Anatomia gleznei Proiect.doc

5/27/2018 Anatomia gleznei Proiect.doc

1/41

Anatomia gleznei

Introducere

Articulatia gleznei este ca o balama. Dar este mult mai mult decat o simpla

balama,gleznaeste formata din mai multe structuri importante. Modelul unic al gleznei face

articulatia foarte stabila. Articulatia trebuie sa fie stabila pentru a sustine greutatea corporala de

1,5 ori cand persoana merge si de opt ori cand persoana alearga. Functionarea normala a gleznei

este necesara pentru un mers usor si fara efort. Muschii, tendoanele si ligamentelecare sprijina

articulatia gleznei functioneaza impreuna pentru a propulsa corpul. Conditiile care tulbura

functionarea normala a gleznei pot face dificila desfasurarea lor fara durere sau alte probleme.

Anatomie Se mai numeste si articulatia talocrurala, participand oasele gambei si talusul. Privita

anterior

are aspectul unei chei englezeformata din extremitatile inferioare ale tibiei si fibulei ce

se muleaza pe o suprafata situata pe fata posterioara a astragalului ( trohleea talusului ).

Privita din profil se observa ca cele doua suprafete articulare au o forma cilindrica

(superior un cilindru gol, inferior un cilindru plin). Aceste suprafete sunt acoperite de

cartilaj.

Corespondenta dintre suprafetele articulare este destul de precisa

! trohleea talusului este prelungita lateral de cele doua fetisoare maleolare ce se vor

articula cu cele doua maleole.

!in partea interna (tibiala) suprafetele sunt aproape verticale.

! in partea externa (fibulara) suprafetele sunt mai curbate, oblice si coboara mai jos.

"in punct de vedere al formei osoase singurele miscari posibile se realizeaza spre

anterior si posterior si sunt flexia plantara si dorsala. #a acest nivel aceste miscari sunt cele

mai importante pentru piciorul privit ca intreg. Axa miscarilor trece prin cele doua

maleole.

$n ceea ce priveste stabilitatea osoasa, pentru flexia dorsala glezna prezinta o

stabilitate crescuta% pentru flexia plantara este mai putin stabila. Pentru contracararea

acestei

1
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/entorsa-de-glezna_1618http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/entorsa-de-glezna_1618http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/entorsa-de-glezna_1618http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645


2/41

instabilitati exista ligamente si muschi stabilizatori in timpul flexiei dorsale active.

Articulatia este intarita mai ales prin ligamente laterale. "ispozitia lor este relativ

simetrica, de fiecare parte de la nivelul maleolei pleaca & fascicule ligamentare, coborand

spre

oasele tarsului.

! #igamentul colateral extern ! fasciculele anterior si posterior se termina la nivelul

astragalului pe care il leaga direct de oasele gambei% fasciculul mijlociu se termina pe

calcaneu, antrnandu!l in miscarile de la nivelul gleznei.

!"igamentul colateral intern ! cele & fascicule sunt dispuse in doua plane

! un plan superficial ce contine un fascicul ce se termina pe scafoid, ligamentul

glenoidian si sustenaculum tali

! un plan profund ce contine un fascicul anterior ce se termina pe astragal si un

fascicul posterior ce se termina posterior de astragal.

$n ceea ce priveste stabilitatea articulatiei gleznei datorita ligamentelor, tensiunea

ligamentelor variaza in functie de pozitia gleznei%

! in flexie dorsala fasciculele posterioare sunt tensionate, cele anterioare destinse%

! in flexie plantara situatia este inversa, si ansamblul osos, asa cum s!a aratat anterior,

este mai stabil. 'asciculele anterioare sunt solicitate mai ales extern, existand o tendinta

puternica la supinatie. "e fapt acest ligament este cel mai frecvent lezat in entorsele gleznei.Stabilitatea gleznei este completata de jocul actiunilor musculare care intrevin in

miscarile active ale gleznei.

Articulatia gleznei este alcatuita din epifiza distala a tibiei, epifiza distala a peroneulu#maleola

peroniera$ si talus. %tabilitatea gleznei se datoreaza atat conformatiei osoase cat si structurilor

ligamentare ce formeaza capsula articulara. &'ista ( grupe de ligamente) 1$ ligamentele

sindesmotice, *$ ligamentele colaterale laterale, ($ ligamentele colaterale mediale. "igamentele

sindesmotice sunt alcatuite de ligamentul tibiofibular anterior inferior, ligamentul tibiofibular

posterior si ligamentul interosos. "igamentele colaterale laterale includ ligamentul talofibular

anterior, ligamentul calcaneofibular si talofibular posterior. "igamentul deltoid ofera stabilitate in

partea mediala a gleznei. Acesta este compus din fibre superficiale ce posrnesc de la ni+elul

maleolei tibiale si se insera pe na+icular, pe colul talusului, pe sustentaculum tali si pe tuberculul

*


3/41

talar posteromedial. Dintre acestea ligamnetul tibiocalcanean este cel mai puternic. Fibrele

profunde sunt considerate principalele stabilizatoare ale fetei mediale a gleznei.

Oasele si articulatiile

Articulatia gleznei este formata din cone'iunea a trei oase)

-sul gleznei poarta numele de talusfata superioara a talusului se potri+este intrun locas format din capetele inferioare aletibieisi

fibulei #osul subtire al gambei$

fata inferioara a talusului sta pe osul calcaiului numitcalcaneu./alusulfunctionaza ca o balama

in locasul sau pentru a permite piciorului sa se miste in sus #dorsifle'ie$ si in jos #fle'ie

plantara$.

(
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tibie_5150http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tibie_5150http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/calcaneu_3007http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/calcaneu_3007http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/talus_6620http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/talus_6620http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tibie_5150http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/calcaneu_3007http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/talus_6620


4/41

"ucratorii in lemn si artizanii sunt familiarizati cu modul de functionare al acestei articulatii.

&i folosesc o constructie similara pentru a crea structuri stabile. &ste folosita de rutina pentru

realizarea unor obiecte robuste, cum ar fi mobila sau constructii. 0n interiorul articulatiei, oasele

sunt acoperite cu un material alunecos numit cartilaj articular. Acesta este un material care

permite oaselor sa se miste usor unul pe langa altul in orice articulatiea corpului. rosimea

cartilajului este de apro'imati+ 2,3 cm in majoritatea articulatiilor care suporta greutati, cum ar fi

glezna, soldulsau genunchiul. &ste suficient de moale pentru a permite absorbtia socurilor si

destul de puternic pentru a rezista toata +iata, atata timp cat nu este lezat.

Ligamentele si tendoanele

"igamentele sunt tesuturi moi care leaga oasele intre ele. Acestea sunt asemanatoare tendoanelor,

doar ca acestea din urma unesc muschii de oase."igamentele si tendoanelesunt structuri formate

din fibre mici dintrun material numit colagen. Fibrele de colagen sunt unite intre ele pentru a

forma o structura asemanatoare unei franghii. "igamentele si tendoanele au marimi diferite, si la

fel ca franghia, sunt formate din multe fibre de dimensiuni mici. Cu cat ligamentul sau tendonul

este mai gros cu atat acesta este mai puternic.

"igamentele de ambele parti ale gleznei ajuta la mentinerea oaselor impreuna. /rei ligamente

realizeaza ligamentul lateral comple', pe partea laterala a gleznei, la distanta cea mai mare fata

de cealalta glezna #lateral inseamna mai departe decat centrul corpului$. Acestea includ

ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular si ligamentul talofibular posterior. 4nligament gros, numit ligamentul deltoid sustine glezna medial #pe fata cea mai apropiata de

cealalta glezna$.

"igamentele sustin, de asemeni, capatul inferior al gambei unde se formeaza balamaua

gleznei. Aceasta serie de ligamente sustin sindesmoza #sinartroza$ gleznei, o portiune a gleznei

unde capatul inferior al fibulei se uneste cu tibia. Cele trei ligamente principale sustin aceasta

zona. "igamentul care trece prin fata gleznei si leaga tibia de fibula este numit ligament

tibiofibular anteroinferior. "igamentul fibular posterior are insertiile pe fata posterioara a tibiei si

a fibulei. Aceste ligamente includ ligamentul tibiofibular inferoposterior si ligamentul trans+ers.

"igamentul interosos se gaseste intre tibie si fibula #interosos inseamana intre oase$. "igamentul

interosos reprezinta tesutul conjuncti+care uneste tibia si fibula pe intreaga lungime a acestora,

de la genunchi pana la glezna.

"igamentele care inconjoara glezna ajuta la formarea capsulei articulare. - capsula articulara
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/articulatie_2866http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-membrelor-inferioare/anatomia-soldului_5845http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colagen_716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tibie_5150http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/articulatie_2866http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-membrelor-inferioare/anatomia-soldului_5845http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colagen_716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tibie_5150http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280


5/41

este un sac impermeabil care se formeaza in jurul oricarei articulatii. &ste formata din ligamentele

din jurul articulatiei si din tesutul moale aflat intre ligamentele, care umple spatiile lasate de

acestea si formeaza un sac.

Articulatia gleznei, este sustinuta, de asemeni, de tendoanele din jur. /endonul Achileeste cel

mai important tendon pentru mers, alergat si sarit. %e ataseaza de muschii gambei si apoi de

calcaneu, mergand pana la ni+elul degetelor. /endonul tibial posterior ataseaza unul dintre

muschii mici ai gambei de fata inferioara a piciorului. Acest tendon ajuta la sprijinirea arcului si

permite intoarcerea piciorului spre interior. /endonul tibial anterior permite ridicarea piciorului.

Clasificare

Fracturile gleznei pot fi clasificate prin descrierea leziunii si anume prin localizarea liniei de

fractura la ni+elul maleolei peroniere, maleolei tibiale sau maleolei posterioare. 0n cazulinteresarii a mai mult de 1 maleola, acestea se numesc bimaleolare sau trimaleolare. Descrierea

leziunilor ar trebui sa includa starea partilor moi, si anume echimoze, edeme sau flictene la

ni+elul gleznei.

Clasificarea "auge6ansen imparte fracturile gleznei in functie de mecanismul de producere.

Acesta a demonstrat ca majoritatea fracturilor maleolare pot fi reproduse prin pozitionarea

piciorului in una din * pozitii si aplicarea unor forte de deformare in una din cele ( directii.

7entru o pozitie si o directie a fortei de actiune cunoscute, sec+enta structurilor lezate pe masura

ce forta creste este similara. /ipul fracturii ce rezulta depinde de * factori) 1$ pozitia piciorului)

supinatie sau pronatie, *$ directia fortei de deformare) rotatie e'terna, adductie sau abductie.

Astfel se pot obser+a mecanisme) supinatieadductie, supinatierotatie e'terna, pronatie

abductie si pronatie rotatie e'terna.

5
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/afectiuni-ale-tendonului-lui-achile_1616http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/afectiuni-ale-tendonului-lui-achile_1616


6/41

Clasificarea 8eber imparte fracturile gleznei in functie de localizarea liniei de fractura a

peroneului. Astfel in tipul A fractura se afla distal de sindesmoza tibiofibulara, in tipul 9 fractura

se afla la ni+elul sindesmozei, in tipul C fractura se afla pro'imal de sindesmoza.

Diagnostic

Deobicei aceste fracturi apar ca rezultat a unor accidente sporti+e sau alunecarii. &'amenul clinictrebuie sa includa inspectia gleznei si e+identierea unei posibile lu'atii, e'aminarea gleznei din

punct de +edere neuro+ascular. "eziunile partilor moi pot include edem local, echimoze si

flictene.

3


7/41

ipuri de orteze ale articulatiei gleznei

rteze pentru glezna!picior

!fi'e

!mobile

rteza de glezn* +alleo riStep

52%: este destinat; e'clusi+ utiliz;rii in tratamentul ortetic al gleznei. &a este conceput; pentru a

fi aplicat; numai pe piele intact;.

1.* 0ndica


8/41

afec


9/41

@


10/41

rteza de glezana -S& +alleo Sprint

&ste un tip nou de orteza care prezinta cate+a caracteristici mecanice e'ceptionale, incluzand

imbunatatiri speciale ale e'oscheletului din plastic care sunt integrate direct in orteza. Datorita

constructiei sale, Malleo %print seadapteaza e'celent conditiilor anatomice ale gleznei, iar atunci

cand este potri+ita si inchisa corespunzator,restrictioneaza miscarea piciorului oferind astfel un

support stabil. 7entru mai mult confort sa folosit o imbracaminte interioara dintrun material

special, %pace/e' .

&ste indicat; n)

instabilitatea ligamentelor

tratamentul postoperati+ sau posttraumatic dup; ruptura ligamentelor

12


11/41

11


12/41

/. Aplica0ii

7rodusul 52%( Malleo %print pentru glezn; poate fi folosit doar pentru ortezarea membrelor

inferioare.

1. $ndica0ii 2i efecte

"igamente sl;bite, postoperatorii cauzate de rupturi de ligamente, contorsiuni ale gleznei =i

pentru tratarea traditional;, func


13/41

0nainte de fiecare folosire inspectati cu grija e+entuala prezenta a partilor uzate sau deteriorate.

Hu utilizati proteza daca o curea, sau orice alta componenta e uzata e'cesi+ sau rupta. %ireturile

pot fi inlocuite la cerere. %palati orteza cu apa si un sapun delicat. "asati orteza sa se usuce la aer.

rteza de glezna 17'/ 8eel elief rthosis

7rodusul *:F12 6eel elief -rthosis, conceput de Dr. %ettner> MInch , poate fi folosit doar

pentru ortezarea membrelor inferioare.

$ndica0ii 2i 'unc0ii/ratamentul temporar functional al fracturilorl unilaterale si blaterale ale calcaneului,

indifferent de tipul fracturii si cursul tratamentului initial. 0ndicatiile speciale trebuie oferite de

medic. &liberarea greutatii ce pune presiune asupra calcaneului se realizeaza prin sustinerea

arcului longitudinal din partea posterioara a metatarsianului 5 #baza$.-rteza permite o miscare

aproape naturala o piciorului afectat. 7ermiterea miscarii reduce la minim simptomele atrofierii,

cum ar fi demineralizarea oaselor si contractiile musculotendinoase. 7ompa functionala

musculara a membrului inferior poate de asemenea contribui la profila'ia trombozei.

1(


14/41

1


15/41

ratament 2i Plan erapeutic#indifferent de tipul fracturii si conceptul de tratament$

Dupa mic=orarea umfl;turii> scoaterea copcilor, ortezei)

A :a pana in a 1*a zi) %ustinerea greutatii totale fara carja

%aptamana a a) primul control radiologic #articulatia talocrurala laterala, calcaneu, articulatia

talocrurala sub greutatea totala> radiografie 6almgrimsson$

%aptamana a 3a) prima pernita pentru presiune

%aptamana a :a ) al *lea control radiologic

A *a pernita pentru presiune

15


16/41

%aptamana a 12a) a (a pernita pentru presiune

%aptamana a 11a) %canarea piciorului si pregatirea pantofilor ortopedici in 53 zile %aptamana a

1*a) Concluziile tratamentului #0nter+alele de timp mentionate sunt indicate de 9 4nfallJliniJ,

Duisburg, ermania si sunt calculate de la data accidentului$

&. +*rimi

-rteza este disponibila in ( marimi, pt calcaiul stang si drept, si este selectata in functie de

marimea piciorului.

3. Construc0ia

-rteza 6eel elief este confectionata din materialul thermoplastic /hermo"KnL C6 522

#6D7&$. Forma in+elisului #shell$ ofera suport dorsal gambei si arcului longitudinal permitand

pozitionarea fara suspensie a calcaneului in orteza.

7artea arcului longitudinal, facuta dupa forma piciorului, si partea compensatoare ofera supportplantar piciorului. 7ozitia piciorului in orteza e doar cu 1 cm mai sus decat piciorul contralateral.

Din acest moti+ nu este necesara construirea unei inaltari in pantoful contralateral. 7entru a

facilita controlul medical si circulatia aerului, orteza are o deschizatura in zona din spatele

calcaiului. %etul de pernite pentru calcai #$, care include o pernita plantara #a$ si pernite pentru

presiune #b$ este folosit in conformitate cu planul therapeutic si ajuta la inaltarea treptata a

calcaneuluii. 7iciorul este protejat de curelele ce se inchid prin metoda hooJloop #:$ si in+elisul

pentru partea anterioara a piciorului #5$.Metoda de inchidere a in+elsului, prin fermoar, face ca orteza sa se aplice cu usurinta, si de

asemenea protejeaza degetele. 0n plus, pernitele pentru glezna #3$ facute din 7edilin pot fi lipite

pentru a fi la acelasi ni+el cu partea cea mai lata a gleznei. Capsele #?$ oferite sunt folosite pentru

a prinde curelele de tip hooJ loop #:$ de orteza. 7entru a asigura mersull in siguranta fara

pantof, talpa antiderapaj trebuie atasata la baza ortezei. 7ernita #12$ este facuta din spuma

polietilenica fle'ibila si joaca rolul unei captuseli partiale a

in+elisului ortezei.

-. Ajustarea si aplicarea ortezei

7entru a pozitiona correct partea aferenta plantara in orteza, glisatio inainte si inapoi sub

picior#fig. *$, Dupa ce orteza a fost ajustata pentru pacient, aceasta parte trebuie lipita. 0ntroduceti

partea rigida a piesei in locul indicat si lipiti folosind 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJDrKing ubber

Cement. Oerificati orteza cu partea lipita cand pacientul este asezat #fig. ($.

13


17/41

Oerificati latimile M" pe membrul inferior si talpa interioara #fig. $. -rteza 6eel elief poate fi

adaptata anatomiei fiecarui indi+id prin modelare termica #fig. 5$. & recomandata folosirea

pistolului cu aer cald ?53&*.

Dupa ajustarea lungimii, o potri+ire initiala trebuie facuta cat timp pacientul suporta greutate.

%trecurati un creion sau un deget in deschizatura ortezei aferenta calcaiului pentru a +erifica

remitenta suportului greutatii. Daca e ne+oie, largiti orificiul cu ajutorul unui glaspapir.

7entru a obtine o ridicare mai pronuntata a arcului longitudinal, inserati piesa compensatorK #($.

7ozitionati pernita aferenta plantara in zona calcaiului, indepartati folia protectoare a benzii

adezi+e, si apoi lipiti pernita. 7ernita plantara trebuie sa fie in intotdeauna in contact cu calcaiul

pernitele pentru presiune +or fi introduse sub pernita plantara mai tarziu #fig. 3$. Marcati

lungimea partii anterioare a piciorului #fig.

:$.Marcati curbele indi+iduale ale gleznei. Modificari substantiale pot fi obtinute prin polizare#?@P: %anding Drum, ?@P@ Conical %anding Drum$.

7rodusele mai sus mentionate +or fi folosite pentru netezirea marginilor. 0dentificati si marcati

punctele de atasare a curelor si legatile de orteza folosind niturile furnizate #fig. 11$. -data

orteza aplicata ajustati protectia zonei anterioare a piciorului cu ajutorul sitemului de inchidere pe

baza de fermoar. Asigurati+a ca degetele au sufficient spatiu #fig. 1*$.

Marcati si taiati zonele de surplus din jurul talpii. Apro'imati+ 1215 mm din latimea

indoita sunt sificienti pentru lipirea protectiei de talpa ortezei #fig. 1($. Aplicati produsul 3(3H@-tto 9ocJ NuicJ DrKing rubber cement pe partile ce +or fi lipite si lasati sa se usuce la aer o

perioada, dupa care lipiptile. 7olizati orice deni+elare pentru a obtine o suprafata lina, ce +a fi

atasata talpii interioare #fig. 1$. Materialul de protectie poate fi modelat termic intro anumita

masura. Daca se formeaza puncte de presiune asupra degetelor, modificari usoare sunt posibile

folosind pistolul cu aer cald la :2C>1?3F. 7otri+iti pernitele pentru glezna, aplicati produsul

3(3H@ -tto 9ocJ NuicJDrKing ubber Cement pe partile ce trebuie lipite, lasati sa se usuce la

aer o perioada, dupa care lipitile. 7ernitele de glezna sunt mai usor de adaptat formei ortezei

daca se

foloseste pistolul cu aer cald pentru incalzire #fig. 15$.

Marcati marginile talpii interioare, aplicati produsul 3(3H@ -tto 9ocJ NuicJDrKing ubber

Cement pe partile ce trebuie lipite, lasati sa se usuce la aer o perioada, dupa care lipitile #fig. 13$.

1?


18/41

Daca e necesar, talpica #12$ poate fi lipita de orteza) inlaturati folia protectoare de pep e

membrane adezi+a si lipiti talpica la locul ei. 7entru a aplica orteza desfaceti curelele si

fermoarul. 7uneti pacientul sa incalte orteza #fig. 1?$. /rageti fermoarul si inchideti curele

asigurandu+a ca isi pastreaza in mod egal elasticitatea #fig. 1:$.

AtentieG /oate produsele de sprijin si ortezele aplicate prea strans pe suprafata corpului pot

rezulta in puncte de presiune locala si, in unele cazuri chiar a ingreuna circulatia +aselor

sang+ine adiacente si ner+ii.

5. Contraindica0ii

AtentieG 0n cazul urmatoarelor tablouri clinice, folosiea si aplicarea acestui tip de produs este

indicata doar dupa consultarea medicului)

1. Afectiuni ale pielii> rani ale partilor corpului ortezate, in special in cazul simptomelor

inflamatorii. %e aplica si in cazul cicatricelor proeminente inflamate, inrosite si care emanacaldura e'cesi+a la atingere.

*. Afectiuni ale sistemului limfatic, de asemenea inflamatii ale tesutului moale ce nu intra in

contact cu orteza.

(. /ulburari senzoriale ale membrului inferior.

rteza de glezn* +alleo Sensa -S-

9tilizare

-rteza de glezn; Malleo %ensa 52%5 se utilizeaz; e'clusi+ sunt

1:


19/41

destinate e'clusi+ utiliz;rii n tratamentul ortetic al zonei piciorglezn;

$ndica0ie 2i efect

7entru func


20/41

$ndica0ii

tratament conser+ati+e al fracturilor de ligamente calcaneofibular si talofibular anterior la

ni+elul gleznei protejare postoperati+a in urma repararii sau reconstructiei de ligamente.

4fecte

pozitioneaza piciorul in pronatie si dorsifle'ie moderata

restrictia dimamica limiteaza continuu fle'ia plantara si supinatia limiteaza rotatia

Caracteristici)

stabilitatea dorsomediala

/. Aplica0ie

-rteza functionala pentru glezna 52%1 DKna AnJle este conceputa e'clusi+ pentru tratarea

lu'atiilor la ni+elul gleznei si a rupturilor ligamentului lateral, colateral.

1. $ndica0ii 2i func0ii

"u'atiile acute si rupturile ligamentului lateral colateral. Medicul este cel care face

indicatiile. -rteza DKna AnJle aseaza piciorul intro pronatie si dorsifle'ie moderata. 7iedica

*2


21/41

functionala limiteaza fle'ia si supinatia plantara, dar pastreaza libertatea miscarii in pronatie si

dorsifle'ie. 7ozitionarea ortezei, prin cureaua functionala ajuta la destinderea ligamentului

talofibular anterion. "iniile de echilibru #/rimlines$ si curelele sunt pozitionate astfel incat sa lase

zona periferica a gleznei libera, e+itand punctele de presiune, fiind astfel posibila aplicareaortezei

imediat dupa leziune. Comprese calde sau reci pot fi folosite cu orteza e'istenta. Aceasta are

initial rol imobilizator post chirurgical, pentru primele * saptamani. Apoi, dupa aprobarea

medicului, orteza poate fi purtata # cu incaltaminte$ in timpul acti+itatilor ce presupun sustinerea

greutatii. -rteza DKna AnJle trebuie purtata in general pentru stabilitate, atat ziua, cat si noaptea

timp de 3 saptamani si este scoasa doar in timpul spalarii. 7rodusul e rezistet la apa si e usor de

curatat si ingrijit.

Construc0ie 2i materiale

-rteza functionala pentru glezna 52%1 este confectionata din polipropilena si este disponibila

pentru testare imediata. - curea elastica traseaza median piciorul din marginea laterala spre

gamba si peste partea superioara a piciorului.

estarea, aplicarea 2i livrarea ortezei

Aplicati orteza dupa cum urmeaza) Asezati piciorul in carcasa de plastic impingand calcaiul

pana in capat. /rageti cureaua cu inchidere hooJloop dinspre partea interioara a piciorului

deasupra partii superioare, peste indicatorul e'terior din plastic, apoi strangeti cureaua astfel incat

calcaiul de+ine suficient de comod. /rageti cureaua cu inchidere hooJloop peste orificiul din

plastic si strangetio. Fi'ati cureaua de partea anterioara a piciorului. 0ntindeti usor cureaua

elastica functionala si inchidetio.

Atentie


22/41

Daca se e'ercita presiune asupra gleznei sau pielii, pernitele furnizate cu orteza pot fi lipite

de curele. Daca e ne+oie, proprietatile de anti derapare pot fi obtinute prin atasarea cauciucului

inclus de talpa ortezei. 7entru asta, curatati zona de aderenta cu un glaspapir cu granulatie fina si

atasati cauciucul antiderapant cu banda adezi+a dubla inclusa. 7entru a asigura eficienta ortezei,

aceasta trebuie purtata strans pe picior. 7e langa

aplicarea corecta si controalele regulate, cooperarea pacientului are un rol deosebit de

important.-rteza trebuie purtata dupa cum a fost prescrisa. 7entru ca orteza e rezistenta la apa,

aceasta poate fi purtata in timpul spalarii. &ste foarte important ca pacientul sa inteleaga

importanta restrictiilor dinamice #motorii$. Fisa pacientului #33D(3$ este disponibila pentru mai

multe detalii in acest sens.

4fecte Secundare

Aten0ievang et al (1?)au descoperit rata de re+izuire cu proteza necimentata %/A i

cimentat /7 protez; pentru a fi comparabil cu alte rapoarte, dar signifantlK mai mari decEt

ratele de re+izuire, cu inlocuire totala a genunchiului i /A. Anchetatorii au raportat date

**


23/41

pri+ind utilizarea /A, iar rata de re+izuire n populaia Hor+egiei pe o perioad; de 1* ani,

folosind registrul nor+egian de artroplastie. Au e'istat *5? de nlocuiri glezna primare, dintre care

(* erau proteze cimentate /7 i *1* din care au fost cimentate proteze %/A. /otal; de 5 ani

i 12 ani supra+ieuirea a fost de :@S i respecti+ ?3S. Anchetatorii au raportat c;

supra+ieuirea proteza a fost la fel de protez; necimentate %/A i cimentat /7

proteza. Autorii au gasit nici o influen; semnificati+; de +Erst;, se', tip de proteze, diagnostic,

sau an de funcionare cu pri+ire la riscul de re+izuire. 0ncidenta nlocuitori glezna din cauza

osteoartritei, dar nu din cauza artrita inflamatorie, a crescut dea lungul anilor.

8enricson et al (1?$ a constatat ca ratele de re+izuire similare cu proteza %/A de la o

analiz; a suedez Artroplastie egistrul. Autorii au constatat ca rata generala de supra+ietuire la 5

ani a fost de 2,?: #@5S C0) 2.?2.:*$. 7entru ( chirurgi care au introdus majoritatea gleznelor

%/A, ratele de supra+ietuire au de+enit semnificati+ mai mare dup; primele (2 decazuri. Cercetatori au descoperit ca pacientii mai tineri au a+ut un risc mai mare de re+izuire, n

timp ce cu nici o +ariaie n risc de re+izuire de se' sau de diagnostic. Autorii au ajuns la

concluzia c; supra+ieuirea protezei %/A Tnu este comparabil; cu cea de la old sau de

genunchi.T

@alderrabano et al (13)a raportat rezultatele pe termen mediu, de 3: /A cu proteza

%/A, care s; ateste c; au ntElnit mai multe complicaii i poteniale probleme decEt raportate

anterior. Cele 35 de pacieni au fost e+aluai clinic i radiologic, dup; o medie de (,?ani. Aproape jum;tate dintre subieci #3S$ au continuat s; aib; dureri. Formarea periarticular

osos hipertrofic; a fost +azut in aproape *>( #3(S, * de subiecti$, asociat; cu o sc;dere a

dorsifle'ion i fle'ie plantara. /rei pacieni au prezentat o liz; osoas; balon pe partea

tibial;.Complet o treime din subiecti necesare inter+entii chirurgicale suplimentare de termen

intermediar de urmarire) @ glezne a+ut o inter+entie chirurgicala de re+izuire din cauza unor

probleme cu componentele i 1 glezne au a+ut operaiuni secundare sau suplimentare.

+carve: et al (13)a gasit nici diferente semnificati+e in ratele de fractura maleolar;

dup; /AA cu %/A sau de perspicacitate proteze, cele dou; proteze glezna cele mai comune

utilizate n %tatele 4nite ale Americii. 0n+estigatorii au declarat c; nlocuirea protetic; a glezna

este asociat cu numeroase complicatii, inclusi+ fracturi maleolar;. Anchetatorii retroacti+

comparat primul *2 %/A cu primele *5 de perspicacitate artroplastiilor totale de glezna

efectuate de * chirurgi. Bn grupul de AgilitK, 5 fracturi a a+ut loc, tot intraoperatorie. 7atru

*(


24/41

implicat maleola medial i un implicat maleolei laterale. /oate fracturile au fost stabilite ca

stabilitate implant a fost compromis;. 0n grupul %/A, au e'istat fracturi. Dou; laterale

maleolelor fracturat intraoperatorie i sau fi'at. Dou; fracturi maleolelor medial a a+ut loc post

operatorie si au fost tratati nonoperatorie. A e'istat o pseudartroz; medial maleolar; n fiecare

grup. 0ncidena fracturilor maleolar; a fost de *2S n fiecare grup, comparabile cu rezultatele

raportate n literatur; de specialitate.

Benedetti et al (17$, a declarat c; cele mai multe studii clinice de gudron raportat

e+alu;ri bazate pe scoruri tradiionale clinice sau analize radiographical. Doar cEte+a studii au

folosit instrumente moderne de analiza funcional; cantitati+; n timpul e'ecut;rii acti+it;ilor de

zi cu zi. %copul acestui studiu a fost de a utiliza analiza mersului pentru a compara performana

funcional; de pacienti care au suferit /A fa; de o populaie de control. - analiza

retrospecti+a a fost efectuat de la 12 de pacienti consecuti+e, care au suferit /A meniscalbearing.&+alu;ri clinice i funcionale au fost efectuate la o medie de urmarire de ( luni, cu un

sistem modificat Mazur notare i analiza mersului de statoftheart. &+aluarea

analiza mersului a /A, pe termen mediu, folloRup au a+ut rezultate satisf;c;toare pentru toi

pacienii, cu recuperarea adec+at; a -M.

Deoarece literatura de specialitate raporteaz; rezultate nesatisf;c;toare pe termen lung, este

important s; se e+alueze acesti pacienti pe o perioada mai lunga de urmarire. Autorii au

concluzionat ca acest studiu a aratat ca /A dat satisf;c;toare, dar nu restante, rezultatefuncionale generale la aproape ( ani de folloRup. Aceste rezultate de analiz; mers sublinia

importana integr;rii m;sur;tori n+i+o cu e+alu;rile clinice standard de pacienti care au suferit

/A n timp ce efectua acti+itatile de zi cu zi. Aceste rezultate au subliniat, de asemenea,

importana e+alu;rii rezultatul funcional de /Aa lungul timpului.

Bntrun studiu de cazserie, Haal et al #*22@$ a e+aluat presi postoperatorie participarea la

acti+it;i de recreere de 121 de pacienti de sport i de la o medie de (,? ani de la /AA.Hi+elurile

de acti+itate au fost determinate cu utilizarea de la 4ni+ersitatea din California la "os Angeles

#4C"A$, scara de acti+itate. 0nternational acti+itate fizic; Chestionarul #07AN$ a fost folosit;

pentru a cuantifica ni+elul de acti+itate fizic; obinuit; i pentru a calcula procentul de pacienti

care ndeplinesc orient;rile actuale pri+ind acti+itatea fizic; menite s; mbun;t;easc;

s;n;tatea. %corul retropiciorului A-FA% a fost folosit ca masura rezultatul clinic. adiografiile

au fost studiate pentru tibial i radiolucencies /alar, precum i orice asociere ntre

*


25/41

radiolucencies, ni+elurile de acti+itate, precum i participarea sport a fost determinat;. 7re

operatorie, 3*,S dintre pacienti au fost acti+i n sport, 33,(S au fost acti+e dup; o inter+enie

chirurgical; #p U 2,53$.

7acientii au fost acti+e n (,2 V > 1,: diferite sporturi i acti+it;i de recreere de pre

operatorie i n (,2 V > 1.3 acti+it;i dup; o inter+enie chirurgical; #p U 1,2$. Frec+ena de

sport a r;mas neschimbat;, cu *,2 V > 1.3 sedinte pe saptamana inainte de /AA i *,( V > 1,?

sedinte pe saptamana dupa operatie #p U 2,1@$. Bn general, pacientii au fost acti+i n sport i de

recreere de (,@ V > (.: or; pe s;pt;mEn; de preoperatorie, iar pentru ,? V > (.@ or; pe

s;pt;mEn; de la operaie #p U 2,1$. Cele mai frec+ente discipline dup; /AA au fost de not,

ciclism, i de formare de fitness > greutate. %aizeci si cinci la suta dintre pacienti au declarat ca

inter+entia chirurgicala a mbun;t;it capacitatea lor de sport. Hi+elurile de acti+itate 4C"A

crescut semnificati+ de la ,( V > *.* 3.* V > 1,3 #p W2,221$ rezultate A-FA% asemeneambun;t;it n mod semnificati+ de la 5,5 V > 13.3 :.( V > 1(,( #p W2,221$. 7acientii care

sufera de osteoartrita glezna posttraumatic au fost mai puin mulumii de inter+entii

chirurgicale decat cei cu osteoartrita glezna primar sau inflamatorii. 4n total de ?@S dintre

pacienti intalnit liniile directoare actuale pentru acti+itatea fizic; menite s; mbun;t;easc;

s;n;tatea n funcie de i7AN. Hici participarea sport, nici ni+elurile de acti+itate a fost asociat cu

prezena radiolucencies periprotetice. Autorii au concluzionat ca *>( din pacienti au fost acti+i n

sport, dup; /AA #dar nu diferit de prechirurgie$, iar majoritatea pacienilor ntElnit actualerecomand;rile de acti+itate fizic; menite s; mbun;t;easc; s;n;tatea. ezultatul clinic

determinat prin scorurile A-FA% i satisfacia pacientului au fost fa+prable. Autorii au declarat

c; studiul de fa; au descoperit nici o asociere intre participare sport, creterea ni+elului de

acti+itate fizic;, i apariia de periprotetice radiolucencies (.? ani dup; /AA. Cu toate acestea,

aceste rezultate trebuie s; fie confirmat; dup; mai mult de urmarire, n special de acei pacienti

care participa cu regularitate la sporturi cu impact mai mare.

arantana i asociaii (1/)a remarcat c; glezna artroplastie este tot mai mult utilizate

pentru a trata artrita glezna a+ansat. 7roteze anterioare au dat modalitate de a implanturilor a

doua generaie, pe care acesti cercetatori sunt acumularea de date pe termen mediu. Xarantana et

al #*212$ a re+izuit retrospecti+ 5 de pacieni #5* glezne$, care au a+ut /A primar folosind

proteza %/A, n scopul de a e+alua urmas. Minime de urm;rire a fost de 32 luni #inter+al de 32

pEn; la 112 luni$. ezultatele clinice au fost determinate utilizEnd scorul A-FA%. Acesti

*5


26/41

cercetatori au determinat rata de sl;bire radiographical i complicaii nregistrate i ne+oia de

inter+entii chirurgicale suplimentare. %upra+ieuire a fost de @2S #@5S C0) ?3.: @5.5$, la 5 ani,

iar :S #@5S C0) 3:.@ @*.*$, la opt ani. ase din 5* glezne #11S$ au a+ut re+izuire component;

i * au fost con+ertite n fuziune. Media scorului postoperatorie A-FA% a fost de ?:. ata de

complicatie a fost de *1S. 0nter+entii chirurgicale ulterioare, cu e'cepia re+izuire component, a

fost efectuat n @ din 5* #1?S$ de glezne.

Bntrun studiu finantat de produc;tor, %altzman et al #*22@$ a raportat rezultatele de (

cohorte separate de pacienti) un grup de pacienti %/A i un grup de control de pacienti glezna

de fuziune #grupurile de studiu pi+ot$ i un alt grup de %/A totalul de pacienti glezna #grupul

de acces Continuare$ a c;rui inter+enie chirurgical; a fost efectuat; dup; finalizarea inscriere in

studiul pi+ot. Designul studiului pi+ot a fost un studiu de noninferioritate, folosind glezna

fuziune ca de control. A fost folosit un design multicentrat nonrandomizat, cu controale defuziune concurente. Au fost raportate Constatarile initiale perioperati+e de pEn; la * de luni

dupa o inter+entie chirurgicala. 7entru un pacient s; fie considerat; un succes global, toate din

urm;toarele criterii necesare pentru a fi ndeplinite) #i$ o mbun;t;ire de 2 puncte n total,

9uechel7appas #97$, scor glezna, eecuri #ii$ nici un dispoziti+, re+izii, sau mut;ri, #iii$ succesul

radiographical, i #i+$ nu prezint; complicaii. Bn studiul pi+ot, au fost efectuate 15: de inlocuire

a gleznei i 33 de proceduri de artrodeza, mai mult de 1>5 din studiului pi+ot subiecte glezna de

fuziune nu au date complete la * luni de urmarire. Bn continuare %tudiul de acces, sau efectuat: artroplastii de glezn;, din care 13 au fost la minimum * luni postchirurgie la momentul

nchiderii bazei de date. Dintre acesti pacienti accesul continuu, *5S nu au a+ut un set complet

de date la scar; 97, i 1>( nu au a+ut un set complet de date de siguran; la finalul folloRup.

Hum;rul total de e+enimente ad+erse raportate la locul operati+e de * de luni de urmarire

n studiul pi+ot a fost mai frec+ente n grupul de artroplastie, comparati+ cu grupul de

fuziune. Complicatii majore si au ne+oie de inter+enii chirurgicale secundare au fost, de

asemenea, mai frec+ente n grupul 7i+otal artroplastie de studiu decEt grupul de glezna de

fuziune.

Desi nu a e'istat nici o diferenta semnificati+a in ratele de complicatii majore ntre studiu

pi+ot de grup artroplastie i grupul de acces continuare, au fost pe jum;tate la fel de multe

proceduri secundare efectuate n grupul de acces continuare, comparati+ cu grupul de artroplastie

pi+ot de studiu. Atunci cEnd au fost comparate grupurile de pi+ot, scorurile 97 de ameliorarea

*3


27/41

durerii, satisfacia pacientului, mersul pe jos i chiop;tEnd au fost echi+alente ntre fuziune i

de pacieni de schimb, urcatul scarilor a fost marginal mai bine #p U 2,$, n grupul de artroplastie

pi+ot, precum i alte scoruri 97 #deformare , funcia, n picioare, suport, precum i gama de

micare$ au fost mai mari pentru grupul de artroplastie pi+ot.

Autorii au concluzionat ca ipoteza de noninferioritate de glezna nlocuire a fost ndeplinit;

pentru toate domeniile de eficacitate e+aluate, cu toate acestea, noninferioritate de glezna

siguran; nlocuire nu a fost ntElnit cu analiza iniial;. Autorii a e'plicat ca un a+antaj major al

studiului a fost de design prospecti+, dar un deza+antaj a fost un design nonrandomizate, astfel

ca pacientii artroplastie i artrodeza au fost inrolati in centre diferite, iar grupurile au fost

oarecum diferite. - alt; sl;biciune a remarcat de c;tre autori este c; criteriile 97 utilizate ca

obiecti+ul primar nu este un instrument +alidat, astfel c; o schimbare semnificati+; clinic n

eficacitate, masurata prin criterii 97 este necunoscut. 97 atribuie la credit 15S pentru micareglezna, astfel, o protez; care menine sau restabilete micare este fa+orizat de scara peste

fuziune. Autorii subliniaza ca, dei o proporie mai mare de pacienti %/A #5:,5S$ decat

pacientii de fuziune #1,@S$ au fost considerate un succes bazat pe o schimbare de 2 de puncte

pe scara 97, nu ar trebui s; ncheie c; aceast; definete ade+;rat succes chirurgiei, ca proporie

la fel de ridicat de pacienti artroplastie i de fuziune #mai mare sau egal cu :5S$ au fost ntr

ade+;r mulumii i satisf;cui, i ndep;rtarea micare ca un criteriu de succes diminueaz;

diferenele obser+ate n ratele relati+e de eficacitate. Autorii au declarat c; este necesar; petermen lung folloRup pentru a stabili durabilitatea i longe+itatea funcional; a nlocuirii %/A

glezna n acest grup. Autorii a e'plicat c; efectele pe termen lung ale glezna nlocuire, inclusi+

beneficiile sustinut functionale, opiuni de re+izuire, i impactul asupra incidenta artritei

retropiciorului secundar, nu au fost e+aluate n acest studiu.

oivu et al (1D)a constatat c; ntre *22* i *22:, 1(2 de glezne consecuti+e au fost

nlocuite cu un hidro'iapatita #6A$ i titan6Aacoperite glezn; &+oluti+e %Kstem total; proteza

de glezna. adiografiile au fost analizate de doi obser+atori independeni. "eziunile osteolitice au

fost clasificate n funcie de m;rimea i localizarea lor, cu ca+it;i mai mare de 12 mm n

diametru considerate a fi TmarcatT. /omografia computerizata a fost efectuat; la toi pacienii cu

osteoliz; marcat; obser+at pe radiografii simple. "eziunile osteolitice au fost +;zute pe

radiografii la : #(?S$ i leziuni n *? #*1S$ glezne marcat. iscul de osteoliz; a fost g;sit a fi

(,1 #@5S C0) 1.35.@$ ori mai mare cu implanturi cu /i6A strat poros. Autorii au ajuns la

*?


28/41

concluzia c; trebuie a+ut grij; cu glezna artroplastie pEn; se tie mai multe despre moti+ele

pentru care aceste osteolKses se+ere.

Ealamanchili et al (1D$, a declarat c; /AA este un domeniu n e+oluie de ortopedie

moderne, care cEtig; interes rennoit dup; eecuri timpurii. Design de implant sa mbun;t;it cu

o mai bun; nelegere a biomecanicii comple'e ale gleznei. 7roteze moderne glezna format din (

componente, inclusi+ fie o polietilen; de rulment fi' sau mobil. Doar o mEn; de implanturi sunt

FDAeliminate pentru utilizare in %tatele 4nite, precum i e'periena cu unele dintre aceste

implanturi este limitat;. Dei este dificil de a atrage un consens din studiile limitate disponibile,

tendina a fost c;tre complicatii mai mici i eecuri decEt cu implanturi timpurii. De asemenea,

mai multe studii recente pretinde mai mers i funcia cu /AA. &chi+alena cu glezna artrodeza a

fost sugerat, dar nu a fost nc; do+edit; n mod concludent. Bn ciuda acestui entuziasm rennoit,

medicii ar trebui s; fie contieni de faptul c; nc; mai e'ist; complicaii i poate fide+astatoare, chiar n mEini cu e'perien;. Bn prezent, glezna artroplastie pare a fi o alternati+;

+iabil; la glezna artrodeza la pacieni selectai. &i, de asemenea remarcat c;, dei studiile recente

au fost promi;toare, e'ist; nc; o ne+oie pentru rezultatele date pe termen lung i studii clinice

randomizate controlate. olul final pentru glezna artroplastie a fost nc; s; fie definite.

Bonnin et al (1D$ a e+aluat funcie i a re+eni la sport dup; /AA. 4n total de 1?@ %alto

/AA #1?2 de pacieni$ au fost implantate intre 1@@? si *225. 4n chestionar autoadministrat,

inclusi+ 0ndicele Foot Function #FF0$ i piciorul i glezna Abilitatea Masurarea #FAAM$ a fosttrimis la toti pacientii. "a ultima folloRup, 3 au decedat, ** nu au fost disponibile pentru

e+aluare, i de 3 chestionare au fost incomplete. 4n total de 15 de chestionare au fost

disponibile. Oarsta medie a fost 32.@ ani si medie de urmarire a fost 5(.: luni. 7rincipalele

indicaii pentru /AA au osteoartrita, n 122 de cazuri si artrita reumatoida, n 2 de cazuri. Bn

ansamblu, 15,*S dintre pacieni a spus c; glezna lor operat a fost TnormalYY, 32,?ST aproape

normaleYY, *2S TanormalYY i ,1ST foarte anormalYY.

%corurile FF0 au fost 1(,? V > 1? de Tlimit;ri de acti+itateYY, (1,? V > *( deT dizabilitateYY

i 13,@ V > . 1@ pentru TdurereYY %corurile FAAM au fost de ?,@ V > 1: de acti+it;i de de +ia;

de zi cu zi i :,@ V > . *: pentru acti+it;i sporti+e pe o scala +izuala analogica #2 la 122, unde

122 este Tni+elul prepatologieYY$ ata medie a fost de ?2,* V > 1@,3 pentru acti+it;ile de zi cu zi

de +ia; i de 5(,? V > *: pentru acti+it;i sporti+e. "a pacientii cu osteoartrita, (: mers regulat

cu bicicleta, *1 efectua gimnastic; de agrement, 5: de not, 52 acas; gr;din;rit, *? de dans, i (

*:


29/41

drumeii. %apte pacienti practica regulat de tenis, @ schi crosscountrK, 1? schi alpin, i 3 circul;

n mod regulat mai mult de 522 m.

Autorii au concluzionat ca aceste constatari au aratat ca /AA mbun;t;it calitatea +ieii

i c; ntoarcerea la acti+it;i de agrement Ras posibil, n general, dar re+enirea la un impact sport

rar a fost posibil. Acesta a fost un studiu cu rezultate pe termen mediu i apro'imati+ *2S dintre

pacieni nu au fost disponibile pentru e+aluare, care ar fi putut p;rtinitoare rezultatele.

+an den 6eu+el si colegii sai #*212$ au declarat c; articulaia gleznei are caracteristici unice

anatomice, biomecanice i cartilaginoase structurale care permit comun pentru a rezista

solicit;rilor mecanice foarte mari i tulpini dea lungul anilor. -rice modific;ri minore la oricare

dintre aceste caracteristici predispun comun a osteoartritei. 0nlocuire totala glezna e+olueaz; ca o

alternati+; la glezna artrodeza pentru tratamentul in stadiu terminal osteoartritei glezna. Modele

initiale implant de la nceputul anilor 1@?2 au a+ut eec inacceptabil de mare i ratele decomplicatie. Ca urmare, muli chirurgi ortopedice au limitat utilizarea de /A n fa+oarea glezna

artrodeza. %tudii de urm;rire pe termen lung, urm;toarele glezna arthrodesis prezint; riscuri de a

dez+olta osteoartrita comune adiacente. Astfel, de cercetare spre o glezna nlocuire de succes

continu;. Modele mai noi i studii de rezultat pe termen lung au rennoit interesul pentru

inlocuire in comun glezna.

Popel;a et al (1/$ au prezentat e'periena lor cu glezna %Kstem e+oluti+; #A&%$ protez;

i a atras atenia asupra unor neajunsuri ale acestui tratament chirurgical. Din septembrie *22(pEn; n iunie *22:, 51 de A&% artroplastii de glezn;, sau efectuat la 51 de pacienti #(( femei i

1: b;rbai$. Oarsta lor medie la momentul inter+entiei chirurgicale a fost de 5(.: ani. Cel mai

tanar pacient a fost de *( i cel mai +echi a fost de :: de ani. 0ndicatia de operatie a fost

poliartrita reumatoida n 12, artrita primar n 3, i artrita glezna posttraumatic la (5 de

pacieni. %ubiectii au fost e+aluate n *22:, i de folloRup a +ariat de la luni la 5 ani. %ubiecii

au fost e'aminate pentru glezna mobilitate i dureri articulare. adiografiile au fost e'aminate

pentru semne poteniale ale sl;birii componente. ezultatele prezentate aici au fost cele pe

termen scurt. %corul de preoperatorie A-FA% de ((,? a crescut la :*.( puncte de post

operatorie.

-Mul a fost n medie de *2 de grade de fle'ie plantara i de la 5 la 12 grade de

dorsifle'ie. 4n total de (5 de pacieni #3:,?S$ au fost libere de durere, 11 #*1,5S$ au prezentat

durere uoar; n timp ce mersul pe jos, iar 5 #@,:S$ pacieni au raportat durere mai intens; n

*@


30/41

comun tratat. Complicaiile intraoperati+e a inclus o fractura de maleola medial n * #(,@S$

pacieni tratai ulterior cu osteosintez; urub. 7ostoperatorie, ? #1(,?S$ de pacieni au prezentat

+indecarea lenta a pl;gii operatorii. 4n pacient a a+ut dislocare a stratului de polietilen; la ( luni

dupa inter+entia chirurgicala. Chirurgie de re+izuire a fost efectuat; n ? #1(,?S$ pacieni. Doi

pacienti care sufera de dureri de cretere n jurul +alorii de maleola medial suferit re+izuirea i

ndep;rtarea ossifications. 4n pacient a dez+oltat necroz; a talusului la 1 an dupa inter+entia

chirurgicala. &a a suferit de e'tracie a protezei si glezna artrodez; cu un cui de blocare retrograd

introdus prin c;lcEi. 4n efect osos mare care rezult; din cauza de e'tracie a talusului necrotic a

fost reparat folosind gref; osoas;. /rei #5,:S$ pacieni au dez+oltat instabilitate postoperatorie a

glezna care a necesitat o inter+enie chirurgical; de re+izuire. adiografiile de nc; ( #5,:S$

pacienti au aratat chisturi osoase si semne de tibial componente rela'are. Dintre acestea, un

pacient a suferit re+izia chirurgical; cu nlocuirea c;ptuelii polietilen;. Carii au fost eliberai dingranulom induse de uzur; polietilen; moloz, i a umplut cu gref; osoas; din creasta

iliac;. Autorii au declarat c; /A este o procedur; chirurgical; complicat;, care poate duce la

di+erse probleme tehnice si complicatii. Acestea sunt in+ers proporionale cu e'perienta

chirurgului, aa cum se arat;, de asemenea, de datele din literatur;. &i au ajuns la concluzia ca

durata de +iata a unui /A depinde, mult mai mult decEt n alte inlocuiri in comun, pe o tehnica

de implantare corect; i indicarea corect;.

+organ et al (1/)a prezentat rezultatele la (: de pacienti consecuti+e, care au a+ut /Afolosind proteza A&% cu un minim de folloRup de patru ani. Durere si functia au fost e+aluate

folosind scorul A-FA% i regulat standardizate anteroposterior i sau obinut radiografiile de

susinere a greut;ii laterale. %atisfactia pacientului si complicatii au fost inregistrate si

supra+ieuirea implanturilor a fost demonstrat prin metoda XaplanMeier. 7erioada medie de

urmarire a fost de 5?.: luni #inter+al de ::2$. ata de supra+ietuire cumulat la 3 ani a fost de

@,?S #@5S C0) :2.( @:.?$. Oaloarea medie scorul total A-FA% a fost de ::,1 #inter+al de 5(

122$. %corul mediu pentru durerea a fost de (5,: #inter+al de la *2 la 2$. Pece pacienti au

prezentat cu margineanc;rcare din care @ au a+ut inter+entii chirurgicale corecti+e. Dou;

gleznele au fost re+izuite, 1 la o artrodeza iar cel;lalt pentru a nlocui componentei tibiale.Hou;

pacieni au prezentat do+ezi radiologice de osteoliz;. &i au a+ut simptome minime non

progresi+e si inter+entii chirurgicale suplimentare care nu a fost realizat. Cu toate acestea,

preocup;rile legate de osteoliz; a dus la implantul fiind retras; de c;tre produc;tor. ezultatele

(2


31/41

pe termen mediu ale nlocuire glezna A&% sunt satisf;c;toare, cu satisfactie mare pacientului, dar

rata de osteoliz; este de o anumit; ngrijorare. 9eneficiul pe termen lung al acestei proceduri a

fost nc; s; fie stabilit;.O revizuire de ctre Agenia canadian pentru Droguri i Tehnologiei n

Sntate (Cimon i Cunningham, 2008 a concluzionat c !rezultatele de inlocuire totala glezna

au "o#t compara$ile i, n unele cazuri, #uperioare celor de glezna artrodeza% Cu toate ace#tea,

ma&oritatea autorilor declarat c $ine de calitate, #tudiile comparative #unt nece#are pentru a

con"irma concluziile lor% !

Slobogean et al (1/$ a constatat mbun;t;iri egale n +alori de stat de sanatate, sau utilit;i

raportate de c;tre un grup multicentru de subieci cu stadiu terminal artrita glezna tratai cu

artrodeza gleznei sau /AA. 4n total de 12? de subieci cu stadiu terminal artrita glezna au fost

inrolati intrun multicentru de studiu de cohorta prospecti+. /oti subiectii au primit fie glezna

arthrodesis sau /AA. 7articipantii completat de baz; %F(3 e+alu;ri rezultat preoperatorie i la1 an folloRup. Calitate pe baz; de preferin; +ieii a fost e+aluat; utilizEnd +alori de stat de

s;n;tate #6%Os$, deri+ate din %F(3 #transformarea %F3D$.

Anchetatorii au raportat o medie similar; de baz; %F3D +aloarea st;rii de s;n;tate pentru

grupul de /AA i grupul artrodeza. De baz; medie Z %D %F3D +aloarea st;rii de s;n;tate pentru

grupul de /AA a fost de 2,3? #@5S C0) 2.3 2.3@$ i 2,33 #@5S C0) .3( 2.3:$ pentru grupul de

artrodeza. "a 1 an de urmarire, media a raportat +aloarea st;rii de s;n;tate a fost echi+alent

pentru grupul /AA i grupul artrodeza. Oaloarea medie a st;rii de s;n;tate a fost de 2,?( #@5S

C0) 2.?12.?3$ pentru grupul de /AA i 2,?( #@5S C0) 2.?22.?3$ pentru grupul de artrodeza

glezn;. Autorii au remarcat faptul ca aceste rezultate urm;rire de 1 an se apropie de +arsta si

normele populaie potri+ire de gen pentru %tatele 4nite ale Americii. Autorii au remarcat faptul

ca aceste +alori de stat de sanatate slab corelat cu +arsta, cu toate acestea, au fost constatate

diferene semnificati+e ntre se'e. Autorii au concluzionat ca aceste date demonstreaz;

mbun;t;irea calit;iipreferin; pe baz; de +ia; urm;toarele atat artroplastia de glezna sau

artrodeza.

ougoulais et al #*212$ a raportat cu pri+ire la rezultatele de o analiza sistematica do+ezi dediferite tipuri de artroplastii de glezn; #%/A, perspicacitate, 9uechel7appas, 6integra, %alto,

/HX i mobilitate$.

ougoulias et al (1/)a afirmat c; /AA ofera o alternati+a la artrodeza de management

de artrita glezna. Aceste cercetatorii au efectuat o cautare sistematica literatura de specialitate de

studii de raportare cu pri+ire la rezultatul de /AA. Acestea au inclus studii peerre+izuite de

(1


32/41

raportare la cel puin *2 de /AA cu implanturi utilizate in prezent, cu un minim de folloRup de

* ani. Coleman Metodologia %corul a fost utilizat pentru a e+alua calitatea studiilor. Au fost

incluse un total de 1( de studii de ni+el 0O de raportare general; bun; calitate pe 1125 /AA #*(

de perspicacitate, ( %/A, 15( 9uechel7appas, 15* 60H/&A ##$$, @: %alto, ?2 /HX, 5

Mobilitate$. Durere rezidual; a fost frec+ent; #inter+al de la *?S la 32S$, Complicaiile pl;gilor

superficiale au ap;rut la 2S pEn; la 1,?S, infeciile profunde au ap;rut la 2S la ,3S din

glezne, i funcia glezna mbun;t;it dup; /AA. ata globala de esec a fost de apro'imati+ 12S

la 5 ani, cu o gam; larg; #2S la (*S$ ntre centre diferite.

Autorii analizei probelor sistematic #ougoulais et al, *212$ a constatat c; Tsuperioritate a unui

design de implant peste alta nu poate fi susinut; de datele disponibile.T De asemenea, din cauza

eterogenitatea de proiectare i rezultatul m;surilor de studiu, nu a fost posibil pentru a compara

/A cu artrodeza sau alte alternati+e. Autorii au raportat c; durere rezidual; dup; artroplastia total; de glezn; a fost relati+

frec+ent #inter+al de la *?S la 32S$, n timp ce Tdefecte metodologice n e+aluarea satisfaciei

pacienilor n studiile indi+iduale ridic; preocup;ri cu pri+ire la ratele ridicate de satisfactie

raportate.T Autorii au gasit o gama larga de rate de eec glezna printre studii, cu rate de eec de

pEn; la 1>( la 5 ani, au fost raportate #medie rata de esec la 5 ani de 12S$. ata de alte

complicatii, de asemenea, a +ariat semnificati+ ntre studii) Complicaiile pl;gilor superficiale a

a+ut loc n 2S la 1,?S, iar infeciile profunde au a+ut loc n 2S la ,3S din glezne. Autorii auraportat c; mbun;t;irea -M glezna cu /AA a fost relati+ mic #2 grade la 1 de grade$. &i au

declarat ca Tpacientii, prin urmare, ar trebui s; fie informat preoperator, mbun;t;irea n micare

glezna nu este unul dintre beneficiile ateptate de la /AA.T

Autorii acestui analiza sistematica do+ezi #ougoulais et al, *212$ a menionat Tnumeroase

limit;riT, n literatura de specialitate re+izuite pe /A. Hi+elul de e'perien; i de +ariabilitate la

pacientii cu medicii de selecie poate fi influenat rezultatele n studiile indi+iduale.

&terogenitatea in proiectarea de studiu si masuri de rezultat Tnu permite comparaii directe

de mare de date.T "ungimea de folloRup a +ariat intre studii, a raportat astfel rezultatele nu sunt

direct comparabile. Diferite sc;ri i metodologii de e+aluare #de recrutare pacient, chestionare,

e'aminator independent sau nu$ au fost folosite n diferite studii. ComparEnd rezultatele

funcionale ale diferitelor implanturi necesit; pruden;, din cauza diferitelor metodologii

utilizate.Autorii au remarcat faptul ca Tmasurile de rezultatul clinice frec+ent nu au fost +alidate,

(*


33/41

n timp ce unele /AA implant designeri sau produs propriile scale de rezultateT, rezultatele

raportate n studiile indi+iduale, prin urmare, ar putea fi p;rtinitoare. %atisfactia pacientului nu a

fost e+aluat; folosind metode riguroase +alidate. Definiii ale +ariabilelor radiographical folosite

n e+aluarea nu erau identice n diferite studii, precum i e'amin;rile radiographical nu au fost

standardizate ntotdeauna. Autorii au remarcat faptul ca rezultatele de la in+entatori proteza

Tpoate fi p;rtinitoare i poate reflecta familiaritatea mai mare cu implantul. Bn special, inter+entii

chirurgicale efectuate de c;tre proiectant a protezei AgilitK a raportat o rat; de supra+ieuire de

@5S la 3 ani, n timp ce altele atins doar 3?S. Bn mod similar, proiectantul a %/A a raportat o

rat; de supra+ieuire de @5S la 12 ani, n timp ce un chirurg independent de mare +olum a fost

raportat de a a+ea o rat; de supra+ieuire de :2S la 12 ani. 7roiectantul a protezei 9uechel

7appas a raportat o rat; de supra+ieuire de @*S la 1* ani n ?5 /AA cu noi, implantul anul

adEnc. Aceste rezultate au fost reproduse de c;tre un chirurg independent, cu toate acestea, lapacienii cu artrit; reumatoid; #cererea sc;zut;$. TDiferenele de aceea poate fi simptomatic i

reflect; familiaritatea chirurgului cu procedura, sau selecia pacienilor, mai degrab; decEt

efectul inter+eniei i implantulT #ougoulais et al, *212$.

ai;in (1/$ a afirmat c; candidatul ideal pentru /AA este un indi+id cerere redus; cu un

indice scazut de masa corporala #0MC$, care are o bun; ans; de+ie n nlocuirea lui sau a

ei.aiJin a declarat c; aceasta este probabil o persoan; de 32 de ani, cu un 0MC mai mic de *?

thann i greutate mai mic; de *22 Jg a c;ror ocupaie > stil de +iata este relati+ sedentar #dee'emplu, nici o ridicare grele, scara e'cesi+ alpinism, sau s;rituri$. aiJin a declarat c;

candidatul ideal pentru /AA ar trebui s; aib; aliniere bun la ni+elul membrelor, stoc osos adec+at

pentru a sprijini o artroplastie, i un plic bun esutului moale n jurul gleznei. aiJin #*212$ a

afirmat c; /AA a longe+itate limitat;, n prezent, o medie de apro'imati+ :2S de 12 ani de

supra+ietuire. Bn special, un /AA f;r; stabilitate ligament i alinierea adec+at; este predispus la

defectarea prematur;. Cu toate acestea, autorul a e'plicat, /AA ofer; biomecanica mbun;t;ite

i stres diminuat pe alte domenii, comparati+ cu glezna artrodeza. 7acientii cu artrita concomitent

comun subtalar; #care ar necesita o fuziune tibiotalarcalcaneal$ sau artrita glezna contralateral sau

de fuziune #care se poate termina cu fuziuni bilaterale glezna$ sunt candidaii ideali pentru /AA,

ca morbiditatea a alternati+elor de fuziune este semnificati+ mai mare decEt o glezn; izolat

fuziune.

((


34/41

Fhao et al (1//)a furnizat date cumulate despre intermediar pentru rezultatele pe termen

lung a %/A n literatura de specialitate i un rezumat de rata de supra+ietuire, rata de esec

implant i moti+e. - c;utare cuprinz;toare pentru toate articolele rele+ante publicate n limbile

englez; i german; din ianuarie 1@@5mai *211 a fost realizat. Dou; comentatorii e+aluat fiecare

studiu pentru a determina dac; acesta a fost eligibil; pentru includerea i, dac; da, de date de

interes colectate. 0ntermediarul a rezultatelor pe termen lung au fost determinate.9azate pe do+ezi

metaanalitic n comun a rezultatelor din studii a fost efectuat pentru a determina de supra+ietuire

si ratele de eec. Au fost identificate un total de 13 de studii primare cu *2:: implanturi. %corul

mediu A-FA% a fost de ??.: puncte, iar scorul mediu glezna Xofoed a fost de ?3.

puncte. Medie de 5 ani rata de supra+ietuire globala a fost de :5,@S [@5S C0) :2.@@2.(\, i

medie de 12 ani rata de supra+ietuire globala a fost de ?1,1S #@5S C0) 32.@ :1.5$. ata de esec

cumulate a fost de 11,1S #@5S C0) ?.3 1.@$, cu un timp mediu de urmarire de 5* luni, 1S nuau termen de 1 an de funcionare iniial;. 7rimele ( moti+e asociate cu insuficienta implant au

fost pierderea aseptic; #5,*S$, malaliniere #1,?S$ i infecie profund; #1,2S$. Autorii au

concluzionat ca %/A protez; obinut rezultate ncurajatoare n ceea ce pri+ete intermediar

pentru rezultatele pe termen lung. 5 atele si 12 ani de supra+ietuire au fost acceptabile. Cu

toate acestea, rata de esec a fost mai mare. Cele mai importante moti+e pentru eecul implantului

au fost mobilizare aseptic; i malaliniere. &i au afirmat c;, poate, creterea e'perienei chirurgi

Ti selectarea pacient ar putea imbunatati rezultatele si reduce rata de esec. "e@ries i colaboratori(1//$ au afirmat c; rolul /A se e'tinde n %tatele 4nite. 7e

m;sur; ce num;rul de glezne implantat crete, f;r; ndoial;, num;rul de defeciuni +a

crete. Mai multe rapoarte in literatura de specialitate sau ocupat de sal+are a /A nu a reuit,

prin diferite metode. Aceste cercetatorii au efectuat o diagram; retrospecti+; i re+izuire

radiographical pe toti pacientii care au a+ut de con+ersie dintro nu a reuit Agilitate /A la un

/A 0H9-H& la * centre i au fost efectuate cu cel puin 1* luni nainte de studiu. Criterii de

e'cludere a inclus orice pacient con+ertit de la un tip diferit de /A, /A primar, pacientii au

urmat mai puin de 1* luni, i de abordare chirurgicala, altele decEt incizia anterior

standard. Cinci pacienti au indeplinit criteriile de includere. OErsta medie a fost de 35.3 V > 1(.3

ani #inter+al de 5?@$. Complic; comorbidit;i au fost g;site cu pacienti.

Medie de urmarire a fost de 1?.* V > 3.3 luni #inter+al de ?*5$. Cauza eecului de

original AgilitK /A a fost deformare plan coronal la ( pacieni, iar 1 pacient fiecare euat de la

(


35/41

osificarea heterotopic; e'tinse sau infecie. /oti pacientii au prezentat cu dureri. Bn cazuri, a

e'istat surpare component; la talus, tibia, sau ambele. /oti pacientii au a+ut proceduri de

adju+anta la momentul re+izuirii, inclusi+ plasarea urub maleolar; la pacienti si artrodeza

retropiciorului la * pacienti. /oti pacientii au a+ut fie de sau 5 componente stem tibial plasat.

Bn timpul perioadei de folloRup, ( pacienti au necesitat inter+entii chirurgicale

suplimentare, inclusi+ * pacienii clasificai ca eecuri #amputare 1 transtibial i 1

tibiotalocalcaneal artrodeza$. Autorii au ajuns la concluzia c; aceast; opiune de sal+are este

e'igent punct de +edere tehnic. &i au a+ertizat mpotri+a re+izuirii /A de con+ersie n locul

unei infecii anterioare i n glezna dezechilibru nu cedat la reconstrucie. Bn toate cazurile,

deformarea iniial; a fost corectat;. 7rimele rezultate, cu toate acestea, a demonstrat cu risc

ridicat de eec timpuriu i schimb;ri de poziie.

8intermann et al (1//)a remarcat c; n ultimii *2 de ani /A a de+enit o alternati+;+iabil; la artrodeza pentru stadiu terminal osteoartritei de glezna. Humeroase modele lezna

protez; au ap;rut pe pia; n trecut, i a atras de incurajatoare rezultatele intermediare raportate

n literatura de specialitate, muli chirurgi au nceput pentru a efectua aceast; procedur;.Cu

disponibilitate sporit; pe piaa indicaiile pentru /A au crescut, de asemenea, n ultimii ani. Bn

special, /A poate fi considerat acum chiar si la pacientii mai tineri. Astfel, n ciuda progreselor

n /AA num;rul de defeciuni ar putea crete. 7En; n prezent, artrodeza a fost considerat a fi

standardul de aur pentru sal+are de proteze glezna nu a reuit. Din cauza pierderii osoase e'tinsepe latura astragaliene, n cele mai multe cazuri cea tibiocalcanean; este singura soluie fiabil;. -

alternati+; la astfel de fuziuni e'tinse hindfoot ar fi re+izuirea artroplastia. 7En; n prezent, cu

toate acestea, nu e'ist; rezultate raportate de re+izie artroplastia de sal+are a unui nlocuitor

glezna euat.

7e baza e'perienei autorilor, componente protetice, cu un apartament n suprafa; sunt cele

mai susceptibile de a fi n stare s; g;seasc; un sprijin solid pe stoc osos restant. 7rimele :( de

cazuri #?@ pacienti, 3 de b;rbai, (( de femei, cu +arsta medie de 5:.@ ani, gama de (2.3 la :2.?

ani$, cu o medie de urmarire de 5. ani #inter+al de la * la 11 ani$ au ar;tatbunlae'celent

rezultate n 3@ de cazuri #:(S$, un rezultat satisf;c;tor n 1* cazuri #15S$ i un rezultat echitabil,

n * cazuri #*S$ i ? de pacieni #53S$ au fost f;r; durere. ela'are primar a fost obser+at n (

cazuri i din aceste dou; cazuri au fost re+izuite cu succes de c;tre un alt /A i n 1 caz cu

artrodeza. 4n alt caz cu infecie hematogen; a fost, de asemenea, re+izuit; de artrodeza. "a

(5


36/41

ultimul control folloR

up * componente au

fost considerate a fi

liber, iar rata global;

de rela'are a fost,

astfel, 3S. Autorii au

ajuns la concluzia c;

aceast; serie a do+edit

c; artroplastia de re+izie poate fi o optiune promitatoare pentru pacientii cu proteza totala glezna

nu a reuit. 7roblema cea mai dificil; este ancorarea solid de componente disponibile pe os

rezidual. &ste ne+oie de mai mult; e'perien;, cu toate acestea, pentru a defini mai bine

posibilit;ile i limitele de re+izuire artroplastia.

Solutia optima

Atunci cEnd o glezn; a fost r;nit;, tratamentul este de a ncheia ce+a n jurul ei pentru a

sprijini comun, da compresie pentru a reduce umflarea i micare limita. Acest tratament a fost

n jur de la primul egiptean legat unor benzi de lenjerie din ntreaga sandala s;u dup; ce a

mpiedicat de o piatr;.#Hu, ntrade+;r au g;sit do+ezi imagine de aschiere +echi amestecate cu

hieroglifele din mormEntul unele faraonului$.

Ade+arul este ca, aceasta tehnologie de tratament nu are ntrade+;r schimbat mult dealungul anilor. %porti+ii moderni au glezne lor sl;bite sau r;nite inregistrat de Formatori

Athletic. 9anda pEnz; sprijin; glezna i nt;retel, limitarea mic;rii glezna ntro ncercare de

a reduce durerea si riscul de reprejudiciu. Acest lucru funcioneaz; foarte bine pentru sporti+ii

care au un personal de formatori atletice pentru a a+ea grij; de ei. Dar e'ist; o mulime de

situaii, atunci cEnd glezna inregistrari este impracticabil;. De e'emplu) Bn cazul n care

prejudiciul este de gEnd s; ne+oie de tratament pe termen lung, sau n cazul n care persoana nu

are acces la cine+a care poate band; glezne. Dantel;up bretele glezna lucra foarte bine pentru aapro'ima acelai tip de suport lear obine de la un loc de munc; band;.

Cel mai faimos brand de dantel;up glezna bretele este suedezulo bretele. %e pare ca acest lucru)

(3


37/41

http)>>RRR.sRedeo.com>anJleproducts.htm

Bn cazul n care de baz; suedezulo bretele nu ofer; suficient sprijin pentru tine, eu

recomand A%-bretele #sau ce+a cu un concept similar$. Acest tip de bretele are bretele

suplimentare care pot fi nf;urate n jurul gleznei de a ad;uga un ni+el suplimentar de

stabilizare.

http)>>RRR.asoanJle.com

Aceste dou; tipuri de glezna bretele sunt robust, profil sc;zut i funcional. &le se potri+esc

cu uurin; n pantofi de sport i poate fi purtat n timp ce joc de sport sau n timpul acti+it;ilor

de zi cu zi. 4n egalspate de o glezna bretele stil dantel;up este faptul c;, de obicei, ne+oie de un

pic de timp pentru a le pune pe, care, cu toate leg;turile i curele.

AtEt stilul A%- i simplu stil dantel;up acolade glezna conine mici sejururi de plastic

detaabile de pe fiecare parte a gleznei. Atunci cEnd este purtat cu o pereche de pantofibine

dantelato combinaie de material dur i buc;i subiri de plastic n aceste bretele ofer; suficient;

rigiditate pentru a sprijini cele mai multe glezne.

(?
http://www.swedeo.com/ankleproducts.htmhttp://www.asoankle.com/http://walkwellstaywell.files.wordpress.com/2013/09/aso.jpghttp://www.swedeo.com/ankleproducts.htmhttp://www.asoankle.com/


38/41

Hot; 0am spus Tcele mai multe glezneT. &u, probabil, ar fi spus Tglezne mediiT. 7entru c;

aa cum tim cu toii, e'ist; ntotdeauna acei oameni care nu sunt i nu +a fi niciodat; medie. Bn

acest caz, eu +orbesc despre oameni care fie au aliniere glezna foarte RhacJK sau care au ne+oie

de mare de control gra+e, micare liga. Dar nu te teme, dantel;up categoria glezna bretele are un

frate mai mare ... la propriu. 9retele Arizona.

http)>>RRR.arizonaafo.com

9retele Arizona lucreaz; pe aceleai principii ca i celelalte acoladeup dantel;,

multiplica doar tot de 12. Bn loc de, sejururi mici de plastic detaabile, Arizona are un miez de

plastic solid care este personalizat modelat pentru a se potri+i glezna pacientului. Astai drept. 0

(:
http://www.arizonaafo.com/http://walkwellstaywell.files.wordpress.com/2013/09/arizona-afo.jpghttp://walkwellstaywell.files.wordpress.com/2013/09/swedo-stay.jpghttp://walkwellstaywell.files.wordpress.com/2013/09/aso-stay.jpghttp://www.arizonaafo.com/


39/41

am spus personalizate turnate. i pentru c; nu poi decora plastic topit peste picior cui+a #bine,

poi , dar nu este foarte mult de dorit$, +a trebui s; ia o distributie de picior lor i de a face un

model de la care turnat i apoiputei face bretele. Da. & complicat. &u sunt sigur c; +oi scrie un

post pe blog despre procesul de luare a bretele personalizate una dintre aceste zile. 7entru

moment, tot ce trebuie s; tii este c; este ne+oie de o mulime de for; de munc; calificat;

pentru a face o protez; personalizat. i for; de munc; calificat; U ] ] ] ].

9retele Arizona sunt foarte scumpe. Dar ele sunt dure si puternice i b;iatul nu au de

lucru. %tilul tradiional acolade Arizona au o acoperire piele peste plastic, care permite bretele de

a fi mpletite ca un portbagaj de logare sau o ghea;patina. 9retele Arizona este un pic cam

mare, dar cei mai muli oameni pot s; se ncadreze n continuare n pantofii lor

regulate. Deoarece pielea este destul de +echitech i pot obine brut si mirositor, unele companii

au nceput s; fac; bretele Arizona stil de toate materialele sintetice. Cred c; aceasta este calea dea merge. 0at; o imagine a ceea ce arata ca la fel ca, n cazul n care suntei curioi.

http)>>loRere'tremitKre+ieR.com>products>dKnamicresponsegauntlet

Acum, nui toate flori i fluturi cu o glezna bretele stil dantel;up. &'ist; cEte+a alte lucruri

care trebuie luate n considerare. 9retele Arizona destul de mult face glezna imobil. & ca o

fuziune glezna, f;r; o inter+enie chirurgical;. Chiar i acolade cu ireturi Rimpier o+erthe

counter limita sus i n jos mic;ri ale piciorului i gleznei.

9locarea glezna poate fi un lucru r;u. "a urma urmei, a fost proiectat pentru a muta pentru un

moti+.7entru un singur lucru, glezna se adapteaz; la unghiurile de teren accidentat pentru a face

mai uor de mers pe jos. Micare glezna, de asemenea, permite piciorului pentru a absorbi ocul

cu fiecare pas.Dac; acest lucru nu se ntEmpl;, zdruncina de fiecare pasi este transmis; n sus a

piciorului, pEn; cEnd efecte genunchi, solduri si spate.

(@
http://lowerextremityreview.com/products/dynamic-response-gauntlethttp://walkwellstaywell.files.wordpress.com/2013/09/drafo.jpghttp://lowerextremityreview.com/products/dynamic-response-gauntlet


40/41

Bibiliografie

http)>>RRR.sfatulmedicului.ro>Afectiunilegenunchiului>ligamentelesitendoanele^135

http)>>RRR.umfiasi.ro>%coalaDoctorala>/ezeDoctorat>/ezeS*2Doctorat>ezumatS*2746AS*29-DAHS*2F"-0H.pdf

http)>>RRR.ortopedieclinica.ro>articole>afectiuni acute^traumatice>membru^inferior>fracturile^gl

eznei>135

http)>>RRR.ottobocJ.ro>docs>documente>ortezegleznapicior.pdf

RRR.ncbi.nlm.nih.go+

http)>>RRR.aetna.com>cpb>medical>data>322^3@@>235.html

http)>>loRere'tremitKre+ieR.com>products>dKnamicresponsegauntlet

2
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat%20PUHA%20BOGDAN%20FLORIN.pdfhttp://www.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat%20PUHA%20BOGDAN%20FLORIN.pdfhttp://www.ortopedieclinica.ro/articole/afectiuni_acute_traumatice/membru_inferior/fracturile_gleznei/165http://www.ortopedieclinica.ro/articole/afectiuni_acute_traumatice/membru_inferior/fracturile_gleznei/165http://www.ottobock.ro/docs/documente/orteze-glezna-picior.pdfhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/http://www.aetna.com/cpb/medical/data/600_699/0645.htmlhttp://lowerextremityreview.com/products/dynamic-response-gauntlethttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat%20PUHA%20BOGDAN%20FLORIN.pdfhttp://www.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat%20PUHA%20BOGDAN%20FLORIN.pdfhttp://www.ortopedieclinica.ro/articole/afectiuni_acute_traumatice/membru_inferior/fracturile_gleznei/165http://www.ortopedieclinica.ro/articole/afectiuni_acute_traumatice/membru_inferior/fracturile_gleznei/165http://www.ottobock.ro/docs/documente/orteze-glezna-picior.pdfhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/http://www.aetna.com/cpb/medical/data/600_699/0645.htmlhttp://lowerextremityreview.com/products/dynamic-response-gauntlet


41/41

http)>>RRR.arizonaafo.com>default>

http)>>RRR.asoanJle.com>

1
http://www.arizonaafo.com/default/http://www.asoankle.com/http://www.arizonaafo.com/default/http://www.asoankle.com/

Anatomia gleznei Proiect.doc

Documents

Transcript of Anatomia gleznei Proiect.doc

vasy proiect.doc

recuperarea functionala gleznei

stiinte proiect.doc

dANIELA Proiect.doc Siropuri

Anatomia Palpatoria

Anatomia Elevi

Anatomia membrelor

Anatomia sufletului

Anatomia Spiritului

Chirculescu Proiect.doc

Artroza Gleznei Masajkinetoterapie.ro

vsv proiect.doc

Anatomia omului

ANCHILOZA GLEZNEI

Dioda semiconductoare--PROIECT.doc

ANALIZACOMPLEXA A OSTEOTOMIEI TIBIALE 1TNITE complexa a... · preund cu mugchiul tibial anterior gi articula{ia gleznei, ... Anatomia oricdrei articula{ii este tratatd urmSrind subcapitolele

48 M-KISS Hedy Problema p 11 - · PDF filemele de factură europeană. Încălţămintea urmărea anatomia piciorului. În prima peri- ... La nivelul gleznei . 4. M-Kiss, 2007a; Idem,

Anatomia cerebelului

Recuperarea Articulatiei Gleznei Posttraumatice La Copii Prin Mijloace Kinetice

Vitaminele proiect.doc