura mare, ca să-i fie ruşine, când dela o şcoală aşa de mare i se dă o sumă aşa de mică. Cazuri de felul acesta de cerşetorie se întâmplă aproape săp­tămânal, ba într'un timp şi-n fiecare zi.

Ar trebui luate măsuri.

Toţi cei care colectează într'un fel sau altul, apelează la bunele sentimente de români patriotici şi religioşi, Toate contribue la îngreuiarea comitetelor şcolare, profesorilor şi elevilor.

Sunt oare profesorii şi învăţătorii aşa de bine plătiţi ca să poată jertfi conţinu pentru astfel de scopuri?

Câştigă elevii bani ca să poată contribui mereu? Unii dintre elevi fiind foarte săraci chiar şi ei înşişi ar

trebui ajutaţi. Sentimentul de caritate desvoltat foarte mult la copii, îi face să-şi dea ultimul ban pe care-1 au în buzunar.

Nu este nici pedagogic! De ce să se decepţioneze inima lor de copii, văzând foşti ofiţeri cu pieptul plin de decoraţii sau foşti profesori rămaşi în urma războiului, infirmi, cari din cauza mizeriei sunt nevoiţi a vinde tablouri, broşuri sau a scârţâi un instrument muzical. Să Ii se dea acestor infirmi, atât cât se poate omeneşte trăi, iar autorizaţii şi recoman­daţii de colecte în scoale să fie oprite cu desăvârşire prevă-zându-se chiar sancţiuni. (Gazeta de Duminecă) Marincâcu.

• . O

Administraţia şcolară.

X X V I .

Câteva constatări în legătură cu conturile de gestiune şcolare.

Trebue să mărturisesc delà început. cu toată sinceritatea că, înainte de-a mă decide să pun pe hârtie aceste constatări, am trecut prin penibile stări sufleteşti. Aceasta din motivul, că sunt necesitat — în nădejdea îmbunătăţirii actualelor stări de lucruri — să relevez din nou unele chestiuni ce s'au măcinat şi cernut de-atâtea ori, cu privire la îndreptarea gospodăriei şcolare, atât în coloanele revistei noastre — delà acest loc, — cât şi pe alte căi. S'au dat toate lămuririle şi instrucţiunile precum şi mijloacele necesare pentru împlinirea îndatoririlor impuse direc­ţiunilor şi comitetelor şcolare relativ la ţinerea gestiunilor şco­lare şi alcătuirea conturilor de gestiune.

Şi când vezi că străduinţele noastre spre bine nu-şi gă­sesc ecoul cuvenit din partea celor interesaţi, te cuprinde o ne­dumerire neexplicabilă şi o îngrijorare justă asupra viitorului şcoalelor ajunse în mâini cari nu vor să lucreze pentru promo-

x inovarea lor, provocând prin neglijenţă şi desinterés -daune mate-teriale considerabile, cu repercursiuni nefaste asupra învăţă­mântului.

La tot pasul auzi plângeri şi tângueli, că şcoala nu pri­meşte delà primărie etc. mijloacele materiale pentru întreţinere; sufere din lipsa de reparaţiuni, combustibil ş. a.

Aceste neajunsuri şi inconveniente în- întreţinerea materială a şcoalei îşi au însă izvorul chiar în neglijenţa, superficialitatea şi desinteresul celor puşi la cârma şcolii.

Cum vom aştepta delà primărie etc. să menajeze interesele şcolii când noi cei dintâi interesaţi stăm pasivi ?

Dar să vedem realitatea,

Corn. şcolar judeţean cu ord. circular No. 2100 din 28 Nov. 1927 a pus în vedere tuturor comitetelor şcolare să înainteze conturile de gestiune pe 1927 spre verificare până la data de 20 Ian. 1928. Cum acest oi-din l'au executat abia 100 Comitete şcolare, i n 27 Martie 1928 s'a repetat ordinul menţionat mai sus cu ord. No. 710—1928 dându-se un nou termen, 15 Aprilie 1928. 'Rămânând fără rezultatul dorit şi acest ordin, în 6 Iunie 1928 s'a trimis somaţiuni individuale tuturor comitetelor -şcolare, cari n'au ţinut de cuviinţă să execute ordinele, acordându-se un nou termen de 8 zile. Cu toate aceste, până astăzi dela 80 şcoli lipsesc conturile de gestiune, astfel corn. şcol. jud. s'a vă­zut necesitat a aplica corn. şcolare neglijente avertismente, iar faţă de secretarii acestor comitete a cerut autorităţilor şcolare să-i disciplineze pe cale administrativă.

Cum bugetul anului în curs numai după verificarea con­tului de gestiunea anului precedent se poate executa cu toată rigoarea, se înţelege uşor cine-i vinovatul principal că şcoala nu-şi primeşte la timp mijloacele materiale pentru întreţinere.

Nici nu mai amintesc greutăţile şi întârzierile ce se pro­duc la verificare prin neînaintarea în termen a conturilor de gestiune.

Ori, a constrânge pe unii prin aplicarea sancţiunilor dis-ciplininare la îndeplinirea datoriilor, este dintre cele mai triste fenomene co poate caracteriza activitatea unui corp de slujbaşi şi mai ales acelor ce stau în serviciul luminării poporului.

Multe conturi de gestiune sunt întocmite în mod superficial. Verificând incasările arătate în conturi cu sumele ce s'au

plătit de fapt de către comune, sé ivesc abateri considerabile — în cele mai multe cazuri. — In conturile de gestiune nu sunt trecute toate incasările făcute. Şi aceasta se constată la un nu­măr îngrozitor de mare de conturi de gestiune. Nu înţelegem ce intenţionează cei ce încearcă să ascundă existenţa unor fonduri şi apoi ţipă în gură mare că primăria nu se îngrijeşte de între­ţinerea şcolii.

Nu ne putem explica deci provenienţa acestor abateri, de vreme ce toate incasările şi plăţile pentru comitetele şcolare le efectúese Dnii notari, conform ord. Com. şcolar judeţean No. 2143 —192G publicat în revista „Şcoala Noastră" No. 1—1927 pag. 30.

Unele comitete şcolare, în cheltuirea fondurilor, nu ţin seamă de bugete, depăşind alocaţiile bugetare, iar modificările de bugete le cer deodată cu conturile de gestiune. Acest lucru nu se poate aproba. Sumele cheltuite în plus rămân în contul gestionarului

Diurnele şi cheltuelile de deplasare pentru participarea la cercurile culturale nu se pot accepta decât in baza chitanţelor vizate de către dnii preşedinţi. (Vezi ordinul No. 263—1927 „Şcoala Noastră" No, 4 - 1 9 2 7 pag. 127).

Amintesc aceste constatări, în dorinţa, să se sesizeze cei interesaţi şi în viitor să evite orice abatere in gestiunea fondu­rilor şcolare şi să fie întotdeauna la înălţimea datoriei, căci nu­mai astfel vor servi promovarea şcolii şi învăţământului.

I). Mârgineanu.

Mare este religia puterei, dar mai mare este religia iu-birei. Mare este religia justiţiei implacabile, dar mai mare este încă mila care iartă.

CASTELLAR. v

Viaţa publică, departe de a fi tihnă şi odihnă, este lupta cea mai înverşunata, permanentă, inexorabilă a părţei sănă­toase a societăţei contra părţei bolnave, contra ignoranţei şi a indolenţei celor mulţi, contra exagerărilor deosebitelor par­tide, contra prepotente! facţioşilor şi a oamenilor rabiaţi şi a acelor corupţi. LUIGI PALMA.

Reti vitate ejctraşcolară.

Activitatea centrelor culturale în luna Martie.

Şedinţele centrelor culturale precum se constată din ra­poartele intrate, au fost ţinute după cum urmează:

1. Ariniş, în 11 şi 25 Martie. Dl Gh. Şimon a ţinut.con­ferinţă despre «Avram Iancu şi Simion Dărnuţiu» Dra Vetu-ria Şimon «Şcoala şi cartea cum e sprijinită la noi şi la alte popoare».

2. Bădăcin, conferinţe, tot cu a aceeaş dată. Dl Simion Oros a ţinut prima conferinţă despre «Dragoş-Vodă, Negru Vodă şi întemeierea Ţării Româneşti». A doua conf. a ţinut-o dl Gavril Pop «Limba românească bogăţiile şi frumseţele ei.»

3. Buciumi, a ţinut numai o conferinţă în 18 Martie. Con­ferenţia dl Gh. Pap despre «Rolul şi însemnătatea religiei în viaţa popoarelor».

4. Curitău. 2 conferinţe în 4 şi 18 Martie. Ambele con­ferinţe au fost ţinute de dl R. Şipoş «Cuza Vodă şi Unirea principatelor şi «Despre meserii».

•5. Crasna, Una conferinţă în 11 Martie despre «Izlazuri»^ ţinută de dl Gheorghe Ionescu.

6. Celml-Silvaniei, 2 conferinţe în i8 şi 25 Martie dl Paul Miclea a ţinut prima conferinţă despre «Regele Carol şi Răz­boiul pentru îndepedenţă» A doua a fost ţinută de Dna E . DioszeghL despre «Meseria este plug de aur».

7. Dindeşti, 2 conferinţe, în 4 şi 18 Martie. Prima a fost ţinută de Dna Valeria Şestac despre «Portul, jocul şi cânte­cul românesc, a doua de dl Gh. Bălaj «Cinematograful şi foloasele lui culturale».

8. Gălpâia, 2 conferinţe în şi 25 Martie, de Dra Veturia Varga şi dl. G. Câmpeănu despre «Portul jocul şi cântecul românesc» şi «Greşelile vieţii».

.9. Halmoşd, 2 conferinţe în 11 şi 25 Martie cu subiectul

«Unirea» «Regele Carol şi războiul pentru independentă» ţi­nută de dl Gavril Gălgău şi Ioan Pătcaşiu.

10. Hodod, 2 conferinţe tot la aceeaş dată, cu aceleaşi subiecte, ţinute ambele de dl Simion Budea.

11. Jibou, 2 conferinţe tot la datele de mai sus eu sub­iectul «Jocul portul şi cântecul românesc» de dna A. Dr. Halâsz. «Nicolai Bălcescu şi lucrarea lui despre'<Mihai Vitea­zul» de dl Dumitru Ilea.

12. Moftinid-Mic, 2 conferinţe, tot la datele de mai sus cu subiectul «Cinematograful şi foloasele lui culturale» deDra T. Nichita şi «Avram Iancu» de dl Ioan Raţiu.

13. Satu-Mic, 2 conferinţe în 4 şi 18 Mărite, cu subiec­tul «Vasile Lucaciu», «Şcoala şi cartea cum este sprijinită la noi şi la alte popoare» ambeft ţinute de dl I. Varhaniovschi.

14. Supund de jos, 2 conferinţe în 4 şi 25 Martie, cu sub­iectul «Şcoala şi cartea cum e sprijinită Ia noi şi la alte po­poare» ţinute de dl Patriciu Pop, «Portul, jocul şi cântecele româneşti» de dl Vargha Teodor.

Io. tăşnad, 2 conferinţe în 11 şi 25 Martie, cu subiectul «Curăţirea trupului şi a locuinţei», «Anul 1848 Avram Iancu şi Şimion Bărnuţiu», ambele ţinute de dl Gh. Nichita.

16,'Tihău, 2 conferinţe în 4 şi 18 Martie cu , subiectul «Portul jocul şi cântecele româneşti» de Dna Ludovica Chira Sabou, «Ţara noastră, aşezarea ei geografică şi frumseţele ei» de Fh. Gâlgău.

17. Vălcâul de jos, 2 conferinţe ţinute în 14 şi 25 Martie cu subiectul «Iubirea de ţară» şi «Meseria e plug de aur» am­bele ţinute de T. Gordan.

18. Văşad, 1 conferinţă ţinută 25 Martie cu subiectul «Cinematograful şi foloasele lui culturale» de dl Emil Pop.

G.

Activitatea Cercului Cultural „Gh. Coşbuc", Săuca

Comunele Săuca, Păgaia, Sărvăzăl, Pir şi Pirul-Nou aparţi­nătoare cercului cultural „Gh Coşbuc" Săuca, au avut în anul şcolar 1927—28 zile vesele în cari au putut vedea cu ochii plini de lacrimi de bucurie, că trăesc liniştiţi în România liberă, care e una dintre cele mai frumoase ţări de pe pământ. '

Membrii corpului didactic s'au adunat în fiecare comună pentru a da locuitorilor sfaturi şi a-i îmbărbăta să trăiască ade­vărată viaţă naţională, muncind cu hărnicie şi a fi oameni cin­stiţi, cum doreşte neamul şi ţa r̂a dela fiii săi credincioşi.

De fiecare dată dl Ioan Toduţiu preşedintele cercului a des­chis adunarea şi a închis-o cu câte o vorbire spusă din inimă şi pe înţelesul poporului. Programele s'au executat întotdeauna pe de-â întregul, ba în elanul însufleţirii s'a făcut aproape de fie­care dată mai mult decât s'a anunţat în program, dovadă, că membrii cercului. muncesc cu drag pentru ridicarea poporului pe terenul cultural.

Prima şedinţă culturală a fost în comuna Săuca în 18 Dec. cu care ocaziune iubitul preot Alimpiu Filip, care a venit din depărtare pe un timp friguros de iarnă din comuna Pir, înlocu-indu-1 pe simpaticul preot local şi deputat Dr. Aurel Ghilea, care era dus la Bucureşti la şedinţele Camerei, după sf. Liturghie a ţinut o predică frumoasă, plină de sfaturi creştineşti, amintind poporului credincios adunarea cercului cultural şi îndemnându-1 să participe la ea în număr cât mai mare, căci este un prilej de primenire sufletească.

Cu acest prilej a amintit de robia amară şi subjugarea ro­mânilor de duşmanii lor de moarte, cum poporul nostru pe ace­lea timpuri de tristă amintire nu şi-a putut manifesta sentimen­tul izvorît din inimă faţă de limba şi neamul românesc.

Azi, când suntem liberi în România Mare, avem datoria sfântă să muncim cu toţii pentru ridicarea "morală, culturală şi materială a poporului nostru.

Lecţia practică a fost: „Seria numerilor propuşi la cl. I ." cu cl. I I , ţinută de înv. local I. Toduţiu. Conferinţa intimă: „Metodica Aritmeticei cu privire la predarea numerilor în şcoala

primară de Leontin Farc înv. Păgaia. Ambele au fost foarte bine succese. După conferinţă au urmat producţii cu ŞQolarii.

După masă dl I. Toduţiu a vorbit despre „Tndor Vladimi-rescu". A vorbit apoi dl Iuliu Achim înv. despre „Fanarioţi" iar dl Gheorghe Oprea înv. Pir despre „Originea poporului român"* Aceste vorbiri au stârnit mare însufleţire în popor şi s'a depăr­tat foarte mulţumit de cele auzite în această adunare culturală.

A doua şedinţă culturală a fost în comuna Păgaia în ziua de 19 Februarie. Şi aici corpul didactic a luat parte in corpore la serviciul divin, la sfârşitul căruia dl Preot din Boian, Ioan Lobonţiu a ţinut o predică frumoasă poporului, amintind în ter­mini călduroşi uriaşa muncă ce o depun învăţătorii noştri pe altarul culturii române

La această şedinţă culturală au participat ca oaspeţi din comuna Boian dnii: Ioan Lobonţiu paroh-protopop on., Al. Boti-caş dir. înv., Florica Pereşeanu înv. şi Vasile Săvinescu înv. J n comuna Reghea.

După serviciul divin dl înv. local Leontin Farc a ţinut o lecţie practică despre „Fracţiunile zecimale" cu cl. I I1-IV suc-ceasă. Conferinţa poporală a ţinut-o dr Ioan Toduţiu despre „Dragoş Vodă. Această vorbire adiost ascultată de popor cu viu interes şi a fost felicitat de membrii corpului didactic.

Conf. intimă a ţinut-o dl Vasile Modoc înv. în. Sărvăzăl despre „Metodica Aritmeticei în şcoalele primare", bine succeasâ. Mai vorbeşte dl Ioan Lobonţiu paroh despre „Chemarea sfântă a învăţătorilor ca crescători şi luminători ai poporului". A fost frenetic aplaudat de public.

La orele 4 p. m. dl Ioan Toduţiu preşed. prin o vorbire potrivită închide şedinţa mulţumind oaspeţilor pentru interesul manifestat faţă de învăţământ.

A treia şedinţă culturală s'a ţinut în comuna Sărvăzăl în 18 Martie 1928. /

Lecţia practică a ţinut-o dl Vasile Modoc înv. local despre „Calcularea dobânzii" cu cl. V , cu succes bun. — Conf. intimă : „Predarea Aritmeticei în şcoalele primare" de L . Farc, Păgaia.

" Conf. poporală a ţinut-o Dl Gheorghe Oprea înv. în Pir în­locui Dlui Iuliu Achim, care a fost transferat dela Pirul-nou, la şcoala primară de stat în comuna : „Urmaşii lui Iancu" — des­pre : „Războiul pentru întregirea neamului" foarte bine succeasă.

Poporul român din comuna Sărvăzăl, care a participat la

adunare în număr considerabil, a ascultat cu viu interes aceasta conferinţă, dând dovadă, ca e doruic de cultura română.

A patra, şedinţă culturală s'a ţinut în comuna Pir, în 29 Aprilie 1928. Din locuitorii acestei comune, numai a patra parte sunt români, dintre cari numai bătrânii şi copii de şcoală vor­besc bine româneşte.

Corpul didactic a participat la Sf. Liturghie în bisericuţa de lemn edificată pe o movilă în capătul comunei.

Dl preot local Alimpiu Filip după Sf, Liturghie a ţinut o predica frumoasă plină de învăţături despre: „Iubirea lui D-zeu şi deaproapelui nostru" După, bincuvântarea credincioşilor a a-nunţat poporenilor, că cercul cultural îşi ţine adunarea în co­muna Pir şi i-a rugat să participe cât de mulţi la adunare.

La şedinţă au participat ca oaspeţi: O. D. Alimpiu Filip preot local, Dl Cornel Georgea notar comunal şi Ludovic Şol-teschi secretar corn. Popor prezent în număr considerabil.

Lecţia practică a ţinut-o Dl Gh. Oprea înv. local despre „Felurile triungiurilor", cu cl. I I I — I V bine succeasă. A urmat deci. de poezii şi cântări patriotice din partea elevilor.

Conf. intimă: „Metodica Geometriei în şcoala primară" de Dl Vasile Modoc înv. în Sărvăzăl. succeasă.

La ora 1. Corpul didactic a fost învitat la prânz la parohie de Dl preot local Alimpiu Filip şi Dl înv. Gh. Oprea Dl preot a accentuat, că are dragoste şi respect faţă de luminătorii po­porului.

După masă Conf. pop.: „Dinastia română, Regele Mihaiu I, Regenţa"- de Dl Ioan Toduţiu preşed. La sfârşitul conf. corul elevilor dimpreună cu publicul au intonat „Imnul Regal".

Altă conf. pop. a ţinut Dl Cornel Georgea notar despre „Alipirea Basarabia de Patria-Mamă" adresându-se la sfârşitul conf. către mame, zicăndu-le: „Mamelor bune ! Creştiţi-vă odra­slele voastre, micii copilaşi româneşte, căci viitorul ţării e depus în mâinile lor. Creşteţi-vă copii româneşte ca să vadă duşmanii poporului nostru că suntem dornici de progres şi cultură. Să ne purtăm şi să muncim aşa, ca să fim respectaţi şi de cei cari ne-au ur'it pe noi".

A cincia şedinţă culturală s'a ţinut în Pirul-Nou la 20 Mai 1928. Şi aici corpul didactie s'a arătat la culmea chemării sale. Nefiind biserică în sat. la ora 10 s'a ţinut lecţia practica de me-

morizare cu cl. I I . poezia: „ Vine, primăvara" de Dl înv. local Gavril Iuhas, bine succeasă.

După lecţia practică a urmat deci. de poezii şi cântări na­ţionale ăin partea elevilor.

Prânzul 1-a dat în onoarea corpului didactic Dl Mateiu Mur-vai, mare proprietar în Pirul-Nou.

După masă conf. intimă: „Metodica Geometriei în şcoala primară" de V. Modoc înv. în Sărvăzăl.

Gonf. pop.: „Anul 1848, Simion Bărnuţiu şi Avram Iancu de L. Farc înv. în Păgaia. Adunarea din 3 — 15 Mai 1848 depe Câmpul Libertăţii — Blaj ." de Gh Oprea înv. în Pir.

Altă conf. pop.: „Cultivarea sentimentului religios-moral" de O. D. Alimpiu Filip preot în Pir. Conferenţiarii au fost fre­netic aplaudaţi de public.

Fiind acest sătuţ românesc foarte mic, la şedinţă au ve­nit oameni şi din jur, deoarece seara a avut loc şi o petre-" cere poporală în şura Dlui Mateiu Murvai.

La ora 5 d. m. Preşedintele cercului Dl Ioan Toduţiu mul­ţumeşte corpului dicactic pentru munca desfăşurată în acest a'n şcol. pe terenul cultural precum şi poporului asistent pentru viul interes, manifestat faţă de îmbrăţişarea culturii româneşti. Să ne iubim: ţara, limba, legea şi neamul românesc! Să creştem po­porul în spirit patriotic Să muncim şi să cruţăm şi să fim oa­meni cinstiţi Să muncim cu toţii pentru fericirea neamului ro-. mânesc şi mărirea Patriei române. — închide şedinţa

Munca desfăşurată de 'membrii acestui cerc cultural, felul cum s'a vorbit poporului şi producţiile şcolare au făcut pe să­teni să se convingă pe deplin despre foloasele ce aduce şcoala neamului, — apropiindu-se mai mult de ea.

Bip.

Serbări şcolare. 1. închiderea de an şcolar la şcoala primară de Stat din

Zălau s'a ţinut la 29 Iunie a. c. in prezenţa unui public foarte număros dintre cari inregistrăm pe Dl Ioan Mango re­vizor şcolar, N. N. Sigmireariu preş. comit, şcolar, V. Cloaje primar, Zlătescu administr. financ, D. Mărgineanu, A. Pop s. revizor şcolar, mai mulţi profesori şi profesoare etc.

Serbarea â avut un aspect de tot sărbătoresc premărgân-du-i participarea la serviciul divin apoi vizitarea expoziţiei de lucruri manuale fem. cu peste 100 lucrări confecţionate de 60 eleve din cursul primar inferior sub conducerea Dnei V. Oros Luca care expoziţie după cum se exprimau unele doamne competente era la fel cu expoziţiile şcolilor sec. de fete. .

Serbarea decurge în curtea şcolii şi se incepe cu intona­rea Imnului naţional sub cond. Dlui T. Vitez înv.

In cuvânt de deschidere şi darea de seama a directo­rului dl I. Gozman descrie activitatea intra-'şi extraşcolară a corpului didactic şi a comit. şcol. situaţia elevilor precum şi intreaga cronică şcolară. Urmează mai multe coruri şi reci­tări toate succese, apoi directorul pe lângă o cuvântare pot­rivită distribue intre elevii merituoşi premiile de cărţi procu­rate de comitetul şcolar şi jucăriile donate de «Crucea Roşie«. In fine mulţumeşte asistenţa şi sprijinul publicului, a comite­tului şi autorităţilor, corul mai intonează «Imnul şcolar» şi publicul se depărta iar elevii cu diriginţii claselor se retrag in sale pentru a li se comunica situaţia de finea anului şcolar.

2. închiderea de an şcolar Ia şcoala de ucenici din Zălau s'a ţinut la 1 Iulie a. c. în prezenţa membrilor Comi­tetului şcolar a reprezentanţlior corporaţiunei industr. comerc. şi a mai multor patroni.

Serbării i-a premers vizitarea expoziţiei de desemne spe­ciale după branşe bine succese şi al lucrurilor manuale con­fecţionate de 40 elevi ucenici. Ar fi de dorit ca. in viitor măiestrii instructori şi preşedinţii corporaţiunilor să atragă atenţia patronilor a da posibilitate ucenicilor pentru confec­ţionarea lucrurilor manuale in măsură şi mai mare.

Serbarea s'a început cu intonarea «Imnului Naţional« urmându-i darea de seamă a Directorului in care accentuează

activitatea corpului didactic, a Comitetului şcolar şi situaţia elevilor.

Mai urmează câteva declamări şi se distribuiesc intre elevii merituoşii 10 cărţi donate de Camera de Comerţ din Cluj şi suma de 4200 Lei donaţi de

Corporaţiunea Industrială din Zălau . . . 2000 Lei ' Oraşul Zălau . 500 Lei

Camera de Comerţ Cluj 600 Lei Casa de Păstrare şi Banca de Cred, Zălau . 300 Lei Banca Ind. şi Economică Zălau . . . . 200 Lei Banca Comerc. Cluj Fi i . Zălau 100 Lei Societatea iobotarilor 500 Lei

T o t a l ' 4200 Lei

După distribuirea premiilor ia cuvânt preşedintele Corp. meseriaşilor mulţumind corpului didactic munca depusă in de­cursul acestui an şcolar, dă indemnuri bune ucenicilor de a ur­ma sfaturile .învăţătorilor a patronilor etc.

Dl. Primar, preşedintele Corn. şcolar asemenea mulţu­meşte activitatea corpului didactic in deosebi a directorului I. Gozman le urează tuturor tărie şi • sănătate iar ucenicilor şi .patronilor le leagă de suflet a răsplăti in viitor jertfele aduse de susţinătorii şcolii cu expoziţii şi mai impunătoare, pen t rucă j a caz contrar in loc de progres se va constata de­generarea şi indiferentism.

Directorul mulţumind oratorilor pentru cuvintele de re­cunoştinţă şi încurajatoare la urează mulţi ani şi declară anul şcolar şi serbarea încheiată.

Rip.

Chestiunea educaţiei este pentru societatea de azi o chestiune de viaţă şi de moarte, o chestiune de care a târnă viitorul. ' LABOULAVE.

5 T I B L — Prefect nou. Cu decre­

tul No. 6800 dl Dr. Emil Lo-bonţiu este numit prefect al jud. Sălaj înlocui dlui Dr. Ioan Ossian demisionat. Noul pre­fect a preluat serviciul şi şi-a început activitatea.

— Examenul de capaci­tate la şcoala normală de în­văţători din Zălau s'a ţinut din 10—15 Iunie a. c. cu 20 nor-malişti absolvenţi ai şcoalei şi 6 înv. ajut., total 26, dintre cari la practică au căzut 2, iar la convorbirile pedagogice şi ştiinţifice 3. Au trecut exame­nul 17 normali şti şi 4 înv. aj. Mediile variază între 7-88 şi 7 - 01 . Salutăm călduros pe noii colegi şi le dorim noroc şi spor la munca ce-i aşteaptă.

— Şcoala de arte si me­serii din Cehul Silv ' Când am văzut-o întâia oră acum 4 ani, îndată după înfiinţarea, era abia în formaţiune, se lupta din răsputeri cu greutăţile mari ale începutului. Lipsită de spri­jin moral şi material, nu avea maiştri şi abia 32 elevi, recru­taţi cu greu şi un singur ate­lier, de ferărie, încolo nădejdi. In cursul timpului greutăţile au fost învinse şi astăzi se prezintă ca o instituţie vigu­roasă, plină de viaţă şi bine condusă, mulţumită harnicului ei director, dl Vasiliu, care a trebuit să muncească mult până când a putut-o aduce în situ­aţia de azi, când are peste 80

elevi şi ateliere bine organizate pentru croitorie, tâmplărie, ro-tărie, pantolarie, lăcătuşerie şi ferărie, toate conduse de mai­ştri specialişti. Iţi face o plă­cere să vezi 80 elevi in muncă ca într'un furnicar.

Această şcoală are menirea să facă mari servicii judeţului nostru pe terenul industrial şi eu am toată nădejdea, că va corespunde menirii sale clacă vom sprijini-o după cuviinţă cu toţii, dar mai cu seamă noi, învăţătorii. Să o facem cuno­scută populaţiei dela sate în cercuri cât mai largi, să spu­nem vorbe bune despre ea şi să-o alimentăm cu elevi dela noi, fiindcă numai aceştia pu­tem spera să se aşeze aici. Vom arăta sătenilor, că nu nu­mai cu cartea ne putem ferici, ci adeseori mult mai bine cu o meserie bună.

Şcoala de arte şi meserii din Cehul-Silvaniei este o adevă­rată binefacere pentru jude­ţul nostru. ][£(j^

— S e r b a r e a zilei de 10 Mai. Pentru ziua de 10 Mai c. învăţătorii din comunele J ac , Creaca, Brebi, Brusturi, Po­rnita, Chichişa şi Moigrad au aranjat o serbare, care s'a ţi­nut în pădurea comunală din J a c . La serviciul divin care s'a făcut la faţa locului au dat răspunsurile liturgice elevii de­la şcoala primară din Ja . j . S'au ţinut apoi trei conferinţe oca-

zionale de către dnii Valentin Ghinea, Ilie Ariciu şi Ştefan Varga. La urmă s'au executat coruri pe Una şi pe două voci declamări, dialoguri, etc. Este de.remarcat publicul numeros care a luat parte, compus mai < ales din ţărani şi ţărance. In unele sate n'a mai rămas ni­meni acasă, locuitorii voind cu bucurie să participe la serbare. Ca oaspeţi amintim pe dşoara Veturia Varga înv. în Gălpâia, dl păr. Vasile Farcaş preot, Victor Farcaş şi .0. Ducea no­tar. Toţrâceşt ia au dat mână de ajutor învăţătorilor. q jjt

— Concurs cu premii p. scrierea unei cărţi de cetire pentru adulţi. Pentru alcă­tuirea unui manual pentru şc de adulţi se va ţine la Casa Şcoalelor şi a Culturii Popo­rului concurs în următoarele condiţiuni:

1. Manuscrisele se vor pre­da Casei şcoalelor până la data de 15 Decemvrie a, c.

2. Cercetarea şi aprobarea manuscriselor se va face de Consiliul Permanent al Mini­sterului prin delegaţii săi.

3. Se institue trei premii şi anume: a) Premiul I . 60.000 lei, b) premiul I I . 40.000 lei, c) premiul I I I . 20.000 lei.

*4. Lucrările premiate rămân proprietatea Casei Şcoalelor şi a Culturii Poporului timp de 5 ani, care va imprima pe a sa cheltuială lucrarea care a obţinut premiul ] , rezervându-şi dreptul de a introduce modi­ficările ce le va crede necesare şi de a utiliza material din lu­crările cc au obţinut premiul I I . şi I I I .

5. Corecturile tipografice se vor-face de autor, sub supra­vegherea unui membru din Co­misia care a cercetat cărţile.

6. Nici un funcţionar ""sau organ administrativ, de inspec­ţie sau de control din Mini­sterul Instrucţiunii nu poate lua parte la acest concurs.

7. Orice alte referinţe asupra conţinutului lucrării şi felului ei de alcătuire se pot vedea la Casa Şcoalelor sau se trimit în scris la cerere.

— Congresul învăţători­lor. In zilele de 8, 9, 10 Iulie a. c. se va' ţine la Galaţi con­gresul şi adunarea generală a Asociaţiei generale a învăţăto­rilor din România, cu urmă­toarea ordine de zi :

La congres: 1. Salarizarea învăţătorilor, raportori dnii Gr, Angelescu şi I. Dobrian.

2. întreţinerea materială ă şcoalelor pi'imare, raportori dnii N. Bratosin şi P. Puchianu. . 3. Propuneri de modificare a legii învăţământului primar, raportori dnii L. Mrejeriu şi M Vasiliu.

La adunarea generală : 1. Modificarea statutelor. 2. Bilanţul pe 1927 şi bu­

getul pe 1928: 3. Creiarea fondului pentru

căminul şi sanatoriile Asocia­ţiei generale..

4. Alegerea comitetului cen­tral şi a cenzorilor.

Toate memoriile şi propu­nerile se vor trimite până la 25 Iunie la sediul Asociaţiei (V. Păunescu şos. Pantelimon 24 Bucureşti), cotele cuvenite pe adresa casierului general, V. Dumitrescu (str. Mătăsari

No. 5 Bucureşti), iar cererile de găzduire dini P. Pucliianu preşedintele Asociaţiei de Co-vurlui, strada llomană No. 58 Galaţi.

— Atelier pentru confec­ţionare de rechizite şi in­strumente şcolare. DlNico-lae Căpraru, dirigintele şcoalei noastre din Horoat-Petenia, a înfiinţat un atelier şcolar, în caro pe lângă instruirea elevi­lor în lucrul manual, se con­fecţionează la comandă maşini de socotit, echere, şuruburi, tejghele, etc. din lemn fiert cu preţuri reduse. Este de dorit să-i dăm tot concursul, ca a-cest atelier să se desvolte şi cu timpul să poată provedea şcoalele cu întreg materialul didactic, ca să nu fim siliţi a recurge cu toate lipsurile noa­stre la streini, cari ne cer pre­ţuri exagerate. Să sprijinim ce este al nostru şi să profităm de avantagiile ce ni-se ofer.

— Profesiuni incompati­bile. Ministerul instrucţiunei face cunoscut membrilor cor-.pului didactic de orice grad, din învăţământul particular, că le este interzis să exercite a-faceri de comerţ şi orice pro­fesiuni incompatibile cu dem­nitatea de profesor sau cu în­datoririle funcţiunei lor.

— Sanatorii. Casa Corpului Didactic aduce la cunoştinţă membrilor săi, că şi în vara acestui an are sanatorii la Te-kirgbiol. Doritorii de a ocupa locuri în sanatorii vor adresa cereri însoţite de certificate medicale cât mai urgent către Direcţiunea Casei. Bucureşti, B-dul Elisabeta No. 32.

— Construiri de case în A n g l i a . O statistică întocmită do ministerul muncii din Lon­dra arată, că din anul 1923 s'au construit 600.000 case, cari au trecut în posesiunea unor cetăţeni din pătura mij­locie şi din clasa muncitorească.

Casele mari nu sunt trecute în statistică.

• Dela sfârşitul războiului s'au construit 1.000.000 de case. Gheltuelile construcţiilor s'au acoperit în cea mai mare parte de societăţile engleze de con­strucţii.

In anul 1926 aceste societăţi: au acordat avansuri de 52 mi­lioane l'ire sterlinge, cari se a-mortizează prin plata chiriilor. După-20 de ani casele trec în plină proprietate chiriaşilor.

Şi la noi? — Transferări. On. Mini­

ster cu ord. No. 67241—1928. a aprobat următoarele transfe­rări pe data de 1 Septemvrie 1 9 2 8 : Irina lioşian din Ungu-raş la Andrid p. I I ; Valentin Ghinea din Brusturi la Gălpâia p. I ; Petru Tarţia din Stremţi la Mânau p. I ; Aurel Pop din Cioeaia la Tarcea p. I şi Chiş Eleonora din Nojorid-Bihor la Văşacl p. I I I .

— Banca învăţătorilor. In unul din numerii trecuţi ai revistei am amintit, că n Banca învăţătorilor" din Cluj a emis nou prospect pentru urcarea capitalului social dela 1 mii. la 2 r

2 mii. şi am făcut apel, ca şi membrii Corpului didactic din judeţul nostru să subscrie cât mai multe acţii, ca să-şi poată vedia împlinită dorinţă de a se deschide o

filială în Sălaj. De atunci chestiunea s'a discutat în toate adunările subsecţiilor, ,dar re­zultatul nu-1 cunoaştem în întregime, deoarece la Eevi-zorat s'au primit numai coaie­le de subscriere din plăsile Bocşa cu 30 acţii delà 11 înv., Tăşnad cu 22 acţii delà 9 înv. şi Supurul de jos cu 13 acţii delà 3 înv. Chiar şi dacă s'ar fi mai trimis subs­crieri de acţii deadreptul băncii, totuşi rezultatul este prea neinsemnat delà 488 înv. câţi avem şi, este o dovadă mult grăitoare despre nepă­sarea manifestată de către învăţate» i faţă de o instituţie învâţătorească. Credem, că nu este târziu şi se mai pot face suberieri de acţii, ca să nu planeze asupra noastră învi­nuirea indiferentismului şi faţă de interesele proprii. Noi sfă­tuim şi îndemnăm pe toată lumea să subscrie cât mai multe acţii şi rugăm, pe dom­nii preşedinţi să înainteze fă­ră întârziere Eevizoratului şcolar rezultatele subscrierilor.

Mg. — Spre p e r f e c ţ i o n a r e .

Doi învăţători' din generaţia tânără, dnii Y asile Soim din Someş-TJileac şi Valeriu Osian din Şoimuş. în dorinţa de a-şi întregi şi perfecţiona cunoştin­ţele au plecat la cursurile de vară delà universitatea din Di­jon (Franţa).

Felicităm pe aceşti membii vrednici ai Corpului didactic pentru frumoasa lor intenţiune şi le dorim noroc şi succes în avântul lor.

— Orele de birou la Ee-vizoratul şcolar se ţin dela 8—1 şi 3—5 cu escepţia Du­minecilor şi Sărbătorilor lega­le. Particularii se primesc nu­mai intre orele 1 1 — 1 . In in­teresul serviciului se cere res­pectarea orelor de birou, li­nişte vizite scurte- şi abţine­re dela fumat. Se atrage a-tenţiunea Dior învăţători, că numai în chestiuni importante şi urgente să se prezinte per­sonal in birou.

— Concurs. Pentru biroul Ilevizoratului şcolar al jude­ţului Sălaj se caută un func­ţionar stabil (bărbat ori femee), care vorbeşte perfect româneş­te, are cel puţin 4 cl. medii şi scrisoare bună. Va primi

- salar de învăţător ajutor 2848 lei. Cei ce doresc să ocupe pos­tul îşi vor înainta imediat cererile provăzute cu certifi­catul şcolar şi de bună pur-.

. tare şi extras de naştere.

— Posturi noui. Provizo­ratul şcolar a propus pentru sistemizare următoarele pos­turi noui: I. La şcolile prima­re rurale din comunele: Asua-jul de jos p. I I , Babţa p. I I , Băiţa p. I I I , Boian-Plesca p. I I , Bogdana-Huta p. I, Brebi p. I I , Camăr p. VI , Căţălul p. I I I , Chegea p. I I , Chilioara p. I I , Ciocmani p. I I , Crişte-lec p. I I , Foeni p. I, Gâlgău

p. I I I , Ghirolt p. I I , Halmoşd p. I I I , Horoat-Petenia p. I I I , Hotoan p. I I , Hurez p. I I , Ilişiua p. I I , Lompir p. I I I , Marin p. I I , Mânau p. I I , Pereceiu p. VL, Racsş p. I I , Becea-Mouă p. I, Săcăşeni p. I I , Ttârciu p. I I I , Tăşnad p. y , Urmaşii" Iui Dr. V. Luca-ciu p. I, şi Valea Târnei p. I .

II. La şcolile de copii mici rurale din Curtuiuşeni p. I, Foeni p. I, Jibou p. I, Pet-

reşti p. I, Tarcea p. I, Tireain p. I, Valea lui Mihai p. I — I I .

Sistemizarea este în funcţie de aprobarea On. Minister. Doritorii de a ocupa unul din aceste posturi, îşi vor înainta cererile conform instrucţiunilor date la posturile vacante. Pe lângă unul din posturile noui, se va mai cere unul sau două din posturile vacante, în or­dinea de preferinţă.

Viitorul unui copil este totdeauna opera mamei sale. NAPOLEON.

In visurile mele înflorite se arată viitorul României. Suntem milioane de români. Ce ne lipseşte ca să ajungem un neam tare ? Unirea, numai unirea!

C. NEGRI.

Cele mai bogate ţări nu sunt acele în cari a fost natura mai bună, ci acele cari au avut oameni mai muncitori.

BUCKLE.

Cum pot da sfaturi pentru binele obştei oamenii cari sunt jertfa propriilor pasiuni ?

SCHILLER.

In aceasta parte a revistei se vor. publica: toate ordonanţele ţi circularele autorităţilor şcolare, su­perioare. Datorinţa directorilor şi a conducătorilor autorităţilor şcolare subalterne este, ca îndată dupa primirea revistei, sa le înregistreze şi execute con-

ştienţios, în cel mai scurt timp.

Revlzoratul şcolar al judeţului Sălaj.

No. 1134—1928.

Cultivarea păcii între săteni ,

Aducându-ni-se la cunoştinţă din partea autorităţilor în drept, că unii dintre membrii corpului didactic agită populaţia satelor pe tema diferitelor chestiuni de ordin religios, admini­strativ, reformă agrară, etc. prin ce contribue direct la tulbu­rarea oamenilor, invităm pe toţi învăţătorii să se abţină dela astfel de acţiuni păgubitoare şi primejdioase, deoarece meni­rea învăţătorului este cultivarea păcii şi a bunei înţelegeri în interasul cărora este da-tor să delăture tot ce le-ar putea pe­riclita, însăşi legea înv. primar conţine aspre măsuri contra celor vinovaţi cari pot avea cele mai triste urmări pe viaţa întreagă. •

Zălau, la 5 Iunie 1928.

No. 1 5 5 8 - 1 9 2 8 .

Sfătuirea ţăranilor să nu iscălească poliţe în alb .

On. Minister al Instrucţiunii cu ordinul No. 39735 din 3 -Aprilie 1928 ne comunică următoarele :

«Ministerul Justiţiei ne face cunoscut, că dl Inspector Judecătoresc din Circ. Curţii de Apel Chişinău i-a adus Ia cu-noştiinţă, că în judeţul Cetatea-Albă ca şi în alte părţi, se primesc des plângeri la parchete din partea sătenilor cărora li-se iau cambii în alb de către comercianţi evrei în special, cambii cari se complectează o i sume mari, sau dupăce li-se

achită o parte din creanţă fără a se da chitanţe liberatorii se reclamă din nou întreaga creanţă.

Cum împrumutările pe cambii se praetlcă pe o scară în­tinsă, Vă rugăm, ca pentru remedierea acestei stări de lucruri, să aduceţi la cunoştinţă personalului de control din aceea re­giune, ca să sfătuiască. pe- învăţători să dea sfaturi sătenilor să nu semneze poliţe în alb către speculanţi."

Zălau, la 23 Mai 1928.

No. 1748—1928.

Recomandarea lucrării „Patrie şi Neam11

Asociaţia literară «Cultul Patriei« a scos de sub tipar o lucrare întitulată "Patria şi Neam« şi care cuprinde doctrina patriotismului.

Ministerul apreciind importanţa acestei lucrări y'o aduce la cunoştinţă, cu indicaţia s'o recomandaţi tuturor şcolilor şi tuturor comitetelor şcolare.

Zălau, la 23 Mai 1928.

No. 1798—1928.

Localul de păstrare a archivei şcolare In baza ordinului Ministerului Direcţiunea Generală a în­

văţământului primar No. 49259 — 1928, archiva şcolară nu va putea fi în păstrarea parohului ci necondiţionat în localul şcoalei.

Zălau, la 23 Mai 1928.

No. 1952—1928.

Curs de apicultură (stupărit)

On. Minister al'Agriculturii şi Domeniilor Direcţiunea în­drumărilor Agricole va ţine şi în anul acesta curs de apicul­tură (stupărit) la şcoala de pomicultură din Docicoiul-Mare, jud. Maramureş (gara Bocicău) în zilele de 1-7 Iulie inclusiv.

Auditorii primesc locuinţă şi masă în localul şcolii. Pen­tru organizarea popotei Ministerul dă un ajutor zilnic de 30 Lei pentru fiecare cursist.

înscrierile până la data de 15 Iunie a. c. Ia şcoală sau Ministerul Agriculturii şi Domeniilor Direcţiunea îndrumărilor Agricole. — Şeful regiunei, ss Qh. Corodanu.

Zălau, la 12 Aprilie 1928.

No. 1958—1928.

Recomandarea broşurilor „Astrei"

Comunicăm mai jos în copie adresa Asociaţiunii »Astra« punând în vedere tuturor direcţiunilor şcolare să facă comanda pentru un număr cât mai mare din aceste broşuri, fiind cele mai eftine şi mai potrivite crosuri de popularizare.

Până la 1 Iidie a. c. ne va raporta fiiecare direcţiune mi­mând broşurilor comandate.

»No. 3. Biblioteca poporală a »Astrei«. Domnului Revi­zor şcolar Zălau. — Asociaţiunea »Astra« a hotărît, pentru anul 1928 o nouă întocmire cu privire la cuprins a Bibliotecii sale poporale şi un nou fel de răspândire a broşurilor cu­prinse în aceasta. Broşurile acestea, tinzând la culturalizarea în cât mai multe direcţiuni a masselor şi a tinerimii, apar. anul acesta în două serii, una primăvara, alta în ultimele luni ale anului. Călindarul pentru popor al »Astrei« va apărea la toamnă. S 'a hotărît totodată ca broşurile să nu se mai dea gratuit, parte pentru motive de ordin educativ ca să deprin­dem poporul la jertfe — adevărat că . foarte mici — şi pentru cultivarea sa prin lectură extraşcolară şi să-1 desvăţăm de-a crede, că societatea e obligată veşnic la pomană pe terenul acesta, — parte pentru a încasa cel puţin ceva din cheltuelile avute cu tipărirea, dându-se astfel posibilitatea de-a mări nu­mărul broşurilor dcntr'un an şi de-a le îmbunălăţi din punct de vedere technic. '

Dealtminteri preţul lor — dela 2 la 6 Lei exemplarul — e atât de minimal încât nimeni nu ar putea motiva neputinţa de-a le cumpăra.

S 'a hotărît totodată, ca instituţiile sau persoanele con­vinse de necesitatea răspândirii broşurilor din Biblioteca po­porală a »Astrei« să beneficieze şi de un rabat de 2 5 % pen­tru numărul dela 10 exemplare în sus din aceeaş broşură. Renunţându-se la rabat, în preţul lui se pot da broşuri în plus. — Alăturăm câte un exemplar din broşurile apărute.

Seria de primăvară a broşurilor din anul 1928 cuprinde următoarele :

No. 153 (1) Răsboiul pentru întregirea neamului românesc, (1916—1919) . Povestiri de V. Lazăr. Preţul 6 Lei.

No. 154 (2) .Cultivaţi legumi în grădinile voastre! Sfaturi date de Victor Lazăr. Preţul 2 Lei.

No. 155 (3) Poezii bănăţeneşti, de Victor Vlad Delamarina. Preţul 3 Lei.

No. 156 (4) I. Răsboiul româno-ruso-turc din 1877—1878. — Curcanul, sau Cum e românul la răsboiu. Pove­stire din 1877—1878 de Nicolae Qane. — III. Câ­teva poezii despre răsboiul din 1877—1878. — Preţul 4 Lei.

No. 157 (5) îngrijirea copilului mic până după înţărcare. Sfa­turi pentru mame. Preţul 3 Lei.

No. 158 (6) Cârlanii, sau doi ţărani şi cinci câţlani. Piesă în 1 act de Const. Negruzzi. Cu lămuriri asupra fe­lului cum trebue să se joace, date de dl Nicolae Băi lă , dir. artistic al »Astrei«. Preţul 3 Lei.

No. 159 (7) Copii cu renume. Biografii povestite tinerimii noa­stre de Victor Lazăr. Preţul 4 Lei.

No. 160 (8) Biografia părintelui Vasile Lucaciu, povestită pen­tru popor de Alexandru Ciura. (Manuscrisul trimis de secţiile »Astrei« din Cluj.) Preţul 5 Lei.

No. 161 (9) Bucătăria gospodinei dela sate. Sfaturi şi reţete de mâncări, date de Ana V. Lazăr. Preţul 4 Lei.

Ne permitem a Vă atrage atenţia asupra numerelor . . . potrivite cu pregătirea sufletească a persoanelor, asupra că­rora sunteţi chemaţi să lucraţi culturaliceşte. Dar şi celelalte broşuri le credem potrivite pentru a fi răspândite de Dv. prin aceste persoane la a l te le : părinţi, fraţi, surori prieteni. — Vă rugăm a aduce la cunoştinţă dlor învăţători şi învăţătoare circularul acesta prin revista şcolară oficială înainte de înche­ierea anului şcolar, pentrucâ broşurile să poată fi eventual date ca premii. Rabatul cuvenit Revizoratului poate fi utilizat pentru biblioteca judeţeană a învăţătorilor, când aceştia co­mandă direct pentru biblioteca şcoalei.

Comenzile se fac pe adresa : Biblioteca poporală a Aso-ciaţiunii »Asrra« Sibiu Str. Şaguna 6.

Sibiu, la 1-Mai 1928. Dr. Octavian Rusu, v. preşedintele Asociaţiunii, Viclor Lazăr, profesor pensionar, însărcinat pe 1928 cu întocmirea bibliotecii poporale a Asociaţiunii«.

Broşur i le ' se aşează în bibliotecă. Zălau, la 30 Mai 1928.

No. 1 9 8 0 - 1 9 2 8 . Dimisionare

Ministerul Instrucţiunii cu ordinul No. 51437- -1928 con­form dispoziţiunilor art. 137 din legea înv, primar şi art. 260 din regulamentul dd aplicare al acestei legi, consideră demi­sionat din învăţământ pe ziua de 15 Aprilie 1928 pe dl Ioan Olar înv. la şcoala din Mal, jud. Să la j , deoarece a absentat dela post mai mult ca 30 zile, nemotivat.

Zălau,. la 19 Mai 1928.

No. 1992—1928.

Cursuri la Geneva asupra Societăţii Naţiunilor

In conformitate cu ordinul On. Minister No. 44190—1928 comunicăm pentru ştire, că între 20 Ausust—1 Septemvrie a. c. se vor ţine la Geneva o serie de prelegeri şi cursuri asu­pra Societăţii Naţiunilor şi desvoltării cooperaţiunii internaţi­onale în. genere, destinat cu deosebire persoanelor aparţinând învăţământului atât primar cât şi secundar.

Zălau, la 19 Mai 1928.

No. 2 0 3 8 - 1 9 2 8 . Pedepse

On. Inspectorat şcolar cu ord. No. 4232—1922 a aplicat următoarele pedepse :

învăţători lor: Ambroziu Pop din Drighiu, Ioan Pătcaşiu din Plopiş şi Ioan Lazar din Subcetate avertisment public, pentrucă Ia inspecţiile din luna Martie a. c. au fost notaţi slab.

învăţătorilor : ^Ştefan Hager din Ghilvaci, Gheorghe Dăr-şidan din Căpleni, Salustia Mezei din Tiream, Eliza Kind din Sânmiclăuş, Ioan Heletea, Terezia Ghiţiu din Căuaş, Dumitru Vlasie din Cosniciul de sus, lacob Luca din Cerişa, Nicolae Mărcuş din Crasna şi Dumitru Joldea din Huseni observaţiuni şi reţinerea salarului pe 1 zi, pentrucă au lipsit nemotivat de la lucrările cercului cultural. înv. Ioan Scneff dela şcoala rom. cat. din Ad,oni observaţiuni pentru neglijarea matricoiei şcol.

învăţătorilor losif Mureşan din Sălacea pentrucă n'a îna­intat procesele verbale de inspecţie şi Ioan Maghiar din S a -nislău pentrucă n'a înaintat procesele verbale de lucrările cercului cultural.

Zălau, la 9 Iunie 1928.

No. 2106—1928.

Modificarea Isgii Contabilităţii Publice

Comunicăm în copie spre ştire şi conformare ordinul No. 61881 — 1928 al Direcţiunii Generale a Contabilităţii Ministe­rului Instrucţiunii :

»Prin decretul No. 951 din 3 Aprilie 1928, publicat în Monitorul Oficial No. 82 din 10 Aprilie a. c. aliniatul ultim al art. 6 din legea asupra Contabilităţii Publice s'a modificat în felul următor :

»La stabilirea debitelor, fracţiunilor mai mici de 1 Leu se vor întregi în folosul administraţiilor, la lichidarea cheltu-elilor aceleaşi fracţiuni se vor neglija deasemenea în folosul administraţiilor*.

Motivat de adresa No. 126.016 a Ministerului de Finanţe prin care ne cere să punem în aplicare această lege, avem onoare a Vă face cunoscut următoarele instrucţiuni, pe cari le veţi observa in lucrările da ordonanţare ale instituţiei ce conduceţi :

Iu state şi acte de plată precum şi în orice scripte de stat nu vor ma, apărea »bani« cu începere delà 1 Iunie 1928.

Retribuţiunile vor fi trecute în stat numai în Lei, negli-jându-se fracţiunile în profitul statului ; se vor întrebuinţa numai sumele cuprinse sub coloanele »Lei« din tablourile si­noptice de salarizare.

'"^^ 7 ' No. 2 0 4 0 - 1 9 2 8 .

Recomandarea lucrărei ProJ. Dr. Speranţia

In conformitate cu ordinul Ministerului Dir. Gen. a înv. part. No. 23860—1928 şi"Cu avizul On. Consiliu Permanent No. 215 din 10 Februarie a. c. avem onoare a vă ruga să binevoiţi a recomanda corpului didactic dela şcoalele primare cu limba de predare maghiară, din judeţul Dv. ca lucrare de consultat cartea dlui profesor Eugen Speranţ ia : »Kis ertekezes a gyermek eletenek lelki kolcsonossegeirâl« (Mic tratat despre corelaţiunile psichice în viaţa copilului) traducere în limba maghiară, editată de tipografia Deres, Oradea şi de biblioteca pedagogică a Casei Şcoalelor.

Zălau, la 23 Mai 1928.

Deasemeni la cheltuelile de deplasare, la conturile de materiale precum şi orice alte cheltueli cari urmează să fie plătite de către stat, se vor reduce în profitul acestuia - frac­ţiunile cari eventual ar rezulta. La aplicarea impozitului de 4 % în cazul când comportă fracţiuni de Lei, se vor trece în state sumele întregi rezultate dupăce s'au întregit în plus Ia Lei, în profitul Statului, p. Ministru, ss Const. Kiriţescu. Di­rector General al Contabilităţii şi Controlului Financiar, ss I. Banciu«.

Zălau, la 1 Iunie 1928.

No. 2 1 3 4 - 1 9 2 8 .

Revista „Sfetnicul Mamelor" Apărând revista «Sfetnicul Mamelor«, revistă pentru po­

pularizarea ştiinţei şi educaţiei, Ministerul v'o recomandă spre a o aduce la cunoştinţă grădinilor de copii.

Redacţia, şi administraţia acestei reviste este în strada Poetul Cerna No. 1 (fostă Heliade), Aucureşti.

Zălau, la 14 Iunie 1928.

No. 2181 — 1928.

Concursul membrilor corpului didactic la serbarea „Zilei Eroilor"

Comunicăm spre conformare în viitor ordinul On. Insp. şcolar No. 5602 — 1928.

«Domnule Revizor, Ministerul Instrucţiunii Direcţiunea Generală a învăţământului primar cu ordinul No. 62336—1928 din 18 Mai, înregistrat la Inspectoratul şcolar sub No. 5602 din 22 Mai a. c. ne face cunoscut, că în urma intervenţiunei comitetului central al societăţii «Cultul Eroilor« a aprobat ca membrii corpului didactic rural din ţară să dea concursul la serbările festive organizate de acel comitet, în ziua de 24 Mai când §e va serba Ziua Eroilor. — Nu vor putea face ei chetă sau să lase a se tace în şcoală chetă cu insignele so­cietăţii. Aducându-Vă la cunoştinţă cele de mai sus, Vă ru­găm să se încunoştinţeze personalul învăţătoresc prin organele

., de contol respectiv pentru a se conforma în viitor. — Insp. Şef, ss P. Dan. Şeful serviciului, ss Indescifrabila

Zălau, la 30 Mai 1928.

No. 2211 — 1928.

Redactarea rapoartelor oficiale

Comunicăm spre strictă conformare ordinul «Casei Şcoa-lelor» No. 21775 — 1928 cu adaosul cu corespondenţa oficială să se observe calea ierarhică.

«Domnule Revizor, Vă rugăm să puneţi în vedere şcoa-lelor primare rurare, că în rapoartele ce adresează autorită­ţilor superioare să- arate totdeauna judeţului în care îşi au sediul, atât sub titulatură şcoli cât şi în stampilă. Altfel ce­rerile nu le pot fi satisfăcute, neştiind unde să li se trimeată răspunsul, p. Administrator, G. Ionescu. p. Director General, P. Tomescu.»

Zălau, la 12 Iunie 1928.

No. 2212—1928.

Albumul covoarelor vechi Româneşti"

Pentru a se răspândi şi, uniformiza gustul ţăsătorilor covoarelor, mai ales în ceacc priveşte tehnica şi coloritul, Mi­nisterul recomandă albumul alcătuit de Dl Gh. Olşevski inti­tulată «Covoare vechi Româneşti» spre a fi procurate de co­mitetele şcolare.

Albumul se găseşte la Dl Olişevchi Soskiseloîî No. 8. Zălau, la 14 Iunie 1928.

No. 2223—1928.

Drapele naţionale la şcolile minoritare

Comunicăm în copie ord. Min. Instr. No. 60464 — 1928. pentru ştire şi conformare :

«Cu prilejul sărbătorilor naţionale s'a observat că unele şcoalelele particulare miuoritare evreeşti cum şi asociaţia cer-cetaşilor Macabei au defilat purtând steagul cu culorile şi emblemele sioniste.

Acest fapt constitue o manifestaţie tendenţioasă incom­patibilă cu momentul solemn în care se desfăşoară şi incom­patibilă cu sentimentele pe care trebuie să aibă cetăţeanul român faţă de ţară şi faţă de legile şi regulamentele ei. De aoeea veţi aduce imediat la cunoştinţa tuturor susţinătorillor de şcoli din circumscripţia DVs, şi direcţiunilor, şcolare res­pective următoarele:

» , 1. Toate şcoalele particulare minoritare de orice grad şi

categorie, vor fi obligate a avea steagul românesc pe c-re îl vor purta la orice manifestaţie în şcoală şi afară de şcoală. 2. Se interzice complect a avea şi purta un alt steag semble-mă decât cele româneşti. 3.' Asociaţiile de cercetaşi, vor purta numai embleme Asociaţiei cercetăşeşti, alături cu steagul ro­mânesc. 4. Orice nesupunere şi călcare a acestor dispoziţiuni va atrage după sine luare de măsuri disciplinare imediata şi dizoivarea asociaţiei. Dir. Gân. N. I. Rusu.»

•Zălau, la 12 Iunie 1928.

Mo. 2237—1928,

Taxă examenelor elevilor particulari.

On. Minister cu ord. No. 64600—1928 referitor Ia taxa examenelor elevilor" particulari ne comunică următoarele.

«Prin art. 71 din regulamentul legii înv. part . ,se indică taxă de examen, ce trebue să plătească elevii de curs primat pregătii în particular.

Fiind, că acest art. se aplică variat, dela o localitate la alta, făcând astfel să se încaseze taxe deosebite, avem onoare a Vă da următorele lămuriri pe cari vă rugăm a Ie comuni­ca Rev. şcol. din reg. DVs.

1. Salariul luat ca bază de calcul pentru comunale ur­bane să fie salarul unui institutor cu 4 gradaţii şi cu toate accesoriile (chiria şi ajutor familiar cofele cele mai mari. Pen­tru comunele rurate să se ia ca bază salarul unui înv. defi­nitiv cu 4 gradaţii şi toate accesoriile.

2. Numărul de ore ce întră în calcul, să fie de 104, lu­nar (264) .

3. Numărul membrilor de comisiune să nu treacă de 5, cuprinzând în această cifră şi pe preşedintele.

No. 2306—1928.

Interzicerea cumpărării dulapului sanitar lazarescu

Comunicăm în copie spre conformare copia ordinului Ca­sei Şcoalelor şi a culturii poporului No. 26 .908—1928:

«Domnule Revizor, Ni s'a adus la cunoştinţă, că unele şcoli primare continuă să cumpete aşs zisul dulap sanitar Lă-zărăscu; ce li se oferă în numeie Casei Şcoalelor, de către

un depozit situat îu Bucureşti" Str. Poliţiei No. 9. Prin pre­zenta Vă aducem la cunoştinţă, că am retras definitiv auto­rizaţia ce dădusem pentru răspândirea acelui dulap sanitar în şcoli şi ca nu am mai dat nimănui vre-o astfel de autori­zaţia." p. Ministru, Indiscifrabil. p. Administrator, Indiscifrabil.

Zălau, la 12 Iunie 1928.

No. 2 3 8 6 - 1 9 2 8 ,

învăţători avertizaţi pentru neexeeutarea la timp al ordinului Revigoratului Şcolar

On. Inspectorat cu ordinul No. 5995 — 1928 a aplicat pe­deapsa avertismentul pentru neexeculacea la timp a ordinului dat de Revizoratul şcolar sub No. 1647—1928 următorilor în­văţători.

Gavril Pop din Bădăcin, Ştefan Varga din Cichişa, loan Voda dlh Borza, loan Georgea din Bălan, Emilia Toth din Bălan, Ilie Ariciu din Brebi, Ela Codeuş din Sărmaşa, Nicolae Mărcuş din Crasna, Irina Sima Vărşolţ, Teodor Gordan Văl -căul de jos, Cornel Nemeş din Cristoltel.

Zălau, la 11 Iunie 1928.

No. 2392—1928. Pedepse

On. Inspectorat şcolar cu ord. No. 5656—1928 a aplicat următoareie pedepse: '

învăţătorului loan Toduţiu din Săuca amendă cu reţine­rea salarului de pe 10 zile, pentrucă nici în urma controlului ce i s'a făcut din partea Inspectoratului de circumscripţie, si­tuaţia învăţământului la şcoala condusă de dânsul nu s'a îribunătăţit.

Gh. Tănâsescu din Boian—Plesca amendă cu reţinerea salarului pe 12 zile, Const. David din Hurez-Poniţa amendă reţinerea salarului pe 5 zile pentrucă au lipsit dela cursuri fără concediu aprobat.

înv, loan Maghiar din Sanislău şi Ambroziu Sabou din Vaşad cu avertisment public pentrucă n'au înaintat la timp procesele verbale de lucrările cercului cultural.

înv. Vaier Maghiar, Elena Filep, Elena Ţipţer din S a ­nislău, Victor Pop din Bicaz şi Gheorghe Alboiu din Tămă-

şeşti cu amendă reţinerea salarului de pe 2 zile pentrucă au lipsit nemotivat dela şedinţele cercului cultural.

Zălau, la 22 Iunie 1928.

No. 2 4 3 1 - 1 9 2 8 .

Interzicerea profesiunilor incompatibile cu demnitatea înv.

On. Minister cu ord. No. 68584—1928 pune în vedere membrilor corpului didactic primar şi secundar din învăţă­mântul particular că sunt obligaţi să respecte art. 147 din re­gulamentul învăţământului primar, care interzice exercitarea oridărui comerţ şi oricăru profesiuni incompatibile cu demni­tatea caracterului lor sau cu îndatoririle funcţiunii.

Zălau, la 14 Iunie 1928. , .

No. 2432—1928.

Interzicerea cărţii „Historie Juive" • On. Minister cu ordinul No. 65614—1928 a interzis uti­

lizarea în scoalele particulare din toată tara a cărţii «Histo­rie juive de Gabriei Arie, Editon de Monde Nouveau 1924». întrucât cuprinde pasagii jugnitoare la adresa ţării.

Zălau, la 14 Iunie 1928.

Nd. 2452—1928.

Tuturor directorilor dela şcolile primare'de 'stat.

Vă comunicăm în copie odihnul On. Minister Ns. 1095— 1928 punându-Vă în vedere să până la 15 Iulie să ne rapor­taţi dacă este la şcoala DVs sau nu.

«Domnule Revizor şcolar, Ministerul Instrucţiunii, inten­ţionând a creia Muzee şcolare şi Muzee etnăgraîice pe lângă şcoalele din sate şi oraşe, Vă învităm de urgenţă a comunica Dlui tnspector-Instructor, Vasile P. Dumitrescu str. Mătăsari No. 5 Bucureşti, dacă în trecut s'au acum v'aţî ocupat de a-ceasta latură şcolară şi anume, dacă aveţi la şcoala DVs.

1. Colecţiuni de animale împăiate, de minerologie şi bo­tanică.

2. Obiecte istorice sau preistorice, gesite şi răspândite peia locuitorii din satul (oraşul DVs) .

3. Colecţiuni de monete veche şi noiu. . 4. Luaruri casnice de dată veche sau nouă (răşboiu de

ţesut, vârtelinică. sucaie, fuss, furci de tors, năschitori, su­veici, spate, tc.)

5. Obiecte gospodăreşti (scoale, străchini, ciubăre, piros-troi) ulcioere linghuri, doniţe (cofe) tronuri etc.)

6. Obiecte bisericeşti (cruci, candele, icoane, epitrahie, aiere etc.

7 Obiecte militare din răsboiele 1877—87—1913 —1916— 1918) puşti baionete raniţe, gloanţe, gamele, hărţi, scrisori etc.

8. Obiectele casnice (şervete, proscaoe, velinţe, fote, marame, cămăşi cojoce etc.)

9. Instrumente de muzică naţionale (fluere, buciume, cimpoi, naiu).

10. Unelte de muzică (plug de lemn, sape, lopeţ, furci, .topoare, seceri coase) .

11. Cărţi şi manuscrise vechi, acto de danii, acte de prin cini şi moştenire etc.

12. Lucreri ee arătă : Bronzuri-pietre, gipsuri, lemn pic­turi, eesenuri şi fotografii, etc.

13. Arta naţională î n : cresteturi în lemn (mânere de cu­ţite, toci, bâte-porti-policicare, etc.) noă încondeiată etc.

14. Unelte industriale : scule de muncă, locale, tâmplă-rie, olărie, dogărie, etc.

15. Petice de ţesături locale de în cânepă: borangic, bum­bac, (până dimie, aba, scoarţe naţionale.

16. Inscripţii istorice şi preistorice aflate pe la diferinţi particulari şi în fine orice ar putea interesa câ viaţa a po­porului român din timpurile cele mai depărtate şi până în pre­zent, pe locurile aces tea . .

Toate aceaste obiecte cari de-şi au o valoare acolo un-db sunt izolate şi neştiute de nimeni, aduse însă Ia şcoală, etichetate cu numele donatorilor şi cu notarea evenimentului de a produs însemnătatea obiectului notat, vormfi puse în a-devărata lor valpare ca obiecte istorice, ce vor vorbi viitori­mii de pildă, o baoinete cu care a atacat duşmanul şi a fost smulsă în mâna lui l a atac, cât de mult vorbeşte şcolarimii de azi şi de mâine. O raniţă străpunsă de gloanţele duşmane şi care a apărat viaţa oşteanului reîntors sănătos acasă, câte valoare nu are pentru copii şi adulţii satului. Dacă o parte din aceste obiecte şi lucruri enumerate mai sus le aveţi la şcoala DVs sau sunt adunate în altă parte în satul sau ors-

şui DVs, sau aflate la persoane particulare, Vă rugăm se binevoiţi a comunica ve nu aveţi, unde anume le păstraţi şi nine sunt deţinătorii l o r ? Vă rugăm de aduceţi la^cunoştiinţă cele de mai sus şcolilor primare din judeţul DVs. Director General , -Petre Ghiţescu. Subdirector, Indiscifrabil.

Zălau, la 15 Iunie 1928.

No. 2453—1928.

Serbarea sădirei arborilor

Vă face cunoscut, că administraţia Casei Pădurilor ur­mărind să desvolte interesul populaţiei Parii pentru pădure, organizează cu concursul şcoalelor în fiecare an «Serbarea Sădirei Arvorelui».

Cu acest prilej, plantează arbori, fie în perimetrul pă­duri lor Statului, fie pe zona şosealelor publice, fie pe tere­nuri neproductive din proprietatea particulară.

Cu stărunţele Casei pădurilor să fie încoronate de suc­ces Vă rugăm să puneţi în vedere întregului corpul didactic să contribuie cu vorba şi cu fapta la păstrarea arborilor plan­taţi în binele tuturor.

Totodată Vă rugăm ca şcolile pe lângă concursul larg, ce da organizarei serbarei «Sădired Arborelui» să stăruiască, ca elevii să se îngrijească de reuşita plantaţiunilor făcute.

Zălau, la 16 Iunie 1928.

No. 2455—1928.

Posturi vacante în învăţământul primar din judeţul Sălaj

Publicând mai jos locurile rămase vacante după transfe­rări punând în vedere celor interesaţi să-şi înainteze cererile în conformitate cu art. 127 din legea învăţământului primar anexând la cerere diplomă de capacitate (sau dovapă) certi­ficat medical şi extras matricular de naştere.

Cererile cari nu vor întruni condiţiunile aceste nu vor fi luate în considerare.

I. Posturi primare rurale la scoale primare. 1. Agrij p. I. (bărbat), 2. Bârsăul de jos p, I (Bărba t ) ,

'3. Cehăluţi p. I (bărbat) , 4. Chieşd p. II şi III (femeie), 5. Ciglean p. I (bărbat), 6. Gârceiu p. 1 (aărbat) , 7. Genciú p. I (bărbat), 8. ] az p. 1 (bărbat, 9. Leşmir p. 1 (bărbat), 10. Mal

p. 1 (bărbat, 11. Mineu p. 1 (bărbat), 12. Panii p. 1 (bărbat) 13. Preuteasa p. 1 (bărbat), 14. Prodăneşti p. 1 (bărbat), 15. Recea p. I. (bărbat), 16. Santău p. 1 (bărbat) , 17. Sârbi p. 1 (bărbat) , 18. Subsoetate p. 1 (bărbat) 19. Siciu p, 1 (bărbat) , 20. Vălcăul de jos p. 11 ( îemee) , 21 . Vălcăul de sus p. 1 (băr­bat) , 22. Vicea p. 1 (bărbat) , 23. Zăuan p. 11 (femee).

II. Posturi primare rurale la grădinile de copii 1. Andrid p. 1 ( îemee), 2. Acâş p. 1 (femee) 3. Crasnap.

p. 1 (femee), 4. Crâsna p. 11 (femee), 5. Hodod p. 1 (femee) 5. Urziceni p. 1 (femee).

III. Posturi primare urbane la scoale primare l .-Şimleul-Silvaniei p. VII, (femee).

IV. Posturi primare urbane la grădinile de copii 1. Cărei No. 1 p. (femee). 2. Cărei No. 3 p. 11 (femee),

3. Şimleul-Silvaniei p. II (femee), 4. Zălau, p. I femee). Zălau, la 15 Iunie 1928.

No. 2 4 6 0 - 1 9 2 8 . :

Avertisment public On. .Inspectorat cu ordinul No. 6260 — 1928 aplică înv.

Vasile Buda dela şcoala din Cizer pedeapsa avertismentului public pentru spor slab în învăţământ şi educaţie, rezultând din faptul, că se prezintă neprăgătit la lecţii.

Zălau, la 16 Iunie 1928.

N o . 2660—1928. Curs de vară pentru conducătoare.

P u b l i c ă m ord inu l de m a i jos spre şt ire şi conformare . M i n i s t e r u l I n s t r u c ţ i u n i i D i r e c ţ i a G e n e r a l ă a î n v ă ţ ă m â n t u ­

lui p r imar . D o m n u l e I l e v i z o r , V ă f a c e m cunoscu t , qjfi M i n i s t e r u l a l iotări t a n u l aces ta ca să se ţ i n ă cursur i de v a r ă pen t ru per­fecţ ionarea conducă toare lor sup l in i toare d e g r ă d i n i d e cop i i con­fo rm art. 306 d in r egu l amen t . C u r s u r i l e se vor ţ ine Ia şcoala no rma lă d e coducă toa re d i n B r a ş o v . V o r î ncepe la 15 Iu l i e şi vor d u r a până la 25 A u g u s t . I n consec in ţă ve ţ i t r imi te la aceea şcoa lă pe conducă toa re le supl in i i oare. î n t r e ţ ine rea cursis telor pri­veş te pe Min i s t e r . R a ţ i a de în t re ţ inerea este de 40 L e i z i l n i c d i n care 20 L e i se v a p lă t i de curs is te . E l e t rebuie să-şi a d u c ă l i nge r i e de corp şi pat . D i r . g e n . ss. V a s i l e s c u . S u b d i r e c t o r :• ss . Ind i sc i f r ab i l .

Z ă l a u , l a 12 I u l i e 1928.

No. 2568—1928.

Plata salariilor Corpului didactic.

Având în vedere greutăţile ce le intimpină membrii cor­pului didactic cu ocaziunea ridicării salariilor lunare, invităm pe toţi învăţătorii să ne raporteze de urgenţă cu date exacte toate neajunsurile avute dela 1 Ianuarie a. "c. în legătură cu ridicarea salariilor, pentru a putea face intervenţiile" necesare la locurile în drept.

Zălau, la 1 Iulie 1928. IOAN MANGO.

rev. şcolar.

Comitetul Central de construcţii şcolare a jud. Sălaj

No. 15—1928.

Plăci de eternit pentru învălitoarea construcţiilcrr

Fabrica de eternit »Meteor« din Oşorheiu, jud. Bihor, oferă plăcile sale de eternit pentru acoperirea construcţiilor noui. Comitetele şcolare interesate se vor adresa acestei fa­brici pentru eventualele informaţiuni şi comenzi.

Zălau, la 7 Iunie 1928.

Prefect-Preşedinte, Secretar, (ss) Dr. E . LOBONTIU. ( s s ) I. MANGO.

Asociaţia învăţătorilor — Secţia din jud. Sălaj

No. 3 0 - 1 9 2 8 .

Circular către dnii Preşedinţi ai Cercurilor şl Centrelor Culturale

DOMNULE "PREŞEDINTE, In vederea redactării raportului pentru adunarea gene­

rală a Secţiei , Vă rugăm respectuos, ca despre activitatea ce a desfăşurat Cercul, resp. Centrul cultural ce a-ţi condus în anul şcolar acum expirat, să ne.înaintaţi raportul cuvenit din care să se poată cons ta ta :

a) Cale şedinţe s'au ţinut;

b) Cari colegi au ţinut conferinţe didactice şi pentru po­por şi cu ce titlu;

c) Cari colegi au ţinut Jecţi i practice şi din ce obiect; d) Se va aminti, dacă Cercul, resp. Centrul cultural s'a

ocupat şi de alte probleme pe lângă cele îndatinate. Şimleu, la 17 Iunie 1922.

No. 31—1928. . -

Convocare Domnii membrii Comitetului central al Secţiei Sălaj a

Asociaţiei învăţătorilor prin prezenta se convoacă în şedinţă pe ziua de-14Iulie 1928 ora 10 a. m. în biroúl directoral al şcoalei primare de stat din Zălau.

LA ORDINEA Z I L E I :

1. Deschiderea şedinţei. 2. Raportul prezidial. 3. Raportul casierului şi a comisiei asupra situaţiei ma­

teriale a Secţiei. 4. Discutarea statutelor Secţiei.

' 5. Fixarea termenului, locului şi programului adunării generale a Secţiei pentru anul curent.

6. Problema' Asociaţiei pentru ajutorarea familiilor de învăţători în caz de moarte.

7. Eventuale. 8. închiderea şedinţei. Şimleu, 19 Iunie 1928.

Preşedinte, . Secretar, (ss) SIMION OROS. (ss) V. LOBONTIU.