Anestezicele Generale Si Locale

12
ANESTEZICELE GENERALE ( AG ) - AG sau narcoticele sunt substante care provoaca deprimarea functiilor SNC, manifestata, pentru dozele terapeutice, prin somn, analgezie, suprimarea reflexelor viscerale si relaxarea musculaturii striate. - analgezia consta in lipsa receptionarii durerii si in blocarea reactiilor motorii si vegetative la stimulii durerosi; apare diminuarea activitatii reflexe si relaxarea musculaturii striate, necesare pentru efectuarea interventiilor chirurgicale. - Dupa modul de administrare, AG pot fi inhalatorii si intravenoase ANESTEZICELE VOLATILE: HALOTAN, METOXIFLURAN, ENFLURAN, ISOFLURAN, ETERUL DIETILIC. HALOTANUL - este o hidrocarbura halogenata, fluorata, lichid volatil, neinflamabil, neexplozibil. - Potenta mare, toxicitate relativ mica, induce somnul anestezic superficial in citeva minute, fara fenomene neplacute. - Analgezie slaba, relaxare musculara incompleta, fapt care impune asocierea lui cu substante care completeaza efectele lui (opiacee, curarizante, protoxid de azot). - Reflexele laringiene si faringiene sunt deprimate precoce, ceea ce usureaza intubatia. - Reflexele viscerale sunt , in parte, pastrate. - Pentru evitarea reflexelor cardioinhibitorii se injecteaza atropina. - In timpul anesteziei, pupila ramine miotica, iar miscarile oculare sunt slabe. - Deprima respiratia, efectul progreseaza cu cresterea dozei; reactivitatea centrului respirator la bioxidul de carbon scade treptat. - Nu are efect iritant respirator, nu creste secretiile traheo- bronsice, nu produce bronhospasm. - Scade presiunea arteriala, produce bradicardie, micsoreaza forta contractila a miocardului si debitul-bataie, reduce rezistanta periferica totala.

description

Anestezicele locale si generale

Transcript of Anestezicele Generale Si Locale

Page 1: Anestezicele Generale Si Locale

ANESTEZICELE GENERALE ( AG )- AG sau narcoticele sunt substante care provoaca deprimarea functiilor SNC, manifestata, pentru dozele terapeutice, prin somn, analgezie, suprimarea reflexelor viscerale si relaxarea musculaturii striate.- analgezia consta in lipsa receptionarii durerii si in blocarea reactiilor motorii si vegetative la stimulii durerosi; apare diminuarea activitatii reflexe si relaxarea musculaturii striate, necesare pentru efectuarea interventiilor chirurgicale.- Dupa modul de administrare, AG pot fi inhalatorii si intravenoase

ANESTEZICELE VOLATILE: HALOTAN, METOXIFLURAN, ENFLURAN, ISOFLURAN, ETERUL DIETILIC.

HALOTANUL- este o hidrocarbura halogenata, fluorata, lichid volatil, neinflamabil, neexplozibil.- Potenta mare, toxicitate relativ mica, induce somnul anestezic superficial in citeva minute, fara fenomene neplacute.- Analgezie slaba, relaxare musculara incompleta, fapt care impune asocierea lui cu substante care completeaza efectele lui (opiacee, curarizante, protoxid de azot).- Reflexele laringiene si faringiene sunt deprimate precoce, ceea ce usureaza intubatia.- Reflexele viscerale sunt , in parte, pastrate.- Pentru evitarea reflexelor cardioinhibitorii se injecteaza atropina.- In timpul anesteziei, pupila ramine miotica, iar miscarile oculare sunt slabe.- Deprima respiratia, efectul progreseaza cu cresterea dozei; reactivitatea centrului respirator la bioxidul de carbon scade treptat.- Nu are efect iritant respirator, nu creste secretiile traheo-bronsice, nu produce bronhospasm.- Scade presiunea arteriala, produce bradicardie, micsoreaza forta contractila a miocardului si debitul-bataie, reduce rezistanta periferica totala.- Determina dilatarea vaselor cerebrale, cu cresterea presiunii lichidului cefalorahidian.- Datorita vasodilatatiei periferice, se pierde caldura, deci pot aparea frisoane.- Sensibilizeaza miocardul ventricular la actiunea aritmogena a catecolaminelor.revenirea din anestezie este relativ rapida, functiile mintale ramin deprimate citeva ore.- Trezirea din anestezie este, de obicei, placuta, dar pot apare varsaturi, cefalee, frison.- Epurarea se face pe cale respiratorie.- Poate provoca rareori icter si necroza hepatica; un alt accident rar este hipertermia maligna (crestere marcata a temperaturii, insotita de rigiditate musculara), care poate sa evolueze letal.

METOXIFLURANUL- eter halogenat- anestezic foarte activ, inductie de lunga durata, fapt care determina injectarea initiala de tiopental.- Analgezia este buna, dar relaxarea musculara necesara apare dupa doze destul de mari, de aceea se recomanda asocierea curarizantelor.- Deprimarea respiratorie este mai marcata decit pentru halotan.- Efectul hipotensiv este mai slab.- Revenirea din anestezie se face lent, pentru ca, fiind liposolubil, se acumuleaza in tesutul adipos.

Page 2: Anestezicele Generale Si Locale

- Este nefrotoxic.

ENFLURAN- eter halogenat neinflamabil.- Se aseamana ca efect cu halotanul, producind in plus blocarea neuromusculara.- Determina inductie rapida, cu excitatie minima.- Revenirea din anestezie este rapida.- Poate produce deprimare respiratorie si cresterea secretiilor traheo-bronsice, ca si deprimare cardiovasculara proportionala cu doza.- Ca efect nedorit, poate determina excitatie motorie, chiar convulsii.- Nu este hepatotoxic.

ISOFLURAN- este un izomer al enfluranului, cu potenta mai mica.- Nu deprima miocardul si nu il sensibilizeaza la actiunea catecolaminelor- Determina vasodilatatie, cu scaderea progresiva a tensiunii arteriale.- Nu este nefro- sau hepatotoxic.- Are inductie si revenire rapide.

ETERUL DIETILIC - este un lichid cu miros intepator, iritant, ceea ce face inhalarea neplacuta.- Putin toxic, dar putin folosit, pentru ca are potenta relativ mica, inductia si revenirea din anestezie sunt lente si neplacute.- Este iritant, produce hipersecretie traheo-bronsica, greturi, varsaturi, produce stimulare adrenergica, cu suprasolicitare cardiaca consecutiva.

ANESTEZICELE GAZOASE : PROTOXID DE AZOT, CICLOPROPANUL.

PROTOXIDUL DE AZOT (OXIDUL NITROS)- gaz anestezic neinflamabil, neexplozibil, cu potenta mica si cu efect rapid.- Produce analgezie rapida si marcata, inductia si revenirea din anestezie fiind rapide.- Relaxarea musculara este destul de buna, la nevoie se pot asocia curarizante.- Deprimare respiratorie slaba, nu irita mucoasa traheo-bronsica.- Actiune deprimanta miocardica directa, produce stimulare simpatica tranzitorie.- La trezire apar frecvent manifestari digestive.

CICLOPROPANUL- gaz anestezic putin toxic, rar folosit- poate genera aritmii, prin stimularea cordului.- La trezire apar frecvent manifestari digestive.- Uneori, determina hipotensiune arteriala.- Este explozibil.

ANESTEZICELE GENERALE INTRAVENOASE- sunt barbiturice cu durata foarte scurta de actiune sau substante chimice cu structuri chimice variate.- Produc anestezie superficiala, cu inductie rapida, fara fenomene neplacute.

Page 3: Anestezicele Generale Si Locale

- Se folosesc pentru inducerea anesteziei sau pentru realizarea unei deprimari SNC, care se completeaza prin analgezie, neuroleptice, curarizante sau anetezice generale inhalatorii, in analgezia echilibrata.

BARBITURICE- au efecte de scurta durata, usor controlabile.- Au liposolubilitate buna, cele mai multe sunt saruri de sodiu sine solubile in apa- Induc rapid – 10 – 30 secunde – o stare de somn anestezic superficial, nu produc analgezie initiala.- Relaxare musculara slaba si trecatoare.- Trezire rapida, fara fenomene secundare.- Pot creste reflexivitatea laringiana si traheo-bronsica, fiind necesara atropinizarea prealabila.- Deprima reflexele respiratorii, proportional cu doza.- Traverseaza placenta.- Deprima substanta reticulata a trunchiuluicerebral, prin facilitarea si prelungirea raspunsului la GABA.- Se fixeaza pe proteinele plasmatice, se distribuie rapid in tesuturi.- Sunt epurate prin metabolizare hepatica.- Pot fi folosite ca anestezice unice in interventii de scurta durata si pentru controlul unor stari convulsive.- Se folosesc pentru inducerea anesteziei, care se continua cu un anestezic inhalator.- Reactii adverse: deprimare respiratorie si circulatorie, laringospasm, iritatia endovenei.- Contraindicatii: alergie la barbiturice, astm grav, porfirie, afectiuni cardiovasculare severe, hipotensiune arteriala, soc, insuficienta hepatica si renala.- TIOPENTALUL SODIC, METOHEXITAL, HEXOBARBITALUL SODIC.

ALTE ANESTEZICE INTRAVENOASE- structuri chimice diferite, dar toate produc deprimare centrala.- BENZODIAZEPINELE – deprimare centrala instalata lent, de intensitate mai mica decit la barbiturice. Perioada preanestezica este lunga, de obicei insotita de amnezie. Deprimarea centrale se datoreste facilitarii actiunii GABA la nivelul receptorilor specifici, cu marirea frecventei deschiderii canalelor de clor, hiperpolarizare si inhibitie postsinaptica. Sunt folosite pentru sedarea intraoperatorie. Pentru grabirea revenirii din deprimarea centrala, se administreaza un antagonist (flumazenil). Reprezentanti: DIAZEPAM, MIDAZOLAM, LORAZEPAM.- KETAMINA – dupa injectarea parenterala, apare rapid pierderea cunostintei, cu analgezie marcata. Trezirea se face in 10 – 15 minute de la injectare, dar analgezia se mentine circa 40 minute. Bolnavul poate ramine amnezic citeva ore. La trezire, pot apare manifestari digestive, tulburari psihice. Produce anestezia disociativa (desprinderea de mediu, somn superficial, analgezie marcata).Indicata ca anestezic unic pentru interventii de scurta durata, care nu necesita relaxare musculara. Poate fi utilizata pentru inducerea anesteziei.- Altele: PROPANIDID, ETOMIDAT, PROPOFOL, DROPERIDOL – FENTANYL.

Page 4: Anestezicele Generale Si Locale

ANESTEZICE LOCALE ( AL )

- prin acţiunea locală asupra formaţiunilor nervoase, determină pierderea reversibilă a senzaţiei dureroase, delimitat, corespunzător locului aplicării, consecutiv impiedicării temporale a procesului de excitaţie-conducere.- Permit intervenţii chirurgicale mici, de scurtă durată şi manevre endoscopice- Utile pentru calmarea unor dureri localizate, ca şi pentru blocada nervoasă în unele afecţiuni medicale.- Nu influenţeaza starea de conştienţă, nici funcţiile vitale.- Acţioneaza în principal asupra elementelor nervoase: neuroni şi fibre nervoase.- Pierderea sensibilităţii locale este rezultatul interferarii procesului de exctaţie-conducere, ca urmare a diminuării permeabilităţii membranelor neuronale sau nervoase la ionii de sodiu cu stabilizarea membranei, urmată de creşterea pragului de excitabilitate, impiedicarea depolarizării respectiv a potenţialului de acţiune propagat şi, în final, blocarea impulsului nervos.- Mecanismul molecular al acestor efecte este corelat cu structura chimică generală a AL.- AL conţin în structură un rest aromatic şi o grupare amino, separate printr-o catenă de legatură, restul aromatic conferind lipofilia AL şi determinând capacitatea de legare de proteine, deci potenţa şi durata efectului anestezic, iar restul aminic este hidrofil.- După natura catenei de legatură a celor două resturi, AL pot fi amide sau esteri.- După locul de administrare, anestezia locală poate fi: de suprafaţă (de contact), prin infiltraţie, de conducere (regională).- AL se absorb proporţional cu concentraţia soluţiilor folosite şi cu vascularizaţia locală.- Se distribuie în ţesuturile bogat vascularizate (creier, plamâni, ficat, miocard, rinichi), de unde sunt redistribuite spre ţesutul adipos şi muscular.- Străbat uşor bariera hematoencefalică şi placenta.- Sunt, în general, metabolizate hepatic, o mică parte se elimină nemodificată prin rinichi.- In doze obişnuite, nu produc efecte sistemice semnificative, fenomenele toxice apar la doze mari, în aplicare locală sau după administrare parenterală. Fenomenele toxice sunt: senzaţie de frig, amorţeală periorală şi a limbii, presiune frontală, stimulare iniţiala SNC, cu nelinişte, excitaţie psihomotorie, tremor, confuzie, delir, convulsii, apoi deprimare SNC, cu somnolenţă, incoordonare motorie, pierderea conştienţei, comă cu deprimare respiratorie. În doze mari, deprimă miocardul, scad debitul circulator şi dilată arteriolele cu hipotensiune arterială consecutivă. Unele (lidocaina) au proprietăţi antiaritmice. - Compuşii cu structură esterică pot să determine relativ frecvent reacţii alergice (prurit, erupţii urticariene, dispnee, crize astmatice, chiar şoc anafilactic). AL amidice pot determina hipertermie malignă.- AL folosite în prezent sunt produşi de sinteză, clasificaţi dupa potenţă în: compuşi cu potenţă mare şi acţiune prelungită - bupivacaina, tetracaina -, cu potenţă şi durată de acţiune medie -lidocaina, mepivacaina, potenţă mică şi durată scurtă- procaina, clorprocaina

ANESTEZICE LOCALE CU STRUCTURĂ AMIDICĂ- au potenţă mare sau mijlocie şi durata de acţiune lungă sau medie, riscul de reacţii secundare alergice este relativ mic.- LIDOCAINA (XILINA) – substanţă amidică, solubilă la pH-ul fiziologic. Realizează anestezie locală rapidă, de durată medie. Se poate folosi în toate tipurile de anestezie locală. Asocierea cu adrenalina îi prelungeşte efectul. Administrată parenteral, are proprietăţi antiaritmice.Reacţii adverse: somnolenţă, ameţeli, în doze mari, toate efectele secundare descrise anterior.

Page 5: Anestezicele Generale Si Locale

Contraindicată la alergici, în caz de insuficienţă cardiacă sau tulburari de conducere atrioventriculară.- MEPIVACAINA, BUPIVACAINA

ANESTEZICE LOCALE CU STRUCTURĂ ESTERICĂ- au potenţă redusă şi acţiune în general scurtă.- PROCAINA – anestezia locală se instalează lent, se poate folosi în orice tip de anestezie locală, adrenalina îi prelungeşte efectul.- Are efecte sistemice multiple: analgezie, paralizia ganaglionilor vegetativi şi blocada colinergică periferică, favorizarea efectelor de tip simpatic, deprimarea miocardului şi proprietăţi antiaritmice, scăderea presiunii arteriale. Poate calma durerile postoperatorii sau arsurile (iv), de asemenea, poate fi administrată pe aceeaşi cale în diferite alte stări dureroase: cefalee, migrenă, dureri canceroase, sau pentru combaterea unor tulburări circulatorii. Administrată intramuscular, poate avea efecte favorabile la persoanele vârstnice - GEROVITAL, ASLAVITAL. Fenomenele toxice sunt acelea menţionate pentru AL. - BENZOCAINA – mai potentă decât procaina - COCAINA – determină anestezie însoţită de vasoconstricţie. Se utilizează local în ORL şi stomatologie. Nu se injectează pentru că produce vasoconstricţie locală cu ischemie marcată şi are toxicitate sistemică mare. Face parte din grupa stupefiantelor. Poate să determine intoxicaţie acuta (nelinişte, confuzie mintală, delir, tahipnee, HTA, tahicardie, hipertermie, convulsii, urmate de deprimarea SNC, cu colaps şi stop respirator; fenomenele se tratează cu diazepam sau barbiturice intravenos, oxigen) şi intoxicaţie cronică, cocainomania (dependenţa psihică este puternică, toleranţa şi dependenţa fizică sunt mai slabe; fenomenele sunt asemanatoare abuzului de amfetamine). Cocaina se autoadministrează de obicei prin prizare nazală, apar tulburări psihice, midriază, leziuni de sept nazal, datorate vasoconstricţiei excesive. Sindromul de abstinenţă este moderat (oboseală, depresie, hiperfagie). Tratamentul constă în întreruperea bruscă a administrării sub supraveghere medicală, dar recuperarea este tranzitorie, datorită dependenţi psihice puternice.

ANALEPTICELE RESPIRATORII SI STRICNINA- sunt excitante ale SNC, capabile să stimuleze respiraţia.- Se utilizează limitat, având indice terapeutic mic şi efect de scurtă durată.- DOXAPRAMUL – stimulează respiraţia prin excitare directă a centrilor bulbari şi reflex prin excitarea chemoceptorilor carotidieni. Este util în insuficienţa respiratorie cronică, cu hipoxie şi hipercapnie, se poate folosi pentru reanimare după anestezia generală. Este contraindicat în epilepsie, administrat cu prudenţă în HTA severă, în cazul acccidentelor cardio-vasculare acute.- NIKETAMIDA, PENTETRAZOL – utilizate mai ales experimental.- STRICNINA – determină hiperexcitabilitate reflexă şi crize convulsive tonice declanşate de excitaţie. Efectul stimulant se declanşează prin îndepărtarea controlului inhibitor al diferitelor sisteme neuronale la nivelul creierului şi măduvei. Antagonizează competitiv acţionarea unor receptori specifici de către glicină, mediator inhibitor postsinaptic în SNC. Utilizare limitată, sub formă de tinctură amară pentru creşterea apetitului. Se mai poate utiliza în enurezis nocturn.

Page 6: Anestezicele Generale Si Locale

DEPRIMANTE MOTORII CENTRALE- actioneaza asupra formatiunilor centrale ce comanda, coordoneaza sau integreaza activitatea motorie. Ele cuprind medicamente antiepileptice, antiparkinsoniene si miorelaxante.

Page 7: Anestezicele Generale Si Locale

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie„Nicolae Testemiţanu”

CATEDRA Farmacologie si

FARMACOLOGIE CLINICA

Şeful catedrei: Membru corespondent al Academiei de Stiinte din Moldova - Ghicavîi Victor

Conducătorul grupei: Turcan Lucia

ReferatLa tema:”Anestezicele locale si generale”

A efectuat: Antoci Corina

Grupa: S 1204

Chisinau 2015

Page 8: Anestezicele Generale Si Locale