ANESTEZIA GENERALA

Anesteziareprezint un procedeu medical de diminuare sau de suprimare temporar, complet sau parial, a sensibilitii corpului la dureri, realizat prin ageni fizici sau chimici. Anestezia se folosete n procedurichirurgicalepentru a le permite pacienilor s suporte o intervenie chirurgical frdurereExist mai multe forme de anestezie: Anestezie general, care const n pierderea reversibil acontieneiimemorieievenimentului neplcut. Aceasta poate fiinhalatorie, folosind gaze anestezice, sauintravenoas. Se caracterizeaz prin suprimarea contientei, a senzaiilor dureroase i a reflexelor, cu pstrarea funciilor vitale (circulaia sanguin i respiraia)[3]; Anestezie local, caracterizat prin pierderea reversibil a senzaiei ntr-o parte a corpului, prin administrarea de drog anestezic n acea parte; Anestezia regional, care reprezint pierderea reversibil a senzaiei i a micrii ntr-o regiune, prin blocarea selectiv a unui segment demduv a spinriisaunervii perifericiai regiunii respective.

In aces eseu vom prezenta anestezia generala care permit bolnavului sa suporte procedurile diagnostice invazive fara a resimti efectele negative ale acestora, suprimand durerea, frica si asigurand profilaxia si protectiaantisoc; iar echipei chirurgicale, medicului, sa execute interventia sau alte proceduri in conditiioptime circulatorii, de imobilitate si relaxare.nanestezia generalse asociaz trei tipuri de aciune:[4] narcoza(reprezentndpierderea contienei, orisomn profund), este datorat administrrii unui agent anestezic, fie prin inhalare (cndva deeter, azi de protoxid de azot sau de ageni halogenai), fie pe cale intravenoas (barbiturice, ketamin, etomidat i, n ultima vreme, diprivan); analgezia(adicdispariia durerii) care este obinut cuanalgezice, adic substane morfinomimetice ca fenoperidina sau fentanilul; curarizarea(prin folosirea unei substane paralizante), care permite relaxarea muscular necesar unei bune desfurri a interveniei chirurgicale.

Termenul de anestezie deriva de la cuvintele grecesti ana = fara si esthesis = sensibilitate sidefineste toate procesele care au ca obiectiv suprimarea, sensibilitatii dureroase. In cazul in care sensibilitatea dureroasa este abolita selectiv si alte senzatii nu sunt interceptate, utilizam termenul de analgezie.Starea de anestezie generala sau narcoza se obtine prin actiunea medicamentelor la nivelulsistemului nervos central: bolnavul nu percepe durerea si este inconstient. In afara de analgezie si hipnoza, narcoza trebuie sa realizeze si alte conditii necesare pentru efectuarea in bune conditii ainterventiei chirurgicale: relaxare musculara, indispensabile operatiilor intraabdominale siasigurarea homeostaziei, in cadrul careia protectia vegetativa, antisoc, ocupa un loc important.Dintre componentele patrulaterului anestezic, cele mai importante sunt analgezia siasigurarea homeostaziei. Hipnoza nu este obligatorie, putand fi inlocuita cu sedarea pacientului(vezi tehnica neuroleptanalgezieI), iar relaxarea se asigura dupa necesitati, in raport cu tipul sisediul operatiei.Anestezia generala afecteaza cele trei functii fundamentale ale sistemului nervos central:1. functia de veghe-somn;2. functia de memorie;3. functia afectiva.Reiese ca anestezia trebuie sa indeplineasca patru deziderate:1. Analgezia - cuparea durerii. Durerea este o perceptie superior, integrata, constientizata, astimulilor nociceptivi, cu functie de aparare, care, pe langa mecanismele de receptie si transmisieimplica si o mare incarcatura subiectiva si afectiva.2. Hipnoza, sedarea, deconectarea psihica -somnulanestezic prin care se protejeaza bolnavul din punct de vedere psihic, neparticipand la actele chimrgicale si la microclimatul stressant din bloculoperator.3. Relaxarea musculara - importanta pentru a asigura conditii optime de executie a interventiei side diminuare a reflexelor nociceptive din plaga.4. Mentinerea functiilor vitale (respiratie, circulatie, excretie, metabolismE) in limitelehomeostaziei. Reactia de efort sau de aparare a organismului fata de stimulii chirurgicali creeazamodificari importante: la nivelul sistemului neuro-vegetativ si endocrin, catecolaminic; la nivelul macro- si microcirculatiei cu fenomene de vasoconstrictie si perfuzie tisularadiminuata; la nivelul celular metabolic: ischemie, acidoza, blocaj ATP, distrugerea organitelor, intr-uncuvant - soc.Protectia antisoc si protectia vegetativa, in vederea profilaxiei socului operator, este un deziderat alanesteziei moderne alaturi de celelalte deziderate. Astfel, anestezia este un act terapeutic intensiv,care creeaza securitate maxima bolnavului chirurgical.Aceste deziderate se realizeaza cudrogurisi tehnica moderna sub monitorizarea pe toate functiile:respiratorie, gaze sanguine (oximetrie, capnografiE), circulatorie (TA, PVC, EKS), excretorie(diurezA), relaxarea musculara (electrostimulareA), etc.Respiratia in timpul anesteziei se asigura prin respiratie spontana, respiratie asistata (inspirulspontan este ajutat, prelungit manual sau mecaniC) sau respiratie controlata (respiratia bolnavuluieste preluata in intregime manual sau de respirator, cum e cazul cu bolnavul curarizaT).Circulatia este asigurata si sustinuta prin perfuzii cu solutii coloidale sau cristaloide pe una saudoua vene periferice sau centrale, pastrandu-se un echilibru intre pierderi si aport.Componentele anesteziei generale si in primul rand hipnoza, analgezia si relaxarea eraurealizate in trecut prin administrarea unui singur agent anestezic inhalator ca eterul dietilic,ciclopropanul sau cloroformul. Halotanul, un anestezic volatil halogenat, confera in plus protectievegetativa - antisoc.Tehnicile moderne de anestezie utilizeaza medicamente anestezice pentru fiecarecomponenta a anesteziei in parte si vorbim in acest caz de anestezie combinata, pe pivot deanestezic volatil sau intravenoasa.Mecanismul anesteziei generaleTeoriile narcozei. Exista mai multe teorii ale narcozei, mecanismul de producere fiind insuficientcunoscut. Se accepta o actiune a anestezicelor la nivel celular, cu alterarea reversibila a functiilor celulei.De fapt anestezicul intervine concomitent la cel putin 4 nivele din sistemul nervos central (SNC).In primul rand sunt afectate anumite zone din creier si maduva, intrucat cucertitudine,depresiarealizata nu este uniforma la intreg SNC.(L) La nivelul neuronului,anestezicele generale sunt in primul rand blocante ale sinapselor si mai putin ale axonilor. Insinapse, actiunea este atat pre- cat si postsinaptica (2), producand o reducere a timpului dedeschidere a canalelor ionice postsinaptice (deschise de voltaJ). Anestezicele generale nuactioneaza asupra neurotransmitatorilor. Ultimul nivel de actiune al anestezicului este nivelul subcelular, molecular, unde are loc interactiunea acestuia cu structurile membranelor celulara si subcelulara.Factorii fizico-chimici care conditioneaza dinamica anesieziei generale.Desi mecanismul narcozei nu este elucidat, se apreciaza ca instalarea acesteia este conditionata derealizarea unei anumite concentratii molare a anestezicului in tesutul cerebral. Aceasta esteconditionata de presiunea partiala a gazulul anestezic la acest nivel, dependenta de presiunea partiala a gazului anestezic in sangele care ajunge la creier si mai departe, de presiunea partiala agazului in alveola.Intr-un amestec gazos, presiunea partiala a uneia dintre componente este egala cu produsul dintreconcentratia partiala si presiunea atmosferica totala. Astfel, la presiunea atmosferica de 760mmHg, presiunea partiala a concentratiei de 1% halothan in aerul alveolar va fi de 7,6 mmHgconform formulei;Presiunea partiala a gazului in lichide ca sangele sau in alte tesuturi este egala cu presiunea partiala pe care o exercita gazul din amestecul gazos cu care lichidui sau tesutul se afla in echilibru.Presiunile partiale se echilibreaza dupa ce transferul moleculelor de gaz prin diferitele faze alecorpului se completeaza. Transferul de molecule de la o faza la alta (aparat de anestezie la plaman, plaman la sange, sange la tesuturi se face numai daca exista un gradient de presiune de la o faza la alta.Pregatirea pentru anestezie este foarte importanta din punc de vedere al pacientului.Acordul informat al pacientului se ia de ctre medicul anestezist n cadrul unei discuii care ia forma examenului preanestezic. Interviul preanestezic are roluri multiple dintre care cel mai important este pregtirea pacientului pentru anestezie att din punct de vedere fizic ct i din punct de vedere psihologic. Se adaug la acesta informaiile obinute prin examenul fizic al pacientului i cele obinute prin anamnez n ceea ce privete antecedentele medicale, cele chirurgicale i anestezice, antecedentele alergice i antecedentele transfuzionale.Toate informatiile sunt importante Antecedentele medicale ale pacientului sunt extrem de importante pentru anestezist datorit faptului ca l orienteaz n direcia managementului bolilor cronice pe parcursul anesteziei. Fiecare tip de boal (neurologic, cardiac, pulmonar, hepatic sau renal) necesit o abordare specific cu meninerea sau obinerea compensrii acesteia nc nainte de intervenia chirurgical. Interviul preanestezic are menirea de a evidenia informaiile privitoare la stadiul bolii i medicaia pe care o ia pacientul la domiciliu. De exemplu, o parte din medicaia pentru hipertensiunea arterial sau boala ischemic cardiac se administreaz inclusiv n ziua interveniei chirurgicale; anticoagulantul pe de alt parte, se oprete nainte de operaie cu cteva zile pentru a reduce riscul de sngerare. Aceste indicaii pe care le face anestezistul fac parte din pregtirea preanestezic/preoperatorie a pacientului. Antecedentele chirurgicale i anestezice ale pacientului sunt de asemenea importante pentru cunoaterea istoricului chirurgical al pacientului (de exemplu, o alt intervenie chirurgical pe abdomen poate ridica suspiciunea unui sindrom aderenial care poate face intervenia actual mai dificil) iar experiena unei alte anestezii poate indica gradul de complian a pacientului la tehnica anestezic. Eventualele probleme ale pacientului la o anestezie anterioar, general sau loco-regional, va orienta medicul anestezist spre anestezia cea mai potrivit pentru pacient i pentru intervenia chirurgical la care acesta este supus. Antecedentele alergice trebuiesc n mod imperativ cunoscute avnd n vedere condiiile actuale de mediu care predispun din ce n ce mai mult la alergii pornind de la aerul pe care l respirm (praf, polen, particule provenite de la diveri produsi de degradare industrial), alimentele pe care le ingerm (conservanii alimentari, alimente cu potenial alergogen), cosmeticele pe care le folosim i pn la diverse medicamente. Alergia se poate dezvolta sub forma sa cea mai uoar urticaria pn la formele cele mai severe ocul anafilactic. Abordarea intra-anestezica a unei reacii alergice este prompt i salvatoare de via, ceea ce implic i explic necesitatea cunoaterii acestora nainte de anestezie Antecedentele transfuzionale. Obligativitatea cunoaterii grupului sangvin i Rh-ului pacientului deriv din aprecierea riscului de sngerare pe care l comport intervenia chirurgical care poate determina, n anumite condiii, instabilitate hemodinamic marcat intra-anestezic, a crei management presupune transfuzia. Pacientul trebuie s-i cunoasc grupul sangvin i Rh-ul (dac acesta a fost determinat anterior) i s tie de asemenea s declare dac a mai primit snge sau produi de snge i dac au existat reacii transfuzionale.Obinerea acestor informaii n cadrul examenului preanestezic se realizeaz prin crearea unei relaii medic-pacient bazat pe sinceritate din partea pacientului i pe ncredere reciproc.Posibile probleme n recoltarea informaiilor pot s apar la pacientul care nu este capabil s ofere el nsui datele necesare (pacientul pediatric, pacientul n com sau cu afazie, pacientul cu retard mental etc.), moment n care este implicat familia care cunoate cel mai bine toate tarele acestuia i medicaia cronic de la domiciliu, inclusiv modul cum este autoadministrat aceasta (zilnic, intermitent sau noncompliant).Riscurile anesteziei i reducerea lorn cadrul examenului preanestezic se identific i riscurile la care este supus (sau nu) pacientul: riscul operator, riscul anestezic, riscul de aspiraie gastric, riscul de ischemie perioperatorie, riscul de agravare a bolii de fond, riscul trombembolic, riscul de sngerare, riscul infecios, toate judecate n context de tip de intervenie chirurgical (urgen/programat), de tip de anestezie (general/loco-regional) i de stadiul bolii asociate (compensat/decompensat).Pregatirea preanestezic/preoperatorie este fcut n aa fel nct toate aceste riscuri s fie reduse la minimum prin anumite gesturi terapeutice sau diagnostice: premedicaia cu rol n anxioliz; postul alimentar preanestezic reducerea riscului de aspiraie gastric; obinerea compensrii bolii de baz cu sau fr efectuarea unor investigaii suplimentare; evitarea perioadelor de ischemie perioperatorie etc.n concluzie, discuia condus de medic cu pacientul, cu oferirea rspunsurilor la ntrebrile pacientului, pe lng toate sanciunile terapeutice i diagnostice necesare pentru scderea riscurilor, reprezint primul pas pentru obinerea unei bune pregtiri preanestezice/preoperatorii.