Anexa 4_formularele Standard SPA

354
Anexa nr.4 Formularele standard completate pentru ariile de protecţie specială avifaunistică FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 pentru ariile de protecţie specială (SPA) 1.1 Tip J 1.2 Codul sitului ROSPA0001 1.3 Data completării 200612 1.4 Data actualizări 1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.5 Legături cu alte situri Natura 2000: ROSCI0071 J Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa Grupul de lucru Natura2000 1.6 Responsabili 1.7 NUMELE SITULUI : Aliman - Adamclisi Data propunerii ca sit SCI Data confirmării ca sit SCI Data confirmării ca sit SPA: Data desemnării ca sit SAC 1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului 2. LOCALIZAREA SITULUI 2.1. Coordonatele sitului E 27º 56' 45'' 2.2. Suprafaţa sitului (ha) 19 467.8 2.3. Lungimea sitului (km) Min. 11 Max. 181 Med. 110 Latitudine Longitudine 2.4. Altitudine (m) Alpină Continentală Panonică Pontică Stepică X 2.6. Regiunea biogeografică N 44º 8' 21'' 2.5 Regiunile administrative NUTS Numele judeţului % RO023 Consţanta 100 Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE A402 Accipiter brevipes 15-18 p >30 i A A C A A255 Anthus campestris 3600-4000 p C A C B A404 Aquila heliaca 1-2 p A A B A A133 Burhinus oedicnemus 30-32 p C B C B A243 Calandrella brachydactyla 600-650 p C A C B A081 Circus aeruginosus 2-4 p D B C B A082 Circus cyaneus 20-50 i 80-100 i D B C B A084 Circus pygargus 1-3 p 120-130 i B A B A A097 Falco vespertinus 36-41 p 200-400 i C B C A A135 Glareola pratincola 80-90 i D C C C A242 Melanocorypha calandra 2200-2500 p C A C B A073 Milvus migrans 5-6 p B A B A A533 Oenanthe pleschanka 24-26 p C A C B A403 Buteo rufinus 35-40 p B A C A A089 Aquila pomarina 150-200 i C B C B A224 Caprimulgus europaeus 120-130 p D C C C A083 Circus macrourus 60-80 i C B C A A231 Coracias garrulus 100-120 p B A C B A238 Dendrocopos medius 20-22 p D C C C A429 Dendrocopos syriacus 150-160 p C A C B A379 Emberiza hortulana 90-120 p D B C B A511 Falco cherrug >1 p A A B A A321 Ficedula albicollis 200-300 i D B C B A320 Ficedula parva 800-1000 i D B C B A092 Hieraaetus pennatus 3-4 p 15-20 i C B C A A338 Lanius collurio 700-1000 p C B C B A339 Lanius minor 210-220 p C B C A A246 Lullula arborea 800-1000 p C A C B A072 Pernis apivorus 6-7 p D B C B A234 Picus canus 20-25 p D C C C A080 Circaetus gallicus 9-10 p B A B A A103 Falco peregrinus >4 i C A C B

description

formulare standard SPA

Transcript of Anexa 4_formularele Standard SPA

Anexa nr.4

Formularele standard completate pentru ariile de protecţie specială avifaunistică

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0001

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0071J Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Aliman - Adamclisi

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 56' 45''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

19 467.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

11

Max.

181

Med.

110

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 8' 21''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 15-18 p >30 i A A C AA255 Anthus campestris 3600-4000 p C A C BA404 Aquila heliaca 1-2 p A A B AA133 Burhinus oedicnemus 30-32 p C B C BA243 Calandrella brachydactyla 600-650 p C A C BA081 Circus aeruginosus 2-4 p D B C BA082 Circus cyaneus 20-50 i 80-100 i D B C BA084 Circus pygargus 1-3 p 120-130 i B A B AA097 Falco vespertinus 36-41 p 200-400 i C B C AA135 Glareola pratincola 80-90 i D C C CA242 Melanocorypha calandra 2200-2500 p C A C BA073 Milvus migrans 5-6 p B A B AA533 Oenanthe pleschanka 24-26 p C A C BA403 Buteo rufinus 35-40 p B A C AA089 Aquila pomarina 150-200 i C B C BA224 Caprimulgus europaeus 120-130 p D C C CA083 Circus macrourus 60-80 i C B C AA231 Coracias garrulus 100-120 p B A C BA238 Dendrocopos medius 20-22 p D C C CA429 Dendrocopos syriacus 150-160 p C A C BA379 Emberiza hortulana 90-120 p D B C BA511 Falco cherrug >1 p A A B AA321 Ficedula albicollis 200-300 i D B C BA320 Ficedula parva 800-1000 i D B C BA092 Hieraaetus pennatus 3-4 p 15-20 i C B C AA338 Lanius collurio 700-1000 p C B C BA339 Lanius minor 210-220 p C B C AA246 Lullula arborea 800-1000 p C A C BA072 Pernis apivorus 6-7 p D B C BA234 Picus canus 20-25 p D C C CA080 Circaetus gallicus 9-10 p B A B AA103 Falco peregrinus >4 i C A C B

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe22N09 321

Culturi (teren arabil)40N12 211 - 213

Păşuni9N14 231

Alte terenuri arabile11N15 242, 243

Păduri de foioase18N16 311

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 35C lti

Alte caracteristici ale sitului:

În perimetrul sitului bine reprezentate sunt habitatele de stepă şi silvostepă unde au fost identificate specii de păsări enumerate în anexa 1 a DP.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 33b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 38c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor rapitoare:Falco cherrugMilvus migransCircaetus gallicusCircus pygargusFalco vespertinus Hieraaetus pennatus

siBurhinus oedicnemus

Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare.

4.3. Vulnerabilitate:

Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea tradiţională de păşunat, prin turismul practicat mai ales în zona monumentului Trophaeum Traiani şi ruinelor cetăţii romano-bizantine de la Adamclisi şi exploatări miniere de suprafaţă (cariere de piatră). În zonele acoperite cu vegetaţie forestieră se desfăşoară activităţi de vânătoare.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

Aproximativ 30% proprietate publică de stat şi restul proprietate privată de stat şi individuală.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

100 A 35 - 140 A 20 -Pasunatul 160 B 10 0Managementul forestier general 301 A 2 -Cariere 230 B 5 -Vanatoare 502 B 5 -Drumuri, drumuri auto400 A 10 -Zone urbanizate, habitare umana 690 C 1 0Alte impacte determinate de turism si recreere

ce nu au fost mentionate mai sus421 A 0 -Depozitarea deseurilor menajere

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 35 -Cultivare 140 A 35 -Pasunatul 400 A 10 -Zone urbanizate, habitare umana 502 B 10 -Drumuri, drumuri auto

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0001_66_Cetatea_Adamclisi.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0001_66_Monumentul_triumfal_Tropaeum_Traiani.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0001_66_Vedere_de_ansamblu_Adamclisi.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0002

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0022J Canaralele Dunării

ROSCI0053F Dealul Alah Bair

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Allah Bair - Capidava

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 7' 31''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

11 645.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

217

Med.

54

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 29' 5''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta77RO035 Ialomiţa23

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A393 Phalacrocorax pygmeus 230-280 i C B C BA397 Tadorna ferruginea 6-8 p A B B BA379 Emberiza hortulana D B C CA402 Accipiter brevipes 3-5 p >30 i B A C AA229 Alcedo atthis 70-80 p D C C CA089 Aquila pomarina 40-50 i D B C BA021 Botaurus stellaris 2-5 p C B C BA215 Bubo bubo 8-10 p C A C BA133 Burhinus oedicnemus 20-30 p C B C BA403 Buteo rufinus 4-5 p B A C AA243 Calandrella brachydactyla 100-120 p C A C BA224 Caprimulgus europaeus 110-120 p C C C BA080 Circaetus gallicus 6-7 p C A B AA081 Circus aeruginosus 8-10 p D B C CA082 Circus cyaneus 50-60 i C B C BA083 Circus macrourus 15-20 i C B C AA084 Circus pygargus >1 p 60-70 i C A B AA231 Coracias garrulus 90-100 p B A C BA238 Dendrocopos medius 15-18 p D C C CA429 Dendrocopos syriacus 70-80 p C A C BA236 Dryocopus martius 15-20 p D C C CA075 Haliaeetus albicilla 4-6 i C A B BA092 Hieraaetus pennatus >5 i C B C AA338 Lanius collurio 1200-1300 p C B C BA339 Lanius minor 120-130 p C B C AA177 Larus minutus 400-600 i B B C BA246 Lullula arborea 120-150 p D A C BA242 Melanocorypha calandra 80-90 p C A C BA073 Milvus migrans 4-5 p B A B AA533 Oenanthe pleschanka 12-15 p C A C BA234 Picus canus 20-30 p D C C C

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri8N06 511, 512

Culturi (teren arabil)46N12 211 - 213

Păşuni13N14 231

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Păduri de foioase22N16 311

Păduri de amestec3N19 313

Vii şi livezi2N21 221, 222

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 15 -Pasunatul

Alte caracteristici ale sitului:

Rezervaţia naturală Dealul Alah Bair este deosebit de importantă din punct de vedere floristic, adăposteşte specii endemice, rare şi periclitate pentru flora României. Acest sit adăposteşte aproximativ 30 de specii rare petrofile de origine pontică, balcanică, pontic- balcanică şi pontic-mediteraneană. Dealul reprezinta şi o zonă fosiliferă deosebit de bogată cu o faună fosilă reprezentată de toate grupele majore de nevertebrate. Pe lângă importanţa geologică şi geomorfologică trebuie menţionată şi valoarea peisagistică a zonei.Pe malul Dunării se află ruinele cetăţii Capidava, întemeiată la începutul secolului al II lea d.C.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 39b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 72c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Falco vespertinusMilvus migransBubo buboButeo rufinusCircus pygargus

si alte specii stepice.

Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare.

4.3. Vulnerabilitate:

Rezervaţia naturală Dealul Alah Bair este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea tradiţională de păşunat şi prin turismul practicat ocazional, cu ocazia sărbătorii creştin-ortodoxe Izvorul Tamaduirii (izvorul este amplasat la poalele dealului.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Dealul Alah Bair este arie naturală protejată, categoria rezervaţie naturală (L.5/2000, cod arie naturală protejată 2367.Rezervaţia Dealul Alah Bair a fost pusă îniţial sub protecţie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa.

4.5. Tip de proprietate:

Rezervaţia Naturală Dealul Alah Bair cu o suprafaţă de 10 ha (Legea 5/2000), se află în fond forestier de stat, teritoriul acesteia fiind înscris în descrierea parcelară a Amenajamentului Silvic în vigoare pt. O.S. Hârşova.Restul teritoriului sitului este reprezentat de aproximativ 80 % proprietate privată de stat şi individuală, restul fiind proprietate publică de stat.

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

620 C 10 -Activitati sportive si recreative in aer liber502 B 7 -Drumuri, drumuri auto 100 A 20 -Cultivare160 C 5 0Managementul forestier general 220 B 5 0Pescuit sportiv243 A 3 -Braconaj, otravire, capcane 840 A 5 -Inundarea520 B 10 -Navigatie 290 B 5 -Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare la

care nu se refera mai sus

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 25 -Cultivare 140 A 20 -Pasunatul 290 B 5 0Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare la

care nu se refera mai sus400 A 30 -Zone urbanizate, habitare umana

421 B 0 -Depozitarea deseurilor menajere 520 B 0 -Navigatie

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Rezervaţia naturală Dealul Alah Bair se află în custodia Direcţiei Silvice Constanţa, O.S. Hârşova.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Planul de management pentru aria naturală protejată Dealul Alah Bair este în curs de elaborare de către custodele legal (D.S. Constanţa, O.S. Hârşova). S-a elaborat regulamentul rezervaţiei.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0002_66_Dealul_Allah_Bair.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0002_66_Dealul_Allah_Bair_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0002_66_Dealul_Allah_Bair_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0002_66_Dealul_Allah_Bair_4.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0002_66_Dealul_Allah_Bair_5.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0002_66_Dianthus_sp.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0003

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0132J Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Avrig - Scorei - Făgăraş

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 37' 8''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 788.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

369

Max.

453

Med.

403

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 47' 21''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO072 Braşov55.4RO076 Sibiu44.6

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 40 p D B C BA255 Anthus campestris R D B C CA091 Aquila chrysaetos 4 i D B C CA222 Asio flammeus R D B C CA224 Caprimulgus europaeus 60 p D B C CA031 Ciconia ciconia 120-140 p B A B BA081 Circus aeruginosus 1-2 p D B C CA082 Circus cyaneus 40 i D B C CA122 Crex crex 80-160 p C B C BA238 Dendrocopos medius 10-12 p D B C CA429 Dendrocopos syriacus 10-20 p D B C CA236 Dryocopus martius 7-10 p D B C CA379 Emberiza hortulana 1-2 p D B C CA103 Falco peregrinus 2 i D B C CA097 Falco vespertinus 40 i D B C CA321 Ficedula albicollis RC D B C CA320 Ficedula parva R D B C CA022 Ixobrychus minutus 40 p D B C CA339 Lanius minor RC D B C CA246 Lullula arborea RC D B C CA068 Mergus albellus 10-15 i RC C B C CA094 Pandion haliaetus 10 i D B C CA151 Philomachus pugnax RC D B C CA234 Picus canus 10-20 p D B C CA307 Sylvia nisoria 20-30 p D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri43N06 511, 512

Râuri, lacuri10N06 511, 512

Mlaştini, turbării12N07 411, 412

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Culturi (teren arabil)23N12 211 - 213

Păşuni5N14 231

Alte terenuri arabile7N15 242, 243

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

180 A 10 -Incendiere 230 A 10 -Vanatoare

- Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Alte caracteristici ale sitului:

Situl se desfasoara in regiunea continentala, cuprinzand cursul mijlociu al Oltului.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 86c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Crex crexCiconia ciconiaAquila pomarina

Situl este important in perioada de migratie si iernare pentru pasarile de balta.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

Sursa: APM-BV Ioaniţescu A Apr 9 2006 1:42PM : Importanţa suprafeţei propuse pentru declarare ca Sit Natura 2000 se datorează în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraţie şi dispersie pentru populaţiile de păsări care face legătura între diferite zone geografice ale României şi Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Braşovului, Făgăraşului şi Câmpia Transilvaniei, sudul ţării de Transilvania etc. Oltul este recunoscut ca una dintre căile importante de migraţie ale păsărilor. Sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare cât şi cele de pasaj şi chir de iarnă. Au fost determinate specii vulnerabile, în pericol sau cu alte statute nefavorabile de conservare, conform Directivei Păsări, Convenţiei de la Berna si Bonn, Statutului European de Ameninţare (European ţreat Status), categoriei SPEC etc. Dintre speciile cuibăritoare, sunt importante pentru zonă: Ixobrychus minutus, Crex crex, Porzana porzana. Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale, formate din mlaştini, canale, fâneţe umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea acestora. Crex crex cuibăreşte inclusiv în culturi de grâu sau lucernă. Dintre speciile de pasaj sau care iernează în zonă, sunt reprezentative: Gavia arctica, G. stellata, Casmerodius albus. În perioadele de migraţie (toamna si primăvara), împreună cu perioadele când păsările de apă iernează aici (porţiuni de apă liberă neîngheţată) populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte 30 000 - 40 000 de exemplare anual. Lacurile şi zonele umede adiacente reprezintă astfel puncte de maximă concentrare pentru păsările de apă, mai ales pentru palmipede (raţe, lişiţe). Suprafeţele care rămân neîngheţate anumite perioade din timpul iernii reprezintă cele mai importante arii de iernare din partea sudică şi sud – estică a Transilvaniei. ( Dr.ing.Dan Ionescu)

4.3. Vulnerabilitate:

Pe cursul mijlociu al Oltului apar incendieri ale stufului cu efecte nefaste asupra speciilor de pasari. Deasemenea, se practica vanatoarea. Pe unele portiuni exista acumulari de peturi si alte deseuri menajere.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Sursa: APM-BV Ioaniţescu A Jul 7 2006 2:43PM: APM Brasov si Facultatea de Silvicultura Brasov lucreaza in prezent la documentatia in vederea declararii zonei ca arie protejata

4.5. Tip de proprietate:

Cursul Oltului e proprietatea statului, terenurile din jur(fanete, terenuri agricole) sunt proprietati particulare.

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate Intensitate % Infl.421 B 10 -Depozitarea deseurilor menajere

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pe teritoriul judetului Brasov, cursul Oltului cuprins in sit, strabate teritoriul administrativ al Municipiului Fagaras si urmatoarelor comune: Ucea de Jos, Vistea de Jos, Volia, Beclean, Mandra .

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0003_47_IM000450.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0003_47_IM000483.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0003_47_IM000500.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0003_47_IM000527.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0003_47_PICT0145.jpg Moise Silvia - ANPM

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0004

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0005H Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Balta Albă - Amara - Jirlău

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 13' 20''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

4 509.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

7

Max.

100

Med.

35

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 10' 12''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO021 Brăila42.1RO022 Buzău57.9

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A293 Acrocephalus melanopogon 50-60 i D C C CA229 Alcedo atthis 4-5 p D C C CA255 Anthus campestris 100-110 p C C C CA089 Aquila pomarina 20-22 i C B B BA029 Ardea purpurea 32-46 p 120-150 i B B B BA024 Ardeola ralloides 60-80 i D B B BA060 Aythya nyroca 22-33 p 800-1000 i C B B AA021 Botaurus stellaris 8-10 p D C C CA396 Branta ruficollis 460-520 i B B B AA133 Burhinus oedicnemus 4-5 p 30-40 i D B B AA224 Caprimulgus europaeus 20-40 i D C C CA138 Charadrius alexandrinus 12-13 i D B B BA139 Charadrius morinellus 2-5 i B B B BA196 Chlidonias hybridus 20 p 500-1100 i D B B BA197 Chlidonias niger 400-500 i D B B BA031 Ciconia ciconia 12 p 200-300 i C B B BA030 Ciconia nigra 44-61 i C B B BA081 Circus aeruginosus 26-28 p D B B BA082 Circus cyaneus 20-30 i D B B BA084 Circus pygargus 10-12 i D B B BA231 Coracias garrulus 8-10 p D C C CA122 Crex crex 60-70 i C B B BA038 Cygnus cygnus 40-50 i B B B BA429 Dendrocopos syriacus 30-40 p D C C CA026 Egretta garzetta 200-500 i C B B BA098 Falco columbarius 4-5 i 4-5 i D B B BA103 Falco peregrinus 2-3 i C B B BA321 Ficedula albicollis 60-70 i D C C CA002 Gavia arctica 4-9 i D C C CA001 Gavia stellata 1-4 i D C C CA135 Glareola pratincola 200-220 i D B B BA127 Grus grus 120-150 i D B B BA075 Haliaeetus albicilla 2-3 i C B B BA131 Himantopus himantopus 14-40 p D B B BA022 Ixobrychus minutus 30-60 p D B B BA338 Lanius collurio 60-70 p D C C CA339 Lanius minor 80-90 p D C C CA176 Larus melanocephalus 40-50 i C B B BA246 Lullula arborea RC D C C C

A242 Melanocorypha calandra 200-300 i D C C CA068 Mergus albellus 20-22 i D B B BA023 Nycticorax nycticorax 120-200 i D B B BA020 Pelecanus crispus 40-50 i B B B BA019 Pelecanus onocrotalus 80-200 i C C C CA393 Phalacrocorax pygmeus 40-70 i 120-140 i C B C BA151 Philomachus pugnax 1200-1500 i D B B BA234 Picus canus D C C CA034 Platalea leucorodia 40-52 p 120-170 i B B B BA032 Plegadis falcinellus 60-90 i D B B BA140 Pluvialis apricaria 80-100 i D B B BA120 Porzana parva 25-40 p D B B BA119 Porzana porzana 20-30 i D B B BA121 Porzana pusilla 2 p D B B BA132 Recurvirostra avosetta 8-12 p D B B BA195 Sterna albifrons 30-40 i D B B BA193 Sterna hirundo 30-70 p 1200-1500 i D B B BA166 Tringa glareola 300-400 i D B B BA170 Phalaropus lobatus 20-30 i D B B B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus melanopogon D CB Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D C B Alauda arvensis D CB Alcedo atthis D C B Anas acuta D CB Anas clypeata C C B Anas crecca C CB Anas penelope C C B Anas platyrhynchos C CB Anas querquedula C C B Anas strepera C CB Anser albifrons C C B Anser albifrons B CB Anser anser C C B Anser erythropus B CB Anser fabalis C C B Anthus campestris C CB Aquila pomarina C C B Ardea cinerea C CB Ardea purpurea B C B Ardeola ralloides D CB Asio otus D C B Aythya ferina C CB Aythya fuligula C C B Aythya nyroca C CB Botaurus stellaris D C B Branta ruficollis B CB Burhinus oedicnemus D C B Calidris alpina D CB Calidris ferruginea C C B Calidris minuta D CB Caprimulgus europaeus D C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Charadrius alexandrinus D C B Charadrius dubius C CB Charadrius hiaticula C C B Charadrius morinellus B CB Chlidonias hybridus D C B Chlidonias niger D CB Ciconia ciconia C C B Ciconia nigra C CB Circus aeruginosus D C B Circus cyaneus D CB Circus pygargus D C B Coracias garrulus D CB Crex crex C C B Cuculus canorus D CB Cygnus cygnus B C B Cygnus olor C CB Delichon urbica D C B Dendrocopos syriacus D CB Egretta alba C C B Egretta garzetta C CB Emberiza rustica D C B Erithacus rubecula D CB Falco columbarius D C B Falco peregrinus C CB Ficedula albicollis D C B Fringilla coelebs D CB Fulica atra C C B Galerida cristata D CB Gallinago gallinago D C B Gavia arctica D CB Gavia stellata D C B Glareola pratincola D CB Grus grus D C B Haliaeetus albicilla C CB Himantopus himantopus D C B Hirundo rustica D C

B Ixobrychus minutus D C B Lanius collurio D CB Lanius minor D C B Larus cachinnans C CB Larus canus C C B Larus melanocephalus C CB Larus ridibundus C C B Limosa limosa C CB Locustella luscinioides D C B Lullula arborea D CB Luscinia megarhynchos D C B Melanocorypha calandra D CB Mergus albellus D C B Merops apiaster D CB Miliaria calandra D C B Motacilla alba D CB Motacilla flava D C B Muscicapa striata D CB Netta rufina C C B Numenius arquata C CB Nycticorax nycticorax D C B Oriolus oriolus D CB Parus ater cypriotes D C B Pelecanus crispus B CB Pelecanus onocrotalus C C B Phalacrocorax pygmeus C CB Phalaropus lobatus D C B Philomachus pugnax D CB Phoenicurus ochruros D C B Picus canus D CB Platalea leucorodia B C B Plegadis falcinellus D CB Pluvialis apricaria D C B Pluvialis squatarola C CB Podiceps cristatus D C B Podiceps grisegena D CB Podiceps nigricollis C C B Porzana parva D CB Porzana porzana D C B Porzana pusilla D CB Recurvirostra avosetta D C B Remiz pendulinus D CB Riparia riparia C C B Saxicola rubetra D CB Saxicola torquata D C B Sterna albifrons D CB Sterna hirundo D C B Sturnus vulgaris C CB Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna tadorna C CB Tringa erythropus C C B Tringa glareola D CB Tringa nebularia C C B Tringa stagnatilis C CB Tringa totanus D C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri74N06 511, 512

Mlaştini, turbării23N07 411, 412

Păşuni3N14 231

Alte caracteristici ale sitului:

Situl aparţine subunităţii de stepă a Câmpiei Române de Est (Câmpia Râmnicului, Câmpia Bărăganului).Această subunitate prezintă o desfăşurare a vegetaţiei şi solurilor în benzi orientate de la nord la sud. Este efectul direct al modificării circulaţiei aerului şi manifestării factorilor climatici sub influenţa curburii Carpaţilor. Există ca tipuri de soluri cernoziomuri, solonceacuri şi soloneţuri, soluri aluvionare şi aluviuni pe suprafeţe întinse. Pe aceste soluri se întind terenuri agricole, pajişti stepice, pajişti dominate de specii halofile. Pe acestea din urmă întâlnim specii ca Salicornia herbaceea, Kochia prostata, Camphorosma annua, etc. Pe lângă terenurile agricole se găsesc pajişti modificate de firuţă cu bulb (Poa bulbosa), peliniţă (Artemisia austriaca), alior (Euphorbia seguieriana), bărboasă (Botriochloa ischaemum). Există numeroase plantaţii de salcâm (Robinia pseudacacia), păduri de luncă, zăvoaie cu tufărişuri de cătină roşie (Tamarix ramosissima) alături de Hippophae rhamnoides, Rosa canina, Cornus sanguinea şi specii de arbori, mai ales Populus alba.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 62b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 70c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Egreta albaBotaurus stellarisArdea purpureaPlatalea leucorodiaAytya nyrocaCircus aeruginosusCharadrius alexandrinus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Aytya nyrocaPelecanus onocrotalus si crispusPhilomachus pugnaxAnser albifrons

si specii de rate.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

110 A 10 -Utilizarea pesticidelor 141 B 20 +Abandonarea sistemelor pastorale160 A 5 +Managementul forestier general 165 A 2 -Indepartarea latarisului164 A 5 -Curatarea padurii 170 B 5 +Cresterea animalelor171 B 2 +Furajare stocuri de animale 180 A 5 -Incendiere210 A 10 +Pescuit profesionist(industrial) 211 A 5 +Pescuit intr-o locatie fixa243 A 10 -Braconaj, otravire, capcane 244 A 5 -Alte forme de luare(extragere)320 A 5 -Mine 400 B 2 -Zone urbanizate, habitare umana421 B 2 -Depozitarea deseurilor menajere 422 A 2 -Depozitarea deseurilor industriale423 A 2 -Depozitarea materialelor inerte(nereactive) 490 B 5 -Urbanizarea, industrializarea si alte activitati

similare502 A 2 -Drumuri, drumuri auto 506 A 5 -Aerodrom, heliodrom 503 A 5 -Linii de cale ferata, TGV 510 A 2 -Transportul energiei511 A 2 -Linii electrice 608 C 1 -Locuri de campare si zone de parcare pentru

rulote621 A 2 -Sporturi nautice 967 A 2 -Antagonism cu animalele domestice976 A 2 -Pagube produse de speciile introduse pentru

vanatoare701 A 10 -Poluarea apei

702 A 2 -Poluarea aerului 920 A 10 -Secarea 130 A 5 +Irigarea 161 A 5 +Plantare de pădure730 A 1 -Manevre militare 604 A 2 -Circuit (auto),trasee

Situl este important pentru iernat pentru pasari de balta.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Situl se întinde pe o suprafaţă considerabilă unde există terenuri agricole pe care se practică agricultură intensivă, bălţi mai mult sau mai puţin colmatate, cursuri de apă din care se remarcă râul Buzău al cărui curs a fost deviat cu căteva zeci de ani în urmă, izlazuri comunale, terenuri degradate datorită sărăturilor ( neutilizate de proprietari), crânguri (în special pe braţul vechi al Buzăului), păduri de luncă. Pentru ocrotirea păsărilor şi conservarea anumitor specii, consider că situl este vulnerabil la:extinderea suprafeţelor agricole, utilizarea în practicile agricole de tehnologii noi, utilaje mecanizate performante, folosirea fertilizatorilor şi a pesticidelor în mod necontrolat, defrişări de pomi răzleţi şi păduri de lizieră, tăieri necontrolate din pădurile de luncă, colectarea de ciuperci, de melci, broaşte, colectarea oulelor de păsări sălbatice. Deasemenea braconajul, vânătoarea cu plase sau capcane neautorizate, masacrarea păsărilor stricătoare zonelor piscicole(în special pelicani şi cormorani), vânătoarea cu gonaci , vânătoarea în apropierea locurilor de cuibărit sunt realităţi care nu pot fi neglijate.Numărul păsărilor limnicole poate scădea odată cu decolmatările excesive şi practicarea pisciculturii intensive şi extensive.Câinii care insoţesc turmele distrug oule, puii şi juvenilii.Arderea stufului în perioade interzise, arderea miriştilor şi pârloagelor , needucarea ecologică a localnicilor sunt motive de îngrijorare. Amenajarea unor platforme pentru deşeuri menajere este o urgenţă ca şi interzicerea deversărilor de substanţe reziduale în bălţi, iazuri, canale, mocirle, gropi neastupate. Situl va fi vulnerabil la lucrări de infrastructură care vor utiliza utilaje mecanice grele de transport, la reţelele electrice, centrale eoliene, mori de vânt, căi ferate, aerodroame,la circulaţie intensă de vehicole motorizate, instalaţii de ventilaţii puternice, exploatări industriale ale peştelui cu utilaje necorespunzătoare, curse de motociclete sau autovehicole, construirea de localuri publice pentru distracţie.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Balta Amara, Balta Alba si Jirlau au statut de rezervatii naturale prin Legea nr. 5/2000.

4.5. Tip de proprietate:

Situl se intinde pe o suprafaţă de peste 50000ha, suprafaţa fiind constituită din terenuri agricole, lucii de apă sărăturoase şi salmastre, crânguri, păduri de luncă, islazuri, terenuri degradate sărăturoase, cursuri de apă dintre care cel mai important este râul Buzău. Formele de proprietate sunt diverse, de la proprietate publică de stat pentru albiile râurilor, pădurile de luncă administrate de ocoalele silvice, proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ teritoriale (islazuri, crânguri), proprietate privată aparţinând unităţilor administrative, proprietate privată aparţinând persoanelor juridice, proprietate privată aparţinând persoanelor fizice.

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

101 A 10 -Modificarea practicilor de cultivare 110 A 5 -Utilizarea pesticidelor170 B 2 +Cresterea animalelor 243 A 2 -Braconaj, otravire, capcane320 B 2 -Mine 400 B 2 -Zone urbanizate, habitare umana410 B 1 -Zone industriale sau comerciale 421 B 2 -Depozitarea deseurilor menajere422 A 2 -Depozitarea deseurilor industriale 423 A 5 -Depozitarea materialelor inerte(nereactive)502 B 5 -Drumuri, drumuri auto 503 A 5 -Linii de cale ferata, TGV506 A 5 -Aerodrom, heliodrom 511 A 2 -Linii electrice604 A 2 -Circuit (auto),trasee 608 C 2 +Locuri de campare si zone de parcare pentru

rulote701 A 10 -Poluarea apei 702 A 2 -Poluarea aerului852 A 10 -Modificarea structurii cursurilor de apa

continentale967 B 1 -Antagonism cu animalele domestice

973 A 10 -Introducerea de boli

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0004_49_Lacul_Jirlau.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BRROSPA0004_80_avosetta_s.a.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSPA0004_80_Califari_la_B._Amara.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSPA0004_80_Egreta,_Tiganus_,_Cioc_intors.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSPA0004_80_Egrete.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSPA0004_80_Fluierari.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSPA0004_80_Garlite_la_Amara.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSPA0004_80_Grus_grus.jpg Toma Georgeta - APM-BZROSPA0004_80_Piciorong.jpg Toma Georgeta - APM-BZ

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0005

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0006C Balta Mică a Brăilei

ROSCI0012D Braţul Măcin

ROSPA0040D Dunărea Veche - Braţul Măcin

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Balta Mică a Brăilei

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 54' 31''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

20 460.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

30

Med.

5

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 59' 51''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO021 Brăila98RO023 Consţanta1RO035 Ialomiţa1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 30 p D B C AA089 Aquila pomarina 200 i C B C BA029 Ardea purpurea 80-90 p D B C AA024 Ardeola ralloides 300-400 p C B C AA060 Aythya nyroca 50-70 p C B C AA021 Botaurus stellaris 10-40 p D B C AA396 Branta ruficollis 200 i C B C AA196 Chlidonias hybridus 180 p C B C AA031 Ciconia ciconia 4 p D B C AA030 Ciconia nigra 6-7 p 48 i D B C AA081 Circus aeruginosus 24 p C B C AA231 Coracias garrulus 25-30 p D B C AA122 Crex crex 20 p C B C AA027 Egretta alba 70-80 p C B C AA026 Egretta garzetta 420-480 p C B C AA097 Falco vespertinus 200 i C B C AA127 Grus grus 44 i C B C AA075 Haliaeetus albicilla 2 p C B C AA022 Ixobrychus minutus 70-80 p C B C AA073 Milvus migrans 2 p C B C AA023 Nycticorax nycticorax 250-350 p C B C AA393 Phalacrocorax pygmeus 100 p C B C AA034 Platalea leucorodia 80-120 p C B C AA032 Plegadis falcinellus 60-70 p B B C AA193 Sterna hirundo 200 p D B C A

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus palustris D CB Acrocephalus schoenobaenus D C B Acrocephalus scirpaceus D C

B Actitis hypoleucos D C B Alauda arvensis D CB Alcedo atthis D C B Anas acuta D CB Anas clypeata D C B Anas penelope D CB Anas platyrhynchos D C B Anas strepera D CB Anser albifrons D C B Anser anser D CB Anthus pratensis D C B Anthus trivialis D CB Aquila pomarina C C B Ardea cinerea D CB Ardea purpurea D C B Ardeola ralloides C CB Asio otus D C B Aythya ferina D CB Aythya nyroca C C B Botaurus stellaris D CB Branta ruficollis C C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Carduelis spinus D C B Chlidonias hybridus C CB Ciconia ciconia D C B Ciconia nigra D CB Circus aeruginosus C C B Coccothraustes coccothraustes D CB Coracias garrulus D C B Crex crex C CB Cuculus canorus D C B Cygnus olor D CB Delichon urbica C B Egretta alba C CB Egretta garzetta C C B Erithacus rubecula D CB Falco vespertinus C C B Fringilla coelebs D CB Fringilla montifringilla D C B Fulica atra D CB Grus grus C C B Haliaeetus albicilla C CB Hippolais icterina D C B Hippolais pallida D CB Hirundo rustica D C B Ixobrychus minutus C CB Jynx torquilla D C B Lanius collurio D CB Larus cachinnans D C B Larus ridibundus D CB Locustella fluviatilis D C B Locustella luscinioides D CB Luscinia luscinia D C B Luscinia megarhynchos D CB Merops apiaster D C B Miliaria calandra D CB Milvus migrans C C B Motacilla alba D CB Motacilla flava D C B Muscicapa striata D CB Nycticorax nycticorax C C B Oriolus oriolus D CB Otus scops D C B Phalacrocorax carbo C CB Phalacrocorax pygmeus C C B Phoenicurus phoenicurus D CB Phylloscopus collybita D C B Phylloscopus trochilus D CB Platalea leucorodia C C B Plegadis falcinellus B CB Podiceps cristatus D C B Podiceps grisegena D CB Podiceps nigricollis D C B Prunella modularis D CB Pyrrhula pyrrhula D C B Regulus regulus D CB Remiz pendulinus D C B Riparia riparia D CB Saxicola rubetra D C B Saxicola torquata D CB Serinus serinus D C B Sterna hirundo D CB Sturnus vulgaris D C B Sylvia atricapilla D CB Sylvia borin D C B Sylvia communis D CB Sylvia curruca D C B Tachybaptus ruficollis D CB Turdus merula D C B Turdus philomelos D CB Upupa epops D C B Vanellus vanellus D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri23N06 511, 512

Mlaştini, turbării29N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe14N09 321

Păduri de foioase32N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)2N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 26b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 72c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ085BR INSULA MICA A BRAILEI* 52.8

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Colonii de ArdeidaeCiconia nigraAytya nyrocaHaliaetus albicilia

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de gaste si rate.

Situl este important pentru iernat pentru gaste si rate.In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C4, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în

agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu

utilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor

agricole ca cositul sau păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor,

pe zone de şes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) -

arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - scoaterea puilor pentru comerţ ilegal - reglarea cursurilor

râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene

- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca

rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 23.

adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni,

fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 31. reglarea

cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire

- deschiderea de canale de navigatie

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0005_62_spa_balta_mica_a_brailei,_zona_giurgeni.jpg Mihai Reasilvia - APM-IL

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0006

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Balta Tătaru

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 25' 28''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

521.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

13

Max.

43

Med.

30

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 49' 25''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO021 Brăila100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A029 Ardea purpurea 12 i D B B BA060 Aythya nyroca 8-10 p D B B BA021 Botaurus stellaris 2 i D B B BA396 Branta ruficollis 240 i C B B BA031 Ciconia ciconia 5 p D B B BA081 Circus aeruginosus 2 p D B B CA027 Egretta alba 20 i D B B BA026 Egretta garzetta 60 i D B B BA135 Glareola pratincola 12 p D B B CA131 Himantopus himantopus 4 p D B B CA022 Ixobrychus minutus 28 p D B B BA177 Larus minutus 10 i D B B CA019 Pelecanus onocrotalus 200 i C B B BA393 Phalacrocorax pygmeus 180 i C B B BA151 Philomachus pugnax 50 i D B B CA034 Platalea leucorodia 60 i D B B BA032 Plegadis falcinellus 120 i C B B BA132 Recurvirostra avosetta 36 p D B B C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri34N06 511, 512

Mlaştini, turbării53N07 411, 412

Culturi (teren arabil)13N12 211 - 213

Alte caracteristici ale sitului:

În judeţul Brăila situl se întinde pe teritoriul comunelor Bărăganul, , Dudeşti şi Roşiori şi cuprinde lacurile: Tătaru (comunele Dudeşti şi Roşiori), Plaşcu şi Chioibăşeşti (comuna Ciocile).

4.2. Calitate şi importanţă:SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C6.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform

datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 19b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

migratoare (Bonn): 88c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Himantopus himantopusRecurvirostra avosettaGlareola pratincolaCharadrius alexandrinus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Anser albifronsPalacanus onocrotalusPelecanus crispusAnser anserEgretta alba

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Anser albifronsAnser anserEgretta albaCygnus cygnus

4.3. Vulnerabilitate:

- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a

chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatului

semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau

păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone

de şes - industrializare şi extinderea

zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in

timpul cuibăritului (colonii) - arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - scoaterea

puilor pentru comerţ ilegal - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in

linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene - înmulţirea

necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin

canalizare de-a lungul râurilor - reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului -

- abandonarea pasunatului

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 0 -Cultivare 140 B 0 -Pasunatul 230 A 0 -Vanatoare 400 C 0 -Zone urbanizate, habitare umana502 C 0 -Drumuri, drumuri auto 703 B 0 -Poluarea solului920 A 0 -Secarea

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0006_49_Lacul_Tataru.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0007

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0022D Canaralele Dunării

ROSCI0071J Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

ROSPA0039D Dunăre - Ostroave

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Balta Vederoasa

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 54' 25''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 104.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

1

Max.

156

Med.

32

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 12' 30''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A293 Acrocephalus melanopogon R D B C CA229 Alcedo atthis 20-22 p D C C BA029 Ardea purpurea 25-30 p C A C BA024 Ardeola ralloides 230-270 p B B C BA060 Aythya nyroca 23-45 p 120-200 i D A C BA138 Charadrius alexandrinus R D B C BA196 Chlidonias hybridus 200-300 i D B C BA197 Chlidonias niger RC D B C BA031 Ciconia ciconia >6 p 200-500 i D B C BA030 Ciconia nigra 8-10 i D B C BA080 Circaetus gallicus R D A B AA081 Circus aeruginosus 2-8 p D B C CA027 Egretta alba 34-39 p B B C BA026 Egretta garzetta 300-320 p B A C BA135 Glareola pratincola R D B C BA075 Haliaeetus albicilla >1 p 4-6 i B A B BA131 Himantopus himantopus 2-7 p 40-50 i C B C BA022 Ixobrychus minutus 80-90 p C A C BA176 Larus melanocephalus R D B C CA177 Larus minutus 120-230 i D B C BA023 Nycticorax nycticorax 430-440 p B B C BA094 Pandion haliaetus R D B C BA020 Pelecanus crispus 5-6 i C A C BA393 Phalacrocorax pygmeus 40-60 p 120-140 i 500-600 i C A C BA034 Platalea leucorodia 40-50 p 310-360 i C A C BA032 Plegadis falcinellus 22-30 p 270-340 i B A C BA120 Porzana parva C D B C BA132 Recurvirostra avosetta 3-5 p 20-30 i C B C BA195 Sterna albifrons R D B C BA193 Sterna hirundo 1000-1200 i C B C BA307 Sylvia nisoria R D B C CA397 Tadorna ferruginea 5-6 i C B C BA166 Tringa glareola RC D B C CA170 Phalaropus lobatus R D B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus melanopogon D CB Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D C B Actitis hypoleucos D CB Alauda arvensis D C B Alcedo atthis D CB Anas acuta D C B Anas clypeata D CB Anas crecca C C B Anas penelope D CB Anas platyrhynchos C C B Anas querquedula C CB Anas strepera D C B Anser albifrons C CB Anser anser D C B Ardea cinerea D CB Ardea purpurea C C B Ardeola ralloides B CB Asio otus D C B Aythya ferina C CB Aythya fuligula D C B Aythya nyroca D CB Calidris alpina D C B Calidris ferruginea D CB Calidris minuta D C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Charadrius alexandrinus D C B Charadrius dubius D CB Charadrius hiaticula D C B Chlidonias hybridus D CB Chlidonias leucopterus D C B Chlidonias niger D CB Ciconia ciconia D C B Ciconia nigra D CB Circaetus gallicus D C B Circus aeruginosus D CB Cuculus canorus D C B Cygnus olor D CB Delichon urbica D C B Egretta alba B CB Egretta garzetta B C B Erithacus rubecula D CB Fringilla coelebs D C B Gallinago gallinago D CB Glareola pratincola D C B Haliaeetus albicilla B CB Himantopus himantopus C C B Ixobrychus minutus C CB Larus cachinnans D C B Larus canus D CB Larus fuscus D C B Larus melanocephalus D CB Larus minutus D C B Larus ridibundus D CB Limosa limosa D C B Locustella luscinioides D CB Luscinia megarhynchos D C B Miliaria calandra D CB Motacilla alba D C B Motacilla flava D CB Muscicapa striata D C B Numenius arquata D CB Nycticorax nycticorax B C B Oriolus oriolus D CB Pandion haliaetus D C B Pelecanus crispus C CB Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus C CB Phalaropus lobatus D C B Philomachus pugnax D CB Phoenicurus ochruros D C B Platalea leucorodia C CB Plegadis falcinellus B C B Podiceps cristatus D CB Podiceps grisegena D C B Podiceps nigricollis D CB Porzana parva D C B Recurvirostra avosetta C CB Remiz pendulinus D C B Riparia riparia D CB Saxicola rubetra D C B Saxicola torquata D CB Sterna albifrons D C B Sterna hirundo C CB Sturnus vulgaris D C B Sylvia nisoria D CB Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna ferruginea C CB Tadorna tadorna D C B Tringa erythropus D CB Tringa glareola D C B Tringa nebularia D CB Tringa ochropus D C B Tringa stagnatilis D CB Tringa totanus D C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri10N06 511, 512

Mlaştini, turbării37N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe13N09 321

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Culturi (teren arabil)20N12 211 - 213

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Păduri de foioase18N16 311

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 A 5 -Pasunatul 220 B 10 0Pescuit sportiv230 A 10 -Vanatoare 243 A 5 -Braconaj, otravire, capcane870 B 5 0Diguri, indiguiri, plje artificiale 502 B 0 -Drumuri, drumuri auto210 A 10 -Pescuit profesionist(industrial)

Alte caracteristici ale sitului:

Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de luncă, cu un grad accentuat de meandrare şi este situat în sectorul limanic al văii Urluia sau valea Vederoasa. În partea vestică a lacului există o faleză bine definită. Fragmentarea accentuată a versanţilor se datorază văilor scurte formate de torenţi în depozitele loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existenţa unor izvoare ascensionale de mal, cu origine în calcarele de la baza falezei şi care alimentează subteran apele lacului.Peste 80% din suprafaţa lacului este acoperită de stuf ceea ce cosntituie un habitat prielnic păsărilor.Pe teritoriul sitului se gaseşte rezervaţia paleontologică Locul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se prezintă ca un perete abrupt constituit dintr-o alternanţă de calcare cu marno-calcare şi mai rar cu argile marnoase, care aparţin cretacicului inferior.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 34b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 70c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Tadorna ferugineaNycticorax nycticoraxArdeola ralloidesEgretta garzetta

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de balta (in special pelicani si gaste).

Situl este important pentru iernat pentru rate si gaste.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Aspectele de deteriorare sunt date de activităţile antropice din zonă, cum ar fi: pescuitul, vânătoarea, braconajul, păşunatul.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Lacul Vederoasa a fost declarat rezervaţie naturală prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.Locul Fosilifer Aliman (monument al naturii) a fost declarată iniţial arie protejată prin DCPJ 425/1970, ulterior prin Legea 5/2000.

4.5. Tip de proprietate:

Rezervaţia naturală Lacul Vederoasa este proprietate de stat (domeniu public al statului - cnf. H.G. 2060/2004), pe teritoriul administrativ al Com. Aliman.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Informaţiile cu caracter ştiinţific au ca sursă S.O.R.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 20 0Cultivare 140 A 5 -Pasunatul 400 A 15 -Zone urbanizate, habitare umana 421 A 0 -Depozitarea deseurilor menajere

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Lacul Vederoasa se află în administrarea Direcţiei Apelor Dobrogea - Litoral.Locul Fosilifer Aliman se află în administrarea Ocolului Silvic Cernavodă.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0008

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0172H Pădurea şi Valea Canaraua Fetii - Iortmac

ROSPA0056D Lacul Oltina

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Băneasa - Canaraua Fetei

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 38' 1''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

3 106.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

11

Max.

176

Med.

104

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 3' 59''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 8-10 p 10-20 i B B B BA090 Aquila clanga 1-5 i D B C CA404 Aquila heliaca 1-5 i D B C CA089 Aquila pomarina 4-6 p 150-300 i D B C CA403 Buteo rufinus 16-20 p B B B BA224 Caprimulgus europaeus 20-40 p D B C CA196 Chlidonias hybridus 50-100 i D B C CA031 Ciconia ciconia 1000-1500 i C B C CA030 Ciconia nigra 300-400 i C B C CA080 Circaetus gallicus 6-9 p 20-30 i C B C BA081 Circus aeruginosus 200-250 i D B C CA082 Circus cyaneus 5-10 i D B C CA083 Circus macrourus 5-10 i D B C CA084 Circus pygargus 50-100 i D B C CA231 Coracias garrulus 100-160 p D B C CA238 Dendrocopos medius 90-100 p D B C CA429 Dendrocopos syriacus 20-26 p D B C CA236 Dryocopus martius 12-14 p D B C CA379 Emberiza hortulana 40-80 p D B C CA098 Falco columbarius 5-10 i D B C CA097 Falco vespertinus 50-200 i D B C CA075 Haliaeetus albicilla 5-6 i D B C CA092 Hieraaetus pennatus 4-6 p 20-30 i C B C BA339 Lanius minor R D B C CA094 Pandion haliaetus 5-10 i D B C CA151 Philomachus pugnax 200-500 i D B C CA234 Picus canus 20-26 p D B C CA034 Platalea leucorodia 100-200 i C B C CA032 Plegadis falcinellus 50-100 i C B C CA307 Sylvia nisoria R D B C C

4. DESCRIEREA SITULUI

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului

Culturi (teren arabil)20N12 211 - 213

Alte terenuri arabile10N15 242, 243

Păduri de foioase70N16 311

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ092CT CANARAUA FETII* 37.1

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 15 -Cultivare 140 B 10 -Pasunatul

Alte caracteristici ale sitului:

Rezervaţia Naturală Canaraua Fetii prezinta specii floristice caracteristice regiunii ponto-caspice si regiunii macaroneze-mediteraneene, fiind semnalate aproximativ 1000 de specii de plante superioare, reprezentand 27% din flora Romaniei. In ceea ce priveste fauna aria naturala protejata cuprinde numeroase specii de animale rare, de origine submediteraneeana, balcanica sau pontica. Rezervatia este deosebit de importanta prin multitudinea de habitate si specii rare, protejate pe care le detine, multe fiind specii de pasari migratoare care poposesc aici datorita conditiilor climatice. Habitatele caracteristice rezervatiei sunt: paduri termofile cu Quercus pedunculiflora si Carpinus orientalis, zone de stepa calcifila, grote si suprafete mlastinoase.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 36b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 50c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Dendrocopus mediusDendrocopus syriacusButeo rufinusAccipiter brevipesEmberiza hortulana

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare.

4.3. Vulnerabilitate:

Rezervaţia naturală Canaraua Fetii se caracterizează printr-o vulnerabilitate relativ redusă datorita amplasarii rezervatiei departe de localitatile din zona. Activitatile umane cu impact asupra rezervatiei sunt: pasunatul, agricultura, tratanmentele agrochimice, exploatarile forestiere, exploatarile miniere din limita rezervatiei, vanatoarea, braconajul, colectarile de material biologic si turismul sporadic, neorganizat.În restul sitului vulnerabilitatea este dată de aceleaşi tipuri de activităţi umane.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Rezervaţia naturală Canaraua Fetii a fost pusă sub ocrotire prima dată prin Decizia 31/1980 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. Rezervaţia naturală Pădurea Canaraua Fetii este declarată rezervaţie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul naţional- Secţiunea a III-a arii protejate de interes naţional, cod 2363. Suprafaţa actuală prevăzută în Legea 5/2000 de 168,3ha va fi extinsă ca urmare a propunerii de extindere avizată de C.M.N. a Academiei Romăne (aviz nr. 1679/16.02.2006).

4.5. Tip de proprietate:

Fondul forestier al Rezervaţiei Naturale Pădurea Canaraua Fetii este proprietate publică de stat în administrarea RNP Romsilva, O.S. Băneasa.În restul sitului terenurile sunt proprietate privată în proporţie de aproximativ 60% restul fiind proprietate privată de stat şi individuală.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Inregistrările cu caracter ştiinţific au ca sursa S.O.R.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

160 B 20 0Managementul forestier general 166 C 1 0Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare

230 B 10 -Vanatoare 240 A 1 -Luare / Indepartare de fauna 250 A 1 -Luare/Indepartare de flora 243 A 1 -Braconaj, otravire, capcane301 A 0 -Cariere 400 A 5 0Zone urbanizate, habitare umana421 A 0 -Depozitarea deseurilor menajere 502 B 5 0Drumuri, drumuri auto

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 20 0Cultivare 140 B 5 -Pasunatul 211 B 1 -Pescuit intr-o locatie fixa 502 B 5 0Drumuri, drumuri auto

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Rezervaţia naturală Canaraua Fetii se află în custodia R.N.P. - Direcţia Silvică Constanţa, Ocolul Silvic Băneasa.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru Rezervaţia Naturala Pădurea Canaraua Fetii nu există plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaţiei de către custodele Direcţia Silvică Constanţa.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0008_66_Canaraua_Fetii_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0008_66_Canaraua_Fetii_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0008_66_Canaraua_Fetii_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0008_66_Canaraua_Fetii_4.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0008_66_Canaraua_Fetii_5.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0008_66_Canaraua_Fetii_6.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0008_66_Canaraua_Fetii_7.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0008_66_Pădurea_Negureni_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0008_66_Pădurea_Negureni_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0008_66_Testudo_graeca.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0009

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0065J Delta Dunării

ROSPA0031D Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Beştepe - Mahmudia

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 58' 35''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

3 662.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

4

Max.

229

Med.

80

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 6' 50''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO025 Tulcea100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 4-5 p B A C BA255 Anthus campestris 400-500 p C A C BA090 Aquila clanga 2-6 i A B C AA404 Aquila heliaca 2 i A A B AA089 Aquila pomarina 600-700 i C B C BA396 Branta ruficollis 600-700 i B B C BA215 Bubo bubo 2-3 p C A B BA133 Burhinus oedicnemus 60-70 p B B C AA403 Buteo rufinus 5-7 p B A C AA243 Calandrella brachydactyla 50-70 p C A C BA224 Caprimulgus europaeus 20-22 p C C C CA080 Circaetus gallicus 3 p B A B AA082 Circus cyaneus 30-40 i 200-300 i D B C BA083 Circus macrourus 30-60 i C B C BA084 Circus pygargus 30-50 i B A B BA231 Coracias garrulus 5-6 p C A C BA429 Dendrocopos syriacus 10 p C A C BA511 Falco cherrug 1 p A A B AA103 Falco peregrinus 4-5 i C B C AA097 Falco vespertinus 200-1000 i C B C AA092 Hieraaetus pennatus 12-15 i C B C AA338 Lanius collurio 280 p C B C AA339 Lanius minor 40-50 p C B C AA246 Lullula arborea 200-300 p D A C BA242 Melanocorypha calandra 150-180 p C A C BA073 Milvus migrans 1 p C B C BA533 Oenanthe pleschanka 32-40 p C A C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe4N09 321

Culturi (teren arabil)62N12 211 - 213

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Păşuni5N14 231

Alte terenuri arabile14N15 242, 243

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Păduri de foioase8N16 311

Vii şi livezi4N21 221, 222

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 30c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Burhinus oedicnemusCaprimulgus europaeusCalandrella brachydactylaOenanţe pleschanka

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare.(situl este bottle-neck pentru rapitoare)

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Branta ruficollisCircus cyaneus

4.3. Vulnerabilitate:

- amplasare de generatoare eoliene - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în

agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu

utilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor

agricole ca cositul sau păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor,

pe zone de şes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) -

arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - scoaterea puilor pentru comerţ ilegal - reglarea cursurilor

râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene

- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca

rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 23.

adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni,

fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 31. reglarea

cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ000PA REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII* 0.24 J091TL BESTEPE* 7.38

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0010

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0045H Coridorul Jiului

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Bistreţ

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 23º 34' 40''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 915.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

9

Max.

44

Med.

27

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 52' 34''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO041 Dolj100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 12 p D C C CA042 Anser erythropus 4 i 4 i A B B AA029 Ardea purpurea 16 p D B C BA024 Ardeola ralloides 50 p D B C BA060 Aythya nyroca 25-34 p 75 i 15 i C B C BA021 Botaurus stellaris 20 p C B C BA396 Branta ruficollis 20 i D B C BA031 Ciconia ciconia 6 p 180 i D B C BA030 Ciconia nigra 1 i 48 i D B C BA081 Circus aeruginosus 12-24 p 4 i D B C BA082 Circus cyaneus 1 i D B C BA038 Cygnus cygnus 20 i C B C BA027 Egretta alba 11 p 26 i D B C BA026 Egretta garzetta 75 p D B C BA131 Himantopus himantopus 78-90 i D B C BA022 Ixobrychus minutus 20 i D B C BA068 Mergus albellus 3 i C B C BA020 Pelecanus crispus 31-59 i C B C BA019 Pelecanus onocrotalus 50-150 i C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 15 i 1000 i C A C AA034 Platalea leucorodia 120-166 p 400-450 i D B C BA032 Plegadis falcinellus 34-41 p 180-211 i C B C BA132 Recurvirostra avosetta 44-77 i D B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Accipiter nisus D C B Acrocephalus arundinaceus D CB Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D C B Actitis hypoleucos D CB Alauda arvensis D C B Alcedo atthis D CB Anas acuta D C B Anas clypeata D CB Anas crecca D C B Anas platyrhynchos D CB Anser albifrons C C B Anser anser D CB Anser erythropus A C B Ardea cinerea D C

B Ardea purpurea D C B Ardeola ralloides D CB Asio otus D C B Aythya ferina D CB Aythya nyroca C C B Botaurus stellaris C CB Branta ruficollis D C B Buteo buteo D CB Calidris alba C C B Calidris alpina C CB Calidris ferruginea C C B Calidris minuta C CB Calidris temminckii C C B Carduelis cannabina CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Charadrius dubius C C B Charadrius hiaticula C CB Ciconia ciconia D C B Ciconia nigra D CB Circus aeruginosus D C B Circus cyaneus D CB Cuculus canorus D C B Cygnus cygnus C CB Cygnus olor D C B Delichon urbica D CB Egretta alba D C B Egretta garzetta D CB Erithacus rubecula D C B Falco tinnunculus D CB Fringilla coelebs D C B Fulica atra D CB Gallinago gallinago C C B Himantopus himantopus D CB Hirundo rustica C C B Ixobrychus minutus D CB Larus cachinnans D C B Larus canus D CB Larus fuscus D C B Larus ridibundus C CB Limicola falcinellus C C B Limosa limosa C CB Locustella luscinioides D C B Luscinia megarhynchos D CB Mergus albellus C C B Merops apiaster D CB Miliaria calandra D C B Motacilla alba D CB Motacilla flava D C B Muscicapa striata D CB Numenius arquata C C B Oriolus oriolus D CB Pelecanus crispus C C B Pelecanus onocrotalus C CB Phalacrocorax carbo C C B Phalacrocorax pygmeus C CB Phoenicurus ochruros D C B Platalea leucorodia D CB Plegadis falcinellus C C B Pluvialis squatarola C CB Podiceps cristatus D C B Podiceps nigricollis D CB Rallus aquaticus D C B Recurvirostra avosetta D CB Remiz pendulinus D C B Riparia riparia D CB Saxicola rubetra D C B Saxicola torquata D CB Sturnus vulgaris D C B Tachybaptus ruficollis D CB Tringa erythropus C C B Tringa nebularia D CB Tringa ochropus D C B Tringa stagnatilis D CB Tringa totanus C C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri90N06 511, 512

Mlaştini, turbării8N07 411, 412

Păşuni2N14 231

Alte caracteristici ale sitului:

Situat în sudul Olteniei şi al judeţului Dolj situl propus are în componenţa sa la cca. 4 km distanţă de Dunăre complexul piscicol Dunăreni-Bistreţ, cu o intindere de 2030 ha rezultat în urma sistematizării complexului lagunar Bistreţ-Cârna-Nasta-Nedeia, care deţinea o suprafaţă de 22000 ha şi o mare bogăţie floristică şi faunistică. Bazinele piscicole de la Dunăreni -Bistreţ rezultate în urma lucrărilor de sistematizare a complexului lagunar Bistreţ-Cârna-Nasta-Nedeia, prezintă din punct de vedere nornitologic un deosebit interes ştiinţific, deoarece atrag o mare diversitate avifaunistică. Deşi nu pot înlocui pe deplin ecosistemele umede şi acvatice naturale dispărute, aceste habitate remaniate îndeplinesc totuşi unele condiţii favorizante mai ales pentru speciile de păsări acvatice zoofage în general şi ihtiofage în special. Situarea pe o rută de migraţie importantă, oferta trofică variată şi însemnată precum şi reducerea suprafeţelor ecosistemelor acvatice naturale, fac din bazinele piscicole de la Dunăreni-Bistreţ importante locuri de staţionare temporară sau ocazională a speciilor de păsări migratoare sau sedentare, dependente de mediul acvatic. Valoarea bazinelor piscicole ca loc de cuibărit este moderată astfel încât acestea suplinesc doar parţial marile bălţi existente aici înainte de amenajările piscicole. Insuficienţa locurilor adecvate pentru cuibărit compensată însă cu bogîţia resurselor trofice, au determinat folosirea la maxim a spaţiului verde existent(insule de stuf şi sălcii din interiorul lacului, vegetaţie riverană), prin cuibărirea etajată şi în colonii mixte.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 24b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 72c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 10 0Cultivare 120 C 10 0Fertilizarea 210 B 20 -Pescuit profesionist(industrial) 220 B 20 -Pescuit sportiv500 C 5 +Retele de comunicare 502 C 10 0Drumuri, drumuri auto511 C 5 +Linii electrice 520 C 5 0Navigatie870 C 20 0Diguri, indiguiri, plje artificiale 941 B 90 +Inundatii

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 30 0Cultivare 110 C 5 -Utilizarea pesticidelor120 C 30 0Fertilizarea 140 C 20 0Pasunatul 500 C 10 +Retele de comunicare 502 C 10 0Drumuri, drumuri auto511 C 5 +Linii electrice 709 C 35 -Alte forme de poluare941 B 20 +Inundatii

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Platalea leucorodiaArdeola ralloidesEgretta garzettaAytya nyrocaCyrcus aeruginosus

Situl este important in perioada de migratie pentru toate speciile de balta.

Situl este important pentru iernat pentru rate si gaste.In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Situat în zona inundabilă a Dunării situl este inundat ori de câte ori debitul Dunării este foarte mare.În interiorul sitului se remarcă activitatile de piscicultură şi pescuit, cu impact negativ direct şi indirect asupra populaţiilor de păsări acvatice din zonă.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl nu a fost desemnat prin legislatia naţională zonă protejată

4.5. Tip de proprietate:

75% proprietate privata si 25% proprietate de stat

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală: Oltenia Studii şi Comunicări-Ştiinţele Naturii, edit.Morin- Craiova 2001

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0011

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Blahniţa

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 22º 38' 15''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

45 286.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

15

Max.

301

Med.

78

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 25' 32''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO043 Mehedinţi100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A029 Ardea purpurea 90-100 p D B B BA024 Ardeola ralloides 160-230 p D B B BA060 Aythya nyroca 100-120 p D B B BA021 Botaurus stellaris 28-44 p C B B BA196 Chlidonias hybridus 90-100 p C B B BA081 Circus aeruginosus 20-30 p D B B BA027 Egretta alba 40-60 p D B B BA026 Egretta garzetta 420-560 p D B B BA075 Haliaeetus albicilla 1 p D B B BA131 Himantopus himantopus 12-14 p D B B BA022 Ixobrychus minutus 120-140 p D B B BA068 Mergus albellus RC D B B BA023 Nycticorax nycticorax 380-440 p D B B BA393 Phalacrocorax pygmeus 90-120 p 240 i 700-800 i B B C BA120 Porzana parva RC D B B BA193 Sterna hirundo 90-100 p D B B BA231 Coracias garrulus 170-180 p D C C CA034 Platalea leucorodia 54-68 p D C C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri7N06 511, 512

Mlaştini, turbării6N07 411, 412

Culturi (teren arabil)29N12 211 - 213

Păşuni19N14 231

Alte terenuri arabile5N15 242, 243

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Păduri de foioase16N16 311

Vii şi livezi5N21 221, 222

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)4N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)6N26 324

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 3 0Cultivare 110 C 1 -Utilizarea pesticidelor120 C 1 -Fertilizarea 160 B 30 +Managementul forestier general140 C 5 0Pasunatul 180 A 30 -Incendiere210 A 10 -Pescuit profesionist(industrial) 502 C 1 0Drumuri, drumuri auto710 B 10 -Poluare fonica 170 B 5 -Cresterea animalelor840 C 5 0Inundarea 900 C 1 0Eroziunea 701 C 5 -Poluarea apei

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 10 -Cultivare 110 C 2 -Utilizarea pesticidelor120 C 2 -Fertilizarea 140 C 10 0Pasunatul

Alte caracteristici ale sitului:

Marea varietate a speciilor de floră şi faună se datorează atât geomorfologiei, cât şi poziţiei extrem de favorabile a zonei, bine protejată de vânturile reci din nord, insolaţii puternice, fapt ce a permis ca numeroase elemente sudice şi vest asiatice să poată ajunge până în aceste locuri unde s-au adaptat uşor.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 18b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 88c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Botaurus stellarisIxobrichus minutusNycticorax nycticoraxArdeola ralloidesArdea purpureaEgretta alba si garzettaAytya nyroca

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de balta.

Situl este important pentru iernat pentru speciile de balta.

4.3. Vulnerabilitate:

Poluarea apelor cu nitraţii proveniţi din surse agricole.Fauna sălbatică şi cu deosebire păsările înregistrează perturbări mari, urmare a modificării condiţiilor de adăpost şi linişte prin tăieri de vegetaţie lemnoasă, de circulaţia cu animale domestice, de incendierea stufului şi a resturilor de vegetaţie agricolă. . De asemenea, extinderea papurei şi a stufului periclitează menţinerea acelor specii care au nevoie de suprafeţe libere de apă (chirighiţele) sau de întinsuri mlăştinoase (piciorongul).

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Acest sit include o zonă umedă, Hinova - Ostrovul Corbului ( 185 ha ), cu regim de protecţie la nivel judeţean, declarată rezervaţie prin Hotărârea nr. 13/10.07.2000 privind completarea Hotărârii nr. 26/1994 a Consiliului Judeţean Mehedinţi privind protecţia rezervaţiilor şi monumentelor naturii din judeţul Mehedinţi. Restul sitului nu este protejat.

4.5. Tip de proprietate:

Situaţia terenurilor după tipul de proprietate se prezintă astfel:72,6% proprietate privată, 23,5% proprietate de stat şi 3,9% proprietate comunală

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Studiul privind protecţia oficială a unor zone naturale şi monumente ale naturii din judeţul Mehedinţi.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

180 C 5 -Incendiere 520 C 2 -Navigatie853 C 5 0Managementul nivelelor de apa

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Autorităţile administraţiei locale.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru zona umedă cu regim de protecţie la nivel judeţean există un regulament de administrare, însă pentru restul site-ului nu sunt astfel de reglementări.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0012

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0022D Canaralele Dunării

ROSPA0039D Dunăre - Ostroave

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Braţul Borcea

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 40' 3''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

13 096.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

64

Med.

11

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 17' 12''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO032 Calaraşi39RO035 Ialomiţa61

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 2 p C A C AA293 Acrocephalus melanopogon R D B C CA229 Alcedo atthis 80-100 p C C C BA024 Ardeola ralloides 90-100 p C B C BA196 Chlidonias hybridus R 400-600 i C B C BA197 Chlidonias niger 400 i B B C BA030 Ciconia nigra 9-12 p D B C BA231 Coracias garrulus 70-80 p P C A C BA236 Dryocopus martius R D C C CA026 Egretta garzetta 320-340 p C B C BA097 Falco vespertinus 18-21 p C B C BA075 Haliaeetus albicilla 1-2 p 17 i B A B AA131 Himantopus himantopus 24 i D B C BA022 Ixobrychus minutus 40-50 p D B C BA338 Lanius collurio RC D B C BA339 Lanius minor R D B C AA177 Larus minutus 400 i C B C BA073 Milvus migrans 3-4 p C B C AA023 Nycticorax nycticorax 470-520 p B B C BA019 Pelecanus onocrotalus 50-150 i C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus P 240 i 300 i C B C BA234 Picus canus R D C C CA034 Platalea leucorodia 144-160 p B B C BA032 Plegadis falcinellus 120-130 p 230-400 i C B C BA120 Porzana parva RC C B C BA132 Recurvirostra avosetta 8 i D B C BA195 Sterna albifrons R 400 i C B C BA193 Sterna hirundo 1000-2000 i C B C BA307 Sylvia nisoria R D B C CA166 Tringa glareola 80 i D B C CA081 Circus aeruginosus 14-24 p D B C CA060 Aythya nyroca 100-120 p 300-400 i C B C BA396 Branta ruficollis 600-800 i C B C BA031 Ciconia ciconia 64-77 p 4000-7000 i C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri24N06 511, 512

Mlaştini, turbării2N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Culturi (teren arabil)39N12 211 - 213

Păduri de foioase33N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Fluviul Dunarea , ce delimiteaza la E judetul , curge pe doua brate: Borcea, pe stanga (pe langa Fetesti, Bordusani, Facaieni, Vladeni) si Dunarea Veche pe dreapta, acestea reunindu-se intr-un singur curs la 3 km S de Giurgeni. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Ialomitei, initial cu stuf, lacuri, paduri, azi utilizata agricol si doar pe margini forestier. Solurile s-au format pe aluviuni depuse de apele Dunarii in timpul inundatiilor repetate , geneza si evolutia lor fiind influentata de regimul inundatiilor , de adancimea apei freatice, formele de microrelief, etc.Cel mai raspandit tip de sol este protosolul aluvial tipic (38%). Clima este de tip continental excesiv, caracterizata prin veri calduroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 11.5 gr C .precipitatiile medii anuale sunt de 550.5 mm, iar in perioada aprilie -octombrie fiind de 288.1 mm; vantul dominant este Crivatul care provoaca in timpul iernii scaderi de temperatura. Fiind situat pe traseul marelui drum de migratie estic, teritoriul este vizitat in perioadele de pasaj constituind loc de hranire si de odihna pentru specii rare si foarte rare.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 42b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 58c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Aytya nyrocaMilvus migransHaliaetus albicillaColonii de Ardeidae

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Ciconia alba si nigraPlegadis falcinellusPlatalea leucorodiaSterna hirundogaste si rate.

Situl este important pentru iernat pentru gaste.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

Sursa: APM-IL Mihai R Aug 14 2006 10:33AM : Zona prezinta o deosebita importanta ca habitat al pasarilor de apa , teritoriile din zona adapostind populatii de pasari semnalate la nivelul tarii cat si populatii nordice ce apar in perioadele de pasaj, sau de iarna, uneori acestea inlocuind populatiile autohtone, aici fiind identificate 20 de specii de pasari a caror conservare necesita protectie speciala avifaunistica (exemplu cormoran mic, buhai de balta, starc galben, egreta mica, tiganus, lopatar) si 33 de specii care necesita protectie stricta.(corcodel mare, cristei de balta, rata caraitoare,rata caraitoare,rata sulitar, pescarus razator, chira de balta, chirighita cu obraz alb, chirighita neagra) Fiind situate pe traseul marelui drum de migratie estic, teritoriile sunt vizitate in perioadele de pasaj (fiind locuri de hranire si odihna pentru specii rare si foarte rare).

4.3. Vulnerabilitate:

Nu sunt influiente antropice importante , in zona propusa , cu exceptia pasunatului.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Nu are regim de arie protejata.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat 100%.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Baza de date SORMonografia Municipiului Calarasi, observatii proprii, Regiunea inundabila a Dunarii-1910 Grigore Antipa.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 2 0Cultivare 140 C 10 0Pasunatul 230 B 40 -Vanatoare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 70 -Pasunatul 243 B 40 -Braconaj, otravire, capcane810 B 10 -Drenaj 941 B 10 +Inundatii

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Directia Apele Romane.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0012_62_SPA_bratul_borcea_(Lac_Bentul_Mare).jpg Mihai Reasilvia - APM-IL

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0013

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0039H Ciuperceni - Desa

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Calafat - Ciuperceni - Dunăre

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 22º 53' 51''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

29 024.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

2

Max.

54

Med.

35

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 53' 40''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO041 Dolj100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis RC D C C CA029 Ardea purpurea 8-10 p D B C CA024 Ardeola ralloides 8-20 p D B C CA060 Aythya nyroca 200-250 p 700-800 i B C C BA021 Botaurus stellaris 8-12 p D B C CA396 Branta ruficollis R D C C CA133 Burhinus oedicnemus 20-30 p C B A BA224 Caprimulgus europaeus C D C C CA196 Chlidonias hybridus 200-400 p C B C BA197 Chlidonias niger C D C C CA031 Ciconia ciconia 60-80 p 300-400 i C B C BA030 Ciconia nigra 10-16 p 120-170 i B B C BA081 Circus aeruginosus 10-12 p D C C CA082 Circus cyaneus R D C C CA231 Coracias garrulus 80-120 p C B C BA038 Cygnus cygnus R D C C CA027 Egretta alba 10-12 p D B C CA098 Falco columbarius R D C C CA002 Gavia arctica R D B C CA001 Gavia stellata R D B C CA075 Haliaeetus albicilla 3-4 p D C C CA022 Ixobrychus minutus 50-100 p D B C CA246 Lullula arborea RC D C C CA068 Mergus albellus R D C C CA073 Milvus migrans 2-4 p D C C CA023 Nycticorax nycticorax 380-600 p B B C BA094 Pandion haliaetus R D C C CA020 Pelecanus crispus 34-51 i B B B BA019 Pelecanus onocrotalus 13-200 i C B B BA393 Phalacrocorax pygmeus 120-200 p D C C CA034 Platalea leucorodia 100-300 p 240-350 i B B C BA032 Plegadis falcinellus 10-20 p 120-140 i D C C CA193 Sterna hirundo RC D C C CA166 Tringa glareola C D C C C

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Accipiter nisus D C B Acrocephalus arundinaceus D CB Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D C B Actitis hypoleucos D CB Alauda arvensis D C B Alcedo atthis D CB Anas acuta D C B Anas clypeata D CB Anas crecca D C B Anas penelope D CB Anas platyrhynchos D C B Anas querquedula D CB Anas strepera D C B Anthus campestris D CB Ardea cinerea D C B Ardea purpurea D CB Ardeola ralloides D C B Asio otus D CB Aythya ferina D C B Aythya fuligula D CB Aythya nyroca B C B Botaurus stellaris D CB Branta ruficollis D C B Burhinus oedicnemus C CB Buteo buteo D C B Calidris ferruginea D CB Calidris minuta D C B Caprimulgus europaeus D CB Carduelis cannabina D C B Carduelis carduelis D CB Carduelis chloris D C B Charadrius dubius D CB Chlidonias hybridus C C B Chlidonias niger D CB Ciconia ciconia C C B Ciconia nigra B CB Circus aeruginosus D C B Circus cyaneus D CB Columba palumbus C C B Coracias garrulus C CB Coturnix coturnix D C B Cuculus canorus D CB Cygnus cygnus D C B Delichon urbica D CB Egretta alba D C B Egretta garzetta B CB Erithacus rubecula D C B Falco columbarius D CB Falco subbuteo D C B Falco tinnunculus D CB Fringilla coelebs D C B Fulica atra D CB Gallinago gallinago D C B Gallinula chloropus D CB Gavia arctica D C B Gavia stellata D CB Haliaeetus albicilla D C B Hirundo rustica D CB Ixobrychus minutus D C B Lanius collurio D CB Lanius minor D C B Larus cachinnans C CB Larus canus D C B Larus ridibundus D CB Limosa limosa D C B Locustella luscinioides D CB Lullula arborea D C B Luscinia megarhynchos D CB Mergus albellus D C B Merops apiaster B CB Miliaria calandra D C B Milvus migrans D CB Motacilla alba D C B Motacilla flava D CB Muscicapa striata D C B Numenius arquata D CB Nycticorax nycticorax B C B Oriolus oriolus D CB Pandion haliaetus D C B Pelecanus crispus B CB Pelecanus onocrotalus C C B Phalacrocorax carbo D CB Phalacrocorax pygmeus D C B Philomachus pugnax D CB Phoenicurus ochruros D C B Platalea leucorodia B CB Plegadis falcinellus D C B Podiceps cristatus D CB Podiceps grisegena D C B Podiceps nigricollis D CB Rallus aquaticus D C B Remiz pendulinus D CB Riparia riparia D C B Saxicola rubetra D CB Saxicola torquata D C B Sterna hirundo D CB Streptopelia turtur D C B Sturnus vulgaris D CB Tachybaptus ruficollis D C B Tringa erythropus D CB Tringa glareola D C B Tringa nebularia D CB Tringa ochropus D C B Tringa totanus D CB Turdus merula D C B Turdus philomelos D CB Upupa epops D C B Vanellus vanellus D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri8N06 511, 512

Mlaştini, turbării16N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe9N09 321

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Culturi (teren arabil)11N12 211 - 213

Păşuni2N14 231

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Păduri de foioase35N16 311

Vii şi livezi5N21 221, 222

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)11N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Îndiguirile, drenările, irigaţiile şi desecările din Lunca Dunării au determinat transformări importante în arealul cuprins în cotul Dunării dinspre Calafat. Pădurile din această zonă au fost defrişate, bălţile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru creştere peştilor, influenţând puternic în special avifauna. Singurul loc rămas neândiguit este cel de la sud de Calafat, lîngă Desa – Ciuperceni, unde condiţiile de mediu au rămas asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menţionate mai sus. Aici se găseşte Rezervaţia Ornitologică Ciuperceni Desa care se întinde pe o suprafaţă de 200 ha mărginită la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Grănicerilor , iar la sud de Pădurea zăvoi Arcerul.Numeroasele ostroave ale Dunării din zona amintită reprezintă un însemnat loc de cuibărit pentru multe specii de păsări. În afara păsărilor clocitoare mai poposesc aici în tranzit numeroase specii migratoare de primăvară sau toamnă, iar altele vin şi chiar iernează în zonă. Condiţiile pedoclimatice din zona cuprinsă ăn curbura largă delimitată de Dunărea care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai mltor teritorii în acelaşi spaţiu. Aici se află şi Bala Lata cu o suprafaţă de 28 ha şi Balta Neagră cu o suprafaţă de 1,20 ha. Vegetaţia acestora este specifică ecosistemului de baltă, care determină adaptarea şi stabilirea speciilor de animale acvatice.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 39b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 71c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ardea purpureaArdeola ralloidesAyţya nyrocaBotaurus stellarisBurhinus oedicnemusCaprimulgus europaeusChlidonias hybridusChlidonias nigerCiconia ciconiaCiconia nigraCircus aeruginosusCoracias garrulusEgretta albaEgretta garzetta

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Ardeidaegaste, rate.

Situl este important pentru iernat pentru speciile de rate si gaste.In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Situl se află în zona inundabilă a Dunării şi este inundat atunci când debitul Dunării este foarte mare.De asemenea pescuitul şi braconajul poate face situl vulnerabil.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl nu a fost desemnat prin legislatia naţională zonă protejată, dar include arii protejate declarate prin Legea 5/2000.

4.5. Tip de proprietate:

80% proprietate privata si 20% proprietate de stat.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:ing.Virgiliu Nicoli şi biolog Ştefan Petrovici Formular standard pentru caracterizarea ariilor protejateBaza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ074DJ CIUPERCENI+ 13.8

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 20 0Cultivare 120 C 20 0Fertilizarea 140 C 40 0Pasunatul 170 C 5 0Cresterea animalelor220 C 10 0Pescuit sportiv 230 C 10 -Vanatoare 511 C 10 +Linii electrice 941 B 35 +Inundatii870 C 20 0Diguri, indiguiri, plje artificiale 520 C 5 0Navigatie

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 35 0Cultivare 120 C 35 0Fertilizarea 170 C 5 0Cresterea animalelor 220 C 10 0Pescuit sportiv511 C 10 +Linii electrice 709 B 20 0Alte forme de poluare870 C 10 0Diguri, indiguiri, plje artificiale 941 C 20 +Inundatii

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0014

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0218F Rovina-Ineu

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Câmpia Cermeiului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 54' 43''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

19 976.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

92

Max.

198

Med.

114

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 30' 17''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO051 Arad100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A029 Ardea purpurea 0-1 p DA024 Ardeola ralloides 2 p DA060 Aythya nyroca 5-7 p C B C BA021 Botaurus stellaris 2-4 p DA031 Ciconia ciconia 15-20 p C B C BA030 Ciconia nigra 0-2 p DA080 Circaetus gallicus 1 p DA081 Circus aeruginosus 2-3 p DA026 Egretta garzetta 3-4 p DA075 Haliaeetus albicilla 1 p B B B BA022 Ixobrychus minutus 15-20 p DA246 Lullula arborea 40-60 p DA023 Nycticorax nycticorax 5 p DA072 Pernis apivorus 2-4 p DA122 Crex crex 25-40 p C B C BA097 Falco vespertinus 10-12 p C C C CA119 Porzana porzana 30-50 p DA338 Lanius collurio 200-500 p DA339 Lanius minor 50-80 p C B C BA089 Aquila pomarina 1-2 p DA224 Caprimulgus europaeus 8-10 p DA234 Picus canus 2-3 p DA196 Chlidonias hybridus 10-12 p C B B BA073 Milvus migrans 1-2 p C B C BA236 Dryocopus martius 1-2 p DA429 Dendrocopos syriacus 20-40 p DA229 Alcedo atthis 1-3 p DA307 Sylvia nisoria 2-4 p DA238 Dendrocopos medius 10-12 p D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

Culturi (teren arabil)47N12 211 - 213

Păşuni33N14 231

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Păduri de foioase11N16 311

Vii şi livezi2N21 221, 222

Alte caracteristici ale sitului:

Câmpia înaltă a Cermeiului se află la poalele Munţilor Codru Moma, fiind caracterizată de păduri de lucă, păşuni şi fâneţe umede, heleştee şi mlaştini. În vecinătatea oraşului Ineu se găseşte Pădurea şi lacul Rovina, respectiv pescăria Mocrea, zone importante pentru păsări răpitoare şi de baltă. Pe râul Teuz se află acumularea Cărand, o acumulare colmatată, cu un mozaic de habitate foarte diversificat: mlaştinişuri, cursuri părăsite, zăvoaie, la marginea acumulării aflându-se şi Pădurea Sic.Pescăria Cermei şi Pădurea Balta sunt alte zone importante, iar păşunile şo pâlcurile de arbori din preajma localităţii Apateu sunt importante pentru specii de stepă.

4.2. Calitate şi importanţă:C1 – specii de interes conservativ global – 2 speci cristel de câmp (Crex crex), vânturel de seară (Falco vespertinus).C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 2 specii codalb (Haliaeetus albicilla), creşteţ pestriţ (Porzana parva).

Zonă de câmpie bogată în firuri de ape, cu păduri de foioase, câmpuri şi pajişti umede, bălţi mici. Habitatele diversificate semi-naturale permit stabilirea a unui număr mare de specii, dintre care importante sunt cristelul de câmp, respectiv creşteţul pestriţ. Codalbul cuibăreşte în partea de sud a zonei propuse, iar perechi de vânturel de seară pot fi observate pe păşunile din nordul sitului. Pe lângă cele menţionate, mai remarcăm ca specie clocitoare stârcul galben (Ardeola ralloides), şerparul (Circaetus gallicus) şi gaie neagră (Milvus migrans). În perioada de pasaj zona joacă rol ca loc de popas pentru un număr relativ mare de păsări de apă.Impactul antropic este mijlociu şi se referă la tăieri de arbori în perioada de reproducere a unor specii, precum şi la transformarea zonelor umede în terenuri agricole.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes, în turbării5. cositul în perioada de cuibărire6. industrializare şi creşterea zonelor urbane7. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor8. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)9. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere10. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)11. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal13. reglarea cursurilor râurilor14. electrocutare si coliziune in linii electrice15. prinderea păsărilor cu capcane16. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 17. turismul in masa18. amplasare de generatoare eoliene19. furtuni puternice20. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive21. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari22. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii23. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci24. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 25. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci26. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate27. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)28. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive29. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 30. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes31. reglarea cursurilor râurilor32. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)33. arderea stufului în perioada de cuibărire34. arderea stufului35. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere36. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Acest sit, Campia Cermeiului, a fost propus a face parte din reteaua Natura 2000, de catre ONG Grupul Milvus, cu sediul central: Targu-Mures, str. Crinului nr. 2, judetul Mures; Tel 0265-264726;e-mail: [email protected]

4.5. Tip de proprietate:

In interiorul siului propus, sunt suprafete de terenuri private si proprietate de stat.APM Arad, a trimis adrese catre primariile aflate in interiorul sitului propus, in sensul furnizarii de date despre procentul de suprafata de terenuri aflate in proprietate de stat si private.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Pe baza studiilor efctuate de catre ONG Grupul Milvus s-a realizat completarea cu informatii a capitolului 3.2 din baza de date.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 50 0Cultivare 102 C 20 0Cosire/Taiere110 B 10 -Utilizarea pesticidelor 120 C 30 0Fertilizarea 140 B 30 0Pasunatul 160 B 10 +Managementul forestier general166 B 0 +Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare170 C 1 +Cresterea animalelor

180 B 3 -Incendiere 220 C 2 0Pescuit sportiv221 B 2 0Sapat dupa momeala 230 C 2 0Vanatoare 400 B 40 0Zone urbanizate, habitare umana 401 B 2 -Urbanizare continua403 B 3 +Habitare dispersata 421 B 2 -Depozitarea deseurilor menajere430 C 5 0Structuri agricole 500 A 10 -Retele de comunicare502 B 10 -Drumuri, drumuri auto 503 B 10 -Linii de cale ferata, TGV509 C 1 0Alte retele de comunicatii 511 C 10 0Linii electrice512 B 6 0Conducte 740 C 1 -Vandalism 944 C 8 -Furtuni, cicloane 941 B 10 -Inundatii900 C 3 -Eroziunea

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Primariile din interiorul zonei propuse,APM Arad

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Plan de management pentru zona propusa nu exista.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0014_69_C_cerm.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0014_69_teuz.jpg Patko Camelia - APM-AR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0015

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0048J Crişul Alb

ROSCI0049D Crişul Negru

ROSCI0231F Solurile sărăturate Socodor

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 20' 8''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

32 196.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

81

Max.

114

Med.

92

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 30' 38''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO051 Arad97.9RO061 Bihor2.1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A293 Acrocephalus melanopogon 0-4 DA089 Aquila pomarina 1-2 p DA404 Aquila heliaca 1-3 i DA024 Ardeola ralloides 2-3 p DA222 Asio flammeus 0-2 p 5-8 i DA060 Aythya nyroca 12-15 p C B C BA229 Alcedo atthis 6-8 p DA403 Buteo rufinus 1-3 i DA021 Botaurus stellaris 5-6 p DA196 Chlidonias hybridus 20-120 p C B C BA197 Chlidonias niger 0-3 p DA031 Ciconia ciconia 8-10 p DA080 Circaetus gallicus 1 p DA081 Circus aeruginosus 8-10 p C B C BA084 Circus pygargus 6-9 p A B B BA082 Circus cyaneus 6-8 i DA122 Crex crex 20-50 p C B C BA238 Dendrocopos medius 8-12 p DA236 Dryocopus martius 6-8 p DA026 Egretta garzetta 22-27 p DA097 Falco vespertinus 30-34 p B C C BA098 Falco columbarius 3-6 i DA103 Falco peregrinus 1-2 i DA127 Grus grus 10-40 i DA092 Hieraaetus pennatus 1-2 p C C C BA131 Himantopus himantopus 5-22 p C C B CA075 Haliaeetus albicilla 1 p 2-5 i B C C BA338 Lanius collurio 7800-9000 p DA339 Lanius minor 300-400 p C B C BA176 Larus melanocephalus 1-5 i DA073 Milvus migrans 2-3 p B B B BA023 Nycticorax nycticorax 60-80 p C B C BA094 Pandion haliaetus 2-4 i DA072 Pernis apivorus 2-3 p DA234 Picus canus 2-5 p DA034 Platalea leucorodia 0-11 p D

A032 Plegadis falcinellus 0-6 p DA140 Pluvialis apricaria 50-300 i C B C BA120 Porzana parva 0-3 p DA193 Sterna hirundo 20-100 i DA224 Caprimulgus europaeus 7-8 p DA246 Lullula arborea 1800-2100 p B B C BA429 Dendrocopos syriacus 8-10 p DA231 Coracias garrulus 8-12 p C C C BA255 Anthus campestris 30-60 p C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri2N06 511, 512

Mlaştini, turbării4N07 411, 412

Culturi (teren arabil)32N12 211 - 213

Păşuni49N14 231

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Păduri de foioase9N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Acest site este unul dintre cele mai importante pentru păsări acvatice şi de silvostepă din Câmpia Tisei. Zona este compusă de două situri separate. Cel cu suprafaţa mai mare se află în triunghiul format de Crişul Alb respectiv Crişul Negru, şi se caracterizează prin păduri de luncă de-a lungul râurilor (P. Socodor, P. Somoş, P. Sintea, P. Adea, P. Lunca), între acestea întinzându-se mlaştini, fâneţe şi în special păşuni sărăturoase de tip soloneţ. În zonă se găsesc şi două sisteme de heleştee (la Socodor şi Tămaşda).Adoua zonă de află în lunca Crişului Negru, şi include păduri de luncă (P. Gurbediu) şi de câmpie înaltă (P. Goronişte etc.).

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritatea numărul 6 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii:vânturel de seară (Falco vespertinus), cristel de câmp (Crex crex), dumbrăveancă (Coracias garrulus);C3 – aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii Europene - 2 specii:culic mic (Numenius phaeopus), sitar de mal (Limosa limosa); C4 – aglomerări mari de păsări acvatice; C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 5 specii:erete sur (Circus pygargus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), gaie neagră (Milvus migrans), erete de stuf (Circus aeruginosus), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor).

Zonă de câmpie, străbătută de râurile Crişul Negru şi Crişul Alb precum şi de un număr mare de canale. Această zonă de câmpie pe lângă terenurile agricole dispune de un procent ridicat de zone umede, bălţi, câmpuri întinse cu vegetaţie ierboasă şi păduri. Datorită faptului, că zona dispune de habitate diversificate, în ciuda factorilor negativi cauzate de impactul antropic, biodiversitate regiunii este foarte ridicată. Aria propusă este una din cele mai importante zone din România pentru eretele sur (Circus pygargus) şi găzduieşte populaţie semnificativă de vânturel de seară. În perioada de migraţie, bălţile şi câmpurile umede găzduiesc între 78 000 – 110 000 de păsări de apă într-un sezon. Dintre speciile migratoare două sunt extrem de importante, efectivele care trec aici reprezintă cca 1 % din populaţia europeană din ambele specii. Putem întâlni aici efective cuibăritoare importante pentru interiorul ţării din specii cum ar fi chirighiţa cu obraji albi (Chlidonias hybridus), piciorong (Himantopus himantopus), dar apare cu regularitate şi acvila de câmp (Aquila heliaca). Impactul antropic pote fi considerată semnificativ care se manifestă prin dezvoltarea infrastructurii, tăierea arborilor, transformarea păşunilor şi a fânaţelor în terenuri agricole, canalizări, vânătoare, precum şi managementul neadecvat al lacurilor piscicole.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes, în turbării5. cositul în perioada de cuibărire6. industrializare şi creşterea zonelor urbane7. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor8. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)9. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere10. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)11. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal13. reglarea cursurilor râurilor14. electrocutare si coliziune in linii electrice15. prinderea păsărilor cu capcane

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ033AR ZERIND* 4.59

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 40 0Cultivare 102 B 10 0Cosire/Taiere110 C 3 -Utilizarea pesticidelor 120 B 12 0Fertilizarea 140 B 10 0Pasunatul 165 B 10 +Indepartarea latarisului170 C 6 0Cresterea animalelor 180 B 5 -Incendiere220 C 1 0Pescuit sportiv 221 C 1 0Sapat dupa momeala230 B 20 -Vanatoare 300 B 3 -Extragere de nisip si pietris400 A 35 -Zone urbanizate, habitare umana 401 A 34 -Urbanizare continua403 B 11 0Habitare dispersata 421 A 5 -Depozitarea deseurilor menajere430 B 6 -Structuri agricole 500 B 2 -Retele de comunicare502 B 4 0Drumuri, drumuri auto 503 B 5 0Linii de cale ferata, TGV509 C 6 0Alte retele de comunicatii 511 B 20 0Linii electrice512 C 30 0Conducte 701 B 8 -Poluarea apei941 B 10 -Inundatii 972 C 3 -Parazitismul

16. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 17. turismul in masa18. furtuni puternice19. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive20. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari21. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii22. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci23. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 24. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci25. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate26. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)27. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive28. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 29. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes30. reglarea cursurilor râurilor31. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)32. arderea stufului în perioada de cuibărire33. arderea stufului34. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere35. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Desemnarea zonei a fost realizat de catre ONG Grupul Milvus, avand sediul central la Targu-Mures, str,Crinului, nr.22; tel:0265-264726; e-mail: [email protected]

4.5. Tip de proprietate:

Suprafetele incluse in interiorul sitului propus sunt de proprietate privata, precum si de proprietate de stat.APM Arad, a trimis adrese catre primariile aferente sitului propus, pentru a mentiona procentul de suprafata de teren de stat si privata.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Zona a fost propusa pe baza observatiilor efectuate de catre ONG Grupul Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Primariile din interiorul sitului propus,APM Arad

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru Campia Crisurilor nu exista plan de management, doar pentru Rezervatia de Soluri Saraturate de la Socodor, dar care nu detine avizul Academiei Romane.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0015_69_CC.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0015_69_CC1.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0015_69_CC2.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0015_69_CC3.jpg Patko Camelia - APM-AR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0016

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0020F Câmpia Careiului

ROSCI0021J Câmpia Ierului

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Câmpia Nirului - Valea Ierului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 22º 16' 47''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

38 682.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

102

Max.

160

Med.

126

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 35' 12''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO061 Bihor39.6RO065 Satu Mare60.4

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A255 Anthus campestris 10-20 p C B C BA089 Aquila pomarina 0-1 p DA029 Ardea purpurea 18-30 p B B C BA060 Aythya nyroca 10-15 p C B C BA021 Botaurus stellaris 15-20 p C B C BA133 Burhinus oedicnemus 5-10 p C B C BA031 Ciconia ciconia 110-130 p B B C BA081 Circus aeruginosus 8-14 p C B C BA084 Circus pygargus 4-6 p A B B BA122 Crex crex 30-50 p C B C BA238 Dendrocopos medius 10-15 p DA429 Dendrocopos syriacus 60-70 p DA236 Dryocopus martius 4-6 p DA026 Egretta garzetta 4-6 p DA092 Hieraaetus pennatus 0-1 p DA131 Himantopus himantopus 2-4 p C C B CA022 Ixobrychus minutus 30-45 p C B C BA339 Lanius minor 120-150 p C B C BA338 Lanius collurio 1200-1400 p DA073 Milvus migrans 1-2 p C B C BA023 Nycticorax nycticorax 35-40 p C C C BA072 Pernis apivorus 5-7 p DA234 Picus canus 1-2 p DA231 Coracias garrulus 30-35 p C C B CA097 Falco vespertinus 10-12 p C C C CA224 Caprimulgus europaeus 30-50 p C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bombina bombina C A Bombina bombina D CA Bombina variegata D C A Bufo bufo DA Emys orbicularis C C A Rana ridibunda D

A Triturus cristatus D C F Carassius carassius DF Cyprinus carpio D F Misgurnus fossilis C CF Misgurnus fossilis C F Umbra krameri C CI Colias myrmidone D C I Lycaena dispar D CM Capreolus capreolus D M Cricetus cricetus DM Crocidura leucodon D M Erinaceus europaeusM Lepus europaeus D M Martes martes DM Meles meles D M Microtus arvalis DM Mus musculus D M Neomys fodiens DM Ondatra zibethicus D M Putorius putorius DM Rattus norvegicus D M Rhinolophus hipposideros D CM Rhinolophus hipposideros D M Sorex araneus DM Spermophilus citellus C C M Sus scrofa DM Talpa europaea D M Vulpes vulpes DR Coronella austriaca D R Podarcis muralis D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Mlaştini, turbării8N07 411, 412

Culturi (teren arabil)15N12 211 - 213

Păşuni22N14 231

Alte terenuri arabile25N15 242, 243

Alte terenuri arabile5N15 242, 243

Păduri de foioase19N16 311

Vii şi livezi4N21 221, 222

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)2N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Nisipurile continentale ale Câmpiei Nirului se întind de-a lungul graniţei de nord-vest a României deţinând o treime din suprafaţa totală a nisipurilor din ţara noastră.Această unitate geomorfologică ocupă extremitatea vestică a judeţelor Satu Mare şi Bihor însumând o suprafaţă de circa 27.000 ha.La nord este mărginită de Câmpia Ecedea, la vest de Câmpia Careiului, la sud de Valea Ierului iar la vest de graniţa de stat româno - maghiară.La marginea Câmpiei Nirului se întind o serie de localităţi dintre care unele au vatra la mică distanţă de periferia nisipurilor sau chiar pe acestea: Urziceni, Urziceni - Pădure, Foieni,Ciumeşti, Sanislău, Pişcolt, Resighea, Curtuiuşeni, Valea lui Mihai şi Şimian.În interiorul Câmpiei Nirului sunt amplasate localităţile: Viişoara, Horea,Scărişoara Nouă şi Voivozi.relieful Câmpiei Nirului se caracterizează prin prezenţa şirurilor de dune de nisip cu orientare generală NNE-SSV care alternează cu terenuri joase de interdune pe alocuri înmlăştinite.Reţeaua hidrografică este centrifugă şi inconsecventă. Principalele cursuri de apă sunt: pârâurile Berea, Valea Neagră,Horea,Ganaş şi Mouca.Pe teritoriul nisipurilor există şi câteva lacuri şi bălţi, însă cu suprafeţe restrânse: ªimian(artificial), Resighea,Urziceni, Foieni, Sanislău şi Scărişoara Nouă.Dintre mlaştini cele mai întinse se găsesc la:Sanislău (Vermeş, 80 ha), Ciumeşti, Urziceni,Foieni, Scărişoara Nouă şi la Curtuiuşeni. 2 Cuprinde 5 situri separate: Câmpia Nirului, începând de la ªimian (S) şi până la Urziceni (N), incluzând păduri de stejar (Foeni, Urziceni) şi plantaţii de salcâm, dune de nisip (ªimian, Curtuişeni, Scărişoara Nouă, Urziceni, etc.), mlaştini de interdune (Scărişoara Nouă, Sanislău, etc.), păşuni pe sol nisipos (ªimian, Sanislău, Urziceni etc.). Valea Ierului: Acumularea Albiş: Pescăria Moftinu Mic: Lacul Cicoş şi Rezervaţia de Stârci (Ardea cinerea cinerea) din pădurea seculară de stejari de la Săcueni, trupul de pădure TR. Pucioasa.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 21 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii: şoim dunărean (Falco cherrug), dumbrăveancă (Coracias garrulus), vânturel de seară (Falco vespertinus);C4 – aglomerări mari de păsări acvatice în timpul migraţiei;C6 – specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 6 specii; erete de stuf (Circus aeroginosus), erete sur (Circus pygargus), stârc roşu (Ardea purpurea), buhai de baltă (Botaurus stellaris), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), barză albă (Ciconia ciconia).

Situl propus în Câmpia Nirului şi Valea Ierului reprezintă rămăşiţele întinselor zone umede din această parte a ţării. Este caracterizată prin o varietate a habitatelor semi-naturale, fâneţe, păşuni, tufărişuri, terenuri arabile extensive, păduri de foioase, lacuri de acumulare, heleştee. Trei specii de interes conservativ global pot fi întâlnite aici, dintre care dumbrăveanca şi vânturelul de seară cuibăresc în pâlcurile de copaci de pe păşuni. Şoimul dunărean este observat cu regularitate, fiind posibil apariţia sa ca specie cuibăritoare în anii viitori. Pe zonele nisipoase din Câmpia Nirului găsim singura populaţie semnificativă de pasărea ogorului din vestul României. Zonele umede cuprinse în sit găzduiesc efective importante din trei specii (erete de stuf, stârc roşu, buhai de baltă) iar alte două depind de existenţa zonelor umede dar şi de pajişti – eretele sur şi barza albă. Zona este extrem de importantă pentru populaţia de barză albă, acesta fiind probabil cea mai numeroasă din ţară.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes, în turbării5. cositul în perioada de cuibărire6. industrializare şi creşterea zonelor urbane7. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor8. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)9. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ031SM GRADINA CAILOR+ 0.95

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 A 5 -Pasunatul 102 B 2 +Cosire/Taiere810 A 2 -Drenaj 230 B 40 -Vanatoare 100 C 80 0Cultivare 167 A 1 -Exploatare fara replantare180 A 1 -Incendiere 110 A 60 -Utilizarea pesticidelor701 B 1 -Poluarea apei 166 A 1 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare511 B 1 -Linii electrice 853 A 2 +Managementul nivelelor de apa

10. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)11. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal13. reglarea cursurilor râurilor14. electrocutare si coliziune in linii electrice15. prinderea păsărilor cu capcane16. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 17. furtuni puternice18. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive19. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari20. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii21. adunarea lemnului pentru foc22. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 23. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci24. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate25. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)26. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive27. industrializare şi creşterea zonelor urbane28. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes29. reglarea cursurilor râurilor30. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)31. arderea stufului în perioada de cuibărire32. arderea stufului33. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Lacul Cicoş Decizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Valea Rece Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Păşunea cu Corynephorus de la Voivozi: Decizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Rezervatia de Stârci ( Ardea cinerea cinerea) din pădurea seculară de stejari de la Săcueni ă- Avizul CMN - Academia Română nr. 812/CJ/08.08.2005

4.5. Tip de proprietate:

Câmpia Nirului şi Valea Ierului din judeţul Satu Mare: - domeniu public de interes naţional administrat de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Satu Mare (1200 ha păduri ); - domeniu public de interes local administrat de primăriile din comunele Urziceni,Foieni, Ciumeşti,Sanislău ,Pişcolt, Andrid,Tiream, Căuaş,Santău , Pir(din care păduri:700ha)şi primăria oraşului Carei; - terenuri proprietate privată (din care păduri : 1792 ha ). 2 Lacul Cicoş: 0,5 din suprafaţă în fond forestier naţional şi 0,5 proprietate particulară. Valea Rece - Consiliul Local Sălacea. Păşunea cu Corynephorus de la Voivozi: Consiliul Local Voivozi. Rezervatia de Stârci ( Ardea cinerea cinerea): DS Oradea, OS Săcueni. proprietate de stat 90 % şi privată 10%, în curs de clarificare

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora,vegetaţia, fauna şi ecologia nisipurilor din nord - vestul României,Edit. Daya, Satu Mare, 2005, pag. 1 -732; 2. Gavril Ardelean - Fauna judeţului Satu Mare, Vasile Goldiş University Press,1998, pag. 1 - 515; 3. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora şi fauna Văii Ierului (înainte şi după asanare ), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1- 675. 4. Nicolae Botnariuc,Victoria Tatole - Cartea roşie a vertebratelor din România,Edit. Academiei,Bucureşti,2005.2 Sârbu A., Smarandache D., Pascale G.,Îndrumător de practică botanică Koracsonyi Carol, Lacul Cicoş - Săcueni.; I.Ghira şi colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române3 Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 10 -Cultivare 140 C 2 -Pasunatul 230 A 5 -Vanatoare 701 C 1 -Poluarea apei810 A 5 -Drenaj

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Mlaştina Vermeş (10 ha) - custode:Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare (ONG) - custode din data de 07.07.2005 – Convenţia de custodie nr. 5744/07.07.2005 încheiată cu APM Satu Mare cf. Ordinului MMGA nr. 494/30.05.2005. Dunele de nisip

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru rezervaţiile naturale Pădurea Urziceni, Mlaştina Vermeş şi Dunele de nisip Foieni incluse în Câmpia Nirului custodele Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare (ONG) a elaborat Regulamentele care au fost depuse la APM Satu Mare şi urmează să fie avizate de către CMN - Academia Română. În data de 10.07.2006 s-au depus la APM Satu Mare pentru analiză proiectele Planurilor de management pentru rezervaţiile naturale Pădurea Urziceni,Dunele de nisip Foieni şi Mlaştina Vermeş.Pădurile aflate în proprietatea statului(domeniu public naţional) sunt administrate de către Direcţia Silvică Satu Mare prin amenajamentele silvice aprobate de către RNP Romsilva. 2 Pentru rezervaţia Lacul Cicoş planul de management este în curs de perfectare de către custodele legal Direcţia Silvică Oradea

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0016_47_CampiaNirului-ValeaIerului1.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0016_47_CampiaNirului-ValeaIerului2.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0016_47_CampiaNirului-ValeaIerului3.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0016_47_CampiaNirului-ValeaIerului4.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0016_57_Campia_Nirului_Valea_Ierului_Ciconia_ciconia.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Campia_Nirului_Valea_Ierului_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_Pasaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Campia_Nirului_Valea_Ierului_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_vegetatie_de_balta_Phragmmite

Man Ioan - APM-SM

ROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului_Dunele_de_nisip_Foieni.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului_Gradina_cailor_Urziceni_Corine_Biotop.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australi Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului_Mlastina_Vermes__vegetaţie_de_mlastina_Phragmmites_austra

Man Ioan - APM-SM

ROSPA0016_57_Campia_Nirului__Valea_Ierului___helesteele_de_la_Moftinu_Mic__Egretta_alba.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic-_Vegetatie_de_balta_Phragmmites_australis_Typha_latifolia. Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_Vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jp Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Helesteele_de_la_Moftinu_Mic_Vegetatie_de_balta_Phragmmites_australis_Typha_latifolia.j Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Mlastina_Vermes__vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Mlastina_Vermes__vegetaţie_de_mlastina_Phragmmites_australis.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Padurea_de_frasin_Urzicen__colonie_de_Ardea_cinerea.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Polderul_de_la_Andrid-_vegetatie_de_balta.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Polderul_de_la_Andrid_inundat_vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Polderul_de_la_Andrid_vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Polderul_de_la_Andrid_vegetatie_de_balta2.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0016_57_Polder_de_la_Andrid_-_Cygnus_olor.jpg Man Ioan - APM-SM

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0017

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0022J Canaralele Dunării

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Canaralele de la Hârşova

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 55' 28''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

7 406.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

83

Med.

8

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 40' 37''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta20.5RO035 Ialomiţa79.5

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 10-12 p 30 i B A C AA229 Alcedo atthis 150-160 p D C C CA255 Anthus campestris 3600-4000 p C A C BA089 Aquila pomarina 45-50 i D B C BA021 Botaurus stellaris 2-5 p C B C BA133 Burhinus oedicnemus 60 p C B C BA403 Buteo rufinus 10-12 p B A C AA215 Bubo bubo 2-3 p C A C BA243 Calandrella brachydactyla 100-120 p C A C BA224 Caprimulgus europaeus 110-120 p C C C BA080 Circaetus gallicus 6-7 p C A C BA081 Circus aeruginosus 2-5 p D B C CA082 Circus cyaneus 50-60 i C B C BA083 Circus macrourus 15-20 i C B C BA084 Circus pygargus 1 p 60-70 i C A B AA231 Coracias garrulus 120-130 p B A C BA238 Dendrocopos medius 15-18 p D C C CA429 Dendrocopos syriacus 70-80 p C A C BA236 Dryocopus martius 15-20 p D C C CA379 Emberiza hortulana 100-120 p C B C BA103 Falco peregrinus 4 i C B C BA097 Falco vespertinus 22-26 i C B C BA321 Ficedula albicollis 200 i D B C BA320 Ficedula parva 200 i D B C BA075 Haliaeetus albicilla 1 p 4-6 i C A B BA092 Hieraaetus pennatus 1-3 p 5 i C B C BA338 Lanius collurio 1200-1300 p C B B BA339 Lanius minor 120-130 p C B C BA177 Larus minutus 400-600 i B B C BA246 Lullula arborea 250-300 p D A C BA242 Melanocorypha calandra 1200-1300 p C A C BA073 Milvus migrans 4-5 p B A B AA533 Oenanthe pleschanka 12-15 p C A C BA393 Phalacrocorax pygmeus 180-200 i C B C BA234 Picus canus 20-30 p D C C C

3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global1130 Aspius aspius P C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Testudo graeca C C F Alosa pontica C CF Aspius aspius C C F Chalcalburnus chalcoides CF Cobitis taenia C C F Gobio albipinnatus C CF Gobio kessleri C C F Gymnocephalus schraetzer C CF Misgurnus fossilis C C F Pelecus cultratus C CF Proterorhinus marmoratus C C F Rhodeus sericeus amarus C CF Sabanejewia aurata C C F Zingel streber C CF Zingel zingel C C P Campanula romanica D CP Moehringia jankae D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri25N06 511, 512

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Culturi (teren arabil)12N12 211 - 213

Păşuni2N14 231

Păduri de foioase40N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)14N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Ostrovul Gasca se afla in zona propusa, pe teritoriul judetului Ialomita, in administrarea DS Slobozia. Consideram ca zona propusa de SOR prezinta importanta din punct al prezentei avifaunei. In zona pod Vladeni confluenta raului Ialomita cu bratul Borcea , pe terenurile limitrofe albiilor majore ale respectivelor cursuri de apa, au existat si exista lucii de apa cauzate de inundarea terenurilor, unde isi gasec loc de hranire si odihna specii de pasari cum sunt: pelicanul comun, loparatul, egreta mica, egreta mare, barza alba, pescarus razator, pescarus argintiu, pescarus sur, tiganus, starc cenusiu, starc galben, lisita, cormoran mare, cormoran mic, etc.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 33c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Falco vespertinusCoracias garrulusAnţus campestrisBurhinus oedicnemusAccipiter brevipesCalandrella brachydactylaPicus canusHieraaetus pennatusDendrocopos syriacusCircaetus gallicusMelanocorypha calandraLanius minorLanius collurioMilvus migrans

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:rate, gaste, rapitoare.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Branta ruficollisHaliaetus albicilla

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea zonei Canaralelor de la Hârşova rezidă în principal în activităţile de navigaţie fluvială, activităţile portuare şi în impactul antropic exercitat de vecinătatea localităţilor (ex. oraş Hârşova).

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Aria naturală protejată Canaralele de la Hârşova (monument al naturii) a fost declarată iniţial arie protejată prin DCPJ 425/1970, ulterior prin

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ085BR INSULA MICA A BRAILEI* 0.44

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 10 -Pasunatul 160 C 15 0Managementul forestier general504 A 5 -Porturi 520 A 25 -Navigatie507 A 1 -Pod, viaduct

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 20 -Cultivare 140 A 10 -Pasunatul 400 A 15 -Zone urbanizate, habitare umana 421 A 0 -Depozitarea deseurilor menajere502 A 10 -Drumuri, drumuri auto

Legea 5/2000. Rezervaţia Naturală Pădurea Celea Mare-Valea lui Ene a fost declarată prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

4.5. Tip de proprietate:

Aria naturală protejată (monument al naturii categoria III IUCN)Canaralele de la Hârşova este proprietate de stat (domeniul public şi privat al Primăriei Oraşului Hârşova).Rezervaţia Pădurea Celea Mare-Valea lui Ene este proprietate publică de stat (fond forestier în administrarea RNP, D.S. Constanţa, O.S. Hârşova).

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Fuhn, I., Vancea, Ş., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II: Reptilia. Ed. Acad. Rom., Bucureşti. 2. Bănărescu P., 1964, Pisces-Osteichţyes. Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucureşti. 961 p. 3. Date avifauna - S.O.R.2. Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0017_66_140_4061.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0017_66_140_4062.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0017_66_140_4065.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0017_66_140_4066.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0017_66_140_4068.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0017_66_140_4069.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0017_66_140_4070.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0017_66_140_4071.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0018

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0027F Cheile Bicazului - Hăşmaş

ROSCI0033F Cheile Şugăului - Munticelu

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Bicazului - Hăşmaş

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 47' 59''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

7 960.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

673

Max.

1787

Med.

1256

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 45' 5''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO074 Harghita54.5RO014 Neamţ45.5

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A104 Bonasa bonasia 80-110 p C B C BA215 Bubo bubo 4-5 p C B C BA220 Strix uralensis 7-10 p DA223 Aegolius funereus 19-21 p DA236 Dryocopus martius 13-15 p DA241 Picoides tridactylus 24-28 p DA217 Glaucidium passerinum 6-8 p DA072 Pernis apivorus 12-20 p C B C BA080 Circaetus gallicus 3-8 i DA081 Circus aeruginosus 5-10 i DA224 Caprimulgus europaeus 3-8 p DA246 Lullula arborea 90-110 p DA234 Picus canus 5 p DA320 Ficedula parva 60-80 p DA338 Lanius collurio 80-120 p DA108 Tetrao urogallus 25-35 i C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bombina variegata C C A Bufo bufo P CA Hyla arborea R C A Rana temporaria RC AA Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris P CA Triturus cristatus C C A Triturus montandoni C CF Barbus meridionalis C C F Cottus gobio C CI Boloria titania P C I Coenonympha tullia P CI Erebia melas P C I Lycaena hippothoe P CI Maculinea alcon P C I Maculinea arion P CI Maculinea nausithous C C I Parnassius apollo P CI Pericallia matronula P C I Plebeius eumedon P CI Spaelotis suecica P C I Zygaena nevadensis gheorghenica P CM Canis lupus C C M Chionomys nivalis P CM Dryomys nitedula P C M Lynx lynx C C

M Pipistrellus pipistrellus P C M Sorex alpinus R CM Ursus arctos C C P Abies alba DP Agrostis tenuis D P Alyssum saxatile DP Anemone transsilvanica D P Astragalus pseudopurpureus DP Avenastrum decorum D P Calamagrostis arundinacea DP Campanula carpatica D P Campanula sibirica DP Carex humilis D P Conioselinum tataricum DP Daphne cneorum D P Dianthus spiculifolius DP Festuca rubra ssp.fallax D P Geranium macrorrhizum DP Gypsophila petraea D P Hieracium pojoritense DP Iris ruthenica D P Isatis tinctoria DP Juniperus sabina D P Kernera saxatilis DP Melandrium zawadzkii D P Nardus stricta DP Phleum montanum D P Picea excelsa DP Pinus sylvestris D P Pleurospermum austriacum DP Poa nemoralis D P Poa rehmannii DP Potentilla thuringiaca D P Primula leucophylla DP Ranunculus carpaticus D P Ranunculus montanus DP Sempervivum simonkaianum D P Stipa joannis DP Taxus baccata D P Thalictrum foetidum DP Waldsteinia ternata D R Anguis fragilis P AR Coronella austriaca P C R Elaphe longissima R CR Lacerta agilis RC C R Podarcis muralis R CR Vipera berus R A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Păşuni10N14 231

Păduri de conifere85N17 312

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)5N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este situat in mare parte in Muntii Hasmas din grupa centrala a Carpatilor Orientali. Se situeaza pe raza administrativa a judetelor Neamt si Harghita. Muntii Hasmas sunt formati din calcare dure triasice si jurasice, dolomite, conglomerate cretacice, conservate sub forma unor inversiuni de relief care domina evident formatiunile de sisturi cristaline de la baza acestora.Cheile Bicazului au o lungime de cca 8 km si au rezultat in urma adancirii raului Bicaz.Peretii Cheilor Bicazului sunt reprezentati de abrupturile Suhardului Mic si ale Surducului. Cheile sunt insotite de stanci impresionante, turnuri, piramide (Piatra Altarului).

4.2. Calitate şi importanţă:C6 – concentrări de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 3 specii cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia) şi buhă (Bubo bubo).

Regiune de munte cu stânci abrupte, păduri de conifere şi păduri mixte. Pe lângă multe specii cu efective semnificative, întâlnim aici două specii de Tetraonidae, respectiv buha care atinge efective semnificative pe plan naţional. Pe lângă aceste specii este demn de amintit şi efectivul de minuniţă (Aegolius funereus), ciocănitorii de munte (Picoides tridactylus) şi muscarului gulerat (Ficedula albicollis). Zonă apreciată de recreare pentru turişti şi practicanţii de sporturi extreme care reprezintă şi - pe lângă exploatare forestieră – unul dintre impacturile antropice cele mai importante.

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat 2. turismul in masa 3. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere 4. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 5. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 6. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren 7. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate 8. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 9. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului 11. prinderea păsărilor cu capcane 12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 13. braconaj 14. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 15. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl propus cuprinde in totalitate Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas , parcul reprezentand 70% din suprafata sitului.

4.5. Tip de proprietate:

Suprafeţele situate în interiorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş în procent de 90 % aparţin domeniului public naţional iar 10 % în domeniul privat. Suprafeţele propuse în afara parcului, în marea lor majoritate aparţin domeniului privat aparţinând persoanelor fizice.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): Atlasul provizoriu a păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR2. Flora si vegetatia cormofitelor din Masivul Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamt, 2003 2. Vegetatia din Muntii Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N.,Mititelu D., Stud. Cercet.Muzeului Piatra Neamt, 1996 3. Padurile Romaniei, Parcuri Nationale si Naturale - Regia Nationala a Padurilor, Romsilva, Bucuresti, 2004 4. Flora si vegetatia judetului Neamt - Chifu T., Mititelu D., Dascalescu D., Mem. Sect. St. Acad. Rom.,1987 4. Baza de date Milvus

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ053NT CHEILE SUGAULUI - MUNTICELU* 4.22 J045HR GHEORGHENI* 38.8

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

170 B 0 -Cresterea animalelor 243 B 0 -Braconaj, otravire, capcane401 A 0 -Urbanizare continua 420 A 0 -Descarcari421 A 0 -Depozitarea deseurilor menajere 502 B 0 -Drumuri, drumuri auto624 B 0 +Drumetii montane, alpinism, speologie.

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

167 B 0 -Exploatare fara replantare 230 B 0 -Vanatoare 301 B 0 -Cariere

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este administrat de catre Directia Silvica Miercurea Ciuc, prin Serviciul de Administrare a Parcului National Cheile Bicazului-Hasmas - director Cosmin Butnar, tel. 0266/336540; [email protected]

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Regulamentul de organizare si functionare a fost intocmit, iar planul de management este in curs de elaborare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0019

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0215F Recifii Jurasici Cheia

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Dobrogei

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 24' 32''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

10 929.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

4

Max.

200

Med.

86

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 31' 14''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta99RO025 Tulcea1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 7-12 p 30 i B A B AA229 Alcedo atthis C D C C CA255 Anthus campestris 2000-5000 p C A C BA404 Aquila heliaca 2 p 10 i A A B AA089 Aquila pomarina 5-7 p 200-400 i C B C BA396 Branta ruficollis 2000 i B B B BA215 Bubo bubo 2 i D C C CA133 Burhinus oedicnemus 60-80 p 90 i C B C BA403 Buteo rufinus 12-18 p 40 i B A B AA243 Calandrella brachydactyla 300-400 p C A B BA224 Caprimulgus europaeus 60 p D C C CA031 Ciconia ciconia 8 p 300-400 i D C C CA080 Circaetus gallicus 8-9 p 120-130 i B A B AA081 Circus aeruginosus 2 p 200-300 i D B C BA082 Circus cyaneus 30-70 i D B C BA083 Circus macrourus 60-70 i C B C AA084 Circus pygargus 1-2 p 120-130 i B A B AA231 Coracias garrulus 70-80 p C A C BA122 Crex crex RC D B B CA238 Dendrocopos medius 30 p D C C CA236 Dryocopus martius 15 p D C C CA379 Emberiza hortulana 300-400 p D B C BA511 Falco cherrug 3 p 10 i A A B AA098 Falco columbarius 12-15 i 12-15 i C B C BA103 Falco peregrinus 10-12 i C B C BA097 Falco vespertinus 17-23 p 200-300 i C B C BA321 Ficedula albicollis 200 i D B C BA320 Ficedula parva 1000 i D B C BA135 Glareola pratincola 120 i D C C CA127 Grus grus 12 i D C C CA075 Haliaeetus albicilla 12-14 i C B B CA092 Hieraaetus pennatus 1-3 p 15-20 i C B C AA339 Lanius minor 120-130 p D B C BA246 Lullula arborea 250-300 p C A C BA242 Melanocorypha calandra 1200-2000 p C A C BA073 Milvus migrans 5-6 p 80-120 i B A B AA077 Neophron percnopterus 1 i C B C BA533 Oenanthe pleschanka 70-80 p C A C BA234 Picus canus 20-30 p D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe13N09 321

Culturi (teren arabil)41N12 211 - 213

Păşuni29N14 231

Alte terenuri arabile10N15 242, 243

Păduri de foioase2N16 311

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)3N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)2N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din întreg sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice şi peisagistice ci şi prin elementele de faună. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, păsări şi chiroptere. În perimetrul sitului se află două peşteri importante din punct de vedere speologic şi paleontologic. Studiile speologice efectuate în peştera La Adam,au dus la descoperiri de importanţă paleontologica şi arheologică ce clasează acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice şi tot de aici a fost scoasă la iveală o piesă deosebit de importantă - un molar de Homo sapiens fossilis.Peştera adăposteşte numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus naţusii, întâlnit numai aici. Peştera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrări şi două galerii importante. Ultima se remarcă prin acumularea unei mari cantităţi de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adăpostiţi în timpul verii pe tavanul pesterii, care au dat şi numele de Peştera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate şi cu statut de specii periclitate. Vegetaţia din zona de proiecţie exterioară şi din limita peşterii este caracteristic stepic dobrogeană.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 43b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43c) numar de specii periclitate la nivel global: 8

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Burhinus oedicnemusCircaetus gallicusCircus pygargusCoracias garullusMelanocorypha calandraCalandrella brachydactylaAnţus campestris

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Barnta ruficollis

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitate crescută datorită turismului neorganizat desfăşurat mai ales în zilele sărbătorilor naţionale. Influenţa antropică se manifestă şi prin activităţile de păşunat, vânătoare/braconaj iar în imediata vecinătate a ariei se află o exploatare de şisturi verzi care influenţează mai ales prin poluarea cu pulberi şi zgomot.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Rezervaţia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pusă sub protecţie iniţial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. A fost declarată rezervaţie naturală de interes naţional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a arii protejate de interes naţional, cod de arie protejată 2362.

4.5. Tip de proprietate:

Rezervaţia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafaţa de 170 de ha conform Legii 5/2000 se află în fond forestier de stat, conform Amenajamentului Silvic al O.S.Hârşova.Din rezervaţie fac parte şi terenuri neproductive ce aparţin Com. Grădina. Suprafaţa rezervaţiei va fi extinsă la cea de 287,10 ha cuprinsă în datele Amenajamentului Silvic al O.S. Hărşova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflată în custodia Direcţiei Silvice Constanţa).

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Informaţiile cu caracter ştiinţific au ca sursă S.O.R.Baza de date SOR

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 A 20 -Pasunatul 230 A 0 -Vanatoare 502 A 1 -Drumuri, drumuri auto 620 A 20 -Activitati sportive si recreative in aer liber100 B 15 -Cultivare 503 B 0 0Linii de cale ferata, TGV

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 15 0Cultivare 140 A 20 -Pasunatul 301 A 5 -Cariere 400 B 15 -Zone urbanizate, habitare umana421 B 0 -Depozitarea deseurilor menajere 502 B 0 0Drumuri, drumuri auto

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Rezervaţia se află în custodia Direcţiei Silvice Constanţa, O.S. Hârşova

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru Rezervaţia Naturala Masivul Geologic Cheia nu există plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaţiei de către custodele Direcţia Silvică Constanţa.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0019_66_Cheile_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Cheile_Dobrogei_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Cheile_Dobrogei_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Cheile_Dobrogei_4.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Cheile_Dobrogei_5.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Cheile_Dobrogei_6.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Cheile_Dobrogei_7.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Cheile_Dobrogei_8.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Peştera_Gura_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Peştera_Gura_Dobrogei_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Peştera_Gura_Dobrogei_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Peştera_Gura_Dobrogei_4.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Peştera_La_Adam_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Peştera_La_Adam_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Peştera_La_Adam_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Turism_la_Cheile_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Turism_la_Cheile_Dobrogei_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobeogei_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobrogei_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0019_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobrogei_4.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0020

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0031H Cheile Nerei - Beuşniţa

ROSCI0206D Porţile de Fier

ROSCI0226D Semenic - Cheile Caraşului

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Nerei - Beuşniţa

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 51' 24''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

37 189.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

152

Max.

1162

Med.

624

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 56' 21''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO052 Caraş-Severin100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 2-4 p DA091 Aquila chrysaetos 2-3 p B A C AA089 Aquila pomarina 6-10 p DA104 Bonasa bonasia 50-70 p C A C AA215 Bubo bubo 4-6 p C A C AA224 Caprimulgus europaeus 250-350 p B B C BA080 Circaetus gallicus 6-10 p B B C BA239 Dendrocopos leucotos 300-350 p C A C AA238 Dendrocopos medius 75-115 p C B C BA429 Dendrocopos syriacus 10-12 p DA236 Dryocopus martius 80-100 p C B C BA320 Ficedula parva 1500-1700 p C A C AA092 Hieraaetus pennatus 2-4 p B B C BA072 Pernis apivorus 30-50 p C B C BA234 Picus canus 290-310 p C A C AA220 Strix uralensis 30-35 p C A C AA379 Emberiza hortulana 180-250 p C B C BA122 Crex crex 30-40 p C B C BA231 Coracias garrulus 10-15 p C B C BA307 Sylvia nisoria 30-50 p C B C BA081 Circus aeruginosus 30-40 i DA084 Circus pygargus 10-20 i DA082 Circus cyaneus 5-10 i DA246 Lullula arborea 1200-2000 p B B C BA338 Lanius collurio 1600-2400 p DA339 Lanius minor 80-120 p D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bufo bufo A A Hyla arborea C AA Rana dalmatina P A B Accipiter nisus D CB Actitis hypoleucos D C B Alauda arvensis D C

B Alcedo atthis D C B Alcedo atthis D CB Anas crecca B C B Anas platyrhynchos B CB Anas strepera B C B Anthus spinoletta D CB Anthus trivialis D C B Apus apus D CB Apus apus B C B Apus melba D CB Aquila chrysaetos C B Aquila chrysaetos B CB Aquila chrysaetos B C B Aquila pomarina D CB Aquila pomarina C B Aquila pomarina D CB Ardea cinerea D C B Ardea purpurea B CB Ardeola ralloides B C B Asio otus D CB Athene noctua B C B Bonasa bonasia C CB Bonasa bonasia D C B Bubo bubo C CB Bubo bubo D C B Bubo bubo CB Buteo buteo D C B Buteo lagopus D CB Caprimulgus europaeus B C B Caprimulgus europaeus D CB Carduelis cannabina A C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis carduelis C CB Carduelis chloris D C B Carduelis spinus D CB Ciconia ciconia D C B Ciconia ciconia B CB Ciconia nigra B C B Ciconia nigra D CB Ciconia nigra C C B Circaetus gallicus B CB Circaetus gallicus C B Circaetus gallicus B CB Circus aeruginosus D C B Circus aeruginosus B CB Circus aeruginosus D C B Circus cyaneus D CB Circus cyaneus D C B Circus pygargus D CB Circus pygargus D C B Coccothraustes coccothraustes D CB Columba oenas D C B Columba palumbus D CB Coracias garrulus C C B Coracias garrulus CB Coturnix coturnix B C B Coturnix coturnix D CB Crex crex C C B Crex crex D CB Cuculus canorus D C B Delichon urbica D CB Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos leucotos C CB Dendrocopos leucotos C B Dendrocopos medius CB Dendrocopos medius D C B Dendrocopos medius C CB Dendrocopos syriacus D C B Dendrocopos syriacus D CB Dendrocopos syriacus C B Dryocopus martius D CB Dryocopus martius C C B Egretta garzetta B CB Emberiza cia D C B Emberiza cirlus D CB Emberiza hortulana C B Emberiza hortulana C CB Emberiza hortulana C C B Erithacus rubecula D CB Falco columbarius C B Falco columbarius D CB Falco naumanni C B Falco peregrinus A CB Falco peregrinus D C B Falco subbuteo D CB Falco tinnunculus D C B Falco vespertinus CB Ficedula albicollis C C B Ficedula parva C CB Ficedula parva C C B Fringilla coelebs D CB Fringilla coelebs ombriosa C B Fringilla montifringilla D CB Fulica atra B C B Hieraaetus pennatus B CB Hieraaetus pennatus B C B Hieraaetus pennatus CB Himantopus himantopus B C B Hippolais icterina D CB Hippolais pallida D C B Hirundo rustica D CB Jynx torquilla D C B Lanius collurio CB Lanius collurio D C B Lanius collurio B CB Lanius collurio D C B Lanius excubitor D CB Lanius minor D C B Lanius minor D CB Lanius minor C B Lullula arborea B CB Luscinia luscinia D C B Luscinia megarhynchos D CB Merops apiaster D C B Miliaria calandra D CB Milvus migrans C B Monticola saxatilis D CB Motacilla alba D C B Motacilla cinerea D CB Motacilla flava D C B Muscicapa striata D CB Nycticorax nycticorax B C B Oenanthe oenanthe D CB Oriolus oriolus D C B Otus scops D CB Parus lugubris C C B Pernis apivorus C

B Pernis apivorus C C B Pernis apivorus D CB Phalacrocorax pygmeus C C B Phoenicurus ochruros D CB Phoenicurus phoenicurus D C B Phylloscopus collybita D CB Phylloscopus sibilatrix D C B Phylloscopus trochilus D CB Picus canus C B Picus canus C CB Picus canus C C B Prunella modularis D CB Ptyonoprogne rupestris D C B Pyrrhula pyrrhula D CB Riparia riparia D C B Saxicola rubetra D CB Saxicola torquata D C B Serinus serinus D CB Sterna hirundo B C B Streptopelia turtur D CB Strix uralensis C B Strix uralensis C CB Strix uralensis D C B Sturnus vulgaris D CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia borin D CB Sylvia communis D C B Sylvia curruca D CB Sylvia nisoria C C B Tringa ochropus D CB Troglodytes troglodytes fridariensis C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Turdus pilaris D CB Upupa epops D C F Leucaspius delineatus P AF Thymallus thymallus P A I Cerambyx cerdo cerdo RC AI Hirudo medicinalis C A M Erinaceus europaeus C AM Martes martes minoricensis P A P Arnica montana RC AP Carex riparia P A P Colchicum umbrosum C AP Iris pseudacorus P D P Phragmites australis P DP Salix alba P D P Salix fragilis P DP Vitis vinifera ssp. sylvestris P D R Lacerta vivipara C AR Natrix tessellata R A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe3N09 321

Păşuni6N14 231

Păduri de foioase83N16 311

Păduri de amestec3N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)5N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Peisajul este un mozaic de ecosisteme naturale şi ecosistemele antropice. Rezervaţia oferă condiţii favorabile de reproducere a unui număr mare de specii migratoare, datorită posibilităţilor optime de hrănire în sezonul cald din acest complex biocenotic.De-asemenea rezervaţia oferă condiţii mai puţin favorabile pentru iernatul acelei categorii de păsări care şi cuibăresc în cuprinsul ei, în special al acelora din habitatul amfibiu care dispare în această perioadă,precum şi al acelor din habitatul terestru unde posibilităţile privind asigurarea condoţilor de hrană şi adăpost se reduc mult.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 12 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C1 – specii de interes conservativ global – 2 specii: cristel de câmp (Crex crex), dumbrăveancă (Coracias garrulus);C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 10 specii:acvila de munte (Aquila chrisaetos), şoim călător (Falco peregrinus), şerpar (Circaetus gallicus), buhă (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sură (Picus canus), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), muscar mic (Ficedula parva), presură de grădină (Emberiza hortulana).

Zona constă din păduri bătrâne de fag, respectiv păşunile şi fâneţele semi-naturale dintre păduri. Include multe chei şi zone stâncoase cu păsările caracteristice acestor zone. Astfel adăposteşte cele mai însemnate efective cuibăritoare de şoim călător din România, respectiv populaţii foarte importante din alte două păsări răpitoare şi din buhă. Alte specii cu efective semnificative sunt cele caracteristice pădurilor de fag: 2 specii de ciocănitoare şi muscarul mic. Pajiştile susţin un efectiv important de cristel de câmp şi servesc ca zonă de hrănit pentru răpitoare. În partea estică şi vestică a zonei propuse, pe câmpurile deschise din valea Nerei găsim densităţi remarcabile de presură de grădină, iar în partea vestică cuibăresc şi dumbrăvencele.

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat2. turismul in masa3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 7. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren8. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate09. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)11. prinderea păsărilor cu capcane12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal13. braconaj

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ062CS VALEA CICLOVEI-SIMION-ROL+ 1.8 J062CS CHEILE NEREI - BEUSNITA+ 11.2

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 0 -Pasunatul 220 A 0 -Pescuit sportiv243 B 0 -Braconaj, otravire, capcane 230 A 0 -Vanatoare 421 B 0 -Depozitarea deseurilor menajere 701 A 0 -Poluarea apei952 A 0 -Eutrofizarea

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 0 -Pasunatul 220 A 0 -Pescuit sportiv230 A 0 -Vanatoare 243 B 0 -Braconaj, otravire, capcane300 B 0 -Extragere de nisip si pietris 421 A 0 -Depozitarea deseurilor menajere701 B 0 -Poluarea apei 952 A 0 -Eutrofizarea

14. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari15. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii16. industrializare şi creşterea zonelor urbane17. electrocutare si coliziune in linii electrice 18. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini19. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul20. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos): Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - secţiunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;

4.5. Tip de proprietate:

Situl este situat în domeniul public al statului(95%)şi în proprietatea comunei (5%).

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Studiu de fundamentare de la Universitatea de la Timişoara.2. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Responsabil pentru acest sit este administraţia Parcul Naţional Cheile nerei-Beuşniţa.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita a fost intocmit, supus avizarii Consiliului Stiintific si depus spre avizare la Regia Nationala a Padurilor - ROMSILVA si la Agentia de Protectia Mediului Resita. Urmeaza obtinerea avizului Autoritatii Centrale pentru Silvicultura si avizul Academiei Romane.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0020_326_cascada_Beusnita.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0020_326_Cascada_Bigar.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0020_326_Cheile_Nerei.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0020_326_Izbucul_Bigar.jpg Naicu Gabriel - APMCS

ROSPA0020_326_lacul_ochiul_bei.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0020_326_Nera_la_Carlige.jpg Naicu Gabriel - APMCS

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0021

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0131J Olteniţa - Mostiştea - Chiciu

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Ciocăneşti - Dunăre

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 4' 15''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

904.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

28

Med.

13

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 9' 55''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO032 Calaraşi100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A029 Ardea purpurea 28-32 p C B C BA024 Ardeola ralloides 20-200 i D B C BA060 Aythya nyroca 24-31 p 130-240 i C B C BA021 Botaurus stellaris 2-4 p D B C BA396 Branta ruficollis 120-130 i C B C BA138 Charadrius alexandrinus 3-6 p 26-40 i D B C BA196 Chlidonias hybridus 200-400 i D B C BA197 Chlidonias niger 200-400 i D B C BA031 Ciconia ciconia 8 p 600-800 i D B C BA081 Circus aeruginosus 8-11 p D B C BA038 Cygnus cygnus 24-32 i D B C BA027 Egretta alba 12-40 i D B C BA026 Egretta garzetta 80-100 p 60-200 i D B C BA131 Himantopus himantopus 12-32 i 40-50 i D B C BA022 Ixobrychus minutus 12-20 p D B C BA068 Mergus albellus 2-6 i D B C BA073 Milvus migrans 2-4 i D B C BA020 Pelecanus crispus 30-70 i B B C AA393 Phalacrocorax pygmeus 40-130 i C B B BA151 Philomachus pugnax 200-600 i C B C BA034 Platalea leucorodia 120-140 i D B C BA032 Plegadis falcinellus 20-80 i D B C BA119 Porzana porzana 7-8 p D B C BA132 Recurvirostra avosetta 20-40 i D B C BA195 Sterna albifrons 12-50 p C B C BA193 Sterna hirundo 180-500 i D B C BA166 Tringa glareola 40-80 i D B C BA023 Nycticorax nycticorax 40-50 p C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri25N06 511, 512

Râuri, lacuri33N06 511, 512

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Culturi (teren arabil)18N12 211 - 213

Păduri de foioase24N16 311

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

230 B 30 -Vanatoare 243 B 20 -Braconaj, otravire, capcane

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 50 0Cultivare 110 C 10 -Utilizarea pesticidelor

Alte caracteristici ale sitului:

AIA Ciocanesti cuprinde arealul fermei Boianu in suprafata de 220ha este profilata pe producerea de puiet de peste, formata din 12 bazine mici inconjurata de diguri si canale, vegetatie submersa abundenta, pe canale exista fasii inguste de stuf si alte plante palustre emerse. In imprejurimi se intind pasuni, culturi agricole, plantatii de plopi. La o distanta de cca. 3km pe malul Dunarii, spre sud, exista o padure de lunca.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 62c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Himantopus himantopusArdea purpureaEgretta garzetta

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:rate, gaste, pelicani creti.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:rate, gaste,

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Activitati antropice (cultivarea terenurilor, exploatatii piscicole).

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):AIA Ciocanesti, a primit aviz favorabil pentru statut de protectie din partea A.R.- C.M.N, in urma inaintarii documentatiei de catre APM.

4.5. Tip de proprietate:

100% stat

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Buletin AIA nr. 11/2001, Grigore Antipa - Lunca inundabila a DunariiBaza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Ferma Boianu Ciocanesti-Dunare - concesionari SC Ciocanesti Piscicola SRL si SC SEPAS SRL Calarasi.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:AIA Ciocanesti nu are plan de management si nici regulament de functionare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0022

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0043H Comana

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Comana

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 10' 37''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

24 956.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

13

Max.

104

Med.

73

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 8' 24''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO032 Calaraşi1RO034 Giurgiu99

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 2-4 p C C C CA229 Alcedo atthis 20-30 p D C C CA089 Aquila pomarina 6-8 p D C C CA029 Ardea purpurea 40-50 p B B C BA024 Ardeola ralloides 20-30 p 800-1000 i D C C CA222 Asio flammeus 10-15 i D C C CA060 Aythya nyroca 50-100 p C C C CA021 Botaurus stellaris 16-20 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 40-50 p D C C CA196 Chlidonias hybridus 800-1000 p 6000-8000 i B C C CA080 Circaetus gallicus 1-2 p D C C CA081 Circus aeruginosus 8-10 p D C C CA231 Coracias garrulus 80-100 p C C C CA122 Crex crex 30-40 p D C C CA238 Dendrocopos medius 60-100 p D C C CA429 Dendrocopos syriacus 40-60 p D C C CA027 Egretta alba 230-400 i D C C CA379 Emberiza hortulana 40-50 p D C C CA097 Falco vespertinus 100-200 i D C C CA321 Ficedula albicollis 25-500 p D C C CA135 Glareola pratincola 20-50 i D C C CA022 Ixobrychus minutus 400-600 p C B C BA338 Lanius collurio 50-80 p D C C CA339 Lanius minor 30-40 p D C C CA246 Lullula arborea 300-400 p D C C CA272 Luscinia svecica 40-50 p C C A CA073 Milvus migrans 3-5 i D C C CA019 Pelecanus onocrotalus 1-2 i D C C CA393 Phalacrocorax pygmeus 40-50 i 500-800 i D C C CA151 Philomachus pugnax 3000-4000 i D C C CA234 Picus canus 80-100 p D C C CA034 Platalea leucorodia 150-200 i D C C CA120 Porzana parva 100-120 p C C C CA119 Porzana porzana 60-80 p D C C CA132 Recurvirostra avosetta 12-20 p 1200-1300 i D C C CA193 Sterna hirundo 100-150 p D C C CA307 Sylvia nisoria 100-200 p D C C CA166 Tringa glareola 800-1000 i D C C C

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Accipiter brevipes C C B Accipiter nisus D CB Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus palustris D CB Acrocephalus schoenobaenus D C B Acrocephalus scirpaceus D CB Actitis hypoleucos D C B Alauda arvensis D CB Alcedo atthis D C B Anas acuta D CB Anas clypeata D C B Anas crecca D CB Anas penelope D C B Anas platyrhynchos D CB Anas querquedula D C B Anas strepera D CB Anser albifrons D C B Anser anser D CB Anthus cervinus D C B Anthus spinoletta D CB Apus apus D C B Aquila pomarina D CB Ardea cinerea D C B Ardea purpurea B CB Ardeola ralloides D C B Arenaria interpres D CB Asio flammeus D C B Asio otus D CB Aythya ferina D C B Aythya fuligula D CB Aythya nyroca C C B Bombycilla garrulus D CB Botaurus stellaris C C B Bucephala clangula D CB Buteo buteo D C B Buteo lagopus D CB Calidris alba D C B Calidris alpina D CB Calidris ferruginea D C B Calidris minuta D CB Calidris temminckii D C B Caprimulgus europaeus D CB Carduelis cannabina D C B Carduelis carduelis D CB Carduelis chloris D C B Carduelis spinus D CB Charadrius dubius D C B Charadrius hiaticula D CB Chlidonias hybridus B C B Chlidonias leucopterus D CB Chlidonias niger D C B Ciconia nigra C CB Circaetus gallicus D C B Circus aeruginosus D CB Coccothraustes coccothraustes D C B Columba oenas D CB Columba palumbus D C B Coracias garrulus C CB Coturnix coturnix D C B Crex crex D CB Cuculus canorus D C B Cygnus olor D CB Delichon urbica D C B Dendrocopos medius D CB Dendrocopos syriacus D C B Egretta alba D CB Egretta garzetta D C B Emberiza hortulana D CB Erithacus rubecula D C B Falco subbuteo D CB Falco tinnunculus D C B Falco vespertinus D CB Ficedula albicollis D C B Ficedula hypoleuca D CB Fringilla coelebs D C B Fringilla montifringilla D CB Fulica atra D C B Galerida cristata D CB Gallinago gallinago D C B Gallinula chloropus D CB Glareola pratincola D C B Haematopus ostralegus D CB Himantopus himantopus D C B Hippolais icterina D CB Hirundo rustica D C B Ixobrychus minutus C CB Jynx torquilla D C B Lanius collurio D CB Lanius excubitor D C B Lanius minor D CB Larus cachinnans D C B Larus canus D CB Larus fuscus D C B Larus ridibundus D CB Limicola falcinellus D C B Limosa limosa D CB Locustella luscinioides D C B Lullula arborea D CB Luscinia luscinia D C B Luscinia megarhynchos D CB Luscinia svecica C C B Lymnocryptes minimus D CB Mergus merganser D C B Mergus serrator D CB Merops apiaster D C B Miliaria calandra D CB Milvus migrans D C B Motacilla alba D CB Motacilla cinerea D C B Motacilla flava D CB Muscicapa striata D C B Netta rufina D CB Numenius arquata D C B Nycticorax nycticorax D C

B Oriolus oriolus D C B Otus scops D CB Pelecanus onocrotalus D C B Pernis apivorus D CB Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus D CB Philomachus pugnax D C B Phoenicurus ochruros D CB Phoenicurus phoenicurus D C B Phylloscopus collybita D CB Phylloscopus trochilus D C B Picus canus D CB Platalea leucorodia D C B Plegadis falcinellus D CB Pluvialis squatarola D C B Podiceps cristatus D CB Podiceps grisegena D C B Podiceps nigricollis D CB Porzana parva C C B Porzana porzana D CB Prunella modularis D C B Pyrrhula pyrrhula D CB Rallus aquaticus D C B Recurvirostra avosetta D CB Regulus ignicapillus D C B Regulus regulus D CB Remiz pendulinus D C B Riparia riparia D CB Saxicola rubetra D C B Saxicola torquata D CB Scolopax rusticola D C B Sterna hirundo D CB Streptopelia turtur D C B Sturnus vulgaris D CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia communis D CB Sylvia curruca D C B Sylvia nisoria D CB Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna tadorna D CB Tringa erythropus D C B Tringa glareola D CB Tringa nebularia D C B Tringa ochropus D CB Tringa stagnatilis D C B Tringa totanus D CB Turdus iliacus D C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Turdus pilaris D CB Turdus torquatus D C B Turdus viscivorus D CB Upupa epops D C B Vanellus vanellus D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Mlaştini, turbării3N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe3N09 321

Culturi (teren arabil)37N12 211 - 213

Păşuni9N14 231

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Alte terenuri arabile5N15 242, 243

Păduri de foioase32N16 311

Vii şi livezi2N21 221, 222

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)6N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa ştiinţifică a numeroase habitate naturale (păduri şi pajişti) tipice pentru zona de câmpie sudică cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate într-o structură naturală apropiată de optim , alternate cu terenuri umede, agricole, aşezări rurale în care se desfăşoară activităţi economice tradiţionale. Este o zonă de pasaj pentru păsările migratoare, deasemenea cuprinde şi numeroase specii de păsări forestiere.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 46b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 122c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ixobrychus minutusNycticorax nycticoraxArdea purpureaAyţya nyrocaPorzana porzanaPorzana parvaChlidonias hybridus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Himantopus himantopusRecurvirostra avosetaPhilomachus pugnaxTringa glareolachire, chirighite.

Situl este important pentru iernat pentru rate.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ087GR COMANA - SARATURI* 2.7 J087GR MAGURA* 1.41J087GR COMANA - PADURE+ 4.60 J087GR MISLEA* 0.006J087GR TEPES+ 3.04

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

840 A 25 -Inundarea 100 B 10 0Cultivare230 B 10 0Vanatoare 160 B 10 0Managementul forestier general511 B 5 -Linii electrice 211 B 5 0Pescuit intr-o locatie fixa

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 25 0Cultivare 170 B 20 +Cresterea animalelor230 B 10 0Vanatoare 300 B 5 -Extragere de nisip si pietris400 B 20 0Zone urbanizate, habitare umana 511 B 10 -Linii electrice

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Inundaţiile precum şi distrugerea papurei şi stufului ar duce la distrugerea habitatului important pentru raţe, gâşte şi lişiţe.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Prin HG nr 2151/2004, articolul 3, aliniatul 3:....ariile naturale protejate din interiorul acestora vor avea regim de zone speciale de conservare, inclusiv Balta Comana din cadru Parcului Natural Comana.

4.5. Tip de proprietate:

Propeietăţi private şi de stat.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:FUNDAMENTAREA ŞTIINţIFICă A PROPUNERII DE ARIE PROTEJATă A COMPLEXULUI DE ECOSISTEME COMANA(JUD. GIURGIU)- DR. MIHAELA PAUCă COMăNESCU, INSTITUTUL DE BIOLOGIE, ACADEMIA ROMÂNăBaza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA prin Direcţia Silvică Giurgiu.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu are un plan de management. Are limitele Parcului Natural Comana, iar acesta conform contractului de administrare nr. 102708/SB/22.11.2005 semnat între MMGA şi Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva a fost dat în administraţie Direcţiei Silvice Giurgiu Aceasta conform contractului amintit şi al Ord. 494/2005 are la dispoziţie maximum 2 ani de la data încheierii contractului pentru întocmirea planului de management

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0022_75_Ciconia_ciconia.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0023

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0045H Coridorul Jiului

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Confluenţa Jiu - Dunăre

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 23º 52' 51''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

21 999.9

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

6

Max.

162

Med.

46

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 58' 26''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO041 Dolj97.3RO044 Olt2.7

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 6-8 i D C C CA255 Anthus campestris 10-20 p D B C CA089 Aquila pomarina 4-8 p D C C CA029 Ardea purpurea 10-30 i D C C CA133 Burhinus oedicnemus 10-20 p D C C CA403 Buteo rufinus 2-4 p 2-4 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 120-150 p D C C CA196 Chlidonias hybridus 200-300 i D C C CA197 Chlidonias niger 50-100 i D C C CA031 Ciconia ciconia 60-80 p D C C CA030 Ciconia nigra 20-30 p C B C BA081 Circus aeruginosus 6-10 p D C C CA122 Crex crex 100-150 p D C C CA429 Dendrocopos syriacus 90-120 p D C C CA238 Dendrocopos medius 100-130 p D C C CA027 Egretta alba 20-30 i D C C CA026 Egretta garzetta 150-200 i D C C CA321 Ficedula albicollis 300-400 p D C C CA075 Haliaeetus albicilla 1-2 p D C C CA131 Himantopus himantopus 20-30 i D C C CA177 Larus minutus 100-150 i D C C CA246 Lullula arborea RC D C C CA073 Milvus migrans 2-4 p D C C CA132 Recurvirostra avosetta 30-40 i D C C CA193 Sterna hirundo 150-250 i D C C CA166 Tringa glareola 1000-2000 i D C C CA021 Botaurus stellaris 2-4 p D B C BA231 Coracias garrulus 46-50 p D C C CA022 Ixobrychus minutus 12-20 p D B C BA020 Pelecanus crispus 30-70 i B B C AA393 Phalacrocorax pygmeus 40-70 i C B C BA034 Platalea leucorodia 150-200 i D C C C

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus palustris D CB Acrocephalus schoenobaenus D C B Acrocephalus scirpaceus D CB Alauda arvensis C C B Alcedo atthis D CB Anas clypeata D C B Anas crecca D CB Anas penelope D C B Anas platyrhynchos D CB Anas querquedula D C B Anas strepera D CB Anser albifrons D C B Anser anser D CB Anthus campestris D C B Anthus cervinus D CB Anthus pratensis D C B Anthus spinoletta D CB Anthus trivialis D C B Aquila pomarina D CB Ardea cinerea D C B Ardea purpurea D CB Asio otus D C B Aythya ferina D CB Aythya fuligula D C B Botaurus stellaris D CB Burhinus oedicnemus D C B Buteo rufinus C CB Calidris ferruginea D C B Calidris minuta D CB Calidris temminckii D C B Caprimulgus europaeus D CB Carduelis cannabina D C B Carduelis carduelis D CB Charadrius dubius D C B Charadrius hiaticula D CB Chlidonias hybridus D C B Chlidonias niger D CB Ciconia ciconia D C B Ciconia nigra C CB Circus aeruginosus D C B Columba oenas D CB Columba palumbus D C B Coracias garrulus D CB Coturnix coturnix D C B Crex crex D CB Cuculus canorus D C B Delichon urbica D CB Dendrocopos medius D C B Dendrocopos syriacus D CB Egretta alba D C B Egretta garzetta D CB Erithacus rubecula D C B Falco subbuteo D CB Falco tinnunculus D C B Ficedula albicollis D CB Fringilla coelebs D C B Fulica atra D CB Gallinago gallinago D C B Haliaeetus albicilla D CB Himantopus himantopus D C B Hirundo rustica D CB Ixobrychus minutus D C B Lanius collurio D CB Lanius excubitor D C B Larus cachinnans D CB Larus minutus D C B Larus ridibundus D CB Limosa limosa D C B Locustella fluviatilis D CB Locustella luscinioides D C B Lullula arborea D CB Luscinia luscinia D C B Luscinia megarhynchos D CB Merops apiaster D C B Miliaria calandra D CB Milvus migrans D C B Motacilla alba D CB Motacilla flava D C B Muscicapa striata D CB Oenanthe oenanthe D C B Oriolus oriolus D CB Pelecanus crispus B C B Pernis apivorus D CB Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus C CB Phoenicurus ochruros D C B Phoenicurus phoenicurus D CB Phylloscopus collybita D C B Platalea leucorodia D CB Plegadis falcinellus D C B Podiceps cristatus D CB Recurvirostra avosetta D C B Remiz pendulinus D CB Riparia riparia D C B Saxicola rubetra D CB Sterna hirundo D C B Sturnus vulgaris D CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia borin D CB Sylvia communis D C B Sylvia curruca D CB Tachybaptus ruficollis D C B Tringa erythropus D CB Tringa glareola D C B Tringa nebularia D CB Tringa ochropus D C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri17N06 511, 512

Culturi (teren arabil)22N12 211 - 213

Păşuni11N14 231

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Alte terenuri arabile4N15 242, 243

Păduri de foioase40N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)6N26 324

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ074DJ BRATOVOESTI* 5.52

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 50 0Cultivare 120 C 50 0Fertilizarea 170 C 20 0Cresterea animalelor 230 C 25 -Vanatoare 511 C 10 +Linii electrice 701 B 40 -Poluarea apei900 C 10 0Eroziunea 941 C 40 +Inundatii300 C 2 -Extragere de nisip si pietris

Alte caracteristici ale sitului:

Lunca Jiului se prezintă ca un teritoriu bogat în ce priveşte habitatele, aici întâlnindu-se păduri de luncă şi zăvoaie, livezi, pajişti, teren agricol, zone umede - bălţi şi canale şi numeroase habitate antropogene, toate concentrate pe această suprafaţă, astfel că se întrepătrund iar delimitarea lor devine uneori dificilă.Se remarcă prezenţa speciilor de păsări de apă, care au găsit aici condiţii de viaţă şă reproducere

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 34b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 77c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Crex crexHaliaetus albicillaCiconia ciconiaBurhinus oedicnemus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Tringa glareolaPelecanus crispusPlatalea leucorodiaPlecadis falcinellus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Phalacrocorax pygmaeus

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Extinderea suprafeţelor modificate antropic, poluarea cursurilor de apă au influente negative asupra speciilor de păsări din zonă.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl nu a fost desemnat prin legislatia naţională zonă protejată

4.5. Tip de proprietate:

Conglomerat de proprietăţi private şi proprietăţi de stat.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:APM Dolj-documentare în teren.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 80 0Cultivare 120 C 80 0Fertilizarea 170 C 20 0Cresterea animalelor 300 C 2 -Extragere de nisip si pietris430 C 30 0Structuri agricole 500 C 20 +Retele de comunicare511 C 20 +Linii electrice 870 C 40 0Diguri, indiguiri, plje artificiale

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0024

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0044J Corabia - Turnu Măgurele

ROSPA0108D Vedea - Dunăre

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Confluenţa Olt - Dunăre

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 43' 53''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

21 285.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

3

Max.

53

Med.

29

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 45' 43''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO044 Olt29.6RO037 Teleorman70.4

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 4-6 p D C C CA133 Burhinus oedicnemus 4-10 p D C C CA196 Chlidonias hybridus 80-150 i D C C CA197 Chlidonias niger 50-100 i D C C CA231 Coracias garrulus 16-20 p D C C CA038 Cygnus cygnus 1-5 i D C C CA238 Dendrocopos medius 6-10 p D C C CA131 Himantopus himantopus 2-10 i D C C CA023 Nycticorax nycticorax 12-20 p D C C CA393 Phalacrocorax pygmeus 350-450 p B B C CA234 Picus canus 6-10 p D C C CA034 Platalea leucorodia 30-60 i D C C CA195 Sterna albifrons 70-140 i D C C CA193 Sterna hirundo 200-400 i D C C CA166 Tringa glareola 500-1000 i D C C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Plaje de nisip5N04 331

Râuri, lacuri12N06 511, 512

Culturi (teren arabil)39N12 211 - 213

Păşuni13N14 231

Alte terenuri arabile5N15 242, 243

Păduri de foioase15N16 311

Vii şi livezi3N21 221, 222

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)3N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)5N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, puţin influenţat de prezenţa umană. Oltul se varsă în Dunăre la km 604 între

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 10 0Cultivare 140 C 5 -Pasunatul 160 C 5 0Managementul forestier general 170 B 10 0Cresterea animalelor210 A 30 -Pescuit profesionist(industrial) 230 A 30 -Vanatoare 300 B 10 -Extragere de nisip si pietris 511 B 5 0Linii electrice941 C 2 +Inundatii

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 70 0Cultivare

localităţile Turnu Magurele şi Islaz pe teritoriul judeţului Teleorman. La est de localitatea Islaz, luncile celor două ape se unesc şi formează o suprafaţă mai joasă şi mai întinsă. Ultimii kilometri pe care îi parcurge Oltul până la vărsarea sa în Dunăre reprezintă singura porţiune ce păstrează aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, spălate de curenţi, mărginite din loc în loc de plopi, sălcii sau pâlcuri de arini, şi tot în acest sector se formează insule de nisip. Chiar la confluenţa cu Dunărea pe malul stâng, există zăvoaie iar pe malul drept se extind pajişti, culturi agricole şi o perdea forestieră de protecţie(alcătuită din plop).

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 17b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66c) numar de specii periclitate la nivel global: 3

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Phalacrocorax pygmaeusCoracias garrulus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:rate, gaste, pelicani, lebede.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:rate, gaste, pelicani, lebede.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

1.Chiar la confluenţa râului Olt cu fluviul Dunărea pe malul drept se extind pajişti şi culturi agricole unde a fost constatată practicarea păşunatului. 2.Incendierea ilegală a stufărişului şi în general a vegetaţiei uscate, se produce anual pe suprafeţe variabile,intensitatea actuală fiind slabă. 3.Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetaţiei şi realizarea unor cărări în stuf conduc la perturbarea speciilor păsărilor protejate şi la fragmentarea habitatului acestora.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Suprafaţa aferentă judeţului Teleorman din situl numit Confluenţă Olt-Dunăre nu are statut legal de constituire ca arie naturală protejată printr-un act normativ.Pentru Ostrovul Mare care face parte din acest sit,a fost obţinut avizul favorabil cu nr.1677/16.02.2006 al Academiei Române-Comisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia ca arie de protecţie specială avifaunistică. 2 Prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacul de acumulare Izbiceni, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a obtinut avizul favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sit

4.5. Tip de proprietate:

Forma de proprietate a sitului este în proporţie de 65%-proprietate privată şi 35%-proprietate publică.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1.Dan Munteanu,Jozsef Szabo,jr.,anul 2001,Cursul inferior al Oltului la confluenţa sa cu Dunărea,Buletin. A.I.A,nr.11, iunie 2001. 2.Narcisa Orzaţă, Observaţii ornitologice la vărsarea Oltului în Dunăre, Scripta Ornitologica Romaniae, Vol. I, 2004. 2. Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

100 C 70 0210 C 30 0Pescuit profesionist(industrial)

230 B 50 0Vanatoare 520 B 50 0Navigatie

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Nu există structură de administrare legal constituită, responsabil pentru managementul sitului

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0024_78_Confl_Olt-Dunare_1.jpg Teodorescu Luiza - APM-TRROSPA0024_78_Confl_Olt-Dunare_2.jpg Teodorescu Luiza - APM-TRROSPA0024_78_Confl_Olt-Dunare_3.jpg Teodorescu Luiza - APM-TRROSPA0024_78_Confl_Olt-Dunare_4.jpg Teodorescu Luiza - APM-TRROSPA0024_78_Confl_Olt-Dunare_5.jpg Teodorescu Luiza - APM-TRROSPA0024_78_Confl_Olt-Dunare_6.jpg Teodorescu Luiza - APM-TRROSPA0024_78_Confl_Olt-Dunare_7.jpg Teodorescu Luiza - APM-TRROSPA0024_97_Confluenta.jpg Croitoru Ion - APM-OTROSPA0024_97_Frunzaru.jpg Croitoru Ion - APM-OTROSPA0024_97_Rusanesti.jpg Croitoru Ion - APM-OT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0025

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0015F Buila - Vânturariţa

ROSCI0046F Cozia

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Cozia - Buila - Vânturariţa

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 13' 26''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

21 769.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

294

Max.

1862

Med.

854

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 17' 49''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO045 Vâlcea100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A223 Aegolius funereus 6 p C A C CA229 Alcedo atthis R D A C CA091 Aquila chrysaetos 1 p B A C BA089 Aquila pomarina 2-3 p C B C CA104 Bonasa bonasia 45 p C A C CA215 Bubo bubo 8 p C A C CA239 Dendrocopos leucotos 10 p C A C CA238 Dendrocopos medius 50 p C A C CA429 Dendrocopos syriacus 20 p D A C CA236 Dryocopus martius 20 p D A C CA103 Falco peregrinus 2 i C A B CA321 Ficedula albicollis 400 p D A C CA320 Ficedula parva 150 p D A C CA234 Picus canus 50 p D A C CA220 Strix uralensis 12 p C A C CA108 Tetrao urogallus 12 p D A C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe3N09 321

Păduri de foioase61N16 311

Păduri de conifere7N17 312

Păduri de amestec25N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)4N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Ptyonoprogne rupestris, Reproducere: R, caracteristici: C,A,B,C.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 18

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ072VL COZIA* 11.1 J072VL CHEIA CHEII+ 0.49

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 20 0Pasunatul 160 B 50 -Managementul forestier general161 C 3 0Plantare de pădure 164 B 10 -Curatarea padurii166 A 50 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare170 C 5 0Cresterea animalelor

220 C 3 0Pescuit sportiv 243 B 2 -Braconaj, otravire, capcane230 B 80 -Vanatoare 400 B 10 -Zone urbanizate, habitare umana401 B 5 -Urbanizare continua 501 C 1 0Poteci,trasee, trasee pentru ciclism502 B 3 -Drumuri, drumuri auto 510 B 3 -Transportul energiei511 B 5 -Linii electrice 620 B 0 -Activitati sportive si recreative in aer liber624 B 0 -Drumetii montane, alpinism, speologie. 626 C 3 0Ski in afara pistelor870 C 5 0Diguri, indiguiri, plje artificiale 900 C 0 -Eroziunea 942 C 0 -Avalanse 971 C 0 0Competitia

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 0 0Cultivare 120 C 0 -Fertilizarea 140 C 0 0Pasunatul 160 B 0 0Managementul forestier general161 C 0 +Plantare de pădure 164 C 0 0Curatarea padurii166 B 0 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare170 C 0 0Cresterea animalelor

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 56

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Aquila pommarinaAquila chrysaetosTetrao urogallus Bonasia bonasiaStrix uralensis

4.3. Vulnerabilitate:

Turismul necontrolat in interiorul sitului, conjugate cu actuala tendinta de intensificare a exploatarilor forestiere, braconaj.Cariera de calcar din imediata apropiere a parcului National Buila Vanturarita, zona Costesti.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Aproximativ 70% din suprafata sitului, desemnata la nivel national ca Parc national Buila Vanturarita prin HG 2151/2004 si Parc National Cozia prin Legea nr.5/2000, HG nr.230/2003 referitor la delimitarea parcului si constituirea administratiei zonei, OM 553/2003 referitor la zonarea interioara a parcului. Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 ca monumente ale naturii la nivel national urmatoarele pesteri in numar de 7: Pestera Munteanu Murgoci 2786 pozitia, Pestera Pagodelor pozitia 2787, Pestera cu Perle pozitia 2791, Pestera cu Lac pozitia 2790, Pestera rac pozitia 2788, Pestera cu clopot pozitia 2793 , Pestera caprelor pozitia 2783.In cadrul sitului este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1,5 ha declarata in Legea 5/2000 pozitia 2808.

4.5. Tip de proprietate:

Pe raza Parcului National Cozia :proprietate de stat RNP Romsilva 13455 Ha , 78,7%; Comunală 200 ha 1,2% Comunitate religioasă 141 ha;0,8 % Privat 3304 ha; 19,3 %. Pe raza Parcului National Buila Vanturarita : Proprietate de stat: - RNP Romsilva prin OS Romani si OS Rm. Valcea - proprietate publica prin Primaria Costesti - proprietate a manastirilor si parohiilor prin: Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota, Schitul Patrunsa, Schitul Pahomie, Parohia Costesati, Parohia Pietreni 1 - proprietate a obstilor prin Obstea de Mosneni Cheia, Obstea de Mosneni Olanesti, Obstea de Mosneni Olanesti - proprietate privata prin mici suprafete de fanete sipadure.

4.6 Documentaţie:

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

220 C 0 0Pescuit sportiv 230 B 0 -Vanatoare 240 B 0 -Luare / Indepartare de fauna 243 B 0 -Braconaj, otravire, capcane250 B 0 0Luare/Indepartare de flora 301 A 0 -Cariere 330 A 0 -Saline 400 B 0 -Zone urbanizate, habitare umana401 B 0 0Urbanizare continua 502 B 0 0Drumuri, drumuri auto

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA- Directia Silvica Rm. Valcea Administratia Parcului National Buila Vanturarita, cu sediul la Ocolul Silvic Horezu, Oras Horezu, Valcea, Asociatia Kogayon - partener prin contract al RNP Romsilva la admin

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:In curs de avizare a Planului de management pentru Parcul National Cozia.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0026

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0206J Porţile de Fier

ROSPA0080D Munţii Almăjului - Locvei

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Cursul Dunării - Baziaş - Porţile de Fier

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 50' 18''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

10 120.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

28

Max.

283

Med.

66

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 39' 21''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO052 Caraş-Severin56.9RO043 Mehedinţi43.1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A073 Milvus migrans R C B A BA094 Pandion haliaetus P B B C BA403 Buteo rufinus 2-4 i C B C CA030 Ciconia nigra >2 i D B B BA082 Circus cyaneus >2 i D B B BA038 Cygnus cygnus 180-200 i B B B BA027 Egretta alba 120-160 i C B B BA026 Egretta garzetta >40 i >30 i D B B BA002 Gavia arctica >27 i D B B BA001 Gavia stellata >2 i D B B BA075 Haliaeetus albicilla >2 i C B B BA068 Mergus albellus 1200-1500 i D B B BA393 Phalacrocorax pygmeus 684-890 i 500-700 i B B B B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bombina bombina B C A Bombina variegata B CA Bufo bufo C A A Emys orbicularis B CF Gymnocephalus baloni B C F Gymnocephalus schraetzer B CF Zingel streber B C F Zingel zingel B C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri100N06 511, 512

Alte caracteristici ale sitului:

Situl cuprinde Dunărea cu bancuri nămoloase cu vegetaţie tip de Hidrocharition,pajişti cu tufişuri de sălcii arbustive,constituind un punct de concetrare pe plan naţional şi european a numeroase specii de păsări sălbatice fiind unul din puţinele locuri în care pe o suprafaţă atât de restrânsă, să se poată întâlni un număr atât de mare de specii de păsări sălbatice ca în această zonă.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ073MH CAZANELE DUNARII* 0.85 J073MH CAZANELE DUNARII* 0.85J062CS BERZASCA* 0.001

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

220 B 0 -Pescuit sportiv 211 A 0 -Pescuit intr-o locatie fixa243 B 0 -Braconaj, otravire, capcane 300 B 0 -Extragere de nisip si pietris504 B 0 -Porturi 520 B 0 -Navigatie507 B 0 0Pod, viaduct 701 A 0 -Poluarea apei

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 12b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 62c) numar de specii periclitate la nivel global: 3

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Mergus albellusCygnus cygnusEgretta albaAyţya nyrocaAnas platyrhynchosPhalacrocorax pygmaeusAyţya ferinaAyţya fuligulaBucephala clangula

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Mergus albellusCygnus cygnusEgretta albaAnas platyrhynchosPhalacrocorax pygmaeusAyţya ferinaAyţya fuligulaBucephala clangulaFulica atra

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea sitului este dată de introducerea animalelor domestice pe insule,precum şi acte de braconaj la vânătoare şi pescuit.Protecţia habitatelor speciilor de floră şi faună se impune pentru eliminarea impactelor negative cauzate prin păşunatul cu animale domestice în mod neorganizat şi necontrolat, tăieri de nuiele de răchită, recoltarea de plante medicinale şi aromatice, extragerea de materiale de construcţie(nisip, pietriş,etc),precum şi prevenirea poluării apelor cu deşeuri menajere şi a animaliere provenite din gospodăriile populaţiei din localităţile situate în amonte.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos): Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - secţiunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;-H.G.2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone

4.5. Tip de proprietate:

Este în proprietatea statului.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Ariile de importanţă avifaunistică din România - documentaţii, S.O.R., editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

952 A 0 -Eutrofizarea 954 A 0 -Invazia unei specii853 B 0 0Managementul nivelelor de apa

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 0 0Cultivare 110 B 0 -Utilizarea pesticidelor120 B 0 0Fertilizarea 170 A 0 0Cresterea animalelor220 B 0 -Pescuit sportiv 243 B 0 -Braconaj, otravire, capcane400 A 0 -Zone urbanizate, habitare umana 421 B 0 -Depozitarea deseurilor menajere422 B 0 -Depozitarea deseurilor industriale 502 B 0 0Drumuri, drumuri auto511 B 0 0Linii electrice 941 B 0 0Inundatii

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, constituită în octombrie 2002

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului: Planul de management al sitului este elaborat de administraţia Parcului Natural Poţile De Fier şi este în curs de avizare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0026_116_Zona_Cazanelor_Mari.jpg Luta Larisa - APM-CSROSPA0026_116_Zona_Umedă_Divici_Pojena.jpg Luta Larisa - APM-CSROSPA0026_116_Zona_Umedă_Ostrov_Calinovăţ.jpg Luta Larisa - APM-CSROSPA0026_326_Dunarea_la_Moldova_Noua.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0026_326_Ostrov_Moldova_Veche.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0026_326_Trapa_Natans.jpg Naicu Gabriel - APMCS

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0027

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0036F Cheile Vârghişului

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Homoroadelor

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 31' 39''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

36 881.2

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

442

Max.

1005

Med.

645

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 9' 34''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO072 Braşov29.4RO073 Covasna27.5RO074 Harghita43.1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A120 Porzana parva 20-25 p C B C BA229 Alcedo atthis 8-10 p DA089 Aquila pomarina 37-42 p C B C BA090 Aquila clanga 1-3 i DA091 Aquila chrysaetos 0-1 p DA103 Falco peregrinus 0-1 p DA104 Bonasa bonasia 40-45 p DA215 Bubo bubo 1-2 p C B C BA031 Ciconia ciconia 40-60 p C B C BA030 Ciconia nigra 5-7 p 80-100 i B B C BA081 Circus aeruginosus 2-3 p C B C BA082 Circus cyaneus 30-50 i DA122 Crex crex 160-180 p C B C BA238 Dendrocopos medius 280-320 p C B C BA429 Dendrocopos syriacus 20-30 p DA236 Dryocopus martius 45-50 p C B C BA022 Ixobrychus minutus 20-25 p 100-150 i DA072 Pernis apivorus 70-90 p B B C BA234 Picus canus 110-130 p C B C BA220 Strix uralensis 38-42 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 140-160 p C B C BA339 Lanius minor 80-100 p C B C BA338 Lanius collurio 6500-7500 p C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 2-5 i DA021 Botaurus stellaris 1-2 p 10-20 i DA023 Nycticorax nycticorax 300-400 i DA027 Egretta alba 2-5 i 60-80 i DA024 Ardeola ralloides 2-5 i DA034 Platalea leucorodia 5-20 i DA140 Pluvialis apricaria 80-100 i DA151 Philomachus pugnax 2000-3000 i DA166 Tringa glareola 1000-1200 i DA404 Aquila heliaca 1-2 i D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)4N12 211 - 213

Păşuni29N14 231

Alte terenuri arabile10N15 242, 243

Păduri de foioase49N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)8N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Partea sitului situat în judeţul Harghita cuprinde forme de relief de înălţimi mijlocie, văile paralele ale cursurilor de apă Homorodul Mare, Homorodul Mic şi Vărghiş, afluenţii râului Olt. Dealurile mai înalte sunt acoperite cu păduri de fag subordonat stejăriş şi molidiş, şi păşuni, iar zonele mai joase cu terenuri arabile. 2 Partea acestui sit din judetul Brasov este situata in regiunea biogeografica continentala in cea mai mare parte si in cea alpina. Forma de relief predominanta este de deal. Include ariile protejate Complexul geologic Racosul de Jos si Punctul fosilifer Carhaga. Acestea sunt rezervatii geologice care marcheaza arealul inchiderii eruptiilor vulcanice din Carpatii Orientali. 3 Include şi aria protejată Cheile Vărghişului, de pe teritoriul judeţului Covasna. Fondul forestier acoperă cca. 50% din suprafaţă şi este compus în principal din făgete.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 19 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C4 – aglomerări mari de păsări acvatice - pe eleşteele de la Sânpaul;C6 – concentrări de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 7 specii:acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), cristel de câmp (Crex crex), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio).

Zonă deluroasă mozaicată cu multe pajişti semi-naturale şi păduri de foioase, tipică pentru sud-estul Transilvaniei. Este unul dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică. Pe lângă speciile de răpitoare cuibăritoare apar cu o regularitate variabilă în această zonă şi două specii periclitate pe plan global, şi anume acvila de câmp (Aquila heliaca) şi acvila ţipătoare mare (Aquila clanga). Pădurile bătrâne oferă habitat de cuibărit pe lângă răpitoare şi pentru barza neagră, respectiv dispun de populaţii semnificative de ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius). Populaţiile de cristel de câmp pot fi întâlnite în pajiştile semi-naturale, aceste zone servesc şi ca loc de hrănire pentru răpitoare şi berze. În zonele cu tufărişuri găsim efective mari din sfrânciocul roşiatic. Impactul uman asupra acestei zone este mic, restrângându-se în modul de practicarea agriculturii, respectiv în lucrări forestiere.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes5. cositul în perioada de cuibărire6. industrializare şi creşterea zonelor urbane7. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor8. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)9. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)10. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)11. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal12. folosirea pesticidelor13. reglarea cursurilor râurilor14. electrocutare si coliziune in linii electrice15. prinderea păsărilor cu capcane16. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 17. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive18. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari19. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii20. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci21. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 22. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci23. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate24. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)25. industrializare şi creşterea zonelor urbane26. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 27. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes28. reglarea cursurilor râurilor29.�schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)30.�arderea stufului31.�lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere32.�pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):În situl propus sunt incluse 3 arii protejate din judeţul Harghita. Dintre acestea Popasul Păsărilor de la Sânpaul şi Cheile Vârghişului sunt protejate conform Hotărării Consiliului Judeţean Harghita nr. 162/2005 şi a Legii nr. 5/2000 iar Dealurile Bădeni conform Hotărârii Consiliului Local Măriniş nr. 4/2006.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ045HR CHEILE VARGHISULUI+ 0.58

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 5 -Pasunatul 190 B 5 0Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se refera la cele de mai sus

301 A 0.5 -Cariere 690 A 5 -Alte impacte determinate de turism si recreere ce nu au fost mentionate mai sus

502 A 5 -Drumuri, drumuri auto

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 10 0Pasunatul 190 C 10 0Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se refera la cele de mai sus

4.5. Tip de proprietate:

Proprietatea privata este in proportia cea mai mareTerenul din judetul Brasov apartine administrativ de Orasul Rupea, Com Homorod, Racos, Cata

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): Atlasul provizoriu a păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR. 2. Memoriu tehnic in vederea constituirii ariei naturale protejate Racosul de Jos - SC Promer SRL Sf Gheorghe, Fundatia Pro Natura Borosneul Mic, jud Covasna-20043. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru aria protejată Cheile Vărghişului şi peşterile din chei este responsbil custodele desemnat, Asociaţia Speo-turistică Lumea Pierdută din Baraolt. Pentru restul sitului din judeţul Harghita sunt responsabili consiliile locale ale comun

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru ariile protajate incluse în sit din judeţul Harghita încă nu sunt definitivate planurile de management. Ariile protejate din jud Brasov incluse in acest sit nu au planuri de management, numai o serie de actiuni permise sau interzise in interiorul acestora.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0027_54_Sanpaul_elestee.jpg Szabo Szilard - APM-HR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0028

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 50' 29''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

85 217.2

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

304

Max.

1090

Med.

501

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 28' 12''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO074 Harghita12.4RO075 Mureş87.6

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 20-30 p DA255 Anthus campestris 30-50 p C B C BA091 Aquila chrysaetos 1-2 i DA089 Aquila pomarina 51-65 p B C C CA090 Aquila clanga 1-2 i DA222 Asio flammeus 3-4 i DA104 Bonasa bonasia 40-50 p DA215 Bubo bubo 1-2 p DA403 Buteo rufinus 3-5 i DA224 Caprimulgus europaeus 350-500 p B B C BA031 Ciconia ciconia 40-60 p C B C BA080 Circaetus gallicus 1 p C B C BA081 Circus aeruginosus 2-3 p DA084 Circus pygargus 20-30 i DA082 Circus cyaneus 40-60 i DA122 Crex crex 300-350 p C B C BA196 Chlidonias hybridus 200-300 i DA238 Dendrocopos medius 580-650 p B C C BA239 Dendrocopos leucotos 35-50 p DA429 Dendrocopos syriacus 55-65 p DA236 Dryocopus martius 65-70 p DA379 Emberiza hortulana 30-40 p DA103 Falco peregrinus 3-4 i DA098 Falco columbarius 30-40 i DA321 Ficedula albicollis 3200-4000 p C B C BA320 Ficedula parva 700-750 p DA092 Hieraaetus pennatus 1-2 p C C C BA022 Ixobrychus minutus 12-17 p DA339 Lanius minor 120-180 p C B C CA338 Lanius collurio 8500-9000 p C A C BA246 Lullula arborea 3800-4200 p A B C BA023 Nycticorax nycticorax 200-300 i DA072 Pernis apivorus 90-120 p B C C BA234 Picus canus 140-150 p C B C BA151 Philomachus pugnax 80-100 i DA220 Strix uralensis 40-45 p C C C BA307 Sylvia nisoria 5-10 p 200-300 i DA166 Tringa glareola 30-40 i DA027 Egretta alba 2-10 i D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

P Achillea ptarmica P A P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P AP Angelica archangelica P A P Arnica montana R CP Cephalanthera rubra R A P Corallorhiza trifida R AP Crocus banaticus P C P Dactylorhiza maculata R AP Dactylorhiza sambucina R A P Dianthus superbus R AP Diphasiastrum alpinum R C P Epipactis palustris R AP Fritillaria meleagris R A P Galanthus nivalis P CP Galega officinalis P A P Gymnadenia conopsea R AP Gymnadenia odoratissima R A P Hyoscyamus niger R AP Iris sibirica R A P Listera ovata R AP Menyanthes trifoliata R A P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P CP Neottia nidus-avis R A P Orchis laxiflora ssp. elegans R AP Orchis militaris R A P Orchis morio R AP Orchis purpurea R A P Orchis ustulata R AP Parnassia palustris R A P Petasites kablikianus P AP Platanthera bifolia R A P Polemonium caeruleum R AP Prunus tenella RC A P Pulmonaria rubra RC AP Salvia transsylvanica B P Soldanella hungarica R AP Trollius europaeus R A P Utricularia vulgaris R A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)10N12 211 - 213

Păşuni19N14 231

Alte terenuri arabile20N15 242, 243

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Păduri de foioase36N16 311

Vii şi livezi2N21 221, 222

Vii şi livezi3N21 221, 222

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)3N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)5N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situl ocupă o suprafaţă de apr. 8.825 ha din judeţul Harghita, dealurile Târnavei Mici. Cuprinde terenuri împădurite cu păduri de foioase fag şi stejar, păşuni şi fâneţe, precum şi terenurile agricole. Cuprinde o rezervaţie naturală, Dealul Firtos. Este un habitat important pentru numeroase specii de păsări de importanţă comunitară.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 4 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii:acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) - iernat

Zonă caracteristică de deal care se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în pe mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate. Deşi este o zonă relativ des locuită, dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de păsări cu efective mari. Regiunea este importantă şi pentru iernatul în număr mare a mai multor specii de păsări răpitoare, dintre care amintim şoimul de iarnă.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes5. cositul în perioada de cuibărire6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

190 B 50 -Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se refera la cele de mai sus

160 B 10 -Managementul forestier general

230 C 50 -Vanatoare

8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. reglarea cursurilor râurilor13. electrocutare si coliziune in linii electrice14. prinderea păsărilor cu capcane15. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive17. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari18. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii19. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci20. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 21. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci22. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate23. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)24. industrializare şi creşterea zonelor urbane25. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)26. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl propus cuprinde rezervaţia naturală Dealul Firtuş din judeţul Harghita.

4.5. Tip de proprietate:

Suprafeţele din situl propus în jud. Harghita sunt în proprietate privată.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Baza de date a Grupului MILVUS. Date colectate intre anii 1994-2006.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru rezervaţia naturală Dealul Firtoş, inclus în sit pe partea din judeţul Harghita este responsabil custodele desemnat a acestuia, Direcţia Silvică Miercurea Ciuc.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Rezervaţia naturală Dealul Firtoş are regulament de funcţionare şi plan de management elaborat de custodele desemnat, Direcţia Silvică Miercurea Ciuc.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0028_54_Dealul_Firtus.jpg Szabo Szilard - APM-HR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0029

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0064J Defileul Mureşului

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Mureşului Inferior - Dealurile Lipovei

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 22º 12' 39''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

55 660.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

134

Max.

495

Med.

229

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 59' 9''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO051 Arad54RO053 Hunedoara11.2RO054 Timiş34.8

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 30-50 p C B C BA089 Aquila pomarina >60-70 p B B C BA104 Bonasa bonasia 15-30 p DA215 Bubo bubo 2-3 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 600-800 p B B C BA031 Ciconia ciconia 40-50 p C B C BA080 Circaetus gallicus 8-12 p B B C BA081 Circus aeruginosus 3-4 p DA082 Circus cyaneus 6-8 i DA122 Crex crex 150-180 p C B C BA197 Chlidonias niger 180-220 i DA239 Dendrocopos leucotos 40-50 p DA238 Dendrocopos medius 2200-2300 p B B C BA429 Dendrocopos syriacus 50-70 p DA236 Dryocopus martius 150-170 p C B C BA026 Egretta garzetta 50-60 i DA027 Egretta alba 20-25 i DA098 Falco columbarius 4-5 i DA321 Ficedula albicollis 1800-1900 p DA320 Ficedula parva 300-350 p DA002 Gavia arctica 3-4 i DA092 Hieraaetus pennatus 3-4 p B B C BA022 Ixobrychus minutus 10-15 p DA246 Lullula arborea 1800-1900 p B B C BA338 Lanius collurio 4000-4500 p C B C BA339 Lanius minor 300-350 p C B C BA023 Nycticorax nycticorax 100-150 i DA072 Pernis apivorus 80-110 p B B C BA234 Picus canus 250-280 p C B C BA151 Philomachus pugnax 100-120 i DA220 Strix uralensis 80-100 p C B C BA307 Sylvia nisoria 100-120 p C B C BA166 Tringa glareola 50-60 i D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bombina bombina C C A Bombina variegata C CA Emys orbicularis D C A Emys orbicularis B CA Triturus cristatus C C F Aspius aspius C CF Cobitis taenia C C F Gobio albipinnatus C CF Gobio kessleri C C F Gymnocephalus schraetzer C CF Rhodeus sericeus amarus C C F Sabanejewia aurata C CF Zingel streber C C F Zingel zingel C CI Dioszeghyana schmidtii B C I Euphydryas maturna B CI Ophiogomphus cecilia C C M Canis lupus D CM Castor fiber D C M Lutra lutra C CM Lynx lynx D C M Miniopterus schreibersi C CM Myotis myotis C C M Rhinolophus blasii C CM Rhinolophus ferrumequinum C C M Rhinolophus hipposideros C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri2N06 511, 512

Culturi (teren arabil)13N12 211 - 213

Păşuni10N14 231

Alte terenuri arabile4N15 242, 243

Păduri de foioase65N16 311

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)4N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)2N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Areal situat pe dealurile înalte ale Lipovei, la limita bazinelor hidrografic Mureş şi Bega, caracterizat de vegetaţie mixtă ( foiase , conifere )

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 2 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex);C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 13 specii acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia nigra), barză albă (Ciconia ciconia), caprimulg (Caprimulgus europaeus) ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), şerpar (Circaetus gallicus), acvilă mică (Hieraaetus pennatus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), huhurez mare (Strix uralensis), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor) şi silvie porumbacă (Sylvia nisoria).

Zonă deluroasă cu multe păduri compacte de foioase şi zone deschise de o valoare rar întâlnită dealugul Mureşului. Habitatele foarte diversificate care permit stabilirea unui număr mari de specii care sunt afectate de activitatea umană doar într-o foarte mică măsură. În pădurile din zona propusă cuibăreşte probabil cea mai mare populaţie de ciocănitoare de stejar. Întâlnim efective importante la nivel naţional din 4 specii de răpitoare, acest lucru fiind posibil din cauza condiţiilor excelente de cuibărit (păduri bătrâne) şi de vânătoare. Cel mai important loc de hrănire al răpitoarelor şi al berzelor albe şi negre este în lunca Mureşului, pajiştile de aici fiind indispensabile şi populaţiei de cristel de câmp. În zonele deschise cu pâlcuri de copaci şi tufărişuri găsim silvia porumbacă, caprimulgul şi sfrânciocul cu fruntea neagră.

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. turismul necontrolat5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.)15. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive17. industrializare şi creşterea zonelor urbane18. electrocutare si coliziune in linii electrice19. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini20. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul21. cositul în perioada de cuibărire22. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)23. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 20 +Pasunatul 160 A 50 +Managementul forestier general230 B 5 0Vanatoare 100 B 30 0Cultivare102 B 35 0Cosire/Taiere 110 B 25 -Utilizarea pesticidelor165 B 40 0Indepartarea latarisului 170 B 2 0Cresterea animalelor180 B 15 -Incendiere 220 C 3 0Pescuit sportiv221 B 3 -Sapat dupa momeala 230 B 50 -Vanatoare 300 B 20 -Extragere de nisip si pietris 301 B 5 -Cariere 330 B 6 -Saline 400 B 60 0Zone urbanizate, habitare umana401 C 20 -Urbanizare continua 421 A 20 -Depozitarea deseurilor menajere430 C 2 -Structuri agricole 500 B 50 -Retele de comunicare502 B 40 0Drumuri, drumuri auto 503 C 20 0Linii de cale ferata, TGV511 B 50 0Linii electrice 608 C 2 0Locuri de campare si zone de parcare pentru

rulote624 C 25 0Drumetii montane, alpinism, speologie. 900 A 10 -Eroziunea 910 B 8 -Malirea 941 B 5 -Inundatii972 B 10 -Parazitismul 944 C 2 -Furtuni, cicloane164 B 40 +Curatarea padurii 250 C 0 -Luare/Indepartare de flora

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 15 0Cultivare 110 B 30 -Utilizarea pesticidelor160 A 70 +Managementul forestier general 301 C 0 -Cariere 400 B 10 -Zone urbanizate, habitare umana 502 B 0 -Drumuri, drumuri auto

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

În porţiunea din judeţul Timiş majoritatea suprafeţei se află în propriete privată ( cca 80% ).

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Cogălniceanu,D.,Aioanei,F.,Matei,B.,2000, Amfibienii din România-determinator. Ed. Ars Docendi, Bucureşti; 2. Dumitrescu,M.,Tanasachi,J.,Orghidan,Tr. 1962-1963, Răspândirea chiropterelor în R.S.România. Lucr.Inst.Speol.Emil Racoviţă, 1-2: 509-5753. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Custodele rezervaţiei naturale Pădurea Pojoga este Direcţia Silvică DEva din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva; str. M. Viteazu, nr. 10; Tel. 0254225199, 219746, 224649; Fax 0254222481, 0254224599; e-mail: [email protected]; Pers

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Penru Defileul Inferior al Muresului plan de management nu exista,nici pentru celelalte parcuri dendrologice si rezervatii naturale, cu exceptia Rezervatiei Forestiere Runcu - Grosi, care are plan de management, dar fara viza Academiei Romane. Nu există plan de management pentru suprafaţa din judeţul Hunedoara a Defileului inferior al Mureşului. Pentru rezervaţia botanică Pădurea Pojoga a fost elaborat un plan de management înaintat de către custode Academiei Române pentru avizare. Nu există plan de management pentru suprafaţa din judeţul Timiş .

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0029_69_Capite_de_fan_din_defileul_muresului.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0029_69_Imagine_din_defileul_muresului.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0029_69_Zabalt,_perete_de_loess.jpg Patko Camelia - APM-AR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0030

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0019H Călimani - Gurghiu

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Mureşului Superior

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 5' 20''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

9 514.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

477

Max.

1164

Med.

748

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 57' 37''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO074 Harghita1RO075 Mureş99

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A104 Bonasa bonasia 180-220 p C B C BA217 Glaucidium passerinum 20-25 p C B C BA220 Strix uralensis 50-60 p C B C BA223 Aegolius funereus 110-130 p C B C BA236 Dryocopus martius 90-110 p C B C BA241 Picoides tridactylus 50-70 p C B C BA321 Ficedula albicollis 10000-15000 p B B C BA320 Ficedula parva 1400-1600 p C B C BA031 Ciconia ciconia 2 p DA072 Pernis apivorus 20-30 p C B C BA089 Aquila pomarina 2-5 p DA092 Hieraaetus pennatus 1-2 p C B C BA215 Bubo bubo 2-5 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 50-70 p C B C BA239 Dendrocopos leucotos 80-100 p C B C BA338 Lanius collurio 400-600 p DA122 Crex crex 5-10 p DA081 Circus aeruginosus 5-10 i DA084 Circus pygargus 3-8 i DA098 Falco columbarius 2-5 i DA023 Nycticorax nycticorax 20-30 i DA108 Tetrao urogallus 70-100 i C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri2N06 511, 512

Păşuni15N14 231

Alte terenuri arabile5N15 242, 243

Păduri de foioase23N16 311

Păduri de conifere4N17 312

Păduri de amestec37N19 313

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)8N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)6N26 324

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 B 0 -Managementul forestier general 160 B 10 -Managementul forestier general

Alte caracteristici ale sitului:

Situl cuprinde o mică parte din judeţul Harghita, cuprinzănd fâneţe împădurite, lunca Mureşului şi o parte din municipiul Topliţa.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 25 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), ciuvică (Glaucidium passerinum), huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).

Aria propusă constă din pădurile bătrâne de amestec fag-molid-brad, respectiv fag şi molid pur, care alcătuiesc o structură compactă şi puţin deranjată. Ca atare ele adăpostesc populaţii semnificative de păsări, reprezentative pentru acest tip de habitat. Zona este printre primele zece din România pentru trei specii de bufniţe, două specii de ciocănitori, respectiv pentru cocoşul de munte şi ierunca. Aici găsim totodată populaţii însemnate din două specii de muscari.

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. turismul necontrolat5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl nu cuprinde arii protejate din judeţul Harghita.

4.5. Tip de proprietate:

Terenurile din partea din judeţul Harghita din situl propus sunt în proprietate privată sau în curs de retrocedare.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Baza de date Milvus, multe nepublicate in reviste de specialitate

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Situl nu cuprinde arii protejate din judeţul Harghita. Pentru aceste terenuri sunt responsabile Consiliul Local Topliţa, Ocolul Silvic Topliţa şi AVPS Topliţa.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Situl nu cuprinde arii protejate din judeţul Harghita. Pentru aceste terenuri nu există regulamente de funcţionare şi planuri de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0031

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0065F Delta Dunării

ROSCI0105D Lunca Joasă a Prutului

ROSCI0201D Podişul Nord Dobrogean

ROSPA0009D Beştepe - Mahmudia

ROSPA0071D Lunca Siretului Inferior

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 54' 3''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

512 380.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

137

Med.

4

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică Pontică

X

Stepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 54' 8''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta9.7RO024 Galaţi1RO025 Tulcea89.3

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes R D B C BA229 Alcedo atthis 1500-1700 p A B C BA042 Anser erythropus 10-30 i A B C AA090 Aquila clanga 8-14 i A B A BA404 Aquila heliaca 1-3 i B B C CA089 Aquila pomarina 200-300 i C B C CA029 Ardea purpurea 230-450 p A B C AA024 Ardeola ralloides 2000-2400 p A B C AA060 Aythya nyroca 3800-4200 p A B C AA021 Botaurus stellaris 1550-1650 p A B C AA396 Branta ruficollis 7000-24000 i A B C AA133 Burhinus oedicnemus 44-60 p B B C CA403 Buteo rufinus 4-5 p C B C CA138 Charadrius alexandrinus 90-120 p 450-520 i A B C BA196 Chlidonias hybridus 2300-2500 p A B C BA031 Ciconia ciconia 80-90 p C B C CA030 Ciconia nigra 2-5 p D B C CA080 Circaetus gallicus R D B C CA081 Circus aeruginosus 300-400 p A B C BA082 Circus cyaneus R D B C CA083 Circus macrourus R B B C CA084 Circus pygargus 2-3 p B B C CA231 Coracias garrulus 360-420 p B B C BA037 Cygnus columbianus bewickii 1-4 i A B C CA038 Cygnus cygnus 340-1270 i B B C AA238 Dendrocopos medius R D B C CA429 Dendrocopos syriacus RC D B C CA236 Dryocopus martius RC D B C CA027 Egretta alba 320-360 p 620-870 i A B C AA026 Egretta garzetta 1700-2500 p A B C AA379 Emberiza hortulana R D B C CA511 Falco cherrug 1-2 p B B C BA098 Falco columbarius 20-60 i D B C C

A095 Falco naumanni 1-3 p A B A CA103 Falco peregrinus R D B C CA097 Falco vespertinus 2220-340 p A B C AA154 Gallinago media 20-80 i A B B BA002 Gavia arctica RC D B C CA001 Gavia stellata RC D B C CA189 Gelochelidon nilotica 8-12 p 320-350 i A B C BA135 Glareola pratincola 420-540 p A B C BA075 Haliaeetus albicilla 26-28 p A B C AA092 Hieraaetus pennatus R D B C CA131 Himantopus himantopus 220-370 p 1400-2200 i B B C BA022 Ixobrychus minutus 3000-3500 p A B C AA338 Lanius collurio RC C D B C CA339 Lanius minor R C D B C CA180 Larus genei 20-70 i B B C CA176 Larus melanocephalus 220-360 p A B B AA177 Larus minutus 10000-12000 i B B B BA157 Limosa lapponica 1-5 i B B C CA246 Lullula arborea V R D B C CA242 Melanocorypha calandra RC D B C CA068 Mergus albellus 2100-3800 i A B C AA073 Milvus migrans 6-7 p C B C CA159 Numenius tenuirostris 1-3 i A B C BA023 Nycticorax nycticorax 2660-3200 p A B C AA533 Oenanthe pleschanka 12-24 p C B C CA071 Oxyura leucocephala 1-4 i C B C CA094 Pandion haliaetus RC C B C CA020 Pelecanus crispus 320-410 p A B B AA019 Pelecanus onocrotalus 3560-4160 p A A A AA393 Phalacrocorax pygmeus 8700-9500 p 4000-6500 i 4000-6500 i A B C AA170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C CA151 Philomachus pugnax 13000-18000 i B B C BA234 Picus canus R D B C CA034 Platalea leucorodia 360-440 p A B C AA032 Plegadis falcinellus 2000-3200 p A B C AA140 Pluvialis apricaria 120-300 i B B C CA120 Porzana parva 2000-3000 p A B C AA119 Porzana porzana 300-400 p B B C BA121 Porzana pusilla V A B C CA464 Puffinus yelkouan 20-1000 i A B A AA132 Recurvirostra avosetta 220-280 p 800-1200 i B B C BA195 Sterna albifrons 160-220 p A B C BA190 Sterna caspia 120-140 i B B C BA193 Sterna hirundo 1800-2300 p A B C BA191 Sterna sandvicensis 20-60 p 1200-3000 i A B C BA307 Sylvia nisoria R RC C B C CA167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

I Arytrura musculus B C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Estuare, lagune13N02 522, 521

Râuri, lacuri9N06 511, 512

Râuri, lacuri2N06 511, 512

Mlaştini, turbării49N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe4N09 321

Culturi (teren arabil)18N12 211 - 213

Păduri de foioase5N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Complexul lacustru Razim Sinoe este înglobat în unitatea geografică a Deltei Dunării, fiind reprezentat pe teritoriul judeţului Constanţa prin lacurile Sinoe, Istria, Nuntaşi-Tuzla. Complexul lacustru este mărginit de mai multe grinduri marine, Grindul Lupilor, Grindul Chituc, Grindul Saele. În sit sunt incluse şi ruinele celei mai vechi dintre cetăţile de epocă greacă din Dobrogea, Cetatea Histria.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151c) numar de specii periclitate la nivel global: 17

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Pelecanus crispusAyţya nyrocaFalco vespertinusPhalacrocorax pygmeusGelochelidon niloticaPlegadis falcinellusEgretta garzettaNycticorax nycticoraxEgretta albaRecurvirostra avosettaArdeola ralloidesSterna albifronsPorzana porzanaHaliaeetus albicillaSterna hirundoLarus melanocephalusHimantopus himantopusGlareola pratincolaPelecanus onocrotalusPlatalea leucorodiaIxobrychus minutusCharadrius alexandrinusChlidonias hybridusCircus aeruginosusArdea purpureaBotaurus stellarisAsio flammeusCoracias garrulusAlcedo atţis

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Phalacrocorax pygmeusGelochelidon niloticaLarus minutusSterna caspiaSterna sandvicensisPhilomachus pugnaxRecurvirostra avosettaHimantopus himantopusCharadrius alexandrinusPuffinus yelkouanAquila pomarinaPhalaropus lobatusLarus geneiPluvialis apricariaTringa stagnatilisTringa eryţropusLimosa limosaLarus ridibundusNumenius arquataCalidris minutaAnas clypeataCalidris alpinaCalidris ferrugineaPhalacrocorax carboTringa totanusPhalaropus fulicariusTringa nebulariaVanellus vanellusLarus canusGallinago gallinagoCalidris albaAnas crecca

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP

Calidris temminckiiArenaria interpresChlidonias leucopterusCharadrius hiaticulaCharadrius dubiusAnser fabalisAnas querquedulaTringa ochropusAnas acutaLarus cachinnansLarus fuscusLymnocryptes minimusMergus serratorLimicola falcinellus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Anser eryţropusAquila clangaBranta ruficollisPhalacrocorax pygmeusCygnus cygnusEgretta albaMergus albellusFalco columbariusNetta rufinaAyţya ferinaAyţya fuligulaAnser anserAnas strepera

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în

agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu

utilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor

agricole ca cositul sau păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor,

pe zone de şes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) -

arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - reglarea cursurilor

râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene

- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca

rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii-

adunarea lemnului pentru foc, - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni,

fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes -reglarea

cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire- amplasare de generatoare eoliene

- navigatie

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Complexul lacustru Razim - Sinoe este constituit ca arie protejată, prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei Delta Dunării.

4.5. Tip de proprietate:

Lacul Sinoe este proprietate de stat, domeniu public de interes naţional.

4.6 Documentaţie:

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ000PA REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII* 89.6

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

210 A 45 -Pescuit profesionist(industrial) 421 A 2 -Depozitarea deseurilor menajere620 A 15 -Activitati sportive si recreative in aer liber 243 A 10 -Braconaj, otravire, capcane

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 A 15 -Pasunatul 210 A 30 -Pescuit profesionist(industrial)620 A 15 -Activitati sportive si recreative in aer liber

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Există plan de management şi se aplică.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0032

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0067F Deniz Tepe

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Deniz Tepe

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 40' 45''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 891.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

11

Max.

258

Med.

56

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 59' 36''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO025 Tulcea100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 2-4 p 90-100 i B A C BA255 Anthus campestris 1200 p C A C BA090 Aquila clanga 2-5 i A A C AA089 Aquila pomarina 1 p 300 i C B C BA215 Bubo bubo 1-2 p C A C BA133 Burhinus oedicnemus 20-24 p C B C BA403 Buteo rufinus 4-5 p B A B CA243 Calandrella brachydactyla 100-150 p C A C BA224 Caprimulgus europaeus 20-30 i C C C CA080 Circaetus gallicus 3-4 p B A B AA082 Circus cyaneus 200 i D B C BA084 Circus pygargus 300 i B A B BA231 Coracias garrulus 20-30 p C A C BA429 Dendrocopos syriacus 10 p C A B CA511 Falco cherrug 2 p A A B AA097 Falco vespertinus 200-300 p C A C BA092 Hieraaetus pennatus 1 p C B C BA246 Lullula arborea 300-350 p D A C BA242 Melanocorypha calandra 200-300 p C A C BA533 Oenanthe pleschanka 16-20 p C A C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe23N09 321

Culturi (teren arabil)74N12 211 - 213

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 25

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 30 0Pasunatul

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

180 A 20 -Incendiere

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 33c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Falco cherrugButeo ruffinusCalandrella brachydactylaMelanocorypha calandraLullula arborea Burhinus oedicnemus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare si berze.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Circus cyaneus.

4.3. Vulnerabilitate:

- abandonarea pasunatului- centrale eoliene- cariere (extactii ilegale)- coliziue cu linii de inalta tensiune- sporturi extreme (gliding, moto)- braconaj

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0033

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0019J Călimani - Gurghiu

ROSCI0090J Harghita Mădăraş

ROSCI0113F Mlaştina după Luncă

ROSCI0243F Tinovul de la Dealul Albinelor

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Depresiunea şi Munţii Giurgeului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 24' 6''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

58 176.7

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

714

Max.

1783

Med.

1079

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 41' 28''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO074 Harghita76.1RO075 Mureş23.9

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A031 Ciconia ciconia 50-60 p C B C BA072 Pernis apivorus 40-55 p B B C BA122 Crex crex 180-250 p C B C BA089 Aquila pomarina 35-45 p C B C BA091 Aquila chrysaetos 1-2 p C B C BA223 Aegolius funereus 200-220 p B C C CA217 Glaucidium passerinum 30-40 p C C C CA241 Picoides tridactylus 140-170 p C C C CA338 Lanius collurio 6000-7000 p C B C BA246 Lullula arborea 500-700 p C B C BA081 Circus aeruginosus 0-1 p 60-100 i DA082 Circus cyaneus 40-50 i DA104 Bonasa bonasia 250-280 p B B C BA215 Bubo bubo 1 p C B C BA220 Strix uralensis 35-50 p C B C BA222 Asio flammeus 0-1 p DA224 Caprimulgus europaeus 120-130 p C B C BA239 Dendrocopos leucotos 60-80 p C B C BA236 Dryocopus martius 70-90 p C B C BA321 Ficedula albicollis 4500-5500 p C B C BA320 Ficedula parva 500-600 p C B C BA103 Falco peregrinus 1-2 p B B C BA108 Tetrao urogallus 150-190 i C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Culturi (teren arabil)6N12 211 - 213

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Păşuni20N14 231

Alte terenuri arabile6N15 242, 243

Păduri de foioase6N16 311

Păduri de conifere40N17 312

Păduri de amestec8N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)12N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situl cuprinde depresiunea Giurgeului în întregime şi o parte din pădurile de molid înconjurătoare piemontane. Depresiunea cuprinde mai multe tipuri de habitate caracteristice, pe lunca răului Mureş. Majoritatea terenurilor sunt utilizate ca păşuni, făneţe, dar şi pentru culturi agricole.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 3 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 8 specii:acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), barză albă (Ciconia ciconia), ieruncă (Bonasa bonasia), cocoş de munte (Tetrao urogallus), cristelul de câmp (Crex crex), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) şi ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus).

Zona propusă constă din două părţi: pajiştile semi-naturale şi naturale din depresiune şi pădurile de molid şi în mică parte de fag, din partea adiacentă a Munţilor Gurghiului incluzând şi vârful Saca. În aceste păduri găsim efective importante din două specii de bufniţe, o ciocănitoare, cocoşul de munte şi ierunca. Pe pajiştile din depresiune cuibăreşte o populaţie semnificativă pe plan global al cristelului de câmp, atingând una din cele mai mari densităţi din ţară. Acest tip de habitat este folosit ca loc de hrănire de către berze şi multe specii de păsări răpitoare. Pe lângă speciile sus menţionate, mai este important prezenţa şerparului (Circaetus gallicus), muscarului gulerat (Ficedula albicollis) şi sfrânciocului roşiatic (Lanius collurio).

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes5. cositul în perioada de cuibărire6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. reglarea cursurilor râurilor13. electrocutare si coliziune in linii electrice14. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive16. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari17. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii18. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci19. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 20. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci21. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate22. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)23. industrializare şi creşterea zonelor urbane24. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl include ariile naturale protejate Piemontul Nyires de la Borzont, Mlaştina Cea Mare Remetea, Mlaştina După Luncă din Voşlobeni, şi Peştera Şugo, protejate prin Hotărârea Consilului Judeţean Harghita nr. 162/2005. şi Legea nr. 5./2000.

4.5. Tip de proprietate:

Terenurile incluse in sit sunt în proprietate privată aproape 100%.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): Atlasul provizoriu a păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR2. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ044MS LAPUSNA* 6.67 J045HR REMETEA+ 7.04J045HR BORZONT* 3.06 J045HR MLASTINA DUPA LUNCA* 0.41

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 5 -Cultivare 102 B 60 +Cosire/Taiere180 A 5 -Incendiere 167 A 20 -Exploatare fara replantare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 0 -Cultivare 167 A 0 -Exploatare fara replantare301 B 0 -Cariere 400 C 0 -Zone urbanizate, habitare umana

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru terenurile incluse in sit sunt responsabili Consiliile Locale ale comunelor Voşlobeni, Suseni, Ciumani, Joseni, Remetea, Lăzarea şi a municipiului Gheorgheni. Dintre ariile protejate incluse în sit numai Peştera Şugău are custod dese

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management pentru sit.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0033_54_Depresiunea_Giurgheului.jpg Szabo Szilard - APM-HR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0034

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Depresiunea şi Munţii Ciucului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 51' 45''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

17 183.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

686

Max.

1348

Med.

904

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 25' 0''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO074 Harghita100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A031 Ciconia ciconia 85-105 p B B C BA030 Ciconia nigra 1-2 p DA072 Pernis apivorus 35-40 p 100-200 i C B C BA081 Circus aeruginosus 50-70 i DA084 Circus pygargus 20-40 p DA082 Circus cyaneus 20-30 i DA089 Aquila pomarina 18-20 p C B C BA104 Bonasa bonasia 70-100 p C B C BA122 Crex crex 150-200 p C B C CA223 Aegolius funereus 20-30 p C B C BA217 Glaucidium passerinum 10-15 p C B C BA220 Strix uralensis 18-23 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 20-35 p DA236 Dryocopus martius 35-40 p C B C BA429 Dendrocopos syriacus 10-20 p DA239 Dendrocopos leucotos 13-17 p DA241 Picoides tridactylus 20-40 p DA234 Picus canus 12-15 p DA320 Ficedula parva 120-160 p DA321 Ficedula albicollis 900-1100 p DA338 Lanius collurio 3000-3500 p C B C BA108 Tetrao urogallus 70-90 i C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)12N12 211 - 213

Păşuni35N14 231

Alte terenuri arabile10N15 242, 243

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Păduri de conifere26N17 312

Păduri de amestec3N19 313

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)5N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)7N26 324

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

400 B 40 0Zone urbanizate, habitare umana 102 B 0 0Cosire/Taiere

Alte caracteristici ale sitului:

Situl cuprinde lunca de sus a Oltului în depresiunea Ciucului, de la linia Mădăraş, Livezi, până la Băile Tuşnad, într-o lăţime de apr. 5-7 km pe ambele părţi ale rîului. Include o serie de habitate umede, făneţe şi păşuni, terenuri agricole, precum şi păduri de pe versanţii munţilor Harghita şi Munţii Ciucului.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 17 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex); C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 3 specii: barză albă (Ciconia ciconia), cristel de câmp (Crex crex), cocoş de munte (Tetrao urogallus)

Zona propusă constă din două părţi: pajiştile semi-naturale din depresiune şi pădurile de molid (respectiv puţine păduri mixte) de pe versanţi. Pe pajiştile din depresiune cuibăreşte o populaţie de cristel de câmp semnificativă pe plan global şi una din cele mai importante din România. Tot acest tip de habitat este folosit şi ca loc de hrănire de berze albe, ale căror populaţie din depresiune este printre cele mai numeroase din România. În pădurile de conifere găsim efective însemnate de cocoş de munte. În afara speciilor menţionate, în zona propusă cuibăresc efective mari din două specii de păsări răpitoare de zi şi două specii de bufniţe caracteristice molidişurilor.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes5. cositul în perioada de cuibărire6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. reglarea cursurilor râurilor13. electrocutare si coliziune in linii electrice14. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive16. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari17. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii18. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci19. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 20. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci21. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate22. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)23. industrializare şi creşterea zonelor urbane24. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl include urmatoarele rezervatii naturale botanice ocrotite pe baza Hotararii nr. 195/2005 a Consiliului Judetean Harghita, si a Legii nr. 5/2000:Mlastina Valea de Mijloc -4 ha, Mlastina Benes- 4 ha, Mlastina Borsaros -Sancraieni- 1 ha, Mlastina Csemo- Vrabia - 5 ha, Mlastina Nyirkert - 4 ha, Mlastina Nadas - 4 ha

4.5. Tip de proprietate:

Majoritatea terenurilor cale alcatuiesc situl sunt in proprietate privata.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): Atlasul provizoriu a păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR2. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

180 B 0.2 -Incendiere 810 A 40 -Drenaj 167 A 20 -Exploatare fara replantare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 0 -Cultivare 167 A 0 -Exploatare fara replantare400 B 0 -Zone urbanizate, habitare umana

Organismul responsabil pentru managementul sitului:APM Harghita este custodele rezervatiei Borsaros-Sancraieni.Org. Geoecologica Accent: custodele rez. Valea de Mijloc-TusnadPrimariile Sancraieni, Santimbru, Sansimion, Tusnad: pentru restul sitului.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Dintre ariile protejate cuprinse în situl propus Mlaştina Valea de Mijloc are plan de management, elaborat de custodele rezervaţiei şi avizat de Academia Română.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0034_54_Bazinul_ciucului_Faneata_cu_Eriophorum.jpg Szabo Szilard - APM-HR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0035

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0069H Domogled - Valea Cernei

ROSCI0126D Munţii ţarcu

ROSCI0129D Nordul Gorjului de Vest

ROSCI0198D Platoul Mehedinţi

ROSCI0217D Retezat

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Domogled - Valea Cernei

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 22º 37' 39''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

61 191.5

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

135

Max.

2281

Med.

1030

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 3' 20''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO052 Caraş-Severin37.9RO042 Gorj47.8RO053 Hunedoara1RO043 Mehedinţi13.3

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A091 Aquila chrysaetos 3-4 p B B C BA104 Bonasa bonasia 70-80 p C B C AA215 Bubo bubo 4-6 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 150-250 p C B C AA080 Circaetus gallicus 5-8 p B B C BA239 Dendrocopos leucotos 450-480 p B B C BA238 Dendrocopos medius 30-50 p DA429 Dendrocopos syriacus 5-10 p DA236 Dryocopus martius 135-150 p C B C BA103 Falco peregrinus 4-5 p A B C BA321 Ficedula albicollis 20000-25000 p B B C BA320 Ficedula parva 800-1100 p C B C BA072 Pernis apivorus 30-40 p C B C BA234 Picus canus 150-250 p C B C BA307 Sylvia nisoria 10-15 p DA220 Strix uralensis 30-40 p DA246 Lullula arborea 100-150 p DA338 Lanius collurio 2000-4000 p DA379 Emberiza hortulana 20-30 p D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Anthus campestris D C B Anthus spinoletta B CB Anthus trivialis B C B Aquila chrysaetos B CB Aquila chrysaetos B C B Aquila pomarina D CB Bonasa bonasia D C B Bonasa bonasia C C

B Bubo bubo C C B Bubo bubo C CB Caprimulgus europaeus C C B Caprimulgus europaeus C CB Circaetus gallicus C C B Circaetus gallicus B CB Circus aeruginosus C C B Circus cyaneus C CB Circus pygargus C C B Crex crex C CB Cuculus canorus B C B Dendrocopos leucotos B CB Dendrocopos leucotos B C B Dendrocopos major B CB Dendrocopos medius D C B Dendrocopos medius B CB Dendrocopos syriacus D C B Dryocopus martius C CB Dryocopus martius C C B Emberiza caesia D CB Emberiza hortulana D C B Falco peregrinus A CB Ficedula albicollis B C B Ficedula parva C CB Lanius collurio D C B Lullula arborea D CB Neophron percnopterus D C B Pernis apivorus C CB Picus canus C C B Strix uralensis D CB Sylvia nisoria D C M Capreolus capreolus C AR Elaphe longissima P A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Tufişuri, tufărişuri2N08 322

Pajişti naturale, stepe14N09 321

Păşuni2N14 231

Păduri de foioase33N16 311

Păduri de conifere4N17 312

Păduri de amestec43N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)2N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Formaţiunule geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi şi magmatice aparţinând domeniilor getic şi danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate. Sunt scoase în evidenţă formele sculptate în calcare şi conglomerate pe văi scurte cu pantă mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile. Caracteristicile naturale şi diversitatea habitatelor ( habitate de apă dulce, formaţiuni ierboase, pajişti şi arbuşti, tufişuri, păduri, stâncării, peşteri) din care 10 habitate de interes comunitar. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care dau naştere unor peisaje tipice, cum ar fi: - Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemică);. - Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant; - Vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană - Păduri întinse de fag de vârste mari; - Goluri alpine cu jnepeniş: - urmând traseele de mare altitudine din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de eroziune şi acumulări glaciare (morene), ideale pentru montaniarzi şi pentru cei care vor să pătrundă în lumea floristică alpină (Vf. Mţ-lor Godeanu). - Lacuri de acumulare montane; - Chei şi prăpăstii calcaroase: - exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafaţa ariei protejate a dat naştere la formaţiuni calcaroase spectaculoase cu o importanţă peisagistică de excepţie şi anume Cheile Corcoaiei unde se împleteşte prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple :Cheile ţăsnei, Cheile Feregari, Cheile Pecinişcăi. - Cătune izolate în munte; - Pajişti subalpine cu lapiezuri: - lapiezurile întâlnite în zona Tilva, Piatra Mare a Cloşanilor sun unice în România creând ecosisteme ce necesită conservare, totodată formaţiunile din Poiana Beletina încântă privirea oricărui turist care vizitează parcul. Analiza areal-geografică a florei din parcul naţional arată că alături de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se întălnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existând elemente eurasiatice, central europene şi europene 509 specii (circa 45,9%). În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei din cele 30 asociaţii descrise, 9 sunt absolut endemice.

4.2. Calitate şi importanţă:C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 8 speciiacvilă de munte (Aquila chrysaetos), şoim călător (Falco peregrinus), buhă (Bubo bubo), şerpar (Circaetus gallicus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis).

Regiune de munte cu stâncării şi păduri mari de fag (respectiv de Pinus nigra), incluzând pajişti naturale şi semi-naturale cu foarte puţine aşezări omeneşti, prezintă şi o valoare peisajistică. Combinaţia de zone stâncoase, zone deschise şi păduri oferă condiţii prielnice pentru multe specii, dintre care trei specii de răpitoare şi buha ating efective semnificative pe plan naţional. Pădurile întinse de fag găzduiesc efective foarte mari din muscar gulerat, respectiv trei specii de ciocănitoare. Pe lângă efectivele semnificative ale speciilor de mai sus este demn de amintit şi numărul mare de perechi clocitoare la ieruncă (Bonasa bonasia), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), dar şi multe specii cu distribuţie sudică care cuibăresc doar în puţinele locuri din ţară.Impactul antropic este puţin semnificativ şi se referă în mare parte la turism.

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat2. turismul in masa3. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere4. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci5. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 6. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren7. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate8. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor9. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului11. prinderea păsărilor cu capcane12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal13. braconaj

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ071GJ CERNISOARA* 5.92 J071GJ OLANUL* 12.1J071GJ PIATRA CLOSANI* 3.61 J062CS DOMOGLED* 3.76

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 0 -Cultivare 140 B 0 -Pasunatul 161 A 0 +Plantare de pădure 162 B 0 +Plantare artificiala167 A 0 -Exploatare fara replantare 166 B 0 +Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare170 A 0 -Cresterea animalelor 180 B 0 -Incendiere220 B 0 -Pescuit sportiv 230 B 0 -Vanatoare 240 B 0 -Luare / Indepartare de fauna 243 B 0 -Braconaj, otravire, capcane244 B 0 -Alte forme de luare(extragere) 250 B 0 -Luare/Indepartare de flora301 A 0 -Cariere 500 B 0 0Retele de comunicare501 B 0 0Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 A 0 -Drumuri, drumuri auto511 C 0 0Linii electrice 600 B 0 0Structuri (complexe) pentru sport si odihna608 B 0 -Locuri de campare si zone de parcare pentru

rulote624 B 0 0Drumetii montane, alpinism, speologie.

690 A 0 -Alte impacte determinate de turism si recreere ce nu au fost mentionate mai sus

852 A 0 -Modificarea structurii cursurilor de apa continentale

900 A 0 -Eroziunea 941 A 0 -Inundatii942 A 0 -Avalanse 960 A 0 0Relatii interspecifice ale faunei970 A 0 0Relatii interspecifice de flora 943 A 0 -Alunecarile de teren954 A 0 -Invazia unei specii

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 0 -Cultivare 102 B 0 -Cosire/Taiere120 B 0 -Fertilizarea 140 B 0 0Pasunatul 160 A 0 +Managementul forestier general 164 C 0 -Curatarea padurii167 A 0 -Exploatare fara replantare 170 B 0 0Cresterea animalelor230 A 0 -Vanatoare 240 B 0 -Luare / Indepartare de fauna 241 A 0 -Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) 243 A 0 -Braconaj, otravire, capcane300 A 0 -Extragere de nisip si pietris 301 A 0 -Cariere 400 A 0 -Zone urbanizate, habitare umana 421 A 0 -Depozitarea deseurilor menajere

14. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari15. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii16. amplasare de generatoare eoliene

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl se suprapune peste Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, acesta fiind desemnat prin: Ordinul nr.7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor,Pădurilor şi Protecţiei Mediului; Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului; H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervaţiilor biosferei,parcuri naţionale şi naturale, şi constituirea administraţiilor acestora.

4.5. Tip de proprietate:

Situl este situat în domeniul public al statului.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Lucrări de evaluare a stării de conservare şi protecţie a speciilor de floră, faună şi habitate din situl Pinus nigra Banatica - elaborate în cadrul proiectului Life Nature ’’Pădurile cu pin negru de Banat - parte a Reţelei Natura 2000 – LIFENAT04/RO/000225’. 2. Planul de management al Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei.3. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

424 A 0 -Alte tipuri de depozitari 500 B 0 0Retele de comunicare501 B 0 0Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 C 0 0Drumuri, drumuri auto511 C 0 0Linii electrice 608 B 0 -Locuri de campare si zone de parcare pentru

rulote624 A 0 -Drumetii montane, alpinism, speologie. 690 A 0 -Alte impacte determinate de turism si recreere

ce nu au fost mentionate mai sus942 B 0 0Avalanse 943 A 0 -Alunecarile de teren960 B 0 0Relatii interspecifice ale faunei 970 B 0 0Relatii interspecifice de flora

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Responsabilitatea acestui sit o are administraţia Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Planul de management al sitului a fost întocmit de către administraţia Parcului Domogled - Valea Cernei şi este în curs de aprobare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0035_326_Belareca.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0035_326_cheile_corcoaiei.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0035_326_Cheile_Corcoaiei1.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0035_326_Domogled.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0035_326_piatra_closanilor.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0035_326_valea_tasnei.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0035_326_varful_lui_Stan.jpg Naicu Gabriel - APMCS

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0036

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0071H Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Dumbrăveni

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 59' 6''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 055.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

48

Max.

176

Med.

121

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 58' 25''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A072 Pernis apivorus 12-14 p C B C AA073 Milvus migrans 2-4 p B B C AA402 Accipiter brevipes 12-16 p B B C AA403 Buteo rufinus 9-10 p B B C AA092 Hieraaetus pennatus 4-6 p C B C AA231 Coracias garrulus 70-80 p C B C BA429 Dendrocopos syriacus 90-120 p C B C BA339 Lanius minor 180-200 p D B C BA379 Emberiza hortulana 200-220 p C B C AA255 Anthus campestris 1600-2000 i C A C BA089 Aquila pomarina 2-4 p 100-300 i C B C BA084 Circus pygargus 150-200 i C B C AA082 Circus cyaneus 90-100 i 150-200 i D B C BA083 Circus macrourus 60-70 i C B C AA321 Ficedula albicollis R RC D B C BA338 Lanius collurio 400-500 p C B C BA533 Oenanthe pleschanka 4-5 p C A C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Accipiter brevipes B C B Acrocephalus arundinaceus D CB Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D C B Alauda arvensis D CB Anthus campestris C C B Anthus trivialis D CB Aquila pomarina C C B Asio otus D CB Buteo rufinus B C B Calandrella brachydactyla C CB Caprimulgus europaeus C C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Carduelis spinus D C B Circus cyaneus D CB Circus macrourus C C B Circus pygargus C CB Coccothraustes coccothraustes D C B Columba palumbus D CB Coracias garrulus C C B Coturnix coturnix C CB Cuculus canorus D C B Dendrocopos syriacus C CB Emberiza hortulana C C B Emberiza melanocephala D C

B Falco peregrinus C C B Falco subbuteo C CB Falco tinnunculus D C B Ficedula albicollis D CB Ficedula hypoleuca D C B Fringilla coelebs D CB Fringilla montifringilla D C B Galerida cristata C CB Hieraaetus pennatus C C B Hippolais icterina D CB Hippolais pallida D C B Hirundo daurica D CB Hirundo rustica D C B Jynx torquilla D CB Lanius collurio C C B Lanius excubitor D CB Lanius minor D C B Lanius senator D CB Locustella fluviatilis D C B Locustella luscinioides D CB Lullula arborea D C B Luscinia megarhynchos D CB Melanocorypha calandra C C B Merops apiaster D CB Miliaria calandra D C B Milvus migrans B CB Monticola saxatilis D C B Motacilla alba D CB Motacilla flava D C B Muscicapa striata D CB Oenanthe isabellina D C B Oenanthe oenanthe D CB Oenanthe pleschanka C C B Oriolus oriolus D CB Otus scops D C B Pernis apivorus C CB Phoenicurus ochruros D C B Phylloscopus collybita D CB Phylloscopus sibilatrix D C B Phylloscopus trochilus D CB Pyrrhula pyrrhula D C B Regulus ignicapillus D CB Regulus regulus D C B Riparia riparia D CB Saxicola torquata D C B Serinus serinus D CB Streptopelia turtur D C B Sturnus roseus D CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia borin D CB Sylvia communis D C B Sylvia curruca D CB Turdus iliacus D C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Turdus pilaris D CB Turdus viscivorus D C B Upupa epops D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe3N09 321

Culturi (teren arabil)4N12 211 - 213

Păduri de foioase90N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)3N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Pădurea Dumbrăveni, adăposteşte pe costele calcaroase o vegetaţie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. În afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rară frumuseţe, există o vale cu apă permanentă. În perimetrul pădurii au fost identificate şi 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili şi doi otrăvitori. Fauna conservă populaţii consistente pentru numeroase specii de vertebrate şi nevertebrate specifice zonei de sivostepă. Avifauna este bine reprezentată, spectrul ecologic al păsărilor, fiind echilibrat. În sit se află ariile naturale protejate Pereţii calcaroşi de la Petroşani şi Locul fosilifer Credinţa.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 23b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Coracias garrulusDendrocopos syriacusLanius minorHieraaetus pennatusEmberiza hortulanaLullula arboreaAccipiter brevipesMilvus migransButeo rufinus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Circus cyaneus

Phylloscopus orientalis Reproducere: R, Caracteristici: A, B, B, A

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ092CT DUMBRAVENI* 35.3

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 B 25 0Managementul forestier general 230 A 20 -Vanatoare 243 A 5 -Braconaj, otravire, capcane 620 C 0 -Activitati sportive si recreative in aer liber400 A 5 -Zone urbanizate, habitare umana 502 B 5 0Drumuri, drumuri auto

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 30 -Cultivare 140 A 25 -Pasunatul 301 B 5 -Cariere 400 A 10 -Zone urbanizate, habitare umana421 A 0 -Depozitarea deseurilor menajere 502 B 15 0Drumuri, drumuri auto

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea rezidă în presiunea factorilor antropici din interiorul şi imediata vecinătate a sitului. Influenţe negative importante exercită păşunatul, vânătoarea/braconajul, exploatările de suprafaţă de piatră, agricultura (economia zonei fiind preponderent agrară).

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni a fost pusă sub regim de protecţie prima dată în anul 1980, prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. Prin L. nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriuluzi naţional - Secţiunea a III-a - Arii protejate de interes naţional este arie naturală protejată de interes naţional. Aria naturală protejată Pereţii calcaroşi de la Petroşani a fost pusă sub regim de protecţie prima dată în anul 1980, prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. Prin L. nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriuluzi naţional - Secţiunea a III-a - Arii protejate de interes naţional este arie naturală protejată de interes naţional. Aria naturală protejată Locul fosilifer Credinţa a fost pusă sub regim de protecţie prima dată în anul 1980, prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. Prin L. nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriuluzi naţional - Secţiunea a III-a - Arii protejate de interes naţional este arie naturală protejată de interes naţional.

4.5. Tip de proprietate:

Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni este proprietate de stat publică, cu suprafaţa de 345,7 ha, pe teritoriul administrativ al Com. Dumbrăveni. În Amenajamentul Silvic al U.P.I Dumbrăveni, O.S. Basarabi, D.S. Constanţa, suprafaţa rezervaţiei este de 329,2 ha.Terenurile din restul sitului sunt peste 70% proprietate privată de stat sau individuală. Ariile naturale protejate Pereţii calcaroşi de la Petroşani şi Locul fosilifer Credinţa aparţin domeniului public.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Informaţiile cu caracter ştiinţific au ca sursă S.O.R.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Rezervaţia forestieră Dumbrăveni se află în custodia D.S. Constanţa, O.S. Basarabi. Aria naturală protejată Pereţii calcaroşi de la Petroşani se află în administrarea primăriei comunei Deleni, iar Locul fosilifer Credinţa se află în adminis

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management, pentru Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni custodele ariei naturale protejate a elaborat şi avizat Regulamentul rezervaţiei.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0036_66_138_3838.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0036_66_138_3839.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0036_66_138_3844.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

ROSPA0036_66_138_3846.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0036_66_138_3847.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0036_66_138_3852.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0036_66_Locul_fosilifer_Credinţa_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0036_66_Locul_fosilifer_Credinţa_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0036_66_Locul_fosilifer_Credinţa_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0036_66_Testudo_graeca.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0037

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Dumbrăviţa - Rotbav - Măgura Codlei

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 24' 38''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

4 536.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

478

Max.

1300

Med.

631

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 43' 1''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO072 Braşov95.4RO073 Covasna4.6

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A223 Aegolius funereus 1-2 p D B C CA229 Alcedo atthis >5 i D B C CA089 Aquila pomarina 2-3 p >10 i D B C CA029 Ardea purpurea 20-22 p C B C BA222 Asio flammeus 1-2 p 5-10 i B A C AA060 Aythya nyroca 22-26 p >30 i C B C BA021 Botaurus stellaris 2-3 p C B C BA396 Branta ruficollis >6 i D B C CA215 Bubo bubo 2-3 p C B B BA196 Chlidonias hybridus >15 i D B C CA197 Chlidonias niger >350 i D B C CA031 Ciconia ciconia >50 i C B C BA030 Ciconia nigra >50 i C B C BA081 Circus aeruginosus >10 i C B C BA122 Crex crex 20-30 p D B C CA027 Egretta alba 100-120 i C B C BA098 Falco columbarius >1 i D B C CA103 Falco peregrinus 1-2 p 4-6 i C B C CA002 Gavia arctica >15 i C B C BA001 Gavia stellata >5 i D B C CA189 Gelochelidon nilotica >1 i D B C CA127 Grus grus >6 i D B C CA075 Haliaeetus albicilla >1 i D B C CA131 Himantopus himantopus >1 i D B C CA022 Ixobrychus minutus 25-30 p C B C CA176 Larus melanocephalus >1 i D B C CA177 Larus minutus >15 i D B C CA068 Mergus albellus >15 i D B C CA073 Milvus migrans >2 i D B C CA023 Nycticorax nycticorax >45 i C B C CA094 Pandion haliaetus >2 i D B C CA019 Pelecanus onocrotalus >1 i D B B CA393 Phalacrocorax pygmeus >5 i C B C CA151 Philomachus pugnax >300 i D B C CA034 Platalea leucorodia >1 i D B C CA032 Plegadis falcinellus >4 i D B C CA140 Pluvialis apricaria >2 i D B C CA120 Porzana parva 40-50 p D B C CA119 Porzana porzana >30 p D B C C

A121 Porzana pusilla 1-2 p D B C CA132 Recurvirostra avosetta >4 i D B C CA195 Sterna albifrons >2 i D B C CA190 Sterna caspia >3 i D B C CA193 Sterna hirundo >10 i D B C CA166 Tringa glareola >50 i D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri13N06 511, 512

Râuri, lacuri3N06 511, 512

Mlaştini, turbării4N07 411, 412

Culturi (teren arabil)10N12 211 - 213

Păşuni20N14 231

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Păduri de foioase47N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Situl cuprinde aria protejata Complexul Piscicol Dumbravita. Complexul este alcatuit din lacul de acumulare si un sistem de elestee piscicole din bazinul mijlociu al paraului Hamaradia. Pe langa cursul de apa, in sit mai sunt culturi agricole, pasuni, fanete si alte tipuri de habitate.Zona este deosebit de importanta pentru cuibaritul si hrana a numeroase populatii de pasari salbatice.

4.2. Calitate şi importanţă:Sursa: APM-BV Ioaniţescu A Aug 8 2006 11:31AM : Importanţa ariei naturale protejate se datorează în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. În arie există specii vulnerabile, în pericol şi critic ameninţate, conform Directivei Păsări, Convenţiei de la Berna si Bonn, Statutului European de Ameninţare (European ţreat Status), categoriei SPEC. Dintre acestea, de primă importanţă sunt speciile de păsări cuibăritoare, precum: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea, Ayţya nyroca, Crex crex, Porzana porzana, Porzana parva etc., dar şi speciile de pasaj din anexa I a Directivei Păsări, mai ales cele care anual sunt prezente aici in număr apreciabil, precum: Casmerodius albus – 70 indivizi în unele zile din perioada septembrie – decembrie, cu un total de peste 150 exemplare în acea perioadă (cifra reprezintă peste 4-5 % din populaţia central – europeană care trece prin această zonă); Ciconia nigra – peste 40 – 50 indivizi poposesc aici în perioada septembrie – octombrie, cu cifre zilnice de până la 30 – 35 exemplare (cifra reprezintă cca. 2 – 3 % din populaţia central – europeană care trece în migraţie spre sudul Europei). De asemenea, există şi alte specii de păsări care poposesc aici cu populaţii mari, cele mai mari înregistrate vreodată în Transilvania, precum: Egretta garzetta, Anser albifrons, Tadorna tadorna etc. În perioadele de migraţie (toamna si primăvara) populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte 20 000 de exemplare anual, zona fiind singura care adăposteşte asemenea densităţi de păsări din sud – estul Transilvaniei şi una din cele mai importante din Transilvania şi din interiorul lanţului Carpatic. Peste Depresiunea Bârsei, din care face parte şi situl respectiv trece un drum de migraţie important şi cunoscut de către cercetătorii ornitologi. Această cale de migraţie face legătura între drumul transilvănean ce trece pe direcţie NV – SE peste Câmpia Transilvaniei şi calea ce traversează Munţii Carpaţi spre sudul tarii. Dintre speciile cele mai importante care trec pe acest drum se enumară: Casmerodius albus şi Ciconia nigra. Complexul Piscicol Dumbrăviţa reprezintă în acest sens un punct de maximă concetrare pentru păsările acvatice, ce devine punct obligat de staţionare si hrănire pentru o mare parte a populaţiilor ce traversează Carpaţii spre şi dinspre locurile de cuibărit ale Europei. Pe lângă speciile de păsări din Directiva Păsări, anexa I şi din Convenţia Berna şi Bonn sau având diverse categorii de ameninţare, există şi alte specii de păsări care au populaţii numeroase în zonă, precum diverse specii ale genului Acrocephalus sau Locustella (păsări adaptate zonelor umede, mai ales stufărişurilor şi altor tipuri de vegetaţie emersă), prezente în zeci sau sute de perechi, fapt ce demonstrează din nou importanţa deosebită a acestor tipuri de habitate pentru păsările zonei. Bogăţia în specii de păsări a zonei se datorează calităţii şi importanţei habitatelor, locurilor de cuibărit, hrănire şi odihnă. Principalele habitate care prezintă o mare importanţă pentru speciile de păsări enumerate, sunt: stufărişul (reprezentat mai ales de suprafeţe uniforme de Phragmites australis), păpurişul (asociaţii vegetale unde predomină Typha spp.), mlaştinile cu Carex spp. şi alte specii, fâneţele umede şi alte suprafeţe de asociaţii vegetale inundate temporar, porţiunile cu apă mică şi nămolul apărut după vidarea parţială sau totală a eleşteelor, frecventate îndeosebi în pasaj de numeroase specii de păsări, ca: stârci, egrete, berze, limicole / păsări de ţărm, pescăruşi etc. În acest fel, managementul piscicol în care este cuprinsă acţiunea de vidare a eleşteelor pentru recoltarea peştilor toamna şi uneori primăvara şi vara reprezintă o practică esenţială pentru atragerea şi menţinerea acestor populaţii de păsări.

4.3. Vulnerabilitate:

In zona sitului pot aparea:- incendierea ilegală şi necontrolată a stufărişului şi în general a vegetaţiei uscate, se produce anual pe suprafeţe variabile la lac şi eleştee, în general între 5 şi 10 ha. Rezultatul este fragmentarea şi dispariţia temporară a habitatului specific unor păsări vulnerabile, ca: Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Porzana spp. Intensitatea actuală este medie, dar în scădere datorită interdicţiilor actuale şi informării asupra acestei probleme;- depozitarea ilegală a gunoiului menajer transportat de pârâul Hamaradia în lac şi depozitate direct pe malurile lacului. Comuna Dumbrăviţa nu are un management al gunoiului menajer şi astfel acesta este depozitat ilegal în diferite puncte ale lacului şi pe malurile pârâului Hamaradia de unde pătrunde în lac. Are acţiune negativă prin răspândirea în stufăriş şi invadarea vegetaţiei, scăzând suprafaţa utilă de cuibărit pentru unele specii de păsări. Intensitatea este mare şi în creştere în lipsa unui management al gunoiului în comuna Dumbrăviţa şi pe malurile lacului de care să răspundă Primăria localitaţii şi gestionarul piscicol al lacului;- cositul prea timpuriu al fâneţelor din zona malului vestic al lacului. Anual, cositul în această zonă începe înainte de 1 iunie, afectând cuibăritul speciei Crex crex. Acţiunea este constantă- abandonarea unor terenuri unde se practica cositul. Este în creştere, afectând în viitor zeci de hectare de fâneţe, loc de cuibărit al speciei Crex crex şi succesiunea vegetaţiei, invazia salciei etc.- exploatarea ilegală a turbei şi vegetaţiei de pe un eleşteu, ca practică începută în anul 2000, dar stopată în prezent. A fost dislocate complet cca. 1 ha de stufăriş uscat şi alte specii de plante. Se preconizează decolmatarea a încă 3 ha pe două eleştee ca măsură de renaturare a habitatelor vechi şi obţinerea unor suprafeţe de apă liberă în acele porţiuni;

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ049BV DUMBRAVITA* 16.2 J049BV MAGURA CODLEI* 28.4

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 20 -Pasunatul 180 A 3 -Incendiere200 B 30 0Acvacultura : peşte şi scoici 220 B 20 -Pescuit sportiv310 B 1 -Extragerea turbei 401 A 10 -Urbanizare continua421 A 10 -Depozitarea deseurilor menajere 853 A 20 -Managementul nivelelor de apa969 B 20 0Alte forme sau forme mixte de competitie

interspecifica a faunei

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 20 0Pasunatul 401 B 20 -Urbanizare continua

- creşterea cantităţilor de nutrienţi şi alte substanţe bogate în azot şi compuşi ai acestuia în eleştee care poate cauza creşterea eutrofizării bazinelor. Intensitatea este medie dar poate creşte în viitor o dată cu creşterea producţiei şi stocului piscicol şi cu intensificarea tehnologiilor de creştere a peştilor;- creşterea populaţiilor de păsări ihtiofage la eleştee, mai ales de Phalacrocorax carbo dar şi de Ardea cinerea, ceea ce a început să cauzeze conflicte cu piscicultorii. Probabil acest fenomen legat direct de creşterea densităţii peştilor este în creştere ca intensitate. Propunem plăţi compensatorii pentru pirderi.;- perturbarea / stresul cauzat de diferiţi factori păsărilor, spre exemplu: pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetaţiei şi realizarea unor cărări în stuf, gonirea păsărilor din zonele cu puiet, prin producere de zgomote, utilizarea unor arme de foc etc. Rezultatul este perturbarea păsărilor şi fragmentarea habitatului în unele cazuri. Aceste fenomene sunt rare şi punctiforme şi scad în intensitate prin pază şi informare. Ca o excepţie, gonirea păsărilor prin utilizarea unor explozibili este în creştere şi va afecta grav în viitor toate speciile de păsări sensibile, dacă nu se vor acorda despăgubiri / plăţi compensatorii pentru peştele consumat de păsările ihtiofage- turism neorganizat, haotic- construcţii preconizate de case de vacanţă, Sat de vacanţă etc.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Complexul Piscicol Dumbrăviţa- parte componentă a sitului Dumbrăviţa, a fost desemnat arie de protectie specială avifaunistică prin HG 2151-2004, iar din 2006.02.02. SIT RAMSAR având numarul 1605.

4.5. Tip de proprietate:

Complexul Piscicol Dumbravita- Lacurile si elesteele sunt in proprietatea statului roman concesionate actualmente firmei SC Doripesco SA, iar terenurile din jurul suprafetei de apa, sunt proprietati particulare.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală: Ionescu D. T., 1999, Contributions to ţe study of ţe waterwofl from Dumbrăviţa Lake and ponds (Bârsa Depression), Transylvania Review of Systematical and Ecological Research, nr.1, p. 191-195, Editura Universitatii „Lucian Blaga” Sibiu, Romania. Ionescu D. T., 2001, Aspecte ale migraţiei berzei negre (Ciconia nigra) în Depresiunea Bârsei, Ocrotirea Naturii şi a Mediului Înconjurător, t. 44 – 45, p. 95 – 98, Editura Academiei Romane, Bucuresti, Romania Ionescu D. T., 2002, Aspecte ale migraţiei păsărilor de apă în Depresiunea Bârsei, Transilvania, România, Analele Banatului, serie nouă, Muzeul Banatului, Timisoara, Romania. Ionescu D. T., 2002, Contribuţii la studiul avifaunei acvatice de interes cinegetic din Depresiunea Bârsei, Teza de Doctorat, Universitatea „Transilvania” din Braşov, Romania. ***, 2002, Documentatie in vederea constituirii Ariei Protejate in zona lacurilor de la Dumbravita si Rotbav, Judetul Brasov. Ionescu D. T., 2003, ţe ţreats and ţe trend of water bird populations in two fishpond areas from Bârsei Depression (Braşov County, Romania), Acta Oecologica, vol. X, nr. 1 – 2, p. 131 – 138, Editura Universitatii „Lucian Blaga” Sibiu, Romania. Ionescu D. T., 2003, A management plan for two fish pond areas from ţe Bârsei Depression (Braşov County, Romania), Acta Oecologica, vol. X, nr. 1 – 2, p. 139 – 146, Editura Universitatii „Lucian Blaga” Sibiu, Romania. Ionescu D. T., 2004, Criterion for legalization of two Special Protected Areas, Scientific Annals of ţe Danube Delta Institute for Research and Development., vol. 10, 28 – 31, Tulcea, Romania. Ionescu D. T., Iordache D., Popescu V., 2004, Noutăţi în protecţia zonelor umede din judeţul Braşov, Revista Pădurilor, nr. 5, p. 29 – 33, Bucuresti, Romania. ***, 2004, Documentatie privind extinderea suprafetei Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica „Lacul de acumulare Dumbravita si elesteul 10” si constituirea „Ariei de Protectie Speciala Avifaunistica „Complexul Piscicol Dumbravita”. ***, 2005, Information Sheet on Ramsar Wetlands – Dumbravita Fishing Complex, documentaţie standard completată pentru declararea zonei ca Sit Ramsar.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Complexul Piscicol Dumbrăviţa, parte componentă a sitului Dumbrăviţa, este luat în custodie din data de 02.03.2006, de către SOR si SC Doripesco SA .Teritoriul sitului apartine administrativ Municipiului Codlea, comunelor Dumbravita si Ha

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru Complexul Piscicol Dumbravita, inclus in acest sit, este in lucru regulamentul ariei protejate.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0038

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Dunăre - Olteniţa

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 28' 48''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

5 951.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

1

Max.

31

Med.

15

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 3' 47''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO032 Calaraşi93.9RO034 Giurgiu6.1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A024 Ardeola ralloides 800-1000 i C B C BA060 Aythya nyroca 25-30 p 130-240 i C B C BA021 Botaurus stellaris RC D B C BA138 Charadrius alexandrinus R D B C BA196 Chlidonias hybridus RC D B C BA197 Chlidonias niger RC D B C BA031 Ciconia ciconia 43-46 p 1300-1500 i D B C BA030 Ciconia nigra 24-33 p B B C BA081 Circus aeruginosus 8-11 p D B C BA027 Egretta alba 160-180 i D B C BA026 Egretta garzetta 300-400 i D B C BA131 Himantopus himantopus 22-24 p 40-50 i D B C BA022 Ixobrychus minutus 40-50 p RC D B C BA068 Mergus albellus RC D B C BA073 Milvus migrans 2-4 i D B C BA020 Pelecanus crispus R B B C AA393 Phalacrocorax pygmeus 120-150 i C B C BA151 Philomachus pugnax RC D B C BA034 Platalea leucorodia 120-140 i D B C BA119 Porzana porzana R D B C BA132 Recurvirostra avosetta 8-12 p 20-40 i D B C BA195 Sterna albifrons RC D B C BA193 Sterna hirundo RC D B C BA166 Tringa glareola RC D B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri17N06 511, 512

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Culturi (teren arabil)60N12 211 - 213

Păşuni3N14 231

Păduri de foioase18N16 311

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 70 0Cultivare 230 B 30 -Vanatoare 110 A 50 -Utilizarea pesticidelor 701 A 10 -Poluarea apei160 B 2 +Managementul forestier general

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 80 0Cultivare 243 A 30 -Braconaj, otravire, capcane

Alte caracteristici ale sitului:

Situl propus se afla pe Dunare intre km 451 si km 430.Situl propus cuprinde atat portiunea de Dunare cuprinsa intre Cascioarele-Chirnogi-Oltenita cat si teren agricol ce face parte din incinta indiguita Greaca-Arges-Chirnogi. Este aparata de inundatii prin: digul longitudinal Dunare cu o lungime 19,500km construit in 1967; digul Remu-Arges mal drept cu o lungime de 4,2 km con struit in 1967; digul de compartimentare(dig vechi Chirnogi) cu o lungime de 12,475km construit in 1932; digul de compartimentare (dig nord Chirnogi) cu o lungime de 2,7km construit in 1932. O parte din diguri au suferit modificari datorita constructiei canalului Dunare-Bucuresti. In acest sit propus se afla doua sisteme de desecare, Dunarica si Greaca. De foarte multe ori cand nivelul Dunarii este ridicat terenurile agricole propuse in sit sunt inundate, apa stationand pe o perioda mai lunga , 40-50 zile pe an. Evacuarea apei din incinta se face prin cele doua statii de pompare mentionate. Datorita acestui aspect de zona umeda caracteristica luncii Dunarii arealul este tranzitat de numeroase specii avifaunistice, printre acestea se numara gaste, garlite, starci, egrete, chire, chirighite etc.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 28b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 61c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaCiconia nigraHimantopus himantopusIxobrychus minutus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Ayţya nyrocaArdeola ralloidesPhalacrocorax pygmaeusPlatalea leucorodiaCiconia ciconiaEgretta albaEgretta garzetta

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Datorita faptului ca situl cuprinde o mare parte din suprafetele agricole la care se utilizeaza ingrasaminte chimice si pesticide, pot exsita riscul aparitiei unor modificari in randul pasarilor(paralizie, sterilitate). Un potential risc in reprezinta poluarea apei din raul Arges(grupa III-IV,amoniu si azot).

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Nu a fost declarat printr-un act juridic.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat 100%.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Grigore Antipa-Regiunea inundabila a Dunarii,SGA Calarasi.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

300 C 1 -Extragere de nisip si pietris 520 B 10 -Navigatie

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Ostrovul Albina si Georgescu, amplasate in dreptul localitatii Oltenita pe fluviul Dunarea se afla in administratia Directiei Silvice Calarasi, Ocolul Silvic Mitreni.Dunarea apartine pe acest sector de Directia Apele Romane Arges Vedea.Tere

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu are plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0039

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0022J Canaralele Dunării

ROSCI0071D Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

ROSCI0131D Olteniţa - Mostiştea - Chiciu

ROSCI0149D Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac

ROSCI0172D Pădurea şi Valea Canaraua Fetii - Iortmac

ROSPA0007D Balta Vederoasa

ROSPA0012D Braţul Borcea

ROSPA0054D Lacul Dunăreni

ROSPA0056D Lacul Oltina

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Dunăre - Ostroave

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 45' 48''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

16 223.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

133

Med.

18

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 13' 32''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO032 Calaraşi44.9RO023 Consţanta55.1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 2 p C A C AA293 Acrocephalus melanopogon R D B C CA229 Alcedo atthis 50 p C C C BA029 Ardea purpurea 90-120 p C B C BA024 Ardeola ralloides 90 p C B C BA396 Branta ruficollis 120 i C B C BA224 Caprimulgus europaeus 20 p D C C BA196 Chlidonias hybridus 60 p 400-600 i C B C BA197 Chlidonias niger 400 i B B C BA031 Ciconia ciconia 22-34 p 1200-2400 i D B C BA030 Ciconia nigra 4 p D B C BA081 Circus aeruginosus 14-20 p D B C CA231 Coracias garrulus 70-80 p C A C BA236 Dryocopus martius 10 p D C C CA026 Egretta garzetta 320 p C B C BA379 Emberiza hortulana 60 p C B C BA097 Falco vespertinus 18-21 p C B C BA075 Haliaeetus albicilla 3-4 p 17 i B A B AA131 Himantopus himantopus 24 i D B C BA022 Ixobrychus minutus 40 p D B C BA338 Lanius collurio 40 p D B C BA339 Lanius minor 54 p D B C AA177 Larus minutus 400 i C B C BA073 Milvus migrans 3-4 p C A B AA023 Nycticorax nycticorax 470-520 p B B C BA094 Pandion haliaetus 20 i C B C BA019 Pelecanus onocrotalus 50-150 i C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 90-120 p 240 i 300 i C B C BA234 Picus canus 30 p D C C C

A034 Platalea leucorodia 144-160 p B B C BA032 Plegadis falcinellus 120-130 p 230-400 i C B C BA120 Porzana parva 12 p C B C BA132 Recurvirostra avosetta 8 i D B C BA195 Sterna albifrons 25-30 p 400 i C B C BA193 Sterna hirundo 1000-2000 i C B C BA307 Sylvia nisoria R D B C CA166 Tringa glareola 80 i D B C C

3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1149 Cobitis taenia P C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

F Alosa pontica C C F Alosa tanaica B CF Chalcalburnus chalcoides C F Cobitis taenia C CF Gobio albipinnatus C C F Gobio kessleri C CF Gymnocephalus schraetzer C C F Misgurnus fossilis C CF Pelecus cultratus C C F Proterorhinus marmoratus C CF Rhodeus sericeus amarus C C F Sabanejewia aurata C CF Zingel streber C C F Zingel zingel C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri32N06 511, 512

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

Culturi (teren arabil)3N12 211 - 213

Păduri de foioase57N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)3N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Ostroavele din lunca Dunării sunt reprezentate prin păduri naturale şi plantaţii (cu o pondere de peste 50%), care includ mai multe tipuri de habitate de pădure şi tufărişuri de luncă.În perimetrul sitului se află aria protejată Puctul fosilifer de la Cernavoda, monument al naturii, unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o bogată faună fosilă, reprezentată prin 72 specii de corali, bivalve, gasteropode, brachiopode.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 36c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Coracias garrulusFalco vespertinusAyţya nyrocaPlatalea leucorodiaEgretta garzettaNycticorax nycticoraxPlegadis falcinellusPhalacrocorax pygmaeusArdea purpureaHaliaeetus albicillaArdeola ralloidesLanius minorCaprimulgus europaeusMilvus migrans

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Plegadis falcinellusPhalacrocorax pygmaeusAyţya nyrocaSterna hirundoTringa glareolaHimantopus himantopusCiconia ciconia

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ089CL MOROIU* 1.46

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 B 20 0Managementul forestier general 520 A 30 -Navigatie210 B 10 -Pescuit profesionist(industrial) 230 B 5 -Vanatoare 900 A 5 -Eroziunea 941 A 10 -Inundatii220 C 5 0Pescuit sportiv

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 10 0Cultivare 140 B 5 -Pasunatul 210 A 20 -Pescuit profesionist(industrial) 220 B 5 0Pescuit sportiv400 A 10 -Zone urbanizate, habitare umana 507 A 0 -Pod, viaduct

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Branta ruficollisPhalacrocorax pygmaeus

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea sitului este determinată în principal de factorii antropici, prin activităţi de transport fluvial, activităţi extractive din albia Dunării, dragajele, consolidările de maluri, pescuit comercial. Determinanţi sunt şi factorii naturali cu impact asupra habitatelor naturale şi seminaturale, cum ar fi variaţiile dramatice ale nivelului Dunării, eroziunea din cauze naturale a malurilor.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Sunt desemnate trei ostroave ca rezervatii naturale prin HG 2151/2004,respectiv ostroavele Soimul,Ciocanesti si Haralambie.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat - 88%. Proprietate privata - 12% pentru Ostroavele din jud. Calarasi-Haralambie, Ciocanesti, Pisica, Turcescul,Cianul, Tiul, Soimul, Fermecatul. Ostrovul Păcuiul lui Soare cu o suprafată de 419 ha este proprietate de stat (fond forestier de stat)în administrarea O.S. (Băneasa District I Ostrov, Canton nr. III.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:SOR-Buletin AIA iunie 2002 nr.12,Grigore Antipa- Regiunea inundabila a Dunarii.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Directia Silvica Calarasi pentru Ostroavele de pe teritoriul jud. Calarasi. Ostrovul Păcuiul lui Soare se află în administrarea Direcţiei Silvice Constanţa, O.S. Băneasa (District I Ostrov, Canton nr. III).

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru ariile protejate: Rezervatia Naturala Ostrov Soimul, Rezervatia Naturala Ostrov Ciocanesti, Rezervatia Naturala Ostrov Haralambie, planurile de management sunt definitivate si trimise spre aprobare la Academia Romana. Celelalte Ostroave, respectiv Pisica, Tiul, Turcescu, Cianul si Fermacatul nu au plan de management si nici regulament de functionare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0039_61_Dunare-Ostroave,_Vegetatie_luxurianta.jpg Enache Viorica - APM-CLROSPA0039_61_Ostroave-Dunare,_Platalea_leucorodia_si_Phalacrocorax_sp..jpg Enache Viorica - APM-CL

ROSPA0039_61_Ostrovul_Haralambie,_Dunare.jpg Enache Viorica - APM-CLROSPA0039_61_Ostrovul_Pisica,_Dunare,_Vita_de_vie_salbatica.jpg Enache Viorica - APM-CLROSPA0039_66_139_3955.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0039_66_Ostrovul_Hinog.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0040

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0201J Podişul Nord Dobrogean

ROSCI0012F Braţul Măcin

ROSPA0005D Balta Mică a Brăilei

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Dunărea Veche - Braţul Măcin

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 9' 14''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

18 759.2

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

198

Med.

17

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 59' 1''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO021 Brăila33.2RO023 Consţanta22.1RO025 Tulcea43.7RO023 Consţanta1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 12-15 p 30 i B A C AA293 Acrocephalus melanopogon R D B C CA229 Alcedo atthis 110-140 p C C C BA255 Anthus campestris 350-400 p C A C BA089 Aquila pomarina 40 i D B C BA029 Ardea purpurea 30-50 p C B C BA060 Aythya nyroca 30-50 p C B C BA021 Botaurus stellaris 12-15 p B A B BA396 Branta ruficollis 30 i C B C BA215 Bubo bubo 2 i C A C BA133 Burhinus oedicnemus 12-20 p C B C BA403 Buteo rufinus 8-11 p C A C AA243 Calandrella brachydactyla 20 p C A C BA224 Caprimulgus europaeus 50-70 p C C C BA138 Charadrius alexandrinus 4 p C B C BA196 Chlidonias hybridus 460-500 p B B C BA031 Ciconia ciconia 24 p 1200 i D B C BA030 Ciconia nigra 4 p D B C BA080 Circaetus gallicus 5-6 p C A B AA081 Circus aeruginosus 12-30 p D B C CA082 Circus cyaneus 50-60 i C B C BA083 Circus macrourus 20 i C B C AA084 Circus pygargus 1 p 60 i C A C AA231 Coracias garrulus 120-130 p B A C BA429 Dendrocopos syriacus 70-80 p C A C BA236 Dryocopus martius 15-20 p D C C CA026 Egretta garzetta 320-380 p C B C BA379 Emberiza hortulana 120-130 p C B C BA097 Falco vespertinus 22-34 p C B C BA321 Ficedula albicollis 200 i D B C BA320 Ficedula parva 200 i D B C BA075 Haliaeetus albicilla 1 p 20-30 i C A B BA092 Hieraaetus pennatus 5 i C B B BA131 Himantopus himantopus 24 p C B C B

A022 Ixobrychus minutus 40-60 p D B C BA338 Lanius collurio 400 p C B C BA339 Lanius minor 120 p C B C AA176 Larus melanocephalus 40 i D B C CA177 Larus minutus 400 i B A C BA246 Lullula arborea 300 p D A C BA242 Melanocorypha calandra 300 p C A C BA073 Milvus migrans 4-5 p B A B AA023 Nycticorax nycticorax 120-140 p C B C BA533 Oenanthe pleschanka 60-90 p C A C BA094 Pandion haliaetus 20 i C B C BA019 Pelecanus onocrotalus 100-120 i C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 180 i 200 i B A B BA151 Philomachus pugnax 200 i D B C CA234 Picus canus 30 p D C C CA034 Platalea leucorodia 80-90 i C B C BA032 Plegadis falcinellus 240-280 i C B C BA120 Porzana parva 30-80 p C B B BA132 Recurvirostra avosetta 8 p C B C BA195 Sterna albifrons 34 p C B C BA193 Sterna hirundo 400 i C B C BA307 Sylvia nisoria R D B C CA166 Tringa glareola 80 i D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri4N06 511, 512

Râuri, lacuri12N06 511, 512

Mlaştini, turbării4N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Culturi (teren arabil)30N12 211 - 213

Păşuni9N14 231

Alte terenuri arabile4N15 242, 243

Păduri de foioase35N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

La intrarea în judeţul Brăila fluviului Dunărea se desparte în trei braţe: Dunărea navigabilă (în vest), Braţul Vâlciu (în mijloc) şi Braţul Măcin (în est). Braţul Măcin realizeaza limita dintre judeţul Brăila şi judeţele Tulcea şi Constanţa, iar impreună cu Braţul Vâlciu delimitează Insula Mare a Brăilei. Insula Mare a Brăilei cuprinde o suprafaţă mare de terenuri agricole şi s-a format prin indiguirea Bălţii Brăilei, din care a rămas cu regim liber de inundaţie Bălta Mică a Brăilei.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 63b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 55c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Coracias garrulusFalco vespertinusAyţya nyrocaAccipiter brevipesAnţus campestrisLanius minorLanius collurioCalandrella brachydactyla

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Pelecanus crispusAccipiter brevipes

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ085BR INSULA MICA A BRAILEI* 0.007

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

210 B 0 -Pescuit profesionist(industrial) 220 C 0 -Pescuit sportiv520 B 0 -Navigatie 701 B 0 -Poluarea apei

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 0 -Cultivare 703 A 0 -Poluarea solului870 B 0 -Diguri, indiguiri, plje artificiale

Branta ruficollisPelecanus onocrotalusPhalacrocorax pygmaeus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Phalacrocorax pygmaeusAnser albifrons

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

- braconaj - vânătoarea in timpul cuibăritului - vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor

periclitate - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului

(colonii) - desecarea zonelor umede - industrializare şi extinderea zonelor urbane - pescuitul sportiv în

imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate - electrocutare si coliziune cu linii electrice -

pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare - arderea stufului - arderea vegetaţiei (a

miriştii şi a pârloagelor) - amplasare de generatoare eoliene - turismul in masă - înmulţirea necontrolată a

speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0041

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Eleşteele Iernut - Cipău

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 15' 36''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

454.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

270

Max.

304

Med.

279

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 26' 25''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO075 Mureş100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 3 p DA089 Aquila pomarina 1 p DA060 Aythya nyroca 2-3 p 30-50 i DA021 Botaurus stellaris 1 p 10-30 i DA031 Ciconia ciconia 3-4 p DA081 Circus aeruginosus 1 p DA429 Dendrocopos syriacus 6-8 p DA022 Ixobrychus minutus 20-30 p 200-250 i DA120 Porzana parva 20-35 p 80-100 i C B C BA023 Nycticorax nycticorax 8-12 p 200-300 i C B C BA339 Lanius minor 2-5 p DA338 Lanius collurio 10-12 p DA002 Gavia arctica 5-10 i DA001 Gavia stellata 3-5 i DA396 Branta ruficollis 5-20 i DA393 Phalacrocorax pygmeus 5-20 i DA029 Ardea purpurea 50-100 i DA026 Egretta garzetta 100-200 i DA027 Egretta alba 40-60 i DA024 Ardeola ralloides 2-10 i DA030 Ciconia nigra 20-30 i DA034 Platalea leucorodia 0-20 i DA140 Pluvialis apricaria 5-50 i DA151 Philomachus pugnax 2000-2500 i DA166 Tringa glareola 800-1200 i DA131 Himantopus himantopus 6-10 i DA132 Recurvirostra avosetta 5-25 i DA197 Chlidonias niger 50-250 i DA196 Chlidonias hybridus 200-300 i D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri45N06 511, 512

Mlaştini, turbării6N07 411, 412

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Culturi (teren arabil)18N12 211 - 213

Alte terenuri arabile6N15 242, 243

Alte terenuri arabile12N15 242, 243

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)13N23 1xx

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

210 C 80 -Pescuit profesionist(industrial) 220 B 60 -Pescuit sportiv230 B 100 -Vanatoare

- Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Alte caracteristici ale sitului:

Sunt elestee create prin indiguire, alimentare apa prevazuta prin pompare din raul Mures, aflat in apropiere. In ultima perioada precipitatiile sunt cele care ridica nivelul apei periodic, mai ales la elesteul Iernut, bazinul 2. Elesteele au fost create in anul 1975 Iernut- 2 elestee cu suprafata de 108 ha si in anul 1983 Cipau - 4 elestee cu suprafata de 57 ha. La elesteele Iernut s-a dezvoltat pe margini si in mijlocul bazinului 2 vegetatie acvatica dura - stufarisuri, dar si vegetatie arborescenta, predominant cu salcii.Au dezavantajul ca sunt situate in apropiere de localitati de campie si presiunea este semnificativa asupra faunei ornitologice.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 28 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C4 – aglomerări mari de păsări acvatice

Cele două ferme piscicole reprezintă un loc important de popas pentru păsările migratoare din Transilvania, şi adăpostesc regulat între 35 000 – 48 000 ex. de păsări de apă. Sunt lacuri artificiale situate lângă râul Mureş, care au fost înfiinţate la începutul anilor ’70. În ultimii ani, la Iernut, datorită creşterii sălciilor în mijlocul unuia dintre lacuri s-a format o mică colonie de stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), care, pe lângă un managemant adecvat, ar putea creşte în următorii ani. Impactul antropic este mai accentuat la Iernut din cauza deranjului datorită numărului mare de pescari în unele perioade şi probleme legate de managementul bazinelor piscicole, respectiv vânătoarea.

4.3. Vulnerabilitate:

1. braconaj2. vânătoarea in timpul cuibăritului3. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor4. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)5. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 6. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes7. industrializare şi creşterea zonelor urbane8. prinderea păsărilor cu capcane9. pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate10. electrocutare si coliziune in linii electrice 11. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere12. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare13. arderea stufului în perioada de cuibărire14. arderea stufului15. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

S.C.Zau de Campie S.A. este in curs de privatizare, proprietarul va deveni o firma privata italiana.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:

Baza de date Milvus, dar si documentatia de infiintare rezervatie avifaunistica Iernut, avizat in anul 2006 de COMN al Academiei Romane.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate Intensitate % Infl.402 B 50 -Urbanizare discontinua

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Responsabilitatea conservarii o are proprietarul elesteelor S.C. Zau de campie S.A, iar dupa incheierea privatizarii responsabilitatea trece la noii proprietari.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Exista un plan de mangement al pescuitului, care prevede golirea elesteelor toamna pe rand, cu trecerea apei in elesteul urmator. Acest management este favorabil conservarii speciilor de pasari.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0042

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0213J Râul Prut

ROSCI0222F Sărăturile Jijia Inferioară - Prut

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Eleşteele Jijiei şi Miletinului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 18' 19''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

19 425.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

32

Max.

185

Med.

62

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 23' 58''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO013 Iaşi100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A060 Aythya nyroca 20-30 p 2000-2700 i C B C BA021 Botaurus stellaris 5-10 p D B C CA022 Ixobrychus minutus 5-10 p D B C CA023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C CA024 Ardeola ralloides 30-40 p C B C CA026 Egretta garzetta 30-50 p C B C CA027 Egretta alba 30-40 p 150-240 i C B C BA029 Ardea purpurea 20-30 p 80-120 i C B C BA031 Ciconia ciconia 2500-5000 i B B C BA034 Platalea leucorodia 26-40 p C B C BA042 Anser erythropus 20-30 i A B B BA080 Circaetus gallicus 10-15 i C B C CA081 Circus aeruginosus 15-20 p C B C CA082 Circus cyaneus 2-5 i D B C CA084 Circus pygargus 1-2 p B B C AA097 Falco vespertinus 30-40 p B A C AA131 Himantopus himantopus 15-20 i D B C CA132 Recurvirostra avosetta 18-25 p 50-75 i D B C CA151 Philomachus pugnax 3600-4500 i C B C BA166 Tringa glareola 200-350 i D B C CA177 Larus minutus 20-30 i D B C CA193 Sterna hirundo 60-80 p C B C CA196 Chlidonias hybridus 60-80 p C B C CA197 Chlidonias niger 15-30 p C B C CA224 Caprimulgus europaeus 3-5 p D B C CA229 Alcedo atthis 10-20 p D B C CA231 Coracias garrulus 2 p D B C CA255 Anthus campestris 15-20 p D B C CA338 Lanius collurio 30-40 p D B C CA339 Lanius minor 30-40 p C B C CA393 Phalacrocorax pygmeus 100-180 i C B C CA404 Aquila heliaca 3-5 i A B B BA154 Gallinago media 20-50 i A A B B

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

P Iris sintenisii ssp. brandzae A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri10N06 511, 512

Râuri, lacuri3N06 511, 512

Mlaştini, turbării6N07 411, 412

Culturi (teren arabil)31N12 211 - 213

Păşuni47N14 231

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Alte caracteristici ale sitului:

Zonă umedă propusă ca sit RAMSAR şi zonă de importanţă avifaunistică identificată de către Bird Life International.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 30c) numar de specii periclitate la nivel global: 9

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Falco vespertinusAyţya nyrocaPlatalea leucorodiaArdea purpureaArdeola ralloidesChlidonias nigerEgretta albaCircus pygargus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Ayţya nyrocaAnser anserAyţya nyrocaAnser eryţropusAquila heliacaCiconia ciconia

Situl este important pentru iernat pentru rate, gaste.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea sitului este dată de activităţile de piscicultură şi exploatare piscicolă(antropizare), sărăturare, eroziune.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):A FOST DEPUSă OFICIAL, IN ANUL 2000, DOCUMENTAţIA ŞTIINţIFICă NECESARă PENTRU DESEMNAREA ZONEI CA „SIT RAMSAR”

4.5. Tip de proprietate:

55% proprietăţi particulare45% proprietate de stat

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Proiect Vlădeni 2000 - Conservarea biodiversităţii în zona umedă Vlădeni (judeţul Iaşi) - volum elaborat la Universitatea Al.I.Cuza Iaşi, în vederea declarării sitului ca sit RAMSAR.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ052IS0 GROPNITA* 5.6

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

200 A 60 +Acvacultura : peşte şi scoici 140 B 30 -Pasunatul 100 C 10 -Cultivare 290 B 50 -Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare la

care nu se refera mai sus210 C 40 0Pescuit profesionist(industrial)

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

110 C 10 -Utilizarea pesticidelor 120 C 10 -Fertilizarea 140 B 30 -Pasunatul

Organismul responsabil pentru managementul sitului:S.C. Pescaris S.A. Iaşi - concesionar

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0043

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0085H Frumoasa

ROSCI0132D Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu

ROSCI0188D Parâng

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Frumoasa

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 23º 51' 44''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

131 182.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

351

Max.

2254

Med.

1450

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 35' 34''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO071 Alba17.8RO053 Hunedoara1RO076 Sibiu61.1RO045 Vâlcea20.1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A241 Picoides tridactylus 250-300 p C B C BA104 Bonasa bonasia 500-600 p B B C BA217 Glaucidium passerinum 80-100 p B B C BA223 Aegolius funereus 300-350 p B B C BA220 Strix uralensis 70-80 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 50-60 p DA236 Dryocopus martius 300-400 p C B C BA239 Dendrocopos leucotos 150-230 p C B C BA320 Ficedula parva 1200-2000 p C B C BA321 Ficedula albicollis 7000-12000 p B B C BA108 Tetrao urogallus 300-500 i B B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Aegolius funereus B C B Bonasa bonasia B CB Caprimulgus europaeus D C B Dendrocopos leucotos C CB Dryocopus martius C C B Ficedula albicollis B CB Ficedula parva C C B Glaucidium passerinum B CB Pernis apivorus D C B Picoides tridactylus C CB Picus canus C C B Strix uralensis C CB Tetrao urogallus B C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Tufişuri, tufărişuri3N08 322

Pajişti naturale, stepe14N09 321

Păduri de foioase9N16 311

Păduri de conifere61N17 312

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Păduri de amestec9N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)4N26 324

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ048SB TALMACEL* 1.13 J048SB LOTRIOARA+ 17.3J048SB IEZERELE CINDRELULUI+ 1.28 J046AB OASA* 6.57J072VL OBARSIA LOTRULUI - LATORITA* 0.09

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

166 B 5 +Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare

167 B 2 0Exploatare fara replantare

170 C 0 +Cresterea animalelor 171 C 1 +Furajare stocuri de animale190 C 0 0Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se

refera la cele de mai sus220 C 0 0Pescuit sportiv

230 B 100 -Vanatoare 243 C 2 -Braconaj, otravire, capcane403 C 0 0Habitare dispersata 501 B 1 -Poteci,trasee, trasee pentru ciclism600 C 2 -Structuri (complexe) pentru sport si odihna 622 C 1 +Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate625 B 0 -Planorism, delta plan, parapanta, balon. 960 A 0 +Relatii interspecifice ale faunei972 C 0 -Parazitismul 967 B 0 -Antagonism cu animalele domestice

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 0 +Cultivare 102 C 0 +Cosire/Taiere

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 2 specii cocoş de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus).

Regiune de munte cu păduri de conifere, mai puţin mixte şi cu zone descoperite-alpine. Este o zonă valoroasă peisajistică cu un impact antropic nesemnificativ. În pădurile întinse de conifere găsim efective importante la cocoşul de munte şi la ciocănitoarea de munte. În număr mai mic întâlnim şi specii ca ierunca (Bonasa bonasia), minuniţa (Aegolius funereus) şi ciuvica (Glaucidium passerinum).

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. turismul necontrolat5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

Aproximativ 45% se află în proprietate privată iar restul suprafeţei se află în proprietatea statului.

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

140 C 0 +Pasunatul 160 B 0 -Managementul forestier general161 C 0 +Plantare de pădure 162 B 0 +Plantare artificiala164 B 0 +Curatarea padurii 167 C 0 -Exploatare fara replantare170 B 0 +Cresterea animalelor 230 C 0 -Vanatoare 243 C 0 -Braconaj, otravire, capcane 403 C 0 0Habitare dispersata502 A 0 -Drumuri, drumuri auto 622 B 0 0Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate623 B 0 -Vehicule motorizate 960 C 0 +Relatii interspecifice ale faunei961 C 0 0Competitiea (exemplu: pescarus/chira) 965 C 0 0Predatorismul 972 C 0 -Parazitismul

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0044

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Grădiştea - Căldăruşani - Dridu

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 19' 34''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

6 642.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

44

Max.

101

Med.

80

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 40' 57''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO082 Ilfov78.3RO035 Ialomiţa21.7

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A024 Ardeola ralloides 35-50 p 20-200 i D B C BA060 Aythya nyroca 25-28 i C B C BA021 Botaurus stellaris 7-8 p D B C BA197 Chlidonias niger R D B C BA031 Ciconia ciconia 2 p D B C BA081 Circus aeruginosus 3-4 p D B C BA038 Cygnus cygnus 3-8 i D B C BA027 Egretta alba 40-210 i C B B BA026 Egretta garzetta 40-60 p 60-200 i D B C BA131 Himantopus himantopus R D B C BA022 Ixobrychus minutus 12-20 p D B C BA068 Mergus albellus R D B C BA023 Nycticorax nycticorax 70-80 p C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 80-90 i C B C BA151 Philomachus pugnax 400-700 i D B C BA120 Porzana parva RC D B C CA119 Porzana porzana 7-8 p D B C BA132 Recurvirostra avosetta R D B C BA193 Sterna hirundo RC D B C BA166 Tringa glareola 40-80 i D B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri13N06 511, 512

Râuri, lacuri2N06 511, 512

Mlaştini, turbării2N07 411, 412

Culturi (teren arabil)27N12 211 - 213

Păşuni11N14 231

Păduri de foioase45N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Sursa: APM-IF Ene A Jul 18 2006 12:30PM : Lacul si Padurea Caldarusani se afla la 45 km de Bucuresti si reprezinta o zona turistica mult cautata. Lacul este un vechi liman fluviatil (de 6m lungime si 5m adancime), padurea din jurul lui formand o vegetatie forestiera ce adaposteste

specii de stejar, plop, salcii, etc. Zona Caldarusani reprezinta un mozaic de habitate (acvatic, padure, pajiste), relativ izolat de presiunea antropica. Pe malul lacului se afla Manastirea Caldarusani, punct de atractie turistic si istoric. Manastirea a fost ctitorita de domnitorul Matei Basarab in anul 1638, lacasul reprezentand un important centru de cultura, in care au fost expuse colectii de manuscrise bisericesti, cat si alte tiparituri religioase.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 23b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 60c) numar de specii periclitate la nivel global: 3

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaArdeola ralloidesNycticorax nycticorax

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Phalacrocorax pygmaeusArdeola ralloidesEgretta albaCygnus cygnusAnser albifrons

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4.

Sursa: APM-IF Ene A Jul 18 2006 2:00PM : Zona Caldarusani reprezinta un complex de ecosisteme (lac si padure limitrofa acestuia), fiind un mediu propice pentru dezvoltarea speciilor de flora si fauna salbatica. In urma cercetarilor efectuate in teren, au fost identificate aproximativ 70 de specii de pasari, unele regasindu-se in Anexa I a Directivei 79/409 EEC privind conservarea pasarilor salbatice adoptata la 2 aprilie 1979 ( Ciconia ciconia, Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, Circus pygarcus, Sterna hirundo, s.a.).

4.3. Vulnerabilitate:

- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în

agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu

utilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor

agricole ca cositul sau păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor,

pe zone de şes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) -

arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - scoaterea puilor pentru comerţ ilegal - reglarea cursurilor

râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene

- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca

rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii-

adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni,

fânaţe etc.) - arderea stufului în perioada de cuibărire

Sursa: APM-IF Ene A Jul 18 2006 2:13PM : Lacul si Padurea Caldarusani reprezinta o zona turistica mult cautata, in special de amatorii de pescuit si vanatoare (zona fiind propice vanatorii de iepuri, fazani s.a.). Sub acest aspect, zona poate fi considerata vulnerabila.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

Sursa: APM-IF Ene A Jul 18 2006 2:14PM : Proprietate privata si proprietatea statului

4.6 Documentaţie:

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 30 0Cultivare 890 B 5 -Alte schimbari induse de oameni in conditiile hidraulice

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0044_89_Camp_Lacul_Caldarusani.jpg.jpg Ene Ana-Maria - APM-IFROSPA0044_89_Exemplar_de_Phalacrocorax_carbo_pe_Lacul_Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IFROSPA0044_89_Lacul_Caldarusani_1.jpg Ene Ana-Maria - APM-IFROSPA0044_89_Lacul_Caldarusani_2.jpg Ene Ana-Maria - APM-IFROSPA0044_89_Lacul_Caldarusani_3.jpg.jpg Ene Ana-Maria - APM-IFROSPA0044_89_Lacul_Caldarusani_4.jpg.jpg Ene Ana-Maria - APM-IFROSPA0044_89_Manastirea_Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IFROSPA0044_89_Padurea_Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IFROSPA0044_89_Peisaj_cu_maci-Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IFROSPA0044_89_Phalacrocorax_carbo_pe_Lacul_Caldarusani.jpg Ene Ana-Maria - APM-IF

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0045

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0085D Frumoasa

ROSCI0087H Grădiştea Muncelului - Ciclovina

ROSCI0236D Strei - Haţeg

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Grădiştea Muncelului - Cioclovina

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 23º 13' 54''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

38 116.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

356

Max.

1678

Med.

950

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 34' 19''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO071 Alba1RO053 Hunedoara99

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A089 Aquila pomarina 8-10 p DA080 Circaetus gallicus 2-3 p C B C BA072 Pernis apivorus 35-40 p C B C BA104 Bonasa bonasia 135-155 p C B C BA122 Crex crex 5-10 p DA215 Bubo bubo 2-3 p C B C BA223 Aegolius funereus 20-25 p DA217 Glaucidium passerinum 2-4 p DA220 Strix uralensis 50-60 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 5-10 p DA234 Picus canus 220-260 p C B C BA239 Dendrocopos leucotos 220-250 p C B C BA238 Dendrocopos medius 15-30 p DA236 Dryocopus martius 80-100 p C B C BA321 Ficedula albicollis 12200-14700 p B B C BA320 Ficedula parva 2500-3000 p C B C BA338 Lanius collurio 200-250 p DA246 Lullula arborea 150-250 p DA108 Tetrao urogallus 15-20 i C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bufo bufo A A Bufo viridis CA Hyla arborea C A Rana dalmatina CA Rana temporaria A A Salamandra salamandra AB Accipiter gentilis D C B Aegolius funereus D CB Alauda arvensis D C B Anthus trivialis D CB Apus apus D C B Apus melba D CB Aquila chrysaetos D C B Aquila pomarina D CB Aquila pomarina D C B Asio otus D CB Bonasa bonasia C C B Bonasa bonasia D C

B Bubo bubo C C B Bubo bubo C CB Buteo buteo D C B Buteo lagopus D CB Caprimulgus europaeus D C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Carduelis spinus D C B Ciconia ciconia D CB Ciconia ciconia C B Ciconia ciconia C CB Ciconia nigra C C B Ciconia nigra C CB Circaetus gallicus C C B Circaetus gallicus C CB Coccothraustes coccothraustes D C B Columba palumbus D CB Coturnix coturnix D C B Crex crex D CB Crex crex D C B Cuculus canorus D CB Delichon urbica D C B Dendrocopos leucotos C CB Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos medius D CB Dendrocopos medius D C B Dryocopus martius D CB Dryocopus martius C C B Emberiza cia D CB Erithacus rubecula D C B Falco peregrinus B CB Falco subbuteo D C B Falco tinnunculus D CB Ficedula albicollis D C B Ficedula albicollis B CB Ficedula hypoleuca D C B Ficedula parva C CB Ficedula parva D C B Fringilla coelebs D CB Fringilla montifringilla D C B Glaucidium passerinum D CB Hippolais icterina D C B Hirundo daurica D CB Hirundo rustica D C B Jynx torquilla D CB Lanius collurio D C B Lanius collurio D CB Lanius excubitor D C B Lullula arborea C CB Lullula arborea D C B Luscinia megarhynchos D CB Miliaria calandra D C B Monticola saxatilis D CB Motacilla alba D C B Motacilla cinerea D CB Muscicapa striata D C B Oenanthe oenanthe D CB Otus scops D C B Pernis apivorus C CB Pernis apivorus C C B Phoenicurus ochruros D CB Phoenicurus phoenicurus D C B Phylloscopus collybita D CB Phylloscopus trochilus D C B Picus canus C CB Picus canus D C B Prunella modularis D CB Pyrrhula pyrrhula D C B Regulus ignicapillus D CB Regulus regulus D C B Saxicola rubetra D CB Saxicola torquata D C B Serinus serinus D CB Streptopelia turtur D C B Strix uralensis C CB Strix uralensis C C B Sturnus vulgaris D CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia communis D CB Sylvia curruca D C B Sylvia curruca D CB Tetrao urogallus C C B Tetrao urogallus D CB Turdus merula D C B Turdus philomelos D CB Turdus pilaris D C B Turdus torquatus D CB Turdus viscivorus D C B Upupa epops D CI Sophrochaeta dacica B P Botrychium multifidum CP Cephalaria radiata A P Hepatica transsilvanica BP Sorbus borbasii B P Symphytum cordatum BP Thymus comosus B R Anguis fragilis AR Coronella austriaca C R Elaphe longissima CR Lacerta agilis C R Lacerta viridis CR Natrix tessellata C R Podarcis muralis CR Vipera ammodytes C R Vipera berus A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe7N09 321

Păşuni3N14 231

Alte terenuri arabile11N15 242, 243

Păduri de foioase64N16 311

Păduri de conifere8N17 312

Păduri de amestec4N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)3N26 324

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ047HD MAGURENI* 0.01

Alte caracteristici ale sitului:

Cartea de vizită a acestei propuneri SPA o constituie până în momentul de faţă Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina ( P.N.G.M.-C. ), care ocupă o suprafaţă de 38.184 ha şi cuprinde un complex de obiective de o deosebită importanţă arheologică, antropologică, etnografică, geologică, speologică, faunistică şi floristică, repartizate armonios în cadrul unor ansambluri de peisaje naturale de excepţie – încă nealterate de activităţi umane majore, caracterizate printr-o prezenţă notabilă a pădurilor(peste 69% din suprafaţa totală), a pajiştilor şi, pe suprafeţe mult mai restrânse, a unei agriculturi arhaice, tradiţionale. În parcul natural este localizat sistemul celor 8 cetăţi fortificate din jurul capitalei politice, culturale şi religioase a Daciei – Sarmizegetusa Regia – cetatea de scaun a regilor Burebista şi Decebal, precum şi un mare număr de rezervaţii şi monumente ale naturii (peşteri, chei, avene şi alte fenomene carstice), care conferă parcului excepţionale valenţe istorice, naturale, ştiinţifice, educative şi turistice. În P.N.G.M.- C. sunt cuprinse, pe baza legislaţiei în vigoare, un număr de 6 rezervaţii şi monumente ale naturii, precum şi 10 monumente istorice de valoare naţională excepţională. Din prima categorie fac parte: Complexul carstic Ponorâci – Ciclovina, Peştera Şura Mare, Peştera Tecuri, Punctul fosilifer Ohaba Ponor, Cheile Crivadiei, Dealul şi Peştera Bolii. Lista monumentelor istorice de valoare naţională din parcul natural cuprinde: Turnul Crivadia, nivelurile de locuire musteriană (corespunzătoare paleoliticului mijlociu) din peştera Bordu Mare, precum şi sistemul celor 8 fortificaţii dacice, din rândul cărora se desprinde sub raportul importanţei istorice şi a complexităţii ei – capitala politică, culturală şi religioasă a Daciei - Sarmizegetusa. Substratul geologic este alcătuit preponderent din şisturi cristaline mezometamorfice (gnaise, paragnaise, amfibolite, micaşisturi). Rocile sedimentare se întâlnesc în partea vestică, sudică şi sud-estică a parcului şi sunt reprezentate prin calcare mezozoice (cretacice şi jurasice). Vegetaţia parcului natural este specifică etajului montan, definită fizionomic prin prezenta pädurilor de foioase în alternanţă cu pajişti (în special pajişti secundare instalate în urma defrişărilor), fâneţe şi stâncării cu vegetaţie xerotermofilă, mezoxerotermofilä. In sud-vestul parcului au fost identificate suprafeţe cu vegetaţie termofilă bogată în elemente de origine sudică, mediteraneană. Diversitatea aspectelor morfologice ale terenului şi varietatea florei sălbatice, precum şi impactul antropic redus asupra acestor teritorii, constituie atuuri pentru conservarea in situ a speciilor avifaunistice de interes comunitar identificate în acest parc natural.

4.2. Calitate şi importanţă:C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 7 speciiieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva)

Zona propusă constă din Parcul Natural Grădiştea Muncelului, care include mai multe tipuri de habitate cu populaţii importante de păsări. Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt pădurile întinse de fag şi de amestec. În aceste păduri puţin deranjate găsim populaţii însemnate din mai multe specii. Astfel găsim trei specii de ciocănitoare şi două de muscari care au efective importante pe plan naţional. Populaţii însemnate are şi huhurezul mare şi ierunca. În etajul de conifere parcului sunt populaţii bune din speciile caracteristice acestei zone, iar în pădurile în înconjurate cu zone deschise cuibăresc mai multe specii de răpitoare.

4.3. Vulnerabilitate:

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 7 specii ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva) Zona propusă constă din Parcul Natural Grădiştea Muncelului, care include mai multe tipuri de habitate cu populaţii importante de păsări. Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt pădurile întinse de fag şi de amestec. În aceste păduri puţin deranjate găsim populaţii însemnate din mai multe specii. Astfel găsim trei specii de ciocănitoare şi două de muscari care au efective importante pe plan naţional. Populaţii însemnate are şi huhurezul mare şi ierunca. În etajul de conifere parcului sunt populaţii bune din speciile caracteristice acestei zone, iar în pădurile în înconjurate cu zone deschise cuibăresc mai multe specii de răpitoare. Defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 4. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 7. braconaj 8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului 11. prinderea păsărilor cu capcane 12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 13. cositul în perioada de cuibărire 14. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 15. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, care se suprapune propunerii de SPA cu acelaşi nume, a fost desemnat ca arie naturală protejată (parc natural) prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

4.5. Tip de proprietate:

Aprox. 60% din suprafaţa sitului se află în fond forestier (26371,6 ha); 79,6% din suprafaţa fondului forestier inclus sitului este proprietate a statului român, 3% este deţinută de persoane fizice, iar restul de 17,4% este în proprietatea composesoratelor, şcolilor, parohiilor şi primăriilor locale.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

102 C 0 -Cosire/Taiere 140 C 0 0Pasunatul 164 C 0 0Curatarea padurii 230 C 0 0Vanatoare 243 C 0 -Braconaj, otravire, capcane 421 C 0 -Depozitarea deseurilor menajere608 C 0 -Locuri de campare si zone de parcare pentru

rulote900 C 0 -Eroziunea

502 C 0 0Drumuri, drumuri auto 624 C 0 0Drumetii montane, alpinism, speologie.

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 0 0Cultivare 102 C 0 0Cosire/Taiere400 C 0 0Zone urbanizate, habitare umana 502 C 0 0Drumuri, drumuri auto511 C 0 0Linii electrice

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, care se suprapune site-ului Grădiştea Muncelului-Cioclovina-pIBA, are administraţie proprie.Persoane de contact: Mihaela Ionescu (director parc), Remus Papp (biolog parc)Sediul Administraţ

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Planul de Management pentru parcul natural din Munţii Şureanu este în etapa finală de realizare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0046

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Gruia - Gârla Mare

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 22º 48' 22''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 756.2

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

27

Max.

90

Med.

40

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 10' 42''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO043 Mehedinţi100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A024 Ardeola ralloides 160-230 p D B B BA060 Aythya nyroca 100-120 p D B B BA021 Botaurus stellaris 28-44 p C B B BA196 Chlidonias hybridus 60 p C B B BA081 Circus aeruginosus 2 p D B B BA027 Egretta alba D B B BA511 Falco cherrug 1 p B A C BA075 Haliaeetus albicilla 1-3 p D B B BA131 Himantopus himantopus 2 p D B B BA022 Ixobrychus minutus 12 p D B B BA023 Nycticorax nycticorax 380-440 p D B B BA019 Pelecanus onocrotalus R D B B BA393 Phalacrocorax pygmeus 120-140 p 240 i 300-800 i B B C BA193 Sterna hirundo D B B BA231 Coracias garrulus 70-80 p D C C CA034 Platalea leucorodia 254-280 p D C C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri8N06 511, 512

Mlaştini, turbării21N07 411, 412

Păşuni8N14 231

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Păduri de foioase35N16 311

Vii şi livezi2N21 221, 222

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)24N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situat în lunca inundabilă a Dunării, acest sit urmează forma ţărmului stâng al fluviului. Vegetaţia emersă nu s-a putut dezvolta prea mult, în schimb cea submersă (în care predomină Myriophyllum şi Potamogeton) este abundentă şi constituie suport pentru cuiburile de corcodel mare Podiceps cristatus şi de chirighiţă cu obraji albi Chlidonias hybridus.Balta Gruia atrage în această zonă un număr impresionant de păsări, atât ca număr de specii, cât şi de indivizi, în perioada de vară dar şi pentru iernare.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 20 -Cultivare 110 C 5 -Utilizarea pesticidelor120 C 5 -Fertilizarea 140 B 20 -Pasunatul 160 C 15 0Managementul forestier general 180 C 2 -Incendiere210 C 5 -Pescuit profesionist(industrial) 220 C 5 -Pescuit sportiv502 B 1 -Drumuri, drumuri auto 701 C 2 -Poluarea apei840 B 10 0Inundarea 900 C 5 0Eroziunea

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 20 -Cultivare 110 C 5 -Utilizarea pesticidelor

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 19b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 89c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaFalco cherrugPhalacrocorax pygmaeusNycticorax nycticoraxPhalacrocorax pygmaeusArdea purpureaEgretta garzettaArdeola ralloidesHaliaeetus albicillaBotaurus stellaris

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Phalacrocorax pygmaeusPhalacrocorax carbo

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Ayţya ferinaPhalacrocorax pygmaeus

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Poluarea apelor cu nitraţii proveniţi din surse agricole.Fauna sălbatică şi cu deosebire păsările înregistrează perturbări mari, urmare a modificării condiţiilor de adăpost şi linişte prin tăieri de vegetaţie lemnoasă, de circulaţia cu animale domestice, de incendierea stufului şi a resturilor de vegetaţie agricolă. De asemenea, amenajările piscicole afectează populaţiile actuale de păsări, cuibăritoare sau de tranzit.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl include o zonă umedă (Gârla Mare - Salcia, 907 ha), zonă declarată arie protejată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Mehedinţi nr. 13/10.07.2000. Suprafaţa acestuia este însă mult mai mare, incluzând şi suprafeţe fără regim de protecţie.

4.5. Tip de proprietate:

Situaţia juridică a terenurilor se prezintă astfel: proprietate de stat 14,8%, proprietate comunală 10,7%, proprietate privată 74,5%.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1.Ariile de importanţă avifaunistică din România - documentaţii, S.O.R., editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004.2.Studiu de fundamentare privind protecţia oficială a unor zone naturale şi monumente ale naturii din judeţul Mehedinţi.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

120 C 5 -Fertilizarea 140 C 10 -Pasunatul 160 C 15 0Managementul forestier general 180 C 5 -Incendiere502 B 10 -Drumuri, drumuri auto 520 B 10 -Navigatie853 B 10 0Managementul nivelelor de apa

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Autorităţile administraţiei locale.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru zona umedă aflată sub regim de protecţie la nivel local există un regulament de administrare, însă pentru restul site-ului nu sunt astfel de reglementări.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0047

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Hunedoara Timişană

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 12' 40''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 536.7

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

99

Max.

168

Med.

129

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 59' 21''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO051 Arad77.1RO054 Timiş22.9

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A255 Anthus campestris 10-11 p C B C BA403 Buteo rufinus 2-3 i DA031 Ciconia ciconia 5-7 p DA081 Circus aeruginosus 1-2 p DA082 Circus cyaneus 4-6 i DA084 Circus pygargus 0-1 p 10-20 i DA080 Circaetus gallicus 1 p C B C BA231 Coracias garrulus 8-12 p C B C BA122 Crex crex 1-2 p DA429 Dendrocopos syriacus 6-8 p DA097 Falco vespertinus 60-72 p B B C CA338 Lanius collurio 90-100 p DA339 Lanius minor 20-25 p D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)48N12 211 - 213

Păşuni45N14 231

Vii şi livezi3N21 221, 222

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

Zona de campie formata din parcele de teren agricol proprietate privata traversata de un canal colector situata langa localitatea Hunedoara Timisana .

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 7 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C1 – specii de interes conservativ global – 2 speciidumbrăveancă (Coracias garrulus), vânturel de seară (Falco vespertinus).

Regiune de câmpie cu zone agricole şi păşuni aride, habitatul tipic al celor două specii prioritare. Amândouă specii folosesc aceste arii ca terenuri de vânătoare.Colonia de vânturei se află în cuiburile de cioară de semănătură din trei pâlcuri de salcâm, care sunt afectate într-o oarecare măsură de

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

120 B 5 -Fertilizarea 100 B 80 0Cultivare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 75 0Cultivare

intervenţia omului (tăierea arborilor şi deranjul coloniei de către vânători în timpul cuibăritului). Este cea mai importantă colonie de vânturel de seară din România şi al doilea ca mărime din Bazinul Carpatic, unde se desfăşoară un proiect Life pentru salvarea speciei.

4.3. Vulnerabilitate:

1. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)2. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. braconaj5. 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)8. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)9. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal10. folosirea pesticidelor11. electrocutare si coliziune in linii electrice12. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 13. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari14. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 15. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci16. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate17. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)18. industrializare şi creşterea zonelor urbane19. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):A fost desemnat de catre ONG Grupul Milvus, loc. Targu-Mures.

4.5. Tip de proprietate:

In cadrul teritoriului propus sunt atat terenuri de stat cat si private. APM Arad, a trimis adrese catre primariile cuprinse in situl propus, pentru furnizarea de informatii privind suprafetele de teren private si de stat. Pe teritoriul judetului Timis situl este format din terenuri agricole private .

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Primariile din zona APM Arad

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu exista plan de management pentru Hunedoara Timisana. Nu există plan de management pentru suprafaţa din judeţul Timiş.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0047_69_H.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0047_69_H1.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0047_69_H2.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0047_69_H3.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0047_69_H4.jpg Patko Camelia - APM-AR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0048

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Ianca - Plopu - Sărat

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 40' 7''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 982.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

1

Max.

37

Med.

12

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 12' 11''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO021 Brăila100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 4 p D B B CA029 Ardea purpurea 12 i C B B BA060 Aythya nyroca 18-22 p D B B BA021 Botaurus stellaris 2 i D B B BA396 Branta ruficollis 600 i B B B AA031 Ciconia ciconia 5 p D B B BA081 Circus aeruginosus 2 p D B B CA027 Egretta alba 20 i C B B BA026 Egretta garzetta 60 i D B B BA135 Glareola pratincola 61 p C B B CA131 Himantopus himantopus 36 p D B B CA022 Ixobrychus minutus 4 p D B B BA177 Larus minutus 10 i D B B CA019 Pelecanus onocrotalus 200 i C B B BA393 Phalacrocorax pygmeus 180 i C B B BA151 Philomachus pugnax 50 i D B B CA034 Platalea leucorodia 60 i D B B BA032 Plegadis falcinellus 120 i C B B BA132 Recurvirostra avosetta 24 p C B B C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri81N06 511, 512

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

Culturi (teren arabil)9N12 211 - 213

Păşuni3N14 231

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Alte caracteristici ale sitului:

Situl cuprinde sase lacuri, dintre care trei sunt amenajări piscicole (lacurile Seaca, Esna şi Lutul Alb). Lacurile Ianca şi Plopu sunt localizate pe teritoriul oraşului Ianca, respectiv satului Plopu, oraş Ianca. Sunt lacuri de crov, sărate, formate în condiţiile climatului semiarid se stepă, cu adâncimi medii mici, de 2m (Lacul Ianca) şi respectiv 1m (Lacul Plopu). În condiţiile unei secete prelungite suprafaţa luciului de apă se micşorează foarte mult. Perimetrul Lacului Plopu prezintă habitate de stufăriş în proporţie de 40%.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

920 A 0 -Secarea 140 B 0 -Pasunatul 200 B 0 -Acvacultura : peşte şi scoici 210 B 0 -Pescuit profesionist(industrial)211 B 0 -Pescuit intr-o locatie fixa 230 A 0 -Vanatoare 403 A 0 -Habitare dispersata 421 B 0 -Depozitarea deseurilor menajere503 C 0 -Linii de cale ferata, TGV 100 B 0 -Cultivare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 0 -Cultivare 140 B 0 -Pasunatul 400 B 0 -Zone urbanizate, habitare umana 410 B 0 -Zone industriale sau comerciale

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 19b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 86c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyroca

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Branta ruficollisPlegadis falcinellusEgretta albaPlatalea leucorodiaPhalacrocorax pygmaeus

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2.

4.3. Vulnerabilitate:

1.Lacul Ianca este situat la intrarea în oraşul cu acelaşi nume, în apropiere fiind amplasată o fermă creştere păsări. În zona vestică a lacului, locuinţele sunt amplasate în imediata apropiere. 2.În jurul lacurilor există terenuri păşunabile, iar păşunatul se realizează pe seama producţiei vegetale naturale. 3. Existenţa amenajărilor piscicole poate face dificilă protecţia păsărilor ihtiofage ca urmare a atitudinii factorilor interesaţi faţă de acestea, având în vedere pagubele aduse producţiei de peşte.4. Lacul Movila Miresii (lac sărat) este localizat chiar la intrarea în localitatea cu acelaşi nume, gospodăriile fiind amplasate în imediata apropiere a zonei umede.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0048_49_Lacul_Plopu1.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BRROSPA0048_49_Lacul_Plopu2.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0049

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului - Podrigăi

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 42' 36''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 512.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

73

Max.

178

Med.

101

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 48º 2' 1''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO012 Botoşani100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A081 Circus aeruginosus 8-12 p C B C BA022 Ixobrychus minutus 60-80 p C B C BA023 Nycticorax nycticorax 10-20 p C B C BA027 Egretta alba 4-6 p C B C BA026 Egretta garzetta 2-3 p DA029 Ardea purpurea 4-7 p C B C BA031 Ciconia ciconia 25-30 p C B C BA196 Chlidonias hybridus 20-40 p DA120 Porzana parva 80-110 p C B C BA255 Anthus campestris 50-80 p C B C BA339 Lanius minor 80-100 p C B C BA060 Aythya nyroca 120-150 i DA197 Chlidonias niger 100-120 i DA031 Ciconia ciconia 200-700 i DA027 Egretta alba 30-120 i DA026 Egretta garzetta 15-50 i DA193 Sterna hirundo 80-100 i DA002 Gavia arctica 8-25 i DA001 Gavia stellata 2-10 iA151 Philomachus pugnax 2000-3000 i DA068 Mergus albellus 120-180 i DA393 Phalacrocorax pygmeus 150-200 i DA023 Nycticorax nycticorax 350-650 i DA196 Chlidonias hybridus 200-300 i DA166 Tringa glareola 1500-2000 i D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri63N06 511, 512

Mlaştini, turbării13N07 411, 412

Culturi (teren arabil)8N12 211 - 213

Păşuni7N14 231

Alte terenuri arabile9N15 242, 243

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

211 B 5 -Pescuit intr-o locatie fixa 210 B 10 -Pescuit profesionist(industrial)

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 3 0Pasunatul 230 B 5 -Vanatoare 502 C 2 -Drumuri, drumuri auto

Alte caracteristici ale sitului:

Situl se găseşte la sud-est de pintenul deluros al Ibăneştilor, fiind încadrat în Câmpia Jijiei Superioare şi a Başeului.Situl este alcătuit din numeroase iazuri şi acumulări:Ac Negreni, Mileanca, Cal Alb, Iazurile Lişmăniţa,Ibăneasa, Vorniceni, Prisaca, Tătărăşeni, Neculce,Borzeşti, Havârna, fiind un excelent habitat pentru speciile de păsări specifice zonelor umede.

4.2. Calitate şi importanţă:C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 3 specii erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva), egretă mare (Egreta alba)C4 – aglomerări mari de păsări acvatice

Lacuri situate în valea Başeului şi în văile adiacente. Sunt un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăpostesc regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare în timpul migraţiei. Din punct de vedere al păsărilor cuibăritoare zona este importantă pentru populaţia de erete de stuf (Circus aeroginosus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva) şi egretă mare (Egreta alba). În stufăriş respectiv pe copacii de pe insula din lacul Hăneşti există colonii mixte de stârci cuprinzând şi specii din Anexa I, ca stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax). Pe unele lacuri din valea Ibănesei găsim colonii de chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybrida) respectiv de pescăruşi râzător (Larus ridibundus).

4.3. Vulnerabilitate:

1. braconaj2. vânătoarea in timpul cuibăritului3. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate4. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor5. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului6. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 7. prinderea păsărilor cu capcane8. pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate9. electrocutare si coliziune in linii electrice 10. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare11. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro12. arderea stufului în perioada de cuibărire13. arderea stufului14. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl nu are statut de protecţie legiferat.

4.5. Tip de proprietate:

Suprafaţa totală a acestor iazuri este de cca 1368 ha din care:PROPRIETATE DE STAT:615ha -ANAR-Direcţia de Ape Prut Iaşi-SGA Botoşani(Ac Negreni, Mileanca, Cal Alb);53 ha domeniul public Primăria Darabani(Iaz Lişmăniţa);PROPRIETATE PRIVATA:209 ha-Piscicola S.A. Botoşani(Iazurile Ibăneasa, Vorniceni, Prisaca);491 ha-societăţi comerciale private:SC FISHCOM SRL Havârna(Iazurile Tătărăşeni, Neculce) , SC ALFABIT SRL Ungureni(Iaz Borzeşti),SC PIRANIA SRL Botoşani(Iazul Havârna).In procente:49%proprietate de stat şi 51% proprietate privată.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Studii ornitologice efectuate de SOR şi Grupul Milvus.Vasile Băcăuanu-Câmpia Moldovei studiu geomorfologic, Editura Academiei Române, 1968

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Responsabilitatea implementării planului de management va reveni structurii proprii de administrare special constituită, conform Ordinului 494/2005.Pâna la constituirea acestei structuri responsabilitatea revine consiliilor locale orăşeneşt

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0049_64_Iaz_Hanesti.jpg Gafencu Rocsana - APM-BTROSPA0049_64_Larus_ridibundus_-Iaz_Hanesti.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0050

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Iazurile Miheşu de Câmpie - Tăureni

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 12' 1''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 208.9

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

282

Max.

447

Med.

323

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 39' 12''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO075 Mureş100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A097 Falco vespertinus 10-12 p C C C CA229 Alcedo atthis 10-16 p C B C BA029 Ardea purpurea 2-3 p 20-50 i DA060 Aythya nyroca 10-15 p C B C BA021 Botaurus stellaris 3-5 p 5-10 i C B C BA031 Ciconia ciconia 6-10 p DA081 Circus aeruginosus 1-3 p DA082 Circus cyaneus 10-20 i DA122 Crex crex 4-5 p DA429 Dendrocopos syriacus 20-30 p DA026 Egretta garzetta 0-20 p 80-120 i DA022 Ixobrychus minutus 40-65 p 400-500 i C B C BA339 Lanius minor 20-30 p DA338 Lanius collurio 3500-4000 p DA023 Nycticorax nycticorax 70-300 p 500-1200 i C C C CA196 Chlidonias hybridus 5-20 p 500-700 i DA002 Gavia arctica 10-15 i DA001 Gavia stellata 5-10 i DA396 Branta ruficollis 5-30 i DA393 Phalacrocorax pygmeus 5-25 i DA027 Egretta alba 5-20 i DA030 Ciconia nigra 10-30 i DA034 Platalea leucorodia 5-10 i DA120 Porzana parva 20-40 p 10-50 i C B C BA140 Pluvialis apricaria 20-100 i DA166 Tringa glareola 1000-2000 i DA131 Himantopus himantopus 10-50 i DA132 Recurvirostra avosetta 10-50 i DA197 Chlidonias niger 200-400 i D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri52N06 511, 512

Mlaştini, turbării2N07 411, 412

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Culturi (teren arabil)16N12 211 - 213

Păşuni8N14 231

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Alte terenuri arabile4N15 242, 243

Păduri de foioase11N16 311

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)5N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

Sunt iazuri piscicole situate pe valea Paraul de Campie, in campia Transilvaniei. Ferma Zau a fost infiintata printre primele iazuri ale comunismului in anii 50` si are 380 ha luciu de apa initial, amplasate in 4 iazuri si 3 elestee. Au vegetatie acvatica cu stufi pe margini elesteele Mihes si Razoare, iar unele Bujor 1 si 2 nu au deloc. Ferma Taureni a fost creat in 1978, este alcatuit din 5 iazuri, ce acumuleaza in total 280 ha La elesteele Taureni toate iazurile au vegetatie acvtaica cu stufi , chiar vegetatie lemnoasa cu salcii, dezvoltate pe margini.Au dezavantajul ca sunt situate in apropiere de localitati de campie si presiunea este semnificativa asupra faunei ornitologice.

4.2. Calitate şi importanţă:C1 – specii de interes conservativ global: o specievânturelul de seară (Falco vespertinus) C4 – aglomerări mari de păsări acvaticeC6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – o specie stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)

Aceste lacuri artificiale aşezate pe valea Pârăului de Câmpie au fost înfiinţate pentru a servi ca ferme piscicole, destinaţie pe care o au şi în prezent. Ele reprezintă un important loc de popas pentru păsările migratoare din Transilvania, care adăposteşte regulat între 35 000 – 65 000 ex. de păsări de apă anual.Efectivele vânturelul de seară (Falco vespertinus) au scăzut dramatic în ultimii ani. Este foarte important păstrarea acestor populaţii izolate, punctiforme din interiorul Transilvaniei.În plantaţia de conifere de lângă Miheşu de Câmpie a existat cu câţiva ani în urmă cea mai mare colonie de stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) din Transilvania. Deşii colonia s-a destrămat din cauza deranjului, potenţialul zonei nu s-a schimbat fiind posibil ca acesta să se refacă. O parte a coloniei s-a mutat într-un pâlc de copaci de lângă Mureş în apropierea oraşului Luduş. Specia fiind în declin în România, toate locurile de cuibărit sunt importante, în consecinţă şi această locaţie a fost adăugată sitului. Lacurile sunt importante în ceea ce priveşte cuibăritul unor specii de păsări ca buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), raţa roşie (Ayţya nyroca) şi în unii ani chirighiţa neagră (Chlidonias niger) care au puţine locuri de cuibărit în Transilvania.

4.3. Vulnerabilitate:

1. braconaj2. vânătoarea in timpul cuibăritului3. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor4. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)5. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 6. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes7. industrializare şi creşterea zonelor urbane8. prinderea păsărilor cu capcane9. pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate10. electrocutare si coliziune in linii electrice 11. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere12. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare13. arderea stufului în perioada de cuibărire14. arderea stufului15. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

S.C.Zau de Campie S.A. este in curs de privatizare, proprietarul va deveni o firma privata italiana.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

210 C 80 0Pescuit profesionist(industrial) 220 C 50 -Pescuit sportiv230 B 90 -Vanatoare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 15 -Cultivare 402 C 50 -Urbanizare discontinua

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Responsabilitatea conservarii o are proprietarul elesteelor S.C. Zau de campie S.A, iar dupa incheierea privatizarii responsabilitatea trece la noii proprietari.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Exista un plan de mangement al pescuitului, care prevede golirea elesteelor toamna pe rand, cu trecerea apei in elesteul urmator. Acest management este favorabil conservarii speciilor de pasari.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0051

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Iezerul Călăraşi

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 16' 28''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

4 023.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

25

Med.

8

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 11' 24''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO032 Calaraşi100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A029 Ardea purpurea 28-32 p C B C BA024 Ardeola ralloides 20-200 i D B C BA021 Botaurus stellaris 7-8 p D B C BA396 Branta ruficollis 1000-5200 i B B C BA138 Charadrius alexandrinus 26-40 i D B C BA196 Chlidonias hybridus 40-70 p 200-400 i D B C BA197 Chlidonias niger 12-16 p 200-400 i D B C BA031 Ciconia ciconia 8 p 600-800 i D B C BA081 Circus aeruginosus 80-11 p D B C BA038 Cygnus cygnus 120-143 i D B C BA027 Egretta alba 10-12 p 40-210 i C B C BA026 Egretta garzetta 40-60 p 60-200 i D B C BA131 Himantopus himantopus 12-32 p 40-50 i D B C BA022 Ixobrychus minutus 12-20 p D B C BA068 Mergus albellus 45-54 i D B C BA073 Milvus migrans 2-4 i D B C BA023 Nycticorax nycticorax 40-50 p C B C BA019 Pelecanus onocrotalus 630-900 i C B C CA393 Phalacrocorax pygmeus 300-400 p 170-400 i C B C BA151 Philomachus pugnax 200-600 i D B C BA119 Porzana porzana 7-8 p D B C BA132 Recurvirostra avosetta 20-40 i D B C BA195 Sterna albifrons 12-50 i D B C BA193 Sterna hirundo 700-800 i D B C BA166 Tringa glareola 40-80 i D B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri10N06 511, 512

Mlaştini, turbării4N07 411, 412

Culturi (teren arabil)81N12 211 - 213

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)3N23 1xx

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

211 A 60 0Pescuit intr-o locatie fixa

- Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Alte caracteristici ale sitului:

APSA Iezer Calarasi este situata pe teritoriul com. Cuza-Voda, mun. Calarasi. Este un lac de origine naturala ramas dupa asanarea partiala a vechiului si intinsului Iezer Calarasi. A fost supus unor modificari artificiale in scopul exploatarii sale ca ferma piscicola(indiguire produsa in anii 1960). Suprafata luciului de apa este de aprox. 550ha.Iezerul este alimentat cu apa din Dunare prin canale artificiale. Pe malul lacului mare se afla un brau de stuf si papura de peste 4ha. In jurul Iezerului se intind pajisti, unele relativ umede, precum si culturi agricole.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 60c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaArdea purpurea

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Phalacrocorax pygmaeusCygnus cygnusBranta ruficollisAnser albifronsTringa glareolaRecurvirostra avosettaHimantopus himantopusCharadrius alexandrinusEgretta garzettaPhilomachus pugnaxCiconia ciconiaEgretta albaChlidonias nigerMergus albellusSterna hirundo

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Platalea leucorodiaPelecanus onocrotalusPlegadis falcinellus

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4.

4.3. Vulnerabilitate:

Activitati antropice (cultivarea terenurilor, exploatatii piscicole).

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):APSA Iezer Calarasi are statut de protectie prin H.G.2151/2004.

4.5. Tip de proprietate:

100% stat

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Grigore Antipa - Lunca inundabila a Dunarii, Arii de importanta avifaunistica din Romania - Dan Munteanu, SOR.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate Intensitate % Infl.100 B 40 0Cultivare

Organismul responsabil pentru managementul sitului:APSA Iezer Calarasi este data in custodia SC Piscicola SA Calarasi.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru APSA Iezer Calarasi s-a intocmit planul de management si regulamentul de functionare, acestea sunt aprobate de Academia Romana.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0052

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Beibugeac

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 29º 7' 8''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

256.7

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

8

Med.

1

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 1' 44''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO025 Tulcea99RO025 Tulcea1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A024 Ardeola ralloides 234-490 i C B C BA060 Aythya nyroca 120-163 i C B C BA396 Branta ruficollis 700-2500 i 2000-3000 i B B C BA135 Glareola pratincola 24-55 p 200-320 i C B C BA020 Pelecanus crispus 42-77 i A B B AA019 Pelecanus onocrotalus 630-900 i B B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 631-800 i B B C BA034 Platalea leucorodia 190-310 i C B C BA032 Plegadis falcinellus 250-270 i C B C BA293 Acrocephalus melanopogon R D B C CA029 Ardea purpurea 80-120 i B A C BA138 Charadrius alexandrinus 12-14 p 160 i C B C BA196 Chlidonias hybridus 60-80 p 2000 i B B C BA197 Chlidonias niger 200 i B B C BA031 Ciconia ciconia 4 p 200-500 i D B C BA030 Ciconia nigra 10-20 i C B C BA080 Circaetus gallicus 2-3 i D A B AA081 Circus aeruginosus 2-20 i D B C CA038 Cygnus cygnus 120-130 i C B C BA027 Egretta alba 70 i 90-100 i C B C BA097 Falco vespertinus 14-28 p C B C BA075 Haliaeetus albicilla 4-6 i C A B BA131 Himantopus himantopus 24-40 p 340 i C B C BA176 Larus melanocephalus 1800-2600 i D B C CA177 Larus minutus 80-200 i B B C BA023 Nycticorax nycticorax 120-400 i C B C BA094 Pandion haliaetus 8 i C B C BA151 Philomachus pugnax 1200-2000 i D B C CA132 Recurvirostra avosetta 38-74 p 121 i C B C BA195 Sterna albifrons 400 i C B C BA193 Sterna hirundo 1000-2000 i C B C BA307 Sylvia nisoria R D B C CA397 Tadorna ferruginea 10-34 i C B C BA166 Tringa glareola 430-600 i D B C CA170 Phalaropus lobatus 20-67 i C B B B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri54N06 511, 512

Mlaştini, turbării36N07 411, 412

Culturi (teren arabil)10N12 211 - 213

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 39b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 56c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Glareola pratincolaFalco vespertinusRecurvirostra avosettaHimantopus himantopus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Branta ruficollisAyţya nyrocaPelecanus crispusPelecanus crispusPelecanus onocrotalusPlatalea leucorodiaPelecanus onocrotalusPlegadis falcinellusGlareola pratincolaArdeola ralloidesLarus melanocephalusRecurvirostra avosettaNycticorax nycticoraxHimantopus himantopusSylvia nisoriaTringa glareolaSterna hirundoSterna albifrons

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Phalacrocorax pygmaeusBranta ruficollisAnser albifronsCygnus cygnus

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4.

4.3. Vulnerabilitate:

- braconaj - vânătoarea in timpul cuibăritului - vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor

periclitate - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului

- electrocutare si coliziune cu linii electrice -

- arderea stufului - arderea vegetaţiei (a

miriştii şi a pârloagelor) - amplasare de generatoare eoliene - turismul in masă - înmulţirea necontrolată a

speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 3 0Pasunatul 230 B 5 -Vanatoare 421 B 2 -Depozitarea deseurilor menajere 740 B 15 0Vandalism 967 B 10 -Antagonism cu animalele domestice

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

120 C 2 -Fertilizarea 421 C 6 -Depozitarea deseurilor menajere

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0053

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0149H Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Bugeac

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 26' 17''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 391.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

99

Med.

11

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 4' 42''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A293 Acrocephalus melanopogon R D B C CA229 Alcedo atthis 12 p C C C BA029 Ardea purpurea 10-40 p 120 i B A C BA024 Ardeola ralloides 80-120 p 234-240 i C B C BA060 Aythya nyroca 24-35 p 163 i C A C BA396 Branta ruficollis 230 i B B C BA138 Charadrius alexandrinus 12-14 p 160 i C B C BA196 Chlidonias hybridus 60-80 p 2000 i B B C BA197 Chlidonias niger 200 i B B C BA031 Ciconia ciconia 4 p 200-500 i D B C BA030 Ciconia nigra 42 i C B C BA080 Circaetus gallicus 1 p D A B AA081 Circus aeruginosus 12-15 p D B C CA038 Cygnus cygnus 120-130 i C B C BA027 Egretta alba 70 i 90 i C B C BA026 Egretta garzetta 70-80 p 400-500 i B A C BA097 Falco vespertinus 8-9 p C B C BA135 Glareola pratincola 3-20 p 200-400 i C B C BA075 Haliaeetus albicilla 4-6 i C A B BA131 Himantopus himantopus 24-40 p 340 i C B C BA022 Ixobrychus minutus 40-60 p B A C BA176 Larus melanocephalus 400-600 i D B C CA177 Larus minutus 400 i B B C BA023 Nycticorax nycticorax 120-400 i C B C BA094 Pandion haliaetus 8 i C B B BA020 Pelecanus crispus 2 i 66-73 i B A C BA019 Pelecanus onocrotalus 630-700 i B A B BA393 Phalacrocorax pygmeus 631-700 i 800-900 i B A C BA170 Phalaropus lobatus 67 i C B C BA151 Philomachus pugnax 1200 i D B C CA034 Platalea leucorodia 310-360 i B A C BA032 Plegadis falcinellus 240-370 i B A C BA132 Recurvirostra avosetta 8 p 121 i C B C BA195 Sterna albifrons 400 i C B C BA193 Sterna hirundo 1000 i C B C BA307 Sylvia nisoria R D B C CA397 Tadorna ferruginea 4-5 p 34 i C B C BA166 Tringa glareola 430 i D B C C

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri82N06 511, 512

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Culturi (teren arabil)6N12 211 - 213

Păşuni3N14 231

Vii şi livezi2N21 221, 222

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

243 A 15 -Braconaj, otravire, capcane 200 A 20 -Acvacultura : peşte şi scoici210 A 35 -Pescuit profesionist(industrial) 853 A 40 -Managementul nivelelor de apa

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 15 0Cultivare 140 A 5 -Pasunatul 400 A 15 -Zone urbanizate, habitare umana 502 B 10 -Drumuri, drumuri auto

Alte caracteristici ale sitului:

Lacul este cel mai sudic din seria limanelor fluviatile, prezintă maluri înalte şi abrupte care pot atinge şi 30m înălţime, fundul plat având forma unui golf-depresiune. Lacul are legătură cu Dunărea, existând un stăvilar care reglementează schimbul de ape. În parte a vestică a lacului este prezentă o fâşie de pământ înaltă şi stâncoasă (calcaroasă). Remarcabilă este şi existenţa pe versantul drept al lacului Bugeac a unei grote neexploatate turistic formată în depozitele fosilifere din această zonă. Constituie un loc prielnic pentru populaţiile de păsări acvatice majoritatea deosebit de importante din punct de vedere conservativ.

4.2. Calitate şi importanţă:Una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă din SE României pentru Pelecanus crispus- specie ameninţată critic la nivel global.Între primele 5 situri din ţară pentru: Charadrius alexandrinus,Cygnus cygnus, Glareola pratincola, Himantopus himantopus, Tadorna ferruginea. Acest sit adăposteşte în timpul perioadelor de migratie şi iarna populaţii foarte importante de păsări acvatice.

4.3. Vulnerabilitate:

Pe Lacul Bugeac sunt organizate mai multe exploatări piscicole. Habitatele sunt afectate de variaţiile naturale ale nivelului apei, inundaţii.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Lacul Bugeac a fost declarat rezervaţie naturală prin H.G. 2151/2004

4.5. Tip de proprietate:

Rezervaţia naturală Lacul Bugeac este reprezentată prin luciul de apă (domeniul public al statului - cnf. H.G.2060/2004), proprietate de stat în administrarea Directiei Ape Dobrogea - Litoral şi prin terenurile neproductive care delimiteaza luciul de apă care aparţin Com. Ostrov (cnf. Registrului Cadastral al Com. Ostrov din 1986.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:P.Gâştescu, 1971, Lacurile din România, Limnologie regională, Ed. Acad. Bucureşti

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral(administrator) şi concesionari.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0053_66_gasca_de_semanatura.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0053_66_P1010011.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0053_66_P1010013.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0053_66_P1010018.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0053_66_P1010019.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0053_66_P1010024.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0054

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Dunăreni

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 46' 23''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 003.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

1

Max.

64

Med.

10

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 11' 36''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A393 Phalacrocorax pygmeus 120-140 i 500-600 i B A C BA020 Pelecanus crispus >4 i 41-50 i B A C BA022 Ixobrychus minutus 40-60 p B A C BA023 Nycticorax nycticorax 120-400 i C B C BA034 Platalea leucorodia 310-360 i B A C BA397 Tadorna ferruginea 7-8 p 22-31 i B A C BA060 Aythya nyroca 54-75 p 550-700 i C A C BA196 Chlidonias hybridus 300-400 p >2000 i B B C BA293 Acrocephalus melanopogon R D B C CA229 Alcedo atthis 10-12 p C C C BA029 Ardea purpurea 10-40 p 120-150 i B A C BA024 Ardeola ralloides 80-120 p 234-340 i C B C BA396 Branta ruficollis 200-300 i 400-500 i B B C BA138 Charadrius alexandrinus 12-14 p 44-77 i C B C BA197 Chlidonias niger >200 i B B C BA031 Ciconia ciconia >8 p 200-500 i D B C BA080 Circaetus gallicus R D A B AA081 Circus aeruginosus 2-8 p D B C CA027 Egretta alba >11 i 90-123 i C B C BA026 Egretta garzetta 70-80 p 400-500 i B A C BA135 Glareola pratincola 20-40 p 200-400 i C B C BA075 Haliaeetus albicilla 4-6 i C A B BA131 Himantopus himantopus 16-20 p 120-135 i C B C BA176 Larus melanocephalus 400-600 i D B C CA177 Larus minutus 400-800 i B B C BA094 Pandion haliaetus R C B C BA019 Pelecanus onocrotalus 120-160 i B A C BA151 Philomachus pugnax 1200-1400 i D B C CA032 Plegadis falcinellus 270-340 i B A C BA132 Recurvirostra avosetta 15-18 p 90-123 i C B C BA195 Sterna albifrons 60-70 i C B C BA193 Sterna hirundo 1000-1200 i C B C BA307 Sylvia nisoria R D B C CA166 Tringa glareola RC D B C CA170 Phalaropus lobatus R C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri44N06 511, 512

Mlaştini, turbării26N07 411, 412

Culturi (teren arabil)20N12 211 - 213

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Alte terenuri arabile8N15 242, 243

Alte caracteristici ale sitului:

Lacul Dunăreni este un lac de luncă, format în urma proceselor de eroziune şi depunere a sedimentelor fluviale pe o vale secundară. Prezintă maluri înalte şi abrupte ce îi conferă forma unui golf depresiune. Cuveta lacului nu este accidentată, aproximativ 75% din suprafaţa sa fiind plană. Malurile din zona sud-estică sunt calcaroase caracterizate prin prezenţa unei flore calcifile asociate. Pe versantul drept al lacului există depozite fosilifere.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 36b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 74c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaRecurvirostra avosettaTadorna ferruginea

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Branta ruficollisPelecanus crispusAyţya nyrocaPlegadis falcinellusPhalacrocorax pygmaeusPelecanus onocrotalusPlatalea leucorodiaSylvia nisoriaSterna albifronsNycticorax nycticoraxPandion haliaetusRecurvirostra avosettaSterna hirundoLarus minutusChlidonias nigerTringa glareolaPhilomachus pugnaxTadorna ferrugineaHaliaeetus albicillaArdea purpureaEgretta albaAcrocephalus melanopogonCiconia ciconiaEgretta garzettaCircaetus gallicusCiconia nigraCharadrius alexandrinusArdeola ralloidesHimantopus himantopusIxobrychus minutusLarus melanocephalusChlidonias hybridusGlareola pratincolaAnser albifrons

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Anser albifronsBranta ruficollisPhalacrocorax pygmaeusAnas platyrhynchosAnas crecca

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 A 5 -Pasunatul 200 A 15 -Acvacultura : peşte şi scoici210 B 15 -Pescuit profesionist(industrial) 840 A 20 -Inundarea853 A 10 -Managementul nivelelor de apa 230 A 5 -Vanatoare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 25 0Cultivare 140 B 25 -Pasunatul

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea sitului rezidă în primul rând în prezenţa exploatării piscicole. Inundaţiile şi variaţiile de nivel afectează în mod negativ habitatul lacustru.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Lacul Dunăreni a fost declarat rezervaţie naturală prin H.G. 2151/2004.

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0054_66_P1010001.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0054_66_P1010011.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0054_66_P1010013.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0054_66_P1010016.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0055

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0131H Olteniţa - Mostiştea - Chiciu

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Gălăţui

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 7' 46''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

907.9

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

30

Med.

13

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 14' 45''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO032 Calaraşi100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 8-10 p D C C CA024 Ardeola ralloides 5-10 i D C C CA060 Aythya nyroca 40-50 p C B C BA021 Botaurus stellaris 10-16 p D C C CA196 Chlidonias hybridus 200-300 p C B C BA197 Chlidonias niger 20-50 i D C C CA031 Ciconia ciconia 20-30 p D C C CA081 Circus aeruginosus 4-6 p D C C CA027 Egretta alba 10-20 i D C C CA026 Egretta garzetta 50-100 i D C C CA022 Ixobrychus minutus 40-60 p D C C CA023 Nycticorax nycticorax 10-20 i D C C CA020 Pelecanus crispus 40-50 i B C B CA393 Phalacrocorax pygmeus 10-20 i D C C CA193 Sterna hirundo 30-40 p D C C C

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Accipiter nisus D C B Acrocephalus arundinaceus D CB Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D C B Actitis hypoleucos D CB Alauda arvensis D C B Alcedo atthis D CB Anas acuta D C B Anas clypeata D CB Anas crecca D C B Anas platyrhynchos D CB Anas querquedula D C B Anser albifrons C CB Ardea cinerea D C B Ardeola ralloides D CB Aythya ferina D C B Aythya nyroca C CB Botaurus stellaris D C B Bucephala clangula D CB Buteo buteo D C B Buteo lagopus D CB Carduelis cannabina D C B Carduelis carduelis D CB Carduelis chloris D C B Carduelis spinus D CB Chlidonias hybridus C C B Chlidonias leucopterus A CB Chlidonias niger D C B Ciconia ciconia D CB Circus aeruginosus D C B Coccothraustes coccothraustes D C

B Coturnix coturnix D C B Cuculus canorus D CB Cygnus olor D C B Delichon urbica D CB Egretta alba D C B Egretta garzetta D CB Falco subbuteo D C B Falco tinnunculus D CB Fringilla coelebs D C B Fringilla montifringilla D CB Fulica atra D C B Gallinago gallinago D CB Gallinula chloropus D C B Hirundo rustica D CB Ixobrychus minutus D C B Lanius collurio D CB Lanius excubitor D C B Larus cachinnans D CB Larus ridibundus D C B Locustella naevia D CB Mergus merganser D C B Merops apiaster D CB Miliaria calandra D C B Motacilla alba D CB Motacilla flava D C B Nycticorax nycticorax D CB Pelecanus crispus B C B Phalacrocorax carbo D CB Phalacrocorax pygmeus D C B Phylloscopus collybita D CB Phylloscopus sibilatrix D C B Podiceps cristatus D CB Rallus aquaticus D C B Remiz pendulinus D CB Riparia riparia D C B Saxicola rubetra D CB Saxicola torquata D C B Serinus serinus D CB Sterna hirundo D C B Sturnus vulgaris D CB Tachybaptus ruficollis D C B Tringa nebularia D CB Tringa ochropus D C B Tringa totanus D CB Vanellus vanellus D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri84N06 511, 512

Culturi (teren arabil)12N12 211 - 213

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

Lacul Galatui se afla intre satul Rasa si Bogata ce apartin com. Gradistea, suprafata lacului fiind de aprox. 610ha, accesul facandu-se pe DJ31.Este amenajat ca iaz piscicol, este lipsit de vegetatie palustra, sunt evidente eroziunile de mal.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 16b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 61c) numar de specii periclitate la nivel global: 3

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaIxobrychus minutusChlidonias hybridusSterna hirundoAlcedo atţisBotaurus stellaris

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Pelecanus crispusArdeola ralloidesPhalacrocorax pygmaeusEgretta garzettaEgretta alba

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:rate, gaste.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C3, C4, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Activitati antropice (cultivarea terenurilor, exploatatii piscicole).

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

230 B 20 -Vanatoare 220 B 40 -Pescuit sportiv

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 30 0Cultivare 400 A 60 0Zone urbanizate, habitare umana502 B 40 -Drumuri, drumuri auto

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Lacul Galatui nu are statut de protectie.

4.5. Tip de proprietate:

100% stat

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Grigore Antipa - Lunca inundabila a Dunarii.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Lacul Galatui - concesionar SC Piscicola Prod Com SRL Calarasi.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Lacul Galatui nu are plan de management si nici regulament de functionare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0056

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0172H Pădurea şi Valea Canaraua Fetii - Iortmac

ROSPA0008D Băneasa - Canaraua Fetei

ROSPA0039D Dunăre - Ostroave

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Oltina

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 37' 45''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

3 542.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

1

Max.

136

Med.

16

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 8' 34''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A393 Phalacrocorax pygmeus 120-140 i 500-600 i B A C BA019 Pelecanus onocrotalus 630-700 i B A C BA020 Pelecanus crispus 7-11 i 69-73 i B A C BA396 Branta ruficollis 700-1200 i 700-1200 i B B C BA397 Tadorna ferruginea 11-18 p >55 i B A C BA060 Aythya nyroca 24-35 p 216-344 i C A C BA293 Acrocephalus melanopogon R D B C CA229 Alcedo atthis >12 p C C C BA029 Ardea purpurea 10-40 p 120-150 p B A C BA024 Ardeola ralloides 80-120 p 234-340 i C B C BA138 Charadrius alexandrinus 12-14 p 44-77 i C B C BA196 Chlidonias hybridus 60-80 p >2000 i B B C BA197 Chlidonias niger >200 i B B C BA031 Ciconia ciconia >16 p 200-500 i D B C BA030 Ciconia nigra 13-41 i C B C BA080 Circaetus gallicus R D A B AA081 Circus aeruginosus 2-8 p D B C CA038 Cygnus cygnus 120-130 i C B C BA027 Egretta alba >70 i 90-123 i C B C BA026 Egretta garzetta 70-80 p 400-500 i B A C BA135 Glareola pratincola 200-400 i C B C BA075 Haliaeetus albicilla 4-6 i C A B BA131 Himantopus himantopus 24-40 p 120-135 i C B C BA022 Ixobrychus minutus 40-60 p B A C BA176 Larus melanocephalus 400-600 i D B C CA177 Larus minutus 400-800 i B B C BA023 Nycticorax nycticorax 120-400 i C B C BA094 Pandion haliaetus >8 i C B C BA151 Philomachus pugnax 1200-1400 i D B C CA034 Platalea leucorodia 310-360 i B A C BA032 Plegadis falcinellus 270-340 i B A C BA132 Recurvirostra avosetta >8 p 90-120 i C B C BA195 Sterna albifrons 60-70 i C B C BA193 Sterna hirundo 44-50 p 1000-1200 i C B C BA307 Sylvia nisoria R D B C CA166 Tringa glareola 43-120 i D B C CA170 Phalaropus lobatus >67 i C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus melanopogon D CB Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D C B Actitis hypoleucos D CB Alauda arvensis D C B Alcedo atthis C CB Anas acuta D C B Anas clypeata D CB Anas crecca C C B Anas penelope D CB Anas platyrhynchos C C B Anas querquedula C CB Anas strepera D C B Anser albifrons C CB Anser anser D C B Ardea cinerea D CB Ardea purpurea B C B Ardeola ralloides C CB Aythya ferina C C B Aythya fuligula D CB Aythya nyroca C C B Branta ruficollis B CB Calidris alba C C B Calidris alpina C CB Calidris ferruginea C C B Calidris minuta C CB Calidris temminckii C C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Charadrius alexandrinus C C B Charadrius dubius C CB Charadrius hiaticula C C B Chlidonias hybridus B CB Chlidonias leucopterus D C B Chlidonias niger B CB Ciconia ciconia D C B Ciconia nigra C CB Circaetus gallicus D C B Circus aeruginosus D CB Cuculus canorus D C B Cygnus cygnus C CB Cygnus olor C C B Delichon urbica D CB Egretta alba C C B Egretta garzetta B CB Erithacus rubecula D C B Fringilla coelebs D CB Gallinago gallinago C C B Glareola pratincola C CB Haliaeetus albicilla C C B Himantopus himantopus C CB Ixobrychus minutus B C B Larus cachinnans C CB Larus canus D C B Larus fuscus D CB Larus melanocephalus D C B Larus minutus B CB Larus ridibundus C C B Limicola falcinellus C CB Limosa limosa C C B Locustella luscinioides D CB Luscinia megarhynchos D C B Miliaria calandra D CB Motacilla alba D C B Motacilla flava D CB Muscicapa striata D C B Netta rufina D CB Numenius arquata C C B Nycticorax nycticorax C CB Oriolus oriolus C C B Pandion haliaetus C CB Pelecanus crispus B C B Pelecanus onocrotalus B CB Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus B CB Phalaropus lobatus C C B Philomachus pugnax D CB Phoenicurus ochruros D C B Platalea leucorodia B CB Plegadis falcinellus B C B Pluvialis squatarola C CB Podiceps cristatus D C B Podiceps grisegena D CB Podiceps nigricollis D C B Porzana parva C CB Recurvirostra avosetta C C B Riparia riparia D CB Saxicola rubetra D C B Saxicola torquata D CB Sterna albifrons C C B Sterna hirundo C CB Sturnus vulgaris D C B Sylvia nisoria D CB Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna ferruginea B CB Tadorna tadorna C C B Tringa erythropus C CB Tringa glareola D C B Tringa nebularia D CB Tringa ochropus D C B Tringa stagnatilis D CB Tringa totanus C C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri65N06 511, 512

Mlaştini, turbării17N07 411, 412

Culturi (teren arabil)8N12 211 - 213

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Păduri de foioase5N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Lacul Oltina este inclus în categoria lacurilor de luncă şi are maluri înalte şi abrupte şi cuveta fără accidentări. Constituie un habitat optim pentru păsările limicole şi găzduieşte anual numerose exemplare de Pelecanus onocrotalus şi chiar de P. crispus.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 77c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaHimantopus himantopusTadorna ferrugineaSterna hirundoChlidonias hybridusCharadrius alexandrinusAlcedo atţisArdea purpureaCiconia ciconiaArdeola ralloides

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Ayţya nyrocaPelecanus crispusBranta ruficollisPlatalea leucorodiaPhalacrocorax pygmaeusPlegadis falcinellusPelecanus onocrotalusHaliaeetus albicillaNycticorax nycticoraxCiconia nigraPhilomachus pugnaxPandion haliaetusHimantopus himantopusTadorna ferrugineaSterna hirundoSylvia nisoriaTringa glareolaRecurvirostra avosettaGlareola pratincolaSterna albifronsChlidonias hybridusCharadrius alexandrinusLarus minutusLarus ridibundus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Pelecanus crispusBranta ruficollisPhalacrocorax pygmaeusCygnus cygnusAnser albifronsAyţya ferinaAnas creccaAnas platyrhynchos

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4.

4.3. Vulnerabilitate:

Principala activitate antropică cu impact asupra sitului este piscicultura şi pescuitul industrial de tip extensiv.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ092CT CANARAUA FETII* 8.38

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 A 15 -Pasunatul 200 B 20 -Acvacultura : peşte şi scoici210 A 15 -Pescuit profesionist(industrial) 230 A 5 -Vanatoare 853 A 5 -Managementul nivelelor de apa 243 A 5 -Braconaj, otravire, capcane840 A 10 -Inundarea 870 B 5 0Diguri, indiguiri, plje artificiale

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 35 0Cultivare 140 B 25 -Pasunatul 400 A 35 -Zone urbanizate, habitare umana

Localităţile din vecinătate Oltina, Satu Nou, activităţile agicole, păşunatul constituie factori care exercită un impact negativ mai ales asupra avifaunei din zonă.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Lacul Oltina a fost declarat rezervaţie naturală prin H.G. 2151/2004.

4.5. Tip de proprietate:

Rezervaţia naturală Lacul Oltina este reprezentată prin luciul de apă care este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf. H.G.2060/2004) în administrarea Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral şi terenurile care delimitează luciul de apă care fac parte din domeniul public al Com. Oltina (Cnf. Registrului Cadastral al Com. Ostrov din anul 1986).

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral (administrator) şi concesionari.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0056_66_IM005388.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0056_66_IM005389.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0056_66_IM005395.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0056_66_IM005397.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0056_66_Nufăr_alb_.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0057

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Siutghiol

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 36' 15''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 023.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

25

Med.

1

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică Pontică

X

Stepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 14' 45''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 4 i D B C BA255 Anthus campestris 30 p 30 i D B C BA029 Ardea purpurea 3 i D C C CA060 Aythya nyroca 12-14 p 40 i C B C BA021 Botaurus stellaris 3 i D C C CA396 Branta ruficollis 120 i C C C CA243 Calandrella brachydactyla 4 p 4 i D B C BA196 Chlidonias hybridus 20 i D B C BA197 Chlidonias niger 20 i D B C BA031 Ciconia ciconia 100 i D C C CA081 Circus aeruginosus 2 p 12 i D C C CA026 Egretta garzetta 6 i D C C CA379 Emberiza hortulana 20 i D B C BA097 Falco vespertinus 20-23 p D B C BA320 Ficedula parva 60 i C B C BA002 Gavia arctica 3 i D C C CA001 Gavia stellata 1 i D C C CA075 Haliaeetus albicilla 2 i C B C BA022 Ixobrychus minutus 24 p D C C CA338 Lanius collurio 10 i D B C BA339 Lanius minor 2 i D B C BA180 Larus genei 16 i C B B BA177 Larus minutus 2000 i C B B BA242 Melanocorypha calandra 28 i 300 i D B C BA068 Mergus albellus 40 i D C C CA533 Oenanthe pleschanka 50-60 p 2 i D B C BA019 Pelecanus onocrotalus 300-400 i A B B BA393 Phalacrocorax pygmeus 500 i 100 i A B C BA195 Sterna albifrons 10 i D B C BA193 Sterna hirundo 100 i D B C BA191 Sterna sandvicensis 10 i D B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri lacuri92N06 511 512

Râuri, lacuri92N06 511, 512

Mlaştini, turbării4N07 411, 412

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

Lacul Siutghiol şi Tăbăcăriei sunt situate la nord de Constanţa şi formează un complex lacustru datorită legăturii strânse care există între ele. Lacul Siutghiol, cu excepţia părţii estice delimitate de cordonul maritim (lat de 300-600 m) pe care este situată staţiunea Mamaia, prezintă o faleză cu înălţimi ce variază între 10 şi 20 m. Datorită expunerii vânturilor de nord-est şi a suprafeţei mari de desfăşurare pe oglinda apei, ţărmul vestic şi cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care acţionează intens. În partea nordică, datorită adăpostului creat de faleză în calea vântului, s-a instalat o vegetaţie de stuf, pe alocuri formând chiar plaur.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Falco vespertinusOenanţe pleschankaAnţus campestrisAyţya nyroca

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Branta ruficollisPelecanus onocrotalusPhalacrocorax pygmaeusLarus minutusSterna sandvicensisMelanocorypha calandraSterna hirundoMergus albellusOenanţe pleschankaLarus geneiArdea purpureaCircus aeruginosusLanius minorSterna albifronsCalandrella brachydactylaFicedula parvaChlidonias hybridusChlidonias nigerCiconia ciconiaEgretta garzettaAlcedo atţisAnţus campestrisAyţya nyrocaBotaurus stellarisGalerida cristata

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Larus ridibundusPodiceps nigricollisFulica atraLarus canusAyţya fuligulaAyţya ferina

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C4.

4.3. Vulnerabilitate:

Dată fiind activitatea antropică deosebit de intensă, manifestată prin, turism de masă, sporturi nautice, pescuit, circulaţie rutieră, habitare umană (Staţiunea turistică Mamaia, Oraş Constanţa, Oraş Ovidiu, Localitatea Mamaia Sat), ş.a. impactul asupra sitului este major cu efecte negative asupra habitatului lacustru şi a speciilor de floră şi faună asociate.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

Lacul Siutghiol este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf.H.G. 2060/2004.

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

220 B 10 0Pescuit sportiv 621 A 25 -Sporturi nautice690 A 20 -Alte impacte determinate de turism si recreere

ce nu au fost mentionate mai sus420 A 1 -Descarcari

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 10 0Cultivare 400 A 30 -Zone urbanizate, habitare umana410 A 5 -Zone industriale sau comerciale 423 C 5 -Depozitarea materialelor inerte(nereactive)502 A 15 -Drumuri, drumuri auto 600 A 10 -Structuri (complexe) pentru sport si odihna623 C 5 -Vehicule motorizate

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0058

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Stânca Costeşti

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 8' 50''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 051.7

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

74

Max.

94

Med.

83

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 55' 15''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO012 Botoşani100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A090 Aquila clanga 1-3 i A A C BA404 Aquila heliaca 1-3 i A B B BA089 Aquila pomarina 3-7 i C B C CA024 Ardeola ralloides 2-5 p D B C CA060 Aythya nyroca 35-60 i 600-1200 i C B C CA031 Ciconia ciconia 450-600 i D B C CA429 Dendrocopos syriacus 15-20 p D B C CA026 Egretta garzetta 10-15 i D B C CA098 Falco columbarius 5-10 i D B C CA002 Gavia arctica 1-3 i D B C CA075 Haliaeetus albicilla 2-5 i C B C BA092 Hieraaetus pennatus 5-6 i C B C CA022 Ixobrychus minutus 2-3 p D B C CA338 Lanius collurio 18-25 p D B C CA339 Lanius minor 20-25 p D B C CA068 Mergus albellus 40-60 i C B C CA073 Milvus migrans 3-5 i C B B CA094 Pandion haliaetus 2-5 i C B C CA072 Pernis apivorus 3-5 i C B C CA007 Podiceps auritus 8-15 i B A B B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

P Allium saxatile R A P Schivereckia podolica V AP Silene chlorantha R A P Sisymbrium polymorphum R A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri97N06 511, 512

Culturi (teren arabil)3N12 211 - 213

Alte caracteristici ale sitului:

Situl este situat pe platforma moldovenească a cărei fundament este format din roci cristaline, magmatice si roci eruptive ce alcătuiesc un soclu rigid care a suferit o serie de mişcări de ridicare şi coborâre de-a lungul erelor geologice, având loc mai multe transgresiuni şi regresiuni marine. Odată cu sfârşitul etapei de arie mobilă, geosinclinală, relieful cristalin a fost preluat de către agenţii externi care şi-au început activitatea de eroziune. Succesiunea de formaţiuni geologice prezentate pe cursul Prutului poate fi sintetizată în: -orizontul de gresii cu silexuri din Badenianul

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

210 B 8 -Pescuit profesionist(industrial) 520 C 7 -Navigatie629 C 3 -Alte activitati sportive si recreative in aer liber

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 3 -Pasunatul 230 B 8 -Vanatoare 243 B 5 -Braconaj, otravire, capcane 301 B 5 -Cariere

superior, care a constituit o resursă importantă pentru dezvoltarea unor comunităţi umane paleolitice. -nivelul de gipsuri din Badenianul superior cantonează ample fenomene carstice cunoscute pe Terra in gipsuri -calcarele cu Liţoţamnium din Badenianul superior cu potenţial carstic atestat în alte zone. -calcarele recifale bugloviene reprezintă probabil cea mai extinsă barieră fosilă de corali din Europa.Lacul Stânca-Costeşti este un lac de acumulare construit în vederea exploatării hidroenergiei;lacul prezintă variaţii de nivel în funcţie de regimul precipitaţiilor şi utilizare. Sub depunerile măloase există un punct stâncos calcaros care poate fi observat şi la ţărm.

4.2. Calitate şi importanţă:SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Avifauna din perimetrul lacului de acumulare este constituită din 178 de specii de păsări, unele cu apariţii neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului şi mai ales, iarna,lacul de acumulare fiind un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. Avifauna regiunii cuprinde 136 de specii folosite drept criterii pentru identificarea ariilor de importanţă avifaunistică, reprezentând 76,40%din totalul avifaunei râului Prut. C3 – aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii Europene - 1 specie C4 – aglomerări mari de păsări de apă în timpul migraţiei şi iarna Zona propusă cuprinde lacul de acumulare amenajată pe valea Prut, în amonte de Costeşti – până la localitatea Sadoveni. Lacurile sunt un important loc de popas pentru păsările de apă în timpul migraţiei, respectiv putând fii observate regulat stoluri mari de raţe, gâşte, pescăruşi, lişiţe, cufundari etc. În perioada de cuibărit puţine păsări de apă pot fi întâlnite, dar avifauna clocitoare poate să se îmbogăţească pe măsură ce pe malurile lacului se dezvoltă o vegetaţie mai abundentă. După datele din prezent, o specie atinge pragul de aglomerare în migraţie (C3) dar probabil vor fi mai multe cu intensificarea observaţiilor

4.3. Vulnerabilitate:

1. braconaj2. prinderea păsărilor cu capcane3. electrocutare si coliziune in linii electrice 4. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare5. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor6. arderea stufului

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl este cel mai important cartier de iernare al păsărilor acvatice din bazinul românesc al Prutului .A fost desemnat ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr.2151/2004.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat(70%)

1)Nodul Hidrotehnic Stânca-Agenţia Naţională Apele Române (luciu de apă şi uscat)2)Situl are o suprafaţă de 42,9 ha în fond forestier: Pădurea de la Cinghinia-UP V aparţinând Ocolului Silvic Truşeşti(Regia Naţională a Pădurilor prin Direcţia Silvică Botoşani)

Proprietate privată(30%)-terenuri din jurul apei aparţinând persoanelor fizice care locuiesc in Comunele Manoleasa, Ripiceni sau in localităţile învecinate.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Baza de date Milvus2. Mititelu D., Barabas N., Haja S., 1971-Flora şi vegetaţia rezervaţiei Stânca-Ştefăneşti (jud. Botoşani). Muzeul de ştiinţe ale naturii Bacău-Studii şi comunicări, pag.731-750 3. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu S., 1994- Lista Roşie a plantelor superioare din România. Institutul de biologie- Studii, Sinteze, documentaţii de ecologie, 1: 1-52

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Responsabilitatea implementării planului de management va reveni structurii proprii de administrare special constituită, conform Ordinului

6.2. Managementul sitului

494/2005.Pâna la constituirea acestei structuri responsabilitatea revine consiliior locale comunale

Planuri de management ale sitului:APM Botoşani a întocmit Planul de management al sitului, care a fost avizat de Academia Română. Planul de management cuprinde următoarele obiective: Obiectiv nr. 1:Elaborarea hărţii în format GIS şi delimitarea pe harta cadastrală a APSA Lac Stânca-Costeşti. Obiectiv nr. 2:Stabilirea strategiei de gestionare a APSA Lac Stânca-Costeşti. Obiectiv nr.3:Crearea bazei de date specializate privind APSA Lac Stânca-Costeşti. Obiectiv nr.4:Protecţia speciilor sălbatice şi habitatelor din APSA Lac Stânca-Costeşti. Obiectiv nr.5:Gestionarea resurselor piscicole ale APSA Lac Stânca-Costeşti. Obiectiv nr. 6: Gestionarea resurselor agricole ale APSA Lac Stânca-Costeşti. Obiectiv nr. 7:Gestionarea resurselor turistice ale APSA Lac Stânca-Costeşti. Obiectiv nr. 8: Monitoringul ecologic al APSA Lac Stânca-Costeşti. Obiectivul nr. 9:Reabilitarea ecologică a zonelor din APSA Lac Stânca-Costeşti. Obiectivul nr. 10: Promovarea cooperărilor la nivel naţional şi internaţional . Obiectivul nr.11: Dezvoltarea relaţiilor cu publicul.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0058_64_Lac_Stinca-Costesti.jpg Gafencu Rocsana - APM-BTROSPA0058_64_Motacilla_alba.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0059

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Strachina

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 34' 36''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 064.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

2

Max.

28

Med.

10

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 40' 31''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO035 Ialomiţa100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A293 Acrocephalus melanopogon RC D B C CA042 Anser erythropus 2-20 i A B C BA255 Anthus campestris RC D B C CA089 Aquila pomarina >2 i D B C CA029 Ardea purpurea 5-6 p D B C CA024 Ardeola ralloides 10-20 p 30-90 i D B C CA222 Asio flammeus >4 i C B C CA396 Branta ruficollis 600-700 i B B B CA133 Burhinus oedicnemus 1-2 p D B B CA403 Buteo rufinus >4 i D B C CA138 Charadrius alexandrinus 2-4 p RC D B C CA031 Ciconia ciconia 3000-7000 i C B B CA030 Ciconia nigra 2-10 i D B B CA081 Circus aeruginosus 4-5 p D B C CA084 Circus pygargus >6 i D B C CA122 Crex crex 4-5 p D B C CA038 Cygnus cygnus 100-120 i C B B BA027 Egretta alba 40-50 i C B B CA026 Egretta garzetta 16-20 p 80-200 i D B B CA097 Falco vespertinus >30 i C B C CA127 Grus grus >60 i D B C CA075 Haliaeetus albicilla >2 i D B B CA092 Hieraaetus pennatus >2 i D B B CA131 Himantopus himantopus >27 p >60 i D B B CA022 Ixobrychus minutus 44-46 p C B B CA338 Lanius collurio RC D B B CA339 Lanius minor RC D B B CA177 Larus minutus >60 i D B C CA073 Milvus migrans >5 i D B B CA023 Nycticorax nycticorax 25-40 p 120-200 i C B B CA094 Pandion haliaetus >2 i D B B CA019 Pelecanus onocrotalus 15-40 i D B B CA393 Phalacrocorax pygmeus 150-400 i C B C BA034 Platalea leucorodia 20-60 i D B B CA032 Plegadis falcinellus >120 i C B B CA120 Porzana parva 24-30 p D B B CA119 Porzana porzana 20-30 p C B B CA132 Recurvirostra avosetta 8-20 p C B B CA195 Sterna albifrons 20-40 i D B B C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri89N06 511, 512

Mlaştini, turbării6N07 411, 412

Culturi (teren arabil)5N12 211 - 213

Alte caracteristici ale sitului:

Zona ocupata de valea Strachina apartine sectorului oriental al Campiei Romane. Solurile zonale sunt constituite de cernoziomurile tipice cu carbonatii la suprafata sau levigate pe diferite adancimi. Solurile azonale sunt reprezentate prin soluri de lunca si aluviuni care sunt considerate soluri fertile, datorita continutului ridicat de substante nutritive.Lacul este lipsit de curgere naturala spre Ialomita, fapt care conduce, in conditiile climatice uscate ale Baraganului la acumularea sarurilor spalate de apele de siroire in cuveta lacustra.Hidrochimic, apele lacului au un caracter clorurat sodic. Apele freatice sunt situate la 1-11 m adancime.Din punct de vedere fitogeografic, lacul Strachina se inscrie in subzona de vegetatie naturala a stepei mult modificata azi datorita agriculturii si pajistilor antropice. Vegetatia de stepa ierboasa este reprezentata de pajistile stepice primare si derivate.Pajistile secundare derivate se intalnesc pe izlazuri in diferite stadii de inierbare si intelenire. Adesea apar specii rezistente la uscaciune: Poa bulbosa L.(firuta bulboasa), pe locuri uscate, Artemisia austriaca (pelinita) in asociatii cu Cynodon dactylon (pirul gros).In depresiuni vegeteaza asociatii de Agropyron repens L.(pir) cu Poa angustifolia, graminee anuale din genul Bromus sp.(obsiga), Setaria sp.(mohor). Caracterul stepic al acestor pajisti derivate este evidentiat si de existenta speciilor de Andropogon ischaemum si Eryngium campestre (scaiul dracului), care invadeaza pasunile si malurile abrupte. Padurile lipsesc de pe malul acestui lac. Dintre arbusti apar Crategus monogyna (paducelul), Cornus sanguinea (sangerul),Ligustrum vulgare(lemnul cainesc). Vegetatia de mlastina si semimlastina este reprezentata prin Phragmites communis (stuf),Carex acutiformis (rogoz), Sagittaria sagittifolia (sageata apei);aceste specii se dezvolta pe locuri joase. Vegetatia intrazonala cuprinde pajistile de saratura formate din plante halofile pe soluri sarate,azonale: Salsola ruţenica (ciurlan),pe nisipuri sarate si uscate:Suaeda maritima (branca). Fauna este reprezentata de -rozatoare:Citelus citelus (popandau),Spalax leucodon (catelul pamantului), Lepus europaeus (iepurele de camp);-carnivore: Vulpes vulpes (vulpe), Meles meles (viezure), Putorius eversimani (dihor de stepa), Putorius putorius (dihor comun);-pasari sedentare, de pasaj: Perdix perdix (prepelita), Coturnix coturnix (potarniche), Columba palumbus (porumbel gulerat) Phasianus colchicus (fazan), Pica pica (cotofana), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioara de semanatura), Corvus corone cornix (cioara griva), Tachybaptus ruficollis (corcodel mic), Anser anser (gasca de vara), Anas crecca (Rata mica), Gallinula choloropus (gainusa de balta), Gallinago gallinago (becatina comuna), Vanellus vanellus (nagat).-reptile:reprezentate prin soparle verzi;In lacul piscicol,fauna acvatica cuprinde specii de pesti cu valoare economica: bibani, crapi, platica, obleti, carasi, caracuda, dar si sursa de hrana pentru avifauna.Fiind situat pe traseul marelui drum de migratie estic, teritoriul este vizitat in perioadele de pasaj constituind loc de hranire si de odihna pentru specii rare si foarte rare.Lacul Strachina este exploatat in scop piscicol, fapt ce reprezinta pe de o parte un avantaj pentru pasarile de apa , care isi gasesc hrana din belsug in crescatorie, insa pescuitul industrial perturba linistea habitatului periodic, ceea ce nu conduce la alungarea pasarilor al carui habitat il reprezinta.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 41b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 60c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaCircus aeruginosusAnţus campestrisLanius minorRecurvirostra avosettaPorzana porzanaNycticorax nycticoraxBurhinus oedicnemusIxobrichus minutusPorzana parvaArdeola ralloides

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Branta ruficollisCiconia ciconiaPlegadis falcinellusPlatalea leucorodiaPandion haliaetusMilvus migransPernis apivorusLarus minutus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Phalacrocorax pygmeus

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

200 C 100 -Acvacultura : peşte şi scoici

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

500 C 1 0Retele de comunicare

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C5.

4.3. Vulnerabilitate:

Nu exista influente antropice in afara de utilizarea lacului in scop piscicol.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Lacul Strachina in suprafata de 1050 ha a fost declarat ASPA prin HG 2151/2004. Zonele terestre din vecinatatea lacului, propuse spre a face parte din situl lacul Strachina reprezinta extravilan al localitatilor invecinate.

4.5. Tip de proprietate:

Lacul Strachina este proprietate de stat.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1.Bird Life Conservation Series No.8 Important Bird Areas in Europe-Priority Site For Conservation, Vol 2, Soţern Europe 2.Informatii culese de la prof. Petre Teodor-membru SOR.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Este atribuit in custodia SOR-Sucursala Cygnus Tandarei, reprezentat prin Petre Todor-Tandarei, Str. Digului nr.92, tel 0243032,e-mail [email protected] , din 21.10.2004 Planul de management este realizat de custode si se afla inaintat l

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Planul de management este realizat de custode si este inaintat la Academia Romana spre avizare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0059_62_SPA_Strachina.jpg Mihai Reasilvia - APM-IL

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0060

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile Taşaul - Corbu

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 36' 17''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 701.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

16

Med.

2

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică Pontică

X

Stepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 21' 53''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 3 i D B C BA042 Anser erythropus 24 i A B C AA255 Anthus campestris 60 p D B C BA024 Ardeola ralloides 60-70 i D B C CA060 Aythya nyroca 24 i C B C BA396 Branta ruficollis 260 i B B C BA138 Charadrius alexandrinus 6 p D B C BA196 Chlidonias hybridus 68 i D B C BA197 Chlidonias niger 45 i D B C BA031 Ciconia ciconia 4 p 60-70 i D B C BA082 Circus cyaneus 20 i D B C BA038 Cygnus cygnus 200-230 i B B C BA027 Egretta alba 120-130 i B B C BA026 Egretta garzetta 60-70 i D B C BA511 Falco cherrug 2 i B B C BA103 Falco peregrinus 2 i C B C BA097 Falco vespertinus 84-90 i C B C BA002 Gavia arctica 2 i D C C CA189 Gelochelidon nilotica 10 i D B C BA022 Ixobrychus minutus 12-14 p D B C CA338 Lanius collurio 8 p D B C BA339 Lanius minor 6 p D B C BA242 Melanocorypha calandra 24-234 p D B C BA023 Nycticorax nycticorax 60-70 p D B C BA533 Oenanthe pleschanka 20-30 p D B C BA071 Oxyura leucocephala 2 i B B C BA094 Pandion haliaetus 4 i D B C BA020 Pelecanus crispus 8-20 i 60-70 i B B C BA019 Pelecanus onocrotalus 330 i B B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 18 i D C C CA034 Platalea leucorodia 100-120 i B B C BA195 Sterna albifrons 2 i D B C BA190 Sterna caspia 8 i D B C BA193 Sterna hirundo 80-200 i D B C BA191 Sterna sandvicensis 10 i D B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri97N06 511, 512

Mlaştini, turbării3N07 411, 412

Alte caracteristici ale sitului:

Lacul Taşaul este unit cu lacul Gargalâc (cunoscut ca lacul Corbu)formând împreună un complex lacustru. Lacul Taşaul este un liman maritim tipic, neavând legătură directă cu Marea Neagră. Malurile sale se prezintă sub forma unei faleze, iar bazinul hidrografic este format în cea mai mare parte de râul Casimcea. Lacul Corbu are malurile constituite în cea mai mare parte din depozite loessoide, sub forma unei faleze cu înălţimi mai mici.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 37c) numar de specii periclitate la nivel global: 8

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Falco cherrugBranta ruficollisOxyura leucocephalaAnser eryţropusCygnus cygnusPelecanus onocrotalusPelecanus crispusNycticorax nycticoraxArdeola ralloidesAyţya nyrocaChlidonias nigerEgretta garzettaFalco peregrinusChlidonias hybridusFalco vespertinusPlatalea leucorodiaCygnus bewickiiEgretta albaSterna sandvicensisGelochelidon niloticaCiconia ciconiaCircus cyaneusSaxicola rubetraMiliaria calandraSturnus roseusSturnus vulgarisPodiceps nigricollisPodiceps grisegena

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Pelecanus crispusAyţya ferinaFulica atraLarus ridibundusLarus cachinnans

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C4, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea lacului este foarte mare. În vecinătatea site-ului se desfăşoară multiple activităţi industriale cu impact negativ: activităţi extractive prin mai multe cariere de piatră, rafinărie (S.C. Petromidia S.A.),complex zootehnic (S.C.Tabco). Populaţiile de păsări sunt influenţate negativ de existenţa pe malurile lacului a mai multor exploatări miniere de suprafaţă (cariere de exploatare a sisturilor verzi şi a calcarelor), mai ales prin poluare fonică.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

Lacul Taşaul este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf. H.G. 2060/2004).

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

210 B 40 -Pescuit profesionist(industrial) 301 A 5 -Cariere 400 A 15 -Zone urbanizate, habitare umana 410 A 25 -Zone industriale sau comerciale420 A 10 -Descarcari

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 15 -Cultivare 140 B 10 -Pasunatul 170 A 0 -Cresterea animalelor 301 A 15 -Cariere 410 A 10 -Zone industriale sau comerciale 424 B 10 -Alte tipuri de depozitari502 B 10 -Drumuri, drumuri auto 511 A 5 -Linii electrice

P. Gâştescu, 1071, Lacurile din România, Limnologie regională, Ed.Acad.BucureştiBaza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0061

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Techirghiol

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 35' 35''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

3 035.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

80

Med.

12

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică Pontică

X

Stepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 1' 35''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 1 i D B C CA042 Anser erythropus 10 i A B B AA029 Ardea purpurea 4 i D B C CA024 Ardeola ralloides 20 i D B C CA222 Asio flammeus 1 i D B C CA021 Botaurus stellaris 1-2 i D B C CA396 Branta ruficollis 7000 i A B B AA403 Buteo rufinus 1 i D B C CA138 Charadrius alexandrinus 20 i D B C CA196 Chlidonias hybridus 30 i D B C CA197 Chlidonias niger 30 i D B C CA031 Ciconia ciconia 1300 i B C C BA081 Circus aeruginosus 3 i D B C CA082 Circus cyaneus 3 i D B C CA083 Circus macrourus 2 i D B C CA038 Cygnus cygnus 40 i B C C BA429 Dendrocopos syriacus 4 p D B C CA027 Egretta alba 34 i D B C CA026 Egretta garzetta 10 i D B C CA098 Falco columbarius 1 i D B C CA103 Falco peregrinus 1 i D B C CA002 Gavia arctica 3 i D B C CA131 Himantopus himantopus 30 p D B B CA022 Ixobrychus minutus 10-12 p D B C CA338 Lanius collurio 6 p D B C CA339 Lanius minor 8 p D B C CA176 Larus melanocephalus 600 i A B C AA177 Larus minutus 3 i 5200 i B B C AA242 Melanocorypha calandra 20 p D B C CA068 Mergus albellus 1800 i A B B AA023 Nycticorax nycticorax 10 i D B C CA071 Oxyura leucocephala 800 i A B B AA019 Pelecanus onocrotalus 100-120 i D B C CA393 Phalacrocorax pygmeus 800 i B B C BA151 Philomachus pugnax 100 i D B C CA140 Pluvialis apricaria 30 i D B C CA195 Sterna albifrons 20 i D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri44N06 511, 512

Mlaştini, turbării4N07 411, 412

Culturi (teren arabil)36N12 211 - 213

Păşuni4N14 231

Alte terenuri arabile10N15 242, 243

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

Cele două diguri construite în 1983 şi 1989 împart lacul în trei părţi rezultând trei zone diferite şi anume : -zona cu apă dulce în partea de Vest (1.0-2.3g/l salinitate) -zona cu apă salmastră în partea centrala (6-8g/l salinitate)- -zona cu apă salină este în partea de lac situata în apropierea Mării Negre (52-55g/l salinitate) În partea cu apă salină nămolul are proprietăţi terapeutice şi este utilizat pentru tratamente variate într-un centru medical internaţional de fizioterapie construit in această zonă. După privatizare, mici clădiri aparţinând fermierilor au fost construite în jurul lacului, aceasta ducând la un impact negativ asupra lacului şi faunei sale.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 50c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ixobrychus minutusHimantopus himantopus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Larus minutusSterna albifronsPhilomachus pugnaxLarus melanocephalusPelecanus onocrotalusCiconia ciconiaCharadrius alexandrinus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Oxyura leucocephalaBranta ruficollisAnser eryţropusLarus minutusPhalacrocorax pygmaeusCygnus cygnusMergus albellusAnser albifronsLarus ridibundusPodiceps nigricollis

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Impactul antropic se manifestă mai ales prin turism, Techirghiol, Eforie Sud şi Eforie Nord fiind staţiuni ce atrag turiştii mai ales prin promovarea proprietăţilor terapeutice ale nămolului sapropelic. Alte activităţi desfăşurate în zonă sunt cele agricole. Lacul Techirghiol se confruntă cu problema scăderii salinităţii, cu repercusiuni asupra compoziţiei specifice în elemente de floră şi faună caracteristice apelor hipersaline.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Statutul de arie protejată este stabilit prin Hot. nr. 1266/2000. A fost declarat în data de 23.03.2006 sit RAMSAR, cu nr.1610.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate publică a statului, în administrarea Direcţiei Apelor Dobrogea -Litoral.

4.6 Documentaţie:

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ092CT TECHIRGHIOL* 45.2

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

210 A 5 -Pescuit profesionist(industrial) 243 A 5 -Braconaj, otravire, capcane310 A 20 0Extragerea turbei 629 A 15 0Alte activitati sportive si recreative in aer liber870 B 5 0Diguri, indiguiri, plje artificiale

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 30 0Cultivare 400 A 35 -Zone urbanizate, habitare umana421 A 5 -Depozitarea deseurilor menajere 502 A 5 0Drumuri, drumuri auto503 A 5 -Linii de cale ferata, TGV 870 B 5 0Diguri, indiguiri, plje artificiale

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Aria naturală protejată Lacul Techirghiol se află în administrarea Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Planul de management al ariei protejate Lacul Techirghiol este în curs de elaborare de către Direcţia Apelor Dobrogea Litoral - administratorul sitului.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0061_66_techirghiol.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0061_66_techirghiol3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0061_66_techirghiol4.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0061_66_techrighiol2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0062

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile de acumulare de pe Argeş

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 58' 55''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 180.7

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

226

Max.

417

Med.

295

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 48' 46''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO031 Argeş100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A024 Ardeola ralloides 2-5 p D B C CA060 Aythya nyroca 35-60 i C B C CA031 Ciconia ciconia 450-600 i D B C CA026 Egretta garzetta 10-15 i D B C CA002 Gavia arctica 1-3 i D B B CA022 Ixobrychus minutus 2-3 p D B C CA338 Lanius collurio RC D B C CA339 Lanius minor RC D B C CA068 Mergus albellus 40-60 i C B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Plaje de nisip10N04 331

Râuri, lacuri70N06 511, 512

Râuri, lacuri3N06 511, 512

Mlaştini, turbării14N07 411, 412

Păduri de conifere3N17 312

Alte caracteristici ale sitului:

Aceste lacuri sunt oligomezotrofice. Aparitia acestor lacuri a condus la modificarea si aparitia de noi habitate. Vegetatia acestei vai este compusa din rasinoase, fag in amestec cu rasinoase, stejar in zona colinară. In partea mijlocie si inferioara a cursului padurile alternează cu suprafete de teren cu alat utilizare-agricolă, livezi, fâneţe.Acest sit este foarte important pentru numarul mare de specii de pasari de pasaj pe care la adaposteste:Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Lanius collurio, Ardeola ralloides, Ayţya nyroca, Gavia arctica, Ixobrychus minutus, Lanius minor, Mergus albellus, etc.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 9b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 20c) numar de specii periclitate la nivel global: 1

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Ciconia ciconiaAyţya nyrocaEgretta garzetta

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

110 C 5 -Utilizarea pesticidelor 150 C 5 0Restructurarea detinerii terenului agricol151 C 5 -Indepartarea haturilor si crangurilor 163 C 5 +Replantare211 C 5 0Pescuit intr-o locatie fixa 240 C 3 0Luare / Indepartare de fauna 300 C 5 -Extragere de nisip si pietris 421 B 10 -Depozitarea deseurilor menajere500 C 3 +Retele de comunicare 530 B 5 +Imbunatatirea accesului la zona600 C 5 0Structuri (complexe) pentru sport si odihna 160 C 3 +Managementul forestier general

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

190 C 3 0Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se refera la cele de mai sus

300 C 5 0Extragere de nisip si pietris

401 B 10 0Urbanizare continua 421 B 10 -Depozitarea deseurilor menajere

Anser anserPhalacrocorax carboAnas clypeataPodiceps griseigenaAnas querquedulaLarus ridibundus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Mergus albellusGavia arcticaBucephala clangulaCygnus olorLarus cachinnansFulica atraMergus merganserMergus serratorPodiceps cristatusAyţya fuligulaAnas platyrhynchosAyţya ferinaButeo buteoAnas crecca

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C3, C4.

4.3. Vulnerabilitate:

In sit se desfasoara activitati antropice:cultivarea terenurilor, indepartarea haturilor si crangurilor, indepartarea lastarisului, exploatatii piscicole.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):In cadrul sitului Lacurile de acumulare Arges, Lacul Bascov este declarat ca arie naturala protejata prin Hotararea nr. 30 din 26.02.2004 a Consiliului Judetean Arges.

4.5. Tip de proprietate:

Apele Romane, Directia Apelor Arges-Vedea si face parte din sistemul hidrotehnic Pitesti

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Fisa stiintifica a ariei protejate intocmita de dr. Radu Gava, Universitatea din Pitesti Radu Gava-1997-Acumulari hidro-energetice de pe raul Arges,posibile Arii de Importanta Avifaunistica, in lucrarile Simpozionului Arii de Importanta Avifaunistica din Romania, Publicatiile SORBaza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

502 B 5 0Drumuri, drumuri auto 530 C 5 +Imbunatatirea accesului la zona600 C 5 0Structuri (complexe) pentru sport si odihna

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0062_83_fauna_pe_Lacul_Bascov.jpg Mandache Mihaela - APM-AGROSPA0062_83_Lacul_de_acumulare_Vidraru.jpg Mandache Mihaela - APM-AG

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0063

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile de acumulare Buhuşi - Bacău - Bereşti

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 7' 12''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

5 575.5

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

99

Max.

202

Med.

128

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 14' 50''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO011 Bacău99RO026 Vrancea1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A022 Ixobrychus minutus 50-70 p C B C BA081 Circus aeruginosus 7-10 p C B C BA038 Cygnus cygnus 220-300 i B B C BA193 Sterna hirundo 80-100 p C B C BA166 Tringa glareola 1000-1500 i CA307 Sylvia nisoria 5-10 p DA140 Pluvialis apricaria 200-300 i C C B CA177 Larus minutus 150-250 i DA196 Chlidonias hybridus 300-600 i DA197 Chlidonias niger 30-80 i DA127 Grus grus 10-40 i D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri83N06 511, 512

Mlaştini, turbării13N07 411, 412

Culturi (teren arabil)2N12 211 - 213

Păşuni2N14 231

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 10 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.C2 – concentrări de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 1 specie:lebădă de iarnă (Cygnus cygnus); C3 - aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii Europene – 2 specii: raţa sunătoare (Bucephala clangula), ferăstraş mare (Mergus merganser);C4 – aglomerări mari de păsări acvatice;C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 2 specii:chiră de baltă (Sterna hirundo), erete de stuf (Circus aeroginosus).

Lacuri amenajate pe valea Bistriţei Moldoveneşti, respectiv pe Siret în aval de confluenţa Bistriţei pe teritoriul judeţului Bacău. Au o întindere mare, pe unele găsim mult stuf, chiar în formă de insule. Porţiunile de râuri care leagă lacurile, respectiv zonele folosite de păsări migratoare din apropierea lacurilor au fost incluse.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

243 A 0 -Braconaj, otravire, capcane 941 B 0 -Inundatii421 B 0 -Depozitarea deseurilor menajere 140 B 0 -Pasunatul 623 B 0 -Vehicule motorizate

Este una dintre cele mai importante locuri de migraţie a păsărilor de apă din Moldova. În timpul migraţiei putem întâlnii aici mii de raţe, gâşte, lişiţe, lebede, etc. care găsesc aici un loc ideal pentru a se odihnii în timpul migraţiei, numărul exemplarelor putând ajunge până la (şi chiar peste) 100.000 într-un sezon. Malurile lacurilor respectiv zonele inundabile şi păşunile sunt vizitate de mari stoluri de păsări de mal. Lacurile sunt folosite de păsări de apă şi ca loc de iernare. Mai multe sute de exemplare de ferestraş mare (Mergus merganser), raţă sunătoare (Bucephala clangula), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus) şi mari stoluri de raţă mare (Anas platyrhyncos), raţă mică (Anas crecca) şi lişiţă (Fulica atra) iernează aici, numărul exemplarelor ajungând până la 50.000 de exemplare.

4.3. Vulnerabilitate:

1. braconaj2. vânătoarea in timpul cuibăritului3. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate4. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor5. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)6. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 7. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes8. industrializare şi creşterea zonelor urbane9. prinderea păsărilor cu capcane10. pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate11. electrocutare si coliziune in linii electrice 12. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere13. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare14. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro15. reglarea cursurilor râurilor16. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)17. arderea stufului în perioada de cuibărire18. arderea stufului19. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)20. turismul in masă21. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Lacurile Lilieci,Bacau, Galbeni, Racaciuni, Beresti au fost declarate APSA prin HG 2151/2005, restul nu sunt arii naturale protejate.

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru APSA Lacul Lilieci:Directia Silvica Bacau - Inginer Irina Titianu Str. Nicolae Titulescu, nr.14, Bacau Telefon:0234588959 Fax:0234571905 E-mail:[email protected] Conventie de custodie nr.5205/26.05200.Pentru APSA Lacul Bacau II si A

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru APSA Lacul Lilieci planul de management este in curs de elaborare. APSA Lacul Bacau II,APSA Galbeni si APSA Lacul Racaciuni nu au plan de management,ele au fost incredintate in custodie in data de 04.05.2006.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0063_70_APSA_LACUL_BACAU_II.jpg Macor Anca - APM-BCROSPA0063_70_APSA_LACUL_BERESTI.jpg Macor Anca - APM-BCROSPA0063_70_APSA_LACUL_GALBENI.jpg Macor Anca - APM-BCROSPA0063_70_APSA_LACUL_RACACIUNI.jpg Macor Anca - APM-BCROSPA0063_70_Galbeni_-Rata_mare.jpg Macor Anca - APM-BCROSPA0063_70_Galbeni_Pescarusi.jpg Macor Anca - APM-BCROSPA0063_70_PRESURA_DE_STUF.jpg Macor Anca - APM-BC

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0064

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile Fălticeni

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 17' 25''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

659.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

254

Max.

288

Med.

271

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 28' 60''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO015 Suceava100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A022 Ixobrychus minutus 20-30 p DA021 Botaurus stellaris 2-4 p DA031 Ciconia ciconia 3-7 p DA081 Circus aeruginosus 3-5 p DA338 Lanius collurio 40-80 p DA060 Aythya nyroca 200-350 i DA197 Chlidonias niger 250-450 i DA031 Ciconia ciconia 300-600 i DA027 Egretta alba 80-120 i DA026 Egretta garzetta 200-250 i DA193 Sterna hirundo 50-100 i DA002 Gavia arctica 2-20 i DA001 Gavia stellata 1-8 i DA151 Philomachus pugnax 5000-8000 i DA068 Mergus albellus 200-280 i DA393 Phalacrocorax pygmeus 30-70 i DA023 Nycticorax nycticorax 200-400 i DA196 Chlidonias hybridus 300-500 i DA166 Tringa glareola 1500-3000 i DA140 Pluvialis apricaria 800-1500 i B B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri93N06 511, 512

Culturi (teren arabil)2N12 211 - 213

Alte terenuri arabile5N15 242, 243

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 27 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C4 - păsări de apă în timpul migraţiei şi iarna;C6 – 1 specie: chiră mică (Sterna albifrons);

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Lacuri amenajate pe valea Şomuzului Mare, în amonte de Fălticeni – primul lac fiind chiar în oraş. Lacurile sunt înconjurate de terenuri agricole, dar şi de păşuni, fâneţe şi livezi. Este un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări de apă migratoare. Pe lângă raţe, pescăruşi, stârci, etc., dacă condiţiile de hrănire sunt favorabile (se formează bancuri de nămol), în timpul migraţiei poposesc aici stoluri mari de limicole. Pe lacurile de lângă şi în amonte de localităţile Pocoleni şi Podeni cuibăresc multe specii legate de apă, ca eretele de stuf (Circus aeroginosus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), etc. Este unul dintre foarte puţinele locuri din interiorul ţării unde în unii ani cuibăreşte chira mică (Sterna albifrons).

4.3. Vulnerabilitate:

1. braconaj2. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate3. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor4. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 5. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes6. prinderea păsărilor cu capcane7. pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate8. electrocutare si coliziune in linii electrice 9. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare10. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro11. arderea stufului în perioada de cuibărire12. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)13. turismul in masă14. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0065

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile Fundata - Amara

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 19' 19''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

709.5

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

10

Max.

37

Med.

25

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 36' 24''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO035 Ialomiţa100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A293 Acrocephalus melanopogon R D C C BA229 Alcedo atthis 10 p D B C BA042 Anser erythropus 20 i A B B BA255 Anthus campestris 12 p D C C BA024 Ardeola ralloides 40 i D C C BA060 Aythya nyroca 8 i D C C BA396 Branta ruficollis 300 i C B B BA138 Charadrius alexandrinus 40 i D C C BA196 Chlidonias hybridus 800 i C B B BA197 Chlidonias niger 500 i B B B BA031 Ciconia ciconia 10 p D C C BA081 Circus aeruginosus 2 p D C C BA038 Cygnus cygnus 200 i C B B BA027 Egretta alba 30 i D C C BA026 Egretta garzetta 20 i D C C BA002 Gavia arctica 10 i D C C BA127 Grus grus 20 i D C C BA075 Haliaeetus albicilla 2 i C C C BA131 Himantopus himantopus 24 i D C C BA022 Ixobrychus minutus 50 p C B B BA338 Lanius collurio 12 p D C C BA339 Lanius minor 8 p D C C BA073 Milvus migrans 30 i D C B BA023 Nycticorax nycticorax 40 i D C C BA019 Pelecanus onocrotalus 10 i D C C CA393 Phalacrocorax pygmeus 120 i C B C BA151 Philomachus pugnax 1000 i C C C BA034 Platalea leucorodia 12 i D C C BA032 Plegadis falcinellus 32 i D C C BA132 Recurvirostra avosetta 30 i D C C CA195 Sterna albifrons 10 i D C C BA193 Sterna hirundo 200 i D C C BA166 Tringa glareola 60 i D C C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri95N06 511, 512

Culturi (teren arabil)5N12 211 - 213

Alte caracteristici ale sitului:

Geomorfologic, Lacurile Fundata si Amara sunt incluse in zona biogeografica stepica, in Campia Baraganului Central si se incadreaza in partea estica a unitatii structurale-Platforma Moesica, lacul Amara fiind format pe cale naturala ca lac de albie pe terasa raului Ialomita. Solurile din zona acestui lac sunt cernoziomice avand numai pe alocuri caracter semicarbonatic. Dezvoltat ca liman fluviatil pe cursul inferior al Ialomitei, la contactul terasei fluviatile cu campia propriu-zisa, Lacul Fundata este localizat pe terasa Ialomitei, acesta fiind unul din limanele mari din cursul inferior al Ialomitei cu o suprafata de 510 ha.Lacul este lipsit de curgere spre Ialomita, fapt care conduce, in conditiile climatice uscate ale Baraganului, la acumularea in cuveta lacustra a sarurilor spalate de apele de siroire.Avand o forma sinuoasa, cu o lungime de 8.5 km si o latime maxima in dreptul localitatii Gh.Doja de 1 km, iar minima de 150 m, in amonte este traversat de un dig din pamant care delimiteaza lacul terapeutic de lacul piscicol Gh.Doja. Calitatea apei in cele doua bazine este diferita, partea de Sud a lacului fiind salcie, in timp ce partea de Nord are apa dulce si contine mai multa vegetatie acvatica. Adancimea maxima a apei este de 5 m si malurile sunt in general abrupte.Hidrografia de suprafata este reprezentata de raul Ialomita si Valea Gh.Doja, vale alimentata din precipitatii si scurgeri superficiale, avand legatura cu panza freatica si apa in mod permanent, cu unele oscilatii de nivel in functie de perioadele ploioase si secetoase.Caracteristicile hidrometeorologice din zona lacurilor sunt:-T medie multianuala +110 C;-Directia predominanta a vantului de la N la S;-Precipitatii 138,24 l/mp.Situl este reprezentat in cea mai mare parte de terenuri umede (90%-apa dulce, salcie si sarata) si de agrosisteme (10%-teren arabil).Zona constituie habitat pentru pasarile de apa, cum sunt: Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraz alb), alte specii de pasaj-Phalacrocorax pygmaeus (Cormoranul mic), de iernare -Branta ruficollis (Gasca cu gat rosu), de cuibarire -Ayţya nyroca (Rata rosie).Vegetatia este specifica pajistilor stepice primare si derivate. Din punct de vedere fitogeografic, Lacurile Fundata si Amara se inscriu in subzona de vegetatie naturala a stepei, mult modificata in prezent datorita agriculturii si pajistilor antropice.Pe malurile vaii Ialomitei, la sudul lacului Fundata apar pajistile stepice primare in petice mici cu Stipa lessingiana (colilie). Pajistile naturale cuprind: Agropyron cristatum (pir), Andropogon ischaemum (barboasa), Salvia nemorosa (jales), Potentilla argentea (scrantitoare), Hyperieum sp. Pajistile secundare derivate se intalnesc pe islazuri in diferite stadii de inierbare si intelenire. Adesea apar specii rezistente la uscaciune: Poa bulbosa (firuta-buloasa), Artemisia austriaca (pelinita) in asociatii cu Cynodorn dactylon (pirul gros). In depresiuni vegeteaza asociatii de Agropyron repens (pir) cu Poa angustifolia, Bromus sp., Setaria sp. Caracterul stepic al acestor pajisti derivate este evidentiat si de existenta speciilor de Andropogon ischaemum (barbatoasa) si Eryngium campestre (scaiul dracului) care invadeaza pasunile si malurile abrupte ale Ialomitei. Vegetatia azonala a sitului este reprezentata de specii halofile si mezofile. Dintre arbusti apar Crategus monogyna (paducelul), Cornus sanguinea (sangerul), Ligustrum vulgare (lemnul cainesc). Vegetatia de mlastina si semimlastina este reprezentata de Phragmites communis (stuf), Carex acutiformis (rogoz), Sagittaria sagittifolia (sageata apei), specii ce se dezvolta pe locuri joase. Vegetatia acvatica este reprezentata de Myrriphyllum spicatum (vascul apei).

Fauna este reprezentata de:

• in zona de stepa:

-rozatoare: Citelus citelus (popandau), Spalax leucodon (catelul pamantului), Lepus europaeus (iepurele de camp);-carnivore: Vulpes vulpes (vulpe), Meles meles (viezure), Putorius eversmani (dihor de stepa) si Putoris putoris (dihor

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 34b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 123c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ixobrychus minutusLanius minor

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Branta ruficollisAnser eryţropusPhilomachus pugnaxPlatalea leucorodiaHaliaeetus albicillaMilvus migransPhalacrocorax pygmaeusNycticorax nycticoraxPelecanus onocrotalusHimantopus himantopusRecurvirostra avosettaSterna albifronsGrus grusSterna hirundo

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

609 C 40 -Alte complexe sportive/de odihna 820 C 10 -Inlaturarea sedimentelor(mal)

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 20 0Pasunatul 211 C 50 -Pescuit intr-o locatie fixa400 B 50 -Zone urbanizate, habitare umana 500 C 2 0Retele de comunicare690 C 30 -Alte impacte determinate de turism si recreere

ce nu au fost mentionate mai sus

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C4, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

- braconaj - vânătoarea in timpul cuibăritului - vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor

periclitate - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului - desecarea zonelor umede - industrializare şi extinderea zonelor urbane - pescuitul sportiv în

imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate - electrocutare si coliziune cu linii electrice -

pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare - arderea stufului - arderea vegetaţiei (a

miriştii şi a pârloagelor) - amplasare de generatoare eoliene - înmulţirea necontrolată a

speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Suprafetele lacurilor, Fundata de cca 510 ha si Amara de cca 162 ha,sunt declarate arii de protectie speciala avifaunistica prin HG 2151/2004.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat : Bazinul terapeutic lac Fundata este administrat de RA Apele Romane-SGA Ialomita Bazinul piscicol este administrat de Primaria Gh Doja.Terenurile invecinate reprezinta extravilan al localitatilor invecinate.Lacul Amara este proprietate de stat, in administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomita.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Mentionat in lucrarea Bird Life Conservation Series No8 -Important bird areas in Europe -Prioryti site for conservation Vol. 2 Souţern EuropeBaza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:ASPA Lac Fundata nu este atribuit in custodie.ASPA Lac Amara este atribuit in custodie S.C.Vivani Salubritate S.A.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:ASPA Lac Fundata nu are plan de management conform legislatiei in vigoare. APM Ialomita a realizat un Regulament al ariei si un plan de actiune ce vor fi valabile pana la atribuirea in custodie. Regulamentul ariei a fost comunicat detinatorilor de terenuri limitrofe ariei, administratorului lacului si Consiliului Local al Comunei Gh.Doja ASPA Lac Amara nu are plan de management conform legislatiei in vigoare. APM Ialomita a realizat un Regulament al ariei si un plan de actiune. Regulamentul ariei a fost comunicat detinatorilor de terenuri limitrofe ariei, administratorului lacului si Consiliului Local al Orasului Amara. Dupa preluarea in custodie, in conformitate cu prevederile Ordinului 494/2005 si a conventiei de custodie , custodele va realiza planul de management in decurs de un an de la preluare si regulamentul ariei in decurs de 6 luni.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0065_62_SPA_Fundata_Amara(lac_Amara).jpg Mihai Reasilvia - APM-ILROSPA0065_62_SPA_Fundata_Amara(Lac_Fundata).jpg Mihai Reasilvia - APM-ILROSPA0065_62_SPA_Fundata_amara(lac_Fundata2.jpg Mihai Reasilvia - APM-IL

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0066

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0065D Delta Dunării

ROSPA0031D Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie

ROSCI0072F Dunele de nisip de la Hanul Conachi

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Limanu - Herghelia

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 31' 53''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

392.9

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

38

Med.

6

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică Pontică

X

Stepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 48' 28''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A024 Ardeola ralloides 50 i D B C CA020 Pelecanus crispus 60-90 i B B C BA022 Ixobrychus minutus 30-40 p D B C CA023 Nycticorax nycticorax 10 i D B C CA026 Egretta garzetta 10 i D B C CA027 Egretta alba 34 i D B C CA029 Ardea purpurea 8 p 60 i C B C CA031 Ciconia ciconia 1300 i B C C BA038 Cygnus cygnus 60 i B C C BA068 Mergus albellus 64 i B B B BA071 Oxyura leucocephala 8 i B B B BA072 Pernis apivorus 1 p D C C BA081 Circus aeruginosus 3-4 i 20-50 i D B C CA082 Circus cyaneus 3 i 20-30 i D B C CA083 Circus macrourus 2 i D B C CA098 Falco columbarius 1 i D B C CA103 Falco peregrinus 1 i D B C CA131 Himantopus himantopus 30 i C B C CA132 Recurvirostra avosetta 8 p C B C CA138 Charadrius alexandrinus 20 i D B C CA140 Pluvialis apricaria 30 i D B C CA151 Philomachus pugnax 100 i D B C CA176 Larus melanocephalus 5500-6000 i A B C AA177 Larus minutus 24 i 1200-1400 i B B C AA180 Larus genei 43 i B B C BA195 Sterna albifrons 200 i D B C CA196 Chlidonias hybridus 300 i D B C CA197 Chlidonias niger 30 i D B C CA229 Alcedo atthis 4 i D B C CA242 Melanocorypha calandra 300 i D B C CA243 Calandrella brachydactyla 120 p D B C CA338 Lanius collurio 6 p D B C CA339 Lanius minor 64 p C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 260 i 200 i B B C BA396 Branta ruficollis 400 i A B B AA397 Tadorna ferruginea 8 i B B C BA403 Buteo rufinus 1 p 4 i D B C C

A429 Dendrocopos syriacus 4 p D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri24N06 511, 512

Râuri, lacuri36N06 511, 512

Mlaştini, turbării28N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Păşuni4N14 231

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

Pe fosta cuvetă a limanului Mangalia se găsesc astăzi trei compartimente, trei bazine lacustre:Hagieni, Limanu şi Mangalia.Concentraţia în săruri a apei lacului Mangalia acade treptat dinspre mare spre coada lacului.Lacul Mangalia are numeroase izvoare care apar din calcarele sarmatice, multe fiind sulfatate şi uşor termale (22 grade Celsius).

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 40b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 46c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Calandrella brachydactylaMelanocorypha calandraHimantopus himantopusIxobrychus minutus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Pelecanus crispusLarus melanocephalusPhalacrocorax pygmaeusLarus minutusTadorna ferrugineaEgretta garzettaLarus geneiChlidonias hybridusCharadrius alexandrinusCiconia ciconiaArdeola ralloidesSterna albifronsCircus aeruginosus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Branta ruficollisOxyura leucocephalaAnser eryţropusPhalacrocorax pygmaeusLarus minutus

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

In vecinatatea sitului exista doua localitati, Mangalia si Limanu,şosele intens circulate, terenuri agricole cu diferirte tipuri de culturi, toate acestea având un impact negativ asupra sitului.În interiorul sitului se remarcă activitatile de piscicultură şi pescuit, cu impact negativ direct şi indirect asupra populaţiilor de păsări acvatice din zonă.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ092CT HAGIENI* 0.09

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

200 A 25 -Acvacultura : peşte şi scoici 210 A 25 -Pescuit profesionist(industrial)502 B 1 -Drumuri, drumuri auto 507 C 1 0Pod, viaduct 160 C 5 0Managementul forestier general

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 35 0Cultivare 140 C 25 0Pasunatul 400 A 15 -Zone urbanizate, habitare umana 421 B 1 -Depozitarea deseurilor menajere422 B 1 -Depozitarea deseurilor industriale 502 B 5 -Drumuri, drumuri auto

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0069_57_Helesteele_Adrian_bazin_1_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Helesteele_Adrian_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Helesteele_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Helesteele_Bercu_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typhalatifolia.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Helesteele_de_la_Adrian_Trapa_natans..jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Helesteele_de_la_Bercu__Egretta_alba.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Helesteele_de_la_Porumbesti.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_H_Adrian_bazin_1.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna_Anesr_albifrons_Anas_platyrhynchos.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_H_Adrian__bazinul_2.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_H_Bercu_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Lunca_inferioaraaTurului_H_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typh Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_RaulTur_revarsat_între_diguri.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Raul_Tur__albie_majora_inundata.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0069_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur__Padurea_Dimosag__Peisaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SMROSPA0070_52_Canepar_-_Carduelis_cannabina.jpg Croitoru Cristian - APM-VSROSPA0070_52_carja1.jpg Croitoru Cristian - APM-VSROSPA0070_52_carja2.jpg Croitoru Cristian - APM-VSROSPA0070_52_carja3.jpg Croitoru Cristian - APM-VSROSPA0070_52_Complex_piscicol_Carja.jpg Croitoru Cristian - APM-VS

ROSPA0070_69_acv.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_69_carstei.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_69_DSCN2234.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_69_DSCN2237.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_69_DSCN2239.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_69_DSCN2247.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_69_DSCN2287.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_69_Lm.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_69_PN.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_69_PNLM.jpg Patko Camelia - APM-ARROSPA0070_96_Mata-Radeanu.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GLROSPA0070_96_Mata-Radeanu1.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GLROSPA0070_96_Mata-Radeanu2.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GLROSPA0070_96_Platalea_leucoradia_Ardea_cinerea_Egretta_garzeta.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GLROSPA0070_99_Cygnus_olor.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GROSPA0070_99_Fulica_atra.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GROSPA0071_96_Lacul_Vlascuta.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GLROSPA0071_96_Platalea_leucorodia_Ardea_cinerea_Egretta_garzeta.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GLROSPA0071_96_Podiceps_cristatus.jpg Radu Gina Alina - ARPM-GLROSPA0071_99_Brates.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GROSPA0071_99_Phalacrocorax_carbo.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GROSPA0072_99_Ciconia_ciconia.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GROSPA0072_99_Egretta_garzeta.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GROSPA0072_99_Lunca_Siretului_Inferior.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GROSPA0073_70_Egreta.jpg Macor Anca - APM-BCROSPA0073_70_Lunca_Siretului.jpg Macor Anca - APM-BC

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0067

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Barcăului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 54' 38''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 666.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

96

Max.

109

Med.

101

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 14' 16''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO061 Bihor100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A255 Anthus campestris 3-6 p DA031 Ciconia ciconia 2-4 p DA081 Circus aeruginosus 1-2 p DA122 Crex crex 1-3 p DA429 Dendrocopos syriacus 12-15 p DA026 Egretta garzetta 1-2 p DA097 Falco vespertinus 28-31 p B B C BA022 Ixobrychus minutus 2-8 p DA339 Lanius minor 20-30 p DA338 Lanius collurio 100-130 p DA023 Nycticorax nycticorax 1-6 p DA231 Coracias garrulus 1-2 p D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Mlaştini, turbării8N07 411, 412

Culturi (teren arabil)42N12 211 - 213

Păşuni37N14 231

Alte terenuri arabile7N15 242, 243

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)4N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

Include o porţiune din Râul Barcău, păşuni şi fâneţe sărăturoase, mlaştini, belciuge, respectiv pâlcuri de salcâm.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 16 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

C1 – specii de interes conservativ global - 1 specie: vânturelul de seară (Falco vespertinus)

Zona propusă este locul de cuibărit şi de hrănit al unei colonii importante de vânturel de seară. Specia este prioritară pentru România iar acesta este al treilea colonie ca mărime din Câmpia de Vest. Pentru salvarea speciei se desfăşoară un proiect Life. Din aria propusă, mai putem amintim efectivele de sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor).

4.3. Vulnerabilitate:

1. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)2. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. braconaj5. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes6. cositul în perioada de cuibărire7. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. electrocutare si coliziune in linii electrice13. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 14. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 15. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci16. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate17. industrializare şi creşterea zonelor urbane18. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Observaţii în teren 2. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Proiectul Life Natura 2005 „Conservarea Falco vespertinus în Regiunea Panonică”, proiect aprobat august: LIFE05NAT/HU/000122, demarat din 2006, cu o durată pe 4 ani, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor este partener în cadrul proiectulu

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Planul de management va fi întocmit în cadrul Proiectului Life Natura 2005 „Conservarea Falco vespertinus în Regiunea Panonică”, proiect aprobat august: LIFE05NAT/HU/000122, demarat din 2006, cu o durată pe 4 ani, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor este partener în cadrul proiectului cu Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” din România, beneficiarul proiectului este Parcul Naţional Körös-Maros din Ungaria.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0068

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Inferioră a Turului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 23º 10' 58''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

20 126.5

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

115

Max.

482

Med.

144

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 53' 21''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO065 Satu Mare100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A176 Larus melanocephalus ER DA177 Larus minutus VR DA140 Pluvialis apricaria VR DA229 Alcedo atthis 3-9 p DA089 Aquila pomarina 3-4 p DA029 Ardea purpurea 2-4 p DA024 Ardeola ralloides 1 p DA060 Aythya nyroca 4-8 p C B C BA021 Botaurus stellaris 2-4 p C B C BA196 Chlidonias hybridus 6-10 p DA081 Circus aeruginosus 5-6 p C B C BA122 Crex crex 20-30 p C B C BA238 Dendrocopos medius 15-25 p DA236 Dryocopus martius 2-3 p DA026 Egretta garzetta 12-18 p DA022 Ixobrychus minutus 25-35 p DA246 Lullula arborea 40-60 p DA073 Milvus migrans 2-4 p C B C BA023 Nycticorax nycticorax 25-30 p C B C BA072 Pernis apivorus 3-4 p DA234 Picus canus 2-3 p DA338 Lanius collurio 400-700 p DA429 Dendrocopos syriacus 25-40 p DA339 Lanius minor 15-25 p D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Accipiter nisus D C B Acrocephalus melanopogon C CB Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D C B Actitis hypoleucos D CB Alauda arvensis D C B Alcedo atthis D CB Alcedo atthis D C B Anas acuta D CB Anas clypeata D C B Anas crecca D CB Anas penelope D C B Anas platyrhynchos D CB Anas querquedula D C B Anas strepera D C

B Anser albifrons D C B Anser anser D CB Anser erythropus D C B Anthus trivialis D CB Aquila pomarina D C B Aquila pomarina D CB Ardea cinerea D C B Ardea purpurea D CB Ardea purpurea D C B Ardeola ralloides D CB Ardeola ralloides D C B Asio otus D CB Aythya ferina D C B Aythya fuligula D CB Aythya nyroca D C B Aythya nyroca C CB Botaurus stellaris D C B Botaurus stellaris C CB Buteo buteo D C B Buteo lagopus D CB Calidris alpina D C B Calidris ferruginea D CB Calidris minuta D C B Caprimulgus europaeus D CB Carduelis cannabina D C B Carduelis carduelis D CB Carduelis chloris D C B Charadrius dubius D CB Chlidonias hybridus D C B Chlidonias hybridus D CB Chlidonias niger D C B Ciconia nigra C CB Ciconia nigra C C B Circaetus gallicus D CB Circus aeruginosus D C B Circus aeruginosus C CB Circus pygargus D C B Coccothraustes coccothraustes D CB Columba oenas D C B Columba palumbus D CB Coturnix coturnix D C B Crex crex C CB Crex crex D C B Cuculus canorus D CB Cygnus olor D C B Delichon urbica D CB Dendrocopos medius D C B Dendrocopos medius D CB Dendrocopos syriacus D C B Dryocopus martius D CB Dryocopus martius D C B Egretta alba D CB Egretta garzetta D C B Egretta garzetta D CB Erithacus rubecula D C B Falco columbarius D CB Falco subbuteo D C B Falco tinnunculus D CB Fringilla coelebs D C B Fulica atra D CB Galerida cristata D C B Gallinago gallinago D CB Gallinula chloropus D C B Gavia arctica D CB Gavia stellata D C B Haliaeetus albicilla D CB Hieraaetus pennatus D C B Hirundo rustica D CB Ixobrychus minutus D C B Ixobrychus minutus D CB Jynx torquilla D C B Lanius collurio D CB Lanius collurio D C B Lanius minor D CB Lanius minor D C B Larus cachinnans D CB Larus canus D C B Larus melanocephalus D CB Larus minutus D C B Larus ridibundus D CB Limosa limosa D C B Locustella fluviatilis D CB Locustella luscinioides D C B Lullula arborea D CB Lullula arborea D C B Luscinia megarhynchos D CB Mergus merganser D C B Miliaria calandra D CB Milvus migrans C C B Milvus migrans C CB Motacilla alba D C B Motacilla flava D CB Muscicapa striata D C B Numenius arquata D CB Nycticorax nycticorax C C B Nycticorax nycticorax D CB Oriolus oriolus D C B Otus scops D CB Pandion haliaetus D C B Pernis apivorus D CB Pernis apivorus D C B Phalacrocorax pygmeus D CB Phoenicurus ochruros D C B Phoenicurus phoenicurus D CB Phylloscopus collybita D C B Phylloscopus sibilatrix D CB Picus canus D C B Picus canus D CB Pluvialis apricaria D C B Podiceps auritus D CB Podiceps cristatus D C B Podiceps grisegena D CB Podiceps nigricollis D C B Porzana parva D CB Porzana porzana D C B Rallus aquaticus D CB Remiz pendulinus D C B Saxicola rubetra D CB Saxicola torquata D C B Scolopax rusticola D CB Serinus serinus D C B Sterna hirundo D CB Streptopelia turtur D C B Sturnus vulgaris D CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia borin D CB Sylvia communis D C B Sylvia curruca D C

B Tachybaptus ruficollis D C B Tringa nebularia D CB Tringa ochropus D C B Tringa stagnatilis D CB Tringa totanus D C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Turdus pilaris D CB Turdus viscivorus D C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri3N06 511, 512

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

Culturi (teren arabil)26N12 211 - 213

Păşuni31N14 231

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Păduri de foioase31N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice Bazinul hidrografic al râului Tur este situat în partea de nord a judeţului Satu Mare . Suprafaţa totală a bazinului este de 1144 kmp şi este repartizat în două mari unităţi de relief: munte (35%) şi câmpie (65%). Din punct de vedere geologic bazinul este amplasat pe fundamentul cutat al flisului transcarpatin, dar formaţiunile sale nu sunt cutate. Există însă numeroase falii care delimitează compartimente ridicate sau coborâte (horsturi şi grabene). Râul Tur izvorăşte din munţii Oaş la cca 1050 m altitudine şi se varsă în râul Tisa, pe teritoriul Ungariei cu o direcţie de curgere de la est la vest. Panta râului Tur are valori ridicate în zona montană de cca 2%, iar în zona de câmpie de 0,2-0,6% , ajungând sub 0,1 % în apropiere de frontieră cu Republica Ungară. b)Aspecte pedologice Solurile sunt de tip brun eu-mezobazice, pseudogleizate, amfigleizate, vertice, local salinizate şi alcalinizate inclusiv luvice slab. c) Aspecte hidrologice În apropierea râului Tur stratul freatic este drenat uşor şi adâncimea sa dominantă este de 2-5 m. La distanţă de cursul Turului nivelul freatic se ridică la 0,5-2 m. Oscilaţiile nivelului ating 1-2,5 m. Direcţia de curgere a apei este spre albia râului Tur. Râul Tur are în general o albie majoră largă, limitată în prezent de diguri, iar albia minoră puternic meandrată, în special în partea inferioară până la frontieră. Afluenţii principali ai râului Tur în amonte de acumularea Călineşti sunt:Valea Rea, Valea Lechincioara, Valea Albă, Valea Strâmbă, iar în aval de acumulare pârâul Talna şi Turţ. d)Aspecte climatologice Climatul este continental cu influenţă baltică în zona montană şi continentală cu influenţă oceanică în zona de câmpie.Temperatura medie anuală este 8-9oC cu o valoare minimă de -2oC şi maxima de 20oC. Precipitaţiile: media anuală este de 640 mm. Maximele se înregistrează în lunile martie, aprilie, mai. II.BIOCENOZA a)Vegetaţia Această zonă este un coridor verde prezentând o vegetaţie azonală cu fitocenoze şi specii floristice rare alături de o floră spontană bogată. Aici se întrepătrund 3 tipuri de vegetaţie: palustră, de păşune şi de pădure. Vegetaţia variată din această zonă şi în special din cele 3 sisteme de heleştee: Adrian (307 ha) , Bercu (346 ha) şi Porumbeşti (25 ha ) oferă condiţii favorabile de cuibărit şi hrană pentru păsări aparţinând tuturor tipurilor ecologice. b)Fauna Fauna terestră este una caracteristică zonelor antropizate , de păşune, luncă, pădure şi ape curgătoare sau stătătoare.Sunt foarte bine reprezentate avifauna, reptilele, amfibienii, nevertebratele. Lunca Turului are o entomofaună bogată cu specii foarte rare de fluturi. În perioada migraţiilor zonele heleşteelor Adrian, Bercu şi Porumbeşti devin loc de pasaj pentru păsări migratoare, observându-se un amestec de specii autohtone cu specii aparţinând arealelor nordice (unele fiind rarităţi ornitologice sau specii vulnerabile). Fauna cursului râului Tur este mai complexă decât a Someşului, deoarece cuprinde şi afluenţii săi din zona montană ca: Talna, Valea Rea, Tarna, Turţ, etc., apărând şi copepodele, cladocerele şi trichopterele. Pe cursul inferior al râului Tur s-au observat mai multe specii de păsări limicole: Tringa sp., Limosa limosa, Gallinago gallinago. Pluvialis sp., diferite specii de picioroange: Egretta alba, Egretta garzetta. În perioada migraţiei de primăvară apar diferite specii de raţe: Anas penelope, Anas acuta, Ayţya fuligula; gâşte: Anser albifrons şi A. fabalis; ferăstraşi: Mergus albellus, Mergus merganser; diferite specii de lăcari, iar dintre răpitoare cuibăresc câteva specii de Circus sp.

4.2. Calitate şi importanţă:C1 – specii de interes conservativ global – 1 speciecristelul de câmp (Crex crex) C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 4 speciigaie neagră (Milvus migrans), privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon), barza neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeroginosus)

Zona propusă cuprinde ariile semi-naturale şi pădurile valoroasă din valea râului Tur şi zonele învecinate. În timpul migraţiei putem întâlnii efective însemnate din multe specii de păsări de apă. Valoare zonei este dată totuşi de speciile cuibăritoare, dintre care barza neagră, eretele de stuf şi privighetoarea de baltă are efective importante pe plan naţional. Este unul dintre ultimele locuri din ţară unde mai cuibăreşte gaia neagră. Pajiştile din zonă găzduiesc o populaţie semnificativă de cristel de câmp.

4.3. Vulnerabilitate:

1. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)2. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. braconaj5. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes6. cositul în perioada de cuibărire7. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. reglarea cursurilor râurilor13. electrocutare si coliziune in linii electrice14. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive16. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari17. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii18. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 26 -Cultivare 110 B 26 -Utilizarea pesticidelor120 B 26 -Fertilizarea 140 B 33 -Pasunatul 150 B 50 -Restructurarea detinerii terenului agricol 166 B 10 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare167 B 1 -Exploatare fara replantare 180 B 1 -Incendiere200 B 10 0Acvacultura : peşte şi scoici 220 B 1 0Pescuit sportiv230 B 50 -Vanatoare 421 B 1 -Depozitarea deseurilor menajere501 B 1 0Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B 1 -Drumuri, drumuri auto620 C 1 +Activitati sportive si recreative in aer liber 701 B 15 -Poluarea apei801 B 11 +“polderizare” – îndiguire în vederea creării unor

incinte agricole, silvice, piscicole etc.853 A 10 +Managementul nivelelor de apa

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 5 -Cultivare 110 B 5 -Utilizarea pesticidelor120 B 10 -Fertilizarea 140 B 3 0Pasunatul 167 C 1 -Exploatare fara replantare 180 C 0.01 0Incendiere230 B 2 0Vanatoare 502 B 2 0Drumuri, drumuri auto701 B 15 -Poluarea apei

19. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 20. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci21. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate22. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)23. industrializare şi creşterea zonelor urbane24. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Rezervaţia complexă „Râul Tur” (Cursul inferior al râului Tur) este ocrotită ca rezervaţie naturală, care este înscrisă în lista zonelor protejate din România sub nr. 2.680 ( conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea III – Zone protejate – suprafaţa protejată: 1391 ha).Categoria de arie naturală protejată conform Legii nr.462/2001: rezervaţie naturală, categoria IV UICN, tipul rezervaţiei: mixtă (m).Prin HG nr. 2151/2004 a fost extinsă până la suprafaţa de 6212 ha ( Cod VII. 10 ).

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat : 47%Proprietate privată: 53%.Situaţia terenurilor/tipuri de proprietate nu este definitivată până în prezent.Terenurile sunt amplasate pe teritoriul comunelor: Călineşti Oaş, Agriş,Gherţa Mică, Halmeu, Lazuri, Livada, Micula şi Turulung.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală: 1.Ardelean Gavril – Fauna judeţului Satu mare, ţara Oaşului, Culmea Codrului şi Câmpia Someşului,Editura „ Vasile Goldiş” University Press, 1998. 2.Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole – Cartea roşie a vertebratelor din România, Bucureşti, 2005. 3. ONG MILVUS - Baza de date.4. Sârbu, I., 2005. Aspects concerning ţe distribution and ecology of ţe freshwater molluscs from ţe Romanian Inner Carpaţian Basin. Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare - custode din data de 20.05.2004 pe o suprafaţă de 6212,0 ha (în conformitate cu Legea 5/2000 - cod 2.679 , HG 2151/2004 şi Ordinul MMGA nr. 850/2003 – Convenţie de custodie nr. 3924 / 20.05.2004 ).

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare a elaborat Regulamentul pentru rezervaţia naturală care a fost înaintat la CMN din cadrul Academiei Române pentru avizare. Planul de management există în stadiu de proiect urmând să fie definitivat în cursul anului 2006.Regia

Naţională ROMSILVA prin amenajamentele silvice aprobate.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0069

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mureşului inferior

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 7' 23''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

17 428.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

77

Max.

119

Med.

98

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 8' 46''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO051 Arad82.7RO054 Timiş17.3

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 15-18 p DA089 Aquila pomarina 10-15 p DA029 Ardea purpurea 5-8 p DA060 Aythya nyroca 4-8 p DA255 Anthus campestris 30-40 p DA021 Botaurus stellaris 5 p DA224 Caprimulgus europaeus 30-35 p DA196 Chlidonias hybridus 8-10 p 200-250 iA031 Ciconia ciconia 20-25 p DA030 Ciconia nigra 2-3 p 400-500 i B B C BA081 Circus aeruginosus 4-5 p DA084 Circus pygargus 1-2 p 10-15 i DA082 Circus cyaneus 15-20 i DA122 Crex crex 20-30 p C B C BA231 Coracias garrulus 35-50 p C B C BA236 Dryocopus martius 8-10 p DA429 Dendrocopos syriacus 18-20 p DA238 Dendrocopos medius 40-50 p DA026 Egretta garzetta 10-12 p DA027 Egretta alba 1-2 p 60-80 i DA098 Falco columbarius 4-6 i DA002 Gavia arctica 5-6 i DA075 Haliaeetus albicilla 1 p 5-10 i B B B BA092 Hieraaetus pennatus 1-2 p DA131 Himantopus himantopus 2-3 p 30-40 i DA022 Ixobrychus minutus 25-35 p DA246 Lullula arborea 850-900 p DA339 Lanius minor 100-120 p DA338 Lanius collurio 1800-2200 p DA073 Milvus migrans 2 p C B C BA068 Mergus albellus 8-10 i DA023 Nycticorax nycticorax 10-12 p DA072 Pernis apivorus 5-8 p DA234 Picus canus 15-20 p DA393 Phalacrocorax pygmeus 30-40 i DA151 Philomachus pugnax 300-500 i DA034 Platalea leucorodia 35-45 i DA307 Sylvia nisoria 45-65 p C B C BA166 Tringa glareola 100-120 i D

A404 Aquila heliaca 1-2 p D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Hyla arborea 00000 i A B Alcedo atthis C CB Alcedo atthis D C B Anthus campestris D CB Aquila chrysaetos D C B Aquila heliaca D CB Aquila pomarina D C B Aquila pomarina C CB Ardea purpurea D C B Ardea purpurea D CB Ardeola ralloides D C B Aythya nyroca D CB Aythya nyroca D C B Botaurus stellaris D CB Botaurus stellaris D C B Buteo rufinus D CB Buteo rufinus D C B Caprimulgus europaeus D CB Chlidonias hybridus D C B Chlidonias hybridus CB Chlidonias niger D C B Ciconia ciconia D CB Ciconia ciconia C C B Ciconia nigra B CB Ciconia nigra D C B Circus aeruginosus D CB Circus aeruginosus C C B Circus cyaneus D CB Circus cyaneus D C B Circus pygargus D CB Coracias garrulus D C B Coracias garrulus C CB Crex crex C C B Dendrocopos medius D CB Dendrocopos medius C B Dendrocopos syriacus CB Dendrocopos syriacus D C B Dryocopus martius D CB Dryocopus martius C B Egretta alba D CB Egretta alba D C B Egretta garzetta D CB Egretta garzetta C C B Emberiza hortulana D CB Falco cherrug A C B Falco columbarius D CB Ficedula albicollis C B Gallinago media CB Gavia arctica D C B Gavia stellata CB Grus grus D C B Haliaeetus albicilla B CB Haliaeetus albicilla D C B Hieraaetus pennatus D CB Himantopus himantopus D C B Himantopus himantopus D CB Ixobrychus minutus D C B Ixobrychus minutus CB Lanius collurio D C B Lanius minor D CB Lanius minor C B Larus ridibundus C CB Lullula arborea D C B Lullula arborea CB Mergus albellus D C B Merops apiaster C CB Milvus migrans C C B Milvus migrans D CB Milvus milvus D C B Nycticorax nycticorax D CB Pandion haliaetus D C B Pernis apivorus CB Pernis apivorus D C B Phalacrocorax pygmeus CB Phalacrocorax pygmeus D C B Philomachus pugnax CB Philomachus pugnax D C B Picus canus D CB Platalea leucorodia D C B Platalea leucorodia D CB Plegadis falcinellus C B Recurvirostra avosetta D CB Riparia riparia C C B Sterna hirundo CB Sylvia nisoria C C B Tringa glareola D CF Acipenser ruthenus 10000 i A F Cobitis elongatoides P AI Apatura metis P A I Zerynthia polyxena P AM Cricetus cricetus -3000 i A M Dama dama 0-800 i AM Felis silvestris 10-20 i A M Martes martes 5-10 i AM Micromys minutus -1000 i A M Mustela erminea 10-20 i AM Myotis daubentonii 0-350 i A M Pipistrellus nathusii 0-450 i AM Plecotus auritus 0-150 i A P Adonis vernalis 0-100 i AP Nymphaea alba 20-30 i A R Lacerta viridis 00000 i AR Natrix tessellata 10000 i A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri lacuri8N06 511 512

Râuri, lacuri8N06 511, 512

Mlaştini, turbării4N07 411, 412

Culturi (teren arabil)23N12 211 - 213

Păşuni10N14 231

Alte terenuri arabile6N15 242, 243

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Păduri de foioase42N16 311

Vii şi livezi2N21 221, 222

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)2N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situl este format din: cursul râului Mureş cu lunca aferentă, pădurea, culturile agricole aferente. Râului Mureş prezintă fenomene de meandrare, cu frecvente zone inundabile si insule acoperite cu padure. Pădurea este caducifoliată (stejarul si frasinul fiind principalele specii). Exista o presiune naturala exercitata de Acer negundo si Amrfa fruticosa care au un impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru şi plopul euroamerican sunt speciile autohtone care in continuare se planteaza in zona, ocupand în anul 2006 cca. 6% din suprafata impadurita. Culturile agricole din vecinatatea sitului sin din interiorul sitului sunt reprezentate de culturi de cereale păioase, porumb. Exista o suprafata insemnata de pasuni pe care exista suprapasunat cu oi.Activitatile mai importante sunt: extractia de nisip si balast, extractia de titei, agricultura, pasunatul, exploatarea forestiera, pescuitul sportiv, turismul de agrement.Situl contine cel mai mare numar de specii de peşte de pe întregul curs (cca. 55 specii) de la somn până la nisetru care apare accidental.De asemenea se remarca numarul foarte mare de specii de pasari cca. 200, zona conţinând cea mai mare populaţie de Riparia ripria şi Merops apiaster de pe intregul curs al Muresului.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 22 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii: şoim dunărean (Falco cherrug), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cristel de câmp (Crex crex);C2 – concentrări de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 1 specie: barza neagră (Ciconia nigra); C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 3 specii: codalb (Haliaeetus albicilla), gaie neagră (Milvus migrans), silvia porumbacă (Sylvia nisoria).

Pădurea de luncă este în prezent Parc Natural care se întinde pe o suprafaţă mai restrânsă decât zona propusă. Datorită restrângerii zonelor umede din lunca inundabilă a Mureşului, în prezent unele terenuri agricole joacă un rol important în ceea ce priveşte locurile de hrănire pentru păsări răpitoare, berze şi stârci. În zona propusă cuibăresc trei specii de răpitori de un interes deosebit pentru România şoimului dunărean, gaia negră şi codalbul. În vecinătatea pădurii mixte se află câmpuri inundabile de o valoare mare pentru păsările cuibăritoare în zonă dar şi pentru cele aflate în pasaj.Râul Mureş şi lacurile de la Nădlac atrag în timpul migraţiei un număr mare de păsări de apă dintre care o parte iernează pe porţiunile neîngheţate ale râului. Barza neagră apare regulat în pasajul de toamnă în număr mare. Deşii zona nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a fi clasificat şi ca C4 (aglomerări mari de păsări acvatice), este de remarcat numărul acestor păsări care vizitează regiunea în această perioadă. Considerăm demn de amintit şi colonia mixtă de stârci care se află în pădurea de luncă.

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. turismul necontrolat5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.)15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive16. industrializare şi creşterea zonelor urbane17. electrocutare si coliziune in linii electrice18. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini19. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul20. cositul în perioada de cuibărire21. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)22. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

Categorie teren

Teren agricol (arabil, fâneţe, livezi, izlaz etc.): 6187 ha, Păşuni: 1711 ha, Construcţii (clădiri, diguri, drumuri, reţele electrice, sonde etc.): 551 ha Terenuri împădurite (pădure, tufărişuri etc.): 6761 ha, Ape (Mureş, canale): 1366 ha, Terenuri neproductive (gropi de împrumut, bălţi etc.): 590 ha, Total general: 17166 ha Proprietatea terenurilor din zonă arată dominanţa proprietăţii private şi a statului. Proprietăţile private sunt răspândite peste tot; terenul aflat în proprietatea statului este acoperit în principal de păduri şi apă, în timp ce proprietatea publică locală este compusă din păşuni. 50.2% (8,606 ha) din teren este în proprietatea statului, 18.4% (3,153 ha) este în proprietate publică locală şi 31% (5,326 ha) şi sunt în proprietate privată procentul terenurilor ce aparţin bisericii ortodoxe este nesemnificativ– 0.4% (81ha). Datorita legilor

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ033AR BEZDIN - PRUNDUL MARE+ 1.63

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

300 B 0.5 -Extragere de nisip si pietris 320 B 0.5 -Mine 400 B 0.5 -Zone urbanizate, habitare umana 421 A 0.01 -Depozitarea deseurilor menajere954 B 2 -Invazia unei specii 140 B 15 -Pasunatul 165 B 1 -Indepartarea latarisului 160 C 40 0Managementul forestier general162 B 3 0Plantare artificiala 166 B 5 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare220 C 10 0Pescuit sportiv 100 C 8 0Cultivare180 C 0.5 -Incendiere 243 C 2 -Braconaj, otravire, capcane244 C 0.4 -Alte forme de luare(extragere) 511 B 1 -Linii electrice610 C 0.05 +Centre de practicare activităţi demonstrative 623 C 5 -Vehicule motorizate730 C 0.5 -Manevre militare 740 C 0.5 -Vandalism 830 C 1 -Canalizarea 810 B 1 -Drenaj 620 C 1 0Activitati sportive si recreative in aer liber 840 B 15 +Inundarea870 A 5 -Diguri, indiguiri, plje artificiale 690 C 2 0Alte impacte determinate de turism si recreere

ce nu au fost mentionate mai sus490 B 0.1 -Urbanizarea, industrializarea si alte activitati

similare700 B 0.1 -Poluarea

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 50 0Cultivare 401 B 15 -Urbanizare continua

retrogedarilor proprietatea privata va creste, iar cea publica locala se va diminua semnificativ in viitorul apropiat

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Date despre conditiile malacologice ale Parcului Natural Lunca Muresului, Domokos Tamas, Armonii Naturale V, Muzeul Judetean Arad, 20062. Studiu preliminar privind libelulele din Parcul Natural Lunca Muresului, Cosmin Manci, 20063. Starea ecologica a Raului Mures, Sarkany Kiss, Targu Mures, 19974. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Administratia Parcului Natural Lunca Muresului a fost desemnat operator a acestui site in data 19.07.06 de catre ARPM Timisoara.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Organismul responsabil pentru managementul sitului esteParcul Natural Lunca Muresuluicu sediul in Arad, Padurea CealaTelefon 0257 - 258010e-mail: [email protected] [email protected]: ing. Paul Hac

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0070

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0065D Delta Dunării

ROSCI0066F Delta Dunării - zona marină

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 8' 50''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

7 657.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

32

Med.

6

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 45' 55''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO024 Galaţi98.5RO016 Vaslui1.5

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A019 Pelecanus onocrotalus 120-600 i B B C BA060 Aythya nyroca 32-40 p C B C CA097 Falco vespertinus 28-33 p B A C BA231 Coracias garrulus 40-50 p C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 220-260 i C B C BA229 Alcedo atthis 50-70 p D B C CA029 Ardea purpurea 10-15 p C B C CA024 Ardeola ralloides 15-20 p D B C CA021 Botaurus stellaris 3-5 p D B C CA196 Chlidonias hybridus 150-270 p C B C BA031 Ciconia ciconia 3000-4500 i B A C BA081 Circus aeruginosus 5-7 p D B C CA238 Dendrocopos medius 20-30 p D B C CA429 Dendrocopos syriacus 50-70 p C B C BA236 Dryocopus martius 15-20 p D B C CA026 Egretta garzetta 40-50 p 100-200 i C B C CA098 Falco columbarius 10-15 i C B C CA103 Falco peregrinus 5-7 i C B C CA075 Haliaeetus albicilla 5-10 i C B C CA131 Himantopus himantopus 30-40 i D B C CA338 Lanius collurio 30-35 p D B C CA023 Nycticorax nycticorax 25-50 p C B C CA094 Pandion haliaetus 3-5 i D B C CA234 Picus canus 30-50 p D B C CA032 Plegadis falcinellus 50-100 i C B C CA132 Recurvirostra avosetta 50-60 i D B C CA193 Sterna hirundo 120-150 p C B C CA038 Cygnus cygnus >4 i C B BA022 Ixobrychus minutus 20-60 i C B BA339 Lanius minor 10-30 i C B BA034 Platalea leucorodia 10-30 i C C CA151 Philomachus pugnax V P C B BA234 Picus canus >4 p C B BA166 Tringa glareola R C B B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri47N06 511, 512

Râuri, lacuri11N06 511, 512

Mlaştini, turbării10N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe3N09 321

Culturi (teren arabil)4N12 211 - 213

Păşuni4N14 231

Păduri de foioase21N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitităţi geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezinta în general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si forme negative (foste lacuri, gârle, balti si mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian superior - romanian (pliocen).

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 23c) numar de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaFalco vespertinusFalco vespertinusCoracias garrulusArdea purpureaAlcedo atţisArdeola ralloidesCiconia nigraDendrocopos syriacusEgretta albaNycticorax nycticoraxSterna hirundoEgretta garzettaChlidonias hybridusCircus aeruginosusDryocopus martiusAyţya nyrocaPicus canus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Phalacrocorax pygmeusCiconia ciconiaPelecanus onocrotalusPelecanus onocrotalusPandion haliaetusRecurvirostra avosettaHaliaeetus albicillaHimantopus himantopusLimosa limosaAnser albifronsAnser anserTringa eryţropusTringa stagnatilisPluvialis squatarolaPhalacrocorax carboAnas platyrhynchosNumenius arquata

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:rate, gaste.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 0 -Pasunatul 150 B 0 0Restructurarea detinerii terenului agricol200 B 0 -Acvacultura : peşte şi scoici 220 B 0 0Pescuit sportiv230 B 0 -Vanatoare 403 C 0 0Habitare dispersata430 B 0 -Structuri agricole 870 A 0 -Diguri, indiguiri, plje artificiale801 A 0 -“polderizare” – îndiguire în vederea creării unor

incinte agricole, silvice, piscicole etc.941 A 0 +Inundatii

952 B 0 -Eutrofizarea

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 0 0Pasunatul 430 C 0 0Structuri agricole

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat,pescuit, vanatoare.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha), încadrat la categoria de management parc natural prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat şi privată.

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior care nu dispune încă de o structură de administrare. ARPM Galaţi derulează, în perioada noiembrie 2005-noiembrie2009, proiectul LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologică a

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Situl este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.În prezent nu există un plan de management unitar, dar în conformitate cu prvederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de managemnet integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC).

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0071

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Siretului Inferior

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 16' 58''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

38 496.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

303

Med.

33

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 52' 42''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO021 Brăila4.5RO024 Galaţi66.4RO026 Vrancea29.1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 15-25 p D B C CA029 Ardea purpurea 5-12 p D B C CA024 Ardeola ralloides 5-10 p D B C CA060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C CA196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C CA031 Ciconia ciconia 300-500 i C B C CA081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C BA038 Cygnus cygnus 4-10 i D B C CA027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C CA026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C CA189 Gelochelidon nilotica 5-10 i B B C BA135 Glareola pratincola 10-14 i C B C CA022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C CA338 Lanius collurio 15-25 p D B C CA339 Lanius minor 20-35 p C B C CA177 Larus minutus 20-35 i D B C CA023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C CA019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B C CA034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C CA132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C CA193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D B C C

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

I Vertigo angustior C C I Vertigo moulinsiana C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Plaje de nisip2N04 331

Râuri, lacuri3N06 511, 512

Râuri, lacuri12N06 511, 512

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Pajişti naturale, stepe4N09 321

Culturi (teren arabil)37N12 211 - 213

Păşuni8N14 231

Păduri de foioase21N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)8N26 324

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ057GL HANU CONACHI* 1.07

Alte caracteristici ale sitului:

Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, ţypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ţreskiorniţide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Ayţya ferina, Ayţya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. APM-GL Nazare A Aug 30 2006 3:50PM

4.2. Calitate şi importanţă:Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea.Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca.Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică.Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă.Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, ţypha, Nimphoides, Scirpus si altele.Balta Tălăbasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ţreskiorniţide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Ayţya ferina, Ayţya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

4.3. Vulnerabilitate:

Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat,pescuit, vanatoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Balta Potcoava:Hotarârea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului GalatiLegea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.411.O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice localeBalta Tălăbasca:Hotarârea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului GalatiLegea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.412.O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat şi privată.

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 0 -Pasunatul 300 A 0 -Extragere de nisip si pietris701 B 0 -Poluarea apei 164 C 0 +Curatarea padurii220 B 0 0Pescuit sportiv 230 C 0 -Vanatoare 421 B 0 -Depozitarea deseurilor menajere 502 C 0 -Drumuri, drumuri auto503 C 0 0Linii de cale ferata, TGV 952 B 0 -Eutrofizarea941 B 0 +Inundatii

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

403 B 0 0Habitare dispersata 421 C 0 -Depozitarea deseurilor menajere

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Balta Tălăbasca se află în custodie S.C. NEGRO S.R.L.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0078_49_Maxineni1.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BRROSPA0078_49_Maxineni2.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0072

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0115H Mlaştina Satchinez

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Siretului Mijlociu

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 59' 11''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

10 455.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

159

Max.

362

Med.

191

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 57' 26''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO011 Bacău17.4RO013 Iaşi31.3RO014 Neamţ51.3

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 20-35 p D B C CA255 Anthus campestris 7-15 p D B C CA021 Botaurus stellaris 2-3 p D B C CA224 Caprimulgus europaeus 3-6 p D B C CA196 Chlidonias hybridus 34-40 p C B C CA031 Ciconia ciconia 15-20 p 1200-1800 i C B C BA030 Ciconia nigra 2-3 p 30-45 i C A C BA239 Dendrocopos leucotos 10-18 p D B C CA429 Dendrocopos syriacus 30-45 p D B C CA103 Falco peregrinus 5-12 i C B C CA097 Falco vespertinus 3-5 p C B C BA321 Ficedula albicollis 7-10 p D B C CA320 Ficedula parva 12-20 p D B C CA338 Lanius collurio 18-22 p D B C CA339 Lanius minor 15-20 p D B C CA246 Lullula arborea 5-10 p D B C CA023 Nycticorax nycticorax 15-25 p C B C CA072 Pernis apivorus 1-2 p 5-6 i D B C CA393 Phalacrocorax pygmeus 10-15 i D B C CA151 Philomachus pugnax 1000-1500 i C B C CA034 Platalea leucorodia 25-60 i D B C CA166 Tringa glareola 25-60 i D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri14N06 511, 512

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Culturi (teren arabil)27N12 211 - 213

Păşuni18N14 231

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Păduri de foioase34N16 311

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

220 C 0 -Pescuit sportiv 300 B 0 -Extragere de nisip si pietris941 B 0 -Inundatii 421 B 0 -Depozitarea deseurilor menajere300 A 30 -Extragere de nisip si pietris 100 B 20 -Cultivare160 B 0 +Managementul forestier general

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 60 -Cultivare

Alte caracteristici ale sitului:

Pe teritoriul judetului Neamt situl este reprezentat, in mare parte, de portiuni de lunca inalta, neinundabila, cu vegetatie caracteristica ( sleauri de lunca, zavoaie de plopi si salcie).Pe suprafete mici se afla lunca joasa, inundabila cu soluri ce au o textura grosiera. Altitudinea la care se afla situl este de 170 - 185 m. Flora este de tip Carex -Agrostis si Rubus -Aegopodium.Dintre speciile lemnoase amintim: plop alb, plop negru, salcie, frasin, stejar, ulm, plop euroamerican. Zonă de luncă, cu porţiuni inundabile la debite mari, excelent habitat pentru specii de păsări specifice zonelor umede.

4.2. Calitate şi importanţă:Una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe Valea şi Lunca Siretului în drumul lor spre bălţile Dunării(toamna) sau spre teritoriile de cuibărit din nord(primăvara).

4.3. Vulnerabilitate:

Factorii negativi care influenteza acesta arie sunt:braconajul piscicol;poluarea apei;exploatările de nisip şi pietriş ;vandalismul(orice obiectiv amplasat in zona si nesupravegheat este distrus)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Zona nu este desemnata arie naturala protejata.

4.5. Tip de proprietate:

Formele de proprietate pentru porţiunea de sit cuprinsă pe teritoriul judeţului Iaşi:- privată - aproximativ 80%;- publică locală - aproximativ 15%;- de stat, în administrarea Direcţiai Silvice Iaşi - aproximativ 5%

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Amenajament silvic - Ocol Silvic Roman,Directia Silvica Piatra Neamt.Documentare pe teren - APM Neamt

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru partea din sit de pe teritoriul judeţului Iaşi,în prezent responsabilitatea revine: Direcţiei Silvice Iaşi - pentru suprafeţele de pădure rămase în proprietate de stat; consiliilor locale - pentru suprafeţele aflate în propriatate pu

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru suprafeţele de pădure aflate în proprietate de stat se aplică managementul specific de amenajament silvic de către RNP Romsilva, prin unităţile din teritoriu (direcţii şi ocoale silvice), pentru râul Siret se aplică management specific de gospodărire a apelor de către Direcţia Ape Siret Bacău.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0079_216_Satchinez-zona_de_hrănire.jpg Toth Emeric - APMTMROSPA0079_216_Satchinez-zona_de___cuibărit.jpg Toth Emeric - APMTMROSPA0079_216_Satchinez-_ansamblu.jpg Toth Emeric - APMTMROSPA0079_216_Satchinez-__ansamblu.jpg Toth Emeric - APMTMROSPA0079_492_Satchinez-_zona_baraj.jpg Fora Alina - APM

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0073

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Măcin - Niculiţel

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 21' 8''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

67 361.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

466

Med.

154

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 12' 12''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO025 Tulcea100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 20-30 p 15-20 i A B B BA042 Anser erythropus 0-2 i D B C CA255 Anthus campestris 700-1200 p 2000-3000 i D B C CA091 Aquila chrysaetos 1-2 i D B C CA090 Aquila clanga 4-10 i D B C CA404 Aquila heliaca 4-10 i D B C CA089 Aquila pomarina 10-18 p 1400-2000 i D B C CA029 Ardea purpurea 25-40 i D B C CA215 Bubo bubo 4-8 p C A C AA133 Burhinus oedicnemus 50-80 p B B C BA403 Buteo rufinus 30-60 p 30-50 i A B B BA243 Calandrella brachydactyla V D B C CA224 Caprimulgus europaeus 150-200 p C A C AA196 Chlidonias hybridus 30-50 i D B C CA031 Ciconia ciconia 14-16 p 30000-40000 i B B C BA030 Ciconia nigra 800-1000 i D B C CA080 Circaetus gallicus 6-10 p 80-120 i C B C BA081 Circus aeruginosus 4-8 p 600-800 i D B C CA082 Circus cyaneus 30-50 i 30-60 i D B C CA083 Circus macrourus 24-50 i D B C CA084 Circus pygargus 150-300 i D B C CA231 Coracias garrulus 160-240 p B B C BA239 Dendrocopos leucotos 50-80 p D B C CA238 Dendrocopos medius 400-600 p D B C CA429 Dendrocopos syriacus 80-100 p D B C CA236 Dryocopus martius 80-100 i D B C CA027 Egretta alba 30-50 i D B C CA379 Emberiza hortulana 250-400 p C A C AA511 Falco cherrug 6 p 2-10 i A B A BA098 Falco columbarius 30-50 i 2-10 i C B C CA103 Falco peregrinus 4-6 i 5-20 i C B C CA097 Falco vespertinus 10-40 i D B C CA321 Ficedula albicollis 200-300 p C D B C CA320 Ficedula parva 8000-12000 i D B C CA127 Grus grus 1-5 i D B C CA078 Gyps fulvus 1-2 i D B C CA075 Haliaeetus albicilla 10-20 i D B C CA092 Hieraaetus pennatus 10-14 p 50-80 i B B C BA131 Himantopus himantopus 4-8 p 20-40 i D B C CA338 Lanius collurio P C D B C C

A246 Lullula arborea 800-1400 p 15000-20000 i D B C CA073 Milvus migrans 0-2 p 40-60 i D B C CA077 Neophron percnopterus 1-2 i D B C CA023 Nycticorax nycticorax 300-600 i D B C CA533 Oenanthe pleschanka 200-300 p A A B AA094 Pandion haliaetus 6-12 i D B C CA020 Pelecanus crispus 25-40 i D B C CA019 Pelecanus onocrotalus 1500-2500 i D B C CA393 Phalacrocorax pygmeus 30-50 i D B C CA234 Picus canus 150-180 p D B C CA034 Platalea leucorodia 30-50 i D B C CA132 Recurvirostra avosetta 2-4 p 10-30 i D B C CA307 Sylvia nisoria RC R D B C CA166 Tringa glareola 100-200 i D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri2N06 511, 512

Pajişti naturale, stepe5N09 321

Culturi (teren arabil)29N12 211 - 213

Păşuni2N14 231

Alte terenuri arabile6N15 242, 243

Păduri de foioase48N16 311

Vii şi livezi3N21 221, 222

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)3N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 123c) numar de specii periclitate la nivel global: 10

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Falco cherrugCoracias garrulusCiconia ciconiaAccipiter brevipesBurhinus oedicnemusOenanţe pleschankaCircaetus gallicusButeo rufinusEmberiza hortulanaCaprimulgus europaeusHieraaetus pennatusLullula arborea

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Ciconia ciconiaAccipiter brevipesCircaetus gallicusButeo rufinusHieraaetus pennatusLanius collurioGyps fulvusFicedula parvaGalerida cristataLullula arboreaFalco vespertinusNeophron percnopterus

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ091TL CHEIA - MACIN+ 1.63 J091TL VALEA FAGILOR+ 0.28J091TL CONSUL* 0.49

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

110 B 10 -Utilizarea pesticidelor 140 B 30 0Pasunatul 160 B 40 -Managementul forestier general 241 C 2 -Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…)251 C 5 -Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile

floristice)301 B 20 -Cariere

421 C 5 0Depozitarea deseurilor menajere 624 C 1 -Drumetii montane, alpinism, speologie.967 B 10 -Antagonism cu animalele domestice 740 C 5 -Vandalism

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

110 B 10 -Utilizarea pesticidelor

Pandion haliaetusNycticorax nycticoraxCiconia nigraHimantopus himantopusHaliaeetus albicillaRecurvirostra avosettaTringa glareolaPelecanus onocrotalusPelecanus crispusArdea purpureaPlegadis falcinellusPlatalea leucorodiaChlidonias hybridusPernis apivorusAnţus campestrisAquila pomarinaAquila heliacaAquila chrysaetosAquila clangaCircus macrourusCircus aeruginosusFalco peregrinusMilvus migransPhalacrocorax pygmaeusEgretta alba

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C5, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0080_216_murani-câmp_învecinat.jpg Toth Emeric - APMTMROSPA0080_216_murani-lac_şi_pădure.jpg Toth Emeric - APMTMROSPA0080_216_murani-Lopătar.jpg Toth Emeric - APMTMROSPA0080_216_murani-padure,lac.jpg Toth Emeric - APMTMROSPA0080_216_murani-peisaj.jpg Toth Emeric - APMTM

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0074

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Maglavit

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 23º 2' 52''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

3 562.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

17

Max.

76

Med.

36

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 3' 11''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO041 Dolj100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis RC D C C CA255 Anthus campestris P D C C CA089 Aquila pomarina 4 p D C C CA029 Ardea purpurea 4-6 p D C C CA024 Ardeola ralloides 5-10 i D C C CA060 Aythya nyroca 40-60 i D C C CA403 Buteo rufinus 4-6 p 4-6 p B C B BA196 Chlidonias hybridus 400-450 p D C C CA197 Chlidonias niger 20-30 i D C C CA031 Ciconia ciconia 22-24 p D B B BA030 Ciconia nigra 10-20 i D C C CA080 Circaetus gallicus 3-6 i D C C CA081 Circus aeruginosus 4-6 p 30-40 i D C C CA082 Circus cyaneus 3-4 i D C C CA231 Coracias garrulus 30-40 p D C C CA429 Dendrocopos syriacus 16-24 p D C C CA027 Egretta alba 50-60 i D C C CA026 Egretta garzetta 18-20 p 50-100 i D C C CA379 Emberiza hortulana 60-90 p D C C CA097 Falco vespertinus 20-30 i D C C CA131 Himantopus himantopus 12-20 p D C A BA022 Ixobrychus minutus 150-200 p D C C CA338 Lanius collurio RC D C C CA339 Lanius minor R D C C CA177 Larus minutus 10-30 i D C C CA023 Nycticorax nycticorax 100-400 i D C C CA393 Phalacrocorax pygmeus 50-100 i D C C CA151 Philomachus pugnax 5000-8000 i D C C CA034 Platalea leucorodia 30-40 i D C C CA032 Plegadis falcinellus 20-40 i D C C CA140 Pluvialis apricaria 10-20 i D C C CA132 Recurvirostra avosetta 10-20 p D C C CA193 Sterna hirundo 50-60 i D C C CA307 Sylvia nisoria 100-140 p D C C C

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri20N06 511, 512

Râuri, lacuri17N06 511, 512

Mlaştini, turbării13N07 411, 412

Păşuni12N14 231

Păduri de foioase36N16 311

Vii şi livezi2N21 221, 222

Alte caracteristici ale sitului:

Situl propus ca SPA include zona inundabilă a Dunării între localităţile Cetate şi Calafat, în care s-au format mai multe lacuri (Lacul Fântâna Banului, Lacul Hunia, Lacul Maglavit, Lacul Golenţi).Existenţa acestora la mică distanţă de Dunăre,vegetaţia de apă prezentă aici crează condiţii favorabile care au atras multe specii de păsări de apă. Situarea pe o rută de migraţie importantă, oferta trofică variată şi însemnată precum şi reducerea suprafeţelor ecosistemelor acvatice naturale,fac din această zonă importante locuri de staţionare temporară sau ocazională a speciilor de păsări migratoare sau sedentare, dependente de mediul acvatic.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 35b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 89c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ciconia ciconiaChlidonias hybridusHimantopus himantopusRecurvirostra avosettaArdea purpureaEgretta garzettaEmberiza hortulana

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Ayţya nyrocaPlatalea leucorodiaFalco vespertinusPluvialis apricariaLarus minutusPhilomachus pugnaxPhalacrocorax pygmaeusNycticorax nycticoraxSterna hirundoTringa glareola

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C4.

4.3. Vulnerabilitate:

Activităţile antropice din interiorul şi din afara sitului, inundarea sitului în perioadele în care debitul Dunării este foarte mare.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl nu a fost desemnat prin legislatia naţională zonă protejată.

4.5. Tip de proprietate:

80% proprietate privata si 20% proprietate de stat

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 20 0Cultivare 120 C 20 0Fertilizarea 140 A 20 0Pasunatul 166 C 2 0Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare211 C 1 0Pescuit intr-o locatie fixa 511 C 20 +Linii electrice590 C 10 0Alte forme de transport si comunicatie 870 C 20 0Diguri, indiguiri, plje artificiale941 B 30 +Inundatii

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 80 0Cultivare 120 C 80 0Fertilizarea 500 C 5 +Retele de comunicare 511 C 20 +Linii electrice520 C 5 0Navigatie

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu exista plan de management

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0075

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Măgura Odobeşti

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 56' 51''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

12 753.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

161

Max.

996

Med.

478

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 49' 56''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO026 Vrancea100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A072 Pernis apivorus 10-15 p DA092 Hieraaetus pennatus 1 p C B C BA104 Bonasa bonasia 8-12 p DA224 Caprimulgus europaeus 20-40 p DA234 Picus canus 40-60 p DA238 Dendrocopos medius 280-320 p C B C BA239 Dendrocopos leucotos 16-20 p DA429 Dendrocopos syriacus 3-8 p DA246 Lullula arborea 20-50 p DA320 Ficedula parva 120-140 p DA321 Ficedula albicollis 300-500 p DA098 Falco columbarius 1-3 p D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Păşuni4N14 231

Păduri de foioase93N16 311

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)3N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Zona propusă se află între văile râurilor Putna şi Milcov şi este caracterizată de păduri întinse de foioase, cu puţine pajişti şi impact antropic redus. În păduri găsim efective importante din ciocănitoare de stejar, ghionoaie sură, huhurez mare etc. Efectivele păsărilor răpitoare sunt mai reduse din cauza suprafeţelor reduse de terenuri de vânătoare. Astfel o populaţie mai însemnată găsim din viespar – care nu are nevoie de terenuri mari de vânătoare, iar o specie mai rară - acvila mică - este prezentă în număr redus.

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 7. braconaj8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 3 0Pasunatul 164 B 30 +Curatarea padurii167 C 15 -Exploatare fara replantare 230 C 80 -Vanatoare 500 B 1 0Retele de comunicare 502 C 1 -Drumuri, drumuri auto511 C 1 0Linii electrice 409 C 2 0Alte modele(tipuri) de habitare900 C 10 -Eroziunea 943 C 1 -Alunecarile de teren

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 40 0Pasunatul 160 C 30 0Managementul forestier general170 C 15 -Cresterea animalelor 230 B 50 -Vanatoare 409 B 15 -Alte modele(tipuri) de habitare 502 C 5 -Drumuri, drumuri auto511 C 2 0Linii electrice 900 C 3 -Eroziunea

10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului11. prinderea păsărilor cu capcane12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0082_95_Panorama_de_pe_Vladeasa.jpg Bucin Liliana - APM-CJ

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0076

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Marea Neagră

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 52' 41''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

147 242.9

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

22

Med.

0

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică Pontică

X

Stepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 29' 6''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta50RO025 Tulcea50

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A464 Puffinus yelkouan 10000-17000 i A B A AA020 Pelecanus crispus 70-120 i C B C CA038 Cygnus cygnus 800-1200 i B B C BA177 Larus minutus 10000-12000 i B B C BA191 Sterna sandvicensis 5200-6000 i A B C BA396 Branta ruficollis 200-300 i C B C AA196 Chlidonias hybridus 2300-2500 i B B C BA197 Chlidonias niger 120-140 i C B C CA002 Gavia arctica RC D B C CA001 Gavia stellata RC D B C CA189 Gelochelidon nilotica 320-350 i B B C BA180 Larus genei 40-90 i A B C BA176 Larus melanocephalus 1200-1400 i B B B AA068 Mergus albellus 320-460 i B B C AA170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C CA195 Sterna albifrons 300-500 i B B C BA190 Sterna caspia 120-140 i B B C BA193 Sterna hirundo 2000-4000 i B B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Zone marine, insule maritime98N01 523

Estuare, lagune2N02 522, 521

Alte caracteristici ale sitului:

Particularităţile fizico-chimice şi biologice ale Mării Negre conferă caracterul de unicitate sitului.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 10b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 20c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ000PA REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII* 82.8

Situl este important doar in perioada de migratie si iernare pentru speciile:Pelecanus crispusBranta ruficollisGelochelidon niloticaSterna albifronsSterna caspiaLarus minutusSterna sandvicensisCygnus cygnusLarus melanocephalusMergus albellusSterna hirundoChlidonias hybridusGavia arcticaPhalaropus lobatusChlidonias nigerGavia stellataLarus geneiPuffinus yelkouanPodiceps nigricollisMergus merganserLarus cachinnansPodiceps grisegenaLarus ridibundusPhalacrocorax carboAnas streperaAyţya ferinaFulica atraAyţya marilaBucephala clangulaAnas platyrhynchosAnas penelopeTachybaptus ruficollisLarus fuscusPodiceps cristatusAyţya fuligulaLarus canusMergus serrator

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Zona costieră şi litorală începând de la Capul Midia până la Vama Veche este supusă presiunii factorilor antropici cu impact major asupra ecosistemelor costiere şi marine, prin activităţi portuare, transport maritim, pescuit comercial, mari aglomerări urbane şi staţiuni turistice, turism şi sporturi nautice, obiective industriale etc.Pe de altă parte factorii naturali specifici contribuie la creşterea vulnerabilităţii sitului (de ex. eroziunea, furtunile puternice caracteristice sezonului rece, înfloririle algale etc.)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

Zona marină de coastă de la nord spre sudul litoralului românesc este proprietate de stat publică.

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

210 B 0 0Pescuit profesionist(industrial) 220 C 0 0Pescuit sportiv240 A 0 -Luare / Indepartare de fauna 504 A 0 -Porturi 520 A 0 -Navigatie 609 A 0 0Alte complexe sportive/de odihna 621 C 0 0Sporturi nautice

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

220 C 0 0Pescuit sportiv 400 A 0 -Zone urbanizate, habitare umana502 B 0 -Drumuri, drumuri auto 503 C 0 0Linii de cale ferata, TGV600 A 0 -Structuri (complexe) pentru sport si odihna 730 A 0 -Manevre militare900 A 0 -Eroziunea

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0083_101_Baraolt_Bodoc.jpg Gog Mircea - APM-CV

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0077

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Măxineni

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 36' 53''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 504.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

1

Max.

22

Med.

9

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 26' 41''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO021 Brăila100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes >2 i D B B BA029 Ardea purpurea >2 p D B B BA024 Ardeola ralloides >20 i D B B BA021 Botaurus stellaris >1 i D B B BA396 Branta ruficollis >780 i B B C AA196 Chlidonias hybridus >120 i D B B BA081 Circus aeruginosus >4 i D B B BA038 Cygnus cygnus >66 i B B B BA027 Egretta alba >40 i D B B BA026 Egretta garzetta >150 i D B B BA075 Haliaeetus albicilla >2 i C B B BA131 Himantopus himantopus >4 i >30 i D B B BA022 Ixobrychus minutus >11 i D B B BA068 Mergus albellus >2 i D B B BA023 Nycticorax nycticorax >120 i D B B BA094 Pandion haliaetus >2 i D B B BA020 Pelecanus crispus >20 i D B B BA019 Pelecanus onocrotalus >20 i D B B BA393 Phalacrocorax pygmeus >120 i C B B BA151 Philomachus pugnax >20 i D B B BA034 Platalea leucorodia >60 i D B B BA032 Plegadis falcinellus >40 i D B B BA120 Porzana parva >36 i D B B BA132 Recurvirostra avosetta >20 i D B B BA193 Sterna hirundo >120 i D B B BA166 Tringa glareola >60 i D B B BA031 Ciconia ciconia >40 i D B B BA030 Ciconia nigra >10 i D B B BA122 Crex crex >20 i D B B B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri55N06 511, 512

Mlaştini, turbării43N07 411, 412

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Culturi (teren arabil)2N12 211 - 213

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

200 B 0 -Acvacultura : peşte şi scoici 220 B 0 -Pescuit sportiv230 A 0 -Vanatoare

Alte caracteristici ale sitului:

Amenajarea piscicolă Măxineni este situată în comuna Măxineni, fiind administrată de Compania Naţională de administrare a Fondului Piscicol.Amenajarea prezintă numeroase bazine indiguite, unele secate sau inundate, în funcţie de condiţiile meteorologice, în care stufărişul este abundent.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 31b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 45c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyroca

Situl este important in perioada de migratie si ienat pentru speciile:Branta ruficollisAyţya nyrocaAnser eryţropusPelecanus onocrotalusHimantopus himantopusPlatalea leucorodiaNycticorax nycticoraxPandion haliaetusTringa glareolaPelecanus crispusMergus albellusPhalacrocorax pygmaeusPhilomachus pugnaxPlegadis falcinellusAnser albifrons

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

În amenajarea piscicolă se practică acvacultura şi pescuitul, ceea ce afectează populaţiile de păsări prin: deranjarea acestora în timpul cuibăritului şi a creşterii puilor, îndepărtarea anumitor populaţii consumatoare de peşte, recoltarea sau arderea stufului. De asemenea, fiind populată de specii de interes vânătoresc, zona este o atracţie pentru vânători.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 0 -Cultivare 230 B 0 -Vanatoare

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0078

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Mlaştina Satchinez

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 3' 32''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

268.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

86

Max.

96

Med.

90

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 57' 42''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO054 Timiş100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A082 Circus cyaneus 3-5 i D B CA084 Circus pygargus 1-2 i D B CA151 Philomachus pugnax 5-100 i C B CA166 Tringa glareola 8-10 i D B CA103 Falco peregrinus 1-2 i D B CA293 Acrocephalus melanopogon 3-5 p C B B BA229 Alcedo atthis 5-8 p DA029 Ardea purpurea 5-8 p C B C BA024 Ardeola ralloides 8-10 p C B C BA060 Aythya nyroca 3-5 p C B C BA021 Botaurus stellaris 8-10 p C B C BA196 Chlidonias hybridus 8-10 p DA031 Ciconia ciconia 8 p DA030 Ciconia nigra 2-5 i DA081 Circus aeruginosus 10-15 p C C C CA122 Crex crex 1-2 p DA429 Dendrocopos syriacus 1-2 p DA027 Egretta alba 3-5 p C B C BA097 Falco vespertinus 10-12 p C C C CA131 Himantopus himantopus 8-10 p B B C BA022 Ixobrychus minutus 10-15 p DA338 Lanius collurio 80-150 p DA023 Nycticorax nycticorax 35-40 p C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 1-2 p DA034 Platalea leucorodia 1-2 p C B B BA032 Plegadis falcinellus 5-8 p C B B BA132 Recurvirostra avosetta 3-5 p C B C BA339 Lanius minor 20-40 p D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Accipiter gentilis D C B Accipiter nisus D CB Accipiter nisus D C B Acrocephalus arundinaceus A CB Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus melanopogon D CB Acrocephalus melanopogon D C B Acrocephalus melanopogon C C

B Acrocephalus paludicola D C B Acrocephalus palustris D CB Acrocephalus schoenobaenus D C B Acrocephalus schoenobaenus A CB Acrocephalus scirpaceus D C B Acrocephalus scirpaceus A CB Actitis hypoleucos D C B Actitis hypoleucos D CB Aegithalos caudatus C C B Aegithalos caudatus D CB Alauda arvensis D C B Alauda arvensis B CB Alcedo atthis D C B Alcedo atthis D CB Alcedo atthis D C B Anas acuta D CB Anas acuta D C B Anas clypeata D CB Anas clypeata D C B Anas crecca D CB Anas crecca D C B Anas penelope D CB Anas penelope D C B Anas platyrhynchos D CB Anas platyrhynchos B C B Anas querquedula D CB Anas querquedula B C B Anas strepera D CB Anser albifrons D C B Anser anser D CB Anser erythropus D C B Anser fabalis D CB Anthus campestris D C B Anthus pratensis D CB Anthus trivialis D C B Apus apus D CB Aquila clanga D C B Aquila pomarina D CB Ardea cinerea A C B Ardea cinerea D CB Ardea purpurea B C B Ardea purpurea C CB Ardea purpurea B C B Ardeola ralloides B CB Ardeola ralloides D C B Ardeola ralloides C CB Arenaria interpres D C B Asio flammeus D CB Asio otus D C B Asio otus B CB Athene noctua D C B Athene noctua D CB Aythya ferina D C B Aythya ferina B CB Aythya fuligula D C B Aythya marila D CB Aythya nyroca C C B Aythya nyroca C CB Aythya nyroca B C B Botaurus stellaris A CB Botaurus stellaris D C B Botaurus stellaris C CB Branta ruficollis D C B Burhinus oedicnemus D CB Buteo buteo D C B Buteo lagopus D CB Buteo rufinus D C B Calidris alpina D CB Calidris canutus D C B Calidris ferruginea D CB Calidris minuta D C B Calidris temminckii D CB Caprimulgus europaeus D C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Carduelis flammea D C B Carduelis spinus D CB Charadrius alexandrinus D C B Charadrius dubius D CB Charadrius hiaticula D C B Charadrius morinellus D CB Chlidonias hybridus D C B Chlidonias hybridus D CB Chlidonias hybridus A C B Chlidonias leucopterus D CB Chlidonias niger A C B Chlidonias niger C CB Chlidonias niger D C B Ciconia ciconia A CB Ciconia ciconia D C B Ciconia ciconia D CB Ciconia nigra D C B Ciconia nigra D CB Ciconia nigra D C B Circus aeruginosus C CB Circus aeruginosus D C B Circus aeruginosus A CB Circus cyaneus D C B Circus cyaneus D CB Circus macrourus D C B Circus pygargus D CB Clangula hyemalis D C B Coccothraustes coccothraustes D CB Columba oenas D C B Columba palumbus B CB Columba palumbus D C B Coracias garrulus D CB Corvus corax D C B Corvus corone B CB Corvus frugilegus D C B Corvus monedula B CB Corvus monedula D C B Coturnix coturnix D CB Crex crex D C B Crex crex D CB Crex crex D C B Cuculus canorus D CB Cuculus canorus B C B Cygnus cygnus D CB Cygnus olor D C B Delichon urbica D CB Dendrocopos major D C B Dendrocopos syriacus D CB Dendrocopos syriacus D C B Dendrocopos syriacus D CB Egretta alba D C B Egretta alba A C

B Egretta alba C C B Egretta garzetta A CB Egretta garzetta C C B Egretta garzetta C CB Emberiza citrinella D C B Emberiza schoeniclus D CB Erithacus rubecula D C B Falco cherrug D CB Falco columbarius D C B Falco peregrinus D CB Falco peregrinus D C B Falco subbuteo D CB Falco subbuteo D C B Falco tinnunculus B CB Falco tinnunculus D C B Falco vespertinus A CB Falco vespertinus D C B Falco vespertinus C CB Ficedula albicollis D C B Ficedula hypoleuca D CB Ficedula parva D C B Fringilla coelebs D CB Fringilla montifringilla D C B Fulica atra D CB Fulica atra B C B Galerida cristata D CB Galerida cristata B C B Gallinago gallinago D CB Gallinago media D C B Gallinula chloropus B CB Gallinula chloropus D C B Garrulus glandarius D CB Gavia arctica D C B Gavia stellata D CB Gelochelidon nilotica D C B Glareola pratincola D CB Grus grus D C B Haematopus ostralegus D CB Haliaeetus albicilla D C B Himantopus himantopus D CB Himantopus himantopus A C B Himantopus himantopus B CB Hippolais icterina D C B Hippolais pallida D CB Hirundo rustica D C B Ixobrychus minutus D CB Ixobrychus minutus A C B Ixobrychus minutus D CB Jynx torquilla D C B Lanius collurio D CB Lanius collurio D C B Lanius collurio A CB Lanius excubitor D C B Lanius minor D CB Lanius minor D C B Larus cachinnans D CB Larus minutus D C B Larus ridibundus D CB Limicola falcinellus D C B Limosa limosa D CB Locustella luscinioides B C B Locustella luscinioides D CB Luscinia luscinia D C B Luscinia megarhynchos B CB Luscinia megarhynchos D C B Luscinia svecica D CB Lymnocryptes minimus D C B Mergus albellus D CB Merops apiaster D C B Merops apiaster B CB Miliaria calandra D C B Miliaria calandra B CB Milvus migrans D C B Milvus milvus D CB Motacilla alba C C B Motacilla alba D CB Motacilla cinerea D C B Motacilla flava C CB Motacilla flava D C B Muscicapa striata D CB Netta rufina D C B Numenius arquata D CB Nycticorax nycticorax C C B Nycticorax nycticorax A CB Nycticorax nycticorax C C B Oenanthe oenanthe D CB Oenanthe oenanthe D C B Oriolus oriolus D CB Oriolus oriolus C C B Panurus biarmicus D CB Parus caeruleus D C B Parus caeruleus C CB Parus major D C B Parus major C CB Parus palustris D C B Passer domesticus D CB Passer montanus B C B Passer montanus D CB Pelecanus onocrotalus D C B Perdix perdix B CB Perdix perdix D C B Pernis apivorus D CB Phalacrocorax pygmeus D C B Phalacrocorax pygmeus D CB Phalacrocorax pygmeus D C B Phalaropus fulicarius D CB Phalaropus lobatus D C B Phasianus colchicus B CB Phasianus colchicus D C B Philomachus pugnax D CB Philomachus pugnax C C B Phoenicopterus ruber D CB Phoenicurus ochruros D C B Phoenicurus phoenicurus D CB Phylloscopus collybita B C B Phylloscopus collybita D CB Phylloscopus sibilatrix D C B Phylloscopus trochilus D CB Pica pica D C B Pica pica B CB Picus canus D C B Picus viridis C CB Picus viridis D C B Platalea leucorodia D CB Platalea leucorodia C C B Platalea leucorodia D CB Plegadis falcinellus D C B Plegadis falcinellus C C

B Plegadis falcinellus A C B Pluvialis apricaria D CB Pluvialis squatarola D C B Podiceps cristatus B CB Podiceps cristatus D C B Podiceps grisegena D CB Podiceps nigricollis D C B Porzana parva D CB Porzana porzana D C B Porzana porzana D CB Pyrrhula pyrrhula D C B Rallus aquaticus A CB Rallus aquaticus D C B Recurvirostra avosetta D CB Recurvirostra avosetta C C B Recurvirostra avosetta D CB Regulus ignicapillus D C B Regulus regulus D CB Remiz pendulinus C C B Remiz pendulinus D CB Riparia riparia D C B Riparia riparia A CB Saxicola rubetra D C B Saxicola rubetra C CB Saxicola torquata D C B Saxicola torquata C CB Serinus serinus D C B Sterna hirundo D CB Streptopelia decaocto D C B Streptopelia turtur D CB Sturnus roseus D C B Sturnus vulgaris B CB Sturnus vulgaris D C B Sylvia atricapilla C CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia borin D CB Sylvia communis D C B Sylvia communis C CB Sylvia curruca D C B Sylvia nisoria D CB Sylvia nisoria D C B Sylvia nisoria D CB Tachybaptus ruficollis D C B Tachybaptus ruficollis B CB Tadorna ferruginea D C B Tadorna tadorna D CB Tringa erythropus D C B Tringa glareola D CB Tringa glareola D C B Tringa nebularia D CB Tringa ochropus D C B Tringa stagnatilis D CB Tringa totanus D C B Tringa totanus C CB Troglodytes troglodytes D C B Turdus iliacus D CB Turdus merula A C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Turdus philomelos B CB Turdus pilaris B C B Turdus pilaris D CB Tyto alba D C B Tyto alba B CB Upupa epops C C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus B C B Vanellus vanellus D CI Acentropus niveus D I Apatele strigosa AI Calamotropha paludella D I Chamaesphecia empiformis DI Chamaesphecia palustris B I Cledobia moldavica DI Cucullia asteris D I Cucullia asteris DI Cucullia fraudatrix D I Diachrysia metelcana DI Diachrysia nadeja D I Discestra dianthi DI Eucarta amethystina D I Euchalcia consona DI Euchromius bellas D I Gastropacha populifolia DI Goonallgica virgo D I Harpyia sp. DI Hyles euphorbiae D I Hyssia cavernosa DI Laothoe populi D I Lemonia dumi DI Lycaena dispar rutilus D I Macrochilo cribrumalis DI Mamestra splendens D I Melitaea phoebe DI Mythimna obsoleta D I Mythimna straminea DI Nascia cilialis D I Nonagria typhae DI Nyssia zonaria A I Ocnogyna parasita DI Omphalophana antirrhinii D I Ostrinia palustralis AI Periphanes delphinii D I Proserpinus proserpina DI Rhizedra lutosa D I Saturnia spini DI Schoenobius gigantella D I Scirpophaga praelata DI Sedina buettneri A I Semerinthus ocellatus DI Simyra albovenosa D I Slerocona acutella DI Tephritis arnicae D M Cricetus cricetus 0-200 i C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Mlaştini, turbării96N07 411, 412

Culturi (teren arabil)4N12 211 - 213

Alte caracteristici ale sitului:

Mlaştinile de la Satchinez se află la circa 25 km NV de Timişoara. Din punct de vedere geomorfologic se află la contactul a trei câmpii cu

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ061TM SATCHINEZ* 88.4 J061TM SATCHINEZ* 88.4

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

102 B 18 0Cosire/Taiere

caractere morfologice diferite: Câmpia Timişului, Câmpia Vingăi, Câmpia Jimboliei.Mlaştinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mlaştini, inundate periodic, ce ocupau în trecut cea mai mare parte a Câmpiei Banatului, se caracterizează prin existenţa unor mlaştini permanente ce alternează cu suprafeţe ocupate de stuf, bălţi, fâneţe şi pâlcuride sălcii. Zona de tampon este importantă atât pentru protecţia rezervaţiei cât şi prin faptul că reprezintă locul de hrănire pentru numeroasa păsări.

4.2. Calitate şi importanţă:C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii cristel de câmp (Crex crex), raţă roşie (Ayţya nyroca), vânturel de seară (Falco vespertinus).C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 3 speciistârc roşu (Ardea purpurea), ţigănuş (Plegadis falcinellus), erete de stuf (Circus aeruginosus).

Zonă de şes cu mlaştini, stufăriş întins şi câmpuri umede, care oferă loc de cuibărit pentru multe specii de baltă. Dintre aceştia cele mai importante sunt eretele de stuf, stârcul roşu, raţa roşie, însă pentru zona este unul dintre foarte puţinele locuri de cuibărit din afara Dobrogei pentru ţigănuş şi cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus). În afara speciilor amintite, zona prezintă loc de reproducere şi pentru câteva perechi de chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybridus), buhai de baltă (Botaurtus stellaris), stârc galben (Ardeola ralloides), egretă mică (Egretta garzetta), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) şi piciorong (Himantopus himantopus). În pâlcurile de copaci găsim efective de vânturel de seară, iar pe pajişti cuibăresc cristelii de câmp. Cu o reabilitare amplă a zonei se poate îmbunătăţii în mare măsură calitatea locurilor de cuibărit pentru un număr mare de specii.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes5. cositul în perioada de cuibărire6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. folosirea pesticidelor11. reglarea cursurilor râurilor12. electrocutare si coliziune in linii electrice13. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 14. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive15. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari16. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii17. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 18. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci19. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl are importanţă pentru protecţia şi ocrotirea avifaunei.

4.5. Tip de proprietate:

Situl în mare parte este în proprietatea Primăriei comunei Satchinez precum şi în proprietate privată, iar din decembrie 2005 este atribuit cu titlul de custodie Muzeului Banatului Timişoara.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Mlaştinile de la Satchinez, Dan Stănescu, ed. ARTPRESS,Timişoara,2005.

Rezervaţia ornitologică Satchinez, Andrei Kiss, ed.EXCELSIOR,Timişoara,2002.

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

102 B 18 0

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

320 B 5 -Mine

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Responsabilitatea revine atât Primăriilor comunelor de pe raza sitului cât şi custodelui Muzeul Banatului Timişoara.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Custodele are obligaţia realizării până la finele anului 2006 unui plan de management.În anul 2002 a fost elaborat un plan de management în cadrul unui proiect Life.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0079

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Mlaştinile Murani

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 20' 29''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

294.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

110

Max.

162

Med.

120

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 56' 44''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO054 Timiş100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A196 Chlidonias hybridus 5-6 i D B CA197 Chlidonias niger 8-10 i D B CA031 Ciconia ciconia 1-2 i D B CA081 Circus aeruginosus 3-5 p B B B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Emys orbicularis B C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri23N06 511, 512

Mlaştini, turbării12N07 411, 412

Culturi (teren arabil)7N12 211 - 213

Păşuni12N14 231

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)46N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Lacul Murani s-a format cu 25 ani in urma prin bararea Paraului Magherus. Are o lungime de 4 km si o suprafata de circa 200 ha. Lacul se gaseste la NE de sat si la V de Padurea Pischia.Lacul a luat locul unei vai mlastinoase care avea o latime de 200-600 m si o lungime de mai multi kilometri. La coada lacului s-a dezvoltat stuf si papura, habitat care a facut posibila colonizarea lacului de o serie de specii de pasari acvatice de importanţă majoră.In amonte de baraj a existat o zona cu numeroase tufe de rachita si salcii. Situl este înconjurat de terenuri agricole.

4.2. Calitate şi importanţă:Zona este importantă datorită speciilor avifaunistice, protejate conform legislaţiei internaţionale şi naţionale. Aceste zone sunt impanzite cu vegetatie palustra si acvatica, stufarisuri si papuris. Valoarea acestora este extrem de mare atat pentru autoepurarea apelor si conservarea unei bogate biodiversitati, cat si pentru existenta omului. De asemenea, Mlaştina Murani constituie una dintre cele 44 de Arii de Importanţă Avifaunistică ale României ( Heaţ, Evans, 2000).Mlaştinile Murani constituie un loc ideal de cuibărire şi de popas în timpul pasajului pentru un număr însemnat de specii de păsări de importanţă naţională cât şi europeană.Alături de Pădurea Pişchia, Mlaştina Murani este menţionată în BirdLife International având cod IBA RO 030 conform criteriilor IBA ( European IBA Criteria ) A1; B2.

4.3. Vulnerabilitate:

În lipsa unei zone de tampon între sit şi ternurile cultivate pot apărea influenţe negative. Există activităţi de pescuit sportiv pe raza lacului, dar care nu se extind în zona coada lacului, astfel nu este periclitată avifauna care este protejată de vegetaţie. Dezvoltarea unui turism necontrolat ar duce la dispariţia avifaunei din zonă. Calitatea păşunilor aferente depinde de modul lor de exploatare( de păşunat).

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Mlaştina Murani a fost desemnata pentru protectia speciilor avifaunistice precum si pentru protectia si conservarea habitatelor lor.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

120 A 25 -Fertilizarea 140 B 10 +Pasunatul 180 B 1 -Incendiere 211 B 15 0Pescuit intr-o locatie fixa

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 25 -Cultivare 120 A 25 -Fertilizarea 623 B 5 -Vehicule motorizate

4.5. Tip de proprietate:

Lacul Murani aparţine primăriei comunei Pişchia şi este acordat ca titlu custodie respectivei primării.Administrarea luciului de apă se face de către Direcţia Apelor Banat.Pădurea Pişchia din vecinătatea propuneri de sit este in administrarea Direcţiei Silvice Timiş.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Formularul standard pentru caracterizarea ariilor naturale protejate Mlaştinile Murani, elaborat în anul 2000 studiul florei şi vegetaţiei rezervaţiei ornitologice Lacul de acumulare Murani, Toţ Kinga, Coste Ioan,Lucrare de licenţă, USAMVB Timişoara , 2001. Studiu de evaluare Rezervatia naturala de Interes national Mlastinile Murani -Unitatea de Suport pentru Integrare Romania -Cluj Napoca

Kiss Andrei-Avifauna din zonele umede ale Banatului,Ed. Mirton,Timişoara 1999

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Primăriei comunei Pişchia, Direcţia Apelor Banat.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Noul custode al ariei protejate, Primăria comunei Pişchia, are obligaţia ca până în decembrie 2006 să elaboreze planul de management pentru aria naturală protejată cu acelaşi nume .

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0080

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0206D Porţile de Fier

ROSCI0226H Semenic - Cheile Caraşului

ROSPA0020D Cheile Nerei - Beuşniţa

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Munţii Almăjului - Locvei

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 59' 2''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

118 141.6

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

37

Max.

972

Med.

388

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 40' 14''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO052 Caraş-Severin59.3RO043 Mehedinţi40.7

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A091 Aquila chrysaetos 2-4 p B C C BA089 Aquila pomarina 6-10 p DA402 Accipiter brevipes 5-10 p B B B BA104 Bonasa bonasia 80-110 p C B C BA215 Bubo bubo 5-10 p C B C BA031 Ciconia ciconia 40-50 p C B C BA080 Circaetus gallicus 15-30 p B B C BA224 Caprimulgus europaeus 300-500 p B B C BA231 Coracias garrulus 10-12 p C C B BA239 Dendrocopos leucotos 300-350 p B B C BA238 Dendrocopos medius 1200-1300 p B B C BA236 Dryocopus martius 210-230 p C B C BA103 Falco peregrinus 2-4 p A C C BA092 Hieraaetus pennatus 3-5 p B B C BA075 Haliaeetus albicilla 1 p C C B CA246 Lullula arborea 1800-2300 p B B C BA338 Lanius collurio 4900-5000 p C A C AA072 Pernis apivorus 20-40 p C B C BA220 Strix uralensis 20-30 p C B C BA234 Picus canus 300-350 p C B C BA379 Emberiza hortulana >100-150 p C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

I Cerambyx cerdo C M Canis lupus B CM Capreolus capreolus P A M Lynx lynx C CM Martes martes P C M Meles meles P CM Sciurus vulgaris C C M Sus scrofa C DP Acer pseudoplatanus C D P Carpinus orientalis C DP Corylus colurna C D P Cotinus coggygria R DP Fagus sylvatica C D P Fraxinus excelsior C D

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP

P Prunus mahaleb C D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Culturi (teren arabil)2N12 211 - 213

Păşuni11N14 231

Alte terenuri arabile5N15 242, 243

Păduri de foioase74N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)6N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Diversitatea litologică a acestui masiv montan (roci cristaline, magmatice şi sedimentare)a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elemente spectaculoase (Cazanele Dunării, creste şi abrupturi calcaroase, chei, peşteri, cascade, forme de relief vulcanic, depresiuni etc.).

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 8 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: dumbrăveancă (Coracias garrulus);C6 – populaţii importante din 12 specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 12 speciiacvilă de munte (Aquila chrisaetos), acvilă mică (Hieraaetus pennatus), şerpar (Circaetus gallicus), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), şoim călător (Falco peregrinus), codalb (Haliaeetus albicilla), buhă (Bubo bubo), barză albă (Ciconia ciconia), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus) şi presură de grădină (Emberiza hortulana).

Zonă deluroasă şi de munte, în partea de sud cu caracter submediteranean. Întâlnim aici stânci abrupre, păduri mari de foioase, fânaţe şi păşuni în stare semi-naturală oferând adăpost pentru o gamă variată de specii. Impactul antropic este puţin semnificativ. Au apărut aici unele specii de păsări cu distribuţie sudică, care cuibăresc doar în câteva zone ale ţării, ca uliul cu picioare scurte, acesta fiind unul dintre cele două locuri de cuibărit cunoscute în afara Dobrogei. Tot în zonă găsim cele mai mari efective de şerpar din afara Dobrogei, situl fiind important si pentru o serie de specii de pădure, de stâncării respectiv partea de nord-vest deţine populaţii mari de presură de grădină şi de barză albă.

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat2. turismul in masa3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 7. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren8. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor10. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. braconaj15. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari16. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii17. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)18. industrializare şi creşterea zonelor urbane19. electrocutare si coliziune in linii electrice 20. amplasare de generatoare eoliene21. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Munţii Almăjului şi Locvei, ca şi unităţi majore de relief, sunt componente ale Parcului Natural “Porţile de Fier”, parc ce a fost constituit în baza Ordinului Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 84/30.01.1998, în zona Defileului Dunării dintre Baziaş şi Gura-Văii, cu o lungime totală de 134 Km, pe raza judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi.

4.5. Tip de proprietate:

Situaţia juridică a terenurilor se prezintă astfel: proprietate de stat 84,2%, proprietate comunală 3,4%, proprietate privată 12,4%.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Studiu de fundamentare de la Universitatea din Timişoara.2. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ062CS VALEA MARE - MOLDOVA NOUA+ 0.51 J073MH GURA VAII - VARCIOROVA+ 0.43J073MH OGLANIC - GAIOARA* 0.08 J073MH CAZANELE DUNARII* 0.24J073MH CAZANELE DUNARII* 0.24 J062CS BERZASCA* 0.27

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 1 -Cultivare 102 C 1 -Cosire/Taiere110 C 1 -Utilizarea pesticidelor 120 C 1 -Fertilizarea 140 B 5 -Pasunatul 160 B 10 +Managementul forestier general161 B 5 +Plantare de pădure 170 B 20 -Cresterea animalelor180 C 1 -Incendiere 411 C 1 -Fabrici 502 C 1 0Drumuri, drumuri auto 710 C 5 -Poluare fonica943 C 1 0Alunecarile de teren 954 B 5 -Invazia unei specii

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 1 -Cultivare 102 C 2 -Cosire/Taiere110 B 5 -Utilizarea pesticidelor 120 C 1 -Fertilizarea 140 B 5 -Pasunatul 160 B 10 +Managementul forestier general210 B 20 -Pescuit profesionist(industrial) 241 B 10 -Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…)250 C 5 -Luare/Indepartare de flora 502 C 1 0Drumuri, drumuri auto520 B 20 -Navigatie 600 B 10 -Structuri (complexe) pentru sport si odihna624 B 10 -Drumetii montane, alpinism, speologie. 701 B 0 -Poluarea apei709 B 0 0Alte forme de poluare 710 C 5 -Poluare fonica853 B 20 -Managementul nivelelor de apa 900 B 10 -Eroziunea

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Planul de management a fost elaborat la nivelul întregului parc natural; se află în procedura de avizare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0087_326_Cheile_Carasului.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0087_326_Cheile_Carasului1.jpg Naicu Gabriel - APMCSROSPA0087_326_Izvoarele_Carasului.jpg Naicu Gabriel - APMCS

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0081

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0002D Apuseni

ROSPA0081F Munţii Apuseni - Vlădeasa

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Munţii Apuseni - Vlădeasa

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 22º 48' 31''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

96 223.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

338

Max.

1842

Med.

1146

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 38' 18''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO071 Alba19.5RO061 Bihor35RO063 Cluj45.5

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A223 Aegolius funereus 150-210 p B B C BA091 Aquila chrysaetos 2-3 p B B C BA104 Bonasa bonasia 350-420 p B B C BA215 Bubo bubo 3-5 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 20-30 p DA080 Circaetus gallicus 1-3 p C B C BA122 Crex crex 10-30 p C B C BA239 Dendrocopos leucotos 170-210 p C B C BA238 Dendrocopos medius 10-30 p DA236 Dryocopus martius 140-160 p C B C BA103 Falco peregrinus 2-3 p A B C BA321 Ficedula albicollis 11000-16000 p B B C BA320 Ficedula parva 1500-2100 p C B C BA217 Glaucidium passerinum 50-60 p B B C BA072 Pernis apivorus 30-40 p C B C BA241 Picoides tridactylus 160-200 p C B C BA234 Picus canus 140-160 p C B C BA246 Lullula arborea 150-200 p DA338 Lanius collurio 200-300 p D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe5N09 321

Păşuni8N14 231

Alte terenuri arabile6N15 242, 243

Păduri de foioase16N16 311

Păduri de conifere48N17 312

Păduri de amestec12N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)5N26 324

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Alte caracteristici ale sitului:

Zonă montană cu fenomene carstice, grohotişuri, goluri alpine şi păduri de conifere întinse. Zona este cuprinsă de PN Apuseni, fiind una dintre cele mai sălbatice şi bine conservată din Munţii Apuseni. Munţii Apuseni constituie o mare atracţie turistică a judeţului Bihor şi a ţării, drept pentru care au fost clasificaţi ca făcând parte din grupa munţilor de o foarte mare complexitate turistică, alături de mult mai mediatizaţii săi fraţi, munţii din Carpaţii Orientali şi Meridionali. Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au păstrat într-o formă sau alta, neatinse de activităţile umane.

4.2. Calitate şi importanţă:Padiş – Muntele Vlădeasa

C1 – specii de interes conservativ global – 1 speciecristelul de câmp (Crex crex) C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 12 speciiacvila de munte (Aquila chrisaetos), şoim călător (Falco peregrinus), ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), buhă (Bubo bubo), ciuvică (Glaucidium passerinum), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).

Zona propusă constă din Parcul Naţional Apuseni lărgit cu Muntele Vlădeasa, pentru a include pădurile întinse de conifere şi alte habitate importante. Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt pădurile întinse de molid, amestec molid – fag şi fag, respectiv zonele stâncoase unde îşi găsesc loc de cuibărit câteva specii de răpitoare. Astfel în molidişurile cuibăresc cel puţin patru specii cu efective importante pentru România, iar în pădurile de amestec şi cele de fag alte cinci specii. În zonele stâncoase găsim două specii de răpitoare de zi şi buha, toate trei fiind rare pe plan naţional. Pajiştile dintre păduri oferă loc de vânătoare pentru speciile de răpitoare, respectiv aici cuibăreşte cristelul de câmp.

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat2. turismul in masa3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 7. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren8. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor10. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. braconaj15. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari16. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii17. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a III -a zone protejate, in Anexa nr.1, sectiunea I, ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. - Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale, la punctul F figureaza MUNţII APUSENI , pe raza judeţelor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind estimată la S = 75.784,00 ha. H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarâre privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni. - Incredinţarea administrării Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004

4.5. Tip de proprietate:

) Propietate comunală: 22% 2) Propietate de stat: 35% 3) Proprietăţi ale biserici: 20% 4) Propietate privată: 10%

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Planul de management al PNAp care a fost pus la dispoziţie de către Administraţia PNAp, baza de date PNAp. ***, 1992. ”Studii privind organizarea reţelei de arii protejate pe teritoriul ţării”, faza a III-a: „Elaborarea studiilor de fundamentare pentru următoarele parcuri naţionale: Bucegi, Apuseni, Călimani, Porţile de Fier, Ceahlău, Retezat”, contract de cercetare nr 25374 la Ministerul Mediului şi nr 1294 (16) la Institutul de Biologie. 1) Baza de date APM Cluj 2005-2006 2)Academia Română, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Cartea roşie a vertebratelor din România, Bucureşti 2005 3)Bruum, B et al., Păsările din România şi Europa - Determinator ilustrat-, versiunea românească, Dan Munteanu 4) Fişa de caracterizare Corine Biotop Vlădeasa, 1996 5) Ocolul Silvic Huedin, Amenajament silvic, UP V Bologa - Vlădeasa, 2004 6) Ocolul Silvic Huedin, Amenajament silvic, UP VI Valea Drăganului, 2004 7) Olteanu et. al., Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documentaţii de Ecologie nr I/1994. Studiul sistemic al rezervaţiilor naturale din judeţul Alba, 1998 - Institutul de Geografie din cadrul Academiei Române, coordonator dr. Mircea Buză

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ043CJ VLADEASA* 3.54 J032BH PIETROASA+ 11.2

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 A 15 -Pasunatul 160 B 15 0Managementul forestier general167 B 2 -Exploatare fara replantare 230 A 15 -Vanatoare 243 A 5 -Braconaj, otravire, capcane 624 B 20 0Drumetii montane, alpinism, speologie.

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 C 30 0Managementul forestier general 230 B 25 -Vanatoare 424 B 10 -Alte tipuri de depozitari

Organismul responsabil pentru managementul sitului:- Incredinţarea administrării Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004 Administraţia Parcului Natural Apuseni: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Direcţia Silvică Oradea. Sediu Oradea: 0259/414206 - Administraţi

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:1.Amenajamente silvice, Direcţia Silvică Cluj , Ocolul Silvic Huedin, 2004 2.Amenajamente silvice păduri private. 3.Plan de Urbanism, Comuna Răchiţele. 4.Regulament general pentru executarea de construcţii şi desfăşurarea unor activităţi în zonele naturale protejate de interes judeţean, Judeţul Cluj-emitent Consiliul Judeţean Cluj, 1995. 5.Amenajament păşune împădurită(8%).

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0082

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0037D Ciomad - Balvanyos

ROSPA0082D Munţii Bodoc - Baraolt

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Munţii Bodoc Baraolt

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 45' 27''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

58 021.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

467

Max.

1234

Med.

752

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 56' 29''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO072 Braşov1RO073 Covasna98RO074 Harghita1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A031 Ciconia ciconia 10-15 p DA030 Ciconia nigra 10-22 p B C C CA089 Aquila pomarina 40-55 p C C C CA072 Pernis apivorus 70-85 p B B C BA097 Falco vespertinus 30-50 i DA104 Bonasa bonasia 80-100 p C B C BA122 Crex crex 40-60 p C B C BA215 Bubo bubo 1-5 p C B C BA220 Strix uralensis 60-70 p C C C CA224 Caprimulgus europaeus 50-60 p DA229 Alcedo atthis 7-10 p DA234 Picus canus 230-260 p C B C BA239 Dendrocopos leucotos 195-215 p C B C BA238 Dendrocopos medius 150-250 p C B C BA236 Dryocopus martius 80-100 p C B C BA321 Ficedula albicollis 7700-12100 p C B C BA320 Ficedula parva 1700-2600 p C B C BA339 Lanius minor 40-70 p DA246 Lullula arborea 400-600 p DA338 Lanius collurio 3200-4800 p C B C BA060 Aythya nyroca 5-20 i D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bombina variegata C C A Triturus cristatus C CA Triturus montandoni C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)3N12 211 - 213

Păşuni24N14 231

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Păduri de foioase61N16 311

Păduri de amestec3N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)6N26 324

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ045HR MOHOS* 0.001 J04ACV OZUNCA* 0.34

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

167 A 0 -Exploatare fara replantare

Alte caracteristici ale sitului:

Situl cuprinde în întregime munţii Baraolt şi parţial munţii Bodoc. Pădurile acoperă cca. 70% din suprafaţa sitului, în trupuri compacte. Este o zonă relativ izolată datorită accesibilităţii reduse în zona munţilor Baraolt. Relieful este caracteristic zonelor de dealuri înalte.Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai râului Olt.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 11 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex).C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 speciiacvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), barză neagră (Ciconia nigra), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).

Zonă cu munţi de altitudine joasă, fiind acoperite cu păduri mari de foioase, predominant fag. Cele două munţi sunt despărţite de către râul Olt. Aria propusă cuprinde păşuni şi fâneţe care alternează cu păduri de foioase, oferind astfel habitate ideale pentru stabilirea păsărilor răpitoare şi barza neagră, respectiv pentru specii caracteristice pădurilor de fag.Impactul antropic este mijlociu, fiind mai semnificativ activitatea de exploatare forestiereă şi transformarea păşunilor în zone agricole.

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. turismul necontrolat5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)14. electrocutare si coliziune in linii electrice15. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini16. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul17. cositul în perioada de cuibărire18. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)19. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

Terenurile din acest sit sunt atât proprietate privată cât si proprietate a statului.

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0083

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Munţii Rarău - Giumalău

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 36' 4''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 157.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

818

Max.

1649

Med.

1257

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 26' 52''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO015 Suceava100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A072 Pernis apivorus 10-20 p DA091 Aquila chrysaetos 1-2 p C B C BA104 Bonasa bonasia 35-40 p DA217 Glaucidium passerinum 12-17 p C B C BA223 Aegolius funereus 25-30 p C B C BA220 Strix uralensis 6-8 p DA239 Dendrocopos leucotos 10-15 p DA321 Ficedula albicollis 600-900 p DA320 Ficedula parva 200-300 p DA108 Tetrao urogallus 25-30 i C B C B

3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

4070 Campanula serrata R D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Actitis hypoleucos C B Aegolius funereus B CB Aegolius funereus C C B Alauda arvensis D CB Anthus trivialis D C B Aquila chrysaetos C CB Aquila pomarina D C B Asio otus D CB Bonasa bonasia D C B Bonasa bonasia D CB Bubo bubo C C B Buteo buteo D CB Caprimulgus europaeus D C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Carduelis flammea D C B Carduelis spinus D CB Coccothraustes coccothraustes D C B Columba oenas D CB Columba palumbus D C B Coturnix coturnix D CB Crex crex D C B Cuculus canorus D CB Dendrocopos leucotos D C B Dendrocopos leucotos D CB Dryocopus martius D C B Erithacus rubecula D CB Falco tinnunculus D C B Ficedula albicollis D CB Ficedula albicollis D C B Ficedula parva D CB Ficedula parva D C B Fringilla coelebs D CB Fringilla montifringilla D C B Glaucidium passerinum C CB Glaucidium passerinum B C B Haliaeetus albicilla D CB Hippolais icterina D C B Jynx torquilla D C

B Lanius excubitor D C B Locustella fluviatilis D CB Lullula arborea D C B Luscinia luscinia D CB Luscinia megarhynchos D C B Miliaria calandra D CB Pernis apivorus D C B Phoenicurus phoenicurus D CB Phylloscopus collybita D C B Phylloscopus sibilatrix D CB Picoides tridactylus C C B Picoides tridactylus C CB Porzana porzana D C B Prunella modularis D CB Pyrrhula pyrrhula D C B Saxicola torquata D CB Scolopax rusticola D C B Serinus serinus D CB Streptopelia turtur D C B Strix uralensis D CB Strix uralensis B C B Sturnus vulgaris D CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia borin D CB Sylvia communis D C B Sylvia curruca D CB Tetrao urogallus C C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Turdus pilaris D CB Turdus viscivorus D C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus D C I Amaurobius inermis DI Amaurobius terrestris D I Anyphaena accentuata DI Centromerus arcanus D I Centromerus sylvaticus DI Ceratinella brevis D I Cicurina cicur DI Ciniflo claustrarius D I Clubiona subsultans DI Cryphoeca silvicola D I Cybaeus angustiarum DI Dicymbium nigrum D I Diplocephalus latifrons DI Drapetisca socialis D I Gonatium Orientale DI Haplodrassus cognatus D I Lepthyphantes alacris DI Lepthyphantes mughi D I Lepthyphantes tenebricola DI Macrargus rufus D I Meta segmentata mengei DI Micrargus herbigradus D I Oreonetides firmus DI Pardosa amentata D I Pirata hygrophilus DI Robertus truncorum D I Segestria senoculata DI Taranucnus bihari D P Conioselinum tataricum DP Corylus colurna C P Cotinus coggygria DP Daphne cneorum D P Festuca rubra ssp.fallax DP Geranium macrorrhizum D P Gypsophila petraea DP Hieracium pojoritense D P Iris ruthenica DP Isatis tinctoria D P Juniperus sabina DP Kernera saxatilis D P Quercus frainetto DP Ranunculus montanus D P Rhododendron myrtifolium DP Ruscus aculeatus D P Ruscus hypoglossum DP Saxifraga marginata D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe16N09 321

Păduri de conifere64N17 312

Păduri de amestec20N19 313

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 29 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 3 specii: minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus)

Zona constă din păduri bătrâne de molid, brad, fag şi mixturi ale acestor specii, respectiv pajiştile naturale dintre păduri. Include şi codrul secular de la Slătioara respectiv cel de la Giumalău. Speciile pentru care este desemnat sunt caracteristice pădurilor de conifere, respectiv celor de amestec fag-conifere. Astfel adăposteşte populaţii semnificative din cocoşul de munte (Tetrao urogallus), ciuvică (Glaucidium passerinum), ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus) respectiv minuniţa (Aegolius funereus).

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ021SV PIETRELE DOAMNEI* 24.3

7. braconaj8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului11. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Emil Pop, N. Salageanu, 1965, Rezervatia Slatioara, In Monumente ale naturii din Romania (pag. 116 - 117), Editura Meridiane Bucuresti ,1965;2. I. Weiss, M. Varvara, S. Sarbu, 1979, Date privind fauna epigee de aranee din rezervatia "Codrul Secular Slatioara", In Stiinte si comunicari, nr. 23 (pag. 255 - 261), Muzeul Brukenţal Sibiu, 1979;3. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0084

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Munţii Retezat

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 22º 48' 41''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

38 009.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

626

Max.

2496

Med.

1698

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 21' 0''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO052 Caraş-Severin11RO042 Gorj1RO053 Hunedoara88

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A223 Aegolius funereus 50-70 p C A C AA229 Alcedo atthis 1-2 p DA091 Aquila chrysaetos 3-4 p B A C AA089 Aquila pomarina 3-5 p DA104 Bonasa bonasia 110-140 p C A C AA215 Bubo bubo 3-5 p C A C BA224 Caprimulgus europaeus 15-25 p DA080 Circaetus gallicus 1-2 p C B C BA122 Crex crex 5-7 p DA239 Dendrocopos leucotos 80-120 p C A C AA238 Dendrocopos medius 5-10 p DA236 Dryocopus martius 40-60 p C A C AA103 Falco peregrinus 2-3 p A A C AA321 Ficedula albicollis 2000-2500 p DA320 Ficedula parva 800-1300 p C A C AA338 Lanius collurio 25-35 p DA072 Pernis apivorus 35-50 p C B C BA241 Picoides tridactylus 75-100 p C A C AA234 Picus canus 20-25 p DA220 Strix uralensis 30-40 p C A C AA217 Glaucidium passerinum 15-20 p C A C AA108 Tetrao urogallus 50-80 i C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Aegolius funereus C C B Alcedo atthis D CB Aquila chrysaetos B C B Aquila pomarina D CB Bonasa bonasia C C B Bubo bubo C CB Caprimulgus europaeus D C B Ciconia nigra C CB Circaetus gallicus C C B Crex crex D CB Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos medius D CB Dryocopus martius C C B Falco peregrinus A CB Ficedula albicollis D C B Ficedula parva C C

B Glaucidium passerinum C C B Lanius collurio D CB Pernis apivorus C C B Picoides tridactylus C CB Picus canus D C B Strix uralensis C CB Tetrao urogallus C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Tufişuri, tufărişuri19N08 322

Pajişti naturale, stepe16N09 321

Păduri de foioase2N16 311

Păduri de conifere43N17 312

Păduri de amestec5N19 313

Stâncării, zone sărace în vegetaţie7N22 332, 333

Stâncării, zone sărace în vegetaţie4N22 332, 333

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)4N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Prin întinderea sa P.N.R. se suprapune structurilor geologice care alcătuiesc grupa munţilor Retezat-Godeanu. Caracteristica principală a Munţilor Retezat este dată de prezenţa a două mari blocuri de roci eruptive care se desfăşoară pe direcţiile de curgere ale Lăpuşnicului Mare şi Râului Bărbat: spre nord masivul granodioritic de tip Retezat şi masivul granodioritic de Buta, care apare în sudul culoarului de vale Lăpuşnic-Bărbat şi cade sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic. P.N.R. dispune de o mare diversitate a formelor, ceea ce oferă peisajului o spectaculozitate aparte. Aici se păstrează cele mai reprezentative forme de relief generat de modificările climatice, relictele glaciaţiunii cuaternare din Carpaţi: circurile glaciare, văile glaciare, custurile, rocile striate şi morenele. Flora: aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în România, peste 90 de taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile din Lista roşie a plantelor superioare din România; sub aspect florogenetic, Munţii Retezat reprezintă centrul genetic pentru genurile Poa şi Hieracium. Fauna: specii endemice de nevertebrate: 9 specii de fluturi, 6 specii de plecoptere şi 4 de trichoptere; multe specii de vertebrate a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare; 185 specii de păsări, 55 specii de mamifere.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 25 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii:cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), acvila de munte (Aquila chrisaetos), şoim călător (Falco peregrinus), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum), buhă (Bubo bubo), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar mic (Ficedula parva).

Zonele cele mai importante din parcul naţional din punct de vedere al păsărilor sunt pădurile puţin deranjate de molid, amestec fag-molid-brad şi cele de fag. Acestea adăpostesc efective cuibăritoare importante pe plan naţional din 6 specii din anexa I, toate reprezentate cu populaţii stabile. Alte trei specii (două răpitoare de zi şi una de noapte) au efective importante în parcul naţional, ele preferând stâncile abrupte pentru cuibărit. Este al doilea sit ca importanţă pentru acvila de munte din ţară.

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat2. turismul in masa3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci6. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren7. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate8. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor9. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului11. prinderea păsărilor cu capcane12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal13. braconaj14. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari15. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii16. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl se suprapune peste Parcul Naţional Retezat, înfiinţat prin Jurnalul Consiliului de Miniştrii nr. 593/22.03.1935, la acea vreme având o suprafaţă de 10.000 ha. Legea 5/2000 extinde Parcul Naţional pe 38.047 ha. A fost desemnat Rezervaţie a Biosferei în 1979 pe 20.000 ha, cât era suprafaţa P.N.R. în amenajamentele silvice la acea dată

4.5. Tip de proprietate:

Conform Planului de Management al Parcului Naţional Retezat, aprobat prin Ord. Minstrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 372/2003: 48% din suprafaţa parcului este în proprietatea Statului Român (suprafaţa deţinută este în fond forestier), comunele/satele deţin 49% din suprafaţa parcului (suprafaţa deţinută este în gol alpin - păşuni alpine, stâncării, jnepenişuri, luciu de apă),iar composesoratele deţin 5% din suprafaţa parcului (3% în fond forestier şi 2% în gol alpin)

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Planul de management al Parcului Naţional Retezat2. Baza de date Milvus

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ047HD GEMENELE+ 5.52 J047HD POARTA BUCUREI+ 0.59J047HD LAPUSNICUL MIC+ 1.28 J047HD PIULE - PIATRA IORGOVANULUI* 8.48J071GJ CERNISOARA* 0.03

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

141 C 0 0Abandonarea sistemelor pastorale 162 C 0 0Plantare artificiala102 C 0 -Cosire/Taiere 140 C 0 -Pasunatul 230 C 0 0Vanatoare 243 C 0 -Braconaj, otravire, capcane501 C 0 0Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 511 C 0 0Linii electrice600 C 0 0Structuri (complexe) pentru sport si odihna 602 C 0 0Complex de ski608 C 0 0Locuri de campare si zone de parcare pentru

rulote609 C 0 0Alte complexe sportive/de odihna

624 C 0 0Drumetii montane, alpinism, speologie.

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 0 0Pasunatul 160 B 0 0Managementul forestier general400 B 0 0Zone urbanizate, habitare umana 502 C 0 0Drumuri, drumuri auto

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Administraţia Parcului Naţional Retezat s-a înfiinţat prin Ord. Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 287/02.04.1999 şi este subordonată Direcţiei Silvice Hunedoara din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor. Are sediul în c

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului: Planul de management şi Regulamentul avizat de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române, cu nr. 502/14.03.2003 şi aprobat prin Ord. Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 372/19.06.2003.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0091_75_canal_zona_Gostinu.jpg Dumitru Magdalena - APM-GRROSPA0091_75_Ciconia_ciconia.jpg Dumitru Magdalena - APM-GRROSPA0091_75_Dunare_zona_Gostinu.jpg Dumitru Magdalena - APM-GRROSPA0091_75_Larus_sp..jpg Dumitru Magdalena - APM-GRROSPA0091_75_ostrov.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0085

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0125J Munţii Rodnei

ROSCI0253D Trascău

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Munţii Rodnei

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 46' 30''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

47 207.7

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

595

Max.

2284

Med.

1423

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 31' 47''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO062 Bistriţa-Năsăud78.4RO064 Maramureş20.6RO015 Suceava1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A239 Dendrocopos leucotos 40-60 p DA241 Picoides tridactylus 150-180 p C B C BA104 Bonasa bonasia 220-280 p B B C BA409 Tetrao tetrix tetrix 40-70 i A B B BA217 Glaucidium passerinum 35-50 p C B C BA223 Aegolius funereus 120-150 p B B C BA236 Dryocopus martius 70-90 p C B C BA220 Strix uralensis 35-45 p C B C BA321 Ficedula albicollis 2500-3000 p C B C BA320 Ficedula parva 300-400 p DA338 Lanius collurio 200-300 p DA091 Aquila chrysaetos 2-3 p B A C BA108 Tetrao urogallus 180-200 i B B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Aegolius funereus B C B Aquila chrysaetos B CB Bonasa bonasia B C B Dendrocopos leucotos D CB Dryocopus martius C C B Ficedula albicollis C CB Ficedula parva D C B Glaucidium passerinum C CB Lanius collurio D C B Pernis apivorus B CB Picoides tridactylus C C B Strix uralensis C CB Tetrao tetrix tetrix A C B Tetrao urogallus B C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Tufişuri, tufărişuri13N08 322

Pajişti naturale, stepe22N09 321

Păşuni2N14 231

Păduri de conifere44N17 312

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Păduri de amestec15N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)4N26 324

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ011M PIETROSUL MARE* 7.87 J042BN RODNA* 4.42J042BN ANIES* 28.5

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 7 speciiminuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum), cocoş de munte (Tetrao urogallus), cocoş de mesteacăn (Tetrao tetrix), ieruncă (Bonasa bonasia), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), acvilă de munte (Aquila chrysaetos).

Regiune montană cu păduri întinse de conifere (şi păduri mixte), care include şi regiuni alpine cu pajişti naturale şi jnepenişuri. Mare parte a sitului propus se află în Parcul Natural cu acelaşi nume, o parte în Parcul Natural Munţi Maramureşului, iar o parte nu este protejat pe moment. Situl a fost extins către nord şi est pentru a include cât mai multe zone bune pentru Tetraonide, din care amândouă specii sunt reprezentate cu efective foarte importante, iar cocoşul de mesteacăn probabil cu cele mai mari efective din ţară. Pădurile întinse găzduiesc populaţii importante din două specii de bufniţe, ierunca şi ciocănitoarea de munte. Cuibăreşte şi acvila de munte, iar efective mari ating şi ciocănitoare neagră şi muscar gulerat. În anul 2002 lângă lacul glacial Lala a fost observat prundăraşul de munte (Charadrius morinellus) cu comportament teritorial. Impactul uman este puţin important şi se referă mai ales la exploatări forestiere şi intensificarea turismului.

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat2. turismul in masa3. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere4. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci5. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 6. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren7. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate8. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor9. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului11. prinderea păsărilor cu capcane12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal13. braconaj14. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari15. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii16. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0086

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0226J Semenic - Cheile Caraşului

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Munţii Semenic - Cheile Caraşului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 59' 11''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

36 196.9

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

211

Max.

1445

Med.

834

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 8' 17''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO052 Caraş-Severin100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A091 Aquila chrysaetos 1 p C B C BA080 Circaetus gallicus 6-10 p B B C BA072 Pernis apivorus 20-40 p DA103 Falco peregrinus 3-4 p A C C CA215 Bubo bubo 3-4 p C B C BA104 Bonasa bonasia 70-90 p DA224 Caprimulgus europaeus 20-40 p DA239 Dendrocopos leucotos 260-285 p C B C BA238 Dendrocopos medius 130-180 p DA234 Picus canus 260-280 p C B C BA236 Dryocopus martius 80-95 p DA246 Lullula arborea 150-250 p DA321 Ficedula albicollis 14500-17000 p B B C BA320 Ficedula parva 1300-1700 p C B C BA338 Lanius collurio 1000-1400 p DA379 Emberiza hortulana 30-60 p D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bufo bufo C A A Hyla arborea C AB Aquila chrysaetos C C B Aquila chrysaetos C CB Aquila pomarina C C B Bonasa bonasia D CB Bubo bubo C C B Bubo bubo C CB Caprimulgus europaeus D C B Circaetus gallicus B CB Circaetus gallicus C B Corvus corax B CB Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos major thanneri C CB Dendrocopos medius D C B Dryocopus martius D CB Emberiza hortulana D C B Falco peregrinus A CB Falco vespertinus C C B Ficedula albicollis B CB Ficedula parva C C B Lanius collurio D CB Lullula arborea D C B Milvus migrans CB Parus montanus C C B Parus palustris CB Pernis apivorus D C B Pernis apivorus C CB Picus canus C C B Sitta neumayer C

B Tringa ochropus C F Abramis brama P AF Alburnus alburnus C A F Chondrostoma nasus RC AI Euscorpius carpathicus carpathicus R A I Mecidea lindbergi RC AM Capreolus capreolus P A M Felis silvestris P AM Mustela putorius C A M Sciurus vulgaris P AP Artemisia insipida P? A P Asperula purpurea AP Colchicum umbrosum P A P Dianthus serotinus C AP Ruscus aculeatus P A P Sedum cepaea AP Vaccinium arctostaphylos R A R Lacerta agilis C AR Lacerta viridis C A R Lacerta vivipara RC A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Păşuni5N14 231

Păduri de foioase82N16 311

Păduri de conifere4N17 312

Păduri de amestec3N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)4N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Pereţi calcaroşi , versanţi cu vegetaţie chasmofitică, grohotişuri, peşteri în versanţi şi avene în platourile cu doline şi lapiezuri, zone împădurite cu fag ce alternează cu păşuni şi fâneţe nefolosite de plantaţii de pruni.

4.2. Calitate şi importanţă:C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 7 speciişoim călător (Falco peregrinus), şerpar (Circaetus gallicus), buhă (Bubo bubo), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sură (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva)

Zona propusă este chiar parcul naţional Semenic - Cheile Carasului. Ea constă dintr-o suprafaţă de pădure compactă foarte mare, care adăposteşte multe specii caracteristice, dintre care câteva au efective semnificative. Astfel două specii de ciocănitori, respectiv două de muscari sunt specii cu efective importante pentru România. În parc putem întâlnii multe chei şi alte formaţiuni stâncoase, alterate cu păduri puţin deranjate respectiv de pajişti care servesc ca terenuri de vânătoare pentru speciile de răpitoare, dintre care două (şerparul şi şoimul călător) respectiv buha au efective semnificative la nivel naţional.

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat2. turismul in masa3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 7. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren8. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor10. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. braconaj15. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari16. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii17. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - secţiunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;

4.5. Tip de proprietate:

Situl este în proprietatea statului.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Studiu de fundamentare pentru Munţii Banatului Univ. Bucureşti 1993.2. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

180 A 0 -Incendiere 140 A 0 -Pasunatul 511 A 0 0Linii electrice 740 C 0 0Vandalism 900 A 0 -Eroziunea 241 C 0 -Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…)501 A 0 -Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B 0 -Drumuri, drumuri auto624 B 0 -Drumetii montane, alpinism, speologie. 141 B 0 -Abandonarea sistemelor pastorale164 B 0 -Curatarea padurii

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 0 -Cultivare 162 C 0 -Plantare artificiala170 B 0 0Cresterea animalelor 220 B 0 -Pescuit sportiv243 A 0 -Braconaj, otravire, capcane 300 B 0 -Extragere de nisip si pietris301 B 0 -Cariere 330 B 0 -Saline 401 B 0 -Urbanizare continua 410 B 0 -Zone industriale sau comerciale501 B 0 -Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 A 0 -Drumuri, drumuri auto624 B 0 -Drumetii montane, alpinism, speologie. 701 B 0 -Poluarea apei790 B 0 -Schimbari provocate de oameni in sistemele

hidraulice (zone umede si mediul marin)

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Activitatea de management este gestionată de Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0087

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0137C Pădurea Bogăţii

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Munţii Trascăului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 23º 29' 20''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

58 753.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

256

Max.

1406

Med.

814

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 20' 19''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO071 Alba86.7RO063 Cluj13.3

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A246 Lullula arborea 4500-5000 B A C AA091 Aquila chrysaetos 11-12 p B C C CA104 Bonasa bonasia 80-100 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 30-50 p DA030 Ciconia nigra 1-2 p 10-20 i DA031 Ciconia ciconia 500-700 i DA239 Dendrocopos leucotos 320-360 p B B C BA238 Dendrocopos medius 200-260 p C B C BA321 Ficedula albicollis 18000-25000 p B B C BA246 Lullula arborea 2000-2700 p B A C AA072 Pernis apivorus 40-60 p 50-80 i B B C BA234 Picus canus 380-420 p C A C AA229 Alcedo atthis 3-5 p DA215 Bubo bubo 5-8 p C B C BA103 Falco peregrinus 2-3 p A B C BA122 Crex crex 30-40 p C C C CA080 Circaetus gallicus 1-2 p C B C BA081 Circus aeruginosus 30-40 i DA084 Circus pygargus 15-25 i DA082 Circus cyaneus 10-20 i 10-20 i DA098 Falco columbarius 3-5 i DA320 Ficedula parva 800-1100 p C B C BA338 Lanius collurio 2500-3000 p DA255 Anthus campestris 15-20 p D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Triturus vulgaris ampelensis B C I Euphydryas maturna C CI Odontopodisma rubripes C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Păşuni25N14 231

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Păduri de foioase66N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)6N26 324

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ043CJ CHEILE TURZII* 0 008

Alte caracteristici ale sitului:

În Munţii Trascăului s-a constatat extinderea până la altitudini destul de mari a elementelor xerofile şi termofile, dar şi coborârea unor elemente montane şi chiar arcto-alpine până la altitudini destul de mici, toate acestea avînd ca rezultat formarea unor complexe de vegetaţie de mare interes fitogeografic. Situl se remarcă prin valoarea conservativă mare a habitatelor de pădure şi pajiştilor montane, dar şi prin prezenţa unor specii de păsări ce se regăsesc în anexa I din Directiva Păsări. În interiorul acestui sit sunt localizate 10 de rezervaţii naturale de interes naţional, declarate prin Legea 5/2000.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 5 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristel de câmp (Crex crex)C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii:acvila de munte (Aquila chrisaetos), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), muscar gulerat (Ficedula albicollis), ciocârlie de pădure (Lululla arborea), viespar (Pernis apivorus), buhă (Bubo bubo), şoim călător (Falco peregrinus).

Zona constă din păduri de foioase, respectiv păşunile şi fâneţele semi-naturale dintre păduri. Include multe chei şi zone stâncoase cu păsările caracteristice acestor zone. Astfel adăposteşte cele mai însemnate efective cuibăritoare de acvilă de munte, important fiind şi prezenţa a câtorva perechi de şoim călător şi buhă. Alte specii cu efective semnificative sunt cele caracteristice pădurilor de fag: 3 specii de ciocănitoare şi muscarul gulerat. Este de asemenea important pentru alte specii răpitoare, respectiv păsări ale zonelor deschise cu tufărişuri răzleţe. Pajiştile susţin un efectiv important de cristel de câmp (mai ales depresiunea Trascăului) şi servesc ca zonă de hrănit pentru răpitoare.

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat2. turismul in masa3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 7. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren8. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor10. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. braconaj15. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari16. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii17. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Pe teritoriul judeţului Cluj în interiorul acestui sit sunt cuprinse:- 2 arii protejate de interes naţional Cheile Turzii (324 ha, H.G 2151/2004 - privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone); Cheile Turenilor (25 ha, Legea 5/2000 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.)- 5 arii protejate de interes judeţean: Defileul Surduc, Defileul Arieşului, Defileul Hăşdatelor, Cheile Borzeşti şi Cheile Ocolişului.

4.5. Tip de proprietate:

În cea mai mare parte proprietatea este de stat. Proprietatea privată ocupă o suprafaţă mică, cea mai mare parte fiind situată în terenurile intravilane.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Botnariuc, N., Tatole V. - Cartea roşie a vertebratelor din România, Bucureşti, 20052. Munteanu Dan - Păsările din România şi Europa, determinator ilustrat3. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

J043CJ CHEILE TURZII* 0.008 J046AB SESUL CRAIULUI+ 2.62J046AB RIMETEA+ 0.65 J046AB CHEILE RAMETULUI+ 0.44

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

102 C 25 0Cosire/Taiere 160 B 0 +Managementul forestier general230 C 100 -Vanatoare 220 B 10 0Pescuit sportiv400 B 5 0Zone urbanizate, habitare umana 502 C 0 0Drumuri, drumuri auto

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

102 C 15 0Cosire/Taiere 230 A 20 -Vanatoare 243 A 2 -Braconaj, otravire, capcane 401 A 5 -Urbanizare continua421 B 3 -Depozitarea deseurilor menajere

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Ariile protejate de interes naţional sunt atribuite în custodie Consiliului Judeţean Cluj (conveţie de custodie 24.11.2004) -ariile naturale protejate de interes judeţean,administrare autorităţile locale; 54%-administrare de stat in fond fo

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:1.Amenajamente silvice; 2.Planuri de Urbanism,Comunele Petreşti, Tureni, Sănduleşti, Turda, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Iara, Băişoara; 3.Regulament general pentru executarea de constructii si desfasurarea unor activitati in zonele naturale protejate de interes judetean, Judetul Cluj- emitent Consiliul Judetean Cluj,1995; 4.Legislatia nationala in vigoare. 5.Plan de management pentru aria naturală Cheile Turzii (324 ha)-elaborat 6. Plan de management pentru aria naturală Cheile Turenilor (25 ha) - elaborat.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0088

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0208H Putna - Vrancea

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Munţii Vrancei

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 31' 15''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

38 190.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

441

Max.

1786

Med.

1047

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 54' 54''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO011 Bacău1RO073 Covasna1RO026 Vrancea98

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A072 Pernis apivorus 10-20 p DA104 Bonasa bonasia 360-390 p B B C BA220 Strix uralensis 80-110 p C B C BA223 Aegolius funereus 200-230 p B B C BA217 Glaucidium passerinum 50-70 p B B C BA234 Picus canus 120-150 p C B C BA236 Dryocopus martius 140-160 p C B C BA239 Dendrocopos leucotos 90-110 p C B C BA241 Picoides tridactylus 125-145 p C B C BA320 Ficedula parva 1900-2800 p C B C BA321 Ficedula albicollis 5000-8000 p C B C BA108 Tetrao urogallus 190-230 i B B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Aegolius funereus B C B Bonasa bonasia B CB Dendrocopos leucotos C C B Dryocopus martius C CB Ficedula albicollis C C B Ficedula parva C CB Glaucidium passerinum B C B Pernis apivorus D CB Picoides tridactylus C C B Picus canus C CB Strix uralensis C C B Tetrao urogallus B C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe3N09 321

Păşuni4N14 231

Păduri de foioase21N16 311

Păduri de conifere14N17 312

Păduri de amestec55N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)3N26 324

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ04ACV OITUZ* 0.005 J055VN LEPSA - ZBOINA* 3.54J055VN TISITA+ 7.32 J055VN GORU* 2.4

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 14 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 8 specii:cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus) muscar mic (Ficedula parva).

Zona constă din păduri compacte de molid, fag şi amestec fag-molid-brad cu puţine pajişti naturale şi semi-naturale. Fiind o pădure compactă şi puţin deranjată, aici găsim cele mai importante efective din speciile caracteristice pădurilor de amestec şi de molid pur dintre siturile propuse, cum sunt cocoşul de munte şi ierunca, 3 specii de bufniţe şi 2 specii de ciocănitori, dar putem aminti şi specii caracteristice fagului, ca muscarul mic sau ciocănitoarea cu spate alb.

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. turismul necontrolat5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. industrializare şi creşterea zonelor urbane14. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul15. cositul în perioada de cuibărire16. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)17. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0095_66_137_3769.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0095_66_137_3770.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0095_66_137_3771.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0095_66_137_3777.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0095_66_139_3926.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0095_66_139_3939.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0095_66_Carpinus_orientalis.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0095_66_P1010002.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0095_66_P1010005.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CTROSPA0095_66_Paliurus_spina-christi.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0089

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Obcina Feredeului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 24' 35''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

63 983.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

591

Max.

1494

Med.

1013

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 42' 18''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO015 Suceava100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A072 Pernis apivorus 15-25 p DA104 Bonasa bonasia 250-290 p B B C BA122 Crex crex 20-30 p C B C BA217 Glaucidium passerinum 20-25 p C B C BA223 Aegolius funereus 65-75 p C B C BA220 Strix uralensis 65-70 p C B C BA236 Dryocopus martius 105-120 p C B C BA241 Picoides tridactylus 90-110 p C B C BA239 Dendrocopos leucotos 200-240 p C B C BA320 Ficedula parva 1900-2200 p C B C BA321 Ficedula albicollis 8500-12500 p C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Păşuni5N14 231

Alte terenuri arabile18N15 242, 243

Păduri de conifere70N17 312

Păduri de amestec2N19 313

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)5N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Zona propusă este caracterizată de păduri întinse de molid, mixte, respectiv de fag, cu speciile caracteristice acestor habitate, 3 specii de bufniţe, 3 specii de ciocănitori,etc. În partea vestică a sitului, cu precădere în apropierea aşezărilor umane găsim multe fâneţe, unde cuibăreşte cristelul de câmp. Sunt necesare cercetări ornitologice amănunţite pentru a releva importanţa zonei pentru păsări .

4.3. Vulnerabilitate:

1. turismul necontrolat2. turismul in masa3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul4. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci6. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 7. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ021SV BOTUS - BOBEICA* 6.4

8. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate9. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor10. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. braconaj15. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari16. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii17. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0090

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Ostrovu Lung - Gostinu

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 6' 54''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

2 488.5

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

4

Max.

40

Med.

19

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 58' 34''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO034 Giurgiu100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 2-3 p C A C AA229 Alcedo atthis RC C C C BA255 Anthus campestris R D A C BA089 Aquila pomarina >40 i D B C BA029 Ardea purpurea 10-16 p C A C BA024 Ardeola ralloides 40-60 p C A C BA060 Aythya nyroca 24-31 p >40 i C A C BA021 Botaurus stellaris 12-14 p C A C BA396 Branta ruficollis >30 i B A C BA133 Burhinus oedicnemus 4-5 p D B C BA403 Buteo rufinus >4 p C A C AA196 Chlidonias hybridus >60 p >400 i B B C BA031 Ciconia ciconia >24 p 300-700 i C A C BA030 Ciconia nigra >4 p >42 i C A C BA080 Circaetus gallicus >1 p D A B AA081 Circus aeruginosus 12-15 p D B C CA083 Circus macrourus >10 i C B C AA231 Coracias garrulus 40-45 p B A C BA038 Cygnus cygnus 120-133 i B A C BA238 Dendrocopos medius R D C C CA236 Dryocopus martius RC D C C CA097 Falco vespertinus 8-9 p C B C BA321 Ficedula albicollis RC D B C BA320 Ficedula parva RC D B C BA075 Haliaeetus albicilla 2-3 p >4 i B A B BA092 Hieraaetus pennatus >5 i C B C BA131 Himantopus himantopus 24-26 p C B C BA022 Ixobrychus minutus 40-50 p C A C BA176 Larus melanocephalus 40-70 i D B C CA177 Larus minutus 400-500 i B B C BA246 Lullula arborea V D A C BA073 Milvus migrans 2-3 p C A B AA023 Nycticorax nycticorax 120-130 p C A C BA094 Pandion haliaetus >20 i C B C BA020 Pelecanus crispus >34 i B A C BA019 Pelecanus onocrotalus >120 i B A C BA393 Phalacrocorax pygmeus 240-300 i 200-500 i B A C BA151 Philomachus pugnax 200-300 i D B C CA234 Picus canus RC D C C CA034 Platalea leucorodia 80-100 i C A C B

A032 Plegadis falcinellus 22-30 p 80-90 i C A C BA132 Recurvirostra avosetta 7-8 p C B C BA195 Sterna albifrons >12 p 60-70 i C B C BA193 Sterna hirundo 1000-1200 i C B C BA307 Sylvia nisoria R D B C BA166 Tringa glareola >80 i D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Plaje de nisip4N04 331

Râuri, lacuri39N06 511, 512

Culturi (teren arabil)10N12 211 - 213

Păşuni4N14 231

Păduri de foioase43N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Acest sit reprezintă una dintre întinsele zone umede care se succedau în Lunca Dunării Inferioare. Cea mai mare parte a acestei zone era acoperită de fosta Baltă Greaca care a fost desecată în anul 1965, în prezent terenurile recuperate sunt folosite ca terenuri agricole. Cuprinde habitate de pădure, pajişti, zăvoaie şi bălţi. Toate acestea reprezintă adevărate areale pentru cuibăritul şi hrana multor specii de păsări, inclusiv pentru speciile rare şi vulnerabile de interes naţional şi european.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 58b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 73c) numar de specii periclitate la nivel global: 7

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Ayţya nyrocaArdeola ralloidesPlegadis falcinellusEgretta garzettaMilvus migransIxobrychus minutusSterna albifronsRecurvirostra avosettaHimantopus himantopusBotaurus stellarisArdea purpureaNycticorax nycticorax

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Phalacrocorax pygmaeusSterna hirundoLarus minutusCiconia ciconiaPlatalea leucorodiaPhilomachus pugnax

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2.

4.3. Vulnerabilitate:

Braconajul, păşunatul intensiv precum şi exploatările forestiere duc la degradarea habitatelor importante pentru numeroase specii de păsări.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Nu este desemnat printr-un act juridic.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietăţi private şi de stat.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Studii SOR

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 20 0Cultivare 220 B 10 0Pescuit sportiv160 B 20 +Managementul forestier general

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 20 0Cultivare 170 B 10 +Cresterea animalelor400 B 10 0Zone urbanizate, habitare umana 511 B 10 -Linii electrice

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru teritoriul forestier Direcţia Silvică Giurgiu.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu are plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0097_52_Campanula_rapunculoides.jpg Croitoru Cristian - APM-VS

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0091

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0201J Podişul Nord Dobrogean

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Babadag

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 30' 21''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

58 473.2

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

0

Max.

400

Med.

191

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 52' 51''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO025 Tulcea100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 40-70 p A B C BA255 Anthus campestris C D B C CA090 Aquila clanga 2-5 i B B C BA404 Aquila heliaca 3-5 i A B C CA089 Aquila pomarina 28-40 p C B C BA215 Bubo bubo 4-8 p C B C BA403 Buteo rufinus 40-60 p A B C BA243 Calandrella brachydactyla RC D B C CA031 Ciconia ciconia 1200-1300 i D B C CA080 Circaetus gallicus 20-30 p B B C BA081 Circus aeruginosus 12-20 p D B C BA082 Circus cyaneus 20-30 i D B C BA083 Circus macrourus 15-30 i D B C BA084 Circus pygargus 8-16 p A B C BA231 Coracias garrulus 400-500 p B B C BA238 Dendrocopos medius 500-620 p D B C CA236 Dryocopus martius 60-80 p D B C CA511 Falco cherrug 1-2 p B B B BA103 Falco peregrinus 2-4 i C B C CA097 Falco vespertinus 20-30 p C B C BA320 Ficedula parva 500-2500 i D B C CA075 Haliaeetus albicilla 5-10 i C B C CA092 Hieraaetus pennatus 20-30 p A B C BA246 Lullula arborea RC D B C CA533 Oenanthe pleschanka 30-60 p A B C BA234 Picus canus 200-300 p C B C CA307 Sylvia nisoria RC D B C C

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

I Bolbelasmus unicornis C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe4N09 321

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

j ş , p

Culturi (teren arabil)16N12 211 - 213

Păşuni5N14 231

Păduri de foioase66N16 311

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)7N26 324

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ091TL BABADAG* 7.74 J091TL VISTERNA* 1.59J091TL SLAVA RUSA+ 2.03

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 61c) numar de specii periclitate la nivel global: 6

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Falco vespertinusFalco cherrugCoracias garrulusHieraaetus pennatusAccipiter brevipesCircaetus gallicusCircus pygargusOenanţe pleschankaPicus canusMilvus migransDendrocopos medius

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Haliaeetus albicillaFicedula parvaCiconia ciconia

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Circus macrourusCircus cyaneus

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

110 A 15 -Utilizarea pesticidelor 140 B 10 0Pasunatul 160 B 50 -Managementul forestier general 166 B 20 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare241 C 5 -Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) 251 C 5 -Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile

floristice)301 C 10 0Cariere 690 C 5 -Alte impacte determinate de turism si recreere

ce nu au fost mentionate mai sus730 C 1 -Manevre militare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

110 B 10 -Utilizarea pesticidelor

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0098_47_PNAp1.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0098_47_PNAp2.jpg Moise Silvia - ANPMROSPA0098_84_canal_Cefa1_NagyAttila.jpg Radoveţ Dorina - APM-BHROSPA0098_84_lacuri_Cefa2_NagyAttila.jpg Radoveţ Dorina - APM-BH

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0092

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0135F Pădurea Bârnova-Repedea

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Bârnova

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 40' 56''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

12 886.7

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

95

Max.

419

Med.

294

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 1' 35''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO013 Iaşi99RO016 Vaslui1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 6-12 p D B C CA091 Aquila chrysaetos 2-3 i C B C CA089 Aquila pomarina 5-7 i C B C CA215 Bubo bubo 10-15 p B A C BA224 Caprimulgus europaeus 15-20 p D B C CA031 Ciconia ciconia 1500-3000 i D B C CA083 Circus macrourus 3-5 i C B C BA231 Coracias garrulus 5-10 p D B C CA122 Crex crex 20-22 p C B C CA239 Dendrocopos leucotos 5-10 p C A C CA238 Dendrocopos medius 50-60 p D A C CA429 Dendrocopos syriacus 25-35 p D A C CA236 Dryocopus martius 15-20 p C A C CA379 Emberiza hortulana 7-15 p D B C CA103 Falco peregrinus 5-7 i C B C CA097 Falco vespertinus 10-15 p B B C CA321 Ficedula albicollis 45-60 p D B C CA320 Ficedula parva 25-35 p D B C CA338 Lanius collurio 20-30 p D B C CA339 Lanius minor 15-20 p D B C CA246 Lullula arborea 10-20 p D B C CA073 Milvus migrans 1-2 p 7-10 i C A C BA074 Milvus milvus 6-10 i A B C AA072 Pernis apivorus 5-7 p C B C CA234 Picus canus 35-40 p C A C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)2N12 211 - 213

Păşuni2N14 231

Alte terenuri arabile4N15 242, 243

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Păduri de foioase90N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)2N26 324

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 A 80 +Managementul forestier general 623 A 10 -Vehicule motorizate740 A 10 -Vandalism

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

400 A 30 -Zone urbanizate, habitare umana

Alte caracteristici ale sitului:

Situl este reprezentat în cea mai mare parte de păduri de foioase - păduri dacice de fag (aproximativ 70%)şi păduri dacice de stejar şi carpen (aproximativ 20%), cu o deosebită valoare ştiinţifică şi peisagistică, unde îşi găsesc habitat cca. 116 specii de păsări rare, vulnerabile sau periclitate, 1 specie de plantă şi 4 specii de mamifere mici de importantă comunitară, precum şi alte specii de plante şi animale enumerate în diferite convenţii internaţionale şi liste roşii.

4.2. Calitate şi importanţă:Cel mai important sit din Romania pentru Bubo bubo.Îndeplineşte criteriile C1 şi C6 elaborate de Bird Life International pentru desemnarea de IBA.

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea sitului este dată de influenţele antropice: - păşunat (cam în proporţie de 30%); - retrocedarea unor suprafeţe de pădure, urmată de administrarea necorespunzătoare a lor; ca urmare a lipsei unui sistem de pază a pădurilor retrocedate, acestea sunt afectate şi de furtul materialului lemnos; - turismul de weekend, practicat haotic.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Pe teritorizul sitului se găsesc 4 rezervaţii desemnate prin Legea nr.5/2000 - rezervaţia forestieră Pietrosu, rezervaţia forestieră Poieni-Cărbunărie, rezervaţia floristică Poiana cu Schit şi rezervaţia geologică-paleontologică Locul Fosilifer Dealul Repedea.

4.5. Tip de proprietate:

Pe teritoriul judetului Vaslui, in comuna Tacuta, se afla o mica parte a sitului Padurea Barnova. Padurilor de pe teritoriul judetului Vaslui, din acest sit, se afla in administratia Directiei Silvice Iasi, Ocolul Silvic Dobrovat. Restul suprafetei este proprietate privata, exceptie facand izlazurile localitatii Protopopesti, aflate in proprietatea Primariei com. Tacuta. Forma de proprietate pe teritoriul judeţului Iaşi: aproximativ 80% de stat şi 20% privată.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:APM Iaşi - teren.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pentru suprafeţele de pădure aflate în administrarea Direcţiei Silvice Iaşi, responsabilitatea asupra managementului specific ii revine acestei instituţi; Responsabilitatea managementului rezervaţiilor Pietrosu, Poieni-Cărbunărie si Poiana

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru cele 3 rezervaţii aflate în custodia D.S. Iaşi - Rezervaţia forestieră Pietrosu, rezervaţia forestieră Poieni-Cărbunărie şi Rezervaţia floristică Poiana cu Schit - planurile de mangement şi regulamentele sunt elaborate şi avizate de către Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, urmând să fie depuse spre aprobare la MMGA. Pentru suprafeţele de pădure care nu au statut de protecţie şi se află în administrarea D.S. Iaşi, există un Plan amenajistic. Pentru rezervaţia geologică-paleontologică Locul Fosilifer Dealul Repedea, planul de mangement şi regulamentul sunt elaborate şi se află în stadiul de corectură.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0093

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Bogata

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 24' 56''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

6 329.2

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

455

Max.

1087

Med.

741

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 55' 39''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO072 Braşov100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A223 Aegolius funereus >10 p D B C BA089 Aquila pomarina 12-14 p D B C BA104 Bonasa bonasia >60 p D B C BA215 Bubo bubo 12-13 p D B C BA224 Caprimulgus europaeus >60 p D B C BA030 Ciconia nigra >6 p D B C BA080 Circaetus gallicus 1-2 p D B C BA082 Circus cyaneus >20 i D B C BA084 Circus pygargus >10 i D B C BA122 Crex crex 24-30 p D B C BA239 Dendrocopos leucotos 40-60 p D B C BA238 Dendrocopos medius 100-140 p C B C BA429 Dendrocopos syriacus >40 p D B C BA236 Dryocopus martius >80 p D B C BA098 Falco columbarius >10 i D B C BA321 Ficedula albicollis 1200-1400 p C B C BA320 Ficedula parva 500-600 p D B C BA092 Hieraaetus pennatus >2 p D B C BA338 Lanius collurio RC D B C CA246 Lullula arborea RC D B C BA073 Milvus migrans 1-2 p D B C BA234 Picus canus >120 p D B C BA119 Porzana porzana >10 p D B C BA307 Sylvia nisoria 20-22 p D B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Accipiter nisus D C B Accipiter nisus D CB Acrocephalus schoenobaenus D C B Aegolius funereus D CB Alauda arvensis D C B Alauda arvensis D CB Anthus pratensis D C B Anthus spinoletta D CB Anthus spinoletta D C B Anthus trivialis D CB Anthus trivialis D C B Aquila heliaca D CB Aquila pomarina D C B Aquila pomarina D CB Asio otus D C B Asio otus D C

B Bonasa bonasia D C B Bonasa bonasia D CB Bubo bubo D C B Bubo bubo D CB Buteo buteo D C B Buteo buteo D CB Caprimulgus europaeus D C B Caprimulgus europaeus D CB Carduelis cannabina D C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis carduelis D CB Carduelis chloris D C B Carduelis chloris D CB Carduelis spinus D C B Carduelis spinus D CB Ciconia nigra D C B Ciconia nigra CB Ciconia nigra D C B Circaetus gallicus D CB Circaetus gallicus D C B Circus cyaneus D CB Circus pygargus D C B Coccothraustes coccothraustes D CB Coccothraustes coccothraustes D C B Columba oenas D CB Columba oenas D C B Columba palumbus D CB Columba palumbus D C B Crex crex D CB Crex crex D C B Cuculus canorus D CB Cuculus canorus D C B Dendrocopos leucotos D CB Dendrocopos leucotos D C B Dendrocopos medius C CB Dendrocopos medius D C B Dendrocopos syriacus D CB Dendrocopos syriacus D C B Dryocopus martius D CB Dryocopus martius D C B Erithacus rubecula D CB Erithacus rubecula D C B Falco columbarius D CB Falco subbuteo D C B Falco subbuteo D CB Falco tinnunculus D C B Falco tinnunculus D CB Ficedula albicollis C C B Ficedula albicollis C CB Ficedula hypoleuca D C B Ficedula hypoleuca D CB Ficedula parva D C B Ficedula parva D CB Fringilla coelebs D C B Fringilla coelebs D CB Fringilla montifringilla D C B Fringilla montifringilla D CB Hieraaetus pennatus D C B Hieraaetus pennatus D CB Jynx torquilla D C B Jynx torquilla D CB Lanius collurio D C B Lanius collurio D CB Lanius excubitor D C B Lanius excubitor D CB Locustella fluviatilis D C B Loxia curvirostra D CB Loxia curvirostra D C B Lullula arborea D CB Lullula arborea D C B Lullula arborea D CB Luscinia luscinia D C B Luscinia megarhynchos D CB Luscinia megarhynchos D C B Miliaria calandra D CB Miliaria calandra D C B Milvus migrans D CB Motacilla alba D C B Motacilla alba D CB Motacilla cinerea D C B Motacilla cinerea D CB Motacilla flava D C B Muscicapa striata D CB Muscicapa striata D C B Oenanthe oenanthe D CB Oenanthe oenanthe D C B Oriolus oriolus D CB Oriolus oriolus D C B Otus scops D CB Otus scops D C B Pernis apivorus D CB Pernis apivorus D C B Phoenicurus ochruros D CB Phoenicurus ochruros D C B Phoenicurus phoenicurus D CB Phoenicurus phoenicurus D C B Phylloscopus collybita D CB Phylloscopus collybita D C B Phylloscopus sibilatrix D CB Phylloscopus sibilatrix D C B Phylloscopus trochilus D CB Phylloscopus trochilus D C B Picus canus D CB Picus canus D C B Porzana porzana D CB Prunella modularis D C B Prunella modularis D CB Pyrrhula pyrrhula D C B Pyrrhula pyrrhula D CB Regulus ignicapillus D C B Regulus ignicapillus D CB Regulus regulus D C B Regulus regulus D CB Saxicola rubetra D C B Saxicola rubetra D CB Saxicola torquata D C B Saxicola torquata D CB Scolopax rusticola D C B Scolopax rusticola D CB Serinus serinus D C B Serinus serinus D CB Streptopelia turtur D C B Streptopelia turtur D CB Strix uralensis D C B Strix uralensis D CB Sturnus vulgaris D C B Sturnus vulgaris D C

B Sylvia atricapilla D C B Sylvia atricapilla D CB Sylvia borin D C B Sylvia communis D CB Sylvia communis D C B Sylvia curruca D CB Sylvia curruca D C B Sylvia nisoria D CB Turdus merula D C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Turdus philomelos D CB Turdus pilaris D C B Turdus pilaris D CB Turdus viscivorus D C B Turdus viscivorus D CB Upupa epops D C B Upupa epops D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Păşuni2N14 231

Păduri de foioase96N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)2N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situl cuprinde ariile protejate Cheile Dopca si Padurea Bogatii, fiind o zona in care apar numeroase specii de pasari protejate. Deasemenea, zona se impune si prin valoarea peisajistică deosebita, prin prezenta unor specii de flora si fauna valoroase.Sub aspect climatic, zona se caracterizeaza printr-un climat caracteristic muntilor josi si a unui climat al dealurilor inalte, specific Podisului Transilvaniei.Apele regiunii fac parte din bazinul Oltului, iar solurile in principal fac parte din clasa solurilor cambice , regasindu-se soluri brune podzolite, brune acide, brune acide podzolite. Apar si regosolurile si solurile slab erodate.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 27b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 60c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Strix uralensisDendrocopos mediusBubo buboAquila pomarinaAquila heliacaCrex crexFicedula parvaPernis apivorusPorzana porzanaHieraaetus pennatusCaprimulgus europaeusLullula arboreaCiconia nigraMilvus migransDendrocopos syriacusSylvia nisoria

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Circus pygargusCircus cyaneus

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Cele mai nocive activitati care pot pune in pericol situl sunt exploatarile forestiere intensive, necontrolate si exploatarea bazaltelor la cele trei cariere din Padurea Bogatii.Valorificarea turistică a Pădurii Bogăţii este o problemă destul de delicată , dar inevitabilă- prin urmare trebuie îmbinat raţional turismul cu protecţia naturiiApar deseuri menajere rezultate din practicarea turismului necontrolat si datorita faptului ca aria protejata Padurea Bogatii este strabatuta de un drum european.Deasemenea, intreg situl poate fi vulnerabil la poluarea datorata gazelor de esapament , tinand cont ca ariile protejate din cuprinsul acestui sit sunt strabatute de drumuri .

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Aria protejata Padurea Bogatii inclusa in acest sit a fost declarat ca zonă protejată printr-o HCJ din 1971, pe o suprafata de 8500 ha, dar ulterior a apărut în Legea 5/2000 cu suprafaţa de 8,5 ha.Suprafaţa reală a ariei protejate Padurea Bogatii este de 6329,6 ha ( prin măsurători GPS)CRUTA BucureştiAria protejata Cheile Dopca inclusa in acest sit a fost declarata prin L5/2000.

4.5. Tip de proprietate:

Suprafata ariei protejate Padurea Bogatiiinclusa in acest sit, este de 6329,6 ha , din care 60% proprietate privată(Primăria Măieruş ),40 %proprietate de statAria protejata Cheile Dopca inclusa si ea in acest sit, este constituita in proportie de 87% din padure, proprietate privata a Primariei Hoghiz, adm de OS Padurea Bogatii Homorod

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ049BV BOGATA* 81.7

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 A 70 -Managementul forestier general 301 B 3 -Cariere 421 B 5 -Depozitarea deseurilor menajere 502 A 10 -Drumuri, drumuri auto

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

421 B 5 -Depozitarea deseurilor menajere 502 B 5 0Drumuri, drumuri auto

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:ICAS Database 1966CMN Documentation BV026 – Padurea BogatiiVasile Ciocârlan „ Flora ilustrată a României „ Ed. Ceres , Bucureşti , 2000Ioan Şoneriu şi Pantelimon Ularu, Rezervaţia naturală Pădurea Bogăţii, Braşov 1976Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Aria protejata Cheile Dopca inclusa in acest sit este in custodia Asociatiei Ecologice Mileniul III din 2004, administrativ apartinand comunei Hoghiz.Aria protejata Padurea Bogatii apartine administrativ comunei Hoghiz si comunei Maierus

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:nu are plan de managementFondul forestier din aria protejata Cheile Dopca este adm de OS Padurea Bogatii Homorod, iar cel din Aria protejata Padurea Bogatii, de OS Maierus si OS Padurea Bogatii Homorod conform unor amenajamente silvice in vigoare

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0094

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0157J Pădurea Hagieni - Cotul Văii

ROSPA0092D Pădurea Bârnova

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Hagieni

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 27' 36''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

418.2

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

5

Max.

69

Med.

37

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică Pontică

X

Stepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 48' 0''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 15-18 p 30 i A A C AA255 Anthus campestris 1300-2000 p C A C BA404 Aquila heliaca 1 p A A B AA133 Burhinus oedicnemus 66-90 p C B C BA403 Buteo rufinus 10-13 p B A B CA243 Calandrella brachydactyla 120-140 p C A C BA224 Caprimulgus europaeus 45-60 p D C C CA080 Circaetus gallicus 9-11 p B A B AA082 Circus cyaneus 80-100 i 80-100 i D B C BA083 Circus macrourus 30-40 i C B C AA084 Circus pygargus 2 p 56-100 i A A B AA231 Coracias garrulus 40-44 p B A C BA238 Dendrocopos medius 20-30 p D C C CA429 Dendrocopos syriacus C A C BA236 Dryocopus martius 5 p D C C CA379 Emberiza hortulana 90-100 p D B C BA511 Falco cherrug 1 p A A B AA321 Ficedula albicollis 200 i D B C BA320 Ficedula parva 1000 i D B C BA092 Hieraaetus pennatus 2-3 p 15-20 i C B C AA338 Lanius collurio 450-500 p C B C BA339 Lanius minor 210-220 p C B C AA246 Lullula arborea 400-500 p C A C BA242 Melanocorypha calandra 600-700 p C A C BA073 Milvus migrans 3-4 p B A B AA533 Oenanthe pleschanka 4-6 p C A C BA097 Falco vespertinus 13-21 p 200-300 i C B C AA234 Picus canus 20 p D C C CA229 Alcedo atthis 4 i D B C CA138 Charadrius alexandrinus 20 i D B C CA196 Chlidonias hybridus 300 i D B C CA197 Chlidonias niger 30 i D B C CA031 Ciconia ciconia 1300 i B C C BA081 Circus aeruginosus 3-4 i 20-50 i D B C CA038 Cygnus cygnus 60 i B C C BA027 Egretta alba 34 i D B C CA103 Falco peregrinus 1 i D B C CA131 Himantopus himantopus 30 p C B C C

A176 Larus melanocephalus 5500-6000 i A B C AA177 Larus minutus 24 i 1200-1400 i B B C AA023 Nycticorax nycticorax 10 i D B C CA071 Oxyura leucocephala 8 i B B B BA020 Pelecanus crispus 60-90 i B B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 260 i 200 i B B C BA151 Philomachus pugnax 100 i D B C CA132 Recurvirostra avosetta 8 p D B C CA397 Tadorna ferruginea 8 i B B C B

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1310 Miniopterus schreibersi RC C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bufo viridis C A A Hyla arborea RC AA Pelobates syriacus P A B Accipiter brevipes A CB Accipiter nisus D C B Actitis hypoleucos D CB Alauda arvensis D C B Alauda arvensis CB Alcedo atthis D C B Anas acuta D CB Anas clypeata B C B Anas crecca D CB Anas penelope B C B Anas platyrhynchos D CB Anas querquedula D C B Anas strepera D CB Anser albifrons B C B Anser anser D CB Anser erythropus A C B Anthus campestris C CB Anthus trivialis C C B Anthus trivialis D CB Aquila heliaca A C B Ardea cinerea D CB Ardea purpurea C C B Ardeola ralloides D CB Asio otus D C B Asio otus D CB Aythya ferina B C B Aythya fuligula B CB Branta ruficollis A C B Bucephala clangula D CB Burhinus oedicnemus C C B Buteo buteo D CB Buteo buteo D C B Buteo lagopus D CB Buteo rufinus B C B Buteo rufinus B CB Calandrella brachydactyla C C B Caprimulgus europaeus D CB Caprimulgus europaeus D C B Charadrius alexandrinus D CB Charadrius dubius D C B Chlidonias hybridus D CB Chlidonias leucopterus D C B Chlidonias niger D CB Ciconia ciconia B C B Circaetus gallicus B CB Circaetus gallicus B C B Circus aeruginosus D CB Circus cyaneus D C B Circus macrourus C CB Circus macrourus C C B Circus pygargus A CB Coccothraustes coccothraustes D C B Coccothraustes coccothraustes D CB Columba oenas D C B Columba oenas D CB Columba palumbus D C B Columba palumbus D CB Coracias garrulus C C B Coracias garrulus B CB Coturnix coturnix C C B Coturnix coturnix C CB Cuculus canorus D C B Cuculus canorus D CB Cygnus cygnus B C B Cygnus olor D CB Dendrocopos medius D C B Dendrocopos medius D CB Dendrocopos syriacus D C B Dendrocopos syriacus C CB Dryocopus martius D C B Dryocopus martius D CB Egretta alba D C B Egretta garzetta D CB Emberiza cia D C B Emberiza cia D CB Emberiza hortulana D C B Emberiza hortulana D CB Emberiza melanocephala D C B Falco cherrug A CB Falco cherrug A C B Falco columbarius D CB Falco peregrinus D C B Falco subbuteo C CB Falco subbuteo C C B Falco tinnunculus D CB Falco tinnunculus D C B Falco vespertinus C C

B Falco vespertinus C C B Ficedula albicollis D CB Ficedula albicollis D C B Ficedula parva D CB Ficedula parva D C B Fulica atra C CB Galerida cristata C C B Gallinago gallinago D CB Gallinula chloropus D C B Hieraaetus pennatus C CB Hieraaetus pennatus C C B Himantopus himantopus C CB Hippolais icterina D C B Hippolais pallida D CB Hippolais pallida D C B Hirundo rustica D CB Hirundo rustica D C B Ixobrychus minutus D CB Jynx torquilla D C B Jynx torquilla D CB Lanius collurio C C B Lanius collurio D CB Lanius minor D C B Lanius minor C CB Lanius senator C C B Lanius senator D CB Larus cachinnans B C B Larus canus B CB Larus genei B C B Larus melanocephalus A CB Larus minutus B C B Larus ridibundus C CB Lullula arborea D C B Lullula arborea C CB Luscinia megarhynchos D C B Luscinia megarhynchos D CB Melanocorypha calandra C C B Mergus albellus B CB Merops apiaster D C B Merops apiaster D CB Miliaria calandra D C B Miliaria calandra D CB Milvus migrans B C B Motacilla alba D CB Motacilla alba D C B Motacilla flava D CB Netta rufina D C B Nycticorax nycticorax D CB Oenanthe isabellina D C B Oenanthe oenanthe D CB Oenanthe oenanthe D C B Oenanthe pleschanka C CB Oriolus oriolus D C B Oriolus oriolus D CB Otus scops D C B Otus scops D CB Oxyura leucocephala B C B Pelecanus crispus B CB Pernis apivorus D C B Pernis apivorus D CB Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus B CB Philomachus pugnax D C B Phoenicurus ochruros D CB Phoenicurus ochruros D C B Phylloscopus bonelli D CB Picus canus D C B Picus canus D CB Pluvialis apricaria C C B Podiceps grisegena D CB Podiceps nigricollis A C B Rallus aquaticus D CB Recurvirostra avosetta D C B Riparia riparia D CB Riparia riparia D C B Saxicola torquata D CB Saxicola torquata D C B Serinus serinus D CB Serinus serinus D C B Sterna albifrons D CB Streptopelia turtur D C B Streptopelia turtur D CB Sturnus roseus D C B Sturnus roseus D CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia atricapilla D CB Sylvia borin D C B Sylvia communis D CB Sylvia communis D C B Tachybaptus ruficollis D CB Tadorna ferruginea B C B Tadorna tadorna D CB Tringa ochropus D C B Tringa totanus D CB Upupa epops D C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus D C M Crocidura suaveolens P CM Mesocricetus auratus P C R Coluber caspius RC AR Podarcis taurica C A R Vipera ammodytes R A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Mlaştini, turbării25N07 411, 412

Păduri de foioase8N16 311

Păduri de conifere13N17 312

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)54N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Pădurea Hagieni apare ca o insulă de arbori termofili în stepa dobrogeană. Are o deosebită importanţă ştiinţintifică, prin poziţia geografică la intersecţia căilor de migrare a florelor pontică, balcanică, mediteraneană, central-europeană, aralo-caspică şi iliro-moesiacă, ceea ce a determinat un amestec de elemente floristice numeroase şi variate.Situl adăposteşte peste 800 de taxoni vegetali şi specii importante de animale (păsări, reptile şi nevertebrate), multe dintre ele ocrotite la nivel naţional şi internaţional.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ092CT HAGIENI* 95.4

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

230 A 10 -Vanatoare 250 B 5 -Luare/Indepartare de flora511 C 2 0Linii electrice 240 A 5 -Luare / Indepartare de fauna 501 C 10 0Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 620 A 15 -Activitati sportive si recreative in aer liber140 A 15 -Pasunatul 160 B 5 0Managementul forestier general

- Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Peisajul unic este personalizat şi prin tufărisurile mediteraneene denumite siblyak/şibleac.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 30b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 38c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Falco cherrugFalco vespertinusCoracias garrulusAquila heliacaAccipiter brevipesAnţus campestrisCalandrella brachydactylaCalandrella brachydactylaLanius minorMilvus migransPernis apivorusPicus canusLullula arboreaMelanocorypha calandra

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Larus melanocephalusLarus minutusPelecanus crispusPhalacrocorax pygmaeus

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Vulnerabilitatea este relativ scazută. Influenţa antropică este dată de prezenţa în vecinatate a localităţii Hagieni, de activităţile de păşunat, vânătoare, braconaj şi turismul sporadic şi neorganizat.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Rezervaţia Pădurea Hagieni a fost pusă sub protecţie iniţial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. A fost declarată rezervaţie naturală de interes naţional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a arii protejate de interes naţional, cod de arie protejată 2360.

4.5. Tip de proprietate:

Rezervaţia Naturala Pădurea Hagienicu suprafaţa de 392,9ha(cnf. Legii 5/2000)face parte din fond forestier de stat (teritorial este înscrisă în Amenajamentul Silvic al O.S.Basarabi). Suprafaţa sa va fi corectată cu cea înscrisă în datele din Amenajamentul Silvic al O.S. Basarabi, care este de 331,0 ha, după cum se menţionează în Regulamentul rezervaţiei elaborat de Direcţia Silvică Constanţa, custodele ariei protejate.

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Cod Activitate Intensitate % Infl.100 A 25 -Cultivare 140 A 15 -Pasunatul 400 A 25 -Zone urbanizate, habitare umana 502 B 15 0Drumuri, drumuri auto511 C 5 0Linii electrice

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Rezervaţia naturală Pădurea Hagieni se află în custodia Direcţiei Silvice Constanţa, O.S. Basarabi.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pentru Rezervaţia Naturala Pădurea Hagieni nu există plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaţiei de către custodele ariei naturale protejate, Direcţia Silvică Constanţa.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0095

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Macedonia

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 2' 50''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

4 625.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

72

Max.

91

Med.

77

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 30' 11''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO054 Timiş100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A021 Botaurus stellaris 1-2 p DA122 Crex crex 20-25 p C B C BA082 Circus cyaneus 15-20 i DA084 Circus pygargus 25-30 i DA081 Circus aeruginosus 40-50 i DA031 Ciconia ciconia 2 p DA238 Dendrocopos medius 2-3 p DA236 Dryocopus martius 1 p DA027 Egretta alba 1-3 p DA026 Egretta garzetta 45-55 p C B C BA022 Ixobrychus minutus 2-3 p DA338 Lanius collurio 80-100 p DA023 Nycticorax nycticorax 75-90 p C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus 3 p C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Mlaştini, turbării3N07 411, 412

Culturi (teren arabil)56N12 211 - 213

Păşuni5N14 231

Alte terenuri arabile30N15 242, 243

Păduri de foioase6N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Situl cuprinde trei ansambluri diferite:lunca, pădurea propriu zisă şi terenurile aferente in mare parte reprezentate de păşuni. Lunca este de aproximativ 9-10 km, mărginit de un amestec de arbori (sălcii) şi arbuşti, lăţimea luncii fiind de 100-150 m. Cursul apei formează numeroase meandre şi mici acumulări temporare de ape. Relict de pădure caducifoliată( stejar,carpen) în amestec cu sălcii , situată în zona inundabilă a Luncii Timişului. Zona din jurul pădurii este o zonă heterogenă formată în mare parte din pajişte mezofilă,exploatate prin păşunat cu rumegătoare mici, culturi agricole extensive cu frecvente crânguri.

4.2. Calitate şi importanţă:C1 – specii de interes conservativ global - o specie cristelul de câmp (Crex crex). C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)

Pădure de câmpie în vecinătatea căruia întâlnim terenuri agricole, câmpuri mlăştinoase, fâneţe şi canale, care oferă loc de hrănire păsărilor

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 50 +Pasunatul 167 A 10 -Exploatare fara replantare230 B 25 -Vanatoare 421 B 20 -Depozitarea deseurilor menajere

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

421 B 20 -Depozitarea deseurilor menajere

cuibăritoare. Aici găsim cea mai importantă colonie de stârc de noapte – specie în declin numeric - din interiorul ţării.Pe lângă stârcii de noapte, în colonie cuibăresc în număr apreciabil şi egrete mici (Egretta garzetta) şi remarcăm apariţia cormoranului mic (Phalacrocorax pygmeus). Pe pajiştile umede cuibăresc efective importante din cristelul de câmp.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes5. cositul în perioada de cuibărire6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. reglarea cursurilor râurilor13. electrocutare si coliziune in linii electrice14. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive16. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari17. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii18. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci19. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 20. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci21. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate22. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)23. industrializare şi creşterea zonelor urbane24. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Situl a fost desemnat pentru protecţia şi ocrotirea avifaunei

4.5. Tip de proprietate:

Pădurea este propietate de stat ( Direcţia Silvică Timiş), lunca Timişului domeniu de stat ( Apele Române ), iar terenurile aferente sunt domeniu privat.

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:pentru acest sit nu este elaborat plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0096

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Pădurea Micleşti

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27º 53' 8''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

8 473.5

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

127

Max.

427

Med.

265

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 51' 26''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO013 Iaşi63.6RO016 Vaslui36.4

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A404 Aquila heliaca 1-2 p D B C CA224 Caprimulgus europaeus 5-6 p D B C CA031 Ciconia ciconia 2-3 p 1500-2000 i D B C CA122 Crex crex 5-10 p D B C CA238 Dendrocopos medius 3-5 p D B C CA429 Dendrocopos syriacus 15-20 p D B C CA379 Emberiza hortulana 30-40 m D B C CA103 Falco peregrinus 3-5 i D B C CA338 Lanius collurio 20-25 p D B C CA339 Lanius minor 10-12 p D B C CA246 Lullula arborea 4-5 p D B C CA234 Picus canus 12-15 p D B C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)30N12 211 - 213

Păşuni8N14 231

Alte terenuri arabile15N15 242, 243

Alte terenuri arabile4N15 242, 243

Păduri de foioase35N16 311

Vii şi livezi2N21 221, 222

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)4N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)2N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Pădure specifică silvostepei Moldovei, cu predonimanţa speciilor de stejar(Quercus sp.)

4.2. Calitate şi importanţă:În această zonă se presupune cuibăritul a 1-2 perechi de Aquila heliaca, specie periclitată pentru România şi ameninţată la nivel global.Este un sit important pentru speciile forestiere dar nu îndeplineşte criteriile cantitative pentru nici una dintre speciile din directivă.Importanţă regională.

4.3. Vulnerabilitate:

- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

150 B 10 -Restructurarea detinerii terenului agricol 170 C 25 0Cresterea animalelor230 C 15 0Vanatoare 166 C 10 0Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare430 B 20 0Structuri agricole 160 A 80 +Managementul forestier general230 B 100 -Vanatoare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

400 B 40 -Zone urbanizate, habitare umana

încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) - arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - scoaterea puilor pentru comerţ ilegal - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene - înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii- adunarea lemnului pentru foc - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Nu sunt desemnate arii protejate în interiorul sitului.

4.5. Tip de proprietate:

Pentru partea sitului aflată pe teritoriul judeţului Iaşi, aproximativ 15% din suprafaţa de pădure se află în proprietate particulară, iar 85% în proprietate de stat, în administrarea Direcţiei Silvice Iaşi.Porţiunile de teren arabil şi pajişti sunt în proprietate publică locală şi privată.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Directia Silvică Iaşi.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Responsabilitatea pentru suprafeţele aflate în administrarea Direcţiei Silvice Iaşi revine acesteia, iar pentru terenurile private responsabilitatea revine proprietarilor.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Pe suprafeţele de pădure aflate în proprietate de stat se aplică management specific de amenajament silvic de către Direcţia Silvică Iaşi.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fişierului Persoana care a furnizat fişieruROSPA0105_47_ValeaAlceului.jpg Moise Silvia - ANPM

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0097

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:ROSCI0025J Cefa

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 37' 4''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

12 253.9

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

84

Max.

107

Med.

92

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 54' 37''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO061 Bihor100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis 1-2 p DA255 Anthus campestris 1-2 p DA089 Aquila pomarina 1 p DA029 Ardea purpurea 10-12 p 80-120 i DA024 Ardeola ralloides 3-7 p DA060 Aythya nyroca 25-40 p 150-130 i C B C BA021 Botaurus stellaris 10-13 p 10-15 p DA196 Chlidonias hybridus 200-240 p 360-650 i B C B CA197 Chlidonias niger 0-10 p 45-300 i DA031 Ciconia ciconia 10-12 p DA030 Ciconia nigra 0-1 p DA081 Circus aeruginosus 15-18 p 150-220 i C B C BA084 Circus pygargus 2 p A B B BA231 Coracias garrulus 1 p DA122 Crex crex 1-4 p DA238 Dendrocopos medius 2-3 p DA429 Dendrocopos syriacus 10-12 p DA236 Dryocopus martius 1 p DA027 Egretta alba 8-15 p 400-700 p C B C BA026 Egretta garzetta 5-14 p 250-400 i DA131 Himantopus himantopus 1-3 p 2-30 i C C B CA022 Ixobrychus minutus 70-90 p 200-400 i C B C BA339 Lanius minor 10-25 p DA338 Lanius collurio 800-1200 p DA246 Lullula arborea 4-6 p DA272 Luscinia svecica 2-3 p DA073 Milvus migrans 1-2 p 15-20 i C B C BA023 Nycticorax nycticorax 40-50 p >600-900 i C B C BA072 Pernis apivorus 1 p 15-20 i DA132 Recurvirostra avosetta 0-12 p 60-120 i DA193 Sterna hirundo 0-20 p 80-240 i DA307 Sylvia nisoria 0-4 p DA511 Falco cherrug 1 p A B C BA001 Gavia stellata 1-3 i DA002 Gavia arctica 2-10 i DA393 Phalacrocorax pygmeus 4-25 i DA032 Plegadis falcinellus 0-5 i DA034 Platalea leucorodia 150-360 i C B C BA038 Cygnus cygnus 0-4 i DA042 Anser erythropus 0-3 i D

A396 Branta ruficollis 0-9 i DA397 Tadorna ferruginea 0-4 i DA068 Mergus albellus 25-80 i DA074 Milvus milvus 0-1 i DA075 Haliaeetus albicilla 15-55 i DA080 Circaetus gallicus 0-2 i DA082 Circus cyaneus 2-4 i DA083 Circus macrourus 0-2 i DA403 Buteo rufinus 1-3 i DA090 Aquila clanga 1 i DA404 Aquila heliaca 0-3 i DA092 Hieraaetus pennatus 0-1 i DA094 Pandion haliaetus 5-12 i DA097 Falco vespertinus 0-12 i DA098 Falco columbarius 1-3 i 10-18 i DA103 Falco peregrinus 3-5 i DA127 Grus grus 0-90 i DA129 Otis tarda 0-2 i DA140 Pluvialis apricaria 250-800 i B B C BA157 Limosa lapponica 0-2 i DA166 Tringa glareola 800-1400 i DA170 Phalaropus lobatus 0-1 i DA176 Larus melanocephalus 0-1 i DA177 Larus minutus 2-30 i DA189 Gelochelidon nilotica 0-1 i DA190 Sterna caspia 0-1 i D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri7N06 511, 512

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

Culturi (teren arabil)2N12 211 - 213

Culturi (teren arabil)32N12 211 - 213

Păşuni41N14 231

Alte terenuri arabile11N15 242, 243

Păduri de foioase2N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 16 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

C1 – specii de interes conservativ global – 2 specii: raţa roşie (Ayţya nyroca), şoim dunărean (Falco cherrug);C2 – concentrări de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 1 specie: egreta mare (Egretta alba);C3 - aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii Europene - 3 specii: gâsca de vară (Anser anser), gârliţa mare (Anser albifrons), raţă sunătoare (Bucephala clangula);C4 – aglomerări mari de păsări de apă în timpul migraţiei şi iarna;C6 – specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 7 specii: privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon), chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybrida), erete de stuf (Circus aeroginosus), erete sur (Circus pygargus), egreta mare (Egretta alba), stârc pitic (Ixobrychus minutus), guşă vânătă (Luscinia svecica).

Pescăria Cefa şi zonele umede din apropiere (împreună cu lacurile protejate de pe cealaltă parte a graniţei) este cel mai important loc din vestul României pentru cuibăritul păsărilor de baltă, respectiv pentru speciile migratoare. În incinta pescăriei cu stufărişuri de întinderi mari şi luciuri de apă, respectiv în pădurea Rădvani cuibăresc efective importante din şase specii de păsări ameninţate la nivelul Uniunii Europene. Două specii de interes conservativ global sunt prezente: raţa roşie cuibăreşte cu efective semnificative iar şoimul dunărean apare regulat în zonă. În timpul migraţiei, respectiv iarna lacurile şi zonele deschise din apropiere sunt folosite de efective importante de egrete, raţe şi gâşte. Anual trec peste 80 de mii de păsări de baltă. Mari stoluri de gâşte pot fi deseori întâlnite pe pajiştile aflate la sud de lacuri. Pajiştile sunt în acelaşi timp locuri de cuibărit pentru eretele sur.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ032BH CEFA - RADVANI+ 8.28

2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes5. cositul în perioada de cuibărire6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. reglarea cursurilor râurilor13. electrocutare si coliziune in linii electrice14. prinderea păsărilor cu capcane15. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 16. turismul in masa17. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive18. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari19. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii20. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 21. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci22. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate23. industrializare şi creşterea zonelor urbane24. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 25. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes26. arderea stufului în perioada de cuibărire27. arderea stufului28. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere29.�pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0098

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Piemontul Făgăraş

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 46' 19''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

71 256.3

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

364

Max.

2376

Med.

718

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 40' 36''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO031 Argeş1RO072 Braşov53.4RO076 Sibiu45.6

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A089 Aquila pomarina 40-50 p C B C BA072 Pernis apivorus 60-90 p B B C BA104 Bonasa bonasia 75-105 p C B C BA122 Crex crex 200-350 p C C C CA220 Strix uralensis 50-60 p C B C BA236 Dryocopus martius 70-90 p C B C BA234 Picus canus 200-250 p C B C BA238 Dendrocopos medius 30-50 p DA429 Dendrocopos syriacus 20-40 p DA239 Dendrocopos leucotos 250-300 p C B C BA246 Lullula arborea 3000-4000 p B B C BA321 Ficedula albicollis 13500-16900 p B B C BA320 Ficedula parva 2100-2500 p C B C BA031 Ciconia ciconia 45-55 p C B C BA082 Circus cyaneus 40-60 i DA081 Circus aeruginosus 2-3 p DA080 Circaetus gallicus 5-8 p B B C BA338 Lanius collurio 5700-9400 p C B C BA339 Lanius minor 40-80 p DA108 Tetrao urogallus 25-35 i C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)9N12 211 - 213

Păşuni23N14 231

Alte terenuri arabile8N15 242, 243

Alte terenuri arabile2N15 242, 243

Păduri de foioase31N16 311

Păduri de conifere4N17 312

Păduri de amestec13N19 313

Vii şi livezi2N21 221, 222

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)6N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situl este amplasat parte in regiunea alpina si parte in cea continentala. Relieful dominant este deal si munte. Teritoriul sitului este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza accesul liber al celor submediteraneene din sud, zona depresiunii Fagaras se afla sub influenta fenomenului de Foehn, incalzirea curentilor de aer veniti dinspre sud spre nord,prin frecarea de pantele muntilor in actiunea descendenta spre nord, astfel incat temperaturile din zona depresiunii Fagaras este mai ridicata decat normal. Reteaua hidrografica este bogata , alcatuita din numeroase rauri si afluenti ai acestora, varsandu-se in Olt.Zona sitului este predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai muntilor Fagaras.Habitatele sunt foarte variate.Apar in cuprinsul sitului arii protejate - Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului care garanteaza prezenta in zona a unor specii de flora si fauna protejate.Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in fanetele umede – peste 450 specii

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 9 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus.

C1 – efective importante pe plan global – cristelul de câmp (Crex crex); C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 11 specii– barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de câmp (Crex crex), huhurez mare (Strix uralensis), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocârlie de pădure (Lululla arborea), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).

Pădurile de fag din Munţii Făgăraş cu întinsa zonă deschisă semi-naturală de la poalele munţilor oferă o combinaţie de habitate ideale pentru multe specii de păsări. Pădurile adăpostesc efective semnificative din două specii de ciocănitori, huhurez mare, două specii de muscari. Aici cuibăresc şi speciile de răpitoare şi barza neagră care îşi caută hrana pe zonele deschise de la poalele munţilor, la fel ca barza albă. Fâneţele, păşunile şi terenurile agricole de aici găzduiesc o populaţie semnificativă de ciocârlie de pădure şi de cristel de câmp.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes5. cositul în perioada de cuibărire6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. electrocutare si coliziune in linii electrice13. prinderea păsărilor cu capcane14. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 15. amplasare de generatoare eoliene16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive17. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari18. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii19. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci20. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 21. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci22. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate23. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)24. industrializare şi creşterea zonelor urbane 25. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Aria protejata Poienile cu narcise de la Dumbrava Vaduluiinclusa in acest sit a fost declarata prin L5/2000 cu 394ha.Pentru zona Muntilor Fagaras a fost intocmit studiu de fundamentare stiintifica pentru declarearea acestora ca Parc National.Zona Stramba apare in Biotope Corine (1996)

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate privata si de stat

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Ionescu D.T., Iordache D., Popescu V. – 2004 Noutati in protectia zonelor umede din judetul Brasov, Revista padurilor, Bucuresti, Romania2. Ionescu D.T., Oliviu G. Pop – Referat: Date referitoare la habitatele , flora si fauna Vaii Stramba, jud Brasov, care pledeaza pentru includerea acestei zone in aria protejata Muntii Fagarasului si in reteaua Natura 2000.3. Baza de date Milvus

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ049BV STRAMBA+ 3.98 J048SB BUTEANU - SURU* 2.75

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 30 -Pasunatul 250 B 1 -Luare/Indepartare de flora421 B 10 -Depozitarea deseurilor menajere 160 B 10 -Managementul forestier general690 B 10 -Alte impacte determinate de turism si recreere

ce nu au fost mentionate mai sus401 B 20 -Urbanizare continua

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 C 10 0Pasunatul 401 B 20 -Urbanizare continua421 B 10 -Depozitarea deseurilor menajere

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Teritoriul sitului se intinde pejudetul Brasov,pe aria administrativa a Municipiului Fagaras si comunelor: Ucea de Jos, Vistea de Jos, Voila, Lisa, Recea, Harseni, Sinca Veche, Sinca Noua, Mandra, Beclean. Padurile sunt administratepe judet

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Zona de padure din judetul Brasov este administrata de OS Fagaras, OS Codrii Fagarasului, OS Padurile Sincii conform amenajamentelor silvice in vigoare.Aria protejataPoiana cu narcise de la Dumbrava Vadului inclusa in acest sit are plan de management care are avizul Academiei Romane si Ord de Ministru nr 87/2003.si este in custodia Directiei Silvice Brasov

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0099

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Podişul Hârtibaciului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 47' 36''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

246 357.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

375

Max.

744

Med.

525

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 45º 56' 14''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO072 Braşov34.5RO075 Mureş13.7RO076 Sibiu51.8

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A122 Crex crex 150-250 p C B C BA089 Aquila pomarina 70-90 p B B C BA072 Pernis apivorus 100-120 p B B C BA224 Caprimulgus europaeus 700-900 p B B C BA238 Dendrocopos medius 1000-1300 p B B C BA234 Picus canus 280-320 p C B C BA031 Ciconia ciconia 40-60 p C B C BA030 Ciconia nigra 2-4 p C B C BA080 Circaetus gallicus 2-4 p C B C BA246 Lullula arborea 13500-15500 p A B C BA081 Circus aeruginosus 2-4 p 100-200 i C B C BA082 Circus cyaneus 40-90 i DA239 Dendrocopos leucotos 70-90 p C B C BA429 Dendrocopos syriacus 220-260 p C B C BA255 Anthus campestris 80-100 p C B C BA339 Lanius minor 170-200 p C B C BA338 Lanius collurio 34000-38000 p B B C BA060 Aythya nyroca 5-10 p C B B BA215 Bubo bubo 10-20 m C A C BA060 Aythya nyroca 8-10 p 100-250 i CA151 Philomachus pugnax 400-800 i DA166 Tringa glareola 80-150 iA196 Chlidonias hybridus 80-120 i DA131 Himantopus himantopus 2-10 i DA023 Nycticorax nycticorax 100-300 i DA027 Egretta alba R 2-15 i DA193 Sterna hirundo R DA097 Falco vespertinus 2-20 i D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

I Argynnis laodice A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)7N12 211 - 213

Păşuni39N14 231

Alte terenuri arabile19N15 242, 243

Păduri de foioase27N16 311

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)6N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situl este situat inregiunea biogeografica continentala. Pe teritoriul judetului Brasov cuprinde in general zone de pasuni si fanete, dar apar si terenuri agricole si paduri(in compozitia carora intra fagul, gorunul, uneori si stejarul - ca specii principale si frasinul, carpenul, etc, ca specii de amestec).Zona este populata de specii de pasari salbatice protejate.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr.1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

C1 – efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex) C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 10 specii:cristel de câmp (Crex crex), acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), ghionoaie sură (Picus canus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio).

Este caracterizată de lipsa aproape totală a arăturilor şi abundenţa terenurilor semi-naturale – pajişti şi fâneţe extensive. Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanţa ariilor semi-naturale cu păduri de foioase, ceea ce rezultă într-o biodiversitate foarte ridicată. Cuprinde şi lacurile de la Brădeni, un loc important pentru păsări de apă atât în timpul sezonului de cuibărit cât şi în timpul pasajului. Impactul antropic este foarte scăzut, existând puţine localităţi pe o întindere foarte mare.Această zonă este cea mai mare arie semi-naturală coerentă – şi probabil cea mai bine conservată – din regiunea biogeografică continentală din Transilvania.

Găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina) şi de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) şi sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) sunt şi ele cele mai însemnate dintre siturile din ţară. Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi) dar este şi printre primii dintre siturile din România. Este de asemenea printre primii zece situri din ţară pentru ghionoaie sură (Picus canus).

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. turismul necontrolat5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.)15. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive17. industrializare şi creşterea zonelor urbane18. electrocutare si coliziune in linii electrice19. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini20. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul21. cositul în perioada de cuibărire22. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)23. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Desemnare SPA Breite BradeniSpecile ţintă alese înregistrează populaţii bine reprezentate şi stabile, iar habitatele lor se găsesc în stare excelentă şi sunt bine reprezentate ca şi suprafaţă, acestea fiind criterile după care au fost alese aceste specii. Datele cantitative şi calitative au fost înregistrate din teren pe tipuri de habitate, fiind acoperită întreaga suprafaţă. În habitatele deschise am folosit metoda transectului liniar iar în pădure observaţiile de la punct fix. Specii ţintă (din DIRECTIVA 79/409/CEE): Ciconia nigra 12-14 indivizi, specie prezentă în zona făgetelor mature cu arbori inalţi. A fost identificată frecvent hrănindu-se în zonele inundabile ale văilor şi pe eleşteele de la Brădeni. Pernis apivorus-40-50 perechi. Larg raspindit in special pe vaile cu versanti largi despaduriti. Bubo bubo- 35-40 masculi, este întâlnită în special în în zonele de râpe mari împădurite. Este răspândită uniform pe aria de studiu, dar cele mai mari densităţi au fost semnalate pe Valea Şaeşului. În ceea ce priveşte piciformele, acestea sunt uniform răspândite şi bine reprezentate numeric datorită heterogenităţii structurale ale pădurilor. Cele mai mari densităţi au fost semnalate în zona platoului Breite, stejarii multiseculari de pe platou fiind habitate de hrănire importante pentru aceste păsări. Au fost semnalaţi stejari care conţin aproximativ 80-100 de găuri de hrănire realizate de indivizii diferitelor specii de ciocănitori. Pădurile din jurul platoului sunt heterogene atât ca şi compoziţie a specilor de arbori, cât şi ca vârstă a acestora, aici fiind semnalate 9 specii de ciocănitori din cele 10 specii care cuibăresc în România. Toate cele 9 specii au fost semnalate pe platoul Breite, indivizii acestora hrănindu-se şi pe platou. Picus canus- 120-160 masculi. Dryocopus martius-300-350 masculi. Dendrocopos syriacus-250-300 masculi. Dendrocopos medius-150-200 masculi.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 C 0 -Managementul forestier general 320 C 5 -Mine 230 B 15 -Vanatoare 511 C 0 -Linii electrice502 B 20 -Drumuri, drumuri auto 100 B 20 0Cultivare730 B 0 -Manevre militare

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 0 +Cultivare 110 C 0 -Utilizarea pesticidelor160 B 0 +Managementul forestier general 230 B 0 -Vanatoare 511 C 0 -Linii electrice

Dendrocopos leucotos- 80-110 masculi. Crex crex 80-100 masculi cintatori, a fost semnalat în special în zonele inundabile ale văilor, în vegetaţie ierboasă înaltă, habitatul acestei specii fiind foarte bine reprezentat în aria de studiu datorită ponderii mici pe care o ocupă terenurile agricole. Cele mai mari densităţi au fost înregistrate pe văile Mălâncrav, Criş şi ªaeş. Ficedula parva-250-300m. Specie întîlnită mai ales de-a lungul râpelor împădurite cu făgete mature, habitat bine reprezentat în aria noastra de studiu. Ficedula albicolis-500-600 masculi cintatori. Specie frecvent întîlnită mai ales în făgete, cărpinete şi în amestecuri de fag şi carpen. Mai rar semnalată în pădurile în care predomina stejarul. Lanius colurio-700-800 perechi, prezent pe toate văile, în zone deschise, mai ales fânaţe cu arbuşti, cele mai mari densităţi au fost semnalate pe versanţii de deal cu vegetaţie xerofilă. Cosmin Ioan Moga si Alin David

4.5. Tip de proprietate:

De stat si particulara.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0100

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Stepa Casimcea

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 26' 39''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

22 226.1

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

33

Max.

333

Med.

216

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 45' 40''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta1RO025 Tulcea99

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A402 Accipiter brevipes 3-4 p 30 i A A C AA255 Anthus campestris 3600-5000 i C A C BA404 Aquila heliaca 1 p A A B AA089 Aquila pomarina 1 p 100-300 i C B C BA133 Burhinus oedicnemus 45-50 p C B C BA243 Calandrella brachydactyla 600-700 p C A C BA080 Circaetus gallicus 9-10 p B A B AA082 Circus cyaneus 90-100 i 150-200 i D B C BA083 Circus macrourus 60-70 i C B C BA084 Circus pygargus 120-150 i B A B AA231 Coracias garrulus 60-70 p C A C BA429 Dendrocopos syriacus 70-80 p C C BA379 Emberiza hortulana 10-20 p D B C BA511 Falco cherrug 1-2 p A A B AA103 Falco peregrinus 4 i C B C BA097 Falco vespertinus 29-36 i 200-300 i C B C AA321 Ficedula albicollis 200 i D B C BA092 Hieraaetus pennatus 30-40 i C B C AA338 Lanius collurio 400-500 p C B C BA339 Lanius minor 210-240 p C B B AA246 Lullula arborea 300-350 p D A C BA242 Melanocorypha calandra 220-2500 i C A C BA073 Milvus migrans 2-3 p C A B AA533 Oenanthe pleschanka 4-20 p C A C BA403 Buteo rufinus 20-24 p B A C A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Pajişti naturale, stepe5N09 321

Culturi (teren arabil)52N12 211 - 213

Păşuni19N14 231

Păduri de foioase15N16 311

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)7N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 28b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 37c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Coracias garrulusFalco cherrugFalco vespertinusAquila heliacaAnţus campestrisAccipiter brevipesCalandrella brachydactylaButeo rufinusMilvus migransPernis apivorusLanius collurioLullula arboreaOenanţe pleschankaLanius minorMelanocorypha calandraBurhinus oedicnemusCircaetus gallicusGalerida cristataAquila pomarinaDendrocopos syriacusEmberiza hortulana

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Falco vespertinusAccipiter brevipesHieraaetus pennatusFalco peregrinusCircus cyaneusAquila pomarinaFicedula albicollisCircus macrourusCircus pygargus

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C6.

4.3. Vulnerabilitate:

Principala cauză a degradării habitatelor de pajişte stepică naturală sau seminaturală îl constituie păşunatul. Habitarea umană şi drumurile care străbat situl constituie elemente cu impact negativ.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 55 -Cultivare 140 A 5 -Pasunatul 502 A 5 -Drumuri, drumuri auto

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 45 0Cultivare 140 A 5 -Pasunatul 400 B 20 -Zone urbanizate, habitare umana

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0101

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Stepa Saraiu - Horea

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 28º 9' 42''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

4 185.7

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

10

Max.

147

Med.

80

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 40' 32''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO023 Consţanta99RO023 Consţanta1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A097 Falco vespertinus 24-40 p C B C BA133 Burhinus oedicnemus 20-32 p B A C BA242 Melanocorypha calandra 1200-1400 p C B C BA243 Calandrella brachydactyla 50-80 p D B C BA402 Accipiter brevipes >30 i B A B AA255 Anthus campestris 1000-1200 p C A C BA089 Aquila pomarina 200-400 i C B C BA403 Buteo rufinus >40 i B A B AA224 Caprimulgus europaeus R D C C CA031 Ciconia ciconia 300-400 i D C C CA080 Circaetus gallicus 120-130 i B A B AA081 Circus aeruginosus 200-300 i D B C BA082 Circus cyaneus 30-70 i D B C BA083 Circus macrourus 60-70 i C B C AA084 Circus pygargus 1-2 p 120-130 i B A B AA231 Coracias garrulus 10-20 p C A C BA238 Dendrocopos medius >30 p D C C CA236 Dryocopus martius >15 p D C C CA379 Emberiza hortulana 10-14 p D B C BA511 Falco cherrug R A A B AA098 Falco columbarius 12-15 i 12-15 i C B C BA321 Ficedula albicollis R D B C BA320 Ficedula parva R D B C BA075 Haliaeetus albicilla 12-14 i C B C CA092 Hieraaetus pennatus 15-20 i C B C AA339 Lanius minor 70-80 p D B C BA073 Milvus migrans 80-120 i B A B BA234 Picus canus >20 p D C C CA307 Sylvia nisoria 20-30 p C B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Culturi (teren arabil)76N12 211 - 213

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Păşuni24N14 231

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C6.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform

datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 35b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 58c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Burhinus oedicnemusCalandrella brachydactylaFalco vespertinusMelanocorypha calandraCircus pygargusAnţus campestrisLanius minorEmberiza hortulanaSylvia nisoria

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Pernis apivorusMilvus migransHaliaeetus albicillaCircaetus gallicusCircus aeruginosusCircus cyaneusCircus macrourusCircus pygargusAquila pomarinaHieraaetus pennatus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Falco columbariusCircus cyaneusMelanocorypha calandra

4.3. Vulnerabilitate:

Păşunatul constituie principala cauză a degradării habitatelor de pajişte stepică naturală sau seminaturală din zonă. Habitarea umană şi reţeaua de drumuri care străbate situl constituie elemente cu impact negativ.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

Pe teritoriul Com. Horea: 31% reprezintă proprietate de stat publică (pădure), 51% proprietate privată a comunei (păşune), 18% proprietate privată individuală (arabil).Pe teritoriul Com. Saraiu: 14,46% reprezintă proprietate de stat publică (pădure), 25,36% proprietate privată a comunei (păşune), 60,18% proprietate privată individuală (arabil);

4.6 Documentaţie:

Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 35 -Cultivare 140 A 10 -Pasunatul 400 A 5 -Zone urbanizate, habitare umana 502 A 5 -Drumuri, drumuri auto

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 55 0Cultivare 140 B 10 -Pasunatul 400 B 15 -Zone urbanizate, habitare umana

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0102

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Suhaia

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 11' 33''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 250.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

2

Max.

38

Med.

19

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 44' 17''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO037 Teleorman100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A029 Ardea purpurea 30-40 p D B C CA024 Ardeola ralloides 20-60 p D B C CA021 Botaurus stellaris 30-40 p C B C BA196 Chlidonias hybridus 150-200 p D B B CA197 Chlidonias niger 2500-3000 i D B C CA031 Ciconia ciconia 90-160 p D B C CA030 Ciconia nigra 6-10 p D B C CA122 Crex crex 8-10 p D B C CA027 Egretta alba 20-30 p C B C BA026 Egretta garzetta 200-400 p B B C BA131 Himantopus himantopus 80-100 p B B C BA022 Ixobrychus minutus 60-100 p D B C CA020 Pelecanus crispus 8-10 p C B B BA393 Phalacrocorax pygmeus 200-500 i B B C BA151 Philomachus pugnax 8000-10000 i D B C CA034 Platalea leucorodia 120-200 p B B C BA032 Plegadis falcinellus 0-40 p D B C CA132 Recurvirostra avosetta 20-30 p D B C CA397 Tadorna ferruginea 0-4 p D B B B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri83N06 511, 512

Mlaştini, turbării9N07 411, 412

Culturi (teren arabil)8N12 211 - 213

Alte caracteristici ale sitului:

Acest sit reprezintă una dintre întinsele zone umede care se succedau în Lunca Dunării până în anii`60 fiind alimentată din Dunăre prin canalul Gârla Iancului.Condiţiile ecologice specifice de luncă,inundaţiile periodice,umiditatea ridicată sau excesivă în anumite perioade ale anului, aluviunile cu textură variată,în general bogate în substanţe nutritive determină formarea unor pajişti de luncă ce se dezvoltă pe soluri azonale,considerate soluri puţin evoluate.Zona declarată ca arie de protecţie specială avifaunistică cuprinde luciul de apă cu o suprafaţă de 972 ha, pepinierele piscicole cu o suprafaţă de 240 ha,120 ha stufăriş,20 ha mlaştini cu vegetaţie natantă şi 101,5 ha reprezentând diguri de contur şi canale de legatură.Tipul de habitat caracteristic este habitatul de apă dulce continentală stătătoare,iar tipul de vegetaţie este cel de tip acvatic alcătuit din plante lipsite de rădăcini,care plutesc la suprafaţa apei cum ar fi:Lemna minor,Lemna trisulca, Salvinia natans, Woffia arrhiza, Hydrocharis morsuranae dar şi plante fixate prin rădăcini în malul de pe fundul apei, dintre care unele sunt aproape în întregime submerse precum:Myriopyllum vertillatum, Myriopyllum spicatum, Ceratophyllum submersum, Vallisneria spiralis, Najas marina, iar alte plante au frunze şi

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

243 C 30 -Braconaj, otravire, capcane 210 A 60 +Pescuit profesionist(industrial)100 A 60 -Cultivare

flori plutitoare ca: Nymphea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton sp, etc. Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful(Phragmites australis),care suportă oscilaţii mari ale nivelului apei.Stuful formează uneori asociaţii monodominante, alteori se asociază cu papura( Typha latifolia,Typha angustifolia). Toate aceste tipuri de vegetaţie reprezintă adevărate areale pentru cuibăritul şi hrana multor specii de păsări,inclusiv pentru speciile rare şi vulnerabile,de interes conservativ la nivel european dar şi arealul multor specii de:nevertebrate(Prosperpinus proserpina, Parnassius mnemosvne, Apatura metis, Lycaena dispar),peşti(Umbra krameri, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus),amfibieni(Bombina bombina, Triturus cristatuts, Rana dalmatina, Bufo viridis),reptile(Natrix tesselata, Emys orbicularis, Lacerta viridis, Lacerta agilis), mamifere(Mustela nivalis, Felis silvestris, Sus scropha).

4.2. Calitate şi importanţă:SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform

datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 22b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 68c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Platalea leucorodiaalte specii de starci, rate si carstei

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Pelecanus crispusPelecanus onocrotalusstarci, rate si carsteiAnser albifronsCygnus cygnus

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta,

fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

1.Incendierea ilegală a vegetaţiei palustre(stufăriş,păpuriş)se produce anual pe suprafeţe variabile, ceea ce conduce la fragmentarea şi dispariţia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate,precum ca: Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Porzana spp.,iar prin măsurile de conservare impuse a fi respectate de către proprietarii terenurilor din acest sit se urmăreşte reducerea intensităţii producerii acestor fenomene.2.Perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar,cauzată de braconajul cinegetic.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Peste suprafaţa sitului Suhaia IBA se suprapune parţial aria naturală protejată Balta Suhaia, declarată prin HG 2151/2004 ca arie de protecţie specială avifaunistică

4.5. Tip de proprietate:

90% din suprafaţa totală a ariei naturale protejate aparţine domeniului naţional public, 9% aparţine persoanelor juridice si 1% mixt.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Dan Munteanu,Jozsef Szabo,jr.,anul 2001,Lacul Suhaia(jud.Teleorman),Buletin. A.I.A,nr.11Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 A 80 0Cultivare 140 C 20 0Pasunatul 180 C 30 -Incendiere 230 B 100 -Vanatoare 243 B 20 -Braconaj, otravire, capcane 511 C 50 0Linii electrice

Organismul responsabil pentru managementul sitului:În urma evaluării solicitării de atribuire în custodie a ariei de protecţie specială avifaunistică Balta Suhaia, conform procedurii Ord.494/2005, această arie naturală protejată a fost atribuită în custodie Primăriei comunei Suhaia,în urma

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Conform prevederilor Ord. MMGA nr.494/2005 şi a legislaţiei în vigoare, Primăria comunei Suhaia în calitate de custode, are obligaţia ca în termen de 1 an de la încheierea convenţiei de custodie să realizeze planul de management şi în termen de 6 luni de la încheierea convenţiei de custodie să întocmească regulamentul ariei de protecţie specială avifaunistică Balta Suhaia. Până la realizarea acestora, Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman a impus respectarea unor măsuri de conservare speciale custodelui.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

A

1.2 Codul sitului

ROSPA0103

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Valea Alceului

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 21º 46' 59''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 072.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

100

Max.

133

Med.

120

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică

X

PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 59' 50''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO061 Bihor100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A097 Falco vespertinus 10-15 p C C C CA084 Circus pygargus 1 p B B B CA339 Lanius minor 4-6 p DA338 Lanius collurio 30-50 p DA080 Circaetus gallicus 1-2 i D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Mlaştini, turbării5N07 411, 412

Culturi (teren arabil)74N12 211 - 213

Păşuni11N14 231

Alte terenuri arabile5N15 242, 243

Alte terenuri arabile5N15 242, 243

Alte caracteristici ale sitului:

4.2. Calitate şi importanţă:C1 – specii de interes conservativ global - 1 specie: vânturelul de seară (Falco vespertinus).

Regiune de câmpie care se află în vecinătatea municipiului Oradea. În zonă se întind terenuri agricole şi păşuni, colonia fiind situată într-un pâlc de salcâm în cuiburi de cioară de semănătură. Deranjul uman este semnificativ şi constă în tăierea arborilor şi vânătoare la ciori în perioada de reproducere. Reabilitarea zonei şi diminuarea factorilor antropici poate duce în viitor la o creştere în efectiv al acestei colonii mai numeroase în trecut.

4.3. Vulnerabilitate:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul3. braconaj4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes, 5. cositul în perioada de cuibărire6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. electrocutare si coliziune in linii electrice

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

13. prinderea păsărilor cu capcane14. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive16. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate17. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaţie:

Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0104

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Valea Fizeşului - Sic - Lacul Ştiucilor

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 4' 29''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

1 627.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

276

Max.

499

Med.

312

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 46º 53' 9''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO063 Cluj100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A082 Circus cyaneus 4 DA084 Circus pygargus 4 DA027 Egretta alba 2 DA026 Egretta garzetta 3 16 DA098 Falco columbarius 4 DA002 Gavia arctica 2 DA151 Philomachus pugnax 50 DA166 Tringa glareola 30 DA021 Botaurus stellaris 10-15 p C B C BA022 Ixobrychus minutus 90-120 p C B C BA023 Nycticorax nycticorax 25-50 p 20-30 i C B C BA029 Ardea purpurea 2-4 p 15-25 i DA031 Ciconia ciconia 10-15 p DA030 Ciconia nigra 1-3 p DA224 Caprimulgus europaeus 200-250 p C B C BA338 Lanius collurio 5000-7500 p C A C AA060 Aythya nyroca 20-22 p C B C BA122 Crex crex 45-55 p C C C CA092 Hieraaetus pennatus 3-5 p B B C BA080 Circaetus gallicus 1-3 p C B C BA120 Porzana parva 70-120 p C B C BA119 Porzana porzana P DA089 Aquila pomarina 12-15 p C B C BA081 Circus aeruginosus 5-7 p C B C BA196 Chlidonias hybridus 20-50 i DA197 Chlidonias niger 40-100 i DA229 Alcedo atthis 5-10 p 50-100 i DA234 Picus canus 35-45 p DA236 Dryocopus martius 20-25 p DA429 Dendrocopos syriacus 70-100 p C B C BA238 Dendrocopos medius 230-330 p C B C BA246 Lullula arborea 500-700 p C B C BA272 Luscinia svecica 10-15 i DA255 Anthus campestris 100-150 p C B C BA307 Sylvia nisoria 30-50 p C B C BA339 Lanius minor 150-250 p C B C B

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

A Bombina bombina D C A Bombina variegata C CA Bombina variegata D C A Bufo bufo C AA Bufo viridis C A A Emys orbicularis D CA Hyla arborea C A A Pelobates fuscus R AA Rana dalmatina R A A Rana ridibunda C AA Rana temporaria R A A Salamandra salamandra R AA Triturus cristatus D C A Triturus cristatus C CA Triturus vulgaris ampelensis D C F Carassius carassius P AF Perca fluviatilis P A F Rutilus rutilus P AF Sander lucioperca P A F Scardinius erythrophthalmus P AF Silurus glanis P A I Anodonta cygnea P AI Astacus astacus P A I Lucanus cervus C CI Unio pictorum P A M Capreolus capreolus C AM Cervus elaphus P A M Cricetus cricetus P AM Felis silvestris <21 i A M Lepus europaeus C AM Lutra lutra C C M Mustela lutreola C CM Mustela putorius P A M Sus scrofa C AM Vulpes vulpes C A P Astragalus dasyanthus R DP Astragalus exscapus P D P Galanthus nivalis C AP Hierochloe australis R D P Iris pontica R DP Serratula lycopifolia C C P Serratula wolffii P DR Anguis fragilis R A R Coronella austriaca R AR Lacerta agilis C A R Lacerta viridis R AR Natrix tessellata R A

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri31N06 511, 512

Mlaştini, turbării12N07 411, 412

Culturi (teren arabil)9N12 211 - 213

Păşuni16N14 231

Alte terenuri arabile4N15 242, 243

Alte terenuri arabile14N15 242, 243

Păduri de foioase5N16 311

Păduri de conifere2N17 312

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)5N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Bazinul Fizesului reprezinta una dintre cele mai interesante regiuni din Romaniareunind zone umede, lacuri si helestee in portiunile joase cu vegetatie stepica si xerofila la altitudini mai mari.Configuratia generala a reliefului este data de prezenta interfluviilor asimetrice, a luncilor foarte dezvoltate in contradictie cu debitul redus pe care il au, si cea a proceselor de alunecare. Specificitatea orografica a Campiei Transilvaniei a impus amenajarea de unitati piscicole de tip iaz, alungite pe firul vailor, in special a Vaii Fizes, unul dintre principalele parauri din Campia Transilvaniei.Aceste amenajari piscicole ocupa lunca raului de la un versant la altul.

4.2. Calitate şi importanţă:Prioritate nr. 18 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.

C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii: raţa roşie (Ayţya nyroca), cristel de câmp (Crex crex), şoim dunărean (Falco cherrug). C6 – specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii: buhai de baltă (Botaurus stellaris), stârc pitic (Ixobrychus minutus), creşteţ cenuşiu (Porzana parva), acvila mică (Hieraaetus pennatus), erete de stuf (Circus aeroginosus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), fâsă de câmp (Anţus campestris), silvie porumbacă (Sylvia nisoria).

Valea Fizeşului este poate cel mai important loc de cuibărit al păsărilor de baltă din interiorul Transilvaniei. În văi găsim stufărişuri de întinderi foarte mari, respectiv luciuri de apă, iar acest tip de habitat serveşte ca loc de cuibărit pentru mai multe specii de păsări, enumerate mai sus. Lacurile din valea principală adăpostesc multe păsări de apă în timpul migraţiei. Pădurile de foioase sunt importante pentru ciocănitoarea de stejar, iar împreună cu fâneţele şi păşunile care le înconjoară, mai ales cele din judeţul Bistriţa-Năsăud oferă habitatul ideal pentru păsările răpitoare, aici cuibărind câteva perechi de acvilă mică. Zonele deschise, presărate cu tufărişuri găzduiesc efective importante din alte 3 specii de păsări. Este singurul loc din interiorul Transilvaniei, unde apare regulat şoimul dunărean (Falco cherrug).

4.3. Vulnerabilitate:

1. braconaj2. vânătoarea in timpul cuibăritului3. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ043CJ TAGA* 5.03 J043CJ CATINA - GEACA* 8.71J043CJ CATINA - GEACA* 8.71 J043CJ CATINA - GEACA* 8.71

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 38 -Pasunatul 100 B 5 -Cultivare102 B 4 -Cosire/Taiere 120 B 42 -Fertilizarea 160 B 37 +Managementul forestier general 170 B 20 -Cresterea animalelor220 B 20 0Pescuit sportiv 230 B 30 0Vanatoare

4. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor5. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)6. deranjarea păsărilor ichtiofage în zona de cuibărire a speciilor ocrotite 7. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes8. industrializare şi creşterea zonelor urbane9. prinderea păsărilor cu capcane10. pescuitul sportiv în imediata vecinătate a cuiburilor speciilor periclitate11. electrocutare si coliziune in linii electrice 12. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere13. pescuitul sportiv în masă care deranjează păsările migratoare14. practicarea sporturilor extreme: barcă cu motor, maşini de teren, motor de cross, enduro15. arderea stufului în perioada de cuibărire16. arderea stufului17. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)18. amplasare de generatoare eoliene19. turismul in masă20. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):In anul 1974,Lacul si Valea Legiilor au fost declarate prin Decizia Consiliului Popular al Judetului Cluj nr.9757 rezervatie naturala de interes judetean, cu valoare zoologica (20 ha + 480 ha zona tampon).In anul 1994, prin Decizia Consiliului Judetean Cluj nr.147 urmatoarele suprafete au primit caracter de zone protejate de interes judetean :1.Lacurile Taga - Geaca, cu valoare mixta(botanic, zoologic);2.Valea Legii, cu valoarea zoologica (20 ha);Prin legea nr. 5/2000 Valea Legiilor a fost declarata rezervatie naturala de interes national (IUCN IV), cu o suprafata de protectie de 13,5 ha; este nominalizata in anexa I a Legii nr.5/2000 la pozitia 2.333 si apartine din punct de vedere administrativ judetului Cluj, comuna Geaca.Prin HG 2151 rezervatia naturala de interes national Valea Legiilor(pozitia VII.3) este extinsa la 125 ha.

4.5. Tip de proprietate:

1. Ocolul Silvic Gherla - 9,5%;2. Proprietate privata - 31,5%;3. Intreprinderea Piscicola Cluj(luciu de apa) - 38%;4. Proprietate comunala Taga - 2%;5. Proprietate comunala Geaca - 14%;6. Proprietate comunala Catina - 0,005%;7. Proprietate de stat - 5%.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1.Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa,Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Bucuresti 2005.2.APM Cluj, baza de date 2005.3.Bruum, B. et al., Pasarile din Romania si Europa -Determinator ilustrat- versiunea romaneasca Munteanu,Dan,Octopus Publising Group Ltd,1999.4.Fisa de caracterizare Corine Biotop Taga19965.Fisa de caracterizare Corine Biotop Geaca - Catina 1996.6.Ocolul Silvic Gherla, Amenajament silvic,UP I Taga,2003.7.Olteanu et. al.,Lista rosie a plantelor superioare din Romania, Studii, Sinteze, Documentatii de Ecologie nr.I/1994.8.Oficiul de Cadastru si Puplicitate Imobiliara Cluj-harti 1971, modificate ulterior pe baza aplicarii Legii 18/1991.9. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

243 A 50 -Braconaj, otravire, capcane 502 B 2 -Drumuri, drumuri auto511 C 4 0Linii electrice 801 C 10 +“polderizare” – îndiguire în vederea creării unor

incinte agricole, silvice, piscicole etc.952 A 20 -Eutrofizarea 421 A 5 -Depozitarea deseurilor menajere400 A 5 -Zone urbanizate, habitare umana

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 40 0Cultivare 102 C 10 0Cosire/Taiere110 B 10 -Utilizarea pesticidelor 140 B 30 0Pasunatul 160 B 20 +Managementul forestier general 230 A 30 -Vanatoare 241 A 10 -Colectionare (insecte,reptile,amfibieni…) 243 A 5 -Braconaj, otravire, capcane401 A 15 -Urbanizare continua 421 B 9 -Depozitarea deseurilor menajere502 C 10 0Drumuri, drumuri auto 701 A 7 -Poluarea apei

Organismul responsabil pentru managementul sitului:15%-arii naturale protejate,administrare autoritati locale;18%-administrare de stat in fond forestier;67%-proprietati comunale si proprietati private;

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:1.Amenajament silvic, Ocolul Silvic Taga, UP 1 Taga, 2003;2.Plan de Urbanism,Comuna Taga;3.Plan de Urbanism,Comuna Geaca;4.Plan de Urbanism,Comuna Catina;5.Regulament general pentru executarea de constructii si desfasurarea unor activitati in zonele naturale protejate de interes judetean, Judetul Cluj- emitent Consiliul Judetean Cluj,1995;6.Legislatia nationala in vigoare.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0105

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Valea Mostiştea

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 50' 12''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

4 379.0

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

1

Max.

45

Med.

16

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală Panonică PonticăStepică

X

2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 17' 28''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO032 Calaraşi100

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis RC D C C CA255 Anthus campestris RC D C C CA024 Ardeola ralloides RC D C C CA060 Aythya nyroca 10-24 p D C C CA021 Botaurus stellaris 8-10 p D C C CA196 Chlidonias hybridus 100-200 p C C C CA031 Ciconia ciconia 10-20 p D C C CA231 Coracias garrulus RC D C C CA027 Egretta alba RC D C C CA131 Himantopus himantopus 6-12 p D C C CA022 Ixobrychus minutus 20-50 p D C C CA338 Lanius collurio C D C C CA339 Lanius minor RC D C C CA176 Larus melanocephalus R D C C CA019 Pelecanus onocrotalus 250-500 i C C B CA393 Phalacrocorax pygmeus 50-120 i D C C CA140 Pluvialis apricaria R D C C CA193 Sterna hirundo C D C C CA166 Tringa glareola C D C C CA023 Nycticorax nycticorax RC D C C C

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Acrocephalus arundinaceus D C B Acrocephalus scirpaceus D CB Actitis hypoleucos D C B Alauda arvensis D CB Alcedo atthis D C B Anas platyrhynchos D CB Anas querquedula D C B Anas strepera C CB Anser albifrons D C B Anthus campestris D CB Ardea cinerea D C B Ardea purpurea D CB Ardeola ralloides D C B Aythya ferina D CB Aythya fuligula D C B Aythya nyroca D CB Botaurus stellaris D C B Calidris minuta D CB Calidris temminckii D C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Carduelis spinus D C B Charadrius dubius D C

B Chlidonias hybridus C C B Ciconia ciconia D CB Coracias garrulus D C B Cuculus canorus D CB Delichon urbica D C B Egretta alba D CB Egretta garzetta D C B Falco tinnunculus D CB Fulica atra D C B Galerida cristata D CB Gallinula chloropus D C B Himantopus himantopus D CB Hirundo rustica D C B Ixobrychus minutus D CB Lanius collurio D C B Lanius minor D CB Larus cachinnans D C B Larus melanocephalus D CB Larus ridibundus D C B Limosa limosa B CB Locustella luscinioides D C B Lullula arborea D CB Merops apiaster D C B Miliaria calandra D CB Motacilla alba D C B Motacilla flava D CB Numenius arquata D C B Nycticorax nycticorax D CB Oenanthe oenanthe D C B Oriolus oriolus D CB Pelecanus crispus B C B Pelecanus onocrotalus C CB Phalacrocorax carbo D C B Phalacrocorax pygmeus D CB Philomachus pugnax D C B Pluvialis apricaria D CB Remiz pendulinus D C B Riparia riparia D CB Sterna hirundo D C B Sturnus vulgaris D CB Tachybaptus ruficollis D C B Tadorna tadorna D CB Tringa erythropus D C B Tringa glareola D CB Tringa nebularia D C B Tringa ochropus C CB Tringa stagnatilis D C B Upupa epops D CB Vanellus vanellus D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri87N06 511, 512

Mlaştini, turbării2N07 411, 412

Pajişti naturale, stepe2N09 321

Culturi (teren arabil)3N12 211 - 213

Păşuni3N14 231

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)3N23 1xx

Alte caracteristici ale sitului:

Este cel mai intins lac,de aproximativ 1860 ha.Ridicarea nivelului apei prin suprainaltarea digurilor initiale a dus la disparitia aproape completa a stufului si a altor plante palustre emerse.Sunt evidente fenomenele de eroziune.In imprejurimi se intind culturi agricole si pajisti.Accesul la lac se face pe DN3 Oltenita - Calarasi, pe drumuri locale si de camp.

4.2. Calitate şi importanţă:Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele

categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 26b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 47c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:Pelecanus crispusAyţya nyrocaBotaurus stellarisIxobrychus minutus

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Pelecanus onocrotalusPhalacrocorax pygmaeusTringa glareolaPluvialis apricariaEgretta albaPhilomachus pugnax

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil

canditat ca sit RAMSAR.

SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C4, C6.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

243 B 30 -Braconaj, otravire, capcane

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

400 A 60 -Zone urbanizate, habitare umana 502 B 30 -Drumuri, drumuri auto

4.3. Vulnerabilitate:

Pasarile sunt deranjate de activitatea de piscicultura, barci,unelte de pescuit,activitati antropice diverse.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Nu are statut de protectie.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat 100% - Apele Romane.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Informatii primite de la Apele Romane-SGA Calarasi.Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

Organismul responsabil pentru managementul sitului:SC Piscicola SA Calarasi+ concesionari.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0106

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Valea Oltului Inferior

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 24º 19' 7''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

54 074.8

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

21

Max.

286

Med.

95

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 44º 27' 3''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO044 Olt63.6RO037 Teleorman18.5RO045 Vâlcea17.9

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A021 Botaurus stellaris >6 i D C C CA133 Burhinus oedicnemus 30-60 p D C C CA031 Ciconia ciconia 70-82 p 700-800 i D B C CA082 Circus cyaneus 20-40 i D C C CA231 Coracias garrulus 10-30 p C B C CA038 Cygnus cygnus 240-310 i B B C BA027 Egretta alba 30-50 i D C C CA022 Ixobrychus minutus 40-50 p D B C CA339 Lanius minor 30-90 p D C C CA177 Larus minutus 300-800 i D C C CA068 Mergus albellus 1000-2000 i D C C CA151 Philomachus pugnax 1200-2000 i D C C CA132 Recurvirostra avosetta 8-10 p D C C C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Plaje de nisip5N04 331

Râuri, lacuri22N06 511, 512

Râuri, lacuri2N06 511, 512

Culturi (teren arabil)33N12 211 - 213

Păşuni12N14 231

Alte terenuri arabile4N15 242, 243

Alte terenuri arabile3N15 242, 243

Păduri de foioase16N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)3N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

In sit sunt incluse un numar de 7 lacuri de acumulare de pe raul Olt : Rm. Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani. Urmare instalarii in acest bazin hidrografic a unor conditii favorabile cuibaritului si hranei multor specii de pasari de apa s-a putut observa de la an la an o crestere semnificativa de pasari atat ca diversitate cat si ca numar de indivizi in perioada de vara si de iarna.

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 30 0Cultivare 140 C 20 0Pasunatul

4.2. Calitate şi importanţă:SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform

datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 14b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 81c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Ayţya nyrocaCiconia ciconiaIxobrichus minutusBurhinus oedicnemusCoracias garrulusMergus albellusCygnus cygnusPhalacrocorax pygmeusPhilomachus pugnax

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Pelecanus crispusMergus albellusCygnus cygnusPhalacrocorax pygmeusAnser albifronstoate speciile de raţe

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta,

fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Activităţile care pot avea impact asupra populaţiilor de păsări pe raza Judetului Valcea ar putea fi : tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate sitului si in interiorul acestuia, ar putea afecta populatiile de pasari ; zone care au un impact negativ asupra mediului datorita impurificarii cu poluati a apei, solului si panzei freatice: - Batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase provenite de la S.C, Oltchim S.A.si U.S.G. S.A. (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in apropierea cursului de apa), deversarile de ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici si organici; - Depozitul de cenusa al S.C. CET S.A. (stanga tehnic al Raului Olt, zona Bercioiu -Cremenari).

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacurile de acumulare Strejesti si Slatina, iar pentru lacul de acumulare Ipotesti s-a obtinut avizul favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sit

4.5. Tip de proprietate:

Forma de proprietate pentru acest sit este in proportie de 45% proprietate publica si 55% proprietate privata

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Agentia pentru Protectia Mediului Olt - ASPA Strejesti si ASPA Slatina Documentatie necesara instituirii regimului arie speciala de protectie avifaunistica. Observatii efectuate de Joszef Szabo, Fantana Ciprian, Stefanescu Dragos membri ai Societatii Ornitologice RomaneBaza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

160 B 10 -Managementul forestier general 170 C 5 0Cresterea animalelor210 B 30 -Pescuit profesionist(industrial) 220 C 10 0Pescuit sportiv230 A 100 -Vanatoare 300 A 20 -Extragere de nisip si pietris502 C 1 0Drumuri, drumuri auto 511 B 10 0Linii electrice870 B 30 0Diguri, indiguiri, plje artificiale 411 A 1 -Fabrici 420 A 1 -Descarcari 422 A 1 -Depozitarea deseurilor industriale421 C 1 0Depozitarea deseurilor menajere 440 C 0 -Stocuri de materiale

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 C 80 0Cultivare 140 C 30 0Pasunatul 160 B 2 0Managementul forestier general 411 A 0 -Fabrici 502 C 1 0Drumuri, drumuri auto

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Situl neavand structura de administrare constituita, s-au impus autoritatilor administratiei publice locale, pe raza carora se afla ariile speciale de protectie avifaunistice legiferate, care intra in componenta sitului, plan de masuri de c

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:In cadrul acestui sit se afla ASPA Iris Malu Rosu, aflata in custodia Asociatiei pentru Protectia Mediului si Agricultura Draganesti Olt, pentru care a intocmit regulamentul de organizare si functionare pentru care a primit avizul favorabil nr.953/CJ/20.02.2006 al Academiei Romane CMN. In prezent nu exista plan de management pentru întregul siteu.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

C

1.2 Codul sitului

ROSPA0107

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Vânători - Neamţ

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 13' 2''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

30 840.9

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

371

Max.

1225

Med.

737

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină

X

Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 47º 10' 40''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO014 Neamţ99RO015 Suceava1

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A089 Aquila pomarina 25-30 p C B C BA072 Pernis apivorus 40-60 p B B C BA122 Crex crex 25-30 p C B C BA104 Bonasa bonasia 170-200 p C B C BA320 Ficedula parva 1500-1800 p C B C BA236 Dryocopus martius 85-105 p C B C BA215 Bubo bubo 1-3 p C B C BA217 Glaucidium passerinum 8-15 p C B C BA220 Strix uralensis 35-50 p C B C BA238 Dendrocopos medius 100-150 p C B C BA246 Lullula arborea 210-350 p DA321 Ficedula albicollis 6000-7500 p C B C BA234 Picus canus 90-120 p C B C BA224 Caprimulgus europaeus 70-100 p C B C BA098 Falco columbarius 5-10 i DA429 Dendrocopos syriacus 15-20 p DA031 Ciconia ciconia 2-5 p DA030 Ciconia nigra 1 p DA081 Circus aeruginosus 10-20 i DA084 Circus pygargus 5-10 i DA082 Circus cyaneus 5-10 i DA108 Tetrao urogallus 10-15 i D

Cat. Specia Populaţie Motiv3.3. Alte specii importante de floră şi faună

B Accipiter nisus D C B Acrocephalus arundinaceus D CB Acrocephalus palustris D C B Acrocephalus schoenobaenus D CB Acrocephalus scirpaceus D C B Actitis hypoleucos D CB Alauda arvensis D C B Alcedo atthis D CB Anas platyrhynchos D C B Anthus pratensis D CB Anthus spinoletta D C B Anthus trivialis D CB Aquila chrysaetos D C B Aquila pomarina D CB Aquila pomarina C C B Ardea cinerea D CB Asio otus D C B Bombycilla garrulus D C

B Bonasa bonasia C C B Bonasa bonasia D CB Bubo bubo C C B Bubo bubo D CB Buteo buteo D C B Caprimulgus europaeus D CB Caprimulgus europaeus C C B Carduelis cannabina D CB Carduelis carduelis D C B Carduelis chloris D CB Carduelis flammea D C B Carduelis spinus D CB Carpodacus erythrinus D C B Charadrius dubius D CB Ciconia ciconia D C B Ciconia ciconia D CB Ciconia nigra D C B Ciconia nigra D CB Circus aeruginosus D C B Circus cyaneus D CB Circus cyaneus D C B Circus pygargus D CB Circus pygargus D C B Coccothraustes coccothraustes D CB Columba oenas D C B Columba palumbus D CB Coturnix coturnix D C B Crex crex D CB Crex crex C C B Cuculus canorus D CB Delichon urbica D C B Dendrocopos leucotos B CB Dendrocopos leucotos C C B Dendrocopos medius B CB Dendrocopos medius C C B Dendrocopos syriacus D CB Dendrocopos syriacus D C B Dryocopus martius D CB Dryocopus martius C C B Erithacus rubecula D CB Falco columbarius D C B Falco columbarius D CB Falco peregrinus D C B Falco subbuteo D CB Falco tinnunculus D C B Ficedula albicollis C CB Ficedula albicollis D C B Ficedula hypoleuca D CB Ficedula parva D C B Ficedula parva C CB Fringilla coelebs D C B Fringilla montifringilla D CB Glaucidium passerinum C C B Glaucidium passerinum D CB Hippolais icterina D C B Hirundo rustica D CB Ixobrychus minutus D C B Jynx torquilla D CB Lanius collurio C C B Lanius collurio D CB Lanius excubitor D C B Locustella fluviatilis D CB Locustella luscinioides D C B Loxia curvirostra D CB Lullula arborea D C B Lullula arborea D CB Luscinia luscinia D C B Luscinia megarhynchos D CB Miliaria calandra D C B Milvus migrans D CB Motacilla alba D C B Motacilla cinerea D CB Motacilla flava D C B Muscicapa striata D CB Oenanthe oenanthe D C B Oriolus oriolus D CB Otus scops D C B Pernis apivorus D CB Pernis apivorus B C B Phoenicurus ochruros D CB Phoenicurus phoenicurus D C B Phylloscopus collybita D CB Phylloscopus sibilatrix D C B Picoides tridactylus D CB Picoides tridactylus D C B Picus canus C CB Picus canus D C B Porzana parva D CB Porzana porzana D C B Prunella modularis D CB Pyrrhula pyrrhula D C B Regulus ignicapillus D CB Regulus regulus D C B Riparia riparia D CB Saxicola rubetra D C B Saxicola torquata D CB Scolopax rusticola D C B Serinus serinus D CB Streptopelia turtur D C B Strix uralensis D CB Strix uralensis C C B Sturnus vulgaris D CB Sylvia atricapilla D C B Sylvia borin D CB Sylvia communis D C B Sylvia curruca D CB Sylvia nisoria D C B Tetrao urogallus D CB Tetrao urogallus C C B Turdus merula D CB Turdus philomelos D C B Turdus pilaris D CB Turdus torquatus D C B Turdus viscivorus D CB Upupa epops D C B Vanellus vanellus D C

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Păşuni8N14 231

Păduri de foioase18N16 311

Păduri de conifere10N17 312

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Păduri de amestec59N19 313

Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..)2N23 1xx

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)3N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Aspectul floristic al zonei reliefeaza caracteristicile tipice ale zonei de dealuri si munti josi din zona subcaraptica cu o larga diversitate si cu pastrarea caracterului natural nealterat. Circumscriptia floristica a flisului moldo-transilvan, care se intinde pe relieful carpatic si subcarpatic (pe cca 80% din suprafata judetului, aici aflandu-se 50% din totalul speciilor si subspeciilor de plante endemice din Romania).

4.2. Calitate şi importanţă:C1 – specii de interes conservativ global – 1 speciecristelul de câmp (Crex crex) C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 5 speciiacvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), ieruncă (Bonasa bonasia), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), muscar mic (Ficedula parva)

Zona propusă constă din pădurile de fag, amestec şi de molid din Parcul Vânători Neamţ (lărgit cu o pădure de foioase pentru a include cât mai multe perechi de păsări răpitoare) respectiv pajiştile şi o mică parte a terenurilor arabile din apropiere. Aceste zone deschise – cu precădere fâneţele – adăpostesc efective însemnate de cristel de câmp şi servesc ca locuri de hrănire pentru cele două specii de răpitoare cu populaţii importante. Pădurile de fag şi cele de amestec pe lângă faptul că oferă loc de cuibărit pentru răpitori, găzduiesc populaţii importante de ieruncă, muscar mic şi ciocănitoare neagră.

4.3. Vulnerabilitate:

1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. turismul necontrolat5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 8. braconaj9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.)15. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive17. industrializare şi creşterea zonelor urbane18. electrocutare si coliziune in linii electrice19. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini20. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul21. cositul în perioada de cuibărire22. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)23. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Zona propusa cuprinde Parcul Natural Vanatori in intregime ( 30.818 ha) si imprejuimile ( Bodesti, Brusturi,Razboieni, Petricani, Dobreni, Garcina, Tibucani, Grumazesti, Ghindaoani, Cracaoani,Baltatesti).

4.5. Tip de proprietate:

Proprietate de stat si proprietati private.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:1. Diversitatea biologica- lista specii- Parcul Forestier Vanatori Neamt 20032. Studies and research in Vanatori Neamt natural Park, vol. I- Razvan Deju and Sebastian Catanoiu 20053. Documentare pe teren4. Baza de date Milvus

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 B 0 0Managementul forestier general 230 C 0 -Vanatoare 421 C 0 -Depozitarea deseurilor menajere

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 A 0 0Managementul forestier general

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Zona propusa cuprinde in totalitate Parcul Natural Vanatori aflat in administrarea Directiei Silvice Piatra Neamt. Responsabilii cu managementul suprafetei sunt Directia Silvica Piatra Neamt (Serviciul de administrare a Parcului Natural Van

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Exista plan de management intocmit de administratia Parcului Natural Vanatori si un management specific Amenajamentelor silvice pentru zona care nu este declarata arie protejata la nivel national, management aplicat de Directia Silvica Piatra Neamt prin Ocolul Silvic Varatec.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000pentru ariile de protecţie specială (SPA)

1.1 Tip

J

1.2 Codul sitului

ROSPA0108

1.3 Data completării

200612

1.4 Data actualizări

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Vedea - Dunăre

Data propunerii ca sit SCI

Data confirmării ca sit SCI

Data confirmării ca sit SPA:

Data desemnării ca sit SAC

1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 25º 47' 48''

2.2. Suprafaţa sitului (ha)

22 874.4

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

2

Max.

114

Med.

20

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpină Continentală

X

Panonică PonticăStepică2.6. Regiunea biogeografică

N 43º 45' 22''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeţului%RO034 Giurgiu58.6RO037 Teleorman41.4

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis >12 p D C C CA029 Ardea purpurea RC D B C BA024 Ardeola ralloides 50-60 p D B C BA060 Aythya nyroca 25-34 p 300-400 i C B C BA031 Ciconia ciconia 33-40 p >180 i D B C BA030 Ciconia nigra 8-10 p >48 i D B C BA081 Circus aeruginosus 12-24 i RC C D B C BA082 Circus cyaneus >1 i D B C BA027 Egretta alba >26 p D B C BA026 Egretta garzetta RC D B C BA131 Himantopus himantopus 6-7 p RC D B C BA022 Ixobrychus minutus 20-24 p >20 i D B C BA020 Pelecanus crispus R C B C BA019 Pelecanus onocrotalus R C B C BA393 Phalacrocorax pygmeus >240 i >1000 i C A C AA034 Platalea leucorodia RC D B C BA032 Plegadis falcinellus RC D B C BA132 Recurvirostra avosetta RC D B C B

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Râuri, lacuri11N06 511, 512

Mlaştini, turbării3N07 411, 412

Culturi (teren arabil)58N12 211 - 213

Păşuni10N14 231

Păduri de foioase15N16 311

Habitate de păduri (păduri în tranziţie)3N26 324

Alte caracteristici ale sitului:

Situl Vedea-Dunăre este amplasat în bazinul inferior al râului Vedea, făcând parte din Lunca inferioară a Dunării,subunitatea Lunca -Pasărea, cuprinzând şi zona dig-mal.Unitatea geomorfologică întâlnită este cea de luncă.Din punct de vedere geologic, acest sit aparţine marii unităţi structurale Platforma Moesică, iar cuvertura sedimentară este alcătuită din depozite loessoide şi depozite aluviale de vârstă holocenă, foarte variate ca textură,în zona albiei minore depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale,ce formează şirul grindurilor fluviatile.Clasele de habitate întâlnite sunt:cele de apă dulce continentală curgătoare(râul Vedea)şi pădurile de luncă numite şi zăvoaie de salcie(Salix alba)

5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOP5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

230 C 30 -Vanatoare 941 B 50 +Inundatii164 C 5 0Curatarea padurii 220 C 10 0Pescuit sportiv853 B 50 0Managementul nivelelor de apa 870 C 10 -Diguri, indiguiri, plje artificiale502 C 20 -Drumuri, drumuri auto 160 A 15 +Managementul forestier general300 B 5 -Extragere de nisip si pietris

instalate în locurile mai joase,iar cele de plop(Populus alba)pe grindurile mai înalte dar inundabile.

4.2. Calitate şi importanţă:SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform

datelor avem urmatoarele categorii:a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 21b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 70c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Ciconia nigraCiconia ciconiaAyţya nyrocaCircus aeruginosusBotaurus stellarisPlatalea leucorodiaPlegadis falcinellus

Situl este important in perioada de migratie pentru specii de stârci, pelicani, gâşte, raţe şi lebede.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii de stârci, gâşte, raţe şi lebede.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta,

fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

4.3. Vulnerabilitate:

Pe anumite segmente se resimte intervenţia omului prin transformarea pădurilor naturale în plantaţii de plop hibrid sau în terenuri agricole, dar totuşi ritmul şi ciclul vieţii caracteristic zonelor inundabile s-a păstrat în această zonă. Braconajul şi exploatările forestiere în exces ar putea afecta aceste habitate, care reprezintă un spaţiu vital pentru multe specii de păsări.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):Pe raza judeţului Teleorman, situl nu are statut de protecţie şi în interiorul său se află o propunere de SCI cu denumirea Ostrovul Gâsca, ce are statut de rezervaţie naturală, declarată prin HG nr.2151/2004. Pe raza judeţului Giurgiu situl propus nu are statut de protectie, in interiorul lui se afla Ostroavele Cama - Dinu şi Păsărica care au primit avizul Academiei Române în februarie 2006 pentru a fi încadrată în categoria rezervaţie naturală, documentaţia găsindu-se în acest moment la MMGA.

4.5. Tip de proprietate:

Proprietăţi private şi de stat.

4.6 Documentaţie:

Documentaţie Generală:Amenajamentul silvic efectuat de ICAS Piteşti, aprilie 2006-U.P.I Năsturelu şi U. P.III Alexandria-Sud,Ocolul Silvic Alexandria din cadrul Direcţiei Silvice Alexandria. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării-Tulcea, Documentaţia Tehnică pentru declararea zonei Cama Dinu rezervaţie naturală Baza de date SOR

4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

100 B 50 0Cultivare 140 C 10 -Pasunatul 220 B 50 0Pescuit sportiv 230 C 30 -Vanatoare 400 A 10 0Zone urbanizate, habitare umana 400 B 60 -Zone urbanizate, habitare umana502 B 70 -Drumuri, drumuri auto 520 B 30 -Navigatie

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Până în prezent nu există un organism legal constituit, responsabil pentru managementul sitului. Habitatul de apă dulce continentală(râul Vedea) şi zona dig-mal sunt administrate de către A.N. Apele Române-SGA Teleorman şi zăvoaiele de cătr

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu există plan de management şi până la desemnarea acestui sit se vor impune măsuri de conservare de către autoritatea publică locală pentru protecţia mediului.

7. HARTA SITULUIHarta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970

Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme