Amenajare teritoriala-proiect.doc

7/27/2019 Amenajare teritoriala-proiect.doc

http://slidepdf.com/reader/full/amenajare-teritoriala-proiectdoc 1/31

INTRODUCERE

Elaborarea planului de amenajare a teritoriului judetean reprezinta o

etapa obligatorie in ansamblul documentatiilor de amenajare a teritoriului,

stabilita prin Legea 50/91. Prin aceasta documentatie se urmareste

optimizarea utilizarii resurselor naturale si umane, in scopul asigurarii unui

echilibru permanent intre modul de valorificare a acestora si protectia

mediului prin prisma concetului dezvoltarii durabile. In elaborarea

proiectului trebuie sa respectate urmatoarele faze:

- analiza situatiei existente privind dezvoltarea si amenajarea judetului;

- principalele probleme si prioritati de interventie evidentiate;

- propuneri de dezvoltare in profil teritorial, cu etapizarea pe termen scurt

si mediu a principalelor obiective;

- corelarea propunerilor de amenajare a teritoriului cu politici sectorialesi judetene de dezvoltare, cu scopul de a asigura incadrarea obiectivelor

majore in obiectivele ce vizeaza teritoriul national dar si in strategiile

elaborate la nivel de judet.

ASEZARE

Teleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei situat in

Campia Romana, la confluenta Oltului si a raului Vedea cu Dunarea, avand

in orasul Zimnicea punctul extrem sudic al tarii(43 37 07). La vest seinvecineaza cu judetul Olt, la nord cu Argesul si Dambovita, la est cu judetul

Giurgiu, iar la sud cu Bulgaria, fiind un judet de frontiera. Granita cu

Bulgaria este realizata de Dunare. Astfel, din vechime s-au dezvoltat pe

teritoriul judetului importante drumuri comerciale cum erau "drumul lui

Traian", "drumul oii", "drumul sarii", etc, care asigurau legatura zonei

subcarpatice cu Dunarea. Alte drumuri s-au creat paralel cu aceasta, urmand

marginea terasei inalte sau traversand campia pe directie est-vest. La

intersectia acestor drumuri s-au dezvoltat importante targuri care constituie

in prezent principalele localitati urbane si rurale ale judetului. Judetul

Teleorman are o suprafata de 5790 kmp, ocupand ca intindere locul 19 petara si detinand 2,4% din suprafata tarii.

RELIEF

Din punct de vedere al reliefului, Teleormanul nu este variat.

Predomina relieful de campie, care acopera partea de sud si centrala,



continuand cu o zona slab deluroasa in partea nordica. Altitudinea campiei

este cuprinsa intre 38 si 43 m la nivelul terasei Dunarii si 90-95 m la nivelul

campiei propriu-zise. In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare

peste maluri, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului sau o

succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus la

formarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve

( Listeava mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi,

Zimnicea). Teritoriul prezinta o usoara inclinare spre sud si est, fapt

evidentiat si de orientarea retelei hidrografice.

Zona de campie cuprinde parti din trei unitati principale ale Campiei

Romane care, de la nord la sud se succed astfel: Gavanu-Burdea, Boianu,

Burnas. Campia piemontana Gavanu-Burdea, care ocupa partea de nord a

judetului, la est de Vedea, are altitudini de 90-170 m si este acoperita cu

depozite de loess in grosimi de 5-12 m. Vaile Vedea si Teleorman sunt

adancite cu cca. 20 m fata de campie, au lunci largi si terase, raurile avandun curs meandrat.

Campia Boianu de la vest de Vedea este formata din trei campuri

interfluviale cu latimi de 7-18 km. Spre Olt prezinta o denivelare de 25-30

m, iar spre sud se face trecerea la terasele Dunarii. Campia este slab

Fragmentata acoperita cu groase de loess (20-30 m)in care s-au format prin

tasare numeroase zone depresionare. Luncile Calmatuliului si Urluiu- lui

sunt largi, cu aspect de culoar, cursurile de apa fiind foarte meandrate, cu

panta redusa si putere de eroziune foarte slaba.

Campia Burnas, dintre Dunare - Vedea - Valea Alba - Calnistea, este

de asemenea o campie slab fragmentata in care depozitele de loess de 5-30

m au favorizat aparitia a numeroase zone depresionare. Pentru eliminarea

excesului de apa din aceste zone sunt necesare lucrari de drenaj. Raurile

Vedea si Teleorman in amonte de confluenta au lunci largi, cu apa

neinsemnata, curs lent si meandrat. In aval de confluenta lor, intre

Smardioasa si Bujoru, lunca larga de 2 km are un caracter mlastinos fiind

mai putin favorabila agriculturii.

Lunca Dunarii, cu latimi ce variaza intre 2 si 6 km se detaseaza ca o

unitate aparte, atat prin altitudinile sale mai coborate (20-24 m), cat si prin

peisajul sau specific. In prezent este indiguita pe sectorul Olt - Vedea, inmare parte desecata si folosita pentru agricultura. Din numeroasele lacuri si

balti s-au pastrat numai lacurile Suhaia de 1050 ha, folosit pentru

piscicultura si complexul lacustru de 800 ha de la confluenta Vedei cu

Dunarea.



Lunca comuna a Oltului si Saiului cuprinde numeroase cursuri

parasite, lacuri, balti si paduri cu esenta moale. Fiind neindiguita si supusa

inundatiilor periodice, din punct de vedere agricol este foarte putin utilizata.

Reteaua hidrografica insumeaza o lungime de 1196 km din care 61,5

km regularizati si 166 km indiguiti. Teritoriul judetului este strabatut de la

nord spre sud: Olt, Vedea, Teleormanul, Calmatui, Urlui, Glavacioc, Siu,

Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Cainelui, Clanita, Dambovnic, iar fluviul

Dunarea limiteaza partea de sud a judetului pe o lungime de 83 km. Lunca

Dunarii reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judetului Teleorman,

datorita mariolor lucrari de indiguiri, desecari si irigari. Lunca Vedei este

mai mare in zona Smardioasa - Bujoru, atingand la Bragadiru o latime de

pana la 2 km si o altitudine de 18 - 20 m, mai mica decat cea a grindurilor

fluviale ale Dunarii, datorita acestei configuratii, in timpul reversarii Dunarii

apele patrund in lunca Vedei si determina mlastinirea ei. Raul Vedea care

impreuna cu afluentul sau Teleorman dreneaza cca. 80% din suprafata judetului are un debit mediu multianual de 5,5 mc?s la intrarea in judet si

13,6 mc/s la Pietrosani, aportul cel mai mare fiind dat de Teleorman (3,8

mc/s).

Cu exceptia raului Teleorman, toate raurile din bazinul hidrografic al

Vedei au fost transformate in salbe de iazuri, in scopul retinerii pentru

perioada de vara a unor rezerve necesare irigatiilor si unitatilor

agrozootehnice. Numeroase astfel de iazuri se gasesc si pe celelalte rauri

(Calmatui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul judetului existand cca. 170

iazuri, peste 50% dintre acestea fiind folosite pentru piscicultura si irigatii,

altele avand rol de prevenire a inundatiilor. De asemenea au fost amenajate

in lunci helesteele Vitanesti, Suhaia, Magura.

Lacurile naturale sunt de tip crov si de lunca, cele de crov avand un

caracter temporar. Lacurile de lunca, numeroase in trecut de-a lungul

Dunarii, au fost reduse ca urmare a actiunii de indiguire si desecare, in

prezent ramanand ca mai importante lacul Suhaia, amenajat ca helesteu si

complexul Fatana - Chireanu - Radulea - Fistoreanca (cca. 800 ha) in zona

de confluenta a Vedei cu Dunarea.

Apele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si

pietrisuri ale stratelor de Fratesti, la adancimi de cca. 20 m si in depozitelealuviale nisipo-argiloase de terasa si de lunca, la adancimi de pana la 5 m.

Judetul beneficiaza de un potential natural ridicat, constand in primul

rand in fondul funciar. Astfel, conform Anuarului statistic al Romaniei,

fondul funciar - dupa modul de folosinta - se prezinta astfel: suprafata

agricola 85,5% din suprafata totala a judetului, paduri 5,1%, ape si balti

3,4%.



Invelisul de soluri al rergiunii se remarca prin varietate. Dominante ca

intindere, cernoziomurile, solurile brune de padure si solurile aluviale ocupa

principalele forme de relief. Cernoziomurile levigate acopera suprafete

intinse mai ales in jumatatea sudica a judetului, oferind conditii excelente

pentru culturile agricole. Fertilitatea naturala a solurilor, in special a celor

din jumatatea de sud creeaza conditii deosebit de favorabile dezvoltarii

culturilor cerealiere si plantelor tehnice, cat si culturilor legumelor. Folosirea

intensiva a fondului funciar mentine in actualitate probleme legate de

diminuarea excesului de apa, administrarea rationala a ingrasamintelor

chimice si a irigatiilor.

In ceea ce priveste resursele subsolului, cele mai importante sunt

zacamintele de titei si gaze naturale din partea nord-est a judetului in

perimetrul Videle-Olteni-Poieni-Silistea Noua. Structurile cele mai

importante sunt exploatate pe teritoriul localitatilor Videle, Blejesti, Silistea,

Mosteni, Baciu, Preajba, Sericu, Purani.Rocile utile sunt prezente sub forma argilelor comune (in zonele

Alexandria, Gorgani-Zimnicea, Ciuperceni) nisipuri si pietrisuri (zacaminte

importante la Turnu Magurele, Zimnicea, Plosca, Poroschia, Tiganesti,

Scioastea si zone de perspectiva la Orbeasca, pe raul Vedea si afluenti in

zona comunelor Cervenia, Nanov, Mavrodin). Au fost identificate prin

foraje la Suhaia si Viisoara si unele orizonturi subtiri de lignit.

Antropizarea accentuata a peisajului geografic a determinat

modificarea radicala a acestuia, astfel incat in prezent din vechii codri ai

Teleormanului s-au mentinut doar unele trupuri restranse in partea de nord si

centrala a judetului.Pe de alta parte lucrarile hidrotehnice si

hidroameliorative de pe vai si indeosebi in lunca Dunarii au transformat

puternic peisajul natural specific.

Cu toate ca din punct de vedere al cadrului natural judetul prezinta un

potential mai putin expresiv, comparativ cu alte judete ale tarii, exista unele

elemente naturale care merita a fi protejate si avute in vedere pentru

valorificarea lor pe plan local in scop de odihna, agrement, turism. In acest

sens sunt de mentionat:

- Lunca Dunarii cu lacul Suhaia si complexul lacustru din zona de

confluenta a raului vedea cu Dunarea;- padurile de zavoi din lunca Oltului, Vedei, Teleormanului, asocierea

acestora cu apele curgatoare oferind conditii suficient de favorabile

organizarii unor zone de agrement;

- padurile de stejar din apropierea orasului Rosiori de Vede, cele mai

bine pastrate trupuri ale fostilor codrii ai Teleormanului.



Datorira slabei energii a reliefului, fenomenele de degradare a

terenurilor datorate unor procese naturale, sunt relativ modeate. Singurele

suprafete care favorizeaza procesele de eroziune le reprezinta versantii care

insotesc vaile si care reprezinta cca. 10% din suprafata judetului. Fenomenul

este mai amplu pe versantul stang al Oltului (in amonte de Lunca), versantul

nordic al Dunarii (intre Fantanele si Zimnicea) si pe versantii mai inclinati ai

Calmatuiului, Vedei si Teleormanului.

Desi nu sunt caracterisitce, alunecarile de teren apar cu totul izolat pe

unii versanti ai Teleormanului, Vedei, Oltului si Dunarii.

Campiile inerfluviale caracterizate prin numeroase depresiuni de

tasare (crovuri), cat si portiunile de lunci colmatate si inmlastinite de pe vile

Olt, Dunare, Vedea sunt afectate de exces de apa, utilizarea acestor terenuri

in scopuri agricole, necesitand lucrari de desecare-drenaj.

Din punct de vedere al seismicitatii, judetul Teleorman face parte din

zona seismica de gradul 7, teritoriile oraselor Zimnicea si Trunu Magurelefiind cotate ca zone seismice de gradul 7 1/2, impunand masuri

corespunzatoare in realizarea constructiilor.

CLIMA

Clima judetului Teleorman este temperat continentala caracterizata

prin veri caniculare, ierni geroase si aspre. Precipitatiile atmosferice cunosc

o intensitate maxima in cursul lunii iulie, iar cele minime in luna octombrie.

Temperaturile medii anuale in judet se situeaza in intervalul de 10 - 20 grade

C. In timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa rusa (Crivat),

in est iar din sud-vest bate Austrul care are intensitatea mai mica decat

Crivatul si prevesteste seceta. Radiatia solara globala are valori de 125-127

kcal/cmp/an, potential de energie solara relativ ridicat, ce poate fi utilizat in

scopuri utilitar gospodaresti. Numarul de zile tropicale (cu temperaturi de

peste 30 grade) in cursul unui an este 56 la Alexandria, fiind de asemenea

cel mai ridicat din tara. Intrucat intervalul secetos coincide in general cu

perioade de intensa vegetatie, sunt necesare cantitati suplimentare de apa ce

se pot realiza numai prin extinderea irigatiilor. Vanturile sunt influentate de

relief in special in sud, unde Valea Dunarii canalizeaza curentii de aer pedirectiile est si vest. Astfel la Turnu Magurele predominante sunt vanturile

din vest (26,8%) si est (18,9%), in timp ce directia nord-est detine o pondere

mult redusa (11%). Vitezele medii anuale variaza intre 1,3 si 4,4 m/s, cele

mai mari revenind directiilor cu frecvente maxime din vest si est.



- atractiei mari pe care a exercitat-o capitala asupra populatiei;

- gradul redus de urbanizare a judetului;

- o natalitate traditional scazuta.

In profil teritorial evolutia populatiei evidentiaza deosebiri esentiale si

anume:

- are loc o crestere puternica in anul 1992 la 58.000 de locuitori urmare

directa a primirii statutului resedinta de judet;

- se inregistreaza cresteri moderate ale celorlalte orase, intre 129.5% la

Zimnicea si 173% la Rosiori:

- localitatile rurale in mare majoritate, respectiv 203 din 230 inregistreaza

o scadere a populatiei la 50% si sub 50%;

- la nivelul comunelor se inregistreaza cresteri de populatie numai in

Buzescu si Plosca iar in restul de 71 scaderi de peste 40-50%.

Procesul de involutie continua si in ultimii 2 ani. Populatia judetului a

scazut cu inca 3858 de locuitori. Pe medii situatia este urmatoarea:- in municipii si orase o crestere de 2121 locuitori

- in mediul rural o scadere de 5979 locuitori.

Migrarile masive de populatie din judet au determinat un grad foarte

accentuat de imbatranire demografica a judetului, Teleormanul fiind

considerat judetul cu populatia cea mai imbatranita din tara. Varsta medie a

populatiei este de 39,9 ani fata de 34,6 varsta medie a tarii.

Imbatranirea populateiei este specifica numai mediului rural. Cea

existenta la nivelul oraselor avand o structura foarte apropiata de restul tarii.

Ponderea populatiei varstnice a crescut intre 1977 si 1992 de la 20,1% la

29,6%. Efecetele negative ale procesului de imbatranire demografica asupra

desfasurarii vietii economice si sociale sunt evidente urmarind valorile care

exprima raportul intre populatia adulta (15-59 de ani) si populatia sub si

peste aceste limite de varsta.

ECONOMIA

Judetul Teleorman se caracterizeaza, in primul rand, prin potentialul

funciar agricol deosebit de valoros, acesta fiind si principala bogatie a

judetului, ca si temeiul pentru practicarea unei agriculturi intensive. JudetulTeleorman dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate

ramurile economiei nationale, in care ponderea o detine industria

prelucratoare: alimentara(23,5%), masini, echipamente, aparate electrice,

comunicatii(14%), industria extractiva, chimie si fibre sintetice, textila,

agricultura.



Situarea pe malul Dunarii a facut ca in zona sa se dezvolte

activitati portuare si de transport fluvial.

Desi ca relief si conditii climatice, judetul nu se incadreaza in

categoria celor cu potential turistic deosebit, totusi infrastructura minima de

baza pentru desfasurarea unui turism de tranzit sau de week-end exista.

Industria

Dezvoltarea industriala se concentreaza in cele cinci orase si cateva

comune, fiind bazata, in principal, pe industria constructoare de masini,

electrotehnica, metalurgie - chimie, alimentara, textile +confectii.

Prelucrarile industriale au la baza atat materiile prime agricole si

combustibilii proveniti din judet (pentru industria alimentara si partial

chimica), cat si din surse externe acestuia, mai ales in industria constructoare

de masini.Cele cinci orase realizeaza 90% din valoarea productiei industriale,

cu o populatie rezidenta in localitate ce reprezinta numai 35,6 % din

populatia activa a judetului. Rezulta:

- concentrarea excesiva a centrelor industriale in cele cinci orase;

- in numai 15% din numarul total al comunelor din judet se desfasoara

activitati industriale semnificative;

- 10% din populatia activa din mediul rural este ocupata in industrie

ponderea dominanta detinand-o agricultura;

-

avand in vedere ca datele privind populatia activa se refea la cearezidenta in localitatea analizata, se poate presupune existenta

navetismului catre centrele industriale. Acest fapt conduce la ideea ca

numarul real al celor ce lucreaza in industrie din mediul rural este mult

mai mare , dar nu mai mult de 15%.

Activitatea industriala sefasoara intr-un numar de 43 intreprinderi, din

care 29 sunt in industria publica, iar 14 in cea cooperatista; populatia activa

pe total judet din industria extractiva era la data recensamantului din 1992 de

6886 persoane, iar in industria prelucratoare de 53492 peroane.

Analiza indicatoului “productie globala industriala” indica o crestere

de opt ori a ei in 1980 fata de 1965, iar in 1985 de doua ori fata de 1980, pentru a diminua a 1,2 ori in 1989 fata de 1985, fiind totusi intr-o crestere

semnificativa in valori absolute. Din 1990 evolutia productiei industriale a

judetului Teleormanse inscrie in linia generala de declin ecnomic al tarii,

perioda de tranzitie avand consecinte destul de grave in aceasta ramura

economica. Activitatea industriala a judetului Teleorman se desfasoara , desi



nu cu aceeasi intensitate in trei directii: extractiva, prelucratoare si naval-

portuara.

Ponderea ramurilor industriale in totalul productiei indutriale se

prezinta astfel:

Industria extractiva 19,5%

Industria prelucratoare 75,3%

din care:

alimentara 19,5%

textila, confectii, incaltaminte 6,6%

prelucrarea lemnului 0,9%

chimie 20,7%

metalurgie 5,1%

constructii de masini 19,2%

materialelor de constructii 0,4%Din analiza tabelului se constata ca aproape 1/5 din productia industriala a

judetului se realizeaza in domeniul extractiei zacamintelor subsolului.

Prelucrarea acestei materii prime determina ca pe locul 2 sa se situeze cu un

procentaj in judet mai mare fata de total pe tara, ramura chimiei. Foarte

apropiate ca ponderi sunt cele din ramura constructiilor de masini, desi in

declin real, avand tot 1/5. Aceasta inseamna ca facandu-se eforturi de

imbunatatire a tehnologiilor, de reorientare sortimentala a productiei din

aceasta ramura, se creeaza premisele unei relansari a productiei. Cea mai

favorizata ramura este cea a industriei alimentare, intrucat are resurse proprii

si traditie. Celelalte ramuri sunt mai slab reprezentate in judet, ele neavandnici traditie, nici resurse proprii.

Dezvoltarea industriala de perspectiva a judetului include propuneri

de infiintare de zone libere, in care sa existe posibilitatea prestarilor de

servicii si activitati care prin facilitatile statului de zona libera sa atraga

investitori capabili sa genereze intreprinderi profitabile, locuri de munca

suplimentare, posibilitati de imbunatatire a castigului.

Propuneri de zone libere sunt la:

- Turnu Magurele – total suprafata: 20 hectare din care 10 sunt in etapa

imediat urmatoare. Exista demersuri care s-au concretizat intr-un studiude fezabilitate pentru amplasamentul “Punct de trecere frontiera pentru

autovehicule grele si pasageri”. Se propun amenajari de lucrari

hidroenergetice portuare de primire – expeditie marfuri pe cale navala.

Spre uscat perimetrul este racordat la drumul de legatura intre port si

oras. Pentru restul de 10 hectare nu exista proiect.



- Zimnicea – total suprafata: 20 hectare amenajabile tot in 2 etape.

Studiile de fezabilitate nu au fost inca comandate.

Industria extractiva este reprezentata de cele 2 schele petroliere:

Videle (in 1992 detinea 19,5% din productia ndustriala a judetului) si Poeniale SNP PETROM, care au generat in judet si alte activitati conexe cum sunt

cele de foraj, constructii, exploatari drumuri petroliere, transport titei,

grupuri industriale si sociale.

In general centrele extractive sunt mono functionale; activitati

adiacente sunt legate de prelucrarea produselor agricole in sistemul

cooperatist sau privat, realizandu-se astfel si ocuparea fortei de munca

feminine a zonei.

Din analiza marimii productiei industriale realizate in centrele

extractive rezulta ca exista trei unitati teritoriale: Videle si comuna Poeni cu

o productie de 7000 milioane lei – 12000 milioane lei, comuna Silistea cu500 milioane lei, care ofera perspectiva dezvoltarii viitoare a acestei

activitati si siguranta locurilor de munca din zona.

Schelele petroliere isi desfasoara activitatea in partea de nord a

judetului, pe o suprafata de cca. 90000 ha., din care cca. 1000ha sunt

ocupate de sonde, parcuri, depozite, trasee de conducte si alte utilitati. Prin

specificul activitatii lor, schelele petroliere au dispersate sursele de poluare

in intrega zona in care sunt amplasate instalatiile tehnologice. Din punct de

vedere al masurilor pentru protectia mediului, ele pot deveni surse

permanente sau accidentale de poluare prin conditiile de exploatare si defiabilitate a conductelor si instalatiilor.

Industria prelucratoare se concentreza in patru din cele cinci orase

ale judetului. Aportul acesteia in totalul productiei industriale este de 60%.

Diversificarea ramurilor industriale apare in mod semnificativ, numai la

urmatoarele orase: Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vede, Zimnicea.

Dezvoltarea industriala in mediul rural acopera (in afara comunelor

cu profil extractiv) in principal, ramurile industriei alimentare, a textilelor si

tricotajelor, chimiei si constructiei de masini; ea este dis[ersata in mici

unitati, exceptie facandomunele: Poroschia, Branceni, Nanov, Olteni,

Smardioasa. Doua comune, si anume: draganesti Vlasca si Tiganesti a caror productie industriala este de 10 ori mai mare decat a celorlalte aduc un aport

deosebit, atat in dezvoltarea economica a judetului, cat si in ocuparea fortei

de munca locale.

Industria de prelucrare si exploatare a lemnului are ca unitate

reprezentativa MOBALEX Alexandria. In comune, se presteaza activitati

legate de prelucrarea lemnului, dar aportul este nesimnificativ la nivel de



judet. De altfel, aceasta subramura industriala, ca si industria materialelor de

constructii este slab reprezentata in judet: cateva balastiere si intreprinderea

de Prefabricate de de Beton – SOMACO Alexandria sunt singurele din

judet.

Economia forestiera este slab reprezentata in judet,datorita

potentialului forestier redus.din cele 27.402 ha. Suprafata ocupata cu

vegetatie forestiera, 24593 ha. 5reprezinta suprafata fondului forestier.

Volumul de masa lemnoasa exitent se estimeaza la 2705,23 mii mc. Annual

se exploateazacca. 10.000 mc de masa lemnoasa. Structura finctionala a

padurilor indica existenta numai a paurilor cu rol de productie. Suprafata

ocupata de paduri (pe ocoale silvice) se prezinta astfel:

- Alexandria – 7904ha.

- Rosiori de Vede – 6028 ha.

- Slavesti – 6808 ha.

- Turnu Magurele – 6666 ha.

Total pe judet – 27402 ha.

Silvicultura se preocupa indeosebi cu inretinerea si prezervarea si

protectia fondului forestier existent si mai putin cu exploatarea acestuia in

scopuri economice.

Industria construstilor navaleCele doua prase situate pe malul Dunarii

au un sector de constructii si reparatii navale. Datorita cauzelor

conjuncturale atat interne (tranzitia), cat si externe (embargoul impus

Iugoslaviei), aceasta activitate a diminuat ca volum foarte mult, dar se poate

considera ca este un potential de dezvoltare in viitor, demn de incurajat. Industria chimica este reprezentata de SC TURNU SA - combinat

chimic de producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor complexe,

respectiv uree, azotat de amoniu, nitrocalcar, ingrasaminte lichide,

ingrasaminte complexe de tip N: P si N:P:K. Unitatea este amplasata la patru

km sud de orasul Turnu Magurele, pe malul Dunarii, de la km 596 la km

600. Un alt agent economic reprezentativ in acest domeniu este SC UVCP

SA care valorifica cenusa de pirita ( deseu de la fabricarea acidului sulfuric)

prin obtinerea de pelete cu 55% fier utilizate in siderurgie. Gazoductele sunt

reprezentate prin magistrala de alimentare a combinatului chimic, fiind in

plina dezvoltare si alte magistrare de alimentare cu gaze a localitatilor

( Turnu Magurele, Alexandria, Videle, Rosiori si Calinesti) care se afla in

diferite stadii de executie.

Industria constructoare de masini este reprezentata prin: SC. KOYO

ROMANIA SA., SC IAICA SA, SC ISLAZ SA, SC ROVA SA, SC



RECMAS SA, SC ELECTROTURRIS SA, precum si alte activitati de mica

capacitate.

Industria electrotehnica este reprezentata de SC ELECTROTEL SA si

SC ELECTROTURRIS SA iar activitati metalurgice regasindu-se in mai

multe unitati mari si in special la SC ZIMTUB SA.

Industria alimentara este bine reprezentata in judet in special prin

unitati de mica capacitate cu o diversitate de priduse in domeniu, cele mai

reprezentative obiective fiind SC CICALEX SA, SC AVICOLA SA, SC

CONSERVTURIS SA. Sectorul privat in acest domeniu este reprezentat de

SC SCIOPROD - din Troianul, SC NANOLACT - din Nanov, SC

ALCOZIM - din Zimnicea, etc.

Industria alimentara, bazata pe prelucrarea materiilor prime existente

in judet, constitue o ramura de baza si pentru viitor, iar problemele legate de

tehnologizarea unor linii de productie, de imbunatatire a calitatii produselor,

de realizarea lor in conditiile asigurarii competitivitatii produselor cu cele de pe piata externa, pot conduce la o valorificare mai buna a resurselor locale,

atat de materii prime, cat si de forta de munca.

Agricultura

Consecinta a ofertei ecologice pe care o face teritoriul, activitatea

agricola este o activitate economica importanta daca nu chiar majora a

judetului. Daca se ia in consideratie faptul ca agricultura are ca mijloc si

obiect de productie solul, atunci este evident ca in judetul Teleorman oferta

naturala este deosebit de favorabila.Suprafata agricola a judetului Teleorman este de 495,8 mii hectare

reprezinta 3,4% din totalul suprafetei arabile a Romaniei, judetul ocupand

locul 4 pe tara.Circa 86% terenuri cu destinatie agricola in totalul suprafetei

judetului atesta aspectul prioritar al functiei agricole in economia generala.

Acest aspect apare cu atat mai favorabil daca se tine seama ca folosinta

arabila a unui teren agricola este superioara, ea asigurand spectrul cel mai

larg de culturi, cu implicatii directe atat in productia vegetala cat si cea

animala.

In plus, procentul mare de terenuri de calitatea I si a II-a, adicaterenuri arabile fara restrictii sau cu restrictii mici in exploatare si cu

fertilitate naturala ridicata, concura la sporirea ofertei teritoriului pentru

activitatea agricola.

De asemenea, faptul ca 97% din terenurile in exploatare agricola sunt

100% mecanizabile (pante cuprinse intre 0 si 10%) aduce un element

deosebit de favorabil pentru desfasurarea pricesului agricol. Acest din urma



aspect, insa, intra in conflict aparent cu noua structura de proprietate asupra

terenurilor agricole.

In afara de oferta naturala a teritoriului, potentialul agricol este

sustinut si chiar sporit prin lucrarile de imbunatatire funciara (irigatii insotite

de desecari-drenaje) aplicate pe cca. 50% din suprafata agricola.

Conform datelor difuzate de M.A.A. in 31. 12 1993 teritoriul judetului

Teleorman este repartizat astfel:

Domeniul public Domeniul privat Total

% % %

Suprafata agricola 7,8 77,9 85,7

Arabil 5,9 73,7 79,6

Pajisti 1,9 1,8 3,7

Vii - 2,2 2,2

Livezi - 0,2 0,2

Suprafata neagricola 9,3 5,0 14,3Paduri 4,7 0,4 5,1

Ape 2,7 0,7 3,4

Circulatie 1,1 0,9 2,0

Constructii 0,6 2,6 3,2

Neproductiv 0,2 0,4 0,6

TOTAL 17,1 82,9 100,0

In ceea ce priveste gradul de macanizare al lucrarilor agicole

indicatorul relevant il constituie numarul utilajelor mecanizate raportat la

suprafata agricola. Se constata ca judetul Teleorman prezinta o situatie

relativ mai favorabila fata de media pe tara. Fata de oferta naturala a

teritoriului, espectul critic principal il reprezinta echiparea cu lucrari de

imbunatatiri funciare in special din punctul de vedere al suprafetei

amenajate. Se considera necesara o evaluare a posibilitatilor de extindere a

acestora sub raport de oportunitate, posibilitati de prelevare a apei si

eficienta economica.

Sectorul privat in agricultura teleormaneana are cea mai mare

pondere din toate ramurile economice ajungand in prezent la 82,9% din

totalul suprafetei arabile.

Productia agricola vegetala obtinuta nu reflecta insa potentialulextrem de favorabil al solului.Unul din indicatrii utilizati in aprecierea

structurii roductiei agricole vegetale il reprezinta "“tructura culturii".

Urmarind evolutia acestui indicator pe un interval de 4 ani, se constata o

oarecare instabilitate in nteresul prodctilor pentru anumite cuturi. Aceasta se

manifesta pe mai multe planuri:

- o data in planul strycturii culturilor pentru fiecare an in parte



- alta data in planul evolutiei anuale a acestui indicator pentru fiecare

cultura in parte.

Indcatorul respectiv reflecta un sngur factor de o anumita instabilitate:

ponderea dominanta aculturilor cerealiere (medie 63,8%). Sepoate afirma

deci, ca din acest punct de vedere nu se poate formula o concluzie exactaasupra configuratiei si structurii planului de cultivare si nici asupra

intereselor producatorilor din teritoriul judetului, acestea fiind de natura

conjuncturala.

Luand ca indicator productia medie /kg la hectar, se observa aceasta stare

de instabilitate in productia vegetala, stare care este influentata de alti factori

de conjunctura, cum ar fi: conditiile climatice instabilede la un an la altul,

nefolosirea capacitatii de irigatii, pierderi in recoltare, tehnologii

necorespunzatoare, neaplicarea ingrsamintelor chimice sau organice.

Pe baza datelor din 1991, s-a procedat la conturarea unei imaginii generale

a judetului. S-a constat ca datorita suprapunerii tuturor culturilor s-a creat ozona in care productia vegetala a fost in afara de performanta – si complexa.

Aceasta zona cuprinde cca. 45% din suprafata totala cultivata a judetului.

In sectorul productiei agricole animaliere de sistem industrial a acestora,

in judet exista numeroase capacitati de crestere a porcinelor, bovinelor si

pasarilor, in prezent neutilizata la capacitate maxima. Agentii economici

reprezentativi pentru acest sector sunt: SC SUINPROD SA (cu fermele

Zimnicea, Dracea si Burdea), SC ROMCIP SA Salcia, SC AVOGAL SA

Olteni, SC GOLDEN EGG Bucuresti - ferma Mavrodin, SC AT GRUP SRL

Draganesti Vlasca.Studiind rezultatele privitoare la productia animaliera, inscrise in

Anuarul Statistic din 1992, se pot face urmatoarele aprecieri:

1.fata de potentialul natural al teritoriului numarul animalelor este mic;

2.prouctiile pe animal sunt relativ echivalente cu mediile pe tara exceptie

facand sectorul bovin;

3.productia medie pe locuitor este performanta la carne si lapte si inferioara

la lana si oua;

4.Teleormanul nu este mare producator in sectoarele ovin si pasari.

Cea mai importanta disfunctiune in acest sector economic consta in

faptul ca activitatea agricola generala a judetului nu corespunde oferteinaturale a teritoriului care este cvasiomogena in toata aceasta zona. In afara

de aceasta disfunciune mai putem aminti si altele precum:

- din punct de vedere al fondului funciar agricol se evidentiaza o scadere

a acestuia an de an cu o puternica scadere a suprafetelor arabile, aparent in

favoarea plantatiilor de vie. De asemenea , se constata o scadere accentuata

aplantatiilor de pomi;



- suprafata mica acoperita de vegetatie forestiera;

- din punct de vedere al productiei agricole se constata o mare

instabilitate atat in structura de culturi, cat si in productiile realizate;

- gradul de utilizare extrem de scazut a echiparilor pentru irigatii.

Piscicultura. Prin indiguirea si desecarea lacurilor din lunca Dunarii s-

a pierdut o importanta suprafata din fondul piscicol. O alta sursa pentru

fondul piscicol il reprezinta 60 amenajari de lucii de apa din care 12

reprezinta lacuri cu functii complexe.

Amenajari numai pentru piscicultura, pe cursurile interioare sunt in

numar de 48 si acopera o suprafata de cca. 500ha. Mai importante sunt

Zimbreasa, Nanov, Vijistea si Gauriciu - amenajari de tip iaz - si cele din

lunca Teleormanului la Slavesti, Laceni, Magura si Vitanesti - amenajari de

tip helesteu.

Productia de peste variaza intre 300 si 1000 kg/ha. Rezultatele pot fi

cinsiderate inferioare daca avem in vedere ca in alte helestee din tara seobtin productii xde 2000-2500 kg/ha. Societatea care se ocupa in mod

organizat de piscicultura este "Danubius" SA situata in Zimnicea.

Turism

Judeul Teleorman nu dispune de un potential turistic. Turismul prestat

este de tranzit sau de agrement (de week-end). Cel de tranzit beneficiaza de

locurile de cazare din orase, cel de agrement de imprejurimile oraselor, pe

malul Dunarii sau de putinele zone impadurite din judet.

Transport

Transportul rutier. Judetul Teleorman dispune de o retea rutiera si de

cale ferata cu o densitate mai mare decat media pe tara. Reteaua drumurilor

publice este de 1539 km, iar reteaua de cale ferata este de 294 km din care

79 electrificati. Exista in judet mai nulte cai de legatura intre localitati

nemodernizate care nacasita modernizare de regula iar o mare parte din cele

modernizate trebuie reabilitate.

Reteaua de drumuri publice in extravilan ( drumuri nationale, judetene, comunale) are o lungime de 1431km, din care modernizate sunt pe

o lungime de 313 km si cu imbracaminti usoare pe o lungime de 532 km.

Lungimea drumurilor nationale este de 352,5 km din care cele modernizate

au o lungome de 350,4 km, gradul de modernizare fiind de 99,20 %.

Traseele de drumuri nationale sunt:

DN 6 Bucuresti – Alexandria – Rosiori de Vede (81,435 km);



DN 51 Alexandria – Zimnicea (43,08 km);

DN 51A Zimnicea – Turnu Magurele (54,70 km);

DN 52 Alexandria – Turnu Magurele (51,247 km);

DN 54 Islaz – Turnu Magurele (17,060 km);

DN 65A Balaci – Rosiori de vede – Turnu Magurele ; DN 5C Petrosani – Zimnicea.

Din considerente de trafic traseele de drumuri nationale principale sunt DN6

si DN 52, restul de 5 trasee sunt drumuri nationale secundare.

Drumurilor judetene au lungimea 741 km din care lungimea

drumurilor modernizate reprezinta 473 km, gradul de modernizare fiind de

63,80 %. Din totalul de 20 drumuri judetene numai pe sapte trasee este

prevazuta imbracaminte de beton asfalt, ceea ce reprezinta79,6 km. In rest

sunt prevazute imbracaminti asfaltice usoare – 393,4 km, impietruiri – 252,7

km si drumuri de pamant – 15,68 km.

Lungimea drumurilor comunale este de 338 km, din care cele

modernizate au o lungime de 22 km, cu un grad de modernizare de 6,5 %.

Drumurile comunale sunt in numar de 46. Lungimea sectoarelor cu

imbracaminti asfaltice usoatre este de 20,3 km, iar a celor impietruite de

215,44 km si cele din pamant – 100,27 km.

Strazile urbane au o lungime de 327 km din care 293 km sunt in

intretinerea prefecturilor, iar restul de 17 km fiind pe drumuri nationale si

ceilalti 17 km ramasi pe drumuri judetene si comunale. Strazile urbane sunt

modernizate pe o lungime de 165 km, adica 50,50 %.

Lungimea strazilor rurale este de 3056 km din care 2509 km sunt inintretinerera prefecturilor, restul de 108 sunt pe drumuri nationale si 439 km

apartin drumurilor judetene si comunale. Acestea au un grad foarte redus de

modernizare – caa. 4 % - majoritatea fiind amenajate din impietruiri slabe

sau din pamant.

Transportul feroviar. Echiparea tehnica cu linii de cale ferata este de

294 km, din care 79 km a fost electrificata. Traseul format din cale ferata

dubla electrificata are o lungime de 69 km si traverseaza judetul in zona

mediana pe directia Videle – Rosiori de Vede. Acesta face parte din

Magistrala numarul 1 Bucuresti – Craiova – Timisoara – Arad – Curtici.

Traseul format din cale ferata simpla neelectrificata reprezinta 225

km. El cuprinde traseele: Zimnicea – Rosiori de Vede, Turnu Magurele –

Rosiori de Vede, Rosiori de Vede – Costesti (limita de judet).

Nodul important feroviar in judet este reprezentat de Rosiori de Vede.



Nivelul de echipari de cai ferate in judet este considerat acceptabil,

dar infrastructura si instalatiile conexe cailor ferate nu corespund cerintelor

de viteza. Nu se depasesc viteze mai mari de 100 – 120 km/h.

Transportul fluvial se realizeaza pe Dunare. Lungimea navigabila este

stabilita fata deportul Sulina, latimea Dunarii navigabile este de 600 – 800 m

si adancimea de 2,5 m.

In aceasta zona regimul de scurgere al Dunarii este liber, in anumite

zone formandu-se praguri, si anume:

- km 561 – 564 Belene Cinghineana;

- km 566 – 568 Luta;

- km 570 – 574 Berzina;

- km 586 – 587 Lakit Civara.

Porturile fluviale sunt amenajate la Zimnicea si Turnu Magurele.

Portul Zimnicea (km 553) are amenajat cheul de acostare (vertical) in

lungime de 515 m, capacitatea totala de operare este de 480.000 t/an, avand

2 macarale de cheu de 16 tf. Pentru depozitare este construit un siloz de

cereale. Este asigurat accesul feroviar in port.

Portul Turnu Nmagurele (km 597) are frontul de acostare amenajat pe

lungimea de 933 m, tipul de amenajare fiind cheu pereat, iar capacitatea

maxima a navei ce poate acosta fiind de 1500t. capacitatea de operare este

de 715000 t/an, fiind dotat cu 5 macarale de cheu 5 tf. Pentru depozitare este

construit un siloz de cereale, iar accesul feroviar in port este asigurat.

Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol exista in prezent legatura de

trecere pentru pasageri, in perspectiva prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de traversare. S-a analizat amenajarea unor zone libere.

Intre localitatile Zimnicea si Svistov exista un punct de tecere pentru

pasageri, in perspectiva prevazandu-se dezvoltarea acestui punct de

traversare.

Transportul aerian.In judetul Teleorman nu este amenajata o baza

aeroportuara, intrucat sunt amenajate aeroporturi in zona apropiata

(Bucuresti Otopeni si Bucuresti Baneasa)

RETEAUA DE LOCALITATI

Categoria administrativa de localitati existenta pe teitoriului judetului

teleorman sunt urmatoarele: municipii – 2, orase –3, sate – 231. Aceasta

releveca majoritatea covarsitoare a localitatilor sunt de tip rural (97,9% din

numarul total). Din cele 231 de sate este unul care aparine unui oras. Este

vorba de Cosoaia ce apartine de Videle.



Restul de 230 se constituie in 83 de comune. In conformitate cu

ultima impartire administrativ – teritoriala, 6 dintre comune sunt suburbane.

Este vorba de:

- comuna Nanov – suburbana la municipiul Alexandria

-

comuna Poroschia – suburbana la municipiul Alexandria- comuna Ciuperceni – suburbana la Turnu Magurele

- comuna Lita – suburbana la Turnu Magurele

- comuna Crevenicu – suburbana la orasul Videle.

Comuna medie in judetul Teleorman are 2,8 sate in componenta sa, dar

variatia este destul de mare, mergand de la un sat/comuna pana la sapte sate

comuna. Comunele cu 1-2-3 sate detin o pondere importanta. Este de

mentionat ca majoritatea comunelor cu un numar mai mare de 4 sate se

gasesc in jumatatea de nord a judetului, partea sudica fiind caracterizata prn

comune cu mai putine sate si cu o populatie mai mare, aspect caracteristic in

general zonei de lunca a Dunarii.Media de 2,8 sate pe comuna este inferioara

comunei medii pe Romania care este de 5 sate pe comuna.

Numarul de sate care revin in medie la un oras este de 46 fata de media

pe tara care este de 55 de sate la un oras.

In afara celor 3 orase mai mari – Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori

de Vede – cu o populatie care le situeaza in categoria oraselor mijlocii,

celelalte doua orase – Zimnicea, Videle – fac parte din categoria oraselor

mici, cu populatie pana la 20000 locuitori.

Marimea medie a unei comune este de 3862 locuitori in 1992, in

scadere fata de 1984, cand era 4340 locuitori. 51 de comune au pana la 4000locuitori, 25 au intre 4000 si 6000 locuitori si numai 7 au peste 6000

locuitori. Cele mai mari comune sunt: Orbeasca cu 8750 loc., Pereu cu 8340

loc., Botoroaga cu 7285 loc. Si Lunca cu 7076 loc.Constatam o concentrare

in zona mediana a judetului a comunelor cu cel mai mare numar al

populatiei, in timp ce in nord, sud si partial in vest comunele sunt de marime

mai mica.

Marimea medie a unui sat este de 1390 loc.; 45,2% din numarul total al

satelor se situeaza in categoria de marime 1000 – 3000 loc., concentrand

53,1% din populatia rurala. 26,1% au marimea in categoria 500 – 1000 loc.;

10% pana la 3000 loc. si 9,1% peste 3000 loc. Exista trei sate cu mai putin

de 100 loc. :

- satul Tavarlau (com. Poeni) – 65 loc.

- satul Viile (com. Scrioastea) – 8 loc.

- satul Obartu (com Tatarasti de Jos) – 49 loc.



In ceea ce priveste repartitia in teritoriu se mai poate mentiona ca

orasele sunt relativ uniform distribuite pe teritoriul judetului, densitatea lor

fiind de 0,8 orase/kmp, apropiate de densitatea medie pe tara (1,1 orase/

kmp).

Satele de matrime mijlocie sunt uniform repartizate. Densitatea satelor

in teritoriu este de 4,0 sate/100 kmp, usor mai scazuta decat media pe tara –

5,6. Aceasta situatie se explica in parte prin situatia judetelor in zona de

camp, zona ce se caracterizeaza prin localitati mai mari, cu densitatea in

teritoriu mai redusa. Densitati mai mari ale localitatilor se regasesc in nord si

este mai scazuta in lunca Dunarii.

Legat de asezarea geografica se poate mentiona si dispunerea

localitatilor pe linii aproape paralele pe directia NV – SE, de-a lungul

cursurilor de apa, lassand intre ele spatii agrare relativ intinse si nepopulate.

Exprimandu-ne mai plastic putem spune ca localitatile se insiruie “ca

margelele pe ata”.Structura retelei de localitati urbane si rurale in raport cu dezvoltarea

functiunilor economice reflecta in general dezvoltarea social – economica a

judetului din ultima perioada. Se poate defini astfel urmatoarea tipologie a

localitatilor:

- Alexandria – resedinta de judet, este un municipiu din categoria

oraselor mijlocii, cu functiuni economico-sociale complexe, cu rol de

coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu

- Turnu Magurele – oras de categorie mijlocie, centru industrial si

portuar cu rol de servire a locuitorilor din SV judetului- Rosiori de Vede – oras de categorie mijlocie, nod feroviar, cu functiuni

industriale si de servire a locuitorilor din NV judetului

- Zimnicea – din categoria oraselor mici, port fluvial cu functiuni mixte

de importanta locala

- Videle – din categoria oraselor mici, centru extractiv, cu functiuni

mixte de servire locala.

Aprecierea potentialului de dezvoltare a satelor constitue baza de

pornire pentru aprecierea posibilitatilor de evolutie a lor in perspectiva. Intre

factorii locali care pot constitui stimuli pentru dezvoltare, mentionam pe cei

mai importanti: resurse de minerale utile in exploatare sau identificate,

lucrari de imbunatatire funciare existente ca baza pentru activitatea agrara,

resurse de forta de munca, resurse balneo-turistice.

Analiza a condus la clasificarea in trei categorii a satelor:

- sate cu functiuni dominant agrare

- sate cu functiuni mixte (agroindustriale)



- sate – centre extractive (petrioliere).

Multe din localitatile rurale au o viabilitate scazuta datorata in principal

unor procese demografice critice: procesul accelerat de imbatranire, numarul

mic de locuitori, potentialul economic scazut. Toate acestea atrag dupa sine

slaba diversificare a tipologiei functionale a localitatilor rurale.

LOCUIREA

Judetul Teleorman, fiind o zona cu puternic caracter rural, locuirea este

asigurata in proportie de cca. 70% in locuinte individuale adapostind de

regula osingura gospodarie. Locuinte colective exista in localitatile urbane,

in procent mai mic sau mai mare si mai rar in localitati rurale, sub forma

locuintelor pentru specialisti.

Pe total, dar si pe medii putem spune ca nu exista o lipsa acuta delocuinte, numarul celor existente fiind mai mare decat numarul

gospodariilor. In mediul urban exista 30,5% din numarul total al locuintelor,

29,0 % din numarul camerelor de locuit si 33,3% din aria locuibila totala.

Situatia este echilibrata in aceasta inlantuire, dar usor defavorizata din cauza

ca in orase locuiesc 33,7% din numarul locuitorilor.

Suprafata locuibila pe persoana are valoarea medie pe tara de 11,5 mp,

iar la nivelul judetului are o valoare mai mica de 10,4 mp. 42% din numarul

total al oraselor si comunelor se gasesc sub media pe judet intre ele

situandu-se si Turnu Magurele, Rosiori de Vede si Videle.Intre comune, Plosca are situatie ceva mai favorabila, cu 6,7 mp/loc.

35,2% din totalul unitatilor administrativ teritoriale se situeaza in jurul

mediei pe judet si pe tara; 21,6% au valoare usor mai ridicata si numai in

comuna Slobozia Mandra valoarea este mai mare 14,0 mp/ locuitori.

Indicatorul “numarul mediu de persoana/camera” are valori

satisfacatoarein sensul ca in numai 38 de orase si comune se inregistreaza

valori mai mari decat media pe judet. Intre ele se afla si orasele Alexandria

Turnu Magurele, Rosiori de Vede si Videle.

Intre orase, fondul de locuinte este cel mai bine asigurat la Zimnicea

unde revin 12,3mp/loc. si 1,0 pers/camra.Concluzia este ca la nivel judetean locuintele au camere de locuit in

numar satisfacator, dar cu suprafete mici. Asa sunt si locuintele traditionale

din mediul rural dar si puzderia de apartamente din panouri mari ce au

sufocat orasele.

Situatia cea mai defavorabila in alimentarea cu apa si incalzire centrala

este in Videle, unde nici jumatate din locuinte nu au aceste dotari minime.



De altfel, existenta lor la nivelul celorlalte municipii si orase nu este o

garantie a confortului pentru locuitori, pentru ca lipsa apei reci si a caldurii

sunt situatii aproape permanente.

Alta pereche de indicatori analizati a fost: “numarul de persoane pe o

gospodarie” si “numarul de camere / gospodarie”. La nivel judetean situatia

este comparativa cu cea de la nivelul tarii. In timp ce in judetul Teleorman,

gospodaria medie este formata din 3,1 persoane ce locuiesc in 2,9 camere, la

nivelul tarii cele 3,1 persoane ce formeaza o gospodarie medie, locuiesc in

numai 2,6 camere.

34 orase si comune au gospodaria medie mai mare decat media

judeteana. In comunele: Buzescu, Izvoarele si Tiganesti gospodaria medie

este formata din cca. 4 persoane. Ele locuiesc in 3,1 – 3,9

camere/gospodarie. Mai mult de 4 camere / gospodarie se intalnesc in

comunele Bragadiru, Lunca, Slobozia Mandra si Suhaia (3-4 pers.).

In judetul Teleorman sistemele constructive traditionale sunt cele carefolosesc “pamantul batut” si nuielele impletite (asa-numitele case din

paianta). Sistemul este larg raspandit in Campia Sudica si Podisul Moldovei

si este predominant in judetul Teleorman. Sudul judetului se caracterizeaza

insa prin folosirea mai intensa a caramizii ca material de constructie

traditional.

Trebuie remarcat faptul ca zona cea mai dens locuita are si conditiile de

locuire cele mai slabe. Sistemele traditionale de constructie nu permit

realizarea de locuinte trainice. Principala problema o constituie lipsa

utilitatilor la locuintele existente, chiar si din oras.

APA POTABILA SI CANALIZAREA

In teitoriul judetului Teleorman exista in prezent sisteme centralizate de

alimentatre cu apa in municipiile Alexandria si Turnu Magurele, in orasele

Rosiori de Vede, Zimnicea si Videle si in 9 localitati rurale. Populatia care

dispune de alimentare cu apa in sistem centralizat este de 193.438 locuitori,

ceea ce reprezinta 40,1 % din populatia totala a judetului.

Lungimea conductelor utilizate pentru distribuirea apei este 419,8 km,

iar capacitatea statiilor de tratare a apei este 168.133 mc/zi. Statiile nufunctioneaza la intrega capacitate.

In municipiul alexandria procentul apei intrata in retea din statia de

epurare este de 40,3 % din din capacitatea statiei, iar in municipiul Turnu

Magurele acest procent este de 26,9 %. In prezent judetul beneficiaza de

canalizare in numai 9 localitati, din care numai 5 au in dotare si statii de

epurare pentru ape uzate menajere.



Se estimeaza 179.561 numarul locuitorilor ce beneficiaza de canalizare,

ceea ce reprezinta 37,2 % din populatia judeului, fapt care arata un nivel

igienico-sanitar total necorespunzator pentru localitatile din rural.

INVATAMANT

Analiza starii dotarilor din domeniul invatamantului o vom face

pornind de la structura pe grupe de varsta a populatiei, pe cele 2 medii rural

si urban. Se constata ca atat pe totalul judetului, cat si in mediul rural

procentul populatiei de varsta scolara este mai mic dcat media pe tara

(17,6% si respectiv 16,0%).

Comparand populatia de varsta scolara (6 – 16 ani) cu numarul elevilor inscrisi in invatamantul corespunzator varstei constatam ca, la nivelul

judetului numai 85% dintre copii frecventeaza scoala. Acest procent este

mult mai mic in mediul rural, dar mai mare cu 10% fata de urban. Acest

aspect este partial explicat de concentrarea populatiei de romi in oras.

Comparand numarul de elevi inscrisi la gradinite cu dotarea existenta,

constatam o mare lipsa de astfel de unitati in mediul urban. In orase, pentru

cei 4852 de copii functioneaza numai 41 de unitati (16% din totalul

gradinitelor), in schimb din totalul personalului didactic 38,6% lucreaza in

orase.

Problema este mult mai grava in ceea ce priveste numarul de unitati dininvatamantul primar si gimnazial. Elevii din aceasta categorie sunt in orase

in proportie de 48 % iar numarul de unitati este de numai 11,2% din totalul

pe judet; cadrele didactice din orase sunt in proportie de 38,5% din numarul

total.

Ca repartitie in teritoriu in fiecare comuna si in orase exista cel putin o

gradinita si o scoala primara si gimnaziala. Liceele, in numar de 20 sunt

repartizate astfel: cate unul in Videle si Zimnicea si in comunele Piatra,

Draganesti Vlasca, Olteni. In municipiul Alexandria sunt 6, la Turnu

Magurele 5 si 4 la Rosiori de Vede. Partea de nord si nord-vest a judetuluieste lipsita de un liceu apropiat ca distanta. In judet nu exista nici o institutie

de invatamant superior de stat.

SANATATE



In conformitate cu datele furnizate de Directia Sanitara, dotarea la nivelul

judetului este urmatoarea:

- numar spitale 11 din care 6 in municipii si orase

- numar paturi in spitale 3638 din care 2956 in municipii si orase

-dispensare 106 din care 21 in municipii si orase

- policlinici 8 toate in mediul urban

- locuri in cresa 1090

- leagane de copii 1 in Alexandria

- numar farmacii 34 din care 9 in urban

- numar medici 884 din care 524 in urban

- personal mediu 1823 din care 1610 in urban

Numarul mic de spitale din mediul rural si in special lipsa de dotare

materiala din acestea, aglomereaza cele 6 unitati spitalicesti din orase. In

ceeqa ce priveste numarul medicilor a fost analizat indicatorul “numarul delocuitori ce revin la un medic”. Media pe judet este 547,3 locuitori deserviti

de un medic, cu putin mai mica decat media pe tara de 551 locuitori/medic.

Principala problema in ceea ce priveste dotarile pentru ocrotirea

sanatatii sunt:

- insuficienta paturilor in spitale si deci necesitatea de a se construi

spitale noi;

- ridicarea calitatii actului medical prin dotarea spitalelor, policlinicilor,

dispensarelor cu aparatura, utilaje performante, medicamente;

- numar insuficient de medici in mediul rural.

CULTURA

In toate cele cinci orase ale judetului exista cate o casa de cultura. In

mediul rural exista 108 camine culturale, cate cel putin unul in fiecare

comuna.

In orasele Alexandria, Zimnicea, Videle functioneaza cate un

cinematograf, iar in Turnu Magurele si Rosiori de Vedesunt doua

cinematografe. Cel putin teoretic, in toate comunele exista cinematografe

satesti, mai putin in comuna Silistea Noua.In orasele Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vde si in comuna

Dracsenei exista cate un muzeu.

In tot judetul exista un numar de 177 biblioteci scolare, 86 biblioteci

publice, la care se adauga 21 biblioteci specializate amplasate in orase

dupa cum urmeaza:

- Alexandria – 9



- Turnu Magurele – 5

- Rosiori de Vede – 6

- Videle – 1

Acestea din urma au un fond de carte de cca. 45.000 volume.

SPORT

Dotarile sportive si de recreere sunt prezente in judetul Teleorman la

nivel mediu si in se regasesc in special in orase. Mentionam ca in Alexandria

functioneaza o sala polivalenta cu 1000 de locuri.

In judet exista 13 stadioane din care 3 in orasele Alexandria, Turnu

Magurele si Rosiori de Vede. Cele din urma au o capacitate de 5000 de

locuri, aflandu-se in stare buna. Numarul terenurilor de sport amenajate in

cele cinci orase si care sunt in stare buna se prezinta astfel:

- 18 in Alexandria;

- 12 in Turnu Magurele;

- 10 in Rosiori de Vede;

- 5 in Zimnicea;

- 5 in Videle;

- total 50.

Cu exceptia orasului Zimnicea, celelalte detin cate un strand – bazin in

Turnu Magurele sunt doua).

POLUAREA

Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul

poluantilor. Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul

cel mai rapid al poluantilor in mediul inconjurator, supravegherea calitatii

atmosferei este de prima importanta. Poluarea aerului are numeroase cauze,

unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai extinse si

raspandite in ultima perioada de timp, altele datorandu-se unor conditii

naturale de loc si de clima.

Sursa majora de poluare a aerului din judet este SC TURNU SA –

Turnu Magurele. Un aport insemnat in degradarea calitatii il au insa

centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de

carbon, bioxizi de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in

cresterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice, in zona Turnu

Magurele fiind posibile ploi acide in conditii de precipitatii.



Pentru evaluarea calitatii aerului in judetul Teleorman A.P.M.

ALEXANDRIA a efectuat 1406 analize fizico-chimice prin masuratori

sistematice ale imisiilor de substante poluante, masuratori efectuate in cadrul

sistemului propriu de control.

Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general

dinamica sectoarelor economice in care se regasesc principalii consumatori:

populatia, industria si agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate sau

epurate sunt bazinele hidrografice Vedea si Dunare, cu ponderea volumelor

de 42,66 si respectiv54,8 % din volumul total restituit.

Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata

de multiplele actrivitati umane desfasurate de-a lungul diferitelor etape ale

dezvoltarii economico-sociale a judetului, incepand cu dezvoltarea intensiva

a agriculturii si mai accentuat in etapele industrializarii si urbanizarii din

ultimul timp, activitati care, pe langa efectele pozitive remarcabile, au dus

uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea functionarii normale aacestuia pana la distrugerea completa a sa pe suprafete mari cu efecte

deosebite pentru calitatea solului.

Degradarea solului si a vegetatiei (inclusiv paduri) este produsa de

poluarea aerului in zona marilor platforme industriale, de folosirea irationala

a fertilizarilor si a substantelor fitosanitare, de depozitare necontrolata a

deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de irigatii si de

combatere a eroziunii, precum si de fenomenele naturale, cum ar fi: seceta

ori excesul de umiditate.

In categoria suprafelelor poluate au fost incluse terenurile degradate

cu titei si apa sarata de catre schelele petrolierede pe teritoriul judetului

(videle si Poeni), terenurile afectate de poluare ca urmare a activitatii

efetuate de SC TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii

neorganizate a deseurilor.

Datorita asezarii geografice a judetului si a slabei retele magistrale

rutiere, nivelul zgomotului perceput in asezarile umane se inscrie in limitele

de zgomot accesibile. In perioada anului 1999, probleme de zgomot in

asezarile umane a fost create uneori de untatile de alimentatie publica,

pestari servicii sau productie situate in blocurile de locuinte, datorita

programelor de functionare prelungite, aprobate de oficialitatile locale.In ceea ce priveste deseurile industriale ponderea cea mai mare o

detine cenusa, zgura si slamurile. Probleme deosebite in ceea ce priveste

cantitatile mari de deseuri sunt create de schelele petroliere Videle si Poeni

precum si combinatul chimic din Turnu Magurele. In lipsa unor spatii de

depozitare corespunzator amenajate , slamul provenit de la curatirea

decantoarelor si cuvelor este utilizat la suprainaltarea digurilor din parcuri



sau a digurilor de contur ale sondelor cu efect negativ asupra solului si

subsolului.

Agentul economic SC TURNU SA creeaza probleme prin cantitatile

mari de cenusa de pirita, fosfoghips si carbonat de calciu rezultate din

activitatea sa. De mentionat este faptul ca in privinta carbonatului de calciu

s-au facut unele progrese in valorificare, prin includerea tehnologica a

acestuia in componenta ingrasamintelor chimice complexe. Cenusa de pirita

este valorificata in momentul de fata de catre Uzina de Valorificare a

Cenuselor de Pirita care insa, datorita conjuncturiii economico-financiare

nefavorabile in care afla societatea, prelucreaza cantitati mici cu

intermitenta.

Zone degradate. In urma inventarierii facute la nivelul judetului s-au

inregistrat ca soluri degradate 31900 ha, din care:

- cu exces de umiditate – 1616 ha;

- acide – 25885 ha;- saturate – 1193 ha;

- afectate de eroziune – 896 ha;

- fenomene de alunecare – 1142 ha;

- poluate – 559 ha;

- altele – 279ha.

De mentionat este faptul ca in totalul suprafetelor degradate au fost introduse

atat cele cauzate de actvitatile antropice cat si cele cauzate de fenomene

naturale. In categoria suprafetelor poluate au fost incluse terenuri degradate

cu titei si apa sarata de catre schelele petroliere de pe teritoriul judetului(Videle si Poeni), terenirile afectate de poluare ca urmare a activitatii SC

TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii neorganizate a

deseurilor.

In zona de activitate a agentului economic SC TURNU SA, combinat

chimic de producere a ingrasamintelor pe baza de amoniac si fosfor,

amplasat la 4 km de municipiul Turnu Magurele, au fost apreciate ca fiind

afectate de poluare cca. 50 ha.

In nordul judetului unde isi desfasoara activitatea schelele petroliere,

solurile poluate sunt afectate in mod diferit, atat in ceea ce priveste natura poluantului, cat si intensitatea lui. Suprafetele poluate sunt dispersate in jurul

careurilor de sonde pe traseul conductelor de transport a produselor

petroliere si a apei sarate, de-a lungul vailor si afecteaza urmatoarele

teritorii comunale:

- Poeni – 155,6 ha;

- Silistea – 48,2 ha;



- Cosmesti – 90,2 ha;

- Blejesti – 14,1 ha;

- Gratia – 0,66 ha;

- Scurtu – 0,51 ha;

- Talpa – 24,6 ha;- Ciolanesti – 1,33 ha;

- Videle – 83,9.

Mentionam ca schele petroliere fac eforturi deosebite pentru reabilitarea

terenurilor poluate. Astfel:

- incepand cu anul 1995 s-a derulat, cu intreruperi, un prigram de redare

in circuitul agricol a suprafetei de 30 ha poluata cu apa sarata, in

colaborare cu Institutul de Cercetari Pedologice, prin metoda levigarii

cu apa dulce; in toamna anului 1999 au fost predate Primariei Poeni si

acceptate de aceasta ca avand potential productiv satisfacator;- in cadrul Programului de Reforma a Sectorului Petrolier (o initiativa a

Guvernului Romaniei si a Bancii Mondiale, sprijinita consistent de

Guvernul Canadei) s-a lansat, la inceputul anului 1998 un proiecct –

pilot de remediere a unei suprafete de teren poluata cu hidrocarburi si

apa de zacamant, situata in localitatea Poeni; zona care a facut obiectul

proiectului avea o suprafata de 1,32 ha si era contaminata cu produse

petroliere (0,5 – 1 %) si cu cloruri (300 – 800 mg/100g sol), pana la o

adancime ce variaza intre 40 si 80 cm, ceea ce facea imposibila

cultivarea terenului; rezultatele concrete ale actiunii erau vizibile deja

din oct-nov; in prezent terenul tratat si dezinfestat nu este folosit cateren arabil ci ca pasune, urmand ca in anii urmatori solul respectiv sa

poata da rezultatele scontate daca este cultivat cu cereale.

Arii protejate. La nivelul judetului Teleorman nu au fost

inventariate pana in prezent zone naturale protejate. Propunerile pentru

declararea de zone protejate, cuprinse si in PNAT al judetului,sunt:

1. Padurea Troianul

- obiectul ariei protejate este bujorul de campie;

- suprafata propusa este trupul de padure Troianul, pacelele 15 si 16

padure de Cer si Girnita, cu varsta medie 50 ani – 35 ha;- localizare: padurea este situata la limita drumului judetean Rosiori de

Vede – Troianul.

2. Rezervatia paleontologica Ciuperceni, situata in imediata apropiere

DN 51A Turnu Magurele – Zimnicea.

3. Padurile din Lunca Vedei, din imediata apropiere a localitatilor

Rosiori de Vede si alexandria, cu valoare peisagistica.



4. Lacul Suhaia – ca zona umeda protejata.

5. Arbori izolati – platani si stejari, in municipiul Alexandria.

In afara acestor zone vizate mai sus, judetul Teleorman are si alte

zone importante, pentru care protectia se va propune prin reglementari

locale. Aceste zone naturale valoroase, se refera la:

- zone naturale cu resurse agropedologice valoroase (soluri de clasa I si

II de calitate – fertilitate ridicata);

- zone naturale cu resurse energetice de importanta economica foarte

mare, reprezentate prin resursele de hidrocarburi din partea de N a

judetului;

- zone cu resurse turistice mari, reprezentate de Lunca Dunarii – in

delimitarea acestei zone s-a avut in vedere complexitatea de potential

turistic, fizionomia cadruluii natural, pozitia geografica, accesibilitatea,

calitatea mediului, baza tehnico-materiala pentru turism si circulatia

turistica.In ceea ce priveste protejarea zonelor construite, cu valoare culturala

nationala, se impune cu prioritate instituirea in jururl acestor valori a unor

zone de protectie efectiva si inceperea unor lucrari de intretinere si reparatii.

Se vor lua in considerare ca zone de protectie, suprafete de terence

circumscriu monumentele, pe o distanta de 100 m in localitatile urbane,200

m in lo0calitatile rurale si 500m in afara localitatilor, pana la elaborarea

studiilor specifice de delimitare a zonelor protejate.

BIBLIOGRAFIE:

1. CONILIUL JUDETEAN TELEORMAN – PNAT AL

JUDETULUI TELEORMAN

2. AGENTIA DE PROTECTIE A MEDIULUI

ALEXANDRIA – RAPORT PRIVIND STAREA

MEDIULUI IN JUDETUL TELEORMAN PE ANUL 1999



ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

AMENAJAREA TERITORIALA A

JUDETULUI TELEORMAN

- PROIECT -



COORD: PROF.DR. FLORINA BRAN

STUDENT:STANILA MANUEL – VICTORAS

FACULTATEA: ADMINISTRATIE PUBLICA

AN: I GRUPA: 203 F. I. : ZI

CUPRINS:

INTRODUCERE

ASEZARE

RELIEF

CLIMA

FAUNA SI VEGETATIA

POPULATIE

ECONOMIA:

- INDUSTRIE

- AGRICULTURA

- TURISM

- TRANSPORTURI

RETEAUA DE LOCALITATI

LOCUIREA APA POTABILA SI CANALIZAREA

INVATAMANT

SANATATE



CULTURA

SPORT

POLUARE

BIBLIOGRAFIE

Amenajare teritoriala-proiect.doc

Documents

Transcript of Amenajare teritoriala-proiect.doc