Anato CURS 5DEZVOLTAREA PANCREASULUI

Se dezvoltta din doi muguri unul ventral care este la nivel cu mugurele hepatocistic si unul dorsal. Datorita cresterii inegale in circumferinta a ansei duodenale, cei doi muguri se vor deplasa astfel incat la sfarsitul L2 ei incep sa fuzioneze.Din mugurele dorsal se va forma jumatatea superioara a capului si corpului pancreasului.Din mugurele ventral se va dezvolta jumatatea inferioara a capului si procesul uncinat al pancreasului.Fiecare mugure va avea cate un duct in interiorul sau. Aceste ducte se pot vedea si in vedere anterioara.Intre cele doua ducte apare o anastomoza transversa.Partea porximala a ductului mugurelui dorsal se atrofiaza partial si se observa ca a aparut canalul pancreatic principal. El pierde legatura cu parrtea posterioara. Ductul pancreatic principal este astfel format din partea distala a ductului mugurelui distal, o anastomooza si partea proximala a mugurelui ventral.Se observa ca in duoden vom gasi ampula Vater in care se varsa canalul coledoc si canalul pancreatic principal. Ampula Vater este la niveulul papilei duodenale mari. Se mai numeste si ampula hepato-pancreatica.ANOMALII:-la nivelul ampulei sunt cam 3 sfinctere: unul pt canalul principal si 2 pentru canalul coledocO patologie poate fi calculul in coledoccare duce la pancreatita.-canalul pancreatic accesor care se deschide in papila duodenala mica.-ansa duodenala lipita de perete -piteliul din mucoasa de la acest nivel are posibilitatea de a forma insule pe portiuni mai mari dar si pe organele din jur. Anomalia presupune existenta inulelor heteropancreatice in mucoasa duodenala, gastrica, jejunala care pot suferi diverse patologii-tumori, perforatii etc..-panceas insular. In mod normal daca se face o sectiune prin duoden acesta se muleaza pe ansa duodenala. Dar pancreasul se poate dezvolta foarte mult si poate cuprinde in forma inelara duodenul. O anomalie aici ar putea cauza ocluzia intestinala inalta, se ingusteaza lumenul duodenal.-mugurele ventral la unele vietuitoare este bifid –evolutia sa in ambele sensuri da aceasta anomalie

VENA PORTA-lipsesc valvulele deci sangele va curge bidirectional-are teritoriu mare de ramuri de pornire: zona de convergenta, trunchi comun, zona de divergenta in ficat -trunchi comun, capilare sinusoide, ficat, vena centrolobulara, vene suprahepatice(traseul sangelui)-o crestere de presiune in zona de convergenta da o hipertensiune portala, in acest caz primul organ care cedeaza este splina-alte cauze ale HTP sunt:

1. Prehepatic: tumori ale hilului hep(lumen ingustat), tumori de VP2. Hepatice :ciroza, epatita B si C3. Spurahepatice:venele hepatice sau suprahepatice sunt obturate –sindromul:

tromboza venelor hepaticeSangele din VP ajunge in ficat si se opreste aici.

Anastomoze porto-cave:Locuri prin care sangele trece dintr-o parte in alta.Sunt zone deservite de doua retele vasculare.Sunt de 2 tipuri principale: viscerale si parietale.APC se fac unde epiteliul pavimentos se continua cu mezouri. In esofag avem epiteliu pavimentos pentru ca este doar un segment de tranzitie la fel ca ultima portiune a rectului. Aici se formeaza APC :REGIUNEA GASTRICA si REGIUNEA HEMOROIDALA

Anastomoze parietale:-ombilic-in reg post a CA si CD in fasciile de coalescenta TOLDT 1 si 2Pot aparea varice esofagiene de marinea degetului mci, diferite de anastomozele normnale care sunt de marimea unui capilar.Varicele se rup in lumen, pacientul vomita sange.La nivelul esofagului exista un complex venos submucos care se comtinua in sus si in jos.Venele parsurg un traseu in grosimea mucoasei si se intorc in submucoasa. In mucoasa sunt vnele organizate sub forma de plisada.

CURS 6PLEXURI VEGETATIVE ABDOMO-PELVINELanturi simpatice toracale:-sunt situate paravertebral si stau la baza formarii pelxului celiac prin eferentele pe care le dau- nervii splahnici De la nivelul diafragmului prin intermediul unor fibre interganglionare se face trecerea catre lantul simpatic lomar. Sunt reprezentate de celel mai multe ori de 4 perechi de ggl situati intial in plan laterovertebrali dar care ajung ulterior in plan prevertebral la nivel lombar L4L5Aceasta dispozitie prevertebrala anticipieaza pozita ggl si formeaza lansul simpatic sacral.Raporturi pt lansurile simpatice lombare:LS LOMBAR DREPT: anterior este VCI, posterior sunt corpurile vertebralelombare, discuri iv, vase lombare si originea muschiului psoas mare, lateral dreapta are raport cu suprarenala drapta si cu marginea med a rinichiului drept, CALS LOMBAR STANG: ant aorta, posterior aceleasi raprturi, lateral aceasi raporturi+ureter si CDEferentele stau la baza formarii plexurilor lomboaortice. Eferentele primelor 2 perechi ggl participa la formarea plexcului mezenteric inferior iar eferentele ultimelor 2 la formarea plexului hipogastric superior.In afara de acestea o alta eferenta este ramura comunicanta catre pl lombar si sacral.

PLEXUL CELIAC

Se gaseste la nivelul regiunii celiace Luscka situat posterior de peretele posterior al bursei omentale.Este format dint rei regiuni distincte:Plex celiac pzisPlex mezenteric supPlex aorticorenalEtajul superior. Ggl celiaci sau semilunari situati de o parte si de cealalta a originii tr celiac la nivelyl sau descriind aferente de la nivelul nervilor splahnici mari. -cu origine la nivelul T569 .

Ggl mezenterici superiori formeaza plexul mezenteric superior si sunt organizati de jur imprejurul originii arterei mezenterice superioare.primes aferente de la nivelul nervilor splahnici mici cu origine la nivel T 10 T 11.

Ultima parte apare org intre originile art renale primind aferente de la.nivelul nervilor splanhici inferiori, cu origine la nivel T12.

Proiectia mult mai detaliata si precisa a plexului celoac oer ansamlu a fost descrisa de gregoire luand ca reper marginea superioara a pancreasului Astfel incat a fost descris un etaj supra si retro pancreatic.Raporturi:In plan pisterior sunt corpurile vertebrelor T 12 si L1.Lateral dreapta polul superior al rd, sr dr.Lateral stanga la fel.

Plexului celiac ii mai descriem si afrrente ps cu origine vagala care nu au niciun fel de componenta functionala la acest nivel adica nu realiz sinapse.Eferentele plexului celiac sunt musculare, osoase, vasculare si viscerale. Cele viscerale sunt imp in doua categorii directe si indirecte. Cele directe catre glanda medulosr si indirecte distribuite perivascular organelor abd.Aceasta distributie perivasculara i descriem la nivelul esofagului abd, stomacului, duodenului,pancreasului, ficat, cai biliare, splina, jejun si ileon, colon pana la.niv flexurii colice stg, rinichi si gonade.

PLEXURILE SIMPATICE LOMBO-AORTICEApar org sib forma unor lame nervoase cuprinse intre originea art renale si bifurcatia aortei. La fel ca di.in cazul PC este imparit in trei etaje intermezeNteric, mezenteric inf si etajul inf se numeste etaj submezenteric. Acesta din urma se continua catre plexul hipogastric superior.Aferentele PLA : fibre cu origine celiaca si fibre de la nivelul primelor doua perechi de ggl simpatici lombari.Eferente: musculare, osoase, vasculare si viscerale. Acestea din urma distrinuindu.se perivascular CD CS si ampulei rectale.

Inferior de PLA descriem plexul hipogastric superiorPHS. Plex presacral sau interiliac si se formeaza prin unirea a doua radacini dreapta si stanga cu origine la nivelul ultimelor doua perechi de ggl simpatici lombari si de la nivelul PLA etajul submezenteric.PHS este doar o cale de trecere. Fibrele desprinse de la nivelul lui participa la formarea PHI impreuna cu ramuri desprinse de la nivelul ggl simpatici sacrali.Eferentele PHS sunt comunicante pt n sacrali si coccigieni, eferente musculare, osoase, musculare conice catre muschiul ridicator anal si viscerale catre plexeul sacral median si catre glomusul coccigian.In regiunea pelvina descriem lanturi ggl simatice sacrale, formate din 3 4 perechi ggl situate pe fata anterioasa a sacrului,prez la acest nivel raporturi ant cu fascia pelvina si cu ampula rectala, medial cu vasele sacrale medii iar latera cu vasele sacrale

laterale si cu ramurile anterioare ale nervilor spinali sacrali. Eferentele lor sunt musculare,osoase,vasculare si viscerale care stau la baza formarii plexurilor PHI.PLEXURI HIPOGASTRICE INF PHIAu forma unor lame patrulatere situate in plan sagital la nivelul lamelor conjuctive sacro-recto-genito-pubiene. Contin pe langa PHI si artera iliaca interna. Mai sunt asociate si cu palangiul hipogastric care sustine ramurile acestei artere.Raporturi:Posterior fata ant a sacruluiAnt fata post a osului pubianInferior muschiul ridicator analSuperior planul superior al excavatiei pelvine.Aferente: simpatice lombare de la nivelul plexului hipogastric superior si simpatice sacrale de la nivelul lanturilor simp sacrale. Cel mai.impt continget de fibre avand orig la nivleul perechii a 2 si 3 de ggl sacraliEferente:musculare, osoase, vasculare,viscerale. Acestea din urma se distribuie la.nivelul rectului, vu, prostatei, uterului si vaginului.De la nivelul PHI se mai desprind eferente parasimp cu origine s2 s4, formand nervii erigenti pelvini sau parasimp sacral. Cu distrib la.nivelul org pelvine si genitale.